imparatul alb - - alb... gabriel herea - hnpdratul alb de c6te ori era intrebatd despre motivul care

Download Imparatul Alb - - Alb... Gabriel Herea - hnpdratul Alb De c6te ori era intrebatd despre motivul care

Post on 16-Jan-2020

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • .:i!-:fi.:".:'.ri.,1t:

    ; I i

    1:-l';;;i:t4".f.g:'

    BgMANT* ir

    t;

    . Coperta: Nane Crasnean Neagoe, Cristian Mucileanu

    Grafica: Cristian Mucileanu

    Corectura: Viorica Horga, Luminiga Grddinariu

    Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei HEREA, GABRIEL*DINU

    implratul Alb : povestea Munfilor Carpali / Gabriel Dinu Herea ; desene de Nane Stephanie Diana Crasnean Neagoe. - Bucuresti : Meteor Press, 2018

    rsBN 978 973-728-717-5

    I. Cr[snean, Diana (il.)

    821.135.1

    @ Asocialia Prietenii Bucovinei

    Gabriel Dinu HEREA

    ,\

    IMFAWTTh Ahp

    Ilustra[ii de Nane Stephanie Diana Crasnean Neagoe

    METEORffiI PBESSLUI Bucureqti, zo r B

  • dffi

    CUPRINS

    Scrisoare cdtre cititori .......... rz4

  • l. ,\

    ROMANISTI

    fle doud zile ningea fdrd oprire. Un dprr.u, frumos de zFryadi se agternuse pe

    val6a Bistritei, spre bucuria copiilor care se intreceau in coborArea sdniilor din pod. De prin toate magaziile se auzeau scrAgnete ale ;mirghelului cu care copiii curdtau rugina ce acoperise peste vard tdlpile de fier ale s6niilor.

    BetrAnul Dumitru amesteca mdmdliga ce se fierbea pe plita din bucdtdria de iarnd. De fiecare datd cAnd fdcea acest lucru isi amintea de vorbele mamei sale: ,,Sd invArti asa cum se invdrte Soarele pe cer! $i cdnd invArti sd te rogi aga: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md!" PAnd la urmd s-a deprins cu acest mod de a amesteca in mdmdligd. Nici nu avea alt[ soluEie... c6t a trdit maicd-sa mereu supraveghea vatra sobei ;i aragazql, ca nu cumva cineva sd cuteze a invArti altfel m6miliga.

    Uunrvn ?u f,anrayr

    -5*

  • Gabriel Herea - hnpdratul Alb

    De c6te ori era intrebatd despre motivul care face ca m5meliga sd trebuiascd invArtitd

    dup[ cum merge Soarele Pe cer, bdtrAna avea un singur rdspuns: ,,Pentru c5 aqa se face! Strdmogii ne-au invdgat a9a gi ei ne urm[resc

    ca si vad[ dacd respectdm Soarele." Maic6-sa trecuse de mult in rAndul strdmogilor. Acum, el gi nevasta sa ajunseser[ bdtrdni. I-au invdgat

    gi ei pe copiii lor cum se invArte mim[liga

    9i cum trebuie sd trliasc[ in respect fa;I de Soare, munte, pddure gi Dumnezeu.

    ins[, undeva,lucrurile nu mai funcgionau! Un blestem greu s-a abdtut asupra 95rii. Totul a

    inceput atunci cdnd au venit comunigtii. Intdi le-au luat oamenilor pdmdntul gi animalele. Apoi i-au invlEat sd mint5, sd fure 9i sd agtepte

    poman6. Comunismul a plecat, dar gara nu

    si-a mai revenit. De cdqiva ani, oamenii au hotdrAt sd o p[rdseascS. Plecau a9a... unul cdte unul... Ei nu mai doreau sd vin[ inapoi.

    BdtrAnul Dumitru amesteca in continuare mdmdliga, in sensul Soarelui, dar rugdciunea lui nu mai exprima nbdejde, ci revoltS. Un

    ^ lw ^.rn scoala u rasuna I t

    in minte de

    -6- -7-

    Undela in Carpayii rorndnesti ...

    fiecare datd c6nd termina cdte un cerc: ,,Trei, Doamne,;i toEi trei!"

    - Tataieeeee! Tataieeeeeee! Bogdan spune cE sania e doar a lui...!!!!...

    - Ba chiar este a mea! Eu m-am tras prima datd cu ea! Maria s-a ndscut abia acum patru ani. Eu am noud ani!

    B[trdnul Dumitru a luat mdmdliga de pe foc, a tras cercurile plitei peste vatraincinsl gi a risturnat mdmdliga pe fundul mare de lemn pregdtit din vreme in mijlocul mesei.

    - Tataie, vino repede!!!!! Cei doi copii se agdEaserd de sanie si trdgea

    fiecare in altd direcEie. Erau singurii sdi nepogi. De cAnd copiii ii plecaserd in pribegie, nepogii au rdmas in grija lui gi a nevesti-sii.

    - Ei... Ce-ar fi dacd am l6sa sania sd se odihneascd oleacd gi v-ag spune o poveste?

    Propunerea a trezit imediat atengia celor doi fraEi. BdtrAnul gtia multe povegti pe care le invlEase de la tat519i de la bunicul lui. Prin sat, porecla lui era ,,Povestagul". Cu ani in urmd, c6nd televizorul si internetul nu furau timpul din viaEa oamenilor, in fiecare zi de

  • GabrielHerea - lmpdratul Alb

    sdrbdtoare, toatd lumea igi dorea si fie vizitatd de bddiga Dumitru. Veneau oameni 9i de peste trei munfi pentru a-i asculta pove;tile.

    - Tataie, ai sPus cd Pe Pdm6nturile acestea au fost;i vremuri mai grele dec0t cele de astdzi. Mi-ai promis c[ o sd-mi poveste;ti despre acele timpuri....

    - Dragul meu Bogdan, copilSria voastrd este plind de durere. De trei ani nu gi-ai vdzut

    piringii... Despre Maria ce sd mai spun... ea

    nu 9i-i mai amintegte deloc. $i totugi, trebuie sd vd spun, din nou, c[ au fost vremuri;i mai nenorocite pentru oamenii care au locuit pe acest pdmAnt. De asemenea, trebuie si recunoastem cd au existat 9i timpuri in care oamenii erau fericili pe acest pdm6nt.

    - Hai, tataie... lasi teoriile 9i sPune-ne odatd povestea aia...

    - Dragii tatei, cu mult[ vreme in urmd, pe cdnd munfii in care locuim astdzi nu crescuseri incd din pdmdnt, prin locurile astea se intindea o impirigie uriag[ care avea un singur munte, departe de aici, in marginile

    dinspre apus. Cdt vedeai cu ochii se intindeau

    -B- -9-

    Undeta in Carpalii romdnegti ...

    pdmdnturi roditoare care hrdneau lumea. In ape migunau pqtii, iar erau pline de vAnat.

    pe toatd pldurile

    Nu era in intreaga lurne o tard mai bogat[ sau oameni mai fericigi. Pin[ la marginile pdmdntului se aflase despre bucuria din aceaste im p1ndgie.Nimeni nu pleca in pribegie

    dintre locuitorii acestei g[ri. Dimpotriv6, mulgi oameni veneau din cele patru zdri gi se adunau si locuiascd aici.

    - Tataie,lara asta se nunr--ea Rom6nia? - Nr, draga mea Maria, pe vremea aceea

    nu exista acest nume. Pentru cd se invecina cu nigte prdpdstii foarte adAnci, Turu aceasta

    se numea\ara de Sus si era condusd de cel mai bun irnpdrat care exista pe pdmdnt.

    - Cum il chema pe acest irnpirat? - I se spunea Alb-Impdrat. Nimeni

    nu-gi aducea aminte cdnd incepuse domnia lui. il stiau dintotdeauna, cu plrul sdu ca o mantie albd ce curgea in valuri peste hainele strllucitoare. Era nedespdrlit de toiagul din ramurd de paltin gi se pdrea ci timpul nu mai adusese nicio schimbare in infdgigarea sa, de

  • Undeua in Carpayii romhne;ti ...

    zeci de ani. Celetorea in caleagca purtatd de patru cai albi 9i era urm6rit mereu de cdtre o razd desoare. Oamenii care avuseser5 bucuria sd-l intAlneascd susfineau hotdr6t cd impdratul trebuie sd fie frate cu Soarele. Numai aga se putea explica felul cum strdlucea, atdt ziua, dar mai ales noaptea. Toate neamurile de pe p[m6nt gi-ar fi dorit un conducdtor asemenea imp[ratului Alb.

    Din pdcate insd, incd de pe atunci, mulgi oameni tr[iau in suferingd. Stapdni plini de urd chinuiau in diferite feluri pe cei de care ar fi trebuit s[ aibi grij6. LIn asemenea conducdtor era implratul Negru. Acesta reugise s5 distrugd, rdnd pe rdnd, toate E[rile pe care le-a stdpdnit. A l5sat in urma lui doar p[mAnturi p6rjolite gi oameni nenorociEi.

    De la o vreme, acestimpdrat r[u, impreun[ cu slugile lui, s-a asezat in prlpdstiile de la marginea dinspre sud-est a \irii impdratului Alb. De acolo urm[reau cu invidie bucuria oamenilor si fdceau planuri pentru a Ie distruge patria.

  • PIONII

    il]nrranArurul $ronu

    |\ fiult s-a gAndit si s-a rdzglndit Impdra- {Y [t"l Negru incerc6nd sd gdseascd o so-

    lugi6 pentru a cuceri laru de Sus. Pdrea insS o rdutate imposibil de indeplinit. OricAt erau. de inr[ite inrdzboaie, slugile sale nu cutezau sd iasd din prdp5stiile ad6nci in care se ascunsese- r[. Iscoadele trimise in fbra de Sus povesteau lucruri infricosStoare:

    in fiecare casd din impdrdgia Albd exisrau arme de cea mai bund calitate. Atdt bdrbagii, c6t gi femeile erau adevdratimaestriin lupta cu sabia, trasul cu arcul gi in strunirea cailor

    Atunci cAnd mergeau la firzboi, soldagii impdratului AIb isi plSteau roate cheltuielile singuri, nefiind recompensali cu nimic pentru efortul lor. in ciuda acestui lucru, nirneni nu auzise de vreun rdzboiin care vitejii acestia sd fugd de pe cAmpul de lupt[. intotdeauna au preferat sd moard decdt sd renunte.

    pw