suport curs managementul financiar
TRANSCRIPT
-
1
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 Investete n oameni! Titlul proiectului: AgroManager Contract numrul: POSDRU/92/3.1/S/64291
Autor: Prof. Univ.Dr. Agatha Popescu
Management Financiar - Suport de curs -
-
2
C U P R I N S
Titlul capitolului/Paragrafului Pagina
CAP.1. MARJA BRUTA BAROMETRU AL PROFITABILITATII ACTIVITATII FERMELOR
1
1.1.Conceptul de marja bruta, importanta si caracteristici 1
1.2.Formula de calcul a marjei brute 1
1.3.Elementele de calculare a marjei brute si profitului in ferma vegetala 1
1.4.Calcularea marjei brute in ferma vegetala-Studii de caz 3
1.4.1.Calcularea marjei brute in cultura graului 3
1.4.2.Calcularea marjei brute in cultura porumbului pentru boabe 5
1.4.3. Analiza comparativa privind rentabilitatea intre cultura graului si a
porumbului boabe
7
1.4.4.Posibilitati de rentabilizare a fermei vegetale din punct de vedere financiar 9
1.5.Elemente de calculare a marjei brute in zootehnie-Directia de productie
Ingrasarea porcilor
10
1.5.1.Factori tehnologici de care trebuie tinut seama in calcularea marjei brute in
fermele de ingrasarea porcilor
10
1.5.2.Elemente de calcularea marjei brute si profitului in ferma de ingrasarea
porcilor
11
1.5.3.Calcularea marjei brute in ingrasarea porcilor-Studiu de caz 13
1.5.4.Posibilitati de rentabilizare a fermei de ingrasarea porcilor 14
CAP. 2.ANALIZA FINANCIARA
16
2.1.Concept si rolul analizei financiare in procesul decizional 16
2.2.Sistemul de indicatori principali utilizati in analiza financiara 16
2.3. Importanta analizei indicatorilor de bonitate financiara 17
2.4.Metodologia de calcularea a indicatorilor de bonitate financiara 17
2.5.Calcularea si analiza indicatorilor de bonitate financiara- Studiu de caz 18
2.5.1.Datele primare necesare 18
2.5.2.Terminologie financiara 19
2.5.3.Calcularea si interpretarea indicatorilor de bonitate 20
CAP. 3.RENTABILITATEA ECONOMICA SI DECIZIA DE CREDITARE 27
3.1.Importanta rentabilitatii economice in luarea deciziei de apelare la credite 27
3.2.Calcularea rentabilitatii economice pentru rate diferite ale dobanzii-Studii de
caz
27
CAP. 4.ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
29
4.1.Importanta analizei riscului de faliment 29
4.2.Metodologia analizei riscului de faliment 29
4.3.Analiza riscului de faliment Studiu de caz 30
-
3
CAPITOLUL 1
MARJA BRUTA BAROMETRU AL PROFITABILITATII ACTIVITATII FERMELOR
1.1.Conceptul de marja bruta, importanta si caracteristici
Marja bruta constituie indicatorul economic esential care reflecta eficienta
economica a activitatii de productie, fiind exprimata in lei/ unitate de productie (hectar
suprafata arabila, cap de animal etc).
Importanta.Acest indicator serveste la:
-Compararea eficientei si rentabilitatii diferitelor activitati din ferma in scopul
identificarii acelora nerentabile si a celor cel mai rentabile. In continuare, fermierul trebuie sa
se orienteze sper acele activitati care sunt cele mai rentabile in ferma si zona sa de activitate.
Cu cat o activitate realizeaza o marja bruta mai mare , cu atat ea este mai rentabila.O
activitate cu marja bruta negativa este total nerentabila si fermierul trebuie sa renunte la ea.
-Managementul financiar al fermei fiind un instrument la indemina oricarui fermier,
pe care acesta trebuie sa il utilizeze in procesul de analiza a activitatii de productie si
financiare la unitatea de suprafata, pe cap de animal, pe cultura, pe activitate etc, precum si in
planificarea activitatilor din cadrul fermei.
-Calcularea profitului pe culturi la unitatea de suprafata, pe cap de animal, pe
activitate.
-Compararea diferitelor ferme de acelasi profil. Cu cat marja bruta a unei ferme este
mai mare, cu atat ferma este mai buna, mai rentabila.
-Serveste la ierarhizarea fermelor si implicit a fermierilor. Poti fi considerat un foarte
bun fermier, daca prin nivelul marjei brute realizate in ferma te situezi intre primii zece
fermieri din tara.
-Serveste la compararea fermelor intre diferite tari ale Uniunii Europene si stabilirea
celor mai rentabile ferme si activitati in agricultura europeana.
Caracteristicile marjei brute:
Variaza de la un sezon la altul, datorita oscilatiei productiilor in raport de sezon, factori climatici, starea solului, mediul de afaceri , nivelul si pretul inputurilor pentru
porductiile agricole etc.
Valoarea marjei brute variaza de la o ferma la alta datorita conditiilor tehnico-organizatorice si pedo-climatice diferite in care isi desfasoara activitatea si
managementului diferit practicat de fermieri.
1.2.Formula de calcul a marjei brute
Conform reglementarilor UE, marja bruta se calculeaza cu ajutorul formulei:
MARJA BRUTA = PRODUS BRUT - CHELTUIELI VARIABILE
In functie de marimea produsului brut (veniturilor) si a cheltuielilor variabile,
valoarea marjei brute poate fi :
- pozitiva, ceea ce reflecta ca activitatea de productie din ferma a fost eficienta ;
- negativa, ceea ce reflecta pierderi, o activitatea nerentabila, care nu mai poate
continua.
Marja bruta serveste la calcularea profitului fermierului, prin scaderea din valoarea
marjei brute a valorii cheltuielilor fixe, conform formulei :
-
4
PROFITUL BRUT = MARJA BRUTA - CHELTUIELI FIXE
1.3.Elementele de calculare a marjei brute si profitului in ferma vegetala
Calculele se fac la suprafata de 1 ha pentru fiecare cultura in parte.
1.Produsul brut
Produsul brut rezulta din insumarea diferitelor venituri care se pot obtine pe seama
valorificarii productiilor unei culturi.
Produsul brut sau venitul este dat de inmultirea dintre : cantitatea vanduta si pretul de
livrare pe unitate de masura.
Conform reglementarilor in vigoare ale UE si Guvernului Romaniei, tot in pordusul
brut vor intra si veniturile realizate prin incasarea subventiilor cuvenite la unitatea de
suprafata : 81 Euro/ha de la UE si 50 Euro/ha de la Guvern, in prezent, dar in legislatie este
prevazuta suma de 180-200 Euro/ha.
Documentatiile pentru incasarea subventiilor se depun in lunile martie, aprilie , mai,
iar incasarea acestora se face treptat incepand din octombrie, decmbrie pana in primavara
anului urmator.
2.Cheltuielile variabile reprezinta eforturile financiare care variaza proprotional cu
productia. Cu cit productia este mai mare, cu atit cheltuielile variabile sint mai mari.
Cheltuieli cu samanta= Cantitatea de samanta necesara la hectar pentru insamintat x
Pretul de achizitie.Variaza in functie de soi, hibrid, certificata sau necertificata, furnizor,
marimea sacului, densitatea plantelor la ha, pret de achizitie etc.
Cheltuieli cu ingrasamintele= Cantitatea de ingrasaminte ce se achizitioneaza x
Pretul de achizitie. Variaza in functie de categoria de ingrasamint, doza la hectar, furnizor,
forma de livrare, pret de achizitie etc.
Cheltuieli cu erbicidele=Cantitatea de erbicid achizitionat x Pretul de achizitie.
Variaza in functie de gradul de imburuienare si spectrul de buruieni in cultura, categoria de
erbicid, forma de prezentare, furnizor, doza la hectar, pret de achizitie, numarul de erbicidari
etc.
Cheltuieli cu fungicidele=Cantitatea de fungicide achizitionata x Pretul de achizitie.
Variaza in functie de spectrul ciupercilor, categoria de fungicide, doza necesara, numarul de
aplicatii, pret de achizitie, furnizor, mod de prezentare si livrare etc.
Cheltuieli cu insecticidele=Cantitatea de insecticide achizitionata x Pretul de achizitie.
Variaza in functie de categoria de daunatori, categoria de insecticide, doza necesara, numarul
de aplicatii, pret de achizitie, furnizor, mod de prezentare si livrare etc.
Cheltuieli cu apa pentru irigatii= Cantitatea de apa necesara exprimata in metri cubi
x Tariful pe m.c. Variaza in functie de factorii climatici, mai ales de nivelul temperaturii si
precipitatiilor, numarul de udari, tariful pe m.c. etc.
Cheltuieli cu lucrarile mecanice efectuate de terti=Suprafata lucrata x Tariful la ha
aferent lucrarii agricole respective sau Tariful pentru inchirierea unor utilaje agricole pe ora
etc.Variaza in functile de serviciile si lucrarile prestate de terti, tarifele practicate de diferite
firme etc.
Cheltuieli cu asigurarea culturii.Asigurarea culturilor este recomandata, avand in
vedere variatia factorilor climatici cu impact negativ asupra productiilor agricole. Nivelul
cheltuielilor variaza in functie de Firma de asigurari, cultura pentru care se face asigurarea,
nivelul productiei asigurate.
Cheltuieli cu alte materiale necesare includ: piese de schimb, reparatii si intretinere
masini si utilaje agricole, carburanti , lubrefianti etc.Variaza in functie de : pretul de achizitie
al acestor piese, materiale consumabile, cantitatea aprovizionata, furnizor, tarifele practicate
de serviciile de reparatii etc.
-
5
Cheltuieli cu forta de munca sezoniera= Numarul de ore lucrate x Tarif pe ora-om.
Variaza in functie de numarul sezonierilor, numarul de ore lucrate si tarif.
Cheltuieli de aprovizionare = cota de cheltuieli aferente aprovizionarii cu inputuri
necesare culturii respective.
Cheltuielile cu cotizatiile la Asociatia producatorilor reprezentate de cotizatia anuala,
cota parte ce revine la hectar pentru cultura respectiva.Valoarea cotizatiei anuale se imparte la
numarul de hectare cultivate in ferma.
Cheltuielile cu taxele, impozitele depind de categoria taxelor, impozitelor ce trebuie
platite si nivelul acestora conform legislatiei in vigoare ; se ia in calcul cota parte ce revine la
ha pentru cultura respectiva din totalul acestor cheltuieli cu taxele si impozitele la nivel de
ferma.
Cheltuieli de marketing, adica aferente prospectarii pietei input-urilor, valorificarii
productiei de catre fermier etc .
3.Cheltuielile fixe sint acele eforturi financiare facute de fermier a caror valoare nu
variaza proprtional cu nivelul productiei .
Cheltuielile cu forta de munca angajata = Numarul de ore lucrate x Tariful pe ora.
Depinde de categoria de personal angajat, forma de incadrare, functia, salariul de incadrare,
numarul de ore lucrate, tariful orar.
Cheltuielile generale care includ utilitatile de la birouri, indemnizatiile etc.
Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza separat pentru fiecare tip de
mijloc fix in parte: constructii, masini, utilaje etc, impartind valoarea acestora la pret de
achizitie la numarul de ani de folosinta conform legii. Fiecarei culturi i se aloca cheltuielile
cu amortizarea specifice care ii revin.
Cheltuieli cu dobinda aferenta creditelor bancare, conform contractelor de credut
incheiate cu banca.
Cheltuielile cu arenda = cantitatea de produse mentionate in contractul de arenda x
Pretul de achizitie al pietei pe unitate de masura.
4.Profitul brut este dat de diferenta intre marja bruta si cheltuieile fixe.Cultura care
nu realizeaza profit este nerentabila.
5.Impozitul pe profit se calculeaza aplicand cota de 16 % la profitul brut Profitul
reinvestit nu se impoziteaza.
6.Profitul net este diferneta intre profitul brut si impozitul pe profit.
7.Rata profitului=raportul dintre profit si cheltuieli totale de productie in %
1.4.Calcularea marjei brute in ferma vegetala-Studii de caz
1.4.1.Calcularea marjei brute in cultura graului
Zona de campie, Sistem de productie Irigat
Calcule efectuate la 1 ha in anul 2010
I.CALCULE PRELIMINARE-VENITURI SI CHELTUIELI-GRAU
Nr.
crt.
Specificare Cantitate
kg
Pret
unitar
Lei/kg
Valoare
Lei
1. PRODUSUL BRUT
1.1. Productia principala ( prod.medie de boabe) 4.000 0,6 2.400
1.2. Productia secundara ( prod. de paie ) 1.500 0,01 15
1.3. Produs brut din productia valorificabila - - 2.415
1.4. Subventii - - 550
-
6
131 Euro , d.c. 81 Euro de la UE si 50 Euro
de la Guvern ; 131 Euro x 4,2 lei/Euro = 550
lei
1.5. Produs brut total , inclusiv subventiile - - 2.965
2. CHELTUIELI VARIABILE
2.1. Samanta de grau Doza la ha = 250 kg/ha
Soiuri timpurii Dropia, Glosa
250 1,2 300
2.2 Ingrasaminte a)Ingrasaminte complexe :
Doza la ha= 300 kg/ha
Pret sac de 50 kg=120 lei/sac
b)Ingasaminte cu azot
Doza: 300-500 kg/ha
Pret sac de 50 kg =65-7- lei/sac
300 kg=
6 saci
300 kg=
6 saci
120
lei/sac
65 lei/sac
1.110
720
390
2.3. Erbicide Agristar 75 ; Doza : 15-20 g/ha sau 25 ml la
ha.
Pret achizitie 739 ei/doza
25
2.4. Fungicide - - -
2.5. Insecticide Actara 25 contra plosnitei la grau
Doza= 70 g/ha
Pretul plicului de 1,5 g = 5 lei/buc
Pentru 1 doza de 70 grame trebuie 46 plicuri x
5 lei = 230 lei
Se face solutie de concentratie 0,1-0,2 %.
Se administreaza 2,2-2,5 litri/ha, costa cca
150 lei/ha.
- - -
2.6. Apa pentru irigatii Norma de udare: 500-700 m.c./ha
500 0,4 200
2.7. Cheltuieli cu lucrarile mecanice efectuate de
terti
- - -
2.8. Asigurarea culturii - - -
2.9. Alte cheltuieli variabile materiale ( piese de
schimb, reparatii, carburanti, lubrefianti etc).
Cca 15-20 % din chelt.variabile de 1.900
lei=285lei.
285
2.10. Cheltuieli cu forta de munca sezoniera (
zilieri)
Nr ore munca ziliera x Tarif /ora
- - -
2.11. Cheltuieli de aprovizionare Cam 0,1-0,2 lei/ha
- - 0,2
2.12. Cheltuieli variabile TOTAL 1.920,20
3. CHELTUIELI FIXE
3.1. Cheltuieli cu forta de munca angajata permanent=
( Lucrari mecanice: Nr ore x Tarif/ora) +
+Lucrari manual: Nr ore x Tarif /ora)
10 % din cheltuielile variabile de 1.900
190
-
7
lei/ha= 190 lei
3.2. Cheltuieli generale 3 % din cheltuielile variabile de 1.900 lei = 57
lei
57
3.3. Cheltuieli cu dobanzile la credite - - -
3.4. Cheltuieli cu amortizarea ( echipamente si
cladiri)
0,01 % din cheltuieli = 0,19 lei
0,19
3.5. Cheltuieli cu arenda 25 % din productia de grau = 1.000 kg x 0,6
lei/kg
600
3.6. Cheltuieli fixe TOTAL 847,19
4. Cheltuieli totale de productie ( variabile +
fixe)
2.767,39
II.ANALIZA STRUCTURII CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE-GRAU
Nr.crt. Specificare Valoare
Lei
Structura
%
1. CHELTUIELI VARIABILE, d.c.: 1.920,2 69,39
-Samanta 300 10,85
-Ingrasaminte 1.110 40,11
-Erbicide 25 0,90
-Fungicide - -
-Insecticide - -
-Apa irigatii 200 7,23
-Lucrari mecanice facute de terti - -
-Asigurari - -
-Alte cheltuieli material 285 10,30
-Forta de munca sezoniera - -
-Cheltuieli de apovizonare 0,2 -
2 CHLETUIELI FIXE, d.c.: 847,19 30,61
-Forta de munca permanenta 190 6,87
-Cheltuieli generale 57 2,05
-Dobanzi - -
-Amortizare 0,19 0
-Arenda 600 21,69
3 CHELTUIELI TOTALE 2.767,39 100,00
III.ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA LA HECTAR-
GRAU
Nr.crt. Specificare Valoare ( Lei)
1. Produs brut 2.965,00
2. Cheltuieli variabile 1.920,20
3. Marja bruta = 1-2 1.044,80
4. Cheltuieli fixe 847,19
5. Profit brut = 3-4 197,61
6. Cheltuieli totale = 2+4 2.767,39
7 Rata profitului brut ( %) = 5/6x100 7,14
8. Impozit pe profit ( 16 % x 5 ) 31,61
-
8
9. Profit net = 5-8 166,00
10 Rata profit net (%)= 9/6x100 5,99
Concluzie:
Cultura graului este o activitatea agricola rentabila intrucat asigura o marja bruta pozitiva si
profit la unitatea de suprafata cultivat
1.4.2.Calcularea marjei brute in cultura porumbului pentru boabe
Zona de campie, Sistem de productie Irigat
Calcule efectuate la 1 ha in anul 2010
I.CALCULE PRELIMINARE-VENITURI SI CHELTUIELI-PORUMB BOABE
Nr.
crt.
Specificare Cantitate
Kg
Pret
unitar
Lei/kg
Valoare
Lei
1. PRODUSUL BRUT
1.1. Productia principala ( prod.medie de boabe)
5.000-6.000 Kg/ha
5.500 0,6 3.300
1.2. Productia secundara ( prod. de paie ) 1.700 0,01 17
1.3. Produs brut din productia valorificabila - - 3.317
1.4. Subventii
131 Euro , d.c. 81 Euro de la UE si 50 Euro
de la Guvern ; 131 Euro x 4,2 lei/Euro = 550
lei
- - 550
1.5. Produs brut total , inclusiv subventiile - - 3.867
2. CHELTUIELI VARIABILE
2.1. Samanta de porumb Doza la ha = 18 kg/ha
Soiul Olt
18 7 126
2.2 Ingrasaminte numai cu azot Doza: 300 kg/ha
Pret sac de 50 kg =67 lei/sac
300 kg=
6 saci
67 lei/sac
402
2.3. Erbicide aplicate in vegetatie Titus 25 ; Doza : 50-60 g/ha.
5 plicuri x 10 g/plic= 50 g = 220 lei/Doza
220
2.4. Fungicide - - -
2.5. Insecticide - - -
2.6. Apa pentru irigatii Norma de udare: 500 m.c./ha
500 0,4 200
2.7. Cheltuieli cu lucrarile mecanice efectuate de
terti
- - -
2.8. Asigurarea culturii - - -
2.9. Alte cheltuieli variabile materiale ( piese de
schimb, reparatii, carburanti, lubrefianti etc).
Cca 0,3-0,4 % din chelt.variabile de 900 lei
=2,70 lei.
2,70
2.10. Cheltuieli cu forta de munca sezoniera (
zilieri)
- - -
-
9
Nr ore munca ziliera x Tarif /ora
2.11. Cheltuieli de aprovizionare Cam 0,1-0,2 lei/ha din cheltuielile variabile de
900 lei. S-a luat 0,2 %=0,18 lei/ha.
- - 0,18
2.12. Cheltuieli variabile TOTAL 950,88
3. CHELTUIELI FIXE
3.1. Cheltuieli cu forta de munca angajata permanent=
( Lucrari mecanice: Nr ore x Tarif/ora) +
+Lucrari manual: Nr ore x Tarif /ora)
0,01 % din cheltuielile de 900 lei/ha= 0,09 lei
0,09
3.2. Cheltuieli generale 5 % din cheltuielile de 900 lei = 45 lei
45
3.3. Cheltuieli cu dobanzile la credite - - -
3.4. Cheltuieli cu amortizarea ( echipamente si
cladiri)
0,01 % din cheltuieli = 0,09 lei
0,09
3.5. Cheltuieli cu arenda 25 % din productia de porumb = 1.375 kg x
0,6 lei/kg=825 lei/ha
825
3.6. Cheltuieli fixe TOTAL 870,18
4. Cheltuieli totale de productie ( variabile +
fixe)
1.821,06
II.ANALIZA STRUCTURII CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE-PORUMB BOABE
Nr.crt. Specificare Valoare
Lei
Structura
%
1. CHELTUIELI VARIABILE, d.c.: 950,88 52,21
-Samanta 126 6,92
-Ingrasaminte 402 22,08
-Erbicide 220 12,08
-Fungicide - -
-Insecticide - -
-Apa irigatii 200 10,98
-Lucrari mecanice facute de terti - -
-Asigurari - -
-Alte cheltuieli material 2,70 0,14
-Forta de munca sezoniera - -
-Cheltuieli de apovizonare 0,18 0,01
2 CHLETUIELI FIXE, d.c.: 870,18 47,79
-Forta de munca permanenta 0,09 0,01
-Cheltuieli generale 45 2,47
-Dobanzi - -
-Amortizare 0,09 0,01
-Arenda 825 45,30
-
10
3 CHELTUIELI TOTALE 1.821,06 100,00
III.ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA LA HECTAR
PORUMB BOABE
Nr.crt. Specificare Valoare ( Lei)
1. Produs brut 3.867,00
2. Cheltuieli variabile 950,88
3. Marja bruta = 1-2 2.916,12
4. Cheltuieli fixe 870,18
5. Profit brut = 3-4 2.045,94
6. Cheltuieli totale = 2+4 1.821,06
7 Rata profitului brut ( %) = 5/6x100 112,34
8. Impozit pe profit ( 16 % x 5 ) 327,35
9. Profit net = 5-8 1.718,59
10 Rata profit net (%)= 9/6x100 94,37
1.4.3. Analiza comparativa privind rentabilitatea intre cultura graului si a porumbului
boabe
Pentru a decide care cultura este mai eficienta din punct de vedere economic in ferma
sa, fermierul trebuie sa compare marja bruta intre diferite culturi. In perspective, el va trebui
sa se orienteze spre acele culturi care ii asigura o marja bruta pozitiva si profit si sa renunte
la cele care au marja bruta negative si conduc la pierderi financiare.
Din analiza comparative a marjei brute la cele doua culture prezentate anterior in
studiile de caz, rezulta ca in ferma respective ambele culture sunt rentabile, pentru ca au o
marja bruta pozitiva si conduc la profit.
Intre cele doua culture, porumbul boabe este mai rentabil pentru ca marja bruta este
2.916.12 lei/ha, comparativ cu numai 1.044,80 lei/ha la cultura de grau.
Analiza comparativa privind marja bruta intre cultura graului si a porumbului pentru
boabe
Specificare GRAU PORUMB
Cantitate
Kg
Pret
Lei/ka
Valoare
Lei
Cantitate
kg
Pret
Lei/ka
Valoare
Lei
Productia
principal
4.000 0,6 2.400 5.500 0.6 3.300
Productia
secundara
1.500 0.01 15 1.700 0.01 17
Produsul
brut
2.415 3.317
Cheltuieli
Variabile
1.920,20 950,88
MARJA
BRUTA
1.044,80 2.916,12
Presupunem ce s-ar intampla daca fermierul ar cultiva numai porumb in loc de
grau si porumb:
- Marja bruta s-ar mari cu 1.871,32 lei/ha (= 2.916,12-1.044,80 );
-
11
- Cheltuielile variabile s-ar diminua cu 969,32 lei ( = 950,88 1.920,20 ). Fermierul isi propune sa cultive : 300 ha grau si 200 ha porumb, conform Planului
de rotatie a culturilor.
Intrebare: Este rentabil acest lucru sau este mai rentabil sa cultive numai porumb pe
suprafata de 500 ha ?
Influenta structurii culturilor asupra marjei brute pe ferma
Cultura Var I Grau 300 ha + Porumb 200 ha Var.II Porumb 500 ha
Suprafata
cultivate
Ha
Marja
bruta
Lei/ha
Marja
bruta pe
ferma
Lei
Suprafata
cultivate
Ha
Marja
bruta
Lei/ha
Marja bruta
pe ferma
Lei
Grau 300 1.044,80 313.440 - - -
Porumb 200 2.916,20 583.240 500 2.916,20 1.458.100
Total
marja
bruta pe
ferma
896.680 1.458.100
Concluzie: Daca fermierul ar cultiva numai porumb pe 500 ha, marja bruta
suplimentara ar fi de 561.420 lei pe ferma, adica cu 62,61 % mai mare decat daca ar cultiva
grau pe 300 ha si porumb pe 200 ha.
Influenta structurii culturilor asupra cheltuielilor variabile pe ferma
Cultura Var I Grau 300 ha + Porumb 200 ha Var.II Porumb 500 ha
Suprafata
cultivata
Ha
Chelt.Var.
Lei/ha
Chelt.Var.
pe ferma
Lei
Suprafata
cultivata
Ha
Chelt.Var.
Lei/ha
Chelt.Var.
pe ferma
Lei
Grau 300 1.920,20 576.060 - - -
Porumb 200 950,88 190.176 500 950,88 475.440
Total chelt. var./ferma 766.236 475.440
Concluzie: Daca fermierul ar cultiva numai porumb pe 500 ha, cheltuielile variabile
pe ferma de 475.440 lei, adica cu 38 % mai mici , adica cu 290.796 lei, decat daca ar cultiva
grau pe 300 ha si porumb pe 200 ha.
1.4.4.Posibilitati de rentabilizare a fermei vegetale din punct de vedere financiar
a)Cresterea marjei brute:
- prin cresterea productiei medii la hectar : soiuri cu potential productiv ridicat,
rezistente la seceta, boli si daunatori, adaptate la conditiile locale;
- cresterea calitatii productiei de boabe;
- pret bun de livrare pe piata;
b)Reducerea cheltuielilor variabile la hectar
- cheltuielile su samanta :
-calcularea exacta a cantitatii necesare de samanta la hectar;
-achizitionarea numai de samanta certificata, soiuri superioare, adaptate la
conditiile locale;
-analiza raportului pret/calitate in aprovizionarea de la furnizori;
-
12
-selectia severa a furnizorilor in functie de seriozitate in calitate si pret mai
avantajos;
-cheltuielile cu ingrasamintele:
- achizitionarea cantitatii necesare de ingrasaminte la hectar conform
tehnologiei;
-analiza raportului pret/calitate in aprovizionarea de la furnizori;
-selectia severa a furnizorilor in functie de seriozitate in calitate si pret mai
avantajos;
-solutii noi pentru reducerea cantitatii de ingrasaminte chimice la ha;
-cheltuielile cu pesticidele:
-utilizarea de soiuri rezistente la boli si daunatori;
-reducerea numarului de tratamente la ha;
-analiza raportului pret/calitate in aprovizionarea de la furnizori;
-selectia severa a furnizorilor in functie de seriozitate in calitate si pret mai
avantajos;
-cheltuieli cu alte materiale: - utilizarea rationala a echipamentelor;
-efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatii;
- optimizarea parcursurilor;
c)Asocierea cu alti producatori agricoli in vederea :
- maririi dimensiunii exploatatiilor agricole;
-folosirii mai eficiente a echipamentelor agricole;
-aplicarii tehnologiilor moderne;
-cresterea productiilor cantitative si calitative;
-achizitionarea cu inputuri materiale prin asociatie pentru a reduce costurile de
aprovizionare;
-reducerea cheltuielilor de productie;
-crearea de posibilitati pentru valorificarea mai avantajoasa pe piata a produselor;
-cresterea marjei brute si implicit a profitului si ratei profitului.
Factori de care trebuie sa tinem seama in luarea deciziilor financiare:
-nivelul comparativ al marjei brute realizate intre diferite culturi; vom cultiva ceea ce
este rentabil in ferma si zona;
- structura actuala a culturilor;
- planul de rotatie al culturilor in ferma;
- existentul de substante nutritive din sol recoltarea si analiza probelor de sol, in mod periodic, pentru a determina exact cantitatea de nutrienti necesara fi administrata prin
ingrasaminte, fara a face risipa;
-analiza comparativa a eficientei productive a diferitelor soiuri;
-resursele financiare de care dispunem.
1.5.Elemente de calculare a marjei brute in zootehnie-Directia de productie
Ingrasarea porcilor
Spre deosebire de productia vegetala, in productia animal calcularea marjei brute
difera de la o specie la alta si de la o directie de productie la alta, datorita particularitatilor
tehnologiilor de crestere ai exploatare a animalelor.
De aceea, in acest curs este prezentata spre exemplificarea marja bruta pentru directia
de productie Ingrasarea porcilor.
-
13
1.5.1.Factori tehnologici de care trebuie tinut seama in calcularea marjei brute
in fermele de ingrasarea porcilor
Calcularea marjei brute impune ca fermierul sa tina seama de o serie de factori
tehnologici specifici ingrasarii porcilor si anume :
-rasa de animale si hibridul pentru carne care sa asigure performante superioare privind
sporul mediu zilnic si sporul total de ingrasare intr-o perioada cat mai scurta de timp; rase de
carne:Pietrain, Duroc, Hampshire, Landrace, Marele Alb si hibrizii acestora;
- modalitatea de asigurare a tineretului porcin pentru ingrasat: a)din productie proprie sau
b)din cumparari de pe piata interna si piata externa;
-varsta si greutatea tineretului porcin la introducerea la ingrasat; de regula, se asigura
material biologic in greutate de 25-30 kg;
-in prezent exista criza de tineret porcin pentru ingrasat pe piata romaneasca; multi
fermieri isi asigura materialul biologic din import;
-pretul de achizitie al tineretului porcin pentru ingrasat provenit din import este de 47
Euro/cap la greutatea de 25 kg viu sau 1,7-2 Euro/kg greutate vie; in exemplul de fata, s-a
considerat pretul de 2 Euro pe kg greutate vie, la cursul de schimb de 4,2 lei/Euro, adica 8,4
lei/kg greutate vie pentru un porc tinar in greutate de 30 kg;
-sistemul de ingrasare practicat in Romania este semindustrial in adaposturi prevazute cu
boxe cu gratare in pardoseala; in ultimii ani, in unele tarile vest-europene se practica
ingrasarea porcilor in sistem liber pe pasune ( Marea Britanie);
-greutatea porcilor grasi la livrare poate fi 100 -110 kg care sa asigure o calitate superioara
a carcasei; porcii peste 120 kg au stratul de grasime mai mare, o calitate a carcasei mai slaba
mai slaba;porcii sub 90 kg/cap sunt neeconomici din punct de vedere al abatorizarii;
-durata ingrasarii este in medie 123 zile, adica cca 4 luni; exista tehnologii cu parametrii
superiori de ingrasare privind sporul mediu zilnic care realizeaza porcul gras de 100 de kg in
3 luni;
-dupa depopularea adapostului este necesara o perioada de curatenie, dezinfectie si repaus
care dureaza cca 7 zile;
-durata unui ciclu de productie in ingrasarea porcilor este 130 zile, aduca 123 zile
ingrasarea si 7 zile curatenie, dezinfectie si repaus adapost;
- intr-un an calendaristic se pot realize mai multe serii de porci grasi; numarul de serii
rezulta din : 365 zile: 130 zile durata unui ciclu de productie =2,8 serii pe an.
-sporul total in greutate pe perioada de ingrasare este diferenta intre greutatea poruclui
ingrasat la livrare si greutatea tineretului porcin la introducerea la ingrasat si anume : 100 kg
30 kg = 70 kg spor total/cap porc gras; -sporul total in greutate pe loc de cazare in adapost intr-un an se calculeaza astfel : 70 kg
spor ingrasare pe cap x 2,8 serii/an = 196 kg /loc cazare/an;
-sporul mediu zilnic de ingrasare este prevazut de tehnologia de ingrasare; in exeplul ce
urmeaza potentialul tehnologic este de 600 grame spor mediu zilnic/cap animal, dar sunt si
tehnologii care prevad 700 g spor mediu zilnic si chiar mai mult;
-furajarea animalelor este diferentiata pe faze ale ingrasarii, care impune ratii diferite,
care sa asigure principii nutritivi necesari pentru realizarea sporului mediu zilnic prevazut de
tehnologia respectiva;
-consumul specific de furaj pe perioada de ingrasare pentru a obtine un kg spor este
prevazut de tehnologia adoptata; in exemplul de fata, consumul specific de furaj este 3,85
kg furaj /kg spor;
-consumul total de furaj pe an pentru 2,8 serii/loc de cazare in adapost este determinat
astfel : 3,85 kg furaj/kg spor x 196 kg spor total = 754 kg furaje , rezultand din: categoria de
furaje care intra in structura ratiilor pe faze de ingrasare, consumul mediu zilnic, durata
-
14
perioadei de ingrasare, numarul de serii de ingrasare pe an. Acest lucru este prezentat in
tabelul de mai jos.
Consumul total de furaje, porci la ingrasat, consum specific 3,85 kg furaj/kg spor
Furajul Consum total furaj
Kg/cap
Nr. Serii/an Cantitatea totala de
furaj necesar pentru
2,8 serii/an/loc cazare
Porumb 179 2,8 504
Srot soia 40,3 2,8 113
Srot floarea soarelui 32,5 2,8 91
Zoofort 18,2 2,8 51
Total 270 754
-pretul de livrare al porcilor grasi se stabileste prin negociere intre fermier si unitatea
de abatorizare si este in lei/kg greutate vie; in prezent, pretul variaza intre 5,3 -5,5 lei/kg viu
fara TVA sau cu TVA 24 %, pretul de achizitie variaza intre 6,57-6,82 lei/kg; in exemplul de
calcul, se va considera pretul mediu de 6,6 lei/kg viu;
-in alte tari, pretul carnii de porc se stabileste in functie de calitatea carcasei,
continutul acesteia in carne, suprafata ochiului de muschi etc ( Germania, M.Britanie,
Danemarca etc).
1.5.2.Elemente de calcularea marjei brute si profitului in ferma de ingrasarea porcilor
Calculele se fac pe loc de cazare in adapost, adica pentru 2,8 serii de porci grasi
/an.
1.Produsul brut
Produsul brut rezulta din insumarea diferitelor venituri care se pot obtine pe seama
valorificarii :
-Produs brut din vanzarea porcilor grasi = greutatea la livrare a unui porc gras x
numarul de serii/an/loc cazare = greutatea vie totala livrata x Pretul de livrare in lei/kg viu.
-Produsul brut din valorificarea gunoiului de porc= cantitatea de gunoi rezultata pe
loc cazare intr-un an x pretul pietei pentru gunoiul de porc.
2.Cheltuielile variabile reprezinta eforturile financiare care variaza proprotional cu
productia. Cu cit productia este mai mare, cu atit cheltuielile variabile sint mai mari.
Cheltuieli cu materialul biologic pentru ingrasat = (Numarul de porci tineri necesari
pe loc de cazare intr-un an + un surplus de 5-6 % pentru acoperirea eventualelor pierderi) x
Pretul de achizitie in lei /cap animal ( 47 Euro/ cap pentru un porc tanar de 25 kg ) sau in
lei/kg greutate vie ( 1,7 -2 Euro/kg greutate vie ). Variaza in functie de modalitatea de
asigurare ( din productie proprie sau din cumparari), rasa, hibrid, varsta si greutatea
animalului, furnizor intern sau extern, densitatea animalelor in boxa, pierderile de material
biologic, pret de achizitie etc.
Cheltuieli cu furajele = Cantitatea totala de furaje pe categorii de furaje ce se
achizitioneaza pentru toata perioada de ingrasare si pentru diferite faze de ingrasare x Pretul
de achizitie la fiecarui furaj. Cheltuielile de achizitie ale fiecarui furaj se insemeaza rezultand
cheltuielile totale cu achizitionarea furajelor pentru a realize 2,8 serii de porci grasi/loc
cazare. Variaza in functie de: fazele de ingrasare, structura ratiei pe faze, calitatea furajelor,
consumul specific de furaj/kg spor, furnizor, forma de livrare, pret de achizitie etc.
Cheltuieli cu medicamentele, vaccinarile, tratamentele, alte servcii veterinare
depend de cantitatea de material necesare, numarul de interventii, pretul de achizitie, tarfele
pacticate de serviciile sanitar-veterinare etc;
-
15
Cheltuieli cu energia electrica = Numarul de kwh consumati x Tariful pe kwh
practicat de furnizor. Variaza in functie de: categoria, numarul si puterea consumatorilor de
energie electrica, tariful pe kwh etc.
Cheltuieli cu alte materiale necesare includ: piese de schimb, reparatii si intretinere
echipamente si instalatii specific in cresterea porcilor, carburanti , lubrefianti etc. Variaza in
functie de : pretul de achizitie al acestor piese, materiale consumabile, cantitatea
aprovizionata, furnizor, tarifele practicate de serviciile de reparatii etc.
Cheltuieli cu asigurarea animalelor .Asigurarea animalelor este recomandata, dar
inca nu este obligatory. Nivelul cheltuielilor variaza in functie de Firma de asigurari, specia si
categoria de animale pentru care se face asigurarea, nivelul productiei asigurate.
Cheltuieli de aprovizionare = cota de cheltuieli aferente aprovizionarii cu inputuri
necesare ingrasarii porcilor.
Cheltuielile cu cotizatiile la Asociatia crecatorilor de porci reprezentate de cotizatia
anuala, cota parte ce revine pe loc de cazare.Valoarea cotizatiei anuale se imparte la numarul
de locuri de cazare din adapost .
3.Cheltuielile fixe sint acele eforturi financiare facute de fermier a caror valoare nu
variaza proprtional cu nivelul productiei .
Cheltuielile cu forta de munca angajata = Numarul de ore lucrate x Tariful pe ora.
Depinde de categoria de personal angajat, forma de incadrare, functia, salariul de incadrare,
numarul de ore lucrate, tariful orar.
Cheltuielile generale care includ utilitatile de la birouri, indemnizatiile etc.
Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza separat pentru fiecare tip de
mijloc fix in parte: constructii, masini, utilaje zootehnice etc, impartind valoarea acestora la
pret de achizitie la numarul de ani de folosinta conform legii. Fiecarei specii si categorii de
animale i se aloca cheltuielile cu amortizarea specifice care ii revin.
Cheltuieli cu dobinda aferenta creditelor bancare, conform contractelor de credit
incheiate cu banca.
4.Profitul brut este dat de diferenta intre marja bruta si cheltuieile fixe. Categoria de
animale care nu realizeaza profit este nerentabila.
5.Impozitul pe profit se calculeaza aplicand cota de 16 % la profitul brut Profitul
reinvestit nu se impoziteaza.
6.Profitul net este diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit.
7.Rata profitului=raportul dintre profit si cheltuieli totale de productie in %.
1.5.3.Calcularea marjei brute in ingrasarea porcilor-Studiu de caz
Zona de campie,
Sistem de ingrasare semiintensiv
Potential de ingrasare: 600 g spor mediu zilnic/cap
I.CALCULE PRELIMINARE-VENITURI SI CHELTUIELI- PORCI LA INGRASAT
Nr
crt
Specificare Cantitate
kg
Pret
Lei/UM
Valoare
Lei
1. PRODUS BRUT
1.1. Porc ingrasat 100 kg viu x
2,8 serii/loc cazare/an= 280 kg
viu la livrare
280 6,6 1.848
1.2. Gunoi 4.000 kg/cap x 2,8 serii/loc/an
= 11.200 kg/an
11.200 0,015 168
-
16
1.3. Produs brut total 2.016
2. CHELTUIELI VARIABILE
2.1. Cheltuieli cu materialul
biologic
2,8 cap/loc cazare/an + 6,6 %
pierderi ( 0,2 cap) = 3 porci
tineri x 30 kg greutate vie=
90 kg viu.
Pretul de achizitie = 2 Euro/kg
x 4,2 lei/Euro= 8,4 lei/kg viu.
30 8,4 252
2.2. Cheltuieli cu furajele -Porumb
504
0,6 1.205,10
302,4
-Srot soia ( import) 113 1,4 158,2
-Srot floarea soarelui 91 0,65 591,5
-Zoofort 51 3 153,0
2.3. Cheltuieli cu medicamentele,
tratamentele, servicii
veterinare
5
2.4. Cheltuieli cu energia electrica (kwh)
14 0,55 7,7
2.5. Alte cheltuieli materiale (reparatii, piese de schimb,
combustibili etc)
6,0
2.6 Cota de aprovizonare 27,0
2.7. Asigurari -
2.8. Cheltuieli variabile total 1.502,80
3. CHELTUIELI FIXE
3.1. Cheltuieli cu forta de munca
angajata permanent
(Nr ore munca x Tarif pe ora)
74
3.2. Cheltuieli generale 9
3.3. Cheltuieli cu amortizarea ( adapost, instalatii zootehnice
etc)
8
3.4. Cheltuieli cu dobanda la
credite
-
3.5. Cheltuieli fixe total 91
4. CHELTUIELI TOTALE 1.593,80
II.ANALIZA STRUCTURII CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE-PORCI LA
INGRASAT
Nr.crt. Specificare Valoare
Lei
Structura
%
1. CHELTUIELI VARIABILE, d.c.: 1.502,80
-Material biologic 252,00
-Furaje 1.205,10
-Medicamente, tratamente etc 5,00
-Energie electrica 7,70
-Alte materiale 6,00
-
17
-Cota de aprovizionare 27,00
-Asigurari - -
2 CHLETUIELI FIXE, d.c.: 91
-Forta de munca permanenta 74
-Cheltuieli generale 9
-Dobanzi -
-Amortizare 8
3 CHELTUIELI TOTALE 1.593,80 100,00
III.ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA PE LOC
CAZARE/AN
INGRASAREA PORCILOR LA 100 KG GREUTATE VIE LA LIVRARE
Nr.crt. Specificare Valoare ( Lei)
1. Produs brut 2.016,00
2. Cheltuieli variabile 1.502,80
3. Marja bruta = 1-2 513,20
4. Cheltuieli fixe 91
5. Profit brut = 3-4 422,20
6. Cheltuieli totale = 2+4 1.593,80
7 Rata profitului brut ( %) = 5/6x100 26,49
8. Impozit pe profit ( 16 % x 5 ) 67,55
9. Profit net = 5-8 354,65
10 Rata profit net (%)= 9/6x100 22,25
Concluzie:
Ingrasarea porcilor este o activitatea rentabila intrucat asigura o marja bruta pozitiva si
profit pe loc cazare.
Marja bruta poate spori cand sporul mediu zilnic este mai ridicat, durata ingrasarii este mai
scurta. In acest caz cheltuielile totale de productie se reduc si implicit costul pe cap, pe kg
greutate vie si loc de cazare, cu efecte pozitive asupra profitului.
1.5.4.Posibilitati de rentabilizare a fermei de ingrasarea porcilor
a)Cresterea marjei brute:
-prin cresterea sporului mediu zilnic la ingrasat: utilizarea de hibrizi tri si tetraliniari
din rase de carne cu potential productive ridicat, cu perioada redusa de ingrasare;
-livrarea porcilor grasi la greutatea optima pentru sacrificare: 100-110 kg, care asigura
o calitate superioara a carcasei pentru procesator si a carnii in farfuria consumatorului, dar si eficienta economica fermierului pentru a a prelungi ingrasarea pentru a livra porci cu o
greutate mai mare de 110 kg poate duce la riscul a de primi un pret de achizitie mai redus;
-pret bun de livrare pe piata.
b)Reducerea cheltuielilor variabile
- cheltuielile cu materialul biologic:
- asigurarea tineretului porcin pentru ingrasat in ferma proprie;
-cumpararea de tineret porcin pentru ingrasat de la funizori seriosi care asigura
livrarea unui material biologic de calitate, raportul pret/calitate fiind corespunzator;
-asigurarea de conditii bune de cazare si furajare pentru reducerea pierderilor ;
-cheltuielile cu furajele:
-
18
-optimizarea ratiilor furajere pe faze tehnologice in vederea realizarii nivelului
sporului mediu zilnic conform tehnologiei adoptate;
-stabilirea exacta a cantitatilor de furaje necesare a fi de asigurat pentru toate
fazele si intreaga perioada de ingrasare;
-producerea amestecului concentrate in ferma proprie, daca fermierul dispune
de suprafata pentru cultura cerealelor si moara pentru procesare si cumpararea numai a
premixurilor vitamin-minerale de pe piata;
-cumpararea de nutreturi pentru porci numai de la funizori seriosi, care asigura
o buna correlate intre calitate/pret a furajului respectiv;
-depozitarea furajelor in magazii corespunzatoare care sa asigure mentinerea
calitatii furajelor, protectia impotriva mucegaiurilor, degradarilor, furturilor etc;
-administrarea numai de furaje de calitate;
-cheltuielile cu medicamentele etc:
-asigurarea de conditii bune de cazare si furaje, de igiena a adaposturilor si
animalelor pentru prevenirea aparitiei bolilor etc;
-achizionarea numai de material biologic sanatos, din ferme fara problem
sanitar veterinare, boli contagioase etc; in acest sens, animalel cumparate trebuie sa fie
sanatoase, acest lucru fiind atestat prin certificate sanitar-veterinar;
-depistarea la timp a animalelor bolnave, izolarea si efectuarea
corespunzatoare a tratamentelor prin apelarea la personal veterinary calificat pentru putea
recupera animalele in productie si a nu le pierde;
-cheltuieli cu energia electrica:
-identificarea consumatorilor si a puterii acestora;
- rationalizarea consumului prin eliminarea consumatorilor inutili;
-cheltuieli cu alte materiale:
-utilizarea rationala a echipamntelor tehnologice specific in ferma de porci;
-efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii la timp;
-rationalizarea transporturilor;
c)Asocierea cu alti crescatori de porci in vederea formarii de asociatii puternice
economic si financiar:
-marirea dimensiunii fermei de porci la ingrasat;
-utilizarea rationala a echipamentelor;
-achizitionarea de inputuri in conditii mai avantajoase;
-valorificarea porcilor grasi pe piata in conditii mai avantajoase;
-cresterea marjei brute si implicit a profitului.
-
19
CAPITOLUL 2
ANALIZA FINANCIARA
2.1.Concept si rolul analizei financiare in procesul decizional
Analiza financiar reprezint un instrument indispensabil pentru organele manageriale, utilizat n cunoaterea fenomenelor i procesele economice. Ea permite caracterizarea n ansamblu i n detaliu a fenomenelor economice, a volumului i structurii acestora, a relaiilor de cauzalitate i a factorilor care le genereaz, a legilor formrii i desfurrii lor, fiind suportul elaborrii deciziilor manageriale privind activitatea de viitor, a cilor i msurilor de sporire a eficienei ntregii activiti desfurate de un agent economic.
Prin intermediul analizei financiare se poate studia modul de realizare a autofinanrii n condiiile autonomiei decizionale, modul de asigurare a integritii patrimoniului , a relaiilor existente ntre mijloacele economice, precum i ntre mijloacele economice i sursele de provenien ale acestora, realizarea relaiilor externe ale unitii i respectarea normelor i reglementrilor n domeniul economic i financiar.
Problemele de baz care stau n atenia factorilor decizionali i care sunt studiate cu ajutorul analizei financiare sunt:
analiza activelor patrimoniale sub aspectul volumului, structurii, corelaiilor existente ntre diferite grupe, subgrupe i elemente patrimoniale din categoria mijloacelor economice ( active fixe, active circulante), att din punct de vedere
static, ct i dinamic; analiza pasivelor patrimoniale sau a surselor de acoperire a mijloacelor din activ, sub
aspectul volumului, structurii, corelaiilor existente ntre diferite grupe, subgrupe i elemente de pasiv, precum i ntre elementele de pasiv i cele de activ, att din punct de vedere static, ct i dinamic;
analiza integritii patrimoniale prin prisma studierii rezultatelor inventarierii, a evalurii i reevalurii patrimoniului, a pagubelor materiale, a patrimoniului net ;
analiza echilibrului financiar prin prisma studierii corelaiei dintre fondul de rulment i activele circulante, a raportului dintre creane i obligaii, a solvabilitii, capacitii de plat i lichiditii;
analiza eficienei utilizrii patrimoniului i a capitalului, a rentabilitii economice, financiare i de gestiune, prin prisma profitului, a cifrei de afaceri, a ratelor rentabilitatii ;
analiza capacitatii de autofinantare , de asigurare a surselor necesare indeplinirii programului de activitate si de dezvoltare a afecerilor viitoare;
analiza riscului , deosebit de importanta pentru cunoasterea potentialelor situatii care pot conduce la esec afacerile unei firme.
2.2.Sistemul de indicatori principali utilizati in analiza financiara
n activitatea practic a efecturii analizelor financiare la nivel microeconomic se utilizeaz un sistem de indicatori specifici.
Cei mai importanti indicatori sunt indicatorii de bonitate financiara a caror
clasificare este redata mai jos.
1.INDICATORI DE LICHIDITATE
1.1.Rata lichiditatii curente
1.2.Rata lichiditatii immediate
-
20
2.INDICATORI DE SOLVABILITATE SAU INDATORARE
2.1.Rata indatorarii globale
2.2.Rata indatorarii capitalului propriu
2.3.Rata solvabilitatii
3.INDICATORI DE GESTIUNE
31.Viteza de rotatie a activelor totale in cifra de afaceri
3.2. Viteza de rotatie a activelor circulante in cifra de afaceri
3.3. Viteza de rotatie a stocurilor in cifra de afaceri
3.4.Viteza de rotatie a activelor imobilizate in cifra de afaceri
3.5.Durata in zile a unei rotatii a stocurilor in cifra de afaceri
3.6. Durata in zile a unei rotatii a activelor circulante in cifra de afaceri
3.7. Durata in zile a unei rotatii a creantelor in cifra de afaceri
4.INDICATORI DE RENTABILITATE
4.1.Rata rentabilitatii capitalului angajat
4.2. Rata rentabilitatii capitalului propriu
4.3.Marja bruta din vanzari
4.4.Rata rentabilitatii ecobomice
4.5.Rata rentabilitatii resurselor consumate
2.3.Importanta analizei indicatorilor de bonitate financiara
1.Pentru firma
-Conducerea manageriala trebuie sa analizeze evolutia situatiei financiare a firmei pe o
perioada de 1-3 ani si mai multi.
-Identificarea tendintelor privind utilizarea resurselor financiare ale firmei si rezultatelor
obtinute.
-Stabilirea directiilor de actiune pentru rentabilizarea financiara a firmei in perspective.
-Fundamentarea deciziilor managerial in domeniul financiar: repartizarea profitului, cresterea
capitalului, cresterea rezervelor, acoperirea pierderilor, apelarea la credite bancare etc.
2.Pentru banci, creditori
-Analiza situatiei financiare a firmei pentru a vedea daca are lichiditati si este solvabila, adica
firma trebuie sa aiba capacitatea in viitor de a-si rambursa creditul si dobanda aferenta.
-Fundamentarea deciziei de aprobare a cererii de creditare.
2.4.Metodologia de calcularea a indicatorilor de bonitate financiara
Calcularea indicatorilor de bonitate financiara se bazeaza pe utilizarea datelor din
Bilantul contabil si contul de profit si pierdere, pe perioada ultimilor 3 ani incheiati de
activitate pentru a crea o imagine fundamentata stiintific asupra evolutiei diferilor indicatori
financiari si aprecierii situatiei financiare a firmei.
Acest indicatori se determina cu ajutorul Metodei ratelor, care presupune
raportareavalorilor unor indicatori si exprimarea fie procentuala , fie in valori absolute a
rezultatului obtinut.
Valoarea indicatorului se compara cu limitele admise de analistii financiari si se
interpreteaza in dinamica de la un an la altul.
Formulele de calcul ale indidicatorilor de bonitate financiara sunt redate mai jos.
1.INDICATORI DE LICHIDITATE
-
21
1.1.Rata lichiditatii curente
RLC = (Active curente sau circulante /Datorii curente) x 100
1.2.Rata lichiditatii imediate
RLI = (Active curente- Stocuri)/Datorii curente x 100
2.INDICATORI DE SOLVABILITATE SAU INDATORARE
2.1.Rata indatorarii globale
RIG = Datorii totale/Pasive totale x100
2.2.Rata indatorarii capitalului propriu
RICpr= Datorii totale /Capital propriux100
2.3.Rata solvabilitatii
RS= Datorii cu termen de plata peste 1 an/Capital propriu x 100
3.INDICATORI DE GESTIUNE
31.Viteza de rotatie a activelor totale in cifra de afaceri
VrCA/AT= Cifra de afaceri/Active totale
3.2. Viteza de rotatie a activelor circulante in cifra de afaceri
VrCA/AC= Cifra de afaceri/Active circulante
3.3. Viteza de rotatie a stocurilor in cifra de afaceri
VrCA/St= Cifra de afaceri/Stocuri
3.4.Viteza de rotatie a activelor imobilizate in cifra de afaceri
VrCA/AI= Cifra de afaceri/Active imobilizate
3.5.Durata in zile a unei rotatii a stocurilor in cifra de afaceri
Dz St/CA= Stocuri/Cifra de afacei x 365
3.6. Durata in zile a unei rotatii a activelor circulante in cifra de afaceri
Dz AC/CA= Active ciculante /Cifra de afacei x 365
3.7. Durata in zile a unei rotatii a creantelor in cifra de afaceri
Dz Cr/CA= Creante /Cifra de afaceri x 365
4.INDICATORI DE RENTABILITATE
4.1.Rata rentabilitatii capitalului angajat
RrCperm= Profit brut/Capital angajat
4.2. Rata rentabilitatii capitalului propriu
RrCpr= Profit net/Capital propriu
4.3.Marja bruta din vanzari
MBv=Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri x 100
4.4.Rata rentabilitatii economice
Rre=Profit brut/Active totale x100
4.5.Rata rentabilitatii resurselor consumate
RrCht=Profit net/Cheltuieli totale x100
2.5.Calcularea si analiza indicatorilor de bonitate financiara- Studiu de caz
2.5.1.Datele primare necesare
Productie Agricola vegetala
DATE PRIMARE DIN BILANTURILE CONTABILE SI CONTUL DE PROFIT SI
PIERDERE 2008-2010
Nr
crt
Specficare 2008 2009 2010 2010/2008
%
1 Active imobilizate 13.704.668 14.603.798 13.070.244 95,37
2 Active circulante 5.689.805 4.364.107 3.514.998 61,77
-
22
-Stocuri 2.488.242 1.427.173 927.137 37,26
-Creante 2.875.669 2.771.881 2.427.813 84,42
-Casa si conturi la
banci
325.894 1.592.226 160.048 49,11
3 Cheltuieli in avans 18.584 146.491 - -
4 Active totale 19.413.057 19.114.396 16.585.242 85,43
5 Datorii cu termen de
plata pana la 1 an
8.256.025 8.151.188 5.868.481 71,08
6 Datorii cu termen de
plata peste 1 an
308.316 304.449 222.314 72,10
7 Datorii totale 8.564.341 8.455.637 6.090.795 71,11
8 Venituri in avans 42.863 - - -
9 Active circulante
nete/Datorii curente
nete
(AC+Cha-Dts-Va)
-2.504.773 -3.640.590 -2.353.483 93,95
10 Total active minus
Datorii curente
10.908.284 15.473.806 14.231.759 130,46
11 Capitaluri proprii 10.805.853 10.658.759 10.494.447 97,11
-Capital social 617.200 617.200 617.200 100,00
-Profit brut 1.949.937 967.060 790.708 40,55
-Repartizarea profitului 1.949.937 967.060 790.708 40,55
12 Capital permanent
(Cpr+Dtlm)
11.114.169 10.963.208 10.716.716 96,42
13 Pasive totale 19.413.057 19.114.396 16.585.242 85,43
14 Cifra de afaceri 10.088.017 15.519.214 12.109.431 120,03
15 Venituri totale 12.010.971 15.958.851 13.604.296 113,26
16 Cheltuieli totale 10.061.034 14.991.791 12.813.588 127,35
17 Profit net 1.689.202 846.018 664.195 39,32
18 Nr angajati 49 48 45 91,83
2.5.2.Terminologie financiara
Bilanul contabil = tabloul sintetic de reprezentare a activelor i pasivelor patrimoniale, precum i a situaiei financiare a unei firme la finele anului financiar, n etalon valoric ( lei).
Active imobilizate = bunurile economice de valoare mare i utilizabile o perioad mai ndelungat (necorporale, corporale, financiare).
Active circulante = bunuri, lucrri, servicii etc necesare pentru buna desfurare a activitii de exploatare (stocuri i producia n curs de execuie, drepturi de crean fa de clieni i debitori, disponibiliti bneti)
Stocuri = bunuri i servicii destinate s fie consumate la prima lor utilizate, fie a fi vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie (materii prime, materiale materialele consumabile, obiectele de inventar, producia n curs de execuie, semifabricatele, produsele finite, animalele active circulante, mrfurile, ambalajele ).
Creanele= drepturi de ncasat sau de primit de ctre o unitate de la alte uniti sau persoane fizice pentru produsele sau mrfurile vndute, lucrrile executate sau serviciile
-
23
prestate acestora fie din alte operaii cu caracter necomercial fa de personal, asociai etc (clineti, efecte de primit, avansuri, TVA de recuparat , debitori diversi etc).
Disponibilitatile banesti = active circulante banesti din casierie, conturi la banci, alte
valori, acreditive, titluri de plasament.
Capitalul social = sursa proprie de formare a acelor elemente patrimoniale care au fost
aduse ca aport de ctre acionari sau asociai, n natur i/sau bani, la nfiinarea firmei i pe parcursul desfurrii activitii.
Datoriile= obligatii de plata fata de funizori, bugetul de stat si locale, creditori,
salariati, asociati si actionari. Pot fi cu termen de plata pana la 1 an si cu termen de plata
peste 1 an.
Capital permanent sau angajat = capital propriu + datorii .
Rezultatul exerciiului = diferena dintre venituri i cheltuieli, care poate mbrca form de : profit brut, cnd diferena este pozitiv, i pierderi, cnd diferena este negativ.
Cifra de afaceri = valoarea productiei vandute si incasate.
Impozit pe profit= profitul brut x cota de impozitare.
Profit net= Profit brut Impozit pe profit.
2.5.3.Calcularea si interpretarea indicatorilor de bonitate
1.INDICATORII DE LICHIDITATE
Lichiditate = gradul in care firma face fata platii datoriilor pe termen scurt prin
valorificarea activelor curente.
1.1.Rata lichiditatii curente ( Current Ratio), RLC, arata capacitatea firmei de a
face fata platii obligatiilor curente.
RLC = (Active curente sau circulante /Datorii curente) x 100
Valoarea minima admisa este 1,2-1,8 sau 120-180 %, care reflecta o buna capacitate
de a plati obligatiile curente.
2008 RLC = 5.689.805/2.504.773 X 100 = 227,15 % Foarte buna, arata securitate
financiara.
2009 RLC = 4.364.107/3.640.590 X 100 = 119,87 % La limita minima.
2010 RLC = 3.514.998/2.353.483X100= 149,35 % Buna, medie.
1.2.Rata lichiditatii imediate (Quick Ratio), RLI, arata posibilitatea acoperirii
immediate a obligatiilor pe termen scurt.
RLI = (Active curente- Stocuri)/Datorii curente x 100
Valoarea ratei trebuie sa fie mai mare de 1 sau 100.
2008 RLI= (5.689.805-2.488.242)/2.504.773X100= 127,81 % Foarte buna.
2009 RLI = ( 4.364.107-1.427.173)/ 3.640.590 x 100= 80,67 % Nesatisfacatoare
2010 RLI = ( 3.514.998-927.137)x100= 109,95 % Foarte buna
Arata ca datoriile curente vor fi acoperite din creante si disponibilitatile din contul
bancar, adica din activele cele mai lichide.
2.INDICATORII DE SOLVABILITATE SAU INDATORARE
Solvabilitate = capcitatea firmei de a-si onora obligatiile fata de pertenerii de afaceri.
-
24
2.1.Rata indatorarii globale, RIG, arata ponderea datoriilor in pasivele totale.
RIG = Datorii totale/Pasive totale x100
Trebuie sa aiba valori sub 50 %, pentru a arata un grad de indatorare redus sau
solvabilitate buna.
2008 RIG =8.564.341/19.413.057X100 =44,11 % Foarte buna
2009 RIG = 8.455.637/19.114.396X100= 44,23 % Foarte buna
2010 RIG=6.090.795/16.585.242X100=36,72 % Foarte buna.
Firma are un grad de indatorare acceptabil, este capabila sa isi plateasca obligatiile.
2.2.Rata indatorarii capitalului propriu, RICpr, arata gradul in care firma isi poate
acoperi datoriile totale ( cu termen de plata pana la 1 an si peste 1 an) din capitalul propriu.
RICpr= Datorii totale /Capital propriux100
Trebuie sa fie sub 8,5 sau 85 %, cel mai bine sub 5 sau 50 %. Deci datoriile totale sa
reprezinte maximum 50 % din capitalul propriu.
2008 RICpr= 8.564.341/10.805.853x100=79,25 % Bine
2009 RICpr=8.455.637/10.658.759 x100= 79,33 Bine
2010 RICpr = 6.090.795/10.494.447x100=58,03 % Si mai bine.
2.3.Rata solvabilitatii, RS, arata ponderea datoriilor peste 1 an in capitalul propriu
sau, altfel spus, modul in care capitalul propriu poate acoperi datoriile pe termen lung si
mediu.
RS= Datorii cu termen de plata peste 1 an/Capital propriu x 100
Trebuie sa aiba valoarea sub 0,3 sau sub 30 %.
2008 RS =308.316/10.805.853x100= 2,85 % Foarte bine
2009 RS = 304.449/10.658.759x100=2,85 % Foarte bine
2010 RS = 222.314/10.494.447x100=2,11 % Foarte bine
3.INDICATORI DE GESTIUNE (Efficiency Ratios)
Ei arata eficienta unei firme in administrarea resurselor si derularea activitatii agricole
si neagricole.
3.1.Viteza de rotatie a activelor totale (AT) in cifra de afaceri(CA) in, VrCA/AT,
arata de cate ori se rotesc activele totale in cifra de afaceri.
VrCA/AT= Cifra de afaceri/Active totale
Trebuie ca numarul rotatii sa fie tot mai mare de la o perioada la alta pentru a reflecta
cresterea eficientei utilizarii activelor totale in producerea de cifra de afaceri.
2008 VrCA/AT= 10.088.017/19.413.057 =0,52 rotatii
-
25
2009 VrCA/AT= 15.519.214/19.114.396 =0,81 rotatii
2010 VrCA/AT= 12.109.431/16.585.242 =0,73 rotatii
Numarul de rotatii este o tendinta de crestere, ceea ce arata ca cifra de afacri sporeste
mai rapid decat activele totale.Este foarte bine.
3.2. Viteza de rotatie a activelor circulante (AC) in cifra de afaceri(CA),
VrCA/AC, arata de cate ori se rotesc activele circulante in cifra de afaceri.
VrCA/AC= Cifra de afaceri/Active circulante
Trebuie ca numarul rotatii sa fie tot mai mare de la o perioada la alta pentru a reflecta
cresterea eficientei utilizarii activelor circulante in producerea de cifra de afaceri.
2008 VrCA/AC= 10.088.017/5.689.805 =1,77 rotatii
2009 VrCA/AC= 15.519.214/4.364.107 =3,55 rotatii
2010 VrCA/AC= 12.109.431/3.514.998 =3,44 rotatii
Numarul de rotatii este o tendinta de crestere, ceea ce arata ca cifra de afacri sporeste
mai rapid pe seama utilizarii activelor circulante . Este foarte bine.
3.3. Viteza de rotatie a stocurilor (St) in cifra de afaceri(CA), VrCA/St, arata de
cate ori se rotesc stocurile in cifra de afaceri.
VrCA/St= Cifra de afaceri/Stocuri
Trebuie ca numarul rotatii sa fie tot mai mare de la o perioada la alta pentru a reflecta
cresterea eficientei utilizarii stocurilor in producerea de cifra de afaceri.
2008 VrCA/St= 10.088.017/2.488.242 =4,05 rotatii
2009 VrCA/St= 15.519.214/1.427.173 =10,87 rotatii
2010 VrCA/St= 12.109.431/927.137 =13,06 rotatii
Numarul de rotatii este o tendinta de crestere, ceea ce arata ca cifra de afaceri sporeste
mai rapid pe seama utilizarii stocurilor . Este foarte bine.
3.4. Viteza de rotatie a activelor imobilizate (AI) in cifra de afaceri(CA),
VrCA/AI, arata de cate ori se rotesc activele imobilizate in cifra de afaceri.
VrCA/AI= Cifra de afaceri/Active imobilizate
Trebuie ca numarul rotatii sa fie tot mai mare de la o perioada la alta pentru a reflecta
cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate in producerea de cifra de afaceri.
2008 VrCA/AI= 10.088.017/13.704.668 =0,73 rotatii
2009 VrCA/AI= 15.519.214/14.603.798 =1,06 rotatii
2010 VrCA/AI= 12.109.431/13.070.244 =0,92 rotatii
Numarul de rotatii este o tendinta de crestere, ceea ce arata ca cifra de afaceri sporeste
mai rapid pe seama utilizarii activelor imobilizate. Este foarte bine.
-
26
3.5.Durata in zile a unei rotatii a stocurilor (St) in cifra de afaceri (CA),
Dz St/CA, arata in cate zile se rotesc stocurile in cifra de afaceri.
Dz St/CA= Stocuri/Cifra de afacei x 365
Stocurile trebuie rotite cat mai repede, pentru ca stocarea lor poate duce la pierderi,
degradare, furturi, uzura morala si costa. Ne intereseaza sa se reduca durata in zile a unei
rotatii a stocurilor de la o perioada la alta. Atunci este bine!
2008 Dz St/CA= 2.488.242/10.088.017x365=90,02 zile ( cca 3 luni, cam mult).
2009 Dz St/CA= 1.427.173/15.519.214x365=32,85 zile ( cca 1 luna, mai bine).
2010 Dz St/CA=927.137/12.109.431x365=27,74 zile ( sub 1 luna, si mai bine).
3.6.Durata in zile a unei rotatii a activelor circulante (AC) in cifra de afaceri
(CA), Dz AC/CA, arata in cate zile se rotesc activele circulante in cifra de afaceri.
Dz AC/CA= Active ciculante /Cifra de afacei x 365
Activele circulante trebuie rotite cat mai repede, ne intereseaza sa se reduca durata in
zile a unei rotatii alor in cifra de afaceri de la o perioada la alta. Atunci este bine!
2008 Dz AC/CA= 5.689.805/10.088.017x365=205,86 zile ( peste 6 luni, cam mult).
2009 Dz AC/CA= 4.364.107/15.519.214x365=102,55 zile ( cca 3 luni, mai bine).
2010 Dz AC/CA=3.514.998/12.109.431x365=105,85 zile (cca 3 luni, mai bine).
3.7.Durata in zile a unei rotatii a creantelor (Cr) in cifra de afaceri (CA),
Dz Cr/CA, arata in cate zile se rotesc creantele in cifra de afaceri.
Dz Cr/CA= Creante /Cifra de afaceri x 365
Creantele trebuie si ele sa se roteasca mai repede, ne intereseaza sa se reduca durata
in zile de incasare a unei creante de la clienti etc . Atunci este bine!
Cresterea numarului de zile de incasare a creantelor arata existent unor client incerti,
neseriosi, insolvabile sau rau platnici, aparitia unor problem in fluxul de lichiditati de care
avem nevoie pentru ca firma sa isi desfasoarae activitatea.
2008 Dz Cr/CA= 2.875.669/10.088.017x365=104,02 zile (cca 3 luni, cam mult).
2009 Dz Cr/CA= 2.771.881/15.519.214x365=64,97 zile ( cca 2 luni, mai bine).
2010 Dz Cr/CA=2.427.813/12.109.431x365=73 zile (cca 2,5 luni).
4.INDICATORII DE RENTABILITATE
Indicatorii de rentabilitatea arata capcitatea firmei de a realiza venituri care sa acopere
cheltuielile sau eforturile si sa obtina profit din resursele disponibile.
4.1.Rata rentabilitatii capitalului angajat, RrCperm, arata ponderea profitului brut
realizat pe seama utilizaii capitalului angajat sau permanent.
RrCperm= Profit brut/Capital angajat
Trebuie ca ponderea profitului in capitalul angajat sa creasca de la o perioada la alta
pentru a denota sporirea rentabilitatii.
-
27
2008 RrCperm= 1.949.937/11.114.169x100=17,54 %
2009 RrCperm= 967.060/10.963.208x100=8,82 %
2010 RrCperm= 790.708/10.716.761x100=7,37 %
Cifrele arata o scadere de la un an la altul a rentabilitatii capitalului angajat, pentru ca
firma a realizat profit mai putin la 100 lei capital permanent.
4.2.Rata rentabilitatii capitalului propriu, RrCpr, (Rata rentabilitatii financiare)
arata ponderea profitului net realizat pe seama utilizaii capitalului propriu.
RrCpr= Profit net/Capital propriu
Trebuie ca ponderea profitului net in capitalul propriu sa creasca de la o perioada la
alta pentru a denota sporirea rentabilitatii.
2008 RrCpr= 1.689.202/10.805.853x100=15,63 %
2009 RrCpr= 846.018/10.658.759x100=7,93 %
2010 RrCpr= 664.195/10.494x100=6,33 %
Cifrele arata o scadere de la un an la altul a rentabilitatii capitalului propriu, pentru ca
firma a realizat profit mai putin la 100 lei capital propriu.Profitul a scazut de la 15,63 lei in
2008 la 6,33 lei in 2010 la 100 lei capital propriu investit.Arata ca afacerea are tendinta de a
devein nerentabila.
4.3.Marja bruta din vanzari, MBv, arata raportul dintre profitul brut rezultat din
vanzari si cifra de afaceri.
MBv=Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri x 100
Trebuie sa creasca de la un an la altul pentru a evidentia sporirea rentabilitatii.
2008 MBv= 1.949.937/10.088.017x100=19,32 %
2009 MBv= 967.060/15.519.214x100=6,23 %
2010 MBv= 790.708/12.109.431x100=6,52 %
Cifrele arata o scadere a eficientei economice, pentru ca vanzarile au scazut , dar si
profitul brut in cifra de afaceri a devenit de 3 ori mai mic.
4.4.Rata rentabilitatii economice, Rre, arata raportul dintre porfitul brut si activele
totale sau, altfel spus, capacitatea activelor totale de a produce profit .
Rre=Profit brut/Active totale x100
Trebuie sa creasca de la o perioada la alta pentru a reflecta sporirea rentabilitatii.
2008 Rre=1.949.937/19.413.057x100= 10,04 %
2009 Rre= 967.060/19.114.396x100=5,05 %
2010 Rre=790.708/16.585.242x100=4,76 %.
Cifrele arata ca la 100 lei active totale firma a produs mai putin profit brut de cca 2 ori,
de la 10 la 4,76 lei. Denota scaderea rentabilitatii utilizarii activelor totale.
-
28
4.5.Rata rentabilitatii resurselor consumate, RrCht, arata raportul dintre profitul
net si cheltuielile totale efectuate.
RrCht=Profit net/Cheltuieli totale x100
Trebuie sa creasca de la un an la altul pentru a reflecta sporirea rentabilitatii
cheltuielilor totale effectuate.
2008 RrCht= 1.689.202/10.061.034x100=16,78 %
2009 RrCht=846.018/14.991.791x100=5,64 %
2010 RrCht= 664.195/12.813.588x100=5,18 %
Arata o reducere a rentabilitatii de la un an la altul pentru ca la fiecare 100 lei cheltuiti
profitul net realizat s-a redus de cca 3 ori de la 16,78 lei in 2008 la 5,18 lei in 2010.
Centralizator al indicatorilor de bonitate financiara-SC Agrovet SA, 2008-2010
Nr
crt
Indicatorul 2008 2009 2010
1 INDICATORI DE LICHIDITATE
1.1. Rata lichiditatii curente 227,15 119,87 149,35
1.2. Rata lichiditatii immediate 127,81 80,67 109,95
2 INDICATORI DE SOLVABILITATE SAU
INDATORARE
2.1. Rata indatorarii globale 44,11 44,23 36,72
2.2. Rata indatorarii capitalului propriu 79,25 79,33 58,03
2.3. Rata solvabilitatii 2,85 2,85 2,11
3. INDICATORI DE GESTIUNE
3.1. Viteza de rotatie a activelor totale in cifra de
afaceri
0,52 0,81 0,73
3.2. Viteza de rotatie a activelor circulante in cifra de
afaceri
1,77 3,55 3,44
3.3. Viteza de rotatie a stocurilor in cifra de afaceri 4,05 10,87 13,06
3.4. Viteza de rotatie a activelor imobilizate in cifra
de afaceri
0,73 1,06 0,92
3.5. Durata in zile a unei rotatii a stocurilor in cifra de
afaceri
90,02 32,85 27,74
3.6. Durata in zile a unei rotatii a activelor circulante
in cifra de afaceri
205,86 102,55 105,85
3.7. Durata in zile a unei rotatii a creantelor in cifra
de afaceri
104,02 64,97 73
4. INDICATORI DE RENTABILITATE
4.1. Rata rentabilitatii capitalului angajat 17,54 8,82 7,37
4.2. Rata rentabilitatii capitalului propriu 15,63 7,93 6,33
4.3. Marja bruta din vanzari 19,32 6,23 6,52
4.4. Rata rentabilitatii economice 10,04 5,05 4,76
4.5. Rata rentabilitatii resurselor consumate 16,78 5,64 5,18
Concluzii:
1.Firma are o situatie buna a lichiditatii si gradului de indatorare.
2.Firma are o viteza de rotatie buna a activelor in cifra de afaceri.
-
29
3.Durata unei rotatii a stocurilor, creantelor si activelor totale s-a mai redus in ultimii 3 ani,
dar este inca mare, specifica economiei in perioada de criza economica.
4.Rentabilitatea activitatii firmei s-a diminuat de cca 2-3 ori in ultimii 3 ani, ca rumare a
reducerii cifrei de afaceri si profitului.
Posibilitati de imbunatatire a situatiei economico-financiare
Managerul firmei trebuie sa privesca elementele din cadrul fiecarei formule de calcul a
fiecarui indicator de bonitate.In acest fel el va identifica directiile de actiune asupra carora
trebuie sa intrevina.
De exemplu:
Rata rentabilitatii resurselor consumate= Profit net/Cheltuieli totale x100
Pentru a inbunatati situatia, trebuie ca managerul sa actioneze in directiile urmatoare:
1.Sa creasca profitul net prin cresterea profitului brut :
- sporirea veniturilor: venituri din exploatare (marirea productiei, diversificarea
produselor, cresterea calitatii produselor si serviciilor, cresterea valorii adaugate , penetrarea
pe noi piete, preturi mai bune de vanzare) , venituri financiare, venituri extraordinare.
- diminuarea cheltuielor totale :cheltuieli de exploatare ( rationalizarea cheltuielor pe
categorii, in special materiale, forta de munca, generale), cheltuieli financiare ( plata la timp a
obligatiilor fata de buget, banci, furnizori etc pentru a evita penalizarile etc), cheltuieli
extraordinare.
2.Reducerea cheltuielilor totale asa cum s-a mentionat mai sus.
-
30
CAPITOLUL 3
RENTABILITATEA ECONOMICA SI DECIZIA DE CREDITARE
3.1.Importanta rentabilitatii economice in luarea deciziei de apelare la credite
Insuficienta resurselor financiare proprii determina pe unii manageri sa apeleze la
credite bancare. Acesta hotarire trebuie sa se bazeze pe o analiza atenta a nivelului a doua
elemente :
1.Rentabilitatea economica a firmei, care este raportul procentual dintre porfitul net
si capitalul propriu si care arata capacitatea capitalului propriu de a produce profit.
2.Rata reala a dobanzii pe care o prezinta banca in momentul solicitatii de credit
bancar. Rata reala a dobanzii nu este dobanda procentuala afisata pe usa de la banca sau cea pe care v-o prezinta ofiterul bancar pe contract, ci aceea care rezulta din calculele de
rambursare a ratelor si dobanzii aferente plus comisoanele bancare. De exemplu, o banca
afiseaza rata dobinzii de 8 %, dar care in realitate poate insemna 28 % incluzand toate
celelalte elemente mentionate mai sus.
Cum trebuie procedat!
Rentabilitatea economica a firmei este criteriul esential de care trebuie sa tina seama
managerii in luarea deciziei de apelare la credite bancare.
RATA RENTABILITATII ECONOMICE A FIRMEI TREBUIE SA FIE MAI
MARE DECAT RATA REALA A DOBANZII!!!
Numai in aceasta situatie, firma poate apela la credite bancare, creditul va
genera crestere economica, profit mai mare, rentabilitate mai ridicata si firma va fi
capabila sa isi ramburseze creditul plus dobanda etc!!!
3.2.Calcularea rentabilitatii economice pentru rate diferite ale dobanzii-Studii de caz
Aceste studii de caz au ca scop demonstrarea efectului creditului bancar asupra
situatiei economice a firmei in conditiile unor raporturi diferite inre rata rentabilitatii
economice a firmei si rata reala a dobanzii practicata de banca.
Datele de baza ale firmei :
Capital propriu 10.000 Euro, Profit=1.200 Euro, doreste un credit pe termen scurt si are trei
alternative oferite de banca: A-8.000 Euro, B-15.000 Euro, C-20.000 Euro.
Rre= Profit/Capital propiu x100= 1.200/10.000x100=12 %
Varianta 1. Rre a firmei =12 % mai mica decit Rd = 18 %, rata reala a dobanzii.
Nr.
crt.
Specificare UM Nivelul creditului
A B C
1 Capital propriu Euro 10.000 10.000 10.000
2 Profit Euro 1.200 1.200 1.200
3 Rentabilitate economica
( 2/1x100)
% 12 12 12
4 Rata dobanzii reale % 18 18 18
5 Credit bancar Euro 8.000 15.000 20.000
6 Dobanda in valoare absoluta
(5x4)
Euro 1.440 2.700 3.600
7 Capital angajat total ( 1+5) Euro 18.000 25.000 30.000
8 Profit la capitalul investit (7x3) Euro 2.160 3.000 3.600
9 Profitul firmei dupa luarea creditului (8-6) Euro 720 300 0
10 Rentabilitatea economica dupa luarea % 7,2 3 0
-
31
creditului (9/1)
11 Pierderea datorata efectului negative de levier
( 9-2)
Euro -480 -900 -1.200
Concluzie:
Firma nu trebuie sa ia credit bancar pentru ca rata rentabilitatii este mia mica decat rata reala
adobanzii. In orice variant de imprumut, firma nu va fi capabila sa il ramburseze plus dobanda
si activitatea ei va ajunge nerentabila.
Varianta 2. Rre a firmei =12 % mai mare decit Rd = 9 %, rata reala a dobanzii.
Nr.
crt.
Specificare UM Nivelul creditului
A B C
1 Capital propriu Euro 10.000 10.000 10.000
2 Profit Euro 1.200 1.200 1.200
3 Rentabilitate economica
( 2/1x100)
% 12 12 12
4 Rata dobanzii reale % 9 9 9
5 Credit bancar Euro 8.000 15.000 20.000
6 Dobanda in valoare absoluta
(5x4)
Euro 720 1.350 1.800
7 Capital angajat total ( 1+5) Euro 18.000 25.000 30.000
8 Profit la capitalul investit (7x3) Euro 2.160 3.000 3.600
9 Profitul firmei dupa luarea creditului (8-6) Euro 1.440 1.650 1.800
10 Rentabilitatea economica dupa luarea
creditului (9/1)
% 14,40 16,50 18,00
11 Pierderea datorata efectului negative de levier
( 9-2)
Euro +240 +450 +600
Concluzie:
Firma poate lua decizia de apelare la credit bancar pentru ca rata rentabilitatii este mai mare
decat rata reala a dobanzii.
Imprumutul duce la crestere economica, ceea ce poarta denumirea de efect pozitiv de levier.
In orice varianta de imprumut, firma va fi capabila sa ramburseze creditul plus dobanda si
activitatea ei va ajunge si mai rentabila decat a fost.
Firma este interesata sa apeleze la un creduy cat mai mare pentru a realiza o crestere
economica cat mai ridicata.
-
32
CAPITOLUL 4
ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
4.1.Importanta analizei riscului de faliment
Analiza riscului de faliment este importanta pentru orice firma care simte ca situatia
financiara se inrautateste, dar nu cunoaste cand se va ajunge exact in prag de faliment. Este
important a interveni la timp pentru a preveni aceasta situatie nedorita.
4.2.Metodologia analizei riscului de faliment
Analiza riscului de faliment se efectueaza prin metoda scorurilor. Ea are mai multe variante in functie de analistii care au elaborat-o si anume : Metoda Altman si Metoda
Canon si Holder .
Functia de scor tine seama de mediul economic in care firma isi desfasoara activitatea,
de profilul de activitate al firmei, selectionind ratele si atribuind fiecareia dintre ele un anumit
coeficient de ponderare in raport cu importanta relativa a variabilelor luate in calcul .
Metoda Altman A.I.( 1968) foloseste urmatoarea functie scor, simbolizata prin Z , care include 5 rate codificate prin T : T1 , T2, T3 , T4 si T5.
Z = 3,3 x T1 + 1,0 x T2 + 0,6 x T 3 + 1,4 x T4 + 1,2 x T5
Semnificatia ratelor din functia scor Altman
T1- Rata rentabilitatii economice ( Profit brut/Active totale) x 100
T2- Gradul de acoperire a activelor din venituri ( Venituri totale/Active totale) x 100
T3- Gradul de acoperire a datoriilor totale pe
seama capitalului propriu
( Capital propriu/Datorii totale) x 100
T4- Rata rentabilitatii economice preconizate
pe seama profitului reinvestit
( Profit reinvestit /Active totale) x 100
T5- Rata activelor circulante in activele totale (Active circulante/Active totale) x 100
Interpretarea valorilor functiei scor Altman
Valoarea functiei scor Interpretarea situatiei
Sub 1,8 Situatie critica , spre faliment
1,8 3,0 Riscul de faliment este intr-o marja normala
Peste 3 Riscul de faliment este minim
Metoda Conan J. si Holder M.(1968 ) are la baza functia de scor de mai jos, care
cuprinde 5 rate a caror semnificatie este prezentata in tabelul de mai jos.
Z = 16 R1 + 22 R2 87 R3 10 R4 + 24 R5
Semnificatia ratelor din functia scor , Canon si Holder
R1 - Rata lichiditatii partiale ( ( Active circulante Stocuri ) /Datorii curente ) x 100
R2- Rata stabilitatii financiare ( Capital permanent/Pasive totale ) x 100
R3- Rata cheltuielilor financiare ( Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri ) x
100
R4 - Rata de remunerare a personalului (Cheltuieli cu personalul/Valoarea
adaugata ) x 100
R5-Ponderea profitului in valoarea ( Profit net/Valoarea adaugata) x 100
-
33
adaugata.
Interpretarea valorilor functiei scor Canon si Holder
Valoarea scorului Z Probabilitatea falimentului firmei (%)
Negativ Peste 80
0 - 1,5 75-80
1,5 4 70- 75
4 8,5 50 70
8,5 9,5 35 50
9,5 10 30 35
16 10
Riscul de faliment depinde de valoarea scorului Z . Din aces punct de vedere, agentii
ecnomici se pot clasifica in trei categorii :
Agenti economici cu o situatie nefavorabila, pentru ca Z este mai mic decit 4, probabilitatea falimentului este foarte mare, respectiv de peste 75 % .
Agenti economici aflati intr-o situatie de incertitudine , pentru ca Z este mai mare decit 4 , dar mai mic decit 9 ;probabilitatea falimentului este intre 35-70 %;
Agenti economici aflati intr-o situatie favorabila , pentru Z este mai mare decit 9, riscul de faliment fiind de 10-35 %.
n concluzie, analiza activitii economico-financiare pe baze de bilan dezvluie potenialul economic al agentului economic, politica adoptat de acesta n utilizarea mijloacelor economice i capitalului, precum i fa de partenerii de afaceri, capacitatea de funcionare i dezvoltare n condiiile economiei concureniale.
De aceea ea trebuie sa stea la baza elaborrii deciziilor manageriale, a strategiei i tacticii adoptate pentru desfurarea activitii economice si financiare viitoare.
Aceaste metode asigura predictia riscului de faliment cu destul timp inainte ca
falimentul sa se produca .
4.3.Analiza riscului de faliment Studiu de caz
Studiul de caz prezinta utilizarea modelului Canon si Holder in analiza riscului de
faliment.
In tabelul de mai jos sunt prezentate datele primare necesare si ratele calculate
pentru formularea functiei Z.
Calcularea indicatorilor si indicilor riscului de faliment
Modelul Canon si Holder
Nr.c
rt.
Specificare UM 2008 2009 2010
1 Active circulante RON 2.469.340 2.716.258 3.216.890
2 Stocuri RON 1.964.323 1.880.389 2.561.066
3 Chetuieli financiare RON 18.593 17.425 2.006
4 Cheltuieli cu personalul RON 1.977.395 2.165.538 2.236.813
5 Cifra de afaceri RON 4.647.821 5.521.987 5.407.413
6 Capital permanent RON 3.712.502 5.757.323 499.965
7 Datorii curente RON 2.428.812 962.819 1.866.989
8 Pasive totale RON 35.180.405 35.759.233 35.905.765
9 Profit brut RON 28.750 66.015 65.557
10 Valoarea adugata RON 1.102.532 261.811 826.583
Ratele riscului de faliment
-
34
11 Rata lichiditatii partiale R1 0,207 0,868 0,351
12 Rata stabilitatii financiare R2 0,105 0,161 0,014
13 Rata cheltuielilor financiare R3 0,004 0,003 0,0003
14 Rata de remunerare a
personalului
R4 1,793 8,271 2,706
15 Ponderea profitului brut in
valoarea adaugata
R5 0,026 0,252 0,079
Introducind valorile ratelor R1-R5 in formula functiei scor pentru anii analizati, s-a
determinat valoarea acestei, respectiv a lui Z , care este prezentata in tabelul urmator. Datele din tabel arata ca functia scor a inregistrat valori negative in fiecare din anii
analizati, dar mai ales in anul 2009. Acest lucru reflecta ca agentul economic se confrunta
cu un risc de faliment foarte ridicat, de peste 80 % .
Valorile functiei scor Z
Elementele
functiei
2008 2009 2010
16 R1 3,312 13,888 5,616
22R2 2,310 3,542 0,308
-87 R3 0,348 0,261 0,026
-10 R4 17,930 82,71 27,06
24 R5 0,624 6,048 1,896
Z -12,032 -59,493 -19,266
Analiza riscului de faliment serveste pentru:
-Identificarea situatiei in care se afla firma si a gradului de risc al falimentului.
-Prevenirea din timp a falimentului prin luarea de masuri corespunzatoare pentru redresarea
situatiei financiare.
-Compararea firmelor de acelasi profil de activitatea si putere economica pentru a vedea care
sunt mai sensibile la fluctuatiile mediului de afaceri si au tendinta de a falimenta. Acest lucru
il fac analistii financiari.
Pentru managerii firmei
Daca firma are un Z cuprins intre 8,5 si 16, managerii firmei trebuie sa se mobilizeze pentru a
scoate firma din situatia riscului de faliment, altfel situatia se va agrava.
In acest scop, ei trebuie sa priveasca formulele care sunt incluse in functia scor si coeficientii
lor de ponderare ca sa inteleaga in ce directii trebuie sa actioneze mai repede si anume:
-diminuarea stocurilor;
-reducerea cheltuielilor materiale neeconomicoase;
-plata datoriilor curente;
-acoperirea pierderilor prin profit si capitalul propriu ;
-reducerea cheltuielilor de exploatare ;
-reducerea cheltuielilor financiare;
-penetrarea pe noi piete unde gasesc un pret mai bun;
-orientarea catre clienti seriosi si solvabili;
-reducerea personalului si ponderii cheltuielilor cu salariile;
-rationalizarea muncii pe activitati.
-
35
Titlul programului: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni! Titlul proiectului: AgroManager
Editorul materialului: SC AgroAdvice SRL Data publicrii: septembrie 2011
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei.