turismul bĂimĂrean În perioada interbelicĂ.studiu de caz: staŢiunea climaticĂ 1930-1940, În...
TRANSCRIPT
ilt:r'i,r /r.r ^4 rli i, t: t l'l it rw vt t t r c,r r: s t *:
REVISTAffiHTYEI
MABAT{URE$ENE
NR.2//2009
COLEGIUL DE REDACIIE:
Prof. Univ. Dr. POGANY Istv6nUniv. Warwick - England
Prof. Univ. Dr. FARAGO Tam6sUniv. Corvinus Budapest - Hungary
Prof. Univ. Dr. Vasile VESAUniv. Babeg-Bolyai Cluj Napoca
Conf. Univ. Dr. Ovidiu GHITTAUniv. Babeg-Bolyai Cluj Napoca
Conf. Univ. Dr.Ionu{ COSTEAUniv. Babeg-Bolyai Cluj Napoca
REDAC!IA:
Klara GU$ETH - redactor sefMarius UGLEA - secretar redactieDiana MURE$ANAmalia MOJOLICRobert fOfOlYZsoltVARGAVasile ROGOZSAN
Coresponden!a gi lucrdrile referitoare laistoria locald pot fi trimisela adresa:DJANMM, Baia MareB-dul Bucuresti nr. 26sau pe adresa de [email protected]
ARHIVELE NATIONALEt-
=, DIRESUA JUDEI,S{NA ',', '$BAMUnE$'',',-'.:.: . ::
. , t.L ,--,... ,:.;.,,,111 ,
ASOCTATIA AR HIVI$TI LO R,,,-,..DAIiID, PRODAN"', :::: : :'
-,, ffiA!A{URE$,,. ,
RE.VISTA CU APARITIE" -'t'. ANUALA
EDITATA DE:
',BaIAM .lISSN 1844-9832
Publicatd cu sprijinul colaboratorilor: Club Rotary Baia Mare
i t'!, :,. :: i ;\.! * rst?i Jlte 1rt;ir,,
TURISMUT NETUAREAN iN PBNTOADA INTERBELICA.STUDIU DE CAZ:
STATIUNEA CLIMATICA1930-1940
Drd. Robert C. Tdk6lyi: Cuvinte cheie: Baia Mare,Statiune Climaticit, Porcul ReginaMuria. Sa nutoritrl Wagncr, tttrist i
Absolvent al Facultitii de Istorie siFilosofie, Sectia Istorie, SpecializareaIstoric Contemporana. UniversitlLtca" Bahes-Bolyai'' Cluj-Napoca (200-t ):Masterat in Drepturile Omului,Universitatea de Norci Biria Marc(2006). in prezclrt urmcrrza cursurile /\iu.ufiapi i" ltiinf. politice si Ad- Orasul Baia Mare, supranumit
ministrative, 5ectia Administratie ,.Barbizonul Ardealului", cu o istoriePublic[, Universitatea " Babes- de peste sase secole, prin asezarea sa
Bolyai" Cluj-Napoca. Doctorand al exlretn de fericitS,la poalele muntilor,Institutuluidelstorie,,Gcorgc Bnrit" intr-o zond pitoreascd, a fost de-adin cadrul Academici. Romnne, lu1gll timpuiui, un centru economic,Filiala cluj. Profbs'r, in prezen_t putltl. sicultural important sub toate
i:ljl:: 11 ?ll,::il" ly:,.r.1,,, i,J.,,inirtrutiile, riecare din acesreaMaramures a Arhivckrr Nrtionalc.
clezvoltarea urbei noastre.Subiectul abordat este unul putin cunoscut iubitorilor de istorie
sau locuitorilor orasrilui Bairr Mare. Din acest motiv, studiul de fala iqipropune si clarifrce cAteva aspecte legate de infiintarea stafiunii, modulde functionare, precunt si legitr-rra dintre acest statut al orasului sidezvoltarea turismului local in perioada interbelic[. Fdrd a avea pretentiacd subiectul poate fiepuizat printr-un singur studiu, considerim cd acestarimAne deschis continuirrii sale precum si unor noi interpretdri.
ln continuare, este necesard o scurti pre zentare,o trecere in revistda principalelor categorii de surse care au stat la baza realiz'ariiprezentului
t67
169168 l\t i Jllrl jl'Jtlt i ! ,\'l{lli l}:ltlt'\t'lit'
studiu. O Primti categoric t:t,Domenii cle interes: istoria l.cala, reDrezentati cle doculnefltcle tlristoria oresei klcale: diolomatic si : . -."-*.: r. :,..,"...*t.::. arhrvl. asa cum sunl pistr:rlr. rlrelatii intcrnationalcl Holocaustul: ;"",
" ' '-"'",--,-:;:;' londul Primiriei Orasului Bairr M;rr,rcglmurr polllrce ln secorur ,2l,)\:
-Iqcrr.u'femrnistl, drepturile din cadrul D.JAN Maramures; o ;rll'r
omului. Articole si maieriale c:rtegorie este reprezentatii dc lrtl,publicate in reviste de specialitate nornralive din perioada interbclit;rqi presa local6. pc bitza c:;irora s-au organizat si s-;rrr
declarat statiunile balne it r t' ,
climatice si balneo-climaterice clin RomAnia in perioada menfionati, srrrr
carc privesc dezvoltarea turismrrlui.In lipsa unor documente , ltrcriri sau studii de specialitate referitorrr t
la acest subiect, am considcrat oportuni consultarea presei locrrltinterbelice dar si postbclicc, irr spccial a ziarelor ,,Baia Mare", ,,Croniclr".,,Col! de {ar:l".
Nu in ultirnr-rl rlincl lrm consultat si lucrarea domnnlui Csonr;rGheorghe,,, Baia Mare (r70". Aceasti lucrare, desi contestat[ de multr.intrLrcit,, este mai usor sh critici decAt sh faci, mai simplu si d5rAmi decat
si construiesti"r clupii cum, pe bunir dreptzrte afirma profesorul universitlrr.clclctor si membru corespondcnt al Academiei RomAne, Ioan Aurel Pop.este in egali rnlsr,lr;i aprecialir indeosebi pentru efortul domnului Csomrr(al clrui demers ir ri-rmas nelinalizat ca urmare a mor{ii sale prematurc)de a aduce in atentia unui public mai larg, in mare parte necunoscf,tor lllirnbii maghiare, articolc din presa maghiarir localI a vremii.
Este vorba cle organele de presf, ,,Nagybanya es videke'".,,Nagybanyai Hirlap", ,,Nagybanya", ,,Banyavidek", in ale ciror pagini s-
a acordat o mare atenlie problemelor ref'eritoare la cultura orasului, luturism, sport, stafiunea climatic[, viati politic[, economicd etc.
Alituri de aceasti lucrare am mai utilizat si ,,Oglinda Oriisului BaiaMare", apiiruti in anul 1933 si ,,Gazeta Cronica 7936-7947. Fresci a
societ5{ii bdimlrene interbelice", apdruti in anul 2005.Fe parcursul studiului cititorul va putea identifica mai multe pIr{i
care fac referire la: un scurt istoric al oragului Baia Mare de la inceputulsecolului al XX-lea, in centrul atenfiei aflAndu-se realizlrile in planeconomic, cultural, administrativ, urbanistic etc.; legislatia care a stat
1 Ioan Aurcl Pop, Thotnas Nagler, Magyari Andras (coord.), lstoriu T'rnnsilyaniei, voL. IIl, (lc kr17l I piini h l9l8), Cluj Napoca, 2t)t)tt, p. 11.
1li,i'jllc ..1tItivi i bf d j {.tlJi!tt(::'\i:rtt:
lir baza orgatrizitrii si clesflsurlrii activititilor de turism din RomAnia,
in perioaciir irrterbelici; demersurile legale ale autorititilor locale,
irriiiirtc in 1929 si finalizate in 7932, in vederea oblinerii statutului de
statiune climatici pentru orasul Baia Mare; principalele locuri si
nroclalitilli cie petrecere a timpului liber in Baia Mare interbelicd; turistii
care au vizitafstaliunea; problemele cu c:Ire s-au confruntat autoritAtile
locale in incercarca de a obtine si statutul de staliune de iarnd, esecrtl
ircestei tcntative si mai apoi retrogradarea statiunii climatice lzr rangul
cle statiune de interes local.
Din a cloua jumirtate a secolttlut al XlX-lca, clar mai ales cle lit
incepLrtul sccolului urmltor, orilsltl Baizr Mare a fbst supus ttttLti ritnl
alerf de dezvoltare atAt economicii, cit si culturall.-r si mai ales Ltrbanistict"t.
E,numerdm cloar cAteva din reillizijrile acelor lin-ipilri: itl anrtl 1909 s-a
introdus ilumrnatul electric, gra!ie urrui cclntract inchciat itttrc ol'its si
Uzinele Ganz2:in attul urllli-ttor, 1910, s-a inattgurat Flotclul Stefan, intr-
o nouzi firrmuli-r arhilcctrrrzrli'r si anumc cu restzlllriint, cofetirie, bert-trie,
sali clt: receptic, hotel, sali-r de tclltru si cinematograf. Construclia a lost
necesarit intrucAt in anul 190-5, clldirea veche a hotelului fusese distrusi
intr-un incencliu.3 Tot in 1910, s-a inaugurat conducta de apf, care
aproviziona orasul cu apf, cle la ,, Trei lzvoare" din Baia Spriea. Anul
l^qtO a fost unul fast si in plan educational deoarece s-au inaugurat trei
scoli elemetttare.5 in anul 1911, s-a dat in funcliune clldirea noui a $coliide Picturl din oras.6
in preajma primului rrazboi mondial s-a construit fabrica fra[ilor
weizer, devenitl ulterior combinatul Ph6enix. in aceeaEi perioadi, in
oras mai funclionau si fabrici de cherestea, mori de ap5, mai tArziu
motorizate.T Concomitent, cdile de comunica(ie au cunoscut o mare
2 Checrrghc Csoma, Baia More - 670, vol. ll: Arcuri pasle timp, Editura Helvetica, Baia Mare,2(X)0,
p.23; 6hcorghe Rotrescu, llaiu Mare- Statiune Clinruterici,in Pro U.ione, anul IV, nr. l-2 (9-
It)), iunie 2t)t)1, P. 198., Krizsan pa\ oglinda Oraqttlui llaia Mare, 'ripografia Minerva, Baia Mare, 1933, p. 9l Gh. csonrrt,
op. cit.,p.23 Ch. l{obcscu, art.cit., p.198.t (rizsan Ptrl,op. cit., p.9; Gh. Csoma,r.rp. cit.,p.24, Clr' Robescu, urt' cit''p'198'5 Gh. Csoma, o1t. t:i:., P.24.(' Krizsan Pal, op. t:it., P.9.7 Glr. Csoma, op.t:it.. pP.25-26.
t71170
dezvoltare. Dacir pAnd in 1884 s-a introdus linia de cale feratd pe rutaBaia Mare-Satu Mare, in 1899 s-a dat in folosinla ruta Baia Mare-Jibou.pentru ca in primii ani ai noului secol si se construiasci liniile Baia Mare-Baia Sprie, in 1905, respectiv, Baia Mare - Ferneziu, in 1906.8
Fentru recreatie si plimbari in aer liber, in oras exista un parcextraordinar, Parcul Szechenyi,'r foarte bine ingrijit, mAnclria orasului. inperioada interbelicl, denumirea parcului va fi schimbati in Parcul ReginaMaria qi va juca un rol central in cadrul staliunii climzrtice.
Unirea din 1918 a avut urmilri pozitive pentru orasul Baia Mare.Dupi instaurarea :rdministrafiei romdnesti, orasul a prosperat, liecareprimar aducAndu-si aportul la dezvoltarea urbei. S-au pietruit si asfaltatnumeroase strlzi si trotuare, s-a extins iluminatul public, s-au desfisuratample lucrlri de amenajare a parcului orS.senesc, ldsat in paragina in aniirizboiului, sunt construite noi clidiri in centrul orasului sau sunt renovatecele vechi.
Piafa din centrul vechi al orasului, pavatl cu pietre de rdu si,locul deintAlnire al negustorilor din satele invecinate in caclrul tirgurilor finuteaici, sut'er5 transformziri radicale prin anii 1933-7934, cAnd s-a amenajat incentrul piefei un parc, renuntAndu-se totodatl la traditionalele tArguri.r(]
Mai trebuie mentionat faptul c[ orasul mai era dotat si cu o baie cumai multe bazine, stranduri, terenuri de fbtbal, de tenis, poligon de tir,patinoar. Totodatf,, in apropiere cle oras la o distant[ de aproximativ 3 km,in Valea Usturoiul, exista un izvor cu ap5 bogatl in continut de fier, sulf si:irseni foarte clutat pentru tratarea bolilor reumatice, inflamareirarticulafiilor.
Aceste transformdri din primelc clecenii ale secolului al XX-lea auticut din Baia Mare un orf,sel cochet si linistit, cu o populafie de aproximativ14000locuitori, cu o bogatI activitzrte economicf,, dar siculturali, religioasf,etc. Era recunoscut, zrtAt in tarzi cAt si in striinitate, ca fiind un importantcentru artistic, renume datorat in mare mdsuri Scolii de Pictur5, infiintatlaici in 1896 de ciitre Hollosi Simon, si care dupa primul rizboi mondial afost conclusl de elevii sf,i Ianos Thorma qi Rethy Istvan. in aceste condiqii,autoritzitile locale s-au considerat indreptltite sr inceapd demersurile invederea dobAndirii statutului de statiune pentru orasul Baia Mare.
" Krizsan Pal,op. cit., p. U; Ch. Rotrescu, urt..cil., p.lt)8.'' (ilr. f)srrrr.r4 o1t. cit., r,ol. I, Stqtremu tiric o orusului,p.l83.i') Gh. Robcscu, art. cit.,p.l98: Glr. Csoma, op. cit.,pp.2()-30.
fi( 1 r1l(t 1r.11t., i.lj".rt,riiirti rr,
La baz;r organizl-rrii statittnilor balncare, clinlatice si llaltlc6-clintatericc clirr Ronrinia prccum si ;r turismului irt pcritt;tcla inlerltclic;"t"
stau u scric de acrtc nonrativc. Dintrc accslea tretruic ltnlintitcI{egulaurentul institutiilor hiclro-mitierale siclimal.ice,I.egca Sihnllthtiisi
I-cgca pen tru organizttrelt ttt rislllltl tti.li.cgulanrontul a l'ost publicat in Monitorul Olicial in attul 1926 dc
ci-rtre Ministerrul Sirnirt:ttii si Ocrotir-ii Socialc. Este un clocttment care arr:
la irazr-r Lcgcit Sanitarir pLrltliclta in acelasi an. Este structurat in opt
capitole si i2(r dc articolc si reprezintir bazu legalir petrtru inl'iitttarezt sar-t
cleclararea irnci loculitittii ca si stu[iune. Acest docltntent este inlportantiptrucit stabilcstc care slinl conrlitiilc ce trcbttiart incleplinite pcnlru ca o
localitatc sii llolrtir f i clccl:rrath statiune, traseazli moclul in care o statiune
trcbuie organizutl"t si care sttnt organele clc condttcere.
Conlonl rcgulamcntului ,.statiutrile si stabilime nlelc lor balnearc,
clinrlLice ori balnco-clinratice si institutiile sirnilare, sunt institr-r1ii sanitarc
cle illcrcs public; celc balncare sc asir-nilcazii instittt!iurtilor tcrapetrtice
clc speciirlilzrtc, clr spitalcie clc spccialitate; iar cele clilratice sunl de orclilt
igicnic. crrm srrtit statiunilc cle acroterttpio". Aceste institr-r[ii cnumcrittecrau clasate in 3 grupe : sta,tiuni, institr,r!ii urici, izvoitre cle apit mincrirlii.
Statiu:tca balncari"t estc ilcectl in carc se I'olosesC in scttp curativ
apc nrincrulc naturitlc ori niimolltl, care are in apropierea izvoarclor
stabilimentc tlc cltrit si estc cercctatlt cle un ntttnitr cle ccl putin 500 cle
vizitatori pc sczr)n.
Statintrcu clintatic:t cste accrl localitate Citrc, avind amenajiirileneccsare pcntru a cleve nistatiune bulttcarlt, se bttcurzi cle factori clirnaticlcurativi si-i intrebuin!eazir in etccst sct.lp. Ir
Bineiutclcs ci statiuneu balneo-climal"ici cra ac(]czl care inde pline a
conclit iile ccrullt: irtiit pentnr st;rtiunca balnearii cAt si pentru cr: a clinlatici'l.
Instltutia clinratic:i rnirrginiti la un ccntru restrAns de clrldiri cra dettumit:i
,.lociilitatc clirlatici-r", in timp ce celelaltc localitifivizitate cie ttrri;ticloarvilra pcntru t'ec:rcatie satt reconlbrtarc purtatt clcnumirea de ,, ltlcalitatcde vilegiaturh".
tt Rcg,rrlotru:ntrtl itt,stittttiilttr hilnt-rrincrultscptcrnbric 1926. p.3.
vi tlitnaticc. publicat in N{onitor-trl Olicirrl nr. 20-5/ l4
itli'i.t tr; .4 r ! t it' t i.,\'l r t r, t t * t i t t, r t, t t l
Pentru ca o institutie slpoatir fi declaratir ca licAnd partc rlirr t r,r, ,r
stlrtittnilor balneare ori climatice era nevoie de aprobarea Minislr.rrrlrrrSiinirlirlii, de avizul conform al comisiei balneo-climatice superioirr e sr ,1,
incieplinirca mai multor formalit[[i. Acestea sunt enumerate in arlic.olt l,
9. lf) si 12
Astt'el, intr-o primi fazd, erau necesare urmitoarele acte: nurrrt r,.,don-riciliLrl, prof'esia si nalionalitatea solicitatorilor care vor prezenta irr.tt.lrde proprictate;un plan de situatie a stafiunii proiectate, cu cote clc nivt.lun plan cle sistem;rtizare, cu aplicarea programului de organizare asul)r;rplanului de situatie, cuprinzAnd infrumuselarea statiunii si eclilil;rlt.;r(clrumuri, trotuare, canale, api potabilzi, lumind); planurile ficcirruistabilirnent si a fiecdrei clidiri speciale si locul lor fixat pe planLrl rl.sistcmatizarea; o enllmerare a industriilor vecinc; un memoriu usLrl)r:rprogramului de dezvoltare progresivd a st:rtiunii, cu fixarea propozitiunilorpe planr-rl de sistematizare ; un proiect de rcgulament interior al statiunii.carc se va aplica numai dupd aprobarea lui cle citre minister.
In a doua fazi trebuiau indeplinite urmitoarele condilii: infiintarc;runui laborator de analize chimico-biologice in legrtur[ cu specialitzrtcrrstatiunii si cu importanta acesteia. Statiunile mai mici trebuiau sir aibrrr-loar un laborator elementar. Laboratorul trebuia avizar de comisi;rbalneo-clirnatici superioari; infiintarea unui institut cle fizio-terapie, 6acispecialitatea statiunii irnpunca acest lucru; dacd stzrtiunea are mai mLrllde 20(xl vizitatori pc sezon, era obligatr szi aibi un meclic special cu atributiisanitare pc timpr-rl sezonului; daci statiunea primca mai rnult cle 1000 dervizitatori pc sezon cra obligati a infiinta un local cle izolare pentrucontagiosi; in statiunilc in care tratamentul impune un regim alimentar.clietctic, :rcesla Lrrma sr-r l'ic asigurat de restaurantele principale clinstatiune, ciirora li se va imprlne prin contract acest lucru. r2
Statrunrle balne are trcbui:ru s[ indeprinezrsci incd cateva conditii:o analizil tlzico-chimicir si bacteriologici a fieczirui izvor, iar statiunileclimzrtice trebuiau sir prezinte: un raport al obscrvatorului meteorologiccentral asupra climatului localitrtii, cu observatii meteorologice silatitudinea: un plan cle protectie a pidurilor, necesare pentru punerea irrvaloare a statiunii.
La aceste documente se adaugf,, in cazul in care existau irpe mineralcclestinate biuturii, un plan de situatie al regiunii (f[rd cote, nunriri cu
inclicafia altitudinii), enumerarea industriilor vecine ;i un certificat al
scrviciului sanitar de iudet care si ateste faptul cf, apa este salubrzi si c:i
;rpcle minerale nu sunt influentate de industriile vecine sau de alte cauzo
tlc insalubritate.rsDup[ intocmirea tuturor acestor fbrmalititi, localitelile trebuiau sir
inainteze documentatia intr-un dosar la Ministerul Senlt5fii formAnd
cuziere speciale fiecdrei institugii. Instituqiile balneare sau climatice urmzlll
sri poarte numele localit[tii pe teritoriul cf,reia se afl6. Declararea unei
Iocalitlti ca intrdnd in clasa stafiunilor se flcea prin decret regal, prinMinisterul sanatltii si ocrotirii Sociale. spre deosebire de acestea,
dcclararea staliunilor mici se flcea prin decizie ministerial5, declarareit
precizAnd si subclasa din care face parte instituqia (balneari, climaticii,balneo-climaticl). ra
Din punct de vedere organizatoric, staliunile erau concluse de
organe administrative (comisia locald si directorii administrativi) si organe
niedicale (medicii balneologi, consiliul medical al sta{iunii, director medi-
cal, nrcclic sanitar).a)Comisialocali eraconstituiG din trei categorii de membrii: de drcpt
(directorul mediczrl al stafiunii, primarul localitetii, inginerul st:r{iunii,
medicul sanitar special al statiunii), membrii numili de cf,tre MinistcrulSlnetitii (un farmacist local, un medic local, un delegat al Oficiului Nalional
de Turism) ;i membriidelegafi ( 3-5 medici balneologi confirmali alesi de
Consihul n-redical al staliunii, 1-2 delegali ai proprietarilor edificiilor de
locuit, l-2 reprezentanfi ai exploatatorilor de stabilimente). Presedintele
comisiei er:r illes anual si era confirmat de minister. Comisia mai putea siaib[ si un viccpresedinte,un casier si un secretar.
Dintre atributiile comisiei amintim: reprezenta statiunea, prinpresedintele siu, la toate ocaziile; se ocupa de toate progresele stafiunii,
de realizarea confortului precum ;i de organizarea unui serviciu contra
incendiilor; s[ impun[ populaliei ca toate locuinlele, clSdirile, si cur[ilc siindeplineasczi anumite condilii de naturf, esteticf,, curitenie, confort;propune imbun[tdfirile de adus staliunii, armonizeazd interesele stafiuniicu cele ale locuitorilor; intocmeste bugetul special al stafiunii; tipareqte
c'alduza ilustratd a statiunii cu prinzAnd tot ceea ce este permanent in
statiune: istoricul acesteia, mijloace de comunicafie, durata sezonului,
t3 lbirlent, p. 4.ta lbkltnr, yt. 5.
173la1L IL
): lbitlt'nt,;t. 3
174 l{r,;.'r,l'lrr .4 r I t i t' t,: i. t\,1 fi * t t }.1 i i !.{. :i ia t i {,
descrierea regiunii din punct de vedere geografic ;i al climatului, descriercr r
stabilimentelor, statiunile din strdindtate pe care le poate inlocui c:rtratament, distractii locale etc.; controleaz:1 specula in localit:ttc; se ocr-lpirde infrumusetarea statiunii; rezolv:i nrotivtrt cererilc de rcduceri si scutir r
de taxl de cur5; se ocupi de locurilc cle pronrenucld si turisticc clip.jyrrrlstatiunii impreund cu delegatul Ol'iciului Nationzrl cle Turisnr; intretipcun serviciu de statisticr avizitatorilor, dupir orasele de origine, prof'esir:nc,vArstd, precum si o arhivd siun muzeu in care si se pdstreze datele statisticcsi toate documentele cerre privesc viata statiunii; isi di avizul obligatoriula intocmirea bugetului comunal privitor la intrebuintarea fondurilorprovenind din taxelc pe vizitatori.r-5
comisia locali tunctiona doar in timpul sezonului. in statiunileclimatice, componenfa comisiei era pufin diferitr: primarul local,directorul medical al statiunii, 2 meclicilocali, meclicul de circumscriptie,inginerul localititii, 1-2 delegali ai proprietarilor eclificiilor de locuii, undelegat din partea oNT si un delegat al societitilor turistice localerecunoscute.
b) Medicii balneobgi, consiliul medical, directorur medicar, mediculsanitar erau indispensabili bunci Iunclioniri a unei statiuni, fie balneari'r,fie climatici. Aceste organe de conclucere desfrsurau cloar activitiLimedicale specifice statiunii in care prof-esau.r(,
c) Personalul inferior al stqtiunilor reprezinti a treia categorie delucritori in cadrul institu(iilor specifice sta[iunii. Acest tip cle personalera alciituit din maseuri si biiiesi. Ei puteau fi angajati doar in urma unuiexamen care s[ ateste faptul cd zru cunostinte de specialitate, clupr carecelor declarali admisi li se elibera un carnet cle maseur sau biies cle crtreadministratie. Maseurii trebuiau sf, aib[ stiinti de carte, sf, cunoascianatomia umand si in special grupele de muschi, si stdpAneasci cliversetipuri de masaje si sI cunoasc[ diverse tipuri clc unguente.
Pentru baiesi cerintele erau mai simple: sr aibr stiin!r de carte, sicunoascr diverse tipuri dc bri si modul lor de preparare, serviciul rufrriei,ceasui de nisip si termometrul celsius. Alrturi cle maseuri si biiesi, inaceastr categorie a personalului auxiliar mai erau cuprinsi simecanicii,fochistii, portarii si servitorii.rT
t5 lbidcm, pp. lt)-11.tt' lbiden, pp.7-9.t7 lhiden,p. ll.
CAt privcste banii tteccsari intretinerii staliunii, acestia erauprcvizuli intr-un lluget special al statiunii, care se alcdtuia de catre
comisia local:j la sl'Arsitul l'iccltrui st:zon, pentru sezonul urmiitor. Acest
buget trebuia trimis apoi ministt:rului pentru aprobare.lsPrintre clocumentele creatc cle Primlria Orasului Baia Mare am
iclentificat 2 bugete ale statiunii cliniatice Baia Mare. Primul este din
;rnul 1931-l932.iar al cloilca, din anii 1938-1939.
Bugetui clin anii 1931-1932 era structurat in doud pdrli:venituri;icheltuieli. La natura cheltLriellor erau trecute taxele pe vizitatorii staliunii.Suma preconizati-r a ti incasatri era de 20 000 lei. Ins[ anul 1931 a fost
unul bun, asa ci inczrsirrile au depirsit cu mult aceastf, sumf,, ajungAnd la
48 212lei.t\La chcltuieli era prevlzutf, suma de 1.705.651 lei ce urma a fi
I'olositir penlru cliverse reparalii de strizi, intretinerea parcului Regin:r
Maria, plata lucriltorilclr, etc. Conform datelor prezentate in documente,
suma prcconizttti s-a putut respecta, astfel c[ suma final[ care a fost
cheltuit:i a l'ost mai mic:i cu cAteva sute de mii de \ei,1..363.753 lei.2')
Penl,ru ittiul 1932, suma totali preconizatf, a se incasa din taxele
pcrcepute turistilor a fost de 50.000 lei. Din plcate, suma incas:rtI efectiv
a fost de doar 2860 lci, cu mult sub asteptf,ri.2r Pentru cheltuieli s-a stabilitsuma de 1.6-54.000 lei. Ca si in anul anterior si aceasta urma a fi folosititpentru parcul orllsct.tcsc, pentru repararea trotuarelor, repararea baii cu
aburi, plata lucr:itorilor etc. Suma cheltuit[ efectiv a fost foarte miclcompirrativ cu cea stabilitl: 167.915lei.22
Bugctul anului llnanciar 1938-1939 avea prevdzute la venituri si
cheltuieli surncle de 94.600 lei23, respectiv 94.500 lei2a. Veniturile ;icheltuielile el'ective zru fost egale cu cele prev[zute.2s
Pe lAnga accst buget, conform Regulamentului si a Legii Sanitare,
conrisia locali uvea dreptul de a percepe anumite taxe (taxa de sezon,satt
taxa de curlt, pc care trebuiau s[ o pl5teascf, orice turist care ar fi stationat
18 lbident, p. 12.1! Direclia.lucletcuui-r Manunurcs a Arhivelor Nationalg F'ondul Prinitria Orasului lJaia Mare,
dosar nr. 503/ I 936. iila 320 verso.2\t lbitlanr. lila 32 l.)t lbidarn. lila 322 vcrso.22 lbitlent, lila 323.23 lbidcnt. clos:rr 26ll t)39. Iila 59 verso.2a lbitlcnt, l-ila 6ll.25 lbitlam. fila (t() r,crso.
175
I:17t76 lt*r',,rsttr -'J;lril c i fi,f * rq t n u n: s r: t i *,
in staliune mai mult de 5 zile, in timpul sezonului de vard. Cuantumul acesteitrxe varia, in functie de mdrimea si importanfa statiunii si era impdr+itdinz-4clase;maierusito.xndemuzicd,inschimbulclreiacomisialocalderaobligatlde a angaja muzicd) dar putea si sf, scuteasci de taxe anumite categorii decetdleni precum invalizii de rizboi, vdduvele siveteranii, medicii. Totodatd,comisiile locale acordau si reduceri, in special functionarilor, pensionarilorsi asiguralilor casei meseriilor si Casei muncii C.F.R..26
In strAnsi legdturd cu aceste acte normative care stau la bazainfiin!5rii de statiuni balneare, climatice sau balneo-climaterice, se afld siLegea pentru Organizarea Turismului. Desi, si in primul deceniu alperioadei interbelice a existat Oficiul Nafional de Turism, nu am reusitsd identific o lege sau un regulament care sd cuprindd modul dereglementare a functionirii acestui domeniu.
In schimb, am glsit aceastf, lege, promulgatd prin decret regal inanul 1936.27 conform dispoziliilor acestei legi, prin infiin{area oficiuluiNational de Turism, care era forul coordonator al activitalilor cu caracterturistic din Romania, structuri subordonatd Ministerului de Interne, lanivel local si in special in localitatile declarate sta(iuni, s-au infiinfat oficiisau birouri locale de turism, iar comisiile locale balneare sau climatice,au fost nevoite si-si inceteze activitatea, intreaga lor arhivd urmand a filransleratd ONT-ului.
Prin legea din 1936, Oficiul National de Turism, isi asuma rolul decoordonare a intregii activitati turistice din tar6, prin cooperare cu alteministere, cu autoritltile locale si instituqii particulare; conduce propa-ganda turistici prin pliante, brosuri si alte numeroase publicatii;controleaz[ activitatea agentiilor de voiaj, a restaurantelor, pensiunilor,cabanelor; urmdreste amenajarea si hotdrf,ste clasificarea tuturorlocalitalilor care prezinti interes turistic; avizeazd asupra regimuluiconstructiilor in localitSlile turistice, balneare si climaterice, precum siasupra planurilor pentru hoteluri, vile, cabane etc.2s
Acestea sunt in mare actele normative care au reglementatactivitatea statiunilor precum si activitatea turisticd, pe parcursul perioadeiinterbelice.2')
2t' Regtlume n lul ins tit u t iilo r h itlro - mi ne rale si c lima I ic e, pp. I 2- 1 3.27 Legea a fost publioat[ in M.nitorul Oficial, nr.50, partea I, clin 29 fcbruarie 1936.I DJAN Maramures, F-orul Primd.ria Orasului lJaio More, closar 2611939, pp. 68-t30.2'r Acestor acte normative li se adaugr si Legea Minelor din 1924, iire in partoa a Il - a
reglementeirzil moclul de exploatare al izvoarelor minerale, ape mineralizate subierane sau cura-tive. A se vedea in acest sens Codul Legislatiei Sanitare, Bucuresti, I 935, pp. 523_524.
I t t :',' i.t I r,r. .,1 r h i v t i t\,'l Lt r s. t t i t t r c,t t: rt t:
Din documentele care se pdstreaz[ la Direclia Judelean[Maramures a Arhivelor Nalionale rezultS faptul c[ primele demersuriale autoritSfilor locale biimirrene in vederea dobdndirii statutului de
statiune, au fost iniliate in anul 7929, cdnd,la solicitarea deputatuluiAlexandru Breban si la ordinul verbal al primarului, secretarul primdriei,s-a interesat si a studiat aceastf, problem[.
In raportul inaintat primarului si semnat la 20 iunie 1929, secretaruladucea la cunostinla faptul od in urma consultlrii Regulamentuluiinstituliilor hidro-minerale ;i climatice (ale cdrui prevederi au fost dejamentionate mai sus) ora;ul Baia Mare trebuia sd indeplineascd o serie deformalitSli. Secretarul mentiona c[ existi mai multe etape de indeplinireale acestora. 30
Nu stim dacl primf,ria Baia Mare a intocmit aceste documente, pe
parcursul anului 1929. Putem insi si presupunem cd mf,car o parte dinaceste formalitdti au fost demarate. Mdrturie in acest sens, st5 un memoriudin24 mai 1930, trimis de cdtre primlrie Ministerr:lui SAnAtitii. Memoriulcuprinde o expunere plastic5, extrem de plicutir, a motivelor pentru careforurile superioare de la Bucureqti ar trebui sf, incadreze localitatea BaiaMare in categoria stafiunilor climatice.
FdrI a face comentarii de prisos, reddm textul in,integralitntea sa:
,, Orusul Baiu Murc, cu un trc(ut istoric, crt tt 1tt-tzitir' t'utnuntici. (.tt( unudintre cele mai frumoase si atlmirabile regiLtni ule RornAnici si sc prezinttica o frumoasd grddind impre.jntuitti din toate pdrtilc dc ptiduri ;i vtiiadorabile. Intr-o vale fruntousd, sarpttitti in lungitne tle riurilc tle ntunteValea Blidqrului, a Ferneziului.si Sti.sarul, este u.\ezul oru.rul, cu spute uv|ndqirul de munti GutAi. InaQimea orusului de h su.pru|ulu mdrii este de 234m.
Orasul la nord-est este tnconjurat de pdtlru"i da ltrud, fag si stejar,
formdnd un grup de dealuri cu tnalyimi de la 300 l.u 1300 m, bogate tnpodgoii, pddui de castani, pdduri de brad pdnd kt piidui de sute de anibogate in cele mai bune lemne de construc{ie Ei sfirsind cu giganticii muntiGutinul, care atinge albastnil fiumos al cerubi.
Cel mai adinc punct al regiunii este Valea Borctrtului, iar cele maiinalte piscuri din regiunea orasului, tn nemijlocitd apropiere, sunt VdfulRotunzilor de 1241 m qi lgni;ul de I397m.
nr DJAN Maramures, Fond Primdria Orasului Baio Marc, tlosar -50ti/193(r, Illa 3tt0.
179178 ftr:'r'i"r'rrr -4 I 1til r i I { * ru t n t i rt, t r: t t *,
Dealuri.le din apropiere [.....] cu gradini cu pomi fiucttfei, merii, peiicei mai de soi - specialitatea Regiunei Baia Mare, ca dealul Floilor de 280 mcu o flora netntrecutii, Dealul Crucii de 501 m, cu forma sa vulcanicd, apc_ti
vulau Rosie cu 479 m, sunt scumpe giuvaierui a tinutttlui, cu pozitii pitorestisi bogutii mittiere. spre riisiiit se idicit Mdiura, Muntii Femeziului, Ignisulirmlt cn () cctotc cu in cottlirtuurea altor piscuri utktrabile tn,spre Baia Spie, intnLpul luntului tlc ntuntc Gutiru.il de o ?.nciltime de I398 m. Lu poalele acestorpritlwi sa furlittd v'di .si livezi admirabile cu raulete c:u apii cristalind, venitezgotnol.o.s clc fur ntunte - sfar,yirul tn oras cu ptu'cul Rcgina Muriu, o livacld, unltttrc supeilt si binetngrijit, aprutupe Jdrd pereche tn RotnAnia.
Accste tinnturi cu vdi adorabile, neintrecute in splentlourea lor, lcr
cure c:ontrihuie clima dtLlce a linutului, au adus de sutc de uni ahniratori siluristi, t,izitutori din toatd lumea, iar vilegiatui;tii vitt cu miile in fiacurevurri din cele mai indepdrtate colturi ale tarii si din striiindtute; iur pictorii,nurestrii ai afiei phstice, au giisit lo Baia Mure cel ntui potr-ivit loc cura tisenteste cu nenumdrate peisaje pentru desdviirsiru urtc.i .ti r4rcrci lctr.
Baia Mare, aso tlarii, din cele mai ilrdcprirlulc tirt.tltr.tr.i u dc fupt o.sttrtiune climatericd, lipsindu-i doar sintplu tlcclururau su rla jtrc. Ncindoioscd aceastii rggiune tntruneste toole c:ontlitiilc sri fic tlcclurutd .ttntiuneclimutericd. Intregul oras este canulizur ,vi .va ulinen.lauzat (:LL api prrnenitddin bogate izvoare de la o depdfiarc elc circ:u 24lun, .tth (]rttinul. Alxr c.nrutd,lipsitd de corpuri striiine, are un dabit dc 1.400.000litriin 2r rlc ctrc.
Cum om amintit, prin cetintl oro,sului lrcca rlti Sr"tsnr, apit potriltili,un rdu de munte. Orasul are drumuri bine tngt'iiita ,si prin uccLtlurc(t Jtlunuhide sistematizarea, inceput daju, toatc .vo.vclcle inlcrioura ,si axtericture se r)ot-aduce la starea crtrespunziitoure unai sttrtiurri c'litnotcrice dc ltrint ruttrg.
Intreg ora.sul, parcurilc clc., ,strttt lttntinate cu lLminti eler:tricri dc luuna dintre cele mai mari si utotlerrrc Lzitrc., r:ut'c ulintcntutzti loutc ttzitalest u t u I t r i si purti t'u lu rc.
Uzinele indu.striule mui nturi .st.trtt rninclc tle uw ulc ,staltrlri si JiLltricarle prctduse chimice Phoenix (:ora nu uu rtici o influenlci u.\t.tpr(t uerutlui bun.si a apei.
Donutulc Ministru!clintu tluk'c, locut"ilc liuntouse si pitorc,sti, vriile rninunate clescrise tn
lttttine cavilttc si utui ulcs pozitiu oru,srLlui nostru cu. ucrul situ tldtdtor tleviutri si upa lrutui ti tld curut:terul de ktc climuterir:."3t
ldi,i'i.r lo . 1 r I i i v,: i l.f Lt t tt t t t t u r:,t *: n (
Pe baza acestei solicitiri, orasul Baia Mare a fost declarat la data
de 16 iunie 1930, statiune climaticd, odatf, cu publicarea in MonitortrlOficial a deciziei Ministerului S[ndtdtii Publici qi Ocrotirii Sociale. trr
decizie se mentiona faptul cf, statutul de stafiune se acordd condilionat.
in perioada urmitoare oficialitdtile locale fiind obligate s[ amenajezc trrr
parc de recrea{ie si un stabiliment de hidroterapie' 32
in luna urmdtoare, iulie 1930, Prim[ria Baia Mare a priniit din
partea Serviciului balneo-climatic de la Bucuresti un ordin privincl
construirea unui stabiliment de hidroterapie, sf, amenajeze un parc de
recrealic si slr inainteze cAteva dclCumente printre Care: tl cttntulticare a
industriilor vecine existente; memoriu asupra programului de dezvoltare
progresivf, a staliunii; un proiect de regulament ittterior; un plan de
proteclie al pddurilor.33Autorit[file locale au incercat s[ demonsttezefactottlor de decizie
de la Bucuresti, faptul ci orasul Baia Mare poate sd indeplineascl toate
condiqiile necesare. in acest sens Primf,ria a emis mai multe acte carc
atest[ eforturile depuse ca orasul si poati ficonsiderat[ staliune climaticidefinitivl si neconditionat[.
in primul rancl s-a iniliat procedura de stabilire a puritl1ii apei de
blut din oras. Astfel, Serviciul Sanitar Orf,senesc Baia Mare a trimismostre cle ap[ la lzrboratorul de bacteorologie si chimie din Satu Mare al
cdrui r6spuns, datat 8 iulie 1930, era negativ.3a
Pebaza acestuia Serviciul Tehnic si de ap[ al orasului Baia Mare a
eliberat o acleverintf, prin care atesta faptul cf,, uzina de ap5 serveste populafia
cu o aph cle birut ,,curat[, moale, lipsit[ de bacterii si elemente strline", din
izvcrare inchise din muntele Gutin, prinse la o depirtare de27 km si conduse
prin retea cle tevi de fbntd subterane. Se mai menliona qi faptul cd debitul
apei in 24 de ore pentru consumatia publicului era normal de 1 milion litri,iar minimal, in timp clc mare seceti de 780 de mii de litri. 3s
in al doilea rAnd, la inceputul anului 1931, mai exact la 7 martie, s-
au inaintzrt cu aclresa 410911937: certificatul comunal 1108/1931 care atcstr-t
faptul cI in oras existd un stabiliment de hidroterapie numit Szrnatoriul
Wagner, in imediata apropiere a Parcului Regina Maria; certificat
31 lbidem, fila 305.33 lbitlcm, filele 316 si 317ra lbidenr, fila 355.r5 lbitlem, fila 369.'t lhirlcnt. lilelc 53-.54
180 {l tt' i st t t,,,} rl t it, {.i lf {t M t fi ri ft,s {. t, t /(t'i'i.r/n,.1. rlt i v t: i M u rsn t t t r{ :; t: t tt:
localitlfi, printre care Busteni, judeful Prahovaa0 ;i S5ligte, judetul Sibiu,alrlspunsul fiind, in ambele caztJri, unul negativ.
In aceastd situafie, oficialit[[ile locale biimlrene au fost nevoite sd
se descurce pe cont propriu. intr-un timp extrem de scurt a fost elaboratun proiect de regulament interior si trimis spre aprobare Ministerului inmartie 1931 al[turi de celelalte documente enumerate mai sus.
tn octombrie acelasi an, Ministerul a aprobat proiectul, in adresimention An du-se faptul c[ lucrarea a fbst apreci aId.a P e b aza acestei adrese,secretarul primariei a cerut Comisiei Interimare permisiunea de a tipiriregulamentul in mai multe exemplare intrucAt ministerul a solicitat unanumit numlr pentru biblioteca institutiei si, in acelasi timp pentru a-lrecomanda in tarf,, ca model, altor localitf,ti.a3
Comisia interimarf, a aprobat tiplrirea regulamentului in 300 deexemplare, lucrarea urmAnd a fi executatf, de tipografia care cAstigalicitaqia anun(at6 pentru data de 10 mai l93Z,lasediul Primdriei.aa Ol'erteletrebuiau depuse timbrate qi inchise impreunf, cu o garantie cle 1000 leipAnd la deschiderea licitagiei.a5 $i-au depus candidatura trei tipografiilocale: Dacia, Minerva si Tipografia ,, Aladar Frankovits". Ofertcle variilu.Minerva solicita suma de 1800 de 1cia6, Dacia cereaZl30leiaT in timp ceFrankovits solicita doar 1200 lei.a8 Ultima ofertd a fost considerati ceer
mai avantajoasd astfel c5 Frankovits a cAstigat licitatia. Contractul a lbstonorat si la sfArsitul anului 7932Primdria a primit cele 300 de exemplare.aeDup[ tipf,rire, regulamentul de ordine interioar[ a fost trimis si altororase precum Brasovso, Satu Maresr, statiunii Sovata,s2 Comitetului Lo-cal de Revizuire din Clujs3, Poliqiei Orasului Baia Mare,5a JudecdtorieiMixte Gura Humoruluiss, etc.
lBr
comunal 112811937 prin care se adevereste faptul ci existd parc derecreatie; planul orasului pe care sunt specifi cate raza cleclaratd statiuneclimatici (malul drept al raului srsar *- colorat in galben), ,uru
"or" n,
este cuprinsr in aria climatici (malul stang al Sasarului - colorat in rosu),terenul rezervat si oprit a fi construit pentru dezvoltarea in viitor a statiunii(colorat in verde), specificarea pe hirt[ a stabilimentelor indust.iotl .rinoras; extras din regulamentul de amenajare a pddurilor orasului din jurulstatiunii, din care rezulti raptul cr protectii pldurilor eite asiguiati;memoriu asupra programului de dezvoltu." p.ogr"rivr a statiunii; froiecide Regulament interior cle functionare.3.,
Dintre aceste documente cele mai importante sunt ultimele dour.conform memoriului cu privire la programul cle dezvoltare progresivi astatiunii, orasul Baia Mare a fost imprrtit in doud sectoare:^
- orasul propriu zis, care se afla pe partea stangr al Sisarului. inacest sector se desfisura intreaga activitate comercialf, si industriali siunde se aflau rnajoritatea fabricilor.
- partea dreaptd a Sdsarului a orasului declaratr statiune climatica.Leg[tura dintre oras si statiune se frcea prin aleea.ur" *L.g. paralel cucampul.claustrului, prin care se intra mai apoi in parc. c6mpu'i claustruluicra oprit de la a se construi pe el fiind avut in ued"." pentiu dezvoltareaIui ca teren climatic. Totodat[, se preconiza ca pe colina sudicl al DealuluiFlorilor, care avea o pozilie pitoreascr si o priveliste splendida spre orag,si se construiascd locuinte de vara pentru iuristi.jT
^ Povestea regulamenturui de ordine interioara este mai complicatlintrucat administratia publicr locald nu avea de la ce si porneascr inzrccst clemers. in aceasii situatie, primiria a cerut sprijinul mai multorlocalitlti din tari aflate in aceiasi iituatie sau care deja Lueau o anumitf,traclitie in ceea ce priveste activiiatea turisticd ca si staliuni. primdria s-aadresatorasului Brasov, care a rdspuns ci regulamentui interior elaboratnu era incf, aprobat de citre Minister si ci activitatea si-o desff,soarldupI legislatie si regulamente generale.i,
_ _ . - l.:?asi situatie si in cazul orasului vatra Dornei, care comuniclBiii Mari faptul ci pe plan local comisia balnearr funciioneazd dupir crserie de dispozilii. Totusi, vatra Dornei trimite orasului no,stru, crreptm,del, un regulament de igieni.3e Baia Mare s-a mai aclresat si altor
att lbitlem, fila 363.at lbiden, tila 362.a2 lbirlem, fila 52.a3 lbidem. fila 210.aa lbidenu fila327.as lbidem. fila 326.ab lbitlem, fila 230.a7 lbidem, fila 232.aB lhidem, fila 231.ae lbidem, fila 145.so lbidem, fila 149.st lbidem, fila 151.52 lbidem, tila312.53 lbidem, fila 153.sa lbidem, fila 154.s5 lbidem, fila 155.
"'lbidcnt.fila49.:1 lbitlant, filele 285-2i16.\N lbidant. lila 366.r" Ibide n, fila 364.
ltri'r"!'lg .4r lril r: i lt * ru rn t r rt: t r t t t
Regulamentul Interior al statiunii climatice Baia Mare estestructurat in zece capitole si 57 de articole. Acestea fac referire la razastatiunii, salubritate si igieni publicr precum si a localurilor si locuinlelor,circulatia cu autovehicule, uiilizarea parcului Regina Maiia, conditiilede functionare a institufiilor sanitare climatice, comisia locala climaticr,constructii,lucrrri edilitare si perimetrele de proteclie a statiunii.
conform documentului sta[iunea climaticr era constituitr pe intregmalul drept al rdului Sdsar, in consecinfi, tofi locuitorii trebuiau sirespecte o serie intreag[ de dispozitii privind igiena publrcl, dar si alocuintelor particulare. Spre exemplu, locuitorii din zoni trebuiau sipistreze curat trotuarul din dreptul imobilului in care locuia, iar iarna sf,presare nisip sau rumegul, sd inldture zdpada si gheala. pere{ii caselordinspre stradl trebuiau si fie curati.s6
Locuitorilor le era interzis sr depoziteze pe strrazi materiale saumirrfuri, mese grirtare sau s[ arLlnce gunoaie pe trotuare, strf,zi, in paraiesau in canalizare. Era interzis scuturatul in stradd sau pe fereitre sibalcoane a obiectelor casnice. Era interzisf, si aerisirea lenjeriilor de patpe ferestrele dinspre stradf,. Fra interzis scuipatul pe str/azi precum silipirea de afise pe pereti, garduri;i stalpi. Toate localuiile publice trebuiausd fie curate, dusumeaua spdlat[ si cu ratrine in buna stare. Erareglementat intregul procedeu de servire al clientilor in bodegile,ospdtariile si restaurantele din zona declaratf, climaticd.sT
Mrceldriile, brutdriile si cofetrriile trebuiau sd fie in permanentdcurate, era necesar ca lucrdtorii s[ poarte sorturi si bonete curate,produsele trebuiau protejate de praf si diferiqi microbi. carnea si pesteleerau interzise a se comercializa in piete ci doar in hale ,p"iiul"rr.Proprietarii de hoteluri sau locuinte particulare capabile sra cazezevizitatorii trebuiau sI raporteze comisiei Locare pentru a primi certificatde functionare si pentru a putea fi vizitate de medicul oiasului. caselesau camerele nu puteau fi inchiriate in timpul sezonului daca proprietariierau bolnavi, dacd nu existau camere suficiente si pentru tamiliile acestora,dacl incdperile aveau umezeall, igrasie etc.
Industriasii, comerciantii sau meseriasii erau obligati si aibd firmdla vedere cu numele, denumirea activit[tii desfrsurate.s?entru automo-
't'RegulamentullnterioralstatiuniiclimaticeBaiaMare,Tip.Frankovits,BaiaMare, 1932,p. 14-1557 lbidem, pp. 14-16.s8 lbillem, pp.16-17.s'y lbidem, p.77.
y'{t'i i'/u . 1 t I i i t t. i .\ l,t t t t,t t r t t t.tt' t t r'
bile viteza minimd admisd inraza stafiunii era de 12kmlh. Circulafia cuvehicule de orice categorie, precum si clliritul se fdcea la pas si firlzgomot. Birjarii erau obligati sd circule pe timp de noapte cu felinareaprinse sau cu clopote la cai. C5rula;ii sau birjarii nu aveau voie sf,deshame animalele si s[ le hrdneascl in strad[, iar in cazul in care acesteaff,ceau mizerie, erau obligati sd curete de urgen
184 t\ {'i I \t tt . t t.l I t, t t .'\ ! ! t t (! t ) t ! i I i.,\t, itt
6r lbidem, filele 1 61, 163,1 65.
:1. llid.em, dosar 112411937, filele 4, 53; dosar 508/1936, fila 178.6s Ibidem, dosar 50ij/1 936, filele 122-12j.
('6 lbitlem, d,osar 2611939, fila 104.t'] Ibidem, dosar 50li/1936, fila 167.t'8 lbidem, dosar, I 1241193 7, fila 4.he Ziarul Cronica, anul II, nr.l I clin l7 rrartie 1937, p.2.7r DJAN Maramurcs. prirntiriu onr.sr.rrtti Boit, Mora'.titsar -50ri/r93(r. fir* [J4.
y'trri'i.r'lg . ldiir,,.,i,i fxlrrlilric,r.:r,,j
de crtre stalia Baia Mare.Tr Si aceasti problemd a dominat anii ,30,
administratia public[ localr solicitancl an de an acest favor din parteaautoritdtilor feroviare si din partea ministerului.
Spre exemplu, in anul lg32,acestprivilegiu a fost retras. Autoritdtilelocale, extrem de revoltate, au inaintat ministLrului o adresf, de repros:,,Nu tnlelegem care este motivul pentru care pe anul 1932 nu ni se acorddacest favor. Intrunim toate conditiunile legii. Am satisfdcur toatedispoziyiunile ;i conditiunile impuse cle onor. Minister. pentru"a fi declarayistatiune climatericd am adus sacrificii tnsemnate [......J si am pus noi sarcinide tot felul locuitctrilor.
Toate acestea numai pentru minimum de favor ce este reclucerea rJe50o/o pe c.r-.R. pentru vizitatoi, si azi cand suntem in deplind legalitateacest favor nu ni dd. [..-.] I" urma celor de mai sLts, cr, onoirc va igdm sdbinevoiti a intenteni de urgentd la Directiunea c.F.R pentru orirdorroreducerei de 50% deoarece fiecare zi de tntdniere ne caizeazd mari daunesi ni se face o reclamd pdgubitoare prin faptul cd orasul nostru nu figureaziipe tabloul de reduceri, din care cauzd obisnuilii nostivizitotoi se orienteuzr-rspre alte statiuni."72
. .Putem presupune, prin urmare, cd, intr_o mare mlsur[, numirulturistilor care veneau la Baia Mare pentru relaxare, depindea si de acestdetaliu. Daci primeau reducere, numdrul era mai mare,
^daca nu, statiuneir
noastrd era ocolita.cu aceste ultime formalitrfi a luat nastere statiunea climaticr Baia
Mare in deplin[ concordantr cu prevederile legale ale perioadeiinterbelice si cu instructiunile primite de cdtre autorititile legale de laMinisterul sindtalii, oficiul Nalional de Turism si alte foruri superioare.
,-
Dacr in prima parte a acestui studiu am insistat in special asuprademersurilor legale din punct de vedere administrativ in vederea infiintariistatiunii climatice, in continuare, centrul de interes se va deplasa insp.eprincipalele elemente constitutive are acesteia, precum si asuiraprincipalelor modalitati de petrecere a timpului liber, de relaxare pe careturistii Ie puteau gdsi in orasul nostru, dacf, optau pentru aceast[ regiune.
185
A doua problem[ a fost demaratd in anul Tg3z.primdria a incheiatun contract cu fot.graful local Iakab 6d6n, pentru realizareaunui albumfiltografic cu cele mai frumoase peisaje din regiune.63 Aceste fotograrii*r,au sd fie mai apoi trimise la Bucuresti, la forurile superioare,6o
-care,
prin propagandd, promovau, in ,,Ghidul localitdlilor balneo-climatice,,(,5 simai apoi prin revista ,,Romania"{'6, imaginea staliunilor ai, gr.a, ,.opriinliylipalfiind atragerea unui numdr cat irai mare de turisri rt#ini, in spe-cial din lirile vecine, Cehoslovacia, Ungaria, polonia.(,7
Acest subiect, al pro^movirii imaginii statiunilor, dar si al obrigafiilorcare le reveneau acestora in acest r"nr, u, continua pe tot parcursul anilor'30, institutiile centrale de profil solicitand in permanenia materiale depromovare: istoric, descriere, conditii de cazare,posibilit[1i de petrecerea timpului liber si de distractie, fotografii etc.(,8
- De fapt, ideea intocmirii unui album cupozesi diverse imagini alefrumusetilor regiunii orasului Baia Mare, va persista pe tot parcursulanilor'30. Primarur Romulus cionte a fost cel care a readus in cliscufieaceasti problemi. conform interviului acordat ziarului cronica, primarurconsidera cd acest arbum ar fi putut fi rdsfoit in locarul p.lrnarr"l, iar altetrei exemplare urmau a fi distribuite societrtilor cle tr.ir* . Er.opu,, ,io'N.T-ului, precum si c.F.R-ului, care si expunf, unele vederi in grri,trenuri, restaurante.(,',
cat privesc reducerile de la plata taxelor, crupd cum am mentionatsi mai sus, statiunile puteau sd impun[ vizitatorilo. oorriiu*;;;;importante, de curd si cle muzic[, dar numai acelora care stationau inoras o perioadd de minim 5 zile (urterior numirur acestor zile a variat).
conform documentelor, taxa pe care o solicita primlria Baia Marede la fiecare vizitator era de 50 de reii,Acesti uuni rrt.uuin u"g",rr specialal stafiunii si nu puteau fi cheltuili decat pentru infrumusetarEa acesteia.
cu toate acestea pentru atragerea unui numrr mai mare de turisti,autoritetile au solicitat centrului dreptul de a reduce ru i"-aiut" biletelede crldtorie pe c.F.R. in acest caz biletele urmau sa fie vLate la inapoiere,
1t Ibident,fila5l.72 lbident, fila 519.
tr86 {4, r'; i s' t it .,} il it' t: i 1.,! * rt t t r: * rt: s r t t c I{r:i'i.i/c,,1 rh iv,: i M * r{u n t r n: ;; t: n,:
Pa.rcul Regina Maria din Baia Mare - Lacttlsursa: www.fo t onta ro nuue s. ro
in momentul in care autoritdtile locale au demarat procedurileadministrative pentru declararea orasului ca stafiune climaticd, existen{a11 lbidcnt,p.75.78 Ibid.ent, p. 55.1e Ibiden, p. 149.8\) Ibirlent, p.328.8t lbidem, p. 163.8'? lbident, p.269.
It37
Parcul ,, Regina Maria" teprezenta unur din cele mai importanteelemente care alcatuiau statiunea climaticd Baia Mare. parcul data dinsecolul al XIX-lea si in timpul administratiei maghiare purtase denumireade Parcul Szechenyi. Era foarte bine ingrijit, o aclevaratd perli a orasului.Parcul fusese vizitat de mari personalit[ti ale timpului, dintre care meritlamintit romancierul Jokai Mor.73
cum a luat nastere acest parc expricd foarte bine Krizsan pal, ziaristlocal, foarte cunoscut in perioada interbelici. Acest personaj, implicatprofund in viata politicr si culturali a orasului, a elaborat in anul 1933 olucrare ,,oglinda orasului Baia Mare", in fapt un ghid, o ciliuzd cu rolpropagandistic, prin care fdcea reclamf, principalelor obiective turistice,economice, culturale etc. din oras pentru a veni in intampin area atdt alocuitorilor cAt si a turistilor care doreau sr-si petreaci vacantele sautimpul liber in orasul nostru.
Autorul precizeazd, faptul cd parcul a luat fiin
1{r'i'i.r'trl ,}t Ittr rt ,'\tttttiiyttit t.,.tt:tIt
parcului de recreatie a devenit o conditie obligatorie. Astfel, printredocumentele inaintate forurilor superioare in martie 1931 era si uncertificat care atesta acest lucru.s3
in 193i, accesul spre parc se fdcea prin aleea care merge in paralelcu cAmpul claustruluisa (este vorba de aleea care se aflta aziintre Liceul deArta si carnpul din fata Muzeului Judetean de Etnografie, care incepe clinzona statuii ostasilor si se terminl la intrarea in fostul cimitir reformat).
Parcul Regina Maria urma dupi campul claustrului, cu osuprafati de 11 ha. in acest an parcur se afla deji cle mai multi ani subingrijire sistematicd, avea alei aranjate si grupuri de flori. pe partea vesticlavea o pidure care servea ca loc dejoacr pentru copii, iar p"ntru stropireaflorilor exista un lac artificial in partea de nord a parcului.rt
Lacul era curat in anul 1931 iar pe viitor se avea in veclere incercuirealui cu pereli de beton pentru a se putea improsprta apa. Deasupra laculuiera un munte ,,cu crestere moderatS", cu arbori de brad, unde urma sd seamenajeze o terasl de odihnl acoperitd.86
Parctil Regina Maria din Baia. MareAleea paraleld cu Cdmpul Claustrului din t:are se intra in parc
stu-sa : www..fo to maro mure s. lo
Activit[!ile ;i accesul in parcul Regina Maria erau strictreglementate. Astfel, erau interzise: cf,lcarea ierbii, a pajistilor, straturilor
itr:i,irfa,4 rlr ivr' i 14 Lt r*n t u r: st nt:
de flori, distrugerea qi ruperea florilor, a crlcilor din arborii parcului,stricarea, incrustarea si scrisul pe bf,nci sau copaci; erau interzise de
asemenea chetele, vinderea de bilete in scopuri caritabile, intrareacersetorilor in parc, accesul cAinilor neinsofi1i, circulalia cu biciclete,
c[rucioare, erau interzise gdldgia, scandalurile, folosirea armelor,maltratarea animalelor din parc, accesul persoanelor de moravuri usoare,
precum si aruncarea resturilor de mAncare in alte locuri decAt cele spe-
cial amenajate de primdrie.8Tln parcul Regina Maria, funcliona in perioada interbelicf, si un restau-
rant cu acelasi nume, al clrui patr onin 1929 era Szeleszky Alexandru,s8 iar in1933 eraarendat lui Ketney Zolt an.Laacest restaurant consumatorii puteau
sf, asculte muzici bun5, asigurat[ de orchestra de jazz a intelectualilor din
Baia Mare si se bucurau de o servire excelent[, la prefuri mici.8')
RestauranttrL din Parcul Regina MariaSurs a : w ww.fo toma ra mures. ro
Colonia de Picturd era situatf, tot in parcul Regina Maria. Scoala
Biimlreanl de Picturd a luat nastere la sfirsitul secolului al XIX-lea,mai exact in 1896, din initiativa pictorului sighetean, de origine armean[,Hollosi Simon, intemeietor a unei scoli libere de picturl de la Munchen,
in anul 1886. Cu sprijinul elevilor sf,i, Janos Thorma (1870-1937), KarolyFerencry O862-1917), Istvan Reti (1872-1945), Bela Ivanyi- Grumwald
81 IbitLem, p.20.88 DJAN Maramurcs, Fond Primdria Oraqului llaia Maredosar 91'711937,fila70.
'e Gh. Csoma, op. cit. vol. ll, p.227.
I89188
8t lle5iulamentul lnterior al Stctyiunii Climatice Buia Mare, Tipografia Frankovits, Baia Mare, r932p. 6.3a lbidem, p. 7.
':' lhidcnr, p. 8.N" Ihirlcm, p.8"
ltr;'i,rtrr ",1, t ! tirc ! il * r* t yt t i t',: srt i e
(1867-1940), Hollosi a condus intre 1896 si 1901, in Baia Mare, o scoalirde vard de picturS, devenit[ ulterior scoala liber[ de picturd , care s-abucurat de la inceput de o largi participare internationali.e0
Intre anii 1896-1901, prin centrul de picturr crin Baia Mare, au trecutaproximativ 350 de stagiari temporali de pe mai multe continente. Hollosia avut in 1896, 33 de elevi, 1897,41, in 189g, 67 ,in 1g99,73, in 1900, 65 siin 1901, 62. Dupi 1902, cdnd scoala de var[ s-a transformat in ScoalaLibera de pictur[, aceasta avea ateliere si salf, de expozitie proprii.,,,
Prin intemeierea coloniei cle piciuri de la baia'Mire, Hollosiimpreund cu ucenicii sii au produs o ruptur[ cu orientarea conseryatoare,cu curentul academist, indragit in special de nobilime, ;i au dat nastereunei misciri moderniste, al cirui centru se afla la Baia Mare. picturablim[reani, profund influenlatf, de impresionismul francez, punea ac-c.ent indeosebi pe lumini, culoare si aer. intemeietorul coloniei, dar sidiscipolii sii, s-au concentrat mai ales asupra peisajelor si au reusit sicreeze un stil nou, recunoscut in toatf, lumea.,,2
Din anul 1901 Iiderul scolii b[imrrene a fost Karoly Ferenczy, dupdcare au urmat Istvan Reti, Bela Ivanyi-Grumwald siJanos Thormae3, iard-upr anul 1935 profesorul Gheorghe Manuea. pe parcursul anilor ,20-
'30, pictorii s-au organizat in Societatea pictorilor B[imlrenies, apoiimpreunr cu sculptorii au constituit Asociaqia Artistilor plastici din BiiaYrr:*, Artistii aveau, incepand cu anur 1936 gi un sindicat al artistilorplastici, scopul lui fiind de intrrire a coloniei artistice din localitate.Totodatd, pentru spriiinirea talenteror clin ora;, s-a organizat si societatea,,Amicii Artei".e7
Prin infiinfarea coloniei de picturd la Baia Mare, prestigiul orasuluia crescut in mod considerabil. Faptul cd orasul era cdutat de-catre artistidin strrinrtate, pentru peisajele iegiunii dar si pentru dobandirea uneimetode de lucru din partea maestrilor, a cantarii mult in ochii oficialitafilorde la Bucuresti atunci cand Baia Mare a fost declaratd statiune.
"0 loan Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyari Andras ( coord. ), Istoria :'ransilvaniei, vor. t r I, ( de ktl7l 1 pnnii la 1918), Ctuj Napoca, 2tlt)lt, p. 6t)6.er Gh. Csomil op.cit., vol.lt, p. 55.e2 loan Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyari Anclras ( coorcl. ),op.cit., p.5gZ.'q] Ibidern, p. 5132.
"a.Maria Muresan, Gazctu Cronico (1936-1941). Frescii a societd{ii interbelir.e. Editura MariaMontessori, Baia Marc, 2t)t)5, p.158."5 lbiient, p" 159.')t' Ibident, p. 159.'L' Ibidant, p.159.
190 l{r:i,i.ilr.r ,4rhivt:i fi,f tt} {iltt!tt {S|rtt
"!'::,: :, f :;: ;: : : : : ":; :; "Y ;-Prinvenirea artigtilor la Baia Mare, pe de-o parte, frumuscfile regiunii
erau promovate in strdinltate, iar pe de altd parte, acestia contribuiau laridicarea nivelului cultural al locuitorilor.
Dintre cei mai activi pictori interbelici trebuie amintili: Janos Thormit,Ziffer Alexandru, Petru Abrudan, Chis Carol, Martin Katz, Oscar Nagy,Chis Margareta, Lidia Agricola, Oliver Pittner, Covacs Francisc, MicolaAndras, Karoly Rethy, Florian Gheorghe etc.
Pictorii de la $cozrla b[im5rean6 erau extrem de prezenli in peisajuiartistic si cultural al orasului cu expozilii slptdmdnale si lunare. Miestria lorse bucura de un asemenea rf,sunet in (ard incdt studenfii de la Cluj, Bucureqtisi alte centre universitare veneau pe parcursul verilor la Baia Mare pentruefectuarea unui stagiu sau a unei practici.es Arti;tii blimlreni erau foartecautali pe plan interna{ional, unii dintre ei reusind sd se afirme in centreprecum Viena, Budapesta dar si in Franta, Olanda, Belgia gi chiar in America.
Sanatoriul Wagner. Un alt element important in cadrul staliuniiclimatice era acest sanatoriu Wagner, a cf,rui existenld era, ca qi in cazulparcului, o condilie pentru declararea stafiunii de cf,tre autoritefi. Printr-un certificat din martie 193I, autoritltile bf,imf,rene au fdcut dovadaexistenlei acestui stabiliment de hidroterapie in ora;ul nostrus, iar prinregulamentul de ordine interioard erau reglementate categoriile de bolnavicare puteau fi primili. Astfel, se specifica faptul c5, tuberculosii precum si
cei cu boli molipsitoare nu se puteau stabili in stafiune si nu puteau fi
e8 Gh. Csoma, op. cil.,vctl.ll, p.737.ee Regulumentul Interktr al Stalitutii Climotict: lJda Mare, Tip. Frankovits, Baia Malc, lt)32, p.5
191
192 /"tr',rrl,t. Jil,i' r j 1/,irrtil,irrr.)r ii(,
tratali la sanatoriul doctorului wagner. in cazul in care era absolute nevoiede tratament, acesti bolnavi trebuiau izolati inafara perimetrului stafiunii,iar medicii care constatau un astfel de caz trebuiau sd anunte cle indaticomisia climatica locali. Totodat5, accesul celor cu tuberculozd deschisrera interzis[ ifl parc. ltttt
Sanatoriul se afla peste drum de parcul Regina Maria, iar cr[direain care a functionat, pe parcursul perioadei interbelice, incr mai existd,azi fiind o vilf, cu locuinfe particulare.
Denumirea vine de la doctorul Wagner Jozsef. Despre acestpersonaj, care a contribuit mult la dezvoltarea orasului, ;tim extrem depuline lucruri. in anul 1919 era medic de circumscripiie si consiliersanitar.rr)r Revenit in oraE, dupa rdzboi, doctorul Wagner, in anul 1921era prim medic la Directia Minelor.l,2cam in aceastr perioaclr a luatdeciziainfiintdrii unui sanatoriu, fapt confirmat cle un act de arhivii, careatestS faptul cd doctorul importa instrumente si diferite utilaje medicalepentru ,,apaduct fi sanat61."rtt3
Acesta a fbst inaugurat la 26 augtst l9z2,la eveniment fiindprezente autoritdtile orasului, medicii blim[reni si din imprejurimi,reprezentantii presei alte notabiliteti din oras. wagner a fost f'elicitat decitre colegii de breaslS pentru realizarea sa.
La momentul inaugurf,rii sale, clddirea cuprindea un hol, g cabinepentru pacienfi, garderobi, sa15 de tratament cu bazin, nrmol si jet deap[, salf, de masaj manual si electric. cazannr si instalatiile'au fostexecutate de maestrul lacitus Szentivany Sandor, iucrdrile de zidarie si
faiantare s-au fdcut de cdtreCsiszar Jozsef, iar mobilierul sialte lucrf,ri de tAmplSrie au foitrealizate de M. GherasimAlexandru. Sanatoriul asiguratratarea concomitentd a 8pacienti.rr)a
Sanatoriul Wagner tlin Baia MareSursa www.Jittontaramures. r0
ttt) Ibidam, pp. 2ll-21.rr)r Gh. Csomil op. cil.,vol.ll,p.66.r02 DJAN Maramures, l.'ond Primdria Oraqului Baia Mure, acLul 460011922.t,\1 Ihidem.10r Ch. Csoma, op. cit., vol.ll, pp. 128-129.
Ittri,i.r/s .4r|iwi Lf u t cut t t r x:,tt, rtt:
Sub indrumarea doctorului Wagner, in noua institulie sanitarl scIratau tulburlrile metabolismului, sifilisul, reumatismul, diabetul,irrtoxicatiile cu diferite metale, bolile sistemului nervos central si perif'eric,irl'ecqiunile stomacale.r(15 ln anul 1938, la sanatoriu nu se tratau decAt bolnaviitrimisi de Casa Muncii C.F.R. in conformitate cu prevederile unui con-tract incheiat intre cele doul instituqii. Prin aceastd intelegere, nici un bolnavparticular nu era primit in sanatoriu, iar C.F.R. trimitea la sanatoriu doarirnemici si reconvalescenti, nefiind admiqi cei cu boli contagioase.r,)6
Sanatoriul era deschis doar pe durata sezonului cald, pentru perioadacle iarnd acesta se inchidea, iar doctorul Wagnerisi relua consultatiile medicalela cabinetul particular din locuinta sa de pe strada Vasile Lucaciu.roT
Doctorul Wagner s-a ocupat de sanatoriu pAn[ in anul 1927 cdndnloare.r()8 Probabil in acelasi an stabilimentul a intrat in posesia unui altproprietar. in momentul in care autoritetile locale au obfinut statutul clestatiune pentru orasul Baia Mare, in 1930, sanatoriul se afla pe stradaDimitrie Bolintinianu, nr. 16, in proprietatea lui Alexandru Breban,r0'lprotopop greco-catolic, personalitate marcantd a orasului qi unul dinmembriide frunte al Consiliului Nafional RomAn Cercual Baia Mare de la1918.
Acesta a depus eforturi mari pentru mutarea la Baia Mare aEpiscopiei Greco-catolice, a renovat clf,direa liceului din oras, a mutat laBaia Mare comandamentul Regimentului 7 Grdniceri, datorit[ hriorasula fost declarat stafiune climatica. A fost deputat, presedinte al consiliului.judelean, presedinte al comisiei interirnare a orasului.rr0
Conform documentelor sanatoriul era format din trei clldiri. Primeledou[ aveau parter si doud etaje iar a treia doar parter. Numlrul de camerevaria: prima cl[dire avea o capacitate de 15 inc[peri si 14 paturi, a dotaZ}de inclperi Ei 36 de paturi, iar a treia avea 5 camere si 4 paturi.rrr Tottrlul clevizitatori care puteau fi primiqi era de 90 de persoane. in ce:r cle a treiaclSdire funcfiona si un restaurant cu o capacitate de 70 de persoane.rr2
ttt5 lbidem, p. 129.ttt' lbilcnt. p.67ll.tt]1 lbident, p.'104.r08 DJAN Maramure;, Forul Priniiria Ora;ului Baia Mare,regisLrul de intrare-icsirc,nr.144l1t)21,
fila 91.ttt') Idem, dosar 2318/1936, fila 8.lr" Ktizsan Ptl.op. cir.. p.2ll.rrr DJAN- Maramures, Fondul Primiiria Ora;ului Baia Mare, dosar 5()8/1936,|\la'11.1t2 lbitlem, fila 77.
193
Itiritsrrr -. ] r I : t* : i i1 lrirr:nli lt,.v,ir r
Preturile camerelor variau si ele. Astfel, pentru o camerd single, t.rrun singur pat turistul putea pliti intre 100 si 140 de lei in timp ce penrr,o camer[ cu doui paturi costa intre 160-2g0lei. La restauraniul pioprirr.pentru un mic dejun se plStea intre 20 si 35 de lei, pranzul era intre 40-60lei iar cina intre 30-50 lei.r 13
intr-un articol rlespre statiunea climatericr, ziaru,r,, GlasrrlMaramuresului" afirmir faptul c[ la Sanatoriul wagner, pentr.tratamente, era adusi. apa de la Biile usturoiu.ria Acest lucru este foartr^posibil intrucat documentele din anii '30 arati ci la aceste bri instalatirrera fbarte rudimentari si nu ofereau vizitatorilor condilii bune. prirrurmare este posibil ca tocmai acele materiale pe care medicul le imporladin ungaria, atestate de documentur din l9z), sra fi fost folosite pentrLraductiunea apelor de la Usturoiul spre Sanatoriu.
Un alt loc de interes atat pentru localnici cat si pentru turisti eracel de la Bdile rlsturoiul. Acestea se aflau relativ in vecinitatea orasuluiBaia Mare, la o distantd de aproximativ 3 km. Izvoarele acestei bii erauvestite pentru compozitia lor, extrem de bogati in sulf, fier si arsen sierau utilizate pentru tratarea bolilor reumatice, dar si pentru anemii. Brileerau proprietatea familiei Molcsanyi, <iar din 1910, eiau exploatate de uncomerciant biimlrean, Iuliu Muresan.r r5
Era un loc plScut pentru excursii, exista un spatiu special amenajatpentru bufet, servirea unor bruturi, cabine de clasi I si IIlar vizitatorii seputeau relaxa pe paturi cle odihni.16 in 19.13 se puteau servi la BlileUsturoiul vin, al cdrui pret varia intre 14 si 1g lei/litru si apd minerall cleStoic-eni si Bixad la pretul de 5 lei. pre{ul unei bai era in 1933 de 25 lei peordrr7,26 de lei o baie categoria I,21 categoria a II a si ambele 16 leidimineata in 1935rrti pentru ca in 1939 sd se revina la prelul unic de 25 delei. In acelasi an, daci doritorii cumpdrau 10 bileie direct de lacomerciantul Iuliu Muresan, a ciruiprivilie era pe strada calea Traianla nr.13, se flcea o reducere de l0o/o)ts
tt3 lbidem,dosar 231811936, fllele u-9.rra,, clasul Maramuresului",anul XIII, nr. 37j5 din 3() iunie 20o9,,,Buia Mare- sttttiunc clintatericd,,p. 7.lr5 Krizsan Pal, op.cit. p. 23.tth lbillem, p.23.rl7 Gh. Csoma, op.cit. vt>l.ll, p.226.118 lbidem, p.256.tte lbident, p.358.
Jit'i lrJd . lt"lllt t'! -l'{rIJtiiiirI;{'ir Jl(
O categorie de vizitatori ale Blilor Usturoiul era alczituitir rlinrrrincri. In perioada interbelicl acestia, dar si alte categorii de muncitorilrsigurati primeau bilete de tratament la aceste b[i. Era avantajos, pentnrcir muncitorii din Baia Mare sau vecin[t[fi munceau dimineata iar dupirrurriaza puteau sf, efectueze tratamente.
Cu toate acestea in anul 1935, Casa de Asiguriri Sociale a incetats;r rlai acorde bilete la aceste bf,i ceea ce a stArnit indignarea tuturor.120Sc pare cd totuqi in anul urmdtor, 1936, s-a revenit asupra acestei deciziiirrtrucAt Casa de Asigurdri Sociale a anuntat faptul c[ a dublat num[rullrilctelor de tratament pentru Blile Usturoiul, fafi de anul 1935, acestaliind de 1500 de bilete.r2l
tn ciuda faptului cI erau fbarte cdutate, blile de la Usturoiul aveauo problemd. Instalalia prin care vizitatorii erau deserviqi era extrem der rrdimentar5.r22
Conform documentelor vremii, erau doar 8 vane de lemn, in caredoritorilor le era serviti baie fiero-sulfuroasi incf,lzitl in cildiri. Se maipreciza taptul ci nu existau inclperi pentru vizitatori si cf, nu exista mediclralneolog.r23 Prin urmare, si clin acest motiv, Baia Mare a putut fi declaratirloar staliune climatic[ si nu balneo-climatic6.
Biile Usturoiul nu erau singulare in zonf,. Locuitorii oraqului BaiaMare dar Ei turi;tii puteau de asemeneas'aviziteze, tot in afara localitSlii,biile de la Taufii Mlgher[us, Clrbunari, Df,nesti, sau Bicsad. La TiufiiMdgher[us erau bli sirrate, cunoscute drept,,Lacul Sdrat". Apele acesteacrau utilizate in tratarea bolilor reumatice si exista qi posibilitatea cavizitatorii si fie servili cu b[uturi ricoritoare. r2a
Ghidul lui Krizsan menfiona faptul c[ la 1933, era proprietatea luiVirag Istvan, care pentru sezonul de bii o arenda. Existau si carnere deinchiriat, ,, modeste, dar curate" iar vizitatorii aveau posibilitatea de a se
plimba prin livezile de brad qi prin grldinile de pomifructiferi.r25 Chiriasiibailor s[rate asigurau si transport zilnic,iat duminica erau mai multe curse.inlg2l,pornirea si intoarcerea se ff,cea in fata biii comun ale.t2('in7923,societatea care asigura funclionarea bailor a introdus o linie de automo-
t2tt Ibitlent, p. 256.t21 Ibidcm, p, 270.122 Gh. Robesctt, art. cit., p.20l1.rI DJAN Maramure;, Itotul l'rinuiriu Orosultti Buit Mu'e, dosar 5()ll/1936, fila 111.124 Krizsan Pal, op.t:it., p.23.1)s Ibident, p.24.!r('Gh. Csoma, o7;. cll., vol.ll, p. 84.
te5Iti
194
Itri,'lsttr .,i t I ir r: i ild*i'rllmirr'.r.,.ll,iil
bile intre Baia Mare;i raulii Mrgherius .127 inrgz4,chiriasul Kegye Albertasigura transport zilnic la aceste b[i din fata Hotelului.stefa;.r28 Laculs[rat nu era cdutat doar pentru tratament si relaxare. Aici aveau loc sicompetitii sportive. spre exemplu, in anul 1924,inluna iunie s-a organizatun concurs de lupte,la care au participat sportivi din Baia Mare si SatuMare.12e
La cdrbunari, apa era foarte bogatr in calciu si iod si era clutatitot de bolnavii de reumatism. in 1933 era proprietatea familiei Fery dinSilsig iar in timpul sezonului era arendatS.r:. i, acelasi an, pentru a seajunge la aceste bf,i, zilnic era cursd regulatd la ora 13, clin Biia Mare.r3r
Doi ani mai tarziu, in 1935, Baile de la crrbunari aveau o capaci-tate de cazare de 24 de camere si restaurant atat pentru crestini c6t sicuser, pentru evrei.l32
La Ddnesti, apele erau bogate in sulf, calciu si iod si eraurecomandate in tratarea bolilor reumatice dar si de stomac. Existar_r 2bri. Una era proprietatea Ministerului Industriei si comertului, iar a clouaera sustinutd de casa cercual5 a Asigurdrilor Sociale, dar numai pe timpulsezonului de var5.r33 $i aici o mare parte din cei care frecventau blileerau muncitorii, care beneficiau de cazate, masf, si tratament, toategratuite. in anul 1936 s-a instalat o noui pompi de apr. capacitatea cletratare era de 40 de persoane pe zi in sejururi de cdte 25 de zile.t3a
Izvourele de la Bicsad se aflau la cea mai mare dep[rtare de orasulBaia Mare si erau bogate in calciu, natriu. Krizsan pailaudr aceste biriconsiderand cd intrec in eficacitate brile din Germania. Apa eraintrebuintatd impotriva ,, bolilor femeiesti, rinichi, scrofuld, stomac,,, clarsi impotriva bolilor de piele, reumatism etc. Exista strand, patru izvoare,camere curate, restaurante.l35
Alte locuri de distractie, agrement, petrecere a timpului liber erauBaia orasului si Strandul, precum si alte locuri pentru scdldat. Baiaorasului si strandul datau din secolul al XIX-lea. Initial, sediul era in
I{r:r't.l/c, 1 rlt i v t: i i\,f * t' *t s ! t t s t : s r: n r
parcul orasului pe locul unde in perioada interbelici se va dezvoltir rrrr
restaurant. Baia avea 6 cabine de scAnduri, iar apa era adusd de la o nrirrirde pe Valea Usturoiului.
In deceniul al saptelea al secolului al XIX-lea s-a infiintat si cr
societate pe acfiuni a biii comunale, cf,reia orasul i-a donat teren. pe
acest teren s-a construit o nou[ baie cu vane, aburi si dou[ bazine de inotin aer liber. Societatea pe ac{iuni nu a inregistrat profit si, in aceastisituatie, a cedat orasului baia si strandul in aer liber in anul 1885. orasula inchiriat baia mai multor intreprinzrtori,la solicitarea cirora a interzisbaia in apele orasului. S-a desfiintat si baia din parc, iar apa de pe Valeausturoiului a fost utilizatd de proprietar pentru construirea unei bli inaceastl zonf,. Si pe Valea Rosie a luat nastere o baie, la steampul nr.2 alminei, la care se fblosea nf,molul. Baia aceasta a funcfionat pAnI cAnd afost distrus[ de un incendiu.
ln orice caz, frecventarea bdii comunale a scizut, in special dupapunerea in funcliune a conductei de apf,, cand tot mai multe locuinte si-a:l organizat bdi personale. in timpul primului rizboimondial baia a fostdistrusd complet de citre armat5, tar \a 1920, aceasta nu era reff,cuti.r3r,
Nici in anul 1922 situatia nu era foarte bund intrucat autoritelilelocale nu aveau fbndurile necesare pentru a demara investiqiile in vedereareconditiondrii blii si a strandului orlsenesc. Solutia gdsit[ a fost cea aorganizrrii unor licitatii in vederea inchirierii acestui spatiu unorantreprenori capabili si redreseze situatia, in schimbul investitiilor fdcuteacestia urmand a fi scutili plata taxelor si a impozitelor. inlgz2licitafia afost cAstigatf, de Farkas Lipot $ zelinger Sandor a cdror ofertr eraconsideratf, cea mai potrivit5, atat pentru satisfacerea cerintelorcetltenilor cAt si pentru dezvoltarea turismului de var5.137
cei doi antreprenori, se angajau sr fac[ transformiri si modernizdriradicale atat la baia cu aburi cat si la piscina in aer liber. Bazinele de apdcald[ si apr rece din interiorul biii urmau a fi mdrite substantial,concomitent cu extinderea salonului pentru odihnl.
Totodatd, urmau si se adauge noi cabine, urmau a se construi siutila modern 8 bf,i, holul trebuia extins si amenajate saloane de manichiur:Isi pedichiura. Mai mult decat atat urma ca qi capacitatea cazanului clcaburi si tie m[rit[ si era necesard introducerea iluminatului electric.
rri'Gh. Csoma, op. cit., p.73.111 IbitLem, pp. 113, 126.
196tq7
t21 lbitlent, p. 701.t28 lbilcm, p. 107.t')') Ibident, p.70t).rro Krizsan Pal, op.cit., p. 23.rrr Gh. Csoma, op. cit., p. 227.131 lbillem, p.256.1rr Krizsan Pal, op. cit., p.22.ira Gh. Csoma, op. cit., pp. 136,2jO.r35 Krizsan Pal, op.cit., p. 22.
198 /tr,:i'i,rtrr .,] r I t it'r, i ir'{ * * r t fi t t *,, r t t r
Piscina din curtea b[ii urma gi ea sf, fie transformati. Vechea piscinirtrebuia desfiinfata iar in locul ei se avea in vedere amenajarea unui stranclcu 100 de cabine, pe o suprafatd de 1500 mp. Terenul urma s[ fie nivelatcu nisip fin, s-au instalat dusuri si aparate de conditionare qi fbr!f,, iar inparcul bdii se va deschide un restaurant de vari cu orchestrS permanentl.In schrmbul tuturor acestor modernizhri, cei doi antreprenori urmau sir
tbloseascii graluit baia, dupir care toate instalatiile, clotiirile si constructiilctrebuiau preclate, fiirir platI orasului.I3*
Lucrirrilc au demarat in acelasi arr intr-rrrr ritm alert, iar un un miritfrrziu. in 1923, chiriasii anuntau c:i baia contunall of'erl tratamenthiclroterapeutic sub ingrijire si prescriptic rneclicalir.rr" Dupr-r alti cloi ani,in 192-5, baia si slranclul deja lirnctinnau iar programul era foarte binestabilit: climineata cloar doamnele mai itr vArstir, dupir amiaza era deschispcntru toittzi lttmeit, iar scara clupi orcle 20 se organizztu doar bii ritLrale.Exista plajzi cr-r nrsip de Lhpus, br-rfet si salh cle fortii.ra" in ace'lasi iln s-ilIlnalizat si un tcron cle teuis in grhdina strandului.ral
In anul 1933 s-:r constnrit un nor.r strancl, birzrnul avAnd clirne nsiunilede 50m x 12,-5m. S-nlr construit 6locuri dc st:rrl. f) parte a BazinLrlui afirst ingrirclitu"t si rezervatd copiilor si celor care ltLt stiatr sri inontc. Terenuldin jurul bazinr,rlui a fost si el amenajat astf cl incAt copiii sh aibh si un locde .joaci. S-au amenajat noi cabine si o plaja, care se pute a folosi si catribunr-r in tintpul cclncursurilor. r a2
Acest strand urma sa=r fie lblosit doar pe timpul sezonului de varh,in cel cle izrrn[ trecAndu-sc la baia cu aburi. Pretul unui bilet era dc l -5 lei,iar programul era separat pentru birrbati si pentru femer. Femeile pllteaufrecventa baia cu aburi martca dimine at:r si vineri dupi masa, iar barbatiiinvers.rar Erau si categorii cle cctii[eni care se bucur;ru de grzrtr:itate.Accstia erau :rsigurafii casei cercuale.
Pe lAnga strandul si baia orasului, in Baia Mare mai era un loctoarte cdutat pentru scildat: ;trandul din grddina Bay. Acesta era situatin partea de Est a cartierului Dealul Crucii, iar in 1934 se pare cf, proprietarera Kupas Gyula. Strandul era bine echipat. Avea bazin de inot, teren de
1)8 lbident, pp. 126-127tr') lbitlcrn, p. 133.tlt\lbitlcn4 p. 147.1) lbidan, p. 149.)1: Ibidcnt, p.228.))' lltiltnr. p. 236.
199
ioirci pentru cctpii, zctnii verde si parc lu care se aclauglt si ttn rcsl;tttl'ltltt
illlcle sc nt.lnca lline lu pre[r-rri mici iar clttminica se organizztu spcctitcolc
si dansuri.lraPentru localnicii si turistii inclrnafi mai degrabf, spre culturh deciit
spre distrac{ie, 13aia Mare erzr locul pertrivit deottrece aici existau teatrtt.
cinematograf, un mLlzelt, nllmeroase biserici dar si mf,rturii ale vechii
cetirli medievale precum Turnul Stefan, Bastionul Mf,celarilor, Casit
lllisabeta, la care sc adziugau ;i ciiteva biblioteci si o filarmonica.
'I'eqtrul func{iona in cadrul Hotelului Stef:ur, unde exista o salf, spc-
cial amenaiatl't in acest sens. Aceasta era foztrte cochet[, cu loj[, cu o
capacitate dc pestc 300 de locrtri in perioacla interbelich.ra'5 Orasul avea o
veche traclitie teatralir, prima forma[ic fiind inl1inlati la sfArsitul secolului
rrl XVIII-lea, in 1 J()(t.1a6 Ccl mai mare actor pe care l-a dat oraqul si care
a reusit sir-st iacir un nume in czrpitala de atunci, a fost Lendvay Marton.
Practic, panir la lglB teatrul erit maghiar, iar dupii riizbol si odati cu
instaurarca aclntinistratiei romAnesti, clideau reprezentafii in paralel atAt
trr.rpe cle teatru romAnesti cAt si maghiare.in perioacla interbelicir activitatea teatrall a fost una extrem de
bogatt"r. Reprezentzr(iile se tineau in lan!. veneau trupe din Satu Marc,
Tg - Mures, Clui, lSucure;ti etc. Erau zrtAt n-raghiare cAt si romAnesti.
Dintrc cele maghiare amintim trupa lui Szabadkay Joyscf din Satu
Mare, in 1921 , 1922J923,11)7'1t147 etc. si trupa de teatru zlmator czlre
lunctiona in cttclrul comunitirlii evanghelice clin oras ;i era condusl de
preotul Revesz Janosras,in tintp ce trupele romaneqti veneau de la cluj7()23,14'si Bucuresti 1923.15" Dintre trupele romAnesti care s-au bucurat
de succcs trebr-rie amintita trupa de teatru dc revistl Compania C[ribuscondusi cle Constantin Tirnase cu principalii actori, celebrii Stroe si
Vasilache, cart: ilu venit in orasul nostru in 1938rir si 1940r52.
\r lbirlL:nr, pp. ?.41't-241.rri DJAN Maratnurcs, I"ttnd Priniriu Oru;tLltri Ihia Mura, closar 32l 1933' liltt l2T-lr" Klizsarr Pii, op. t:it. p.7.raTCh.Csorr:r,o7;.r'it.,vol.ll,pp.firt,t)-5, lOl.226.Totaici rnai potfi arnintitcsi altctrupetnaglti:tre
clc tcatru: trr.rpa Cr1ll Laszlo, trupa Kov:rcs lmre, trupa Miklosy Imrc, Trttpa Szenclrey Mill:rly.t18 lbfulcn1 p. 141.1a') Ibident. p. 14.l'.1:t' lltidcnt, p. l4l.tttlbiden4 p.326.tl Ibitlun, p.362. Meritii antinti(c tototlatl 1i turncele tcatrclor All.r:rnrbra. 1'ottclttru, I)izonc si
Nat:rlia I'aveloscu.
200 1(r't iiirr lrlttr ti "\{trs,t;t:us',:.',' tit
In sala teatrului nu erau sustinute doar piese de teatru ci si concertede pian, muzicd clasicd, operete, spectacole de cabaret etc.r53
In perioada in care nu erau reprezentatii de nici un fel, in sala teatruluitunctiona tn Cinematograf. in lglU acesta deja functiona.lsa Primii aniinterbelici fiind incd sub imperiul filmelor mute, au determinat conducereacinematografului si achi zitionezeun pian pentru acompaniament.rs5 in 1925
s-a claborat si un statut al cinematografului Baia Mare, proprietar al acestuiafiind orasul nostru.rs6 Evolutia artei cinematografice a ficut ca sicinematograful din Baia Mare s[ se modernizeze.
Astfel, in anul 1926,s-a achizifionat o masinl moderni de proiec{ie,de fabricatie germanS,care a costat 120.000 lei si datorit[ c5reia calitateaproiectiilor s-a imbundtelit. r57
In 1933 s-au introdus reguli stricte la cinematograf; au lbst anulatetoate reducerile si avantajele care transformaser5, in ochii autorititilorlocale, aceastf, instituqie de culturI intr-un institut de binefacere. Totodatis-au procurat masini de proiecfie noi precum si filme de succes.
La cinematograful din Baia Mare rulau cele mai noi filme, atAtdin Europa cet;i din America. Din S.U.A., erau achizitionate doar filmecreate de marile corporalii Metro-Goldwin-Mayer, Paramountl5s etc.Acest lucru arati faptul cI din punct de vedere cultural, orasul nostru eraperfect racordat la tot ceea ce intAmpla in lume.
r5r Gh. Csoma, o7-r. c/., vol.ll, passim.t5a lbillem, p.53.t55 lbfulem, p. 80.rft DJAN Mararnureq, Fottd Pimiiria Orasulai Raiu Murz, dosar lti39, fascicolul 1011925,filele 53-63.r57 Gh. Csoma. op. cil. p. 166.ra DJAN Maramures, Fondttl Pimdria Oraylui Baia Mare, dosarele 3211t)33,3111938,6411939, passim.
Enumerim cAteva din filmele care au rulat in perioada interbclicf, la cinematograful din Baia Mare :
in 1933 au rulat printre altele Rizbunarea nclegiuitului, Rondul de noapte, Execulia spioanci,Mistcrele spionajului, Clubul sinucigasilor, Tenorul ducesei, Cisco Kid, Clara Bow, Printul dinArcadia Atlantida etc; in 1937 au rulat, de la Metro-Goldwin-Mayer: Ben-Hur, de la ParamountPictures- Slngele PimAntului, de la Warner- Tigrul din Bengal ;in .1938, Metro a adus la BaiaMarc : Reputatia D-rei Allamburi, Ogorul, S-au cunoscut in luna mai, Strigoii, Cipitanii orgoliosi,Fratii Marx la curse, Femeia mascati, Stan si Bran Ia Hollywood, contesa waleska, Saratoga,tsroadway Melody etc; de Ia Warner locuitorii orasului Baia Mare au putut s[ vadl: Omul ci 2fe!e, Prin! ;i cer;eior, Agentul special, Insula picatclor, Cum se cuceresc birbaqii, Comoara piratilor,CAnteoul iubirii, Prin fbc si sabie etc ; de la Paramount au lbst difuzate printre altele : Sclavii onourei,Corsarul, Virginia, L-am intAlnit la Paris, S-a nirscut un imperiu, Tu si eu etc;in anul 1939, de laaceleasi case de filme prestigioase, au rulat : Femeia diabolicl,lrgiunea diavolului, Cuceritorul,Colivia de aur, Paris Mclody, Agentul mascat, Biieti in uniform[, Nebuniile tineretii, Spaimaindienikrr, Toati lumea cintr !, Honolulu, Pentru Patrie, etc.La cinematograful din Baia Marerulau si filme de la alte case dc filme, europene, precum criterion, centuria, orint, Trianon,Majestic, Daviclescu, etc.
l{r;'i.if r.r, 1 r}i i v t: i Mr/r$ti ir il'r:,!tr.rJ i'
Muzeul ordsenesc, a luat nastere la sfArsitul secolului al XIX-lcirsub forma Asociafiei Muzeale. O contribulie deosebitl la infiinlareamuzeului a avut-o istoricul local, membru corespondent al AcademieiRegale Maghiare, Dr. Schonherr Gyula (1864-1908).
in urma insistentelor sale pe ldngi oficialitAfle de la Budapesta, inanul 1898 s-a infiinlat la Baia Mare Asociatia Muzeal[, insd deschidereafestivi s-a petrecut abia in anul 1904. Muzeul din Baia Mare era la inceputstructurat pe 5 secliuni: bibliotecd, arheologie qi artizanat, arte frumoase,etnografie, qtiinfe ale naturii.rs" in anii primului rdzboimondial muzeul a
fost inchisr('0. Muzeul definea colecfii de mineralogie, numeroase picturi,o bibliotecl uriasd si obiecte arheologice unicat.r6l Dupd finalizareaconflictului mondial si preluarea conducerii de citre autoritSlile romane,muzeul s-a redeschis putAnd fivizitat de citre tofi iubitorii de istorie, fielocalnici, fie turisti.
Bibliotecile. in orasul Baia Mare existau mai multe biblioteci. Ceamai mare si mai importanti era in cadrul muzeului .Era cea mai dotat5,avand cateva mii de volume. Alte biblioteci mai existau la CazinoulIntelectualilor B[imireni dar ;i in cadrul Cercului Cet[fenesc, ambelefunclionAnd de fapt ca niste cluburi.r62
in mare, acestea erau locurile de distracfie, de petrecere a timpuluiliber, de relaxare sau culturalizare ale celor care locuiau aici sau caretreceau prin orasul nostru ca vizitatori, turisti. Nu avem pretenfia de a lefi inventariat pe toate. Bineinleles cf, orasul Baia Mare, oferea doritorilornumeroase variante pentru petrecerea timpului in mod pldcut. Spreexemplu se puteau face drumefii, iar locurile unde acestea erau posibilesunt foarte bine descrise in lucrarea lui Krizsan Pal.
Un lucru era cert insd. Daci erai turist prin Baia Mare in perioadainterbelici, iar sejurul tdu dura mai multe zile, pentru a te putea bucurade frumusefile parcului, de tratamentele de la sanatoriul Wagner, depiesele de teatru, filme sau pur si simplu de b[i si drumefii, primul lucrude care aveai nevoie, ca si azi dacd, mergi undeva, era o cazare. Din acestpunct de vedere, staliunea climaticd Baia Mare avea o oferti destul de
variatd, pentru toate gusturile si buzunarele.
15" Morvay Gy6z6, Dr. Schonhen Gyula, Ed. Helvetica160 Ch. Csoma, op. cit.,p.52.tbt lbidem, p.84.162 lbitlem. p. 55.
201
Baia Mare, 2tX)2, pp. 56-51i.
{1 r: i' i s' t t r ..} t l t *. r: i fr.{ c rd t n t t rr.t r: t i,
HrlEl Sirf{r tloifd
Hotelul Ste.t'an tlin Baia Mnres u rs o : www.Jb tomo ra nttes. ro
Preful unei camere cu un pat era de 100 rei pe zi, iarcel unei camerecu 2 paturi era de 160 lei pe zi. in cadrul hoterului funcfiona si un restau_rant clasa I, cu salr mare si una mai mici. prerul ""; Ai; ; stabilit ra10 lei, prdnzul la 30lei iar cina ra 30 de rei.r68 Redrm in continuare un
l"' Krizsan Pal, op. rit., p. E.l"a Ch. C'soma. o1t. cit.. p. 23.tn' lbidem, p.2j.16'' Krizsan Pal.op. cit..p. 100.lo DJAN Mararnures, Ftntl primdria orasttrr.ti Baia Mare,dosar 231gl1936 , fira22.t68 lbidem, fila 23.
meniu din 1939 cu preturile aferente produselor care se servcirrr lrrrestaurantul Stefan, categoria I : un ou fiert costa 5 lei,z ochiuri eraLr I 2lei, salata de Beuff 18 lei, salata a la Russe zzlei, supa B lei, ciorba clevacd,lLlei, ciorba de viqel 15 lei, ciorba de pasf,re zzlei, ciorba de pestc22lei, mancare din carne de pas[re 33 lei, mancare cu carne devita 30Iei, mancare cu carne de vitel30lei, cu carne cle porc 3g de lei, fripturd devitel la tav[ 30 lei, fripturd de porc la tav[ 38 lei, fripturd de vacd ia gritar]! lei, de porc la grf,tar 33 lei, pe;te pr[jit 45 lei, jumdtate cle pui fript 45lei, 1 pui la frigrruie 45 lei,legume fierte firr carne 21 lei, brani[ cusmAntani 15 lei, compot de fructe 18lei, prljitur[ rzlei,vin 30 de lei.r6e
Restaurantul de la HotelulStefan era singurul din aceastd categoriein oragul Baia Mare. in consecinia si prelurile-erau ceva mai piperite sinu oricine isi permitea sr se cazeze si s[ ia masa acolo. Existau ins[ si alterestaurante in ora;, precum Restaurantul Europa, de categoria II, undepre{urile erau mult mai accesibile.lT0
Dupi cum am mentionat si mai sus, hotelul nu era doar un loc decazare. Aici functiona un teatru si un cinematograf, iar in sala mare arestaurantului aveau loc tot felul de actiuni, dintre care cele mai dese erauexpozitiile de picturilT' si balurile.rT2 Totodatf,, la restaurant, atmosfera eraasiguratl de diferite trupe de muzicd, printre care si d,e jazz.113
In oras funclionau si alte hoteluri, dar care nu aveau aceleasicondifi cu cele ale Hotelului $tefan. Este vorba de hotelul Takacs, hotelulBerger ;i hotelul Grumfeld. Hotelul rakacs, era proprietatea familieiTakacs si functiona permanent. Avea o capacitate d" jcu*e." cu un patsi 3 cu 2 paturi, iar preturile variau intre 30-35 lei pentru o camerr cu unqal, pe zi, si40-50 7ei17a. Hotelul Berger, era proprietatea lui Berger Mihai.oferta era destul de sf,racf,. Hotelul lui avea d.oar zcamere cu 7 paturi laun pret, pe zi, de 40-50 de lei.'7s Hotelul Grumfeld, proprietatea luiGrumfeld Martin, era deschis permanent si avea 3 camere iu 2 paturi la45-50 de lei pe zi. Totodati avea si restaurant Ia care un mic dejun costaintre 10-15 lii, un prinzintre 30-40 cle lei iar cina intre 20-25lei.t.(,
t6e lbidem, dosar 2611939, fila 21.tltt lbidem, fila 21; Krizsan Pal, op. cit., p. 101.I7r Krizsan Pal, op. cit., p. 100.r72 Ch. Csoma, op. cit., passim.tlllbidem, passint. Pot fi arnintite orchestrele de jazz Gallov Imre, Herskovits Bela, Korossy l3apdi.
Thury Istvan, orchestra de iazz a cercului tinerilor industriasi, orch estra de jazza i6telectuuli6r.someri din Baia Mare.
:]: ?l+N Ylr.uturgl l-ond Primdria Orasutui Baia Mare, dosar 23 l8/1936 , t'itetc 24-25tls lbidem- filele 26-2,'7116 Ibidem, fila 28.
fdi::'i.r'/*,,h'ki't i,'l,liarurirrr*c,r,:rr,, 203
. _ !:ttnl $tufan e^ra cel mai vechi, cel mai mare si mai impunitorhotel din Baia Mare. in centrur vechi ar orasului, i; ;r;r
-isiq,intimpur
primarului Dr. Fesus Menyhert, a fost constiuit un hotel.r63 in urma unuiincendiu din anul 1905 hotelul a fost distrus intr-o mare mrsuri ceea ce irnecesitat refacerea sa.r6a Lucrdrile au demarat in anur 1908 si au fostfinalizate doi ani mai tarziu in 1910. pranurile nourui Horel s,"f;;; i;;,realizat.e de arhitecfii Balint si Jambor, iar conform ".;j;;" cridireacuprindea acum un restaurant, cofetirie, berdrie, sura .r" r"c"ptie, hotel,sali de teatru.r15
in anul perioacla interbelicd, hoterur se afla in proprietatea orasuluiBaia Mare care insd isi rezerva dreptul de ar inchiri" ;;f""il;;antreprenori- in perioada interberica chiriasii erau o"*orl"r;"r,Gheorghe si Iuliu Rumpold.r66
Hotelul avea 52 de camere, clin care 30 cu un pat ;i 22cu 2 paturi.Era racordat la Iuminr erectrici, avea incilzire prin curo.ii"." simai multecamere de baie.r67
'u -.,-#'s*'n*r.,*$*h
ffi.H ffibx. "."m
y'(t i 1.rlrt ..1t 1111 ,'1 llttfttJnr{t r,.\{'iltl{r:i,i,r'l* . (r}iw i,tlllr rlrutrric,rr,:ri,,:
Acestea erau hotelurile mai importante clin oras,conformdocumentelor de arhivd. insd acesteu.r.,
".u, singurele. Existau numeroase
alte pensiuni si locuinte particulare in care turistiiputeau ficazali,intrucdtRegulamentul de ordine interioarr al stagiunii permitea acest lucru, cucondifia ca acestea sd aibi aviz. Drept consecintf,, este greu de stabilitnumirul exact al turistilor sau pur si simplu al cdldtorilor cai vizitau orasul.
Avand toate aceste locuri de cazare dar si de petrecere a timpuluiIiber, autoritltile nu mai aveau ce sr faci decai sa aitepte turistii si vindin statiune, sezonul fiind cu aproximatie, mai - septembrie.'Nu;dr;Jturistilor, care vizitau Baia Mare, varia de la un an ta attut. spre exemplu,irr vara zrnului 1918 erau consemnati 1000 de turisti.rTT in 1933 au fostcirca370 de turisri dinrre care 250 din strrinrt;;"';i ni^airrarf,.r78 inanul 1934 au venit aproximativ 400 de turisti, din care 2+z'erau instrdinrtate ;i 154 din tar'a.',e Dar acestea erau datele prezentatecle presaperioadei. Datele oficiale erau insd altele.
in anul 1930 s-au eliberat 110 dovezi vizitatorilor care au vrzitatorasul nostru. Dintre acestia 51 erau turisti romani, 57 eraumaghiari si 2cehoslovaci.r8') cinci ani mai tdrzin, in 1'935, s-au inregistrat 3l4 turistidintre care 193 din striindtate (majoritatea din cehosLvacia, Ungaria)si 113 din (ard (majoritatea evrei). Diferenta era constituitr din turistidin diferite plrti ale lumii.r8r
In anul urmrtor, .1936, s-au inregistrat 60g turisti, din care 251
veneau din larr (majoritatea evrei si romani) iar 357 din striindtate (majoritatea din cehosrovacia si ungaria).rs2 pentru anul 1937, s-auinregistrat 516 turisti, din care BB din tir1r si 42idin strf,inrtate.r83 pentruanul 1938, la hotelurile din oras au fost inregistrate urmdtoarele cifre:laHotelul stefan vodi in aprilie s-au cazat i15 turisti, in iulie num[rulacestora a crescut la 2BB. La Hoterul Issac Francisc, in runa iulie au fostcaza\i doar 15 turisti.r8a Datele oficiale, prezentatede cdtre primdria Baia
r77 Gh. Csom4 op. cit., p.56.t18 lbidem,p.231.tle lbitlem, p.243.
l:: ?]1* Maramures, Fontr-.primiiria orasttrui Baio Mare, dosar 3227r'r931. filere r6-17.ttt lbident, dosar -5()8/I936, fila 74.ttl lhiden, dosar 23 lE/1936. fila Ili.tir !bidcm, closar 26llt)39. Illa l5l.t{a lhidem, filele l0ti-l0rl. l2lJ.
Mare erau urmitoarele: orasur nostru fusese vizitat,in luna iunic l93ti,de 68 de vilegiaturisti, dintre ca re 62 eraucehoslovaci si maghiari, iar irrluna iulie au venit r7B vizitatori, din care 154 cehoslovaci
"si maghiari.
Diferenla o constituiau romAnii.rs5 '
Pentru anul 1939, Primdria oraqului Baia Mare consemna faptulcr statiunea fusese vizrtatdde peste ois aeturisti, cazalila hotelurile sipensiunile din localitate: la Hotel $tefan vodr s-au cazat 516,la Tocaci110,Ia Grumfeld 80,1a Issac 51.Ia alte pensiuni 50g.rn6
considerim c[ cifiele prezentate mai sus nu reflecti realitatea intotalitate. La inceputul acestui studiu am mentionat faptul c[ turistilor carestationauin oras o perioadd mai indelungatf,, li se garania o reducere. pentruaceasta ei trebuiau s[-si anunfe prezentain fafa autorita[ilorlocale, astfelca la final, s[ li se acorde acea reducere din partea cFR-ului. pe langdacestia ins5, erau numerosi turisti, care nu aveau nevoie de aceastS luare ineviden{e intrucat nu domiciliau departe de Baia Mare, astfel cd se puteauintoarce din statiune in aceeasi zi sau cel tlrzit a dotazi.
TotodatS, in oras existau numeroase vile si pensiuni la care se cazauturistii si care nu mai erau lua(i in evidenfe de'citre primirie.
Nu in ultimul rand, turistii nu erau doar adulti care veneau latratamente. LaBaia Mare veneau in excursie si erevi, stuclengi etc. Spreexemplu, in anul 1935 in oras au sosit 110 elevi din Satu Mare, insotiti de20 de profesori.r8T in acerasi'an au mai sosit arti 627 de"l"ri;il Jii;;;pdrfi ale firii.188 Pe langd acestia veneau numerosi studenti, in special lapictur5, pentru a efectua practica la coronia pictorilor din Baia Mare.r8eBaia Mare gf,zduia si tabere ale cercetasilor din toati tarare,, iar dupiinstaurarea regimului autoritar ar regelui carol al Il-lea, tabere de strdjerisi strnjerite din toat[ tara.l')l
In aceste conditii, numdrul celor care tranzitat sau vizitau orasulin scop turistic era mult mai mare si nu concordd cu cifrele irr"glrtrai.de autoritdtile locale.
t8s lbidem, fila 101.t8t' Ibidem, fila 160.r'' Ch. Csoma, op.cit.. p.257.188 lbidem, p.256.t8') lbident, p. 137.t')t) lbident, passim.r!l DJAN Maramures, F'orul prim.dri.a Orasttlui Baia Mare,closar 2611939. filu l()l
Itri'rsr* .rlr lrir vi i.f* rt.t tnun:.yr:u*t
aoa
ultima parte a acestui studiu se concentreaze asupra problemelorcu care s-au confruntat autorit[lile locale in a doua parte a deceniului alpatrulea. Este vorba de demersurile initiate in vederea dobandirii si astatutului de statiune de iarn5, esecul acestora si retrogradarea, in anii 193g-1939,|a rangul de statiune de interes local.
De la mijlocul anilor'30, autoritrtile locale au continuat sd dezvoltestatiunea dar si sf, promoveze frumusetile locurilor atat in larr cat si instrlinitate prin intermediul Oficiului l-ocal de Turism, a societdtilor turisticelocale Societatea Carpatind Ardeleani, Societatea Internafionali de Turism,, Europa" si a reprezentantelor diplomatice de peste hotare. Dac[ Iainceput, turismul si stafiunile din Romania se aflau in suborrlineaMinisterului srndtetii, in anul 1935, consiliul de ministri, prin decizia nr.87701 1935, a infiintat oficiul National de Turism, cu dara de 10 iulie,subordonat Ministerului de Interne.le2
Scopul acestui oficiu era intretinerea zonelor turistice, promovareastatiunilor turistice si dezvoltarea tuturor ramurilor turismului. oficiulNational de Turism avea in fiecare jude!, un comitet, al cirui presedinteera prefectul. Pe lAnga centrul judetean existau filiale si in alte localitlfi,precum Baia Mare. oficiul Local de Turism din orasul nostru era alcituitdin pretorul sef Dr. Pop Traian, Gheorghe Lrzirescu, Ioan Ionescu,weiser Miklos, Dr. Bene Alexandru, Ioan Isblsescu, Dr. Turcu Anton siDr. Ciortea Aurel. re3
in anii urmltori denumirea acestui organism va fi din nou schimbatin comitetul Local de curd si Turism iar in anul 1938 avea urmdtoareacomponentd: Lt.-colonel Nilescu Gheorghe, primarul orasului, ing. Nagyvasile, din partea oficiului Judetean, ing. Isbrsescu losif, AlexandiuBreban, prepozit, reprezentant al hotelurilor si pensiunilor, dr. pop Traian,reprezentantul proprietarilor de vile si case din statiune, ing. Lanyi vasile,reprezentantul comerciantilor si industriasilor, Gclnczy Iosif, reprezentantulbirourilor comerciale de voiaj, Treger Ludovic, reprezentantul asociatilorparticulare de turism, Muresan luliu, reprezentantul stabilimentelorbalneare, dr. Ioan selegianu, delegatul consiliului medical al statiunii.rea
re2 Gh. Csoma, op. cit., p.260.tet lbidem,p.260.l'4 DJAN Maramures, Fond Primdia orasurui Baia Mare, dosar 2611939, fira 720.
/tr:r'is/n,,4rth i t,r:i ilfrrr$itif dl.ir,rrriii
In anul 1936 a intrat in vigoare si o lege a turismului despre carcam vorbit in prima parte a acestui material.
Prim[ria Baia Mare s-a axat intr-o buni m[surf, pe dezvoltareabazei sportive din oras si imprejurimi promovAnd principalele posibilititide practicare a sportului atAt cel de vard, cAt qi cel de iarnd. Dindocumentele de arhivd, aflf,m faptul cf, orasul ayea ,, trei terenuri detenis, douf, stranduri, dintre care unul cu bazin de inotverificat, un poligonde tir al Regimentului 7 Griiniceri, un patinoar, douf, terenuri de fotbal,mai multe popicdrii."r')5
Sportivii b[imdreni erau organiza\iin mai multe cluburi si societSfi,precum: Clubul Sportiv ,, Phoenix", Clubul Sportiv ,, Tricolorul",Societatea SportivS,, F.C. Carpati", Societatea Sportiv[,, Phoenix C.S.B.",Societatea Sportiv[,, Aurum".re6 Toate acestea desfisurau activitel sport-ive diverse, in centru atenliei fiind fotbalul, tenisul, scrima, luptele,atletism, oinf,, dar si schi, patinaj ;i bobsleigh iarna.reT ln oras mai existausi doud echipe de fotbal, una in divizia A ,, Phoenix" si una in divizia B ,,
F.C. Carpati". l"* , ,, l rir:ilr,,::. \1 , L
Locul de patinaj tlin Baio Maresursa : www.fct to m aro m Ltes. ro
TotodatI, pentru localnicii si vizitatorii iubitori de vAn[toare, inBaia Mare functionau doud societdli ,, Ignisul" si ,, Vulturul" prinintermediul clrora puteau s[-si practice pasiunea. VAn[.torile se puteaudesfisura pe tot teritoriul aparfinltor orasului, atAt la;es cAt si pe dealurileinconjur[toare. Se puteau vAna cerbi, cdprioare, mistre[i. urqi. vulpi, lupisi nu in ultiniul rAnd iepuri.re'l
t"' lhitlutt, dosrrr 2318/193(r, lill 5-r"" lvllrrilr Nlrrreslrrr, qr. r'it.. p. l-i9.r"'(ilt. ('sorttit. o!,. (it., l)(t,\\iilt."' M:trirt Mrrrcslrtt, o1t. cit . yt.l5t).''' l).lAN Nlitnurtttrcs. l:ortrl I'rittttlrirt Oruvtlrti lltritt i\lttn'. ilos;u Ii14/l()17. lilrr ll
2072fi6
Aceste cluburi organizau in permanenfd diverse intreceri la careparticipau atat sportivii locali cat si din alte regiuni ale lirii, acest lucrucontribuind la cunoasterea frumusetilor regiunii Baia Mare si implicit lapromovarea turismului local.2(x)
Existand aceste facilitiiqi in vederea practicdrii sporturilor de varisi cle iarnr pe raza orasului nostru, autoritdtile localeiu luat hotdrareade a trimite un memoriu la minister in vederea ilobAndirii statutului destatiune climaticl si pe parcursul iernii.
Un astfel de memoriu a fost intocmit la sfarsitul anului i936 fiindtlatat 12 decembrie. Memoriul face o frumoasr descriere a regiunii BaiaMare, catalogAnd ora;ul nostru drept ,, o frum.asl gridini, imprejmuitidin toate parlile cu dealuri si munti impicluriti,,.
. Apoi, in cuprinsul textului, documentul face legitura intre acestpeisaj mirific si posibilitatea practicrrii unor sporturi de iarni: ,, in acestitrtrutti clin nemiiktcita apropriere a orasuhri ca cl. e. Dealul ple;tioard,'inru'nta sitttutici lctr, usor accesibilii sunt amenajate cu humctase locuri pentruschitri si rotodura distantu apropiatd de 5-10 minute dela centrul omEului,irt titnp fhvrtrabil zilnic sunt tic.site cJe vizitatori, schiori.
_ Tot itr upropiereu orasurui se gdseste pitorescul grup al muntilorGutinLil care in urma pozitiei, ctt care a lbst daruit din
*paiea naturii, ne
ofbrii cele mai splendide terenuri de .tchittri uvdnd o tniltime de 1477 m,terenuri lipsite de stdnci, cu pante tntinse care sen)esc penrru pdsuni,permildnd deci coborarea Jiird pericor de accideile pand h-o lungime de B_10 km si cu o di.ferentd de nivcl panti ra 1000 de metri. Astfel cle terenuriSltiy3!:"ole pe.toti mun{ii din apropi.erea orusului ca d.e. Igni;ul, Neteda,dealul Florilor, dealul crucii etc.
obiectivele de sporr si excursiuni sunt amenajate cu drumttri si poteci,prevdzute cu semnale turistice vopsite. pentru addpostirea turislilor sischiorilor avem addposturi moderne prevuzute clr restaut.urttc, lttmirtdelectricd baie si apaduct.
Astlbl de case avem la lzvctare, sub coasta mttntelui lgniy la s tntiltimcde 1016 metri care este amenajatii pentru 70 de persoo,ii, ,,r, p" i[rri"tNeteda care .tetveste pentru acldpostur a 30 de persoane. Mai nou s-a infiintuto.so:i:t!!e pe actiuni care intenlioneazd sd ridice o cliiclire tnonumentald'pedealul Neteda, pe teritoriul de cca 5 jug., proprietateo'rasttlui Bqia Mate.Afard de ace.ste case de addpostire se gdsesc si tn toaie obiectivele cle
Iti:i'r'.rlrt ^,1 r I t i v r: i,,tr,f rri l-l ri I r r i r:,r,:r i,:
excursiuni cabane, care de asemenea seruesc pentru addpostirea turistikr.Cluburile sportive din localitate precum si socieiatea d.e turism uu
construit inca da anul trecut tercnuri potrivite pentru bobstigh si un suntpentru sdrituri de schiori. Tot aceste cluburi organizeazd an ,i.i*n'currii Aischiori, conduse de antrenori specialisti, la sfdr;itul cdrora sunt organizatcmari concursuri sportive.
Afara de cele enumerate mai sus, orasur dispune si de un lqc rle patinajcu exrensiune de 5000 m.p. amenajat cu toate accesoiile necesare, pe careavem dese concursuri de patinaj si lxochei."20t
in finalul documintului autoritltile locale mai argumentau cdregiunea siorasul sunt scutitede intemperii. vanturi sivisc"ole, sicereauministerului, ca pe baza motivelor enuntite, s[ declare'Baia Mare statiuneclimatica si pe timpul sezonului cle iarn[, orasul urmand rr;;;;-;de toate ,, avantajele care incumbr aceastd calitate,,.2()2 Imediat duparedactarea acestui material, primarul Romul D. ciontea, a adus lacunostinta publicului demersul fdcut, in cadrul unui interviu acordatziarului local ,, Cronica".2o3
Memoriul nu a ar,ut impactul dorit intrucat ministerul a rdspunsdoar in martie anul urmitor, refuzand declararea orasului Baia Mire sica statiune de iarni ,, intrucat sezonul cle iarnd u 1.".,ri,,.2,r+ gr".riu rurievident pe parcursul anului 1937, cdnd, desi primlria Baia Mare a maiinsistat, trimitand acest memoriu si in lunile mai, septembrie si noiembrie,ministerul nu a mai rf,spuns. Acesta era doar i"..;;;i.
^^" t"Ultimii ani ai deceniului al patrulea au insemnat si declinul statiunii
climatice Baia Mare. Situatia politicr internf, era destul de complicatd.in anul urmdtor, 1938, in tar,a ifost instaurat regimul autoritar al regeluiCarol al Il-lea.
.Noua legislafie adoptatr aducea diferite modificrri, inclusiv in ceace priveste impdrtirea administrativr a fdrii. Astfel, avand la bazaprevederile noii legi administrative, autoritdfile de la Bucuresti au hotirAtretrogradarea statiunii climaterice Baia Mare, de la staliune de interesgeneral la statiune de interes Iocal. tn informirile care au fost trimise dela Bucuresti se argumenta faptul cd s-a recurs la aceastd mf,surd numaipentru aplicarea legii administrative, in leglturi cu numirea primarilor.2,,5
:lll ?JAN Maranrurcs, Foncr prinrhria orasului baia Mare, dosar 508/1936, Iirere u-9.2t)1 lbitlen, tillr 9.2t)r Ziarul Cronitu , anul I, nr. l4-15/25 decenrbrie 1936, p.3.r)1 DJAN Maramurcs, l'orul Prinuiritt Orasulti Bafu Maie, closar 1124l1937,tiia24.2t'' Ibidtnt, closar 2(r/l 939, filelc 3 I , 32, 33, u9.
{l r,' !st tt 4 t hi t'*, i itl * *r t n u n: y t i tt201)
2('(r Ch. Csoma,op. cit., possint
21tl il{r'; r.i'trt .! t l t is r t,'\'l * ri ! t t1 t ; rr, t r t i t l{rr:'i.iIr.t . 1 rJ i i v,: i l,! t; r $ t t t t r t t: s t: il r:
:;ista luarea unei hofirAri nefavorabile tn aceastd privinld, dispunintl cu
()rasul Baia Mure sd fie men{inut si mai departe ca statiune climatericu,
inrleplinind tn aceastd privintd toate conditiunile legale.
Ora,vul nostru cum este binecunoscut pretutindeni, situat la poalelc,tudice ale Carpatilor nordvestici si ale muntilor Gutinul, este unul dinktr:ulitdtile cele mai pitoresti ule yarii. Este un centru de tuism recLlnoscLtl.
Are parcuri, livezi ;i paduri chiar tn oras, cLt un aer plin de ozon ,si un cer
ulbastru apreciat deja de zeci de ani de pictorii cei mai renumili ai ldrii qi ai,rtrdindtiilii, din care motiv a fost supranumit ,, Barbizonul" Ardealului.
insusi tn oras sunt statiuni de bcti, hydroterapie, sanatoriu, baie de
ursenic la Usturoi etc. Sportul este desvoltat, prin mai multe cluburi, un
ccntru pentru. sprtrtul de iamd, bob, schi, la ,, Izvoare" la tndltime de 1000
n'tetri, cabane) case de addpost etc. Mii de vizitatori vuru si iarna pentruvilegiaturd, sport, ttLrism qi week-end, afit din lard cdt si din strdinatate vin
aici pentru'reJacere. Orasul are un colorit curat romiinesc si este situat tntr-o regiune pur romineascd.
Va rugam Domnule Ministru sd primiti asigurarea profundului nostru(Leyotatnent."2o')
La rAndul ei Primiria Baia Mare a cerut l[muriri din parteaOficiului National al Turismului in luna februarie 1939. in adres[ se
menfiona cd vestea confclrm cf,reia orasul Baia Mare nu mai este stafiunr-
a venit cu un ordin din partea Pret-ecturii Judefului Satu Mare. Totodat[era solicitat sprijinul ONT pe lAngi Ministerul de Interne in vedereareclas[rii B[ii Mari printre statiuni.2r{)
Oficiul Nafional al Turismului a r[spuns la inceputul lunii martieasigurAnd Oficiul Local de Curd si Turism in legf,turi cu faptul cf, stafiunea
climaticl Baia Mare continua sI existe ca si pAn[ in acel moment, nefiinddesfiin1atf,.2'1
Nu qtim cu exactitate pentru cAt timp a mai fost Baia Mare stafiuneclimatic[. Cert este cf, in anul 1940,la 16 iunie, pe fondul unei problemeprivind sistematizarea orasului, Primlria aminteste intr-o adresi cd orasulBaia Mare este stafiune de interes local.2r2
Nu am identificat nici o decizie de desfiintare a sta{iunii. Este evi-
dent deci, cf, aceasta a func[ionat neincetat pAnd in momentul in carc
2"'' Ibidant, p.4.:rr) DJAN Maramurcs, l;ond Printdria Orusului lluiu Mare, dosar 2611939, lila 6l)trlhitlenr. liln71.)t) lbitlcnt, dosar 92l19.10, fila 4.
2l
De tapt acesta era doar un motiv oficial. Varianta neoficiall care irajuns la urechile jurnalistilor locali ar fi fost cd era vorba de un memorirrinaintat Ministerului de Interne prin care se cerea scoaterea statiuniiclimatict.Baia Mare din rindul sta[iunilor.20(, oricare fusese motivui retrogradirriilocalitSlii Baia Mare, localnicii, presa si autorit[tile locale erau revoltate.
In numele tuturor locuitorilor Alexandru Breban, prepozitul capit.-Iar, patronul Sanatoriului wagner, fostprimar al orasuluisifost parlamentar,impreund cu Dr. Anton Turcu cle asemenea fbst primar al oraiului, au luulinitiativa elabordrii unor materiale de protest, care s-au adus si ia cunostint:rpublicului, prin publicarea in ziarul,, Cronica,,.
Este vorba de 2 telegrame si un memoriu pe care considerrm util si k_:
reproduccm in total it atc:l. ,, Domntrlui Pre;edinte al oliciului Nationol tle Tuism, Bucuresri,
Calea Victoiei BB.
_ Cetiyenii rtrasului Bui.a Mare ftind infbrmati cd s-q cerut Ministerulti tlaInteme scoalerea acr-stui oras din rLnrhtl statiu'nilor climateice, respectltostndreptdmprotestul nostru utgentpentnt sistarea'ludii unei deciyiuni'nefavorubileintereselor acestui ot'tts renumit pentru turism, storea cle fapt dictiitul mentilrcreuhti ca stayiune climatericit, aceste conditiuni fiinct intni aarc tndeplinite:.
cyapyii orasului Baia Mare: Aiexandru Brebun, prepozitiupituhr, 'lbstpimer si parlamentar, dr. Anton Turcu, fbst pimar,.2|i
2.,, Domnului Prelect Coktnel Coloman Satu Mare
^ _ litnd inloma{i cd se intentioneuzii ca orustil Baia Mare sd fie scrs dinrdndul stotiunilor climaterice, cetiitenii ctcestuj oras unanim inclignati deeventuala nedreptate ce ni s-arface, vd rugiim cu insistentd a interueni kr foruilecompetente sustindnd cu toatii autoititea Domnieivoastre cererea noastrddreaptii pentru pdstrurea pe mai depafte a orasului ca statiune climateicd.
Cetayeyii orasului Buia Mare: Arexancrru Breban, prepozit capiturar, fostpimar si parlamentar, dr. Anton Turcu, fbst pimar,'.2}s3. ,, Domnule Ministru! Dle presedinte!subsemnatii cetd.te.ni.ai-orasurui Baict Mare liinct inlormati cd s-a
cerut onor. Mini.sterului de Interne scoaterea acestui oras clin rdndulstatiunilor climaterice, respectuos indreptiim protestul nostru contra ucestuifapt, rugdnduvd cu onoare si unanim ca sd binevoiti a interueni pentru a
.:l: Zlirrul Crctnicu, anul III, nr.4519 nov.l93E, p.l.
:t'1 lbidcnL anul lll. nr. 46/l6.nov.l93li, p.4.)"" lbirle n, p. 4.
/1, ' irtrr -lt.!tit,'i ,\ltr ,t'tttt!t.tt tit'
situa{ia politici internf, si internationald s-a precipitat si, brusc, nordulTransilvaniei a intrat sub administratie strIind.
Din acel moment, Baia Mare si Nordul rransilvaniei, ff,cand partedin statul maghiar, nu este pu(in probabil ca de beneficiile stajiuniiclimatice sr se fi bucurat cet[lenii maghiari. Dar mai probabil este cd, inplin rrzboi mondial, cu stare de asediu generalizatrasi cu ocupafie militarr,statiunea climaticr s[ fi r[mas doar o amintire frumoasd din alte timpuri.
Regimul maghiar s-a retras, au venit apoi rusii si in cele din urmziNordul Ardealului si implicit orasul Baia Mare a revenit la Romania.insr timpurile se schimbiserr, nu mai erau la conducere aceiasi oameniclin perioada interbelicd. Era timpul afirmdrii unei oranduiri noi, ceasocialisti, necunoscutd poporului romdn pand la acea datf,. valorile s-auschimbat, la fel si prioritdlile, iar Baia Mare nu mai era o prioritate inpromovarea turismului. lntr-o {ard loviti crunt de rdzboi,insu;i turismulnu mai era o prioritate.
. Afu c5, orasul nostru arita tragic in primdvara anurui 1947: ,, peoriunde treci, chiar in centru, vezi o murdirie care nu cackeazd.de loc Cuflima orasului nostru. La tot pasul te impiedici de hdrtii, cutii, hoituri sialte de murddrii care dau un aspect respingf,tor orasului nostru cu carene place a ne mAndri alat".?t3
Ziartl local din primii ani de dupd rdzboi, ,,Colt de tarf,,,propuneasi solufii de remediere a situatiei de infrumusetare a orasului Baia Mare:,,orasul nostru ar fi de zeci de ori mai atractiv dacf, actualul lac de laarena de patinaj ar fi mrrit si adancit. S-ar putea introduce si un numrrde 50-100 de brrci, care ar daocazie fericitr tineretului noit., de a sededa unuia din cele mai complete sporturi, canotajul. cheltuielile investitear fi amortizate intr-un timp foarte scurt si lacul ar alcitui o sursr devenituri oentru oras. Primdria, cu ajutorul uzinelor, a cluburilor sportivedin localitate si a persoanelor care inteleg importapfa acestui lucru, arputea face ceva ca incl in vara acestui .r, .i r. ir,"*;;.;;; ; placerileunei plimbari pe lacul care oferd perspective atat de frumoase, spre munfiifalnici care strdjuiesc frumuse{ile regiunei noastre".2ra
cat priveste prstrarea curifeniei acelasi ziar local indemnalocuitorii si autoritrtile sd instaleze cosuri de gunoi iar impotriva aceloracare nu respectau aceste norme sd fie luate mdsuri drastice. Astfel,
2tr Ziarul Colt de torti,anul II, nr.l3l 4 aprilie 1947, p. 2.2)1 ldcm, anul Il. nr. l2l2tl nrartic 1947, p.2.
ff r, r,i rl*,.1, r l t i y t: i rl.f urulxr u'r:,silr.r,:
concluziona ,,orasul va avea un aspect cu totul diferit, atunci cAnd cl vir
incepe sI tie vizitat in vari de cltre strlini, iar noi vom avea bucuria dc atrrii intr-un clras curat."2ls Campania de instruire si avertizarea al
cetitenilor in legdturl cu necesitatea pistrdrii curdfeniei generale si
inclividuale a continuat pAnd la sfArsitul anului 1947.216 CAt privestetratantcntele, petrecerea concediilor etc., noile autoritdqi incurajaumuncitcrrii sh se orient eze c'afie Bdile Danesti si c[tre,, IzNoare" .2t7
Asa ci, orase inf'loritoare in alte timpuri, dup[ rdzboi au dec[zut,sau li s-a rezervat o altd soartf,, un alt drum de dezvoltare: industrializarea.Suntem de acord cu concluzia domnului Robescu, si anume aceea cit
stafiunea a fost doar un inceput.2rs Dar spre deosebire de alte cazuri,precum cel al orasului Bistrifa, care a purtat doar coresponden(ii cuministerul pierzAnd sansa de a mai fi declaratl statiune2r", Baia Mare itavut succes. Mai mult 1 a reprezentat un model pentru alte localitriti,inclusiv cea pomenit[ mai sus.
Demararea procedurilor legale pentru dobAndirea statutului de
staliune in anii Marii Crize Economice (1929-1933) arati faptul ca
autoritltile locale au dovedit bun sim!, responsabilitate, au cdutat solu{iisi au ficut tot posibilul pentru a salva orasul si pe locuitorii sdi de lafaliment. Cu banii incasafi de la turisti, Primf,ria a reusit sf, modernizezeanumite aspecte ale urbei, dAnd un respiro locuitorilor si asa supusi unuisistem de impozitare destul de complex
Faptul c[ dupi r'azboi, regimul comunist nu a mai acordat atcn{iepotenlialului turistic al orasului si i-a trasat o alt6 direclie de dezvoltare,prin industrie, a fost o gregealS stupid[ care a dus la afectarezr siinitiilii a
mai multor generatii de locuitori. Poluarea si smogul au ficut dintr-unoras, altf, dat[ cunoscut pentru frumuselile sale naturale, unul din celemai periculoase orase de pe harta RomAniei si nu numai.
Astf'el se prezinti istoria orasului Baia Mare ca statiune climatic[.Am incercat si ordonim documentele p[strate la Direclia JudeleandMaramures a Arhivelor Nalionale precum ;i informaliile provenite dinalte surse, sf, le interpretim, astfel incAt textul acestui material s[ aiba cr
cursivitate natural[, cronologici, iar cititorul mai mult sau mai pu{in
11s lbidem, p.22)b ldem, anul Il, nr. l9l2 nov 1947, p.3; nr. 21l9 nov. 1947, p.3211 lden, anul lll, nr.8412'7 iunie 1941J, p.4;i nr. tt5/4 iulie 194tt, p.l.2r8 Gh. Robescu, ort. cit.,p.201.rp l)JAN Bistrita Nlsr-rud, Fond Primiirio Orasttlui Br:rtrita, dosar I 11939, pussint.
213212
2t4 /i( i l.\l.l Jilll! { l .11(t;ttJ}!ti!t'\t ;ft /ir:i'i.i/rr,1 rlr i v t: i l,l u rut n t t t t:,s r: r tt.
BAIA MARE'TOURISM DURING THE INTERWARPERIOD.
STUDY CASE: THB CLIMATIC RESORT (1930-1940)
(SUMMARY)
Key words: Baia More, ClimtLtic Resorl,Regina Maria Park, Wagncr Sanutory,Turists.
A great moment in our town's history, it was when Bztia Mare be-came a climatic resort. That happened in 1930 and since then the townwas visited by many foreign and romanian tourists.
This study, based on unique documents preserved at the NationalArchives of Maramures County, and also on the local newspapers fronrthose days, shows that Baia Mare and its surrounclings were vt:ryapreciated by the locals, the visitors from the country or from abrcucl.The hart of the Climatic Resort were the beautitul park nantecl ,, ReginirMaria", known everywhere in Europe; the Wagner Sanatory, were tour-ists could get treataments for different illneses; the Painter's colony withit's Art School , were the best teachers and art students; from al over theworld, had painted the beauty's of the surroundings. The theatre, thehotels, the hills, the posibility to practice different sportswas also atractiorrsfor the tourists.
After a few years, the local authorities tryed to gain the status ofwinter climatic resort but they failed. In 1938 Baia Mare was reducecl toclimatic resort of local interest and after the second world war the townhad declined, and it was never declared a climatic resort again. Baia Marebecame a typical communist town, with an economy based on heavy in-dustry, which had transformed Baia Mare and its surroundings in a muchpolluted region.
We think that the interwar period was a great one for our town anclthe industrialization, promoted by the communist regime after the sec-ond world war, was a mistake and had stoped a great destiny of BaiirMare for the future-
2t5
cunoscitor al trecutului urbei noastre, sr-si poati face o imagine deansamblu in leglturd cu ce au reprezentat anii interbelici pentru BaiaMare.
Nu avem preten{ia cI acest subiect a fost eptizat, sau cdinterpretarea noastrr este cea mai corectd. Din acest motiv, propunemspecialistilor interesati, sf, continue acest demers si sd cleschidr n-oi p.._spective de abordare si cercetare a istoriei locale.