ingrijirea bolnavului

Download Ingrijirea bolnavului

Post on 24-Jun-2015

3.623 views

Category:

Documents

11 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

INGRIJIREA PACIENTULUI CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

1

2

Motto : Aparatul locomotor servete micarea, iar micarea este forma primordial de manifestare a vieii.

3

CAPITOLUL I ISTORICUL BOLII

Aparatul specializat care efectueaz micrile corpului uman este denumit aparat locomotor, iar funcia complex a acestui aparat se numete de locomoie. Organismul n micare trebuie privit ca un tot unitar, ca un ntreg, nu ca o manifestare izolat a unor mecanisme ale unor aparate i sisteme care ar aciona complet independent . La baza micrilor stau factori morfofuncionali rezultai din micarea nsi i care nu sunt altceva decat organele aparatului locomotor (oase, articulaii, muchi) i organele sistemului nervos (receptori, nervi senzitivi, mduva spinrii, encefal, nervi motori, plci motorii, sisteme gama). Organismul n micare trebuie privit ca un tot unitar, ca un ntreg, micarea fiind rezultatul intrrii n aciune a tuturor factorilor morfofuncionali amintii. Intrarea n aciune a acestor factori i mecanismul lor sunt stereotipe i pot fi considerate ca nite principii . Din istoricul anatomiei se desprind cteva nume celebre, cum ar fi grecul Galien (131-201) sau Andre Vesal (1524-1564), cel mai mare anatomist al secolului XVI-lea, care a trit la Bruxelles, fiind unul dintre primii care s-au ocupat de sistematizarea tehnicii diseciei corpului omenesc. Anatomia omului, ca i celelalte ramuri ale tiinelor naturii, a cunoscut n secolele urmtoare dup nfrngerea prejudecilor religioase, un

4

remarcabil progres i a ajuns s stea la baza studiului a numeroase activiti tiinifice i artistice. coala romneasc de anatomie a adus o important contribuie la dezvoltarea acestei ramuri a biologiei. Numele lui Fr.Rainer, Gr. T.Popa, V. Papilian, Z. Iagnov, E. Repciuc, D. Riga, T. Rusu i al multor altora vor rmne strns legate de evoluia anatomiei, n general, i a anatomiei funcionale, n special. Definiia lui Fr. Rainer - Anatomia este tiina formei viiconcretizeaz concepia colii romneti de anatomie.

5

CUPRINS 1. Partea teoretic 1.1. 1.2. 1.3. Noiuni de anatomie Fractura, generaliti. Definiie. Clasificare. Simptomatologie Fracturile diafizare ale femurului. Definiie. Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic. Evoluie. Complicaii. 1.3.1. Tratament ortopedic.1.3.2. 1.3.3.

Tratament chirurgical Tratament de recuperare

1.3.4. Tratament medicamentos 2. Procesul de ngrijire Noiuni teoretice. 3. Tehnici de nursing 3.1. 3.3. 3.4. Primul ajutor Pregtire preoperatorie ngrijirea postoperatorie

4. Supravegherea a unui numar de trei bolnavi cu diagnostic de fractura diafizara de femur 5. Bibliografie

6

1.Partea teoretic 1.1. Noiuni de anatomie SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior are trei segmente: coapsa, al carui schelet este format din femur; gamba, al carui schelet este format din tibie si fibula; piciorul, in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele

FEMURUL: este cel mai lung os din intregul schelet. El are un corp si doua extremitati. Extremitatea superioara este formata din cap, gat si tromantere. capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial, se gatul femurului este aproape cilindric, lung de 6 cm si orientat de trahantrele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a gatului La marginea superioare a gatului exista o proeminent mare cu contur patrulater care prezinta trahanterul mare; pe parte dorsala a limitei dintre gat si corp se gaseste o proeminenta mai mica care prezinta trahanterul mic. De la trahanterul mare porneste spre trahanterul mic, creasta intreahanterica. Trahanterele si creasta intrahanterica servesc pentru insertii musculare. Corpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o curbura cu concavitatea indreptata posterior. Cele trei fete sunt convexe si netede. Dintre muchii numai cea posterioara prezinta caractere particulare si poarta denumirea de linie aspra. In partea mijlocie, linia aspra se prezinta articuleaza cu cavitatea cotiloida; pas in pas; cu corpul.

7

ca o creasta groasa; extremitatea superioara este trifurcata, iar extremitatea inferioara este bifuracta. Pe linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. Extremitatea inferioara este alcatuita din doua mase voluminoase ovoide, numite codili, un codil intern si unul extern. Pe fata anterioara, codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete, trahela femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt despartiti printr-o mare scobitura, incizura intercondiliana. Suprafata condililor serveste pentru articularea cu oasele gambei. OASELE GAMBEI: Scheletul gambei este format din doua oase asezate paralel: tibia si fibula. TIBIA - os lung situat in partea interna a gambei; este mai voluminoasa decat fibula. Prezinta un corp si doua extremitati. Extremitatea superiaora este mai columnioasa decat cea inferioara, este formata din doua tuberozitati, care sunt niste condili: condilul lateral si condilul mediu. Pe fata lor superioara condilii au suprafete articulare, cavitatile glenoide ale tibiei care se articuleaza cu condili femurali. Pe partea anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta, tuberozitatea anterioara, pe care fixeaza tendonul radelei. Corpul tibiei are forma de prisma triungiulara. Pe fata posterioara prezinta o creasta care porneste din dreptul candilului lateral si merge in jos si medial; ea se numeste linia oblica a tibieisi serveste pentru insertia muschiului sobar si tibial posterior. Pe fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mijlocie, creasta anterioara.

8

Extremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea superioara. Ea prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. La partea interna, extremitatea inferioara se prelungeste sub forma unei apofize numita maleala mediala, caresearticuleaza tot cu astrogalul. Pe fata laterala a acestei extremitati se gaseste o fateta articulara, fibula. FIBULA este cunoscuta si sub denumirea veche de paraneu. Este un os lung, mai subtire decat tibia, asezat pe partea laterala a gambei. Prezinta un corp si doua extremitati prin carese articuleaza cu tibia. Extremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fibiei. Pe fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al tibiei, iar lateral de acesta este apofiza piramidala, apofiza stibiala. Corpul fibulei este subtire si are forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate, pentru insertia muschilor. Extremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o ingrosare ovala, turtita lateral, care coboara sub nivelul extremitatii ionferioare a tibiei. Pe fata mediala are suprafete articulare pentru tibie si pentru astrogal. ROTULA os scurt, turtit, antero-posterior, (patela) asezat in partea anterioara a genunchiului. Are forma aproximativ triunghiulara, prezentand o baza si un varf. Pe suprafetele articulare Este Anatomia coapsei. Scheletul coapsei este format din femur. Femurul este format din epifiza proximal, ce reprezint capul femurului, colul i dou tuberoziti (marele i micul trohanter). Capul are forma a 2/3 de sfera i se articuleaz de pe fata posterioara se articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente.

9

cu cavitatea acetabulara a coxalului mare i micul trohanter, sunt unii anterior prin linia intertrohanteric iar posterior prin creasta intertrohanteric. Diafiza este prismatic prezentnd o fa anterioar, una medial i alta lateral. La unirea feelor medial i lateral, se observ linia aspr care n sus se trifurc iar n jos se bifurc. Epifiza distal prezint dou suprafee articulare numite condilii femurale. Anterior ntre cei doi condili, se afl suprafaa paletat, iar posterior fosa intercodiliar. Deasupra condilului medial se afl epicondilul medial, iar deasupra condilului lateral se afl epicondiliul lateral. Structural, la nivelul corpului (diafiza), se remarc n centru, canalul medular ce conine mduva osoas. n jurul canalului medular, se afl o zon de esut osos compact care are n structura sa sisteme hawersiene (osteoane) uniti morfostructurale ale tesutului osos. n centrul osteonului se afl canalul Hawers, esut conjuctiv i vase de snge. n jurul canalului Hawers sunt dispuse 10 12 lamele osoase concentrice, n care se afl caviti numite osteoplaste, n interiorul crora sunt adpostite osteocitele. n afara esutului osos compact, se dispune periostul, o membran conjuctiv vascular, cu rol n creterea osului n grosime i n refacerea esutului osos la nivelul fracturilor. Periostul este alctuit din fibre conjuctive i este bogat vascularizat i inervat. La exterior, prezint o ptur fibroas iar la interior o ptur osteogenetic cu rol n formarea esutului osos. La locul de unire a diafizelor cu epifizele osoase apare cartilagiul de cretere, responsabil de creterea n lungime a oaselor. Epifizele sunt n structura lor, esut spongios, n interior i esut compact la periferie. esutul spongios din interiorul epifizelor, privit la

10

microscop, este format din lamele osoase care se ntretaie i delimiteaz spaii numite areole, pline cu mduv roie. Areolele sunt echivalentul canalului medular din diafiza oaselor lungi. Musculatura coapsei se mparte n trei grupe funcionale: extensori, flexori i aductori. Muchii extensori: a) muchiul croitor este flexor i slab aductor al articulaiei coxofemurale n locomoie, flexor al gambei pe coaps i rotator intern al genunchiului (cnd gamba este parial flexat).b)

muchiul cvadriceps femural, este extensor al articulaiei Muchii flexori

genunchiului. a) muchiul semitendinos situat pe partea medial a feei posterioar a coapsei, este flexor al genunchiului, efectueaz o rotaie interioar dac genunchiul se afl n flexie. b) c) muchiul semimembranos situat sub muchiul precedent i are aceai aciune ca i muchiul semitendios. muchiul bicept femural acioneaz ca flexor al genunchiului, efect