contabilitatea mijloacelor banesti

Cuprinsul tezei de licenţă cu tema:

„Contabilitatea mijloacelor băneşti şi analiza fluxului acestora”

Introducere………………………………………………………………………… 3

Cap I. Bazele teoretice ale contabilităţii mijloacelor băneşti

1.1. Componenţa, caracteristica si clasificarea mijloacelor băneşti……………. 6

1.2. Reglementarea normativă a operatiunilor cu mijloace băneşti……………. 9

Cap II. Contabilitatea mijloacelor băneşti

2.1. Contabilitatea mijloacelor băneşti in casierie…………………………….. 12

2.2 Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută

naţională…………………………………………………………………………..

2.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile valutare ……………..

Cap III. Analiza fluxului mijloacelor băneşti

3.1. Aprecierea generală a situaţiei fluxurilor de mijloace băneşti………….

3.2 Analiza structurală a fluxurilor mijloacelor băneşt…………………..

3.3 Analiza fluxului de mijloace bănesti prin metoda ratelor…………….

Încheiere…………………………………………………………………………

Bibliografie…………………………………………………………………….

Anexe…………………………………………………………………………….

1

Introducere

Pe parcursul desfasurarii activitatii economice, toate intreprinderile de pe teritoriul RM,

indiferent de forma de organizare interactioneaza cu alte parti cum ar fi: intreprinzatori,

organizatii si institutii publice, salariati si alte persoane. Aceste relatii presupun un schimb

reciproc de bunuri si servicii contra mijloace si documente banesti. Organizarea si evidenta

corecta a operatiunilor cu numerar amelioreaza disciplina financiara a intreprinderii, ii asigura

stabilitate si siguranta pe piata.In prezent, majoritatea decontarilor intre agentii economici se

efectuiaza prin virament la cont curent.Totusi nu exista persoane fizice sau juridice care pot sa-si

desfasoare activitatea operationala fara a efectua incasari si plati de numerar.

Actualitatea temei investigate se explica prin faptul ca banii reprezinta cea mai valoroasa

resursa de care dispune entitatea. De aceea, studierea principalelor trasaturi ale evidentei,

controlului si analizei operatiunilor cu mijloace banesti duce la o mai buna conservare si utilizare

rationala a acestora.

Scopul şi obiectivele tezei constau în cercetarea formelor de tranzactionare a produselor,

marfurilor si serviciilor în cadrul entităţii şi analiza conformităţii acestora cu cadrul legislativ,

depistarea deficienţelor si plusurilor aferente domeniului investigat.

Pentru a realiza acest obiectiv au fost stabilite urmatoarele sarcini:

1. Scoaterea in evidenta a particularitatilor ce tin de componenta si clasificarea mijloacelor

banesti;

2. Cercetarea mecanismelor de tinere a evidentei sintetice si analitice a mijloacelor banesti

in cadrul entitatii;

3. Identificarea principalelor tipuri si forme de efectuare a platilor;

4. Examinarea documentelor primare si centralizatoare intocmite la incasarea si plata

numerarului;

5. Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor banesti in cadrul entitatii;

Suportul metodologic si teoretico-stiintific il constituie analiza materiei, fenomenelor,

proceselor prin inductie, deductie, analiza si sinteza, precum si sursele legislative: „Legea

Contabilitatii”, S.N.C, Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare al

intreprinderilor, alte regulamente si instructiuni in vigoare.

2

In calitatea de obiect de investigatie serveste intreprinderea mixta „Izoplast” SRL, o

companie ce activeaza de 10 ani in sfera materialelor de constructii. Pentru a aprecia situatia

economico-financiara a entitatii se vor utiliza datele contabilitatii pentru perioada anului 2010.

Î.M.”Izoplast”S.R.L a fost fondata la 21 noiembrie 2001, fiind inregistrata la Camera

Inregistrarii de Stat a Ministerului Justitiei al RM ca societate cu raspundere limitata cu

nr.1002600051791, situindu-se pe adresa juridica: Republica Moldova, municipiul Chisinau,

str.Grenoble, 149 A. In prezent S.R.L “Izoplast” este un fruntas in sfera produselor din polisterol

si un partener de afaceri de incredere. Toate produsele fabricate in cadrul intreprinderii sunt de

calitate inalta, la producerea acestora fiind utilizata materie prima importata din Finlanda, China

si Bulgaria.

Entitatea se ocupa preponderent cu fabricarea a:

trei marci de polistiren cel mai frecvent utilizate pe piata autohtona (PSB-S-15, 25, 35);

cutiilor termo-rezistente din polistiren folosite pentru transportarea si depozitarea

produselor din carne, peste, precum si a fructelor, legumelor;

ambalajelor din polistiren pentru mobilier, electrocasnice si alte bunuri de larg consum.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea evidentei contabile o poarta conducatorul

societatii “Izoplast” care este obligat sa creeze conditiile necesare pentru tinerea corecta a

contabilitatii si prezentarea la timp a rapoartelor financiare, asigurarea executarii stricte de catre

personalul societatii a cerintelor contabilului-sef privind intocmirea documentelor si prezentarea

informatilor necesare pentru tinerea contablitatii si completarea rapoartelor financiare.

Aparatul contabil al companiei “Izoplast” se afla in raspunderea contabilului-sef si a

asistentului contabilului.Asistentul se subordoneaza contabilului-sef, care la rindul sau ii

formuleaza toate sarcinile si obligatiile sale.

Contabilul sef este responsabil de:

Intocmirea rapoartele finaciare anuale si trimestriale, a balantelor de verificare si a

situatiilor lunare privind principalii indicatori economici si financiari;

Calculul obligatiei fiscale si intocmirea “Declaratiei privind impozitul pe venit”;

Coordonarea activitatilor de stabilire a preturilor si tarifelor pentru produsele si prestatiile

efectuate de unitate;

Indeplinirea functiei de casier superior al intreprinderii;

3

Analiza situatiei patrimoniale, a structurii cheltuielilor si acumularilor de mijloace

banesti;

Intocmirea darilor de seama si prezentarea acestora conducerii, formularea masurilor de

imbunatatire a activitatii entitatii.

La rindul sau asistentul contabilului are sarcina de a oferi suport contabilului-sef in activitatile

economico-financiare, de a intocmi documente primare, facturi, registrul de casa, raportului de

gestiune, de a completa documentele fiscale conform legislatiei si de a realiza inventare

periodice.

Contabilitatea SRL Izoplast este automatizata si toate operatiunile economice sint

inregistrate in calculator prin intermediul programei informatice 1C Бухгалтерия,iar prelucrarea

datelor contabile se efectuiaza in mod automat de computer. Pentru inregistrarea in contabilitate

a informatiei economico-financiare se utilizeaza atit documente tipizate, cit si documente

elaborate de societate.

Capitolul I reprezinta o corelare strinsa a aspectelor teoretice legate de clasificarea,

componenta si reglementarea contabilitatii mijloacelor banesti si a aspectelor practice regasite in

evidenta intreprinderii Izoplast.

Capitolul II se refera nemijlocit la contabilitatea mijloacelor banesti: evidenta sintetica si

analitica a numerarului aflat in casierie, documentele primare intocmite la efectuarea incasarilor

si platilor, descrierea procedurii de inventariere a mijloacelor banesti si a modalitatilor de

imputare a lipsurilor sau plusurilor de numerar constatate. De-asemenea, in cadrul acestui capitol

sunt prezentate formalitatile parcurse pentru a deschide un cont curent in moneda nationala sau

in valuta straina in cadrul institutiilor bancare autorizate de pe teritoriul RM; sunt studiate

decontarile cu furnizorii, salariatii intreprinderii, organele fiscale si de asigurari. Totodata sunt

cercetate particularitatile ce tin importul si exportul produselor, aparitia diferentelor de curs

valutar, modalitatea de contabilizare a acestora si impactul pe care il au asupra profitului

societatii.

Capitolul III cuprinde trei metode de efectuare a analizei fluxurilor de mijloace banesti:

analiza orizontala, analiza verticala si analiza prin metoda ratelor. Scopul calculelor efectuate

este de a determina principalele surse de incasari si directii de plata a numerarului, cit si masurile

ce pot fi intreprinse pentru a imbunatati pozitia intreprinderii pe piata si pentru a atrage investiti

straine.

4

Cap I. Bazele teoretice ale contabilităţii mijloacelor banesti

1.1 Componenţa şi clasificarea mijloacelor banesti

In conformitate cu S.N.C7 “Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”, acestea reprezinta

disponibilităţi băneşti în casierie, depozite, conturi de decontare, valutare şi în alte conturi la

bănci.Prin urmare mijloacele banesti constituie sursele primare si cu cel mai inalt grad de

lichiditate din cadrul entitatii utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creantelor si a datoriilor,

achitarea impozitelor si efectuarea tuturor operatiunilor necesare pentru functionarea normala a

societatii.

Privind prin prisma insemnatatii pe care o au mijloacele banesti pentru oricare entitate din

cadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele care initiaza si

finalizeaza ciclul economic intern. Marimea elementelor patrimoniale se contureaza tot prin

intermediul banilor, astfel obtinind o imagine clara si reala a situatiei economico-financiare, in

particular evidentierea principalilor indicatori economici: venit, cheltuiala si rezultat

financiar.Mijloacele banesti determina statutul intreprinderii in sfera afacerilor,iar volumul

acestora exprima capacitatea entitatii de a plati obligatiuni si de a mentine o stare de

solvabilitate.

Clasificarea mijloacelor banesti este indispensabila pentru o gestionare eficienta a

resurselor monetare. Asadar, conducerea entitatii trebuie permanent informata despre lichiditatile

de care dispune, cit si de resursele inghetate in conturile bancare in vederea alocarii reusite in

anumite sfere ce prezinta interes si necesita investitii. O manipulare adecvata a banilor va aduce

pe de-o parte un profit suplimentar societatii si pe de-alta parte un stimul enorm, deoarece

profitul este scopul activitatii si conditia datorita careia aceasta entitate exista.

Conform literaturii de specialitate, exista numeroase criterii de clasificare a mijloacelor

banesti, acestea fiind :

În funcţie de valuta în care sînt exprimate:

1. Moneda nationala;

2. Valuta straina;

În funcţie de locul păstrării si formele de existenţă:

1. Casa;

2. Cont curent;

5

3. Cont valutar;

În funcţie de posibilitatea utilizării:

1. Mijloace banesti legate;

2. Mijloace banesti nelegate.

Moneda nationala reprezinta leul moldovenesc si cuprinde toate bancnotele şi monedele

metalice emise de către BNM, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturile în lei

moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din străinătate, precum si cecurile în lei

moldoveneşti, care sînt eliberate şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile în lei

moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din străinătate. Pentru a reflecta valoarea bunurilor

vindute sau a serviciilor prestate, agentii economici rezidenti deseori exprima preturile in valuta

straina.Totusi in conformitate cu legislatia in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul tarii

trebuie efectuate exclusiv in lei moldovenesti.

Valuta straina include bancnotele şi monedele metalice emise de către organele autorizate

ale statelor străine, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturi în unităţile băneşti

ale statelor străine, precum şi în cele de decontare internaţionala si cecurile în valută străină care

sînt eliberate şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile valutare deschise la băncile din

Republica Moldova şi din străinătate. Conform „Legii privind reglementarea valutară nr.62-XVI

din 21.03.2008”,din momentul efectuarii tranzactiei si virarii sumei la contul valutar,

intreprinderea are maxim 7 zile pentru a converti valuta straina in moneda nationala. Aceasta

masura ii permite BNM sa controleze economiile valutare ale rezidentilor, sa manipuleze cu

cursul valutar, astfel incurajind leul moldovenesc.

Pentru a efectua decontari cu agentii economici nerezidenti, SRL Izoplast realizeaza

operatiuni de vinzare–cumparare a valutei straine prin intermediul bancilor autorizate din RM.

Valuta straina procurata (de obicei dolari americani, euro sau ruble rusesti) este virata in

conturile din strainatate ale persoanelor juridice drept contravaloare pentru bunurile si serviciile

furnizate.

Casa este locul pastrarii lichiditatilor in lei si in valuta straina, a titlurilor de valoare si a

documentelor financiare ce se afla in interiorul entitatii. Orice entitate trebuie sa dispuna de o

casierie bine pusa la punct, de un cont curent si un cont valutar. In practica internationala se

considera ca casieria constituie o conditie obligatorie si o sursa necesara pentru acoperirea

6

cheltuielilor curente ale societatii, cum ar fi achitarea salariilor, premiilor, indemnizatiilor,

acordarea avansului titularului de avans.

In conformitate cu legislatia RM, orice intreprinzator poate deschide unul sau mai multe

conturi curente in moneda nationala la orice banca autorizata de BNM de pe teritoriul tarii.

Aici sunt concentrate disponibilitatile intreprinderii obtinute de la realizarea marfii, prestarea

serviciilor, executarea lucrarilor, imprumuturile bancare pe termen lung sau mediu si alte resurse.

Din contul curent se vireaza mijloace banesti furnizorilor de materie prima, energie electrica si

termica, organelor fiscale pentru stingerea datoriilor la buget, societatilor ce presteaza servicii de

arenda, lucratorilor intreprinderii. Transferurile bancare se efectuiaza doar la ordinul sau cu

consimtamintul conducatorului institutiei.

Deschiderea contului curent in valuta straina este necesara pentru efectuarea

transferurilor in folosul agentilor economici nerezidenti, rambursarea creditelor in valuta straina,

achitarea cheltuielilor de deplasare salariatilor intreprinderii. Transferul valutei straine din contul

persoanei juridice rezidente in contul altor persoane fizice sau juridice rezidente este interzisa.

Gruparea mijloacelor banesti din punct de vedere al liberului acces a dus la aparitia a

doua notiuni noi in literatura de specialitate. Mijloace banesti legate aparţin întreprinderii cu

drept de proprietate, insa nu pot fi utilizate din anumite motive, cum ar fi:

Din motive politice, de obicei pe timp de razboi sau conditii de criza;

Prin hotarirea instantei de judecata, la decesul titularului de cont sau datorita activitatii

sale criminale;

In cazul nerespectarii conditiilor contractuale stabilite de cele doua parti, neonorarea

obligatiunii de plata.

Blocarea mijloacelor banesti din conturile curente se efectuiaza prin intermediul unui ordin de

incasare pe care exportatorul marfii il da bancii importatorului pentru decontarea marfurilor.

Acest document se numeste dispozitie incasso si este utilizat pentru a bloca mijloacele banesti

aflate in conturile bancare ale beneficiarului, pina cind acesta nu-si onoreaza obligatiunea de

plata fata de furnizor.

Pentru perioada cercetata, SRL Izoplast nu dispune de mijloace banesti blocate sau sechestrate si

are acces la toate disponibilitatile intreprinderii.

Mijloacele banesti nelegate apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber in efectuarea

incasarilor si platilor de numerar din casieria sau conturile curente din institutiile bancare.

7

1.2. Reglementarea normativă a operatiunilor cu mijloace băneşti

Contabilizarea mijloacelor banesti constituie un element cheie al conducerii entitatii.

Luarea unor masuri adecvate de securitate duce la o mai buna conservare a resurselor existente,

iar evidenta corecta a banilor inlatura sanctiunile si penalizarile aplicate de organele fiscale.Prin

urmare, arta de a gestiona cu fluxurile de mijloace banesti nu se rezuma doar la economisirea cit

mai stringenta a acestora, ci la optimizarea volumului de numerar disponibil si o planificare

exacta, astfel incit la executarea fiecarei plati sa apara un feedback sub forma de incasari. In

acest scop, contabilitatea intreprinderii trebuie sa respecte prevederile principalelor acte

normative privind evidenta si impozitarea mijloacelor banesti.

Casieria societatii Izoplast este organizata in conformitate cu Normele pentru efectuarea

operatiunilor de casa in economia nationala a RM, aprobat prin Hotarirea Guvernului RM

nr.764 din 25.11.1992.Actul legislativ nu prevede o suma maxima de mijloace banesti permisa

de a fi pastrata in casierie. Insa intreprinderile sînt obligate să remita instituţiilor financiare ce le

deservesc toate surplusurile de numerar ce depăşesc necesarul minim pentru efectuarea

decontărilor la începutul zilei următoare, pentru înscrierea lor în conturile curente.Intreprinderea

Izoplast stabileste de sine-statator necesarul minim în baza unei dispoziţii interne si păstreaza

mijloacele băneşti în casierie în limita stabilita, fără încălcarea legislaţiei în vigoare. In

conformitate cu ordinul conducatorului SRL Izoplast, necesarul minim ce trebuie pastrat in

casierie este de 5 000 lei.

La inceputul zilei operationale, contabilul intreprinderii Izoplast eliberează casierului un

avans în numerar pentru efectuarea operaţiunilor de plată.Acesta la rindul sau, completeaza

ordinul de plata ca confirmare a primirii mijloacelor banesti si o transmite contabilului pentru

efectuarea inscrierilor necesare in registrul de casa.Toate incasarile si platile de numerar se

efectuiaza prin intermediul casierului.Acesta intocmeste dispozitia de plata la eliberarea

mijloacelor banesti in gestiune si dispozitia de incasare, la primirea banilor de la persoane fizice

si juridice.Concomitent, casierul elibereaza cecul drept dovada de efectuare a operatiunii si

consemneaza miscarile de numerar in registrul de casa. La sfîrşitul zilei, casierul preda

contabilului-sef restul de numerar şi documentele de casă ale operaţiunilor efectuate.

Înscrierea în jurnal se efectuiaza în 2 exemplare prin foaia indigo cu pix sau

cerneală.Exemplarul doi se detaşeaza şi serveşte casierului pentru dări de seamă contabile.Primul

exemplar rămîne în registrul de casă.Documentul este completat in ordine consecutiva pina la

sfirsitul perioadei de gestiune. La inceputul anului urmator, operatiunile sunt inregistrate intr-un

registrul de casa nou.8

Decontarile cu personalul intreprinderii Izoplast se efectuiaza in numerar.In casa se

pastreaza numerarul necesar pentru retribuirea muncii, plata contributiilor de asigurare sociala si

medicala, burselor, pensiilor, pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare. La eliberarea

salariilor si indemnizatiilor, contabilul-sef intocmeste borderoul de plata in care sunt reflectate

marimea retributiilor acumulate pe intreaga entitate, fara a intocmi dispozitie de plata pentru

fiecare salariat.

Decontarile intre SRL Izoplast si alti agenti economici se efectuiaza de regula prin

virament din cont curent.Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor

la bancile autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr297 din

25.11.2004 stipuleaza ca orice persoana juridica, reprezentanta infiintata in Republica Moldova a

persoanei juridice nerezidente, intreprinzator individual, persoana fizica, poate deschide unul sau

mai multe conturi bancare, pentru efectuarea operatiunilor economice in moneda nationala sau in

valuta straina. La finele anului 2002, in scurt timp dupa inscrierea intrepinderii Izoplast in

Registrul de stat al persoanelor juridice, la cererea conducatorului si prezentarea pachetului de

documente a fost deschis contul curent al societatii in cadrul MoldovaAgroIndBank (MAIB).In

prezent, SRL Izoplast detine doua conturi, in lei moldovenesti si in valuta straina, deschise in

cadrul instituiei bancare mentionate.

Transferul mijloacelor banesti in favoarea agentilor economici sau institutiilor

guvernamentale se efectuiaza in baza ordinului de plata intocmit de catre intreprindere in

conformitate cu cerintele Regulamentului cu privire la transferul de credit, aprobat prin

Hotarirea BNM nr.373 din 15.12.2005.Ordinul de plata se intocmeste in limba de stat in unul sau

mai multe exemplare si se se prezinta spre executare la banca platitoare de catre emitent sau de

catre persoana imputernicita a acestuia in ziua in care a fost emis.MAIB trece la scaderi suma

indicata in ordinul de plata si o transfera in contul bancii beneficiarului.

Un alt document de plata utilizat mai rar pe teritoriul RM este acredtitivul

documentar.Potrivit Regulamentului privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil si

acoperit pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr.122 din 29.05.2003,

acesta reprezintă un angajament, prin care banca emitentă, acţionînd la cererea clientului său şi

conform instrucţiunilor acestuia, efectuiază o plată către beneficiar ori la ordinul acestuia sau

autorizează o altă bancă să efectueze o astfel de plată.SRL Izoplast nu utilizeaza acreditive in

efectuarea decontarilor cu alti agenti economici.

9

Regularizarea operatiunilor de plata fata de persoanele juridice nerezidente este prevazuta

de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin

Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994.Contul

curent in valuta straina al SRL Izoplast se alimenteaza din sumele transferate de peste hotarele

tarii pentru bunurile si serviciile livrate, din operatiunile de vinzare a leilor moldovenesti si din

dobinzile calculate la depozitele in valuta straina.Din disponibilitatile valutare aflate in banca,

intreprinderea efectuiaza urmatoarele operatiuni:

Transferul mijloacelor banesti in institutiile bancare din strainatate;

Vinzarea valutei contra lei moldovenesti sau alta valuta;

Rambursarea creditelor si imprumuturilor in valuta straina;

Achitarea comisioanelor si dobinzilor pentru creditele in valuta straina contractate.

Transferul valutei străine din contul SRL Izoplast se efectuează în baza documentelor

justificative, care se prezintă la banca în original şi în fotocopii.Documentele în original se

restituie intreprinderii, iar fotocopiile acestora autentificate de către persoana responsabilă a

băncii se păstrează la MAIB.Operatiunile de vinzare–cumparare a valutei straine se efectuiaza

prin intermediul dealerilor autorizati (banca licentiate sau case de schmib valutar), care

informeaza permanent intreprinderea despre normele si restrictiile in vigoare.S.N.C.21”Efectele

variatiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii

Moldova nr.16 din 29.01.1999 descrie etapele parcurse la convertirea mijloacelor

banesti.Acestea sint:

1. stabilirea tipului cursului de schimb valutar;

2. identificarea datei la care trebuie efectuată convertirea;

3. determinarea mărimii absolute a cursului de schimb valutar;

4. calcularea propriu-zisă a echivalentului;

5. constatarea şi contabilizarea diferenţei de curs.

La finele perioadei de gestiune, contabilul intreprinderii Izoplast acumuleaza toate

documentele ce atesta miscarea mijloacelor banesti in casierie si in conturile bancare si in baza

acestora intocmeste Raportul privind fluxul mijloacelor banesti.Cerintele de redactare a

raportului sunt consemnate in SNC7, cu aceeasi denumire.Informatia prezentata in Raportul

privind fluxul mijloacelor banesti este utilizata de catre managerii, proprietarii si partenerii

intreprinderii cit si de potentialii creditori si investitori pentru a aprecia dinamica resurselor

banesti, lichiditatea si solvabilitatea companiei.In baza datelor cuprinse in raport, managerul

intreprinderii Izoplast ia decizii cu privire la gestionarea mai eficienta a banilor.

10

Cap II. Contabilitatea mijloacelor băneşti

2.1. Contabilitatea mijloacelor băneşti in casierie

Esenta banilor consta nu doar volumul acestora, ci si in proprietatile pe care le

poseda.Banii constituie cea mai activa parte a patrimoniului unei entitati si sunt indispensabili la

intermedierea tranzactiilor intre agentii economici. Pe linga faptul ca banii reprezinta un mijloc

de convertibilitate internationala a marfurilor, bunurilor imobiliare, bijuteriilor s.a., acestia

constituie un instrument de comparatie a preturilor existente pe piata. De aceea evidenta corecta

a banilor este misiunea intregii echipe de contabili si a managementului entitatii.Principalele

obiective ale contabilitatii mijloacelor banesti in cadrul intreprinderii Izoplast sunt efectuarea

inregistrarilor corect, complet si la timp, executarea controlului lichiditatilor si a documentelor

banesti.

In cadrul intreprinderii Izoplast, banii sunt concentrati si pastrati in masinile de casa si

control (MCC). Casa reprezinta totalul lichiditatilor monetare curente ale intreprinderii in lei si

in devize si sub forma altor valori (timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete

si bilete de calatorie). Exploatarea MCC se efectuiaza in concordanta cu Regulamentul cu privire

la modul de exploatare a masinilor de casa si control cu memorie fiscala, aprobat prin decizia

Comisiei interdepartamentale pentru masinile de casa si control din 24.07.1998.In vederea

asigurarii securitatii numerarului din casierie, proprietarii intreprinderii au luat decizia de a

instala in incapere un sistem de alarma si de supraveghere video.

Responsabil de administrarea casieriei este asistentul contabilului, cu care SRL Izoplast a

incheiat un contract de raspundere materiala deplina. Asistentul utilizeaza cu precautie masina,

urmeaza regulile de inregistrare a operatiunilor de casa, se asigura de integritatea banilor si in

cazul depistarii unei lipse sau surplus banesc este prima persoana chestionata de conducerea

entitatii. La inceputul zilei operationale casierul deschide oficiul, verifica lacatile, usile, gratiile

ferestrelor cit si prezenta stampilelor.In baza ordinului de plata semnat de contabilul

intreprinderii, asistentului i se elibereaza un avans din casa intreprinderii pentru efectuarea

platilor in numerar.

Pentru a-si suplini necesitatile de lichiditati, SRL Izoplast ridica mijloacele banesti din

contul curent in casierie in baza cecului de decontare.In acest scop, intreprinderii i se elibereaza

carnetul de cecuri.Contabilul completeaza documentul, il semneaza impreuna cu conducatorul

societatii si-l preda casierului.In cec de-asemenea se indica directiile de utilizare a mijloacelor

banesti. Documentul este sectionat in doua parti: o parte ramine la sediul bancii, iar cealalta parte

11

este restituita institutiei si serveste drept dovada de ridicare a numerarului. La intrarea

mijloacelor banesti in casierie se intocmeste dispozitia de incasare semnata de contabil.

Documentul este stampilat si inregistrat in jurnalul de casa.

Documentele de casa intocmite la SRL Izoplast pentru a tine evidenta incasarilor si

platilor de mijloace banesti sunt:

1. Dispozitia de incasare si chitanta anexata la aceasta;

2. Dispozitia de plata;

3. Jurnal–order;

4. Registru de casa;

5. Act de inventariere a mijloacelor banesti.

In conformitate cu art.20 din “Norme pentru efectuarea operatiunilor de casa aprobate prin

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova din 25 noiembrie 1992 nr.764”,la primirea

dispozitiilor de incasare sau de plata casierul este obligat sa verifice:

Autenticitatea semnaturilor aplicate de catre contabilul–sef, conducatorul intreprinderii

sau persoanelor imputernicite de acestia;

Corectitudinea intocmirii documentelor;

Prezenta anexelor indicate in dispozitia de plata sau de incasare.

Dispozitiile de incasare si de plata sint completate cu ajutorul unui pix simplu sau cu cerneala

sau prin intermediul masinii dactilograf.Acestea trebuie sa aiba un aspect clar, citet, respectiv nu

se admit stersaturi sau rectificari (art. 19).

Evidenta sintetica a mijloacelor banesti in casierie se tine in contul de activ 241”Casa”.In

debitul acestui cont se reflecta toate incasarile de mijloace banesti, iar in credit toate platile in

numerar.Soldul contului este debitor si reflecta suma numerarului existent in casierie la finele

perioadei de gestiune. In cadrul contului 241 pot fi deschise urmatoarele subconturi:

241.1 “Casa in valuta nationala”;

241.2 “Casa in valuta straina”;

241.3 “Mijloace banesti in numerar legate”.

In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul RM se

efectuiaza in moneda nationala. Respectiv, in casieria intreprinderii “Izoplast” se pastreaza doar

lei moldovenesti, iar la contabilizarea incasarilor si platilor de numerar se utilizeaza subcontul

241.1 “Casa in valuta nationala”.

12

Principala sursa de provinienta a mijloacelor banesti din casieria intreprinderii reprezinta venitul

obtinut din vinzarea produselor si prestarea serviciilor.Comercializarea placilor de polisteren si a

altor produse fabricate din acest material se realizeaza in sectia-vinzari din cadrul intreprinderii.

Aici este amplasata cea de-a doua casierie, in care se acumuleaza mijloacele banesti provenite

din vinzari. La sfirsitul zilei operationale, casieria sectiei se inchide, iar numerarul incasat de la

persoanele fizice si juridice este transferat in casa intreprinderii.

Nr.1

Astfel, la data de 22.12.10 s-a intocmit dispozitia de incasare a numerarului nr.508 (anexa 5),

drept confirmare de primire a mijloacelor banesti de la S.R.L “Alitex-Com” pentru placile de

polisteren vindute. Intrarea numerarului a fost inregistrata in registrul de casa, iar ulterior s-au

intocmit formule contabile:

1. Incasarea numerarului din vinzari la suma fara TVA:

Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 1674 lei

Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –

1674 lei

2. Reflectarea sumei TVA (20%) aferente produselor comercializate:


Credit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa

pe valoarea adaugata” – 335 lei.

Desi comercializarea produselor si serviciilor este o sursa incontestabila de mijloace banesti,

intreprinderea Izoplast obtine venituri suplimentare si din surse secundare, cum ar fi veniturile

din arenda operationala sau plusurile constatate in urma inventarierii, ce contribuie la majorarea

cifrei de afaceri.

Din punct de vedere teoretic, situatia in care banii se incaseaza in momentul efectuarii

tranzactiei, se intilneste destul de frecvent. Insa practica contabila arata ca achitarea de obicei se

efectuiaza prin transfer la cont curent, de unde mai apoi se ridica banii si se depun in casieria

entitatii.In rezultat apare o discordanta dintre momentul transmiterii drepturilor de proprietate

asupra produselor, marfurilor si prestarii serviciilor si momentul achitarii acestora.In acest caz in

contabilitate se constata aparitia creantei comerciale.

13

Nr.2

La 15 decembrie 2010 a fost emisa dispozitia de incasare nr.500 (anexa 6) conform careia s-au

primit mijloace banesti din vinzarea polisterenului expandat de la S.R.L.”Svetlanse”.Compania a

achitat prin transfer la cont curent o transa din suma totala datorata I.M. “Izoplast”.

1. Reflectarea produselor livrate (fara TVA):

Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de

primit din tara” – 1025 lei


1025 lei

2. Reflectarea sumei TVA aferente produselor livrate:


primit din tara” – 205 lei



3. La achitarea produselor livrate de catre S.R.L.”Svetlanse” s-a efectuat inregistrarea:


Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de

primit din tara” – 1230 lei.

Nr.3

In noiembrie 2010, in casieria sectiei–vinzari s-au primit mijloace banesti de la o persoana fizica

pentru placile de polisteren vindute.Casierul a intocmit dispozitia de incasare a numerarului

(anexa 7), iar persoanei fizice i-a eliberat bonul de casa drept dovada de efectuare a achitarii. In

contabilitate s-au efectuat urmatoarele inregistrari:

1. La livrarea produselor s-a intocmit urmatoarea formula contabila:


primit din tara” – 40 601 lei

14


40 601 lei

2. Reflectarea sumei TVA aferente produselor livrate:

Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 221.1

“Facturi de primit din tara” – 8120 lei



3. La achitarea de catre cumparator a produselor livrate:

Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 48 721 lei

Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de

primit din tara” – 48 721 lei.

In activitatea uzuala, SRL Izoplast deseori efectuiaza decontari cu persoanele fizice si juridice

rezidente, cu autoritatile publice prin intermediul titularilor de avans.La eliberarea avansului,

intre angajatul intreprinderii si insasi intreprinderea se formeaza creanta a personalului care se

contabilizeaza cu ajutorul contului de activ 227”Creante pe termen scurt ale personalului”.In

acest cont se inregistreaza de-asemenea retributiile achitate in plus angajatilor entitatii,

recuperarea prejudiciului material din vina salariatilor si alte datorii.

Decontarea creantelor cu personalul se efectuiaza prin formula contabila:

Debit contul 241”Casa”

Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”

Nr.4

La 23.12.10 , casierul intreprinderii Izoplast a intocmit dispozitia de incasare nr.514 (anexa 8) in

baza careia s-au incasat 104, 74 lei de la un angajat al companiei care a depasit pachetul de

convorbiri telefonice. La inregistrarea sumei datorate de angajatul intreprinderii s-a efectuat

formula contabila:

Debit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 “Creante pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale” – 104, 74 lei;

15

Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.6”Alte venituri operationale” –

104,74 lei;

La incasarea numerarului de la persoana fizica s-a intocmit inregistrarea:

Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 104, 74 lei;

Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 “Creante pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale” – 104, 74 lei.

Creantele privind veniturile calculate reprezinta sumele datorate intreprinderii de catre persoane

fizice si juridice in temeiul contractelor comerciale, de arenda curenta, leasing, contractelor de

depozit si imprumut s.a. La categoria veniturilor calculate se refera veniturile privind arenda,

privind dobinzile, redeventele si dividendele calculate. Stingerea creantelor se realizeaza prin

intocmirea urmatoarei inregistrari:


Credit contul 228” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”

Nr.5

S.R.L”Izoplast” a incheiat un contract de arenda operationala cu S.R.L.”Trivoli-Com”, in baza

caruia cel din urma achita lunar 2000 lei pentru chiria unei incaperi de 87 m.p. In decembrie

2010 a fost intocmita dispozitia de plata cu privire la incasarea numerarului de la

compania”Trivoli-Com” (anexa 9) si s-au intocmit urmatoarele formule contabile:

1. Reflectarea creantei aferente operatiunilor de arenda:

Debit contul 228” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 228.1“Creante

pe termen scurt privind arenda” – 2000 lei

Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.2”Venituri din arenda curenta” –

2000 lei

2. Incasarea sumei creantei privind arenda operationala:


Credit contul 228” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul

228.1“Creante pe termen scurt privind arenda” – 2000 lei.

16

In situatia in care intreprinderea Izoplast incaseaza numerar din amenzi, penalitati, despagubiri

de la companiile de asigurari, in contabilitate se efectuiaza decontarea altor creante prin formula

contabila:


Credit contul 229”Alte creante pe termen scurt”

Nr.6

La 2 decembrie 2010, S.R.L.”Arimus-Prodex” a achitat S.R.L”Izoplast” o penalitate in baza

contractului nr.25 incheiat in data de 11 ianuarie 2010 (anexa 10). In contabilitatea intreprinderii

s-au efectuat urmatoarele inscrieri:

1. Aparitia creantei aferente penalitatii datorate:

Debit contul 229” Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3“Creante pe termen scurt

privind pretentiile inaintate si recunoscute” – 200 lei

Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.3”Venituri din amenzi, penalitati,

despagubiri” – 200 lei

2. Decontarea creantei prin incasarea numerarului:


Credit contul 229” Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3“Creante pe termen scurt

privind pretentiile inaintate si recunoscute” – 200 lei

In conformitate cu politica de contabilitate a SRL Izoplast, inventarierea MCC se

efectuiaza la finele fiecarui trimestru.In baza ordinului conducatorului intreprinderii se

desemneaza comisia de inventariere formata din contabilul-sef, adjunctul conducatorului si seful

de sectie.Comisia verifica numerarul existent in casa, compara soldul scriptic preluat din

registrele de casa cu soldul faptic constatat la fata locului. Procedura continua cu intocmirea

procesului-verbal de inventariere, care este semnat de membrii comisiei si casier, iar apoi este

transmis spre aprobare conducatorului intreprinderii.In baza rezultatelor obtinute conducerea

entitatii hotaraste cine se face responsabil de abaterile depistate, iar persoanei culpabile i se

retine din salariu suma lipsa.

In cazul constatarii plusurilor la inventariere,acestea se trec la venituri prin formula contabila:

17

Debit contul 241”Casa” – la suma plusurilor de numerar din inventariere;

Credit contul 612”Alte veniturii operationale” – la suma plusurilor numerar din inventariere;

Lipsurile depistate se trec la cheltuieli prin urmatoarea inregistrare:

Debit contul 714”Alte chelutieli operationale” – la suma lipsurilor de numerar din inventariere;

Credit contul 241”Casa” – la suma lipsurilor de numerar din inventariere;

La 30 decembrie conducatorul I.M.”Izoplast” a emis ordin de efectuare a inventariei

inopinate a MCC. In acest scop s-a format o comisie de evaluare formata din patru persoane:

directorul executiv, managerul sectiei-vinzari, maistru tehnolog si maistru sector. Comisia a

verificat minutios numerarul existent in casierie si a constatat ca mijloacele banesti din casierie

corespund in totalitate cu sumele indicate in registrele de casa. In conformitate cu procesului-

verbal de inventariere (anexa 11) la momentul efectuarii inventarierii in casierie se aflau 23 507

lei 45 bani.

La eliberarea mijloacelor banesti din casierie, persoana responsabila intocmeste dispozitia

de plata semnata de conducatorul intreprinderii si de contabilul-sef. In document este indicata

persoana fizica sau juridica in favoarea careia se efectuiaza plata, motivul efectuarii platii, cit si

suma indreptata spre achitare. Operatiunea se efectuiaza in ziua in care documentul a fost

intocmit, cu inregistarea ulterioara a acestuia in Registrul de casa.

Situatia clasica de eliberare a numerarului din casierie reprezinta retribuirea muncitorilor

intreprinderii.S.R.L”Izoplast” isi remunereaza muncitorii din resursele banesti colectate in

casierie din vinzarea produselor si prestarea serviciilor. Forma de retribuire este in acord, adica

in dependenta de volumul de produse fabricate. Plata salariilor, burselor, pensiilor şi premiilor se

efectuează de casier prin borderoul de plată.Inainte de achitarea propriu-zisa, conducatorul

intreprinderii Izoplast semneaza o nota de permisiune pe foaia de titlu a borderoului de plata.

Remunerarile unice se consemneaza prin redactarea dispozitiilor de plata.

Nr.7

La 11 octombrie 2011, contabilul-sef a intocmit dispozitia de plata (anexa 12) in baza careia s-a

achitat salariul muncitorului din sectia–producere Tusca Pavel. Deoarece muncitorul se ocupa

nemijlocit cu fabricarea polisterenului expandat, salariul indreptat spre achitare reprezinta un

consum direct de productie,care se include in costul productiei fabricate. Calculul salariului

muncitorului s-a efectuat astfel:

18

Debit contul 811” Productia de baza” – 1409, 50 lei;

Credit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii

privind retribuirea muncii” – 1409, 52 lei;

1. Calculul contributiilor de asigurare sociala (23%) si medicala (3, 5%):

Debit contul 811” Productia de baza” – 373, 52 lei (1409, 52 lei*26, 5%);

Credit contul 533”Datorii privind asigurarile”, subcontul 533.4”Datorii privind asigurarea

persoanelor” – 373, 52 lei;

2. Retinerea contributiilor de asigurare sociala si medicala din salariu:

Debit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii

privind retribuirea muncii” – 373, 52 lei;

Credit contul 533”Datorii privind asigurarile”, subcontul 533.4”Datorii privind asigurarea

persoanelor” – 373, 52 lei;

3. Achitarea salariului muncitorului din sectia–producere:

Debit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii

privind retribuirea muncii” – 1036 lei (1409, 52 lei – 373, 52 lei);

Credit contul 241”Casa”,subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 1036 lei.

Nr.8

Pe motivul achitarii din cont propriu a serviciilor de internet, intreprinderea ii datoreaza

contabilului-sef o compensatie in marime de 287 lei 40 bani (anexa 13).In asa mod in

contabilitate s-a format o datorie fata de angajat privind alte operatiuni.Pentru a stinge datoria,

din casa s-au eliberat mijloace banesti si s-a efectuat inregistrarea:

Debit contul 532”Datorii fata de personal”, subcontul 532.1”Datorii fata de titularii de avans” –

287, 40 lei

Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 287,40 lei.

Angajatilor intreprinderii (titularilor de avans) detasati pe teritoriul Republicii Moldova si in

afara ei, li se elibereaza un avans menit sa acopere cheltuielile de transport, cazare si diurna.

Suma avansului este calculata de contabilul-sef in baza ordinului conducatorului intreprinderii.

Acordarea avansului se efectuiaza prin operatiunea:19

Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – la suma avansului

Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen

scurt ale titularilor de avans” – la suma avansului

La intoarcere, titularul intocmeste decontul de avans, iar suma neutilizata a avansului se restituie

in casierie prin formula contabila:

Debit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen

scurt ale titularilor de avans” – la suma neutilizata a avansului

Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – la suma neutilizata a

avansului.

Eliberarea numerarului se efectuiaza pentru a acoperi cheltuielile gospodaresti survenite pe

parcursul activitatilor uzuale ale intreprinderii.

Nr.9

Astfel, in data de 19 noiembrie 2010 au fost eliberate 2000 lei angajatului “Izoplast” pentru a

procura rechizite de birou (anexa 14). In contabilitate s-au facut inregistrarile:

1. Acordarea mijloacelor banesti din casierie angajatului intreprinderii:


scurt ale titularilor de avans” – 2000 lei

Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 2000 lei

2. Procurarea rechizitelor de birou din contul numerarului eliberat:

Debit contul 217”Marfuri” – 2000 lei


scurt ale titularilor de avans” – 2000 lei.

20

2.2 Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională

O alta modalitate de efectuare a decontarilor cu persoanele fizice si juridice reprezinta transferul

mijloacelor banesti prin intermediul contului curent. Acesta reprezinta nu doar un loc sigur de

pastrare a lichiditatilor intreprinderii, cit si un mijloc de concentrare a acestora.Ulterior, banii

acumulati sint directionati spre onorarea datoriilor fata de furnizori, creditori, angajati, organe

fiscale si de asigurare.

Orice intreprindere poate sa deschida unul sau mai multe conturi in lei moldovenesti pentru a

pastra mijloacele banesti temporar libere. Aceasta procedura se desfasoara in conformitate cu

prevederile Regulamentului privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile

din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. nr.297

din 25 noiembrie 2004. Potrivit regulamentului in vigoare, contul curent bancar reprezinta un

cont deschis de banca pentru titularul de cont, care serveste la înregistrarea în ordine cronologica

a operatiunilor cu sau fara numerar. De-asemenea, banca poate deschide agentului economic un

cont de depozit in scopul economisirii mijloacelor banesti sau un cont provizoriu pentru

formarea capitalului social.

Pentru a deschide un cont curent in valuta nationala, persoanele juridice rezidente intocmesc o

cerere semnata de conducatorul institutiei si contabilul-sef pe care o prezinta la banca impreuna

cu urmatoarele documente:

– cererea de deschidere a contului;

– fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei;

– copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca

atare;

– copia documentului ce confirma înregistrarea de stat sau copia documentului care permite

practicarea activitatii;

– copia documentelor de constituire, pentru persoanele care detin aceste documente;

– copia actului de identitate al persoanei care prezinta documentele pentru deschiderea

contului.

Toate operatiunile efectuate de catre administratia bancii se deruleaza doar cu acordul si

supravegherea titularului de cont. De aceea intre cele doua parti se incheie un contract de

colaborare prin care se stabilesc drepturile si obligatiile partilor contractante, serviciile prestate

de catre institutia bancara, graficul de procesare a documentelor de plata, marimea comisioanelor

incasate s.a.Banca este in drept sa efectuieze modificari ale contului curent daca entitatea isi

21

schimba denumirea sau forma organizatorico-juridica, daca au loc modificari in planul de

evidenta contabila al bancii sau in alte cazuri prevazute de legislatie.

Inchiderea conturilor bancare se efectuiaza la cererea titularului de cont sau a instantei de

judecata. Daca institutia detine un cont de depozit sau de credit, atunci inchiderea se realizeaza la

restituirea sumei creditului sau depozitului.Nu poate fi inchis contul bancar a carui operatiuni au

fost suspendate sau mijloace banesti sechestrate.

Miscarea (depunerea sau retragerea) numerarului din cont curent se realizeaza prin intocmirea

documentelor bancare tipizate:

Foaia de varsamint;

Borderoul insotitor;

Avizul de plata in numerar;

Dispozitia de plata(acceptata/trezoreriala);

Acreditivul;

Cecul de decontare;

Cec banesc;

Extras de cont;

Dispozitia incaso (trezoreriala).

Acestea trebuie completate cu precizie, fara stersaturi sau corectari, iar rechizitele care nu sunt

completate se anuleaza.

Pentru a contabiliza informatia cu privire la miscarea mijloacelor banesti la banca se utilizeaza

contul de activ 242”Cont de decontare”. In debitul contului se inregistreaza incasarea mijloacelor

banesti in valuta nationala, iar in credit utilizarea acestora. Soldul este debitor si reflecta suma

mijloacelor banesti ramase in cont current la finele perioadei de gestiune. In cadrul contului

242”Cont de decontare” pot fi deschise urmatoarele subconturi:

242.1 ”Mijloace banesti nelegate”;

242.2 ”Mijloace banesti legate”.

Intreprinderea “Izoplast” nu dispune de mijloace banesti sechestrate si are acces liber la

disponibilitatile pastrate in cont current.Respectiv, la inregistrarea tranzactiilor efectuate de

titularul de cont se utilizeaza doar subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”.

22

Pentru a efectua decontari cu furnizorii de materie prima, creditori sau organe publice,

intreprinderea trebuie sa ridice mijloacele banesti din casieria intreprinderii si sa-i introduca in

circuitul bancar.In acest scop in contabilitate se intocmeste dispozitia de plata, foaia de

varsamint, borderoul insotitor sau avizul de plata in numerar.

In data de 19 noiembrie un angajat al intreprinderii a fost delegat sa alimenteze contul curent al

intreprinderii (deschis in cadul bancii”MoldovaAgroIndBank”) cu suma de 80 000 lei.

Concomitent a fost emisa dispozitia de plata drept confirmare de eliberare a numerarului, iar in

contabilitate s-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile:


scurt ale titularilor de avans” – 80 000 lei

Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 80 000 lei

La stingerea creantei fata de angajatul intreprinderii:

Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 241.1 “Mijloace banesti nelegate” –

80 000 lei;


scurt ale titularilor de avans” – 80 000 lei;

La primirea mijloacelor banesti, executorul bancar intocmeste ordinul de incasare a numerarului

in trei exemplare, verifica suma in cifre si litere, o inregistreaza in Jurnalul de casa si o transmite

pentru verificare controlorului. Acesta la rindul sau, semneaza documentul si il transmite pe cale

interna casierului. Ultimul are sarcina de a verifica minutios ordinul intomit, numerarul prezentat

la banca, iar daca nu sunt constatate iregularitati, casierul semneaza documnetul si aplica

stampila”Primit”.Un exemplar al ordinului de incasare a numerarului ramiine in casierie, al

doilea exemplar este transmis executorului de cont, iar al treilea exemplar se elibereaza clientului

drept certificate de depunere a numerarului. La prezentarea documentului justificativ se

intocmeste formula contabila:

Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–

80 000 lei


scurt ale titularilor de avans” – 80 000 lei.

23

Produse, marfuri si servicii

Dispozitie de plata

Extras bancar

Dispozitie de plata

Extras din cont bancar

6661111

Furnizor(Получатель денег)

Cumparator

Banca beneficiara Banca platitoare

Mijloacelor banesti pastrate in contul curent al intreprinderii servesc ca sursa primara de

acumulare a numerarului din creantele achitate, creditele si imprumuturile acordate, dar si de

onorare a datoriilor comerciale, financiare si a altor datorii. Relatiile intre agentii economici si

institutiile bancare pot fi ilustrate schematic astfel:

Prin urmare, la data de 21 decembrie, in contul curent al intreprinderii”Izoplast” s-au virat

mijloace banesti din contul societatii pe actiuni”Migdal–P” in scopul stingerii creantei

comerciale. In contabilitate s-au intocmit urmatoarele formule contabile:

1. Livrarea placilor de polisteren companiei”Migdal–P”(suma fara TVA):

Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

221.1”Facturi de primit din tara” – 2 000 lei


2 000 lei

2. Suma TVA aferenta produselor vindute (20%):


221.1”Facturi de primit din tara” – 400 lei


pe valoarea adaugata” – 400 lei

3. Stingerea creantei comerciale prin transferarea numerarului la cont curent:


2 400 lei

24

Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

221.1”Facturi de primit din tara” – 2 400 lei.

Pentru a obtine venituri suplimentare, intreprinderea “Izoplast” da in arenda sediul central al

companiei.Arendasul, S.R.L”Trivoli–Com” achita lunar ratele stabilite in contractul nr.2 din 8

iunie 2009. Beneficiarul serviciilor de arenda a virat pe data de 28 decembrie 2010 in contul

companiei”Izoplast” suma de 5 000 lei, care poate fi constata si in Jurnalul-Order pentru

trimestrul patru al anului de gestiune cercetat. Banca beneficiara a emis un extras bancar drept

confirmare de transfer al mijloacelor banesti in contul curent al intreprinderii. La calcularea platii

pentru arenda s-a intocmit formula contabila:

Debit contul 228”Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 228.1” Creante

pe termen scurt privind arenda” – 5 000 lei

Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.2”Venituri din arenda curenta” –

5 000 lei

La incasarea efectiva a platii de arenda s-a efectuat inregistrarea:


5 000 lei

Credit contul 228”Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 228.1”Creante

pe termen scurt privind arenda” – 5 000 lei.

Contul de activ 229” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate” este utilizat pentru a

duce evidenta amenzilor si penalitatilor incasate de la agentii economici restantieri fata de

intreprindere. In 2010, in urma unui proces judecatoresc, instanta a pledat in favoarea

companiei”Izoplast” si a ordonat SRL Tower Group sa achite pagubitului o penalitate in marime

de 50 000 lei. In data de 27 aprilie 2010, culpabilul a emis dispozitie de plata prin care s-a

transferat suma penalitatii din contul bancii platitoare VictoriaBank in contul bancii beneficiare

MAIB. Conform extrasului bancar emis s-a efectuat inregistrarea:


50 000 lei

Credit contul 229”Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3”Creante pe termen scurt

privind pretentiile inaintate si recunoscute” – 50 000 lei.

25

Pentru a asigura o desfasurare fireasca a activitatii operationale, financiare si investitionale

intreprinderea trebuie sa dispuna de suficiente mijloace banesti, astfel incit sa fie capabila nu

doar sa acopere consumurile si cheltuielile rezultate, dar sa genereze un profit apreciabil. Insa,

din cauza deficientelor constatate in activitatea uzuala a intreprinderii, aceasta este nevoita sa

apeleze la surse de finantare din exterior. Mijloacele banesti primite sub forma de credite si

imprumuturi majoreaza fluxul investitional si prin urmare, permite acoperirea golurilor

operationale pe seama numerarului suplimentar. Pe data de 4 martie 2010

intreprinderea”Izoplast” a incasat de la MAIB un credit pe termen scurt in marime de 2 000 000

lei.Termenele de achitare a ratelor si dobinzilor, precum si marimea acestora au fost stabilite in

contractul de creditare incheiat intre creditor si debitor. Creditul incasat s-a luat la evidenta la

contul de pasiv 511”Credite bancare pe termen scurt” si s-a contabilizat astfel:


2 000 000 lei

Credit contul 511” Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.1” Credite bancare pe termen

scurt in valuta nationala” – 2 000 000 lei.

Restituirea treptata a creditului poate fi urmarita in Jurnalul–Order la contul 511. Astfel, pe 24

mai 2010 a fost achitata o prima rata a creditului acordat in suma de 130 000 lei. Rambursarea

creditului se realizeaza prin inregistrarea contabila:

Debit contul 511” Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.1” Credite bancare pe termen

scurt in valuta nationala” – 130 000 lei

Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–

130 000 lei.

Prin intermediul contului de pasiv 539”Alte datorii pe termen scurt” intreprinderea

contabilizeaza serviciile de

Acordarea avansurilor, imprumuturilor pe termen lung si scurt, cit si rambursarea lor, achitarea

impozitelor si taxelor generale si locale, a datoriilor privind facturile comerciale, remunerarea

anagajatilor cu retinerea prealabila a contributiilor de asigurare sociala si medicala – toate

operatiunile economice enumerate mai sus si multe altele se efectuiaza prin intermediul

transferului din cont curent. Pentru a efectua achitari din contul mijloacelor banesti pastrate la

banca, intreprinderea emite ordin institutiei de a transfera suma necesara agentilor economici

26

furnizori. Aceasta modalitate este una sigura, eficienta si economa, deoarece nu implica costuri

suplimentare si se efectuiaza cu responsabilitatea totala a autoritatilor bancare.

In scopul contabilizarii avansurilor acordate furnizorilor de materie prima(polisterol si alte

accesorii) sau transportatorilor se utilizeaza contul de activ 224”Avansuri pe termen scurt

acordate”. Potrivit extrasului bancar eliberat in data de 16 februarie 2010, intreprinderea a virat

din contul sau MAIB in contul S.R.L.”Dec–Trans Grup”, o companie de brokeraj specializata in

operatiuni de import si facilizare a procedurilor vamale, suma de 300 lei. Acordarea avansului a

fost inregistrat in contabilitate astfel:

Debit contul 224”Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt

acordate in tara” – 300 lei


300 lei.

In conformitate cu Legislatia Fiscala, orice persoana fizica sau juridica care introduce valori

materiale pe teritoriul vamal al RM constituie subiect impozabil. La momentul efectuarii

procedurilor vamale, acesta trebuie sa achite suma T.V.A. aferenta bunurilor importate.Drept

baza pentru calcularea sumei T.V.A serveste informatia cuprinsa in declaratia vamala de

import.Valorile materiale importate sunt impozitate la cota standard de 20 %. Evidenta sumei

T.V.A. la import, precum si a platii pentru produsele care poluiaza mediul (taxa ecologica) se

tine la contul de activ 225”Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”.

La 12 februarie 2010, compania”Izoplast” a introdus pe teritoriul vamal polisteren in valoare de

25 245 dolari americani, importat din Finlanda. In conformitate cu declaratia vamala intocmita

s-a stabilit ca intreprinderea trebuie sa verse in buget urmatoarele impozite si taxe:

T.V.A, deoarece in conformitate cu Codul Fiscal reprezinta o livrare impozabila;

Taxa de ecologie, deoarece polimerii chimici livrati sunt daunatori pentru mediul

ambiant;

Baza impozabila = Valoarea marfii + Cheltuielile de transport;

Baza impozabila = 25 245$ + 2700$ = 27 945$* 12, 73888 lei/1$ =355 988lei;

Procedurile vamale = Baza impozabila * Cota procedurilor vamale;

Procedurile vamale = 355 988lei * 0, 4% = 1423, 95 lei;

27

Taxa de ecologie = Valoarea marfii * 1, 5%;

Taxa de ecologie =25 245$ * 12, 73888 lei/1$ * 1, 5% = 4823, 87 lei;

T.V.A de achitat la buget = (Baza impozabila + Procedurile vamale+Taxa ecologica)*Cota

T.V.A la import;

T.V.A de achitat la buget = (435 039, 20 lei + 1740, 16 lei + 4823, 87 lei) * 20% = 72 447,16lei.

Achitarea taxei ecologice si a sumei T.V.A aferente materialelor importate s-a reflectat astfel:

Contabilizarea taxei ecologice:

Debit contul 225” Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”, subcontul 225.2

”Creante pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugata” – 4823, 87 lei

Credit contul 242” Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”

– 4823, 87 lei.

Contabilizarea sumei T.V.A (20%):

Debit contul 225” Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”, subcontul 225.2

”Creante pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugata” – 72 447,16lei


72 447,16lei.

28

2.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile valutare

Valuta straina reprezinta bancnotele si monedele metalice (altele decоt leul moldovenesc) emise

de catre organele autorizate ale statelor straine, aflate in circulatie, scoase sau supuse scoaterii

din circulatie, dar acceptate spre schimb de catre organele autorizate respective (cap I, art1.6 din

Regulamentul prvind reglementarea valutara pe teritoriul RM aprobat prin hotarîrea Consiliului

de administratie al Bancii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.2 din 13 ianuarie 1994).

Dupa caderea sistemului monetar de la Breton Woods si formarea Uniunii Economice si

Monetare Europene, intrebuintarea monedei straine a devenit tot mai larga.Daca aproximativ

jumatate de secol dolarul american a detinut suprematia pe piata, atunci in ultimul deceniu acesta

a fost detronat de moneda unica Euro, care se utilizeaza pe intreg teritoriu Uniunii Europene.

Desi RM nu se numara printre membrii uniunii, o buna parte a tranzactiilor economice autohtone

sunt exprimate in valuta straina – preponderent in euro si dolar american.In acest sens,

persoanele juridice rezidente au dreptul de a deschide cont bancar in valuta straina la orice banca

licentiata de BNM de pe teritoriul tarii. Mijloacele valutare pastrate in aceste conturi provin din

incasari de la agenti straini pentru bunurile vindute si serviciile prestate, de la procurarea valutei

si a diferentelor de schimb valutar aferente, din rambursari de credite si imprumuturi in valuta

straina si a dobinzilor calculate s.a.m.d. Desi legislatia in vigoare tolereaza transferul valutei

straine de pe un cont bancar pe altul al aceluiasi titular de cont, totusi virarea valutei in contul

bancar al altor agenti economici nu se permite. Vorbim practic de o simpla miscare a mijloacelor

banesti, nu de transfer efectiv in vederea realizarii unei operatiuni economice. Din categoria

exceptiilor fac parte decontarile cu agentii economici straini sau transferul cu titlul de mostenire.

Deschiderea unui cont valutar se efectuiaza printr-o procedura similara deschiderii unui cont

curent, descrisa in Regulamentului privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la

bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M.

nr.297 din 25 noiembrie 2004.

Pentru a inregistra operatiunile in valuta, in contabilitate se utilizeaza contul de activ

243”Conturi curente in valuta straina”. In debitul contului se reflecta incasarea mijloacelor

banesti in valuta straina,iar in credit – utilizarea acestora. Soldul contului este debitor si

reprezinta suma mijloacelor banesti in valuta la sfirsitul perioadei de gestiune. In cadrul contului

243 pot fi deschise urmatoarele subconturi:

243.1 “Conturi valutare in tara”;

29

243.2 “Conturi valutare in strainatate”;

243.3 “Mijloace valutare legate”.

Datorita faptului ca S.R.L”Izoplast” nu detine conturi valutare in afara teritoriului RM , in

contabilitate se utilizeaza doar subcontul 243.1 “Conturi valutare in tara”. Evidenta analitica a

mijloacelor valutare se tine pe fiecare tip de valuta in functie de sursele de provinienta si

directiile de folosire a acestora.

Perfectarea documentara a operatiunilor cu valuta straina se efectuiaza prin intocmirea

urmatoarelor documente contabile:

Dispozitia de plata in valuta;

Ordinul de plata in valuta;

Ordinul de incasare in valuta;

Nota de contabilitate.

Un alt document utilizat frecvent in sfera comerciala reprezinta factura de invoice, care se

perfecteaza de vinzator pentru cumparator la procurarea produselor ce tranziteaza teritoriul

vamal. In respectivul document este indicata marfa procurata, cantitatea si pretul marfii. Factura

de invoice trebuie prezentata la vama in momentul intocmirii declaratiei vamale.

S.R.L”Izoplast” si compania “Contilinks Chemical Marketing & Logistics LTD” din Bulgaria au

incheiat un acord de colaborare, prin care ultima parte contractanta se angajeaza sa exporte la

cerere materia prima necesara la fabricarea placilor de polisteren.In acest scop, la 14 septembrie

2010, compania”Izoplast” a procurat 34 276, 25 dolari americani de la MAIB la cursul de 12, 46

lei pentru un dolar.Suma echivalenta in lei a constituit 427 082, 08 lei.

Debit contul 243” Conturi curente in valuta straina”, subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –

427 082, 08 lei (34 276, 25$);


427 082, 08 lei;

Ca urmare a efectuarii schimbului valutar s-a format o diferenta de curs favorabila ce s-a

inregistrat in contabilitate astfel:


2210, 82 lei;

30

Credit contul 622”Venituri din activitatea financiara”, subcontul 622.3”Venituri din diferente de

curs valutar”– 2210, 82 lei;

In aceeasi zi,suma de 34 276, 25 dolari americani a fost transferata din contul valutar al MAIB in

contul furnizorului de materie prima deschis la United Bulgarian Bank.

Debit contul 224” Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 224.2”Avansuri pe termen

scurt acordate in strainatate” – 34 276, 25$;

Credit contul 243” Conturi curente in valuta straina”, subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –

34 276, 25$;

Ca urmare a incasarii contravalorii marfii, compania bulgara a emis factura de invoice in care au

fost indicate principalele caracteristici ale bunurilor livrate: 21 saci de polisterol la un pret unitar

de 1613 dolari americani.La 22 septembrie 2010 materialele procurate au fost introduse pe

teritoriul vamal al RM. In baza documentelor prezentate a fost intocmita declaratia vamala, care

contine o rubrica separata in care se indica marimea impozitelor si taxelor de achitat. In

conformitate cu legislatia in vigoare suma T.V.A se calculeaza astfel:

Baza impozabila = Valoarea marfii + Cheltuielile de transport;

Baza impozabila = 34 276, 25$ + 1500$ = 35 776, 25$* 12, 16 lei/1$ =435 039, 20 lei;

Procedurile vamale = Baza impozabila * Cota procedurilor vamale;

Procedurile vamale = 435 039, 20 lei * 0, 4% = 1740, 16 lei;

T.V.A de achitat la buget = (Baza impozabila + Procedurile vamale)*Cota T.V.A la import;

T.V.A de achitat la buget = (435 039, 20 lei + 1740, 16 lei) * 20% = 87 355, 87 lei.

Suma T.V.A calculata si achitata pentru materialele importata este trecuta in Registrul de

evidenta a livrarilor.

1. Inregistrarea la intrari a materiei prime primite la pretul indicat in factura de

invoice – 435 039, 20 lei (35 776, 25$* 12, 16 lei/1$):

Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1” Materii prime si materiale de baza” –

435 039,20 lei;

Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi

de achitat in strainatate”– 435 039, 20 lei;

31

2. Reflectarea serviciilor de transport prestate de compania bulgara in suma de 18 240

lei (1500$*12,16 lei/1$):

Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1” Materii prime si materiale de baza” – 18 240 lei;

Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi

de achitat in strainatate”– 18 240 lei;

3. Achitarea în avans a sumei TVA şi a procedurilor vamale prin virament:

Debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4” Creante pe termen scurt

privind alte operatii” – 89 096,03 lei (87 355, 87 lei +1740, 16 lei);


89 096, 03 lei;

4. Trecerea în cont a sumei TVA în baza declaraţiei vamale:

Debit contul 534” Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa

pe valoare adaugata” –89 096,03lei;

Credit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4” Creante pe termen scurt

privind alte operatii – 89 096, 03 lei;

La primirea marfii, in contabilitate se intocmeste inregistrarea:

5. Trecerea in cont a avansului acordat in achitarea datoriei fata de furnizor:

Debit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi

de achitat in strainatate”– 427 082, 08 lei;

Credit contul 224”Avansuri pe termen scurt acordate”,subcontul 224.2”Avansuri pe termen scurt

acordate in strainatate” – 427 082, 08 lei.

Exportul bunurilor materiale reprezinta scoaterea acestora de pe teritoriul RM in conformitate cu

legislatia in vigoare.Agentii economici care livreaza bunuri si servicii companiilor nerezidente

dispun de facilitati in acest domeniu, fiind incurajati sa-si dezvolte propria afacere, astfel

contribuind la dezvoltarea economiei la nivel national.Trebuie mentionat faptul ca cota T.V.A.

aplicata produselor exportate constituie 0%. Insa, in functie de categoria produselor exportate si

prezentele tarife vamale, agentii economici trebuie sa verse in buget taxele vamale

32

corespunzatoare.Compania cercetata exporta marfuri de natura chimica (polisterol) si este

obligate sa achite la vama o taxa in marime de 0, 1% din valoarea marfurilor exportate.

S.R.L”Izoplast” a incheiat un acord cu S.R.L”Gala” (companie din Federatia Rusa specializata in

constructii) potrivit caruia prima s-a angajat sa exporte placi de polisteren celui de-al doilea

contractant.Partile au convenit asupra conditiei cu privire la achitarea ulterioara a marfii

livrate.In contabilitate s-a format o creanta de natura comerciala a agentului economic rus fata de

compania rezidenta:


221.2”Facturi de primit din strainatate” – 13 764 $;


13 764 $;

Taxa achitata la scoaterea marfii de pe teritoriul vamal s-a calculat astfel:

Taxa vamala achitata = Baza impozabila*Cota taxei vamale

Taxa vamala achitata = 170 438, 24 lei * 0, 1% = 170, 43 lei;


221.2”Facturi de primit din strainatate” – 170, 43 lei;

Credit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.3”Datorii privind

accizele, taxele” –170, 43 lei;

Achitarea taxei vamale:

Debit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.3”Datorii privind

accizele, taxele” –170, 43 lei;

Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

221.2”Facturi de primit din strainatate” – 170, 43 lei;

La 13 septembrie 2010, in contul valutar MAIB s-au virat 13 764 $ de la S.R.L”Gala”,o

companie din Federatia Rusa specializata in constructii.In acea zi cursul oficial stabilit de BNM

a constituit 12, 3829 lei moldovenesti pentru 1dolar american.Respectiv, echivalentul in lei al

sumei transferate alcatuieste 170 438,24 lei.

33


170 438, 24 lei;

Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,subcontul

221.2”Facturi de primit din strainatate” – 170 438, 24 lei.

Anexa la Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare aprobat

prin Hotărîrea BNM nr.8 din 28.01.2010 stipula in anul precedent ca agentul economic rezident

nu poate pastra mijloacele banesti in valuta straina in cadrul intreprinderii sau pe conturile

bancare pe o perioada mai mare de 7 zile.Aceasta prevedere a regulamentului a fost anulata in

anul 2011.Masurile adoptate de organele legislative vin sa regleze si sa monitorizeze cursul

leului moldovenesc stabilit de BNM,astfel incurajind pozitia monedei nationale pe piata valutara.

Dupa cum a fost mentionat anterior, toate tranzactiile economice de pe teritoriul RM se

efectuiaza in lei.Insa, la efectuarea decontarilor cu persoanele juridice nerezidente se utilizeaza

valuta straina.La procurarea valutei, in contabilitate se utilizeaza contul de activ 229”Alte creante

pe termen scurt”, in particular subcontul 229.4”Creante pe termen scurt privind alte operatii”.

Compania”Izoplast” a vindut 10 777,32 lei in vederea procurarii a 918 dolari americani.La data

procurarii, 11 octombrie 2010, cursul oficial stabilit de BNM pentru un dolar american a

constituit 11, 74 lei moldovenesti.La prezentarea extrasului bancar drept confirmare de efectuare

a tranzactiei in contabilitate s-a efectuat inregistrarea:


170 438, 24 lei (918$ * 11, 74lei/1$);

Credit contul 229”Alte creante pe termen scurt”,subcontul 229.4”Creante pe termen scurt privind

alte operatii” – 170 438, 24 lei.

De-asemenea,contul 229”Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3”Creante pe termen scurt

privind pretentiile inaintate si recunoscute” se utilizeaza la contabilizarea amenzilor si

penalitatilor obtinute din reclamatii.

S.R.L”Izoplast” si MoldovaAgroIndBank au incheiat un contract de creditare in conformitate cu

care banca urmeaza sa acorde companiei un credit pe termen de patru ani in marime de 100 000

dolari americani. Contractul prevede achitarea treptata, in transe, la date stabilite de autoritatea

bancara. Evidenta contractarii creditului si rambursarii acestuia se tine la contul de pasiv

411”Credite bancare pe termen lung”.La 12 octombrie 2010 compania a achitat o transa in

34

marime de 918 dolari americani sau 10 717,19 lei moldovenesti, la cursul oficial inregistrat in

acea zi la BNM de 11,674 lei pentru un dolar. Achitarea transei s-a contabilizat astfel:

Debit contul 411” Credite bancare pe termen lung”, subcontul 411.2”Credite bancare pe termen

lung in valuta straina” – 10 717, 19 lei;

Credit contul 243” Conturi curente in valuta straina”,subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –

10 717, 19 lei.

Pentru a inregistra dobinzile calculate aferente creditelor contractate, in contabilitate se utilizeaza

contul 714”Alte cheltuieli operationale”. Pe data de 29 ai aceeasi luni, S.R.L”Izoplast” a achitat

dobinda in marime de 72, 10 dolari americani pentru creditul in valuta straina acordat.In acest

sens, a fost intocmita formula contabila:

Debit contul 714”Alte cheltuieli operationale”, subcontul 714.5”Cheltuieli privind dobinzile

pentru credite si imprumuturi” – 851, 69 lei (72, 10 $* 11, 8126lei/1$);

Credit contul 243” Conturi curente in valuta straina”,subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –

851, 69 lei.

35

Cap III. Analiza fluxului de mijloace banesti

3.1. Aprecierea generală a situaţiei fluxurilor de mijloace băneşti

Analiza fluxului de mijloace băneşti reprezintă un studiu amplu efectuat cu scopul de a

obţine informaţii cu privire la volumul, parametrii,sursele de obţinere a veniturilor şi direcţiile de

utilizare a mijloacelor băneşti în vederea luării unor decizii temeinice, ţinind cont de anumite

aspecte obiective sau subiective şi de anumiţi factori deteminaţi. Disponibilitatea mijloacelor

băneşti determină în mod direct dacă entitatea este pe linia de plutire sau are o poziţie stabilă în

domeniul afacerilor şi este capabilă să-şi finanţeze activităţile apelînd doar la resursele

proprii.Astfel prin acest studiu se urmăreşte aprecierea fluxului de mijloace băneşti pe diferite

tipuri de activităţi, o atenţie deosebită fiind atrasă asupra activităţii operaţionale sau altfel spus

cea de rutina. Daca firma îşi finanţeaza activităţile operaţionale pe cont propriu, neapelînd la

resurse din exterior, putem afirma că în cadrul entităţii există un mediu de afaceri favorabil.

Documentul principal care permite efectuarea analizei este Raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti, întocmit în cadrul rapoartelor financiare, în conformitate cu S.N.C. 7. De –

asemenea pentru efectuarea analizei se pot utiliza datele din Planul de Afaceri, în acest mod

trasîndu-se o paralelă între cifrele prognozate şi cele realizate.Prima etapă de analiză începe cu

aprecierea generală a fluxurilor de mijloace băneşti, în particular stabilirea mărimii acestui

indicator pe fiecare activitate separat.În continuare vom utiliza înregistrările contabile din

perioada de gestiune şi înregistrările anului precedent(2009-2010).

Tabelul 3.1

Aprecierea generală a fluxurilor nete ale mijloacelor băneşti

(lei)

Nr. Tipuri de activitate 2009 2010

Abaterea

absolută

1 2 3 4 5

1. Operaţională 1 971 665 (4 422 746) (6 394 411)

2. De investiţii – 5 006 910 5 006 910

3. Financiară (1 877 274) (623 064) 1 254 210

Flux net total 94 391 (38 900) 133 291

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru anul 2009 şi 2010(anexa 3 şi 4)

36

În urma calculelor efectuate am constatat că SRL Izoplast înregistrează o tendinţă negativă

privind situaţia cu fluxurile mijloacelor băneşti in perioada anului 2010. Respectiv, dacă în 2009

întreprinderea a obţinut un flux pozitiv din activitatea operaţională, în mărime totală de

1 971 665 lei, în 2010 s-a format un flux net negativ în sumă de 4 422 746 lei. Rezultatele

obţinute denotă o insuficienţă majoră de mijloace băneşti necesară pentru activitatea uzuală a

întreprinderii. Astfel plăţile efectuate în folosul antreprenorilor, instituţiilor bancare şi

salariaţilor intreprinderii, cît şi suma impozitului pe venit achitată depăşesc considerabil suma

încasărilor bănesti din vinzări.

Conform principalelor reguli de analiză, entitatea trebuie să obţină un flux de mijloace

bănesti negativ din activitatea de investiţii.Acesta indica o utilizare corectă şi conform destinaţiei

a surselor disponibile în cadrul întreprinderii. În pofida acestui fapt, SRL Izoplast a vîndut în

2010 mijloace fixe în valoare de 5 006 910 lei, ceea ce a condiţionat formarea unui flux din

activitatea de investiţii pozitiv. Această cifră semnalează că SRL Izoplast nu este orientată spre

mărirea potenţialului tehnic prin procurarea mijloacelor fixe noi, fapt care poate crea dificultăţi

în desfăşurarea activitătii operaţionale a întreprinderii.

Fluxurile de mijloace bănesti din activitatea financiară reprezintă sursele externe de

finanţare a bussines-ului şi de obicei acestea vin să acopere golurile activităţii operaţionale. Însă

foarte frecvent se înregistrează situaţia inversă, adică activităţile operaţionale aduc un flux

bănesc mai mare decit cele financiare. În acest caz surplusul bănesc are misiunea de a reduce

datoria existentă. În cazul intreprinderii cercetate, fluxul financiar negativ în valoare de 623 064

lei nu poate fi compensat pe seama disponibilitaţilor operaţionale şi în rezultat are loc formarea

unui flux net total negativ echivalent cu 38 900 lei.

Deşi întreprinderea este profitabilă conform datelor Raportului privind rezultatele financiare,

situaţia prezentata în Raportul privind fluxul mijloacelor banesti nu este tocmai

favorabilă.Aceasta conjunctură de regulă se crează în cazul apariţiei modificărilor în anumite

posturi de activ sau efectuarea operaţiunilor nemonetare. Analizînd situaţia generală a fluxurilor

de mijloace baneşti putem afirma că solvabilitatea SRL Izoplast este una îndoielnică. În acest caz

conducerea trebuie sa ia măsuri de ameliorare precum îmbunătăţirea potentialului tehnic prin

procurarea de maşinării noi. Sporirea randamentului va duce la optimizarea a calităţii produselor

şi în final la creşterea încasărilor din vînzari.

Daca în urma unui studiu general am obtinut un flux total de mijloace băneşti negativ vom

purcede la executarea celei de-a doua etape de analiză. În acest scop vom depista cauza

37

principală care a condiţionat dinamica fluxului operaţional. Analiza de tip factorial prin metoda

balanţiera este cea mai potrivită pentru efectuarea acestui studiu.

Tabelul 3.2

Calculul influenţei factorilor asupra modificării fluxurilor de mijloace băneşti în dinamică

(lei)

Indicatori 2009 2010Abaterea

absolută

Influenţa

asupra fluxului

net

1 2 3 4 5

Activitatea

operaţionala

Încasari băneşti din

vînzari12 948 908 14 847 778 + 1 898 870 + 1 898 870

Alte încasari ale

mijloacelor băneşti135 861 81 972 53 889 -53 889

Plăţi băneşti furnizorilor 8 429 921 15 423 745 +6 993 824 –6 993 824

Plăţi băneşti salariaţilor 917 073 1 003 268 +86 195 –86 195

Plata dobînzilor 425 450 349 659 –75 791 +75 791

Plata impozitului pe

venit2268 – – 2268 + 2268

Alte plăţi ale mijloacelor

băneşti1 338 392 2 575 824 +1 237 432 –1 237 432

Fluxul net din activitatea

operaţionala1 971 665 (4 422 746) – 6 394 411 – 6 394 411

Activitatea de investiţii

Încasări din ieşirea

activelor pe termen lung– 5 006 910 +5 006 910 +5 006 910


de investiţii– 5 006 910 +5 006 910 +5 006 910

Activitatea financiară

Încasari sub formă de

credite şi împrumuturi– 2 000 000 +453 697 +453 697

38

Continuare tabel 1.2

Plăţi privind creditele şi

împrumuturile1 546 303 1 939 480 +1 608 509 –1 608 509

Plata dividendelor 330 971 683 584 +683 584 –683 584


financiară(1 877 274) (623 064) +1 254 210 +1 254 210

Flux net total 94 391 (38 900) –133 291


În anul 2009, S.R.L. “Izoplast” a obţinut un flux total de mijloace băneşti pozitiv, în sumă

de 94 391 lei. Această tendinţă se datorează în mare parte fluxului din activitatea operaţională, ce

constituie în perioada cercetată 1 971 665 lei.Rezultatele obţinute indică asupra unui nivel de

lichiditate suficient pentru a capată atenţia creditorilor şi investitorilor. Tot in 2009

întreprinderea şi-a onorat datoria faţa de creditori restituind suma luată sub forma de împrumut,

însă în rezultat a dus la diminuarea fluxului total net cu 1 877 274 lei.

In anul 2010, intreprinderea obţine un flux total negativ de mijloace băneşti în marime de

38900 lei. Cauza principală ce a condiţionat apariţia fluxului total operaţional negativ reprezintă

majorarea plaţilor efectuate în folosul furnizorilor si antreprenorilor.Aceasta cifră se datorează

volumului mare de achiziţionări de materie primă, necesară pentru fabricarea plăcilor de

polisteren. Influenţa acestui factor a determinat micşorarea indicatorului rezultativ cu 6 993 824

lei. Totodată, nevoinţa de a acoperi cheltuielile curente ale întreprinderii, a scos din buget încă

1 237 432 lei.

În conformitate cu sistemul tarifar al RM, întreprinderile autohtone îşi pot retribui

angajaţii în:

Acord;

Regie;

Mixt.

SRL Izoplast îşi remunerează muncitorii în acord, adică în dependenţă de volumul de produse

fabricate şi a serviciilor prestate. În 2010, întreprinderea a fabricat un volum mai mare de plăci

de polisteren şi totodată a angajat unui număr suplimentar de lucrători în sfera de producere, fapt

care a condiţionat majorarea plăţilor salariale şi prin urmare a dus la micşorarea fluxului

operaţional cu 86 195 lei.Dacă în anul 2009, intreprinderea a obţinut venituri adiţionale celor din

39

vînzări în mărime de 135 861 lei, în perioada cercetată această cifră s-a diminuat simţitor,

cauzînd o modificare a fluxului de mijloace bănesti în sumă de 53 889 lei.

Tendinţa negativă a fost parţial compensată pe seama majorării încasărilor din vînzarea

polisterenului, fapt care a adus întreprinderii încă 1 898 870 lei.De-asemenea, diminuarea sumei

dobînzilor achitate instituţiilor financiare a dus la sporirea fluxului operaţional cu 75 791 lei.

Datorită neonorării obligaţiei fiscale, indicatorul rezultativ a înregistrat o creştere nefirească de

2268 lei.

Numerarul generat de activitatea de investiţii, ca element component al fluxului total de

mijloace băneşti, a contribuit semnificativ la majorarea indicatorului rezultativ. Astfel, fluxul

investiţional alcătuieste 5 006 910 lei şi vine să acopere deficienţele fluxului operaţional.Fluxul

net din activitatea financiară diminuează fluxul net total cu 623 064 lei.

În asa mod putem concluziona că întreprinderea nu utilizeaza într-un mod eficient

mijloacele băneşti disponibile şi totodată nu este capabilă să genereze numerar.

40

3.2 Analiza structurală a fluxurilor mijloacelor băneşti

Analiza structurală a mijloacelor băneşti prezintă utilizatorilor de informaţie economică

date cu privire la originea numerarului şi utilizarea ulterioară a acestuia. Pe parcursul efectuării

analizei sunt depistate şi cercetate principalele surse de provinienţă a încasărilor şi direcţiile de

plată a mijloacelor baneşti. Analiza structurală ne permite să estimăm contribuţia fiecărui

element component la formarea fluxului total.În teoria şi practica economică sînt utilizate doua

metode de analiză structurală a fluxurilor de mijloace băneşti.Esenţa primei metode constă în

studierea separată a fiecărui element constitutiv de încasări şi plăti în indicatorul total al

încasărilor şi respectiv, al plăţilor.Acest tip de analiză se numeste metoda separată.Neajunsul

acestei metode constă în faptul că în cursul analizei nu pot fi examinate proporţiile dintre încasări

şi plăţi.

Tabelul 3.3

Analiza structurală a fluxurilor de mijloace băneşti prin metoda separată în

dinamică

Fluxurile mijloacelor băneşti

2009 2010

Suma(lei) Cota(%) Suma(lei) Cota(%)

1 2 3 4 5

Încasări :

Încasări din vînzări 12 948 908 98,96 14 847 778 67,68

Alte încasări operaţionale 135 861 1,04 81 972 0,40

Încasări din ieşirea activelor

pe termen lung– – 5 006 910 22,82

Încasări sub formă de credite

şi împrumuturi– – 2 000 000 9,10

Total încasări 13 084 769 100,00 21 936 660 100,00

Plăţi:

Plăţi furnizorilor şi

antreprenorilor8 429 921 72,35 15 423 745 79,51

41

Continuare tabel 3.1

Plăţi salariaţilor 917 073 7,9 1 003 268 5,17

Plata dobînzilor 425 450 3,66 349 659 1,80

Plata impozitului pe venit 2268 0,02 – –

Plăţi privind creditele şi

împrumuturile1 546 303 13,27 1 939 480 10,00

Plata dividendelor 330 971 2,8 683 584 3,52

Total plăţi 11 651 986 100,00 19 399 736 100,00


Din calculele efectuate constatăm că principala sursă de venit al întreprinderii”Izoplast”

constituie mijloacele băneşti provenite din vînzări. Deşi cota încasărilor din vînzări este într-o

descreştere simţitoare , constituind în perioada cercetată 67,68%, cu 31,28% mai puţin decît în

2009, totuşi întreprinderea reuşeşte să compenseze deficitul pe seama lichidităţilor provenite din

alte surse.Astfel, o sursa suplimentară de constituire a fluxului de mijloace băneşti reprezintă

încasările din ieşirea activelor pe termen lung, în particular comercializarea mijloacelor fixe.

Ponderea încasărilor din activitatea de investiţii în totalul indicatorului rezultativ constituie

22,82%. În anul 2010 întreprinderea a contractat credite în sumă totală de 2 mil lei, ceea ce

constituie aproximativ o zecime din suma totală a încasărilor. O pondere nesemnificativă de

0,4% este atribuită altor încasări băneşti.

32%

15%

0%

53%

Plăţi salariaţilor 917073 leiPlata dobînzilor 425450 leiPlata impozitului pe venit 2268 leiPlăţi privind creditele şi împrumuturile 1 546 303 lei

Figura 3.1.Structura încasărilor băneşti pentru 2010, %

42

Pe de-alta parte, elementele de plăţi urmăresc aceeaşi dinamică atît în 2009, cît şi în 2010,

fara schimbări majore.Direcţia principală de plată reprezintă numerarul transferat furnizorilor de

materie primă, această pondere constituind 79,51 %, cu 7,16 % mai mult decît în perioada

precedentă. Totodată, achitarea tranşelor de credite şi împrumuturi, cît şi a comisioanelor

aferente acestora a diminuat bugetul întreprinderii cu 1 939 480 lei sau 10%, cu 3,27% mai puţin

decît în 2009. Suma mijloacelor băneşti sub formă de salarii şi contribuţii sociale şi medicale

achitate muncitorilor s-a diminuat în 2010 cu 2,73%, reprezentînd 5,17% din mărimea totală a

plăţilor. Cu o pondere mai puţin semnificativă sunt plăţile efectuate în vederea achitării

dobînzilor la creditele contractate şi a dividendelor membrilor fondatori ai întreprinderii, ceea ce

nu modifica considerabil cifra totală a plăţilor.

74%

8%

4%

0% 14%

Plăţi furnizorilor şi antreprenorilor 8 429 921 leiPlăţi salariaţilor 917073 leiPlata dobînzilor 425450 leiPlata impozitului pe venit 2268 leiPlăţi privind creditele şi împrumuturile 1 546 303 lei

Figura 3.2.Structura plăţilor băneşti pentru 2010, %

A doua metodă de analiză, cea îmbinată, suplineşte neajunsul primei metode, adică

studiază raportul între încasări şi plăţi.Pentru realizarea practică a acestei metode vom parcurge

următorii paşi:

Determinăm totalul încasărilor şi totalul plăţilor;

Alegem suma maximă la modul din rezultatele obţinute;

Exprimăm în “%” orice postură din componenţa “Raportului privind fluxul mijloacelor

băneşti.

43

Tabelul 3.4

Analiza structurală a fluxului de mijloace băneşti prin metoda îmbinată în

dinamică

Fluxurile mijloacelor băneşti2009 2010

Suma(lei) Cota (%) Suma(lei) Cota (%)

1 2 3 4 5

Încasări :

Încasări din vînzări 12 948 908 98,96 14 847 778 67,68

Alte încasări operaţionale 135 861 1,04 81 972 0,37

Încasări din ieşirea activelor

pe termen lung– – 5 006 910 22,82

Încasări sub formă de credite

şi împrumuturi– – 2 000 000 9,12

Total încasări 13 084 769 100,00 21 936 660 99,99

Flux net total – – (38 900) 0,01

Plati:

Plăţi furnizorilor 8 429 921 64,89 15 423 745 70,19

Plăţi salariaţilor 917 073 7,06 1 003 268 4,56

Plata dobînzilor 425 450 3,28 349 659 1,59

Plata impozitului pe venit 2268 0,01 – –

Alte plăţi operationale 1 338 392 10,30 2 575 824 11,72

Plăţi privind creditele si

imprumuturile1 546 303 11,90 1 939 480 8,83

Plata dividendelor 330 971 2,54 683 584 3,11

Total plăţi 12 990 378 99,98 21 975 560 100

Flux net total 94 391 0,02 – –


44

Din datele tabelului 2.2 se observă ca S.R.L.”Izoplast” a obţinut în 2009 încasări totale în

sumă de 13 084 769 lei.Principală sursă de intrare a mijloacelor băneşti reprezintă încasările de

numerar din vînzarea produselor, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor (98, 96%). O sursa

secundară de intrare a numerarului constituie alte încasări operaţionale, cu o cotă de 1, 04 %. Din

suma totală a încasărilor (13 084 769 lei), 12 990 378 lei au ieşit sub formă de plăţi sau 99, 99%

din totalul mijloacelor băneşti a fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor. Direcţiile principale

de plată au fost sumele achitate furnizorilor(64,89%), salariaţilor(7,06%), privind credite şi

împrumuturi(11,90%), sub formă de dobînzi(3,28%) şi dividende(2,54%). Întrucît încasările

depaşesc plăţile cu 0, 02%, în 2009, la întreprindere s-a format flux net pozitiv.

În anul 2010, încasările totale au constituit 21 936 660 lei.Cea mai importantă cale de intrare a

mijloacelor băneşti reprezintă sumele obţinute din vînzări (67, 68%).Urmează încasările din

ieşirea activelor pe termen lung (22, 82%), din credite şi împrumuturi(9,10%) şi alte încasări

operaţionale, sub formă de penalităţi (0,40 %). Pe parcursul acestei perioade suma totală a

plăţilor a depăşit suma încasărilor cu 0, 01%, la întreprindere formîndu-se un flux net

negativ.Direcţia principală de ieşire a mijloacelor băneşti a constituit plăţile îndreptate

furnizorilor de materie primă în mărime de 70, 19%. Sumele T.V.A achitate la importul

materiilor prime şi impozitul pe venit reţinut din salarii sunt reflectate în Raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti la categoria “Alte plăţi operaţionale”. Aceasta reprezintă o direcţie secundară

de plată în 2010 şi alcătuieşte 2 575 824 lei sau 11,72% din suma plăţilor totale.Urmează plăţile

privind credite şi împrumuturi (8, 83%), plăţile salariaţilor (4, 56%), plăţi sub formă de

dividende (3, 11%) şi dobînzi (1, 59%).

45

3.3 Analiza fluxului de mijloace băneşti prin metoda ratelor

Dupa cum am observat în capitolul anterior, gestionarea eficientă a mijloacelor băneşti este cheia

unei afaceri spre succes. Elaborarea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti datează din

anii ’80 ai secolului trecut şi avut o raspîndire rapidă în ţările în care se aplicau deja standardele

internaţionale de contabilitate.Astfel acest raport a căpătat o importanţa deosebită de-a lungul

timpului şi a devenit o componentă indispensabilă a rapoartelor financiare.În baza informaţiei

cu privire la fluxul mijloacelor băneşti, utilizatorii economici stabilesc abilitatea întreprinderii de

a genera bani şi echivalenţi ai banilor.Astfel apare noţiunea de suficienţă.Totodată, se determină

volumul mijloacelor băneşti din cadrul entităţii şi în raport cu alte entităţi.În acest caz vorbim de

eficienţă.

În vederea evaluării suficienţei mijloacelor băneşti trebuie parcursă o serie de acţiuni succesive:

o Estimarea mijloacelor băneşti disponibile pentru achitarea dobînzilor, dividendelor şi

rambursarea capitalului împrumutat;

o Determinarea volumului de bani necesar pentru extinderea activităţii şi înlocuirea

activelor;

o Stabilirea surselor băneşti pe seama cărora se formeaza provizioane pentru achitarea

dobînzilor, dividendelor, creditelor şi împrumuturilor;

o Determinarea surselor de mijloace băneşti necesare pentru înlocuirea activelor pe termen

lung(atestă o expansiune a activităţii operaţionale);

o Formularea opiniei cu privire la aptitudinea întreprinderii:

de a finanţa activitatea operaţională;

de a obţine surse suplimentare de finanţare;

De-asemenea la această etapă se formulează o opinie cu privire la politica de finanţare a

activităţii operaţionale şi de investiţii implementata de managementul entităţii.

Chiar dacă Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti reprezintă o sursă informaţională

preţioasă, aceasta nu este suficientă pentru a întreprinde paşii enumeraţi mai sus. Iată de ce, în

teoria şi practica economică se utilizează un sistem de rate ce permite evaluarea suficienţei

fluxului de mijloace băneşti, prin stabilirea punctelor forte şi slabe ale entităţii. Coeficienţii

calculaţi evaluiaza capacitatea întreprinderii de a genera bani pentru achitarea datoriilor,

investirea în propriile activităţi şi distribuirea profitului sub formă de dividende acţionarilor.

Chiar dacă analiza fluxurilor de mijloace băneşti prin metoda ratelor are o mulţime de avantaje,

46

totuşi există anumite limitări care duc la apariţia unor inexactităţi sau erori legate de efectuarea

calculelor.Iată unele din situaţiile ce prezintă erori:

Politicile de contabilitate diferă de la o firmă la alta, respectiv şi ratele calculate în scopul

evaluării eficienţei şi suficienţei mijloacelor băneşti nu pot fi comparate. Fiecare entitate

are propriile proceduri contabile, ceea ce influenţeaza în mod direct tipurile şi

modalităţile de calcul al coeficienţilor;

Analiza prin metoda ratelor se efectuiaza doar pe baza informaţiei cuprinse în rapoartele

financiare. Deci, prezentarea unor date bilanţiere eronate va cauza erori în executarea

calculelor;

Din cauza oscilaţiei permanente a nivelului preţurilor compararea cifrelor devine foarte

dificilă. Modificarea preţurilor duce la apariţia unor schimbări în evaluarea costului

producţiei fabricate, a venitului din vînzări şi a valorii activelor în general. De aceea, în

scopul efectuării unor comparaţii adecvate, trebuie efectuate ajustările necesare;

La determinarea ratelor de suficienţă şi eficienţă a mijloacelor băneşti sunt utilizate doar

date cu caracter cantitativ, chiar dacă informaţia calitativă ar putea schimba radical opinia

creditorilor faţă de companie.

Pentru a aprecia dacă SRL Izoplast dispune de suficiente mijloace băneşti pentru a-şi îndestula

necesităţile operaţionale, în practica analitică se calculează şi se interpretează o serie de rate:

1. Rata suficienţei fluxului de mijloace băneşti din activitatea operaţionala= Fluxul net

operaţional / Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung + Sporurile

stocurilor de mărfuri şi materiale + Plata dividendelor

Drept sursă informaţională de efectuare a analizei servesc datele Bilanţului Contabil şi ale

Raportului privind fluxurile mijloacelor băneşti.

Plăţile băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung reprezintă sumele achitate în vederea

procurării mijloacelor fixe.Atît în 2009, cît şi în 2010, SRL Izoplast nu a achiziţionat maşinării şi

utilaje, respectiv această sumă constituie “0” lei.

Sporurile stocurilor de mărfuri şi materiale apar în cazul în care valoarea stocurilor de la sfîrşitul

anului este mai mare decît cea de la începutul anului. Studiind activul Bilanţului Contabil,

observăm că întreprinderea Izoplast nu înregistreaza un spor al stocurilor, aşadar la calculul ratei

se va însuma valoarea”0” lei.

47

2009

Rata suficienţei fluxului din activitatea operaţională = 1 971 665 lei / 0 lei + 0 lei + 330 971 lei

= 5, 96

2010

Rata suficienţei fluxului din activitatea operaţională = (4 422 746) lei / 0 lei + 0 lei + 683 584 lei

= (3, 76)

În urma calculelor efectuate am constatat ca întreprinderea nu dispune de suficiente mijloace

băneşti pentru a-şi acoperi necesităţile de creştere a potenţialului productiv şi de a efectua plăţi

sub formă de dividende fondatorilor companiei.Această tendinţă se datorează fluxului

operaţional negativ în mărime de 4 422 746 lei obţinut în 2010. În pofida acestui fapt, în 2009,

rata suficienţei fluxului operaţional a avut o mărime supraunitară, ceea ce este considerat o

situaţie benefică pentru desfăşurarea normală a activităţilor entităţii.

Deşi compania poate utiliza mijloacele băneşti generate din activitatea financiară sau de

investiţii, totuşi fluxul operaţional ramîine sursa principală de achiziţie a activelor pe termen

lung şi de achitare a dividendelor.

2. Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor băneşti din activitatea

operaţională = Fluxul net operaţional / Datorii pe termen lung la sfîrşitul perioadei de

gestiune + Datorii pe termen scurt la sfîrşitul perioadei de gestiune

Această rată exprimă raportul dintre marimea fluxului operaţional, indicat în Raportul privind

fluxul mijloacelor băneşti şi mărimea datoriilor întreprinderii, reflectate în Bilanţul

Contabil.Abilitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile prezintă interes pentru potenţialii creditori şi

investitori, deoarece constituie un indicator al solvabilităţii entităţii.

2009

Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile mijloacelor băneşti = 1 971 665 lei / (1 696 544 lei +

6 348 483 lei) = 0, 25

2010

Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile mijloacelor băneşti = (4 422 746) lei / (788 023 lei +

2 508 107 lei) = (1, 34)

48

Rezultatele obţinute arată că în 2009 întreprinderea a reuşit să acopere integral datoriile pe

termen lung şi termen scurt pe seama fluxului de mijloace băneşti, generînd chiar un flux

suplimentar de lichidităţi. Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile de mijloace băneşti a

constituit în acea perioadă 0,25.

În 2010, S.R.L”Izoplast” a obţinut un flux operaţional negativ, fapt care a cauzat o depreciere a

ratei de acoperire a datoriilor pîna la (1, 34). Situaţia înregistrată este una nefavorabilă, deoarece

instituţiile de finanţare vor adopta o atitudine sceptică la cererea de acordare a creditelor şi

împrumuturilor. Poziţia de incapacitate de plată scade credibilitatea clientului şi siguranţa

investiţiilor în obligaţiunile emitentului.

3. Durata achitării dividendelor anunţate = Suma dividendelor calculate / Încasări

băneşti operaţionale medii pe zi

Pentru societăţile cu răspundere limitată, dividendele se achita proporţional mărimii părţii

sociale.Ziua în care Consiliul de Directori al SRL Izoplast anunţă dividendele calculate se mai

numeşte şi data declarării dividendelor şi exprimă intenţia acestora de a achita cota-parte din

profitul întreprinderii fiecărui membru fondator. În aceasta zi toate registrele contabile trebuie

ajustate astfel încît să reflecte datoria existentă faţă de proprietarii companiei.

Suma dividendelor calculate se preia din Anexa la Bilanţul Contabil sau din Registrul la contul

537, iar încasările băneşti operaţionale medii pe zi se calculează prin însumarea încasărilor

operaţionale şi divizarea rezultatului la 360 zile.

2009

Durata achitării dividendelor anunţate = 330 971 lei / [(12 948 908 lei + 135 861 lei) / 360 zile] =

9 zile

2010

Durata achitării dividendelor anunţate = 683 584 lei / [(14 847 778 lei + 81 972 lei) / 360 zile] =

16 zile

În conformitate cu Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135 din 14 iunie 2007,

termenul de plată al dividendelor reprezintă 30 zile de la data adoptării hotărîrii de distribuire a

beneficiului. Calculele efectuate demonstrează că SRL Izoplast a reuşit să respecte termenul

impus de legislaţie.În 2009, compania a distribuit profitul proprietarilor în termen de 9 zile, iar în

49

2010 pe parcursul a 16 zile.Respectiv, în perioada cercetată achitarea dividendelor a fost amînată

cu 7 zile. Totuşi societatea reuşeşte să achite dividende fondatorilor fără a apela la surse externe

de finanţare, fapt care inspiră încredere în potenţialii investitori ai SRL Izoplast.

4. Rata suficienţei activelor perfect lichide = Mijloace băneşti disponibile / Plăţi băneşti

operaţionale medii pe zi

Calculul acesui coeficient se efectuiază pentru a estima cîte zile întreprinderea poate funcţiona

apelînd doar la resursele băneşti proprii.Ca sursă informaţionala pentru efectuarea analizei se

utilizează Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe baza căruia se determină plăţile băneşti

medii operaţionale pe zi şi datele Bilanţului Contabil, capitolul II, din care se preia suma

mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune.

2009

Rata suficienţei activelor perfect lichide = 113 641 lei / (11 113 104 lei / 360 zile) = 113 641 lei /

30 869, 73 lei/zile = 4 zile

2010

Rata suficienţei activelor perfect lichide = 41 507 lei / (19 002 837 lei / 360 zile) = 41 507 lei /

52 785, 66 lei/zile = 1 zi

Estimările au arătat că rata suficienţei activelor perfect lichide s-a redus simţitor în dinamică,

micşorîndu-se de 4 ori în anul 2010 comparativ cu perioada precedentă.Astfel, la sfîrşitul anului

2009 întreprinderea putea să-şi finanţeze activităţile operaţionale timp de 4 zile, doar pe seama

propriilor lichidităţi, neapelînd la resurse de finanţare sub formă de credite şi împrumuturi

provenite din exteriorul acesteia.

În anul 2010, SRL Izoplast a putut să efectuieze plăţi operaţionale din contul activelor perfect

lichide timp de o singură zi.Circumstanţele respective arată că întreprinderea supravieţuieste

doar din contul fondurilor împrumutate de la instituţiile de finanţare.

Situaţia este una dramatica şi dacă întreprinderea nu-şi va gestiona într-un mod eficient resursele

băneşti, atunci ea riscă să falimenteze.

50

După ce utilizatorii economici au studiat minuţios Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi

au evaluat suficienţa numerarului disponibil, aceştia purced la a doua etapă de analiză şi anume

aprecierea eficienţei mijloacelor băneşti utilizate. În cadrul etapei secunde de analiză se parcurg

următorii paşi:

o Determinarea volumului şi compoziţiei fluxului de mijloace băneşti operational;

o Stabilirea mărimii fondurilor generate de întreprindere şi reinvestite în propriile activităţi;

o Determinarea direcţiilor principale de utilizare a mijloacelor băneşti;

o Evaluare influenţei deciziilor manageriale asupra gestionării eficiente a mijloacelor

băneşti;

o Utilizarea informaţiei cu privire la fluxurile băneşti obţinute în perioadele precedente

pentru a prognoza fluxurile băneşti ulterioare, din punct de vedere al mărimii, timpului şi

exactităţii;

o Studierea relaţiei dintre profitabilitate şi fluxul net de mijloace băneşti, precum şi

impactul variaţiei preţurilor.

În general, noţiunea de eficienţă este direct proporţionala cu abilitatea întreprinderii de a obţine

un anumit nivel al fluxului bănesc în dinamică, cît şi în comparaţie cu alte întreprinderi. Pentru a

evalua eficienţa utilizării mijloacelor băneşti, în domeniul analitic se calculeaza şi se

interpretează:

1. Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti = Fluxul net din activitatea operaţională –

Plata dividendelor / Total active – Datorii pe termen scurt

Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti arată volumul numerarului pe care compania este

dispusă să-l introduca din nou în circuitul economic intern. Totodată, acesta reprezintă un

indicator al devotamentului pe care îl au proprietarii întreprinderii faţă de bussines-ul realizat.

În practica autohtonă, acest coeficient exprimă cota mijloacelor băneşti care au fost obţinute din

activitatea operaţională şi reţinute la întreprindere pe parcursul perioadei de gestiune.Mărimea

optimală a coeficientului se claseaza între 8-10 %.Dacă valoarea indicatorului nu figurează în

intervalul stabilit, atunci putem afirma că intreprinderea se află într-o situaţie dificilă şi necesită

o cantitate suplimentară de capital şi active pentru a ramîine pe piaţă.

2009

Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti = 1 971 665 lei – 330 971 lei / 9 273 563 lei –

6 348 483 lei = 1 640 694 lei / 2 925 080 lei = 0, 56 * 100 % = 56 %

51

2010

Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti = (4 422 746) lei – 683 584 lei / 6 670 321 lei –

2 508 107 lei = (5 106 330) lei / 4 162 214 lei = (1, 23) * 100 % = (123) %

Calculele efectuate ilustrează o conjunctură nefavorabilă atît pe parcursul anului 2009, cît şi în

2010.Astfel, în 2009 coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti nu s-a încadrat în intervalul

recomandat de 8-10% şi a alcătuit 56 %. Fluxul operaţional negativ din 2010 a cauzat scăderea

coeficientului pîna la (123) %, ceea ce denotă că în perioada cercetată reinvestirea mijloacelor

băneşti nu a avut loc.

52

Incheiere

Efectuind o analiza amanuntita a trasaturilor esentiale ce tin de contabilitatea mijloacelor banesti

ale intreprinderii putem formula urmatoarele concluzii:

Evidenta mijloacelor banesti la SRL Izoplast se efectuiaza in conformitate cu prevederile

principalelor acte normative ce reglementeaza acest domeniu. Primirea si eliberarea numerarului

din casa intreprinderii, efectuarea transferurilor din conturile de decontare se consemneaza in

documentele stabilite de legislatia in vigoare

53

Bibliografie

I. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992;

II. Normele pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a RM, aprobat

prin Hotarirea Guvernului RM nr.764 din 25.11.1992;

III. S.N.C. 7”Raportul privind fluxul mijloacelor banesti”,aprobat prin ordinal Ministerului

Finantelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997;

IV. S.N.C. 21”Efectele variatiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinal Ministerului

Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999;

V. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 7”Raportul privind fluxul mijloacelor

banesti”, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din

29.01.1999;

VI. Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile

autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr297 din 25.11.2004;

VII. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotarirea BNM nr.373 din

15.12.2005;

VIII. Regulamentul cu privire la debitarea directa, aprobat prin Hotarirea BNM nr.374 din

15.12.2005;

IX. Regulamentul privind suspendarea operatiunilor, sechestrarea si perceperea in mod

incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancare, aprobat prin Hotarirea BNM

nr.375 din 15.12.2005;

X. Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat

prin Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994;

XI. Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil si acoperit pe

teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr.122 din 29.05.2003;

XII. Regulamentul cu privire la cardurile bancare, aprobat prin Hotarirea BNM nr.62 din

24.02.2005;

XIII. Regulamentul cu privire la modul de exploatare a masinilor de casa si control cu

memorie fiscala, aprobat prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru masinile de

casa si control din 24.07.1998.

54

contabilitatea mijloacelor banesti

Documents