Numãrul 30 FEBRUARIE 2015

Locuri de muncãCâmpina - Valea Prahovei

pagina 8

Urez tuturor doamnelor ºi domniºoarelordin comuna Bãneºti ca acest început

de primãvarã sã vã aducã sãnãtate,împlinire, noroc, fericire

ºi iubire alãturi de cei dragi!

Luna Martie este prima lunã de primãvarã,este luna în care naturareînvie la viaþã – înfloresc pomii ºi florile, înverzeºte iarba.

În aceastã lunã sunt douã zile mai dulci, mai calde în viaþa oricãrei femei, 1 MARTIE ºi 8 MARTIE.

George STOICA, primarulcomunei Bãneºti

O primãvarã frumoasã!O primãvarã frumoasã!

www. banesti.roLocalitate înfrãþitã cu Mejorada del Campo (Spania) ºi Policoro (Italia)

A fost aprobat bugetul local pentru anul 2015Continuã investiþiile în infrastructurã,

drumuri, iluminat public, unitãþi de învãþãmânt

ºi culturã paginile 2 ºi 3

Cetãþenii - rugaþi sã sepregãteascã pentru curãþenia de primãvarã

pagina 4

Poliþia Localã Bãneºti:Sfaturi în cazul agresiunilorstradale

pagina 7

Comuna Bãneºti are un nouviceprimar

Comuna Bãneºti are un nouviceprimar. Despre motivele care austat la baza schimbãrii celui care este,practic, mâna dreaptã a primarului ºial doilea om ca importanþã în exe-cutivul Primãriei, am stat de vorbã cuprimarul George Stoica.

paginile 10 ºi 11

Mansardaprimãriei - modernizatã ºi

reamenajatãpentru a gãzduinoi birouri

pagina 12

PERSONALITÃÞI ALE

LUNII FEBRUARIE

CONSTANTIN

BRÂNCUªI

BOGDAN

PETRICEICU HASDEU

paginile 5 ºi 6

Periodic administrativ ºi de actualitate - Se distribuie gratuit

Mereu puternice ºi hotãrâte, sufletul dumneavoastrã ºtie ce e iubirea, cum se dãruieºte ºi cum se primeºte fericirea.

Un gând bun, sincere felicitãri, sãnãtate ºi urãri de bine adresez tuturor doamnelor ºi domniºoarelor din comunã, cu ocazia zilelor de 1 Martie ºi 8 Martie

Gheorghe VIªAN,viceprimarul comunei Bãneºti

La mulþi ani!

2 Gazeta de BãneºtiA fost aprobat bugetul local pentru anul 2015

Continuã investiþiile în infrastructurã, drumuri, iluminat public, unitãþi de învãþãmânt ºi culturã

Recent, Consiliul Local al co-munei Bãneºti a aprobat, la pro-punerea executivului condus decãtre primarul George Stoica, buge-tul local pentru anul 2015. Deasemenea, a fost aprobatã ºi lista deinvestiþii pe care administraþia lo-calã doreºte sã le realizeze în cursulacestui an.

“Este un buget bun, echilibrat. Înalcãtuirea listei de investiþii am ple-cat de la premisa cã toþi locuitoriicomunei noastre sunt egali ºi,indiferent de satul sau zona în carelocuiesc, meritã ºi trebuie sã sebucure de aceleaºi condiþii. Tocmaide aceea am repartizat fondurilebugetare în aºa fel încât sã facem unechilibru între satele componenteale comunei. În plus, am þinut cont,la întocmirea listei de lucrãri dereparaþii ºi investiþii de cererile ve-nite din partea cetãþenilor. Am alo-cat fonduri pentru rezolvarea multo-ra dintre problemele pe carecetãþenii ni le-au semnalat în ultimaperioadã. De asemenea, vominvesti ºi în continuarea proiectelormari demarate în anii anteriori.Avem lucrãri importante aflate în

curs de execuþie, aºa cum esteproiectul de introducere a reþelei decanalizare, construirea CabinetuluiStomatologic din Urleta, moder-

nizarea drumurilor, modernizareaºi extinderea reþelelor de utilitãþi.Sunt proiecte mari care necesitã ºifonduri pe mãsurã. Dar, cu chib-zuinþã, cheltuind responsabil banulpublic ºi executând lucrãri lapreþuri corecte vom reuºi sã leducem la îndeplinire. Mizez pesprijinul cetãþenilor comunei Bã-neºti ºi le garantez cã voi face totceea ce îmi stã în puteri pentru ca,alãturi de Consiliul Local ºi colec-tivul Primãriei, sã îmbunãtãþimcondiþiile de viaþã ºi sã modernizãmcomuna noastrã”, ne-a declaratGeorge Stoica, primarul comuneiBãneºti.

3Gazeta de Bãneºti

Se distribuie gratuit

REDACÞIA

PUBLICAÞIE A PRIMÃRIEI BÃNEªTI

Gazeta de Bãneºti

ISSN 2360 – 0128 ISSN - L 2360 – 0128

1. Reparaþie capitalãacoperiº ªcoala Urleta

2. PT (Proiect Tehnic) ºiextindere reþea gaze natu-rale

3. PT ºi execuþie extin-dere reþea de distribuþiei aapei potabile - diverselocaþii

4. Modernizare drumurilocale

5. Proiectare ºi execuþiereabilitare - extindere reþeade iluminat public

6. Construire Muzeu avia-tic, reamenajare incintã mo-nument istoric, parcare, con-struire alei carosabile ºi pi-

etonale, spaþii de parcare,utilitãþi, amenajare drumacces, împrejmuirebranºamente ºi organizareºantier

7. Proiectare construireanexã depozitare arhivã

8. Construire anexã

depozitare arhivã9. Proiectare ºi execuþie

Cabinet stomatologic Urleta10. Documentaþie ºi ame-

najare cale acces pietonalã11. Documentaþie ºi exe-

cuþie pod peste pârâulDoftana

12. Documentaþie ºi ame-najare rigolã apã pluvialã

13. Amenajare spaþii derecreere pentru locuitoiicomunei Bãneºti

14. Amenajare canal apepluviale str. Pãdurii, sat Urleta

15. Sistem integrat decomunicaþii ºi suport infor-maþional

16. Amenajare DC 6A17. Unitate producere

energie electricã - celulefotovoltaice

Lista investiþiilor care vor firealizate, în cursul acestui an,în comuna Bãneºti

ZIUA FEMEII – ziua în care sunt sãrbãtoritefemeile din întreaga lume

Anul 1975 a fost declarat „AnulInternaþional al Femeii” de Orga-nizaþia Naþiunilor Unite (ONU).Începând cu acest an, ziua de 8Martie este Ziua Internaþionalãa Femeilor ºi a fost adoptatã demulte dintre guvernele care pânãatunci nici nu aflaserã de exis-tenþa ei. În aceastã zi se obiºnu-ieºte ca bãrbaþii sã dãruiascã floriºi cadouri femeilor din viaþa lor –

soþiilor, iubitelor, mamelor, fiice-lor ºi colegelor. În România, în prima duminicã

a lunii mai este sãrbãtoritã ZiuaMAMEI care a fost declaratã sãr-bãtoare publicã începând din2010. Ziua mamei se sãrbãtoreaîncã de pe vremea zeilor dinOlimp, în cadrul festival dedicatezeitãþilor pe nume Rhea în GreciaAnticã.

Tel./fax: 0344.119.001Email:ziarulgazeta@yahoo.comTiraj: 1.800 buc

Gazeta de Bãneºti4

Martie, ultima lunã în careimpozitele pot fi plãtite cu reducere

Martie este ultimalunã în care contribua-bilii din comunaBãneºti îºi pot achitaimpozitele cu reducere.

Toþi cei care îºiachitã impozitele inte-gral pânã la data stabil-itã de cãtre ConsiliulLocal beneficiazã de oreducere de 10% dinsuma totalã datoratã.Este o reducere bine

venitã, mai ales cã pen-tru mulþi dintre cetãþenifiecare leu conteazã.

Este o decizie lãu-dabilã, venitã în spriji-nul tuturor contribua-bililor din comunã care,astfel, au posibilitateade a face o micãeconomie dacã seachitã de obligaþiile fis-cale în prima parte aanului.

Cetãþenii - rugaþi sã se pregãteascãpentru curãþenia de primãvarã

Cum primãvara - cel puþindin punct de vedere calen-daristic - a sosit, PrimãriaBãneºti îi roagã pe toþi cetãþeniisã se pregãteascã pentru cu-rãþenia de sezon. Administraþialocalã roagã cetãþenii comuneisã se alãture pentru a pune lapunct localitatea, pentru acurãþa copacii, ºanþurile ºiterenurile din zona drumurilorprincipale.

Cu toþii vrem ca localitateanoastrã sã fie frumoasã, cu toþiine dorim ca primãvara sã negãseascã aºa cum se cuvine.Este o mândrie pentru orice

gospodar sã îºi aranjeze aºacum se cuvine proprietatea, iarmodul în care aratã comunanoastrã depinde de fiecare din-tre noi. Primãria a rugat în deserânduri oamenii sã înþeleagãacest lucru. Unii au fãcut-o, alþiinu. Ba, chiar, au fost trimiºi ºipoliþiºtii comunitari pe terenpentru a îi înºtiinþa pe oamenicu privire la aceastã obligaþie.Iar, deºi are posibilitatea de aaplica amenzi pentru refuzulde a curãþa ºanþurile, adminis-traþia a preferat sã nu facãacest lucru ºi sã îi convingã peoameni cu vorba bunã.

Sunt evidente motivele pen-tru care este nevoie decurãþarea ºanþurilor ºi arigolelor. Nu rare au fostcazurile în care, din cauza fap-tului cã ºanþurile erau înfun-date, curþi ºi case au fost inun-date, atunci când au cãzut ploiabundente, din cauzã cã apanu a avut pe unde sã se scurgã.Iar numai aºa se pot evita astfelde situaþii neplãcute.

5Gazeta de Bãneºti

Constantin Brâncuºi s-a nãscut în ziuade 19 februarie 1876, în localitatea Hobiþa,din judetul Gorj, ºi a trecut la cele veºniceîn ziua de 16 martie 1957, departe depamantul natal, în Paris, Franþa.

Primii ani de ºcoalã ºi i-a petrecut înºcolile din Peºtiºani ºi Brãdiceni. Încã demic, artistul a obiºnuit sã plece de acasã,petrecând mult timp prin atelierele deboiangerie ºi alte prãvãlii ale vremii. Pecând se afla într-un atelier din Craiova,lucrând ca ucenic, Constantin a construitprima sa vioarã, din scândurile unei lãdiþede portocale. Între anii 1894-1898, tânãrulartist urmeazã cursurile ªcolii de Arte ºiMeserii, din Craiova, având bursã.Brancuºi pleacã apoi la Viena, unde,vreme de un an, lucreazã într-un atelier detâmplãrie. Întors în þarã, între anii 1898-1902, urmeazã cursurile ªcolii de ArteFrumoase, din Bucureºti. κi vinde casanatalã, din Hobiþa, spalã vase prin câtevarestaurante, sculpteazã ºi vinde o partedin opere pentru a putea sã-ºi plãteascãstudiile.

Constantin Brâncuºi realizeazã primelesale opere încã din timpul studenþiei.Astfel, în anul 1898 terminã lucrarea“Bustul lui Vitellius”, care este premiatãcu o menþiune, în anul 1900 terminãlucrarea “Capul lui Laocoon”, pentru careprimeºte o medalie de bronz, iar în anul1901, cu lucrarea “Studiu”, câºtigã omedalie de argint.

În anul 1903, îndatã dupã terminareastudiilor, prin mijlocirea mediculuiDimitrie Gerota, lui Brâncuºi i s-a cerut sãrealizeze bustul medicului Carol Davila.Mai apoi, în anul 1912, aceasta lucrare afost aºezatã în curtea Spitalului MilitarCentral, din Bucureºti. Pânã astãzi, acestarãmâne singurul monument realizat deBrâncuºi ºi aºezat într-un loc public dinBucureºti.

În anul 1905, printr-un concurs greu,Constantin Brâncuºi este admis în ªcoalaNaþionalã Superioarã de Arte Frumoase,din Paris. În anul 1906, împlinind treizecide ani, adicã limita de vârstã admisã,Brâncuºi pãrãseºte celebra ºcoalãparizianã. Tot acum, el este acceptat sãlucreze în atelierul sculptorului francezAuguste Rodin, însã refuzã, rostind cele-bra sintagmã: “La umbra marilor copacinu creºte nimic, decât iarbã.” Când artistulfrancez a aflat raspunsul lui Brâncuºi, ar fispus urmãtorul lucru: “În fond, are drep-tate, este tot atât de încãpãþânat ca ºi mine.”

În anul 1906, Brâncuºi începe sã-ºiexpunã public lucrãrile, în SocietateaNaþionalã de Arte Frumoase ºi în Salonul

Toamnei, din Paris. În anul 1907, artistulînchiriazã un spaþiu pe strada Montparna-sse, unde îºi amenajeazã atelierul. Apoi,începând cu anul 1907, când realizeazãprima lucrare intitulatã “Sãrutul”, ºi cul-minând cu anul 1940, când realizeazã cele-bra lucrare “Poarta Sãrutului”, aºezatã înparcul central din Târgu Jiu, artistulromân a reluat de mai multe ori aceastatema. Tot acum, Brancuºi începe sã lu-creze la operã numitã “Rugãciune”, co-mandatã pentru un monument funerar ceurma sã fie aºezat în “Cimitirul Dum-brava”, din Buzãu.

Începând cu anul 1915, artistul gorjeanva realiza primele lucrãri în lemn, spredeosebire de cele anterioare, lucrate înpiatrã; acum iau fiinþã operele “Cariatide”ºi “Fiul risipitor”. Mai apoi, pânã în anul1940, alãturi de alte lucrãri, sunt realizatelucrãrile “Pasarea în Vãzduh” ºi“Ovoidul”. În aceastã perioadã, Brâncuºiîºi expune lucrãrile în cele mai celebregalerii de artã din Franþa, Anglia, America,Elveþia ºi Olanda.

Aprecierea sa internaþionalã se datore-azã, în mare parte, ºi ansamblului artisticdin Târgu Jiu, finalizat în anul 1938. Aces-ta, alcãtuit din “Masa Tãcerii”, “Scau-nele”, “Poarta Sarutului” ºi “ColoanaInfinitã”, era închinat eroilor români care,în data de 14 octombrie 1916, au cãzut înbãtãlia de la Jiu, împotriva nemþilor.Aceastã operã se dovedeºte a fi înfãptuireaunei vechi dorinþe a lui Brâncuºi, aceea dea lãsa pe pãmâantul românesc con-cretizarea în bronz ºi piatrã a tot ce a gân-dit el mai profund ºi mai îndelung.

În ultimii ani ai vieþii, Brâncuºi a fostîngrijit de doi refugiaþi romani, carelocuiau în apropierea atelierului sãu dinParis, Artistul român a refuzat sã aibe odublã cetãþenie pânã la sfârºitul vieþii,însã, din pricina refuzului constant de a fireprimit în România ºi pentru a-i puteadesemna drept moºtenitori pe cei care l-auîngrijit pânã în sfarºit, în anul 1952, el aacceptat sã devinã cetãþean francez.

O mare parte din operele ºi uneltele luiBrâncuºi, adicã peste 1200 de fotografii ºi215 sculpturi, se afla în Muzeul Naþional deArta Modernã, din Paris. Sculptorulromân, pãstrând pânã în sfârºit o mareiubire de neam, a dorit sã lase moºtenireRomâniei toate lucrãrile sale nevândute,precum ºi uneltele sale, însã autoritãþileacelor vremuri au refuzat, rãmânand înignoranþã ºi socotind cã Brâncuºi este “unreprezentant al burgheziei decadente”.

La miezul nopþii, în primele ceasuri alezilei de 16 martie 1957, marele sculptor

Constantin Brâncuºi, în vârstã de 81 deani, trece la cele veºnice. Mai apoi, în ziuade 19 martie, el este înmormântat în cimi-tirul de pe strada Montparnasse.

Dupã moartea sa, ca un omagiu pos-tum, amplul monument din Târgu Jiu afost restaurat ºi aºezat sub protecþia statu-lui, dupã ce fusese lãsat în pãrãsire ºiaproape demolat.

Cuvintele unui artist exilatCuvintele rãmase de la Constantin

Brâncuºi sunt suficiente pentru a ne daseama de maturitatea lui spiritualã ºi artis-ticã. Lucrãrile artistice realizate de-a lun-gul vieþii au emanat în mod firesc dinînsãºi viaþa lui simplã, caracterizatã decredinþã ºi cuvioºie. Referindu-se la cu-minþenia artei sale, Brâncuºi obiºnuia sãspunã: “Eu am vrut sã înalþ totul dincolode pãmânt. Eu am fãcut piatra sã cântepentru Omenire. Sculpturile mele suntchiar ºi pentru cei orbi. Ceea ce va dãru-iesc eu este bucurie curatã.”

“Sculpturile mele nu trebuie respectate,ci trebuie iubite, sã îþi vinã sã te joci cuele. Vreau sã sculptez forme care sã deabucurie oamenilor. Ceea ce are într-ade-vãr rost în artã este bucuria. Nu aineapãratã nevoie sã înþelegi teoretic. Teface fericit ceea ce vezi? Asta e totul!Misiunea Artei este sã creeze bucurie... ºinu se poate crea artistic decât în echilibruºi în pace sufleteascã, iar pacea se obþineprin renunþare. Bucuria ºi pacea, pacea ºibucuria, iatã ce este de dobândit!”

“Arta trebuie sã fie realitatea însãºi.Arta nu este o evadare din realitate, ci ointrare în realitate cea mai adevãratã, poa-te în singura realitate autenticã. Ceea cemulþi numesc abstract este cel mai purrealism, deoarece realitatea nu este repre-zentatã de forma exterioarã, ci de ideeadin spatele ei, de esenþa lucrurilor. Existãîn toate lucrurile o mãsurã, un adevãrultim. Proporþia interioarã este adevãrulultim, inerent în toate lucrurile.”“Când o societate nu mai cunoaºte, sau

amestecã binele cu rãul, ea se aflã deja pepovarnisul pierzaniei. Oamenii vãd lumeaca pe o piramidã fatalã ºi se înghesuiescînauntru-i, pentru a ajunge cât mai sus,înspre vârfu-i, drept pentru care se ºi sfâ-ºie între ei ºi sunt cu totul nefericiþi(nemultumiþi). Pe când, dimpotrivã, dacãar creºte ºi s-ar împlini în chip firesc, dacãs-ar dezvolta ca ºi spicul de grâu pecâmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie sã fiesau ar putea fi.” (Cuvinte selectate din cuge-tarile lui Constantin Brâncuºi.)

Teodor Dãnãlache

PERSONALITÃÞI ALE LUNII FEBRUARIECONSTANTIN BRÂNCUªI

139 de ani de la naºtere

6 Gazeta de Bãneºti

Având în vedere cã de la începutulanului 2015 furturile de animale ºipãsãri pe raza judeþului Prahova aucunoscut un trend ascendent, lucrã-torii postului de Poliþie Bãneºti reco-mandã fiecãrui cetãþean al localitãþii sãintreprindã unele mãsuri pentru pre-venirea furturilor de animale ºi pãsãri,cum ar fi:

cetãþenii, mai ales cei care locui-esc în zonele mãrginaºe ºi izolate sã-ºiîmprejmuiascã curþile cu gardurisolide, iar porþile atât de acces cât ºicele din interiorul curþii sã fie asiguratecu încuietori sigure (zãvoare saulanþuri cu lacãte);

noaptea în curte, în apropiereaanexelor unde sunt adãpostite animaleºi pãsãri ºi nu deasupra uºii de la casã,lãsaþi un bec aprins pentru a avea posi-bilitatea sã observaþi din locuinþã even-tualii hoþi ºi nu ei pe dumneavoastrãcând ieºiþi din casã;

uºile grajdurilor asiguraþi-le core-spunzãtor (lacãte, drugi);

un câine “bun” liber prin curte,pe timpul nopþii,este un motiv în plusca hoþii sã renunþe la intenþiile lor;

în curte nu invitaþi ºi nu primiþipersoane strãine care , sub pretextul cãvând diferite mãfuri ori cumpãrã ani-male sau cereale, vã vor cunoaºtecurtea, împrejurimile ºi obiceiuriledumneavoastrã;

nu lãsaþi animalele nesuprave-gheate pe islaz, pe câmp sau alte locuri;

crotaliaþi animalele pentru iden-tificarea acestora cu uºurinþã în caz defurt;

în cazul în care constataþi cã încurte se aflã o persoanã necunoscutãcu intenþii de a sustrage bunuri dinavutul dumneavoastra, nu uitaþi cã ceamai bunã armã este strigãtul, alar-marea vecinilor, nu în ultimul rând,daca aveþi posibilitatea sunaþi la 112,dar cu condiþia sa va declaraþi identi-tatea;

atunci când aveþi animale pecare le oferiþi spre vânzare, identificaþipersoanele care se prezintã pentru acumpãra ºi reþineþi numãrul de identifi-care al maºinii cumpãrãtorului, solic-itând medicului veterinar documentelece se întocmesc cu ocazia vânzãrii;

dacã plecaþi din localitateanunþaþi ºi rugaþi vecinii de încrederesã vã supravegheze curtea ºi locuinþa;

lãsarea în libertate ori fãrãsupraveghere a animalelor care potprezenta pericol pentru traficul rutierpersoane ºi bunuri, consituie contra-venþie ºi se sancþioneazã cu amendãde la 100 la 500 lei, potrivit art.19 dinLegea nr.61/1991 republicatã.

Prejudiciile cauzate în cazul comi-terii acestor infracþiuni, nu se pot recu-pera uºor având în vedere cã în celemai multe cazuri, bunurile sustrasesunt consumate rapid iar fãptuitorii nuau posibilitãþi materiale pentru a vãdespãgubi.

Nu protejati infractorii prin tãcere ºi indiferenþã!

Gândiþi-vã cã viitoarea victimã a acestoraaþi putea fi chiar dumneavoastrã!

Date biografice: S-a nãscut pe16.02.1836, la Cristineºti, Hotin ºi amurit la data de 07.09.1907 în oraºulCâmpina, judeþul Prahova.

Istoric: prozator, poet, dramaturg,filolog, lingvist, folclorist ºi jurist, mem-bru al Academiei Române.

Dupã ciclurile primare ºi secundareurmate la Chiºinãu, Bogdan PetriceicuHasdeu (nume la naºtere TadeuHasdeu) urmeazã studii juridice ºi filo-logice la Universitatea din Harkov,studii rãmase neterminate. În 1856sudul Basarabiei se realipeºte Moldo-vei. B.P.Hasdeu profitã ºi se refugiazãaici, stabilindu-se mai întâi la Cahul,apoi la Iaºi, unde este, pe rând, custodeal Bibliotecii ªcoalelor, profesor ºi mem-bru în Comisia moºiilor mãnãstireºti. Înacelaºi timp, scoate mai multe revistecu caracter istorico-filologic. Începândcu 1863 se stabileºte la Bucureºti. Aiciîºi publicã principalele opere ºi deþine

funcþii din ce în ce mai importante: pro-fesor universitar, director al ArhivelorStatului ºi al revistei Arhiva Istoricã aRomâniei. Acest lucru pânã în 1888când, zguduit de moartea fiicei saleIulia, se retrage la Câmpina unde ºiînceteazã din viaþã. Pentru Haºdeuscrisul însemna în primul rând posibili-tatea de a se exprima total. Talent multi-lateral, scrie teatru, poezie, prozã,monografii, studii filologice. Buncunoscãtor al înaintaºilor, le consacrãstudii, nu de puþine ori pertinente. Deºiuneori nedrept în judecarea contempo-ranilor (Maiorescu, Eminescu, Cara-giale), Hasdeu rãmîne unul din mariideschizãtori de drumuri ai culturiiromâne.

OperaIstoricã: Ioan Vodã cel cumplit

(monografie, 1865); Arhiva historicã aRomâniei (1865-67); Istorica criticã aromânilor (1872-74, 3 vol.); Historica

anticã a României (neterminatã, 1877).Filologicã: Cuvente den bãtrâni (1878-79, 2 vol.); Etymologicum MagnumRomaniae (lucrare neterminatã, 5 vol.,1886 - 98). Literarã: Duduca Mamuca(nuvelã satiricã, 1861); Ursita (nuvelãistoricã, 1864); Satyrul (nuvelã satiricã,1866); Rosana (piesã de teatru, 1866);Rãzvan ºi Vidra (dramã istoricã, 1867);Poezii (1873, volum ce conþine ºi o tra-ducere din Ovidiu, Tristele); Sarcasm ºiideal, ultimii ani de literaturã (1897)

Aprecieri critice:Mircea Eliade: ”Geniu de o

înspãimântãtoare vastitate, Hasdeu ºi-acheltuit puterile salecreatoare cu onepãsare pe care numai un prinþ, unromantic ºi un erou ca el ºi-o pot îngã-dui. Din tot ce ar fi putut crea, au rãmasmulte ºantiere, ºi foarte puþine monu-mente. Dar planurile acestor ºantieresunt suficiente sã acorde semnificaþieistoricã unei întregi epoci.”

179 de ani de la naºterea poetuluiBogdan PETRICEICU HASDEU

Gazeta de Bãneºti 7

CEA MAI BUNÃ ARMÃ DEAPÃRARE ÎN CAZUL UNUI

ATAC ESTE STRIGÃTUL!

Strigãtul unei persoane care cereajutor poate descuraja infractorii,dar pânã va interveni cineva trebuiesã vã apãraþi prin mijloace proprii.

Nu este recomandat sã adoptaþio atitudine pasivã. Trebuie sã vãîmpotriviþi din toate puterile. În cazcontrar, veþi da agresorul impresiacã sunteþi o victimã sigurã. Deci,reacþionaþi prompt ºi cu toatã forþa încazul unui atac.

Nu ezitaþi sã folosiþi orice aveþila îndemânã pentru a vã apãra(umbrelã, sacoºã, poºetã, pantofi,spray). Legea interzice folosireaobiectelor special destinate pentruagresiune.

Pãstraþi-vã calmul ºi evaluaþirapid situaþia astfel: agresorul esteînarmat, puternic sau are curaj doarpentru cã sunteþi lipsite de apãrare?Aþi putea sã-l convingeþi sã vãlase în pace? Dacã strigaþi, vãpoate auzi cineva? Dacã fugiþi,aveþi unde sã vã adãpostiþi?

Lãsaþi sã se înþeleagã cã nu vãeste teamã.

Loviþi, zgâriaþi ºi muºcaþi agre-sorul în zona feþei; în acest felpoate fi identificat mai uºor depoliþiºti.

Reþineþi semnalmentele agreso-rilor ºi sesizaþi de urgenþãPOLIÞIA 112

RECOMANDÃRI PENTRU PREVENIREATÂLHÃRIILOR

Când vã deplasaþi prin zoneaglomerate sau necirculate, nu vãexpuneþi la vedere bijuteriile, tele-fonul mobil ºi manifestaþi atenþiesporitã asupra poºetelor, genþilor ºiportmoneelor.

Nu vã lãudaþi persoanelor cunos-cute întâmplãtor cu valorile pe carele aveþi asupra dumneavoastrã sau ladomiciliu.

Când vorbiþi la telefonul mobil pestradã, manifestaþi atenþie la per-soanele din jurul dumneavoastrã ºiobservaþi-le reacþia.

Dacã se încearcã smulgereabunurilor personale, acþionaþiprompt ºi alertaþi persoanele dinimediata apropiere.

Opuneþi rezistenþã numai dacãintegritatea dumneavoastrã fizicã nueste pusã în pericol.

Evitaþi sã vã deplasaþi dupãlãsarea întunericului sau la ore târziipe alei neiluminate, izolate ºi necir-culate, parcuri, pasaje subterane,parcãri izolate, locuri din apropiereabarurilor etc. iar dacã deplasareaeste absolut necesarã, apelaþi la ser-viciile de taximetrie autorizate.

Dacã sunteþi în pericol, cereþi spri-jinul persoanelor de pe stradã,intraþi în cel mai apropiat magazinsau sunaþi la uºa unei locuinþe cu fe-restre luminate.

Nu frecventaþi localurile decondiþie îndoielnicã în special înzilele de salariu sau când deþineþiasupra dumneavoastrã o sumãimportantã de bani.

Luaþi atitudine faþã de mani-festãrile antisociale ºi nu protejaþiinfractorii prin tãcere. Gândiþi-vã cãurmãtoarea victimã puteþi fi chiardumneavoastrã!

În zonele aglomerate dinpieþe, bazaruri, gãri, autogãri,magazine etc. manifestaþi atenþiesporitã asupra banilor sau altorobiecte personale.

Când efectuaþi diverse plãþi,nu scoateþi toþi banii pe care-iaveþi ci, numai suma de care aveþinevoie. Banii se manevreazã îninteriorul poºetei sau a buzunaru-lui vestimentaþiei ºi se ia doarsuma necesarã.

Când staþi la rând pentru acumpãra ceva, nu vã înghesuiþiºi nu permiteþi sã fiþi înghesuiþi.

Nu purtaþi portmoneul înbuzunarele exterioare ale vesti-mentaþiei, în sacoºã sau lavedere. Banii se pãstreazã înpoºete, borsete sau înbuzunarele interioare ale vesti-mentaþiei.

Acordaþi mai mare atenþiepoºetei decât plaselor care conþincumpãrãturi deoarece, hoþiispeculeazã aceastã neglijenþã.

Poliþia Localã Bãneºti:Sfaturi în cazul agresiunilor stradale

8 Gazeta de Bãneºti

Locuri de muncã Câmpina - Valea Prahovei

Gazeta de Bãneºti 9

Luna martie este plinã detradiþii populare ºi superstiþii.Mãrþiºorul purtat aduce noroc,dar bãrbaþii sã aibã grijã totuºicu cele 40 de pahare bãute pe 9martie!

Purtaþi la mânã sau în pieptmãrþiºorul pe care îl primiþi de 1Martie pânã când se aratã primelesemne ale primãverii.

Mãrþisorul purtat alungãdeochiul ºi vã fereºte de bolii.

Legaþi snurul (alb cu roºu) deprimul copac înflorit ºi veþi aveanoroc tot anul. Culoarea albãreprezintã frigul iernii ce se încheie,iar cea roºie, cãldura care urmeazãsã vinã.

Între 1 ºi 8 martie, alegeþiBaba. Cum va fi vremea în ziuarespectivã, aºa va fi tot anul.Vremea însoritã e semn cã va fi unan rodnic, dacã va bate vântul, veþiavea parte de certuri, iar dacãplouã, veþi avea obstacole dedepãsit.

Pe 9 martie, se sãrbatoresccei 40 de Sfinþi Mucenici dinSevastia Acum încep zilele Moºilor,iar vremea ar trebui sã se îndrepte.Dacã plouã în aceastã zi, va ploua ºiîn ziua de Paºti.

Pe 9 martie, femeile coc saufierb colãcei din aluat, sub formacifrei 8, numiþi “ mucenici”, pe careîi dau pomanã, iar bãrbaþii beaucâte 40 de pahare de rachiu sau devin ca sã fie puternici.

Ninsoarea care cade dupã 9martie se numeºte “zapada mieilor”ºi ajutã pãmântul pentru o recoltãbunã.

Sãrbãtoarea cunoscutã subnumele de Alexii se þine pe 17Martie. În aceastã zi, femeile nu auvoie sã foloseascã forfecele ºi acul.Alexie este patronul tuturorvieþuitoarelor care au hibernat însubteran.

Pe 25 martie de sãrbãtoareaBlagovesteniei, evitaþi sã vã certaþiºi trebuie sã aveþi bani asupra voas-trã. Aceastã zi concide cu BunaVestire, ziua în care MaicaDomnului a fost vestitã deArhanghelul Gavril cã-l va naºte peIisus Hristos.

Tradiþiile ºi superstiþiile lunii Martie

Sfinþii 40 de Mucenicisunt prãznuiþi deBiserica Ortodoxã, înfiecare an, pe data de 9martie. Aceºti muceni-ci au trãit în vremeaîmpãratului Licinius(308-324), prigonitor alcreºtinilor. Sfinþii 40 deMucenici erau soldaþicreºtini ºi fãceau partedin Legiunea a XII-aFulminata din Ar-menia. Aceºtia nu erau doarromani de origine, ci ºigreci, amestecaþi cuarmeni. Aflând desprecredinþa lor, Agricola,guvernatorul Armeniei,i-a silit sã se închineidolilor. Refuzând, aufost întemniþaþi timp deopt zile ºi bãtuþi cupietre. Prin semnedivine au fost însãîntãriþi în dreaptacredinþã. În cele dinurmã, guvernatorul i-acondamnat la moarteprin îngheþare în laculSevastiei.

În aceea noapte s-aupetrecut mari minuni:apa lacului s-a încãlzit,gheaþa s-a topit ºi 40 decununi strãlucitoare aupogorât asupra muce-nicilor. Pentru cã au fost scoºivii din lac, trupurile lorau fost arse ºi oaselearuncate în lac. Dupãtrei zile, Sfinþii s-au arã-tat episcopului Petre,cerându-i sã-i scoatã dinapã. Creºtinii le-au scosºi le-au îngropat rã-mãºiþele cu mare cinste.

Sãrbãtoarea creºtinãa Sfinþilor 40 de Mu-cenici din Sevastia s-asuprapus peste înce-perea anului agricoltradiþional ºi a generat osãrbãtoare tradiþionalãromâneascã, Muceniciisau Mãcinicii.

În credinþa popularãîn ziua mucenicilor seîncheie zilele babelor,lãsând loc zilelor mo-ºilor. În ziua de 9 mar-tie, este obiceiul de a sescoate plugul la arat.

9 martie - Sfinþii 40 de mucenici, cei ce au mãrturisit ºi au fost chinuiþi în cetatea Sevastiei

Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie,

Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie,

Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian,

Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit,

Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil,

Domiþian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril,

Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon,

Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Cei patruzeci de Sfinþi Mucenici sunt:

Cu tineAdrian Pãunescu

Cu tine viaþa mea se lumineazã,Cu tine hotãrãsc a obosi,Cu tine urc astenic spre amiazãªi mã sfârºesc în fiecare zi.

Cu tine e-mpãcare ºi e luptã,Cu tine este tot ºi e nimic,Cu tine-mi înfloreºte lancea ruptã,Cu tine sunt ºi mare, sunt ºi mic.

Cu tine totu-i parcã unt pe pâine,Cu tine bradu-i brad, ºi nu sicriu,Cu tine astãzi mi se face mâine.Cu tine mor pentru a fi mai viu.

Cu tine poezia mea existã,Cu tine chem zãpezi ºi-alung zãpezi,Cu tine nici tristeþea nu e tristã,Cu tine eu te vãd când nu mã vezi.

Cu tine sunt nedrept ºi sunt dreptate,Cu tine sunt gelos ºi sunt gheþar,Cu tine-ncep ºi se terminã toate,Cu tine într-un schit apar - dispar.

Cu tine e luminã ºi-ntuneric,Cu tine zac sã mã-nsãnãtoºesc,Cu tine cubul redevine sferic,Cu tine ce-i drãcesc e îngeresc.

Cu tine e mai rau ºi e mai bine,Cu tine reîncepe viaþa mea,Cu tine e mai greu ca fãrã tine,Dar fãrã tine nu s-ar mai putea.

Gazeta de Bãneºti10

Comuna Bãneºti are un nou viceprimarC omuna Bãneºti are

un nou viceprimar.Despre motivele care austat la baza schimbãriicelui care este, practic,mâna dreaptã a primaruluiºi al doilea om ca impor-tanþã în executivul Primã-riei, am stat de vorbã cuprimarul George Stoica.

- Domnule primarGeorge Stoica, comuna Bãneºti areun nou viceprimar.Cum s-a ajuns aici?- Într-adevãr. În data de 29 ia-

nuarie 2015 a avut loc o ºedinþã aConsiliului Local al comuneiBãneºti în cadrul cãreia, printrealtele, s-a luat ºi hotãrârea dedemitere a fostului viceprimar.Ulterior, în data de 12 februarie, peordinea de zi a unei noi ºedinþe alegislativului local a fost ºi unproiect privind alegerea unui nouviceprimar, în persoana domnuluiGheorghe Viºan.

- De ce s-a ajuns aici? - În primul rând, trebuie amintit

cã viceprimarul este ales de cãtreconsilierii locali, din rândul acesto-ra, prin vot, la propunerea primaru-lui sau a unei treimi dintre con-silierii locali. În anul 2012 l-am pro-pus pe domnul Ungureanu pentrua ocupa postul de viceprimar iarpropunerea mea a fost acceptatã laacea vreme de cãtre ConsiliulLocal. Am dorit sã fac echipã încontinuare cu domnul Ungureanuºi dupã destrãmarea USL, încer-când de fiecare datã sã gãsimsoluþii la problemele apãrute. Amconsiderat cã, la nivel de comunã,important este sã facem adminis-traþie, lãsând politica pentru ceiaflaþi la conducerea partidelor,important este sã încercãm împre-unã sã rezolvãm problemele cetãþe-

nilor ºi nu sã ne certãm în ceea cepriveºte doctrina politicã.

- Într-adevãr, pri-marul, viceprimarul ºiconsilierii locali tre-buie sã lase de o parteorgoliile politice ºi sãfacã echipã pentru bi-nele cetãþenilor ºi al lo-calitãþii. Dar, totuºi, lu-crurile nu au funcþio-nat ºi în acest caz. Ces-a întâmplat?

- Vã dau un exemplu conclu-dent. Din dorinþa de a nu afectabunul mers al administraþiei localeºi de a face echipã cu fostul vicepri-mar, nu am reacþionat atunci cândacesta a politizat Festivalul Toam-nei din Bãneºti, atunci când, împre-unã cu membrii de partid de laCâmpina, a folosit evenimentulpentru campania prezidenþialã,împãrþind alãturi de echipa de cam-panie materiale promoþionale celorprezenþi la sãrbãtoare. Fiind vorbade un eveniment plãtit din banipublici care a picat în perioadacampaniei electorale pentru ale-gerile prezidenþiale, am consideratneadecvat sã folosim acest eveni-ment dedicat tuturor bãneºtenilorpentru a face campanie politicã.Tocmai din acest motiv am hotãrâtsã nu invit la spectacol niciun ompolitic, festivalul fiind organizat,aºa cum am spus, pentru locuitoriidin Bãneºti ºi Urleta ºi nicidecumpentru a promova interesele unuipartid.

- Au apãrut problemeºi în ceea ce priveºtebuna funcþionare aadministraþiei locale?

- Din pãcate, da. Influenþat, pro-babil, de cãtre conducãtorii de lanivel judeþean ai partidului din careface parte, domnul Ungureanu adecis sã nu mai sprijine proiectelede Consiliu Local. Unul dintre

proiectele importante care au fostrespinse iniþial a fost cel prin caredoream construirea cabinetului sto-matologic de la Urleta, proiect care aputut fi continuat abia dupã for-marea unei noi majoritãþi înConsiliul Local. Cea mai mare satis-facþie pe care o putem avea în cali-tatea de aleºi locali este sã lãsãmceva în urma noastrã, nu sã neopunem dezvoltãrii pentru cã aºacer unii lideri politici. Liderii politicivin ºi pleacã, alianþele politice ºiformeazã ºi dispar. Rãmâne doarceea ce am realizat pentru cei careau avut încredere în noi ºi ne-au alessã ocupãm aceste funcþii. Primarul,vicele ºi Consiliul Local trebuie sãformeze o echipã ºi nu sã acþionezemânaþi de interesele de partid.Întâmpinãm ºi aºa destule dificultãþibirocratice privind avizele necesarepentru fiecare lucrare în parte, avemdestule probleme cu lipsa definanþare pentru unele proiecte, cudurata foarte mare care trece pânãla realizarea unui proiect cu fondurieuropene, iar în situaþia în care ºinoi singuri ne punem beþe în roate,situaþia devine una imposibilã. Nupoþi fi viceprimar ºi sã te opui dez-voltãrii comunei. Dacã era vorbadespre înstrãinarea unor bunuriaflate în patrimoniul primãrieiputeam sã înþeleg situaþia, însã înmomentul în care se doreºte sã seconstruiascã ceva util pentrulocuitori iar viceprimarul se opunedin considerente politice, atuncidevine greu de înþeles. Prin urmare,noua majoritate formatã în ConsiliulLocal a decis retragerea sprijinuluipolitic faþã de fostul viceprimar ºisusþinerea faþã de un alt consilierlocal pentru ocuparea acesteifuncþii, un om independent politic,în persoana domnului GheorgheViºan. În final, îi urez succes în acti-vitatea viitoare domnului Ungurea-nu, iar în situaþia în care va veni încalitate de consilier cu proiecte pen-tru dezvoltarea comunei ºi nu îm-potriva ei îl asigur cã va beneficia detot sprijinul în vederea adoptãriiacestor proiecte.

Gazeta de Bãneºti 11

Scurtã prezentare:

VIªAN CONSTANTINGHEORGHE

Data naºterii: 18.03.1956 CÂMPINAAdresa: BÃNEªTI, STR. CÃÞIN, NR.433,

Studii: 2001-2004 UNIVERSITATEAPETROL GAZE PLOIEªTI, Finanþe -Bãnci

1977-1981 UNIVERSITATEATEHNICÃ IAªI - Calculatoare1971-1976 LICEU INDUSTRIAL

Locuri de muncã:ENID OIL SRL CÂMPINAInformatician – Cercetare ResurseMineraleAMUS Frane-RoumanieCÂMPINAProfesor InformaticãUNIVERSITATEA PETROL GAZEPLOIEªTI

Informatician - IIRUCBUCUREªTIResponsabil sistem – INSTITUTCÂMPINA

Cursuri:Comunicare si psihopedagogieSpecialist ECDLFormator cursuri europeneManager proiecte europene

Limbi strãine cunoscute:Engleza – mediuFranceza – mediu

Gheorghe Viºan, noul viceprimar al localitãþii

O datã cu aprobarea bugetului local, a fost alocatãºi o sumã de bani pentru sprijinirea lãcaºelor de cult depe raza comunei Bãneºti.

Astfel, Biserica ortodoxãdin satul Bãneºti a primit sumade 3.500 de lei pentru lucrãride amenajare a capelei.

Biserica ortodoxã Urleta aprimit 3.000 de lei pentru ame-

najarea gardului ce împrej-muieºte biserica ºi cimitirul

Biserica adventistã Urletaa primit 1.500 de lei pentrulucrãri de reparaþii interioare.

“Vã asigur cã, dacã am luatdecizia de a pãrãsi mediul pri-vat pentru a lucra la Primãriacomunei Bãneºti, o voi face cusimþ de rãspundere ºi mã voiimplica în aceastã activitate. Îmidoresc ºi cred cã voi reuºi sarealizez o echipã cu primarulcomunei, domnul George Stoica,pentru cã este nevoie de con-sens, de colaborare, pentru aduce la bun sfârºit toateproiectele importante pentrucomuna Bãneºti.”

Gheorghe VIªAN,noul viceprimar al comunei

Bãneºti:

Sprijin pentru lãcaºurile de cult din localitate

12 Gazeta de Bãneºti

Cum funcþionarii carelucreazã în cadrul Primãrieicomunei Bãneºti au o activi-tate foarte intensã ºi com-plexã, iar nevoia de spaþii pen-tru birouri este una pe mãsurã,administraþia localã a luatdecizia de a amenaja noibirouri într-un spaþiu pe care înare la dispoziþie.

Este vorba despre mansardaclãdirii care, încã dinainte de 1990,a fost închiriatã unor persoanecare au locuit acolo o bunãperioadã de timp. Era o situaþieciudatã ca anumite persoanesã locuiascã în sediul pri-mãriei. Problema a fostrezolvatã, autoritãþile localeau reziliat contractul cu per-soanele respective, au câº-tigat ºi o acþiune în instanþãcare era pe rol de acum 6 anipe care respectivii au intentat-oºi s-a eliberat acest spaþiu atât denecesar.

Camerele de la mansardãaveau neapãrat nevoie de amplelucrãri de reamenajare, lucrãricare au demarat la începutul aces-tui an ºi se apropie de finalizare.

La momentul documentãriinoastre muncitorii lucrau deja lafinisaje, pregãteau pereþii pentruvãruire, iar alþii montau, deja, par-chetul. “A fost mult de lucru aici.A trebuit sã placãm pereþii curigips, sã înlocuim tâmplãria,parchetul - toate acestea fiinddegradate. Pentru a face econo-mii am apelat la oamenii noºtri,la muncitorii din cadrul pri-mãriei”, ne-a declarat primarulGeorge Stoica.

Aici, dupã finalizarea lu-crãrilor, vor fi mutate acele com-partimente care nu au atribuþii înlucrul cu publicul, pentru caoamenii care au treabã la primãriesã nu fie nevoite sã urce douãetaje pentru a-ºi rezolva diferiteprobleme, compartimentele careau legãturã cu contribuabiliirãmânând la parter.

Mansarda primãriei - modernizatã ºi reamenajatã pentru a gãzdui noi birouri