1

Chirurgie generală 1. CS. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în "per diabrosis", "per rexin" şi "per diapedesis" [ ] a) După principiul anatomic [x] b) După mecanismul de apariţie [ ] c) După raportul faţă de mediul extern [ ] d) După evoluţie [ ] e) După timpul de dezvoltare ------------------------------------------------------------------- 2. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne? [x] a) Hemoragia din ulcerul gastric [x] b) Hematomul intermuscular [ ] c) Hemoragia din plaga tăiată a gambei [x] d) Hemoragia pulmonară [x] e) Hemoragia în cavitatea articulară ------------------------------------------------------------------- 3. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare? [ ] a) Hemoragia din ulcerul gastric [x] b) Hemoragia în cavitatea pleurală [ ] c) Hemoragia uterină [x] d) Hemoragia intraarticulară [x] e) Tamponada cordului ------------------------------------------------------------------- 4. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară precoce? [x] a) În primele zile după traumă, în urma alunecării ligaturii de pe vas sau a detaşării trombului din lumenul acestuia [ ] b) În timpul traumei [ ] c) În timpul supuraţiei plăgii [ ] d) Peste 14 zile după traumă [ ] e) Peste 21 zile după traumă ------------------------------------------------------------------- 5. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară tardivă? [ ] a) În primele zile după lezarea vasului [ ] b) Nemijlocit după traumă [x] c) În timpul supuraţiei plăgii [ ] d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecării

ligaturii de pe vas [ ] e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării trombului din lumenul vasului

------------------------------------------------------------------- 6. CM. Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de compensare. [x] a) Hemodiluţia

[x] b) Centralizarea hemodinamicii [ ] c) Decentralizarea hemodinamicii [x] d) Hiperventilarea [x] e) Includerea mecanismului renal de compensare ------------------------------------------------------------------- 7. CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală

a hemoragiei. [x] a) Acidoza [ ] b) Centralizarea hemodinamicii [x] c) Toxemia [x] d) Decentralizarea hemodinamicii [ ] e) Hemodiluţia ------------------------------------------------------------------- 8. CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei. [x] a) Tahicardia [ ] b) Melena [x] c) Paliditatea [ ] d) Voma cu sînge [x] e) Hipotonia ------------------------------------------------------------------- 9. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa

sangvină. [ ] a) 0(I) [ ] b) A(II) [ ] c) B(III) [x] d) AB(IV) [ ] e) Eroare în tehnica de apreciere ------------------------------------------------------------------- 10. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a

observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge. [ ] a) 0(I) [ ] b) A(II) [ ] c) B(III) [ ] d) AB(IV) [x] e) Eroare în tehnica de apreciere ------------------------------------------------------------------- 11. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge. [ ] a) 0(I) [ ] b) A(II) [x] c) B(III)

[ ] d) AB(IV) [ ] e) Eroare în tehnica de apreciere ------------------------------------------------------------------- 12. CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice? [ ] a) În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min [x] b) În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min [ ] c) Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min [ ] d) În jet, într-o priză [ ] e) Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă ------------------------------------------------------------------- 13. CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie? [ ] a) Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului [x] b) Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta [ ] c) Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container [x] d) Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge [x] e) Controlul ermetismului containerului cu sînge ------------------------------------------------------------------- 14. CM. Indicaţi perioadele şocului posthemotransfuzional: [x] a) Perioada de şoc propriu-zisă [x] b) Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute) [ ] c) Perioada de septicotoxemie [x] d) Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei) [ ] e) Perioada stabilizării hemodinamicii ------------------------------------------------------------------- 15. CM. La complicaţiile mecanice ale hemotransfuziei se referă: [x] a) Dilatarea acută a cordului [x] b) Embolia gazoasă [x] c) Trombozele şi trombemboliile [x] d) Ischemia extremităţii după hemotransfuzia intraarterială [ ] e) Şocul hemolitic ------------------------------------------------------------------- 16. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele: [x] a) Hemoragia [x] b) Doloritatea [ ] c) Leziunea organelor interne [x] d) Dehiscenţa marginilor plăgii [ ] e) Şocul ------------------------------------------------------------------- 17. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă? [x] a) Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi [ ] b) Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici [ ] c) Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare [x] d) Compresia receptorilor nervoşi prin edem [ ] e) Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale ------------------------------------------------------------------- 18. CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor? [x] a) Tocată [x] b) Lacerată [x] c) Tăiată [x] d) Prin armă de foc [ ] e) Ocazională ------------------------------------------------------------------- 19. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală? [ ] a) La locul de muncă [ ] b) Prin înţepare [ ] c) Mixtă [x] d) Tăiată [ ] e) Ocazională ------------------------------------------------------------------- 20. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în: [x] a) Recent infectate [x] b) Aseptice [ ] c) Necrotice [ ] d) Putride [x] e) Purulente ------------------------------------------------------------------- 21. CS. Ce plagă se consideră infectată? [ ] a) Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul [x] b) Orice plagă ocazională [ ] c) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai

mare de 103(1.000) [ ] d) Plaga, în care există un proces purulent [ ] e) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 105 (100.000)

------------------------------------------------------------------- 22. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de: [x] a) 105 (100.000) pe un gram de ţesut

[ ] b) 103 (10.000) pe un gram de ţesut [ ] c) 103 (1.000) pe un gram de ţesut [ ] d) 102 (100) pe un gram de ţesut [ ] e) 101 (10) pe un gram de ţesut ------------------------------------------------------------------- 23. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?

2

[x] a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului [ ] b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat [ ] c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei [ ] d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior [x] e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal ------------------------------------------------------------------- 24. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă

de foc? [x] a) Zona necrozei traumatice primare [ ] b) Zona edemului traumatic [x] c) Zona canalului plăgii [x] d) Zona de comoţie moleculară [ ] e) Zona necrozei terţiare ------------------------------------------------------------------- 25. CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc? [ ] a) Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a

glontelui [ ] b) Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii [ ] c) Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii [x] d) Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare [ ] e) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc ------------------------------------------------------------------- 26. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă: [ ] a) Vindecării secundare [x] b) Formării şi reorganizării cicatricei [x] c) Regenerării [ ] d) Vindecării primare [x] e) Inflamaţiei ------------------------------------------------------------------- 27. CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii? [ ] a) Faza vindecării secundare [ ] b) Faza formării şi reorganizării cicatricei [ ] c) Faza regenerării [ ] d) Faza vindecării primare [x] e) Faza inflamaţiei ------------------------------------------------------------------- 28. CM. Care din procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)? [x] a) Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine [ ] b) Tromboza capilarelor şi venulelor [ ] c) Dezvoltarea acidozei tisulare [x] d) Formarea ţesutului de granulaţie [x] e) Sinteza colagenului ------------------------------------------------------------------- 29. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)? [ ] a) Limfocitele [x] b) Fibroblaştii [ ] c) Macrofagii [ ] d) Leucocitele neutrofile [ ] e) Trombocitele ------------------------------------------------------------------- 30. CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant? [x] a) Protecţia plăgii de penetrarea microbiană [ ] b) Realizarea hemostazei [ ] c) Contribuie la restabilirea integrităţii dermului [x] d) Completarea defectului de plagă [x] e) Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat ------------------------------------------------------------------- 31. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor: [x] a) Sub crustă [ ] b) Regenerarea primară amînată [x] c) Regenerarea secundară [x] d) Regenerarea primară [ ] e) Regenerarea secundară precoce ------------------------------------------------------------------- 32. CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc: [ ] a) Sub crustă [ ] b) Prin regenerare secundară [x] c) Prin regenerare primară [ ] d) Prin regenerare secundară precoce [ ] e) Prin regenerare primară amînată ------------------------------------------------------------------- 33. CS. Suturile secundare precoce se aplică pe plagă: [ ] a) Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant [ ] b) După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii [x] c) După dezvoltarea ţesutului granulant, dar pînă la formarea ţesutului

cicatriceal [ ] d) După excizia ţesutului granulant ce s-a format în plagă [ ] e) După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii ------------------------------------------------------------------- 34. CM. Indicaţi principiile prelucrării chirurgicale a plăgilor purulente.

[x] a) Suturi primare pe plagă nu se aplică [ ] b) Se aplică suturi primare pe plagă [x] c) Excizia ţesuturilor devitalizate [ ] d) Excizia ţesutului granulant [x] e) Drenarea plăgii cu meşe de tifon ------------------------------------------------------------------- 35. CM. Indicaţi metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente. [x] a) Prelucrarea plăgii cu get pulsatil [x] b) Utilizarea laserului chirurgical [x] c) Cavitaţia ultrasonoră [x] d) Tratament în mediu abacterian dirijat [ ] e) Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii ------------------------------------------------------------------- 36. CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale. [x] a) Prezenţa microorganismelor patogene virulente [ ] b) Hiperemia venoasă a ţesuturilor [x] c) Reacţia de răspuns al organismului la infecţie [ ] d) Bacteriemia tranzitorie [x] e) Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei ------------------------------------------------------------------- 37. CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale. [x] a) Exogenă [ ] b) Prin implantare [ ] c) Prin contact [x] d) Endogenă [ ] e) Aerogenă ------------------------------------------------------------------- 38. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi. [ ] a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei [ ] b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul

inflamator [x] c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi

extravazarea lichidului [ ] d) Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular [ ] e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi ------------------------------------------------------------------- 39. CM. Indicaţi mecanismele şi reacţiile nespecifice de apărare în caz de infecţie chirurgicală. [x] a) Rolul protectiv al dermei neafectate [x] b) Prezenţa microflorei saprofite a pielii [x] c) Inflamaţia [ ] d) Sinteza anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei [x] e) Fagocitoza ------------------------------------------------------------------- 40. CS. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi? [x] a) Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent [ ] b) Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie [ ] c) Prezenţa gazului în ţesuturi [ ] d) Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei [ ] e) Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente ------------------------------------------------------------------- 41. CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în: [ ] a) Ţesutul subcutanat [ ] b) Glanda sebacee [ ] c) Piele [x] d) Foliculul pilos [ ] e) Glanda sudoripară ------------------------------------------------------------------- 42. CM. Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului. [x] a) Faza de infiltraţie [ ] b) Faza de necroză [x] c) Faza de abcedare [ ] d) Faza de erupere [ ] e) Faza de detaşare a necrozei ------------------------------------------------------------------- 43. CS. În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în: [ ] a) Ţesutul celulo-adipos subcutanat [x] b) Glanda sudoripară [ ] c) Foliculul pilos [ ] d) Ganglionul limfatic [ ] e) Glanda sebacee ------------------------------------------------------------------- 44. CM. Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele: [ ] a) În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos [ ] b) Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară [x] c) Mai frecvent e localizată în regiunea axilară [ ] d) Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee [x] e) Are tendinţă către recidivare ------------------------------------------------------------------- 45. CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne: [x] a) De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară [ ] b) Starea generală a bolnavului de regulă rămîne satisfăcătoare [ ] c) Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată [x] d) Semnul de "sită"

3

[x] e) Simptomul de fluctuienţă nu este tipic ------------------------------------------------------------------- 46. CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este: [x] a) Streptococul [ ] b) Stafilococul [ ] c) Colibacilul [ ] d) Pneumococul [ ] e) Bacilul pioceanic ------------------------------------------------------------------- 47. CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului. [x] a) Forma flegmonoasă [ ] b) Forma abcedantă [x] c) Forma buloasă [x] d) Forma necrotică [x] e) Forma eritematoasă ------------------------------------------------------------------- 48. CM. Indicaţi simptoamele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a

erizipelului. [ ] a) Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele [x] b) Hiperemia pielii sub forma "limbilor de foc" [ ] c) Formarea sectoarelor de necroză cutanată [x] d) Hiperemia pielii sub forma „hartei geografice" [ ] e) Simptomul de fluctuienţă ------------------------------------------------------------------- 49. CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical? [x] a) Forma flegmonoasă [ ] b) Forma buloasă [x] c) Forma necrotică [ ] d) Forma abcedantă [ ] e) Forma eritematoasă ------------------------------------------------------------------- 50. CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se

petrece: [ ] a) Pe cale hematogenă [x] b) Prin bătături, fisuri ale pielii [ ] c) Pe cale hematogenă [x] d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii) [ ] e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului ------------------------------------------------------------------- 51. CM. Panariţiul tendinos al căror degete ale mîinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul Pirogov-Parona? [x] a) Primul [ ] b) Al doilea [ ] c) Al treilea [ ] d) Al patrulea [x] e) Al cincilea ------------------------------------------------------------------- 52. CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului. [x] a) Subcutanat [ ] b) Tendinos [ ] c) Pandactilita [x] d) Periunghial (paronichia) [x] e) Cutanat ------------------------------------------------------------------- 53. CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului. [x] a) Tendinos [x] b) Osos [x] c) Articular [ ] d) Subunghial [x] e) Pandactilita ------------------------------------------------------------------- 54. CS. Prin termenul "pandactilită" se subînţelege: [ ] a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii [ ] b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei [x] c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii [ ] d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei [ ] e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei ------------------------------------------------------------------- 55. CS. Ce incizii se efectuiază în caz de panariţiu tendinos? [ ] a) Semilunare, pe falanga distală [ ] b) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale [x] c) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale [ ] d) Incizie longitudinală pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului, pe toată lungimea tecii sinoviale [ ] e) Incizii multiple transversale pe toate falangele ------------------------------------------------------------------- 56. CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare: [ ] a) Se remarcă foarte rar [ ] b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii [x] c) Este remarcat în majoritatea cazurilor [x] d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic [x] e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat ------------------------------------------------------------------- 57. CS. Ce reprezintă sepsisul? [ ] a) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi

organe

[ ] b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor [ ] c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin [ ] d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin [x] e) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică ------------------------------------------------------------------- 58. CS. Ce reprezintă septicopiemia? [ ] a) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin [ ] b) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică [x] c) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi

organe [ ] d) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor [ ] e) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin ------------------------------------------------------------------- 59. CM. Care afirmaţii caracterizează corect sepsisul? [x] a) Clinic se manifestă în acelaşi mod deşi agenţii microbieni provocători pot fi diferiţi [x] b) Sepsisul nu are perioada de incubaţie [ ] c) Tabloul clinic al sepsisului depinde de tipul agentului microbian provocător [x] d) Sepsisul reprezintă un proces sistemic [ ] e) Perioada de incubaţie în sepsis este scurtă (<24 ore) ------------------------------------------------------------------- 60. CM. Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se utilizează următoarele criterii: [x] a) Nivelul leucocitelor în sânge [ ] b) Tensiunea arterială sistolică [x] c) Temperatura corpului [x] d) Frecvenţa respiratorie [x] e) Frecvenţa contracţiilor cardiace ------------------------------------------------------------------- 61. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic

(SIRS)? [ ] a) Frecvenţa contracţiilor cardiace < 90 bătăi/min [x] b) Frecvenţa contracţiilor cardiace > 90 bătăi/min [ ] c) Temperatura corpului > 37,5°C [x] d) Temperatura corpului > 38°C [x] e) Temperatura corpului < 36°C ------------------------------------------------------------------- 62. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic

(SIRS)? [x] a) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3 [x] b) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3 [ ] c) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg [ ] d) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min [x] e) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min ------------------------------------------------------------------- 63. CS. Care este definiţia „sepsisului sever"? [ ] a) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de

organ [ ] b) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul confirmat de infecţie [x] c) Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ [ ] d) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) [ ] e) Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice

adecvate ------------------------------------------------------------------- 64. CM. Indicaţi cele trei citokine cu importanţă maximă în patogeneza sepsisului. [ ] a) Interleukina 6 (IL6) [x] b) Factorul activării trombocitelor (PAF) [x] c) Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha) [x] d) Interleukina 1 (IL1) [ ] e) Prostoglandina E (PGE) ------------------------------------------------------------------- 65. CM. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical? [x] a) Leziunea endoteliului [x] b) Adeziunea neutrofile-endoteliu [x] c) Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză [ ] d) Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou [ ] e) Paralizia centrului respirator şi stop cardiac ------------------------------------------------------------------- 66. CM. Pe ce se bazează diagnosticul clinic al sepsisului sever? [x] a) Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice [ ] b) Evaluarea nivelului citokinelor în sânge [ ] c) Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive [x] d) Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale [x] e) Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator

sistemic (SIRS) ------------------------------------------------------------------- 67. CS. Care din rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv

pentru confirmarea sepsisului? [x] a) Hemocultura pozitivă [ ] b) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară [ ] c) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge [ ] d) Nivelul crescut al proteinei C-reactive [ ] e) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin -------------------------------------------------------------------

4

68. CM. Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului. [x] a) Trebuie administrate antibiotice cu spectru larg de acţiune [x] b) Antibioticele trebuie modificate în raport cu rezultatele culturilor [ ] c) Terapia antibacteriană trebuie administrată odată cu stabilirea

diagnosticului de sepsis [ ] d) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei [x] e) Iniţial antibioticele sunt administrate empiric

------------------------------------------------------------------- 69. CS. Cel mai important agent bacterian provocator al gangrenei gazoase este: [ ] a) Clostridium hystoliticum [ ] b) Clostridium oedomatiens [ ] c) Clostridium tetani [x] d) Clostridium perfringens [ ] e) Clostridium septicum ------------------------------------------------------------------- 70. CM. Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de Clostridium

perfringens? [x] a) Hemoliza sau tromboza [x] b) Miocardio-supresant [ ] c) Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului [ ] d) Leziunea endoteliului [x] e) Necroza tisulară ------------------------------------------------------------------- 71. CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi este cauzată de: [ ] a) Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a infecţiei [ ] b) Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor

deschise [ ] c) Producerea cantităţilor mari de exotoxină [x] d) Formarea gazului în ţesuturi [ ] e) Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii ------------------------------------------------------------------- 72. CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul gangrenei gazoase la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi: [ ] a) Semnul pozitiv de „carne fiartă" [x] b) Semnul pozitiv Krause [ ] c) Semnul pozitiv Melnicov [ ] d) Semnul pozitiv al „dopului de şampanie" [ ] e) Semnul pozitiv Vişnevskii ------------------------------------------------------------------- 73. CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas" în cazul gangrenei gazoase a extremităţii? [ ] a) Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate [ ] b) Sporirea vindecării plăgii [x] c) Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare [x] d) Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii [ ] e) Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni ------------------------------------------------------------------- 74. CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul

gangrenei gazoase? [ ] a) Hemofiltraţia [x] b) Oxigenoterapia hiperbarică [ ] c) Plasmafereza [ ] d) Hemodializa [ ] e) Hemosorbţia ------------------------------------------------------------------- 75. CM. Indicaţi agenţii microbieni provocatori ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi. [ ] a) Pseudomonas aeruginosa [x] b) Bacteroides fragiles [ ] c) Clostridium perfringens [x] d) Peptococcus [ ] e) Klebsiella ------------------------------------------------------------------- 76. CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi. [x] a) Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe [x] b) Microscopia ţesutului sau exudatului infectat [ ] c) Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge [ ] d) Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei

imunoenzimatice (ELISA) [x] e) Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului ------------------------------------------------------------------- 77. CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic conform definiţiei OMS. [ ] a) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei [ ] b) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi

angiopatie [x] c) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică [x] d) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat [ ] e) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat

------------------------------------------------------------------- 78. CS. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă. [ ] a) Ischemică

[ ] b) Osteoartropatică [ ] c) Neuropatică [x] d) Neuro-ischemică [ ] e) Osteomielitică ------------------------------------------------------------------- 79. CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice: [ ] a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară [x] b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei [x] c) Lipsa pulsului pe arterele plantei [ ] d) Tegumentele plantei calde şi uscate [x] e) Suflu sistolic pe artera femurală ------------------------------------------------------------------- 80. CM. Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun? [ ] a) Stimulează migrarea leucocitelor [x] b) Suprimă hemotaxisul leucocitar [x] c) Suprimă sistemul complementului [ ] d) Stimulează funcţia monocitelor [x] e) Suprimă fagocitoza ------------------------------------------------------------------- 81. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat dar nu este complicat cu osteomielită sau abces este apreciat ca

picior diabetic de: [ ] a) Gradul 1 [x] b) Gradul 2 [ ] c) Gradul 3 [ ] d) Gradul 4 [ ] e) Gradul 5 ------------------------------------------------------------------- 82. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat şi se complică cu osteomielită, abces sau flegmon este apreciat ca

picior diabetic de: [ ] a) Gradul 1 [ ] b) Gradul 2 [x] c) Gradul 3 [ ] d) Gradul 4 [ ] e) Gradul 5 ------------------------------------------------------------------- 83. CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi profilaxia complicaţiilor vasculare în planta diabetică: [ ] a) Antispastice (papaverina, no-spa) [x] b) Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid) [ ] c) Vitaminele grupei B [x] d) Analogul sintetic al prostaglandinei E1 [x] e) Statine (Simvastatina, Atorvastatina) ------------------------------------------------------------------- 84. CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic

în organism? [x] a) Albumina în sînge [ ] b) Protrombina în sînge [ ] c) Globulina în sînge [ ] d) Proteina generală în sînge [ ] e) Limfocitele în sînge ------------------------------------------------------------------- 85. CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea formulă: [ ] a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100 [x] b) Masa (kg) / talia (m2) [ ] c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală [ ] d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm [ ] e) Masa (g) / talia (cm2) ------------------------------------------------------------------- 86. CS. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale? [x] a) 18,5-24,9 [ ] b) 25,0-29,9 [ ] c) 30,0-34,9 [ ] d) 35,0-39,9 [ ] e) 40 şi mai mare ------------------------------------------------------------------- 87. CM. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting? [x] a) Amestecuri modulate [ ] b) Amestecuri calorice [x] c) Amestecuri enterale standard balansate [x] d) Amestecuri alimentare naturale [x] e) Amestecuri modificate chimic ------------------------------------------------------------------- 88. CM. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale? [x] a) Continue [ ] b) Parţială [x] c) Fracţionată [ ] d) Mecanică [ ] e) Completă ------------------------------------------------------------------- 89. CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală? [x] a) Metabolice [x] b) Diarea [ ] c) Mecanice [ ] d) Infecţioase

5

[x] e) Aspiraţia traheobronhială ------------------------------------------------------------------- 90. CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a extremităţii. [x] a) Trauma arterei magistrale [ ] b) Ocluzia lumenului arterial cu o placă aterosclerotică [x] c) Embolia arterială [x] d) Tromboza arterială [ ] e) Tromboflebita ------------------------------------------------------------------- 91. CS. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul "6P", este

caracteristică pentru: [x] a) Ischemia acută a extremităţii [ ] b) Ischemia cronică a extremităţii [ ] c) Anevrismul arterial [ ] d) Tromboza venoasă acută [ ] e) Insuficienţa venoasă cronică ------------------------------------------------------------------- 92. CM. Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în literatura anglofonă sub termenul "6P". [ ] a) Paresthesia - parestezia [ ] b) Pallor - paloarea tegumentelor [x] c) Polyuria - poliuria [x] d) Poikilocytosis - poichilocitoza [ ] e) Pain - durerea ------------------------------------------------------------------- 93. CM. Sub noţiunea de „embolie" se subînţelege: [ ] a) Obstrucţia vasului sangvin cu un tromb, format în locul lezării peretelui

vascular [x] b) Obstrucţia unui vas integru (nelezat) cu un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardiovascular [ ] c) Îngustarea lumenului vascular în urma îngroşării intimei [ ] d) Obstrucţia vasului cu placă aterosclerotică [x] e) Obstrucţia vasului nelezat cu fragment de ţesut sau corp străin, migrat din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular

------------------------------------------------------------------- 94. CS. Ce se subînţelege sub termenul „tromboză"? [x] a) Obstrucţia vasului sangvin de către un tromb, format nemijlocit în locul lezării peretelui vascular [ ] b) Obstrucţia vasului nelezat de către un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardiovascular [ ] c) Îngustarea lumenului vascular din cauza îngroşării intimei [ ] d) Ocluzionarea treptată a vasului cu o placă aterosclerotică [ ] e) Ocluzionarea vasului nelezat cu un fragment de ţesut sau corp străin, provenit din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular

------------------------------------------------------------------- 95. CS. Indicaţi simptomul, ce nu este caracteristic pentru embolia arterei femurale? [ ] a) Durere acută în extremitatea inferioară [ ] b) Lipsa pulsului pe artera poplitee şi arterele plantei [x] c) Claudicaţia intermitentă

[ ] d) Hipoestezia pielii plantei [ ] e) Pareza plantei ------------------------------------------------------------------- 96. CS. Metoda optimală de tratament al emboliei arterei femurale este: [ ] a) By-pass-ul femuro-popliteal cu autovenă [ ] b) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazei [x] c) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogarty [ ] d) Tratamentul conservator cu utilizarea dozelor mari de heparină [ ] e) Tactica expectativă şi supravegherea în dinamică a bolnavului ------------------------------------------------------------------- 97. CM. Locurile tipice de formare a trombilor, ce produc embolia arterelor

periferice sunt: [ ] a) Compartimentele inimii drepte [x] b) Compartimentele inimii stîngi [x] c) Anevrismele aortei şi arterelor mari [ ] d) Sistemul venei cave inferioare [ ] e) Sistemul venei cave superioare ------------------------------------------------------------------- 98. CM. Asocierea căror condiţii patologice poate conduce spre dezvoltarea emboliei „paradoxale" a arterelor periferice? [ ] a) Prezenţa maselor trombotice în lumenul ventricolului stîng [x] b) Prezenţa defectului de sept interatrial sau interventricular [ ] c) Prezenţa unui anevrism mare al aortei abdominale cu tromboză parietală [x] d) Prezenţa maselor trombotice în venele profunde ale membrelor inferioare [ ] e) Prezenţa fistulei între o arteră şi venă periferică ------------------------------------------------------------------- 99. CM. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor? [x] a) Metoda lui Wells [ ] b) Regula sutei [x] c) Regula palmei [x] d) Metoda lui Lund-Brower [ ] e) Indexul lui Kiss ------------------------------------------------------------------- 100. CM. În care situaţii se va declanşa boala arşilor? [x] a) Arsuri superficiale mai mare de 25% [ ] b) Arsuri a regiunilor funcţional active

[x] c) Arsuri a căilor respiratorii [x] d) Arsuri profunde mai mare de 10% [ ] e) Arsuri profunde mai mare de 5% -------------------------------------------------------------------

Chirurgie nr.1 1. CS Care din următoarele afirmaţii corespunde herniei inghinale directe: [x] a) Nu coboară în scrot [ ] b) Este congenitală [ ] c) Mai frecvent este unilaterală [ ] d) Se strangulează foarte frecvent [ ] e) Este o hernie de efort ------------------------------------------------------------------- 2. CS Strangularea diverticulului Meckel este hernia: [ ] a) Richter [ ] b) Maydl [x] c) Littre [ ] d) Gheselbah [ ] e) Brock ------------------------------------------------------------------- 3. CS Strangularea parietală antimezocolică poarta denumirea de hernie: [ ] a) Brock [ ] b) Gheselbah [ ] c) Maydl [x] d) Richter [ ] e) Littre ------------------------------------------------------------------- 4. CM În stadiul de ischemie a herniei strangulate sunt prezente următoarele

semne: [x] a) Ansă destinsă, pronunţat cianotică [x] b) Tromboza venelor mezoului [x] c) Peretele îngroşat cu false membrane pe suprafaţă [ ] d) Lichid peritoneal purulent sau fecaloid [x] e) Ansa eferentă palidă, colabată ------------------------------------------------------------------- 5. CM Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor

strangulate: [x] a) Hernia Littre [ ] b) Hernia Maydl [x] c) Hernia Brock [ ] d) Hernia Gheselbah [x] e) Hernia Richter ------------------------------------------------------------------- 6. CS În care din următoarele situaţii sacul herniar lipseşte: [ ] a) Hernia inghinală congenitală [ ] b) Hernia ombilicală [ ] c) Hernia inghinală prin clivaj [ ] d) Hernia perineală [x] e) Hernia diafragmală posttraumatică ------------------------------------------------------------------- 7. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea herniei la un purtător de hernie se întâlneşte în următoarele situaţii: [x] a) Colecistita acută [ ] b) Pancreatita pseudotumorală [x] c) Ulcerul gastroduodenal perforat [x] d) Apendicita acută perforativă [ ] e) Perforaţia atipică a ulcerului gastric ------------------------------------------------------------------- 8. CM Tratamentul conservator (bandajul) în hernie este indicat: [x] a) În cazul refuzului categoric al pacientului pentru tratament chirurgical [ ] b) În orice tip de hernie [x] c) La bătrîni cu starea generală contraindicată pentru intervenţia chirurgicală [ ] d) În herniile ireductibile [ ] e) În herniile inghinale congenitale ------------------------------------------------------------------- 9. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind herniile inghinale oblice: [x] a) Sacul herniar este format de procesul vaginalis [ ] b) Sacul herniar se extinde antero-medial de cordonul spermatic [x] c) Sacul herniar este localzat medial de vasele epigastrice inferioare [x] d) Sacul herniar se extinde lateral de cordonul spermatic [x] e) Hernia inghinală oblică este mai rar bilaterală decât cea directă ------------------------------------------------------------------- 10. CM Dacă intraoperator la deschiderea sacului herniar se va depista o ansă intestinală de culoare roşie închisă, destinsă, cu seroasa fără luciu, şi cu sufuziuni în regiunea şanţului de strangulare, vom constata: [x] a) Stadiul de congestie [ ] b) Stadiul de ischemie [ ] c) Stadiul de gangrenă [ ] d) Stadiul de perforaţie [x] e) Ansă viabilă ------------------------------------------------------------------- 11. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privindl hernia inghinală prin alunecare: [x] a) Porţile herniare sunt mari [ ] b) Conţinutul permanent este numai intestinul subţire [x] c) Colonul sigmoid este o parte componentă a sacului herniar [ ] d) Nu se încarcerează niciodată [x] e) Poate avea dimensiuni mari -------------------------------------------------------------------

6

12. CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cea mai folosită metodă de plastie este : [ ] a) Bassini [x] b) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski [ ] c) Postempski [ ] d) Kukudjanov [ ] e) Martânov ------------------------------------------------------------------- 13. CS În herniile ombilicale cu diametrul inelulului herniar până la 3 cm metoda preferabilă de plastie este: [ ] a) Mayo [ ] b) Bassini [ ] c) Sapejko [ ] d) Nici una dintre cele indicate [x] e) Lexer ------------------------------------------------------------------- 14. CM Indicaţi trei semne principale ale herniei inghinale congenitale: [ ] a) Lipsa debutul dureros [ ] b) Este prezentă numai la copii [x] c) Porţile herniare sunt de dimensiuni majore [x] d) Evoluează într-o hernie inghino-scrotală [x] e) Sacul herniar conţine testicul ------------------------------------------------------------------- 15. CM Cel mai frecvent herniază următoarele elemente: [ ] a) Vezica urinară [x] b) Epiploonul [ ] c) Colonul ascendent [x] d) Intestinul subţire [ ] e) Prostata ------------------------------------------------------------------- 16. CM Notaţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe: [ ] a) Coboara în scrot [x] b) Este de formă sferică [x] c) Nu coboara în scrot [ ] d) Mai frecvent apare la tineri [x] e) Frecvent este bilaterală ------------------------------------------------------------------- 17. CM Examenul clinic al pacientului purtător de hernie inghinala oblica poate

prezenta: [x] a) Hernia coboară în scrot [x] b) Pulsaţia arterei epigastrice se determină lateral de sacul herniar [ ] c) Pulsaşia arterei epigastrice se determină medial de sacul herniar [x] d) Expansiunea formaţiunii la tuse [ ] e) Traiectul herniar este perpendicular vs peretele abdominal ------------------------------------------------------------------- 18. CM Care dintre variantele de hernii enumerate reprezintă hernii externe? [x] a) Hernia femorală [x] b) Hernia ombilicală [ ] c) Hernia diafragmală [x] d) Hernia lombară [x] e) Hernia inghino-scrotală ------------------------------------------------------------------- 19. CM Care din situaţii nu se încadrează în hernia Maydl ? [ ] a) Strangularea retrograda tip "W" [ ] b) Sacul herniar contine două anse intestinale strangulate [x] c) Hernierea diverticului Meckel [x] d) Hernia obturatorie [x] e) Strangularea parietală a intestinului ------------------------------------------------------------------- 20. CM Care din următoarele gesturi sunt riscuri şi erori în hernia strangulată? [ ] a) Palparea tumorii herniare [x] b) Intervenţia chirurgicală programată [x] c) Reducerea prin Taxis [ ] d) Tactul rectal sau vaginal [x] e) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav dupa reducerea spontană a herniei ------------------------------------------------------------------- 21. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri în hernia ireponibilă? [ ] a) Palparea tumorii herniare [ ] b) Intervenţia chirurgicală de urgenţă [x] c) Reducerea prin Taxis [x] d) Bandajul compresiv al porţii herniare [ ] e) Radiografia abdominală de ansamblu ------------------------------------------------------------------- 22. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii

cuprind: [ ] a) Rezecţia organelor din sacul herniar [ ] b) Rezecţia sacului herniar [ ] c) Suturarea colului sacului herniar [x] d) Autodermoplastia [x] e) Aloplastia ------------------------------------------------------------------- 23. CM Tratamentul chirurgical al herniilor simple reponibile cuprinde: [x] a) Eliminarea sacului herniar [x] b) Repunerea conţinutului sacului herniar [ ] c) Rezecţia parţială a epiploonului [ ] d) Rezecţia segmentară de intestin

[x] e) Hernioplastia ------------------------------------------------------------------- 24. CM Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor: [x] a) Flegmonul herniar [x] b) Ruptura traumatică a herniei [x] c) Ireductibilitatea herniei [ ] d) Varicocelul [x] e) Strangularea ------------------------------------------------------------------- 1) CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă din momentul perforaţiei nu au trecut mai mult de 6 ore? [ ] a) Suturarea simplă a ulcerului [x] b) Rezecţia primară a stomacului [ ] c) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel [ ] d) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie [ ] e) Vagotomie tronculară bilaterală + suturarea simplă ------------------------------------------------------------------- 2) CS Reacţia Gregersen-Adler indică: [ ] a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei [x] b) Hemoragie microscopică superioară [ ] c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas [ ] d) Hemoragie din rect [ ] e) Hemoragie din varicele esofagiene ------------------------------------------------------------------- 3) CS Semnul Bergman indică: [x] a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei [ ] b) Hemoragie microscopică superioară [ ] c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas [ ] d) Hemoragie din rect [ ] e) Hemoragie din varicele esofagiene ------------------------------------------------------------------- 4) CS Situaţia descrisă mai jos: distensie epigastrică, vome cu caracter epizodic şi tendinţă spre creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele, corespunde: [ ] a) Stenozei subcompensate [x] b) Stenozei compensate [ ] c) Stenozei decompensate [ ] d) Penetrării ulcerului gastric în pancreas [ ] e) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas ------------------------------------------------------------------- 5) CM În care situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat: [ ] a) Ulcerul gastric acut [ ] b) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm [x] c) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani [x] d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac [ ] e) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie ------------------------------------------------------------------- 6) CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este: [ ] a) Nu se încadrează în această clasificare [ ] b) Se încadrează în clasificare în caz de malignizare [x] c) Tipul I [ ] d) Tipul II [ ] e) Tipul III ------------------------------------------------------------------- 7) CS Semnul Kussmaul reprezintă: [ ] a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric [ ] b) Tulburările metabolice în stenoza pilorică decompensată [ ] c) Contractura musculară în ulcerul duodenal perforat [x] d) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă [ ] e) Adenopatie supraclaviculară pe stânga ------------------------------------------------------------------- 8) CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică

cel mai rar cu diaree? [ ] a) Vagotomia selectivă [ ] b) Vagotomia tronculară [ ] c) Rezecţia stomacului procedeul Balfour [x] d) Rezecţia stomacului procedeul Billroth-I [ ] e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz ------------------------------------------------------------------- 9) CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia: [ ] a) Acoperită (protejată) [ ] b) Oarbă [x] c) A peretelui posterior al duodenului [x] d) În porţiunea cardială a stomacului [ ] e) În abdomenul liber ------------------------------------------------------------------- 10) CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea

ulcerului perforat? [x] a) Oppel [ ] b) Judd [ ] c) Braun [ ] d) Heineke-Miculitz [ ] e) Holle ------------------------------------------------------------------- 11) CM Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului: [ ] a) Duodenal la bolnavii peste 60 ani [x] b) Duodenal "mut" (fără anamneză) [ ] c) În asociere cu hemoragie

7

[ ] d) În caz de suspecţie la malignizare [x] e) La tinerii până la 30 de ani ------------------------------------------------------------------- 12) CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de: [ ] a) Histamină [ ] b) Tripsină [ ] c) Kalicreină [x] d) Gastrină [ ] e) Chinine ------------------------------------------------------------------- 13)CM Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în efectuarea următoarelor procedee: [x] a) Dieta, antacide, hemocoagulanţi [ ] b) Terapie hormonală (corticosteroizi) [ ] c) Pituitrină i/v [x] d) Sonda Blackmore [x] e) Coagularea endoscopică ------------------------------------------------------------------- 14) CM În dependenţă de localizarea procesului ulceros deosebim următoarele

tipuri de stenoze, exceptând: [x] a) Stenoza cardiei [ ] b) Stenoza bulbului duodenal [ ] c) Stenoza pilorică [ ] d) Stenoza postbulbară [x] e) Stenoza fundică ------------------------------------------------------------------- 15) CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este: [ ] a) Voma cu miros fetid [ ] b) Hematemeza [x] c) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor [ ] d) Pierderea ponderală [ ] e) Melena ------------------------------------------------------------------- 16) CS Cea mai informativă metodă de investigaţie a secreţiei gastrice este: [ ] a) Testul Hollender [x] b) pH-metria [ ] c) Testul Kay [ ] d) Examenul radiologic [ ] e) Esofagogastroduodenoscopia ------------------------------------------------------------------- 17) CM Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate: [ ] a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se stopează mai uşor decât la

tineri [x] b) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia din varicele esofagogastrice [ ] c) Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală [ ] d) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea [x] e) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală

------------------------------------------------------------------- 18) CM Sindromul Mallory-Weiss este favorizat de următorii factori: [x] a) Abuz de alcool şi alimente [x] b) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominale [x] c) Vomă repetată violentă [x] d) Tuse insistente [ ] e) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor ------------------------------------------------------------------- 19) CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este: [ ] a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublă [ ] b) Anamneza şi starea clinică [x] c) Fibrogastroscopia [ ] d) Reacţia Gregersen-Adler [ ] e) Tomografia computerizată ------------------------------------------------------------------- 20) CM Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în hemoragia superioară în ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie? [x] a) Vagotomia supraselectivă [ ] b) Hemostaza endoscopică [x] c) Ligaturarea trunchiului celiac [ ] d) Sonda Sengstaken-Blackmore [ ] e) Administrarea de pituitrină i/v ------------------------------------------------------------------- 21) CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru, înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială,

simptomul Eleker prezent, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie: [ ] a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie [ ] b) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal [x] c) Prima (primele 4-6 ore) [ ] d) A doua (următoarele 4-6 ore) [ ] e) A treia (peste 12 ore după debut) ------------------------------------------------------------------- 22) CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală, sau când bolnavul şi rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:

[ ] a) Billroth (1881) [ ] b) Pierandozzi (1960) [ ] c) Dragstedt (1960) [x] d) Taylor (1946) [ ] e) Braun (1892) ------------------------------------------------------------------- 23) CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală şi este apreciata în rezultatul examenului: [ ] a) Clinic [ ] b) De laborator [ ] c) Radiologic [x] d) Endoscopic [ ] e) Laparoscopic ------------------------------------------------------------------- 24) CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne: [x] a) Creşterea secreţiei bazale nocturne [ ] b) Constipaţie [x] c) Vome abundente, frecvente şi cu caracter acid [x] d) Hemoragii digestive superioare frecvente [x] e) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne ------------------------------------------------------------------- 25) CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în: [x] a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de susţinere din partea curburii mici [ ] b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală [ ] c) Anastomoză gastrojejunală în "Y" [ ] d) Anastomoză gastroduodenală latero-laterală [ ] e) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală ------------------------------------------------------------------- 26) CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei suturate: [ ] a) Dureri pronunţate în epigastru [ ] b) Vomă şi greţuri [ ] c) Febră şi frison [x] d) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în

stomac [ ] e) Contractură musculară în epigastru ------------------------------------------------------------------- 27) CM Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din lotul rezecţiilor gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% -1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată în: [ ] a) Nici una din ele [ ] b) În ambele cazuri [x] c) În cele din tractul digestiv [ ] d) În cele intraabdominale [x] e) În hemoragiile din ulcerele acute ------------------------------------------------------------------- 28) CS Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică Billroth-I, având ca cauză factorul microbian, trauma ţesuturilor, materialul de sutură (catgutul), procesul alergic, etc.). Semnele

majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar în zilele: [ ] a) 1-2 zi [ ] b) 2-3 zi [ ] c) 4-5 zi [ ] d) 6-7 zi [x] e) 7-10 zi ------------------------------------------------------------------- 29) CM Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori: [ ] a) Distensia gastrică fundică şi antrală [x] b) Vederea, mirosul şi palparea alimentelor [x] c) Masticaţia şi salivaţia [x] d) Deglutiţia [x] e) Insulină ------------------------------------------------------------------- 30) CM Tratamentul chirurgical al sindromului Mallory-Weiss se aplică când epuizează cel conservativ, şi se reduce la următoarele procedee: [x] a) Suturarea mucoasei şi submucoasei [x] b) Ligaturarea arterei coronare (artera gastrica sinistra) [ ] c) Rezecţia gastrică distală [x] d) Suturarea mucoasei şi submucoasei + ligaturarea arterei coronare [ ] e) Rezecţia gastrică proximală ------------------------------------------------------------------- 31) CS Ulcerul gastric se rezolvă chirurgical: [ ] a) Imediat după ce a fost depistat [ ] b) După prima hemoragie [ ] c) La primele semne de malignizare [x] d) După eşecul terapiei medicamentoase timp de 1 -2 luni [ ] e) Numai în caz de perforaţie ------------------------------------------------------------------- 32) CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 unităţi de insulină la 10 kg masă a corpului i/m cu preluarea a 8 eşantioane (peste fiecare 15 min.)

de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secreţiei: [ ] a) Nocturne [ ] b) Bazale [ ] c) Intestinale

8

[x] d) Cefalice [ ] e) Hormonale (gastrice) ------------------------------------------------------------------- 33) CS Semnele ce urmează: parestezii, halucinaţii, uneori tetanie, în sânge - alcaloză metabolică, asociată cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenală la un bolnav care prezintă caşexie, vome rare,

abundente, mărturisesc de: [ ] a) Ocluzie intestinală tardivă [ ] b) Sindromul Zollinger-Ellison [ ] c) Şoc hemoragic [ ] d) Insuficienţă renală cronică [x] e) Stenoză pilorică decompensată ------------------------------------------------------------------- 34) CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II după perforaţie, şi prezintă: [ ] a) Durere acută pe toată aria abdomenului [ ] b) Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă [ ] c) "Abdomen de lemn" [x] d) Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas [ ] e) Durere percepută ca "lovitură de pumnal" ------------------------------------------------------------------- 35) CM Factorii patogeni primordiali în ulcerul gastro-duodenal sunt: [x] a) Hiperaciditatea [x] b) Diminuarea rezistenţei mucoasei gastro-duodenale [ ] c) Factorul psihic (stresul) [ ] d) Hipermotilitatea gastro-duodenală [ ] e) Prezenţa Helicobacter pylori ------------------------------------------------------------------- 36) CM Penumoperitoneumul radiologic se întâlneşte în: [ ] a) Perforaţia apendiculară [x] b) Perforaţia gastroduodenală [x] c) Perforaţia colonului [ ] d) Perforaţia colecistului [ ] e) Perforaţiile vezicii urinare ------------------------------------------------------------------- 37) CM Perforaţia ulcerului se poate produce: [x] a) În peritoneul liber [x] b) În cavităţile peritoneale închise de aderenţe [ ] c) Într-un organ vecin [ ] d) La tegumente [x] e) În spaţiul retroperitoneal ------------------------------------------------------------------- 38) CM Efectul vagal asupra secreţiei gastrice este: [x] a) Creşte debitul de HCl şi pepsină [x] b) Stimulează eliminarea gastrinei antrale [x] c) Sensibilizează celulele oxintice în sistemul gastrinic [ ] d) Scade secreţia de HCl [ ] e) Nu influentează secreţia de HCl ------------------------------------------------------------------- 39) CM În tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica: [x] a) Sutura ulcerului hemoragic [x] b) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie [x] c) Vagotomia supraselectivă cu excizia ulcerului şi duodenoplastie [ ] d) Rezectia gastrică "la excludere" [x] e) Antrumrezectia Rechel-Polya ------------------------------------------------------------------- 40) CM În tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmătoarele remedii: [x] a) Sânge proaspăt [x] b) Masă trombocitară [ ] c) Sânge conservat [x] d) Albumină [x] e) Plasmă proaspăt congelată ------------------------------------------------------------------- 41) CM Sonda Bleckmore se aplică în caz de: [ ] a) Ulcer gastric subcardial hemoragic [x] b) Hemoragie din varicele esofagiene [x] c) Sindromul Mallory-Weiss [ ] d) Esofagită peptică [ ] e) Reflux gastro-esofagian ------------------------------------------------------------------- 42) CM Care dintre afecţiunile mai jos enumerate se pot complica cu ulcer de

stres? [x] a) Arsurile grave [ ] b) Fibroza pulmonară [x] c) Politraumatismele severe [ ] d) Ingestia cronică de aspirină [x] e) Sepsisul ------------------------------------------------------------------- 43) CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde următoarele dintre localizări, cu excepţia: [x] a) Ulcerelor prepilorice [x] b) Ulcerelor acute [ ] c) Ulcerelor micii curburi, având aciditate subnormală [x] d) Ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv [ ] e) Ulcerelor micii curburi cu localizare în unghiul gastric -------------------------------------------------------------------

44) CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corecţie chirurgicală în ulcerul gastric Johnson I? [x] a) Rezecţia gastrică 2/3 [x] b) Rezecţia mediogastrală [ ] c) Vagotomia tronculară asociată cu excizia ulcerului [ ] d) Vagotomia selectivă şi piloroplastia [ ] e) Antrumectomia şi vagotomia tronculară ------------------------------------------------------------------- 45) CM Indicaţi semnele radiologice ale ulcerului gastric: [x] a) Prezenţa nişei [ ] b) Dimensiuni mărite ale stomacului până în bazin [ ] c) Rigiditatea pliurilor [x] d) Convergenţa pliurilor către leziune [ ] e) Reţinerea masei baritate în stomac peste 6 ore ------------------------------------------------------------------- 46) CM Care dintre următoarele semne radiologice pledează pentru stenoza piloroduodenală? [ ] a) Prezenţa nişei în unghiul gastric [x] b) Dimensiuni mărite ale stomacului până la intrarea în bazin [x] c) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 12 ore [x] d) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 24 ore [ ] e) Refluxul duodeno-gastric ------------------------------------------------------------------- 47) CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de: [ ] a) Leziune unică hemoragică gastrică [x] b) Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului [ ] c) Erozii gastrice hemoragice [x] d) Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastrice [ ] e) Erozii duodenale hemoragice ------------------------------------------------------------------- 48) CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se caracterizează prin: [ ] a) Acidoză metabolică [x] b) Hipokaliemie, hipocloremie [ ] c) Hiperpotasemie [x] d) Hiperazotemie [x] e) Alcaloză metabolică ------------------------------------------------------------------- 49) CM Triada Mondor în ulcerul duodenal perforat include: [x] a) Durere epigastrică violentă [x] b) Contractură musculară abdominală [ ] c) Hiperestezie cutanată [ ] d) Pneumoperitoneum [x] e) Antecedente ulceroase ------------------------------------------------------------------- 50) CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se poate practica: [x] a) Sutura simplă [ ] b) Rezecţia cuneiformă a stomacului [x] c) Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastie [x] d) Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforat [ ] e) Rezecţie "la excludere" ------------------------------------------------------------------- 51) CM Sutura simplă al ulcerului perforat este indicată în: [ ] a) Ulcerul gastric calos [x] b) Ulcerele perforate acute medicamentoase [x] c) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită toxică [ ] d) Asocierea hemoragie-perforaţie [x] e) Ulcerul perforat de stres ------------------------------------------------------------------- 52) CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând: [x] a) Malignizarea [ ] b) Stenoza [ ] c) Hemoragia [ ] d) Penetraţia [ ] e) Perforaţia ------------------------------------------------------------------- 53) CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt: [x] a) Perforaţia [ ] b) Stenoza [ ] c) Malignizarea [ ] d) Penetraţia [x] e) Hemoragia ------------------------------------------------------------------- 54) CM Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri se malignizează, metastazează, şi poate fi localizat în următoarele organe: [x] a) Pancreas [x] b) Duoden [ ] c) Splină [x] d) Colecist [x] e) Stomac ------------------------------------------------------------------- 55) CS Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este: [ ] a) Ulcerul gastric [x] b) Ulcerul duodenal [ ] c) Gastrita erozivă [ ] d) Cancerul gastric

9

[ ] e) Sindromul Mallory-Weiss ------------------------------------------------------------------- 56) CM Ce afirmaţii privind stadiul de stenoză subcompensată sunt corecte: [x] a) Vome abundente zilnic [ ] b) Voma nu uşurează starea generală [x] c) La examenul obiectiv se poate decela clapotaj în epigastru [x] d) Sondajul efectuat pe "gol" depistează o cantitate mare de conţinut stomacal [x] e) Astenie generală şi pierderea ponderală ------------------------------------------------------------------- 1) CS Semnul major de diferenţiere între deshidratarea intracelulară şi cea extracelulară este: [ ] a) Hipotonia arterială [x] b) Setea chinuitoare [ ] c) Tahicardia [ ] d) Meteorismul pronunţat [ ] e) Oliguria ------------------------------------------------------------------- 2) CS Semnul Sklearov se caracterizează prin: [ ] a) Timpanism pronunţat de asupra locului asimetric al peretelui abdominal [ ] b) Rezistenţa elastică a peretelui abdominal [ ] c) Balonare asimetrică al abdomenului [x] d) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate [ ] e) Zgomotul picăturii în cădere ------------------------------------------------------------------- 3) CM Sarcinile principale în tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt următoarele: [x] a) Înlaturarea cauzei ocluziei [ ] b) Antibioticoterapia [x] c) Restabilirea peristaltismului intestinal [x] d) Reducerea distensiei intestinale [x] e) Reechilibrarea hidroelectrolitică ------------------------------------------------------------------- 4) CS Durerea abdominală paroxistică însoţită de vome, formaţiune tumorală alungită paraombilicală şi eliminări sangvinolente din rect, întâlnite la un copil, sugerează diagnosticul de: [ ] a) Apendicită acută pelviană [ ] b) Enterocolită acută [ ] c) Dezinterie [x] d) Invaginaţie intestinală [ ] e) Volvulus de intestin subţire ------------------------------------------------------------------- 5) CS Cea mai frecventă cauză al ileusului la un bolnav laparotomizat în anamneză

este: [ ] a) Invaginaţia [ ] b) Ileusul biliar [x] c) Bridele, aderenţele [ ] d) Corpii străini postoperatorii [ ] e) Stenoza intestinală postoperatorie ------------------------------------------------------------------- 6) CS Imagini hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mari, puţine la număr şi localizate lateral în asociere cu leucocitoză până la 15.000, sunt

caracteristice mai mult pentru: [ ] a) Volvulusul sigmoidian [x] b) Ocluzia prin obstrucţie al intestinului gros [ ] c) Ocluzia intestinului subţire [ ] d) Hernia inghinală strangulată [ ] e) Infarctul intestinomezenteric ------------------------------------------------------------------- 7) CS Durerea în ocluzia intestinală mecanică prin obstrucţie este: [ ] a) Vagă [ ] b) Continuă [x] c) Colicativă (paroxistică) [ ] d) Tranzitorie [ ] e) Arzătoare ------------------------------------------------------------------- 8) CM Semnele clinice ale deshidratării extracelulare sunt următoarele: [x] a) Uscăciunea şi paliditatea tegumentelor [x] b) Limba uscată şi saburată [ ] c) Setea chinuitoare [x] d) Greţuri şi vomă [x] e) Hipotonie arterială, tahicardie ------------------------------------------------------------------- 9) CS Ileusul biliar este o ocluzie prin: [ ] a) Invaginaţie [ ] b) Volvulus [ ] c) Compresiune [x] d) Obstrucţie [ ] e) Spazmarea musculară a intestinului ------------------------------------------------------------------- 10) CM La constituirea sectorului III (parazitar) în ocluzia intestinală contribuie următoarele fenomene: [x] a) Transudarea lichidului în lumenul intestinului supraacent [x] b) Staza gastrică [x] c) Transudarea lichidului în peretele intestinului [ ] d) Absorbţia excesivă în intestinul subiacent [x] e) Transudarea lichidului în cavitatea peritoneală -------------------------------------------------------------------

11) CS La devolvularea intestinului subţire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezecţiei ansei necrotizate în direcţia cranială (ansa aferentă) va trece la distanţa de la marginea vizibilă a necrozei: [ ] a) 10 - 15 cm [ ] b) 20 - 30 cm [ ] c) 5 - 10 cm [x] d) 30 - 40 cm [ ] e) 15 - 20 cm ------------------------------------------------------------------- 12) CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale şi se manifestă prin: [ ] a) Zgomotul picăturii în cădere [ ] b) Balonare asimetrică a abdomenului [x] c) Peristaltismul vizibil la inspecţie [ ] d) Distensia mărită a cecului [ ] e) Meteorism pronunţat de asupra locului asimetric al abdomenului ------------------------------------------------------------------- 13) CS Imaginile hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mici, cu sediu

central sunt caracteristice pentru: [ ] a) Sindromul Bouveret [ ] b) Ocluzia prin cancer al sigmoidului [x] c) Ocluzia intestinului subţire [ ] d) Pancreatita acută [ ] e) Stenoza pilorică ------------------------------------------------------------------- 14) CM Cele mai informative metode în diagnosticul ocluziei intestinului subţire

sunt: [x] a) Proba Schwartz [ ] b) Ultrasonografia abdominală [ ] c) Irigoscopia [ ] d) Laparoscopia [x] e) Radiografia abdominală de ansamblu ------------------------------------------------------------------- 15) CS Creşterea azotului ureic în ocluzia intestinală se datorează: [ ] a) Pierderii proteinei extracelulare [x] b) Pierderii proteinei intracelulare [ ] c) Pierderii lichidului sectorului extracelular [ ] d) Pierderii ionilor de potasiu [ ] e) Hipocloremiei ------------------------------------------------------------------- 16) CS În ocluzia intestinului gros cea mai eficace metodă de diagnostic este: [ ] a) Proba Schwartz [x] b) Irigografia [ ] c) Radiografia de ansamblu a abdomenului [ ] d) Tomografia computerizată [ ] e) Laparoscopia ------------------------------------------------------------------- 17) CS Semnul Bayer se manifestă prin: [ ] a) Balonarea simetrică a abdomenului [ ] b) Balonarea asimetrică pe flancul lateral drept [ ] c) Zgomote hidroaerice pe flancul stâng [x] d) Balonarea asimetrică cu axa orientată din spre fosa iliacă stângă spre

hipocondrul drept [ ] e) Eliminări sangvinolente din rect ------------------------------------------------------------------- 18) CS Sindromul Bouveret se caracterizează prin vome insistente, alterarea stării generale, decesul rapid al bolnavului şi se întâlneşte în: [ ] a) Infarctul mezenteric [ ] b) Cancerul cecului [x] c) Ileusul biliar [ ] d) Ileusul postoperator [ ] e) Hernia strangulată ------------------------------------------------------------------- 19) CM In ce ocluzii intestinale de la debut se afectează vascularizarea

segmentului implicat în proces? [x] a) Volvulus [x] b) Invaginaţie [ ] c) Corpi străini intralumenali [x] d) Strangularea [ ] e) Leziuni parietale inflamatorii specifice ------------------------------------------------------------------- 20) CM În ocluziile intestinale prin strangulare se încadrează: [ ] a) Ocluziile prin corpi străini intraperitoneali [x] b) Ocluziile prin volvulus [ ] c) Ileusul biliar [x] d) Hernia strangulată [ ] e) Ocluziile prin trihobezoari ------------------------------------------------------------------- 21) CM Care dintre următoarele cauze pot determina un ileus paralitic? [ ] a) Fitobezoarii [x] b) Colica nefretică [x] c) Peritonita [ ] d) Volvulusul sigmoidian [x] e) Abcesul retroperitoneal ------------------------------------------------------------------- 22) CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinală

sunt:

10

[x] a) Reechilibrarea hidroelectrolitică, şi susţinută la valori normale ale constantelor biologice

[x] b) Antibioticoterapia [ ] c) Interzicerea mobilizării bolnavului [ ] d) Interzicerea alimentării enterale timp de o săptămână [x] e) Stimularea peristaltismului intestinal ------------------------------------------------------------------- 23) CM În ocluzia intestinala înalta gazele în lumenul intestinal se acumuleaza: [x] a) 70% din aerul înghiţit [ ] b) 100% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor

biochimice ale sucurilor digestive [ ] c) 70% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene [ ] d) 30% în urma reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive [x] e) 30% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive

------------------------------------------------------------------- 24) CM Decompresia intestinului distens în ocluzia intestinală mecanică este utilă pentru că: [x] a) Reduce ischemia intestinului [x] b) Îndepărtează toxinele luminale [x] c) Previne sindromul Mendelson [ ] d) Alterează pierderile ionilor de clor [x] e) Reduce pierderile de apă ------------------------------------------------------------------- 25) CS La ce presiune intraluminală peretele intestinal devine permeabil pentru microbi şi toxinele lor care pot provoca şocul endotoxic: [ ] a) 10-15 cm H2O [ ] b) 20-25 cm H2O [ ] c) 30-40 cm H2O [x] d) 50-60 cm H2O [ ] e) 65-70 cm H2O ------------------------------------------------------------------- 25) CS Este cunoscut faptul, că în ocluzia intestinală balonarea abdomenului poate

absenta. La ce nivel va fi sediul obstacolului în acest caz: [x] a) În apropierea ligamentului Treiţ [ ] b) În zona de trecere a jejunului în ileon [ ] c) În zona ileocecală [ ] d) În zona unghiului lienal al colonului [ ] e) În zona rectosigmoidiană la nivelul diafragmei pelviene ------------------------------------------------------------------- 27) CS Ocluzia la nivelul intestinului subţire este prezentată radiologie prin: [ ] a) Haustraţii [x] b) Multiple imagini hidroaerice [ ] c) Imagini în formă de "cuib de rândunică" localizate periferic [ ] d) Aspect de "anvelopă de bicicletă" [ ] e) Pneumoperitoneum ------------------------------------------------------------------- 28) CM Ce semne caracterizează torsiunea de colon sigmoid: [x] a) Oprirea completă a tranzitului pentru materii şi gaze [ ] b) Febră [ ] c) Prezenţa sângelui la tuşeul rectal [x] d) Prezenţa semnului Hocvag-Grecov [x] e) Asimetria abdomenului ------------------------------------------------------------------- 29) CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinală joasă : [x] a) Radiografia pe gol a abdomenului [ ] b) Proba Schwartz [x] c) Rectoromanoscopia [x] d) Tuşeul rectal [x] e) Irigografia ------------------------------------------------------------------- 30) CM Ileusul biliar: [x] a) Este o complicaţie a litiazei biliare [x] b) Se caracterizează prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstrucţie [x] c) Se poate manifesta prin aerobilie [ ] d) Se confirmă prin irigografie [ ] e) Este o atonie a vezicii biliare ------------------------------------------------------------------- 31) CM Ocluzia intestinală mecanică joasă se caracterizează prin: [x] a) Întreruperea de la inceput a tranzitului de materii şi gaze [ ] b) Febră [ ] c) Vome precoce [x] d) Starea generală se menţine satisfăcătoare timp îndelungat [ ] e) Pneumoperitoneum ------------------------------------------------------------------- 32) CM Care ocluzie intestinală se poate trata conservativ? [x] a) Ocluzia intestinală stercorală [ ] b) Ocluzia prin strangulare [ ] c) Ileusul biliar [x] d) Ocluzia aderenţială [x] e) Ileusul postoperator ------------------------------------------------------------------- 33) CM Aspiraţia gastrointestinală după rezecţie de intestin urmăreşte următoarele obiective: [x] a) Asigură decompresia intestinului proximal [x] b) Poate preveni sindromul Mendelson

[x] c) Previne evisceraţia plăgii [x] d) Previne ocluzia paralitică [ ] e) Previne o pancreatită postoperatorie ------------------------------------------------------------------- 1) CM Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare principale cu sindrom coledocian major, şi constă din: [x] a) Durere colicativă în hipocondrul drept [ ] b) Veziculă biliară destinsă [x] c) Febră [x] d) Icter [ ] e) Scădere ponderală esenţială ------------------------------------------------------------------- 2) CS Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este: [ ] a) Tumoare a capului pancreasului [x] b) Coledocolitiaza [ ] c) Strictura căilor biliare [ ] d) Tumorile căilor biliare [ ] e) Papilita stenozantă ------------------------------------------------------------------- 3) CM Ce Vă sugerează asocierea semnelor clinice: icter+frison+febră+dureri în

hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice? [ ] a) Litiază veziculară [ ] b) Colecistită calculoasă acută [x] c) Cancer de pancreas cefalic [x] d) Coledocolitiază [ ] e) Ulcer duodenal penetrant în ligamentul hepatoduodenal ------------------------------------------------------------------- 4) CM Calculul prezent în calea biliară principală depistat până la operaţie se înlătură prin: [ ] a) Incizia coledocului supraduodenal [ ] b) Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenală [x] c) Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie [x] d) Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie [ ] e) Se dizolvă cu preparate medicamentoase ------------------------------------------------------------------- 5) CS La un bolnav la care s-a stabilit icter mecanic, cea mai optimală şi mai puţin agresivă metodă de investigaţie în stabilirea originii icterului este: [ ] a) Colecistografia perorală [ ] b) Colecistografia intravenoasă [x] c) Ultrasonografia [ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică [ ] e) Colangiografia tranparietohepatică ------------------------------------------------------------------- 6) CS Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul

spre: [ ] a) Coledocolitiază [ ] b) Colecistită acută [x] c) Fistulă bilio-digestivă [ ] d) Fistulă bilio-biliară [ ] e) Infecţia cu salmonella a veziculei biliare ------------------------------------------------------------------- 7) CS Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine colesterină, acizi biliari şi fosfolipizi? [x] a) Bila primară [ ] b) Bila secundară [ ] c) Bila finală [ ] d) Nici una [ ] e) Toate trei ------------------------------------------------------------------- 8) CM La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile, şi deci nu sunt indicate, următoarele investigaţii: [ ] a) Ultrasonografia [x] b) Colecistografia intravenoasă prin perfuzie [ ] c) Colangiofrafia transparietohepatică [ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă [x] e) Colecistografia perorală ------------------------------------------------------------------- 9) CM Marcaţi semnele clinice care constitue sindromul coledocian: [x] a) Icterul [x] b) Durerea la nivelul rebordului costal drept [x] c) Frison-febra [ ] d) Diareea [ ] e) Contractura musculară abdominală ------------------------------------------------------------------- 10) CS În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul: [ ] a) Căilor biliare intrahepatice [ ] b) Corpului veziculei biliare [ ] c) La nivelul coledocului [ ] d) La nivelul ductului hepatic [x] e) La nivelul infundibulului sau cisticului ------------------------------------------------------------------- 11) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de investigaţie

în stabilirea originii icterului este: [ ] a) Colecistografia perorală [ ] b) Colecistografia intravenoasă [ ] c) Ultrasonografia [x] d) Colangiopancreatografia retrogradă