fiziologie - curs 2

5/24/2018 Fiziologie - Curs 2

1/9

Curs 2

Fiziologia sistemului cardio-vascular

Sistemul cardio-vascular este format din inima ca organ central si dintr-un system de vase, system inchis

in care circula sangele si limfa. Prin acest system se realizeaza 2 functii majore ale sangelui:distributia

substantelor nutritive si a oxigenului si colectarea produsilor rezultati din metabolism(catabolism) care

trebuiesc eliminate. Forta motrice a acestui system este inima care este o pompa aspiro-respingatoare

care pompeaza sangele oxigenat prin artere si capilarele arteriale catre tesuturi-marea circulatie, sangea

care apoi se intoarce catre inima pe calea venoasa.

Proprietatile fundamentale ale miocardului:

1. Excitabilitatea- proprietatea miocardului de a rasunde la stimuli printr-un potential de actiune.2. Conductibilitatea- proprietatea miocardului de a raspandi excitatia in intreg miocardul3. Contractilitatea-proprietatea miocardului de a se scurta, adica de a genera tensiune intre

capetele fibrelor, scurtarea determinand expulzia sangelui

4. Automatismul- proprietatea inimii de a se contracta ritmic datorita unor imulsuri produse de eainsasi. Scoasa din corp, inima continua sa bata ore sau zile in sir daca este irigata de un lichid

nutritiv secial.

5. Tonicitatea- proprietatea inimii de a-si mentine o anumita tensiune, o stare de subcontractiepermanenta

Inima are forma unei piramide triunghiulare sa a unui corn turtit in contact cu diafragmul, este un organ

tetracameral. Ea oate fi considerate ca fiind compusa din 2 pompe dispuse in serie(pompa stanga sipompa dreapta) separate structural de septul longitudinal. Cele doua pompe sunt conectate functional

prin mica si marea circulatie.

Ciclul cardiac(revolutia cardiaca)succesiunea unei perioade de contractie(sistola), o perioada de

relaxare(diastola). Datorita unei intarzieri de propagare a stimulilor exista un asincronism intre sistola

atriilor sic ea a ventriculilor in sensul ca sistola atriala precede pe cea ventriculara cu 0,01la un ritm de

70 batai/minut(ritm cardiac la om), ciclul cardiac dureaza cca 0,8 secunde. Ciclul cardiac incepe cu sistola

atriala care dureaza 10 secunde, ventriculi se afla la finalul diastole, sunt aproape plini cu sange, in

timpul systole atriale are loc o crestere presionala intra.. care adduce un surplus de sange in

ventriculi(30% din capacitatea ventriculara). Singura cale deschisa este orifiul atrio-ventricular si astfel,sangele din atriu trece in ventricul. Sistola atriala este urmata de distola atriala 0,6 secunde. La inceputul

diastole atriale incepe care dureaza 0,3 secunde, in aceasta faza, presiunea intraventriculara creste

foarte mult, depaseste presiunea din arterele mari, valvele semilunare se deschid si sangele din ventricul

este ejectat in artere. Ejectia sangelui din ventriculul drept incepe inaintea ventriculului stang si se

continua dupa ce In stare dderepaus, volul expulzat de sange este de 70-75 ml. Diastola

ventriculara(0, 5 secunde), aceasta perioada marcheaza relaxarea miocardului si scaderea.Cand

presiunea ventriculara devine mai mica decat presiunea din vasele mari, valvele semilunare se inched,


2/9

impiedicand intoarcerea sangelui in ventricul. Presiunea intraventriculara continua sa scada pana ajunge

inferioara presiunii din atria si atunci se deschid valvele atrio-ventriculare si incepe umplerea cu sange a

ventriculelor conform acestei diferente de presiune. Urmeaza un interval de cca 4,8 secunde-diastola

generala. In acest interval, toate aceste 4 spatii sunt in relaxare, dupa acest interval, ciclul se reia.

Fiziologia circulatiei sangvine

Hemodinamica reprezinta domeniul care studiaza circulatia sangelui, sange care se deplaseaza intr-un

circuit inchis si intr-un singur sens. Practic, de la ventriculul stang pana la atriul drept sangele strabate

marea circulatie, de la ventriculul dret la atriul stang-mica circulatie. Marea circulatie(circulatia

sistemica), mica circulatie(circulatia pulmonara).

Cele 2 circulatii sunt dispuse in serie. De aceea volumul de sange pompat intr-un minut de ventriculul

stang in marea circulatie este egal cu cel pompat de ventricul drept in mica circulatie.

Circulatia sangelui in artere. Arterele sunt vasele rin care circulatia prin care sangele circula de la inima

la tesuturi. Artera aorta si ramurile ei prezinta un perete bogat in elastina cu putine cellule muscular

netede, aceasta structura oferindu-I proprietati specifice:

1. Complianta-arterele mari sunt elastic si servesc ca rezervoare de sange2. Elasticitatea-proprietetatea peretelui de a se destined atunci cand presiunea creste si de a

reveni la calibru normal cand presiunea a scazut

In timpul sistolei ventriculare in aceste vase se pompeaza 75 ml de sange pe fiecare sistola,

sange care se adauga celui continut dj in vase, daca nu ar fi elastici pereti, vasele s-ar putearupe. Datorita elasticitatii, unda de soc presionala sistolica este amortizata. Arteriolele au

diametrul foarte mic, ele isi pot modifica diametrul rumenului prin contractarea sau relaxarea

celulelor muscular din peretele lor.

Tonusul musculaturii netede din peretele vaselor depinde de inervatia simpatica, de presiunea

arteriala si de concentratia locala a unor metaboliti. Autoreglarea este mecanismul care permite

organelor si tesuturilor sa-si modifice rezistenta vasculara pentru a-si mentine un debit sangvin

normal, constant, indifferent de viariatiile presiunii arteriale. Sangele circula in artere sub o

anumita presiune, presiune care se tranzmite peretilor arteriali determinand tensiunea arterial.

Tensiunea arteriala depaseste presiunea atmosferica cu 130 ml coloana de mercur in timul

sistolei ventriculare stangi-presiunea arterial maxima sau sistolica si cu cca 80 ml coloana demercur in timpul diastolei-presiunea minima sau diastolica.

Factorii care determina presiunea sangelui in artere. Debitul cardiac , rezistenta periferica,

volemia, vascuozitatea, elasticitatea peretilor vasculari.


3/9

Debitul cardiac- principalul element care determina presiunea sangelui in artere. Este produsul

dintre frecventa inmultit cu volum-bataie. Acesti 2 parametri sunt sub permanenta influenta

nervoasa, mai ales frecventa.

Rezistenta periferica-rezistenta pe care o intampina sangele la curgerea sa prin vase in principal

in teritoriul arteriolelor. Sangele intra in teritoriul arteliolar cu o presiune de cca 90 ml coloana

de mercur si paraseste acest teritoriu la 30 ml coloana de mercur.

Daca se produce vaso-dilatatie . Evident ca rezistenta scade, scade si presiunea arterial. Daca se

produce vaso-constructie, rezistenta creste si este ingreunata deplasarea sangelui capilar sau venos.

Vaso-motricitatea- acest joc intre vaso-dilatatie si vaso-constrictie depinde de factori nervosa si factori

moral. Din acest punct de vedere cel mai important este teritoriul abdominal (splanhnic) unde

stagneaza mult sange. Excitarea acestui teritoriu vaso-constrictie creste presiunea arteriala si invers.

Debitul cardiac si rezistenta periferica reprezinta principalii factori prin care presiunea sangelui din

artere se adapteaza continuu stimulilor nervosa s este mentinuta la valori normale.

Volemia-influenteaza presiunea arteriala asa cum se constata prin scaderea ei dupa hemoragii, scaderea

consecutiva a tensiunii sau cresterea ei dupa transfuzii massive cu cresterea consecutiva a tensiunii

arteriale

Vascuozitatea- daca vascuozitatea este crescuta ingreuneaza deplasarea sangelui prin rumenul ingust al

arteriolelor, retine o cantitatea mai mare de sange in artere si creste tensiunea arterial. Scaderea

vascuozitatii are efectul invers.

Elasticitatea peretilor vasculari este al 5-lea element de care depinde tensiunea arterial, scade cu varsta,de aceea la varstnici asistam la cresterea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterial reprezinta cresterea valorilor peste 140 la maxima si peste 90 la minima, ea

determina cresterea efortului cardiac, cresterea lucrului mecanic la nivel cardiac si afecteaza vasele

sangvine. In mod deosebit vasele de la ivelul unor organe:ochi, inima

Circulatia sangelui in capilare(micro-circulatia de schimb)

Capilarele-retea de vase fine cu diametrul sub 100 de micron cuprinde ca eritoriu microarteriolele,arteriolele capilarele si venulele capilare. Aceasta zona este importanta ptr schimbul de substante cu

lichidul interstitial si tesuturi . Diametrul unui capilar propriu-zis ajungand intre 5-25 de microni.

Capilarele sunt in raport intim cu tesuturile pe care-l iriga. Schimburile dintre spatial interstitial si vasul

. Care determina o viteza de circulatie mica de cca 0,3-0,4 ml / secunda, al 2-lea element de care

depinde datorita structurii peretelui capilar care este format numai din endo.. si al 3-lea element de

care depinde este motricitatea lor.


4/9

In conditii bazale sunt functionale de la 1 pana la 10 %.. in timpul unor activitati care necesita consumuri

mari nr capilarelor deschise poate sa creasca de 10 ori, ceea ce multiplica de tot atatea ori aportul de

subst nutritive.

Fluxul capilar- se auto-regleaza prin feed-back negativ. In sensul ca daca se produce un ablux sangvin

mare se produce vaso-constictie in amonte(deasupra) se produce vaso-constrictie arteolara cara apara

tesuturile de aflux de un

Intre arteriole si venule extista si o legatura directa care permite sangelui sa nu treaca prin teritoriul

capilar, sa treaca direct prin arteriola in venula. Aceasta legatura directa poarta numele de anastamoza

arteriole-venularasangele poate sa scurtcircuiteze teritoriul capilar. Aceste anastemoze sunt foarte

importante in termo-reglare, in sensul ca ajuta la trecerea mai rapida a unor cantitati de sange intre

teritorii. Motricitatea lor este reglata mai ales nervos.

Legile care guverneaza schimburile dintre capilare si tesuturi sunt legi fizice : difuziunea, osmoza,filtrarea, pinocitoza.

Difuziunea-principalul mechanism de schimb la nivelul microcirculatiei si depinde de substantele

dizolvate in tesuturi, de temperatura, de suprafata de schimb, de marimea moleculelor si de distant la

care se realizeaza de sursa.

Filtrarea-alt mechanism important determinat de existent unei diferente de presiune hidrostatica, de o

parte si de alta a peretelui capilar, se produce filtrarea apei si a elementelor dizolvate in ea.

Prezenta moleculelor mari-albumina exercita o forta-presiune oncotica care se opune filtrarii.

Osmoza- fenomenul de trecere a apei prin membrane semipermeabila spre sectorul cu concentratie

mare

Pinocitoza- se realizeaza pprin micro-molecule si picaturi mici de plasma care contin substante care nu

pot strabate alta membrane celulara.

Acest schimb celula-spatiul interstitial-vas capilar este continuu. Intreaga activitate metabolic celulara

deinde de buna desfasurare permanenta a acestor schimburi.

Cresterea presiunii sangvine in vase micro-circulatiei si scaderea concentratiei proteinelor in plasma

determina unei cant mari de lichid. Acumularea de lichid(edem).

Circulatia sangelui prin vene

Vene-vase prin care sangele se intoarce la inima. Volumul venos este de 3 ori mai mare decat cel

arterial. Se afla cca 75% din intregul volum sangvin. Presiunea sangelui in vene este foarte scazuta, cca

10 ml coloana de mercur la origine, la varsarea venelor cave in atriul stang este zero. Suprafata de


5/9

sectiune a venelor este mai mica decat cea a capilarelor determina cresterea vitezei de circulatie la

periferie spre cord.

Peretele venelor contine cantitati mici de tesut elastic si tesut neted, datorita acestui fapt, venele au

doua calitati: distensibilitatea(capacitatea venelor de a-si mari pasiv calibrul sub actiunea presiunii

sangvine. Prin distensie, capacitatea sistemul venos creste astfel incat venele pot inmagazina volumemari de sange-venele hepatice,splenice,subcutanate care indeplinesc rol de rezervoare) si

contractilitatea(proprietatea venelor de a-si modifica atat calibrul prin contractia peretilor . ..prin

contractia peretelui are loc mobilizarea sangelui si deplasarea acestei cantitati de sange spre inima

determinand astfel cresterea debitului cardiac)

Factorii care determina intoarcerea sangelui catre corp: Inima prin actiunea sa de pompa creeaza si

mentine permanent o forta de presiune. Intre aorta(100 ml coloana de mercur) si atriul drept(zero)

Factoorii care determina intoarcerea sangelui la inima:

-aspiratia toracica

-presa abdominal

-pompa muscular

-aspiratia atriala

-forta gravitational

Restul de presiune- cu toate ca la trecerea prin arteriole si capilare presiunea sngelui scade foarte mult,

ramane un rest de cca 10 ml coloana de mercur la nivelul extremitatii . Aceasta numindu-se rest de

presiune sau forta de impingere, ea reprezinta restul ..

Aspiratia toracica-produsa de presiunea negative din cantitatea toracica datorata elasticitatii pulmonare.

Aspiratia toracica e mai mare in inspir si contribuie la mentinerea presiunilor scazute in venele mari din

cavitatea toracica.

Presa abdominal-coborarea fiafragmului in timul inspirului. Aceasta miscare determina o presiune

pozitiva a peretelui abdominal care se tranzmite asupra venelor impingand sangele catre inima.

Pompa musculara-contractia muscular intermitenta care exercita o presiune intermitenta asupra

venelor din muschi. Vene care sunt mult mai comprimabile decat arterele. Venele profunde sunt golite

de sange in timp ce muschiu se contracta, iar in perioada de relaxare intre 2 contractii, venele profunde

aspira sangele din vele superficiale. Sangele este impins in teritoriul inferior catre inima de un system

valvular pe care il au peretii venelor impiedicand refluxul. Prin acest system valvular intoarcerea venoasa

este ajutata si de pulsatiile arterelor care se gasesc in vecinatatea venelor.

Aspiratia atriala- modificarile pe care le sufera presiunea in atriul drept pe parcursul ciclului cardiac se

repercuta asupra venelor mari . In faza de ejectie ventriculara presiunea in atriu scade foarte mult,


6/9

scaderea presiunii in atria aspira sangele din venele mari. Acest mechanism devine foarte active in caz

de tahicardie(crestere a ritmului cardiac).

Forta gravitational- actioneaza teritoriilor de deasupra nivelului cardiac si stanjenesc teritoriile de

dedesubt. In acest fel, circulatia este influentata de pozitia corpului. Trebuie avut in vedere ca aparatul

cardio-vascular-un system de vase comunicante, ceea ce face posibil ca presiunea din membreleinferioare sa ..in ortostatisma carei greutate depaseste practice zona active. Intoarcerea sangelui la

inima este foarte importanta ptr reglarea debitului cardiac deoarece in conditii normale inima ar trebui

sa pompeze atat sange cat primeste

Circulatia limfatica

Limfa- parte component a mediului intern care circula prin vasele limfatice de la periferie catre centru

(dintre capilare spre marile structure limfatice). .. Reprezinta o cale derivata de intoarcere spre

inima a unei parti din apa extravazata la nivelul capilarelor sangvine.

Sistemul circulator limfatic incepe cu vase fine prevazute cu un foarte permeabil in confluent acestor

vase formandu-se vase foarte mari pana se ajunge la 2 canale principale: canalul thoracic care .. si

jumatatea stanga supradiafragmatica . Din ambele canale, limfa se varsa in venele supradeci ajunge in

circulatia venoasa. Volumul de apa restant in tesuturi este preluat de capilarele limfatice.

Debitul limfatic mediu este de cca 1500ml pe zi, dar poate varia in functie de actorii dinamici .

Circulatia mifei se face cu viteza foarte mica. Factorii care determina inaintarea limfei sunt : extrinseci si

intrinseci.

Extrinseci-presiunea din tesuturi si factorii care favorizeaza intoarcerea venoasa

Intrinseci- contractile ritmice ale vaselor mari. Aceste contractii creeaza o presiune de inaintare, iar

sensul de scurgere il asigura valvele limfatice.

Compozitia limfei :

-initial are aceasi compozitie cu lichidul interstitial si plasma, fiind mai saraca in protein. Dup ace trece

prin ganglionii limfatici, limfa se imbogateste in cellule, in principal limfocite si putine monocite si

proteine.

In functie de teritoriul pe care il dreneaza, compozitia limfei poate fi diferita: Intestinul subtire- mai

bogata in grasimi, in ficat- mai bogat in enzyme si protein, glandelor endocrine-bogate in hormone

Functiile sistemului limfatic:

- Ajuta intoarecerea lichidului extra-celular in sistemul venos- Dreneaza proteinele tisulare extravazate mai ales la nivel hepatic si intestinal. Acumularea

lichidului in tesuturi determina edeme


7/9

- Transporta acizii grasi si cholesterol din intestine- Participa prin mai multe mecanisme:bariere ., elementele celulare, anticorpii produsi de

elementele celulare.

-- Circulatia sangvina in teritoriile special

Circulatia cooronara

Miocardul este vascularizat de 2 care ..cu substante nutritive, debitul coronoar reprezentand 5 % din

debitul in repaus. Irigara miocardului se face in diastole, cand presiunea parietala este mica, coronarele

se deschid si primesc sange. Din arterele coronare . . Circulatia este de tip terminal si apoi sangele

este conectat de sinusul coronar prin care sangele venos ajunge in atriul drept

Circulatia cerebral are ca artere principal arterele carotide ale caror ramuri se unde se si sangele este

drenat spre sinusurile sinoase durale si apoi catre venele jugulare. Intreruperea fluxului sangvin ptr 5-10

minute provoaca pierderea constiente. Oprirea de 4-5 minute provoaca pierderi ireversibile la nivel

cerebral

Modificarile.. ale ..in effort:

In timpul efortului fizic sunt stimulate functiile vegetative fiind activati sistemul nervos, cardio-vascular,

respirator concomitant cu diversificarea metabolismului datorita cresterii necesitatii de oxygen si

substante nutritive, dar si ptr eliminarea subt catabolice eliminate prin procesele desfasurate la nivelul

tesuturilor active. Solicitarile suplimentare sunt satisfacute prin modificari ale parametrilor cardio-

vasculari care sunt de doua categorii: modificari immediate acute care se instaleaza odata cu incepereaefortului si se mentin si in faza de revenire si modificari tardive sau de antrenament care se mentin un

timp m ai indelungat dupa effort.

Odata cu inceprea efortului este eliberat o cantitate de adrenalina direct proportional cu efortul, care se

elibereaza in sange pe cale reflexe. Cantitatea de adrenalina este influentata de excitatiile provenite de

la muschi, tendoane si articulatii. Aceasta cantitate de adrenalina activeaza in primul rand functia

cardiaca, creste forta si frecventa cardiaca -> creste debitul cardiac.

Modificarile immediate la effort depind parametrii efortului: intensitate, durata si volum. Depind de

gradul de antrenament al subiectului.

Modificarile care creste in fluxul unui effort moderat 120 batai/minut pana la 180 batai/ minut.

S-a constata ca, cresterea activitatii cardiac creste liniar cresterea consumului de oxygen si reprezinta cel

mai fidel indicator in aprecierea intensitatii efortului. Revenirea se face in timp scurt, mai repede la cei

antrenati.


8/9

Debitul cardiac(minut-volum) : de la 4-5 l pe minut in repaus poate sa creasca de pana la 5 ori la cei

neantrenati si de pana la 9 ori la sportivii antrenati ptr eforturi de rezistenta. Datorita cresterii a volumui

systolic la antrenati si in primul rand datorita cresterii frecventei cardiac la cei neantrenati. In timpul

efortului isometric(fara modificarea fibrei musculare), mai ales daca este intens si prelungit, debitul

cardiac scade datorita intoarcerii venoase scazute si tensiunea arterial scade si ea, in acest caz este

nevoie de mecanisme compensatorii.

Tensiunea arterial se modifica in functie de parametrii efortului . Minima se modifica si ea in functie de

effort si de antrenamentul sportivului. In eforturile intense, datorita vaso-dilatatiei mari, diastolica

scade, in conditiile in care datorita efortului cardiac presiunea arterial tensiunea diferentiala

adica diferenta dintre maxima si minima creste. Aceasta creste denota o buna adaptare la effort. Daca

ambele valori cresc, apare o stare nefavorabila-neadaptare la effort. Acest lucru poate aparea in conditii

de oboseala.

Revenirea tensiunii se face in doua faze

1. Revenire rapida. Atunci cand frecventa cardiaca este convenabila si apare in primele minute, inurmatoare minute revenirea este mai lenta. Daca efortul este suportat bine, organismul fiind

adaptat, frecventa cardiaca.

Tot ca adaptare la effort.. cantitatea de sange circulant creste in timpul unui effort cu 1-2 litri

datorita antrenarii maselor de sange din organelle de deposit, datorita vaso-constrictiei reflexe

care se instaleaza la aceste organe. In aceste conditii muschii pot primi 80 pana la 90% din

debitul sangvin total .

Viteza de circulatie a sangelui trece de aproape 3 ori. In repaus se face de aproape 21 de

secunde, in vreme ce eforturile mari se fac de 7 secunde. Viteza este dependeta de randamentul

cardiac. Daca in repaus e de 25%, in effort, randamentul cardiac se dubleza. De asemenea

debitul circulator, creste.

Modificari tardive(antrenament): re fera la antrenamentel structural care apar ca si consecinta a

practicarii efortului in timp indelungat , se produc mai lent, si daca acest effort este efectuat

systematic sportivul capata o adaptare mai mare la effort .

Frecventa cardiaca la persoanele antrenate cu cat antrenamentul este mai lung, frecventa de

durata este mai mica si se intaleaza trahicardia de repaus

In timpul efortului viteza cardiaca creste liniar cu efortul, dar la nivele inferioare la antrenati. Cu

cat frecventa este mai mica si se asociata cu un volum systolic mai mare, acest lucru denota o

functie bine adaptatata efortului

Hipertrofia cardiaca- adaptare fiziologica a sistemului cardio-vascular, de obicei dupa perioade

lungi de antrenament, consta in cresterea masei muscular su cresterea diametrelor cavitatii

ventriculare, dar si cresterea peretilor

Efortul de lunga durata determina cmodificari la nivelul cavitatilor, in vreme ce lucrul mecanic

static determina ingrosarea peretelui cardiac. Prin hipertrofia cardiaca creste volumul systolic.


9/9

Volumul cordului poate ajunge la antrenati pana la 1400 ml fata de 7-800 la neantrenati.

Aceasta crestere se asociaza cu brahicardia in repaus

Volumul systolic este mai mare la antrenati si in repaus si in effort. Datorita marimii cantitatilor

ventriculare este permisa o admisie de sange in diastole pe care forta de contractie a cordului

antrenat o expuzeaza la fiecare sistola. Brahicardia de repaus asociata cu volumul systolic

crescut sunt efectele semnificatie ale antrenamentului asupra sistemului cardio-vascular

Debitul cardiac in repaus este cvasi egal la antrenati si neantrenati. La antrenati poate creste de

6-7 ori, persoanele antrenate avand o capacitate aeroba mult peste limitele normale.

Tensiunea arterial este similara la antrenati si neantrenati, dar se..

fiziologie - curs 2

Documents