financiar curs 4
DESCRIPTION
financiar curs dreptTRANSCRIPT
-
7/21/2019 Financiar Curs 4
1/2
Curs 4 - Drept Financiar 23-Octombrie 2012
Aparitia si evolutia sistemului banesc al Leului
Prima moneda atestata este Kosonul Dac a !ost pus in circulatie dupa moartea lui
"urebista#
Dupa "urebista a !ost Komo$icus el a pus in circulatie aceasta medalie numita
Koson# Avea circa %&r si 1 cm diametru si era din aur rosiatic# '& loc din europa era
rosia montana de unde se e(tra&e aurul rosiatic#
Dupa cucerirea Daciei de catre romani au circulat A)*+,, bani romani apoi dupa
aureii au !ost conducatori locali ce bateau medalii deoarece nu aveau suveranitate ptr a
bate moneda#
'ec 1-1% au aparut piese batute in state suverane# Piese de ori&ine straina# La s! sec
1% circulau peste ./ de piese# Asa au aparut $ara!i ca moneda unica#
Prima incercare de re!orma monetara a !ost pe vremea lui avrocordat# A aparut
notiunea de lea!a le!e&ii !unctionari de stat#A doua incercare a !ost pe vremea *e&ulamentelor Or&anice# 'istemul incercat a
!ost cel rusesc la ba$a !iind rubla#
A treia incercare a !ost pe vremea lui Cu$a# ,n 1%2 a obtinut de la turc, dubla
recunoasterea prin CO'AC+ +5*)6,# Cu$a a incercat sa bata moneda proprie si a
propus otomanilor o moneda n7mita *OAA subdivi$iunea centima#
Le&ea 14 martie-aprilie 1%. tarile romane au obtinut de la turci de a scoate din
circulatie toate mone$ile e(istente atunci si a apa!ut moneda dar turcii au cerut sa aiba
semne de dependenta adica sa aiba semiluna ca semn pe moneda#
particularitatile sistemului de la 1%. 8
1# divi$iunea monetara 1 leu
- 1 leu 100 bani9
- 1ban 100 parale
2# 'istemul bimetalist - act de independenta monetara de unde re$ulta independenta tarii
Acoperirea in aur a leului a durat 1/ au&ust 1:.1#
Dupa 1%:0 leul a urmat cursul oricarei mone$i europene#
Pe la 1:21 a !ost o re!orma monetara importanta# '-a pus in circulatie L+)L 5*+)#
,n 1:30 moneda romana era printre cele mai stabile si puternice monede din europa#
Pana in septembrie 1:43 ; a simion - preliminarii politico diplomatice ale actului de la
1:44 < !inanciar times vb de cea mai stabila economie din europa# Dupa 1:4/ romania a
intrat in =iperin!latie# 3 au !ost cau$ele =iperin!latiei 8
1#economia de ra$boi
2# spolierea cu sovieticii
3# 'eceta din 1:44-4/
*e!orma din 1:/2 Aurel vi7olin a reali$at cea mai mare re!orma a *omaniei#
,n 1::0 au !ost sc=imbate semnele monetare# La inceput identice cu cele comuniste#5reseala a !ost emiterea de moneda cu valori din ce in ce mai mari#
,n 2000 a !ost o denominare ; nu re!orma
-
7/21/2019 Financiar Curs 4
2/2
naspa pentru omul de rand#
A$i suntem un semide$astru#
Circulatia monetara# otiune# Forma
otiune 8 circulatia monetara e alcatuita din totalitatea operatiunilor reali$ate prin
intermediul monedei nationale#
'unt 2 !orme de circulatie monetara 8 le&ala si paralele#
Circulatia le&ala 8 scripturala si electronica
Circulatia paralela 8 numerarul 8 bancnote si moneda
Daca avem mai multi bani si mai putine servicii avem in!latie si invers de!latie#
+c=ilibru monetar 8
- puterea de cumparare a populatiei 8 veniturile nominale si reale
- cantitatea de mar!uri si servicii+ venituri reale si o!erta de servicii trebuie sa !ie in ec=ilibru#
+ trebuie asi&urat de "ACA C+*ALA# Aceasta tre sa !ie independenta#
Daca creste cererea se stimulea$a productia#
+misiunea monetara este alcatuita din baterea con!ectionarea punerea in circulatie
stocarea si retra&erea din circulatie a instrumentelor monetare#
'tabilitatea si devalori$area monetara
'tabilitate inseamna mentinerea puterii de cumparare a monedei la intervale mari de
timp#Opusul stabilitatii e devalori$area monetara adica pierderea
,n !unctie de e!ectele devalori$arii se cunosc 3 !orme de devalori$are 8
1# A# ,mplicita 8 pierderea insensi$abila a puterii de cumparare a monedei la intervale
mici de timp
"# +(plicita 8 act al aut monetare de recunoastere a devalori$arii monetare in raport cu
alta moneda la un moment dat#
2# A o!ensiva 8 devalori$are a monedei de productie in raport cu moneda altui
producator in vederea obtinerii unui pret mai mic pe piata ; internationala in &eneral