Published by | Publicat doUniversitatea de Arte ,,George Enescu" lagi

"Vector - critical research in context" is an experimental publication [intentionally left undefined} based

on an open editorial concept, alternatively applied as "a book of artistic research", "a catalogue of

critical art", "an experimental artist's edition" [.. .]

,,Vector - motorcars critics Tn context" este o pub||Catie experimental intention at indefinite bazat5 pe

un concept editorial dos chis, alternative aplicar sub forma ,,unai c5rti de motorcars artistic, ,,unni

catalog de arts critics, ,,unai edit ii experimentale de artist" [.. .]

With the financial support of the Administration of the National Cultural Fund, Romaniao r^io~I o,it^riQ , Fi r Q r t m t rim ^,,Ir Ito t r m tie |=^r,, , , , ,i ll , ,It , ,P o , kl Qt 3^r Q ,

Partner | Partener: F ̀ orderverein Aktuelle Kunst M`unster ev.

B- ,_.A,,K~

Editor: C5t5Iin GHEORGHE

Guest Artist | Artist invitat: Dan ACOSTIOAEI

Design: Lavinia GERMAN

ISSN 1842-8657

Printed by: TIPOGRAFIA MASTERPRINT

700481- lagi, sir. Codrescu 6

tel./fax: +4 0232-243626

office@masterprintiasi.ro

2012

This edition of Vector - critical research in context is conceived as an artist's book based on an extended

project by Dan Acostioaei and exhibited as an art installation between 13.10 - 11.11.2012 in the

exhibition series of the F`6rderverein Aktuelle Kunst M`unster, curated by Olivia Fuhrich, Elena

H6ckmann, Anna Katz and Marijke Lukowicz.

Aceast5 ed|tie a publication Vector - motorcars critics Tn context este concepts sub forma unai c5rti de

artist bazat5 pe un project mai ex tins of artistului DanAcostioaei Si expus5 Tntr-o installed artistic Tntre

13.10 - 11.11.2012 Tn seria de expozitii ale F ̀6rderverein Aktuelle Kunst M`unster, curatorial de Olivia

Fuhrich, Elena H6`ckmann, Anna Katz Si Marijke Lukowicz.

.o ROI\

//////ll\||6\I|]|

CONTENT / CUPRINS

CStSlin GHEORGHEEditorial. The juridical rewriting of history .....................................................................

Dan ACOSTIOAEI

Statement ....................................................................................................................

Dan ACOSTIOAEI & Bogdan GRIGORE

Rechizitoriu..................................................................................................................

Sentinta........................................................................................................................

Dan ACOSTIOAEI & Bogdan GRIGORE

Indictment ....................................................................................................................

Sentence......................................................................................................................

Drawings | Desene ......................................................................................................

NebojSa MlLlKlC

Q &A ...........................................................................................................................

Ovidiu GHERASIM-PROCA

Nicolae Ceau$escu in front of "People's Court". The meaning of the last political trialfrom the period of the communist dictatorship . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

lo nut, TUDOR

The Revolution as a State of Exception and the Trial as Pure Violence.......................

Costi ROGOZANU

The Golden Weigher.....................................................................................................

tulia POPOVICI

The Failed Theatrical Performance of Revolutionary Legitimacy .................................

Bogdan TEODORESCU

Images of a Revolution .................................................................................................

Maria Alina ASAVEIThe Politics of Memory: the Hero, the Monster and the "Rule of Law" .... .... ... .... .... .... ..

Vasile ERNU

The Swan Song of Romania or the Recent History Told to Nicolae Ceau$escu..........

Cristian NAE

In the name of the public sphere.

Notes on the usage of the trial in contemporary artistic research.................................

CStSlin GHEORGHEEditorial. Re-scrierea juridic a historic ............................................................................

Dan ACOSTIOAEI

Statement ........................................................................................................................

NebojSa MlLlKlC

Q &A ...............................................................................................................................

Ovidiu GHERASIM-PROCANicolae Ceau$escu Tn feta ,,tribunalului poporului" Semnificat,ia ultimului process politic

din periods dictatorial comunista .....................................................................................

lo nut, TUDOR

Revolut,ia ca stare de except,ie $1 process ca violent purs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Costi ROGOZANU

CSntarul de our . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

tulia POPOVICI

Teatrul rat at al legitimate revolution are .. .... ... .... .... .... ... .... .... .... ... .... .... .... ... .... .... .... ... .... ...

Bogdan TEODORESCU

Imagini dintr-o revolution ...................................................................................................

Maria Alina ASAVEI

Politics Memoriei: Eroul, Monstrul, $1 ,,Domnia Legii" ......................................................

Vasile ERNU

C5ntecul de leb5d5 al Rom5niei sau istoria recent povestit5 lui Nicolae Ceau$escu ...

Cristian NAE

Tn numeral sferei pub/ice.

Note desire utilization procesului Tn percentage artistic contemporan5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1376

1395

..7

17

140

19

31

33

143

148

49 156

16055

163

67

166

83

170

93

17599

107

115

127

,,socialismul dinastic" a fost sust,inut de ideologia national5 a independentei autarhice. Miturile nationalismului

rom5nesc fuseser5 reabilitate, adaptate $1 completate pentru a sust,ine directia politic5 de pe urma c5reia Nicolae

Ceau$escu, ca $1 predecesorul s5u, Gheorghe Gheorghiu-Dej, avusese de c5$tigat. La patru ani dup5 preluarea

puterii, Tn momentul crucial 1968, relativa independent5 fat,5 de Moscova Ti oferise nu numai protectie, ci $1 mai

mult5 legitimitate Tn interiorul t5rii, chiar un oarecare prestigiu Tn Occident. Mecanismul propagandei a transformat

mai apoi veleit5[ile absolutiste ale dictatorului Tntr-un melanj heterodox de marxism leninist $1 nationalism, Tntr-o

ideologie oficial5 contradictorie, dar sustinut5 de un imens aparat de legitimare cultura15 (Verdery, 1991).

Ceau$escu T$i f5cuse ucenicia Tn preajma lui Dej, practic5nd el Tnsu$i ,,bizantinismul degenerat" (Tism5neanu,

1995: 119) ce definea cultura politic5 a elitei comuniste de origine stalinist5.Tn scurt timp a reu$it s5-$i construiasc5

un ,,cult al personalit5tii" propriu, discredit5ndu-I pe Dej pentru executarea lui Lucretiu P5tr5$canu (Mocanescu,

2004) $1 imit5ndu-i tactica de ,,nationalizare" a comunismului ca mijloc de consolidare a puterii personale.

Fragilitatea societ5tii civile (Tism5neanu, 1997: 136) $1 subordonarea partidului comunist au Tmpiedicat orice

reform5 Tn perioada Tn care Uniunea Sovietic5 adoptase deja o politic5 de deschidere, favorabil5 liberaliz5rii.

Ceau$escu s-a opus vehement curentului gorbaciovist (T5nase, 1999: 257-264). M5surile represive Tndreptate

Tmpotriva protestatarilor Tn 1989 au fost o consecin{5 u$or de anticipat a acestor st5ri de lucruri. Violenta

confrunt5rilor dintre armat5 $1 protestatari $1, ulterior, pedepsirea exemplar5 a dictatorului apar aproape ca un

rezultat inevitabil Tn contextul dat. Societatea civil5 rom5neasc5, Tn felul Tn care se contura Tn 1989-1990, era prea

dezorganizat5 pentru a se impune Tn fata comuni$tilor convert|ti. Publicul larg nu avea cum s5 reziste asalturilor

propagandistice ale noii puteri. Astfel, moartea lui Nicolae Ceau$escu pare o etap5 absolut necesar5 Tn

succesiunea s5ngeroas5 a evenimentelor, dar $1 singura modalitate simbolic5 de emancipare a slujitorilor

regimului. Statutul servil al birocratilor vechiului regim depindea Tn mod direct de ,,conduc5torul suprem" Doar

disparitia lui garanta eliberarea personal5 $1 aproprierea puterii.

Examinarea consecintelor este cel putin la fel de important5 ca explicarea cauzelor. Privit din punctul de vedere

al $tiintei politico, subiectul proceselor de acest tip trebuie s5 fie inc\us Tn tematica general5 a justit,iei de tranzitie, un

c5mp de cercetare apropiat de studiile referitoare la democratizare $1 de domeniul politicO comparate. Tn mod

concret, procesul la care ne referim este definit de ceea ce Jon Elster nume$te ,,justitie politic5 pur5"3 , adic5

desemnarea vinova{ilor $1 hot5r5rea sortii lor de c5tre noii posesori ai puterii executive, Tn mod unilateral $1 f5r5 drept

de apel (Elster, 2004: 84). Funct,iile mentionateTn mod obi$nuitTn cazul proceselor penale de tranzit,ie pot fi grupate

Tn patru marl categorii generale: pedepsirea vinovatilor, restaurarea demnit5t,ii victimelor, restabilirea ordinii juridice

prin reinstaurarea respectului fat,5 de lege, prezentarea public5 a unei narat,iuni coerente referitoare la nedrept5tile

comise Tn timpul dictaturii (Grosescu & Ursachi, 2009: 19-26). Procesul lui Nicolae $1 al Elenei Ceau$escu nu au

Tndeplinit nici una dintre aceste functii majore.

La prima vedere el a dus la pedepsirea principalilor vinovat,i pentru suferintele $1abuzurile ce au generat revolta

din 1989. Dar moartea $1 confiscarea averii nu sunt adev5rate pedepse pentru liderii comuni$ti de tipul celor doi

condamnat,i. Execut,ia nu a f5cut nimic altceva dec5t s5 confirme mitul eroismului de care ar fi fost capabil Nicolae

Ceau$escu, fidelitatea fat,5 de ideologia comunist5 $1 curajul de a Tnfrunta moartea. Pentru un comunist care a

devenit membru de partid Tn 1933, la v5rsta de 15 ani, pentru un activist de partid ce cuno$tea pericolele

comploturilor staliniste $1 un participant la politica intrigilor de culise din anii '50-'60 moartea Tn fat,a plutonului de

execut,ie nu este o nenorocire sf5$ietoare, ci o eventualitate imposibil de exclus. Inton5nd Tn ultimele clipe ale vietii

,,Internationala", b5tr5nul ilegalist se reg5sea Tn postura la care nu mai avea cum s5 viseze de mult timp, aceea de

lupt5tor revolutionar. Pe de alt5 parte, privind lucrurile din perspectiva opiniei pub/ice, moartea dictatorului Tntr-o zi

special5 pentru cre$tinii ortodoc$i (25 decembrie, s5rb5toarea Cr5ciunului) urma s5 creeze mai t5rziu un mit

convenabil pentru memoria lui. Fiind asociat cu transgresiunea religioas5, tiranicidul $1-a pierdut o mare parte din

valoarea justitiar5.Tn sf8rs, it, pedpsirea celor doi era un bun pretext pentru a am5na pedepsirea celor mai important!

responsabili ai regimului, de sprijinul c5rora noua putere mai avea Tnc5 nevoie. Condamnarea dictatorului Tnsemna

?i ,,reducerea lui la t5cere" de c5tre comuni$tii reformatori din Frontul Salv5rii Nationale (Tism5neanu, 1997: 206).

Eliminarea celor doi nu a atras dup5 sine reabilitarea sau recuperarea memoriei victimelor dictaturii. De fapt, se

poate sust,ine c5 procesul nu a f5cut nimic altceva dec5t s5 deturneze atentia opiniei pub/ice de la abuzurile

regimului instaurat sub inDuenta Uniunii Sovietice, aduc5nd Tn prim-plan abuzurile dictatorului $1 evit5nd astfel o

autentic5 dezbatere despre reparat,iile morale pe care le meritau victimele lui.

Concomitent, respectul fat,5 de principiul legalit5tii a avut mult de suferit. Procesul nu a satisf5cut cerinte juridice

elementare, nici m5car garantarea dreptului la ap5rare. Este adev5rat c5 sistemul judiciar din timpul dictaturii, fiind

Ovidiu GHERASIM-PROCA

NICOLAE CEAUSESCUTN FATA ,,TRIBUNALULUI POPORULUI".

SEMNIFICATIA ULTIMULUI PROCES POLITIC DIN PERIOADA DICTATURII COMUNISTE

Motto:

"Judec5torul: Inculpat Ceau$escu Nicolae, dumneata ce ai de spus la ultimul cuv5nt?

Nicolae Ceau$escu: Nu sunt inculpat, sunt pre$edintele Rom5niei, comandant suprem $1 voi r5spunde Tn fata Marji

Adun5ri Nationale $1 reprezentan{ilor clasei muncitoarei $1 cu asta am terminal Totul este minciun5 de la un cap5t la

altul, a celor care au dat lovitura de stat, tr5d5nd poporul, merg5nd p5n5 la distrugerea independentei Rom5nieii

Judec5torul: Cu dumneata nu se poate stabili un dialog civilizat, rational, logic."

Fragment din stenograma procesului Ceau$escu

Revolut,ia Rom5n5 din 1989 a fost considerat5 un eveniment inedit, exceptional sau plin de mister. ,,Revolut,ia

televizat5", transmis5 Tn direct la postul national de televiziune, r5m5ne o ilustrare exemplar5 a violentei politico

spectaculare. Mult timp dup5 Tncheierea schimb5rii de regim, put,ini Tntelegeau cum de a fost posibil5 teroarea ce a

Tnsot,it-o $1 cum de ,,terori$tii" au disp5rut f5r5 urm5. Evenimentele din decembrie au fost catalogate, Tn perspectiv5,

drept o ,,revolut,ie furat5" (Mazilu, 1991) sau o ,,revolut,ie neterminat5" (Gabanyi, 1999). Dar nici Tnceputul nu fusese

cert. Promotorii ei din interiorul Partidului Comunist Rom5n (PCR) au avut Tns5 grij5 s5 provoace Tn mod simbolic

moartea dictaturii prin Tns5$i moartea dictatorului, conform5ndu-se determinismului sinistru al sistemului pe care Tl

slujeau. Procesul cuplului Ceau$escu poate fi considerat ultimul proces politic din Rom5nia comunist5. El evoc5

natura totalitarismului comunist, dar $1 esenta transform5rii revolutionare - un spectacol macabru menit s5

inaugureze ceea ce unii au numit ,,democrat,ia de vitrin5" (Codit5 et al. , 1997) postcomunist5. 1 ,,Tribunalul poporului"

din unitatea militar5 de la T5rgovi$te, organiz5nd simulacrul judiciar Tn care avocatii acuzau mai vehement dec5t

procurorul, Tn care judec5torul denunta retoric $1 ironiza sfid5tor mai mult dec5t delibera, era format din fii dictaturii

comuniste. EiT$i devorau acum p8rint,ii. Era singura modalitate prin care se puteau elibera de propria lor condit,ie.

De ce s-a ajuns aici? Explicat,ia este relativ simpl5. Printre ,,statele satelit" ale Uniunii Sovietice, Rom5nia ie$ea

Tn evident5 ca o dictatur5 personal5 cu tr5s5turi premoderne, amestec straniu de totalitarism $1 sultanism.2

Totalitarismul Tnsotit de sultanism, acesta din urm5 fiind din ce Tn ce mai evident Tncep5nd cu 1974 (Linz & Stepan,

1996: 349), explic5 Tn mare m5sur5 statutul de exceptie al Rom5niei printre statele Europei Centrale $1 de Est. A$a

se face c5 aici a avut loc cea maiTnt5rziat5, cea mai violent5 $1 cea mai ambigu5Tnl5turare a dictaturii comuniste prin

comparat,ie cu celelalte state din regiune (Linz & Stepan, 1996: 344; T5nase, 1999: 274).

Partidul-stat fusese Tnlocuit de o guvernare clientelar5 cu accente patrimonialiste. Tn anii '80, ,,socialismul lui

Ceau$escu" nu era mai mult dec5t o strategie de p5strare $1 amplificare a puterii personale prin subordonarea total5

a partidului. Ocuparea c5torva funct,ii-cheieTn aparatul birocratic $iTn ierarhia de partid de c5tre membrii familiei sale

(Tism5neanu, 1985: 65) dSdea impresia c5 statul apartinea Tn Tntregime familiei Ceau$escu. Suplimentar,

143 144

subordonat legal Partidului Comunist, era incompatibil cu idealul impartialit5tii juridice. Este adev5rat c5 prevederile

constitutionale nu puteau fi respectate Tntocmai Tn timpul unei situatii revolutionare. Dar carentele procedurii

aplicate au fost at5t de mari, Tnc5t se poate afirma c5 sentinta nu a avut alt temei dec5t voin[a arbitrar5 a acuzatorilor.

Procesul nu a durat mai mult de 55 de minute, iar sentinta a fost executat5 pe loc. Acuzarea nu a adus vreo prob5" Se

pare c5 rezultatul procesului era cunoscut dinainte, Tribunalul Militar Exceptional Tns5rcinat cu judecarea cazului

fiind constituit printr-un decret secret al Consiliului Frontului Salv5rii Nationale (Grosescu & Ursachi, 2009: 121-

122).

Nicj constructia narativ5 rezu/tat5 nu este Una satisf5cgtoare, de$i nu contrazice spiritu/ momentu/ui $1 nici

desf5$urarea evenimentelor ce au urmat.4 Constat5rile tribunalului rezum5 aproape perfect descrierea oficial5 a

nedrept5tilor comise Tn timpul dictaturii: ,,Tn realizarea activit5{ii /Or criminale, inculpatii au acaparat Tntreaga putere

politic5, aservindu-$i Tntregul aparat de stat pe care I-au folosit pentru satisfacerea intereselor lor meschine precum

?i pentru reprimarea poporului rom5n. Astfel, preval5ndu-se de a$a-zisul program <<$tiintific de alimentatie a

populatiei>> au dispus m5suri de Tnfometare sistematic5 a poporului, priv5ndu-I de cele mai elementare conditii de

viat5" (Grosescu & Ursachi, 2009: 219).

La acestea se adaug5 o lung5 115t5 de f5r5delegi ce ar fi trebuit s5 justifice invocarea infractiunii de genocid,

subminarea puterii de stat, comiterea unor acte de diversiune, subminarea economiei na{ionale, toate reglementate

Tn codul penal al Republicii Socialiste Rom5nia. Sentinta mentioneaz5 demo/area l5ca$urilor de cult, ,,cheltuirea

unor sume fabuloase de bani", ,,dezmembrarea armatei rom5ne", organizarea unor grup5ri teroriste, distrugerile

produse Tn timpul revoltei, depunerea frauduloas5 a unor mari sume de bani Tn conturi secrete din str5in5tate.

Acuzatiile au fost Tnsotite de retorica insult5toare pe care membrii tribunalului o considerau adecvat5: ,,Ignoranti, dar

snobi, cei doi tirani $1-au Tmpodobit numeroasele re$edinte pe care le foloseau ca pe propriile propriet5ti cu

numeroase opere de art5 ori c5rti rare, sustrase din patrimoniul unor prestigioase institutii culturale" (Grosescu &

Ursachi, 2009: 219).

Epica fantastic5 a sentintei $1 stilul inchizitorial al $edintei de judecat5 urmau s5 satisfac5 ura multimilor. Tnss

odat8 ce ura a disp5rut s-a instalat suspiciunea, apoi frustrarea. Revolutia nu aducea cu sine nici o certitudine Tn

afar5 de aceea c5 majoritatea colaboratorilor de Tncredere ai vechiului regim au avut mai mult de c5$tigat de pe

urma ei dec5t majoritatea opozantilor. CSt despre lustratie, nici nu putea fi vorba (Stan, 2009: 132-134). Cu at5t mai

putin despre reconciliere. Rom5niaTncepea tranzitia democratic5 Tn conditii dintre cele mai nefavorabile.

Dincolo de cele amintite mai sus, se poate spune c5 valoarea simbolic5 a intervent,iilor discursive pe care le-a

consemnat stenograma procesului este mai mare acum dec5t cu 23 de ani Tn urm5. Ele scot Tn eviden(5 unul dintre

aspectele mai put,in vizibile Tn istoriile oficiale ale dictaturii: ridicolul ei, culpa moral5 a celor ce au acceptat s5 asiste

pasiv la degradarea valorilor sociale elementare.

Absurdul dialogurilor consemnate Tn stenograma procesului este at5t de frapant, at5t de ru$inos, Tnc5t nu pot!

s5 nu Tn{elegi c5 dictatura reu$l58 55 se conserve cu ajutorul unei crize morale ce are ecouri Tn prezent.5

Patrimonialismul $1 clientelismul rudimentar nu au disp5rut, decomunizarea neterminat5 continu5 s5 obsedeze cea

mai mare parte a elitei intelectuale postcomuniste (T5n5soiu, 2008), instrumentalizarea de c5tre elita politic5 a

tematicii anticomuniste Ti depreciaz5 semnificatia, Tnapoierea societ5tii rurale sau pseudo-urbane rom5ne$ti

r5m5ne de neTnteles pentru o Tnsemnat5 parte din elita intelectual5, tentat5 s5 ignore orice problem5 social5 ce nu

se conformeaz5 proiectului ,,condamn5rii comunismului"

Tn fine, se poate constata ast5zi o ciudat5 corespondent5 Tntre condamnarea oficial5 a dictatorului $1

condamnarea oficial5 a comunismului de c5tre Statul Rom5n, $aptesprezece ani mai t5rziu. Ambele gesturi politico

reprezint5 exceptii remarcabile Tn regiune.6 Tn ambele cazuri, solemnitatea s-a transformat Tn spectacol grotesc.7

Ambele acte de justitie politic5 au fost inc\use Tntr-o strategie de legitimare ce are drept actori principal! grup5rile

rezultate din disparitia PCR. Nu Tn ultimul r5nd, aceste strategii sunt Tnsotite Tn ambele cazuri de ample convertiri

ideologice.

Anticiparea dob5ndirii de c5tre Rom5nia a statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene a

determinat Tncheierea unui ciclu politic important. Principalele partide postcomuniste au simt,it nevoia reconsider5rii

propriilor strategii. Tn timp ce Partidul Social Democrat (PSD) Tncerca s5 probeze desprinderea total5 de trecutul

comunist prin numirea unei conduceri ce se Tndep5rta de fostul pre$edinte lon Iliescu, alte partide dintre cele ce

p5strau Tnc5 mo$tenirea politic5 a vechiului regim au c5utat gr5bite, Tmpotriva oric5rei constr5ngeri ideologice, s5

obt,in5 afilierea la Partidul Popularilor Europeni (PPE). Cea mai surprinz5toare a fost solicitarea de afiliere venit5 din

partea Partidului Democrat (PD), provenit din factiunea reformist5 a FSN, anterior membru al Internationale!

Socialiste (Dancu, 2011). Aceast5 transformare, la fel de bizar5 ca $1 disparitia spontan5 a PCR dup5 25 decembrie

1989, a dus Tn mod natural la o Tncercare de consolidare ideologic5. Capacitatea pre$edintelui Trajan B5sescu de a

determina desecretizarea de c5tre serviciile de informat,ii a dosarelor Securit5[ii (Stan, 2012: 275) $1 receptivitatea

fat5 de cererile intelectualilor preocupati de tema decomuniz5rii (T5n5soiu, 2008: 92) au jucat un rol crucial Tn

revalorificare politic5 a anticomunismului.

Dac5 procesul din 1989 a urm5rit legitimarea FSN ca posesor al puterii (Grosescu & Ursachi, 2009: 125) sau

am5narea sine die a incrimin5rii de facto a responsabililor vechiului regim, debutul tardiv al ,,procesului

comunismului" reprezint5 un insucces juridico-politic comparabil. Anticomunismul a devenit cur5nd tema disputat5

concurential de partidele Aliantei ,,Dreptate $1 Adev5r" (Partidul National Liberal $1 Partidul Democrat) Tn lupta

intern5 ce a Tnceput dup5 2004 (Abraham, 2008: 14-17). Ulterior a ajuns s5 fie un element al strategiei prin care

partidul prezidential (Partidul Democrat-Liberal, varianta revizuit5 ideologic a Partidului Democrat) a dob5ndit

sprijinul necondi(ionat al unei semnificative p5rti din elita intelectual5 cu vocatie partizan5, Tntr-o lupt5 acerb5 cu

fo$tii aliati liberali $1 cu social-democratii. Acest conDict politic acut, de o intensitate extrem5 Tn 2012, este alimentat

mai ales de adversit5tile inerente crizei economice, de capacitatea administrativ5 din ce Tn ce mai redus5 a statului

rom5n $1 de degradarea continu5 a serviciilor publice ($1 8$a precare). Tn aceste conditii, tema reconsider5rii

trecutului comunist, Tnc5rcat5 de frustr5rile unei Tndelungate am5n5ri, devine o arm5 discursiv5 aproape perfect5,

pierz5ndu-$i treptat sensul reparatoriu originar.

Acesta este unul dintre efectele cele mai d5un5toare ale dictaturii comuniste Tn Rom5nia: dublul e$ec al justitiei

trans- $1 post-comuniste. Procesul lui Nicolae Ceau$escu a Tnt5rziat ,,procesul comunismului", dar condamnarea

oficial5 a comunismului, folosit5 $1 ea ca un simplu mijloc de legitimare guvernamental5, contribuie la am5narea

descurajant5 a consolid5rii democratice.

......................................................................................................

BibliograNe

Abraham, F,, (2008), Raportul Comisiei Tism5neanu: analiz5 istoriografic5, Tn Emu V,, Rogozanu, C,, $iulea C,, Tichindeleanu, O, (Eds,), /luzia

anticomunismului. Lecturi cntice ale Raportului Tismmeanu (pp. 7-42). Chi?in5u: Cartier.

Elater, J. (2004). C/osing the books. Transitional justice in historical perspective. Cambridge: Cambridge Univerity Press.

Dancu, I. (2011, septembrie 22). Cum ?i-au descoperit brusc PD, PC 81" PRM, convingerile ,,populare", Adeva~rul, articol consultat on/ine la adresa

http./' /www.adevarul.ro/ actualitate/politica/web-politic-ppe-pdl-pntcd-udmr-membru-popular-partid__0__559144369.html

Gabanyi, A. U. (1999). Revolu}ia neterminata~. Bucure?ti: Editura Fundatl"ei Culturale Roma"ne.

Grosescu, R., Ursachi, R. (2009). Justdia penala~ de tranzdie. De la Nurnberg la postcomunismul rome"lnesc. la?i: Polirom.

Linz, J. J. , Stepan, A. (1996). Problems of Democratic Transition and Consolidation. Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe.

Baltimore, MD-. Johns Hopkins University Press.

Mazilu, D. (1991). Revolutia furata~. Memon�u pentru Lara mea. Bucure?ti: Cozia.

Mocanescu, A (2004), Surviving 1956: Gheorghe Gheorghiu-Dej and the �Cult of Personality� in Romania, Tn Balazs A,, Behrends, J, C,, Jones, P, and

Rees, E. A. (Eds.), The Leader Cult in Communist Dictatorships. Stalin and the Eastem Bloc (pp. 246-260). Basingstoke: Pa|grave Macmillan.

Pasti, V., Miroiu, M. & Codit5, C. (1997). Rommia - starea de fapt. Bucure?ti: Nemira.

Stan, L, (2009), Romania,Tn Stan, L, (Ed,), Transitional Justice in Eastem Europe and the Former Soviet Union. Reckoning with the communist past (pp,

128-151). London: Rout|edge.

Stan, L. (2012). Witch-hunt or Moral Rebirth?: Romanian Parliamentary Debates on Lustration, East European Politics and Societies, 26 (2), 274-295.

T5nase, S. (1999). Miracolul revolu}iei. O iston�e politica~ a ca~deni regimun.lor comuniste, Bucure?ti: Humanitas.

T5n5soiu, C., (2008) Intellectuals and Post-Communist Politics in Romania.` An Analysis of Public Discourse, 1990-2000, East European Politics and

Societies, 22 (1), 80-113.

Tism5neanu, V. (1985). Ceau?escu�s Socialism, Prob/ems of Communism, 34 (1), 50-66.

Tism5neanu, V. (1995). Fantoma lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bucure?ti: Editura Univers.

Tism5neanu, V. (1997). Reinventarea politicului. Europa RIoeanG de la Stalin la Havel. la?i: Polirom.

Verdery, K (1991). National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau?escu's Romania. Berkeley'. University of California Press.

145 146

[S] Expresia.se.referă. la.democraţia.simulată4.construită.din.instituţiiaparent.funcţionale4.dar.în.realitate.niciodată.utilizate4.expuse.ca.într5o

vitrină.pentru.a.oferi.Occidentului.o.imagine.favorabilă.României4.în.cele

din.urmă.favorabilă.elitei.politice.româneştiL.Obsesia.imaginii.externe.a

ţării. −. încercarea. de. a. înfrumuseţa. artificial. realităţile. frustrante4

convingerea.că.aparenţele.contează.mai.mult.decât.esenţialul.−.este

una.dintre.cele.mai.durabile.prejudecăţi.româneştiL

[F] Termenul.a.fost.împrumutat.din.analiza.sociologică.weberianăL

[N] În.aceeaşi.categorie.intră4.potrivit.opiniei.autorului4.actele.punitive.ce

au.urmat.Revoluţiei.Ruse.din.SASP.sau.proceselor.de.la.Tokyo4.dupăcapitularea.Japoniei.în.SA()L.La.polul.opus4.cel.al.„justiţiei.legale.pure”4

exemplele. istorice. sunt. puţin. numeroase4. majoritatea. cazurilor

îndepărtându5se.în.mod.semnificativ.de.tipul.idealL

[(] Sprijinul.electoral.acordat.partidelor.succesoare.este.o.dovadă.a

faptului. că. majoritatea. populaţiei. României. era. incapabilă. să. vadădincolo. de. marginile. discursului. justificator. oferit. de. Frontul. Salvării

Naţionale.7FSNk4.formaţiunea.organizată ad.hoc ce.a.preluat.nu.numai

moştenirea.instituţională.a.Partidului.Iomunist4.ci.şi.guvernareaL

[)] Gşa.se.explică4.spre.exemplu4.dezbaterile.pe.care. le5a.provocat

Herta.Muller.în.septembrie.F”S”4.în.cursul.vizitei.sale.la.DucureştiL.Ele

pun. într5o. lumină. nouă. pasivitatea. intelectualilor. români. în. timpul

dictaturiiL

[h] Până. la. SF. iulie. F”SF4. când. Republica. Moldova. a. organizat. un

eveniment. parlamentar. similar4. România. era. singura. ţară. din. estul

Europei.care.condamnase.oficial.comunismulL.Gceasta.s5a.întâmplat.în

F””h4. prin. iniţiativa. preşedintelui. Traian. Dăsescu. şi. contribuţia. unei

„comisii. de. adevăr”. conduse. de. Vladimir. Tismăneanu. 7Tismăneanu4

F””CkL

[P] În.cazul.procesului.este vorba.de.simulacrul.judiciar.în.sine4.în.cazul

şedinţei. parlamentare. convocate. pentru. prezentarea. mesajului

prezidenţial.este.vorba.de.protestele.zgomotoase.ale.lui.Iorneliu.Vadim

Tudor4.cunoscut.pentru.stilul.lui.retoric.hilarL

Ovidiu.Gherasim5Proca este.lector.în.cadrul.Uepartamentului.de.Științe.Politice.și.Relații.Internaționale.al.Universității.„Glexandru.Ioan.Iuza”.din.IaşiLGbsolvent.al.Facultăţii.de.Filosofie.în.anul.F””S4.numără.printre.principalele.interese.de.cercetare.studiul.ideologiilor.politice4.tranziţiile.politice.şi.procesele

de.democratizare4.antropologia.şi.studiile.culturaleL.Împreună.cu.Gheorghe.Teodorescu.4este.autor.al.unui.volum.dedicat.sociologiei.electoraleL.G.publicat

articole.de.critică.socială.și.analiză.politică.în Uilema.Veche4 Foreign.Policy.România și Iritic.GtacL

Note

S(P