101848806 audit intern disertatie gestiunea disponibilitatilor banesti

CUPRINS

I N T R O D U C E R E..............................................................................................................3

CAP. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND AUDITUL INTERN.....................................5

1.1.Apariţia şi evoluţia auditului intern................................................................................................................5

1.2. Definirea conceptului de audit intern.............................................................................................................8

1.3 Planificarea auditului intern..........................................................................................................................101.3.1. Conceptul de planificare a auditului intern..............................................................................................111.3.2. Sistemul de planificare a activităţilor de audit intern...............................................................................131.3.3. Stabilirea dimensiunii compartimentului de audit intern şi a modului de elaborare a Registrului riscurilor.............................................................................................................................................................16

CAP. 2 SCURTĂ PREZENTARE A S.C. ELECTRICA FURNIZARE S.A. SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV.........................................................................................18

CAP 3. AUDITAREA ACTIVITĂŢII DE EVIDENŢĂ A DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI LA SC ELECTRICA FURNIZARE SA SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV..................................................................................................................................22

3.1. ETAPA 1 - Pregătirea misiunii de audit intern..........................................................................................233.1.1. Iniţierea auditului....................................................................................................................................23

3.1.1.1. Ordinul de serviciu...........................................................................................................................233.1.1.2. Declaraţia de independenţă..............................................................................................................253.1.1.3. Notificare privind declanşarea misiunii de audit intern..................................................................26

3.1.2. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor.....................................................................................................273.1.3. Identificarea şi analiza riscurilor..............................................................................................................28

3.1.3.1. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile.....................................................................................293.1.3.2. Identificarea riscurilor......................................................................................................................303.1.3.3. Stabilirea factorilor de risc, a ponderilor şi nivelurilor de apreciere al riscurilor.........................323.1.3.4 Chestionar de luare la cunoştinţă – CLC...........................................................................................323.1.3.5. Stabilirea nivelului riscului şi a punctajului total al riscului............................................................343.2.3.6. Clasarea obiectelor auditabile...........................................................................................................363.1.3.7. Tabelul puncte tari şi puncte slabe...................................................................................................383.1.3.8. Tematica în detaliu a misiunii de audit............................................................................................40

3.1.4. Elaborarea programului de audit..............................................................................................................413.1.4.1. Programul de audit...........................................................................................................................413.1.4.2. Programul intervenţiei la faţa locului...............................................................................................43

3.1.5. Şedinţa de deschidere...............................................................................................................................45

3.2. ETAPA 2 - intervenţia la faţa locului..........................................................................................................463.2.1. Colectarea dovezilor.................................................................................................................................46

3.2.1.1. Lista de verificare 1.........................................................................................................................463.2.1.2. TEST 1 – Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare................................................473.2.1.3. Foaie lucru nr 1 – Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare....................................483.2.1.4. Listă de control nr. 1 –Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare.............................483.2.1.5. FIAP 1 – Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare................................................. 493.2.1.6. TEST 2 - Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţă fiscală.....................................50

3.2.1.7. Listă de control nr.2 - Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţă fiscală.................50 3.2.1.8. FIAP 2 - Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţă fiscală.....................................51 3.2.1.9. Listă de verificare 2..........................................................................................................................52

3.2.1.10. Interviu nr. 1 - privind efectuarea lunară a controlului casieriei....................................................52

1

3.2.1.11.TEST 3 – Efectuarea lunară a controlului casieriei.........................................................................533.2.1.12. Listă de control nr.3- privind efectuarea lunară a controlului casieriei..........................................54

3.2.2. Constatarea şi raportarea iregularităţilor..................................................................................................553.2.3. Revizuirea documentelor de lucru............................................................................................................553.2.4. Şedinţa de închidere................................................................................................................................55

3.2.4.1. Minuta şedinţei de închidere............................................................................................................563.2.4.2. Planul de acţiune şi calendarul implementării recomandărilor........................................................57

3.3. ETAPA 3 - Raportul de audit intern............................................................................................................583.3.1. Elaborarea proiectului raportului de audit intern.....................................................................................583.3.2. Reuniunea de conciliere...........................................................................................................................583.3.3. Întocmirea raportului de audit intern........................................................................................................593.3.4. Supervizare...............................................................................................................................................67

3.4. ETAPA 4 – Urmărirea recomandărilor.......................................................................................................67

CAP 4. PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA AUDITULUI INTERN ÎN ROMÂNIA. 69

4.1. Perspective în auditul privat.........................................................................................................................69

4.2. Auditul intern şi guvernarea organizaţiilor. Conceptul de valoare adăugată..........................................71

Bibliografie..............................................................................................................................73

2

I N T R O D U C E R E

În condiţiile economiei concurenţiale, şi mai ales în actuala perioadă de criză

întreprinderile îşi sporesc şi diversifică continuu activitatea, aceasta având implicaţii

profunde în procesul decizional al managerilor, fiind nevoiţi să utilizeze metode bazate pe

cunoaşterea realităţii, deoarece performanţa reprezintă dezideratul oricărei întreprinderi şi a

tuturor managerilor.

Managerii, în cea mai mare parte, aşteaptă sprijin decizional, prin concluziile şi

recomandările oferite de auditul intern, respectiv un ajutor efectiv, care obligă

compartimentul de audit să devină tot mai valoros pentru management.

Auditul intern are rolul de a consilia, a asista şi a recomanda, fiind considerat o

necesitate pentru managerii conştienţi că sunt răspunzători pentru protecţia organizaţiilor pe

care le conduc împotriva apariţiei şi manifestării riscurilor şi ameninţărilor care le pot pune

în pericol obiectivele.

Astfel, auditul intern a devenit o componentă esenţială în structura unei companii

moderne, asigurând o mai mare eficienţă prin utilizarea mai adecvată a resurselor băneşti,

umane şi materiale, precum şi o mai bună coordonare între diferitele departamente ale unei

companii. Asigurându-se că firma respectă standardele de guvernanţă corporatistă, auditul

intern contribuie la crearea unei reputaţii de integritate, care la rândul său va ajuta la

dezvoltarea relaţiilor de afaceri bazate pe încredere. De asemenea, auditul intern oferă

premisele necesare astfel încât firma să joace un rol pozitiv în comunitate, asigurându-i o

imagine publică şi întărindu-i imaginea de seriozitate.

O condiţie de bază a supravieţuirii şi extinderii unei firme o reprezintă asigurarea

permanentă a disponibilităţilor băneşti pentru a-şi putea onora toate obligaţiile la timp fără

costuri suplimentare.

Am ales pentru studiul de caz S.C.Electrica Furnizare S.A. SFEE Transilvania Sud

Braşov pentru că este o societate cu un număr mare de clienţi, în care disponibilităţile băneşti

sunt într-o continuă mişcare şi de buna utilizare a acestora depinde realizarea obiectivelor

strategice ale societăţii.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole:

Capitolul 1 al lucrării cuprinde aspecte teoretice privind auditul intern, apariţia şi

evoluţia acestuia.

3

Capitolul 2 conţine un scurt istoric al societăţii S.C. Electrica Furnizare S.A. SFEE

Transilvania Sud Braşov, sediul, forma juridică, structura organizatorică, obiectul de

activitate, arie de activitate, actualităţi şi perspective.

Capitolul 3 cuprinde studiu de caz. Urmând legislaţia în vigoare am auditat activitatea

de evidenţă a disponibilităţilor băneşti – modul de efectuare a tranzacţiilor bancare şi

evaluarea sistemului de control intern al casieriei la S.C. Electrica Furnizare S.A. SFEE

Transilvania Sud Braşov .

În capitolul 4, am prezentat perspective în dezvoltarea auditului privat, atât în varianta

unui compartiment propriu de audit intern, cât şi în varianta externalizării activităţii de audit

intern, evidenţiind valoarea auditului intern şi contribuţia sa la prosperarea organizaţiei.

Cuvinte cheie: analiza, audit intern, audit, auditor intern, cauză, conciliere,

conformitate, control intern, dovezi, evaluare, factori, independenţă, iregularitate, misiuni de

asigurare, misiuni de consiliere, obiecte auditate, obiective, periodicitate, planificare,

problemă, procedură, program de audit, raport, recomandări, regularitate, risc, standarde,

supervizare, tematică, universalitate.

4

Cap. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1. Apariţia şi evoluţia auditului intern

Termenul de „audit“ provine din limba latină de la cuvântul „audit - auditare“1, care

are semnificaţia „a asculta, a audia“, dar despre audit se vorbeşte de pe vremea asirienilor şi

egiptenilor. Vechii romani numeau questori care aveau sarcina să examineze mandatele de

plată emise de cenzori sau de consul. Tot în Roma antică a început să fie practicată

verificarea verbală a fondurilor sau, altfel spus, ascultarea fondurilor practică ce a dat

naştere în timp englezescului to audit.2

De audit se vorbeşte şi în timpul domniei lui Carol cel Mare sau a lui Eduard I al

Angliei. William Cuceritorul când a devenit rege al Angliei, în 1066, a ordonat o verificare

şi o inventariere a tuturor proprietăţilor din regatul său pentru a şti cum să împartă

pământurile şi pentru a stabili o bază pentru colectarea viitoarelor taxe; în Anglia anului

1298, conturile oraşului Londra erau verificate cu regularitate de către funcţionari publici

numiţi special în acest scop. Exemplele sunt numeroase, dar nici unul dintre ele nu

ilustrează funcţia aşa cum există ea în zilele noastre, deoarece este o funcţie nouă, cu

particularităţi unice şi care nu se confundă cu nici un precedent istoric. Activităţi de audit s-

au realizat în decursul timpului şi în România, dar purtau alte denumiri.

În accepţiunea folosită în prezent, utilizarea conceptului de audit se accentuează în

perioada crizei economice din 1929 din SUA când, pe fondul recesiunii economice,

companiile cotate la bursă erau obligate să plătească importante sume de bani pentru

achitarea prestaţiei auditorilor externi care efectuau certificarea conturilor.3

Marile companii americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinete de Audit

Extern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile şi bilanţurile

contabile şi a certifica situaţiile financiare finale. Pentru a-şi îndeplini atribuţiile cabinetele de

audit efectuau o serie de lucrări pregătitoare de specialitate, şi anume: inventarierea

patrimoniului, inspecţia conturilor, verificarea soldurilor, diferite sondaje etc., care au crescut

semnificativ costurile auditării.

1 M. Ghiţă, Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, p.39.2 A. Munteanu, Auditul sistemelor informaţionale contabile-cadru general, Ed. Polirom, 2001, p. 35.3 A. Munteanu, Auditul sistemelor informaţionale contabile-cadru general, Ed. Polirom, 2001, p. 36.

5

Întreprinderile au început să-şi organizeze propriile Cabinete de Audit Intern, în

special pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuării lucrărilor pregătitoare din

interiorul entităţii, iar pentru realizarea activităţii de certificare au apelat în continuare la

Cabinete de Audit Extern, care aveau dreptul asupra unei supervizări a activităţii

întreprinderilor. Pentru a se distinge între auditorii cabinetelor de audit extern şi cei ai

organizaţiei supuse auditului, primii au fost numiţi auditori externi, iar cei din urmă au fost

numiţi auditori interni, deoarece făceau parte din întreprindere.

Cu timpul, auditorii externi au renunţat în totalitate atât la acţiunile de inventariere a

patrimoniului, cât şi la cele de verificare a corectitudinii stabilirii soldurilor conturilor

concentrându-se pe realizarea unor analize economico-financiare, corelaţii pe baza datelor

furnizate de către auditorii interni şi oferirea consultanţei şi soluţiilor managementului de vârf

al organizaţiilor.

În acest fel, în timp, s-au stabilit obiective, instrumente şi tehnici şi sisteme de

raportare distincte pentru auditorii interni, comparativ cu auditorii externi.

Rolul şi necesitatea auditorilor interni a crescut continuu şi a fost unanim acceptat,

motiv pentru care aceştia au simţit nevoia de a se organiza şi de a-şi standardiza activităţile

practice. Astfel, în anul 1941, s-a creat în Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni

– I.I.A4., care a fost recunoscut internaţional. Ulterior, a aderat Marea Britanie, iar în 1951

Suedia, Norvegia, Danemarca şi alte state. În prezent, la acest institut s-au afiliat peste 90 de

institute naţionale ale auditorilor interni şi membri din peste 120 ţări, în urma obţinerii

calităţii de C.I.A. – Auditor Intern Certificat, acordată de I.I.A., pe baza unor examene

profesionale. Funcţia de audit intern s-a instituit în Anglia şi Franţa la începutul anilor ’60,

fiind puternic marcată de originile sale de control financiar-contabil. Abia după anii ’80 –’90

funcţia de audit intern începe să se contureze în activitatea entităţilor, iar evoluţia ei continuă

şi în prezent.

În România, auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă în domeniul controlului

financiar, însă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern. În

prezent, există o problemă cu înţelegerea sistemului de control intern, care fiind obiect al

auditului intern, înglobează toate activităţile de control intern realizate în interiorul unei

entităţi şi riscurile asociate acestora.

Scopul iniţial al Institutului Auditorilor Interni – I.I.A. a fost acela de standardizare a

activităţii de audit intern, plecând de la definirea conceptelor, stabilirea obiectivelor şi

continuând cu organizarea şi exercitarea acestuia.

4 I.I.A. - The Institute of Internal Auditors

6

Începând din 1950, I.I.A. a emis norme proprii de audit intern, diferite de cele ale

auditului extern. În timp, acestea s-au generalizat şi din 1970 au devenit standarde de audit

intern, care sunt într-o permanentă mişcare datorită evoluţiei societăţii ce se confruntă mereu

cu noi provocări.5

Totuşi practicienii auditului intern constată cu satisfacţie evoluţia rapidă şi pertinentă a

acestuia, percepută clar de toată lumea, în ciuda unor confuzii şi disfuncţii care mai apar;

obiectivele auditului sunt atinse şi el devine un ajutor de neevitat pentru manager. În acest

sens, precizăm că, fostul preşedinte al IFACI, Louis Vaurs, a subliniat evoluţia conceptului de

audit intern, afirmând că “transformările introduse de majoritatea auditorilor nu au fost

observate cu adevărat de managerii noştri”6. Cu părere de rău, trebuie să observăm că această

remarcă din ultimul deceniu al mileniului doi este încă de actualitate.

Auditul intern îşi va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern

organizat, formalizat, periodic, constituit din: standarde şi norme profesionale, ghiduri

procedurale, coduri deontologice (nu etice), care să susţină morala profesiunii de audit

având în vedere faptul că auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli.

Pe fondul atât al complexităţii crescânde a sarcinilor şi misiunilor entităţilor publice,

cât şi al extinderii domeniului normativ, realităţi ce determină promovarea pe scară largă a

principiului managerial al delegării de autoritate, precum şi găsirea unor forme, metode,

proceduri şi reguli a căror respectare să protejeze entităţile de apariţia şi manifestarea unor

riscuri majore, gestiunea riscului şi controlul intern tind să se instaleze, din ce în ce mai

mult, în centrul responsabilităţilor, preocupărilor şi activităţilor managerilor.

Auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari, având

aceleaşi obiective, printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor

propuse. Managerii trebuie să înţeleagă recomandările auditorilor, să perceapă ajutorul pe care

îl primesc pentru stăpânirea riscurile care apar şi evoluează continuu. Ei pot să ţină sau nu

cont de recomandările auditorilor.

Competenţele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru

entitate, printr-o evaluare sistematică, pe baza standardelor de audit şi a celor mai bune

practici, a politicilor, procedurilor şi operaţiilor realizate de entitate.

5 M. Ghiţă, Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, p.45.6 Jacques Renard – Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, France, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanţat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, Bucureşti, 2003, pag. 16

7

Auditul intern nu poate da un certificat că toate activităţile sunt protejate sau că nu

există disfuncţii, ci evaluează sistemul de control intern al entităţii şi dau o asigurare

rezonabilă managementului general referitoare la funcţionalitatea acestuia.

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorinţa de

a răspunde necesităţilor în continuă schimbare ale entităţilor. Axat, la început, pe probleme

contabile, obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale

entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora. Auditul intern este considerat ca fiind

ultimul nivel al sistemului de control intern al entităţii.

Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de

implementare sau de bună practică, recunoscute în întreaga lume, care se adaptează la

particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări, în vederea respectării regulilor

specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective.

Introducerea auditului intern în sectorul public a început prin elaborarea Ordonanţei

Guvernului României (OGR) nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar-

preventiv şi s-a statuat definitiv prin adoptarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public

intern.

1.2. Definirea conceptului de audit intern

Existenţa noţiunii de audit nu este o noutate însă de-a lungul timpului termenul acesta

a căpătat diverse semnificaţii.

Auditul reprezintă procesul desfăşurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate,

numite auditori, prin care se analizează şi evaluează, în mod profesional, informaţiile legate

de o anumită entitate, utilizând tehnici şi procedee specifice, în scopul obţinerii de dovezi,

numite probe de audit, pe baza cărora auditorii emit un document, numit raport de audit, _ o

opinie responsabilă şi independentă, prin apelarea la criterii de evaluare care rezultă din

reglementările legale sau din buna practică recunoscută unanim în domeniul în care îşi

desfăşoară activitatea entitatea respectivă.7

Specialiştii au încercat să sublinieze cât mai corect, în definiţiile lor, semnificaţia

acestei noţiuni. Odată cu trecerea anilor, putem observa modificarea semnificativă a

conotaţiilor noţiunii de audit de la înţelesul de audiere – ascultare folosit în Antichitate la cel

de exprimare a unei opinii, respectiv de certificare, aşa cum este perceput termenul la

7 M. Popescu, P.D. Gruia, C.M. Podolan, Controlul financiar extern & auditul performanţei, Ed.Bren, Bucureşti, 2011, p, 218

8

momentul actual. În vederea susţinerii acestei afirmaţii în literatura de specialitate auditul

intern este definit ca exprimarea unei opinii obiective şi imparţiale, de către o persoană

abilitată, în legătură cu situaţia unei instituţii; „prin audit, în general se înţelege, examinarea

profesională a unei informaţii, în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente

prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.”8 De asemenea auditul intern este

definit ca o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o asigurare în ceea ce

priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi

operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.9

În opinia Prof. Dr. Al. Rusovici „auditul este o altă formă de cunoaştere reciprocă, în

care îşi fac loc înţelegerea de la general la particular, de la ansamblu la detaliu şi face mai

accesibilă aprofundarea cauzalităţii, înţelegerea integralităţii şi obiectivităţii, creşterea

credibilităţii proceselor şi fenomenelor ce se examinează.”10

În alte opinii auditul intern reprezintă un ansamblu de activităţi şi acţiuni corelate,

desfăşurate de structuri specializate, constituite la nivelul instituţiilor pentru a realiza un

diagnostic general sub aspect tehnic, managerial şi financiar-contabil.

Auditul intern ajută organizaţia să îşi atingă obiectivele evaluând, printr-o abordare

sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control, şi de

guvernare a organizaţiei, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

În anul 1999, I.I.A. din S.U.A. a emis o nouă definiţie a auditului intern: Auditul

intern este o activitate independentă şi obiectivă, care dă unei organizaţii o asigurare în ceea

ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi

operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.

În Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern din România este adoptată definiţia

dată de I.I.A., în anul 1999.

În literatura de specialitate, de multe ori se confundă noţiunea de audit intern cu cea

de control intern fapt pentru care legiuitorul a ţinut să definească ambele noţiuni în cadrul

glosarului Legii Nr. 672/2002, în vederea delimitării acestor semnificaţii, astfel controlul

intern este definit ca ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice,

inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu

reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic,

eficient şi eficace; include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi

8 M. Toma, Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2005, p. 14.9 Standardele de audit intern.10 A. Rusovici, F. Cojoc, Gh. Rusu, Audit financiar la societăţile comerciale, Ed. Regia Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003. p. 24.

9

procedurile. Deci, după cum reiese şi din definiţie, se explică confuzia prin aceea că sfera

noţiunii de control cuprinde şi auditul intern, care reprezintă, în fapt, tot un control.

„În lumea profesioniştilor este unanim recunoscută ideea potrivit căreia a audita

înseamnă a „inventaria, a verifica, a testa, a exprima o opinie”, în concordanţă cu

reglementările contabile şi normele de audit, care iau în considerare eficacitatea activităţii

de control intern, dimensionarea eşantionului de control şi a pragului de semnificaţie,

modul de evaluare a constatărilor şi stabilirea concluziilor, un mare număr de detalii care

pot să nu se regăsească în calitatea misiunilor de audit.”11

Auditul intern nu reprezintă altceva decât un control prin care se măsoară şi se

evaluează eficienţa controalelor existente în interiorul unei organizaţii.

După cum se observă, I.I.A nu limitează atribuţiile auditorilor interni la aspectele

financiar-contabile sau la anumite activităţi. Auditul intern este văzut astăzi ca un proces

complex de revizie a tuturor activităţilor organizaţiei. În plus, definiţia precizează scopul,

obiectivele şi zona de acţiune ale auditului intern. Scopul acestei activităţi este de a-i ajuta

pe membrii organizaţiei să se achite în mod eficient de responsabilităţi, furnizându-le

analize, evaluări, recomandări şi informări privind activităţile examinate.

Auditul intern, prin activităţile pe care le desfăşoară, adaugă valoare atât prin

evaluarea sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile,

cât şi prin recomandările cuprinse în raportul întocmit şi transmis în scopul asigurării

atingerii obiectivelor organizaţiei.

1.3 Planificarea auditului intern

Misiunea de audit trebuie să înceapă întotdeauna cu activitatea de planificare.

Planificarea adecvată vine în sprijinul asigurării că se acordă atenţie activităţilor relevante din

instituţia supusă auditului, iar posibilele abateri sunt identificate şi soluţionate la timp.

Atunci când misiunea de audit este organizată şi condusă de specialişti în materia

auditului, activitatea este efectuată într-o manieră eficientă şi eficace cu încadrarea în

termenele stabilite conform programului de audit.12

1.3.1. Conceptul de planificare a auditului intern

În auditul intern planificarea activităţii implică o strategie generală bazată pe o bună

cunoaştere şi înţelegere a organizaţiei şi a mediului în care aceasta funcţionează şi este

11 Idem 10, p. 37.12 Controlul economic financiar, Numărul 1, ianuarie 2010, p. 44

10

responsabilitatea şefului compartimentului de audit intern, care trebuie să realizeze

planificarea pe baza riscurilor cu care se confruntă organizaţia pentru definirea priorităţilor în

acord cu obiectivele acesteia.

Planificarea trebuie să facă obiectul unor documente scrise, care să definească

obiectivele misiunii şi sfera de intervenţie a auditului intern, respectiv domeniile, activităţile

auditabile şi să abordeze procesele de management al riscurilor, de control managerial şi de

guvernare a organizaţiei.13 În faza de planificare a auditului, scopul evaluării riscurilor, este de

a identifica sectoarele importante ale activităţii care ar trebui să fie examinate ca posibile

obiective ale misiunii.

Echipa de auditori interni şi supervizorul misiunii, pentru realizarea misiunii

încredinţate trebuie să aibă în vedere:

− stabilirea procedurilor care permit documentarea, analiza, interpretarea şi utilizarea

informaţiilor astfel obţinute în timpul misiunii;

− definirea obiectivele misiunii de audit intern;

− stabilirea activităţilor, operaţiilor şi gradului de detaliu necesar al testelor pentru a atinge

obiectivele fiecărei etape a misiunii;

− identificarea aspectelor tehnice, procedeelor şi tranzacţiilor care trebuie auditate;

− pregătirea planului înainte de începerea misiunii şi modificarea, dacă se impune, în cursul

derulării acestuia.

În acelaşi timp, responsabilul auditului intern va estima durata misiunilor, necesarul de

resurse de audit intern, termenele şi modalităţile de comunicare a rezultatelor

managementului.

Auditorii interni trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că misiunea

va fi îndeplinită în condiţii de economicitate, eficienţă, eficacitate şi la termenul convenit. La

planificarea misiunii, auditorii interni trebuie să ţină cont de:

− obiectivele activităţii supuse auditului şi modul în care este stăpânită această activitate;

− riscurile semnificative legate de activitate, obiectivele sale, resursele folosite şi sarcinile

operaţionale, precum şi mijloacele prin care impactul potenţial al riscului este menţinut la un

nivel acceptabil;

− pertinenţa şi eficacitatea sistemului de management al riscurilor şi a sistemului de control

managerial al activităţii în raport cu un cadru sau model de control acceptat de cadrul

normativ în vigoare sau de buna practică în domeniu;

13 M. Ghiţă, Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, p.98.

11

− posibilităţile de îmbunătăţire semnificativă a sistemului de management al riscurilor şi a

sistemului de control managerial.

De asemenea, dacă se impune, se poate apela şi la realizarea unei examinări

preliminare la faţa locului pentru ca echipa de auditori interni să se familiarizeze cu

activităţile, riscurile şi acţiunile de control specifice, în vederea identificării domeniilor unde

misiunea trebuie aprofundată şi pentru a evita eventuale observaţii ale celor auditaţi cu privire

la modul de planificare a misiunilor.

La încheierea examinării preliminare trebuie să se facă un rezumat al rezultatelor, care

trebuie să identifice:

− problemele importante şi motivele pentru realizarea unui studiu mai amănunţit;

− informaţiile pertinente obţinute în timpul examinării preliminare;

− obiectivele şi procedurile misiunii, precum şi abordările deosebite, cum ar fi tehnicile de

audit asistate de calculator, sisteme de management al calităţii ş.a.;

− punctele de control care necesită o atenţie sporită, lipsurile sau erorile aparente de control;

− primele estimări în ceea ce priveşte termenul şi resursele necesare;

− datele actualizate pentru etapele de emitere a raportului şi de încheiere a misiunii;

− dacă este necesar, motive pentru a nu se continua misiunea. 14

În timpul pregătirii elaborării planului de audit, auditorii interni pot identifica o serie

de potenţiale probleme pe care trebuie să le perceapă în mod adecvat şi să le aibă în vedere în

activitatea de planificare.

În acelaşi timp, activitatea de planificare asigură utilizarea în mod corespunzător a

resurselor de audit, respectiv a personalului şi a fondului de timp existent pentru activităţile

de auditare propriu-zisă.

1.3.2. Sistemul de planificare a activităţilor de audit intern

Luând în considerare faptul că, cadrul normativ prevede auditarea o dată la trei ani a

tuturor activităţilor şi domeniilor entităţii şi o dată la cinci ani evaluarea funcţiei de audit

intern a structurilor de la nivelurile inferioare, care şi-au organizat compartimente de audit

intern, se impune elaborarea unui plan multianual pentru coordonarea activităţii de

planificare.

14 M. Ghiţă, E. Ghiţă, A. G. Manta, D. Voinea,Guvernanţa corporativă şi auditul Intern, Ed. Universitaria, Craiova, 2009, p.350.

12

Proiectul planului multianual al activităţii de audit intern elaborat de compartimentul

de audit intern va reprezenta strategia de auditare a entităţii şi ar trebui să cuprindă

următoarele categorii de misiuni:

− misiuni de asigurare şi/sau misiuni de consiliere a domeniilor auditabile, repartizate pe

următorii trei ani;

− misiuni de evaluare a funcţiei de audit intern la structurile din subordinea entităţii care şi-au

constituit compartimente de audit intern, repartizate pe următorii cinci ani.

Proiectele planurilor anuale ale activităţii de audit intern, care se vor elabora pe baza

planului multianual, vor cuprinde atât misiuni de asigurare, una-două de consiliere formalizate

pe domeniile auditabile ale entităţii, cât şi misiuni de evaluare a funcţiei de audit intern la

structurile din subordinea entităţii.

Planul de audit intern se întocmeşte anual de compartimentul de audit intern, iar pentru

selectarea misiunilor care vor face parte din plan se au în vedere următoarele elemente de

fundamentare15 :

a. evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, funcţii, programe/proiecte sau

operaţiuni;

b. criteriile semnal/sugestiile conducătorului entităţii respectiv: deficienţe constatate anterior

în rapoartele de audit; deficienţe constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor;

deficienţe consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; alte informaţii şi indicii referitoare la

disfuncţionalităţi sau abateri; aprecieri ale unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi

dinamica unor riscuri inerente sau de sistem; analiza unor trenduri pe termen lung privind

unele aspecte ale funcţionării sistemului; evaluarea impactului unor modificări petrecute în

mediul în care evoluează sistemul auditat;

c. temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducătorii entităţilor sunt obligaţi să ia

toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI să fie introduse în

planul anual de audit intern al entităţii, realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat;

d. numărul entităţilor subordonate;

e. respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin o dată la trei ani;

f. tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonată;

g. recomandările Curţii de Conturi.

15 Punctul 6.11 din OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, Monitorul Oficial nr. 130 bis/2003.

13

Proiectul planului anual de audit intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a

anului precedent, pentru anul în care se elaborează, iar managementul general al entităţii

publice aprobă proiectul până la 20 decembrie a anului precedent.

Proiectul planului anual al activităţii de audit intern este însoţit de o notă de

fundamentare sau de un referat de justificare în care se argumentează modul în care au fost

selectate misiunile cuprinse în plan.

Referatul de justificare trebuie să cuprindă pentru fiecare misiune de audit intern

rezultatele analizei riscurilor în anexă, criteriile semnal de care s-a ţinut cont şi elementele de

fundamentare care au contribuit la selectarea misiunii respective, o analiză asupra numărului

posturilor de audit intern din cadrul entităţii, deoarece compartimentul de audit intern trebuie

să fie astfel dimensionat încât să asigure numărul de auditori necesari pentru realizarea

funcţiei de audit intern asupra întregului domeniu auditabil al entităţii.

Planul anual de audit intern reprezintă un document oficial şi el este păstrat în arhiva

instituţiei împreună cu referatul de justificare în conformitate cu normele de arhivare în

vigoare.

Planul de audit intern va cuprinde următoarele elemente obligatorii:

− scopul acţiunii de auditare;

− obiectivele acţiunii de auditare;

− identificarea activităţii/operaţiunii supuse auditului intern;

− identificarea/descrierea entităţii/entităţilor sau a structurilor organizatorice la care se va

desfăşura acţiunea de auditare;

− durata acţiunii de auditare;

− perioada supusă auditării;

− numărul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare;

− precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a

numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de

expertiză/consultanţă (dacă este cazul);

− numărul de auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile de audit intern din cadrul

structurilor descentralizate.

Actualizarea planului de audit intern se realizează prin întocmirea unui Referat de

modificare a planului de audit intern, aprobat de managementul general în ultimul trimestru al

anului.

14

Realizarea activităţii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale

auditului. O planificare incorectă sau incompletă conduce la pierderea unor activităţi

purtătoare de riscuri.

Practica a demonstrat că riscurile majore, de regulă, se concentrează la vârful

organizaţiei şi de aceea este recomandat să începem activitatea de planificare de sus în jos,

altfel vom constata că unele activităţi le vom repeta de mai multe ori. Totuşi nu există o

soluţie garantată. Intuiţia şi experienţa auditorilor interni rămân un element cu pondere în

activitatea de planificare. Important este să ne planificăm auditurile pentru riscurile majore,

iar pe cele minore, în mai mică măsură sau deloc.

Conform Standardelor IIA, 2000 – Gestiunea auditului intern şi 2010 – Planificare,

şeful auditului intern trebuie să realizeze o planificare bazată pe riscuri pentru a stabili

priorităţile în acord cu obiectivele organizaţiei.

Programul misiunilor de audit intern trebuie, la rândul său, să se bazeze pe o evaluare

a riscurilor realizată cel puţin o dată pe an şi să ţină cont de punctul de vedere al

managementului general.

Activitatea practică de planificare recomandă ca anual să nu omitem din planul de

audit intern activitatea IT, achiziţiile publice, analiza bugetului şi alte activităţi specifice

fiecărei entităţi purtătoare, în general, de riscuri semnificative. În acelaşi timp, este necesar să

ne hotărâm dacă realizăm misiuni de audit intern în care integrăm activităţile IT, achiziţii,

management ş.a. sau le audităm separat.

În situaţia în care misiunile de audit intern cuprind componente legate de programarea,

realizarea, contabilizarea şi raportarea activităţilor, ele reprezintă misiuni de audit de sistem

pe domenii sau pe fluxuri ale activităţilor specifice entităţii.

Planurile anuale de audit intern trebuie să fie adaptate în cursul exerciţiului ori de câte

ori se modifică „geografia“ riscurilor din cadrul entităţii şi, de asemenea, trebuie să aibă o

rezervă pentru evenimente deosebite sau neprevăzute, spre exemplu concedii medicale ale

auditorului intern, care pot fi, în medie, cinci zile pe an pentru fiecare auditor şi timpul pentru

acordarea consultanţei neformalizate nivelurilor de management.16

Planificarea activităţii de audit intern trebuie să aibă în vedere şi zilele de pregătire

profesională ale auditorului, stabilite conform legii, şi zilele de concediu de odihnă. Apoi, în

afara obiectivelor obligatorii, se stabilesc bugetul de timp al auditorilor şi bugetul financiar

aferent activităţilor planificate. Un plan de audit este bine apreciat atunci când 70% din

bugetul de timp este afectat pentru activităţi propriu-zise de audit intern.

16 M. Ghiţă, Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, p.105.

15

1.3.3. Stabilirea dimensiunii compartimentului de audit intern şi a modului de

elaborare a Registrului riscurilor

În sistemul public, compartimentul de audit intern se organizează în cadrul entităţilor

publice în subordinea nivelului general de management, conform Legii nr. 672/2002 privind

auditul public intern, iar în sistemul privat funcţia de audit intern se organizează opţional dacă

managementul apreciază necesitatea acestuia, în conformitate cu buna practică internaţională

în domeniu.

Cadrul normativ nu precizează numărul de auditori din structura compartimentelor de

audit intern, ci recomandă determinarea numărului acestora pe baza analizei riscurilor cu care

se confruntă entitatea, de către compartimentul de audit intern şi discutarea rezultatelor acestei

analize cu managementul general.

Auditul intern fiind o funcţie relativ nouă, de regulă, în cadrul organizaţiei nu există

suficient personal cu suficientă experienţă.17

O altă problemă întâlnită constă în dimensionarea total insuficientă a departamentului

de audit intern. Aceasta este un indicator al lipsei sprijinului din partea conducerii şi duce la

un deficit de autoritate a auditului intern în cadrul organizaţiei.18

Până când managementul general va asigura numărul de auditori interni determinaţi în

baza activităţii de evaluare a riscurilor, auditorii interni vor răspunde pentru principalele

riscuri cu care se confruntă entitatea, iar celelalte vor rămâne în responsabilitatea

managementului general.

Pentru stabilirea numărului de auditori interni, pe baza analizei riscurilor, recomandăm

evaluarea domeniului auditabil şi a resurselor de audit, iar prin compararea acestora se va

putea stabili numărul de auditori interni necesari pentru asigurarea funcţiei de audit intern în

cadrul entităţii.

Evaluarea domeniului auditabil presupune parcurgerea următorilor paşi:

a. analiza listei oficiale a activităţilor;

b. divizarea fiecărei activităţi în operaţii elementare succesive;

c. identificarea riscurilor şi ataşarea acestora operaţiilor elementare ale activităţilor;

d. evaluarea calitativă a riscurilor şi estimarea nivelurilor acestora;

e. identificarea activităţilor de control existente;

f. determinarea riscurilor semnificative (mari şi medii);17 Controlul economic financiar, Numărul 5, mai 2010, p. 4518 Controlul economic financiar, Numărul 5, mai 2010, p. 44

16

g. elaborarea planului strategic al entităţii publice, pe 3 – 5 ani

Planurile anuale de audit intern cuprind următoarele elemente: domeniile şi activităţile

auditabile, obiectivele auditabile, perioadele auditate, durata misiunilor de audit intern în

zile/om, numărul de auditori interni necesari.

h. determinarea resurselor de audit intern;

Conform cadrului normativ în vigoare19, managementul de linie (directori, şefi de

servicii, şefi de birouri ş.a.) are obligaţia de a identifica riscurile şi de a întreprinde acele

acţiuni care plasează şi menţin riscurile în limite acceptabile. În acest sens, trebuie menţinut

un echilibru între nivelul acceptabil al riscurilor şi costurile pe care le implică aceste acţiuni.

Buna practică recunoscută de auditorii interni în domeniu20 recomandă ca

managementul general să aibă preocupări pentru elaborarea Registrului riscurilor pentru

fiecare compartiment, iar prin centralizarea acestora se va obţine Registrul general al

riscurilor la nivelul entităţii.

Conform principiilor guvernanţei corporative, referitor la transparenţă, practic orice

acţiune de control/inspecţie sau misiune de audit intern/extern trebuie să pornească de la

studierea Registrului riscurilor compartimentului respectiv, în vederea orientării modului de

derulare a acţiunii respective şi de stabilire a obiectivelor misiunii în cauză.

Pentru practica românească se consideră că numărul minim de auditori este potrivit să

fie de două persoane, dintre care, în permanenţă, o persoană derulează misiuni de audit intern

şi cealaltă supervizează respectiva misiune şi invers.

Cap. 2 SCURTĂ PREZENTARE A S.C. ELECTRICA FURNIZARE S.A.

SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV

Preocuparea permanentă a omului pentru creşterea continuă a nivelului de satisfacere

a necesitaţilor sale, a dus la apariţia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a primelor

instalaţii electrice.

România s-a numărat printre primele ţări care au beneficiat de binefacerile aplicării

electricităţii, urbea de pe Bega fiind primul oraş european cu iluminat stradal.

19 OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, publicat în Monitorul Oficial nr. 675 din 2005.20 Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în instituţiile publice, www.mfinante.ro, elaborat de UCASMFC din cadrul MFP

17

Toamna anului 1896 este pentru zona Braşovului începutul unei noi activităţi

industriale, începutul electrificării. Apar astfel grupuri electrogene, instalate pe lângă unităţi

industriale.

Pentru iluminatul casnic s-au instalat mai întâi grupuri electrogene în unele case

particulare.

Primul post de transformare pentru distribuţie publică s-a realizat în anul 1916 în zona

Spitalului Militar, racordat în derivaţie din LEA 15 kV de la C.H.E. Vulcan, care alimenta

Fabrica de ciment. După primul Război Mondial s-a extins reţeaua de 15 kV în zona centrală,

prin cablu subteran la un post de transformare în actuala Piaţa Sfatului de la care s-a construit

o reţea de distribuţie de joasă tensiune, inclusiv iluminat public.

Despre o distribuire a energiei electrice, cu caracter unitar şi cu grad sporit de

siguranţă, se poate vorbi începând cu înfiinţarea Uzinei Electrice S.A. Braşov, cu capital

suedez Electroinvest - ASEA, care, pe data de 15 iunie 1933 a pus în funcţiune o nouă

centrală termoelectrică.

În urma naţionalizării întreprinderilor industriale, prin decizia nr. 7359 din 6 august

1948 a Ministerului Industriei s-a înfiinţat Societatea Regională de Electricitate Braşov, ca

întreprindere industrială de stat.

În conformitate cu HGR 365, in 02.07.1998 s-a înfiinţat Compania Naţională de

Electricitate SA, SC Electrica SA , Filiala de Transport şi Distribuţie a Energiei Electrice

Braşov devenind Sucursala de Distribuţie.

La 31.07.2000 se înfiinţează SC Electrica SA ca urmare a reorganizării Companiei

Naţionale de Electricitate, conform HGR 627/31.07.2000.

În baza HGR 1342/27.12.2001 SC Electrica SA se reorganizează prin înfiinţarea

a opt filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, fiecare având statut de

societate comercială.

Începând cu 01.08.2007 societăţile comerciale de distribuţie şi furnizare a

energiei electrice, filiale ale SC Electrica S.A., se reorganizează prin divizare parţială, în

scopul separării activităţii de furnizare a energiei electrice de cea de distribuţie a

energiei electrice, în conformitate cu art. 45 din Legea nr. 13/2007 a energiei electrice

În anul 2007, în arealul “Transilvania Sud”, conform HG nr. 67521, au fost constituite

două societăţi distincte: o societate de distribuţie a energiei electrice (FDEE), care este

deţinătoarea instalaţiilor de distribuţie şi are ca principal obiect de activitate prestarea

21 Hotărârea de Guvern nr. 675 din 28.06.2007 privind reorganizarea prin divizare parţială a societăţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice

18

serviciului de distribuţie, şi o societate de furnizare (FFEE) având ca principal obiect de

activitate comercializarea energiei electrice.

Această divizare face parte dintr-un amplu program de reorganizare al sectorului

energiei electrice în vederea privatizării. Programul este susţinut de partenerii europeni şi va

continua şi în următorii ani.

Începând cu 22.07.2011 activitatea de furnizare a energiei electrice se

reorganizează, prin fuziunea celor 3 filiale de furnizare a energiei electrice: SC FFEE

Transilvania Sud, SC FFEE Transilvania Nord si SC FFEE Muntenia Nord luând fiinţă

SC Electrica Furnizare SA cu sediul în Bucureşti.

SC Electrica Furnizare SA are ca obiect principal de activitate furnizarea energiei

electrice.

Figura 2.1 Structura pieţei de energie electrică

SC SFEE Transilvania Sud, cu sediul in Braşov are în componenţă şase sedii

secundare fără personalitate juridică, denumite agenţii de furnizare a energiei electrice

(AFEE), ce asigură energie electrică pentru aproximativ 1,04 milioane clienţi din

judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, precum şi pentru

consumatori eligibili din afara arealului Transilvania Sud.

19

138.839 clienţi

89.765 clienţi

240.192 clienţi180.642 clienţi

234.485 clienţi

158.667 clienţi

Figura 2.1- Distribuţia geografică a SFEE Electrica Transilvania Sud

Acţionariatul S.C. Electrica Furnizare SA este structurat astfel: S.C. Electrica S.A.

Bucureşti deţine 78% din acţiuni şi S.C. „Fondul Proprietatea” S.A. deţine 22% din

acţiuni.

78%

22%

SC ELECTRICA SA SC FONDUL PROPRIETATEA SA

Figura 2.2 – Structura acţionariatului

Organul de conducere al filialei este Adunarea Generală a Acţionarilor, care decide

asupra activităţii, politicii economice şi de afaceri. Administrarea societăţii este asigurată

de Consiliul de Administraţie.

Adunarea Generala a Acţionarilor a SC Electrica Furnizare SA este organul de

conducere al acesteia, care decide asupra activităţii şi asupra politicii ei economice şi de

afaceri.

Adunarea generala a acţionarilor este formată din 3 membri, care sunt numiţi şi

revocaţi de Adunarea generală a acţionarilor din “Electrica” SA.

Consiliul de Administraţie al SC Electrica Furnizare SA este organul de conducere al

societăţii care asigură administrarea acesteia.

20

Consiliul de administraţie este format din 5 membri, numiţi pe o perioadă de cel mult

patru ani şi revocaţi, după caz, de adunarea generală ordinară a acţionarilor societăţii.

Atribuţiile Adunării Generale a acţionarilor şi ale Consiliului de Administraţie

precum şi modul de lucru al acestora sunt prevăzute în statutul societăţii.

Directorul general reprezintă SC Electrica Furnizare SA în raporturile cu terţii şi în

justiţie şi asigură conducerea executivă a societăţii.

Directorii direcţiilor din filială şi directorii sucursalelor şi agenţiilor asigură

conducerea operativă a direcţiilor, sucursalelor şi agenţiilor. Directorii sucursalelor şi

agenţiilor sunt numiţi, suspendaţi sau revocaţi de către directorul general cu avizul consiliului

de administraţie.

Şefii de serviciu, birou, compartiment din subordinea directorului general asigură

conducerea operativă a serviciilor, birourilor, compartimentelor din subordinea directorului

general, fiind numiţi de către acesta.

Întreaga activitate se desfăşoară în baza fisei postului şi a procedurilor de lucru, cu

respectarea Regulamentului de organizarea şi funcţionare.

Structura22 SC ELECTRICA SA în anul 2012 este prezentata în anexa 1.

Cap 3. MISIUNE DE AUDIT– EVIDENŢA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI LA SC ELECTRICA FUNIZARE SA SFEE TRANSILVANIA

SUD BRAŞOV

Derularea misiunii de audit intern presupune parcurgerea etapelor, procedurilor şi

elaborarea documentelor specifice acestora, astfel:

1. Pregătirea misiunii de audit intern;

2. Intervenţia la faţa locului;

3. Raportul de audit intern;

22 http://www.electrica.ro

21

4. Urmărirea recomandărilor.

Figura 3.1 Derularea misiunii e audit

22

3.1. ETAPA 1 - Pregătirea misiunii de audit intern

În această etapă, de pregătire a misiunii de audit intern, conform cadrului normativ, se

vor parcurge următoarele proceduri:

3.1.1. Iniţierea auditului;

3.1.2. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor;

3.1.3. Identificarea şi analiza riscurilor;

3.1.4. Elaborarea programului de audit;

3.1.5. Şedinţa de deschidere.

3.1.1. Iniţierea auditului

Din Planul anual de audit, se preia misiunea de audit planificată, care urmează a fi

efectuată. Obiectivele misiunii de audit sunt stabilite de şeful echipei de auditori interni

împreună cu şeful compartimentului de audit intern. Procedura de iniţiere a auditului implică

elaborarea documentelor care autorizează misiunea de audit intern (Ordinul de serviciu),

informează entitatea auditată despre misiunea planificată (Notificarea privind declanşarea

misiunii de audit intern) şi se asigură de existenţa independenţei auditorilor interni faţă de cei

auditaţi (Declaraţiile de independenţă).

3.1.1.1. Ordinul de serviciu

În etapa de Pregătire a misiunii de audit, în cadrul procedurii de iniţiere a auditului,

primul document care se elaborează este Ordinul de serviciu, care autorizează efectuarea

misiunii de audit şi se întocmeşte de către şeful compartimentului de audit intern pe baza

Planului anual de audit intern pe anul 2012. Acest document reprezintă mandatul de

intervenţie dat de structura de audit intern auditorului care va efectua misiunea.

Ordinul de serviciu cuprinde:

cadrul juridic;

domeniul auditului;

obiectivele misiunii;

modalităţi de intervenţie la faţa locului;

perioada efectuări misiunii de audit intern;

numele şi prenumele auditorilor.

23

PROCEDURA P01 INIŢIEREA AUDITULUISC ELECTRICA FURNIZARE SA APROBAT,SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV DIRECTOR Compartiment Audit Intern ING. GEORGESCU IOAN Nr. 2700/890/15.04.2012

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, ale

OMFP nr.38/2003 de aprobare a Normelor metodologice privind exercitarea activităţii de

audit public intern, în baza Planului anual de audit intern pentru anul 2012 aprobat de

conducerea SC ELECTRICA FURNIZARE SA SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV se

va efectua o misiune de audit intern cu privire la “Evidenţa disponibilităţilor băneşti” în

perioada 01.05-31.05.2012, în cadrul Direcţiei Economice a sucursalei de furnizare – SFEE

Transilvania Sud Braşov.

Scopul misiunii de audit este de a da asigurări asupra modului de organizare a

evidenţei disponibilităţilor băneşti, în conformitate cu cadru legislativ şi normativ, iar

obiectivul acestuia are în vedere:

1. Modul de organizare a activităţii de trezorerie;

2. Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;

3. Evaluarea sistemului de control al casieriei;

4. Modul de exercitare a controlului financiar preventiv.

Menţionăm că se va efectua un audit intern de conformitate al modului de evidenţă a

disponibilităţilor băneşti.

Echipa de audit intern este formata din următorii auditori:

1. Mihăilă Elena - auditor intern SC Electrica Furnizare SA SFEE Transilvania Sud

Braşov.

Auditor intern,Mihăilă Elena

În lucrarea de faţa ne vom opri asupra a două din cele patru obiective şi anume: modul

de efectuare a tranzacţiilor bancare şi evaluarea sistemului de control al casieriei.

24

3.1.1.2. Declaraţia de independenţă

Înaintea începerii misiunii auditorii interni, prin Declaraţia de independenţă, dau

asigurări că sunt independenţi faţă de misiunea repartizată, nu se află în niciuna dintre

situaţiile de incompatibilitate, prevăzute în actul normativ, şi, în consecinţă, pe parcursul

derulării misiunii vor putea fi obiectivi.

SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneştiNumele: Mihăilă Elena Data: 16.04.2012

NR CRT

Incompatibilităţi în legătură cu entitatea/structura auditată

Da Nu1. Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar

putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni de audit în orice fel?

X

2. Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit?

X

3. Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(a) in ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată? X

4. Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană?

X

5. Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată?

X

6. Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă?

X

7. Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel guvernamental?

X

8. Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plată, şi alte instrumente de plată pentru entitatea/structura ce va fi auditată?

X

9. Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată? X10. Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la

entitatea/structura ce va fi auditată?X

11. Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale, notificaţi şeful Compartimentului de audit public intern de urgenţă?

X


25

3.1.1.3. Notificare privind declanşarea misiunii de audit intern

Pentru începerea misiunii la data stabilită prin plan şi desfăşurarea acesteia

corespunzător, entitatea auditată este notificată cu 15 zile calendaristice înainte de data

prevăzută în planul de audit.

Odată cu Notificarea privind declanşarea misiunii de audit intern, entităţii îi va fi

transmisă şi Carta auditului intern, prin care i se comunică drepturile şi obligaţiile auditorilor

pe parcursul derulării misiunii de audit.

SC ELECTRICA FURNIZARE SA APROBAT,SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV DIRECTOR,Nr.1023/16.04.2012 ING. GEORGESCU IOAN

NOTIFICARE PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Către: Serviciul Financiar Fiscalitate De la : Compartimentul de Audit InternReferitor la misiunea de audit intern „Evidenţa disponibilităţilor băneşti”

Stimate domnule Ionescu Vasile

În conformitate cu Planul anual de audit intern pentru anul 2012, nr. 4395/25.11.2011 aprobat

de conducerea societăţii, urmează ca în perioada -01.05-31.05.2012 să efectuăm o misiune de audit

intern cu tema: “Evidenţa disponibilităţilor băneşti”, iar intervenţiile la faţa locului se vor desfăşura

în perioada 01.05.2012-31.05.2012, cu echipă de audit formată din: Mihăilă Elena, auditor intern al

SC Electrica Furnizare SA SFEE Transilvania Sud Braşov.

Auditul va examina responsabilităţile asumate de către Serviciul Financiar Fiscalitate şi va

determina dacă acesta îşi îndeplineşte obligaţiile în mod eficient şi efectiv.

Obiectivul misiuni de audit intern va fi reprezentat de:

Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;

Evaluarea sistemului de control al casieriei.

Vă vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord şedinţa de deschidere în vederea

discutării diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzând:

prezentarea auditorilor;

scopul misiunii de audit intern;

prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit;

programul intervenţiilor la faţa locului;

alte aspecte specifice.

Pentru o mai buna înţelegere a activităţii dumneavoastră, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie

următoarele documente privind evidenţa disponibilităţilor băneşti, aferente perioadei auditate;

26

Legi si reglementari ce se aplică activităţii auditată;

Proceduri, instrucţiuni, metodologii specifice temei menţionate;

Organigrama SFEE;

Statul de funcţii al SFEE ;

Fisele de post ale persoanelor implicate în activitatea de evidenţă a disponibilităţilor băneşti ;

Regulamentul de organizare si funcţionare al SFEE;

Contractul Colectiv de Munca;

Decizia de control financiar preventiv;

Registrul de casă, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

Procese verbale de control a casieriei, perioada 01.08.2011-30.04.2012

Extrasele bancare, perioada 01.08.1011-30.04.2012;

Balanţele de verificare, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

Declaraţii fiscale reprezentând impozite şi taxe, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

Procese verbale de control sau rapoarte de audit intern anterioare, referitoare la tema

menţionată;

Ne rezervăm dreptul de a mai solicita şi alte documente pentru studiu necesare desfăşurării în

bune condiţii a prezentului audit.

Pentru relaţii suplimentare sau întrebări legate de acest audit vă rugăm să o contactaţi pe d-na

Mihăilă Elena la numărul de telefon 0755-112.188 sau e-mail: Elena.Mihăilă@ electricats.ro.


3.1.2. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

În cadrul acestei proceduri se procură documentele necesare, de culegere a

informaţiilor şi prelucrarea acestora pentru identificarea informaţiilor fiabile, pertinente şi

utile în vederea realizării analizei riscurilor.

Procedura de colectare şi prelucrare a informaţiilor îl ajută pe auditor să se

familiarizeze cu entitatea auditată şi să cunoască domeniul auditabil.

Colectarea informaţiilor presupune, din partea auditorului un dialog profesional cu cei

auditaţi, cărora le comunică motivul prezenţei lor, pentru înţelegerea specificului activităţii pe

care o desfăşoară dar şi pentru a-i sprijini în vederea îmbunătăţirii activităţii entităţii.

Această fază a procedurii Analiza riscurilor se concretizează în elaborarea

documentului Colectarea informaţiilor.

27

Procedura P-04 COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR


COLECTAREA INFORMATIILOR

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 02.05.2012

COLECTAREA INFORMAŢIILOR

Serviciul Financiar Fiscalitate DA NU OBSERVAŢII

1. Identificarea legilor si regulamentelor aplicabile structurii auditate

X -

2. Obţinerea organigramei X - 3. Obţinerea Regulamentului de organizare şi funcţionare

X -

4. Obţinerea fisei posturilor X -

5. Obţinerea procedurilor scrise şi formalizate - XExistă doar parţial

6. Identificarea personalului responsabil X -

7. Obţinerea Raportului de audit intern anterior XAnterior nu au fost realizate misiuni de audit intern


Prelucrarea informaţiilor, în prima fază, se realizează cu scopul identificării obiectelor

auditabile, care vor face obiectul procesului de auditare.

În această fază se deschid şi completează Fişele de identificare şi analiză a problemei

(FIAP) pe baza discuţiilor avute cu ocazia identificării, analizării, clasării şi ierarhizării

informaţiilor.

3.1.3. Identificarea şi analiza riscurilor

Riscul reprezintă orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament cu impact

nefavorabil asupra capacităţii entităţii de a-şi realiza obiectivele.

Principalele categorii de riscuri sunt: riscuri de organizare, riscuri operaţionale, riscuri

financiare, alte riscuri ( ex. schimbări legislative).

În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, pentru măsurarea riscurilor se

utilizează următorii factori-criterii de risc:

Aprecierea controlului intern – este cel mai complex factor de risc;

28

Aprecierea cantitativă – analizează efectele riscului în cazul în care s-ar produce şi

nivelul impactului exprimat pe o scală valorică, pe trei niveluri - impact scăzut, moderat

sau ridicat;

Aprecierea calitativă – constă în analiza probabilităţii de apariţie a riscurilor şi se

exprimă prin vulnerabilitatea domeniului auditabil, pe o scară pe 3 niveluri: nivel 1 -

vulnerabilitate mică; nivel 2 - vulnerabilitate medie; nivel 3 - vulnerabilitate mare.

Procedura de analiză a riscurilor – PO5 din Etapa de pregătire a misiunii de audit

intern cuprinde următoarele faze:

1. identificarea obiectelor auditabile;

2. identificarea riscurilor asociate obiectelor auditabile;

3. stabilirea factorilor, ponderilor şi nivelurilor de apreciere a riscului;

4. elaborarea Chestionarului de luare la cunoştinţă – CLC;

5. stabilirea nivelului riscului şi determinarea punctajului total al riscurilor;

6. clasarea obiectelor auditabile pe baza punctajelor riscurilor;

7. ierarhizarea obiectelor auditabile în funcţie de analiza riscurilor;

8. elaborarea Tematicii în detaliu a misiunii de audit;

3.1.3.1. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile

Obiectul auditabil reprezintă activitatea sau operaţia elementară a domeniului auditat

ale cărei caracteristici sunt omogene şi pot fi definite teoretic, iar prin compararea cadrului

normativ care le reglementează cu realitatea practică se poate stabili dacă acestea

funcţionează.

Prima faza a procedurii de analiză a riscurilor o reprezintă identificarea obiectelor

auditabile şi se realizează prin detalierea fiecărei activităţi în operaţii omogene succesive şi

descrie procesul de iniţiere până la realizarea şi înregistrarea acestora. Pentru fiecare operaţie

se vor identifica riscurile asociate acestora şi vor fi definite condiţiile ce trebuie îndeplinite

pentru determinarea modalităţilor de funcţionare a controlului intern, pentru eliminarea

riscurilor şi atingerea obiectivelor.

Această activitate are o importanţă covârşitoare asupra misiunii de audit şi se

concretizează în Lista centralizatoare a obiectelor auditabile.

Procedura - P05 Analiza riscurilor

29


LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă ElenaData: 03.05.2012

Obiective Obiecte auditabile Obs.

1.Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;

1. Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală3. Organizarea activităţii de plată a furnizorilor în funcţie de scadenţă4. Reconcilierea lunară a extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci 5. Modul de rambursare a creditelor bancare6. Modul de înregistrare în evidenţele contabile a tranzacţiilor bancare

2. Evaluarea sistemului de control al casieriei

7. Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă in baza documentelor justificative8. Efectuarea lunară a controlului casieriei9. Asigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei10. Urmărirea decontării în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli11. Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor de trezorerie.

3.1.3.2. Identificarea riscurilor

A doua fază a procedurii analiza riscurilor este reprezentată de identificarea riscurilor

inerente domeniilor auditabile şi constă în analiza activităţilor şi/sau operaţiilor cuprinse în

Lista centralizatoare a obiectelor auditabile la care se ataşează riscurile ataşate acestora,

coroborate cu funcţionalitatea activităţilor de control.

Tehnicile utilizate pentru identificarea riscurilor sunt:

intervievarea responsabililor strategici şi operaţionali;

eşantionarea şi efectuarea sondajelor;

chestionarea nivelurilor de management;

realizarea de brainstorming-uri pe activităţi/compartimente, workshop-uri,

ateliere de lucru pentru analiza riscurilor; organizarea grupurilor focus-

grupuri de dezbatere pentru atingerea obiectivelor.

Finalizarea acestei faze se concretizează prin elaborarea documentului Identificarea

riscului.

Procedura - P05 Analiza riscurilor

30


IDENTIFICAREA RISCURILOR

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă ElenaData: 04.05.2012

Obiective Obiecte auditabile Riscuri semnificative Obs.1.Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;

1. Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală3. Organizarea activităţii de plată a furnizorilor în funcţie de scadenţă4. Reconcilierea lunară a extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci 5. Modul de rambursare a creditelor bancare6, Modul de înregistrare în evidenţele contabile a tranzacţiilor bancare

1. Necorelarea valorilor din instrumentele de plată şi documentele justificative;2. Necorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;3. Inexistenţa documentelor justificative;4. Neorganizarea evidenţei obligaţiilor de plată în funcţie de scadenţă;5. Nerespectarea termenelor de plată;6. Neverificarea extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci;7. Nerespectarea graficului de rambursare a creditelor;8. Inexistenţa analiticelor pentru fiecare cont curent deschis la bancă;9. Neînregistrarea cronologică şi sistematică tranzacţiilor bancare;10. Neînregistrarea dobânzilor bancare în perioada pentru care au fost bonificate.11. Neînregistrarea într-un cont distinct a sumelor virate şi neapărute în cont.


7. Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă în baza documentelor justificative8. Efectuarea lunară a controlului casieriei9. Asigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei10. Urmărirea decontării în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli11. Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor de trezorerie.

12. Necompletarea registrului de casă în baza documentelor justificative;13. Neverificarea documentelor justificative înainte de efectuarea operaţiunilor de casă;14. Inexistenţa deciziei de numire a comisiei de control intern a casieriei; 15. Neefectuarea lunară a controlului inopinant al casieriei de către comisia numită în acest sens;16. Neasigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei;17. Nedecontarea la termen a avansurilor acordate pentru deplasări sau alte cheltuieli;18. Acordarea unui nou avans de trezorerie înainte de decontarea unui avans anterior;19. Neevidenţierea în contul de debitori diverşi a sumelor reprezentând avansuri de trezorerie nedecontate până la data bilanţului.

31

3.1.3.3. Stabilirea factorilor de risc, a ponderilor şi nivelurilor de apreciere al riscurilor

A treia fază a procedurii Analiza riscurilor este Stabilirea factorilor, ponderilor şi

nivelurilor de apreciere a riscurilor.

Factorul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca

evenimentele să aibă un impact negativ asupra unui obiect auditabil.

Nivelul de apreciere a riscului reprezintă efectele produse şi modificările impactului

riscului asupra activităţii analizate.

Pentru aprecierea riscului în funcţie de factorii de risc se stabileşte ponderea factorilor

de risc în cadrul activităţii auditate în funcţie de importanţa şi greutatea acestora.

În această fază a procedurii Analiza riscurilor, se elaborează documentul Stabilirea

factorilor, ponderilor şi nivelurilor de apreciere a riscului.

PROCEDURA P05 ANALIZA RISCURILOR SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

STABILIREA FACTORILOR DE RISC, A PONDERILOR ŞI NIVELURILOR DE APRECIERE AL RISCURILOR

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012

Întocmit: Mihăilă Elena Data: 07.05.2012

Factori de riscPonderea

factorilor de risc

Nivelul de apreciere al riscului

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3

Aprecierea controlului intern – F1

P1 – 50%Există proceduri şi

se aplică

Există proceduri, sunt cunoscute, dar nu se

aplică

Nu există proceduri

Aprecierea cantitativă - F2

P2 – 30%Impact financiar

scăzutImpact financiar

mediuImpact financiar

ridicat

Aprecierea calitativă – F3

P3 – 20%Vulnerabilitate

micăVulnerabilitate medie

Vulnerabilitatemare

3.1.3.4 Chestionar de luare la cunoştinţă – CLCChestionarul de luare la cunoştinţă se adresează managementului general şi de linie,

fiind menit să lămurească auditorului intern aspecte încă neclarificate şi să le confirme

acestora, prin răspunsurile celor auditaţi, existenţa controlului intern şi a funcţionalităţii

acestuia şi menţinerea sau nu a riscurilor.

32

PROCEDURA P08 COLECTAREA DOVEZILOR SC ELECTRICA FUNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

CHESTIONAR DE LUARE LA CUNOŞTINŢĂ

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneştiPerioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012Întocmit: Mihăilă Elena Data: 07.05.2012

Nr. crt.

ACTIVITATEA DE AUDIT DA NU OBS

I. Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare1. - Există un sistem de proceduri care să reglementeze

organizarea activităţii financiare?X

2. - Procedurile de lucru acoperă toate domeniile? X Nu în totalitate

3. – Procedurile de lucru existente sunt scrise şi formalizate?

X

4. - Daca „da” vă rog să ne furnizaţi un exemplar X

5. - Atribuţiile cuprinse în procedurile de lucru se găsesc în fişele posturilor?

X

6. - Aveţi desemnată o persoană responsabilă cu conducerea evidenţei operaţiunilor de bancă?

X

7. - La nivelul entităţii există o persoană responsabilă cu urmărirea creditelor bancare?

X

8. - Aveţi un responsabil privind activitatea de constituire şi reglementare a impozitelor şi taxelor datorate statului?

X

9. - Există proceduri scrise/monografii privind activitatea de încasare/plată?

X Nu în toate cazurile

II. Evaluarea sistemului de control al casieriei

10. - Există proceduri/monografii privind activitatea de organizare şi funcţionare a casieriei?

X

11. Procedurile de lucru sunt scrise şi formalizate? X12. - Daca „da” vă rog să ne furnizaţi un exemplar X

13. - Atribuţiile cuprinse în procedurile de lucru se găsesc în fişele posturilor?

X

14. - Există persoane responsabile cu controlul sistematic al casieriei?

X

15. - Există decizie de numire a comisiei de control a casierie?

X

16. -Dacă „da” vă rog să ne furnizaţi un exemplar X17. - Este asigurată securitatea spaţiului destinat casieriei? X18. -Există un responsabil cu urmărirea acordării şi

decontării avansurilor de trezorerie?X

Director Economic,Ionescu Vasile

33

3.1.3.5. Stabilirea nivelului riscului şi a punctajului total al risculuiStabilirea nivelului riscului şi a punctajului total al riscului este documentul din procedura de analiză a riscurilor în care auditorul

evaluează riscurile pe baza documentelor în posesia cărora a intrat până în acest moment şi a expertizei personale în domeniu. S-a stabilit

punctajul total pentru fiecare risc identificat pe baza analizei riscurilor, dar şi în funcţie de resursele alocate misiunii, şi pentru continuarea

analizei s-au împărţit riscurile în următoarele trei categorii: riscuri mici între 1,0-1,7; riscuri medii 1,8-2,1; riscuri mari 2,2-3,0.


STABILIREA NIVELULUI RISCULUI SI A PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCULUI

Misiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012Întocmit: Mihăilă Elena Data: 08.05.2012

OBIECTIVEOBIECTELE AUDITABILE

RISCURILE SEMNIFICATIVE

Criterii de analiză a riscurilorPunctaj

totalAprecierea controlului intern (F1)

Aprecierea cantitativă

(F2)

Aprecierea calitativă

(F3)P1

50%Ni

P230%

NiP3

20%Ni ◊ *

1. Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare

1.Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

1. Neautorizarea tranzacţiilor bancare de către conducerea societăţii;

0,5 3 0,3 3 0,2 3 - 3,0

2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

2. Necorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;

0,5 3 0,3 3 0,2 3 - 3,0

3. Organizarea activităţii de plată a furnizorilor în funcţie de scadenţă

3. Inexistenţa documentelor justificative; 0,5 1 0,3 2 0,2 2 1,5

1,54. Neorganizarea evidenţei obligaţiilor de plată în funcţie de scadenţă;

0,5 2 0,3 2 0,2 1 1,8

5. Nerespectarea termenelor de plată; 0,5 1 0,3 1 0,2 2 1,2

34






(F2)


(F3)P1

50%Ni

P230%

NiP3

20%Ni ◊ *

4. Reconcilierea lunară a extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti

6. Neverificarea extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci;

0,5 1 0,3 1 0,2 1 - 1,0

5. Modul de rambursare a creditelor bancare

7. Nerespectarea graficului de rambursare a creditelor bancare;

0,5 2 0,3 1 0,2 1 - 1,5

6. Modul de înregistrare în evidenţele contabile a tranzacţiilor bancare;

8. Inexistenţa analiticelor pentru fiecare cont deschis la bancă;

0,5 1 0,3 1 0,2 1 1,0

1,5

9.Neînregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor bancare;

0,5 2 0,3 1 0,2 1 1,5

10. Neînregistrarea dobânzilor bancare în perioada pentru care au fost bonificate;

0,5 2 0,3 2 0,2 3 2,2

11. Neînregistrarea într-un cont distinct a sumelor virate şi neapărute în extrasele de cont;

0,5 2 0,3 2 0,2 3 2,2


7. Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă in baza documentelor justificative

12. Necompletarea registrului de casă în baza documentelor justificative;

0,5 2 0,3 2 0,2 3 2,2

2,213.Neverificarea documentelor justificative înainte de efectuarea operaţiunilor de casă; 0,5 2 0,3 2 0,2 3 2,2

8. Efectuarea lunară a controlului casieriei

14. Inexistenţa deciziei de numire a comisiei de control intern al casierie;

0,5 2 0,3 2 0,2 3 2,2

2,415. Neefectuarea lunară a controlului inopinant al casieriei de către comisia numită în acest sens;

0,5 3 0,3 2 0,2 3 2,7

9. Asigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei;

16. Neasigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei; 0,5 1 0,3 1 0,2 1 - 1,0

10. Urmărirea decontării 17. Nedecontarea în termen a avansurilor 0,5 1 0,3 2 0,2 3 1,7 1,6

35






(F2)


(F3)P1

50%Ni

P230%

NiP3

20%Ni ◊ *

în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli;

acordate pentru deplasări sau alte cheltuieli;18. Acordarea unui nou avans de trezorerie înainte de decontarea unui avans anterior;

0,5 1 0,3 2 0,2 2 1,5

11.Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor de trezorerie

19. Neevidenţierea în contul de debitori diverşi a sumelor reprezentând avansuri de trezorerie nedecontate până la data bilanţului;

0,5 1 0,3 2 0,2 1 - 1,3

S-au identificat: 7 riscuri mici, 4 riscuri mari. Riscurile mici vor fi eliminate din auditare.

3.2.3.6. Clasarea obiectelor auditabile

A şasea fază a procedurii Analiza riscurilor este Clasarea activităţilor sau operaţiilor în funcţie de punctajul riscurilor. Împărţirea

riscurilor pe cele trei categorii trebuie să ţină cont de resursele alocate misiunii (număr de persoane, timp aferent, etc.), vizând volumul riscurilor

pe care le poate audita, renunţând pe moment la riscurile care pot fi neglijate.

În cadrul acestei faze se întocmeşte documentul Clasarea obiectelor auditabile şi constă în împărţirea riscurilor în funcţie de factorii de

risc analizaţi, pe cele trei niveluri de risc: mare, mediu şi mic, stabilindu-se limitele acestora.

Punctajul riscurilor se situează între valorile 1,0 şi 3,0, având următoarele categorii de riscuri:

riscuri mici – cu un punctaj situat între 1,0- 1,7;

riscuri medii– cu un punctaj situat între 1,8- 2,1;

riscuri mari– cu un punctaj situat între 2,2- 3,0.

36

PROCEDURA P05 ANALIZA RISCURILOR SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA BRAŞOVCompartiment Audit Intern

CLASAREA OBIECTELOR AUDITABILE

Misiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 08.05.2012

Domeniul Obiecte auditabile Riscuri semnificative Punctaj total

Clasare risc

Obs.


1 Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare;2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;3. Organizarea activităţii de plată a furnizorilor în funcţie de scadenţă;4. Reconcilierea lunară a extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci;5. Modul de rambursare a creditelor bancare;6. . Modul de înregistrare în evidenţele contabile a tranzacţiilor bancare;

1. Neautorizarea tranzacţiilor bancare de către conducerea societăţii;2. Necorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;3. Inexistenţa documentelor justificative;4. Neorganizarea evidenţei obligaţiilor de plată în funcţie de scadenţă;5. Nerespectarea termenelor de plată;6. Neverificarea extraselor de cont primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci;7. Nerespectarea graficului de rambursare a creditelor bancare;8. Inexistenţa analiticelor pentru fiecare cont deschis la bancă;9. Neînregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor bancare;10. Neînregistrarea dobânzilor bancare în perioada pentru care au fost bonificate;11. Neînregistrarea într-un cont distinct a sumelor virate şi neapărute în extrasele de cont;

3,0

3,0

1,5

1,0

1,5

1,5

Mare

Mare

Mic

Mic

Mic

Mic


7. Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă în baza documentelor justificative;8. Efectuarea lunară a controlului casieriei;9. Asigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei;10. Urmărirea decontării în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli;11. Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor de trezorerie

12. Necompletarea registrului de casă în baza documentelor justificative;13.Neverificarea documentelor justificative înainte de efectuarea operaţiunilor de casă;14. Inexistenţa deciziei de numire a comisiei de control intern al casierie;15. Neefectuarea lunară a controlului inopinant al casieriei de către comisia numită în acest sens;16. Neasigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei;17. Nedecontarea în termen a avansurilor acordate pentru deplasări sau alte cheltuieli;18. Acordarea unui nou avans de trezorerie înainte de decontarea unui avans anterior;19. Neevidenţierea în contul de debitori diverşi a sumelor reprezentând

2,2

2,41,0

1,6

1,3

Mare

MareMic

Mic

Mic

37

avansuri de trezorerie nedecontate până la data bilanţului;

38

Documentul Clasarea obiectelor auditabile cuprinde 11 de obiecte auditabile şi 19 de

riscuri ataşate acestora, care au fost grupate pe cele trei categorii (mari, medii si mici);

În continuare, riscurile mici nu vor mai fi luate în auditare, iar riscurile semnificative

(mari şi medii) vor intra in auditare şi vor fi preluate pentru ierarhizare în documentul Tabelul

puncte tari şi puncte slabe.

3.1.3.7. Tabelul puncte tari şi puncte slabe

În cea de a şaptea fază din procedura de analiză a riscurilor, faza de ierarhizare a

obiectelor auditabile, pe baza informaţiilor din fazele anterioare se elaborează documentul

Clasarea obiectelor auditabile. Pe baza acestui document se elaborează documentul Tabelul

puncte tari şi puncte slabe, prin care se stabileşte dacă operaţiile analizate pot fi considerate

puncte tari sau puncte slabe.

Documentul Tabelul puncte tari şi puncte slabe este cel mai important document din

procedura analiza riscurilor, şi arată gradul de încredere al auditorului intern în funcţionarea

controlului intern, precum şi consecinţele funcţionării sau nefuncţionării acestuia, conducând

la minimizare riscului atunci când gradul de încredere este mare (punct tare), şi la

maximizarea riscului atunci când gradul de încredere este mic.

39


TABELUL PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE


Domeniul Obiecte auditabile Riscuri semnificative T/S

Consecinţele funcţionării/

nefuncţionării controlului

intern

Grad de încredere al

auditorului in controlul

intern

Obs.


1. Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare;2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;

1. Neautorizarea tranzacţiilor bancare de către conducerea societăţii;2. Necorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

S

S

Scăzut

Mediu


3. Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă în baza documentelor justificative;4. Efectuarea lunară a controlului casieriei;

3. Necompletarea registrului de casă în baza documentelor justificative;4. Neverificarea documentelor justificative înainte de efectuarea operaţiunilor de casă;5. Inexistenţa deciziei de numire a comisiei de control intern al casieriei;6. Neefectuarea lunară a controlului inopinant al casieriei de către comisia numită în acest sens;

T

S

Există şi funcţionează sistemul de control intern

Mediu

Scăzut

Nu

Ierarhizarea riscurilor în funcţie de analiza riscurilor s-a realizat prin elaborarea documentului Tabelul puncte tari şi puncte slabe, în care

au fost cuprinse 4 de obiecte auditabile şi 6 de riscuri asociate acestora, obţinute din clasarea riscurilor. În urma analizei 3 obiecte auditabile şi

riscurile asociate sunt considerate puncte slabe.

40

3.1.3.8. Tematica în detaliu a misiunii de audit

Pe baza activităţii de ierarhizare a operaţiilor/obiectelor auditabile se va elabora documentul Tematica în detaliu a misiunii de audit in

care vor fi preluate numai operaţiile considerate ca fiind puncte slabe, în cazul acestei misiuni fiind în număr de 4.


TEMATICA ÎN DETALIU A MISIUNII DE AUDIT INTERNMisiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 09.05.2012

DomeniulObiecte auditabile Riscuri semnificative

Nr. Paragraf din Raportul

de audit intern


1. Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare;2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;

1. Neautorizarea tranzacţiilor bancare de către conducerea societăţii;2. Necorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

II.1II.1.1II.1.2


3. Efectuarea lunară a controlului casieriei; 3. Inexistenţa deciziei de numire a comisiei de control intern al casieriei;4. Neefectuarea lunară a controlului inopinant al casieriei de către comisia numită în acest sens;

II.2II.2.1

41

3.1.4. Elaborarea programului de audit

3.1.4.1. Programul de audit

Programul de audit este un document intern de lucru al compartimentului de audit intern, întocmit pe baza Tematicii în detaliu a misiunii

de audit prin care se realizează ordinea de parcurgere a procedurilor misiunii de audit pe timpul derulării acesteia.

Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, Programul de audit poate fi modificat, pe principiul compensării, în condiţiile în care pentru

anumite operaţii timpul de intervenţie la faţa locului nu s-a putut aprecia corect, dar cu încadrarea în programul stabilit iniţial.

Procedura P06 Elaborarea programului de audit public intern SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

PROGRAM DE AUDITMisiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 15.05.2012

Obiectivele auditului Activităţi Durata (h)

Persoanele implicate

Locul desfăşurării

Tema generala: Evidenta disponibilităţilor băneşti 148

I. Pregătirea misiunii de audit 681. Tipărirea şi procesarea Ordinului de serviciu 2 Mihăilă

ElenaEF SFEE TS BV - CAI

2.Tipărirea şi procesarea Declaraţiei de independenţă 2 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

3. Pregătirea şi transmiterea Notificării privind declanşarea misiunii de audit public intern către părţile interesate

4 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor 16 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

5. Întocmirea Chestionarului de control intern 8 Mihăilă EF SFEE TS BV - CAI

42




Elena6. Întocmirea listei centralizatoare a obiectelor auditabile 16 Mihăilă


7.Elaborarea Tabelului puncte tari şi puncte slabe 8 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

8. Întocmirea programului de audit 2 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

9. Întocmirea Notei şi a Programului preliminar al intervenţiei la fata locului

4 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

10. Întocmirea anexelor : „Colectarea şi prelucrarea datelor”; ” Situaţia punctelor tari şi punctelor slabe”;”Programul intervenţiei la fata locului”.

4 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

11. Planificarea şi organizarea Şedinţei de deschidere 1 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

12. Redactarea Minutei şedinţei de deschidere Obţinerea numelor persoanelor de contact şi stabilirea unui loc pentru desfăşurarea activităţii de audit .

1 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

II. Intervenţia la fata locului 40 Mihăilă Elena

OBIECTIV 1


1.1 Efectuarea testărilor1.2 Discutarea constatărilor cu seful de serviciu1.3 Elaborare FIAP - urilor1.4 Colectarea dovezilor1.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru

82442

Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - SFF EF SFEE TS BV – SFFEF SFEE TS BV – CAIEF SFEE TS BV – SFFEF SFEE TS BV - CAI

OBIECTIV 2


1.1 Efectuarea testărilor1.2 Discutarea constatărilor cu seful de serviciu1.3 Elaborare FIAP - urilor1.4 Colectarea dovezilor1.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru

82442

Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - SFF EF SFEE TS BV – SFFEF SFEE TS BV – CAIEF SFEE TS BV – SFFEF SFEE TS BV - CAI

III. Raportul de audit public intern 32

43




12. Redactarea Proiectului de raport de audit intern 8 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

13. Revizuirea raportului 8 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

14. Obţinerea proiectului de Raport de audit intern aprobat de Directorul General

4 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

15.Finalizarea Raportului de audit 4 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

16. Obţinerea Raportului de audit aprobat de conducerea instituţiei

4 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

17. Transmiterea recomandărilor aprobate către entitatea auditată 6 Mihăilă Elena

EF SFEE TS BV - CAI

IV. Urmărirea recomandărilor 818.Iniţierea procesului de urmărire a recomandărilor. 8 Mihăilă


3.1.4.2. Programul intervenţiei la faţa locului

Programul intervenţiei la faţa locului sau Programul preliminar se elaborează pe baza Programului de audit şi prezintă detaliat lucrările

pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, tipurile de teste şi eşantioanele pe baza cărora se vor realiza acestea, locul şi durata testării.

Testările se concretizează în: interviuri, chestionare, teste pe bază de eşantioane, liste de control, foi de lucru, note de relaţii, analize,

evaluări, etc.

Auditorii, pentru organizarea acestor testări întocmesc Liste de verificare (LV) care cuprind operaţiile din structura activităţilor auditabile

în ordinea din Programul intervenţiei la faţa locului, tipul şi numărul testărilor, precum şi rezultatele obţinute.

Listele de verificare se elaborează pe fiecare obiectiv în parte şi conţin testele care se vor efectua şi rezultatele acestora, respectiv

necesitatea elaborării de FIAP- uri sau FCRI – uri.

44

PROCEDURA P06 ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN SC ELECTRICA FURNIZARE SA SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

PROGRAMUL INTERVENŢIEI LA FAŢA LOCULUI


Obiecte auditabile Tipul testării Locul testării

Durata testării

Nr. Lista de verificare

Nr. Test Auditor

Obiectivul I: Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;; 16

1. Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare;

- Verificarea emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor;- Examinarea datării şi numerotării ordinelor de plată;- Înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct;- Semnarea ordinelor de plată de către conducerea societăţii;- Verificarea emiterii ordinelor de plată pe baza documentelor justificative

SFF 8 LV1 Test 1Foaie de lucru 1Listă de control 1FIAP 1

Mihăilă Elena

2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală;

- Verificarea soldurile existente în balanţele de verificare;- Examinarea corelaţiei dintre soldurile existente în balanţa de verificare cu cele din evidenţa fiscală

SFF 8 LV1 Test 2Listă de control 2FIAP 2

Mihăilă Elena

Obiectivul II: Evaluarea sistemului de control al casieriei; 16

3. Efectuarea lunară a controlului casieriei;

- Verificarea existenţei ordinului intern pentru numirea comisiei de inventariere;- Urmărirea respectării programului de inventariere;- Urmărirea existenţei corelaţiei între soldul din registrul de casă şi soldul din contabilitate

SFF 4 LV2 Interviu 1Test 3Listă de control 3

Mihăilă Elena

45

3.1.5. Şedinţa de deschidere

Şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului serveşte ca întâlnire de început a

misiunii de audit, se planifică şi se derulează la entitatea auditată, la ea participând auditorii

interni, seful compartimentului de audit şi personalul implicat în auditare.

Scopul principal al Şedinţei de deschidere este discutarea cu reprezentanţii entităţii a

obiectivelor stabilite pentru realizarea misiunii de audit intern, prezentarea Tematicii în

detaliu a operaţiilor auditabile şi a modalităţilor de lucru, precum şi acceptarea Programului

de intervenţie la faţa locului în vederea stabilirii calendarului întâlnirilor.

Şedinţa de deschidere se finalizează cu Minuta şedinţei de deschidere:Procedura – P07 Şedinţa de deschidereSC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD RAŞOVCompartiment Audit Intern

MINUTA ŞEDINTEI DE DESCHIDERE

Misiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 23.05.2012A. Lista participanţilor:

Nume Funcţie Direcţia/Serviciul Nr. telefon SemnăturaMihăilă Elena Auditor intern CAI 0268/305938

Ionescu Vasile Director economic Direcţia Economica 0268/305202

Ştefan Elena Sef SFF Serv. Fin. Fisc. 0268/305421

Boldea Gabriel Sef Serv. Contabilitate Serv. Contabilitate 0268/305329Grigorescu Dumitru Sef Serv. Resurse Umane Serv. Resurse Umane. 0268/305127

B. Stenograma şedinţeiÎn cadrul şedinţei de deschidere s-a procedat la:- prezentarea echipei de auditori: Mihăilă Elena - auditor intern SC Electrica Furnizare sa SFEE Tr. Sud Braşov;- prezentarea specificului activităţii de audit intern;- prezentarea programului intervenţiei la faţa locului, obiectivele auditabile care se intenţionează a fi realizate, după analizele de risc efectuate;- stabilirea persoanelor pe care auditorul le poate contacta în vederea colectării informaţiilor, efectuării de teste şi asupra modului de obţinere a interviurilor;- convenirea asupra unor aspecte procedurale, respectiv eventualitatea unor şedinţe intermediare în cursul derulării misiunii de audit, informarea sistematică asupra constatărilor efectuate;- stabilirea şedinţei de închidere, inclusiv a participanţilor la aceasta;- stabilirea modalităţii de redactare a Raportului de audit intern (când, cum şi cui va fi distribuit);- explicarea modului cum vor fi discutate şi analizate recomandările formulate, ca urmare a eventualelor disfuncţionalităţi constatate, inclusiv calendarul implementării recomandărilor şi persoanele responsabile.

Recomandările formulate, ca urmare a eventualelor disfuncţionalităţi constatate, vor fi discutate şi analizate cu structura auditată, vor fi cuprinse în Planul de acţiune şi în Calendarul implementării recomandărilor şi ulterior în Raportul de audit intern.


46

3.2. ETAPA 2 - intervenţia la faţa locului

Etapa Intervenţiei la faţa locului sau munca pe teren constă în colectarea documentelor,

analiza şi evaluarea activităţii şi cuprinde următoarele proceduri:

Colectarea dovezilor;

Constatarea şi raportarea iregularităţilor;

Revizuirea documentelor de lucru;

Şedinţa de închidere.

3.2.1. Colectarea dovezilor

Procedura de colectare a dovezilor de audit continuă acţiunea de colectare a

informaţiilor, dar şi a documentelor, analiza şi evaluarea acestora.

Probele în audit intern pot fi: dovezi fizice – obţinute în urma observării; dovezi

testimoniale – reprezentând declaraţii ca răspuns la interviuri sau chestionare; dovezi

documentare – forma cel mai des întâlnită o reprezintă documentele în baza cărora se realizează

constatările în audit; dovezi analitice – reprezintă analize şi comparaţii pe bază de raţionamente

cu operaţiuni similare sau cu operaţiuni efectuate anterior.

3.2.1 .1. Lista de verificare 1 PROCEDURA P08 COLECTAREA INFORMATIILOR SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

LISTA DE VERIFICARE NR. 1

Misiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 – 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 28.05.2012

Obiectivul 1. MODUL DE EFECTUARE A TRANZACŢIILOR BANCARENr. crt. ACTIVITATEA DE AUDIT DA NU OBS.

1.1 Verificarea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

X

Test 1 Lista de control 1FIAP 1

1.2 Verificaţi corelarea sumelor din instrumentele de plată cu evidenţa fiscală şi evidenţa contabilă

X

Test 2 Lista de control 2FIAP 3

1.3Verificaţi dacă activitatea de organizare a plăţii furnizorilor se face în funcţie de scadenţă

- -

47

Nr. crt. ACTIVITATEA DE AUDIT DA NU OBS.1.4 Verificaţi dacă are loc reconcilierea lunară a extraselor de cont

primite de la bănci cu evidenţa contabilă a disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci

X -

1.5 Verificaţi graficul de rambursare a creditelor bancare X -

1.6 Verificaţi modul de înregistrare în evidenţele contabile a tranzacţiilor bancare:- verificaţi înregistrarea dobânzilor bancare în perioada pentru care au fost bonificate;- verificaţi înregistrarea într-un cont distinct a sumelor virate şi neapărute în extrasele de cont.

X -

Data: Auditor intern, 29.05.2012 Mihăilă Elena

3.2.1.2. TEST 1 – Urmărirea modului de autorizare tranzacţiilor bancareProcedura P08: Colectarea dovezilor

SC ELECTRICA DISTRIBUŢIESFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

TEST NR. 1

Misiunea de audit: Evidenta disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012

Obiectul testuluiModul de efectuare a tranzacţiilor bancare

Obiectivele testuluiUrmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

Descrierea testului Populaţia pentru efectuarea testului este formată din ordinele de plată aferente perioadei auditate, întocmite şi

utilizate de entitate pentru decontarea obligaţiilor faţă de terţi, în număr de 1542.

Societatea efectuează tranzacţii bancare prin următoarele bănci: BCR, Raiffeisen, Trezorerie, Transilvania,

Carpatica, ING, RBS, CEC, BRD şi Creditcoop.

Eşantionul pentru urmărirea modului de utilizare a ordinului de plată, va fi constituit dintr-un procent de 1%,

din populaţie, respectiv 15 ordine de plată, conform Foii de lucru nr. 1.

Testarea a urmărit corectitudinea paşilor parcurşi în vederea urmăririi modului de autorizare a tranzacţiilor bancare, şi anume:

a) verificarea emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor;b) examinarea datării şi numerotării ordinelor de plată;c) înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct;d) semnarea ordinelor de plată de conducerea societăţii;e) verificarea emiterii ordinelor de plată pe baza documentelor justificative.Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr.1.Constatări:Pe baza testării şi a Listei de control nr.1 s-a constatat că ordinele de plată emise electronic şi ulterior

listate nu sunt semnate de către conducerea societăţii.

Concluzii:În baza acestui test s-a elaborat FIAP nr.1.

Data Auditor intern20.05.2012 Mihăilă Elena

48

3.2.1.3. Foaie lucru nr.1 – Urmărirea modului de autorizare tranzacţiilor bancare

FOAIE DE LUCRU NR.1

Obiectivul nr.1- Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

Eşantionul în vederea testării modului de efectuare a tranzacţiilor bancare a fost constituit

astfel:

populaţia statistică: 1542 ordine de plată;

eşantionul 1%: 15 ordine de plată;

pasul de selecţie: 91;

eşantionul rezultat din aplicarea pasului va începe de la ordinul de plată nr.1 şi va

cuprinde următoarele ordine de plată:OP nr.1, OP nr.92, OP nr.183, OP nr.274 OP

nr.365, OP nr. 456, OP nr. 1451, OP nr.1360, OP nr.1269, OP nr.1178, OP nr. 1087, OP

nr.996, OP nr.905, OP nr.814, OP nr.723;

eşantionul astfel constituit va fi verificat integral;

în urma verificării eşantionului se va întocmi Lista de control nr.1 privind modul de

efectuare a tranzacţiilor bancare, în care se vor concretiza rezultatele testării.


3.2.1.4. Lista de control nr. 1 - Privind urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

LISTA DE CONTROL nr. 1privind urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

Elemente testate

Elemente eşantionate

Verificarea emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor;

Examinarea datării şi numerotării ordinelor de plată;

Înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct;

Semnarea ordinelor de plată de către persoanele autorizare

Verificarea emiterii ordinelor de plată pe baza documentelor justificative

OP nr 723/10.08.2011 X X X X XOP nr 814/22.02.2011 X X X X XOP nr 905/12.09.2011 X X X X XOP nr 996/20.09.2011 X X X X XOP nr 1087/14.10.2011 X X X FIAP XOP nr 1178/31.10.2011 X X X FIAP XOP nr 1269/25.11.2011 X X X X XOP nr 1360/09.12.2011 X X X FIAP XOP nr 1451/21.12.2011 X X X FIAP XOP nr 1/04.01.2012 X X X X XOP nr 92/06.02.2012 X X X FIAP XOP nr 183/15.02.2012 X X X FIAP XOP nr 274/12.03.2012 X X X FIAP XOP nr 365/21.03.2012 X X X FIAP XOP nr 456/25.04.2012 X X X X X

Data:21.05.2012 Auditor intern, Mihăilă Elena

49

3.2.1.5. FIAP 1 –Urmărirea modului de autorizarea tranzacţiilor bancare

Procedura P08: Colectarea dovezilor

FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 1

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti

Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012

PROBLEMA Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

CONSTATARE Societatea efectuează tranzacţii bancare prin următoarele bănci: BCR,

Raiffeisen, Trezorerie, Transilvania, Carpatica, ING, RBS, CEc, BRD

şi Creditcoop. Prin BCR, ING şi CEC tranzacţiile se efectuează

electronic cu ajutorul aplicaţiilor puse la dispoziţie de bănci, astfel

ordinele de plată sunt semnate electronic . Zilnic, după autorizarea

electronică a plăţilor se listează un centralizator. Acest centralizator de

plăţi nu este semnat de către persoanele desemnate să autorizeze plăţile.

CAUZA Lipsa unei verificări între tranzacţiile autorizate electronic şi

tranzacţiile efectiv realizate de către persoanele desemnate să

autorizeze plăţile.

CONSECINŢA Nesemnarea centralizatorului de plăţi de către persoanele autorizate

poate duce la o neconcordanţă între plăţile autorizate electronic şi

plăţile realizate efectiv.

RECOMANDĂRI Semnarea centralizatorului zilnic de plăţi de către persoanele

desemnate să autorizeze plăţile.

Auditor intern, Director ,Mihăilă Elena Georgescu Ioan

50

3.2.1.6. TEST 2 –Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscalăProcedura P08: Colectarea dovezilor


TEST NR. 2


Obiectul testuluiModul de efectuare a tranzacţiilor bancare

Obiectivele testuluiCorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

Descrierea testului Populaţia pentru efectuarea testului o reprezintă balanţele de verificare lunare, declaraţiile fiscale

lunare şi anuale şi ordinele de plată aferente din perioada auditată. Eşantionul pentru urmărirea corelării viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţă fiscală este

reprezentat de balanţele de verificare, declaraţiile fiscale şi ordinele de plată aferente lunilor august 2011, octombrie 2011, decembrie 2011, februarie 2012.

Testarea a urmărit dacă există corelaţie între soldul contabil evidenţiat în balanţa de verificare, valoarea declarată în evidenţa fiscală şi valoarea plătită pentru fiecare impozit sau taxă prevăzută în vectorul fiscal al societăţii.

Testarea s-a concretizat în elaborarea Listei de control nr.2.Constatări:Pe baza testării şi a Listei de control nr.2 s-au constatat următoarele diferenţe:

- există o diferenţă între evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală la luna august 2011 la taxa pe valoare adăugată de plătit de 29 lei; - există o diferenţă între evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală la luna octombrie 2011 la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale în valoare de 47 lei; - există o diferenţă între evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală la luna decembrie 2011 la impozitul pe profit în valoare de 404.484 lei şi o diferenţă între evidenţa fiscală şi virament de 5.449 lei.

Concluzii:În baza acestui test s-a elaborat FIAP nr.2.


3.2.1.7 Lista de control nr. 2 - Privind corelarea viramentelor cu evidenţa şi evidenţa fiscală

LISTA DE CONTROL nr. 2privind corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

Elemente testate


Diferenţe între evidenţa contabilă şi evidenţa fiscala

Diferenţe între evidenţa fiscala şi viramente

Balante de verificare, declaraţii, ordine de plată august 2011 FIAP XBalante de verificare, declaraţii, ordine de plată octombrie 2011 FIAP X

Balante de verificare, declaraţii, ordine de plată decembrie 2011 FIAP FIAPBalante de verificare, declaraţii, ordine de plată februarie 2012 X X

Data: 22.05.2012 Auditor intern, Mihăilă Elena

51

3.2.1.8. FIAP 2 –Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

Procedura P08: Colectarea dovezilor

FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR. 2

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti

Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012

PROBLEMA Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

CONSTATARE S-a verificat plata impozitelor şi taxelor datorate statului. Plata impozitelor şi taxelor datorate statului se face pe baza declaraţiilor fiscale, corelate cu soldurile din evidenţa contabilă. În general, nu există diferenţe între plăţi, declaraţiile fiscale şi evidenţele contabile, totuşi s-au constatat unele diferenţe la plata impozitului pe profit şi a fondului pentru garantarea creanţelor salariale.

CAUZA Procedurarea incompletă a activităţii de plată a obligaţiilor datorate bugetului consolidat al statului.Lipsa efectuării unui control managerial intern riguros, pe nivele de autoritate, în punctele cheie ale activităţii de plată a obligaţiilor datorate bugetului consolidat al statului.

CONSECINŢA Efectuarea unei plăţi mai mari decât cea în evidenţa fiscală poate avea ca şi consecinţă imobilizarea nejustificată a resurselor financiare şi imposibilitatea efectuării altor plăţi către furnizori, bugetul statului sau către salariaţii proprii.Efectuarea unei plăţi mai mici decât cea prevăzută în evidenţa fiscală poate avea ca şi consecinţă atragerea de penalităţi din partea instituţiilor statului.Necorelarea viramentelor cu evidenta contabilă şi evidenţă fiscală poate atrage penalităţi în urma inspecţiilor fiscale.

RECOMANDĂRI Întocmirea unei proceduri privind modul de stabilire, declarare şi plată a impozitului pe profit.Completarea procedurii PO-6.4.1-01 privind „Stabilirea, declararea şi plata contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor sociale” cu responsabilităţi privind corelarea plăţii contribuţiilor sociale cu evidenţa fiscală şi evidenţa contabilă.Verificarea lunară a corelaţiilor viramentelor obligaţiilor fiscale cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală.

Auditor intern, Director ,Mihăilă Elena Georgescu Ioan

52

3.2.1.9 - Lista de verificare 2PROCEDURA P08 COLECTAREA INFORMATIILOR SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

LISTA DE VERIFICARE NR. 2


Obiectivul 2. EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN AL CASIERIEINr. crt. ACTIVITATEA DE AUDIT DA NU OBS.

1.1 Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă în baza documentelor justificative

X -

1.2 Efectuarea lunară a controlului casieriei

X

Interviu 1Test3

Lista de control 3

1.3Urmărirea decontării în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli

- -

1.4 Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor de trezorerie;- acordate pentru deplasări sau alte cheltuieli;-acordarea unui nou avans de trezorerie înainte de decontarea celui precedent;Evidenţierea în contul debitori diverşi a sumelor reprezentând avansuri de trezorerie nedecontate până la data bilanţului

-Examinare înregistrări contabile

Data: Auditor intern,23.05.2012 Mihăilă Elena

3.2.1.10. Interviu nr. 1 - privind efectuarea lunară a controlului casierieSC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

INTERVIU nr. 1privind efectuarea lunară a controlului casieriei

Doamnei Ştefan Elena, şef SFF

Misiunea de audit: Evidenţă disponibilităţilor băneştiPerioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012Nr.crt.

Întrebări Da Nu Observaţii

1. Aţi semnat fişa postului pe acest an? X2. În fişa postului aveţi responsabilităţi cu privire

la inventarierea casieriei?X

3. Dacă da, vă rog să îmi prezentaţi fişa postului X4. La nivelul societăţii există proceduri de lucru,

scrise şi formalizate, privind activitatea de inventariere a casieriei?

X

5. Dacă da procedurile au fost testate înainte de a fi puse în practică?

X

6. Pentru inventarierea casieriei, există la nivelul societăţii o decizie internă de numire a

X

53

Nr.crt.

Întrebări Da Nu Observaţii

comisiei de inventariere?7. Inventarierea casieriei se face periodic? X8. Au fost înregistrate diferenţe la inventariere,

între soldul din registrul de casă şi soldul din contabilitate?

X

9. Comisiile de inventariere v-au informat în legătură cu rezultatele inventarierii?

X

10. Puteţi prezenta Procesele verbale de inventariere aferente perioadei auditate?

X

11. Mai aveţi ceva de adăugat referitor la cele de mai sus?

X

Data 24.05.2012 Şef SFF, Ştefan Elena

3.2.1.10. TEST 3 – Efectuarea lunară a controlului casierieiProcedura P08: Colectarea dovezilor


TEST NR. 3


Obiectul testului

Evaluarea sistemului de control al casieriei

Obiectivele testului

Efectuarea lunară a controlului casieriei

Descrierea testului Populaţia pentru efectuarea testării a fost alcătuită din totalitatea proceselor verbale de inventariere a

casieriei entităţii în număr de 9 întocmite pe perioada auditată, din care unul este aferent inventarierii anuale efectuate la data de 31 decembrie 2011.

Eşantionul va fi constituit din totalitatea populaţiei, adică 100%, având în vedere că aceasta reprezintă un volum redus de documente;

Testarea a urmărit analiza modului de organizare a controlului activităţii de casierie, pe baza elementelor stabilite în Lista de verificare nr.2 astfel:

Analiza activităţii de casierie:a) existenţa ordinului intern pentru numirea comisiei de inventariere;b) urmărirea respectării programului de inventariere;c) urmărirea întocmirii monetarului;d) urmărirea efectuării inventarierii în ultima zi lucrătoare a exerciţiului financiar;e) examinarea înregistrării tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi privind exerciţiul respectiv;f) urmărirea existenţei corelaţiei dintre soldul din registrul de casă, monetar şi soldul din

contabilitate.Testarea s-a concretizat in elaborarea Listei de control nr .3 privind evaluarea sistemului de control

intern al casieriei şi a Interviului nr.1 adresat doamnei Ştefan Elena, şef Serviciu Financiar Fiscalitate.Constatări:Din analiza Listei de control nr .3 şi a Interviului nr.1 am constatat că la nivelul entităţii activitatea de

casierie este organizată şi controlul acesteia funcţionează.Concluzii:Pentru activitatea de casierie nu se va elabora FIAP, dar informaţiile primite cu ocazia acestei testări

vor fi preluate in RAI.Data Auditor intern21.05.2012 Mihăilă Elena

54

3.2.1.11 Lista de control nr. 3 - Privind efectuarea lunară a controlului casieriei

LISTA DE CONTROL nr. 3privind efectuarea lunară a controlului casieriei

Elemente testate


Urmărirea modului de întocmire a registrului de casă în baza documentelor justificative;

Efectuarea lunară a controlului casieriei;

Urmărirea decontării în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli

Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor de trezorerie;

Proces verbal de inventar încheiat la data de 31.08.2011

X X X X


X X X X


X X X X


X X X X


X X X X


X X X X


X X X X


X X X X


X X X X

Data Auditor intern 24.05.2012 Mihăilă Elena

55

3.2.2 Constatarea şi raportarea iregularităţilor

Auditorii interni, în situaţia descoperrii unei iregularităţi sau a semnalmentelor că ar

putea apare o iregularitate, sunt obligaţii să raporteze, cel mai târziu a doua zi, şefului de

audit intern prin transmiterea formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor -

FCRI. Şeful compartimentului de audit, în termen de 3 zile va informa conducătorul entităţii

şi structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor. Aceste măsuri se impun în

vederea stopării rapide a efectelor negative care s-ar putea produce.

Iregularitatea reprezintă abateri de la regulile procedurale şi metodologice, respectiv

de la prevederile legale care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor publice.

În cazul auditării activităţii de evidenţă a disponibilităţilor băneşti nu au fost

constatate iregularităţi.

3.2.3. Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea documentelor de lucru este realizată în mai multe momente:

a) Constituirea dosarelor de audit intern:

- dosarul permanent care cuprinde patru secţiuni: Raportul de audit intern şi anexele

acestuia, Administrativă, Documentaţia misiunii de audit, Supervizarea şi

revizuirea desfăşurării misiunii de audit intern şi a rezultatelor acesteia.

- Dosarul documentelor de lucru

b) Revizuirea propriu-zisă a documentelor de lucru - efectuată de către auditori înainte

de întocmirea Raportului de audit intern, întocmind Nota centralizatoare a

documentelor de lucru.

c) Păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit intern; dosarele de audit intern sunt

confidenţiale, proprietatea entităţii şi trebuie păstrate până la îndeplinirea

recomandărilor din raportul de audit intern.

3.2.4. Şedinţa de închidere

Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului are ca scop prezentarea opiniei

auditorilor interni, a constatărilor şi a recomandărilor din proiectul Raportului de audit intern,

precum şi discutarea Planului de acţiune, însoţit de Calendarul de implementare a

recomandărilor.

56

3.2.4.1. Minuta şedinţei de închidere

PROCEDURA P11 ŞEDINŢA DE INCHIDERE SC ELECTRICA FURNIZARE SASFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern 3521/ 31.05.2012

MINUTA SEDINŢEI DE INCHIDERE

A. Menţiuni generale:

Misiunea de audit: Evidenţa disponibilităţilor băneşti Perioada auditată: 01.08.2011 - 30.04.2012 Întocmit: Mihăilă Elena Data: 31.05.2012

B. Lista participanţilor:

Nume Funcţie Direcţia/Serviciul Nr. telefon SemnăturaMihăilă Elena Auditor intern CAI 0268/305938

Ionescu Vasile Director economic Direcţia Economică 0268/305202

Ştefan Elena Şef SFF Serv. Fin. Fisc. 0268/305421

Boldea Gabriel Şef Serv.Contabilitate Serv.Contabilitate 0268/305329

Grigorescu Dumitru Şef SRU Serv. Resurse Umane 0268/305127

B. Concluzii: În cadrul şedinţei au fost prezentate obiectivele misiunii şi constatările pentru fiecare obiect audiabil. De asemenea, au fost discutate deficienţele, au fost analizate cauzele şi comentate recomandările care urmează a fi implementate pentru eliminarea disfuncţionalităţilor prezentate. In cadrul Ședinţei de închidere, structura auditată şi-a însuşit în totalitate constatările şi recomandările formulate de echipa de auditori şi, în acest sens, au prezentat Planul de acţiune şi Calendarul de implementare al recomandărilor, cu termenele de realizare şi persoanele responsabile, vor fi urmărite de echipa de auditori, până la implementarea acestora.

În consecinţa, proiectul Raportului de audit intern devine Raport de audit intern final care va fi pregătit pentru aprobare si transmitere structurii auditate.

În acelaşi timp, entitatea auditată prezintă Planul de acţiune şi Calendarul de

implementare al recomandărilor prin care au stabilit acţiunile ce le vor avea în vedere pentru

implementarea acestora, termenele şi persoanele responsabile, care au fost discutate cu echipa

de auditori şi acceptate.

57

3.2.4.2. Planul de acţiune şi calendarul implementării recomandărilor

PLANUL DE ACŢIUNE ŞI CALENDARUL IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Obiectivul nr. 1. Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare

Nr. crt.

Recomandarea Plan de acţiuneCalendarul

implementării

Responsabil cu implementarea

1. Semnarea centralizatorului zilnic de plăţi de către persoanele desemnate să autorizeze plăţile prin bancă;

Stabilirea persoanelor să semneze centralizatorul de bancă 31.07.2012

Director Economic

Director General

2. Elaborarea unei proceduri privind modul de stabilire, declarare şi plată a impozitului pe profit;

Elaborarea procedurilor privind impozitul pe profit.Desemnarea responsabilului cu elaborarea şi actualizarea procedurilor.

31.12.2012

Şef SFFŞef Serv.Contabilitate

Completarea procedurii PO-6.4.1-01 privind „Stabilirea, declararea şi plata contribuţiilor sociale”cu responsabilităţi privind corelarea plăţii contribuţiilor sociale cu evidenţa fiscală şi evidenţa contabilă;

Desemnarea responsabilului cu elaborarea şi actualizarea procedurilor.Actualizarea ROF-ului cu fişele posturilor. 31.12.2012

Şef SFF

Verificarea lunară a corelaţiilor viramentelor obligaţiilor fiscale cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

Actualizarea ROF-ului cu fişele posturilor.

31.12.2012Şef SFF

Data: Director economic , Auditor intern,31.05.2012 Ionescu Vasile Mihăilă Elena

58

3.3. ETAPA 3 - Raportul de audit intern

Această etapă constă în elaborarea, transmiterea şi difuzarea Raportului de audit intern

şi se realizează prin parcurgerea următoarelor proceduri:

Elaborarea proiectului de raport de audit intern;

Transmiterea proiectului de raport de audit intern;

Reuniunea de conciliere;

Întocmirea raportului de audit intern final;

Difuzarea raportului de audit intern.

3.3.1. Elaborarea proiectului raportului de audit intern

Proiectul raportul de audit intern concretizează activitatea auditorilor interni prin

prezentarea cadrului general de desfăşurare a activităţii entităţii, obiectivelor, aria şi

metodologia de audit, tehnicile de colectare şi de analiză a dovezilor de audit utilizate,

constatările, recomandările şi concluziile misiunii de audit realizate.

Elaborarea proiectului raportului de audit intern mai poartă numele şi de raport

intermediar.

Proiectul Raportului de audit intern se transmite structurii auditate cu scopul de a da

posibilitatea acesteia să analizeze proiectul şi să formuleze un punct de vedere asupra

constatărilor şi recomandărilor auditorilor interni, în maximum 15 zile de la primirea

raportului.

În situaţia în care se transmit observaţii la proiectul de raport, echipa de auditori

interni analizează punctele de vedere ale entităţii audiate şi, în termen de zece zile, convoacă

reuniunea de conciliere.

Dacă structura audiată nu are observaţii, sau nu se transmite, în termenul menţionat,

punctele sale de vedere, echipa de auditori presupune acceptarea tacită a acesteia şi implicit a

constatărilor şi a recomandărilor conţinute în proiectul Raportului de audit intern. În aceste

condiţii, reuniunea de conciliere nu se mai organizează, deoarece nu există obiectul acesteia.

3.3.2. Reuniunea de conciliere

În cadrul acestei proceduri entitatea audiată, dacă consideră necesar, poate solicita

echipei de auditori organizarea reuniunii de conciliere pentru aprofundarea discuţiilor asupra

59

unor probleme constatate de auditorii interni sau pentru obţinerea unui punct de vedere pentru

soluţionarea acestora.

Reuniunea de conciliere se organizează de auditorii interni, în termen de 10 zile de la

primirea punctelor de vedere de la structura audiată în cadrul căreia se analizează constatările

şi concluziile formulate, ocazie cu care se întocmeşte minuta reuniunii de conciliere.

Scopul reuniunii de conciliere este atât discutarea constatărilor şi recomandărilor şi

eventual acceptarea şi/sau retragerea/respingerea acestora de către echipa de auditori prin

proiectul raportului de audit intern, cât şi prezentarea, de către entitatea audiată, a Planului de

acţiune pentru recomandările acceptate şi calendarul de implementare a recomandărilor.

Procedura se concretizează în întocmirea şi semnarea Minutei reuniunii de conciliere.

3.3.3. Întocmirea raportului de audit intern

Pe baza Proiectului de raport de audit intern se întocmeşte Raportul de audit intern,

care trebuie să includă eventualele modificări discutate şi convenite în cadrul reuniunii de

conciliere.

Raportul de audit intern în forma finală, incluzând şi punctele de vedere ale entităţii

audiate, se consideră drept complet şi se pregăteşte pentru tipărire şi difuzare.

Auditorii interni sunt responsabili pentru prezentarea Raportului de audit intern într-o

manieră de înaltă ţinută, complet, exact, obiectiv, convingător şi concis.

60

PROCEDURA P15 RAPORTUL FINAL

SC ELECTRICA FURNIZARE SA APROBAT, DIRECTOR ,SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV ING. GEORGESCU IOANCompartiment Audit Intern 2700/8920/31.05.2012

RAPORTDE AUDIT INTERN

LASC ELECTRICA FURNIZARE SA

SFEE TRANSILVANIA SUD BRAŞOV

MISIUNEA DE AUDIT: Evidenţa disponibilităţilor băneşti

AUDITOR INTERNMIHĂILĂ ELENA

2012

I. INTRODUCERE

61

I.1 Echipa de auditare - a fost formată din :- Mihăilă Elena - auditor intern SC Electrica Furnizare SA SFEE Transilvania Sud

Braşov. I.2 Ordinul de efectuare a misiuni de audit - auditarea activităţilor cuprinse în planul anual s-a făcut în baza ordinului de serviciu nr.2700/890/15.04.2012

I.3 Baza legala a acţiunii de auditare - auditarea s-a efectuat având la baza:- planul de audit public intern pe anul 2012 nr. 9819/25.11.2011 aprobat de conducerea sucursalei ;- Legea 672/2002 privind auditul public intern;- OMFP 38/15.01.2003 prin care se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii 672/2002;- Normele proprii de exercitare a auditului intern în SC Electrica Furnizare SA SFEE Transilvania Sud Braşov.

I.4 Durata acţiunii de auditare - activitatea de auditare a fost desfăşurată în perioada 01.05-31.05.2012.

I.5 Perioada supusa auditării – 01.08.2011 - 30.04.2012.S-a procedat la auditarea activităţii privind evidenţa disponibilităţilor băneşti.

I.6 Scopul acţiunii de auditare – a constat în:- a da asigurări că activitatea de evidenţă disponibilităţilor băneşti se efectuează corect;- a da asigurări că exista controale instituite pentru fiecare activitate/operaţiune şi că acestea funcţionează; I.7 Obiectivele misiunii de audit:

OBIECTIVUL I- Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;

1. Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

2. Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

3. Organizarea activităţii de plată a furnizorilor în funcţie de scadenţă

4. Reconcilierea lunară a extraselor de cont primate de la bănci cu evidenţa contabilă a

disponibilităţilor băneşti deţinute la bănci

5. Modul de rambursare a creditelor bancare

6. Modul de înregistrare în evidenţele contabile a tranzacţiilor bancare

OBIECTIVUL II- Evaluarea sistemului de control intern al casieriei;

7. Urmărirea modului de întocmire a Registrului de casă în baza documentelor justificative

8. Efectuarea lunară a controlului casierie

9. Asigurarea unui spaţiu corespunzător activităţii casieriei

62

10. Urmărirea decontării în termen a avansurilor pentru deplasări şi alte cheltuieli

11. Examinarea înregistrării în contabilitate a modului de acordare şi decontare a avansurilor

de trezorerie

I.8 Tipul de auditare - Audit de conformitate/ regularitate .

I.9 Tehnici şi instrumente utilizate:

Principalele tehnici de audit intern :

a) verificarea în vederea asigurării validităţii, confirmării, realităţii şi acurateţei înregistrărilor

în contabilitate şi a concordanţei cu legile şi regulamentele în vigoare;

b) examinarea documentelor: pentru detectarea erorilor şi/sau a iregularităţilor;

c) recalcularea: verificarea algoritmilor de calcul şi a calculelor matematice;

d) confirmarea: pentru solicitarea informaţiilor din mai multe surse independente cu scopul

validării acestora;

e) urmărirea: pentru verificarea procedurilor de la documente justificative spre articol

înregistrat în vederea stabilirii realităţii înregistrării în totalitate a tranzacţiilor ;

f) observarea fizică în vederea formarii unei păreri proprii privind modul de întocmire şi

emitere a documentelor ;

g) interviul, note de relaţii pentru lămurirea de aspecte legate de organizarea şi desfăşurarea

activităţilor. Pentru eventualele explicaţii suplimentare se solicita note de relaţii;

h) analiza: descompunerea în elemente componente.

Instrumente de audit:

- chestionarele,

- lista de verificare şi testele pentru a stabili condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească

fiecare obiectiv auditabil.

I.10 Documente şi materiale examinate în cadrul Serviciul Financiar Fiscalitate:

- Balanţe de verificare 01.08.2011-30.04.2012;

- Extrase de cont, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

- Ordine de plată, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

- Facturi furnizori, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

- Declaraţii fiscale, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

- Registre de casă, perioada 01.08.2011-30.04.2012;

- Procese verbale de control al casieriei, 01.08.2011-30.04.2012.

63

I.11 Materiale întocmite pe timpul auditării

- Lista centralizatoare a obiectelor auditabile;

- Identificarea riscurilor;

- Chestionarul de luare la cunoştinţă – CLC;

- Tabelul puncte tari şi puncte slabe, Tematica în detaliu;

- programul de audit, programul intervenţiei la faţa locului;

- liste de verificare pe obiective - LV;

- foi de lucru pentru descrierea activităţilor auditate;

- teste pentru fiecare obiectiv de audit evaluat;

- interviuri, note de relaţii, situaţii;

- fişe de identificare şi analiză a problemelor - FIAP;

- rapoarte preliminare de audit;

- minutele şedinţelor de deschidere, de închidere;

- raportul final de audit intern;

- planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor;

- fişa de urmărire a implementării recomandărilor.

Organizarea Serviciului Financiar Fiscalitate

Serviciul se află în subordonarea Directorului Economic şi răspunde în faţa acestuia

pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiunilor, în conformitate cu obiectul de activitate.

Serviciul a funcţionat în perioada supusă auditării cu un număr de 6 salariaţi, din care un post

de conducere – şef serviciu. Organizarea şi funcţionarea serviciului a fost conform

organigramei şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a SC Electrica Furnizare SA

SFEE Transilvania Sud Braşov. Pentru toate persoanele din cadrul Serviciului Financiar

Fiscalitate au fost întocmite fişe de post.

Activităţi desfăşurate în cadrul Serviciului Fiscalitate:

constituie, utilizează, evidenţiază şi urmăreşte sursele de finanţare proprii şi

atrase, necesare activităţilor de producţie şi investiţie;

organizează şi asigură contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi

urmărind existenţa şi mişcarea disponibilităţilor în conturi la bănci, trezorerie şi în

casieria Sucursalei;

întocmeşte situaţii periodice şi la cerere, pentru analiza permanentă privind

arieratele societăţii, gestionând si actualizând permanent situaţia existentă,

64

previzibilă a datoriilor, urmărind respectarea termenelor de plată;

derulează relaţiile cu băncile comerciale interne precum şi cu trezoreria;

organizează şi asigură contabilitatea şi plata drepturilor salariale şi a altor

drepturi, calculează şi ţine evidenţa reţinerilor din drepturile salariale potrivit

legislaţiei in vigoare sau stabilite de către instanţele judecătoreşti, efectuând

viramentele corespunzătoare;

exercită controlul financiar preventiv, potrivit competenţelor acordate;

întocmeşte situaţiile necesare calculării impozitelor şi taxelor şi a declaraţiilor

pentru plata acestora.

Echipa de auditori prin lucrările specifice derulării misiunii de audit a avut ca

obiective principale activităţile care se desfăşoară în cadrul Serviciului Financiar Fiscalitate,

stabilite prin ROF, prezentate mai sus.

II. CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI

II.1.OBIECTIVUL I- Modul de efectuare a tranzacţiilor bancare;

II.1.1 Urmărirea modului de autorizare a tranzacţiilor bancare

Constatare:Entitatea auditată efectuează tranzacţii bancare prin următoarele bănci: BCR,

Raiffeisen, Trezorerie, Transilvania, Carpatica, ING, RBS, BRD, CEC şi Creditcoop. Prin

BCR, ING şi CEC tranzacţiile se efectuează electronic cu ajutorul aplicaţiilor puse la

dispoziţie de către bănci, astfel ordinele de plată sunt semnate electronic. Zilnic, după

autorizarea electronică a plăţilor se listează un centralizator. Acest centralizator de plăţi nu

este semnat de către persoanele desemnate să autorizeze plăţile.

Cauze:

Lipsa unei verificări între tranzacţiile autorizate electronic şi tranzacţiile efectiv

realizate de către persoanele desemnate să autorizeze plăţile.

Consecinţe:

Nesemnarea centralizatorului de plăţi de către persoanele autorizate poate duce la o

neconcordanţă între plăţile autorizate electronic şi plăţile efectuate efectiv.

Recomandări: Semnarea centralizatorului zilnic de plăţi de către persoanele

desemnate să autorizeze plăţile.

II.1.2 Corelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

65

Constatare:

S-a verificat plata impozitelor şi taxelor datorate statului. Plata impozitelor şi taxelor

datorate statului se face pe baza declaraţiilor fiscale, corelate cu soldurile din evidenţa

contabilă. În general, nu există diferenţe între plăţi, declaraţiile fiscale şi evidenţele contabile,

totuşi s-au costata unele diferenţe la plata impozitului pe profit şi a fondului pentru garantarea

creanţelor salariale.

Cauze:Procedură incompletă a activităţii de plată a obligaţiilor datorate bugetului consolidat

al statului.

Lipsa efectuării unui control managerial intern riguros, pe nivele de autoritate, în

punctele cheie ale activităţii de plată a obligaţiilor datorate bugetului consolidata al statului.

Consecinţe:

Efectuarea unei plăţi mai mari decât cea prevăzută în evidenţa fiscală poate avea ca şi

consecinţă imobilizarea nejustificată a resurselor financiare şi imposibilitatea efectuării altor

plăţi către furnizori, bugetul statului sau către salariaţii proprii.

Efectuarea unei plăţi mai mici decât cea prevăzută în evidenţa fiscală poate avea ca şi

consecinţa atragerea de penalităţi din partea instituţiilor statului.

Necorelarea viramentelor cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală poate atrage

penalităţi în urma inspecţiilor fiscale.

Recomandări:

Întocmirea unei proceduri privind modul de stabilire, declarare şi plată a impozitului

pe profit.

Completarea procedurii PO-6.4.1-01 privind „Stabilirea, declararea şi plata

contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor sociale” cu responsabilităţi privind corelarea plăţii

contribuţiilor sociale cu evidenţa fiscală si evidenţa contabilă.

Verificarea lunară a corelaţiilor viramentelor obligaţiilor fiscale cu evidenţa contabilă

şi evidenţă fiscală.

II.2.OBIECTIVUL II- Evaluarea sistemului de control intern ala casieriei

66

II.2.1 Efectuarea lunară a controlului casieriei

Constatare:

S-au întocmit lunar procese verbale privind controlul casieriei, însă aceste controale nu

sunt consemnate pe fila registrului de casă din ziua în care a fost efectuat controlul, conform

Regulamentului operaţiilor de casă, prin aplicarea semnăturii şi a datei.

Cauze:

Inexistenţa unei proceduri privind controlul casieriei în care să se precizeze

formalizarea efectuării controlului casieriei prin semnarea pe fila registrului de casă din data

efectuării controlului.

Consecinţe:

Neconsemnarea efectuării controlului pe fila registrului de casă poate duce la

înlocuirea acestei file şi distorsionarea datelor din registrul de casă.

Recomandări: Formalizarea efectuării controlului casieriei prin semnarea pe fila

registrului de casă din data efectuării controlului casieriei.

III.CONCLUZII

În urma desfăşurării misiunii de audit „Evidenţa disponibilităţilor băneşti” s-au

identificat atât puncte tari cât şi puncte slabe în activitatea de organizare a evidenţei

disponibilităţilor băneşti, dar având în vedere existenţa unor preocupări în acest domeniu şi a

folosirii tuturor formelor de organizare şi urmărire prevăzute de legislaţia în vigoare, auditorul

intern acordă o asigurare rezonabilă asupra activităţii de organizare a evidenţei

disponibilităţilor băneşti desfăşurate în perioada 01.08.2011-30.04.2012.

Pe baza testărilor şi analizelor efectuate auditorul intern evaluează activitatea privind

evidenţa disponibilităţilor băneşti conform grilei:

Nr. Crt.

ObiectivulApreciere

Funcţional De îmbunătăţit Critic1. Modul de efectuare a

tranzacţiilor bancareX

2. Evaluarea sistemului de control intern al casieriei

X

Prezentul raport de audit a fost întocmit în baza listei centralizatoare a obiectelor

auditabile, a programului de audit şi a celui de intervenţie la faţa locului, a constatărilor

67

efectuate în faza de colectare şi prelucrare a informaţiilor şi în timpul muncii pe teren. Toate

constatările făcute au la baza documente de lucru întocmite pe care se bazează susţinerile.

Raportul a fost întocmit in 2 exemplare, unul pentru structura auditată şi unul la

Compartimentul Audit Intern al SC Electrica Furnizare SA SFEE Transilvania Sud Braşov.


3.3.4. Supervizare

Supervizarea este activitatea de îndrumare, consiliere, supraveghere şi verificare

efectuată de supervizor asupra activităţii echipei de audit şi se desfăşoară pe tot parcursul

derulării misiunii prin semnarea documentelor întocmite.

Scopul supervizării este de a da asigurări că obiectivele misiunii de audit intern au fost

atinse la timp şi în condiţii de calitate.

Procedura de supervizare se concretizează în Lista de supervizare a documentelor.

În entitatea auditată compartimentul de audit intern este format dintr-o singură

persoană, situaţie deficitară în care nu poate fi asigurată supervizare.

Realizarea funcţiei de audit intern de către un compartiment format dintr-un singur

auditor intern prezintă, pe lângă riscul curent al întreruperii activităţii (concedii medicale,

concedii odihnă) şi nerespectarea standardelor internaţionale de audit intern.

3.4. ETAPA 4 – Urmărirea recomandărilor

Etapa are ca obiectiv asigurarea că recomandările din raportul de audit intern sunt

aplicate întocmai la termenele stabilite, în mod eficace, iar conducerea a evaluat riscul de

neaplicare a acestor recomandări.

Urmărirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată

caracterul adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de conducerea entităţii

auditate pe baza recomandărilor din raportul de audit intern.

68

Finalitatea acestei proceduri este Fişa de urmărire a recomandărilor:

Procedura P17: Urmărirea recomandărilorSC ELECTRICA FURNIZARE SASFEETRANSILVANIA SUD BRAŞOVCompartiment Audit Intern

FIŞA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILORENTITATEA PUBLICĂ Serviciul de audit public intern Data:

Serviciul Financiar FiscalitateMisiunea de audit public intern: Evidenţa disponibilităţilor băneşti

Raport de audit nr.8920/31.05.2012

Nr crt.

Recomandarea ImplementatParţial

implementatNeimple- mentat

Data planificată/Data implementării

1. Întocmirea unei proceduri privind controlul casieriei

31.12.2012

2. Completarea fişei de post aferentă Şef Serviciu Financiar Fiscalitate cu obligativitatea efectuării lunare a controlului casieriei

30.06.2012

3. Semnarea centralizatorului zilnic de plăţi de către persoanele desemnate să autorizeze plăţile prin bancă

permanent

4. Întocmirea unei proceduri privind modul de stabilire, declarare şi plată a impozitului pe profit

31.12.2012

5. Completarea procedurii PO-6.4.1-01 privind „Stabilirea, declararea şi plata contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor sociale” cu responsabilităţi privind corelarea plăţii contribuţiilor sociale cu evidenţa fiscală şi evidenţa contabilă

31.12.2012

6. Verificarea lunară a corelaţiilor viramentelor obligaţiilor fiscale cu evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală

permanent

7. Formalizarea efectuării controlului casieriei prin semnarea pe fila registrului de casă din data efectuării controlului casieriei

permanent

Entitatea/structura auditată: Serviciul Financiar FiscalitateData şi semnătura conducătorului: Auditori interni: Mihăilă ElenaData şi semnătura:

Cap 4. PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA AUDITULUI INTERN ÎN

ROMÂNIA

69

Evoluţiile recente pe plan internaţional, în special marile cazuri de fraudă şi faliment

care au afectat atât mediul de afaceri de peste ocean, cât şi cel european, au adus în actualitate

mai mult ca niciodată tema unei guvernanţe corporative eficiente şi transparente.

Ca o consecinţă evidentă, comitetele de audit şi conducerea executivă se bazează din

ce în ce mai mult pe auditul intern pentru a-şi îndeplini responsabilităţile privind guvernanţă.

Pentru a răspunde acestor cerinţe în creştere, auditul intern trebuie să îşi desfăşoare

activitatea la cel mai înalt nivel profesional şi calitativ şi să urmărească îmbunătăţirea

continuă a performanţelor.

În general este nevoie ca prin asociere să existe minim 2 auditori interni pentru a se

asigura o acoperire adecvată, considerându-se că o structură cu 6 persoane încadrate cu normă

întreagă ar fi suficientă pentru ca activitatea de audit intern să fie eficientă.

4.1. Perspective în auditul privat

În momentul de faţă, în România în ceea ce priveşte organizarea auditului intern în

cadrul instituţiilor din sectorul particular există lacune de natură legislativă (lipsa legislaţiei în

domeniu), precum şi organizarea defectuoasă sau chiar lipsa cu desăvârşire a departamentelor

de audit intern din cadrul societăţilor comerciale. Aceste neajunsuri ar trebui să constituie o

prioritate pentru o bună dezvoltare a domeniului economic.

Pe plan intern firmele au obligaţia de a constitui departamente de audit intern sau mai

există varianta externalizării auditului.

În România, auditul intern are un caracter de pionierat în sectorul privat, datorită

faptului că s-a acordat o atenţie sporită doar mediului public în detrimentul celui privat.

Pentru o cât mai bună implementare a Standardelor Internaţionale de Audit este bine a se

sublinia faptul că auditorii interni şi managerul trebuie priviţi ca parteneri şi nu ca adversari,

având aceleaşi obiective, printre care eficacitatea actului de management şi atingerea ţintelor

propuse. Managerii trebuie să înţeleagă recomandările auditorilor, să perceapă ajutorul pe care

îl primesc pentru stăpânirea riscurilor care apar şi evoluează continuu, raportat la poziţia

acestora în cadrul entităţii.23

Standardele Internaţionale precizează că auditorul intern nu trebuie să cunoască toate

meseriile din lume. Oricât s-ar strădui, acesta nu poate fi la fel de bun ca cel care face zilnic

acelaşi lucru, deci munca auditorului intern poate fi ineficientă în această situaţie, de aceea se

23 M. Ghiţă, M. Sprânceană, Auditul intern al instituţiilor publice, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2004, p.19.

70

recomandă lucrul în echipă formată din specialişti în domeniile auditate. Specialitatea

auditorului intern este sistemul de control intern. Însă pentru a-şi putea exercita specialitatea,

acesta trebuie să aibă o bună cunoaştere a mediului pe care-l auditează, să înţeleagă cadrul

legislativ şi normativ şi să-şi însuşească cultura organizaţională.24

Pe măsură ce firmele româneşti încep să vadă avantajele ce rezultă din dezvoltarea

şi consolidarea operaţiunilor de audit intern, vor fi conştienţi şi de avantajele pe care le

oferă consultanţa oferită de specialişti cu experienţă internaţională. În ciuda denumirii date

acestei practici, auditul intern nu trebuie să fie realizat neapărat de personalul companiei.

Deosebirea faţă de un control extern constă în faptul că observaţiile şi concluziile

auditorilor interni rămân confidenţiale. Unul dintre principalele avantaje ale implicării

unui consultant extern în auditul intern este acela al unei garanţii suplimentare de

independenţă. Prin urmare este probabil că acesta va contribui la dezvoltarea unui

departament eficient de audit, care va obţine rezultate în optimizarea practicilor în afacerile

companiei.

Un consultant extern poate ajuta compania în activităţile sale de audit intern în

patru modalităţi principale:

poate conduce singur departamentul de Audit Intern, ceea ce înseamnă că firma îşi va

externaliza integral activităţile de audit intern către consultantul extern;

poate contribui la înfiinţarea unui departament de Auditului Intern, aceasta

însemnând că poate angaja personal, poate ajuta la stabilirea obiectivelor şi definirea

principiilor de baza conform cărora va funcţiona departamentul;

poate ajuta la restructurarea departamentului de Audit Intern, de exemplu făcând

recomandări pentru recrutarea sau reorientarea profesională a personalului.

poate efectua o evaluare a departamentului de Audit Intern din punctul de vedere al

asigurării calităţii. Evaluarea poate implica efectuarea unei comparaţii între

departamentul de audit intern şi departamentele altor companii

Externalizarea auditului poate fi realizată fără a fi denaturată funcţia acestuia,

deoarece însăşi forţa acestei funcţii constă în faptul că cei care o exercită sunt impregnaţi de

cultura mediului lor.

4.2. Auditul intern şi guvernarea organizaţiilor. Conceptul de valoare adăugată

Guvernarea organizaţiilor reprezintă un concept foarte larg, care influenţează într-o

mare măsură şi auditul intern.

24 M. Ghiţă , Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, p. 53

71

În consecinţă, numai după studierea domeniului guvernanţei corporative, al

managementului riscurilor şi al sistemului de control intern putem aborda la adevărata

valoare auditul intern şi rolul acestuia în organizaţie.25

Conducerea corporatistă s-a impus în urma eşecurilor răsunătoare ale unor mari

companii naţionale şi multinaţionale.

Conceptul de guvernare a organizaţiilor înglobează ansamblul funcţiilor şi

activităţilor manageriale desfăşurate indiferent de nivel, prin care se asigură transparenţa

tuturor operaţiunilor efectuate, monitorizarea şi adaptarea continuă a sistemului de control

intern în vederea gestionării legale şi eficiente a riscurilor potenţiale şi care să confere

managementului şi organizaţiei un plus de siguranţă în aplicarea strategiilor, tacticilor şi

politicilor stabilite.

Domeniile vizate de conceptul conducerii corporatiste sunt: cultura organizaţiei,

managementul riscului, evaluări ale afacerii, rolul managerilor, rapoarte externe, auditul

extern şi auditul intern.

Cu toate că există încă destui manageri deranjaţi de perspectivele modernizării

auditului intern şi ale dezvoltării unui sistem de control intern care să prevină frauda,

inevitabil auditul intern se impune sub presiunea realităţilor impuse de integrarea României

în Uniunea Europeană, ale intensificării luptei împotriva corupţiei, fiind funcţia care poate

aduce un plus de transparenţă într-o societate atât de controversată şi viciată. Într-un

asemenea context, auditul public intern răspunde atât exigenţelor aplicării principiului

guvernanţei corporatiste de prevenire a fraudelor prin asigurarea transparenţei afacerilor şi

operaţiunilor, cât şi a aspiraţiilor managementului de a obţine un plus de asigurare că

organizaţia pe care o conduce este pe drumul cel bun şi că strategiile, tacticile şi politicile

utilizate sunt cele mai eficiente.

Standardele IIA utilizează termenul de valoare adăugată în dezvoltarea conceptelor

privind auditul intern, însă există multe discuţii despre modalităţile de evaluare a acesteia.

Analizând procesele de producţie, este mai uşor de stabilit valoarea adăugată, deoarece

această situaţie de cele mai multe ori este evidentă.

În cazul auditului intern este dificilă munca de cuantificare a valorii adăugate aduse

entităţii auditate. Desigur, poate fi considerată ca valoare adăugată schimbarea mentalităţii

celor auditaţi, recomandările privind evaluarea riscurilor şi reorganizarea sistemului de

control managerial, dar acestea sunt greu, dacă nu imposibil de cuantificat.

25 M. Ghiţă , Guvernanţa corporativă, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, p. 16

72

Managerii, în cea mai mare parte, aşteaptă sprijin în cazul decizional, prin concluziile

şi recomandările oferite de auditul intern, respectiv un ajutor efectiv, care obligă serviciul de

audit să devină un serviciu tot mai valoros pentru management.

Serviciile oferite de structura de audit intern se referă fie la consilierea

managementului pentru a face lucrurile mai bine, fie la asigurarea funcţionalităţii sistemului

de control intern, dar managerul rămâne în final responsabil pentru deciziile luate.

În general, auditul intern este implementat prin aplicarea standardelor de audit intern

recunoscute internaţional. În România există lege şi avem cadru normativ şi procedural, în

continuă dezvoltare, iar standardele de audit intern devin o practică în marea majoritate a

entităţilor.

Auditul intern nu mai este un lux, ci a devenit o necesitate pentru managerii

conştienţi că sunt răspunzători pentru protecţia organizaţiilor pe care le conduc împotriva

apariţiei şi manifestării riscurilor şi ameninţărilor care le pot pune în pericol obiectivele.

Plusvaloarea muncii de audit intern nu este numai raportul său şi nici chiar

recomandările şi concluziile,care de fapt constituie un mijloc de comunicare cu

managementul entităţii auditate.26

Valoarea auditului intern este reprezentată de capacitatea sa de a îmbunătăţi sistemul

de control intern al entităţii. Valoarea lui constă în capacitatea acestuia de a face organizaţia

să prospere. Auditorul intern este deci creator de valoare prin intermediul economiilor pe

care le generează, al oportunităţilor pe care le creează şi al pierderilor evitate ca urmare a

activităţii sale.

Bibliografie1. M. Ghiţă, Guvernanţa corporativă, Ed. Economică, Bucureşti, 2008

2. M. Ghiţă, Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009

3. M. Ghiţă, E. Ghiţă, A. G. Manta, D. Voinea,Guvernanţa corporativă şi auditul Intern, Ed. Universitaria, Craiova, 2009

4. M. Ghiţă, M. Sprânceană, Auditul intern al instituţiilor publice, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2004

5. A. Munteanu, Auditul sistemelor informaţionale contabile-cadru general, Ed. Polirom, 2001

26 M. Ghiţă , Auditul Intern, Ed. Economică, Bucureşti, 2009, p. 75

73

6. M. Popescu, P.D. Gruia, C.M. Podolan, Controlul financiar extern & auditul performanţei, Ed.Bren, Bucureşti, 2011

7. Jacques Renard – Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, France, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanţat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, Bucureşti, 2003

8. A. Rusovici, F. Cojoc, Gh. Rusu, Audit financiar la societăţile comerciale, Ed. Regia Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003

9. M. Toma, Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2005

10. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr. 953/2002

11. Hotărârea nr. 88/2007 pentru aprobarea Normelor de audit intern, elaborate de CAFR, Monitorul Oficial nr. 416/2007

12. Hotărârea de Guvern nr. 675 din 28.06.2007 privind reorganizarea prin divizare parţială a societăţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice

13. Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern, Monitorul Oficial nr. 91/2004

14. OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, Monitorul Oficial nr. 130 bis/2003

15. OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern, Monitorul Oficial nr. 128/2004

16. OMFP nr. 769/2003 pentru aprobarea procedurii de avizare a numirii sau destituirii şefilor compartimentelor de audit public intern in entităţile publice

17. OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005

18. OMFP nr. 1389/2006 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 771/2006

19. OMFP nr. 1649/2011 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 140/2011

20. Decret 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operaţiilor de casă

21. OMFP 1850/2001 privind registrele şi forularele financiar-contabile

22. Legea 82/1991 a contabilităţii, actualizată

74

23. Controlul economic financiar, Numărul 1, ianuarie 2010

24. Controlul economic financiar, Numărul 5, mai 2010

25. www.mfinante.ro . UCAAPI – Ghiduri practice

26. www.electrica.ro

75

http://www.electrica.ro/

101848806 audit intern disertatie gestiunea disponibilitatilor banesti

Documents