revista istorica - institutul de istorie nicolae iorga

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTOR C

fondator lorga

Serie no-ua, tomul 6, 1995

3 4MartieAprilie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

_

-

.F.-01%1

---kitVIZefitSW:.'-i. N 1 1.::::

'zi .,,A

..... ..i_. --_ .._.:=:.-.7w....,

_ nionsesit---w,--°-----

:.,;:.!.... .......,=-...--_. _.;:i.....6 sa VI',"...::!,,.:i ..e,,- -.

iliial II

[.. I'. -...,--,:ai

.......i

.(----

... ;,...I, ,

----------; i Pi lan1 , 1, , ,il 1

1,1

.....T.c) ") Smola ma ,n.".". 1.1

, tiVe -.- .;,; 11.,,, - 1.... l. :;'...P '1

..41k4-1''It'. i .;.-7-

./.7, rdi:04 vi,.. *1/1.....,,fai.;,. .?.1.

lindliiiiieRIP ,i1._t-_-_-'": r Ur .- ' t .. V ° . ..... y .s.k.

....pH,...., ....

"---.T--- -L.._.2.z......zio........ ...._ --- a.437,.--,--.....--.-----...,,,..._, .....-.- .......1"

=

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor fef), VENERA ACHIM,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CON-STANTINIU, EUGEN DEN1ZE, ANDREI ESANU, GEORGETAPENEEEA-FILITT1, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, IONSTANCIU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble. In tailabonamentele se primesc la oficiile po§tale. Abonamentele dinstrainatate se primesc la RODIPET S.A., Piala Presei Libere nr. 1,

P.O. Box 33-57, Bucure§ti, Romania §i la ORION SRL, SplaiulIndependentei nr. 202 A, Bucure§ti, Romania, P.O. Box 74-19,Bucurqti, Tx 11939, CBTxR. Fax (40) 13122425. Va puteli adresa §ifirmei AMCO PRESS SRL, Bd. Nicolae Grigorescu nr. 29 a,ap. 66, sect. 3, Bueure§ti, C.P. 57-88, Fax 13124569.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor fef adjunct)NAGY PIENARUVENERA ACHIM

Manuscrisele, cartile §i revistele pentruschimb precum §i orice corespondenca sevor trimite pe adresa redacliei revisteiREVISTA ISTORICA"

Adresa Redactici:B-dul Aviatorilor nr. 1

71247-Bucure§ti, tel. 650 72 41

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM VI, NR. 3-4

Martie Aprilie 1995

SUMAR

EVOLUTII ECONOMICE: TRAFIC $1 NEGUSTORI

VIOREL PANAITE, Comer i negustori in tratatele osmano-polone: 1489-1607BOGDAN MURGESCU, Cateva observatii pe marginea datoriilor dornnilor Trii Romanesti

Moldovei In 1594ANCA POPESCU, Circulatia marfurilor la Dun Area de Jos reflectatA in kanunname-le (a

doua jumAtate a secolului al XVI-Iea)MARIETA ADAM CHIPER, Valoarea vechilor insemnari romanesti ca izvor pentru istoria

economicA i socialA

FINANTE $1 CREDIT

217

243

255

279

ROBERT PA1U$AN, Imprumutul extern al Ronfaniei din anul 1899 295

DANIELA 131.1$A, Finanta francezA In sud-estul Europei (1900-1914) (II) 309NICOLAE DASCALU, Contributia Romaniei la edificarea structurilor economice ale

Antantei Balcanice (1934-1940) (II) 329

IMPERIUL BIZANTIN, VENETIA $1 TARILE ROMANE

GHEORGHE MANUCU-ADAME$TEANU, Aspecte ale politicii impAratului Alexios I

Comnenul la DunArea de Jos in lumina ultimelor descoperiri sfragistice i numismatice 345EUGEN DENIZE, Vlad Tepes, lupta antiotomanA si Venetia. Cateva consider* 371

DOCUMENTAR

DANIELA ARGE$EANU, Primirea lui loan Zdpolya la Brasov (1522). Consider* privindistoria alimentatiei

IOLANDA TIGHILIU, Detalii privind domeniul lui Constantin Brdncoveanu voievod

Revista istoricA", tom VI, nr. 3 4, p. 213 446, 1995

389397

...

..

....

www.dacoromanica.ro

114

VIATA TIINTIFICA

Sirnpononul international Onginca tatanlor. Locul si rolul lor in Romania i in lumca turcir,Constanta, 17 20 noicmbrie, 1994 (Nagy Pienaru); Simposionul: Patrimoniul culturalnational. Arta si civilizatia medievalir, Suceava. 25-26 noiembric 1994 (Constantin.Ferhan); Stagiu dc documentare in Ungaria (Violeta Barbet); Cali Itorie de studii inPo Ionia (Eugen Denize); Stagiu de documentare in Bulgaria (Gheorghe Lazdr);CercetAri in arhivc si biblioteci din Israel (Eugen Chick)

NOTE

. Crestomalia limbii romeine vechi, volurnul I (1521-1639), coord. Alexandru Mares,illcatuit de Emanuela Buzà, Magdalena Georgescu, Alexandru Mare i FlorentinaZgraon, Bucuresti, 1994, 246 p. (Violeta Barbu); . . Stefan cel Mare i Slant.Legende. Editie ingrijitA, stndiu introductiv i bibliografie de Nicolae Cojocaru, Editis,Bucuresti, 1992, 192 p. (Mirela-Luminita Murgescu); EMILE VAN BALBERGHE,Les manuscrits médiévaux de l'abbaye de Parc. Recueil d'articles, Avant-propos deJean-Francois Gilmont, le Libraire Alain Ferraton & Emile Van Balberghe, Bruxelles,1992, 184, p. (Jacob Mina); JOSE ANGEL GARCIA DE CORTAZAR, La sociededrural en la Espafia medieval, Madrid, 1990, 318 p. (Eugen Denize); WANDAKAMPANN, Deutsche und Juden. Die Geschichte der Juden in Deutschland vonMittelalter bis zum Beginn des Ersten Weltkrieges, Fischer Ta.schenbuch Verlag, 1989,450 p. (Betinio Diamant); PETER LAHNSTEIN, Auf den Spuren von Karl V., Paul ListVerlag, MOnchen, 1993, 352 p. (Ileana Cilzan); CONSTANTIN MALINA4, Catalog decarte romdneascd veche, Cuvant inainte de Dan Simonescu, Mihai Emine.scu, Oradea,1993, 152 p. + 27 fig. (Jacob Milrza); AXINTE URICARIUL, Cronica paraleld a TdriiRomemeoi ci a Moldovei, Vol. I, Editie criticA i studiu introductiv de Gabriel trempel,Edit. Minerva, Bucuresti, 1993, XLVIII + 380 p. (Viorel Achim); KATHERINEVERDERY, Compromis i rezistenid. C'ultura romand sub Ceamiescu, Trad. Mona siSonn Antohi, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1994, 380 p. (Andrei Pippidi)

421

429

BULETIN BIBLIOGRAFIC 441

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME VI, Nos. 3 4

March April 1995

CONTENTS

ECONOMIC EVOLUTIONS: TRADE AND MERCHANTS

VIOREL PANAITE, Trade and Merchants in the Ottoman-Polish Treaties 1489-1607 217BOGDAN MURGESCU, Debts of the Wallachian and Moldavian Princes in 1594 243ANCA POPESCU, The Trading of Goods in the Lower Danube in the Light of the

kanunname (The Second Half of the 16th Century) 255MARIETA ADAM CHIPER, Old Romanian Notes as a Source of Economic and Social Data 279

FINANCE AND CREDIT

ROBERT PAH4AN, The External Loan to Romania in 1899DANIELA BW, The French Finance in South-Eastern Europe (1900-1914) (II)NICOLAE DASCALU, Romania's Contribution to the Creation of the Economic Structures

of the Balkan Entente (1934-1940) (II)

THE BYZANTINE EMPIRE, VENICE AND THE ROMANIAN PRINCIPALITIES

GHEORGHE MANUCU-ADAMESTEANU, Some Aspects Concerning the Policy ofEmperor Alexios I Comnen in the Area of the Lower Danube in the Light of RecentSphragistic and Numismatic Discoveries

EUGEN DENIZE, Vlad the Impaler, the Anti-Ottoman Struggle and Venice

DOCUMENTARY

DANIELA ARGEEANU, loan Zápolya at Bra§ov (1522). Considerations on the History ofNutrition

IOLANDA TIGHILIU, Details Concerning the Landed Property of Prince ConstantinBrancoveanu,

Revista istoricir, tom VI, nr. 3 4, p. 213 446, 1995

295309

329

345371

389

397

www.dacoromanica.ro

216

SCIENTIFIC LIFE

International Symposium: "The Origin of the Tatars. Thcir Place and Role in Romania andWithin the Turkish World", Constano, 17-20 November, 1994 (Nagy Pienaru); TheSymposium "The National Cultural Patrimony. Medieval Art and Civilization".Suceava, 25-26 November 1994 (C'onstantin Serhan); Documentary stage in Hungary(Violeta Barbu); Documentary trip to Poland (Eugen Denize); Documentary stage inBulgaria (Gheorghe Liza-r); Research work in archives and libraries in Israel (Eugen

NOTES

Crestomalia limbii romiine vechi, volumul 1 (1521-1639) (Chrestomathy of the OldRomanian Language, Volume I, 1521-1639), coord. by Alexandru Mare§, authored byEmanuela Buzä, Magdalena Georgescu, Alexandru Mare§ and Florentina Zgraon,Bucharest, 1994, 246 p. (Violeta Barbu); . . .5'1efan ce Mare §i Vint. Legende(Stephen the Great and Saint. Legends), Edition, introductory study and bibliograhpyby Nicolae Cojocaru, Editis, Bucharest, 1992, 192 p. (Mirela-Luminija Murgescu);EMILE VAN BALBERGHE, Les manuscrits médiévau.x de l'abbaye de Parc. Recueild'articles. Avant-propos de Jean-Francois Gilmont, le Libraire Alain Ferraton &Emile Van Balberghe, Brussels, 1992, 183 p. (Jacob Mdrza); JOSE ANGEL GARCIADE CORTAZAR, La societad rural en la Espane medieval, Madrid, 1990, 317 p.(Eugen Denize); WANDA KAMPMANN, Deutsche und Juden. Die Geschichte derJuden in Deutschland von Mittelalter bis zum Beginn des Ersten Weltkrieges, FischerTaschenbuch Verlag, 1989, 450 p. (Betinio Diamant); PETER LAHNSTEIN, Auf denSpuren von Karl V, Paul List Verlag, München, 1993, 351 p. (Nana aizan);CONSTANTIN MALINA, Catalog de carte romoneascii veche (Catalogue of OldRomanian Books), foreword by Dan Simionescu, Edit. Mihai Eminescu, Oradea,1993, 152 p. + 27 fig. (Jacob Mdrza); AXINTE URICARIUL, Cronica paraleld aTdrii Romlinelti fi a Moklovei (The Palallel Chronicle of Wallachia and Moldavia),Vol. 1, Critical edition and introductory study by Gabriel trempel, Edit. Minerva,Bucharest, 1993, XLVIII + 380 p. (Viorel Achim); KATHERINE VERDERY,Compromis i rezistengi. Cultura románd sub Ceau.lescu (Compromise andResistance. The Romanian Culture in the Time of Ceau§escu), transl. by Mona andSorin Antohi, Edit. Humanitas, Bucharest, 1994, 380 p. (Andrei Pippidi)

421

429

BIBILOGRAPHICAL BULLETIN 441

Gluck)

www.dacoromanica.ro

EVOLUTII ECONOMICE: TRAFIC SI NEGUSTORI

COMERT SI NEGUSTORI IN TR ATATELEOSMANO-POLONE: 1489-1607

VIOREL PANAITE

In majoritatea lucrärilor consacrate conditiei negustorilor straini in Imperiulotoman, sau, cu alte cuvinte, regimului Capitulapor", atentia este concentratä,din pacate, mai ales asupra statelor vest-europene (Venetia, Franta, Anglia,Olanda) . Se elimind astfel, intentionat sau nu, zona de frontiera dintre Poartaotomana §i Cre§tinatate, unde, in ciuda caracterului sau belicos din secolele XV-XVIII, erau antrenati in activitati negustore§ti supu§i ai principilor Ungariei,Poloniei §i Austriei, ai Moldovei, Tani Romane§ti, Transilvaniei §i Ragusei, dar §isupu§i ai sultanilor otomani.

Beneficiind de intreaga serie a tratatelor osmano-polone din secolul alXVI-lea, ba chiar de majoritatea originalelor turco-osmane, incercam, aici §i acum,sa realizam un studiu de caz consacrat regimului juridic al comertului §i al negus-torilor, a§a cum a fost el definit in textele 'ahdname-lelor acordate regilor Polonieide care sultanii otornani. Un motiv in plus, de ordin metodologic, pentru aceastaoptiune: un studiu de caz poate fi de multe ori mai edificator pentru intreagaproblematicä pusa in discutie, deck o abordare globala.

1. IZVOARE

Seria tratatelor osmano-polone pe care ne bazam investigatia incepe in anul1489 §i se incheie in 1607. Cu cateva exceptii, originalele acestor 'ahdname-le segasesc la Arhiva Centraki de Acte vechi din Varpviaibls. Ele au fost catalogate,Inca. din 1959, de Zygmunt Abrahamovicz2, §i partial, de Mihail Guboglu3. Copia

I Amintim aici: G. Pélissié du Rausas, Le régime des capitulations dans l'Empire Ottoman,Vol. I-II, deuxiéme edition, Paris, 1910-1911; H. Abi-Chahla, L'extinction des capitulations enTurquie et dans les regions arabes, Paris, 1924; N. Sousa, The Capitulary Regime of Turkey. ItsHistory, Origin and Nature, Baltimore: J. Hopkuns, 1993.

Archiwum Gl6wne Akt Dawnych w Warszawe (in continuare AGAD), fond Archiwum KoroneWarszawskie (In continuare Akw), Tureckie (K = karton = carton; t = teczka = mapA micA). Mare partedin aceste texte se gAse§te sub formA de microfilme la Arhivele Statului din Bucuregi, ColectiaMicrofilme, Polonia, Rola 1: cadrele 197-200 (1577); C. 203-205 (1591); C. 211-215 (1598).

2 Z. Abrahamowicz, Katalog Dokumentow Tureckich... (Catalogue des documents turcs. Docu-ments concernant la Pologne et les Pays Voisins de 1455 a 1672. Warszawa, 1959, p. 22-23 (1489); p.27 (1494); p. 29 (1502); p. 32-32 (1519); P. 35 (1525); p. 37-38 (1528); p. 44-45 (1523); p. 138-139(1553); p. 149-150 (1554); p. 217-219 (1577); p. 225-227 (1591); p. 229-230 (1597); p. 232-233 (1598).

3 Mihail Guboglu, Ccoologul documentelor turcevi. Vol. 11 (1455-1829), Bucurelti, 1965, p. 17 (1554);p. 57(1577); p. 60-610591); p. 62-63 (1598).

Revista istoricA", torn VI, nr. 3 4, p. 217 241, 1995

lb"

- -

www.dacoromanica.ro

18 Vforel Panaite

`ahdname-lei din 1607, al cArei original lipse§te din arhiva polonezA, o gAsim laArhiva Otomanei a Prevedintiei Consiliului de Miniori din Istanbul (Ba4.bakanlikOsamanit Ar#vi), in Condica 'ahdname-lelor Poloniei" (Lehistan AhidnamesiDefter°, care face parte din Condicile Statelor Str 'dine" (Diivel-i EcnebiyeDefter ler03his.

Textele osmane ale 'ahdname-lelor osmano-polone din 1577 §i 1607 au fostincluse, alAturi de alte 'ahdname-le din secolul XVII, in colectia de documentetipAritA la Istanbul in 1265/1848-1849, dupA corpusul masiv de documente initiatde Ahmed Feridun Bey sub titlul Miin4-e'at es-Selatin (Corespondenta sultanilor)in a doua jumAtate a secolului XVI4. In sfAr§it, textele osmane ale 'ahdname-lelordin 1525 §i 1553 au fost publicate de Tayyib Gokbilgin dupA copiile aflate inArchivo di Stato Venezia, in cadrul unei antologii intitulatA Venedik DevletAr§ivindeki Vesikalar Kiilliyatmda Kanuni Sultan Siileyman Devri Belgeleri(Documente din epoca sultanului Saleyman Legiuitorul" in colectille de izvoaredin Arhivele de Stat ale Venetiei), publicatà in Belgeler. Turk Tarih BelgeleriDergisi

Pasaje referitoare la relatiile polono-moldo-otomane din unele tratateosmano-polone, asupra carora ne oprim in studiul de fata, au fost publicate, celmai recent, de Ilie Corfus5., dupA variantele in limba polonA sau latinA, §i deMustafa A. Mehmet5hs, dupA textele osmane.

Pentru o mai bunä orientare de-a lungul studiului nostru prezentAm mai josun tabel cronologic al tratatelor osmano-polone, mai precis al `ahdname-leloremise de cancelaria otomanA intre anii 1489-1607, ale caror texte s-au pAstrat6panA astAzi (precizand §i locul unde ne sunt accesibile).

3b" in continuare, BOA, DED, 55 / 1, LAD, doc. 2, p. 4 -7.4 1577 (p. 417-420); 1607 (p. 414-417).4b4 Cult 1, Temmuz 1964, Sayi 2, Ankara, 1965, p. 128-132.5 Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romdniei culese din arhivele polone. Seco lul al

XVI-lea, Bucure§ti, 1979, p. 86-87 (1553); ibidem, Secolul al XVII-lea, Bucure§ti, 1983, p. 50-51(1607).

5b6 Mustafa A. Mehmet, Documente turcevi privind istoria Romtiniei, vol. I: 1455-1774,Bucure§ti, 1976, p. 45 (1554); p. 127-128 (1577); p. 136-137 (1591); p. 142-143 (1598).

6 ExistA mentiuni despre alte intelegeri de pace osmano-polone. Un tratat s-a incheiat pe oduratA de 5 ani, probabil in 1507, reinnoindu-1 pe cel din 1502 (Z. Abrahamowicz, op. cit., doc. 14, p.31 32, scrisoare a sultanului Bayazid II ciltre Sigismund I; Gilles Vainstein, L'occupation ottomaned'Ocakov et le probleme de la frontiere lituano-tatare. 1538-1544, 'in Passé turco-tatar. Presentsoviétique. Etudes offertes a Alexandre Bennigsen / Turco-Tatar Past. Soviet Present. Studiespresentes to Alexandre Bennigsen, publiés par / edited by Gh. Lemercier-Qulquejay, G. Veinstein,S.E. Wimbush, Louvain-Paris, 1986, p. 126, n. 10). De asemenea, dupii moartea lui Bayazid H esteinvocat un tratat incheiat la urcarea pe tron a lui Selim I, intrAnd in vigoare la 30 mai 1514 §i valabil,probabil, tot 5 ani. (Z. Abrahamovicz, op. cit., doc. 15, p. 31-32 / document din eva'il rehi id-evvel920/26 aprilie-5 mai 1514). Oricum, in acel an se va incheia un acord polono-tatar: Pacta SigismundiPrima cumu Plano Tartarorum Me lin gerey...", 1514, nov. 29 (Biblioteca Czartoryski, Krakow, IV,612, p. 163).

www.dacoromanica.ro

3 Comert negustori /19

'A HDNAMELER ACORDATE DE SULTAN!! OTOMAN1 REG1LOR POLONIEIINTRE ANII 1489-1607

Data §i locul emitcrii.Durata de valabilitate

Sultanii otomani Regii Poloniei Arhiva

22 manic 1489, Constan-tinopol, 2 ani (ad annos duos)

Bayezid 11

(1481-1512)

Cazimir IV

(1447-1492)

AGAD, Akw-Tureckie,K. 66, t. 4, nr. 6 (origi-nal in lb. (aand)

6 aprilie 1949, Constantinopol,3 ani (ad decursum triumannorum)

al loan I Albert

(1492-1501)

AGA D, A kw-Tureckie,k. 66, t. 9, nr. 20 (ori-ginal in lb. latind)

9 octombrie 1502, Constan-tinopol, 5 ani (cinque annifuturi)

79 Alexandru

(1501-1506)

AGAD, Akw-Tureckie,k. 66, t. 11, nr. 26 (ori-ginal in lb. italiand)*

1 .Fevval 925/1 octombrie1519, Constantinopol, 3 ani(per tre anni)

Selim I

(1512-1520)Sigismund I

cel B5trAn(1506-1548)

AGAD, Akw-Tureckie,k. 66, L. 17, nr. 36 (ori-ginal in lb. italianei)

1 Muharrem 932/18 octombrie1525, Constantinopol, 3 ani(iic yila sulhi kabul idiib)

&Heyman Kanunt

(1520-1566)TV AGAD, Akw-Tureckie,

K. 66, t. 19, nr. 41(original in lb. turco-osmand)

evahir Muharrem 93515-14octombrie 1528, Constan-tinopol, 5 ani (per annicinque)

77 77 AGAD, Akw-Tureckie,K. 66, t. 25, nr. 56(originalul pierdut,copie in lb. italiand)

evahir Cemaziiilalur 932/18-26ianuarie 1533, Constantinopol,(pe timpul vietii celor doisuverani)

II Sigisinund I

cel Bkrdn

(1506-1548)

AGAD, Akw-Tureckie,K. 66, t. 25, nr. 56(original pierdut, copiein lb. italiand)**

20 .Faban 960/1 august 1553 79 Sigismund IIAugust

(1548-1572)

Archivo di Stato Vene-zia. Documenti Turchi;T. Gökbilgin, in Bel-geler", I, 1964, p. 128130 (copie in lb.osmand)

evasit Muharrem 926/6-15decembrie 1554, Amasya

II AGAD, Akw-Tureckie,K., 69, t. 172, nr. 329(copie originald in lim-bo turco-osmand)***

evasit Rehial evvel 972/17-27octombrie 1564, Kutahya

Selim H

(1566-1574)11 AGAD Akw-Tureckie,

K. 69, t. 189, nr. 363b(copie in limbalatinei)****

i

www.dacoromanica.ro

110 Viorel Panaite 4

Data §i locul emitern.Durata de valabilitate

Sultanii otomani Regii Poloniei Arhiva

14 august 1568 Selim B

(1566-1574)

If Hurmuzaki, VIII, doc.CXC, p. 132-4 §i

(Hurmuzaki, Supl. II,

vol. 1, doc. CXXXVI,p. 250-253 (data 23iulie 1568 text in limbafauna)

1 Cemaziulevvel 985/17 iulie1577, Constantinopol

Murad III

(1574-1595)

tefan Báthory

(1575-1586)

AGAD, Akw-Tureckie,K. 71, t. 260, nr. 486(original in lb. turco-osmanei)

evahir Zilhicce 999/10-18octombrie 1591, Constantino-pol

Sigismund IIIWassa

(1587-1632)

AGAD, Akw-Tureckie,K. 71, t. 268, nr. 498(original in lb. turco-osmana)* ****

eva'il Rebiiilahir 1006/11-20noiembrie 1597, Constantino-pol

Mehmed III

(1595-1603)

AGAD, Akw-Tureckie,k. 7, t. 276, nr. 54(original in /b. turco-osmand)

1 Maharrem 1007/4 august1598, Constantinopol

9, AGAD, Akw-Tureckie,k. 7, t. 276, nr. 54(original in lb. turco-osmanei)

20 Rebiiilevvel 1016/15 iulie1607 Constantinopol

Ahmed I

(1603-1617)" Balbakanlik Osmanli

Aqivi, Diivel-i Ecnebi-ye, 55/1, LehistanAhidnamesi Defteri,doc. 2, p. 4-7 (copie inosmani1)******

* Text publicat In Monumenta Medii Aevi Historica..., Tomus XIX. Acta Alexandri RegisPoloniae, Magni Ducis Lithuaniae (1501-1506), w Krakowia, 1927, nr. 117, p. 168-170.

** Textele polonez, latin §i italian au fost publicate in Acta Tomiciana, XV, 1533, Wroclaw,1957, nr. 44, p. 63-68.

*** Text latin publicat in Hurmuzaki-1, Bogdan, Supl. II, vol. I, 1510-1600, Bucuresci, 1893,doc. XCIX, p. 202-204.

**** Text latin publicat in Hurmuzaki-1, Bogdan, Supl. II, vol. I, 1510-1600, Bucuresci, 1893,doc. CXXX, p. 251-254 (numit tratat de aliançA dn 30 aprile 1565, care reinnoie§te tratatul din 12martie 1554)

***** Text latin publicat in Hurmuzaki, vol. III, 1576-1599, Bucuresci, 1880, doc. CXLIX, p.160-162 (15 ianuarie 1592, ratificarea tratatului incheiat intre Sigismund III §i Murad III).

****** Traducere in francezA, in J. de Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman depuis sonorigine jusqu'a nos jours, tome huitième, 1600-1623, traduit de l'Allemand par J.J. Hellert, Paris,1837. p 407-415.

www.dacoromanica.ro

5 Comcrt negustori 721

2. PACE 1 COMERT

Din perspectiva dcrnersului nostru, rcgimul juridic al negustorilor in Impe-riul otoman, nu-§i gAsesc locul analiza detaliatA a conjuncturilor politico-militaresau investigarea economico-financiarà a schimburilor comerciale ce au marcatrelatiile polono-otomane. TotuO, cateva repere trebuie punctate.

Bineinteles, conjuncturile politico-militare ale incheierii tratatelor de paceintrc Polonia §i Poarta otomanA nu au fost acelea§i de-a lungul secolului XVI. SeremarcA, totu§i, cateva invariabile care au marcat evolupa raporturilor polono-otomane. Conflictele Irnperiului otoman cu Iranul safavid i-au silit pe sultani, caintotdeauna din motive strategice; sA reglementeze rapid §i pacific relapile cuEuropa. Iar Polonia era una din componentele esentiale ale zonei de frontierA cuEuropa cre§tinA. Pe de alta parte, raporturile de fortA cu Imperiul habsburgic, altAcomponentA de bazA a frontierei osmane in Europa, marcate de neincrederea Portiiin trAinicia tratatelor cu Habsburgii (tratate care erau, de altfel, incheiate pe oduratA specificatA de timp), i-au determinat pe sultanii otomani sA pAstreze de-alungul secolului al XVI-lea relapi papice cu Polonia7.

Pornind de la textele 'ahdname-lelor osmano-polone din secolul XVI, carecontin, cu exceppa tratatului" eminamente politic din 1533, clauze referitoare lacomert §i negustori, ne putem intreba ce pondere au avut interesele comerciale,comparativ cu cele politico-militare, in momentele de incheiere a tratatelor depace intre sultani i regii poloni?

Pe duratA scurtà, imaginea trebuie nuantatä. Astfel, panA in deceniul patru alsecolului XVI, conflictele dintre Polonia §i Moldova, privite in contextul unorrelatii incordate" cu Imperiul otoman, au marcat negativ traficul comercial inzona . Pe de altA parte, din relatArile vremii aflAm cA perioada de sfaqit a secoluluiXVI §i de inceput a secolului XVII nu a fost favorabilA comertului desfA§urat inzona moldo-osmano-polonA (atat celui de frontierA, cat i celui de tranzit)9. Soli,negustori sau simpli algtori care strAbAteau drumurile ce legau Polonia deIstanbul, trecand prin Moldova, remarcA cu groazA insecuritatea acestora datoritàtAtarilor i cazacilor. Sunt revelatoare relatarile armeanului Simeon Dbir Lehati,germanului Johann Wilden, ragusanului Gregorio di Nicolo §i italianuluiTommaso Alberti, top parcurgand drumul din Polonia (Cracovia, Liov, Camenita),panA la Constantinopol, ruta Moldova, la inceputul secolului XVIII°.

7 Tahsin Gemil, Prile romane in contextul politic international 1621-1672, Bucure1ti, 1979, p. 38.8 M. Maiowist, Les routes du commerce et les marchandises du Levant dans la vie de la Pologne au Bas

Moyen Age et au debut de l'époque moderne, in Mediterraneo e Oceano 1ndiano, Firenze, 1970, P. 168. Pentrusitualia de dinainte de 1484, vezi Mihnea Berindei, L'Empire ottoman et la route moldave" avant la conquitede Chilia et de Cetatea Alba (1484), in Journal of Turkish Studies / Tiirkltik Bilgisi Araitirmalari" (HarvardUniversity), vol. 10, 1986, p. 47-71.

9 M. Berindei, Contribution el l'etude du commerce ottoman des fourrures moscovites. La route moldavo-

polonaise, 1453-1700, in Cahier du Monde Russe et Sovietique", vol. XII, 4/1971, p. 403.10 Callitori straini despre ldrile romzine, vol. IV, volum ingrijit (le Maria Holban, M.M. Alexandrescu-

Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, Bucuresti, 1972, p. 303-365.

www.dacoromanica.ro

222 Viorel Panaitc 6

Pc durata lunga, ins5, in ciuda obstacolelor ridicate de jaful la drumul maresau ale abuzurilor autoritatilor locale, dupa aprecierea lui M. Malowist, secolulXVI a fost o perioadd prospera pentru comertul polono-otoman. In acest sens,bailii venctieni, cei mai profunzi observatori ai vietii de la Istanbul, erau de parereca negotul cu Po Ionia corespundea intereselor otomane . intr-adevar, pe de oparte, Poarta era interesatd in obtinerea mArfurilor polone (in special, metalele), iarpe de alta arte, in cre§terea veniturilor statului prin taxele vamale impuse asupracomertului 2. in plus, Poarta avea nevoie de trecere libera prin teritoriile polonezepentru comertul cu blänuri 13. La randul ei piata poloneza era una dintre cele maiabsorbante din nord-vestul Europei in privinta marfurilor orientale 14.

In consecinta, putem spune cA negotul era una din cauzele fundamentale carea determinat Poarta otomana sA duca o politica pacifistA fata de Po Ionia in secolulal XVI-lea, mai ales dupa 1533. Un argument formal, oferit chiar de texteletratatelor osmano-polone: pe de-o parte, numarul clauzelor referitoare la regimulcomertului §i al negustorilor este in cre§tere continua de-a lungul secolului XVI,de la 2 in 1494 la 22 in 1607; pe de alta parte stipulatiile referitoare la comertreprezintA in 'ahdname-lele din a doua jumatate a secolului XVI, aproximativjumAtate de totalul clauzelor unui tratat.

Se poate spune cA, in general, intre starea de pace §i comert a existat ointerdependenta complexa, nu o determinare Intr-un singur sens. Semnificativenuantari gAsim in tratatele osmano-polone din a doua jumAtate a secolului XVII.Pe de o parte, libertatea de a veni §i pleca, de a vinde §i cumpara in teritoriileotomane era acordatà supu§ilor poloni, conform tratatului de la Zurawna incheiatintre Mehmed IV §i Ioan III Sobieski la 15 Sefer 1089/10 aprilie 1678, cu scopulde a IntAri §i mai mult prietenia"I4 bis. Pe de alta parte, in tratatul de la Karlowitz(4 Receb 1110/6 ianuarie 1699), acordarea libertatii de comert pentru negustoriicelor douà parr pornea de la premisa ca razboiul se terminase: comertul fiindfractal Pacii §i contribuind la inflorirea statelor, negustorii celor cloud parti vorcircula pe drumurile mari §i dupa ce-§i vor plAti taxele obi§nuite... nu li se va cerenici un alt impozit..." (subl. ns.)15.

II M. Matowist, op. cit., p 174-175 (II citeaz5 pe Domenico Trevisano, care scria In 1544 Segnoiieidespre relatiile polono-otomane).

12 Ibidem, p. 174-175.

11 M. Berindei, op. cit., p. 402; idem, Le role des fourrures dans les relations commercialesentre la Russie et l'Empire Ottoman avant la conquete de la Siberte, in Passé turco-tatar. PresentSovtetique..., Louvain- Paris, 1986, p. 89-98.

14 Cvetana Georgieva, Les rapports de commerce entre l'Empire Ottoman et la Pologne et lesterres bulgares au XV! siecle, in Bulgarian Historical Rewiew", 3/1978, p. 38-49. Avem §tiinca cäprof. dr. Andrzej Dziubinski de la Institutul de Istorie din Var§ovia al Academiei Poloneze de tiintepregatqte o lucrare amplà despre comertul polono-otoman.

14 his Biblioteca Czartorysla, IV, 859, p. 41-42 (Articles des Traités de la Pologne avec la PorteOttomane concernant le Commerce, nommément du Traite de Zurawno et, respectif. de celui deCarlow] t, ).

Midem, IV, 853 p 43 4415

www.dacoromanica.ro

7 Comert negustori -1,13

3. 'AHDNAME

Din perspectiva Europe.i rnedievale, reglementarca regimului comertului §inegustorilor Intre Po Ionia, Moldova §i Imperiul otoman nu are nirnic spectaculos.Acesta era reglementat, fie prin5privilegii care tineau loc de tratate de comertcazul relatfilor moldo-polonezel his, fie prin tratate de pace care cuprindeau, deregula, clauze referitoare la comert §i negustori.

3.1. Actele prin care Poarta confirma incheierea unei paci cu Polonia sennmeau, conform practicii otomane de cancelarie, 'ahdname-i humayun (carteimperialä de legamant)16.

'Ahdname-lele acordate de sultanii otomani erau, din punctul de vedere aldreptului islamic al popoarelor, o concretizare in forma specifica cancelariei otomane a'ahd-ului §i aman-ului garantate unor nemusulmani de suveranul unei comunitätimusulmanen. Textele tratatelor osmano-polone vorbesc de la sine: fiind reinnoitelegamantul §i protectia" (ahd U-aman mukarrer olub), sau sa nu se faca ceva impotrivalegamantului §i iertarii" (hilaf-i àhd 'ahd ii-amana mukayr )18.

Trebuie remarcat, totu§i, ca notiunea aman (iertare, protectie), fundamentaläpentru dreptul islamic, nu apare deck Incepand cu 'ahdname-aua din 1577. Intextele osmane anterioare care s-au pastrat, respectiv in 'ahdname-lele din 1525,1553 §i 1554, este folosit numai conceptul de legamant" ('ahd)19 . in textele

is bi Voievodul Moldovei era cel ce permitea sau nu trecerea negustorilor din Lwow §i Cra-covia prin Moldova, prin acordarea unui privilegiu" (numit i reglementarea vamilor"). La randullor, regii Poloniei au acordat negustorilor Moldovei privilegii asembRoare care s-au pierdut (P.P.Panaitescu, La route commerciale de Pologne a la Mer Noire au Moyen Age, in Revista IstoriaRomânV, vol. III, fasc. 1933, p. 177-180).

16 Midhat Seroglu, Resimli Osmanli Tarihi Ansiklopedisi (Enciclopedia ilustratli a istorieiotomane), Istanbul Matbasi, 1958, p. 8. Mustafa A. Mehmet, Tratatele internalionale ale 1mperiuluiotoman: capitulaçiile Ca mijloc de realizare a piicii otomane", interventie la dezbaterea Forme alepacii in sud-estul european in secolele XIV-XVI din 10 iunie 1981, de la Institutul de Studii Sud-EstEuropene, in Revista de istorie", 1/1982, p. 149-150; Mihai Maxim, capitulafille" in istoria rela-iiilor romano-otomane in evul mediu, in Din cronica relajiilor poporului roma cu popoarele vecine,Bucure§ti, 1984, p. 68-118; T. Gokbilgin, Venedik ye Leh Kralma verilen, bir kisim ahitnamelerin§.ekil ye mulzteva bakimindan tasidiklari Onern ye tarihi gergekleri (insemniltatea 5ci realiteifile istoricepe care le prezinki o parte din ahdname-lele acordate dogelui Venetiei 5ci regelui Poloniei, din punctde vedere al formei qi confinutului), in vol. VII Turk Kongresi, Ankara 25-29 Eyliil 1970 KongreyeSunulan Bildiriler (Al VIZ-lea Congres turc de istorie, Ankara 25-29 septembrie 1970, Comuniciirileprezentate Ia Congres), vol. II, Ankara, 1973, p. 473-483; N.H. Biegman, The Turco-RagusanRelationsIzip. Acording to the Firmans of Murad III (1575-1595) extant in the State Archives ofDubrovnik, Mouton, The Hague-Paris, 1967, p. 48-49. In turca modernil, ahitname sau ahidname =tratat (Turkge Sözliik, I, A.-J., Yeni Baski, Ankara, 1988, p. 29-30).

17 Despre man (iertare, protectie), vezi, J. Schacht, art. Amlin, in Encyclopedic de l' Islam,nouvelle edition, B. Lewis, Ch. Pellat, J. Schacht, Paris, Leyda: E.J. Bulle, vol. I, p. 441-442.

18 AGAD, AKW-Tureckie, k. 71, t. 260, nr. 486 (in àlzelname-aua din 1577); k. 71, t. 268, nr.498 (in àlidname-aua din 1591); k. 71, t. 280, nr. 518 (in 'ahdname-aua din 1598); Feridun Bey, op.cit., p. 414, 417 §i BOA, DED, 55/1, LAD, doc. 2, p. 4-7 (in àlidname-aua din 1607).

19 AGAD, AKW-Tureckie, K. 66. t. 19, nr. 41 ('alidnwne-aua din 1525); T. Gokblgin, VenedikDerlet p. 128, 13() ('ahdname-aua din 1553); AGAD, AKW-Turekte, K. 69, t 172. nr329 ( ahcbtame-alia din 1554).

ii-amOn;

'Arfivindela,

11-111,

www.dacoromanica.ro

2 4 V iorcl Panaite

'ahdname lclor se sublinia, in primul rand, existenta unci cercri a regilor poloni deinchciere sau reinnoire a pkii, cercre fkutd, bineinteles, prin intermediul solilor.Astfcl, in 1525, Siileyman Kanuni a acceptat pacea" (sulh) cu Sigismund I,deoarece, acum, Sigismund, care este regele Poloniei (halya Leh !art& WanSigismundus), trimillind pc omul sAu Istanislaus la Pragul meu al Fericirii, a cerut§i s-a rugat (tezarru've istid'ayi eta:0) de la Pr2agul iertArii sä fie pace §iintelegere intre noi (mabeyinde sulh ii-salah olmast)" .

Gäsim aceastä idee §i in 'ahdname-lele ulterioare, ce-i drept intr-o formA maiamplA, in care se specified, in plus, dorinta de reinnoire: deoarece regele Polo-niei... a cerut sA fie pace §i intelegere intre noi, §i s-a rugat sA fie reinnoità carteamea imperialA de legAmant" (...Leh ktrak.. mabeyin sulh a-salah bzere olmasinistid'a muceddeden 'ahdname-i humayunum rica eyledii§i ecilden) .

Când interesele otomane nu erau afectate sau, mai mult, impuneau incheiereasau reinnoirea pAcii cu Po Ionia, sultanul otoman rAspundea afirrnativ la cererearegelui polon. Bineinteles, aveau loc negocieri intre cele doul parti, pdnA la o rela-tivA punere de acord a intereselor lor. Àhdname-lele, conform practicii osmane decancelarie, consemneazA insA clauzele negociate, ca find comunicate" sauporuncite" de sultanii otomani.

Formulele utilizate sugereazA, intr-o oarecare mAsurA, evolutia raporturilorde forte intre cele dou'd pArti de-a lungul secolului XVI. DacA in 1525, SfileymanKanuni comunicd" stipulatiile àhdname-lei celor ce o vor citi: sä se §tie"(ma'lum ola ki) 21 bis , m a doua jumAtate a secolului XVI §i la inceputul secoluluiXVII sultanii Murad III, Mehmed III §i Ahmed I dau" àhdname-le §i porun-cesc" clauze. Astfel, in textele osmane din 1577, 1591, 1598, 1607, formula esteinvariabilA: am dat aceasta carte imperiald de 1e5Amant §i am poruncit ca..." (4bu'ahdname-i hiimayum virdam ye buyurdum ki...) 2. Tranzitia are loc in timpul luiSiileyman Kanuni. n 'ahdname-aua din 1553 gäsim amdndouA formulele: sultanulincepe prin a comunica (ma'lum ola ki 1 sä se §tie) §i sfdr§e§te prin a da porunci"(virdiim ye buyurdum ki)22b's Avand drept criteriu forma diplomatied de'ahdname, tratatele osmano-polone din secolul XVI, aidoma tuturor tratatelorincheiate de Poarta otomanA cu statele cre§tine in aceastA perioada, pot fi caracte-rizate ca acte unilaterale. Analizdnd insä continutul 'ahdname-lelor acordate desultanii otomani regilor Poloniei, concluzia dupA cum vom vedea putin maideparte nu va rnai fi aceea§i.

3.2. Tratatele osmano-polone din secolul XVI erau incheiate pe o duratA detimp limitatà. DupA criteriul duratei de valabilitate, acestea pot fi impArtite in douAcategorii: tratate valabile pe un anumit numAr de ani, specificat in textul acestora;tratate valabile pe timpul vietfi sultanului otoman §i a regelui polon.

20AGAD, AKW-Turekie, K. 66, t. 19, nr. 41; T. Gokbilgin, Venedik Dev let Atlivindeki,

p. 131-132.21 AGAD, AKW-Turekie, K. 71, t. 268, nr. 498 (in 'ahdname-aua din 1591); AGAD, AKW-

Turekie, K. 71, t. 280, nr. 518 (In àhdname-atia din 1598).h" A GAD, AKW-Turekie, K. 66, t.. 19, nr. 41.AGAD, AKW-Turekie. K. 71, t. 260, nr. 486; K. 71 t. 268, nr. 498; K. 71. t. 280, nr. 518.

Ahmcd J-?cridun Bcy, 11, p. 414-415.T Gothilgin, op. cit., p. 128-130.h's

ye

Manp,',u,

www.dacoromanica.ro

9 Conicr i ncgtistou

in prima categoric se inscriu primele trataic osmano-polonc, respectiv celcincheiate pana la pacea ve§nica" din 1533. Durata de validitate a acestor intele-gcri dc pace era cuprinsa intre 2 §i 5 ani. Doi ani" (ad annos duos) sc specifica intratatul din 148923. Pentru 3 ani se incheiasera tratatele din 1494 (ad decursumtrium annorum fecimus)24, 1519 (per tre anniproximi)25 §i 1525 (acceptand opace de trei ani" / iic yzla sulhz kabul idab), . in sfar§it, 5 ani era durata devalabilitatc a tratatului de pace din 1502 (La quale incommencia addi nove diottubre 1502, e deba durar in fino cinque anni futuri, ali nove de ottubre che sono1507...)27 §i, de asemenea, a pAcii din 1528 (per anni cinque hovero)28.

OdatA cu tratatul osmano-polon incheiat la 18-26 ianuarie 1533 (evainrCemazi ill-ahtr 939), durata nu mai este precizatd, ci conditionatA de respectareaclauzelor inscrise in 'ahdname de catre cele douA pärti, mai ales de cAtre regelepolon. IatA, integral pasajul final al 'ahdname-lei din 1607, care consfinte§te rein-noirea pAcii cu Polonia, cel mai complet din seria tratatelor osmano-poloneanalizate de noi: Toate problemele pomenite mai sus (§i) care au fost cerute,avand acum, pe deplin, ilustrul acord al Majestatii mele imperiale, am dat din nouaceastä carte imperialA de legAmant (maceddeden 4bu 'ahdname-i hiimayuntvirdiim) §i am poruncit ca, dacà din partea sus-numitului rege §i a demnitarilor salt§i a altora nu se ive§te nici o purtare care sä cauzeze indlearea pactului §i intele-gerii (akd-t ahd ii-peyman) i sä produd distrugerea clauzelor §i a credintei, §i serespectà, potrivit prieteniei, conditiile sigurantei §i protectiei (Frayt-i emn a-aman) mentionate, atunci §i din partea MajestAtii mele imperiale fac juramant(yemin iderim) cu credinta temeinicA ca, pentru dreptatea lui Allah, creatorulcerului §i al pamantului, §i din respect fall de minunile strdlucitului nostru Profet,Stapanul nostru, sl nu fie incalcat acest tratat (bu muahede), (iar) aceasta pace §iintelegere (bu sulh sA fie §i durabilA (mukarrer ye payddr) §i aceastAprietenie §i impAcare (bu dostluk ye bartvklik) sA fie ve§nicA §i stabilA (miiebbedye ber-karar), in timpul stapanirii mele care cre§te zilnic §i in vremeacalifatului meu puternic §i a sultanului meu adudtor de fericire".

6.. haul cendb-t celalet meabim tarafindan rica eylediikleri cantle zikrolunan hususlar bP-1-temam makbul-i erifim olub miiceddeden 4bu 'ahdname-ihamayunt virdam ye buyurdum ki miiprileyh brat tarafindan ye beklerinden yemucib-i akd-t`ahd u peymen ye ba`i.s-i ihtildl-i §ort ye imera bir va'zi sadirollmiyb zikr olunan 4.erayt-i emn ii-amdni dostluk iizere rPayet iderlerse cendb-iceldlet meabim tarafindan dahi galiza yemin iderimki yen ye gögi

23 AGAD, AKW-Turekie, K.

24 AGAD, AKW-Turekie, K25 AGAD, AKW-Turekie, K .

26 AGAD, AKW-Turekie, K .

AGAD, AK \V-Ttirckic,Poloniae illustrantia. Tonna XIX.

2g AGA D, AKW-Turekie. K .

66, t. 4, nr. 6; Hurmuzuki, vol 11/2, doc. CCLXXX , p. 315-316.66, t. 9, nr. 20; Biblioteca C'zartoryski, IV, 611, p. 35-38.66, t. 17, nr. 36; Biblioteca Czartoryski, IV, 612, p. 177-191.66. t. 19, nr. 41.

K. 66. t. 11, nr. 26; Monumenta Medii Aevi Historica Re.s GestacActa Alexandri... (1501-1506), w Krakowie, 1927, nr. 117, p. 16966. t. 25, nr. 56; Biblioteca C'zartoryski. IV, 859, p. 21.

275

imdn-i

www.dacoromanica.ro


Perverdigar hakkicun ye ulu'aziz Peygamberimiz Efendimiz mu'cizati hurmeticiinbu muahede olunanlardan tecavuz olunmiyub mfiddet-i devlet-i ruz-i efrun ye

zaman-i hilajet sultanat-i sa'adet makrumuda bu mukarrer Yepaydar Ye bu dostluk ye batrivklik miiebbed ye ber-karar olar9.

4. COMERT SI NEGUSTORI iN 'AHDNAME-LELE OSMANO-POLONE

4.1. Tratatele osmano-polone din secolul XVI contin §i ele, ca toate'ahdname-lele otomane prin care se reglementau relatiile cu statele cre§tine, o in§i-ruire a conditiilor sigurantei §i protectiei" (Frayt-i emn ii-ardan) fixate in urmanegocierilor dintre cele cloud pArti. Clauzele", numite in 'ahdname-le andprobleme" (hususlar), cand conditii" (sing. iart; pl. 4artlsr, Frayt sau 4.urut), nuerau numerotate in textele osmane ale 'ahdname-lelor analizate de noi. In acesteconditii singurul criteriu de identificare a inceputului de articol" este, eventual,conjunctia ye = ci. Nici in variantele in latinA, polonezA sau italianA ale tratatelorosmano-polone din secolul XVI nu existA o numerotare a clauzelor.

`ahdname-aua din 1607, care incheie seria tratatelor osmano-polone anali-zate aici, am numArat 22 de articole" care privesc, mai mult sau mai putin, regi-mul comertului §i al negustorilor. Diferentierea clauzelor are un caracter subiectiv.Altcineva ar putea numAra cu 2-3 clauze in plus sau in minus. SA amintim, deexemplu, cA in copia 'alidmane-lei din 1607, cu care incepe Condica 'ahdname-lelor Poloniei" (Lehistan Ahdtzeimesi Defter° de la Ba4bakan1ik Osmanli Arcivi(Istanbul), fiecare inceput de articol" este marcat cu o linie ro§ie scurf& trasatàdeasupra primului cuvant. Astfel, in viziunea copistului, numArul clauzelorreferitoare la comert §i negustori este cu mult mai mic29 b's, deck cel stabilit de J.von Hammer30, sau, acum, de cAtre noi. Cum s-a .ajuns de la cele 2 clauze careprivesc negotul §i negustorii in tratatul din 14943° his, §i pe care le regAsim dispusein aceemi ordine la inceputul tuturor tratatelor ulterioare, la cele 21 probleme"(hususlar) din textul 'ahdname-lei din 160731? DupA cum se observA din tabelulalAturat, aceastA cre§tere s-a realizat prin includerea treptatà, in momentele dereinnoire a tratatelor osmano-polone de-a lungul secolului XVI (1502, 1519, 1525,1528, 1553, 1564, 1568, 1577, 1591, 1598), a unor porunci sultanale care solu-tionaserA anterior multitudinea de aspecte noi ce grevau un comert din ce in ce maiavantajos pentru ambele pArti. Cele mai importante adAugiri se fac simtite in'ahdname-lele acordate de Siileyman Kanuni in 1553, Murad III in 1577, MehmedIII in 1598 §i Ahmed I in 1607. Astfel, in textul 'ahdnwne-lei din 1553, dupA ce

29Ahmed Feridun Bey, Miinfe'ut, vol. IJ, p. 417, BOA, DED, 55/1, LAD, doc. 2, p. 7.

29 his BOA, DED, 5511, LAD, doc. 2, p. 4-7.J. von Hammer, op. cll., VIII, p. 407-415.

lob.%AGA D, A KW-Turekie, K. 66, t. 4, nr. 6.

BOA, DED, 5511, lAD, doc. 2, p. 4-7; Ahrncd Fcridun Bcy, Milq.e'ai. vol. II, p. 414-417.

in

"i)

'I

ve ii-sulah

www.dacoromanica.ro

11 Comert si ncgustori 227

sunt reluate aproape identic clauzele ahdname-lei din 152532, afirmându-sereinnoirea §i confirmarea tratatului" (mu'ahede mukarrer ye miiekked olub), seadaugA noi clauze, inclusiv patru care se referA la comert §i negustori33. 0adAugire substantialA se observA in 'ahdname-aua din 1577, and apar cinci noiclauze care le intalnesc pe cele vechi, reflectând, in acela§i timp, abuzul. Douil noidispozitii sunt incluse de Mehmed III in 'ahdname-aua din 1598. La cerereasolului polonez Szczesny Herbert34, se stipuleazA cu tArie ca negustorii polonezi sAfie scutiti de a plAti reft akvesi35 §i kasab akgesi36. In acela§i timp, este inclusä odispozitie anterioarA prin care se interzice a se cere vamA (gamriik) pentru gurtg-iiadu§i de negustorii polonezi: S-a dat ilustra mea poruncA cu semnAtura meaimperialà... SA se procedeze in conformitate cu ea" (hatt-i hamayunumla fermanalipnzm sadir olmudzr. Mucibi ile amel oluna)37.

In sfar§it, 'ahdname-aua a.cordatà de Ahmed I in 1607 marcheazA un noupunct de reper. DupA ce reia aproape identic tratatul din 1598,- precizAnd: Condi-tiile (mai sus) arAtate au fost confirmate §i tinute in cinste §i de care Maiestateamea imperialA (tasrih olunan prtlar cenab-i celalet meabim tarafindan dahimukarrir ye mu'teber tutzlub)38, sultanul mai adaugA in afarA de acestea" (bundangayri) alte ppte clauze. Ce-i drept, doar trei aveau §i un continut nou, restulreluand stipulatii din 'ahdname-lele anterioare.

Din cauza acestui mod de realizare a intelegerilor de pace, in `ahdname-leclauzele referitoare la comert §i negustori nu sunt grupate, ci intercalate cu altedispozitii referitoare la despAgubiri, prizonieri, soli, relatii cu vecinii etc.

Pe de altA parte, conform principiilor de redactare a unui berat (diploma),toate dispozitiile din 'ahdname-le sunt adresate, mai mult sau mai putin explicit,autoritatilor teritoriale cu care negustorii din Polonia, Imperiul otoman sau Mol-dova intrau in contact pe drumurile sau in timpul activitatilor comerciale (voie-vozii romani, sangeacbeyi, intendentii schelelor, strângAtorii de taxe §i impozite,judecAtorii etc.).

4.2. Vom da in continuare un tebel ce prezintA evolutia clauzelor din tratateleosmano-polone incheiate intre 1494 §i 1607, care definesc regimul comertuluipolono-moldo-osman §i al negustorilor care il practicau. Numerotarea articolelor"este pur orientativA, §i o facem pentru a ne folosi de ea in comentariul nostru.

32 LuArn ca termen de comparatie 'ahdname-aua din 1525, intrucAt este singurul tratat incheiatinainte de 1553, al cArui text turco-osman s-a pastrat (AGAD, AKW-Tureckie, K. 66, t. 19, nr. 41).

33 T. Gokbilgin, Venedik Devlet Arfivindeki Vesikalar, in Belgeler. Turk Tarih BelgeleriDergisi", Cilt 1, Say 2/1964, p. 128-130.

34 Tadeusz Majda, A Letter by Sultan Mehmet III to King Sigismund III in PolishTranscription, in Rocznik Orientalistyczny", t. XXXVIII, Warsawa, 1976, p. 199-203.

35 Reft akgesi sau reftiye = taxA de export, de plecare.36 Kasab akfesi sau kasabiye = taxii pe anirnalele aduse la Istanbul.

AC;AD, AKW-Tureckie, K. 71, t 280, nr. 518.tIm1LA.1Fuidun buy, Münveai, ii, p. 416 417, BOA, DED, 55/1, LAD, doc 2

37

www.dacoromanica.ro


CLAUZELE TRATATELOR OSMANO-POLONECARE DEFINESC REGIMUL COMERTULUI SI NEGUSTORILOR (1494-1607)

Clauve privind regimulcomertului

§i al negustorilor1494

1502

1519

1525

1528

1553

1554

15641568

1577 1591 1598 1607

I. Clauza generalä privindlibertatea de a circula, aface comert, cu plata ta-xelor vamale §i garanta-rea protectiei negustorilor§i mArfurilor (In regim dereciprocitate).

x x x x x x x x x

II. Inviolabilitatea mo§teni-rii (in regim de reciproci-tate).

x x x x x x x x x

III. Rezolvarea litigiilor dintrecreditorii polonezi §i de-bitorii otomani.

x x x x x x x x

IV. Responsabilitatea indi-vidualA pentru imprumutneachitat (borc) §i faptepenale" (ganah).

x x x x x x x

V. Garantarea protectieinegustorilor i marfu-rilor dupA plata vAmii(gamrak).

x x x x x x

VI. Aspecte de tehnicA juri-dicA privind rezolvarealitigiilor dintre negustori:necesitatea documentelorscrise (sicil, haccet, teme-ssak); respingerea mArtu-riei false (yahid-i zar ile).

x x x x x x

VII. Libertatea de a treceNistrul, negustorii celordouA parr find protejatide autoritAiile otomanedin sancak-urile Silistra4i Akkerman.

x x x x x x

VIII. Interzicerea confis-cArii cailor negustorilor(tiiccar bargirlart).

x x x x x x

IX. Voievozii Moldovei sAnu ia impo7itc §i vAmimai mari de la negus-torti cclor dotia pair.

x x x x

www.dacoromanica.ro

13 Cornell si ncgustori 229

Clauze privind regimulcomerptluial negustorilor

14941502

1519

1525

1528

1553

1554

1564

15681577 1591 1598 1607

X. Protectia negotului cin-stit (istikainet iizere tica-ret); folosirea drumurilorpublice, plata vArnii le-gale.

x x x x

XI. Plata giimrdk-ului con-form obiceiului si legiicadet ye kanun iizere).Scutirea de alte taxe laIstanbul, Brusa si Edirne(reft akcesi, kasabakcesi).

x x

XII. Scutirea de giimriikpentru gurukii adusi denegustorii polonezi.

x x

XIII. Interdictia adresatAnegustorilor polonezi dea aduce monedA falsA 'InImperiul otoman.

x

XIV. Reafirmarea responsa-bilitAtii individuale pen-tru finprumut (borc) ne-achitat.

x x x x

XV. Dreptul negustorilordin Po Ionia de a rAscum-Ora robi luati dintre su-pusii regelui.

x x x x

XVI. La Brusa, vama (gam-riik) sA se ia potrivit legii(kanun iizere), nu maimult.

x x

XVII. Reafirmarea libertatiide negot la Adrianopol(Edirne)§i Brusa.

x

XVIII. Litigiile dintre ne-gustorii polonezi sA fierezolvate de seful carava-nei (karbanbasilart).

x

XIX. Rezolvarea litigiuluidintre un creditor otomansi un debitor polonezconform documentuluiscris (teinessük).

x

§i

_

www.dacoromanica.ro

230 V iorcl Panaite 14

Clatue privind regimulcomertulul

i al negustonlor1494

1502

1519

1525

1528

1553

1554

1564

1568 1577 1591 1598 1607

XX. Realirrnarea plii vii-mii (giimriik), o singuradata, la Istanbul.

x

XXI. Protectia negustorilorpolonezi Impotriva tatari-lor. Despagubirea.

x

XXII. Reafirmarea scutiriide reftiyye §i kasabiyye,in general de dartleneinscrise in ahdname.

x

TOTALUL CLAUZELOR: 2 3 4 8 8 13 13 14 21

5. LIBERTATI, DREPTURI, PRIVILEGH

incercand a defini conditia negustorilor in tratatele osmano-polone esteevident CA, in primul rand, trebuie sä raspundem la intrebarea: cine erau subiectiila care se face referire In 'ahdname-le?

Ca un reflex al principiului de reciprocitate care domina tratatele osmano-polone, este folosita Inca din prima clauza care se refera la comert formulanegustorii celor doua parr (iki canibin bazerganlart). Prin ea erau acoperiti atatsupu§ii regelui polon, cat §i cei ai sultanului otoman. La ambele categorii se referaclauza generalä (I) prin care se acorda libertate de intrare, circulatie §i ie§ire,libertate de comert §i se garanta protectia vietii, libertätii §i marfurilor. Aceea§iformula este invocata de sultanii otomani in fata autoritätilor osmane din sancak-urile Silistra §i Cetatea Alba §i a voievozilor Moldovei, in scopul de a se facilitatranzitul negustorilor §i a li se asigura protectia (VII, IX).

in celelalte articole ale tratatelor, se face referire, in mod distinct, la treicategorii de supu§i" antrenati in activitäti comerciale intre Imperiul otoman, Mol-dova §i Polonia. De regula, supu§ii regilor polonezi sunt definiti, din perspectivasultanilor otomani, printr-o formula politico-teritoriald: negustorii care yin dintara regelui mai sus-pomenit" (mezbur ktral memleketinden gelen bazerganlar...);negustorii care yin din Tara Le§eascr (vilayet-i Lehden gelen bazerganlar). Eisunt numiti insä §i prin expresii globale cu caracter socio-economic, de tipultagma negustorilor" (taccar tayfesi) sau negustorii regelui" (ktrahn bazer-ganlart), care par a indica o categorie profesionalä bine definitA §i cu stranselegaturi interne, respectiv o categorie de comercianti" oficiali ai curtii poloneze.

Intr-una din clauze (X), ce apare in 'ahdname-lele din 1577, 1591 §i 1598dar §i in cele din sccolul XVII), negustorilor li se aplica, deopotriva, criteriulpolitic §i cel rcligios: arrnenii supu§i ai regelui §i alti negustori necredincioi"

www.dacoromanica.ro

15 Cornell §i ncgustori 23

(bra 1m eli altmda ermeni ye sayr kefere bazerganlar)39. Toate aceste formulc setopesc in expresia generala negustorii polonczi" cph bazerganlar), pe care ointfilnim in clauzele finale ale 'ahdname-lei din 1607 ().

Supu§ii sultanului sunt, la randu-le, subiecti ai regimului de reciprocitateinstituit prin tratatele osmano-polone fata de straini". Sultanii Ii definesc supu§iiprin formulele: negustorii no§tri" (bizim bazerganlartmzz...) sau cineva dinTärile noastre bine plzite" (Memalik-i Mahrusemizden bir kimesne...).

Tratatele osmano-polone mai reglementau, dar, vag, §i statutul juridic alsupu§ilor voicvozilor moldoveni. In 'ahdname-aua din 1607 se face referire,astfel,la negustorii din tinuturile Moldovei" (Bogdan vilayetlerinin bazerganlan) .

5.1. LIBERTATEA DE A CIRCULA

Libertatea de a intra, a circula, dar §i a ie§i din Imperiul otoman era primuldrept acordat de sultani supu§ilor regilor Poloniei in 'ahdname-lele din secolulXVI. incepand cu tratatul din 1494, acest drept era stipulat printr-o clauza generala(I), care deschidea, de altfel, seria dispozitiilor referitoare la comert §i negustori intratatele osmano-polone. De remarcat formularea acestei clauze dupa principiulreciprocitatii, aplicat de regulä in tratatele incheiate de otomani cu statele cre§tinedin zona de frontiera (Venetia, Ungaria, Imperiul habsburgic, ulterior, Rusia).negustorii celor doua parti se stipula in 1577 sa vinA §i sä plece pe42mare §i peuscat" (iki canibin bazerganlan denizden ve karadan gelab ye gidUb) . TotodataInsä, in 'ahdname-le se fac, lncepand cu 1553, respectiv 1577, douà precizariprivind traficul negustoresc in zona: una cu caracter de privilegiu §i alta cu mantade interdictie. Astfel, intr-una din clauze (VII)43 se poruncea autoritatilor otomanedin sangeacurile de Silistra §i Cetatea Alba sä permità, alaturi de slujitorii Portii,numai negustorilor celor doua parti de a urma drumurile ce duceau in Po Ionia. Pede alta parte, incepand cu 'ahdname-aua din 1577 apare o clauza (IX) prin care seinterzice negustorilor care veneau din Po Ionia §i tranzitau prin Moldova spre sudulDunarii sa vinä pe drumuri ascunse" (mahuf yollartn), recomandandu-le savinA pe drumurile pe care yin negustorii din vechime" . Motivul real, neinvocatexplicit in tratat, era impiedicarea evaziunilor fiscale la care se pretau negustoriiprin evitarea traseelor vamuite. Se argumenta, de data aceasta explicit, ca ocolireadrumurilor umblate" (revinde) i-ar fi putut expune la jaful räufacatorilor" (ehl-ifessad). De altfel, legatura stransa dintre traficul §i negotul cinstite" (istikametlizere) §i protejarea vietii §i marfurilor era subliniatä §i de voievodul Moldovei

39 AGAD, AKW-Turekie, K. 71, t. 268, nr. 498, §i K. 71, t. 280, nr. 518. in 'alulname-aua din1577: ye kiralin eli cdunda olub ermeni ye sayr keferenden olan bazerglinlar (AGAD,AKW-Tureckie,K. 71, t. 260, nr. 486)

4° Ahmed Feridun Bey, MiThe'cu, II, p. 414-417, BOA, DED, 55/1, LAD, doc. 2.41 Ibidem,11, p. 415; BOA, DED, 55/1, LAD, doc. 2, p. 4-5.42 AGAD, AKW-Turekie, K. 71, t. 260, nr. 486.43 T. Gokbilgin, Venedik Devlet Arfivindeki, p. 129-130. Identic in copia original5 ernisA in

evasil Multarrem 962/6-15 decembrie 1554 (AGAD, AKW-Tureckie, K. 69, t. 172, nr. 329) §i in`ahdname-lelc u 1 tcri mire).

44 AGAD, AKW-Tureckie, K. 71, L. 260, nr. 486.

Si

www.dacoromanica.ro

Viorel Panaite I 6

intr 0 poruncA adresatA la 10 decembrie 1613 pArcAlabilor de Cern Anti, Hotin §iSoroca. tefan Tom§a le indica sà-i protejeze pc negustorii care ar fi trecut pedrumurilc comercialc apArate de ei. Comentfind acest caz, N. lorga completa:Numai dacA ar evita aceste drumuri mari, cu locuri de vamA, ei i§i vor primejduimArfurilc"45.

5.2. SIGURANTA VIETH SI AVERII

Acordarea dreptului de a circula liberi in Imperiul otornan presupunea §igarantarea inviolabilitAtii persoanei §i mArfurilor negustorilor. in textele osmaneale 'ahdname-lelor din secolul XVI acest drept, acordat tot in regim dereciprocitate, se exprima foarte simplu Inca din clauza I: sA nu se facA pagubA §istricAciune avutului i sufletului cuiva" (kimesnenin maltna ye nefsine zarar yeziyán olnitya) .

Protectia" (aman) garantatA negustorilor veniti din Po Ionia de sultanulosman se traduce in 'ahdname-le prin interdictia adresatA autoritAtilor teritorialede a se face supArare" (rencide) negustorilor, in cazul in care ace§tia respectauregimul vamal (clauzele I, V, VIII, X). in douA rAnduri (X, XXI) se face referiredirectA la cei ce puteau cauza atacarea §i jefuirea caravanelor negustore§ti (X,incepAnd cu 1577 raufacatori = ehl-i fessadn XXI, incepand cu 1607 ceatatAtArascA = tatar tayfesi"). i intr-un caz §i intr-altul, cei in mAsurA (voievodulMoldovei, sangeacbeii, judecatorii etc.) erau obligati sä actioneze pentru impie-dicarea acestora de a ataca tagma negustoreascA", pentru prinderea §i pedepsirealor §i, mai mult, pentru inapoierea fall lipsa" (br-kusur) a marfurilor jefuite cAtrecei pAgubiti. Conditiile esentiale impuse negustorilor pentru a beneficia deprotectie constau in respectarea regimului vamal, prin plata impozitelor stabiliteprin cutumA §i lege §i, in consecintA, folosirea drumurilor comerciale obi§nuite,vamuitte". Acestea marcau, de altfel, a§a-numitul negot cinstit" (istikamet iizereticaret) , cerut de sultanii otomani incepAnd cu 'ahdname-aua din 1577. EstesubliniatA, de acum inainte, interdependenta dintre acest tip de trafic-negot §iprotejarea vietii §i bunurilor negustorilor. Si negustorii care yin §i pleacA in modcinstit sA nu fie suparati, <ci> sA li se ia vama potrivit vechii legi" (ye istikametüzere gehlb 6i den bazerganlar rencide olunmayub giimrakleri kanun-t kadimazere oluna) .

Problema mo§tenirii §i respectArii dispozitiilor testamentare reprezintA oformA de manifestare a sigurantei mArfurilor §i avutului, de data aceasta dupAdisparitia proprietarului sau posesorului. Shari'a prevedea deja cA la moartea unui

45 Nicolae lorga, Istoria comerfului rontlinesc,In Opere economice, Bucure§ti, 1982, p. 610.46 Formula este neschimbatii din 1525 panà in 1607 (AGAD, AKW-Tureckie, K. 66, t. 19, nr.

41 pentru àhdncune-aua din 1525).47 AGAD, AKW-Tureckie, K. 71, t. 260, nr. 486.48 Ahemd Feridun Bey, Miirqe'at, II, p. 417, BOA, DED, 55/1, LAD, doc. 2, p. 7.49 in àlulnwne-ana din 1577 (AGAD, AKW-Tureckie, K. 71, t. 260, nr. 486).s() in àlulname Icle din 1591 §i 1598 (AGAD, AKW-Tureckie. K. 71, L. 268, nr. 498; K. 71, 1.

28(. nr 518)

111

- -

www.dacoromanica.ro

17 Cornell i negumori 233

strain (miiste'tnin) in Casa Islamului", amãn-ul garantat lui rAmane valahil i

pentru -)unurile ce-i apartineau, mo§tenitorii putand sA le ducA in afara Casei Isla-AceastA stipulatie apare chiar in primele Capitulatii" acordate dc statele

musulmanc cre§tinilor. In `ahdnanze-lele otomane acordate Venetiei, Frantei,Angliei, dar §i Ragusei, ea devine o clauzA standard": averea negustorilor strAinicare mor in Imperih nu va fi preluatA de Vistieria publicA otomanA, ci va fi pAstratApentru mo§tenitori . In tratatele osmano-polone una din stipulatiile cele mai tim-purii (clauza II) prevedea preluarea bunurilor testamentare (muhalefat, sing. muha-lef. = mo§tenire) de care starostele caravanei §i transportarea lor in Polonia pentrua II predate mo§tenitorilor legitimi (varis). i in aceastA chestiune reciprocitateaeste afirmatA explicit: ...dacA cineva dintre negustorii no§tri moare (fevt olursa) inTara Le§eascA precizeazA sultanul Murad III regele sA procedeze, de asemenea,in chipul arAtat" (kiral dahi vech-i mcsruh iizere eyleye)53. Repetarea cu asiduitat5ea acestei clauze de la primele tratate osmano-polone (ea apare Inca din 1494) 4

reflectA, de fapt, desele incalcari ale acestei reguli. Cvetana Georgieva ne oferAexemple de interventii mai ales ale sultanului Siileyma5r51 Kanuni pe langAautoritAtile poloneze pentru rezolvarea problemei mo§tenirii .

5.3. LIBERTATEA DE A FACE COMERT

Garantarea dreptului de a circula liberi in Imperiu pentru negustorii venitidin Polonia este InsotitA de acordarea libertatii de a face comert, tot in clauza I §itot in regim de reciprocitate. Acest drept, specific categoriei neguerilor, dar acor-dat, uneori, §i altor supu§i ai regelui veniti la PoartA, precum solii , este reafirmatin mai multe randuri in 'ahdname-lele din secolul XVI. Aproape de fiecare data, sepune accentul pe respectarea regimului vamal de care autoritatile teritoriale polo-neze, romane§ti §i otomane, dar §i de catre negustorii in§i§i (I, V, IX, X, XI, XVI,XX, XXII). Nu se pomene§te in tratatele analizate nici un cuantum pentru vAmi §ialte impozite. Nici mAcar pentru giimriik, care trebuia sA se perceapA pentrumarfurile negustorilor polonezi, o singurA data, la sosire, respectiv la plecare, in §idin Imperiul otoman (de regulA, la Istanbul, Adrianopol sau Brusa) (XI, XVI, XX).Sunt indicate, insA, izvoarele juridice care fixau regimul vamal §i se cerea in modrepetat respectarea acestora: potrivit obiceiului §i legii" ('adet ye kanun iizere) (I,V); in Moldova sa se dea in chipul §i in cuantumul in care se dau de obicei" (ne-

51 I. Mouradgea d'Ohson, Tableau general de l'Empire Othoman, vol. V. Paris, 1824, p. 37-44. El traduce §i comenteazA celebra lucrare a lui Ibrahim al-iialebi (m. 1549), Miilteka al-abhur(Confluenta mdrilor).

52 N.H. Biegman, op. cit., p. 48-49.53 AGAD, AKW-Tureckie, K. 71, t. 260, nr. 486.

AGAD, AKW-Tureckie, K. 66, t. 9, nr 20; Biblioteca Czartoryski, IV, 611, p. 35-38.55 C. GeorgieVa, op. cit., p. 43, 44, 46. 48749.56 Un exemplu din 1585 ni-1 okra" I.H. Uzunçarill, Osmanli Tarihi. 11. Cilt (Istoria Otomand.

Vol. 11), Ankara, 1949, p. 678, n. 1.

"

www.dacoromanica.ro

234 Viorcl Panaite 18

vecihle e ne-mikdar viregelmiVer i.se ana gore vireler) (IX)57; potrivit vechiilegi" (kanun-i kadim iizere) (XI, XVI)58.

In mai multe clauze sunt enumerate, chiar reluate, privilegiilc fiscale acor-date negustorilor veniti din Po Ionia: vama (giimriik) pe marfurile aduse in ImperiBlotoman sau cumpArate pentru a fi exportate se achita o singura data (XX) ;

scutirea negustorilor de alte taxe, precum reft akvesi §i kasab akcesi (XI, XXII);scutirea gung-ilor cu care negustorii veneau in Imperiu de taxa vamalA (XII) .

Tratatul osmano-polon din 1607 mai inglobeaza Inca doua dispozitii"privind activitatea comerciala a negustorilor veniti din Po Ionia in Imperiulotoman: libertatea de a aduce §i vinde marfuri, oricat §i oricui, la Adrianopol §iBrusa (XVII); interdictia de a introduce in circulatie monedA cu titlul depreciat, inspecial gung-ul leonin, prin care se desemna talerul olandez (XII)61.

5.4. PRIVILEGII JUR1DICE

'Ahdname-lele acordate de sultanii otomani unor state europene au preluat ocutumA medievala, potrivit cAreia strAinul ramanea, in orice loc s-ar afla, supuslegii suveranului propriu. n dreptul international privat acest sistem a fost numitpersonalitatea legilor"62.

In tratatele osmano-polone din secolul XVI se pot distinge douà categorii deconflicte: litigiile ce puteau apare intre supu§ii celor douA parti (contractele devanzare-cumparare; imprumuturile neachitate; infractiuni cu caracter penal =giinah), pe de o parte, §i litigiile care surveneau in interiorul tagmei negustorilor"(tiiccar tayfesi) veniti din Po Ionia, pe de aka parte.

!ilea din 1502 este inscrisa o stipu1ape63, reluatA ulterior rail modificare,clauza (III) impusa de desele litigii care apareau in timpul activitatilor comercialeintre creditori §i debitori. Rezolvarea lor in Po Ionia urma a fi de competentajudecatorului" acelui loc" (ol yerin hakimi)64. Pe de alta parte, la fel ca in toate'ahdname-lele acordate statelor occidentale, §i in tratatele osmano-polone gAsimdar in regim de reciprocitate dispozitii privind responsabilitatea individualA, atat

57 Ahmed Feridun Bey, Miiwe'at, II, p. 415-416 (pentru 1607); AGAD, AKW-Tureckie, K. 71,t. 280, nr. 518 (pentru 1598).

58Fiecare ora§ dispunea de un regulament vamal (kanunname) cuprinzAnd cuantumul taxelor ce

trebuiau percepute pentru marfurile ce intrau §i ie§eau, ca §i pentru mArfurile vândute pe piata local&Gumruk era un impozit pur fiscal impus pe valoarea bunurilor importante sau exportate, Mfg

a intere.sa caracterul mArfii sau locul sal de origine. Difereno era fileutA numai dupA nationalitatea"sau eatvoria juridia a negustorului (N.H. Biegman, op. cit., p. 47, n. 5).

scrisoare sultanalA din ianuarie 1617 cAtre regele Poloniei se confirmA aceastä scutire(E. de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria rondinilor, Supl. 11, Vol. II (1601-1640),Bucuresti, 1895, p. 423, d. CCVIII).

61BOA, DED, 55/1, LAD, doc. 2, p. 4-7; A. Feridun Bey, MiinWat, H, p. 414-417; M.

Maxim, Considerations sur la circulation mongtaire dans les pays roumains et l'Empire ottomandans la seconde moitié do XVIe siecle, In RESEE, 3/1975, P. 414.

ts2Grigore GearnAnu, Drept interna/iona/ public, Bucure§ti, 1981, vol. I, p. 385.

61 AGAD. AKW-Tureckie, K. 66, t. I 1, nr. 26; Monutnenta Medii Aevi Historica, nr. 117,

64 In tcxtul osman al `ahdname-lci din 1525 (ACAD. AKW-Tureckie, K. 66, t. 19, nr. 41).p. 169.

int-o

www.dacoromanica.ro

1 9 Comcq i ncguston 235

in privinta imprumuturilor neachitate, cat §i a unor infractiuni cu caracter penal(giinah). 0 prima stipulatie (IV) cu acest continut apare incd din 1525, reflex alabuzului ce apare in practicA, de a considera ncgustorii veniti dintr-un stat intr-altul ca formand o comunitate (tayfe) cu responsabilitate colectivd.

Trebuie subliniat cA abuzul nu dispare odatA cu inscrierea in tratateleosmano-polone a clauzei care il combate. Mai mult, dublarea vechii clauze cu ostipulatie aproape identicA (XIV), incepand cu 1577, trAdeazA intensificareaabuzurilor la care erau supu§i negustorii. SA nu fie retinutA tagma negustorilorpentru datoria altcuiva se preciza in 'ahdname-aua din 1598 atat timp cat nuexista cheza§ pentru paguba avutiei". (Ve bir Fayrt kimesnenin borct ican zarar-rmala kefil olmiymca taccar tayfesi tutulmiya)6 .

Incepand cu 1553, in privinta litigiilor dintre supu§ii regelui polon §i supu§iiotomani, apar noi precizAri, ce-i drept, sumare §i cu caracter preventiv. In acest sens,se porunce§te instantelor care primesc plangerea" (da'va)§i judecA procesul sä nu iain seamA decal dovezile scrise (sicil, hiiccet, temessiik) (VI, XIX), sA nu ia de6,cizii inabsenta uneia din pAili (VI), sA nu accepte martori mincino§i ziir ile) .

Rezolvarea litigiilor ce apareau intre negustorii ce formau o caravanA"venitA din Polonia de cAtre §eful acesteia era o practicA cutumiarA. Atata timp catea nu era incalcatA, apare a fi fost farA rost inscrierea in tratate a unei clauze care s-o apere. Realitatea durA o impune insA de la inceputul secolului XVII. UrmArind sAinlAture orice ingerintA a autoritAtilor otomane, in conditiile in care abuzul acestoradevine tot mai frecvent, in 'ahdname-aua din 1607 este inclusA pentru prima datA oclauzA (XVIII) care prevedea cA disputele ye kal) ce se iveau in cadrul tagmeinegustore§ti" (tiiccar tayfesi yaninda) sA fie rezolvate de §eful caravanei lor"(karaban-ba§.dart)67.

5.5. REGIMUL JURIDIC AL NEGUSTORILOR

In concluzie, ne putem intreba ce regim juridic a fost aplicat in Imperiulotoman negustorilor veniti din Polonia in secolul al XVI-lea? Pentru a rAspundetrebuie sA avem in vedere o triplA raportare: a) la statutul supu§ilor sultanului(musulmani §i / sau nemusulmani); b) la statutul altor negustori strAini veniti inImperiul otoman din alte state cre§tine; c) la statutul negustorilor otomani interitoriile poloneze.

a) 0 primA imagine ne oferA tratatele de drept islamic al popoarelor.Conform feriat-ului, supu§ii regelui polon erau considerati pe teritoriul otoman afi maste'mini, deci beneficiari ai unei protectii temporare (amcin) oferitA de sultan.Pornind de la aceastA premisA, putem spune cA supu§ii regelui polon aflati pe

65 AGAD, AKW-Tureckie, K. 71, t. 280, nr. 518. in textul `ahdnume-lei din 1591: Ve hir gayrikimensnenin horct kith tucir tayfesi tutulnuya (AKW-Tureckie, K. 71, t. 268, nr. 498).

66 T. Gokbilgin, Venedik Devlet Arcivindeki, p. 128-130 (pentru 1553). Clauza XIX apare abiain ahdname-aua din 1607 (Ahmed Feridun Bey, Milwe'at, II, p. 416-417, BOA, DED, 55/1, LAD,doc. 2, B. 6-7.

Ahemd Feridun Bey, Miin.K'at, II, p. 416-417, BOA, DED, 55/ I , LAD, doc. 2.

(hi

(sahid-i

www.dacoromanica.ro

236 Viorel Panaite ?()

teritoriul Tdrilor bine pAzite" aveau un statut difcrit si dc ccl al musulmanilor, side cel al supu§ilor tributari ai sultanului, zimmii (crestini, evrei, armeni). Avcau,dcci, un regim special6 .

b) Pe de altà parte, in uncle documente emise de cancelaria otomanA (name-ihilmayun, 'ahdname) in a doua jumAtate a secolului al XVI-lea, Po Ionia era con-sideratA de sultani printre statelc cre§tine, alAturi de Franta si Venetia, ai cArorsupusi, in special negustorii, beneficiau in Imperiul otoman de anumite privi-legii": ...la tel cum negustorii Poloniei ci Franfei yi Venefiei yin 4.i pleacci Iiscria Murad III (1574-1595) reginei Angliei, Elisabeta I (1558-1603), pc 8 Conazial-evvel 988/21 iunie 1580 , negustorii tArii voastre sà aducA, de asemenea,marfuri in Tari le mele bine pAzite si sä ia marfuri..." (Leh ye France ye Venedikbazergilnlart gelab gitdirgi iizere sizin yilayetiniz6i9n bazerganlar dahi Memalik-iMahrusemize metli getilrilb ye metc2' alub gidiib) . Cu alte cuvinte, comerciantiipolonezi se bucurau, in principiu, de aceleasi privilegii comerciale ca negustoriiveniti din Venetia, Franta, Anglia, Oolanda. Aveau, deci, putem spune, regimulclauzei nafiunii celei mai fayorizate" .

c) Trebuie sA subliniez, totodatà, ca o trAsAturd fundamentalA a tratatelorosmano-polone, structurarea lor pe baza principiului reciprocitAtii. Ele se deose-besc, astfel, de Capitulapile" acordate de sultanii osmanlii statelor occidentale, caFranta, Anglia, Olanda, dar se aseamanA cu tratatele incheiate de Poarta osmanA cuVenetia, Ungaria, Imperiul habsburgic. Libertatea de a circula §i de a face comert,siguranta persoanei §i a marfurilor, respectarea dispozitiilor testamentare,procedura de judecatA a litigiilor, abolirea responsabilitAtii colective, respectarearegimului vamal sunt drepturi si obligatii care se aplicA, in mod egal, negustorilorcelor douà pArtr (iki canibin bazergElnlart).

Conform 'ahdname-lelor sultanale analizate aici, negustorilor veniti dinPolonia in Imperiul otoman li se acordau anumite libertAti, cu conditia ca §inegustorii supusi ai sultanului sA se bucure de acelea§i drepturi in Polonia. Aveaudeci, un regim de reciprocitate71.

611 Potrivit regimului special, a§a cum este definit In dreptul international privat, strainul areanumite drepturi §i obligatii stabilite prin legi interne §i / sau tratate internationale (Ion Filipescu,Drept international privat, Bucure§ti, 1991, p. 198-203; Gr. Geamanu, op. cit., I, p. 385-386.

69 Susan Skilliter, William Harborne and the Trade with Turkey. 1578-1582. A DocumentaryStudy of the First Anglo-Ottoman Relations, London, Oxford University Press, 1977, p. 247; I.H.Uzunçar§ili, On dokuzuncu astr ballarma kadar miinasehattna dair vesikalar(Documente referitoare Ia relatiile turco-engleze plind Ia Inceputul secolului XIX), Belleten", 13Cilt, 51 Sayi, 1949, p. 616, 617. Comparatia cu statutul negustorilor polonezi (alaturi de cei ai Frantei

Venetiei) o gäsim, de asemenea, In Capitulatiile" ('ahdname) acordata de sultanul Mehmed III(1595-1603) in 1601, aceleemi regine (Ahmed Feridun Bey, Miinfe'at, If, p. 382).

70 Dupil dreptul international privat, conform regimului clauzei natiunii celei mai favorizate,strainul se bucura, printr-un tratat incheiat intre douà state, de tratamentul cel mai favorabil acordatunor state tate (Ion P. Filipescu, op. cit., p. 198-203; Gr. Gearnanu, op. cit.. I, p. 385-386).

71 Conform regimului reciprocitatii, drepturile unui strain stint acordate de un stat cu conditiaca cetatcnii sai sa se bucure de acelemi drepturi in celalat stat (Thidem).

Turk-1ngiliz

si

www.dacoromanica.ro

'7 1 Comer( i negustori 237

6. TRADUCERE72

Oferim in incheiere traducerea clauzelor referitoare la comcr i negustoridin 'ahdname-lele acordate de sultanii otomani regilor polonezi in secolul XVI §ila inceputul secolului XVII. Ca punct de reper, am luat textul original al 'ahdna-me-lei din 1598, la care am raportat textele `ahdnatne-lelor din 1525, 1553-1554,1577, 1591 §i 1607, ale caror originale sau copii s-au pAstrat in limba turco-osmand.

Clauze despre comerf vi negustori Inscrise incepiind cu 'ahdname-auadin 1525:

I. Negustorii celor douA pAr(i sA vinA i sä plece pe mare §i pe uscat(denizden ye karadan) §i sA \Ina' §i sA cumpere 3. SA achite impozitele (ritssumu)oricare ar fi ele, potrivit obiceiului §i legii (adet ve kanun iizere) din locul in carese aflà. SA nu se facA pagubA §i stricAciuni (zarar ye ziyân olmtva) avutului §isufletului cuiva74.

H. i dacA vreunul dintre negustorii care yin din Tara LeFascA moare (murdolur ise) in TArile mele bine pAzite, mo0enirea celui rAposat (miiteveffanin muha-lefan) sA nu fie luatA de cei din aceastä parte, (ci) sA fie predatA §efului caravaneilor (kclan-ba§larina)75, care, plecand in (am l eor,sA o dea mo0enitorilorlerine) .

dacA cineva dintre negustorii no§tri moare (fevt olur ise)77 in TaraLe§eascA, regele sA procedeze, de asemenea, in chipul arAtat (ktral dahi vech-ime§Tuh iizere eyleye).

III. i dacA cineva din Pride noastre bine pAzite ajunge datornic facd decineva din lara regeluii8oriunde s-ar intampla aceasta, atunci sä se deschidA procesla judecAtorul (hakim) acelui loc, §i dupA ce se va face cercetare 0 se va stabili(adevArul), sA se inapoieze de indatA stApanului (sahib)79, dreptul sAu.

IV. Si pentru datoria (borc) §i vina (glinah)8° cuiva, sA nu fie relinutaltcineva i sA nu i se Lel necazuri, atata timp cat nu este cheza (kefil) pentrupaguba avutului.

72 Pentru verificarea traducerii `ahdname-lei din 1607 multumim profesorului Mihai Maximde la Facultatea de Istorie din Bucure§ti.

73 Bey've cira = vânzare §i cumpärare, sau, Intr-un cuvânt, comer/. Deci, se poate traduce §i:sä facd comert".

74 Mal = proprietate, posesiune, avere, bogAtie, marfil, avut, bunuri; nefs, nefis = suflet,persoana, via15. Deci, se poate traduce §i: bunurilor §i vietii nimanui".

75 Kdrban = kervan, sunt cuvinte de origine persanl; Karban-baft = starostele caravanei.76 ... . = mo§tenitor.77 De remarcat, folosirea pentru verbul a muri a doug variante cu semnificaii profunde: fey:

olmak pentru supu§ii sultanului, In special musulmani; murd olmak pentru necredincio§i (DivanKélékian, Dictionnaire turc-francais, Constantinople, 1911, p. 1148).

78 Hakim = conduator, guvernator, judeditor.79 Sahib = stpãn. proprietar, posesor, protector.

Giinah = picat, vinii,8 I Kefil = garant, cheza§. Kefalet = garantie, che74ie.

crirna.

www.dacoromanica.ro

238 Viorel Panaite

Clauzele care se adaugii Incepilnd cu 'ahdname-aua din 1553:

V. Si negustorii82, dupà ce-§i platesc vama potrivit obiceiului §i legii (adet yekanun iizere), sa nu fie irnpiedicati §i suparati de nimeni.

VI. 51 diferendul" unui ncgustor cu cineva pentru (treburi de) vanzare §icumparare sa fie inregistrat (la tribunal).

Atka vreme cat nu se arata sici184 §i hiiccet85, sä nu se apiece urechea (laacuzatii).

Daca este (vorba de) garantie (kefalet) §i de imprumut (karz)86, la prezen-tarea plangerii §i cererii sd se ia in consideratie (numai) sicil-ul §i hiiccet-ul.

In absenta uneia din cele doua pA4i, sä nu se falsifice adevarul prin marturiefalsa zar ile)87 .

Din partea regelui, de asemenea (ktral canibinden dahi) sa nu se apleceurechea (la acuzatii), 'Ana and (acestea) nu sunt aduse la cuno§tinta judecatorilordin tara sa.

VII. 5i beii §i intendentii schelelor (iskele eminleri) §i strangatorii de bac88din sangeacurile Silistra (Silisre) §i Cetatea AlbA (Akkerman) A.' nu lase pe nimenisA treac1 apa Nistrului (Turlu suyundan) in Tara Le§easca, In afara de robii(kullar) Pragului meu al Fericirii §i de negustorii celor doua parti (iki canibintacirlerinden gayrt).

VIII. Si sa nu se ia caii (negustorilor)9° care yin §i pleaca, pentru olak91. Siienicerii sa nu ia caii lor pentru campanii militare.

Clauzele care se adaugli Incepand cu `ahdname-aua din 1577:

IX. ...Si cei ce sunt voievozi ai Moldovei sa pastreze prietenia (cu regelePoloniei), a§a cum se obi§nuia Ifi trecut sa fie prietenie cu (ace§ti) regi. 5i sa nu seintample vreo fa93tA contrara conditiilor (acestui tratat). Si sa nu ia mai multeimpozite §i vdmi de la negustorii celor doua parti, (ci ace§tia) sa dea in chipul §icuantumul in care dau de obicei.

82 in , ahdname-aua din 1607: negustorii din Linuturile Moldovei" (Bogdan vilayetlerininbazegdniart) (Feridun Bey, op. cit., H, p. 415).

83Niza = disputA, ceartA, litigiu, conflict, diferend.

84 . . = registru (juridic), condia. Sicil olunmak = a fi inregistrat (sinonim cu sicilekaydetmek).

85 Hiiccet = sentintA judecAtoreascA concretizatä intr-un act emis de un judecAtor. in general,dovadA, document.

86Kurz = i'mprumut; borc = datorie, obligatie.

87 Said = martor, mArturie, dovadA; = mArturie mincinoasä, martor mincinos.Bac = taxA de trecere sau de piata (numite §i bac-i uhur, respectiv bac-t bazar). in termeni

moderni, taxA perceputà pe circulatia mArfurilor; hacddr = strAngAtor de bac.H9 Kul = sclav, rob. Aici, In sens de slujitori ai Porcii trimisi In misiune oficialIi (dregIitori,

o4teniIn ahdname-aua din 1553 apace complet: lliccar hargirlartn" (T. Gökbilgin, op. cit., p. 129).

91 Olak = cai de potii.9-1 .

= dar, taxii, impozit, tribut, dare; gihnriik= vaml

qähid-i zarNX

22

(sahid-i

etc.).'

www.dacoromanica.ro

13 Cornell i negustori 239

X. i armenii §i a1i negustori necredincio§i, supu§i ai regclui Polonieinand vor dori sa vinA ca sa facA negot in Tara Moldovei §i in celelalte Tani alenoastre bine pAzite, sA nu via' pe drumuri ascunse, (ci) sa vinA pe drumurile pecare vin negustorii din vechime §i obi§nuite §i umblate. DacA se vor pricinuipagube avutului §i sulletului94 unuia de acest fel, sA fie prin§i raufacatorii (ehl-ifessad) §i sA li se vinA de hac. i negustorii care yin §i pleacA in mod cinstit(istikamet iizere) sA nu fie supArati, (ci) sa li se ia vama potrivit vechii legi (kanun-t kadim iizere).

Douei clauze intercalate Incepiind cu 'ahdname-aua din 1598:

XI. i dupA ce §i-au plAtit vama pe marfurile aduse §i luate potrivitobiceiului §i legii ('adet ye kanun azere) sA nu se cearà bani (akce) ca reft akgesi

kasab akvesi la Istanbul §i Brusa §i Edirne.

XII. i pentru guruf-ii95 adu§i cu ei sA nu li se cearA vama.

Clauzä adliugatei in 'ahdname-aua din 1607:

XIII. Dar ayar-u196 gung-ului leonin (arslanlu guru4.)97 care se folose§te inPo Ionia, find rAu §i neautentic, produce pagubA publica §i este pricina dedistrugere a monedei imperiale; (de aceea) am dat ilustrul meu firman cu semnimperial ca, de acum inainte, in Tarile mele bine pAzite sä nu mai fie folosit incirculatie leonin cu lipsA la greutate. De acum incolo, sä nu mai fie(adusA) monedA rea din acea parte in Tari le mele hin'e pAzite, (ci) sA vina monedAcu ayar-ul intreg §i marfuri de tot felul.

XIV. i sA nu fie retinut cineva din tagma negustorilor (tiiccar tayfesi)pentru datoria altcuiva, atat timp cat nu este cheza§ pentru paguba avutiei.

XV. i cand negustorii regelui doresc sA elibereze pe cei care au fost inrobitimai inainte dintre supu§ii sai in TArile mele bine pAzite, rAscumpArandu-i cu bani,judecAtorii (kaddar) sA nu-i impiedice. i dupA achitarea pretului, cei eliberati sAnu fie luati inapoi din mana lor (a negustorilor).

93 Ve braiin eli alunda ermeni ve sayr kefere bazergánlart (AGAD, AKW-Tureckie, k. 71, t.260, nr. 486).

94 De data aceasta se folose§te termenul can = suflet, viaà, persoanil (sinonim cu nefs, nefis).95 Guru§ (sau kurtg) era folosit pentru a desemna, in general, monedele striline ce circulau in

Imperiul oroman. De exemplu, tam guruf = taleri austrieci, esedi guruf = taleri olandezi.96 ayar = calitate; titlul unei monede, adica conlinutul de metal prelios din componenia

acesteia.97 Talerii olandezi (leeuwendaalden, in latina taleri tennis), batuti pentru prima data in 1575

(Mihai Maxim, 0 luptä monetard in sec. al XVI-lea: padi,sabi contra aspru, In Cercetarinumismatice", V, 1983, p. 132; Octavian Ilicscu, Les monnaies, in Istanbul a la jonction des cultureshalkaniques, mediterranéennes, slaves et orientales aux xv Bucure§ti 1977, p. 277).

gurig-ul

niede.s,

1i

www.dacoromanica.ro


Clauzä care apare sub aceastil fimnei numai In 'ahdname-lele din1577 ci 1591:

XVI. Si in bine pAzita Brusa, sA nu se cearg mai mull:à dare §i vamA (virgii Yegamriik) de la polonezi, <ci> sA se ia potrivit legii vechi (kanun-i kadim iizere).

Clauze adelugate incepelnd cu 'ahdname-aua din 1607:

Condifiile (mai sus) areitate au fost confirmate si finute in cinste98 ci de ceitreMaiestatea sa ufarei de acestea:

XVII. Negustorii polonezi (Leh bazergemlan) and vin pentru comert in'raffle mele bine pAzite, dacA 19.1or sl-§i mArfurile la Edirne §i Brusa oricui ardori, sA nu-i opreascA nimeni .

XVIII. Ivindu-se ceartAm in tagma negustoreascA (taccar tayfesi yaninda)pentru o chestiune, dacA se ajunge la plângeri intre ei, rAspunsul corespunzAtor sAfie dat de §eful caravanei lor (karban-baplarz), oricine ar fi.

XIX. and se cere datoria de la un polonez, sAnu se cearA datoria de Carecel care nu are in mânA chitanta pecetluitA (temessiik)1 .

XX. Si de§i negustorii polonezi obi§nuiau din vechime sA-§i dea varna lor inIstanbul, acum in unele locuri li se cere, din nou, yam& SA se procedeze in felul de maiinainte §i (negustorii), dupà ce §i-au plAtit vamA o datA la Istanbul (bir defa Istanbul'dagiimriik), sA nu mai fie suparati cerandu-li-se din nou vamA in alt loc.

XXI. Si intrucdt neamul tAtArdsc a pricinuit supArare negustorilor polonezi lavenirea lor pentru comert in 'chile mele bine pAzite, in fiecare tinut din Tarilenoastre bine pAzite in care existA neam tAtarAsc, judecAtorul §i sangeacbeiul aceluitinut sA-i impiedice §i sA-i opreascA, (astfel incat) conform cArtii mele imperialede legAmant ('ahdname-i hiimaynum mucibince) ceata tAtArascA sA nu-i mai atacepe cei ce vin pentru comert.

DacA s-a luat vreun lucru sA fie dat inapoi farA lipsA (§i) sa nu se mai facAfaptA contrail legAmântului §i intelegerii.

XXII. Si sa nu se ia reft §i kasabiyye i nimiceceva deck ceea ce este scris§i inregistrat §i arAtat in cartile noastre de legAmânt .

98 Mukarrir= care stabileste, care confirma; mu'teber = respectat, tinut in cinste, valid, legal.99 De data aceasta sunt folosi0 termenii ticaret = comert, negol si meta' =loo Ku/ ye kal= scandal, ceartg, disputa'.101 Temessiik= dovadii, chitantii; act care face cunoscutii existenta unei datorii.102 Realizarea acestui studiu a fost posibilä datorita unor stagii de documentare in Polonia

(septembrie 1993 un schimb interacademic) Turcia (decembrie 1993 prin sprijinul acordat deprof. Jacques Thobie, directorul Institutului Francez de Studii Anatoliene de la Istanbul, Em.Buytikelci, prof Kemal Girgin dc la Universitatea din Istanbul si Em. Biiyiikelgi Ismail Soysal.directorul Ortadoi;u le Balkan Incelemeleri Vakfi). Le multurnim tuturor pe aceastii cale. Tincin slirnention'im, totodati, sprijinul primit din partea istoricilor de la Arhivele Statului din Bucurqti, de laBa4bakanitk Ocmanli Arvvi din ktanbul, de la Arhiva Centrala de Acte Vechi din Varsovia si de laflu Ii teca C ark nskr dal Cracovia.

imperialii; in

vâncIA

marfuri.

§i

www.dacoromanica.ro

25 Cornell i negustorl 241

TRADE AND MERCHANTS IN THE OTTOMAN-POLISH TREATIES,1489-1607

Abstract

The object of the present study is to define the foreign merchants status inthe Ottoman Empire, pointing out the Polish merchants' case. This subject hashitherto received little attention. Having almost the whole series of the 16thcentury Ottoman-Polish treaties, even most of the Ottoman originals (ahdname),the author tries to achieve a case study devoted to the regime of trade andmerchants as it was defined in the 'ahdnames granted by sultans to Polish kingsbetween 1489 and 1607. He has used, as sources, the originals of these 'ahdnamesfrom the Central Archives of Old Documents in Warsaw and the copies preservedat Ba§bakanlik Osmanli Aqivi in Istanbul (Lehistan Ahidnamesi Defteri).

The acts used by the Porte for confirming the conclusion of peace withPoland are called according to the practice of the Ottoman Chancery'ahdname-i humayun. The 16th cent. Ottoman-Polish treaties were concluded on alimited period of time. Thus, the treaties concluded between 1489 and 1528 werevalid for 2, 3 or 5 years. Since the treaty of 1533, the period of validity has beenno more specified, but it is stipulated that the Polish kings observe the clauses of'ahdnames.

The author tries to show how the number of stipulations concerning tradeand merchants come from two, in treaty of 1494, to twenty-two, in 'ahdname of1607. With that end in view, he offers an interesting and suggestive list. Then, hecomments upon the articles of treaties in connection with the Polish merchants'status and the condition under which they could trade: a) Safe access by land andby sea; b) Safety of their lives and properties; c) Freedom and security of theirtrade; d) Juridical privileges.

According to shari'a, merchants coming from Poland had status ofmuste'mins during their sojourn in the Ottoman Empire, i.e. of tolerated andprotected non-Muslim foreigners, as distinct from non-Muslim Ottoman subjects(dhimmi). In consequence, they had a "special status".

In the Ottoman-Polish treaties, free access and guarantee of safety (ama'n)was granted by sultans to Polish merchants, provided that Ottoman merchantshave the same rights in Poland, too. They had a "mutual regime". At the sametime, other documents inform us that the Polish merchants enjoyed sameprivileges as French, Venetian and, then, English merchants. They had "the mostfavoured nation clause" regime.

Finally, the author translated all "articles" of 16th cent. 'ahdnames withreference to trade and merchants.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CATEVA OBSERVATII PE MARGINEA DATORIILORDOMNILOR TARII ROMANESTI SI MOLDOVEI IN 1594

BOGDAN MURGESCU

PrGblematica datoriilor imense acumulate de domnii Tarii Romane§ti §iMoldovei in cursul competitiei dezlantuite pentru tron a dat o coloratura specialaridicarii la lupta antiotomana a Tarilor Romane din anul 1594. Masacrarea credito-rilor otomani la Bucure§ti de catre Mihai Viteazul (evenimentele de la Ia§i dinaceemi vreme sunt mult mai obscure, §tiindu-se totu§i faptul ca §i Aron Tiranul§i-a plait" intr-un mod asemandtor datoriile fata de unii dintre creditor-0, s-abucurat de un larg ecou, atat in epoca, dar §i in literatura secolelor XIX-XX. Repu-tatia fmanciara. a lui Mihai Viteazul a fost durabil marcata de acest eveniment, devreme ce ambasadorul venetian la Praga, Piero Duodo, raporta la 6 martie 1600faptul Ca la curtea imperiala s-ar fi aflat cA questi giorni passati" Mihai §i-ar ficonvocat creditorii §i i-a macelarit pe toti (et li ha fa tutti ammazzari")2. Evident,ambasadorul venetian, altfel un personaj destul de bine informat §i de realist, sefacea de aceasta data ecoul unor zvonuri care amestecau intentionat evenimenteledesfa§urate in urma cu 5 ani cu cele curente pentru a submina credibilitatea luiMihai intr-un moment cand el solicita sprijin politic §i flnanciar §i and curteaimperialä nu adoptase Inca o linie politica limpede fata de domnul roman.

Revenind insa la problema datoriilor acumulate de domnii romani in anul1594, trebuie sa mentionam faptul CA in istoriografle exista un anume consens cuprivire la faptul ca aceste datorii ajunsesera la un nivel de nesuportat pentrueconomiile Tarii Romane§ti §i Moldovei, §i ca solutia ridicarii antiotomane erasingura posibila pentru a rupe cercul vicios al accentuarii dominatiei otomane §i alepuizarii resurselor Tarilor Romane. De§i imaginea generala este concordanta, inmajoritatea lucrarilor se evita discutarea cuantumului concret ai acestor datorii.Unul dintre cei mai buni speciali§ti ai acestei problematici explica aceasta retinereastfel: oun calcul asupra cuantumului obligatiilor asumate de competitoriica§tigatori ai mezatului" tarigradean al tronului dintr-o tara romaneasca sau dinalta este mai greu de facut din cauza naturii §i diversitatii lor ca §i din cauza lipseiunor contributii analitice, pe care varietatea §i caracterul extrem de contradictoriual surselor nu sunt de natura sa le incurajeze»3. Totu§i, cifrele, de§i uneori

loan Capro§u, 0 istorie a Moldovei prin relaliile de credit pânä Ia nujlocul secolului alla§i, 1989, p. 65-67.

Hurtnuzaki, 111/2, doc. CCCXV1, p. 346.3 loan CaprO§u, op. cit., p. 66, nota 134.

Revista istoricr, torn VI, nr. 3 4, p. 243 253, 1995

I

www.dacoromanica.ro

244 Bogdan Murgescu 2

contradictoiii, nu lipscse pe dc a ntregul, astfel incdt unii istorici au indrAznit sAfaca in mod ferm estimAri cantitative.

DeschizAtor de drum a fost in aceastä privintA Mihai Maxim, care a afirmatcA datoriile lui Aron Tiranul se ridicau in 1593 la 110 milioanc de aspri, iar celeale lui Mihai Viteazul la 700 milioane de aspri4. Specificul publicArii acestorinformatii (intr-un studiu care reprezenta un capitol pentru tratatul colectiv IstoriaRomániei, aflat in pregatire in acea vreme §i ulterior abandonat, §i avea din acestmotiv numai foarte putine trimiteri bibliografice), nu a incurajat preluarea inlucrArile ulterioare a estimarilor cantitative propuse de Mihai Maxim. Se adauga §idiscrepanta dintre aceste sume uria§e §i cele sensibil mai modeste ale haraciuluiMoldovei §i Tarii Romane§ti, discrepanta semnalata chiar de Mihai Maxim: incazul Moldovei datorii de 110 milioane de aspri la un haraci anual de numai 7milioane dc aspri, iar in cazul Tarii Romane§ti datorii de 700 milioane de aspri laun haraci anual de 10 milioane de aspri5. Data find absenta din istoriografiaromana a unei discutii sistematice pe marginea acestor cifre, in cele ce urmeaza nepropunem mai intai sa verificarn credibilitatea acestor informatii §i apoi säevaluam semnificatia lor in contextul economic al epocii.

Vom incepe cu Moldova, pentru care lucrurile sunt mult mai dare. Cifra de110 milioane de aspri provine din documente otomane din anul 1593, in care sementioneaza el datoriile domniei Moldovei (inclusiv sumele ramase de la fostuldomn Petru Schipul) se ridicau la 110 yiik (poveri) de aspri6. Aceasta suma enor-ma contrasteaza cu putinele date concrete despre creditele contractate de PetruSchiopul in ultimii ani de domnie, §i care privesc imprumuturi ce nu intrec niciunul ordinul de marime al sutelor de mii de aspri, iar luate impreund nu depa§escca eva milioane de aspri7. Discrepanta a fost observata din fimp de ate loanCapro§u, care, comparand datele din chitante cu catastifele livrarilor de oi in con-tul datoriilor din anul 15918, a aratat limpede cä aceste chitante nu reprezintA decko mica parte din totalul creditelor contractate de domn9. Ca atare, aceste chitantenu pot pune sub semnul intrebarii suma mentionata in documentele otomane. Dealtfel, ordinul de mArime de peste 100 milioane de aspri este confirmat §i de un

4 Mihai Maxim, Regimul economic al dominaliei otomane in Moldova 41 Tara Romilneasca" ina doua pimatate a secolului al XVI-lea, Revista de istorie", 32, 1979, nr. 9, p. 1742.

Ibidem.6 Miihimme Defteri, vol. 70, ordinele 496, 497 §i 501, P. 258-260 (documente care ne-au fost

comunicate de dl. Mihai Maxim, chuia tinem sà-i multumim §i pe aceast5 cale). Pentru faptul cà 1yük (povarä) de aspri cuprindea 100.000 de aspri a se vedea orice dictionar de termeni istorici sauorice glosar al unei culegeri de documente otomane.

Vezi Nicolae Iorga, Documente noue, in mare parte romanesci, relative la Petru ,Fchiopul ciMichciiu Vitézul, Bucuresti, 1898, p. 3; Hurmuzaki, vol. XI, doc. CCCXLIV, p. 212 §i vol. XIV/ 1,doc. CL-CLVIII, p. 86-89; D. I. R. Veacul XVI. A. Moldova, vol. III (1571-1590), doc. 536-539, p.446 447, doc. 544, p. 450, doc. 546, p. 451.

8D.I.R. Veacul XVI. A. Moldova, vol. IV (1591-1600), doc. 24-25, p. 19-27.

9loan Capro§u, Creditul moldovenesc in timpul lui Petru ,Fchiopu, in volumul Stat societate

napune. Interpreteiri istorice. ingrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Rduiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, 1982, p. 109-113.

www.dacoromanica.ro

3 Datori i lc doinn i I or 245

raport din 16 noiembric 1591 al lui Pczzen catre arhiducele Ernest, unde se arataCA Aron a plecat din Constantinopol cu datorii dc 1,5- rnilioane de taleri (mitanderthalb million schulden")1°, ceea ce, la un curs de 70 de aspri pentru un taler-leu olandez §i 80 de aspri pentru un taler imperial" (tip la care facea probabilreferirc Pezzen), ar insemna 105 sau mai probabil 120 de milioane de aspri. Celedoua surse, otomanA §i imperialA, find independente una de alta, credem càordinul de märime al datoriilor domnilor Moldovei este confirmat MLA' putintA detAgadA. Felul concret cum s-a ajuns la aceste datorii se lasA insA mai greu recon-stituit, documentatia existenta oferindu-ne doar uncle inform* partiale in acestsens. Astfel, se §tie CA la inscAunarea sa in a doua domnie in 1582 Petrupe langa marile sume de bani oferite sultanului §i marelui vizir, a trebuit sA preiadatoriile famase de la Iancu Sasul §i care se ridicau la 170 de poveri de aspri 1 ,

adica 17 milioane de aspri, ceea ce la cursul oficial din 1582/158313 Insemnaaproape 233.000 de galbeni. Se §tie de asemenea faptul cä aceasta a doua domnie alui Petru chiopu1 (1582-1591) a fost marcatA de marl §i repetate plati careIstanbul pentru pAstrarea tronului, chiar dacA in legatura cu cuantumul exact alacestor plati informatiile documentare sunt uneori nesigure. DacA pentru multedintre p1äi1e care Poarta sumele mentionate documentar par exagerate14, inschimb aprecierea lui Pezzen potrivit cAreia datoriile lui Petru chiopul se ridicaula inceputul anului 1590 la mai mult de 500.000 de taleri15 este aproape sigur preamodestA. S-au adAugat apoi noi plài, unele §i pentru a Impiedica declan§area unuirAzboi otomano-polon16, astfel Mat pare cert cà datoriile lui Petru chiopul aucrescut §i in ultimii ani de domnie. In ceea ce-1 prive§te pe Aron Tiranul,cheltuielile sale pentru obtinerea tronului in 1591 au fost estimate la 600.000 deducati17, suma uria§a, care a necesitat apelul masiv la credit. Daca mai adAugamsumele cheltuite in 1592, and Aron a fost mazilit temporar §i apoi repus pe tron

lo Hurmuzaki, III/1, doc. CXLVIII, p. 159.Mihai Maxim, New Turkish Documents concerning Michael the Brave and His Time,

Revue roumaine d'histoire", XXXII, 1993, nr. 3-4, p. 186, nota 6.Petrus omne debitum Janculae in se recepit, Centrum septuaginta nempe onera Aspero-

rum" (Hurmuzaki,11111, doc. LXIII, p. 79).3 Am folosit pentru calcul cursul de 73 de aspri pentru 1 galben, indicat de Mihai Maxim

pentru anul 1583 (Regimul economic..., p. 1764), desi in paralel mai era folosit in diverse tranzactiicursul traditional" de 60 de aspri pentru 1 galben.

'fa De exemplu, rapoartele imperiale din octombrie 1586 afirma cA Petru chiopul si-ar fi sal-vat tronul in schimbul a 800.000 de ducati, sumd cu adevgrat fabuloas5 (Hurmuzaki, XI, doc. CL-CLI, p. 695). Ceva mai dare par lucrurile in legáturà cu p1ài1e pentru numirea ca domn a fiului luiPetru chipu, tefan (1589): potrivit insemnarilor lui lerotei, mitropolit de Monemvasia, Petru

chiopul ar fi cheltuit in acest scop 300 de poveri de aspri (ihidem, XIV/1, p. 85), adia aproximativ250.000 de galbeni; la rândul sh'u, Pezzen vorbeste de 200.000 de ducat.' pentru sultan si 60.000 deducati pentru marele vizir (ihidem, XI, doc. CC, p. 731); prudenta cu care trebuie sil tratiim acestecifre ne este reliefata si de faptul ci intr un raport ulterior acelasi Pezzen aminteste de o cheltuialh' denumai 200.000 de ducati (ihidem, 111/1, doc. CXV, p. 131).

15 Ihidem, p. 132.Ihidem, XI, doc. CCXV, ) -44

17 Ihidem, III/I , doc. CXL, p. 153.16

Schiopul,

12

si

I

www.dacoromanica.ro

246 Bogdan Murgcscu 4

gratie insistentelor creditorilor sAi, ne putem da seama cA acumularea unor datoriide 110-120 de milioane de aspri (sub 1 milion dc galbeni) nu este deloc neverosi-milA. Mai mult, dacA tinem scama de faptul CA informatiile noastre cantitative pro-vin din anii 1591-1593, iar acumularea de datorii a continuat panA in 1594, esteprobabil cA in momentul declmArii actiunii antiotomane a lui Aron datoriile dom-niei Moldovei erau chiar ceva mai mari deck aceste 110-120 de milioane de aspri.

in ceea cc prive§te Tara RomaneascA lucrurile sunt pe de o parte mai clare,iar pe de altA parte mai complicate. Astfel, informatia referitoare la datoriile invaloare de 7000 de poveri de aspri (= 700 de milioane de aspri) ale lui MihaiViteazul in 1594 provine din cronica lui Ibrahim Pecevi, care in acest sens sebazeazd pe relatarea lui Ali Djan efendi, naib (ajutor de cadiu) la Giurgiu §i martorocular la evenimentele care au precedat ridicarea la luptA a lui Mihai Viteazul,deoarece fusese chemat la Bucureiti pentru a arbitra in fixarea obligapilor de platAale domnului fatA de creditoril . Chiar dacA suma este cu adevArat uria§A,echivaland cu aproximativ 5,8 milioane de galbeni la cursul oficial al vistierieiotomane seriozitatea sursei (Ibrahim Pecevi a lucrat efectiv in sistemul financiarotoman 14 § i spre deosebire de alp cronicari otomani avea o perceptie mai realistAasupra semnificatiei cifrelor, iar Ali Djan efendi se aflase chiar in miezul actiuniide stabilire a cuantumului datoriilor lui Mihai) ne obligA sA acceptdm mAcar cutitlul de ipotezA aceastA estimare. intr-un studiu anterior, dedicat verificAriicapacitAPi TArii Romanetti de a face fatA plAtilor cAtre Poartä inainte de 1594, amarAtat cl principatul muntean nu putea plAti decat putin peste 400.000 de galbenianual, ceea ce inseamna a in fiecare an panA la achitarea mediei anuale de650.000 de galbeni calculatA de Mihai Berza mai rAmanea un deficit de peste200.000 de galbeni care trebuia acoperit prin recursul la imprumuturi20. In acelstudiu am acceptat poate prea u§or media de 650.000 de galbeni anual calculatA deMihai Berza pentru 3110 le totale ale TArii Romane§ti care Poartà in deceniul 9 alsecolului al XVI-lea 1, medie care ar fi trebuit corectatA tinand seama de studiilemai precise ale lui Mihai Maxim cu privire la cuantumul haraciului. Astfel, NA demedia de 116.000 de galbeni anual postulatA de Mihai Berza, calculele noastrebazate pe informapile lui Mihai Maxim extrase din documentele otomane22evidentlazA faptul cA in deceniul 9 al secolului al XVI-lea haraciul muntean a

18 Mihail Guboglu, Mustafa Ali Mehmet, Cronici turceoi privind färile romilne (Extrase, sec.XV miflocul sec. XVIII), vol. I, Bucure§ti, 1966, p. 499. 0 surprinzAtoare eroare de calcul apare laeminentul turcolog Nicoarà Beldiceanu, care echivaleazA in mod eronat cele 7000 de yiik (poveri) deaspri cu numai 7 milioane de aspri (La crise monetaire ottomane au XVIeme siecle et son influencesur les principautes roumaines,in Sficlost- Forschungen", XVI, 1957, p. 81).

Vezi Franz Babinger, Die Geschichtsschreiher der Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927,p. 192-193.

20Bogdan Murgescu, Pläji externe, fiscalitate ci economic monetarei in Tara Romeineascei la

vjiiryitul secolului al XVI-lea, Revista istoricr, serie noull, 4, 1993, nr. 5-6, p. 458 465.21 Mihal Berza, Varialiile exploateirii pith Reimemerti de ciitre Poarta Otomanii in sec. XVI-

XVIII, Studii. Revistil de istoric", 11, 1958, nr. 2, p. 59- 61.Mihai Maxim, Regimul economic..., p. 1739 §i 1764; idern, Haraciul Moldovei

Romilnevi in uhimul siert al veacului XVI, in Studii §i materiale de istorie medic", XII, 1994.

19

ci pith

www.dacoromanica.ro

5 Datoriilc domnilor 247

valorat in medic doar circa 72.000 de galbeni anual. Scazand din media totalacalculatA de Mihai Berza aceasta diferenta de 44.000 de galbeni anual, tinand contde faptul Ca impozitul pentru redresarea rnonedei imperiale (akqe-i tashih-i sikke-ihumayun) de 1 milion de aspri anual platit de Tara Romaneasca timp de 3 anisuccesiv spre sfar§itul deceniului23 determina o cre§tere de numai 2500 de galbenia mediei decenale, echivalfind scaderea datorata nesigurantei cu privire la suma de700.000 de 2albeni pentru averea cu care a fugit Petru Cercel in 1585 inTransilvAnia cu valoarca prestatiilor considerabile in munca §i naturd din acestdeceniu , §i rotunjind apoi suma, procedeu inevitabil la socoteli atfit deaproximative, credem ca platile totale catre Poarta ar putea fi estimate mai degrabdla circa 600.000 de galbeni in medie anuala pentru anii 1581-1590, §i poate cevamai mult in anii 1591-1594. AceastA corectie nu determinA insA modifictri majorein concluziile la care ajunsesem anterior: chiar §i cu aceste cifre corectate, rezultalimpede faptul ca Tara Romaneasca nu avea de unde plati §i deci trebuia sAapeleze la credite pentru 150.000-200.000 de galbeni anual in perioada 1581-1594.In consecinta, §i tinand cont de acumularea dobanzilor deseori exorbitante laaceste credite (uneori chiar 50% anual)26, cuantumul de 700 milioane de aspri (5,8milioane de galbeni) datorii pare perfect realizabil". Pentru o verificaresuplimentara se cuvine insa sa trecem in revistd §i putinele informatii intermediaredespre acumularea acestor datorii. in timpul disputelor cu Petru Cercel din anii1581-1583 Mihnea Turcitul Ii platise cele mai multe datorii astfel incat urma§ulsail la tron a mo§tenit" datorii de numai 7 milioane de aspri21

. In schimb, in 1585,cand a fugit in Transilvania, Petru Cercel a lasat o situatie mult mai grea, cudatorii de 889 poveri de aspri (= 88,9 milioane de aspri), pe care sultanul a ordonAtsa le preia Mihnea Turcitul, cel care fusese numit din nou pe tronul muntean .

Mai mult, Ecaterina Salvaresso, mama lui Mihnea Turcitul, aratd ca pentruredobandlrea scaunului domnesc ne-am indatorat §i noi panA sa venim in tart incApe atata" 9. Chiar dact aceasta a doua informatie este mai putin sigura, ea aparandintr-un context in care Ecaterina Salcaresso refuza o cerere de bani a surorii saleMaria Adorno, este destul de sigur cA Mihnea Turcitul a trebuit §i el sa fact datoriiconsiderabile pentru a putea redeveni domn. Pe de alta parte, nu avem nici unmotiv sa ne indoim de prima cifra, cea a datoriilor ramase de pe urma lui PetruCercel, precizia cifrei excluzand inventia sau exagerarea. Aceste 88,9 milioane de

23Idem, Considerations sur la circulation monetaire dans les Pays Roumains et l'Empire

Ottoman dans la seconde moitie du XVI-e siecle, fn Revue des etudes sud-est europeennes" XIII,1975, nr.

243, p. 413.

problemeiAsupra averii cu care a fugit Petru Cercel ne propunem sA revenim special cu unalt prile1j.

.Maxim, Obligaliile tnilitare, in munca i de transport ale Moldovei ci Tara Roma-

neVi fala de Poarta in a doua jumatate a veacului XVI, in Analele Universitiltii Bucure§ti. Istorie",XXVIII, 1979, p. 99-109. Aceste prestaiii nu au fost incluse in calculele lui Mihai Berza.

26 Calaiori straini despre romane, vol. III, Bucure§ti, 1971, p. 31.27 Nicolac kirga. Contribuliuni ía istoria Munteniei, Bucuresci, 1896, p. 57.28 Hurmuzaki, XIV/I, doc. CXLVI, p. 81.29 Midem.

letrile

www.dacoromanica.ro


aspri Insemnau la crul anterior devalorizArii asprului din 1584-1586 pcste 1,2milioane dc galbeni- ); dupA devalorizare, aceeasi sumA mai valora numai vreo750.000 de galbeni, dar este indoielnic cA creditorii din Istanbul au consimtit la oasemenea reducere a datoriilor lor i cA n-au reusit sA impunA o recalcularepornind de la monedele mai stabile ale vremii (galbeni, taleri, etc.). DacA addugAm

datoriile noi ale lui Mihnea Turcitul, atunci rezultA cA la mijlocul deceniului 9datoriile domniei Tarii Românesti se ridicau la 1,5 2 milioane de galbeni. Pentruanii urmAtori nu mai dispunem de estimAri ale volumului total al datoriilor, daravem uncle informapi despre unele adAugiri la datoriile deja existente. Astfel, in1591 la disputele pentru tronul muntean a luat parte si un anume Radu, flu al luiMircea Ciobanul. Acesta a dat sau a promis 400.000 de ducap, dar, având greutAPin procurarea banilor, a trebuit sA renunte iar in locul sAu a fost numit ca domn alTarii Române§ti Stefan Surdul, fiul lui Ion VodA cel Cumplit; noul domn a trebuitinsA sA preia asupra sa toate datoriile contractate de concurentul sAu, deci celecirca 400.000 de galbeni mentionate mai sus31. Pe lAngA aceastä sumd cei 80.000de taleri bani ghiatà dap de Stefan Surdu132 nu mai insemnau prea mult, dar estesemnificativ faptul cA la Constantinopol se stia deja cA situapa financiarA a nouluidomn era extrem de nesigurA33. in 1592, un nou competitor, Alexandru cel RAu, adat 600 de poveri de aspri (60 de milioane de aspri sau circa 500.000 de galbeni)pentru a obOne tronul Moldovei34, dar, dat find faptul a Aron Tiranul avea maridatorii i creditorii sAi voiau sA fie siguri de recuperarea banilor lor, a primit panAla urmä domnia TArii RAmanesti, iar datoruaiile contractate de el cu acest prilejs-au adAugat celor deja uriase ale domniei muntene. DacA pnem cont de faptul cAnumai aceste douA adAugiri documenteazA cresterea cuantumului total al datoriilorla circa 2,5 milioane de galbeni, daca mai luAm in considerare faptul cA datoriileau putut spori i cu alte prilejuri (de exemplu cu prilejul cumpArarii tronului de

30 Vezi supra nota 13.31 Hurmuzaki, HI/1, doc. CXXXIV, p. 148.32 Ibidem, doc. CXXXVI, p. 150.33 Ibidem.34 Nicolae Iorga, Pretendenji domnesci In secolul al XVI-lea, Bucuresci, 1898, P. 54 (unde

Iorga echiva1eaz5 InsA gre§it cele 600 de poveri de aspri cu 900.000 galbeni); In legaturà cu datoriilenoi contractate de Alexandru cel Rau cronicarul lui Mihai Viteazul oferä cifra de 10 poveri de aur"(cf. Dan Simonescu, Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul in raport cu cronicileinterne contemporane, in Studii §i materiale de istorie medic", III, 1959, p. 54). Povara de aur nu eraInsA o unitate de calcul prea des folositA In epocA, astfel Inc& nu dispunem de o echivalentA sigurA; incazul In care ea cântarea aproximativ tot ark cat o povarA de argint (aproape 100 kg), atunci oasemenea povarA de aur ar fi putut avea cAtre 30.000 de galbeni, iar toatA suma ar fi putut valora cave300.000 de galbeni. Aceastà informatie fiind InsA relativ tarzie, iar indicarea sumei fi ind realizatAIntr-o manierà neobipuita, Inclinam sA credem CA prima informatie, cea referitoare la cele 600 depoveri de aspri, este mai aproape de adevAr. Comparativ cu aceste sume, ambele de ordinul sutelor demii de galbeni, faptul cA Alexandru cel Rau a trebuit sil mai riiscumpere cu 4,94 milioane de aspribunurile rilmase dc pc urma banului lani nu mai Insemna prea mult (pentru aceasta problema a sevedea Mihai Maxim, New Turkish Documents..., p. 195-196); din ace§ti bani Alexandru cel Rau aplitit numai o parte infima, astfel incat 4,65 milioane de aspri au intrat in componenta datoriilormostenitc" dc Mihai Vitcazul (ibidem, p. 197).

si

www.dacoromanica.ro

7 Datori lc domnilor 249

cAtre Mihai Viteazul35, sau cu ocazia competitiei dintre Mihnea Turcitul i PetruCerccl din anii 1589-1590), precum §i faptul cA indoielile exprimate public laIstanbul cu privire la capacitatea diferitilor domni de a-§i achita datoriile duceau inmod cert la sporirea dobfinzilor §i deci la acumularea de noi datorii, informatia luiPecevi despre datorii totale de 700 milioane de aspri (5,8 milioane de galbeni)capdtà un plus de plauzibilitate.

Ce insemnau ins5 aceste datorii de circa 110-120 de milioane de aspri pentruMoldova §i 700 de milioane de aspri pentru Tara RomfineascA in contextul europeanal epocii? Se §tie cA a doua jurnAtate a secolului al XVI-lea a fost o perioadà in caretot mai multi monarhi europeni s-au gAsit in imposibilitatea df6 a-§i finanta politicadin resursele proprii §i au trebuit sA apeleze masiv la credit . Sumele cunoscutepentru unele dintre marile state europene sunt de-a dreptul uria§e. Astfel, in 1596,dupA o perioadA indelungatA de rAzboaie civile, datoriile to3tale ale regalitAtii francezese ridicau la aproape 300 de miIioane de livre de Tours , ceea ce echivaleazA cucirca 88 de milioane de ducati38. La rfindul sAu, Filiv al II-lea, regele Spaniei, a läsatla moartea sa datorii de 100 de milioane de duca4i3 . In aceste cazuri, la fel ca §i incel al Tdrii Romane§ti sau al Moldovei, rambursarea completA a datoriilor era practicimposibilk ele depA§ind de mai multe ori suma totald a veniturilor anuale alestatului. Pe de altä parte insä, simpla juxtapunere a cifrelor este in§elAtoare. Ca sAputem intelege corect ponderea acestor datorii ar trebui sA le putem raporta la bogAtiastatelor respective, sau, a§acum propune Fernand Braudel, la produsul social realizatin cuprinsul acestor state . Un asemenea demers, oriat de ispititor, ridicA insAdificultAti considerabile atunci cand este vorba de societAti aflate in era prestatisticA,ap cum este cazul statelor din secolul al XVI-lea. DificultAtile, deja substantiale incazul societAilor mediteraneene41, care dispun totu§i de o documentatie delocneglijabilk sunt practic insurmontabile in actualul stadiu al cercetarilor privitoare laistoria economicA a Tarilor Romane.

Siliti sA renuntarn la o asemenea comparatie, care ar fi fost neindoielnic ceamai relevantA, vom recurge la un indicator mai grosier, §i anume la stabilireacuantumului datoriilor ce reveneau pe cap de locuitor. 11-1cazul Frantei, la opopulatie estimatá la aproximativ 16 milioane de locuitort , cele 88 milioane de

35 Conform lui Szamoskozy Mihai ar fi cheltuit cu acest prilej 400.000 de galbeni (IoachimCrAciun, Cronicarul Szamosközy ci insemneirile lui privitoare Ia romani 1566-1608, Cluj, 1928, p. 101).

36 Fernand Braudel, Mediterana ci lumea mediteraneanci in epoca lui Filip al 11-lea, vol. 3.Bucuregi, 1986, p. 357- 367.

Paul Kennedy, Naissance et déclin des grandes puissances. Transformations économiqueset conflits militaires entre 1500 et 2000, Paris, 1989, p. 89.

8 Am folosit pentru echivalare cursul de 67, 6 sous pentru 1 ducat valabil in Franta In anul1602, §tiut fiind faptul c5 1 livrA de Tours era compusA din 20 de sous (cf. MarieThérèse BoyerXambeu, Ghislain Deleplace, Lucien Gillard, Monnaie privée et pouvoir des princes. L'économie desrelations monétaires a la Renaissance, Paris, 1986, p. 203 §i 221).

39 Paul Kennedy, op. cit., p. 78.40 Fernand Braudel, Joeurile schimbului, vol. 2, Bucure§ti, 1985, p. 212-218.41 A se vedea artificiile dc calcul la care a trebuit s5 recurgit' Fernand Braudel, Mediterana...,

vol. 2, p. 319-376.Ihidein, p. 348.42

www.dacoromanica.ro


ducati ar insemna datorii de circa 5,5 galbeni pc cap de locuitor. Mai dificil estecalculul in cazul spaniol, deoarece posesiunile regilor Spaniei erau deosebit dedispersate, §i nu dispunem de cifre pentru fiecare dintre acestea. Totu§i, credem canu grqim prca mult dacd estimAm numärul supu§ilor europerA ai regilor Spaniei lasfdr§itul secolului al XVI-lea la circa 18 milioane de oameni , ceea ce ar conducela o medic foarte apropiata de cea francezà, datorii de 5,5 galbeni pe cap delocuitor. In ceea ce prive§te TArile RomAne vom porni in calculul nostru de lacifrele de 400.000 de locuitori pentru Moldova §i 300.000 de locuitori pentru4TaraRomâneascA, dc§i ultima cifrA nu a intrunit consensul tuturor speciali§tilor . Inacest caz, in Moldova datoriile pc cap de locuitor se ridicau la aproape 2,5 galbeni,iar in Tara Româneascd ele depti§eau 19 galbeni. Chiar dacA in cazul TaniRomâne§ti vom proceda la rectificki ale acestui calcul, chiar dacA vom considerael cursul oficial de 120 de aspri pentru un galben nu este intotdeauna relevant §i cAuneori se ajungea la 150 de aspri pentru un galben (ceea ce ar duce la o diminuarea cifrei totale a datoriilor de la 5,8 milioane de galbeni la numai 4,6 milioane degalbeni), chiar dacA 5pentru populatie vom accepta cifra mai ridicatà de 400450.000 de locuitori4 , tot ajungem la un cuantum de peste 10 galbeni datorii pecap de locuitor, mult mai mult deck oricare dintre cazurile europene cunoscute denoi pAna acum. n concluzie, in timp ce datoriile Moldovei nu depA§eau mediaeuropeanA pe cap de locuitor, cele ale Tarii Romfine§ti se situau cu mult deasupraorickor exemple europene contemporane.

in realitate, aceastA comparatie nu este pe deplin validA. Ea este deformatàde diferenta dintre nivelurile generale ale preturilor din raffle RomAne §i respectivdin Europ4a apuseank preturile occidentale find sensibil mai ridicate deck celeromane§ti , ceea ce insemna cA 1 galben valora mai mult in raffle Romane decatin Occident. Aceasta apropie media moldoveanA de cazurile francez §i spaniol, §itotodatA accentueazA caracterul exceptional al datoriilor muntene. Mai trebuie sAtinem seama §i de un alt aspect: in Occident in secolul al XVI-lea o mare parte a

43 Calculul nostru pe baza datelor din ibidem, p. 292-297 §i Hermann Kellenbenz (hrsg.),Handbuch der europäischen Wirtschafts- und Sozialgeschichte, III, Stuttgart, 1986, p. 119. Aceastaevaluare este concordanta cu cea a lui Paul Kennedy, care considera cà spre anul 1600 posesiunileeuropene ale Habsburgilor spanioli §i austrieci cuprindeau cam 25 de milioane de locuitori (op. cit.,p. 72). Nu am luat in calcul populatia imperiului colonial spaniol, pe de o parte din cauza nesiguran-cei cifrelor disponibile, §i pe de altà parte din cauza faptului ca aceasta populatie nu era prinsä pedeplin in circuitul fiscal al monarhiei spaniole.

44 Pentni populatia Tani Romane§ti a se vedea analiza lui Stefan Stefanescu, Demografiathmensiune a istoriei, Timisoara, 1974, P. 88-91. Dintre cei care considera cà populatia Tani Roma-ne§ti era sensibil mai mare se remarcA in primul rand Louis Roman, PopulaliaTdrii Romanevi in sec.XIVXV, in Revista de Istorie" 39, 1986, nr. 7, p. 669-684; idem, Epoca lui Constantin Brcincovea-nu: cuantumul birnicilor tendiniele demografice, in Revista Arhivelor", 1991, nr. 3, p. 324, tab. 2.

45 Cf. Lia Lehr, Factori determinang in evolulia demograficii a Teirii Romeozelti in secolul alXVII-lea, in Studii §i matefiale de istone medic", VII, 1974, p. 204.

46 A se vcdca pentru asernenea comparaiii curopene Fernand Braudel, Frank Spooner, Pricesin Europe from 1450 to 1750, in The Cambridge Economic History of Europe. V. The EconomicOrganization of Early Modern Europe, eds. E. E. Rich, C. H. Wilson, Cambridge, 1967, p. 395-400

472-473.§i

ri

www.dacoromanica.ro

9 Datoriile domnilor 251

datoriilor erau deja consolidate sub formA de rente pc termcn lung sau perpctuc47,in timp ce in Tärile Romane (la fel ca §i in tot restul Europei räsAritcne) acestedatorii erau pe termen scurt. Cauzele acestui decalaj in ceea ce prive§te tehnicaimprumuturilor sunt multiple: ele dcrivA atat din ncsiguranta generatA deinstabilitatea pe iron a domnilor romani, cat §i din indoielile (deseori justificate) cuprivire la capacitatea de platA a acestora. Pe de altA parte, tehnica consolidAriidatoriei flotante era relativ nouA chiar in Occident, unde statul a trebuit uneori sArecurgd chiar la presiuni pentru a converti datorii pe termen svirt rente,creditorii intotdeauna de acord cu asemenca operatiuni . In lurneaotomang, de unde se imprumutau cu precAdere domnii romani, nu zxista insA opiatA a creditului la fel de evoluatA §i de reglementatd ca in Occident , iar pozipadomnilor romani, zoriti mereu de cererile otomane de bani, nesiguri in ceea ceprive§te durata domniei §i deja inecati in datorii, era prea slabA in raport cu diver§iicreditori pentru a putea negocia cu adevArat dobanzile §i condipile tehnice aleimprumuturilor. Din aceste motive, care in ultimA instantà sunt expresii alenivelului mai scAzut de dezvoltare economicA al Tarilor 125mane comparativ cutArile din apusul Europei, datoriile domnilor romani, chiar dacA ar fi fostcomparabile in termeni absoluti, erau mai apAsAtoare decal cele ale diver§ilormonarhi occidentali.

Povara teribilA a datoriilor, mai ales in Tara RomaneascA, nu a scApat atenPeicontemporanilor. Cronicarul transilvdnean Szamoskozy a surprins plastic aceastArealitate: fAgAduit-a Mihai inaintea Vizirilor, la Tarigrad, cA va plAti toatA datoriace-a rAmas de la Domnii, cari au fost inaintea lui. Dar acest lucru era cu neputintA,cAci dacA s-ar fi vandut top copiii §i top oamenii din Tara RomaneascA tot nu s-arfi putut plAti datoria, ce famAsese de mai inainte" 5 . DacI luArn in considerarefaptul cd in ultimul deceniu al secolului al XVI-lea un ruman (bArbat in putere)costa in medie 2483 de aspri51, iar bArbatii in putere reprezentau cam un sfert dinpopulaPa tArii, rezultA limpede cA aprecierea lui Szamoskozy, departe de a fi ofigurA de stil, este riguros exectA.

Situatia lui Mihai §i a TArii Romane§ti era deci fArA sperantA din punct devedere financiar, iar ridicarea la luptA antiotomanA din 1594 a fost o soluPeriscantA, dar totu§i rezonabilA din punct de vedere economic52. DouA nuantAri seimpun insA inainte de a incheia: ceea ce era valabil pentru Tara RomaneascA eranumai in parte adevArat pentru Moldova, unde povara datoriilor, de§i considerabilA

47 Pentru mecanismele i insemnätatea trecerii de la datoria pe termen scurt la cea consolidat5a se vedea indeosebi Geoffrey Parker, The Emergence of Modern Finance in Europe 1500 1730, InCarlo M. Cipolla (ed.), The Fontana Economic of Europe. 2. The Sixteenth and SeventeenthCenturies, Glasgow, 1974, p. 567-574.

48 Fernand Braude!, Jocurile schimhului, vol. 2, 203-206.49 Idem, Mediterana..., vol. 3, p. 366-367.5() loachim CrAciun, op. cit., p. 100.51 Damaschin Mioc, Preprile din Tara Româneased in secolele XV- XVI fi dinamica lor, In

Revista de istoric", 33, 1980, nr. 2, P. 323.5- Am analizat optiunile lui Mihai Viteazul prin prisma teoriei economice a costurilor de

protecOe in Bogdan Murgescu, Aspecte.financiare ale acflunii politico-militare a Viteazul,in Revista de istorie militarr, 1994, nr. 1-2, p. 40-47 i nr. 3, p. 15-20.

innefiind

lui Mihai

www.dacoromanica.ro

252 Bogdan Murgescu I 0

stfirnind lamcntatia lui Grigore Ureche53, era totu§i sensibil mai mica, iarperspectiva unei rambursAri treptate nu era la fel de absurdA ca in cazul TAriiRomane§ti. Pc dc altA parte, aceste datorii uria§e, impovArate de dobanzi oneroase,au reprezentat §i un factor care a contribuit la franarea eventualelor intentiiotomane de a anexa cu totul TArile Romane. Astfel, Bartholomeus Pezzen,ambasadorul in general bine informat al Habsburgilor la Constantinopol, raporta innoiembrie 1591 cl Poarta ar fi hotArat ca de indatA ce acesta Viron] §i Valahul Iivor fi plAtit datoriile, vor fi numiti in ambele tdri beglerbegi" 5 . Cum insA datoriilenu au putut fi plAtite, suficient de multe persoane influente din Istanbul ar fi avutde pierdut dintr-o eventualA lichidare a statelor romfine§ti, astfel incat ideeatransformArii I-Ardor Romane in pa§alfie nu a devenit niciodatA hotArare politicAoficialA inainte de 1594. Acest aparent rol benefic al marilor datorii acumulate dedomnii romani nu trebuie insä sA ne in§ele: era vorba de un veritabil cerc vicios, deo simbiozA prin care exploatarea otomanA a Tarilor Romane a putut atinge unplafon de neatins prin alte mijloace, mult mai ridicat deck in cazul provinciiloraflate sub administratia directA a Portii. n momentul cand exigentele otomane audepd§it masiv §i constant capacitatea economicA a Tarilor Romane, amenintand inTara RomaneascA inse§i bazele reproducerii economice §i sociale, cerculdependentei a fost rupt intr-un mod brutal, neortodox" dar totu§i rational dinpunct de vedere economic. Lupta antiotomanA a Tarilor Romane de la sfar§itulsecolului al XVI-lea nu a putut conduce la o emancipare durabilA de sub dominatiaPortii, in mare mAsurA datoritA dezechilibrului de resurse economice dintre prideRomane i Imperiul Otoman, dar ea a convins totu§i pe otomani sà-§i moderezeexigentele financiare. n consecintA, de§i odatA cu restabilirea dominatiei otomanes-a reluat §i apelul domnilor romani la imprumuturile contractate pe plataotomanA, in secolul al XVII-lea acestea nu au mai atins cuantumurile uria§e dedinainte de 159455.

THE DEBTS OF THE WALLACHIAN AND MOLDAVIANPRINCES IN 1594

Abstract

The author investigates the documentary data on the considerable debtsaccumulated by the princes of Wallachia and Moldavia before 1594, when theRomanian Principalities rose against the Ottoman Empire and canceled all theirdebts to Ottoman creditors. The critical survey of the available sources confirmsthe fact that Moldavia had debts of about 110-120 million akce (almost 1 milliongold pieces), while the debts of Wallachia amounted to 700 million akce (about5.8 million gold pieces). The investigation also proved that most of these debts

" Grigore Urechc, Letopisefu1Pini Moldovei (ed. P. P. Panaitescu), Bucure§ti, I 958, p. 219.54 Hunnuzaki, 11111 , doc. CXLVIII, p. 159-160.55 Irma Gavrdil, Bogdan Murgescu, Credit 4.i creditori in iimpul lui Constantin Breincoveanu,

in Revista de istoric", 41, 1988, nr. 9, p. 865-871.

§i

www.dacoromanica.ro

I I Datoriilc domnilor 253

were accumulated after 1580, whcn the Ottoman financial exactions becameunbearable.

The author also tries to evaluate the economic significance of these hugedebts. Being unable to compare them with GDP (macroeconomic figures lackingfor the Romanian Principalities during this period), the author uses a more crudeindicator, the debts per capita. In Moldavia these debts stay at 2.5 goldpieces,while in Wallachia they amount to 19 gold pieces per capita; for comparison, thecorresponding figures for France and Spain during the same period are for about5.5 gold pieces per capita. In fact, the Wallachian and Moldavian debts were evenmore burdening than those in Western Europe because in Eastern Europe thegeneral price level was lower and money cost more. Quite more, while in WesternEurope part of the monarchs' debts were consolidated long-run debts, the debts ofthe Romanian princes were only short-term debts and carried high interests. Inthese conditions, although there is a great discrepancy between the Moldavian andWallachian debts more important is the common fact that both principalities werepractically unable to pay their debts in a reasonable span of time.

As a conclusion, the author insists on the fact that the chain of debtsestablished between the Romanian princes and their Ottoman creditors perpetuatedfor a while the peripheral relationship of the Romanian Principalities to theOttoman Empire, even after the Ottoman financial exactions had surpassed theeconomic capability of Moldavia and especially of Wallachia.Yet, such a vicioussituation couldn't last for long, and the decision of Aron the Tyrant of Moldaviaand Michael the Brave of Wallachia to stop all payments and fight against theOttomans was desperate and risky, but economically rational.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MARFURILOR LA DUNAREA DE JOSREFLECTATA IN KANUNNAME-LE

(A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVI- LEA)

ANCA POPESCU

Spatiul Dunarii de Jos a participat inca din antichitate la relatia economicA ceinterconecta nordul cu sudul MArii Negre, bazinul Mediteranei cu cel pontic,relatie de complementaritate in cadrul careia, produsele agricole §i materiile primeale regiunilor nordice §i vestice ale Marii Negre se schimbau pentru obiectelemanufacturate ale sudului acesteia sau produsele naturale specifice tinuturiloregeene. Vicisitudinile conditiilor comertului in cele doua bazine maritime (inprimul rand cel pontic) se repercutau, fire§te, §i asupra negotului practicat incentrele dunärene.

La sfar§itul secolului XIII, in cadrul politic favorabil al pacii mongole",Marea Neagra devenise placa tumantà a traficului international", ceea ce confe-rise schimburilor comerciale din aceastA zona maxima lor intensitatei. Deterio-rarea conditiilor propice, dupA sraramarea imperiului Caw., §i, ca urmare, indepAr-tarea marilor curenti ai negotului international de bazinul pontic, nu au antrenatinsa prabu§irea interesului comercial fata de acest areal. Negotul in Marea Neagrase retrameazA pe functia principala de captare §i redistribuire in interiorul bazinu-lui a produselor tarilor limitrofe. Acest comert regional al Marii Negre este asumatde coloniile pontice italiene inainte de stabilirea aici a hegemoniei otomane2. Dar,odata cu cucerirea litoralului Marii Negre de Care noul stapan, osmanlau, procesulde izolare inceput mai inainte se adance§te §i capata semnificatia de tendintadominanta a cursului relatiilor comerciale in bazinul pontic. Treptat, cu fluctuatii

Gh. Brätianu, La mer Noire, plaque tournunte du trafic international et la fin du Moyen Age,in Revue historique du sud-est européen", XXI, 1944, p. 36-39. Pentru etapele integrárii spatiu1uicarpato-danubiano-pontic in circuitele comertului international vezi studiul esential al lui S. Papacos-tea, Inceputurile politicii comerciale a Tiirii Romeineiti i Moldovei (secolele XIV-XVI). Drum si star,In vol. Geneza statului in Evul mediu romemesc, Cluj, 1988, p. 151-204.

2 Sintetizarea rezultatelor ultimelor cercetilri in aceasta privintà impreunä cu noi date privindsupravietuirea connertului italian in Marea Neagra dupii cucerirea otomanil a StrAmtorilor §i a litoralu-lui acesteia, la Mihnea Berindei, Les vénitiens en Mer Noire, XVie siecle. NollyeattX docu-ments, in Cahiers du Monde russe et soviétique". XXX, 3-4. 1989, p. 207-224.

Revista istoricil", tom VI, nr. 3-4, p. 255 278, 1995

www.dacoromanica.ro

256 Anca Popescu

intinse pc o mare perioada dc timp, determinate de intercsele de moment i deconjuncturile politico-mili tare, regimul etatist §i dc control permanent restaurat deotomani (urmand modelul Bizantului tArziu)3 se va solda cu inchiderea pentrustraini a accesului in Marea Neagra §i rezervarea ei nevoilor de aprovizionare aleimperiului §i comertului negustorilor acestuia.

0 cercetare recenta, bazata pe documente otomane pAstrate in Arhivele deStat ale Venetici, a pus in evidentà persistenta comertului venetian in MareaNeagra pAnd la sfAr§itul secolului XVII". Serenissima Republica cerea §i obtincade la Poarta acordul pentru instalarea consulilor sAi la Caffa (Kefe), in ultimuldeceniu al secolului XVI §i la Chilia, in prima jumatate a secolului urmAtor5. Altedocumente mentioneaza prezenta negustorilor venetieni §i a corabiilor acestora inporturile nord-pontice pAna in deceniul opt al secolului XVII 6. Spre aceea§i limitacronologica superioara converg §i elementele de natura numismaticA cunoscutepAna acum7. Toate aceste contra-argumente la caracterizarea data Marii Negreotomane ca lac turcesc", mare inchisa" (mare clausum) sau chasse gardée" aSultanului, dupa sintagmele devenite clasice ale lui Gh. Bratianu, demonstreazadoar ca procesul ingradirii accesului strain in spatiul pontic controlat de otomani afost de durata §i a cunoscut etape de flux §i reflux Inca insuficient cunoscute. insA,fondul transformarilor petrecute in regimul comercial al Marii Negre ramAne celsintetizat de istoricul Gh. Bratianu §i se anuntà Inca de la instalarea controluluiotoman la StrAmtori, in 1452, and se instituie verificarea traficului maritim, inscopuri militare dar §i comerciale8. El se limpeze§te prin masurile ulterioare de

1 Gh. Bratianu, La question de l'approvisionment de Constantinople a l'époque byzantine etottomane in Byzantion" t. V. 1929-1930, p. 88-92.

4 M. Berindei, op. cit.5 Este vorba de un ordin al Sultanului, datand de la sfar§itul lui iulie 1593, care notifica

dregatorilor otomani de la Kefe numirea consulului venetian Batista Masa §i de un document de tipo diploma de investire, pentru consulul de la Chilia, Girolamo Tomazi, din anul 1640; vezi M.

Berindei, op. cit., p. 211-212.6 Doua porunci imperiale din anul 1672, in favoarea negustorilor venetieni care veneau cu

marfurile lor pang in Crimeea; Ibidem, p. 212.7 Tezaurul monetar de la Kara-Harman (Vadu, Jud. Constanta), descoperit §i semnalat de S.

losipescu. Acest tezaur cuprinde piese batute in intervalul 1578-1684 fiind compus in cea mai mareparte din ducati venetieni; Ibidem, p. 212.

8 H. Ina lcik, The question of the closing of the Black Sea under the ottomans, in ArheionPontou", t. 35, 1979, p. 82. Autorul citeazii cazul corabiei venetiene a lui Antonio Erizzo transpor-tand grau, care, neraspunzand somatiei de a se opri pentru control la castelele de pe Bosfor, estescufundata (intamplarea are loc la 25 noiembrie 1452). In reglementarile vamale pentru Stramtori,elaborate in timpul domniei lui Mehmed II Cuceritond, se precizeaza ea orice corabie era supusa uneiverificari atilt la castelele de la Dardanele cat §i la cele de pe Bosfor. Vama era perceputa intr-una dinqatiunile vamale mstituite la Gallipoli, Mudania Constantinopol. Vezi N. Beldiccanu, Les actesdes premiers sultans conservés dans les manuscrits turcs de la Bibliotheque Nationale de Paris,Paris, Mouton La Haye. 1960, regulamentelc vamale din 29 mai 1453 (p. 116-118), 28 ianuarie1476 (p. 112 116), 26 VIII 24 IX. 1484 (p 151-152).

§i

nips.

www.dacoromanica.ro

3 Circulatia miirfurilor 257

prohibire a exportului anumitor marfuri9 §i de promovare a comertului agentilorproprii in spatiul pontic

In accste conditii, porturile dunarene, legate de comertul otoman §i inainte decucerirea Marii Negre, sunt tot mai strans atmate economiei imperiale otomane.Cu atat mai mult cu cat, incepand cu a doua jumatate a secolului XVI, accentuareadependentei vasalice a principatelor romane§ti fata de Poarta §i integrarea loreconomica, fac din cursul Dunärii o cale de transport deiprima importantä pentrunevoile de aprovizionare, militare §i civile, ale imperiului .

Comertul schelelor dunarene, in secolul XVI, este relativ bine documentat inprivinta fiscalitatii cornerciale, sortimentelor de marfuri, unitatilor de masurä §i aariei de penetrare, datorita publicarii multor regulamente comerciale (kanunna-me) 12 ale acestor centre sau ale altora din cuprinsul imperiului (din spatiul

Inca din anul 1456 se constatA preocuparea Portii de a supraveghea (§i la nevoie, de a limita)exportul de grOu prin StrAmtori, materializata prin existenta unei autoritati otomane care inregistraasemenea transporturi. Vezi Papacostea, Die politischen Voraussetzungen Jar die wirtschaftlicheVorherrschaft des Osmanischen Reiches im Schwarzmeergebiet (1453-1484), in München Zeit-schrift fur Balkankunde", 1 Bd., Miinchen, 1978, p. 242. Prohibitiile la exportul unor mArfuri cagrOnele, pielea, seul, ceara de albine, §. a. sunt de obicei conjuncturale, fiind ridicate and abundentaproductiei nu mai pericliteaza aprovizionarea internA. DimpotrivA, perioadele de efort militar suntinsotite de reintroducerea §i extinderea interdictiilor de anzare in afara imperiului a articolelorconsiderate strategice. Vezi Gilles Veinstein, L'Empire dans sa grandeur (XVI` siecle), in vol.Histoire de l'Empire Ottoman, red. R. Mantran, Paris, 1989, p. 220-223.

if) Reglementarile comerciale otomane exprinfd privilegierea fiscalä a unnAtoarelor categoriide negustori: musulmanii NIA de cre§tini, indigenii fatil de strAini, tributarii i beneficiarii decapitulatii comerciale fatA de cei apartinand sferei Dar al Harb (Casa RAzboiului). Fara indoialAeste §i acesta un motiv, chiar dacA nu unicul, pentru care la Caffa, potrivit registrului vamal din anul1490, dintre cele 75 de col-Abu care ancoraserà aici in decurs de 4 luni, 59 erau musulmane §i numai16 cre§tine, iar din 157 de negustori, 130 erau musulmani §i 27 cre§tini. Vezi H. Inalcik, The Otto-man Empire. The Classical Age, Londra, 1979, p. 129-130; Idem, Capital formation in the OttomanEmpire, in The Journal of Economic History", New York, XIX. 1969, p. 112. Registrul vamal alTulcei (1515 1517) mentioneazA 42 de nume de negustori turci sau cel putin musulmani; J. flóvari,Customs registers of Tulça (Tulcea), 1515 1517, in Acta Orientalia Academiae ScientianimHungaricae", t. XXXIII, 1 2, 1984, p.120.

B. Tvetkova, Vie economique des villes et ports balkaniques aux XVe et XVIe siecles, in"Revue des Etudes Islamiques", t. XXXIII, fasc. 2, 1970, p. 291; M. Cazacu, L'impact ottoman surles pays roumains et ses incidences monitaires (1452 1504), in Revue Roumaine d'Historire", 1.1973, p. 159 192; M. Maxim, Teritorii romilnevi sub administrafie otomand in sec. XVI, inRevista de istorie", 1983, t. 36, nr. 8 9, p. 802 817 §i 879 890.

12 ReglementAri comerciale (kanunname-le) pentru porturile §i targurile de la Dunarea de Jos,din a doua jumAtate a se. XVI, au fost publicate de: J. von Hammer, Des osmanischen ReichesStaatsverfassung und Staatsverwaltung, Viena, 1815, vol. I, p. 282 320 Silistra, BrAila, Tulcea,Isaccea, Wein, Har§ova, Karaharman, Rusciuc, Nicopole, Vidin); documentele sunt date in regest,farA indicarea manuscrisului folosit in fiecare caz. 0. L. Barkan, XV ye XVI-inci astrlarda osmanhunparatorlukunda zirat ekonominin hukuld ve mali esaslart (Bazele juridice §i fmanciare aleeconomiei agricole in Imperiul otoman in sec. XV §i XVI), Istanbul, 1943, vol. I, Kanunlar (Legi), p.267-285 (sancak-urde Nikopole §i Silistra; doar citeva stipulatii se referA la comert). H. Tunger.Osmanli imparatorlukunda toprak hukuku, arazi kanunlart ye kanun aciklamalurt (Dreptu I funciar inImperiul otoman, legile agrare §i explicarea lor), Ankara, 1962, p. 107 108 i 196 206 (Brilila), p.127 131 (Nicopole): p. 137 138 (Rahova), p. 136 137 (Turnu), p. 138 141 (Rusciuc), p 1.41

143 (Giurgiu), p. 192 195 (China), p. 210 211 (Tulcca. Isaccea MAcin), p. 212 213(Hilqova), p. 214 (Karaharmanlik), p. 215 216 (Silistra). p. 374 (Vidin); cditia conkinc multc

9

S.

- -

--

"

--

-

-

- - -- si

www.dacoromanica.ro

258 Anca Popescu 4

balcanic, Mediterana Orientala sau de pc coastele nordice §i sudice ale MariiNegre). Parametrii cantitativi ai acestui comcrt nu pot fi insA stabiliti pe bazaacestui tip de surse. Uncori chiar originea §i destinatia mArfurilor rAman ambiguc.Volumul, valoarea, intensitatea comertului Dunarii de Jos precum §i pondereaacestuia in cadrul economiei imperiului otoman se vor putea elucida pe masuraprelucrarii registrelor comerciale, a condicilor cadiale §i a poruncilor cuprinse inCondicile afacerilor importante (Mühimme Defier leri).

Porturile otomane ale DunArii de Jos indeplineau o intreitA functie: eraudebu§ee pentru productia agro-animalierA §i me§te§ugareasca a hinterlandului,locuri de tranzitare (dar §i de desfacere) a marfurilor provenite din comertulterestru al Imperiului otoman cu intreg spatiul european §i centre de import §iexport in cadrul comertului maritim al imperiului. Examinarea sortimentelor demarfuri consemnate in kanunname lele centrelor comerciale dunarene, din adoua jumAtate a secolului al XVI-lea, aratA ca ponderea o detin marfurile caresatisfAceau nevoile curente ale populatiei. MArfurile de lux §i mirodeniile suntmentionate cu o frecventa incomparabil mai mica.

neglijente §i erori de lectura, fiind deci anevoie de folosit. N. Beldiceanu si Irene BeldiceanuSteinherr, Acte du regne de Selim I concernant quelques échelles danubiennes de Valachie, deBulgarie et de Dobroudja, In Sildost Forschungen", XXXIII, 1964, p. 96-98. Documentul privesteprima jumAtate a secolului XVI dar este important pentru intelegerea regimului general al comertuluiotoman la Dun Area de Jos. In versiune romfineascA a fost publicat si de B. Tvetkova, Regimulschimbului economic dintre teritoriile de la nord ci sud de Dunare in sec. XVI, in vol. Re laidromano-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. XIIXIX), Bucuresti, 1971, p. 132-136 (impreunä curegulamentul comercial al Giurgiului, p. 136-138). B. Tvetkova, Actes concernant la vie économiquede villes et ports balkaniques aux XV et XVI' siecles, in Revue des Etudes Islamiques", XL, 2,1972, p. 349-370 (Vidin), p. 370 380 (Nicopole), p. 380-382 (Turnu), p. 382 385 (Rahova), p.385 390 (Rusciuc). Aceste documente au fost publicate de autoare i in limba bulgara" in Turskiizvori za istorzjata na pravoto v billgarskite zemi, t. II, Sofia, 1979, p. 19-55. Vezi i Eadem, Kiimvilprosa za pazarnite i pristaniftnite mita i taksi v njakoi billgarski gradove prez XVI v., in Izvestijana Instituta za Istorija Bálgarskata Akademja na Naukite", Sofia, 1963, t. XIII, p. 183 260(Nicopole). M. Berindei, Annie Berthier, Marie Ile Martin, G. Veinstein, Code de lois de Murad IIIconcernant la province de Smederevo, in Siidost Forschungen" XXXI, 1972, p. 140-163. M. M.Alexandrescu Dersca Bulgaru, Aspecte ale vigii economice din ongele si tilrgurile Dobrogei substilpánire otomanil (sec. XVXVII), in Studii", t. 26, 1, 1973, p. 43 44 (HAr§ova). B. Tvetkova,Actes concernant la vie economique de villes et ports balkaniques aux XV et XVIe siecles, in Revuedes Etudes Islamiques", XLIII, 1, 1975, p. 8-14 (Silistra). M. Berindei, Marie Ile Ka lus Martin, G.Veinstein, Actes de Murad III sur la region de Vidin et remarques sur les qanun ottomans, in Südost

Forschungen", XXXV, 1976, p. 50-60, (Kladovo i Orsova), M. Berindei, G. Veinstein,Reglements fiscaux et fiscalitg de la province de Bender Aqkerman, 1570, in Cahiers du MondeRusse et Sovietique", XXII, 2-3, 1981, p. 266-268 (Chilia). Recent a inceput reeditarea tuturorkanunname-lelor otomane intr-un corpus, ingrijit de A. Akgiindijz, din care au apärut piing in anul1992 patru volume (Osmanli kanunnameleri Ye hukuki tahlilleri), Istanbul, vol. I IV, 1990 1992.Pentru o bibliografie mai detaliaal vezi M. Maxim, Teritorii romiingti sub administrafie otomanii, p.802-806; Idem, Documente turcevi priyind Kazaua Giurgiului, in vol. Ilfoy, file de istorie,Bucure§ti, 1978, p. 187-194 §i T. Gemil, Romcinii ci otomanii in secolele XIV XVI, Bucurqti, 1991,p. 190-210. In afarii de aceste documente edite am utilizat tin facsimil al regulamentului Brãilei (datat1570), de la BaVnikanlik Arqivi din Istanbul, fond Tapll ye Tahrir, nr. 483, versiune inedità, a cdreipublicare este in pregiltire. De asemenea, pentru verificarea unor documente publicate de H. Tunceram beneficiat de textcle in osmanii puse la dispozitie de colegul Liviu Mitache chuia Ii exprimcuvenitele multumiri.

-

www.dacoromanica.ro

5 Circulatia mArfurilor ?59

0 bund parte dintre produsele naturale vehiculate erau destinate alirnentatieioamenilor i animalelor (cereale, pe§te, pasAri, animale, gräsimi, miere, lactate,bAuturi, fructe, legume, sare, mirodenii). In aproape toate centrele dunArene consi-derate (cu una sau cloud exceptii) sunt prezente urmAtoarele grupe de produse:cerealele §i furajele, animalele, pmtele, produsele apicole 3(mierea, ceara, hidro-melul) lactatele (brânza, iaurtul) §i bäuturile (vinul tuica)l- .

Cerealele (grau, orz, mei, secara) sunt mentionate in toate porturile in afarAde Giurgiu §i Eldr§ova. Ele erau vandute pe pietele locale sau transportate spre altelocuri: de-a lungul fluviului, cu corabiile, sau in teritoriile sud-dunarene, cu cAru-tele. in cea mai mare parte proveneau din Tara Romaneascd ma cum se specificain cazul schelelor Vidin, Turnu §i BrAila14. Regulamentul comercial al Vidinuluimentioneaza chiar, ca unitäti locale de masurA i taxare a cerealelor, sacul valah"

caruta valaha" 15. 0 parte din aceste cereale erau mAcinate pe malul drept alDunarii. Faina obtinuta se vindea pe loc sau era transportatA cu carutele spre altecentre sud-dunArene. Cerealele imbarcate pe corAbii maritime erau expediate laIstanbul §i la Trapezunt (Trabzon). Acest indiciu se gase§te in kanunname-auaBrailei, nu intamplator, aici find un punct, cunoscut la vremea aceea, de concen-trare a marfurilor care, venind pe calea Dunarii din spatiul adiacent, imeau pemare. Corpiile maritime care incarcau grail la Braila plateau o taxa de 40 de aspride arfun , daca-1 transportau la Trapezunt §i de 30 de aspri de arfun daca-1indreptau spre Istanbul sau in alte parti. Pentru orz, mei §i furaje taxa era de 30 deaspri in primul caz §i numai de 20 de aspri In al doilea caz. Directia de export acerealelor spre capitala imperiului era deci privilegiata de legiuitorul otoman. Dinalte documente se cunomte Inca o cale practicata pentru expedierea, la Istanbul, acerealelor depozitate in portul pe Dunare, cu §Aicile, pada la Har§ova §i deaici cu carutele pana la Constanta . Regulamentul portului Constanta mentioneaza

13 Cerealele §i furajele nu sunt mentionate in reglementArile Giurgiului §i HAr§ovei; pe§telelipse§te din kanunname-aua Giurgiului iar produsele apicole §i branza din regulamentele schelelorTulcea, Isaccea §i MAcin. Aceste constatAri trebuie insA interpretate cu prudentA intrudit, pe de oparte, kanunname-lele nu specificA absolut toate mArfurile care fac obiectul comertului in centrulrespectiv (enumerArile se incheie de multe ori cu formula §i altele asemAnAtoare", sau cuprind indi-eatii vagi de felul: mArfurile care se vand cu kantar- ul" etc.) iar pe de altA parte nu §tim intotdeaunacat de completA este versiunea regulamentului care s-a pastrat. In schimb, cand o marfa este mentio-natA intr-o kanunnamea, acest lucru poate fi indiciul cA ea fAcea obiectul unui comert semnificativ inpunctulrespectiv.

4 B. Tvetkova, Actes concernant la vie économique de villes et ports halkaniques aux XV etXvIe siecles, in Revue des Etudes Islamiques", XL, 2, 1972, P. 364 §i 382. Regulamentul BrAilei, dinRegistrul saucak-ului Silistra, fond Tapu ye Tahrin, nr. 483, piistrat la Ba§liakaultk Arlivi, Istanbul, f.22. ReglementArile comerciale din acest registru vor fi citate TT 483. Cerealele din Tara RomaneascAsunt mentionate §i la Belgrad, vezi Bruce Mc. Gowan, Sirem sancakt mufassal tahrir defteri, Ankara,1983, pi. 37, nota 36.

5 B. Tvetkova, op. cit., P. 364.16 Taxa respectivA se aplica dupA determinarea capacitAçii corAbiei prin mAsurarea ei in lungi-

me, lAtime §i adancime, TT 483, f. 22. Arlunul era o unitate de lungime egala cu 63,66 67,3 cm;vezi N. Beldiceanu, Recherche sur Ia ville ouomane au XV siecle. Etude et titles. Paris, 1973, P. 290.

17 Raportul'clin 15 ianuarie 1595 care regele Spaniei, in Al. CiorAnescu, Documente privitoarela istoria romiinilor culese din arhivele din Sitnancas, Bucure§ii, 1940, P. 106-107, nr. 227. Vezi §iM. Mehmcd, Doewnenie rurcevi privind istoria Rornfiniei, 1455 1774, Bucure§ti, p. 47, nr. 32.

§i

§i

BrAila:

-

www.dacoromanica.ro

260 Anca Popescu 6

aici pc ncgustorii care strangeau §i depozitau cerealele in hambare (mahzerfi), deunde lc incarcau pe corabii (achitand vama), sau le vindeau altor neguston . Unalt punct de strangere a granelor destinate Istanbulului era portul Karaharman.Kanunname-aua acestuia prevede o via9mA (giimriik) de 8 aspri de macid pentruorzul §i grail expediat de aici, pe mare .

In secolul XVI spatiul romanesc constituia un rezervor de cereale pentru aprovi-zionarea Imperiulp otoman spre care acestea se scurgeau prin aproape toate sche-lele de la Durfare . Nu numai inspre Istanbul ci §i in alte regiuni §i centre ca Tra-pezunt, Sinop sau Tripoli, pe tarmul Siriei21. Dupà o condica din deceniul 8 al secoluluiXVI, in doi ani s-au achizitionat din kazalele dunarene peste 120.000 t de grau22.

In privinta altor direcpi de export cerealier, in afara Imperiului otoman,indiciile din kanunname-lele celei de-a doua jumatati a secolului XVI sunt obscure§i insuficiente, lasand loc, totu§i, §i unei atari ipoteze23.

Dinspre teritoriile balcanice sjungea la schelele dunarene orezul (menPonatla Semendria, Nicopole §i Rusciuc) . Acesta era un articol provenind din regiunileanatoliene. Daca in prima jumatate a secolului XVI orezul era primit la Caffa §i laTana (Azak), pe mare , kanunname-lele centrelor de la Dunare par sa indicepredominarea drumului de uscat, transbalcanic. Regulamentul portului BrailamenPoneaza in aceastä regiune existenta unei categorii de cultivatori de orez(celtiiko) care, in virtutea practicarii acestei indeletniciri, erau scutip de anumiteobligaçii fiscale26.

18 Regulamentul portului Constanta, Bqbakanlik Arfivi, Istanbul, fond Tapu ye Tahrir, nr.483, f. 30 (se va cita in continuare TT 483); la fel penru reglementArile porturilor: Silistra, Hat-soya,BrAila, Mcin, Isaccea, Karaharman (publicate partial si de H. Tuncer, vezi nota 12, pentru a carorverificare si corectare am folosit copiile documentelor respective din acest fond).

19 Regulamentul portului Karaharmanlik, '11' 483, f. 27. Pentru mei si furaje se plAteau 5 aspride miidd. Un miidd era egal cu 513,12 kg (M. Beldiceanu, op. cit., p. 300).

20 M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Economia agrard a Pith Ronitinevi ci Moldoveidescrisli de celleitori streiini (sec. XV XVII) in Studii" t. 21, 5, 1968, p. 846 850.

21 M. Maxim, Teritorii romiinevi sub administralie otomanil, p. 885.22 Ibidem, p. 882.23 -In Regulamentul 483, f. 22, se foloseste sintagma corábii (care vin) din alte

vilayet- uri", ceea ce s-ar putea traduce cu corAbii din alte regiuni, tinuturi dar si tari. In acelasi text seprevede cA cei care achità vama (giimriik) pentru exportul de cereale sunt musulmanii, zimmi-ii(supusii otomani crestini) §i harbi-ii adicA necredinciosii strAini, din alte tari (apartinind sferei Dar-al-Harb. Faptul pare surprinzAtor stiut fiind cA exportul de cereale in afara imperiului era in generaloprit, iar regulamentul citat (datat 1570) se inscrie cronologic intr-un interval cunoscut pentru prohi-birea vanzArii cerealelor in afara granitelor otomane (M. Aymard, Venise, Raguse et le commerce duble pendant la seconde moitie du XVI siecle, Paris, 1966, p. 130). Regulamentele comerciale, se §tie,nu reflectau strict situatia de la data redactArii lor ci, ca acte normative, de oglindeau o sumA desituatii caracteristice unui loc. Decretarea sau suspendarea prohibitiilor la export fiind conjuncturale,puteau sA nu afecteze fondul principal de dispozitii al acestor regulamente. Cum insA in kanunname-lele porturilor dunärene considerate nu se nominalizeazA nicAieri o directie de export a cerealelor inexteriorul Imperiului otoman problema rAmAne in stadiul ipotetic pariä la noi date.

24 B. Tvetkova, Actes, p. 370 si 385. M. Berindei. A. Berthier, M. Martin, G. Veinstein, Codede lots de Murad III concernant la province de Smederevo, Siidost Forschungen", 1972, p. 148.

25 M. Berindei, G. Veinstein, La Tana Azaci. De la presence italienne a l'emprise ottomane(fin Vile milieu XVIe siecle). Turcica", VIII, 2, 1976, p. 145 146.

26 H. Tuncer, Osmanli iinparatorlukunda toprak hukuku, arazi kanunlari ye kanun aciklama-Ian, Ankara, 1962, p. 200.

BrAilei, TT

-

-

-

www.dacoromanica.ro

7 Circulatia mart unlor 26 I

Fructcic proaspcte i legurnelc sunt rncntionate in abundentà pc segrncntulTurnu, Rusciuc, Giurgiu, Silistra §i Hdr§ova. Sporadic, lcgumele apar in regula-mentele pentru Semendria, Vidin §i Nicopo17e, iar fructele in cele ale porturilorBr lila, Tulcea, Isaccea, Macin, Karaharman . in regulamentul portului Nicopolcse precizeazA cA legumele §i fructele (mai ales merele) de aici provencau fie dinTara RomAneascA, fie din insulele dunArse invecinate. In primul caz se achitavama, in cel de-al doilea numai dijma OF) .

Predominant este comertul local, in care teritoriile nord-dunArene i§i trimi-teau surplusul de fructe, renumite pentru multimea §i ieftinAtatea lor §i primeaulegume a cdror culturA era in mai micA mAsurA rdspanditA in spatiul romAncsc .

Dintre fructele mediteraneene sunt mentionate smochinele §i stafidele, aduse peuscat, la Tulcea, Isaccea §i MAcin, pe spatele cailor sau al cAmilelor .

Un mare numAr de animale destinate tAierii sau transportului trecea prin toateporturile otomane de la Dunare, dinspre Arile romAne spre provinciile balcanice §ispre capitala imperiului. Astfel la Chilia oile §i bovinele provenind din Moldovasau Tara RomâneascA erau cumparate pentru aprovizionarea Istanbulului . DinTara RomaneascA se aduceau oi la Nicopole32, Turnu33 §i BrAila34, cai la Vidin 35,

Rahova36, Turnun §i Giurgiu38 §i bovine la Vidin, Rahova §i Turnu. DupAfrecventa mentionarii diferitelor categorii de animale s-ar pArea cA, pe intregcursul DunArii de Jos, cel mai intens comert se fAcea cu oile, viteleComertul cu porci este §i el atestat intr-un numAr suficient de mare de centre . Inafara acestora se mai comercializau capre, 1-41 (agari §i catdri. De pe malul românesc,la Nicopole §i Rusciuc se aduceau pAsari . Kanunname-aua porturilor Tulcea,Isaccea §i MAcin consemneazA cdmilele care, din context, treceau doar prin schelA,transportand probabil marfuri41. In legAturA cu directiile de mi§care a animalelor,

27 Vezi Anew28 B. Tvetkova, op. cit., p. 376. Vezi §i Eadem, Regimul schimhului economic dintre teritoriile

de la nord ci sud de Duncire in sec. XVI, in vol. Relaiii romano hulgare de-a lungul veacurilor (sec.XII XIX), Bucure§ti, 1971, p. 126.

29 M. M. Alexandrescu Dersca, op. cit., p. 859 860. Pomicultura era räspanditA §i in sudulDunarii in stransg legAturg cu viticultura, dar probabil, nu la aceemi scar5 ca In principatul nord du-narean. Vezi Stra§imir Dimitrov, N. Jecev, V. Toney, Istorija na Dobrudja, Sofia, 1988, vol. 3, p. 63.

30Regulamentul schelelor Tulcea, Isaccea §i Macin, 71' 483, f. 24.

31 M. Berindei, G. Veinstein, Reglements fiscaux et fiscalité de la province de BenderAkkerman, 1570, in Cahiers du Monde Russe et Soviétique", t. XXII, 1, 1981, p. 268.

32 B. Tvetkova, Actes, p. 377.33 Ihidem, p. 38134 Regulamentul Bràilei, TT 483, f. 21.35 B. Tvetkova, op. cit, p. 366.

Ihidem, p. 382.37 Ihidem, p. 381.38 B. Tvetcova, Regimul schimhului economic, p. 136.39 Vezi Anexa4° B. Tvetkova, Acres, p. 375 i 389.41 Regulamentul porturilor Tulcea, Isaccea §i Macin, TI' 483, f. 25. Pentru clima §i flora

dobrogeand eamila era animalul de transport cel mai bine adaptat. Vezi R. I. Calinescu, Ciimilele dela Duranlar, In Analele Dobrogei" 1934, XV, p. 38 42.

si caii.

-

- --

-

36

www.dacoromanica.ro

262 Anca Popescu 8

ca mArfun, kanunnarne-lele mentioneazA douA importarea lor din TaraRomaneascA §i Moldova §i vinderea pe pietele locale. Doar in cazul Chilici sespccificA dcstinarca oilor §i vitelor (cumpArate din tArile romanc) aprovizionAriiIstanbulului. Tot aici se precizeazA cAintre cumpArAtorii de came de vitA de laabatoarele din Chilia erau §i celep ii42. In legAturA cu activitatea acestora invederea procurArii oilor §i vitelor necesare aprovizionArli populatiei civile §1armatei otomane, kanunname-lele sunt sdrace in detalii. In general, nu se poatedistinge dacA in multimea atestArilor de animale care traverseazd Dunarca, de pemalul stang spre malul drept, avem de-a face numai cu tranzactii obi§nui e, incadrul comertului liber, sau este vorba §i de transporturi speciale: turmele celep-ilor sau livrArile impuse domnilor tArilor romane. La vadul Chiliei se respectA §i inepocA otomanA un obicei vechi: traversarea cailor, oilor §i boilor este scutitA de

43taxe . Din alte surse se §tie cA, de exemplu, oile erau cAutate de negustori dinRodoscuk (Rodosto, pe malul MArii Marmara44), iar boii erau cumpArati din TaraRomaneascA, prin Nicopole, de negustori din Adrianopol . Boii §i caii din tArileromane erau apreciati §i cAutati nu numai de negustoni otomani, ci §i de ceivenetieni, dupA cum relateazA calA orii strAini. Locadello vorbe§te de neAustorialbanezi care duceau la Zara, pe tArmul Adriaticii, boil destinati Venetiei . Niciun indiciu din kanunname lele porturilor de pe linia DunArii nu sugercazA oasemenea destinatie, beneficiarul principal, pe aceastä directie de export, pArand sAfie Imperiul otoman. Vitele, oile §i caii reprezentoupentru princ'patele nord-dunArene marfun dintre cele mai vechi §i insemnate . IncercArile puterii otomanede a canaliza exportul acestora exclusiv in profitul sAu nu reursc in secolul XVIsA bareze celelalte directii Gpre tArile cre§tine. Aceste exporturi a./eau loc insa pealte itinerarii deck cele care traversau centrele dunArene4 .

Pescuitul §i comertul cu pe§te sunt amintite in toate kanunname-leleporturilor dunArene considerate, mai putin in cea a Giurgiului. Se pescuia atat inDunAre, cat §i in lacurile invecinate ei, aflate in general pe malul stang. Pe§tele,proaspAt sau sArat, era transportat cu cArutele, pe uscat, sau de-a lungul Dundrii, cu

42 M. Berindei, G. Veinstein, op. cit., p. 268.43 1bidem, p. 266.44 Un ordin al sultanului Murad III in legriturIl cu achizitionarea de oi pentru valaf -ul din

Rodoscuk, Arhivele Statului Bucure§ti, Mtcrofilme Turcia, Rola 20, c. 515.45 B. Tvetkova, Regimul schimbului economic, p. 122.46 M. M. Alexandrescu Dersca, op. cit., p. 855.47 I. Nistor, Handel und Wandel in der Moldau his zum Ende des 16. Jahrhunderts, Cernauti,

1912, p. 158 161.8 Vezi Lia Lehr, Comet-pa Tdrii Romdnesti ci Moldovei in a doua jumdtate a sec. XVI si in

prima jumatate a sec. XVII, in ,.Studii §i Materiale de Istorie Medie", 1960, p. 242-283 Pentru regi-mul exportului animalelor din Virile romane i sistemul prohibithlor aplicat de Poarta vanzlirilor careun alt partener cleat statul otoman, incepand cu a doua jurnlitate a sec. XVI, yeti M. Maxim. Regont 1e o mina, al & minapei otomane in Moldoi a ct Tara R( moneacca, in a doua unatate a se XII,in Rc vista de istorie 9 1 79 p 1753 1759. In lel,atJra ell 0 1ia ia principrite'o m ncde a turai7, anim ile dc transport §i pR viz I p nt u arm it oton in i n t, i co n e IiM B nide] §i G Ve n en LF up, ()I on a 7 etlecptrrt Min% 154 ii 1 87

7

'it4

-

www.dacoromanica.ro

9 Circulava mArlurilor 263

ambarcatiuni numite na.sad49 i cernik50. in afarii de pe§tele marunt §i de crai(mentionaii la Rilsciue)51, se mai pescuiau sturioni la Vidin52, Or§ova- ,

Nicopole5 , Chilia56. Directia de deplasare a vaselor fluviale incarcate cupe§te este de cele mai multe ori din aval in amonte, caci pe§tele era exportat deobicei in pile cre§tine- 7. Din kanunname-aua Bräilei rezultä a de aici pe§tele(sarat in prealabil) se indrepta spre Tara Romaneasca §i Bra§ov . Pe§tele p5r9ove-nind de la Braila §i de la Chilia aproviziona §i piata poloneza prin Lemberg , iarsturionii pescuiti in regiunea Or§ovei erau tranwortati pe malul Dunàrii, cu caru-tele, spre Ungaria §i Imperiul romano-german . Potentialul piscicol al Duntiriiinferioare era binecunoscut otomanilor care valorificau la maximum posibilitatilede exploatare fiscala a acestuia, rezervanduli, ca produse, icrele care erau trimisela Istanbul6t.

Grasimile (seul in primul rand, dar §1 untul), mierea §i branza sunt mentio-nate in cvasi-totalitatea centrelor dunarene. Exceptie fac: Tulcea, Isaccea §i Weinpentru miere §i branza, §i Turnu pentru branzA. in multe porturi grAsimile (animalein general) erau aduse din Tara Romaneasca, pentru acest import find specificatAaplicarea vamei. A§a se intampla la Rahova62, Giurgiu63, Rusciuc64

, Braila65, poate§i la Turnu66. Exportul de grasimi este indicat in porturile Nicopole67, Rusciuc68,flar§ova69, Tulcea, Isaccea, Macin70 §i Karaharman't. La Nicopole, Har§ova §i

49 Nasad, micA ambarcatie fluvialA al cArei nume a fost imprumutat din limba maghiarA,B. Tvetkova, Vie économique de villes et ports balkaniques aux XVe et XVI` siecles, in Revue desEtudes Islamiques". XXXVIII, fasc. 2, 1970, p. 292, nota 5.

5° cernik, un fel de barcA mare sau luntre, Ibidem, p. 293.51 B. Tvetkova, Actes, p. 387. Crapii mentionati se pare cA erau pescuiti in altA parte cAci la

Rusciue,ajungeau adu§i In cgrute.5- B. Tvetkova, op. cit., p. 263." M. Berindei, M. Kalus Martin, G. Veinstein, Actes de Murad III sur la region de Vidin et

remarques sur les cianun ottomans, in Stidost Forschungen" XXXV, 1976, p. 44.m B. Tvetkova, op. cit., p. 377.55 Regulamentul Brailei, TT 483, f. 22.56 M. Berindei, G. Veinstein, Reglements fiscaux, p. 267.

I. Nistor, op. cit., p. 162.58 Regulamentul BrAilei, TT 483, f. 24.59 R. Manolescu, Comeriul Tara Rom/Meld ci Moldovei cu Brafovul (sec. XIV XVI), Bucu-

re§ti, 1965, p. 112, C. C. Giurescu, Istoria pescuitului fi a pisciculturii in Romania, Bucure§ti, 1964,vol. I, p. 253.

60 M. Berindei, M. Kalus Martin, G. Veinstein, Actes de Murad III, p. 45.6,1 I. Nistor, op. cit., p. 162.6- B. Tvetkova, op. cit., p. 382.61 Eadem, Regimul schimbului economic, p. 137.64 Eadem, Actes, p. 390.

Regulamentul BrAilei, TT 483, f. 21.66 B. Tvetkova, Actes, p. 380. Se mentioneaza doar cA seul este adus la schelA cu cArutele.67 Ibidem, p. 363 §i 376.68 Ibidem, p. X19.69

Regulamentul HAr§ovei, TT 483, f. 26.7° Regulamentul schelelor Tulcea, Isaccea §i Wein, TT 483, f. 25.71 Regulamentul Karaharmanlik ului, TT 483, f. 27.

57

Braila',

www.dacoromanica.ro

264 Anca Popescu 10

Rusciuc sunt mcntionate cele trei categorii de negustori care achitau diferentiatvama: musulmanii, zimmi-ii (supu§ii otomani nemusulmani) §i harbi-ii (supu§i aistatclor din afara Islamului). Se §tie cA seul romanesc era un articol foarte solicitatpe plata otomanA. Atat bucAtAria imperialà otomanA cat §i flota (care folosea seulla unsul corAbiilor) erau marii clienti ai seului moldo-muntean. Ca urmare, inultimul sfert al secolului XVI, Poarta lua hotArarea de a interzice domnilor Moltvei §i TArii Romane§ti exportarea acestui produs altundeva decat la Istanbul .

Mentionarea negustorilor harbi in comertul cu seu, in centrele dunArene, nu esprijinitA de alte date care sA clarifice cazul. Totuti, o indicatie din kanun-ulRusciucului sugereazA una din solutii: ambarcatiile (pyka) incArcate cu seu, miere§i cereale venind dinspre Vidin achitau eminului de la Rusciuc vama. Este posibildeci ca incArcAtura sA fi provenit de pe malul romanesc, cu destinatia Rusciuc.AceastA supozitie e int Arita de prevederea din regulamentul comercial al Brli lei caseul, rnierea §i ceara sosite cu cAruta (deci din teritoriul romanesc) sA fie taxatevamal dupA tripartitia cunoscutA: musulmanii 3%, zimmi-ii 4% §i harbi-ii 5% 73.

Mierea apare de cele mai multe ori in cadrul acelora§i dispozitii fiscale ca §iseul. In portul Kara%arman ea ajungea adusA cu cArutele iar de aici o parte eraincarcatà pe corAbii . Se specificA importul de miere din Tara RomaneascA inurmAtoarele porturi: Vidin75, Turnu76, Giurgiu77, Rusciuc78 §i BrAila79. Abundentamierii romane§ti este un leitmotiv al relatArilor calAtorilor straini din secolele XVI§i XVII °. Ea este foarte cAutatA pe piata de la Istanbul, care absoarbe maricantitAti, dar §i in alte centre europene ale imperiului, constituind un articolcaracteristic al comertului principatelor romane§ti cu Orientul81.

Marea amploare a albinAritului in Wile romane disponibiliza pentru exportAiinsemnate cantitAti de cearA de albine, solicitatà mai ales pe pietele apusene .

DupA spusele lui Sivori, ceara de albine urma un traseu de uscat panA la Raguzasau era transportatA pe DunAre, cu bArcile, spre porturile Constanta §i Varna, deunde, cu cordbiile maritime, ajungea la Constantinopol §i apoi la Ancona": In

72 M. Maxim, O. cit., p. 1753. Documentele otomane re1evA achizitionarea de seu din terito-riile române§ti i pentru alte centre de exemplu pentru Adrianopol; Arhivele Statului, Bucure§ti,Microfilme Turcta,R 16, C. 15.

73 Regulamentul BrAilei, TT 483, f. 21.4 Regulamentul portului Karaharman, TT 483, f. 27.

75 B. Tvetkova, op. cit., p. 387.76 Ibidem, p. 381.77 B. Tvetkova, Regimul schirnbului economic, p. 137.78

Eadem, Acres, p. 390.79 Regulamentul Brailei, TT 483, f. 21.8° M. M. Alexandrescu Dersca, O. cit., p. 857- 859.81

P. Cernovodeanu, Imaginea Iiirilor romilne Ia cdleitorii streiini din secolele XIV XVIII, inRevista de istorie", 12, 1979, p. 2360. Mierea moldo-valahd se exporta ins i in Apus: cea dinMoldova in Italia, vezi N. lorga, Istoria romeinilor prin cálátori, Bucure§ti, 1981, p. 177, !Lir miereadin Tara Romilneascii, dei sporadic, la Bra§ov, vezi R. Manolcscu, op. cit., p. 125 128.

IhidemPascu Petru Cercel i Tara Romeineacca Ia sleitvitul secolului XVI, Sibiu. 1944, p. 1 SO.

8-

83 'st.

www.dacoromanica.ro

I I Crcul, tia marfurilou 265

kanunname lc accst produs este al-ninth doar la Braila fära indicii asupra desti-natici ultcrioare.

Dintre produscle lactate cel mai frecvent cste mentionatA branza. Adusä cucarutele, in putini sau in burdufuri, se vindea pc pietele locale sau se incarca pc corabii(asa se petrec lucrurile la Braila" §i la Karaharman"). in uncle cazuri se specificaprovenienta valaha a branzei vandute in centrele otomane (Giurgiu" §i Braila).

Comertului cu yin Ii sunt destinate reglementari numeroase §i amanuntite,ceea ce arata pc de o parte intensitatea acestuia, iar pe de alta parte, amploareaactivitätilor viticole §i a celor legate de vinificatie in regiunile nord §i sud-dunarene. Vinurile obtinute, provenind din podgoriile locale, circulau de la un malla altul §i de la un port la altul. Dinspre teritoriile otomane treceau vinuri in TaraRomaneasca la Rahova87

, Turnu8g, Nicopole (prin Islaz) 89, Rusciuc (prin

Giurgiu)90, Flar§ova (prin Floci)9' §i Karaharman92. n sens invers, din tinuturileromane5ti soseau butoaie sau burdufuri cu yin la Nicopole (unde este mentionata

93- 94Silistra ,95Braila .vama) , Un intens trafic avea loc de-a lungul Dunarii: la

Chilia 9§7unt mentionate transporturi de yin de la Vidin, Nicopole §i Silistra, laHarp% se vindea vinul sosit de la Silistra, Nicopole, Rusciuc §i Vidin iar laSilistra se aducea yin de la Rahova, Nicopole §i Vidin. in privinta destinatiilorposibile din afara imperiului ale acestor vinuri care circulau de-a lungul Dunariiregulamentul comercial al portului Niacin face o precizare: se stipuleaza achitareavamii la Niacin pentru cordbiile (gemi) incarcate cu yin (sau cu alte marfuri) care,venind dinspre Vidin §i Nicopole, acosteaza la Braila, Galati sau Tomorova(Reni) . BrAila, Galati §i Tomorova erau portile acestui export dinspre porturiledunarene spre nord,igana in tinuturile Galitiei unde calatorii straini vorbesc devinum valahicum" . Comertul cu vin in teritoriile otomane era apanajulnecredincio§ilor (kafir). Kanunname-aua Silistrei Ii distinge pe necredincio§iitributari (haracgazar) de cei din categoria harbi, ace§tia din urma platind taxesuperioare primilor.

84 Regulamentul Brilei, TI' 483, f. 22.85 Regulamentul Karaharmanlik- ului, TT 483, f. 27.86 Tvetkova,B. Regimul schimbului economic, p. 137.87 B. Tvetkova, Actes, p. 383.88 Ibidem, p. 381.89 Ibidem, p. 377.9° B. Tvetkova, Regimul schimbului economic, p. 138.91 Regulamentul Hâr§ovei, TT 483, f. 26.92 Regulamentul Karaharmanlik- ului, TT 483, f. 24. Se mentioneazil cà vinul era adus aici

cu caruta, probabil din regiunile dobrogene.93 H. Tunger, op. cit., p. 133.94 Regulamentul Silistrei, TI' 483, f. 28.95 Regulamentul Bräilei, TT 483, f. 21.96 M. Berindei, G. Veinstein, Reglements fiscaux, p. 266.97 Regulamentul Har§ovei, TT 483, f. 26.911 Regulamentul Silistrei, TT 483, f. 29.

Regulamentul Macinului, TT 483, f. 24.m I. Nistor, op. cit., p. 163.

99

,

www.dacoromanica.ro

266 Arica Popcscu 12

In porturile Dunarii de Jos ajungeau insA vinuri i din alte regiuni aleImperiului otoman, mai indepartate. Astfel, la Chilia soseau vinurile, mai cotate,ale regiunilor hulgloti ale Messembriei §i Varnei sau de pe coasta albanezd aValonei (Avlonya) . Vinurile scumpe §i renumite de Malvasia (bene4e) sauModon, din sudul Pelopone7ului, sunt mentionate la Chilia §i la Braila. Tot aici seintalnesc §i vinuri sosite de la Trapezunt. Regulamentul comercial al BrAileiinregistreazA in plus vinul numit mervazi originar, se pare, din regiunea Malevizidin Creta w2. Vinurile din Creta erau aduse de obicei in Marea Neagrd denegustorii venetieni. Legiuitorul otoman nu face nici o precizare in acest sens darnume§te pe participantii la acest trafic zimmi §i harbi. Aceste vinuri scumpe,malvasia (benefte), muscatul sau moscatello", in sursele occidentale (misket intc.) §i vinurile de Candia (mervazi) erau rareori vandge pe loc find tranzitate sprePolonia, Rusia sau capitalele principatelor romane§ti .

Un alt articol caruia i se rezervA un spatiu intins in cadrul prevederilorcomerciale otomane ale centrelor DunArii de Jos este sarea. Asupra acesteia apasAo fiscalitate meticuloasA menità pe de o parte sa realizeze profituri cat mai mafipentru statul otoman din comercializarea ei, iar pe de altA parte sA asigureatragerea pe piata otomanA a unor cantitäti indestulatoare pentru nevoile interne.Sarea rongtneascA, consideratA ca find de cea mai bunA calitate §i, de aceea, foartesolicitatA este mentionatà in toate regulamentele schelelor Dunarii inferioare,mai putin in cele ale Har§ovei, Karaharmanului §i Chiliei. AlAturi de agentiifiscului otoman, atat pe malul stang cat §i pe cel drept (la Calafat, Izlaz, Turnu,Giurgiu, Vidin, Rahova, Nicopole, Si§tov §i Rusciuc)'°5 se aflA §i reprezentantiiDornniei romane§ti, vame§ii, care percep cota-parte din taxele vamale re-windprincipilor romani (numitA in documentele otomane, yam sau chiar vama) . inscopul satisfacerii nevoilor de aprovizionare cu sare, tot mai mari, Poartaintroduce intre obligatiile economice ale Tani Romane§ti (in ultimii ani de domnieai lui Radu Paisie) livrarea unei cantitAti de sare in contul haraciului . In cazulcomertului cu sare la Dundrea de Jos, autoritAtile otomane se aratA interesate maimult de produsul propriu-zis, dee& de taxele in bani percepute in legaturA cu

101 M. Berindei, G. Veinstein op. cit., p. 266.102 Pentru aceastä identificare vezi M. Berindei, G. Veinstein, op. cit., p. 316, nota 23.1°3 I. Nistor, op. cit., p 163 164. Inalcik, The Ottoman Empire, p. 131. Dintr-o poruncA

sultanala din 7 octombric 1568 se §tie ca domnul Moldovei, Alexandru LApu§neanu, Ii trimiseseomul sat] in Creta pentru a cumpara 70 de butoaie de yin, Arhivele Statului Bucure§ti, MicrofilmeTurcia, R 15, c. 523.

1°4 M. Maxim, Regimul economic, p. 1752.1°5 Idem, Ottoman documents concerning the Wallachian salt in the ports on the Lower

Danube in the second half of the sixteenth century, in Revue des Etudes Sud Est Européenes", 2,1988, p.op 3 122.

1 Regimul sarii rornane§ti in porturile otomane reflectat in reglementarile comerciale alesecolului XVI, a facut obiectul unor studii amanuntite. Vezi: L. Gager, XV XVII a.sirlarda OsmanliImparatorlugunda tuz inhisari ye tuzlalarin 4letme nizami (Monopolul sarii in Imperiul otoman insecolele XV XVII §i reglementarile exploatarii salinelor) in Iktisat Fakültesi Mecmuasi", t. XXIII,1962 1963. B. Tvetkova. Vie economique de Mies et ports halkaniques, p. 299 305. Vezi §i M.Maxim, op. cit., (p. 113 114, pentru bibliografia extensiva).

107 M. Berindci, G. Veinstein, L'Empire Ottoman et les pays roumains, p. 48.

www.dacoromanica.ro

13 Circu tia in irlunlor 267

vanzarca lui. Astfel, in locul bolovanilor de sare care revcncau domnului roman lafiecare transport, cu titlul de vamil, acesta prirne§te cchivalentul lor in aspri. Accei9ioperatie este facuta de statul otoman in cazul celorlalte taxe comerciale aplicate sarii .

Mari le absente in comertul schelelor dunarene in sccolul XVI sunt mirode-niile (piper, cui§oare, ghimber, scortiwarA). In kanunnarne-lele din a doua jurnA-tatiewa secolului XVI acestea sunt semnalate doar la Semendria, Vidin §i Nicopo-le . Pentru primele doug decenii ale aceluia§i secol se cunosc doug menpuni laGiurgiiiliSpentru anii 1506 §i 1515), o menpune la Chilia (1504) §1 una la Tulcea(1505) Nici registrul vamal at Tulcei din 1515-1517 nu menponeazg mirode-niile, de§i soseau aici o serie de alte mArfuri orientale' ". AceastA absentà a fostexplicatà prin dezorganizarca temporal% a comertului cu mirodenii in contextultulburarilor produse de cucerirea Siriei §i Egiptului de cAtre Selim I. in general afost invocatA perturbarea drumului mediteranean al mirodeniilor ca urmare a insta-larii dominatiei portugheze in Oceanul Indian, ca §i ruinarea acestui comert dupAdescoperiirea drumului Capului §i devierea circuiteler din Mediterana in OceanulAtlantic . Cercetarile ultimelor decenii incling balanta spre imaginea supravin-tuirii negotului mediteranean al mirodeniilor in pofida circumnavigapei Africii .

Un document din 1548 aratA cA mai funcpona acela§i drum al mirodeniilor ca celdescris, in 1432, de cAtre Bertrand de la Broquiere "4. Abia spre 1630 olandezii vorreu§i sA detumeze pe drumul Capului comertul cu mirodenii din Extremul Orientspre Europa . Informapile de care dispunem asupra prezentei mirodeniilor inporturile dunArene §i a cailor pe care ajungeau aici sunt prea firave pentru aproduce o concluzie fermg. Ca ipotezA de lucru, ar mai fi de luat in considerare,pentru a doua jumAtate a secolului XVI, politica lui &Heyman Idg a da capitaleiimperiului sau rolul de principal centru de tranzit al mirodeniilor . Acest lucru afAcut, poate, ca transporturile pe uscat ale acestor marfuri (spre spaPul nord-balcanic) sA treac5 pe primul loc fata de cele maritime. A§a s-ar explica de ce inregulametele comerciale ale celei de-a doua jumAtAti a secolului XVI nu sunt

108 B. Tvetkova, op. cit., p. 302.109 Eadem, Actes, p. 361 §i 372. M. Berindei, A. Berthier, M. Martin, G. Veinstein, Code de

lois de Murad III concernant Smederevo, p. 149.110 -In anul 1506 se primeau la Giurgiu 1501 kg de piper in 8 luni, iar in anul 1515, 2112 kg de

piper in 6 luni. Vezi H. Inalcik, Bursa and the commerce of Levant, in Journal of Economic andSocial History of the Orient", III, 2, 1960, p. 138 §i 139.

I I I J. H6vdri, Customs register of Tulca (Tulcea), 1515 1517, in Acta Orientalia AcademiaeScientiarum Hungaricae", t. XXXVIII, 1-2, 1084, p. 136-138. Vezi §i comentariul detaliat in aceastA

Tahsin Gemil, Romdnii j otomanii in secolele XIVXVI, Bucurelti, 1991, p. 204-210.Vezi T. Gemil, op. cit., p. 209.

113 F. Braudel, Mediterana ci lumea mediteraneanei in epoca lui Filip al 11-lea, Ed. Meridiane,BucurTi, 1986, vol. 3, p. 139-184.

14 H. Inalcik, op. cit., 13, 141.115 F. Braude], L'Empire turc est ii une économie monde?, in vol. Memorial O. L Barkan,

Paris, 1980, p. 45-50. 0 prezentare sintetic5 a acestor probleme la H. Ahrweiler, Istanbul, carrefourdes routes continentales et maritimes aux XVXIXe .siecles, in vol. Istanbul a Ia jonction des culturesbalkaniques, mediterangennes, slaves et orientates, aux XVPXIXe siecles. Actes du Colloqueinternational ot.ganise par L'A IESEE, Istanbul, 1973, p. 17-26.

116 H. Inalçik, The Ottoman economic mind and aspect.% of the ottoman economy, in vol.Studies in the Economic History of the Middle East, ed. M. A. Cook, Londra, 1970, p. 212.

-privinit la

-

www.dacoromanica.ro

268 An Pope cu 14

notate rnirod mile ni i la Braila i mei hi Chilia sau Tulcca. in schimb, elc apar indoua porturi strdns legate de comertul terestru balcanic: la Nicopole i la Vidin.Mentiunea de la Semendria poate fi in egala masura pusA in legAturA cu primireamirodeniilor Pe drumurile terestre, venind insA prin continentul european fied'nspre Viena, fie dinspre Cracovia §i Liov. Regulamentul comercial al porturilorBuda §i Strigoniu (Estergon) menponeazA de asemenea mirodeniilei it7axate vamal,care par a veni dinspre regiunile germane (Nemge canibinden gelen) .

Produsele me§te§ugäre§ti §i materiile prime au, fatA de cele alimentare, zonede provenicntä sau destinape mai bine individualizate in kununnume-lele centrelordunärene.

Tesaturile, imbrAcAmintea sau materiile prime textile sunt mArfuri curentecirculAnd in toate sensurile prin porturile otomane ale Dun Aril de Jos. Stofele sefntAlnesc intr-un sortiment sArac §i sunt in esenta de douA categorii: postavurilegroase obipuite §i stofele scumpe de mAtase (kum(q). Prime le fac frecvent obiec-tul importului din Tara RomAneascA sau, prin aceasta, din Transilvania. Astfel,postavul numit kebe este mentionat la Rahova 118, Nicopole 119, Giurgiu 120,

Harsova 121 Si Kara1arman 122 ca venind din spapul romanesc (din Eflak). Harw-vain, Br Aila124, Karaharman 125 Si Chi 1ia 126 apar ca puncte de iradiere a comertuluibra§ovean de postav (Brapv kebesi §i bobu kebesi)127. Spatiul nord-dunArean maiprimea §iirstavuri balcanice sau pe cele aduse de negustorii sud-dunAreni chiar dela Brusa . AgenPi acestui schimb de postavuri peste Dunäre, intr-un sens ca §iin celälalt, erau nu numai negustori otomani (musulmani sau zimmi-i), dar§i harbt . Stofele de lux (kumag) veneau in general dinspre mare, cu corAbiile.Ele sunt menponate la Chi ha° , Karaharman131, Tulcea, Isaccea §i Macin132,

117 Contextul este totuv nectar. UrmAtorul articol mentionat ImbrAcAmintea era adus denegustorii islamici (Dar al islamdan tiiccar taifesi), Gyula Kaldy Nagy, Kanuni devri Budin,iahrir defteri (1546 1562), Ankara, 1971, p. 3. M. Mollat, Istanbul a la rencontre de la Mer Noireet de la Mediterranée, in Buletinul AIESEE, 2, XII, 1974, p. 36.

118 B. Tvetkova, Actes, p. 384.'19 Ibidem, p. 375.120 B. Tvetkova, Regimul schimbului economic, p. 137.121

Regulamentul Har§ovei, TT 483, f. 26.122

Regulementul Karaharmanului, TT 483, f. 27.121

Regulamentul Flar§ovei, TT 483, f. 26.124

Regulamentul Bali lei, f. 21. Este mentionat postavul, cuka, venind dinspre Transilvaniaimpreug5 cu alte mArfuri caracteristice importului de acolo.

Regulamentului Karaharmanului, TT 483, f. 27.126

M. Berindei, G. Veinstein, Reglements fiscaux, p. 266.127

Boboul (tc. bobu) era un fel de hainA Para maned, de toatà ziva, purtatil de pranii din Tran-silvania. Ibidem, p. 317, nota 25. In legaturà cu industria §i comercializarea postavurilor transilvA-nene in sec. XVI vezi S. Goldenberg §i S. Belu, Doug registre privind postävdritul ci comet-pi( cupostav Ia Brapv in secolul XVI, in Acta Musei Napocensis" IV, 1967, IV, p. 127 151.

128 La Nicopole se mentioneazA postavul de Brusa care era tranzitat spre Tara RomAneascii §iUngaria.; B. Tvetkova, Actes, p. 372.

1-9 Ibidem, p. 375.n° M. Berindei, G. Veinstein, op. cit., p. 266.131

Regulamentul Karaharmanului, TT 483, f. 27.132 Regulamentul schelelor Tulcea, Isaccea i [Akin, TT 483, f. 24.

,

www.dacoromanica.ro

15 Circulapa milrfurilor 269

Braila'33 i flar§ova'341i5insa stofelc numite kuma4. mai sunt mentioreite la Braila,venind dinspre Vidin §i la Silistra, venind din nordul Dunarii ' . Este vorba,probabil, de stofe dc pret dar de provenientà occidentala.

Articolele de imbracaminte circula mai ales dupa directii transdanubiene: dela Adrianopol §i Brusa (prin centrele sud-dunarene) spre nordul Dunarii §i dinspreTara Romaneasca spre centrele otomane de pe ambele maluri ale fluviului. Astfel,la Giurgiu se importau haine din Tara Romaneasca, platindu-se vama. Apoi acesteaerau expediate la Adrianopol . Invers, soseau la Giurgiu, prin Rusciuc, haineaduse de localnici de la Adrianopol sau de la Brusa'38. Tipul de imbracaminte estedezvaluit in 9141-me cazuri. De exemplu, cel numit kepenek, mentionat la Rusciuc 3 9§ la Silistra §i desemnand o manta groasa, asernanatoare cu cea purtata dcieniceri, confectionata din postav. In restul situatiiior se folose§te termenul genericmelbusat (imbracaminte, haine). Asemanatoare este circulatia articolelor deincaltaminte (sandale, papuci §i cizme). Cizmele din piele de Adrianopol (deci debuna Ictalitate) sunt mmtionate printre importurile din Tara Romaneasca, laVidin §i la Nicopole . In centrele dunarene, intre me§te§ugurile practicate depopulatie cel legat de confectionarea incaltamintei era bine reprezentat. Astfel, undocument de la mijlocul secolului XVI men/ioneaza in ora§ul Silistra: 3 papugii, 2opincari, 2 pantofari §i un me§ter de sandale .

Tesaturile de in §i canepa figurau §i ele in comertul schelelor de la Dunäre ca§i materiile prime pentru acestea, fuioarele de in §i canepa. La Rusciuc, inul seimporta din Ungaria, dar §i din Tara Romaneasca, find implicati in acest comertatat negustorii otomani (musulmani sau nemusulmani), cat §i negustori din afaraimperiului (harbif . Pentru inul adus in saci, cu carutele, la Braila (probabil dinTransilvania), negustorii o5tomani nemusulmani (zimmi) aveau acela§i tarif vamalcu cei neotomani (harbi) . Kanunname-aua Vidinuluiaoteaza aici se aduceain §i din cel plantat in insulele de langa malul romanesc . Canepa este mentiona-ta, la Chilia, cu numele de forma italiana kenevice (drola canavaccio, loc deturcescul kenevir), reflectand vechimea a,vstui comert . Bumbacul provenea fiedin sudul Dundrii §i Niccipole)' fie sosea pe corabii maritime a§a cumse intampla la Braila 4 .

133 Regulamentul BrAilei, TT 483, f. 22.134 Regulamentul Har§ovei, TT 483, f. 26.135 Regulamentul Brdilei, TT 483, f. 22.136 Regulamentul Silistrei, TT 483, f. 28.137 B. Tvetkova, Regimul schimbului economic, p. 138.138 Ibidem.139 B. Tvetkova, Actes, p. 386.140 Regulamentul Silistrei, TT 483, f. 28.141 B. Tvetkova, op. cit., p. 364.142 kidem, p. 376.143 Stra§imir Dimitrov, M. Jecev, V. Toney. op. cit., p. 63.144 B. Tvetkova, Actes, p. 389 §i 390.145 Regulamentul BrAi1ei, TT 483, f. 21.146 B. Tvetkova, op. cit., p. 364.147 M. Berindei, G. Veinstein, Regiments. fiscau.x, p. 266.148 B Tvetkova, op. cii., p. 362 373.149 Regularnentul BriIci, 1T 483. f. 22. Am sosea bumfmc tot t este spec ificata adulated annii

cA

Vidin

in

(la

www.dacoromanica.ro

270 Anca Popescu 16

Cornertul cu Pini este mentionat, mai mult ca un comert local, in regle-menthile referitoare la Vidin §i Nicopo1e'5°. Pe piata Chiliei aceasta este adusd cucdrutele, dinspre hotarele Moldovei' Notatiile asupra acestui produs sunt lapi-dare §i rare in raport cu importanta lui in industria postavurilor152.

In schirnb comertul cu piei (de oaie, de caprA §i de bivol) este infloritorjudecand dupd abundenta mentiunilor. Consemnate in aproape toate regulamenteleporturilor dundrene, pieile brute sau prelucrate faceau obiectul comertului localcurent, dar §i al exportului. In nici unul din cazuri nu este indicata insd direcgiunui astfel it export. Se intalnesc, in esentd, cloud situatii: la Vidin , Nicopole§i Rusciuc se face menOunea cd pieile sunt transportate in afara oraplui cucdrutele, deci un export pe cale terestrd. Perceperea vdmii este spesilicatd in camlregulamentului Nicopolei. In reglementdrile porturilor Silistra , Har§ova ,

BrAila15 §i Karaharman159, fArä sd apard nici un indiciu asupra directiei demi§care, se noteazd insd sistematic achitarea vdmii in acel loc. Ambele situatiievocA in primul rand comertul cu piei facut de raguzani, atat pe uscat cat §i pe apd.Prezenta lor la Gurile Dundrii in secolul XVI in comertul cu ceard, land §i piei esteatestatA intr-un mare numAr de documente60' . Kcpunname-aua Chiliei mentioneazAimbarcarea pieilor sdrate sau uscate aduse aici' Negotul de piei interesa insd §ipe negustorii otomani: la Karaharman sup2t specificate douA tarife vamale: pentrumusulmani (2%) §i pentru zimmi- i (4%)1 . Incd de la inceputul secolului XVI, pepiata de la Istanbul erau apreciate pieile de oaie provenind din Moldova(considerate de cea mai build calitate), din Tara Romaneascd §i din Dobrogea163.

AlAturi de pieldrie sunt mentionate §i blAnurile. Acestea apar ca exportandu-se in Tara Romaneascd din Vidin'TM, Nicopolei65, Silistra'66 §i Har§ova'67. Sedeta§eazd Silistra §i Har§ova cu un sortiment relativ bogat de bldnuri intre carecele de lup, vulpe §i jder.

150 B. Tveticova, op. cit., p. 362 §i 375.15: M. Berindei, G. Veinstein, op. cit., p. 268.15- Transilvania I§i completa rezervele de land necesare dezvoltatei industrii de postav cu im-

porturi din Tara RomAneascil §i din sudul Dunarii, S. Goldenberg, Italieni ci raguzani in viajaeconomicci a Transilvaniei in secolul XVI, in Studii", 1963, nr. 3, p. 604 605.

153 B. Tvetkova, Actes, p. 362.154 Ihidem, p. 373 §i 376.155 Ihidem, p. 387.156

Regulamentul Silistrei, T1' 483, f..28.157 Regulamentul Ragovei, T1' 483, f. 27.158 Regulamentul BrAilei, TI' 483, f. 23.159 Regulamentul Karaharmanului , T1' 483, f. 27.16° Vuk Vinaver, Mercanti e hastimenti di Ragusa in India i una leggenda In vol. Méditerranée et

Ocean Indian, Travaux du sixieme Colloque International d'Histoire Maritime, Venetia, 20-24septembrie 1962, S. E. V. P. E. N. 1970, p. 181.

161 M. Berindei, G. Veinstein, Reglements fiscaux, p. 266.162

Regulamentul Karaharmanului, TT 483, f. 27.161 N. Beldiceanu, Recherche sur Ia ville, p. 193 194 §i 249.164 B. Tvetkova, Op. cit., p. 361.165 Ihtdem, p. 372.166 Regulamentul Silistrei, TT' 483, f. 28.167 Regulamentul Flarwvei, TT 483, f. 27.

I.

'

www.dacoromanica.ro

17 Circulatia mArfurilor '771

0 alta categorie de marfuri o formau metalele: fierul, arama,cositorul. Majoritatea mentiunilor le indica provenienta din Tara Romaneasca (caspatiu de origine sau de tranzit). Astfel la Vidin sunt cumparate dela valahi" barede fier'"; cositor, arama §i fier sosesc din nordul Dunärii la Rahova §i Nico-pole'69. Cre de fier, probabil renumitele cutite valahe" ajung la Rahova,Nicopole' §i Braila'''. Acestea erau cunoscute la mijlocul secolului XVI Fepietele din Adrianopol §i pada in Antalya, in sudul Anatoliei, sau in Egipt 1 2

Regularmtul portului Rusciuc mentioneaza ca arama importata aici provenea dinUngaria . Obiectele de fier erau aduse, in general, din regiunile germane a§a cumarata reglementarile vamale ale portului Budein4.

Foarte des intalnit intre marfurile enumerate in regulamentele centrelor dunareneeste §i lemnul, fie sub forma neprelucrata (bu§teni), fie cherestea pentru constructii delocuinte sau navale. Din Tara Romaneasca se importa lemn de constructii la Nicopole,Vidin' 5 §.1 Brai1a'76. La Chilia sosea lemn de brad din Moldovam.

In sfar§it, pe pietele de la Vidin, Rahova, Nicopole, Giurgiu, BrAila, Tulcea,178Isaccea, Macin §i Chilia e semnalat comertul cu rob]. . Regulamentul Rahovei

mentioneaza ca aici ei erau adu§i din Tara Romaneascam.Chestiunea provenientei §i destinatiei marfurilor intalnite in comertul

dunarean nu poate fi lamurita in intregime numai pe baza kanunname-lelor,izvoare destul de lacunare in aceastA privinta. Dar, in linii man, tabloul sensurilorcirculatiei principalelor categorii de articole, §i a naturii comertului la Dunarea deJos otomana, se deta§eazA suficient de elocvent. in randul marfurilor intalnite pepietele targurilor sau trecand prin porturile dunArene ponderea covar§itoare o detinprodusele care asigurau hrana (oamenilor §.1 animalelor), materialele de constructie(lemnul in primul rand) §i obiectele me§te§ugare§ti de intrebuintare curenta.Marfurile de lux (stofele orientale §i occidentale, pielaria fina, blanurile de pretvinurile scumpe), ca §i mirodeniile sunt semnalate intr-o masura §i cu o frecventacomparativ mai reduse

168 B. Tvetkova, op. cit., p. 364.169 Ibidem, p. 375 §i 382.170 Ibidem.

171 Regulamentul Brailei, Tr 483, f. 21. Cutitele valahe" erau doar tranzitate prin TaraRomaneasa ele fiind de fabricatie germang, N. lorga, Istoria romiinilor prin cálátori, p. 202. Vezi §iR. Manolescu, Schimbul de mdifuri dintre Tara Romilneascil ci Brapv in prima jwnZitate a veaculuial XVI-lea, in Studii §i Materiale de Istorie Medie" t. II, 1957, p. 155 156.

172 N. Beldiceanu, Recherche sur la yule, p. 249. H. Inalgik, Bursa and the commerce of theLevant, In Journal of the Economic and Social History of the Orient", III, 2, 1960, p. 460.

173B. Tvetkova, op. cit., p. 390.

174 Gyula Kaldy Nagy, Kanuni devri Budin tahrir defteri, p. 3 §i 6.175 B. Tvetkova, op. cit., p. 364 §i 377.176 Regulamentul Bedilei, TT 483, f. 22.177 M. Berindei, G. Veinstein, Reglements fiscaux, p. 266 267.178 B. Tvetkova, Regimul schimbului economic, p. 126 127.179 Eadgm, Actes, p. 384. 0 poruna trimisä eminilor de pe malurile Duniirii, datata ianuarie

1560, interzicea ridicarea §i viinzarea ca robi a tiganilor din Tara Rom5neascii, Documente prim wrela comerpil romiinesc (1473 1868), ed. D. Z. Furnic5, Bucure§ti, 1934, p. 4, doc. 4.

mei

si

www.dacoromanica.ro

_72 Anca Popcscu 18

0 parte insemnatà a schimburilor comerciale avca loc cu centrele §i provin-chile din interiorul Imperiului otoman. Nu lipseau insa partenerii extcrni: Ungaria,Po Ionia, Germania, principatele romane, Raguza, Venetia. Negustorii raguzaniasigurau legdtura cu spapul vest-european, pe drumurile de uscat sau maritime.Corniiley)enetiene aduccau renumitele vinuri de Candia §i incarcau Inca sturionila Chilia . Prezenta negustorilor straini in comertul centrelor dunArene este mar-cata prin specificarea, in dispozipile vamale, a categoriei harbi §i a corniilor nu-mite li-enk gemileri (cornii france§ti, europene). Cot-nine maritime (deniz gemi-leri) urcau pe DunAre pada la Silistra. DupA dimensiunile indicate in uneleozuri,aceste vase erau specifice atat navigapei pontice, cat §i celei mediteraneene .

Dispozipile kanunname-lelor privind achitarea taxelor portuare §i vamale aratacA porturile situate pe segmentul Belgrad-Silistra erau in mai mare masura legate decomertul terestru, balcanic §i nord-dunarean in vreme ce acelea cuprinse intre Silistra§i Gurile Dunarii erau orientate preponderent spre comertul maritim. Se remarcaatenpa acordata de legiuitorul otoman porturilor Braila, MAcin, Isaccea §i Tulceaprin care era controlat traficul care lega Dunarea de Marea Neagra. Aceste centreconstituiau in acela§i timp noduri ale circulatiei fluvialo-terestre formand o linie deconvergenta a unor drumuri comerciale de interes international: drumul Brailei (saual Bra§ovului), drumul Galatiului, drumul moldovenesc", drumul turcesc"transdobrogean. Col-nine care incarcau marfa fie la Braila, fie in partile Moldoveide sud, la Galati §i Tomorova (Reni), mergand apoi in josul fluviului, achitau vamala Isaccea, dand la Tulcea o taxa de trecere. Dna veneau dinspre Vidin §i Nicopoleindreptandu-se spre BrAila, Galati §i Tomorova, atunci plateau eminilor din Macinvama. Mffgand insa mai departe spre Chilia achitau o taxa. de pasaj la Niacin cat §i laIsaccea . Portul Karaharman (Vadu) pare sA fie, din datele consemnate indispoziile comerciale, mai degrabA legat prin drumuri terestre decal fluviale decelelalte porturi dunarene. Tot* mentionarea aici a corabiilor care aduceau yin dela Trapezunt §i incarcau cereale este o indicape indirectA (§i ipotetica) a frecven-tani portului, pe bratul cu acela§i nue, de care ambarcatiunile mici care faceaulegatura cu celelalte centre dunarene . Cat prive§te celelalte porturi, din amonte deSilistra, profilarea lor pe comertul transdanubian se reflecta in documentele secoluluiXVI pnn numirea upar cai intens practicate dupA capatul lor dunarean: drumulDiiului' (Vidinului) , drumul Nicopolei", drumul Ru§ilor" (Ruse), drumulSvi§tovuIui"185, .drumul Giurgiului"186.

180 Suraiya Faroqhi, The Venetian presence in the Ottoman Empire, 1600 1630, in vol. TheOttoman Empire and the world Economy, ed. Huri Islamoglu-inan, Cambridge Paris, 1987, p. 333.

181 R. Mantran, Droits d'entree sur les navires a Istanbul au milieu du XVI! siecle, Turcica"V, 19754,p. 99 107.

I Regulamentul porturilor Tulcea, Isaccea i Macin, 'IT 483, f. 25. Eger zikr olan gemilerBra'll da ye Bogdan yakasinda Galagda ve Tomorovada yuklenab a.,vaga geldikte Sakgi iskelesindegamragana eda idecek Tolgada heman gegid baclari alinur; ye Vidinden ye Nikboludan ye hilcumlevukarudan gelen gemilerden hamr ve sayir yak olsun Bra'il da iskele urub ciksa veyahud Gulag yeTomorovada gikva Macin eminleri gamrak ahnur; amma mezkar iskelede gikmayub Kili canibinege( ve Mvinde ve hem Sakgida geger baci alurlar.

8 Hadiye Tuncer, O. cit., p. 214 215.1 DHR, B, II, p. 299, nr. 155.I" Ihidem, p. 213, nr. 105.

Ibidem, p. 91, nr. 40.186

-

-

-

www.dacoromanica.ro

19 Circuktlia milrfurilor 273

In a doua jumatate a secolului XVI, activitatea economica i veniturilecomerciale ale schelelor Dundrii cresc. Astfel, daca la 1520 Silistra realiza unvenit de 117.831 de aspri, in 1569 acesta urcA la 185.655 de aspri. In acelasiinterval de timp, veniturile Flar§ovei cresc de la 19.429 de aspri la 31.100 aspri18'7

.

Semnificativ este cA, in comparape cu porturile dunArene, cele maritime realizeazavenituri mai mici188. Cre§terea intensitapi traficului comercial al Dun Aril seexplica, pe de o parte, prin funcpa schelelor colectoare" ale drumurilor comer-ciale care, traversand teritoriile romane§ti, legau Europa de Orient, iar pe de altäparte, prin cahtatea fluviului de principala axA de drenare a resurselor econorniceale principatelor romane§ti in favoarea aprovizionArii Istanbulului §i a altor centreotomane.

Un loc privilegiat in negotul porturilor dunArene il au legaturile cu princi-patele romane§ti. Transilvania se aprovizioneazA cu marfuri orientale mai alesprin Tara Romaneasca189. La jumatatea secolului XVI, nu intamplAtor, seinregistreaza o masivA participare a negustorilor de aici la comertul Bra§ovului,precum §i o sore§tere de la 1,4% la 8,4% a participArii negustorilor orientali peaceea§i piata . in prima jurnAtate a secolului XVI, registrele Sibiului inregis-treazA, ca element nou, participarea directà la acest comert a unor centre slid-dunarene: Vidin, Nicopole, Rusciuc (alAturi de ele: Sofia, Tarnovo §i Istanbul)'

comerciale ale tarilor romane cu lumea otomanA preced constituireasistemului otoman al Dundrii de Jos, avand in esentA acela§i continut. SthimbareamajorA care se produce incepand cu mijlocul secolului XVI constä in inlocuireatreptata din functia de intermediari ai acestui comert a negustorilor indigeni decare cei otomani. RAspunsul pe care domnul Tarii Romane§ti, Radu Paisie, 11 dAapelului negustorilor bra§oveni §i sibieni de a se opune pAtrunderii negustorilorlevantini, rezumA intreg procesul §i conpne liniile dezvoltArii sale ulterioare: Iarpentru greci, grapozitatea voasträ i-ati invAtat astfel §i oprip-i precum §titi, cacidomnia mea nu vreau sà-i opresc, flided tara noastrA este a domnului nostrucinstitul impArat §i ei sunt: §i s-au invAtat a se hrani astfel si eu nu pot sä-i opresciar grapozitatea voastra. macar daca o putep, apoi opriti-i" 2. Un ecou elocvent alacestei ofensive a comertului otoman 11 intalnim in registrele vamale ale Budei,pentru anii 1571, 1573 §i 1580: proportia stofelor importate din Apus fatA de celeaduse din teritoriile otomane este, de respectiv 80/140, 40/150, §i numai 5/150, inanul 1580'.

187 Strasimir Dimitrov, N. Jecev, V. Toney, op. cit., p. 62.188 Ibidem.

189 M. Dan si S. Goldenberg, Le commerce balkano Levantin de la Transylvanie au cours dela seconde moitié du XVI siecle et au debut du XVII' siecle, in Revue des ótudes sud-esteuropéennes" t. V, 1 2, Bucuresti, 1967, p. 92.

190 R. Manolescu, Comerml Tarii Romonelti sj Moldovei cu Brapvul (secolele XIV XVI),BucurTi, 1965, p. 172 175.

91 M. Dan si S. Goldenberg, O. cit., p. 95.192

Papacostea, inceputurile politicii comerciule a Tirii Romdnevi ci Moldovei, p. 151-180.19 L. Fekete Gy. Kaldy-Nagy, Budai torok szeimaddskOnyvek, 1550 1580 (Registrelc de

socoteli otomanc ale Budci, 1550 1580), Budapesta, 1962, p. 577, 578.

RelaPile

-

--

www.dacoromanica.ro

974 t.nca Popcscu 20

Esi.nta valorii economice §i comerciale a spatiului romanesc a fost surprinsain concisa caracterizare flicutA acestor tinuturi de La Croix la sfar§itul secoluluiXVIII. Ces dcux Provinces sont fort abondentes en blé, orge, millet, avoinc, miel,cire, chevaux, boeufs, moutons, volailles, gibier, herbes, fruits et paturages tresbons; elles sont aussi fort marchandes, servant de passagc pour les Royaume dePologne, de Hongrie, de Tartaric et de Moscovie, oü ils negotient pendant la paix.Le Danube facilite beaucoup ce commerce par se trois embouchures, Kili, Selinaet Saint Georges, par lesquelles entrent toutes les saIques qui viennent de la MerNoire et vont jusqu'à Broylow oii elles dechargent leurs marchandises dans desbateaux plats qui les portent a Belgrade"194.

Schelcle dunarene erau hass al Sultanului, veniturile realizate aici flind desti-nate vistieriei imperiale195. Exploatarea lor era concesionatà in majoritatea cazuri-lor unor nemusulmani (evrei sau greci). Astfel, Rafael Haim cumpArA in anul 1597mukata'a- lele porturilor Silistra §i Har§ova pentru 3.250.000 de aspri anual, iarveniturile schelelor Vidin, Nicopole §i Rahova erau arendate, la 1592, evreuluiSolomon. Asemenea arendari faceau i musulmanii: nazarul Mustafa luase in aren-a in anul 1589, veniturile porturilor Tulcea §i Isaccea. Sumele rezultate dinimpozitarea traficului prin porturile dunarene erau substantiale: in anul 1569 tota-lul taxelor de piatA (bac) §i a celor portuare din schelele Silistra, Har§ova, Macin,Isaccea, Tulcea i Karaharman insuma 3.204. 915 asprei la care se adaugau1.128. 915 aspri din diferite alte makata'a-le196. in vederea contabilizarii acestorvenituri a fost creata Cancelaria financiara a Dunarii (Tuna Defterdarhgt) inultimul pAtrar al secolului XVI, §i, tot atunci, lua fiinta CApitania Dunarii (TunaKapudanligi) cu functia de organizare §i supraveghere a navigatiei fluviale197.Asigurarea securitapi drumurilor (a navigatiei pe Dunare inclusiv) era un obiectivconstant al politicii locale a Portii: nu numai protectia accesului pe bratele fluviu-lui prin asigurarea apararii fatä de atacurile §aicilor cazace§ti rAzbate in rescriptu-rile Sultanului Care cadiii i sancak-bek-ii din centrele dunarene dar §i asigurareadrumurilor terestre de-a lungul malurilor Dunarii unde, sunt organizate patrule depaza .

Evaluarea comertului otoman la Dunarea de Jos, in secolul XVI, necesitAInca multe studii detaliate §i acumularea datelor numerice privind volumul §idebitul sAu. Ceea ce se poate at-Irma deocamdata, ca parametru fundamental incaracterizarea functiei centrelor dunarene, este ramanerea lor, in aceastA perioaain circuitul comertului international. Caci, in conditiile in care Marea Neagra seinchide progresiv negustorilor occidentali, Dunarea ramane o cale de legatura aImperiului otoman cu intreaga Europa.

194 V. Mihordea, 0 descriere a Moldovei Inainte de Cantemir (1676), in Revista istoricrXXIII, 4 6, 1937, p. 13.

195 Stra§mir Dimitrov et alii, op. cit., cap. II, p. 40 75.196 ihidem.

197 Mihai Maxim, Documente turce§ti privind kazaua Giurgiului, p. 190.198198 Aryen Shmuelevitz, The Jews of the Ottoman Empire in the late fifteenth and the

simenth centuries, Leiden Brill. 1984, p. I 62.

-

-

www.dacoromanica.ro

21 Circulatia marfurilor 275

ANEXA

Märfuri menfionate In kanunname-lele centrelor dunarenesituate Intre Semendria ci Gurile Dunarii (a doua jumatate a.se. XVI)*

I. Cereale / Fluraje

1. Cereale (in general) gallat, hububat,tereke (Sm, 0, K, V. R, N, T, Ru, S. B,KH, Ch)

2. Grau - bugday, kendiim (K, 0, V, B,KH)

3. Orz arpa, (K, 0, V, N, S, B.TIM, KH)

4. Mei erzen, dan (0, V. S. B, KH)5. Orez pintig (Sm, K, 0, N, Ru)6. Secara çavdar (V, N)7. Furaje - alef (V, KH, B)8. Fan - layah (K, 0, N, B)9. Stuf - saz (S)

10. Stuf taiat - gubuk kesdb (S)

II. Anbnale

I. Cai - at, barg(r (0, K, V. R, N, T, (1, S.H, B, TIM, KH, Ch)

2. Iepe -yund (R, G, H, B, TIM, KH, Ch)3. Vite de povara - davar (N, TIM)4. Bovine - st (K, N, H)5. Bivoli - su/kara sig"tr (K, 0, V, R, T,

Ru, G, S, B, TIM, 10-1, Ch)6. Oi koyun (Sm, K, R, N, T, Ru, G, S,

H, B, TIM, Ch)7. Mieie kuzu (V, B)

8. Porci hinzir (Sm, V. N, S. H, TIM,KH)

9. Capre keci (K, V. Ru, H)10. Magari eek, merkeb, har (TIM)11. Catari kattr (TIM)12. Catarca ester (TIM)

III. Pdsdri

1. G"a§te kaz (N, Ru)2. Gaini tavuk (N, Ru)

IV. Pelle

1. Pe§te (in general) - batik, mahi (Sm, 0,K, V. R, T, Ru, S, B, TIM, KH)

2. Pe§te uscat - kuru batik (B)3. Pe§te sarat - batik tuzlayan (B)4. Crapi - cazan haliki (Ru)5. Sturioni - morina, mersin (Sm, K, 0, V.

Ru, Ch)6. Nisetru nstr (in text), (N)

V. Grdsimi

1. Gräsime, unt - yak (Sm, K, 0, V. R, N,T, Ru, G, S. H, TIM, KH, Ch)

2. Unt curat sade yak (N)3. Seu topit - rugan-t sade (B)4. Seu de lumanari rugan-t ern' (Ru, B)

* Lista a fost alatuita In primul rand pe baza textelor in limba turco-osmana ale regulamentelorcomerciale ale porturilor Silistra, Har§ova, Braila, Tulcea, Isaccea, Wein, Karaharman. La rubricilerespective au fost integrate §i centrele ale caror kanunname-le au fost publicate, In traducere, dediferiti autori. S-au folosit urratoarele prescurtari ale numelor schelelor dual-cue:

Semendria = SeOr§ova = 0Kladova (Feth - iil Islam) = KVidin = VRahova = RNicopole = NTurnu = TRusciuc = RuGiurgiu = GSilistra = SHarsova = HTulcea. Isaccea §i Niacin = TIMBraila = B.Chilia = ChKaraharman = KH

- m'ir

-

--

-----

-

-

--

www.dacoromanica.ro

276 Anca Popescu 22

VI Produ.se apicole

1 . Miere hal (Sm, K, 0, V, R, N, T, Ru,G. S, H, KH, Ch)

2. Miere puril - safi'asel (B)3. Faguri de miere - mumlu'asel (B)4 CearA cemi 'asel (B)

VII. Lactate

I. BrAnzA - peynir (V, R, N, Ru, G, S. H,B, KH, Ch)

2. Iaurt -yokurt (N, Ru)

VIII. Provizii alimentare

I. Provizii - me'kfilat (B)2. Pastrama -pastirma (N, B)3. Bina - un (K, 0, V, S. H, TIM)4. OuA yumarta (Ru)

IX. Bäuturi

1. Vin - hamr, farap (Sm, K, 0, V, R, N,T, Ru. G, S. H, B, TIM, KH, Ch)

2. Vin muscat - misket (B)3. Vin de Malvasia - benefF, mervazi (B)4. Must cira (B, Ru)5. Tuicä araki (V, B, KH, Ch)6. Hidromel - abz 'asel (B)7. Otet - sirke (Ch)

X. Fructe

I. Fructe (In general) - meyva, yemif(T, Ru, S. B, KH)

2. Fructe uscate - kuru yemii (Sm, Ru)3. Mere - e/ma V, S. H, B)4. Pere - emrud (V , S. H, B)5. Pepene galben kavun (K, V)6. Popene verde - karpuz (K, V, S)7. Struguri üziim (V, S. Ru, TIM)8. Struguri uscati (stafide) - kuru azilm (V.

N)9. Cire§e - keras (V , S)10. Smochine incir (TIM)1 1. Nuci koz (Ru)

XI. Legume

I . Ceapa - sogan, piyaz (Sm, K, V. N, Ru,S. H)

2. Usturoi sarmisak (K, V. N, H)3. Castraveti - hiyar (S)4. Linte - mervimek (V, N, Ru)5. Fasole bokrulce (V)6. Mut - nohut - (V, N. Ru)7. Spanac - ispanak (V)8. Varz5 - lahana (K, V)9. Napi falgam (V)10. Bob bakla (Ru)11. Legume (in general) - sebzevat

(Ru, G)

XII. Mirodenii

I. Ghimber - zencefil (N,V)2. Cui§oare karanfil (Sm, V, N)3. Scortiviará - tarcin (V. N)4. Piper - biber (Sm, V)5. Coloranti - kina (N)

XIII. Sure - tuz, milh (K, 0, V. R, N, T, Ru,G, S, B, KH)

XIV. Lenm, Cherestea, obiecte de lemn

I. Lemn - ak'av (T. Ru)2. Lemn de foc odun (Sm, V, S, TIM,

Ch)3. Lemn de constructie - ev-agavlan

(V, 5)4. Trunchiuri kutuku (Sm, N, Ch)5. Scanduri - tahta (V, N, T, Ru, S. B, Ch)6. GrindA subtire - kir4 (S. Ru)7. GrindA (groasA)-mertek (V, Ru, B)8. indrilA -padavra (V, N, T, Ru, S. B,

Ch)9. ScAndurg pentru pereti - hatil (B)10. Grindà - direk (S)11. prul kazzk (Ru)12. Priijinil- sink (N)13. VAsle, lopeti - kiirek (B)14. Vade de lemn aaç canak(lan) (B)15. Panere de lemn agac.. sepeli (N)16. Ambarcatii ladiya (V. N)17. Carutil 'araha (Ru, TIM, Ch)

-

-

--

-

-

-

-

-

- ago,

--

-

www.dacoromanica.ro

23 Circulatia miirfurilor 277

XV. Tesehuri / materii textile

1. Postav cuka (Sm, B)2. Postav (cenu§iu)- kebe (K, V, N, R,

Ru. S. G, B, KH)3. Postav valah - Eflak kebesi (KH)4. Postav bra§ovean Bralov kebesi (H.

KH)5. Alagea (stofd vargatd) alaca kebe (H)6. Cuverturi de postav - ortu kebesi (Ch)7. Postav de Brusa Bursa kebesi (N)8. Postav pentru saricd (gubd) - holm

kebesi (Ch)9. Stofe scumpe (de mdtase) - kuma§, pl.

akmiqe (S, H, B, TIM, KH, Ch)10. Aba 'aba (S, Ru)11. PanzA - bez12. In - keten (V, N, Ru, G, S. B, KH, Ch)13. Cdnepd - kenevice (Ch)14. Bumbac tors -penbe ip1iji (V, N, B)15. Land brutd yapakt (V, N, Ch)

XVI. Imbrdcilminte

I. imbilaminte (In general) melbusat(B, G)

2. Bobou, saricd (gubd) - bobu (B)3. Manta groasd de lanA - kepenek (K, S,

Ru)4. Burnus - bornuz (N)

XVII. Incilltdminte

I. Cizme came (V, S. B)2. Cizme din piele de Adrianopol (N)3. Un fel de cizme -paws, botofa (S, H,

B)4. Sandale ba§mak (N, H, S)5. Papuci - babuv (N, H, S)

XVII. Pielefrie

1. Piei prelucrate gön, kerde gon (Sm,Ch)

2. Piei neprelucrate - taze gön (Ru)3. Piele argdsitd, me§ind melin (S, H, B14. Saftian, cordovan sahtyan (S. B)5. Pingele - kosele (B)6. Piei sdrate tuzlu gon (Ch)7. Piei uscate kuru gön (Ch)8. Piei de bivol der-i stkir, sulkara sifizr

(K, V, N, S. T, H, B, TIM)9. Piei de owe koyun derisi (0, K, V. N.

Ru, H, 5)

10. Piei de caprd - keci derisi (0, K. V. N.S)

11. Piei de ied - ogIak derisi (Ru)

XVIII. Bleinuri

I. BlAnuri (in general) - /dirk (V, N, Ru)2. Acoperamfint de bland - kaplama kiirkii

(S, H)3. BlAnuri pentru femei -avrat kiirkii (S. H)4. Spinare de bland galbend sart yekin

kiirkii (S)5. Bland de vulpe dilki derisi (S. H)6. Bland de lup kurd derisi (S. H)7. Bland de jder zirdava derisi (S, H)

XIX. Metale

1. Fier demir (Sm, K, 0, V, N, B, Ru)2. Otel velik (S, G, B)3. Aramd - bakir (Sm, R, Ru)4. Cositor - kalay (Sm, R)5. Articole de fierdrie- hirdavat (S)6. Unelte de aramd - bakir avadardik (KH)

XX. Recipiente

I. Oldrie (de plmAnt) vomlek (V, S. B,Ch)

2. Vase de pdmAnt - strachind, blid -vanak (Ru, Ch)

3. Recipiente de lemn de tel of/markabt (Ch)

4. Cad - kofa (S)5. VadrA - gay (TIM)6. Putind - tekne (S. Ch)7. BarbiniA - berbenive (S, B)8. Cara - bardak (Ch)

XXI. Diverse obiecte meoefuglirefti

I. Sdpun - sahun (V, H, B)2. Culite bicak (R, N, B)3. FuMe groasd - ham halat (B)4. Rogojind - ot minder (V. N)5. Cercuri de butoi - cenber (Ch)

XXII. Combustibili

1. CArbune- kok (V)

XXIII. Madei umanei

1. Robi esir (Sm, V, N, R, S, H, B TIM,Ch)

gönii,

-

-

-

-

--

-

-

-

--

-

--

-

-

www.dacoromanica.ro

778 Anca Popescu 94

THE TRADING OF GOODS IN THE LOWER DANUBEIN THE LIGHT OF THE KANUNNAME (THE SECOND

HALF OF THE 16TH CENTURY)

Abstract

Meant to regulate trade in the Ottoman Lower Danube, the kanunname arefairly known owing to the issuing of a nearly exhaustive series concerning themain Danubian ports in the second half of the 16th century and they throw light onthe trading activities in the area.

The transformation of the Black Sea, under Ottoman influence, from a"turning point of international trade" into a controlled sea serving the policy andthe needs of the Ottoman Empire had its influence on the trading conditions on theDanube. The Danubian ports which had been linked to the Ottoman trade longbefore the conquest of the Black Sea, became more and more subjected to theOttoman imperial economy. And this especially in the second half of the 16thcentury when the deepening vassality of the Romanian Principalities to the Porteand their economic integration would turn the Danube into a primary means oftransportation for the supplying with goods of the subjects of the Empire, bothmilitary people or civilians.

The Danubian ports had a triple function: they provided outlets for theagricultural farm produce, for the animal products and for handicraft wares of thehinterland, they were places for the conveying and selling of goods which resultedfrom the trading relations of the Ottoman Empire with Europe, and also centres forimport and export for the maritime trade of the Empire.

Part of the exchange of goods was being made with centres and provinces inthe heartland of the Ottoman Empire. External partners are nevertheless well-represented: Germany, Hungary, Poland, the Romanian Principalities, Raguza,Venice.

The custom duties and changes for clearing stipulated in the kanunnameindicate that ports along the line Belgrade Silistra were mainly concerned with theinland, the Balkan and the northern-Danubian trade, while ports situated betweenSilistra and the mouths of the Danube mainly focused on maritime trade. Thedocuments exhibit a great concern for ports such as Braila, Macin, Isaccea andTulcea which controlled the traffic linking the Danube to the Black Sea.

Of high significance for the trading activities in the Danubian ports are therelations with the Romanian principalities: Wallachia, Moldavia and Transylvania.A tendency dearly exhibited to begin with the middle of the 16th century is thereplacement of indigenous merchants acting as go-betweens with Ottoman ones.

www.dacoromanica.ro

VALOAREA VECHILOR INSEMNARI ROMANETICA IZVOR PENTRU ISTORIA ECONOMICA I SOCIALA

MARIETA ADAM CHIPER

Cea mai mare parte a insemnärilor de pe manuscrise §i cArti vechi romane§ticu valoare deosebitA ca sursA istoria este grupatA cronologic intre ultimele deceniiale secolului al XVII-lea §i primele decenii ale secolului al XIX-leal. Aceasta este,in istoria poporului roman, perioada care marcheazA tranzitia de la societateamedievalà la cea modernä.

Procesul de trecere de la feudalism la capitalism s-a manifestat, in spatiulromanesc, in forme specifice, generate de exercitarea unor dominatii strAine, pefondul unor particularitäti de evolutie economico-sociale §i politice sesizabile Incadin faza genezei §i maturizArii societAtii noastre medievale. Cert este Ins6 cAdominatiile straine au constituit obstacole considerabile in calea progresului socie-tAtii romane§ti.

DupA cum se §tie, de la sfar§itul secolului al XVII-lea, Transilvania, apoi, din1718, Banatul, au intrat sub stApanirea Curtii din Viena; in 1775 ea §i-a extinsautoritatea asupra Bucovinei. Tara RomaneascA (intre 1718 §i 1739, Oltenia s-aaflat §i ea sub stApanire austriacä) §i Moldova au amas sub dominatia, agravatà, aPortii otomane. In anul 1812, teritoriul dintre Prut §i Nistru era anexat de Rusia. Inaceastä perioadä spatiul romanesc a fost teatrul unor repetate confruntAri militareale imperiilor vecine §i s-a aflat, de mai multe ori, sub regimul unor ocupatiimilitare straine. Toate acestea au avut un puternic impact demografic, economic,social, politic §i moral asupra societAii romane§ti. Caracterul unitar al societatiiromane§ti nu a fost substantial afectat de exercitarea unor stäpaniri diferite asuprateritoriului locuit de romani, dar procesele de modernizare §i de constituire alestatului national au fost mult intarziate.

in ansamblu, se constatA in perioada amintitA mentinerea in agriculturä, astnicturilor a.omaniale, caracteristicile feudalismului, inteles ca formatie econo-mico-socialä . Marile domenii, laic §i eclesiastic, Ii pAstreazä vechea organizare:o rezervA seniorialA de intindere variatä (plugul casei", pämant aledial) exploatat

Anterior acestei limite, InsemnArile, pAstranduli irnportania ca sursA istoricA, sunt tot maiputin numeroase pe rnAsura intoarcerii in timp; la celalalt pol cronologic, numdrul §i calitatea altorsurse diminueazA treptat dar rapid, importan(a istoria a informaliilor transmise de insemnari.

2 Vezi argumentele lui Georges Lefebvre in favoarea terrnenului de regim domanial in ale %aleObservations din La pensee", 19561nr. 65, reproduse in Maurice Dobb, Paul M. Sweezy, Dtt feoda-lisme au capitalisme: problemes de la transition, vol. I, Paris, 1977, p. 219-220.

Rev ista istoricr, torn VI, nr. 3-4, p. 279 294, 1995-

www.dacoromanica.ro

280 M meta Adam Chiper

diiect de ripinul de pamant prin prestatiile in munca ale taranilor dependenti §iloturile tilrane§n (dclnite, pamfint urbarial), care constituie principalul mijloc desub/istenta al taranilor producatori. Munca salariata utilizata mai ales inviticultura nu introduce un element calitativ nou in accste alcatuiri traditionale.Tendinta generald este aceea a agravarii obligatiilor in munca ale populatieidomaniale (mai ales in Transilvania). Ea a rezultat din orientarea productieicerealiere a marelui domeniu spre piata internd (Transilvania), dar mai ales sprecea externa (Tara Romfineasca §i Moldova).

De§i au existat notabile diferente intre regimul dominatiei otomane asupraPrincipatelor dunarene §i cel al stäpanirii habsburgice asupra Transilvaniei, §i unul§i celdlalt au o trasaturd comunà in ceea ce prive§te situatia tärilor romane. Inambele regimuri, spatiul romanesc este plasat la periferia imperiului respectiv .Pentru Transilvania, fenomenul de periferializare a insemnat transformarea ei intr-un hinterland agrar al provinciilor ereditare ale Casei de Habsburg, in cuprinsulcarora, sub influenta conceptiei mercantiliste, Curtea de la Viena incurajadezvoltarea manufacturilor. Pentru Tara Romfineasca §i Moldova, regimul fanariotintrodus in anii 1711-1716 a insemnat agravarea considerabila a regimului deobligatii materiale in primul rand pecuniare care Poarta otomana §i practicareade catre reprezentantii fanarioti ai Imperiului otoman a unei politici de spoliere.A§a cum conchide un recent cercetator al problemei: putem spune ca, practic,fanariotii au creat cadrul de impingere a Principatelor totodata in suburbiacapitalismului metropolitan. La parazitismul imperiului se adauga acum §i parazi-tismul uzuner-comercial, astfel Inc& trendul suburbial atinge valorile sale ma-xime, devenind trendul creator de destin in aceasta arie a Europer4.

Formularea citatä absconsa, intr-o masura, intrucat este impregnata determinologia, mai putin uzitata la noi, a lui Walleistein5 releva un aspectcaracteristic al fazei de tranzitie din secolul al XVIII-lea: trecerea Tani Romfinekti§i Moldovei din periferia Imperiului otoman in aceea a metropolei capitaliste. Incadrul sincronizarii economice secolul al XVIII-lea inregistreaza, mai intai, inte-grarea treptata a societätii §i economiei romane§ti in ordinea europeana, astfel cuma fost modelata ea de marile puteri (in primul rand de cele trei imperii limitrofehabsburgic, otoman §i rus), apoi integrarea in sistemul capitalist mondial" .

De o parte §i de alta a Carpatilor, secolul al XVIII-lea a fost caracterizatprintr-o vastä politica de reforme care a sfar§it prin a cuprinde toate sferele vietiisociale. Analogiile Intre masurile domnilor fanarioti reamintim el volumul ce leeste consacrat de Nicolae Iorga in ultima lui sinteza de istorie nationala poarta

3 Problema periferiei" a devenit un obiect de investigatie de la aparilia teoriei lui ImmanuelWalleistein, The Modern World System: Capitalist, Agriculture and the Origin of the EuropeanWorld Economy in the Sixteen-th Century, New York, 1974.

Ilie BAdescu, Sincronism european i culturil criticei romiineascii, Bucure§ti, 1984, P. 65.Cf. o alta aphcare a acestei teorii numai la situatia Tarii Române§ti in cartea lui Daniel

Chirot, Social Change in a Peripheral Society. The Creation of a Balkan Colony, New York, Londra,1976

6 Ilie Badescu, Op. cit., p. 10. Cf. Andrei Ocetea. Piltrunderea comertului romanesc in circuitulinternational, Bucurctti, 1977.

2

.

www.dacoromanica.ro

3 Vcchile inscrnniiri romiinc}ti 28 I

sugestivul titlu de RePrmatorii §i ccle ale Curtii de la Viena (Maria Theresa, §i,mai ales, Iosif al II-lea) sunt evidente. Obiectivele lor §i aceasta realitate trebuiesubliniata cu toata vigoarea au fost insa diferite. Politica de reforme dcsfliuratäde Curtea din Viena in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea se integreazaperfect tiparelor caracteristice ale absolutismului luminat. Cercetarile din perioadapostbelica au disociat corect filozofia luminista §i politica de reforme sau,7pentru arelua fericita formula a lui Robert Mandrou, ratiunea, de ratiune de star . Obiec-tivul final al masurilor despotilor luminati" a fost renovarea regimului feudal,prin eliminarea structurilor celor mai invechite §i integrarea elementelor nou apà-rutelor rel4ii capitaliste pentru a-I feri de o zguduire socio-politica de proportii.A§a cum subliniaza istoricul francez amintit Renovarea statului nu putea sa sefacä printr-o transformare a structurilor sociale: renovarea nu este revolutie,aceasta este limpede"8.

Domnii fanarioti au practicat §i ei o politica de reforme, ale Carei trásaturicomune ca aceea a despoplor luminati" de pe continent sunt lesne de identificat,§i este meritul lui Nicolae Iorga de a o fi facut9. Finalitatea masurilor reformatoareale domnilor fanario0 a fost insä alta: reorganizarea structurilor socio-politicepentru a le face cat mai potrivite satisfacerii exigentelor Portii otomane. Masurisimilare ale fanariotilor §i ale suveranilor europeni (reformatori n.n.) vizauscopuri deosebite: reformele fanaliotilor urmdreau sä asigure dominatia Imperiuluiotoman, reformele despotilor luminati sä asigure un anumit wort intre nobilime §iburghezie, care sa conserve insa fazele vechii ordini sociale" .

0 data schitat cadrul istoric al secolului al XVIII-lea pentru intreg spatiulromanesc, reflectarea realitätilor economice §i sociale din acest spatiu in insemnari§i evaluarea acestei reflectari devin mai ware.

Fara a ne angaja mai mult cleat am facut-o in formularea unor consideratiicu privire la trasaturile generale ale insemnarilor ca surse istorice, este cazul säremarcdm ca anumite reguli de exploatare" a insemnarilor, dui:4 tipul lor, se cerrespectate. Trebuie observat ca, atat cantitatea de informatii directe §i mai alesindirecte cat §i critica veridicitatii informatiei pot diferi in functie de tipulinsemnarilor, de imprejurarile care le-au generat §i conditiile de transmitere, chiarde natura informatiei: economica, socialà, politica, culturala etc.

Intre primele reguli ale stabilirii valorii unei insemnäri dupa depistarea §idescifrarea acesteia sunt, in ca7ul in care cercetatorul este el insu§i cel care des-cifreaza nota, cele care trebuie sà stabileasca printr-un examen critic exterior(examinarea comparativa a cernelii, scrisului §i a conditiilor de conservare) ca nueste vorba de un adaos ulterior, de o datare falsä etc. 0 prima analiza critica decontinut este obiigatorie pentru a consolida, coroborata cu critica externa, opinia

7 Robert Mandrou, L'Europe ahsolutiste". Raison et raison d'Etat (1649-1775), Paris, 1977.8 lhidem, p. 338.9 N. lorga, Le despotisme eclairé dans les Pays raumams an XVIlle siede in Bulletin of the

International Committee of Historical Sciences", IX (1937), p. 101-115.") Florin Constantiniu, Pentru a tipalagie a derpatismului luminat" in Ana lele Univcrsitlilii

Bucuresti", Istorie. XXIX (1980), p. 66.

www.dacoromanica.ro

282 Marieta Adam Chiper 4

asupra autenticitki datarii i uneori poate permite chiar un verdict final cu privircla valoarea insemnArii.

In general, insemnArilor li se aplica, cumulat, sistemul de analiza criticAaplicat izvoarelor diplomatice §i izvoarelor narative.

Intinderea textelor, numärul imens al autorilor §i varietatea tipurilor deinsemnAri solicitä insd un spirit critic deosebit in comparatie cu alte categorii desurse §i totodata mult mai multa disponibilitate in exploatarea §i uneori chiar inacceptarea informatiilor furnizate de aceste izvoare istorice.

Valoarea insemnarilor ca sursA pentru cunoa§terea istoriei economice pare dela inceput limitatA. Nu este doar exclusiv o aparenta, InsA realitatea este mult maicomplexA. Culegerea de insemnAri realizatA de I. Corfus, cuprinde intr-adevar, lacapitolul lstorie economicd, socialä, administrativii, dreptIl deci mai mult deckdomeniul pe care-1 abordam aici doar 44 de insemndri, adica aproximativ 1/8 dinnumarul insemnArilor depistate referitoare la politica interna §i la re1aile externe,razboaie etc.

In realitate, numeroase alte insemnari, avand importante informatii de naturaeconomicA, au fost incluse de autorul culegerii in alte capitole ale lucrarii. Intrecele 44 insemnari au fost incluse doar cele care se refereau exclusiv sau inprincipal §i direct la aspecte ale vietii economice, administrative etc. Ele cuprinddate referitoare la istoria fiscala, istoria comertului etc. Vom reproduce una dintreaceste insemnari, in cele ce urmeaza, pentru a ilustra capacitatea unora dintreaceste note de a furniza o mare cantitate de informatii interesante: Aceastä sfantacarticea §i sunt 2 carti intr-insa, una sa chiama carte cre§tineasca, alta sa chiamacarte Flo(area) darurilor, §i au fost a Peatrii negutatorul den Bucure§ti. i auinbracat 300 de tal(eri) pe marfa §i au rugat Dumnedzeu ca sa mearga la Tarigraduca (sA) vanza marfa aceia, sa e alta fel de marfa, sä fie iar in Bucure§ti. i au intratde la Braila in corabie §i au mersu 5 luni pea Ma(rea) Neagra §i au venit pada la unloc, de-acii s-au spartu corabie §i abie au scapat cu sufletul §i au intrat intr-altäcorabie, §i au venit pan la Tarigrad. i au mersu la saraiul muntenescu §i au §ezutacolo. i era Sterie capitanul capechihae la Poarta. i eram eu, So(are) copil incasa la cap(itanu) i amu cumparat acea(sta) carte dereptu bani gata taleri 2. Let7214 (1706), fevrarie 15. i amu §ezut in Tarigrad luni 6 §i de (a)cie amu venit iarin tara"12.

Aceasta relatare demonstreazA ate informatii interesante pot furniza in modsuccint §i viu comentate adnotarile de pe cartea veche. Textul ei permite nume-roase consideratii §i concluzii cu privire la viata noastra economica la inceputulsecolului al XVIII-lea §i, in primul rand, consemneazA existenta unor negustoriromani care practicau un comert de oarecare amploare13, inclusiv prin utilizareatransportului fluvial §i maritim, cu riscurile specifice.

I', Ilie Corfu s, Insemnari de demult (14), 1975, p. 102-114.I- the Corfus, op. cit., nr. 3, p. 102-103.13 Acest Petre, la care se referil insemnarea, fusese anterior, potrivit unci alte insemn5ri (Die

Corfus, op. cit., p. 3, nr. 8) doar margelar la pr5v5lie, in Bucurelti". Faptul a era posesorul celordou5 crii, denotil o anumitil situatie materialà ca §i intercsul pentru IccturI, dupci cum, semnificativileste i luarca c5rtilor cu sine, in cursul nereuitei sale aliltorii de afaceri.

www.dacoromanica.ro

5 Vcchilc in%emniiri rornancsti 283

Tot despre comert, dar §i despre productie este vorba, printre altele, intr-oinsemnare din 1817 in care semnatarul, comisul Toader Buhu§i, relata eforturilesale materiale pentru construirea unei biserici, incepand din anul 1808. Red Amcateva fragmente din aceasta insemnare foarte ampla, importanta §i pentru cunoa§-terea istoriei politice §i sociale la inceputul secolului al XIX-lea: cu aceastabiserica am cheltuit piste §incizAci mii de lei, cari, and rn-am apucat n-am avutnici una mie de lei bani stAtatori, (...), ba, Inca eram §i datoriu din pricina zestrariisurorilor mele, apoi, la 1807 am intrat la ostA§ie aice, la tanut Neamtului §i apoi, invara aceea ... am facut pApu§oi §i grail mult, ca am facut la 400 §i 600 de grail.toamna, atunce, flindcA erau o§tile rusA§ti in tarA, am facut grau(1) tot Mind §i 1-amvandut la magazaoa din Bac Au, caste un galben cetferta §i cetferta rusasca este de97 ocA §i 3 litri. i a§a am luat pisti 500 de galbeni §i mi-am plAtit de datoriu §i aminceput a mai plati §i piastrii. i fiindca facusem pApu§oi multa§ori §i yin sA fAcusA\dile de aice de la Bode§ti. i a§a rn-am apucat §i de plait piatra de scos de laBlage§ti §1 am inceput a §i Cara §i am facut §i laraclind putinicA intru acel an.dupa aceea, la anul 1808, iarA§i (am) facut paine multa§oarA (...). i la anul 1809rn-am randuit la fanu imparatescu (...). i a§a, dupa aceasta, la anu 1810 aprilie 1,dupa slujba ce am aratat, rn-au facut ispravnic la Carligatura, la Vaslui §i Falciu §ide acolo iara§i la Vaslui, tot ispravnic de laolalta am fost. i acum, plattit de datorii§i am inceput a zadi §i apoi insuraidu-ma §i luand femeie cu zestre..." .

insemnarea aceasta, adevaratA autobiografie a autorului pe un interval de undeceniu, dar §i radiografie a societAtii moldovene§ti de la inceputul secolului alMX-lea prezinta noua categorie sociala, a proprietarului care produce pentrudinarnic §i intreprinzator care §tie sil profite in acest caz, pentru o cauzA nobilachiar de situatia existenta in conditiile regimului de ocupatie §i, in ace1a§i timp, seafirma §i beneficiaza §i de ascensiunea pe scara functiilor publice.

Insemnarile cu informatii direct economice au un grad mare de veridicitate,find rezultatul unor necesitAti sau observatii cotidiene. Acesta este cazul catego-riilor de insemnari generate de transformarea paginilor sau marginilor unor docu-mente, manuscrise sau carti vechi in adevarate registre de evidenta contabila.

Multe insenanari romane§ti din sec. XVI, avand ca autori pe domnitoriiMihai Viteazul, Petru chiopul sau dregAtori ai acestora, au un continut economic.Astfel, Fiera logofatul consemna, la 6 iulie 1600, suma pentru care cumparayni§te rurnani, precizand ca pre aceea vreme au fost u(m)blat galbenul Cate 140" ,

Teodosie logofatul §i Barcan vistierul confirmau primirea sumei de 1000 de taleride la municipalitatea oraplui Cluj'6, Petru chiopul i§i nota sumele de baniprimite de vistierul lani Cantacuzino §i pe cele datorate lui Mahmud ceau§u1 ,

14 Cartea romiineascil veche in bibliotecile documentare ale Arhivelor Stain lui, Catalog,Bucuresti, 1985, p. 218-220. insemnarile de acelai gen sunt ilustrate de activitatea unui negustorcaie prin notele succesive inscrie intre 1805-1815 pe marginile until Mystirio tiphit in 1651, permiteo serie de observatii cu privire la tipul de cornert pe care-1 practica si la evolutia preturilor (BibliotecaNationfa Bucuresti in continuare BN, CRV 59, inv. 55197, f. 40-40 v.).

5 DocumMte ci insemniiri romiinevi din sec. XVI, Bucuresti, 1979, doc. XLVI, p. 144-145.16 Idetn, doc. XLIX, p. 147.17

Idetn, doe. LXII, p. 155-156.

plata,

....Si

Si

Si

www.dacoromanica.ro

284 Marie' Adam Chiper 6

,,urnele de bani achitatc in contul tributu1ui18, nume de creditori19, bani privindarendarca vAmilor Moldovei unor raguzani21, cheltuielile de calatorie cfectuatc inperioada martie-noiembrie 159321 etc.

Din ultima parte a secolului al XVII-lea retin atentia, prin prisma obiectuluiprezentului articol, insemndrile care releva efectuarea unor plAti pentru anumiteproduse sau activitati uneori adevarate contracte de munca sau documente decredit in produse sau bani, cu dobanzile aferente ceea ce supline§te marilecarente existente in privinta surselor referitoare la evolutia preturilor marfurilor §imai ales a muncii §i, totodata, indica aparitia unor mutatii §i polarizari economio-sociale in straturile de la baza societatii romane§ti.

Astfel, o insemnare din 1699 consemna: De aceasta facem §tire cà sa cade a§ti a au venit la mine Popa loan din Dai§oara §i Stan Oancea §i cu Ion Zavodeande s-au rugat sa le dau ceva grau pre bani §i le-am dat lui Stan Oancea 5 galeate §ilui Ion Zdvodean alte 5 gAleate, cate 5 florinti gäleata §i o zi de seacere pana latargul Bra§ovului sA-mi fie banii gata, iard de nu mi-ar hi banii gata la zi, 5 florinti,sa poci trage 6 florinti, sa poci trage eu, Popa Ion pre Stan Oance §i pre IonZavodean. i marturie la aceastA tocmealA s-au tamplat Stan Nebunelea §i IonCAlbeaza cel tineriu §i Stan Bucutea §i Stoica Pumnelea"22.

0 nota a unui posesor din Muntenia, preciza pe un exemplar din VietileSfinfilor, (Ia§i, 1682-1683): insemnare sd se §tie cat bani am dat la seteni cand aufost Constandin al Milostimii cu Stan Cotetu am dat t(a)1 la Mainea parcalab bani6, la Papa bani t(a)1 3 bani 6, la Vasile TrambA bani 6, la Petra§co bani 523 Acesttip de insemnare, semnalat Inca spre sfar§itul secolului al XVII-lea dupa cumdemonstreazA i o insemnare depistata pe un exemplar din Indreptarea legii aflatla Biblioteca Nationalà din Bucure§ti24 relevA un fenomen economic interesant,care nu ar putea fi inteles in dimensiunile §i evolutia sa decal prin suportul oferitde depistarea unui numar mai mare de asemenea adnotari.

0 insemnare din cele mai intersante din aceemi categorie care, in drumul dela raboj la registru contabil a transformat cartea in carnet de evidente este aceeatransilvaneanA din 1714 inscrisA pe un Molitvenic tiparit la Balgrad in 1689, aflattot in depozitele Bibliotecii Naponale, pe care o reproducem in continuare: LaMihaiu 1 zi cosa, la Rotar o zi cosa, la Oprea Pargar o zi cosa, la One Pu(r)car (?)2 zile de secera, la Damian o zi la auba, 2 zile de sapa la Radu Vitalar 2 zile desecerA una de sapa. La Mitroia o zi de secera, o zi de sapà, la Stef 3 zile secera o zide sapA, la Mihaiu Tur (?) 2 zile de cosa. La Ion Petri§or giunir o zi de cosa, la

18 Idem, doc. LXX, p. 161.19 Idem, doc. LXXIII, p. 166.2()Idem, doc. LXXVI, p. 168.21 Idem, doc. XCVI, p. 187-188.22 Doina Braicu, Victor Bunea, Cartea veche romineascil din secolele XVI-XVII in colectiile

Arhiepiscopiei Sibiului, Sibiu, 1980, p. 106. Aceal4i Popa Ion ot Ddi§oara" vânduse, conform uncialte insemndri, in 1696 unor consilteni 10 010 de grill' cu 4 f1orinii gilleata §i cu obligaçia efectudriiunor zile de seceril.

BN, CRV 73, inv. 178003, f. 60 v.24 BN, CRV 61, inv. 696641, P. 415.,21

www.dacoromanica.ro

7 Vcchilc inscinntri roin(inqti 285

Toader 2 zilc cin (?) de secere, la Ion o zi de sapA. La Deva Ion din Craciunel i-amdat 2 alete de cucuruz, sA lucre 4 zile de sccere §i sa-mi de cucurazu la tomna.1714" 5.

insemnarea releva, dupa cum se observa, un fenomen hibrid §i timpuriu, dedijma in munca §i produse, de esenta precapitalistk interesant deopotriva dinpunct de vedere economic §i social.

Intre insemnärile cu informatii de istorie economica se inscriu cele careconsemneaza valoarea in natura, in bani sau in forme mixte ale unor cumparari sauprestatii de servicii, note de debitori etc.

Pe un exemplar din Indreptarea legii, un preot din Vla§ca nota in secolul alXVII-lea: Aceastä carte care sa chiama pravila me-au dat preoteasa Stancaimpreuna cu Domenic flu-su de am muncit de 1-am invdtat scrisoare, cantari,podobii §i alte randuieli... §i cu alte invätäturi 1-am... §i-a fAcut pomeana cu cartea,iarA eu mi-am facut pomeana cu invatatura ce i-am dat lui Domenic... §i amscris"26. Pe un alt exemplar din Indreptarea legii din depozitele BiblioteciiAcademiei, se consemna, aproximativ la 1753-1754: Am dat eu, popa Stanciul pecojoace lui fratine-meu Costandache lei 103, iar lei 1, iar lei 5 pe chei, iar lei 10 pechei..."27, iar alta insemnare din prima jumatate a secolului al XVIII-lea de pe unexemplar din Vielile sfintilor, preciza, intre altele, ca un Vasile vacariu" rimisebani 9" §i adauga I-au dat §i p(o)1 de banita de mälaiu din simbrie vitelor" 8.

0 insemnare care prelua in copie o adeverinta, ne permite sa cunoa§temexact termenii unui contract de munca intre un zugrav" (pictor) din Fagara§ §i ocomunitate sateascA: Copie, 1-u martie'819. Atestatul lui Joan Pop zugrav de laFagara§. Dau cradincios zapisul mieu la maim dumnealor, A.I. Preoti §i frati §i latoti säteni(i) din pazitul de Dumnezeu sat Cacova, in cinstit districtul Sibiului.Precum sa sa §tie ca am primit la mana mea o materie care e cusuta pe sama a unuiprapur, la care rn-am tocmit ca sa fac eu o sfanta icoana, la acest mai sus pomenitprapor... Aceste praznice pa o parte Sfanta Troitk pre cea parte Inaltarea Domnu-lui §i Mantuitorului nostru Isus Hristos, o seavagesc cu toata cheltuiala §i me§te-§ugu, zugravindu-le, invoindu-ne sub pretul de optzeci de nemze§ti, adeca. 80 dezloti. Arvuna n-am primit nirnic bani, daru numai materia, la Targul Sibiului sa saaduca gata: aceasta adeverez. Cacova, 1 martie 1819. Eu, loan Pop zugrav dinFagara§"29.

Formularea unor concluzii valabile sub raportul importantei insemnarilorpentru evolutia economica §i mutatiile sociale din spatiul romanesc nu se poateface deck pe baza analizei §i cunoa§terii ansamblului insemnarilor din aceastäcategorie or procesul de depistare §i de publicare al insemnarilor nu este incheiat

§i a confruntarii cu celelalte categorii de surse istorice.

BN, CRV 116 (impreun'ii cu 87), inv. 293222, prima scoartil26 Doina Braicu, Victor Bunea, op. cit., p. 87.27 Biblioteca Acadcmiei Române, in continuare BA, CRV 61, schimb 6, f. 1.28 BN, CRV 73, inv. 178003, interiorul ultimei scoartc.29 Doina Braicu, Victor Bunea, op. cit., p. 119.

25

www.dacoromanica.ro


Prin exemplele ofcrite mai sus am intentionat sà atragem numai atentiaasupra unor tendinte in evolutia economicA §i socialA surprinse pe baza insemnA-rilor. Nu sunt insä singurele informatii de istorie economicA i social:a cuprinse deinsemnAri.

NumArul mare de insemnAri cunoscute in prezent permite alcAtuirea unorserii de date care pot fi prelucrate statistic desigur, utilizarea calculatorului inaceastA privinta ar fi nu numai preferabild ci chiar necesara §i poate conduce laconcluzii interesante cu privire la istoria preturilor, la consecintele economice §idemografice ale unor evenimente politice sau calamitati naturale.

Evolutia preturiloi s-a bucurat, in perioada postbelica, de un interes deosebitdin partea istoricilor indemnati de cercetarile lui Ernest Labrousse care a relevatrolul dinamicii preturilor in izbucnirea Revolutiei franceze30. Pe urma lui, Scoalade la Anna les" a dezvoltat o adevarata ramurd de investiga0e, ilustrata princontributii de mare valoare.

in istoriografia romana aceasta preocupare s-a concretizat intr-un numar deculegeri de documente de istorie economica, de studii §i lucrari intre care volum3ulelaborat de Mircea N. Popa este, in opinia noastrd, cea mai importanta realizare .

Constatam insa ca. §i in aceastd elaborata lucrare ca §i in alte studii §i lucrari,informatiile din insemnari au ramas in afara atentiei autorilor. Or, notele marginalede pe manuscrise §i carti vechi cuprind informatii bogate despre preturi care,coroborate cu alte surse, permit verificarea §i completarea cuno§tintelor privindistoria preturilor. Este suficienta o sumara parcurgere, fie §i numai a culegerii deinsemnari realizata de I. Corfus, pentru a ne convinge de aceasta realitate. Practic,nu exista o carte romaneascA veche cu insemnari in care, cel putin cateva dintreacestea, sa nu se refere la pretul cartii (care nu era intotdeauna exprimat in bani).

De regula, se poate urmari, la multe carti, datorita circulatiei §i schimbariiposesorilor, evolutia pretului aceluia§i exemplar in timp §i spatiu. Aceste informatii,comparate cu altele, cuprinse pe exemplare ale unor tiparituri identice, permitreconstituirea unor harti economice, a unor curbe ale preturilor care releva nu numairaportul dintre cererea §i oferta de carte ea insa§i extrem de importanta pentruintelegerea unor dimensiuni culturale ale societätii romane§ti ci §i evolutii generaleale economiei §i, in primul rand, evolutia preturilor §i a sistemelor monetare.

Eforturi pentru valorificarea, din acest unghi de vedere, nu au lipsit inistoriografia noastra. Florian Duda§ a consacrat un paragraf pretului §i pretuiriicartii;in cazul exemplarelor din Cuzaniu lui Varlaam cu circulatie in Transil-vania . Importanta ni se pare prin prisma obiectului acestui capitol, modalitateapropusA de Ion B. Mure§ianu31 care a alcAtuit tabele privind circulatia cArtii vechiromâne§ti in Banat, cu indicarea anului procurArii §i a pretului achitat pentru

30 E. Labrousse, La crise de reconomie francaise ei Ia fin de l'Ancien Régime et au debut de laRevolution, tome I, ire parue, Sources, methodes Objet de l'histoire des fluctuations economiques.Park, 1941.

Mircea N. Popa, La circulation monitaire et revolution des prix en Valachie (1774-1831),Bucarcst, 1978.

12Fl. Duda, Cazania lui Varlaam In Transilvania, Cluj-Napoca, 1983, p. 108 §i urm.

1' Ion B. Munianu, Cartea veche bisericeasca din Banal, Timiwara, 1985, p. 64-68.

www.dacoromanica.ro

9 Vcchile insemnari romanesti 287

ace1e4 tipärituri in diferile localitáti §i in ani difcrii. Eforturilc cclor doi pasio-nati de istoria at-CU vechi românqti sugereazA evolutia pretului cArtii in societateanoastrà §i, sub acest aspect, valorificarea complera a insemnArilor prin luarea inconsiderare a fluctuatiilor monetare ca aspect al evolutiei economice in con-diiile circulatii monetare atdt de diversificate in timp §i spatiu in societateamedievalà §i premodernA, necesita cuno§tintele de specialitate ale unui buncercetAtor al istoriei economice §i nu mai putin, dupA cum am afirmat, utilizareacalculatorului.

Diferitele aspecte §i dimensiuni ale situatiei economice la un moment dat potfi reconstituite, uneori in tot dramatismul lor, pe baza informatiilor a numeroasealte tipuri de insemnari care se retell la calamitati naturale (secetà, inundatii,invazii de lacuste, cutremure etc.) sau la evenimente politice cu implicaiieconomice (razboaie, incursiuni de pradA §i jaf). In astfel de cazuri, insemnArileofera informatii mai numeroase §i mai vii deck cronicile sau documentele.Cunoa§terea unei serii de insemnari dintr-o anume epoca §i dintr-o anumitd zonAgeograficA permite sA se stabileasca sau sA se confirme aria unei calamitAti,implicatiile economice ale acesteia §i impactul psiho-social al fenomenului, in maibune conditii deck pe baza altor surse istorice, indeosebi in absenta documentelorunei administratii bine organizate de tipul celei austriece.

Existä doar un numar limitat de tipuri de Insemnari care nu contin informatiiexploatabile ca sursä pentru istoria economica. intre acestea se aflä o parte a celorprovocate de observarea unor fenomene astronomice, unele notari de politicainterna etc. In schimb, aproape toate Insemnarile generate de razboaie §i ocupatiiexterne, de fenomene meteo §i in general de evolutia vremii, de calamitati ca:epidemii, inundatii, incendii, cutremure etc., ofera implicit §i informatii, mai multsau mai putin importante, privind situatia economica. Chiar §i pomelnicele care,din pacate nu au fost retinute alaturi de alte insemnari in unele dintre cataloagelede carte rara editate prelucrate cu metode adecvate, pot furniza observatiiimportante cu privire la evolutia demograficA, §i, pe aceastA cale, contribuie laprecizAri privind un element fundamental al vietii economice forta de muncA inperioada medievalA §i premoderna.

Insemnari generate de §ocul provocat unor contemporani de invazii, epidemiisau alte calamitati au condus indirect la consemnarea unor consecinte de maximinteres pentru istoria economica. Astfel, Intr-o Insemnare de pe un exemplar dinIndreptarea legii aflat in depozitele Bibliotecii Academiei se consemna: SA sa§tie de cand au prädat tatari(i) §apte tinutur(i) in tara Moldovii §i au facut pagubdde 200 de mii de bungi (!) de lei, de bani, rar'de robi ce au robit, saptemvrie 14 let7267. i au fost iama fara omat, in toate zilele arc:16 polar, di la noemvri panA lamartie cald §i pulbere §i saceta in toate zile, leat 7267"3 . i mai concludentA esteinsemnarea mini-cronicA pe o tipAriturA de la Bra§ov3 , in care se consemna o suita

'4 BA, CRV 61, Dub let 3, f. 5; !lie Corfus, op. cit., p. 71-72, nr. 31, vezi Pseudo-EnacheKogalniceanu, Letopiseliul Tàrii Moldovii de la domnia Intâi fi panel la a patra domnie a ltdConstantin Mavwcordat voevod (1733-1774) in Pseudo-Enache Kogrdniceanu, loan Canta. Cronicimoldorevi (editie ingrijitri de Aurora Ilies si loana Zmeu), Bucuresti, 1987, p. 81-82.

1 Tipdrintri romjinevi (1539-1760) existente Ia Brapv. Catalog, Brasov, 1980. p. 115-116.

§i

unei

www.dacoromanica.ro

Mar ta Adam Chiper 10

d cila -nit 4, varsat, lingoare, o catastrofala epizootic, dezinterie, o puternicAseceta, un vi( lent incendiu, invazia tätdrascA §i, o mare epidemic de ciumA carein decurs de critiva ani (1715 1718) a lovit Bra§ovul §i Tara BArsei, unele dintrecalamitAti fiind insa extinse la nivelul intregului spatiu romAnesc §i care relevA,implicit, extraordinarele pierderi umane §i materiale cu incalculabile consecinteeconomice

Situatille create se exprimau uneori in mod concentrat prin semnalarca unuiadin cel mai de seamA flagel din toate timpurile: foametea.

Numeroase insemnäri semnaleaza foametea de la sfar§itul deceniului aldoilea al secolului al XVIII-1ea36. Momente de foamete" in arii mai restrAnse saumai largi sunt relativ frecvent intalnite in insemnari in diferite formulAri Insemnaide and cu foametea de la Alicsandru Moruz voiev(od), care foamete cu aArsuocaoa de rnAlaiu parale 12" nota un Ivan logofAt de la Ciocan" in 1795 iarintr-o altA insemnare se consemna: SA se §tie a in zilele domnului nostru IonAlexandru Moruzi voevod la leat 1795 au murit de ciumA §i s-au spartu Bucure§tii§i au ajuns chila de grail taleri 50, mAlaiu chila taleri 30. am scris eu, PetregrAmA(tic) Neagoe Nastasiu of Fundu CrAsanilor iulie 20"3 . Circa doua deceniimai tarziu, un transilvAnean insemna: In anul 1817 au fostu foame mare inArdealu ca au fostu calu de (cu) cucuruzu cu 80 de zloti §i grit' cu 100 de z1op"3 .

Un loc important in cadrul insemnArilor referitoare la istoria economicaocupà acelea privind istoria fiscalä. Insemnärile consemneazA, intamplAtor, ele-mente interesante despre organizarea evidentei contribuabililor, cum este cazulurmAtoarei note inedite din 1653, de pe un exemplar din Evanghelia Invatlitoare:SA sä §tie cA s-au fAcut sama in luna lui noimvri din 19 zile, in postul CrAciunului.Si au inblat semnicie aice in ora§ in Pite§ti in 2 zile, veneri §i sambAtA. Si au fostsemnici comisul Sima §i spAtarul Pavel. Si am scris eu, Marco post(elnic), care amfostu birar aice in ora§, in Pite§ti, valeat 7162. Si cine va ceti aceste scripturi §i vablestama cd am scris aice sä fie el blastamat de aceastä sfantA carte"40.

Continutul politicii fiscale a fost retinut in insenmari in functie, in special, demodul in care tai§ul acesteia afecta interesele autorului insemnarilor sau alemediului social din care acesta provenea.

Astfel, insemnarile inregistreaza cu precAdere in domeniul politicii econo-mico-sociale sau fiscale, fie unele mAsuri generale de exemplu introducerea saulegarea" vAraritului fie mAsuri care supuneau unor sarcini fiscale §i categoriisociale privilegiate (boierimea, clerul).

Autorul unei insemnAri mentionand moartea lui Constantin Cantemir pre-ciza: Si au fost intr-acel an 70 de orânduiale pe tar(A), fax% ili§ur(i) §i fard sulgiuri

16 Vezi BA, CRV 61, Schimb 5, f. 1 v; CRV 110, Schimb 2; Ilie Corfus, op. cit., nr. 5-6, p.115 116.

17 BN, CRV 61, inv. 293606, p. 424 v.Cartea romilnea.scei veche in hibliotecile documentare ale Arhivelor Staiului, p. 33.BN, CRV 86, inv. 275126, f. VI.BN, CRV 42, inv. 834664, p. 787 v.

41 Cu privire la aceastil obligatie fiscalii, vezi V. Mihordea, Vdcaritul, dare temporara, inStudii", tom. 21, (1968), nr. 3, p. 449-467.

i

3X

www.dacoromanica.ro

II Vechile insemnari rornanc}ti 289

§i fdri2alte mArunti§uri(i). Si mai pre urrnA au scos §i hartii in WO), hfirtia de 6ughi" . In 1729, un Constantin logofat scria pe marginea unei Evanghelg invii-gitoare fiind in zilele mArii sale lui Nicolae vodA cu dajdea hartiilor..." , iar inanul urmAtor, autorul unei insemnari din Siacuienii Dambovitei nota: La leat1730, luna lui Augustu in 2 zile au venit poruncA impArAteascA, pc la biserici dAs-au citit, pentru oerit p tutundrit, Cate parale 6, i 14vAcArit, Cale parale 33 de banivita mare i dä manzati §i dA gonitori prin jumAtate" .

Treptat insà, in secolul al XVIII-lea, pe mAsura inmultirii §i extinderiisarcinilor fiscale, insemnärile Ii pierd din deta§are, autorii Ii exprimA opiniile

echivoc.InsemnArile cercetate pand in prezent au dat la ivealA putine relatAri cu privirc

la politica fiscalà P reformele lui Constantin Mavrocordat45, dar acestea au lAsattotu§i urme. Un preot muntean contemporan p apropiat ca varstA de ConstantinMavrocordat nota: Acest domnu (au scos) pogonAritul §i au luat vindriciurile tuturormAnAstirilor. Si la vAleat 7255 (1747), iunie 24, au luat de toate bisericile eke taleri3, bani 30. Si preotii i-au (pus) la biru"". 0 altà relatare din 1 martie 1749 permite osuccintA privire asupra receptArii politicii fiscale aplicate in Moldova de acela§idomn: SA s(A) §tii di and au vinit Constantin voevod domnie al treile in Moldova pau scos cisla intre mazili §i multe vrajbe au fost intre

Incorectitudinea celor care strangeau dArile, sustragerea de la achitareaimpovArAtoarelor obIigaii p sistemul de sanctiuni aplicat sunt relevate de oinsemnare care este, de fapt copia unei ordonante a caimacamurilor TAriiRomane§ti din 9 ianuarie 17934.

42 Ilie Corfus, op. cit., nr. 2, p. 102.43 BN, CRV nr. 42, inv. 83466, p. 451.44 N. Iorga, Istoria jarii prin cei mici, In Revista Istoricg", VII (1921), nr. 1-3, pi 50.45 Cu privire la reforma lui C. Mavrocordat din Tara Romgneascg din 5 august 1746, vezi

Florin Constantiniu, Relajiile agrare din jara Romemeascd in secolul al XVIII-lea, Bucure§ti, 1972,p. 95-1165; idem, Constantin Mavrocordat, Bucuresti, 1985, p. 79 §i urm.

Ilie Corfus, op. cit., nr. 2, p. 296.47 Arhiva Patriarhiei (Antim), Dimitrie Cantemir, Divanul,11 4953, inv. 13869/961, f. 143 v.48 Este probabil ca acest document sau allele similare sä se pAstreze In arhive dar am

considerat util, fie i numai pentru tipologia insemngrilor, sg-1 reproducem aici:Noi, caimacanii Tani RomAne§ti, dupg obiceiul s au dat aceastA carte a divanului dumnealor

boerilor ce au cumpgrat slujba oeritului anul trecut, leat 1792, din jud. Valcea ca sg orAnduiascgcercgtori pg urma slujba§ilor dintaiu, care prin §lirea ispravnicilor judetului sg strangg rAvarle acelor§i sg dea rAvarle lor. i pa care din slujba§i Ii va ggsi cu oi furate puse in catastif, sg-i apuce sgplAteascg indoit. Din care bani drepti sg-i aducg la cumpgrAtori §i indoiala sg fie a lor dupg obiceiu iarpg locuitorii care vor (gA)si cu vite dosite §i neargtate la slujba§ii dintai, pg unii ca aceia sg-i apuce sAplAteascA bann oieritului cu ploconul pa vitele ce vor ggsi dosite. Drept care bani sg-i aducg lacumpgratori §1 pentru ca le au dosit, socotind sa pagubeasca cgmara domneascA, sg le ia dupg obiceiulvechiu, doao parale de owe pentru osteneala cercatorilor. lar mai mult sä nu se cuteze a lua cg se vorpedepsi. Insg dumnealor, boicrii oieri sa nu oranduiasca pa slujb4 la aceleaqi judete unde au fostoranduili dintai i cercgtori ci schimbandu-i si oranduiasca (.. ) cu bani gata, ca de vor face niscaivasupargri peste porunca aceasta va veni cincva }i cu jalbg, va plgti indoit (. . }i si va) pedepsi.cercgtura SA o Meg numai pana la sfar}itul (lunii) (m)arte iar nu mai mull. Aceasta poruncim)1793 ghenarie 9. (Sernnaturi) . Dumiu ache banu, Nicolac banu, Ianache vistier. vel vornic..., ye!logofgt". (Cartea româneaccil veche in hibliotecile documeniare ale Arhivelor Statului...p. 137).

(v5

lOrd

p

www.dacoromanica.ro

290 M.wieta Adam Chiper 12

Extinderca sarcinilor fiscale si asupra unor Orli ale boierimii, nu a putut,desigur, Ii apreciat5 de reprezentantii acesteia. Astfel, Lupul Batcu el insusistrangAtor de biruri, prin anii '60 ai secolului XVIII, nu fArà profit, dupA propriilesale mArturisiri49 nota in legAturà cu domnia lui Alexandru Sutu in Moldova, in1801-1802, a acesta a pus la bir toti oaminii boeresti. Si and s-au mazilit, erabucuros sA dei bani inapoi numai sA fie cu oariscari cinste. Dar bani inapoi au datsi cu atata cinste si pompd au mersu la Taringrad, cat sA duci o matA di la oala cusmantanA, and o ei cu vAtraiul di la oali"50. Despre cea de a doua domnie a luiAlexandru Ipsilanti in Tara RomaneascA o insemnare din 1797 mentiona cadomnul au venit cu tot Caul, cA omeni trAgea nAdejde de bine, iar elu au venitu cutotul rAul, cA era birurile, deseteanA si potuveazi si butuci si zahara..."51.

Moartea dramaticA a domnitorului Constantin Hanger li a generat numeroaseinsemnAri, iar autorii acestora au folosit prilejul pentru a comenta politica fiscald adomnitorului.

timp ce unul din autori se multumea sä precizeze laconic and au scosvAcArit si hartiile in tara"52, un altul Nicolae, logofAtul episcopiei Argesuluiproceda la o mai precisä expunere a politicii fiscale a domnului, care contine dealtfel, si nemultumirea clerului fatA de domn: ...Acest domn, intre altele, au scossi vAcAritul, plAtind lAcuitorii §i toatA boierimea §i Sfanta Mitropolie, episcopiile §itoate mAnAstirile de toatA vita mare §i mica Cate taleri doi §i bani treizeci; careaceastä dajde, ce fusese si mai nainte, de multi ani era oprità cu grele legAturi. Iaracest domn, nebAgand in seamA legAturile acestea, incA panA a nu strange §i aistovi acesti bani din toatA tara, in grab' i-au venit aceastA urgie asupra"53. Autorulunei alte note consemna: Cand au fost adunare mare de s-au sculat spre cetateaDiiului, s-au sculat limbA spre limbA in zilele lui Io Costandin Gheorghe AgearliuVodA i atata de rAu au fost, au luat §i vAcAritu §i toate indoite, cand au fost la leatu1799" , iar o altA insemnare ne transmite scurt, dar sugestiv: SA se stie de canduau fost vAcArit si au fost cat §i Oltul, vAtasii au imblat leatul 1799"55. Deosebit depitoreascA este in legAturA cu acest eveniment o insemnare scrisA de Costandinsinu popa Dima, prinu por(un)ca s(fin)tii sale pArintelui Iosifu Pesterianu" in carese aratA cA in zilele prea intunecatului domnului Ionu Costandinu GheorgheAgialuncu voivodu" s-a topitu oste, catA nu sA stie" in incercarea acestuia de asparge elu Diiu" (Vidin), cA toatA lumea blestema, tote babele blestema"; lacare, autorul insemnArii adAuga, mai pe larg, si blestemele sale56. Numeorase alteinsemnAri condamnA politica fiscalA a domnului indeosebi pentru reintroducerea

49 Ilie Corfus, op. cit., nr. 9 §i 10, p. 104.° Ihidem, nr. 70, p. 251-252.51 Ibidetn, nr. 67, p. 21-22.52 Ilie Corfus, op. cit., nr. 75, p. 23.53 N. lorga, Manuscriptele Cernica, in Biserica Ortodoxil Romana", XXVI (1902-

1903), 134. 19arCtea romaneascei veche in hibliotecile documentare al Arhivelor Statului, p. 93.55 Ihident, p. 33.66

Hie Corfus, op. cit., nr. 77, p. 24.

in

mändstirii

www.dacoromanica.ro

13 Vcchilc inscrnniiri rorni.inqti 291

viicAritului57, dar §i pentru introducerea altor obligatii pc care unii le considerau oinitiativa a domnului din care i s-a tras scar§itu158.

Aprecierea domnilor rellecta modul in care autorii au perceput direct sau inmediul lor social politica acestora. Astfel, despre prima domnie a lui AlexandruMavrocordat (Delibei) in Moldova, autorul unei insemnäri din decembrie 1784nota: De cari s-au Intamplat §i mazalii mai la urma, peste putani zali. D(e) carefost-au multa scarbA, multä §i mari lui voda §i tuturoru grecilor §i curtii, (ti)cAlo§ii§i plansA mari (de) catra feciorii de boeri pentru mazaliia lui. CAci domn n-o maivenit a§a milostivu §i bun §i darnic §i pe tot feciorii de boeri i-au boerit §i era tot inboerii §i in chivernisalA, §i de nu-i miluia cu bani, dar Ii bucura cu numi deboierii"59. Despre cea de a doua domnie a lui Alexandru Moruzi in Moldova,insemnArile lui Iordache Sion §i ale fiului sau Antohi relateazA: Acest domn aufost bun, milostiv cAtrA toti, drept la giudecati, strajnec la manic, adevarul iubea,minciuna o certa, §tiia bine moldovene§te §i pentru aciasta la divanuri nu sa faciaWaif. Divanuri adeaseori pe saptamani fkia. i au purces la Tarigrad, 22 august,in mazil, avand grijä, find in primejdia vietii hainlkul domnului Ipsilant al TaniRomane§ti.

Acest domn Moruz voevod, and au e§it din E§i, luni avgust 20, au e§it cu unalai, ca §i and intrà numai cat era Imbracat cu capot §i §a61vari §i cu pistoareintrarmat foarte frumos. Toti calari, toti zvarlia cu grail" .

insemnArile nu aduc, In general, elemente deosebite noi, in raport cu alteizvoare istorice, pentru cunoa§tera politicii economice a domnilor din TaraRomaneasca §i Moldova, dar ele contribuie la precizarea unor fapte istorice, laIntelegerea unor acumulari §i caracteristici ale mentalului colectiv sau atmosfereidin epocA.

Dad. Insemnarile despre fiscalitate sunt foarte numeroase, cele referitoare laregimul de obligatii fata de stapanii de pamant sunt sporadice. Ele prezinta uninteres cu ark mai mare and yin din zone unde nu dispunem de surseIndestulatoare pentru a cunoa§te Indatoririle taranilor in cadrul domeniului feudal.Aparitia obligatiilor domaniale este sugestiv ilustrata intr-o Insemnare din 1767(facutA pe un Minei, copiat in 1705) referitoare la stramutarea, de cAtre autoritAtileaustriece, a unor romani din SAcalaz (Banat) in Toracul Mare (R.F. Iugoslavia):

cand o venit satu' n-o fost spAii (boierii n. ed) numa la 30 dà ani in urmA orvenit, §i atunci or facut robode §i or dat dijmä §i or lucrat cu marvele la spAii; ordat dijmA din oua, gaini §i unt din grau, da toace" 1.

Insemndrile romane§ti de pe cartea veche transmit de asemenea, direct sauindirect, §i alte informatii numeroase §i uneori importante, pe langa cele semnalate

57 Midern, nr. 13, 14, 15, 16, p. 105-106.58 -Intr-o inscrnnare se afirma c acest domn smgur el S-all pusu Mr' de stirea Impàrçii i au

scos o(e)rit, indoitu, apoi viicilrit de vita t(a)I(cri) 2 si hhrtii. i era Intristare mare in toata tam dcsuptu stapanirea lui. Apoi aflandu-sa de la impilratic i s-au tiiiat capul..." Ilic Corfus op. cit., nr. 14, p.105-106.

59 Midein, hr. 48, p. 16.60 N. lorga, Manuscriptele Inanstirli Cernica..., p. 19.61 Ion B. Murcsianu, Cartea veche hisericeascii din Banat, p. 99.

boeiii

8i

www.dacoromanica.ro

29/ M inet.i Adam Chiper 14

mai sus, privind istoria sociala in contextul de/voltdrii economice §i culturale §i asituatiei internationale a societatii romane§ti.

Transmiterea informatiei sociale pe calca insemnarilor poartd, intro allele,amprenta gradului in care §hinta de carte §i numarul posesorilor de carte progrcsau§i in care se intensifica circulatia earth.

Cu alte cuvinte, pe mäsura cre§terii numarului celor care aveau posibilitateasa faca insemndri pe carti, se poate mdsura rdspandirea §tiintei de carte in diferitemedii sociale, atitudinea acestora fata de §tiinta de carte, dar §i ascensiuneu unorpaturi sociale.

Adresandu-se foarte probabil fiului sat', Bunea Gradi§teanu scria in ultimiiani ai secolului al XVII-1ea62 pe marginea unui Minei pe luna iunie, tiparit laBuzau in 1698, pdstrat in prezent la Biblioteca Nationala Kiril §i Metodiu dinSofia: Ma no ca ci nu inveti sa faci slove bune, ca daca vei face slove bune veiavea cinste de catre logofet, iar aa nu iaste nimica, C eu deo-m scrie ma eau, num-m mai cazni trupul ca se mai scriu cevmi. Ca eu da candu ma caziNsc de le-aminvatat scris(oa)rea. A§ijderea §i tu, Inv* nimic den tine nu iaste" .

Indiferent daca avem in fata exprimat, ma cum apare foarte probabil, nadufulunui parinte sau este vorba de o incercare de condei, insemnarea pune in evidentao intelegere de factura moderna a rostului invatatului de carte, iar prin savoarealimbajului merita, credem, sä figureze intr-o antologie a textelor vechi romane§ti.

Desigur, intre aceasta prelegere" a marelui arma§ Bunea Gradi§teanu §imodestul indernn pe care un anonim 11 nota pe marginea unui exemplar dinindreptarea legii: tu Opro sa inveti ate o slova"64 nu erau deosebiri doar delungime a textului §i nu numai de continut, ci §i de reflectare a unei alte pozitiisociale.

Concluzii similare se degaja din alte numeroase insemnari §i ele devin maipregnante in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Astfel, insemndrile nepermit sa constatam CA in posesia familiei marelui dregator Constantin Balaceanuse aflau douà exemplare din Indrepturea legii65, pe care cei doi fii adolescentiai sái faceau numeroase insemnari in limba romana, greack latina, uneoridoar pentru amelie §i stand fail lucrul"66, in timp ce alti adolescenti, in altelocuri, erau avertizati amenintator in scris: Cine va scrie sa fie bätut pesteundi 9 tab1ite"67.

aceea§i perioada se constata insa, pe baza insemnarilor, aparitia §iinmultirea constanta a §tiutorilor §i posesorilor de carte provenind dintr-un noumediu social, acela al burgheziei in formare.

62 Dar fiind faptul c Bunea Gracli§teanu a fost mare arma§ intre 26 iunie 1692-15 mai 1700(vezi N. Stoicescu, Diclionar al marilor dregiltori din Tara Româneasca" 4.i Moldova, sec. XVI-XVII),Bucur9ti, 1971, p. 191), iar Mineiul este tiparit in 1698, insemnarea apartine intervalului 1698-17()O.

1 Biblioteca National:a Kiril §i Metodiu", Sofia, Mineiul pe iunie, Buz Au, 1698 (BRV 111),RU. 698. I.

BN, CRV 61, inv. 293.701.BN, CRV 61, inv 696.641 §i irv. 696.645.BN, CRV 61, inv. 696.641, p. 757.BN, CRV 280.

in

66

cd

67

www.dacoromanica.ro

15 Vcchile inwnindri romiinqti 293

Ne referim aici in primul rand la insemnarile descifrate de noi, deci inedite,care releva printre semnatarii notelor cupeti", abagii", Flan", alti 161prezentantiai mekte§ugarilor, dar §i pc cei ai micilor dregatori §i ai micii boierimi .

In acest mod inregistrarea corecta §i completA a tuturor posesorilor sau sem-natarilor unor insemnari pe cartea rara, chiar §i atunci and este vorba de incercAride condei, permite, prin analiza ocupaiiilor acestora §i in conexiune cu altecategorii de insemnari cum ar fi, in primul rand, cele referitoare la evolutiapretului cartilor stabilirea unor tendinte semnificative pe plan social §i cultural,dar §i economic, in societatea romaneasa, la sfar§itul perioadei medievaleinceputul istoriei moderne.

OLD ROMANIAN NOTES AS A SOURCE OF ECONOMICAND SOCIAL DATA

Abstract

Romanian notes made on manuscripts and books are an extremely efficientbut little used source for the economic, social, political and cultural history as wellas for the study of collective mentalities, historical demography, astronomy,seismography a.s.o in the 17th 18th centuries.

Authored by thousands of owners or merely readers taking down privatedaily events or major historical and natural phenomena the old Romanian noteshave the advantage of summing up the features exhibited by diplomatic andnarrative sources while also providing the researcher with dimensions of thehistorical process insufficiently highlighted by other Romanian histoncal sources.

The present paper means to bring into focus the huge potential of the oldRomanian notes waiting to be exploited through research work on social andeconomic history, together with methods to be employed when critically investi-gating and analyzing these historical sources.

The old Romanian notes are often accounts of debts contracted, of creditsand payments to the working force or in exchange for various services. One is thusenabled to make an analysis in time and space of the transition of the economyfrom the medieval society to the pre-modern one.

Reference usually made as to the price of the book purchased by the ownerwith money or other goods and, quite often too, to various other prices is liable toease the development of a data base concerning the history of prices. The fiscalpolicy and its impact on the individual or on the social environments along thetime are also liable to be thus figured out.

As for the social history, the information being conveyed in this way bearsout a degree of education on the rise, with an increase in the number of book

68 BN, CRV 42, inv. 834 668; CRV 60, inv. 293.208; CRV 61. Inv 293 700; CRV 74, inv.824.512; Arh Patriarhiei (Armin), CRV 110, 11 4953, nr 13868/961.

www.dacoromanica.ro


owners and in the circulation of books. In other words one may acknowledge thecoming into being of new professions, the rise of a ncw social category in theRomanian society and, on the whole, the concomitant onset of thc modernizationprocess on the social level.

www.dacoromanica.ro

FINANTE I CRFDIT

IMPRUMUTUL EXTERN AL ROMANIEI DIN ANUL 1899

ROBERT PAIUSAN

La sfar§itul secolului al XIX-lea §i in primii ani ai secolului al XX-lea,Europei sud-estice au cunoscut o puternica instabilitate economica, care pefondul dependentei lor financiare externe avea sa provoace o criza regionala adatoriei externe. Intr-o contribupe recenta 1 , am prezentat cauzele declan§arii,trasaturile, modul de desfa§urare §.1 urmarile acesteia la scara sud-est europeana.

in Romania, criza datoriei externe a avut loc intre anii 1899-1903. Articolulde fata se refera la un episod semnificativ din prima parte a desfa§urarii acesteia, §ianume cel legat de imprejurarile contractarii, clauzele §i urmarile imprumutuluiextern din 1899.

Dupa trei decenii §i jumatate de import de capital, valoarea nominala acapitalului extern imprumutat a atins 1,9 miliarde lei, cea netà peste 1,6 miliardelei, iar datoria externa a crescut pana la inceputul anului 1899 la aproape 1,2miliarde lei.

Tabelul 1

Volumul capitalului extern §i al datoriei externe, in milioane lei, valori simplificate

Valori cumulate in anii: Capital extern nominal Capital extern net Datorie externd

1864-1876 423,3 392,9la 1/13 ianuarie 1876 392,91877-1898 1.481,7 1.276,7la 1/13 ianuarie 1899 1.182,5

TOTAL 1.905,0 1.669,6

Sursa: Calculat de autor dupà I. Tutuc, Datoria publicd a Romaniei in Enc'clopedia Romaniei,vol. IV, pp. 799-800.

Dupa 1880, contractarea creditelor externe ale Romaniei avea sa se derulezeprin intermediul sindicatului format din banci germane (Diskonto Gesellschaft,Bleichröder) §i franceze Paribas, Société Gaérale, Comptoir d'Escompte §.a), incare rolul hegemon revenea grupului Diskonto. Titlurile de renta erau plasate inGermania, Franta, §i intr-o masura mai mica in alte täri, ca §i in Romania.

Criza datoriei externe in Europa sud-esticd Ia cumplina secolelor XIX-XX, in RevistaIstoric6", tom IV, 1993, 3-4, p. 305-320.

Revista istoricA", torn VI, nr. 3 4, P. 295 308, 1995

IOnIc

-

-

www.dacoromanica.ro

296 Robert Nit! Ian

Modul de utilizarc al irnprurnuturilor externe corespundea, in linii generale,atat principalelor objective cconomice, sociale §i politico ale Romanici la sfarsitulsccolului al XIX-lea, cat i unor nevoi financiare conjuncturale.

85,2 milioane lei pentru intretinerea aparatului de stat360,9 milioane lei penu-u construirea de cAi fcrate404,8 milioane lei pentru alte investitii social cconomice

199,5 milioane lei pentru cheltuieli militare619,2 milioane lei pentru conversiunca / rambursarea unor

imprumuturi anterioare

1.669,6 milioane lei total net Imprumuturi externe

Se constata ea o parte considerabila a capitalului extern imprumutat a fostalocata unor scopuri neproductive intretinerea aparatului de stat §i cheltuielimilitare. Acestea, asociate diferentei dintre valoarea nominalä §i cea netà a impru-muturilor externe depa§ind laolaltà 520 milioane lei, au reprezentat principalacauza a cronicizarii deficitelor financiare de la sfaqitul secolului al XIX-lea §i, inperspectiva, a crizei externe de la cumpana secolelor XIXXX.

85,2 milioane lei pentru Intretinerea aparatului de stat199,5 milioane lei pentru cheltuieli militare235,4 milioane lei diferenta intre valoarea nominalA §i cea

netA a capitalului extern Imprumutat

520,1 milioane lei

Riscul aparipei unei crize financiare avea sa fie agravat la sfar§itul secoluluial XIX-lea de practica guvernanplor de a lega efectuarea investitiilor social-eco-nomice, ca §i a altor cheltuieli bugetare extraordinare, in mod precumpariitor sauexclusiv, de obpnerea unei crectitari externe prin emisiuni de bonuri de tezaur, ceerau periodic consolidate. In cazul unei deteriorari a conditiilor de creditare exter-nä ori a unei diminuari drastice a veniturilor bugetare, consolidarea datoriei flo-tante putea provoca o criza financiara de proporpi, iar finantarea lucrarilor in cursde realizare era, dupa caz, amanata sau suspendata.

Ori, tocmai o situatie de acest fel avea sä apara la inceputul anului 1899. Subacpunea concertata a unor cauze diverse (declan§area razboiului anglo bur, crizaindustriala din Rusia, criza creditului in Germania, Belgia §i alte täri), posibilitäPlede export de capital s-au ingustat §i rata dobanzii a crescut la Londra 'Jana la cca.4,8%, iar la Berlin pana la 6%. Bancherii parizieni au fost, in schimb, putinafectati de aceste evoluPi, fapt ce avea sä provoace mari fricPuni intre exportatoriide capital francezi §i germani.

La sfar§itul anului 1898, statul roman a efectuat o operatiune masivä deconversiune a datoriei externe, care a cuprins titluri de renta in valoare de peste100 milioane lei. Incurajat de rezultatul conversiunii, guvernul national liberalcondus de D. A. Sturdza a continuat practica de finantare a investitiilor in curs prin

-

www.dacoromanica.ro

3 Imprumutul extern 297

intermethul creditilrii externc. Imre octombrie 1898 §i ianuarie 1899 au fost emiscbonuri de tezaur in valoarc de 30 milioane lei, subscrise in mare parte de grupulDiskonto.

Cre§terea ratei dobanzii pe pietele europene ale capitalului de imprumutincepand din ianuarie februarie 1899 impunea consolidarea bonurilor de tezaur.Cum piata pariziang dispunea la acel moment de mari lichiditati, guvernul a fmpu-ternicit mai multi intermediari sa sondeze posibilitatile unui imprumut extern peIfinga principalele banci pariziene. Sondajele s-au desfaturat in februarie martie1899, fall sa se finalizeze favorabil. Guvernul a pastrat confidentialitatea acestornegocieri, totu§i una dintre Imputerniciri, semnatä de G. C. (Gogu) Cantacuzino §iG Pal lade, a ajuns mai tarziu in mainile omului politic conservator N. Filipescu.Era vorba despre hnputernicirea acordata lui Jules Brun, publicist (!), de a efectuasondaje preliminare pe langa banci pariziene2. Autenticitatea imputernicirii, pecare Filipescu a prezentat-o in Adunarea Deputatilor, nu a fost contestata nici peloc de G. Pal lade (care era prezent in sala) §i nici ulterior de acesta sau de altimembri ai cabinetului D. A. Sturdza.

Dupa e§ecul acestor sondaje, guvernul national liberal intentiona saexamineze posibilitatile unui imprumut extern de la grupul Diskonto. Nu avea sase ajunga la negocieri concrete, hitrucat bancherii germani nu recomandau unimprumut extern in acel moment. Negociatiunile pentru imprumut nu fuseseraInca aranjate", raporta ministrul roman la Berlin, Alexandru Beldiman, putin maitarziu. A fost numai chestiunea necesitatii unui Imprumut in acest an. Era vorbade a se alege momentul oportun"3.

Bugetul pe exercitiul financiar 1899 1900, adoptat in Parlament in martie1899, era echilibrat, prevAzand la capitolul venituri 228,8 milioane lei, iar la cel decheltuieli 227,5 milioane lei. La inceputul lunii aprilie 1899, datoria flotantaatingea 65 mihoane lei, iar creditele extraordinare pentru lucrari in curs pe anulfinanciar 1899 1900 erau estimate intre 63 §i 85 milioane lei4. Guvernul national

liberal a demisionat la 11/23 aprilie 1899, inainte de a putea finaliza vreo actiuneconcreta pentru consolidarea uria§ei datorii flotante.

aceea§i zi, pe cand a§tepta sa fie chemat la Palat pentru a fi investit prim-ministru, liderul conservator Lascar Catargiu inceta din viata. 0 reuniune deurgentA a conducerii acestui partid ii desemna lider pe Gh. Gr. Cantacuzino §i nupe junimistul P. P. Carp, care se considera cel mai indreptatit sa preia succesiunealui Lascar Catargiu. in noul guvern, premierul Gh. Gr. Cantacuzino era §i titular laInterne, Ion Lahovari la Externe, iar Take Ionescu la Instructiune PublicA §i Culte.Portofohul Finantelor revenise generalului Gheorghe Manu, om politic putinversat in domeniu. P. P. Carp, exprimandu-se mai indulgent la adresa lui, 11

2 Desbaterile Adunarii Deputatilor citat in continuare D. A. D.), 1899-1990, nr. 8, §edinta din25 noiembrie 1899, p. 37.

1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 21, Rapoarte politice de la Berlin, 1898-1904(citat in continuare Arh. M.A.E., Fond 21), fila 42. Corespondenia in original este in limba francezä.

4 Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a Romiiniei, Bucurevi, 1913, p. 305.

-

-

in

www.dacoromanica.ro

298 Robert Paiu§an 4

ocotea , nu atilt de competent in judecarea stärii pietelor financiare din Europa"5,in timp ce Titu Maiorescu 11 califica, sever, drept un neofit farA pricepere" .

Imediat dupa instalare, ministrul de externe Ion Lahovari i-a cerut lui AlBeldiman sa 11 nformeze cisupra pozitiei sindicatului bancar condus de Diskontofata de posibili at a unui imprumut intr-o perspectivä apropiatd. Diplomatul roman

pundea la 23 aprilie/5 mai 1899: L-am vazut pe Hansemann [director laDiskonto n.a.]. Dupa pärerea lui, momentul actual nu este deloc favorabil unuiimpru ut imediat. Va examina situapa financiara cu ceilalp membri ai sindica-lulu pen ru a ne putea indica aproximativ epoca la care emisiunea unui imprumutar avea mai multe §anse de succes. in a§teptare, recomanda mult sa strangem peat po ibil extraordinare"7. Sindicatul bancar nu considera, madar, util

sä inceapa negocien pentru consolidarea datoriei flotante, limitandu-se la a facen e recoman 5ri cu caracter general.

Din insä cinarea cabinetului, Gh. Manu se consulta cu frunta§ul national-lib ral Emil Costinescu, in calitatea acestuia de director al Bancii Generale Ro-mane, ce facea parte din grupul Diskonto. Cunoscand raspunsul bancherilor de laBerlin, Costmescu se fen sa i§i asume vreun angajament concret.

De§i sondajele efectuate erau departe de a fi incurajatoare, ministrul romande finante a continuat demersunle pe langa grupul Diskonto in vederea contractariiunui "mprumut de 150-160 milioane lei, necesar stingerii datoriei flotante §i finan-tarii lucrarilor in curs. in scrisoarea de raspuns din 18 mai sin., bancherul germans hcitä o amanare a raspunsului8.

In cursul lunilor iunie §i iulie 1899 a avut loc un nou schimb de scrisori intreguvemu roman §i grupul Diskonto. La cererea lui Manu de a cunoa§te pozitiabancilor franceze membre ale sindicatului fall de imprumutul solicitat, Hanse-mann raspundea descurajant la 26 iulie st.n.: Plata franceza nu este in masura saabsoarba. material [titluri de renta n.a.] de oarecare insenmatate; din acest motiv,prieterei no§tri din Paris au dat sfatul sa amanam pana la toamna ofice apel la aceapiatr . Bancherul german se consultase de cateva ori cu partenerii francezimembri ai sindicatului (Paribas, Société Gdndrale, Comptoir d'Escompte), care audeclinat categoric once participare la imprumut.

Mai mult deck atat: cotarea eventualului imprumut acordat de bancilegermane la bursa din Paris o operatiune de rutina in cazul imprumuturilor anteri-oare era condiponata acum de modul de rezolvare a aa-numitei afaceriHa Hier". Antreprenorul francez Hallier preluase, printr-un contract incheiat inmart'e 1896, lucrarile de modernizare §i extindere a portului Constanta. El aabandonat insa lucrarile, a pretins despagubiri vadit disproportionate in valoarede 18 milioane lei §i a cerut judecarea pretenpilor sale nu de instantele romane§ti

5 D A D , 1901-1902, nr. 26, §edinta din 1 febniarie 1902, p 419.Tau Maiorescu, Inseinnart zilnice, jurnal 20, f. 130-131.Arh M.A E , Fond 21, f 43. Reprodus in D.A.D., 1899 1900, nr 65, kedinta din 18 manic

19( 0, p 1159 fara indici rea sursei.D A D , 1899 1900, nr. 65 §edinca din 18 marhe 1900, p. 1159.Idern

cl-cltuielile

www.dacoromanica.ro

5 imprumutul extern 299

a§a cum se angajase prin contractul incheiat in 1896 , ci de un tribunal arbitral 11).Pretentiile lui Hallier au indignat o mare parte a opiniei publice romane§ti, ceea cedeterminase guvernul sA nu le dea curs.

Pozitia bAncilor franceze in aceastA problemA era inspiratA, dincolo deinterese strict financiare, de diplomatia francezA, sensibilA la stransa cooperarepoliticA §i comercialA dintre Romania §i Germania. A§a cum reiese din corespon-denta diplomaticA purtatA intre A. Henry, ministrul Frantei la Bucure§ti §i guvernulfrancez, acordarea unor imprumuturi masive din partea bAncilor franceze urma sAfie conditionatA de satisfacerea a douA conditii principale:

1. Negocierile sl se poarte direct intre guvernul roman §i bAncile franceze, §inu prin intermediul grupului Diskonto, al carui rol in cadrul sindicatului bancarurma sA fie diminuat.

2. Acordarea unor concesiuni §i lucrAri publice rentabile unor grupuri indus-triale francieze legate de bAncile contractante., ca §i a unor furnituri militareimportante .

fndeplinirea celor douA conditii ar fi presupus, in fapt, reorientarea politico-militarA §i economicA a Romaniei dinspre Puterile Centrale inspre Franca §i aliatiiei, demers neacceptat de cAtre rege §i principalele forte politice de la sfar§itulsecolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea. Pe de altA parte, grupulDiskonto era interesat din ratiuni financiare in plasarea pe piata francezA a uneicote din imprumuturile externe romane§ti, dar nu era dispus sA renunte la situatiade principal partener economic extern al Romaniei.

La efectele crizei financiare §i economice resimtite pe aproape intregulcontinent european s-a adAugat in Romania ca, de altminteri, §i in Bulgaria, clarintr-o mAsurA mai micA o secetA prelungitA (nu a plouat aproape deloc timp dzece luni). Agravarea situatiei agricole a determinat guvernul sA solicite un creditextraordinar de 2 milioane lei pentru achizitionarea de fan. N. Fleva, ministrulagriculturii §i domeniilor, a contractat in maiiunie 1899 cca. 9 mii vagoane de fanin valoare totalA de peste 6 milioane lei, depA§ind astfel cu mult suma autorizatA deParlament. Achizitiile s-au fAcut in mare grabA de la diver§i intermediari, ce auoferit comisioane substantiale, fapt incriminat zgomotos de opozitie. in plus, fanuls-a dovedit de calitate foarte proastA. Cand, pe la sfar§itul lunii iulie, a inceput insfar§it sA plouA, au fost decomandate cca. 2.400 vagoane de fan ce nu apucaserA sAfie transportate, pentin care s-au plAtit despAgubiri de peste 800 mii lei.

Prin intreaga actiune, denotand incompetenta §i chiar incorectitudine, seirosise banul public fArA mare folos intr-o perioadA de curata crizA. Fanu21 luiFleva" devenise un subiect favorit pentru ironii sau, dupA caz, reflectii triste . Cutoate acestea, ministrul agriculturii i domeniilor pretindea cl mAsurile saleprevenisera o acutizare a crizei. FAcand bilantul operatiunii intr-o §edintA de

io A se vedea §i Istoricul afacerii Hallier, in Adevarul" din 2 martie 1899.Documents diplomattques francais (1871-1914), deuxieme série (1902-1911), tome pre-

mier, Paris, 1930, nr. 57 §i 531 §i tome second, Paris, 1931, nr. 100 §i 112.12 I. Bulei, Lumea romoneasca" la 1900, Bucure§ti, 1984, p. 166.

,

www.dacoromanica.ro

300 Robert Niusan 6

guvern din noicmbrie 1899, el a afirmat cä ar fi economisit contravaloarea a cca.6 mii vafoane cu fan, la care antreprenorii au renuntat fall a pretinde des-pägubiri .

In cursul lunii august ministrul roman de finante, Gh. Manu, s-a intalnit inGermania cu Hansemann, cAruia i-a repetat dorinta de contractare urgentà aimprumutului. La solicitarea sa, bancherul german a convocat pentru un schimbde vederi" pe principalii membri ai sindicatului bancar la Bruxelles la 2/14septembrie 1899. Cateva zile mai tarziu, la 6/18 septembrie, bancherii §i-au facutcunoscute conditiile in care ar fi fost dispu§i sA acorde Romaniei imprumutulsolicitat. Valoarea nominalA avea sA fie de 175 milioane lei, curs 93,5%, comision1,5%, rata dobanzii 5% §i nu 4% ca in cazul ultimelor imprumuturi, durata 60 deani. Bancherii urmau sä preia ferm jumAtate din valoarea nominalA §i optionalcealala jumAtate; guvemul roman se obliga sä nu mai contracteze nici unimprumut in urmAtorii trei ani14 in incheiere, bancherii apreciau CA emisiuneatitlurilor de rentA ale imprumuturilor putea avea loc numai dupA normalizareasituatiei politice intemationale, respectiv dezamorsarea conflictului anglo-bur15.

Formulate la insistentele guvernului roman, aceste conditii erau menite maidegraba sA-i descurajeze intentiile de imprumut in acel moment. Totu§i nu s-atntamplat a§a: sub presiunea gravului dezechilibru financiar, cabinetul conservators-a declarat de acord cu ele. Ministrul de finante a comunicat aceastä hotarare luiHansemann cerandu-i sA treacA la incheierea efectivA a conventiei de imprumut.Sindicatul bancar nu avea insA nici un motiv sl accelereze contractarea impru-mutului: nu existau indicii ale unei redresari iminente a situatiei pe pietele decapital europene, iar situatia financiarA a statului roman continua sA se deterioreze.

Soluiile oferite de guvernul conservator pentru depA§irea crizei financiare auvizat sporirea sarcinilor fiscale_§i continuarea emisiunii de bonuri de tezaur.

intre iunie §i noiembrie 1899 a fost legiferata sporirea impozitelor directe cucca. 7,5 milioane lei, iar a celor indirecte cu 10 12 milioane lei. Intre acestea dinurmA, se numarau majorArile de taxe la monopolurile statului tutun, spirtoase,zahar, taxA de timbru §i altele. RAspunzand in numele guvernului la atacurileopozitiei parlamentare privind indsprirea excesivA a fiscalitAtii, Take Ionescuaprecia ca pozitivä aceastA solutie. ... Ca curaj de guvernare, ca sentiment aldatoriei §i ca slujbA adusA tarii, am inscris o paginA pe care dorim din suflet sA fiein stare §i altii s-o inscrie. Noi credem CA ne-am facur datoria barbAte§te...99169

opina frunta§ul conservator.Nivelul datoriei flotante a trecut de la 65 milioane lei in aprilie 1899 la

145 milioane lei la sfar§itul lunii octombrie1899. Bonurile de tezaur au fost

11 Arhivele Statului Bucuresti, Fond Presedintia Consiliului de Ministri (citat in continuareArh. St Buc., Fond Pres. Cons. Min.), dosar 40/1899. f. 145.

14 D.A.D., 1899-1900, nr. 65, sedinta din 18 martie 1900, p. 1159 1160.

Is Idem.16 D.A.D., 1899 1900, nr. 16, sedinta din 4 decembrie 1899, p. 149. Vczi si M. losa, Tr.

Lungu, Vico polificei in Romdnia 1899 1910, Bucuresti, 1977, p. 55.

www.dacoromanica.ro

7 imprurnutul ex tun 301

subscrise de 11 banci sau institutii publice din taeii §i strAinAtate, prezentatemai jos:

Diskonto BerlinBanca Hambro LondraBanca Genera IA Românil

Banca Romaniei Ltd.

Creditul Be lgo-Roman

Banca Marmorosch BlankBanca Jeschek

BancaNationala a Romaniei

Institutii publice romane§ti(Casa de Depuneri §i Consemnatiuni

Primaria Bucure§ti, Directia Generalaa Po§telor)

75.410.303,55 Ici

1.279.420,50 lei

11.818.354,70 lei

8.070.697,50 lei

2.021.750,00 lei

16.327.334,50 lei

7.005.114,25 lei

8.070,697,50 lei

14.579.302,50 lei

T OTAL 144.582.975,00 lei"

Se constata ca cca. 61% din totalul datoriei flotante a fost contractat cugrupul Diskonto sau banci controlate de acesta (1-lambro, Banca GenerallRomanä), cca. 22% la band autohtone cu capital majoritar strain i doar cca. 17%la Banca Nationala a Romaniei i institutii publice autohtone.

Evolutia situatiei financiare a Romaniei s-a reflectat i in scaderea cursuluila titlurile de renta ale imprumuturilor externe romanesti emise in anii 1880 si1890. Obligatiunile 5%, care cotau inainte la paritate, au pierdut 2,5 4%, in timpce obligatiunile 4%, care cotau subparitar, au pierdut alte 6 7%.

Tabelul 2

Evolutia cursului la titlurile de rentä romane§ti In 1899

imprurnutul Curs ian. 1899 Curs oct. 1899

Imprumut extern 4% din 1899Imprumut extern 4% din 1890imprumut extern 5% din 1881-1888imprumut extern 5% din 1893

9292

100,5

100

84,5

86

96,5

97,5

Sursa: Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a Romaniei, p. 306.

Continuand demersurile in vederea lansarii unui imprumut extern, guvernulroman a sondat la mijlocul lunii septembrie i posibilitatile existente pe piatafranceza, eventual si pe cea britanica, dar bancherii parizieni i londonezi si-auexprimat rezervele cele mai serioase. Esecul acestor sondaje, devenit cunoscut

17 Arhiva Princii Nationale a Romanici (citat in continuare Arh. B. N.R.). Procese-verbale aleConsiliului de Administratie, iunic 1899 septernbric 1900, f. 82. Situatia creditorilor pe bonuri detezaur este reprodusii la Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei.... p. 314, farri indicarea sursci.

www.dacoromanica.ro

302 Robert Pibupn 8

sindicatului bancar, a slAbit §i mai mult pozitia statului roman in perspectivanegocierii unui imprumut. De altminteri, incA din 20 septembrie st. n. 1899,Hansemann scria guvernului roman: Trebuie sA vA fac atcnt cA la conferinta de laBruxelles nu a fost luat catu§i de putin un angajament de a participa la unimprumut de 175 milioane lei. AceastA afacere a fAcut numai obiectul unui schimbde vederi"18. In incheiere, bancherul german avertiza rara echivoc cA nu puteau fimentinute conditiile prezentate de sindicatul bancar cu douA sAptArnfini mai inaintepe motiv cA, intre timp, situatia economicA §i financiarA in Europa ar fi cunoscut onouA agravare.

Pentru unii oameni politici, apelul la capitalul francez nu fAcuse deck sAindispunA in mod gratuit pe bancherii germani. Credeti oare cA a fost dibaciu cadupA ce la Berlin ati fAcut propuneri sA faceti §i la Paris demersuri...?" intrebaretoric Al. Marghiloman. De aici vine, probabil, faceala cu care toate propuneriled-voastrA au fost primite . Acest argument nu era insA acceptat de Take Ionescu.Ne agzati, cA ne-am adresat §i la alte persoane? Apoi puteam sA nu ne adre-sAm?" . Dar nici actiunile pripite nu erau de vreun folos.

In urma unei noi solicitAri a guvernului roman, in octombrie 1899 a fostconvocatA la Berlin o rundA de negocieri cu principalii membri ai sindicatuluibancar. La sugestia regelui a fost investit ca imputernicit la negocieri IonKalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei, care rezolvase onorabil la Berlindiferendul privind cAile ferate romane in urmA cu douä decenii. Dar sperantele cAel ar putea, uzand de influenta §i experienta sa, sA amelioreze datele tehnice aleimprumutului aveau sA se nAruiascA foarte eurand.

Sindicatul bancar a oferit lui Kalinderu un imprumut in valoare nominalA de175 milioane lei, curs 91%, comision 1,5%, rata dobanzii 5%, constand din bonuride tezaur (§i nu obligatMni) rambursabile in 5 ani. Acest imprumut intruneatrAsAturile unui credit pe termen scurt, de felul avansurilor pe care sindicatulbancar le fAcea frecvent guvernului roman.

Date le tehnice ale imprumutului erau §i mai putin favorabile deck celeanuntate la inceputul lunii septembrie: cursul de emisiune se reducea de la 92,5%la 91%, iar durata de rambursare de la 60 de ani la 5 ani. BAncile germane urrnausA acopere cel puthi douA treimi din valoarea nominalA. Prin intermediul luiHansemann, bAncile franceze au acceptat, in imprejurAri asupra cArora voi stAruimai jos, sA participe la plasarea imprumutului. Acest fapt era util §i in perspectivacotArii imprumutului la bursa din Paris.

Kalinderu a comunicat la Bucure§ti proiectul de conventie propus desindicatul bancar. Gh. Manu a intocmit la 1/13 noiembrie 1899 un raport in carerecomanda acceptarea fArA modificAri a conventiei. La §edinta de guvern din 4/16noiembrie21, raportul lui Manu este discutat §i aprobat, iar ministrul de finante esteautorizat, prin jurnal al Consiliului de Mini§tri, sA semneze conventia.

113 D.A.D., 1899-1900, nr. 65, §edinta din 18 martie 1900, p. 1159.19 D.A.D., 1899-1900, nr. 11, §edinta din 29 noiembrie 1899, p. 80.20 D.A.D., 1899-1900, nr. 12, §edinta din 30 noiernbrie 1899, p. 100.21 Arh. St. Buc., Fond. Prq. Cons. Min., dosar 40/1899, f. 22.

1

www.dacoromanica.ro

9 Imprumutul extern 303

Potrivit conventici de imprumut din 7/19 noiembrie 189922, din valoarcanominala de 175 milioanc lei, sindicatul bancar urma sa preia in mod ferm 100milioane lei la data inchcierii imprumutului §i sa i§i exercite optiunea asuprarestului sumei in trei tran§c: pentru primele 33 milioane lei pana la sfar§itul anului1899, pentru urmatoarele 23 milioane lei pana la sfar§itul lui februarie 1900 §ipentru ultimele 19 milioane lei pana la 3/16 mai 1900. El avea sä i§i exerciteoptiunea inatintnil termenelor convenite, astfel incat intreaga suma nominalä aimprumutului a fost preluata de sindicat, Guvernul roman i-a remis 5 bonuri detezaur la purtator a ate 35 milioane lei.

Rezultatele financiare ale imprumutului au fost:

177.406.250 lei valoare nominala maritä154.890.000 lei valoare netäRata realä a dobanzii a fost de 8,18%23.

Suma netä rezultatä din imprumut urma sä fie folositä pentru achitareabonurilor de tezaur scadente in valoare de 105 milioane lei, ca §i pentru finantareaaltor plati urgente.

Rambursarea sumei nominale urma sa aiba loc integral la 1/14 decembrie1904, cu dreptul pentru guvernul roman de a rambursa bonurile de tezaur inainteaacestei date, fie integral, fie e§alonat prin tragere la sorti.

Din suma nominala a imprumutului, ponderea bancilor germane (Diskonto,Bleichröder, Rothschild) se ridica la 66,75%, iar cea a Bancii Generale Romane, la3%. Ponderea bancilor franceze era de numai 21,5%, restul urmand a fi subscris deBanca Nationalä a Romaniei. Cota de participare rezervata fiecaruia dintre credi-tori era urmatoarea24:

Diskonto Berlin 36,575%Bleichröder 24,55%Comptoir d'Escompte 9,200%Paribas 9,000%Rothschild Frankfurt 5,625%Société Generale 3,300%Banca Nationalg a României 8,75%Banca Genera là Romi Ina 3,000%

In fapt, cotele de particiPare la imprumut aveau sa fie u§or diferite. PondereaBancii Generale Romane a fost majorata la 5%, in timp ce aceea a BanciiNationale a Romaniei a fost redusä. La §edinta Consiliului de Administratie al

22 Textul original al conventiei de Imprumut la Arh. St. Buc., Fond Ministerul Finantelor,Inventarul de Arhiva Directiei Datoriei Pub lice pe anii 1890-1949, dosar 697.

23 I. Tutu(); Datoria publica a Romiiniei in Encielopedia României, vol. IV, p. 798.Arh. St. Buc , Fond. Min. Fin., Inventarul de Arhiva Directiei Datoriei Publice pe anii 1890-

1949, dosar 697, f. 3.

www.dacoromanica.ro

304 Robert Piliuvn 10

acesteia din 24 noiembrie /6 decembrie 1899 s-a convenit subscricrea sumci de395 mii lei la imprumutul recent incheiat25.

Dezbatcrile din Adunarea Dcputatilor pe marginea proiectului de legereferitor la acest imprumut extern s-au desfa§urat intre 25 28 noiembrie / 7 10dccembrie 1899, dar referiri la el s-au facut §i in perioada urmdtoare. Discutiiles-au purtat in jurul a cloud chestiuni principale: influenta tergiversdrii incheieriiimprumutului asupra datelor sale tehnice §i, respectiv, atitudinea fatA de crediteleexterne §i, pe un plan mai larg, fatà de capitalul strain.

Deputatii I. I. C. BrAtianu, Em. Porumbaru, senatorul A. Carp §i altii criticausever atat amanarea incheierii imprumutului, cat §i caractereul sAu oneros. M.Ghermani, expertul financiar al junimi§tilor §i fost ministru de finante, demonstracu argumente cifrice cA era conventia de imprumut cea mai pAgubitoare dinultimile douA decenii. La randul sAu, liderul national-liberal D. A. Sturdza ocalifica, cu altA ocazie, drept o operatiune dezastruoasA"26.

Caracterul oneros al imprumutului era evident §i parlamentarilor conserva-tori. Evitand sA punA in discutie, din interese de partid, responsabilitateaguvernului in aceastA actiune, unii dintre ei au repro§at bancherilor germaniimpunerea unor conditii inadmisibile. Am vAzut rea-vointa in conversiunea din1899" declara deputatul Al. BAdarAu, adept al lui Take Ionescu. SA constrangA otarA cu care ai daraveri de 1200 milioane sA treacA prin furcile caudine ale unorclauze ru§inoase (...) desigur cà numai bunAvointA nu inseamnA din parteaconsortiului capitali§tilor germani"27.

frunta§i conservatori, cum erau N. Filipescu §i I. Lahovari, repro§aunational-liberalilor CA nu incheiaserA conventia chiar la inceputul anului 1899, candsituatia pietelor europene ale capitalului de imprumut era comparativ mai bunA.

Parlamentarii national-liberali au incriminat §i politica economicA a conser-vatorilor, care se baza intr-o mAsurA excesivA pe finantarea externA. Ori, aceastaimplica riscuri, mai ales in situatii de criza financiarA, arAta I. I. C. BrAtianu.inainte de a deschide larg granitele noastre capitalurilor straine, in asemeneamomente sä deschidep bine ochii asupra situapunii in care ne gAsim §i sä cAutAmcare sunt garanpile la care nici un partid n-ar trebui sä renunte"28. El avertizaasupra intensificArii penetratiei capitalului strain, ca urmare directä a adanciriicrizei financiare. i E. Costinescu, de§i legat prin interese de afaceri de finantagermana, se declara impotriva cronicizarii apelului la credite externe. At& el, cat§i I. I. C. BrAtianu aduceau in discutie cheltuielile excesive cu lucrArile publicefinantate prin imprumuturi externe. Pornind de la faptul cA aceste ultime reproprierau egal de valabile §i pentru guvernArile naponal-liberale precedente, parla-mentarii conservatori contestau seriozitatea criticilor oponenplor lor politici.

25 Arh. B. N. R., Procese-verbale ale Consiliului de Administratie, iunie 1899 septembrie1900, f. 114.

26 D.A.D., 1902-1903, nr. 18, §edinta din 3 ianuarie 1903, p. 287.27 D.A.D., 1900-1901, nr. 4, §edinta din 27 noiembrie 1900, p. 52-53.26 D.A.D., 1899-1900, nr. 8, edinta din 25 noiembrie 1899, p. 33.

Alti

www.dacoromanica.ro

I I imprumutul extern 305

Luand cuvantul la incheierea dezbaterilor parlarnentare pe marginea impru-mutului, ministrul de finante Gh. Manu declara ca ins4i finalizarea conventieireflecta increderea de care se bucura statul roman in randul credi9torilor externi inimprejurarile grele ale crizei financiare economice europene . Supusä la vot,conventia de Imprumut avea sa fie adoptata de Parlament.

Prin textul conventiei de imprumut, guvernul roman îi asuma doua obligatii:1. sa nu foloseasca creditele pentru lucrdri in curs aprobate prin nouà legi speciale,specificate ca atare, 'Inca neconsumate pada' la acel moment §i 2. sa nu procedeze,inainte de rambursarea integrala a valorii nominale a imprumutului, i, in oricecaz, nu inainte de 1/14 decembrie 1902, la contractarea altui imprumut extern sauintern, ori la emisiunea unor bonuri de tezaur, exceptandu-se cazuri de fortamajora, cum erau razboiul sau calamitatile naturale.

Dar criticile cele mai severe priveau conditiile confidentiale pe care guvernulfusese silit sa le accepte cu ocazia tratativelor in vederea imprumutului. Acestea arfi constat, potrivit celor avansate de diverse ziare ale timpului30, din: regle-mentarea afacerii Hallier" intr-o maniera convenabila pentru antreprenorul fran-cez, modificarea legislatiei pentru stimularea investitiilor straine in economieeventual acordarea unor concesiuni rentabile grupul Diskonto, §i aprobarea insta-larii de catre o firma germana a unui cablu maritim intre Constanta §i Instanbul.Nici una din aceste clauze nu era mentionata, fie §i forma indirecta, in textulconventiei, dar guvernul roman avea sA actioneze in sensul infaptuirii lor in peri-oada urmatoare.

in toiul controverselor publice pe marginea clauzelor confidentiale ale con-ventiei de imprumut, la 14/26 decembrie 1899 primul ministru Gh. Gr. Canta-cuzino a suferit o congestie cerebrala §i a plecat in strainatate pentru a-§i refacesanatatea. in aceasta situatie, generalul Gh. Manu a preluat, cu titlu interimar, §efiacabinetului §i a trecut titular la Interne, in vreme ce Take Ionescu a preluatportofoliul Finantelor. Remanierea a evitat in extremis demisia cabinetului cerutaatat de national-liberali, cat §i de junimi§ti. Dar chiar §i dupa reinstalarea la con-ducere a lui Gh. Gr. Cantacuzino in martie 1900, P. P. Carp continua sa pretindapentru sine functia de prim-ministru.

intre timp, printr-un proiect de lege din decembrie 1899, guvernul roman §i-adat asentimentul pentru reglementarea afacerii Hallier" prin constituirea unuitribunal arbitral, adica axact ceea ce solicitase, Ora atunci Fara succes, antre-prenorul francez. Parlamentarii junimi§ti i national-liberali criticau cu asprimepasul inapoi facut de guvern. Cu sprijinul majoritatii conservatoare, proiectul delege prevazand instituirea tribunalului arbitral a fost adoptat in ambele Camere alParlamentului.

In seara zilei de 16/28 decembrie 1899, la putin timp dui:a adoptarea acestuicontroversat proiect de lege in Adunarea Deputatilor, Ion Lahovari i-a expediat luiBeldiman o telegrama cu urmatorul cuprins: Anuntati va rog pe Hansemann ca

29

Adevilrul" din 6 martie 1900; L'Independence Roumaine" din 14 martie 1900.

i

1')

intr-o

www.dacoromanica.ro

306 Robert Pi liman 12

legea privind tranzactia Hallier a fost votata ieri in Camera Deputatilor §i va fidepusa azi la Senat"31.

0 zi mai rarziu, o altä telegrarna era trimisä catre legatia Romaniei dinBerlin:AnuBtati pe Hansemann ca tranzactia Hallier votata definitiv astazi decatre Senat" .

scrisoare referitoare la negocierile imprumutului din 1899 adresata deAl. Beldirnan lui D. A. Sturdza se mentiona, intre altele: Hansemann m-a infor-mat a bancile pariziene nand parte din sindicatul nostru au refuzat participarealor la imprumut in urma interventiei directe a ministrului afacerilor straine francez,care le-a interzis sA dea concurs financiar Romaniei, dar ca Hansemann este decissa Oda' piept acestor pretentii exorbitante"33.

Din telegrarnele reproduse mai sus, nefolosite pada' acum in istoriografie,coroborate cu informatiile furnizate de Al. Beldiman, rezulta cA Hansemann avu-sese un rol esential in finalizarea negocierilor. Având acceptarea de care guvernulroman a ansamblului clauzelor confidentiale (dintre care majoritatea interesaugrupul Diskonto) el a garantat bancherilor francezi instituirea tribunalului arbitralin afacerea Hallier". Oferind aceasta asigurare, el le-a dep4it reticentele (le tinupiept") §i le-a obtinut participarea la imprumut. Lahovari Ii informa prompt despreinstituirea tribunalului arbitral, pentru ca bancherul german sa faca cunoscut acestfapt §i bancilor franceze interesate.

Spre a limpezi motivele care au determinat guvemul sa accepte formula arbi-trajului, mai multi parlamentari junimi§ti §i national-liberali, intre care TituMaiorescu, P. S. Aurelian §i Em. Porumbaru, au cerut o ancheta parlamentara caresa cerceteze, pe baza de acte, daca acestea erau legate de participarea laimprumutul din noiembrie 1899 a bancilor franceze, dui:4 ce ele se derobaseraanterior de la orice angajament in acest sens34. Premierul Gh. Gr. Cantacuzinorefuza insa constituirea comisiei de ancheta parlamentara, pe motiv ea actiuneaguvernului avusese un caracter strict confidential. Abia la inceputul lui martie1900, in cursul unor noi schimburi de replici taioase in Camera Deputatilor, TakeIonescu a admis ca acest arbitraj a fost o inexorabila fatalitate"35 ceea ce echivalacu recunoa§terea asumarii unor obligatii in acest sens. 0 declaratie similara a facutin Senat ministrul de Externe, Ion Lahovari36.

La sfar§itul lunii februarie 1900 s-a constituit tribunalul arbitral care urma säse pronunte asupra pretentiilor formulate de Hallier. Acesta apelase la serviciilecunoscutului avocat §i om politic Raymond Poincaré, viitor pre§edinte (19131920) §i de mai multe ori prim-ministru al Frantei, precum §i la ale avocatuluiroman Constantin Nacu, orn politic national-liberal, aflat intr-o postura ingrata,data find pozitia de ostilitate a partidului sau NA de desfa§urarea procesului. De

31 Arh. M.A.E., Fond 21, f. 47.32 Ibidem. f. 48.

B.A.R., Msse, fond corespondentA Al. Beldiman D.A. Sturdza, doc. 121379.34 Titu Maiorescu, boc. cit., jurnal 21, f. 23.35 D.A.D., 1899-1900, nr. 52, §edinta din 2 martie 1900, p. 920.36 Desbaterile Senatului, 1899-1900, nr. 67, §edinia din 29 martie 1900, p. 1130.

Intr-o

www.dacoromanica.ro

13 Impr nnt tul extern

altrninteri, cl avca S sc I retraga din proccs. Diplomatia france/d sprijinca taw;pozitia lui Hallier, fapt cc irita o data mai mutt opinia publica romaneaccaManifestatiilc impotriva proccsului se tineau lant, iar comentariilc Aarclor eraudintrc cele mai acide. Prin sentinta tribunalului arbitral, antreprenorul franceiprimea suma de 6,2 milioane lei, adica de trei ori mai putin cleat cerusc (18 milioane lei) p de aproape cloud ori mai mull decat Ii oferise statul roman (3,5 mili-oane lei)3 .

Actiunile guvernului roman pentru materializarea celorlalte angajamenteconfidentiale ale sale, decurgand din imprumutul din noiembric 1899, nu avcau sise bucure de o vuulva comparabila cu afacerea Hallier". In ianuarie 1900 a fostadus in Parlament un proiect de lege privind construirea §i exploatarea unor caiferate private, prin care se incuraja patrunderea capitalului strain, atat in domeniultransportului feroviar, cat §i al unor sectoare invecinate. De§i criticat violent dedeputatii national-liberali ca fiind un mare regres dupa rascumpararea cu succesa retelei feroviare proiectul avea sa fie adoptat. Aproape simultan, Take lonescu,devenit de curand ministru de fmante, a introdus un proiect de lege privindconcesionarea monopolului hartiei de tigarete, dar pentru moment discutarea sa afost amanata. Cat prive§te cablul submarin intre Constanta i Istanbul, acesta aveasa fie instalat in anul 1905.

Contractarea imprumutului extern din noiembrie 1899 nu a fost in mäsura saamelioreze durabil situatia financiara a statului roman. Dimpotrivd, pe fondulagravarii crizei agricole §i comerciale, a cre§terii deficitului bugetar aceasta acontinuat sa se deterioreze in tot cursul anului 1900. Ineficienta masurilor adoptatede conservatori pentru solutionarea crizei aveau sä contribuie atat la deteriorareaclimatului social, cat §i la accentuarea instabi1itii politice i sa determine, in celedin urma, revenirea la putere a national-liberahlor in februarie 1901. Aplicand unprogram bazat in mare masura pe economii §i imprumuturi interne, ace§tia aureu§it, in conditii internationale favorabile, depa§irea graduala a crizei datorieiexterne pana Care mijlocul anului 1903.

THE EXTERNAL LOAN TO ROMANIA IN 1899

Abstract

As in the case of several other south-eastern European countries at the turnof the century, Romania was experiencing severe economic and financialinstability. One of its main expressions was to be the crisis of the external loanwhich would occur in the years 1899 1903.

Circumstances under which this loan was contracted in 1899, its clauses andimmediate impact are being examined. These preliminary developments of theabove mentioned crisis arc considered to be of huge importance owing to the factthat they highlighted the economic fragility of the country together with its

17 I. MCI, op. cit., p. 174 177.

www.dacoromanica.ro

I Robert P titian 14

d pendenc) up n the international financial background. The loan was contractedwith the main ex ernal creditors of the country the German banking groupDi konto Gesellschaft Blichröder and the French banks Paribon, SociétdG nérale and Comptoir d'Escompte. The contracting of the loan failed to give aconsistent solution to the economic and financial crisis of the country which wouldcontinue to deepen in the years to come while fostering social turmoil and politicalin tability.

The present paper provides highlights based on funds from the followingarchives:

Arhivele Statului Bucure§ti, the fund Pre§edintia Consiliului de Mini§tri",dossier no. 40, concerning the attitude of the Government toward the loanconvention; the fund Ministerul Finantelor", dossier No. 697, concerning the textof the convention;

Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, the fund No. 21, concerning thenegotiat'on oh the loan and the attitude of the German and French bankers (incorrelation with the correspondence preserved at Biblioteca Academiei Române,the fund Manuscrise");

Arhiva Minch Nationale a României, Procese Verbale al Consiliului deAdministratie", June 1899 September 1900, concerning the participation of theBank in the contracting of the loan.

www.dacoromanica.ro

FINANTA FRANCEZA IN SUD-ESTUL EUROPEI(1900-1914) (II)

DANIELA BUA

Intrata in sfera de influenta politica si economica a Austro-Ungariei inca din1881, Serbia a constituit si un teren propice nu numai de afirmare dar si depreponderenta a capitalului francez. Bancile pariziene Banque Imperiale Ottomane§i Société Financière d' Orient, ce alcatuiau grupul Naville, in colaborare cu finantagermana reprezentata prin Berliner Handels-Gesellschaft si Bank Bethmann undBrfider, carora li se adauga §i o mica participare austriaca au colaborat la emitereacelor mai multe imprumuturi solicitate de guvernul sarb la sfarsitul secolului alXIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Finanta germana parea a depne o pozipemai solida, consolidatd si prin acordul de la Karlsbad din iunie 1895 ce-i oferise oparticipare sporita la imprumutul sarb din acelasi an84. De asemenea, ea obtinusereprezentare egala cu finanta franceza (un delegat) in administraPa monopolurilor,creata tot atunci pentru a garanta creditul. Refuzul Parisului in 1897 de a admite labursa in totalitate titlurile de imprumut ale Belgradului intareau pozipa finanteigermane pe piata sarba . Era momentul ca aceasta sa-§i impuna suprematia. Darincercarea din 1899 a quat .

Bancile franceze §i germane, carora ii s-a adaugat cu o contribupe modestä sifinanta austriack au participat si la emiterea imprumutului din 1902. Cea mai mareparte a revenit grupului Naville (grupul german depnea 10%), cca. 60 milioane defranci in titluri fiind plasate la Paris". Cu aceasta datoria externa a Serbiei seridica la 645 milioane franci88.

Pentru detalii privind acordul de la Karlsbad vezi: A. Andreadis, Les controls financiersinternationaux, Paris, 1925, p. 74; Robert Paiusan, op. cit., p. 307-308.

85 Raymond Poidevin, Les intérets financiers français el allemands en Serbie de 1895 a 1914,in Revue historique", juillet-septembre, 1964, p. 51.

86 9.in 1899 banca vienezA Union bank se oferea sA emitA Cave Belgrad un imprumut de 30milioane franci, garantat cu releaua de Cal ferate ale Serbiei ce constituise obiect garant i pentruimprumutul din 1895. Cum finanta austriacA destul de slabA nu ar fi putut participa fArA ajutorul celeigermane si cum bAncile germane nu au protestat desi interesele lor pAreau a fi prejudiciate prin ofertade mai sus, se intrevede adevAratul scop al ofertei anume acela de a elimina Franca de pe piatasarbA. Initiativa austro-germanA a esuat, Berliner Handels-Gesellschaft, Banque Imperiale Privilégidedes Pays Autrichiens si Banque Imperiale Ottomane au semnat in aprilie 1899 un contract ce stipulaunirea intereselor in Serbia.

87 Raymond Poidevin, op. cit., P. 54.Miloch Simitch, La dette publique de la Serhie de l'origine a Ia guerre de 1914. Paris,

1925, P. 62.

Revista istoricrt", tom VI, nr. 3-4, p. 309 327, 1995

§i

88

a11

www.dacoromanica.ro

310 Dame la Bu

Instabilitatea interns, scandalurile de la Curte, politica externa infeudata totalVienei, faceau ca Franta sa priveasca cu prudenta propunerile de imprumut aleBelgradului. in plus, in cercurile financiare franceze mai exista §i opinia ca finantagermana ar urmari plasarea pe piata Parisului de titluri ale imprumutului sarbconsiderate nerentabile. Pe de alta parte avantul industrial inregistrat de Germaniadeterminase o cre§tere a interesului gruparilor financiare germane pentru altfel deinvestitii decal imprumuturile de stat, iar legea bursei cauzase serioase nelini§ti inlegatura cu plasamentele in strainatate. In aceste conditii Berliner Handels-Ge-sellschaft era intergata sa plaseze la bursa pariziana o mare parte a pachetului sat'de actiuni sarbe§ti . Reu§e§te acest lucru dupà 1902, Franta devenind astfel prin-cipala detinatoare de fonduri sarbe§ti.

Dupa lovitura de stat din 1903 noua dinastie Karadjordjevi6, exprimand inte-resele burgheziei comerciale §i ale tinerei burghezii industriale se orienteaza totmai mult spre blocul ruso-francez ce-i oferea emanciparea economica de sub

1tutela sufocanta a Austro-Unganei . incurajata de noua orientare a Serbiei, Rusia,ocupata in Extremul Orient in razboiul cu Japonia, a sprijinit pe aliata sa Franta säactioneze cu siguranta §i fermitate nu numai in Serbia dar §i in Balcani91. Catprive§te Franta, ea se bizuia pe forta financiara cat §i pe alianta cu Marea Britaniedin 1904.

Reluand mai vechi oferte §i animat de dorinta de desprindere cat mai rapidade dubla monarhie92, cabinetul Gruici avansa Frantei in mai 1904, propunerea unuiimprumut in valoare de 30 milioane franci din care 20 milioane sä reprezintecomenzi de armament. Dat find rezerva manifestata insa de oficialitatile politicefranceze, bancherii parizieni trec la actiune incheind la 12 decembrie 1904 o inte-legere cu cei germani privind colaborarea in Serbia. Proportia participarii era de40% pentru grupul Naville, 30% pentru Berliner Handels-Gesellschaft §i 30%pentru Credit Foncier Autrichien. Comenzile de armament, indispensabile accep-tarii imprumutului, constau in tunuri furnizate de firma Creusszt, materiale deartilerie furnizate de Krupp §i pu§ti comandate industriei austriece .

Finanta franceza a reu§it sa se impuna definitiv pe piata sarba in 1906. De§iinteresele sale *eau in ianuarie 1906 serios amenintate prin incercarea lui Ber-liner Hendels-Gesellschaft de a se desparti de grupul Naville §i a incheia un cartelcu banci vieneze, la 16 februarie 1906 grupul francez reu§ea sa se punä de acordcu finanta germana, participand impreunä la imprumutul sarb in valoare de 95 demilioane franci. Pentru prima data cota bancherilor francezi era superioara celei abancherilor germani, 75% Nä de 25%. Totodatä, se inaugura §i seria imprumu-

89 Raymond Poidevin, op. cit., p. 52.9° D. Djordjevié, op. cit., p. 184.91 Angelo Tamborra, Cavour e i Balcani, Torino, 1958, p. 73.9- Inca din anii 1900-1901 Serbia tatonase piala francezA pentru admiterea titlurilor sale la

Bursa din Paris (oblinutá In aprilie 1901) §i pentru emiterea unui imprumut pe piata franeeza insehimbul unor comenzi sigure de material de artilerie. Vezi D.D.F., 2-e serie, t. I, doc. nr. 160, 198,234; Ibidem, t. 11, doc. nr. 216, 254, 255, 257, 406, 451, 493. Acordul comercial sArbo-austro-ungar,semnat,in 1881 §i reinnoit in 1892, a fost denuntat de Belgrad in 1905.

)1 Raymond Poidevin, op. cit., p. 55-56.

2

www.dacoromanica.ro

3 Finano francezil (11) 311

turilor destinate final-Orli furnizArii de arme de la firmele franceze94. Orientareaspre AntantA a guvernului Alb incepea sA se contureze.

Anexarea Bosniei §i Hertegovinei de Cate Austro-Ungaria in 1908 nu numaicA a impulsionat actiunile de rezistentà ale slavilor sudici aflati in componentamonarhiei, readucand in actualitate rolul Serbiei in unirea lor, dar a prilejuit §ischimbAri de atitudini din partea unora dintre marile puteri fatA de regatul sarb.Astfel, Marea Britanie a inceput sä acorde importantA revendicArilor slavilor sudicica o contrapondere la politica austro-ungarl §i germanA ce-i periclita pozitiile inMediterana §i Orientul Apropiat. La randu-i, Franta se arAta tot mai interesatA deconsolidarea pozitiei economice §i politice. Totu§i, in cercurile politice §i finan-ciare franceze persista temerea cà oricand Serbia putea sA se reorienteze spre Vie-na, cu atat mai mult cu cat mo§tenitorul tronului habsburgic, arhiducele Franz-Fer-dinand plAnuia crearea unui regat slay in interiorul monarhiei95. Pentru a inlAturaaceastä eventualitate, diplomatia francezA s-a gandit la o apropiere, o alinata intrestatele balcanice, mai ales intre Belgrad §i Sofia, realizatA in 1911.

In contextul acestor realitAti §i planuri politice un rol insemnat a revenitimprumutului sarb din 1909 in valoare de 150 milioane franci din care 3/4, adicA112,5 milioane franci erau subscrise de bancile franceze, in recial Banque Otto-mane §i 1/4 adicA 37,5 milioane franci de bAncile germane9 . in baza intelegeriiintre parteneri, Serbia trebuia sA achizitioneze armament de la creditori, pro-portional cu participarea fiecaruia. Dar fabricile franceze in frunte cu Schneider-Creusot, legate de marea finantA, au fAcut tot posibilul pentru a foga guvernul sarbsA contracteze intrea6a suing. in Franta, de§i concernele germane ofereau preturi cu25-30% mai scAzute . Deranjat de lipsa comenzilor, concernul Krupp §i-a alAturatprotestele de cele ale ministrului sarb de rAzboi, nemultumit la randu-i de pretullor ridicat. Numai teama de a nu obliga beneficiarul sA caute altA sursA a dus laconcesii din partea firmei Creusot. Acestea constau, potrivit notei expediate deministrul afacerilor straine francez, Pichon, cAtre reprezentantul Frantei la Belgradin reduceri de pret panA la 2 100 000 pentru cele 15 baterii de munte"98. Industriafranceza beneficia astfel de comenzi de armament in valoare de 27 461 000 franci,iar cea germanA de 3 796 000 franci (pu§ti) la care se adAugau §i 10 735 845 francicomenzi de material pentru cale feratA99.

Ultima manifestare a intelegerii financiare franco-germane a fost in 1911cand marile bAnci pariziene au alcatuit un grup financiar in scopul conversiuniidatoriilor sarbe din 1902, 1906 §i 1909. Berliner Handels-Gesellschaft a participatcu 11%.

94 L. Alecsi6-Pejkovid, Odnosi Srbtje za Franfuscom i Englescom 1903-1914, Beograd, 1965,p. 203-207.

95 Rend Girault, op. cit., p. 66-67.96 Simeon Damianov, Aspects konomiques et politique francaise..., p. 12.91 Raymond Poidevin. Les relations konotniques et financieres entre France et l'Alle-

magne..., p. 573. '911 D.D.F., 2-e serie, t. XIII, doc. nr. 57, p. 95.99 Raymond Poidevin, Les intérêts financiers francais et allemands..., p. 61.

www.dacoromanica.ro

312 Daniela Bugt 4

Razboaiele balcanice au silit Serbia sa apeleze la un nou imprumut extern in1913. In valoare de 250 milioane franci, el a fost semnat la 8 septembrie si emis deBanque Ottomane, Berliner Handels-Gesellschaft respingand oferta. Politicieniigermani si in special agentii germani din Serbia au criticat masura bancii. Cu totefortul fäcut la sfarsitul anului 1913 si inceputul anului 1914, finanta germana nu amai putut particpa la un alt imprumut sarb. Finanta franceza iesise biruitoare. Inajunul primului razboi mondial datoria externa a Serbiei se ridica la 1140 milioanefranci din care 4/5 revenea Frantei si 1/5 Germaniei. La Belgrad interesele marilorbanci din Paris erau aparate de doi reprezentanti in Consiliul monopolurilor sta-tului. Finanta franceza controla astfel nu numai creditul sarb, dar si intreaga vialdeconomica si chiar politica a regatului.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceptutul secolului al XX-Iea politicaFrantei fata de Imperiul Otoman a fost aceeasi ca si cea fata de pile balcanice: pede o parte sprijinirea tuturor actiunilor ce ar fi avut drept urmare o sporire a influ-entei sale pe plan economico-financiar, iar pe de altä parte eforturi pentru evitareadeschiderii unei crize internationale. n spiritul celor de mai sus politicieniifrancezi au incercat in mai multe randuri sa conditioneze acordarea de impru-muturi de aplicarea reformelor la care statul otoman se angajase prin tratatul depace de la Berlin. Ei s-au lovit insä de opozitia marior banci ce nu le impartäseauopiniile, considerand piata otomana un teren deosebit de avantajos, iar impru-muturile de stat un mijloc de suprematie in zona si de beneficii mari. De altfel, inultimii ani ai secolului trecut, consolidarea pozitiei finantei franceze in ImperiulOtoman fusese favorizata de criza statului in general §i a finantelor in special,agravata. si de conflictele interne sau externe: räscoala din Creta, tulburarile dinArmenia (1895), razboiul cu Grecia (1897).

Pana la inceputul secolului al XX-lea Franta a fost aproape singurul creditor alSublimei Porti, participarea germana la imprumuturile din 1881, 1886, 1891, 1898 si1901 find destul de redusä. in virtutea acestui fapt posturile cheie in Consiliul deadministratie al Datoriei publice otomane erau ocupate de francezim. Cresterearolului capitalului german mai ales dupa obtinerea in 1902 a concesionarii caii feratespre Bagdad a sporit pretentiile de ridicare a cotei sale de participare la impru-muturile statului otoman. Astfel, cu prilejul creditelor de stat din 1904, 1908, 1910 si1914 finanta franceza a fost nevoita sA faca fata asaltului bancilor berlineze.

Revoluta junilor turci a adus un scurt moment de deruta in randul diploma-ei ce se temea de pericilitarea intereselor Frantei in imperiu. n schimb,

cercurile de afaceri, departe de a sta in espectativa, au considerat momentulfavorabil unei prezente economice, financiare, politice cat mai substantiale. Astfel,Banque Ottomane, folosindu-se de mecanismul Datoriei publice otomane, a incu-viintat deja un imprumut insotit de o comanda de armament la fabrica Creusotm.

Rivalitatea franco-germana a sporit in intensitate in 1911 and guvernulotoman facea publicä intentia sa de solicitare a unui nou imprumut. Franta

'au A. Moravitz, Les finances de la Turquie, Paris, 1902, p. 51.lui Chr. Daneva-Mihova, La France et les événements aux Balkans en 1908-1911 Id Etudes

balkaniques", nr. 4, 1974, p. 35.

franceze

www.dacoromanica.ro

5 Finanva francezri (II) 313

continua sA fie singurul creditor, de§i finanta germanA investise sume insemnate inindustria §i Calle ferate turce. Initial, guvernul francez a conditional imprumutul dco serie de reglementAri §i anume: crearea Curtii de Conturi, verificarea tuturoroperatiunilor trezorerici de cdtre Banque Ottomane ceea ce echivala cu tin controlfinanciar din partea Frantei, comenzi de armament la fabricile franceze )2. Deasemenea, creditorul interzicea Constantinopolului sA comande armament cufonduri franceze in Germania. In fata refuzului repetat al Parisului de a renunta lapretentiile sale, guvernul otoman a fost nevoit sä apeleze la bAnciluermane. Unconsortiu germano-austro-ungar compus din 32 de institutii bancare acorda, fArAgarantii, imprumutul solicitat de Sublima Poartä. In ultirnd instantA §i bAncilefranceze renuntaserA la conditii, dar s-a dovedit a fi prea tArziu. Era inceputulorientArii politice a Turciei spre Tripla AliantA. In octombrie 1912 Parisul refuzaun nou imprumut Constantinopolului, ,motivand folosirea acestuia in scopulprelungirii primului rAzboi balcanic '04. In schimb, accepta prin acordul franco-otoman din aprilie 1914, rod al actiunilor concertate ale guvernului francez §ifinantei grupatA in jurul Banque Imperiale Ottomane, emiterea unui imprumut deconsolidare de 500 milioane franci Actul de mai sus definitiva §i ariile deactiune §i influentà economicA ale Frantei in Asia MicA §i Orientul Apropiat.Astfel, in preajma izbucnirii primului rAzboi mondial, Franta continua sA ocupepozitia predominantA in Datoria publicA otomanA cu 2,5 miliarde franci la care seadAugau alte 800 milioane franci investiti in diferite ramuri economicem6.

in general, creditele de stat angajate in strainAtate de Romania, Bulgaria,Serbia §i Imperiul Otoman erau destinate in principal acoperirii unor deficite buge-tare, inzestrarii armatei prin comenzi ferme lansate de obicei pe piata tarii cu capi-tal predominant §i modernizarii unor sectoare ale economiei nationale. Astfel, in1914, de exemplu, din totalitatea imprumuturilor obtinute efectiv la sfar§itul seco-lului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea de Romania §i Bulgaria in valoarede 1899,1 milioane lei, respectiv 663 200 375 leva-aur, cumpArArii, rAscumparArii§i constructiei de cAi ferate le reveneau 1 131,8 milioane lei, respectiv 283 058 566leva (43%), constructiilor militare §i inzestrArii armatei 433,9 milioane lei, res-pectiv 102 670 856 leva (15%), iar acoperirii deficitelor bugetare §i conversiuniiunor imprumuturi mai vechi 176,7 milioane lei, respectiv 58 858 985 levam.

etapa supusA analizei noastre valoarea imprumutului a fost intr-o continuAcre§tere, iar conditiile de obtinere au diferit in functie de situatia politicA §ieconomicA a fiecarui debitor, de piata internationalA a capitalului, dar mai ales deinteresele economice §i politice ale componentelor acesteia.

102 Rene Pinon, L'Europe et la Jeune-Turquie. Les Aspects nouveaux de la Question d'Orient,Paris, 1911, p. 139.

103 Chr. Daneva-Mihova, op. cit., p. 39.104 Voin Bozinov, op. cit., p. 74.los Jacques Thobie, Les Puissances et Constaniinopole 1911-1914, In Etudes balkaniques",

nr. 4, 1974, p. 44-45.106 Idem, Les intérêts économiques, financiers et politiques francais dans la pantie asiatique

de l'Empire Ottoman de 1895 a 1914, Paris. 1974, p. 35.im Vezi Victor Axenciuc. op. cit., p. 848; Theodore St. Kosaroff, op. cit., p. 28.

fn

www.dacoromanica.ro

314 Danicla Bu§il 6

Participarea finantei franceze la imprumuturile tArilor din sud-estul Europeis-a facut in general in consortiu cu finanta germana, dar la cote superioareacesteia, cu exceptia Romaniei, unde in baza intelegerii dintre cele douA, ultimadetinuse o situatie de cvasimonopol asupra creditelor externe. In Bulgaria, inschimb, reu§ise in primul deceniu trei emisiuni in totalitate. intre 1867-1912particparea Frantei la imprumuturile de stat ale Serbiei a fost de 79%, ale Bulgarieide 45%, ale Romaniei de 32% §i ale Greciei de 28%108. Grape imprumuturilor §imai ales a sistemului de garantare a acestora, bancherii francezi au obtinut dreptulde imixtiune in legislatia financiara §i de control asupra politicii fiscale, exercitateuneori de-a lungul intregii perioade, cazul Greciei, aflatà din 1898 sub controlulfinanciar internaponal sau cu intermitentA, cazurile Bulgariei §i Serbiei.

Investitiile franceze sub forma imprumuturilor de stat au urmarit §i cre§terea§i consolidarea influentei Frantei §i Antantei in sud-estul Europei.

b. INVESTITII BANCARE

Reputatia de bancher al Europei atribuitA Parisului ii era conferitA atat devaloarea ridicatA a capitalului ce putea fi investit cat §i de activitatea sustinutd amarilor banci ve§nic in cAutare de domenii de plasament avantajos. Unul dintreacestea era chiar sfera bancarA.

Battelle cu un capital majoritar francez sau filiale ale unor banci parizieneapArute in tArile sud-estului european au sporit ca numar §i putere financiarA lasfar§itul secolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea. Cu toate acesteainvestipile franceze in banci au fost mult inferioare celor din imprumuturile de stat.

in Romania in preajma izbucnirii primului rAzboi mondial existau 9 maribAnci in care participarea capitalului strain era preponderenta, 61% .1" Elereprezentau 4% din numarul total al bancilor, 83% din fondurile de rezervA, 81%din totalul activului §i 82% din volumul Imprumuturilor11°. Capitalul acestora seridica la 173 392 000 lei" (alte surse Il estimase intre 102 761 561 1ei112 §i 172,7milioane lei113) §i era de provenientA germanA, francezA, austro-ungarA, englezA §ibelgianA. Instituiile bancare nu erau specializate in bAnci de depozit §i bAnci deafaceri ca cele din Franta §i Marea Britanie. Activitatea lor era mult mai apropiatAde cea a bancilor germane, ce efectuau operatiuni de credit §i participau in acela§itimp la afaceri industriale §i comerciale. Trebuie mentionat §i faptul eh' in etapa

108 John R. Lampe, Marvin R. Jackson, Balkan Economic History 1550-1950, IndianaUniversity Presse, Bloomington, 1982, p. 231.

109 E. Ene, Les banques en Roumanie, Paris, 1915, p. 122.110 N. N. Constantinescu, V. Axenciuc, Capitalismul monopolist in Romania, Bucure§ti, 1962,

p. 137.III

Ihidern, p. 211.112 D. Kastris, Les capitau.x étrangers dans la finance roumaine, Paris, 1921, p. 28.I fl E. Ene, op. cit., p. 79.

www.dacoromanica.ro

7 Finania francezil (11) 315

1900-1914 marile banci europene §i-au deschis putine filiale in Romania. S-a alessistemul societatilor anonime prin care doua sau trei banci straine alcatuiau oastfel de societate dupa legile romane§ti §i cu o participare romaneasca. Condu-cerea revenea insa de regula reprezentantilor finantei straine. De obicei, acest sis-tern avantaja viata economica a tarii, dovedindu-§i carentele numai in cazul izbuc-nirii unor crize and, urmarindu-§i numai propriile interese, capitalul strain seretragea precipitat, orientandu-se in alte zone neafectate (cazul evenimentelor dinBalcani din 1913, cand mare parte din capitalul strain din Romania s-a reorientat).

Spre deosebire de capitalul german §i austriac, cel francez a avut o parti-cipare redusä la institutiile de credit din Romania. De altfel, chiar interesul peplata franceza a unor astfel de plasamente era scazut, numai doua banci fiindinteresate in afaceri bancare in Romania: Banque de l'Union Parisienne §i Banquede Paris et des Pays Bas.

Infiintata in 1848 de I. Marmorosch ca o casa de banca, transformata insocietate de comandita in 1863 in urrna asocierii cu M. Blank §i in societate decredit in 1904, Banca Marmorosch Blank et Co. a devenit in august 1905 societateanonime4 cu un capital de 8 milioane de lei din care cel romanesc reprezenta35%, cel german 24%, cel ungar 20%, iar cel francez prezent prin Banque de Pariset des Pays Bas, 20%115. La 30 octombrie 1905 adunarea generala a actionarilordecidea, la propunerea Consiliului de administratie, sa ridice capitalul bancii de la8 milioane la 10 milioane lei. Emisiunea, hotarata pentru 1 ianuarie 1906, a fostpreluata in intregime de banca franceza ce a primit astfel §i doua locuri inConsiliul de adrninistratie, ocupate de I.H. Thors, administrator la banca pariziana§i Achille Levy-Strauss, consilier in Ministerul Cornertului francez"6.

in 1905 Banca Marmorosch Blank et Co. a participat aläturi de Banque deParis et des Pays Bas, Soeciété Gdnérale pour favoriser le developpement duCommerce et de l'Industrie en France, Disconto Gesellschaft, S. Bleichröder §iNorddeutsche Bank la conversiunea in renta de 4% a celei rnai mari parti aimprumuturilor de 5% ernise de stat intre 1881-1888 §i 1892-1893. Suma totaläconvertita a fost de 424 613 000 lei"7. In 1913 capitalul total al BanciiMarmorosch Blank et Co. se cifra la 31,4 milioane franci, din care 11,4 milioanefranci reprezentau rezervele118.

In 1907 Banque de l'Union Parisienne participa, aläturi de Anglo-Oesterrei-chische Bank, Wienerbankverein, Credit Liegeois, Credit Anversois etc., la creareaBancii Comerciale Romane. Capitalul subscris se ridica la 12 milioane lei"9.

114 Mai pe iarg despre evolutia Bancii Marmorosch Blank vezi In Banat Maromorosch Blanket Co. 1848-1923, Bucureiti, 1923.

115 Gh. M. Dobrovici, op. cit., p. 265.116 Banca Marmorosch Blank et Co, p. 45.117 Ihidem, p. 142-143.01, E. Ene, op. cit., p. 79; V. Axenciuc, Penetraiia capitalului monopolist strain in economia

Romilniei in Progresul economic in Romania 1877-1977, Edit. politic5, Bucure§ti, 1977, p. 149.BalkaneKompas, Teil I Rumänien 1914-1915, Wien 1914, p. 87; Toma Dragomirescu,

1storicul hancilor din Romania si al tuturor instimalor de credit ci societaui de asigurari urinal de oBucurqti, 1908, p. 22; D. Kastris, op. cit., p. 23.

119

statistica,

www.dacoromanica.ro

316 Daniela Bu§il 8

A§a cum am mentionat, o caracteristicA a bAncilor romane§ti era participareaconcomitentà la operatiuni financiare §i afaceri industrial-comerciale. In 1912, de

participarea in industrie a celor 9 mari bAnci insuma 22,9 milioane lei, dincare Marmorosch Blank et Co. cu 8,7 milioane, iar Banca ComercialA RomanA cu2,5 milioane120. Domeniile de investitie erau diverse: industrie extractivA, textilà,alimentarA, finantare de noi institutii bancare, constructii de cai ferate. Astfel,Marmorosch Blank et Co., ce detinea cota cea mai ridicatà in industrie, aveainvestitii in industria petrolului la societAtile: Columbia", Creditul petrolier",Steaua RomanA"; in industria textilA: SocietAtile Buhu§i" §i Filaret"; inindustria metalurgicA (uzinele Vulcan), alimentarA: la fabrica de zahAr Chitila, lacea de bere Luther, de decorticare a orezului din BrAila. Banca ComercialàRomfinA detinea actiuni la Societatea uzinelor metalurgice" Ploie§ti, la societAtileCampulung" §i Sylva"121. De asemenea, Banca Marmorosch obtinuse din parteaMinisterului Lucearilor Pub lice concesionarea constructiei liniei ferate BuzAu-Nehoia§122, participase cu douA milioane la constituirea BAncii de Comert §iDepozite din Salonic, la transformarea firmei Comptoir franco-roumain" insocietate pentru import-export §i la infiintarea in 1913 a societAiii de navigapemaritimA Romania" alAturi de Banca Agricola §i Banca de Sconti2 .

in Bulgaria, Banque de Paris et des Pays Bas in colaborare cu BanqueComerciale de Budapest creau in ianuarie 1906 Banque Géndrale Balkanique, cu2/3 capital francez. In acelmi timp grupul austriac alcAtuit din Wienerbankverein§i Landerbank impreunA cu Banque de l'Union Parisienne §i Credit Anversoispuneau bazele noii bAnci, Banque des Balkans. Lor li se alAtura in 1912 §i SociétdGénérale astfel incat finanta francezA era prezentA in consiliul de administratieprin Th. Motet (reprezentantul lui Société Générale in Rusia), Wehring (Banque del'Union Parisiene) §i austriacul Alder, legat de bancherii francezi124.

in 1910-1911 au apArut tot sub influenta grupurilor de mai sus douA bAncispecializate in imprumuturi funciare ipotecare: Banque hypotdcaire pour leroyaume de Bulgaria (1910) §i Credit foncier de Bulharie (1911). Cele douà aufuzionat in 1912 creand Credit foncier franco-bulgarel .

Un alt grup francez, cel al lui Credit Français, condus de bancherul Loste,sprijinindu-se pe banca nationalA a regatului cat §i pe bAnci ruse§ti (Banqued'escompte de St. Petersbourg, Banque Internationale) constituia in ianuarie 1912Banque commerciale et fonciere des Balkans. Concomitent, finanta francezA §ibelgianA Ii uneau eforturile creand cea mai mare bancA de credit a Bulgariei,

120 Conform datelor furnizate de E. Ene, op. cit., p. 104.121 Virgil Alinnane§tianu, Participarea bancilor la industrie, Bucure§ti, 1915, P. 35-37.122 Vezi Monitorul Oficial (in continuare M.O.) nr. 276 din 11/24 martie 1907; Iolanda

Tighiliu, Consideralii asupra cáilorferate particulare din Romania in Revista istoric6", torn I, nr.7-8, 1990, p. 729-730; Banca Marmorosch Blank et Co., p. 102.

Virgil Alitnane§tianu, op. cit., p. 36; Banca Marmorosch..., p. 22 §i 103.124 Simeon Datnianov, Frenscoto iconomicesco pronicvane v Balgaria, p. 183-185.125 Rene Girault, op. cit., p. 53.

pildA,

123

www.dacoromanica.ro

9 Finanvi francez5 (11) 317

Banque Sanco-belge, tot mai activa §i puternica in ajunul primului razboimondial '.

In 1914 capitalul francez investit in cele 4 mari banci: Banque générale deBulgarie, Banque des Balkans, Banque commerciale et foncière des Balkans §iCredit foncier franco-belge se ridica la 17 756 260 franci (activul total se cifra la55 milioane franci'27) §i provenea de la bancile pariziene: Banque de Paris et desPays-Bas, Socidtd Générale, Banque de l'Union Parisienne §i Credit francais. Prinintermediul bancilor bulgare capitalul francez controla piata creditelor §i

regatului de la sudul Dunarii.Fondata in 1893 cu o infuzie masiva de capital francez, provenit de la Ban-

que de l'Union Parisienne, Banque d'Athene dispunea la acea data de 2 750 000drahme'28. Ea §i-a creat in scurt timp sucursale in Grecia: la Pireu, Patras,Calamata, Volo, in Creta la Canéa §i Candie, dar §i la Constantinopol, Cairo §iLondra. Ca unnare, activitatea s-a diversificat, iar capitalul a sporit considerabil,ajungarid in 1915 la 40 milioane drahme, din care 35 milioane drahme constituiauinvestitii franceze129.

Banque franco-serbe, fondata in 1910 de Banque Ottomane, Banque del'Union Parisienne §i Société financière d'Orient a consfintit impunerea supre-matiei capitalului francez in Serbia. Sediul se afla la Paris, iar prima sucursala afost deschisä la Belgrad. Dispunand la deschidere de 12 milioane dinari, desfa-§urand Inca de la inceput o activitate serioasä de credit, practicand o dobanda cu1% mai scazuta decal concurentele sale germane sau austro-ungare, Banquefranco-serbe a reu§it sä se impuna. In 1911 ea acorda un imprumut pentru FondovaOprava (credit funciar sarb), in 1913 aproba altul de 30 milioane dinari pentrunevoile municipalitätii din Belgrad, iar in timpul räzboaielor balcanice alte doua.destinate guvernului sarb §i menite a finanta participarea la conflict (80 milioanefranci in 1912 §i 250 milioane franci in toamna 1913)'3°. Banque franco-serbe seafla in fruntea consortiului bancar in afara caruia ofice discutie privindcontractarea de imprumuturi era de prisos. Ea se bucura de un interes deosebit inrandul personalitätilor politice sarbe, gratie §i existentei unui comitet Tnsultativdin care facea parte chiar ministrul afacerilor straine sarb MilovanoviC' '. in 1912banca a fondat La Société franco-serbe d'entreprises industrielles et deconstruction publiques" cu un capital de 10 milioane franci.

In Serbia mai existau §i alte institutii bancare ce operau cu capital francez:Banque d'exportation, Banque commerciale de Belgrade, Banque de credit serbe.De altfel, in 1914 cea mai mare parte din cele 37 de institutii de credit ale Serbiei

126 Simeon Damianov, Aspects économiques..., p. 19.127 Idem, Frenscoto iconomicesco..., p. 260.128 Edmond Thery, La Grece actuelle au point de vue economique et financier, 111-eme

edition, Paris, 1905, p. 148.129 H. Lefetivre-Maulle, op. cit., p. 190.13(j Raymond Poidevin, Les interets financiers..., p. 62.

René Girault, op. cit., p. 53.

inves-titiilor

www.dacoromanica.ro

318 Dame la Bu§i:i 10

apartineau capitalului francez. Ca urmare nu este exagerat sA considerAm Ca intre1909-1913 Serbia a trecut complet sub influenta financiarA a Frantei.

0 arrnA importantà a Frantei de penetrare in Imperiul Otomun a constituit-oalAturi de imprumutul de stat, participarea la fondarea §i finantarea institutiilor decredit otomane dintre care Banca Imperialà OtomanA este exemplul cel maielocvent. FondatA in mai 1856 in urma conlucrArii dintre capitalul francez sienglez, banca avea sedii la Constantinopol, Paris §i Londra §i un capital in 1913 de10 milioane lire sterline si 500 000 de actiuni a 500 franci fiecare132. In timp,consemna in septembrie 1911 ambasadorul Frantei la Constantinopol, ea si-apierdut caracterul englez devenind mai ales o institutie francezA"33. De altfel, incdde la inceputul secolului al XX-lea banca era condusA in cea mai mare parte defrancezi. Din comitetul de administratie al bancii din Paris faceau parte maribancheri interesati in afaceri financiare in sud-estul Europei §i Orientul Apropiat:Ma let, Hottinger, Pereira, Foulde, Seyer etc., dar si reprezentanti ai Banque deParis et des Pays-Bas §i Banque de l'Union Parisienne 34. Ea este si trebuie slrAmanA pentru noi un element de influentA foarte util §i foarte eficace", subliniadiplomatul francez. In acest scop, trebuie sA numere in randul functionarilor, chiarla cel mai inalt grad, musulmani, astfel incdt sA nu se poatA spune la o simplAprivire cA Banca Imperiall Otomana este numai francezA, afirmatie ce arcompromite-o in ochii turcilor. Banca trebuia in continuare sA-si pAstreze vechiulcaracter, acela de bancA de imprumut si plasament de titluri si sd respingAafacerile industriale". Numai in acest mod si beneflciind si de largul concurs alguvernului, finanta francezA i§i putea apara §i consolida pozitiile in lupta cufinanta engleza si germanA135. Alte doua bAnci franceze, Banque de Turquie etBanque industrielle erau destinate a face fata solicitArilor de fonduri necesareindustriei sau unor constructii edilitare.

In 1913 la Constantinopol mai functionau tot cu participare de capitalfrancez Banque de Salonique fondatA in 1888 §i o agentie a bAncii Credit Lyonnaisin cartierul Galatai36.

In 1914 participarea capitalului francez la activitatea financiarA a SublimeiPorti reprezenta 63% din totalul investitiilor de 3 miliarde franci "7.

Situandu-se mult sub cota participarilor sale la imprumuturile de stat aletArilor din sud-estul Europei, finanta francezA §i-a fAcut simtitA prezenta §i inactivitatea bancara a acestora. Cu exceptia bancilor românesti unde participarea,alAturi de alte capitaluri, era situatA in jurul ponderii de 20%, in toate celelalte

132 Annuaire Oriental, 1913, p. 171.111 D.D.F., 2-e serie, t. XIV, doc. nr. 370, p. 531.134 A. Moravitz, op. cit., p. 41.115 D.D.F., 2-e serie, t. XIV, doc. nr. 370, p. 533.136 Conform Annuaire Oriental, 1913, p. 171.117 Saint-Maurice, Histoire generale des societés de credit en France, Paris, 1911, p. 21 2.

www.dacoromanica.ro

11 Finano france7a (II) 319

institutii financiare din zonA, contributia finantei franceze a fost substantialàchiar hotArAtoare (cazul Banque Ottomane, Banque d'Athène, Banque Franco-Serbe §i a celor 4 bAnci din Bulgaria). Aparitia celor mai multe dintrc bAncile cucapital francez a coincis cu intensificarea actiunilor Parisului, dui:4 creareaAntantei, menite a atrage noile state, prin intermediul finantelor, de partea recentinfiintatei aliante.

c. INVESTITII FRANCEZE IN INDUSTRIE. CONSTRUCTII DE CAI FERATE,PORTURI, SERVICII PUBLICE COMUNALE ETC.

Am vAzut cA finanta francezA ocupa o pozitie dominanta in majoritateaimprumuturilor de stat ale tärilor din sud-estul Europei, avarid un rol bine deter-minat §i in infiintarea §i finantarea institutiilor bancare ale zonei, cele mai multeaparute dupa 1900. In comparatie cu aceste doua directli, investitiile franceze insfera productivä s-au situat la cote valorice modeste §i arii de plasament cu odiversitate limitatä. Cele mai multe s-au facut dupa 1900 in ramuri ce garantauinvestitorului profituri sigure §i imediate.

in industria României capitalul strain prezent Inca de la sfar§itul secolului alXIX-lea, se orientase spre industria extractiva (petrol), alimentard (zahar), fores-deed §i materiale de constructii (ciment). Patrunderea acestuia a fost strans legatäde politica economica a guvernelor, de tarifele vamale §i in stransa concordanta cunevoia de dezvoltare §i modemizare a statului. Ponderea capitalului strain in raportcu cel romanesc cat §i nationalitatea primului au constituit doua aspecte controver-sate abordate de istorici §i economi§ti. Fara a ne propune o investigatie detaliataasupra acestora ne marginim a prezenta cateva opinii, utile in analiza asupra capi-talului francez. Astfel, potrivit calculelor lui Vintila Bratianu, in preajma izbucniriiprimului razboi mondial, in industria romaneasca investitiile straine reprezentau 96%Ltd de numai 4% capital romanesc138. La cote apropiate se situeaza §i estimarile luiOctav Constantinescu §i Nicolas Xenopol §i anume 92, 4%, respectiv 94,5% capitalstrain §i 3,2%, respectiv 5,5% capital romanesc139. Alti autori coboara pondereacapitalului strain in jurul a 80%1443sau chiar mai putin, 69%mb's.

Pornind de la aceste ponderi valoarea capitalului strain s-a cifrat dupA celemai multe estimari la 511 019 236 lei din totalul capitalului de 636 600 00 lei141.

138 Vtntila Bratianu, Politica de stat a petrolului in urma noii Constituiii fi a Legii Minelor,Edit. Cartea Romane.asca, Bucure§ti, p. 6.

139 Octav Constantinescu, contribujia capitalului strain la industria petroliferti romaneasca.Bucure§ti, 1937, P. 125; Nicolas Xenopol, La richesse de la Roumanie, Bucarest, 1916, p. 147.

140 D. St. Emilian, Capitalul in industria din Romania in Analele statistice §i economice", nr.3, 1918, p. 4-5; Tudor Savin, Capitalul strain in Romania, Bucure§ti, 1947, p. 34; N.N.Constantinescu, V. Axenciuc, op. cit., p. 214; V. Axenciuc, op. cit., p. 148.

140 his Georges D. Cioriceanu, La Roumanie economique et ses rapports avec l'étranger de1860 a 1915, Paris, 1918, p. 367.

141 Dupa Gh. M. Dobrovici in 1914 din totalul capitalului de 823 174 846 lei, 244 438 055 leireprezenta capitalul strain (Vezi Isioricul p. 273).

si

www.dacoromanica.ro

320 Daniela BuO 12

Ramurile de investilie ale capitalului strain inRomania in 1914142

Ramura Capital strain(in milioane)

Ponderea capitalului strain dintotalul capitalului ramurii

Industria petroliera 379,4 94,0Industria lemnului 45,0 69,6Industria zaharului 34,5 94,0Gaz electricitate, apa 21,9 95,5Industria metalurgica 9,0 74,0Industria alimentara 8,9 31,0Industria hartiei §i celulozei 6,5 46,0Transporturi 5,0 27,0Industria textilä 4,3 21,9Industria materialelor de constructii 2,6 27,0Industria chimica 2,3 72,0

in baza datelor de mai sus se poate constata cä finanta strainA §i-a concentratinvestitiile spre industria extractivA i cea a prelucrarii materiilor prime undedetinea 82%. in industria zaharului, electricitate §i metalurgie firmele strainedetineau intre 74% §i 95% din capital, in timp ce finanta romanA era preponderentàin industria hArtiei §i celulozei, industria alimentarA, textilA.

Cea mai mare parte a capitalului strAin investit in societätile pe actiuni alemarii industrii era german (23,5%), urmat de cel olandez, englez, austro-ungar,belgian, francez, american §i italian. Capitalul francez cu cele 37 765 000 lei,reprezentAnd 7,3% se situa abia pe locul 6 43.

IncA de la sfar§itul secolului al XIX-lea lupta pe plan mondial in domeniulextractiei, prelucrarii §i comercializArii petrolului prindea contur, antrenand indispute finanta engleza, americanA §i olandezA, pentru ca la inceputul secolului alXX-lea sA se amestece §i investitorii germani. In 1912 din cele 20 000 ha terenbogat in zAcAminte petrolifere erau exploatate numai 2 500 ha de 62 de societAti cuun capital de 265 milioane lei144. in 1914 numArul societAtilor crescuse la 96, iarcapitalul la 403,6 milioane lei145. DacA in 1905 finanta francezA avea investite inindustria petrolierA romaneascA 6,5 milioane lei, in 1914 participarea sa se cifrasela 20,3 milioane lei, reprezentand 5,07% din totalul capitalului strAin investit inaceasta ramurA, situtlu-se pe locul 6 dupA finanta germanA, olandezA, englezA,romanA. §i americanA .

MIA la inceputul secolului al XX-lea prezenta francezA a fost nesemni-ficativA §i a constat in participAri minore la societAti cu capital olandez, englez sau

142 Tabel intocmit conform datelor furnizate de D. St. Emilian, I.e capital investi dans l'indus-Inc p. 5; T. Savin, op. cit., p. 44-45; N.N. Constantinescu, V. Axenciuc, op. cit., p. 214.

143 D. St. Emilian, op. cit.144 Gh. M. Dobrovici, op. cit., p. 244.145 Tudor Savin, op. cit., p. 42.146 Gh. M. Dobrovici, op. cit.

'vermin,

www.dacoromanica.ro

13 Finano francezii (II) 321

belgian. De altfel, in intreaga perioada ce face obiectul investigatiei noastrc,capitalul francez a participat in consortiu cu cel belgian la finantarea unor societappetroliere. Prima societate Aquila Franco-romana" a aparut in 1904. Ea exploataterenuri in zona Vali Prahovei §i avea o rafinarie la Ploie§ti. In 1914 productiaajunsese la 200 000 tI47. A fost urmata de Columbia" in 1905, Alfa" §i Galia"in 1906, controlate de casa Rotschild din Paris, Franco-romana" in 1907. Cea maiputernica era societatea Columbia" ce dispunea din 1912-1913 de acpuni cotatela Bursa din Paris §i de investitii ale bancilor pariziene Banque des Paris et desPays-Bas §i Omniun International. Productia sa a reprezentat in 1913, 18% dinproductia totalä a Romaniei148.

Capitalul francez a participat intr-o proporpe mai redusa la infiintarea in1905 a Société des petroles roumains" §i Gallo-Romana", in 1906 Lutetia", in1907 L'Etoile franco-roumaine", in 1908 Odette", in 1909 a societatii Carré,Wenger et Co." (devenitä VulCane§ti") §i Predeal-Teleajen". in 1910 i§i incepeaactivitatea §i Societatea Romana", ce exploata zacamintele detinute in zonaPloie§ti §i se bucura de interesul unui grup de posesori de capital intre care §iconsulul Frantei la Bucure§ti149.

in ciuda prezentei tot mai puternice a finantei germane, cea franceza reu§eala cumpana dintre cele cloud secole sä obpna noi concesiuni §i in alte ramuriindustriale. Astfel, in 1898 firma B. Courant et Comp." infiinta fabrica de Hitede la Cosme§ti, vanduta in 1903 francezului Th. Raux cu care de altfel avea incomun §i exploatarile forestiere de la Slatina §i Cosme§ti. in 1900 firma Dupont,Lachaume, Meillassoux et Co." din Paris instala la Ripiceni a §asea fabrica dezahar din tail. Capitalul francez era prezent §i in industria metalurgica prinMetalurgia romana", in iluminatul urban, prin Compagnie d'eclairage deGalatz" §i chiar in agricultura prin Societatea pentru imbunatalirea §.1 dezvoltareasericiculturii"15°.

Inferior valoric celui plasat in marea industrie din Romania, capitalul francezinvestit in aceemi sferä pana in 1914 in Bulgaria se cifra la 20 milioane franci,adica 20% din totalul capitalului strain, §i ocupa pozipa a doua dupl cel belgian.in lipsa unor statistici dare §i riguroase este greu de stabilit cu exactitate cotafinantei franceze in industria bulgara cu gat mai mult cu cat intreprinderi cefunctionau cu capital belgian, chiar englez, austro-ungar §i elvePan erau create inrealitate de banci pariziene.

in 1900 bancherul francez Auguste de Serres incepea exploatarea zacamin-telor de huila de la Triavna. Pada' in 1913 extracpa a fost redusa datorita ane-voioasei legaturi de cale ferata peste Balcani. In 1901 Société francaise privi-légide des allumettes de Bulgarie" cu sediul la Bruxelles §i capital majoritarfrancez, inaugura fabrica de chibrituri de la Kostenec. Acesteia i se adaugau Inca

147 Balkan Compass, teil I, Rumänien, 1914-1915, Wien 1914, p. 247.148

Thidem, p. 236-237.149 Georges Cioriceanu, La Rounumie econolnique et ses rapports avec l'etranger de 1860 a

1915, Paris, 1928, p. 130.I 5)) Balkan Compass, p. 164 4i 327.

www.dacoromanica.ro

322 Daniela Bu§ri 14

14 intrcprinderi industriale de micA productie, create cu participarea capitaluluifrancez: Uniunea fabricilor de tabac", distileriile de la Valea Trandafirilor,fabrica de hArtie 0 carton de la Kostenec, cele de zahAr de la Sofia, Plovdiv,Kajali, etc.151.

Capitalul francez a manifestat interes §i pentru constructiiile de cdi ferate.Astfel, compania Vita lis" a construit o parte din linia feratA Vakarel-Taribrod, iarantreprenorul Guillioux §i bulgarul Hadjenov §i-au adjudecat constructia altordouA linii Sofia-Pernik §i Sofia-Roman. BAncile franceze au obtinut profituriconsiderabile prin participarea la societatea Chemins de fer d'Orient", pAnA lanationalizarea ei in 1908. Conform ultimelor cercetAri, beneficiile finantei fran-ceze in acest domeniu s-au ridicat panA in 1914 la 38,5 milioane franci152. Inultimii ani ai secolului al XIX-lea La Campagnie des Battignolles" din Marsi liaobtinea participarea, in urma unei 1icitaii, la construirea i modernizarea porturilorVarna §i apoi Burgas153.

Un domeniu predilect pentm investitiile de capital francez in colaborare cucel belgian 1-a constituit iluminatul public §i transportul urban. in 1898 Sociétéanonyme de grands travaux de Marseille" obtinea concesiunea iluminatuluielectric §i al construirii liniilor de tramvai la Sofia. Intrarea in functiune la Sofia in1900 a primei uzine electrice din tarA a permis inaugurarea, in ianuarie 1901, aprimei linii de tramvai electric. in 1908 actiunile au fost preluate in mod spe-culativ de Compagnie d'electricité de Sofia et de Bulgarie", creatA la Bruxelles §iin spatele careia se afla Banque de Paris et des Pays-Bas §i marele bancherRotschild. Beneficiile societAtii s-au ridicat la 33%. Finanta francezA avea strAnselegAturi i cu Société anonyme des tramways electriques" din Sofia aparutA in1901 cu capital majoritar belgian154.

De asemenea, in Bulgaria, functionau §i sucursale ale societAtilor franceze deasigurAri: Union",La Nationale", La Paternelle", ?henix", Soleil" §i Con-fiance" al caror capital se ridica la 3,5 milioane francil 5.

in 1914 din totalul investitiilor franceze in Bulgaria de 512 milioane franci,41,5 milioane franci erau destinate industriei, constructiilor, societAtilor de asigu-rare, bancilor.

PAnA la inceputul secolului al XX-lea ritmul dezvoltArii industriale a Grecieia fost deosebit de lent, iar cele cateva fabrici ale industriei textile 0 alimentare nudepA§eau stadiul unor simple unitAti manufacturiere. Cu toate acestea, bogApilesubsolului atraseserA finanta strAinä, in special francezA §i englezA incA din a doua

151 Simeon Damianov, Frenscoto iconomicesco..., p. 193-210.152 Ibidem, p. 216.153 Vezi Vladimir Pavlov, Construction d'un port moderne a Varna et son role dans la vie de

Ia ville (1896-1918) in Le pouvoir central et les villes en Europe de l'Est et du Sud-Est du XV-esiecle au debuts de la revolution industrielle. Les villes portuaires, Editions de l'Academie Bulgaredes Sciences, Sofia, 1985, p. 98-99.

154 Vezi Alexandar Kostov, Le capital beige et les entreprises communales de tramvays etd'eclairage dans les Balkans (fin du XIX-e et debut du XX-e siecle), in Etudes balkaniques", nr. I,1989, p. 23 34.

Iss Simeon Damianov, Aspects economiques de la politique p. 20.

www.dacoromanica.ro

15 Finania francezii 323

jurnAtate a secolului trecut. Guvernul grec acordase numai intre 1861-1875 peste400 de concesiuni de mine de plumb, zinc, cupru in suprafatà de 190 000 ha.Beneficiare erau 30 de societAti anonime156. Fondatà in 1876 Societe francaisedes mines de Laurium" cu sediul la Paris, dispunea de 3 mari centre de extracpe.in 1903 producPa era de 213 788 t, iar capitalul de 16,3 milioane drahme157. Totfinantei franceze Ii aparpnea §i Societe d'exploitation miniere Serifo". Extractiilede magnezitA, marmurd §i petrol au constituit insA apanajul finantei engleze, alecarei societAp erau mai numeroase §i rAspAndite §i in Grecia insulard (insuleleEubeea, Tinos, Skyros etc.).

in schimb cea mai parte a retelei de cale feratä din Peloponez, Tesalia §i ingeneral din statul elen a fost construitA cu capital francez §i anume: Atena-Pireu(10 km), Pireu-Atena-Patras (574 lcm), Atena-Laurium (74 km), Pyrgos-Katakolo(13 km), Missologhi-Agrinion-Kryoneri (61 lcm). In 1900 guvernul grec, decis aincepe in cel mai scurt timp conStructia unei cdi ferate ce urma sd lege portul Pireude frontiera otomand §i Grecia de reteaua europeand, solicita sprijin financiarmarilor puteri. La 22 martie 1900 se semna convenPa intre grupul de financiari §iconstructori franco-englezi §i statul grec'58. n intrema retea de cale feratd aGreciei capitalul francez investise 14,8 milioane francil .

In 1899 Trust franco-belge" obtinea majoritatea actiunilor companiei detransport (tramvai) din Atena, aflatd pand atunci sub controlul unei alte societAtifranco-belgiene Compagnie generale de tramways d'Athenes et du Pirée", cusediul la Bruxelles. Din consiliul de administratie al trustului fAceau partereprezentanti de marcA ai finantei franco-belgiene, bancherii Limauge, Denis,Hamoir §i Lucian Fauconier'6°.

Creatà in principal cu capital francez §i american §i intr-o micA mAsurdbelgian (se limita la prezenta in consiliul de administratie a trei bancheri), Com-pagnie d'electricité Thomson-Huston de la Mediterranée", obtinea in 1899 conce-sionarea iluminatului public la Atena §i in alte ora§e ale Greciei. Nu peste multtimp §i-a cedat formal drepturile societAtii Compagnie hellenique d'electricité",cu un capital de 20 milioane franci. Ea a construit cloud mari centrale electrice laAtena §i Pireu §i §i-a asumat exploatarea electricitAtii §i iluminatului atat in ora§elede mai sus cat §i la Argostoli (insula Kefalini), Patras, Helkis (insula Eubeea) §iinsula Sira16'. Capitalul francez era majoritar §i in Compagnie du gaz d'Athenes",societate prosperA graPe in mare parte activitAtii inginerului francez M. Dacosta,membru al Camerei de comert franceze din Atena §i administrator al Chemins defer de Thessalia" §i a aranjamentului incheiat cu Compagnie hellenique d'e1ec-tricité,062. In sfar§it, alp 4,5 milioane franci au fost investiP in productia de vinuri§i spirtoase grece§ti.

156 Edmond Théry, op. cit., p. 107.157 lbidem, p. 109.158 Ihidem, p. 89-97.159 H. Lefcvre-Maule, La Grece economique et finonciere, p. 223.16() Alexandiir Kostov, op. cit., p. 27.161 Ihidem.162 Edmond Théry, op. cit., p. 112.

(11)

www.dacoromanica.ro

324 Daniela BuO 16

Patruns in Serbia sub forma imprumuturilor de stat Inca de la sfar§itulsecolului trecut and influenta austro-ungara parea de neinvins, capitalul francez aca§tigat teren dupà lovitura de stat din 1903 and domeniile de investitie s-audiversificat, valoarea lor crescand an de an. Astfel, in 1904 banca francezaMirabeaux infiinta aici Compagnie francaise des mines de Bor", devenita in scurttimp cea mai mare societate de exploatare a bogatiilor subsolului. Printre actionarise aflau patriarhul Serbiei, Dimitrie, regele Petar Karadjordjevi6, o mulpme deoameni politici. Regele a oferit o parte din acpuni fiicei sale sa zestre la casatoriaacesteia cu marele duce Constantin, frateletarului Nicolae 1116 .

Dupa rdzboaiele balcanice puternica institutie financiara Banque franco-serbe obtinuse, prin intermediul creatiei sale Sociétd franco-serbe d'entreprisesindustrialles et de constructions publique" construcpa a 500 km de linii de caleferata . Era un succes nu numai pentru mai sus amintita banca, dar mai ales untriumf al diplomatiei franceze, ruse§ti §i italiene care de comun acord cu guvernulotoman puneau in practica un proiect sarb mai vechi, datand Inca din 1908, ceprevedea construirea unei cài ferate ce urma sa. lege Rusia de Marea Adriatica, peDunare, prin Romania. Calea ferata oferea Serbiei posibilitati de transport pentruprodusele sale, in conditiile unui razboi varnal cu Austro-Ungaria §i in acela§i timpimpiedica infiltrarea sistematica a dublei monrahii in sud-estul Europei. De altfel,proiectul sarb, sprijinit de Rusia, Franta §i Italia era un raspuns la cel prezentat deViena, la inceputul anului 1908, ce prevedea construirea unei cai ferate pornind dela frontiera austriaca prin sangeacul Novi Pazar paria la Salonic care i-ar fi facilitataccesul la M. Egee.

Evolutia intereselor marilor puteri in Imperiul Otoman a fost marcata inetapa 1900-1914 de e§ecul incercarii de asociere financial% internationala eatfranco-germana, ocazionata de construirea CAE ferate spre Bagdad, cat §i franco-engleza, la construirea altor cai ferate sau la fuzionarea unor institutii bancare. Inaceasta situatie fiecare dintre parteneri a tiebuit sä se multumeascä cu delimitareapropriei zone de influenta in temeiul unor acorduri bazate pe reteaua feroviar%Cum posesiunile Sublimei Porti in Europa erau mult reduse la inceputul secoluluial XX-lea, ea suferind noi pierderi teritoriale in 1908 pentru ca in urma rkboaielorbalcanice sä fie practic eliminatä ca mare putere din Europa §i cum majoritateasuprafetei sale se afla in Asia Mica §i Orientul Apropiat, constructia de cai ferateprivea in cea mai mare parte aceastä zona ce nu intra in vederile subiectuluinostru. Prin urmare, fail a intra in detalii, ne vom limita a trece numai in revistaprezenta capitalului francez in industrie §i transporturi din zona asiatica.

In noiembrie 1911 guvernul francez propunea, prin intermediul ambasado-rului sau la Constantinopol, Bompard, un program privind construirea §i exploa-tarea porturilor otomane de la Marea Neagra, cat §i constructia unei rIele de caleferata care sa le lege intre de. Programul francez viza §i coasta Sirieil 5. El a statla baza acordului franco-otoman din aprilie 1914 prin care in schimbul majorarii

16' N. Ciachir, Isioria modernii a Serbiei, Bucure§ti, p. 117.164 L. Alexid Pejkovid, op. cit., p. 332.165 Jacques Thobie, Les Paissances et Constantinopole 1911-1914, p. 43.

www.dacoromanica.ro

17 Finanta franceiii (II) 325

taxelor vamale cu 3% §i emiterii irnprumutului de 500 milioane franci, Frantaobtinea importante satisfactii in materie de cal. ferate §i lucrari publice ceea ceinsemna practic o delimitare a zonelor de influenta ale marilor puteri. Sfera sa deactiune cuprindea Anatolia nord-vestica §i imprejurirnile Smirnei (calea ferataSmirna-Cassaba, Moudania-Brussa, Smirna-Dardanele), Anatolia nordica (cuporturile Marii Negre §i Siria (linia Damas-Hama, Jaffa-Jerusalim, porturileBeirut, Jaffa, Caiffa)1 6. Ca urmare, reteaua de cai ferate construite cu capitalfrancez numara trei companii ale liniilor europene §i anume: Compagnie du Che-mins de fer ottoman jonction Salonique-Constantinipole, Compagnie d'exploa-tation des chemins de fer orientaux §i Compagnie du chemin de fer ottomanSalonique-Monastir, toate trei cu sediul la Constantinopol. Prima fondata in 1892s-a ocupat cu constructia §i exploatarea liniei Dedéagatch-Salonic (510 km), iarcea de-a doua, existentä Inca din 1872, cu tronsonul Constantinopol frontierabulgarä §i Salonic frontiera sarba (1000 km). Alte companii vizau Cal ferate dinAsia Mica §i Orientul Apropiat: Société du chemins de fer ottoman d'Anatolie,Socidté ottomane du chemin de fer Damas-Hama et prolongements, Société duchemin de fer de Jaffa a Jerusalem et prolongements, §i Societé ottomane duchemin de fer Moudania-Brussa etc.167. In ajunul primului itzboi mondial liniilefranceze insumau 1534 km (multe companii abia Ii incepusera lucrarile), adica37% din totalul celor exploatate de capitalul strain in timp ce liniile germanemasurau 1951 km, adica 48% din total. Capitalul englez nu detinea la acea datadee& 624 km168.

Capitalul strain in general, iar cel francez in special evita investitii in multerarnuri industriale. Totu§i, a§a cum am vazut §i in cazul celorlalte state din sud-estul Europei industria extractiva facea exceptie. Bogat in zacaminte de huila,plumb, zinc, arama, Imperiul Otoman a constituit la randu-i o arie de extractie.Capitalul francez predomina in minele de huila de la Heracleea, Bali, Karandine §iKamandra (82,5%), in exploatarile zacamintelor neferoase (70%) §i in exploatarilepetroliere in sindicat cu finanta germana (55%)169

De asemenea, finanta franceza dispunea de consesiuni importante la Regiatutunului, in iluminatul, transportul §i reteaua de canalizare a ora§elor, la con-structia §i modernizarea porturilor. in 1914, capitalul francez controla 90% dinmi§carea navelor din 5 mari porturi §i 80% din tralcul lor comercial. Dintreacestea Smirna era considerat in intregime port francez1 0.

Administratia de stat §i serviciile publice orA§ene§ti beneficiau in 1914 deinvestitii franceze in valoare de 66,51 milioane franci, ceea ce reprezenta 43,21%din tota1171. Reteaua de canalizare a Constantinopolului, Smirnei, Salonicului §i aormelor mai mci Scutari §i Kadikeni era construita §i exploatata de tot atatea

166 Ibidem, p. 45.167 Annuaire Oriental, 1913, p. 176-179.168 Jacques Thobie, Interets et imperialisme francaise..., p. 370.169 Ihidem, 15. 426.170 lbiden p. 400.171 Ibidem, p. 446.

)

www.dacoromanica.ro

326 Danicl: Bu3 18

societ4 Cu capital francez172. Acestora li se adaugau cele de iluminat, transport §ielectricitate ale ora§clor Constantinopol, Salonic, Beirut 173.

La sfar§itul prirnului deceniu al secolului al XX-lea participarea finanteifranceze in viata economica a Imperiului Otoman reprezenta 15,3% in cane ferate,22,6% in servicii publice ora§ene§ti, 76,5% in industria extractiva, 11% in cele-lalte industrii §i 17,3% in sfera comercialA174. Aceastd participare aducea credi-torului cele mai ridicate beneficii §i nu intamplator cota actiunilor la Bursa dinParis era foarte ridicata.

Capita lul francez a participat nu numai la dezvoltarea §i modernizarea arieibalcanice, imperios ceruta de moment, dar §i la formarea capitalului local, laafirmarea §i integrarea lui in sistemul economic european. Chiar dad. contributiafinantei franceze la dezvoltarea industriei a fost redusa ea §i-a adus totu§i aportulla dezvoltarea unor ramuri, a caror aparitie §i existenta presupunea fonduri mate-riale de care burghezia locala era lipsita. Rezultatele investitfilor franceze in sud-estul Europei au fost incununate de deplin succes in cazul Greciei, Serbiei §iImperiului Otoman §i de reu§ita relativa §i temporara in cazul Bulgariei §iRomaniei. intreaga evolutie economica moderna a tarilor din Balcani a purtatputernica amprenta a consecintelor inflitrarii §i activitatii capitalului strain ingeneral §i a celui francez in special.

THE FRENCH FINANCE IN SOUTH-EASTERN EUROPE(1900 1914) (II)

Abstract

Even if on a lower level as compared to the share in the state loans, theFrench finance laid its imprint on the banking activity in south-eastern Europeancountries. Except for the Romanian banks, where its participation along with othercapitals would reach a share of some 20 percent, in all the other financialinstitutions in the area the contribution of the French finance would be substantialand even decissive (as in the cases of the Banque Ottomane, the Banque d'Athène,the Banque Franco-Serbe and the other four banks in Bulgaria). On the eve of theoutbreak of World War I, the French capital invested in the Bulgarian banksrounded as much as 17 thousand minilion French francs, its participation in thefinancial activity of the Sublime Porte represented 63 percent of the total sum, asfor the 37 credit institutions of Serbia they lergely belonged to the French capital.

As compared with these two trends, the investments in the productive areacounted modest value shares with investment years of limited diversity. They

172 Vezi Annuarie Oriental, 1913, p. 181-182.171 Jhide,n, p. 183-186. Pentru investiçiile franceze in Liban vezi René Ristelbueber, Les

traditions francaiso au I ihan, Paris, 1925, p. 304-306.174 Saint Maurice. op. cit., p. 211-212.

www.dacoromanica.ro

19 Finano 1rancc/5 (II) 327

largely focused on the extractive industry, the light industry, the building materialsindustry, the railway network, the public lighting, the town transport.

Undoubtedly, the participation of the French finance in the economic life ofBulgaria, Greece, Serbia, Romania and the Ottoman Empire contributed to thedevelopment of the manufacturing of goods, to the revigoration of banking andcredit activities, to the accumulation of the autochtonous capital and, in otherwords, to the modernization of the aforementioned states.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIA ROMANIEI LA EDIFICAREA STRUCTURILORECONOMICE ALE ANTANTEI BALCANICE

(1934 1940) (H)

NICOLAE DASCALU

In zilele de 18-26 martie 1937 a avut loc la Atena a V-a Sesiune a Consiliu-lui economic. Era a doua reuniune anuall a acestui organism ceea ce, in opiniaunui expert roman din Ministerul Afacerilor StrAine, insemna o reducere a impor-tantei Consiliului. Reducerea intrunirilor anuale de la douà la una era periculoasAdeoarece putea sugera ideea cA e dovada imposibilitAtii de a ajunge la o intelegere

putea slAbi contactul dintre delegatii. Ca urmare, aprecia expertul in cauza, se ce--rea respectarea statutului Consiliului economic §i revenirea la cloud sesiuni pe an,eventual reducandu-se §i Decizia Consiliului permanent neputand fimodificatA s-a trecut la pregAtirea lucrArilor sesiunii a V-a a Consiliului economic.

La inceputul lunii martie 1937 Sectia nationalä iugoslava avansaspiectulordinii de zi, ce avea noua puncte dintre care cinci se refereau la comert . La 18martie 1937, la orele 17 cele patru delegatii, respectiv 20 greci, 10 romani, 9 turci§i 7 iugoslavim5 erau prezente la §edinta de deschidere. DupA obi§nuitele dis-cursuri introductive a fost adoptatA ordinea de zi §i au fost create comisiile delucru. In a doua §edintä plenarA. cea finalA, urma a se discuta raportul comisiilor, ase redacta protocolul §i a se inchide sesiuneam.

A§a cum releva §i ordinea de zi chestiunile comerciale au ocupat loculcentral in dezbateri. in comisia pentru politica comerciala cele patru delegatii auprezentat memorii in care expuneau punctul de vedere propriu asupra situatiei dinrelatiile bilaterale. Memoriul turc sublinia unele dificultAti existente in schimburilecomerciale cu Romania §i Iugoslavia, de natura financiarA mai ales'°7. Documen-tul prezentat de Grecia evidentia CA in relatiile cu partenerii din Antanta BalcanicAinregistra o balanta deficitarA §i insista pentru acordarea unor facilitAti speciale'".

103 . f. 122 123, M.A.S., Direciiunea economicd, Bucurqti, 26 ianuarie 1937, Referat,Christu.

104 Ibidem, f. 124 125, Conseil Economique de l'Entente Balkanique, Section nationaleYougosiloave. Beograd, de 1 er mars 1937, Peri&

5 Ibidem, f. 148 152, lista delegatilor.106 f. 153 161, V-eme session du Conseil Economique de l'Entente Balkanique,

Athenes, leo i7

18 mars 1937, copie, nesemnatä..

f. 173 175, Mémoire présentee par la délégation turque stir les echangescommerciaux, copie, nesernnatd.

Arh. MILE., fond intelegerea Balcanied, vol. 28, f. 176 187, Mémoire présentée par ladélégation helénique sur les echanges commerciaux interbalcanique, copie, nesemnatd.

Revista istoricr, tom VI, nr. 3 4, p. 329 344, 1955

Ibidem,

1°8

si

delegatiile".

www.dacoromanica.ro

330 Nicolac Dascalu 2

D 'legatia iugoslavA a subliniat mai ales faptul cA in 1V6 s-au incheiat noi acor-duri comcrciale intrc lugoslavia §i partenerii din aliantd . La toate accstc mei-190iau lost mai apoi prczcntate rAspunsuri justificative dc cAtre Romiinia §i Grecia .

Subcomisia feroviarA a analizat o propunere tura in legAturà cu statutultransportului dc cAllitori §i bagaje §i a audiat un raport privind modernizarea rcteleiCAilor Fcrate Romline"

In comitetul pentru navigatie aerianA s-a discutat mai ales refuzul Turciei dea scmna conventia din domeniul respectiv §i care fusese ratificatA doar deRomfinia. S-a mentionat §i acordul româno-elen privind exploatarea desAtre olinie româneascA a transportului aerian pe ruta Bucure§ti-Atena-Palestina . Sub-comisia pentru po§tA, telegraf, telefon a constatat cu satisfactie ca Aranjarnentulsemnat la 12 octombrie 1936, privind tarifele po§tale, a fost pus in vigoare in celepatru state. S-a decis urgentarea emiterii de timbre cu embleme comune §i s-ahotardt elaborarea unor pro3puneri colective pentru conferinta telegraficA interna-tionalA convocatà in 1938" .

Inut4impul sesiunii de la Atena Comitetul maritim a adoptat regulamentulinterior §i a creat un secretariat permanent al cArui sediu a fost fixat la Pireu. Amai fost analizatA posibilitatea deschiderii de noi linii maritime interbalcanice"5.Comitetul permanent turistic a constatat cA nu s-a putut intruni in intervalul dintresesiuni a§a incat s-a decis ca lucrarile sA aibA loc doar in timpul lucrArilorConsiliului economic. Sarcina de bazA a rAmas aplicarea programului adoptat laBled la care s-a adAugat ca element nou participarea la un stand turistic comun alAntantei Balf6anice in cadrul Expozitiei internationale de la Paris, din toamnaanului 1937 . n finalul sesiunii prerdintii celor patru sectii nationale au discutatchestiunea numärului de intruniri anuale care, in baza deciziei Consiliuluipermanent al aliantei, fusese stabilit la una. S-a cAzut de acord cA o singurA sesiunenu putea duce la solutionarea tuturor aspectelor apropierii economice §i s-a hotArAtsA se intervinA pe lfingA guvernele lor pentru revenirea la douA reuniuni pe an117. Ina§teptarea deciziei in acat sens data urmAtoarei reuniuni nu a fost fixatA. A fostsemnat Protocolul final §i astfel lucrArile sesiunii a V-a s-au incheiat in tonulobi§nuit de optimism, dar card rezultate spectaculoase.

109 Ibidem, f. 189 191, Mémoire de la delegation Yougoslave, copie, nesemnatà.Ibidem, f. 192 201, copii ale documentelor respective.

HI Ibidem, f. 202 214, Commision des communications, Sous-commission ferroviaire et-outière, Proces-verbal, copie, nesemnatA.

112 Ibidem, f. 212 216, Proces-verbal de la Commission de la navigations aerienne, copie,iesemnata

Ibidem, f. 217 224, Proces-verbal de la sous commissions des postes, télégraphes etélephones, copie, nesemnatd.

114 Ibidem, f. 232 239, Reglement de fonctionement du Comité Maritime Permanent, copie.115 Ibidem, f. 225 231, Proces-verbal du Comité Maritime Permanent réunie a Athenes du 19

iu 23 mars 1937, copie, nesemnatà.116 Ibidem, f. 252 254, Proces-verbal du Comité touristique pemanent, copie, nesemnatà.117 Ibidem, f. 139, Proces-verbal, Athenes, le 26 mars, 1937, Tabacovici, Hasan Saka, Predid,

Varvaressos.us Ibidem, f. 162 171, Protocole final, V-eme session du Conseil Economique consultatif de

'Entente Balkanique, Athenes, 18 26 mars 1937, copie, nesemnatA.

117

www.dacoromanica.ro

3 Antanta Balcanici 331

Sectia nationala romana a propus, la inceputul lunii decembric 1937, ca a VI asesiune a Consiliului economic sa aiba loc la Istanbul in zilele de 7-14 aprilie1938. Scctia nationala iugoslavii a fost de acord I iar Stojadinavic, in calitate dcpre§edinte in cxercitiu al Consiliului permanent, a convocat Consiliul economic ladata §i locul precizat. Problema majora, Inca nesolutionata, a fost cea a nurna-rului anual al sesiunilor Consiliului economic. Conform solicitarii pre§edintilorsectiilor nationale, Consiliul permanent al aliantei urma a discuta chestiunea lasesiunea de la Ankara, din februarie 1938. A§a cum se preciza intr-un referat al M.A. S. al Romaniei, Statutul Consiliului economic stabilea doua reuniuni pc an 0a§a s-a procedat in 1935 1936. In februarie 1937 Consiliul permanent a discutatsugestia iugoslava de reducere a conferintelor anuale la una singura §i a aprobat-o.Sectia nationala romana a propus insa revenirea la douà sesiuni pe an §i cei patrupre§edinti ai delegatfflor prezente la Atena in februarie 1937 au semnat o solicitarespecialä in acest sens §i care urrna a fi supusa atentiei Consiliului permanent' 1.Acesta nu a revenit insä asupra deciziei de reducere; ca urmare §i la sesiunea din1937, in ultima zi a celei de-a VI-a conferinte, pre§edintii sectiilor nationale ausemnat un proces-verbal care inregistra opinia lor ca erau necesare doua sesiuni pean pentru a putea aplica §i controla deciziile adoptate. Se cerea interventia pe langaguvernele respective pentru obtinerea acordului in cauza122.

Ordinea de zi a sesiunii a VI-a a fost pregatitä Inca de la sfar§itul lunii martiede catre Sectia elena. Documentul includea cele trei domenii majore: comert,comunicatil, turism, cu accent pe cel dintai123. Lucrarile au avut loc in zilele se 7-14 aprilie 1938, in cadrul a patru §edinte plenare §i a discupor in comisii la careau participat 15 delegati romani, 13 greci, 12 turci §i 13 iugoslavi124. Dupadiscursurile inaugurale, in prima plenara s-au alcatuit comisiile de lucru §i a fostfixata agenda de lucru125.

Ca §i in sesiunile anterioare dezbaterile principale au avut loc in comisiade politica comerciala. Pre§edinte1e delegatiei romane a prezentat un raportasupra rezultatelor obtinute de la ultima sesiune. Astfel, a fost inaintat memoriulelen cu revendicari la Ministrul Industriei §i Comertului din Bucure§ti §i s-aobtinut prelungirea cu un an a vechiului acord de prati dintre cele dou'a state. Afost semnat, la 5 ianuarie 1938, §i un acord comercial romano-turc126. Delegatiagreaca a prezentat un memoriu prin care se mentinea vechea nemultumire fatade starea schimburilor comerciale cu ceilalti parteneri din afianta, cu Romania

119 Arh. M.A.E., fond intelegerea Balcanied, vol. 29, f.1, Conseil Economique de l'EntenteBalkanioue, Section Nationale Yougoslave, Beograd, le 11 décembre 1937, nc.

Stojadinovié.1131, Predié.

ITO Ibidem f. 8., Beograd, le 27 décembre 1937, no. 1154,121 Ibidem, vol. 35, f. 194 195, M. A. S.,Direccia economieg, Referat 18 februarie 1938, I.

Christu.122 Ibidem, vol. 29, Proces verbal, Istanbul, le 15 avril 1938, Saka, Tabacovici, Predic,

Argyromlos.Ibidem, f. 54 57, Legatia Romdmei, Atena, 31 martie 1938, nr. 586. Filotti.

124 Ibidern, f! 88 95, lista delegatilor.125 Ibidem, f. 96 107, procesul verbal al primei plenare, 7 aprilie 1938.126 Ibidem, f. 43 47, Raport du président de la delegation Roumaine, Tabacovici.

-

-

www.dacoromanica.ro

332 Nicolae Dascillu 4

mai ales'27. Ca urmare delegatia romana a inaintat o serie de revendicari con-crete märirea cantitatii de gilt' importate de Grecia, facilitarea schim-barii leului in porturile elene, necesitatea reducerii taxelor de import la lemne ca§i reducerea listei de produse contigentate la import'28.

Discutiile au relevat totu§i o cre§tere a schimbului de marfuri dintre celepatru state aliate, de unde §i sublinierea necesitatii unor date statistice cat maicomplete ce trebuiau date publicitatii. S-a inregistrat crearea la Bucure§ti a came-rei mixte de comert romanoiugoslava §-1 romano-turca iar la Belgrad a celeiromano-iugoslava. Un raport romanesc asupra colaborarii institutiilor economicesublinia necesitatea intocmirii unei liste a celor chemate sa coopereze, in bazaunor recomandari pe care Institute le nationale de export urmau a le formula intr-oreuniune care s-a stabilit a fi convocata la Atena. In chestiunea participarii latargurile balcanice s-a constatat ea Grecia a fost prezenta la Izmir, Romania laBelgrad iar Turcia la Bucure§ti §1 Salonic. De asemenea, Romania a inceput or-ganizarea unui muzeu economic permanent la sediul Camerei de comert romano-elene din Pireu. in ce privea vanzarea in comun a unor produse balcanice, fuseseorganizata la Istanbul, in februarie 1938, o conferinta turco-elenä la care a fostinvitata §i Bulgaria, pentru vanzarea tutunului. Clauza balcanica a fost inserata deGrecia in tratatele comerciale cu Lituania §i Letonia, dar nu §i in cele cu Po Ionia §iFinlanda. S-a constatat el nu s-a intrunit Inca congresul camerelor de con9riert §iindustrie din statele balcanice §i s-a decis formarea unui comitet pregatitor .

Subcomisia feroviara a constatat ea lucrarile de elaborare a unui regulamentuniform pentru transportul de ea-Mori, bagaje §i marfuri evoluau satisfacator a§aincat se pregatea o reuniune a directorilor de cai ferate din statele aliantei pentru afixa politica tarifara comuna. S-a inregistrat declaratia iugoslava privind inceperealucrarilor de largire a liniei Belgrad-Dunare §i Belgrad-Var§et Meat sä permitäaccesul vagoanelor grele. S-a decis convocarea unei reuniuni a expertiior feroviarila Bucure§ti, la sfar§itul lunii mai 1938 §i s-a constituit Comitetul feroviarpermanent al intelegerii Balcanice, condus de un secretar general'30. 0 comisiemixta, feroviara-maritima, s-a intrunit la 9 aprilie §i a discutat problema tarifelorcombinate intre companiile navale §i Calle ferate. S-a decis ca administrapileferoviare sä inceapä munca pentru fixarea directiilor de baza ale acestor tarife' .

Expertii in materie de aviatie au discutat propunerea romaneasca de creare aunui comitet permanent in domeniul respectiv, dar delegatii turci §i greci s-auopus. S-a anuntat ea Grecia a ratificat conventia aeriana balcanica §i s-a decisconsultarea guvernului turc pentru gasirea de solutii vizand extinderea liniilor

127 Ibidem, f. 119 122, Mémoire présentee par la délégation helénique sur les echangescommerciaux, copie, nesemnatä.

128 Ibidem, f. 123 130, Revendications roumains envers la Grece, copie, nesemnatd.129 Ibidem, f. 197 199, Protocole finale de la VI-ème session du Conseil economique de

l'Entente Balcanique, Istanbul, 7 14 avril 1938, copie, nesemnatii.130 Arh. M.A.E., fond Inielegerea Balcanich, vol. 29, f. 138 144, Commission des

communications, Sous-commissions ferroviaire, Proces-verbal, copie, nesemnatd.131

Ibidem, f. 164, Proces-verbal de la Commission mixte maritime et ferroviaire, réunieIstanbul, le 9 avril 1938, copie, nesemnatd.

vizand:

www.dacoromanica.ro

5 Antanta Balcanica 333

aericne din Balcani132. Delegatia romana a propus mai ales crearea liniilor aericneBucure§ti-Istanbul-Ankara-Tel Aviv §i Bucure§ti-Istanbul-Ankara-Orient. Lucrari-le au Fv3oluat lent deoarece Turcia §i Iugoslavia nu au avut reprezentanti in subco-misie . Comitetul maritirn permanent a constatat ca a inceput colaborarea liniilormaritime existente §i a aprobat bugetul propriu. S-a decis convocarea unei reuniunicu reprezentantii societWor de navigatie din Mica intelegere §i s-a hotarat ca ur-mdtoarea sesiune proprie sä aibA loc la Split, la inceputul lunii septembrie 1938'34.

Delegatii pentru probleme de po§ta i telecomunicatii au fost mai putini lanumar deoarece in acela§i moment avea loc la Praga o reuniune comuna cu experpidin Mica Intelegere. Cei prezenti la Istanbul au discutat aplicarea Acordului pentrureducerea taxelor telegrafice §i telefonice, semnat la Bucure§ti la 12 octombrie 19370 au inregistrat inaugurarea liniei telefonice directe Salonic-Skoplije-Belgrad. S-aconstatat ca nu s-au iniat Inca lucrarile pe teritoriul elen pentru linia telefonicaIstanbul-BelgradI3V s-a adoptat recomandarea de construire a unei linii directeRomania-Turcia . Sectia nationala romana a prezentat un raport asupra relizarilordin sfera turismului dupa reuniunea de la Belgrad, din noiembrie 1937, a Comitetuluipermanent. Se mentiona incheierea studiilor pentru crearea de birouri turisticecomune, infiintarea unuia la New York costand aproape 10.000 lire sterline iar aaltuia la Cairo peste 2000 lire. Se preciza ca s-a luat legatura cu Federatia tineretuluiiugoslav pentru elaborarea unui plan de excursii ale tineretului §colar din intelegereaBalcanica i ca in problema filmului turistic comun mai ramanea de stabilit bugetul§i casa producatoare'36. Reuniunea de la Istanbul a decis consultarea guvernelorpentru infiintarea birourilor turistice balcanice de la New York i Cairo, organizareaimediata de excursii §colare, subventionarea de care sectiile nationale a unui filmturistic comun de 800 m, a ate doua filme de 400 m pentru fiecare Ora, editareaBuletinului turistic balcanic 1939 de care Grecia §i s-a adoptat proiectul unui acordturistic intre statele aliantei'37. Prin semnarea protocolului final 0 adoptarea unuicomunicat destinat presei, lucrarile sesiunii a VI-a se incheiau la 14 aprilie 1938 .

Hotararile adoptate au fost aprobate de Consiliul permanent al aliantel jeunit laBucure§ti in februarie 1939'39 §i ratificate de Romania in aprilie acela§i an .

132 Ibidem, f. 145 147, Proces-verbal contenant les resolutions prises par les expertsaCronautiques reunis en sous-commission, copie, nesemnata.

. f. 72 75, M.A.S., 5 mai 1938, nr. 26730, Nota asupra lucrarilor subcomitetuluiaviatiei, nesemnat, catre Ministerul Aerului i Marinei.

134 Ibidem, f. 148 163, Séance d'Istanbul de Comité Maritime de l'Entente Balcanique,copie, nesemnata.

35 Ibidem, f. 208 209, Protocole finale, citat.136 Ibidem, f. 184 195, Rapport sur les realisation du Comit6 permanent touristique, Istanbul,

8 avril 1938, nesemnat.137 Ibidem, f. 187 195, Proces-verbal de la reunion du Comité permanent touristique tenue

Istanbul du 7 au 14 avril 1938, copie, nesemnata.138 Ibidem, f. 69 71, Comunicat, Istanbul, 14 aprihe 1938, copie, nesemnata.139 Ibidem, vol. 30, f. 355, Conseil permanent de l' Entente Balcanique, Bucarest, le 22 fevrier

1939, copie, nesemnata.14 0 Arh. M.A.E., fond intelegerea Balcanica, vol. 30, f. 36 Jurnal al Consiliului de Mini§tri,

nr. 1187, 14 aprilie 1939, semnat de rnini§tri.

133

www.dacoromanica.ro

334 Nicolae Dascillu 6

Ca §i in anul anterior, data sesiunii urma sa fie stabilità dupä deciziaConsiliului permanent in legAturà cu numdrul §edintelor organismului economic.In ianuaric 1939 Directia economia din Ministerul de externe al Românieirecomanda revenirea la douä sesiuni pe an141. Consiliul permanent al AntanteiBalcanice reunit la Bucure§ti in februarie 1939 a decis menpnerea sistemului uneisesiuni pe an a§a inat in martie a fost convocatä a VII-asesiune pentru ziva de 17aprilie 1939. Seep tura a certl o aranare de o lunä'4 care a fost acceptatä departea românà, organizatoarea14 . Totodatà, Romania a propus ca la sesiunea aVII-a a Consiliului economic sä fie invitatà §i Bulgaria. Ministrul de externe alRomaniei a discutat chestiunea mai intdi cu omologulpu turc, care a fost deacord. Proprerea a fost comunicatA §i celorlalp a1iap care, de asemenea, auacceptat-o . Ca urmare sugestia a fost comunicatä la 18 aprilie 1939 §iguvernului bulgar'46. Waspunsul a fost a Sofia nu vede utilitatea participArii lalucarile sesiunii Consiliului economic deoarece nu dore§te a lAsa impresia cArecuno§tea in acest fel Antanta Balenia intr-un moment in care opinia generaläera a alianta se va dizolva curand .

Chestiunea find lamuritA, a §aptea sesiune a Consiliului economic esteconvocatA la Bucure§ti, in ziva de 17 mai 1939. La lucrari, care vor tine zece zile,vor participa delegati §i experti din cele patru täri aliate: 8 membri, 1 secretar §i 29expel* romani; un pre§edinte, 4 membri, 1 secretar §i 7 experti greci; 1 pre§edirit4,9 membri §i 1 secretar turc ca §i 1 pre§edinte, 13 membri §i 1 secretar iugoslav .

La ordinea de zi se aflauBrob1eme1e obi§nuite din sfera comercialA, turistia §i dincea a telecomunicatiilor' . Deschizand lucrarile, ministrul de externe al Romanieia declarat: Idealul nostru comun de pace, securitate §i independentà ne cere unefort special pentru a confrunta §i apropia interesele noastre economice §i pentru acreea, in aceste momente dificile legAturi necesare intre fortele noastre deproducpe, intm mijloacele noastre de schimb ca §i intre mijloacele noastre decomunicatie" . Cuvântärile §efilor celor patru delegapi s-au caracterizat prin notaobi§nuità de optimism'51. In cadrul sesiunii a VH-a s-au desfa§urat §i lucrarile a numai putin de opt organisme specializate, unele cu caracter permanent: Comitetul

141 Ibidem, f. 1, M.A.S., Directiunea economicil, Referat, 16 ianuarie 1939, indescifrabil.142 Ibidem, f. 12 13, Conseil Consultatif Economique, Section Turque, Ankara, le 17 mars

1939, Hasan Saka.143 Ibidem, f.144 Ibidem, f.

Belgrad.145

Ankara.146

Sofia.

14, M.A.S., 6 aprilie 1939, Referat, nr. 113, nesemnat.24, M.A.S., Bucure§ti, 1 aprilie 1939, nr. 23559, Gafencu,

Ibidem, f

Ibidem, f.

147 Ibidem, f.148 Ibidem, f.149 Ibidem, U.15(1 Ibidem, f.

33, M.A.S., Bucure§ti, 13 aprilie 1939, nr. 23560, Gafencu

41, M.A.S., Bucure§ti, 18 aprilie 1939, nr. 24755, Cretzianu

thre legatia din

dare legatia din

cdtre legatia din

42, Legatia României, Sofia, 27 aprilie 1939, nr. 972, Filotti.128 132, lista delegatiilor.133 137, Ordre du jour.69 72, Discours de M. le ministre G. Gafencu ?i l'ouverture des travaux du

Conseil Economique de l' Entente Balcaniquc.151

Ibidem, U. 138 149, text discursuri.

-

--

-

www.dacoromanica.ro

7 Antanta Balcanicii 335

directorilor institutelor nationale de export: Comitetul fcroviar permanent;Comisia mixta feroviarA-maritima; Comisia pentru navigatia aeriana; Comitetulmaritim permanent; Comisia expertilor pentru unificarea 1egis1ati?2 maritime;Comisia pentru po§ta, tclegraf, telefon §i Comitetul permanent turistic .

Pozitia Romaniei in chestiunile comerciale a fost stabilita cu cateva luniinainte de sesiunea a VH-a prin rapoarte ale unor organisme de profil. Astfel, lasfar§itul lunii februarie 1939 Uniunea Camerelor de Comert §i Industrie din Romaniaelabora un raport asupra stadiului relatiilor comerciale ale tarii cu statele balcanice.Documentul releva existenta unei multitudini de piedici generate de masurileprotectioniste ale tarilor in cauza cat §i de dificultatile interne ale comertuluiromanesc, handicapat de atmosfera de tensiune politica internationala. Pentruremedierea situatiei se propuneau masuri multiple, intre care: incheierea de conventiicomerciale cu clauze convenabile; crearea unui organ de presa activ pentruinformatii; ieftinirea produselor romane§ti de export prin reducerea unor taxe;accelerarea transporturilor etc., etc.153. Uniunea sindicatelor pentru organizareaexportului de animale §i came informa Ministerul de Externe, la 2 martie, cARomania exporta animale doar in Grecia in conditii de concurentA cu Turcia §iIugoslavia. Iar la sfar§itul lunii februarie 1939 Grecia a denuntat Conventia sanitar-veterinara cu Romania a§a 'Meat a fost complet stopat §i exportul de animale154.

Asociatia industria§ilor de petrol din Romania preciza ca exportul in stateleAntantei Balcanice inregistra o serie de piedici mai ales in Grecia, care intarzia aface plAtile. La modul general regimul vamal, condutiile dificile de transport ca §icele de depozitare erau piedicile principale in calea extinderii exportului de petrolromanesc in Balcani. Cu toate acestea Romania asigura 98% din necesarul debenzina, 92% din cel de uleiuri §i 23% de motorinA ale Iugoslaviei care platea 25%din valoare in devize §i restul in baza clearingului; tot consumul intern de produsepetroliere al Greciei (peste 256000 tone in 1938); 34% din necesarul de benzina,31% din cel cu petrol, 30% de motorina §i 17% de uleiuri al Turciei'55. Camera deComert ti Industrie din Bucure§ti inainta Ministerului de Externe, la 17 mai 1939,o serie de propuneri pentru inlaturarea unor dificultati de transporq plata ceexistau in raporturile comerciale cu partenerii din Antanta Balcanica . AceemiCamera a elaborat o notA speciala referitoare la exportul de piei brute in

"InIugoslavia157. fine, Uniunea Camerelor de Comert §i Industrie a intocmit o lista

152 Ibidem, f. 137, Commissions devant se réunir a Bucarest en m8me temps que la VII-èmesession du Conseil economique, nesemnatA.

153 Arh. M.A.E., fond intelegerea BalcanicA, vol. 30, f. 13-19, Uniunea Camerelor de Cornell§i Industrie, Bucure§ti, 24 februarie 1939, nr. 1051, Bungelianu.

154 Ibidem, f. 10, Uniunea Sindicatelor pentru organizarea exportului de animale i camepreparata, Bucure§ti, 2 martie 1939, nr. 388, indescifrabil.

155 Ibidem, f. 57 59, Asociaiia industrimilor de petrol din RomAnia, Bucure§ti, 3 mai 1939,nr. 502, indescifrabil.

156 Ibidem, f. 74 95, Camera de Comer i Industrie, Bucurqti, 17 mai 1939, nr. 4720,indescifrabil, atm M.A.S.

157 Ibidern, f. 44 51, Chambre de Commerce et d'Industrie de Bucarest, Importation depeaux crucs de Yougoslavie, nesemnatA.

www.dacoromanica.ro

336 Nicolac Dascillu 8

ce includ% 88 de firme care aveau relatii stabilite cu partenerii din tArile alianteibalcanicc .

LucrArile Comisiei pentru probleme comerciale din cadrul sesiunii a VII-as-au desfd§urat in cadrul plenarelor ca §i in §ase subcomisii bilaterale. Acestea dinurrnA au prezentat §i analizat doleantele reciproce, stabilind ca ele sä fie inaintateforurilor nationale competente. Iar in plenare s-a constatat: cre§terea in 1938 aschimbului de mArfuri dintre statele aliantei, semnarea de cAtre Grecia §i

Iugoslavia a unui protocol aditional la Acordul de plati bilateral, continuareapublicArii de cAtre Camera de Comert §i Industrie din Bucure§ti a buletinuluicomertului balcanic, crearea unei Camere de comert romano-iugoslavA la Belgrad§i a unei Societati comerciale turco-elene la Istanbul, participarea Greciei latargurile de la Izmir §i Zagreb, a Romaniei la cele de la Salonic §i Zagreb, aTurciei la Salonic §i Belgrad §i a Iugoslaviei la cel de la Salonic §i inserareaclauzei balcanice de care Grecia in tratatul comercial cu Portugalia. De asemenea,la cererea României s-a elaborat o nouà listA de produse ce urmau a fi incluse inschimbul reciproc de marfuri, dupA cum s-a exprimat regretul cA nu s-a convocatincA congresul camerelor de comert din Antanta BalcanicA'59.

Aspecte comerciale au fost abordate §i de cea de-a doua conferintA aInstitutelor de comert exterior din statele Intelegerii Balcanice'60. Delegatliprezenti au infati§at rapoarte asupra stadiului aplicarii deciziilor adoptate deconferinta precedentA, au realizat un schimb de opinii asupra relatiilor comercialecomune §i au avansat propuneri de extindere a acestora16 . De mare importantd afost semnarea unui Acord economic, secret, privind aplicarea unor prevederi denaturA financiard. Documentul stipula cA bancile de emisie din Wile alianteiurmau a tine evidenta operatiunilor de compensare pentru materialele de interesmilitar excedentare limitelor stabilite printr-un acord incheiat de §efii de statemajore ale Antantei Balcanice. Valoarea §i moneda ca §i conditiile de livrare aacestor materii prime cu valoarea strategicA urmau a fi stabilite in baza clauzeloracordului semnat de deleptii militari ca §i prin intelegerea directA dintre reprezen-tantii bAncilor de emisie' . Ulterior s-a constatat cA textul acestui Acord economicsecret a fost multiplicat §i difuzat la diverse institupi. Ca urmare, delegatia greacAa cerut in iunie 1939 distrugerea tuturor copiilor difuzate163.

158 .f. 101 110, Uniunea Camerelor de Comert §i Industrie, Bucure§ti, 25 mai 1939,

nr. 2333, indescifrabil.159 Ibidem, f. 119 121, Protocole final de la VIII-ème session du Conseil Economique de

l'Entente Balcanique, Bucure§ti, 17 27 mai 1939, copie, nesemnatà.160 .Prima conferinia a avut loc la Atena 'in zilele de 25 29 octombrie 1938. Vezi protocolul

final, Ibidem, f. 187 190.161 Ibidem, f. 152 186, procesele verbale ale §edintelor din 19 20 mai 1939 i protocolul

final al sesiunii.162 Ibidem, f. 277, Accord économique concernant de chapitre C du Protocole de Bucarest

no I des Etats Majors dc l'Entente Balcanique, copie.163 Arh. M. A. E., fond intelegerea Balcanicii, vol. 30, f 103 105, Conseil Econornique de

l'Entente Balcanique, Section National Hellenique, Athens le 12 juin 1939, no 14509, indescifrabil.

www.dacoromanica.ro

9 Antanta Balcanicil 337

Ample discutii au avut loc §i in cadrul comisiei pentru comunicatii. Subcomi-sia feroviarA a constatat cä regulamentul uniform pentru transportul de cAlAtori,bagaje §i mArfuri era definitivat §i 1-a inaintat Consiliului economic care 1-a §iaprobat. S-a decis continuarea lucrarilor de elaborare a unui rcgulament uniformpentru transportul de märfuri §i colete expres; s-a luat notA de punerea in circulatiede vagoane-lits pe linia Atena-Istanbul; s-a apreciat ca pozitiv stadiul lucrarilor pen-tru elaborarea unor tarife comune turcoelene §i s-a exprimat regretul cA reuniuneadirectorilor ailor ferate din statele aliantei nu s-a convocat. De asemenea, s-a stabilitca problema creerii comitetului permanent feroviar §i a elaborArii statutului acestuiasä se discute la urmAtoarea reuniune a expertilor din domeniu, fixatà pentru zilele de10-25 septembrie 1939, la Atena'TM. Comisia mixtä feroviarA-maritirra a constatat cAtarifele comune pentru caile ferate erau aproape terminate, urmand ca apoi sa setreacA la elaborarea celor maritime §i la punerea de acord a ambelor' .

Expertii in materie de trafic aerian au lucrat in plenare §i in trei comitetebilaterale. S-a constatat cA doar Romania i Grecia au ratificat Convent'ia aerianA §icä numai Turcia mai avea rezerve fatA de crearea unui comitet permanent indomeniu. Romania a propus discutarea proiectului unei linii po§tale aerieneSalonic Skoplije §i s-a hotarat ca in iunie 1939 sA inceapd negocierile respective.De asemenea, s-a constatat cA Romania avea discutii consistente cupentru extinderea traficului aerian'66. Comitetul maritim permanent a aprobatlucrArile §i rezolutiile sesiunii anterioare, din octombrie 1938 de la Split, a audiatraportul de activitate din 1938-1939 al secretarului general, a votat bugetul pentruaceea§i ani (362.708 franci) §i a decis negocierea imediatA a creerii unor liniidirecte spre America de Nord. S-a hotarat infiintarea unei comisii specialeinsArcinatd cu studierea unificArii legislatiei maritime, s-a propus acordarea uneireduceri de taxe pentru navele po§tale ce treceau prin Strarntog ca §i introducereaunor bilete dus intors pe liniile maritime ale statelor aliantei' .

Comitetul pentru po§te §i telecomunicatii a cerut sA se aplice decizia maiveche de punere in circulatie a unor vagoane po§tale directe intre statele aliantei, aaprobat propunerile de unificare a statisticilor din domeniu, a sugerat reducereataxelor de tranzit po§tal intre Arile Antantei Balcanice. De asemenea, s-a adoptatproiectul elen pentru timbrul comun, s-a aprobat sugestia Comitetului turisticpentru introducerea de bropri po§tale, s-a propus adoptarea de taxe po§tale curegim intern pentru toate localitAtile din statele aliantei ce aveau frontierA comunA,s-a lansat proiectul unui anuar de po§tA al aliantei, s-a propus reducereaindemnizatiei pentru pierderea expedierilor recomandate §i s-a cerut extinderea

164 Ibidem, f. 150 151, Commission des comunications, Sous-Commissions ferroviaire,Proces-verbal, copie, nesemnatA.

165 Ibidem, f. 263 266, Proces verbal de la Commission mixte maritime et ferroviaire, réuniea Bucarest, le 20 mai 1939, copie, nesemnata.

166 Ibidem, f. 267 276, procesele verbale ale comitetelor bilaterale §i rezolutiile subcomisieiacron au ti ce.

167 Ibidern, f. 196 262, Proccs-verbal du Comité Maritime Permanent réuni a Bucarest du 17au 27 mai 1939, copie, nescrnnata.

www.dacoromanica.ro

338 Nicolae DascAlu 10

legAturilor telefonice comune '6'. in fine, Comitetul turistic a aprobat crcarea laNew York a unui birou comun al statelor aliantei, a decis infiintarea de agentlituristice §colare, a finalizat propunerile pentru filmul comun, a hotarat editarea in1939 a buletinului turistic comun §i a unci bropri turistice dupA cum a stabilitnecesitatea unor interventii la forurile competente pentru acordarea de facilitatituri§tilor ce utilizau cAile ferate sau automobilele'69.

in ultima zi a celei de-a §aptea sesiuni, la 27 mai 1939, cei patru §efi aidelegatiilor au semnat un nou proces-verbal prin care se cerea revenirea lasistemul a doua sesiuni pe an data find diversitatea §i amploarea raporturilorieconomice dintre cele patru state aliate '70. Apoi au fost semnate Protocolul final§i comunicatul ce urma a fi publicat'72, dupa care au fost rostite discursurile deinchidere in care cei patru §efi de delegatii au relevat mai ales seriozitatea §iamploarea discutiilor care au avut loc Aceste caracteristici au fost evidentiate §ide comentariile presei internationa1e`74.

Ultima sesiune, a VIII-a a Consiliului Economic, a avut loc la Belgrad, iniunie 1940. in pofida situatiei internationale extrem de critice, Sectia nationalaromana a inceput pregatirile Inca de la inceputul lunii noiembrie 1939. Membriisectiei s-au intrunit la 6 noiembrie la sediul Ministerului de Externe sub condu-cerea lui N. Tabacovici. La ordinea de zi s-au aflat patru puncte: stadiul aplicariirezolutiilor sesiunii precedente, unificarea legislaciei maritime, dezvoltarea turis-mului balcanic §i chestiunea Uniunii po§tale a Intelegerii Balcanice 175. Dezbaterileau dus la desemnarea delegatiei romane pentru Comitetul de unificare a 17islatieimaritime §i la decizia de incepere a pregatirii lucrarilor sesiunii a VIII-a'7 . Legatde aspectul din urma, intr-un referat al Directiei economice din Ministerul deExterne se aprecia ca situatia politica internationala punea pe prim plan schimbulde produse, §i mai ales cel de materii prime, dintre statele intelegerii Balcanice.Unele dintre acestea au ridicat deja restrictii in calea exportului materiilor prime intimp ce Romania continua a vinde mai ales petrol in mari cantitati. Se impunea caurmAtoarea sesiune a Consiliului economic sa stabileasca principiul reciprocitatiiin comertul cu materii prime dintre statele aliantei. Romania importa §apte

168 f. 287 30, Proces-verbal de la reunion des experts postaux du Comite des posteset telecommunications de l'Union des pays de l'Entente Balcanique, Bucarest, 18 24 mai 1939,copie, nesemnat5.

169 Ibidem, f. 192 195, Proces-verbal de la reunion du Comae touristique, tenue a Bucarest,du 17 au 27 mai 1939, copie, nesemnatA.

170 Ibidem, f. 100, Proces verbal, Bucure§ti, 27 mai 1939, Zolatas, Saka, Tabacovici,Prodanovid.

171 Ibidem, f. 119 127, Protocolul final.172 Ibidem, f. 321 323, Comunicatul final.173 Arhivele Statului, fond Ministerul Propagandei Nationale, presa internA, dosar 410, f. 129

149, cogii discursuri.4 Ibidem, informatii, dosar 705, f. 8 39, extrase din presa internationalà.

175 Ibidem, f. 337, Sectiunea romAnA a Consiliului Economic, Ordine de zi a Fdintei din 6noiembrie 1939, copic, nesemnata.

176 Arh. M. A. E., fond intelegcrea BalcanicA, vol. 31, f.2, Sectiunea nationalli romilnii aConsiliului Economic, Proces verbal al §edintei din 6 noiembrie 1939, indescifrabil.

Ibidem,

www.dacoromanica.ro

11 Antanta Balcanicil 339

asemenea produse din Jugoslavia (mai ales zinc §i ararna), patw din Turcia(bumbac pc primul loc) §i trei din Grecia (colofoniu primul rand)1 .

La inceputul lunii februarie 1940 Consiliul permanent al Antantei Balcanice,reunit la Beglgrad, a aprobat §i Protocolul final al sesiunii Consiliului economic dinmai 1939 . Ca §i in cazurile anterioare, Ministerul de Externe a adresat o circu-lara unui numar de zece organizatii economice romanqti pentru a le cunoagopinia asupra situatiei raporturilor comerciale cu partenerii din Balcani .

Ata§atul comercial al Romaniei la Belgrad considera necesar a analiza §i el situatiaschimburilor comerciale bilaterale. Prezentand statistica iugoslavä §i analizandcontinutul relatiilor comerciale dintre cele doua state, diplomatul roman evidentiacA dupa Auschluss, ocuparea Cehoslovaciei §i apoi a Poloniei s-a inregistrat olargire simtitoare a volumului comertului dintre Romania §i Iugoslavia. Doarcre§terea masiva a preturi1or dupà dec1amarea razboiului §i lipsa devizelor faceauca Romania A. nu devina principalul partener comercial al Iugoslaviei. Se cereatotu§i nsgocierea unui acord de plati in clearing §i fixarea unor contigente deexport .

incepand cu jumatatea lunii februarie 1940 asociatiile economice romane§tisolicitate de Externe au raspuns in chestiunea data. Uniunea sindicatelor pentruexportul de animale §i came preciza ca produsele respective erau trimise doar inGrecia, §i acolo cu greutati din cauza transportului §i a mijloacelor de plata'81.Astra Romana analiza exportul de petrol in tarile aliantei balcanice §i subliniastagnarea aparuta dupä dec1an§area razboiului mondial ca urmare a decizieiBucure§tiu1ui de a se accepta doar plata integrala in devize libere'82. Uniuneaexportatorilor de cereale anunta ea are re1atii numai cu Grecia care din 1937 chiara redus totu§i importul de grau romanesc prin stabilirea unor conditii de calitate'83.Camera de comert romano-elena din Galati evidentia o stagnare generala in rel8a4-rifle bilaterale §i sugera acordarea unor inlesniri vamale pe baza de reciprocitate' .

0 ampla analiza a schimburilor comerciale ale Romaniei cu Grecia, Iugoslavia §iTurcia, in deceniul 1929 1939, era facuta de Uniunea camerelor de comertindustrie care sublinia faptul ca in toate cazurile balanta era pozitiva pentru taranoastra .

Asociatia reprezentantilor din comert §i industrie consideta cA paralelismulstructurilor economice ale statelor aliantei permitea §anse reduse pentru

177 Ibidem, f. 4 5, M.A.S., Directiunea economicA, 22 ianuarie 1940, Referat, Remus Ionescu.178 Ibidem, f. 6, Proces verbal, Beograd, le 4 février 1940, copie, nesemnatà.179 Ibidem, f. 8, M.A.S., Bucurekti, 6 februarie 1940, nr. 06965, indescifrabil.180 Ibidem, f. 11 20, Legatia Romaniei, Belgrad, 12 februarie 1940, nr. 3028, G. Gheorghiu.181 Ibidem, f. 27 29, Uniunea sindicatelor pentru organizarea exportului de animale ki came,

Bucuregi, 15 februarie 1940, nr. 191, indescifrabil.2 Ibidem, f. 23 24, Astra RomAnA, 17 februarie 1940, nr. 383, indescifrabil.

"3 Ibidem, f. 25 26, Uniunea exportatorilor de cereale din RomAnia, 19 februarie 1940, no.625, indescifrabil.

Arh. M.A.E., fond intelegerea BalcanicA, vol. 31, f. 30 32, Chambre de commercehellénioue de GalatElz, le 20 février 1940, no. 156, indescifrabil.

r85 Ibidem, f. 34 70, Uniunea Camel-dor de Comeri ki Industrie, Bucurekti, 21 februarie1940, nr. 637, indescifrabil.

in

si

www.dacoromanica.ro

340 Nicolae Dascalu 12

cooperarca lor, practic necxistand necesitati reciproce reale. 0 arneliorarc acomcrtului en statele Antantei Balcanice se putea totu§i obtine printr-o mai suplAaplicare a rcgimului contigentelor, o mai bunA organizare a platilor §i o mai largAutilizare a clearingului 186. Asociatia industria§ilor de petrol din Romania precizacA exportul societatilor petrolifere membre in tarile balcanice s-a redus dupaoctombrie 1939 and Oficiul pentru schimburile cu strAinatatea a decis ca exportulde petrol sa se facA numai cu plata in devize libere '87. Camera de comert §iindustrie din Bucure§ti inainta un memoriu privind schimburile de mArfuri cutArile Intelegerii Balcanice In care erau in§irate piedicile de tot felul, pc primulplan fiind sistemul de plAO' 8. Observatii pertinente §i mai ales ;:)ropuneri utileerau inaintate §i de Uniunea generalA a industria§Hor din Romania .

Legat de ordinea de zi a viitoarei sesiuni a Consiliului economic, RegiaautonomA a C.F.. anunta eh' mult dorita Comisie feroviarA permanentA Inca nu s-aconstituit a§a Inc& se cerea discutarea specialA a chestiunii'90. Ata§atul comercialde la Belgrad considera cA situatia internationala grava a trecut pe planul doichestiunile tehnice care, anterior, se aflau in centrul preocupArilor Consiliuluieconomic. DificultAtile de aprovizionare cu materii prime au determinat punereaacestora in centrul atentiei. Consiliul economic trebuia sa discute cu prioritateproblemele comerciale §i sä gäseascA mai ales un sistem rezonabil pentru schimbulde materii prime §i alimente. Era necesar sä se abordeze i valorificarea in comuna excedentelor de export, in vederea compensarii unor importuri din alte state. Prinsolutionarea celor doua probleme, considera diplomatul roman, Wile aliantei vorobtine o valorificare superioarA a resurselor nationale 9 .

Spre sfar§itul lunii mai s-a decis ca lucrarile sesiunii a VIII-a sA inceapa la 1iunie 1940 la Belgradm. La ordinea de zi s-au aflat §ase puncte: ameliorarearelatiilor comerciale, situatia comunicatiilor feroviare, transporturile maritirmnavigatia aerianA, cooperarea in sfera po§telor §i telecomunicatfilor §i turismul .

La data fixatA, delegatiile celor patru state, formate din 39 iugoslavi, 22 romani, 15greci §i 10 turci, erau preInte la §edinta de deschidere marcatA de discursurileFfilor de sectii nationale'9 . Chestiunile comerciale au fost discutate in comisiarespectiva care a creat cinci subcomisii bilaterale. In cadrul acestora s-au prezentatmemoriile, pregAtite de sectiile nationale, §i s-a luat nota de semnarea unor

186 Ibidem, f. 71 72, Asociatia reprezentantilor din comert §i industrie din Romania,Bucure0i, 26 februarie 1940, indescifrabil.

Ibidem, f. 75 77, Asociacia industria01oede petrol din Romania, 6 martie 1940, nr. 246,indescifrabil.

188 Ibidem, f. 84 98, Camera de comert i industrie, Bucure0i, 20 aprilie 1940, nr. 4124,indescifrabil.

189 Ibidem, f. 102 140, Uniunea generala a industrimilor din Romania, Bucure0i, 24 aprilie1940, indescifrabil.

Ivo Ibidem, f. 81 82, Regia Autonoma a C. F. R., 28 martie 1940, nr. 57179, indescifrabil.191 lbidem, f. 152 155. Lega[ia Romaniei, Belgrad, 21 mai 1940, nr. 3349, Gheorghiu.192

Ibidem, f. 150, Ambasade de Yougoslavie, Bucarest le 23 mai 1940, no. 736, nesemnata.191 Ibidem, f. 168 172. Conseil Economique de l'Entente Balcanique, Ordre du jour de la

VIII-eme session, Beograd, 1-er au 8 juin 1940.194 Ibidem, f. 175 182, lista deleg4iilor.

7 -

-

-

-

www.dacoromanica.ro

13 Antanta BaIcanici 341

acorduri de plati ale Greciei, cu Turcia §i Romania §i a celui romano-iugoslav '95.S-a decis convocarea in iulie a unei conferinte restranse ce trebuia sa discuteproblemele comerciale §i sä faca recomandari Consiliului permanent al aliantei.S-a anuntat crearea unei camere de comert romano-iugoslava la Buoe§ti §i s-aprezentat participarea reciproca la targuri internationale din Balcani' . Reprezen-tantii institutelor nationale de exort s-au intrunit separat §i au WI decizii menite aduce la adaptarea la noile conditii internationale a activitatii lor'9 .

In sfera comunicatiilor feroviare s-a constatat ca reuniunea expertilor fixatapentru septembrie 1939 nu a avut loc din cauza declan§Arii razboiului. S-a decisstudierea bugetului pentru viitorul organism permanent de speaialitate §i trecereaimediata la aplicarea tarifelor comune pentru calatori §i bagaje' .

Expertii in chestiuni aeronautice au stabilit necesitatea unor linii pentruscopuri comerciale mai ales fritre capitalele statelor aliantei, au cazut de acordasupra studierii conditiilor de infiintare a unei Comisii pentru navigatia aeriana §ia unei asociatii a companiilor de profil §i au cerut din nou Turciei §i Iugoslaviei saratifice Conventia aeriana199. Comitetul maritim permanent a aprobat deciziileadoptate la reuniunea din septembrie 1939, de la Pireu, a ales un nou pre§edinte, adecis pregatirea documentatiei privind colaborarea directä a companiilor navale §iurgentarea studiului referitor la unificarea legislatiei de profil . intre 3 7 iunieau avut loc §i lucrarile Comitetului pentru po§ta §i telecomunicatii care a abordatnu mai putin de 28 de puncte. Intre altele, s-a elaborat un raspuns cerut de biroulUniunii po§tale internationale in legatura cu cheltuielile de tranzit, s-a cazut deacord asupra pozitiei comune la congresul po§tal universal, s-a decis crearea uneicomisii pentru suprimarea cheltuielilor de tranzit, s-a hotarat reducerea reciproca. ataxelor de corespondenta ca §i generalizarea admiterii tranzitului coletelor de pada'la 20 de kg.201.

In fine, Comitetul turistic permanent §i-a revizuit componenta, a decispublicarea unui pliant comun, intensificarea schimbului de filme turistice,semnarea §i ratifismea Acordului turistic §i a retinut propunerea iugoslava privindclearingul turistic . Ultimaslenarä a adoptat o noted procedura pentru lucrarileConsiliului §i ale comisiilor2 , dupà cum a stabilit ca urmatoarea sesiune sa aibä

195 Arh. M.A.E., fond Intelegerea Balcanied, vol. 31, f. 183 189, copii ale discursurilor dedeschidere.

196 f. 249 252, Protocole final de la VIII-ème session du Conseil Economique,Beograd le 1 8 juin 1940, copie, nesemnata.

197 Ibidem, f. 199, Proces-verbal, Beograd, le 7 juin 1940, copie, nesemnatd.198 Ibidem, f. 201 203, Commission ferroviaire, Proces-verbal, Beograd, le 7 juin 1940,

copie, nesenmatd.199 Ibidem, f. 204 205, Proces-verbal contenant les resolutions prises par les experts

aeronautiques réunis en commission, Beograd, le 6 juin 1940, nesemnata.2oo Ibidem, f. 213 223, Proces-verbal, Beograd, le 8 juin 1940, copie, nesemnata.201 Ibidem, f. 224 239, Proces-verbal de la reunion des experts du Comit6 des postes et des

telecommunications, Beograd, le 3 7 juin 1940, copie, nesemnata.202 Ibidem, f. 240 244, Proces-verbal de la reunion du Comité Touristique tenue a Beograd

du 1-er au 8 juin I 440, copie, nesemnata.203 Ibidem, f. 200, textul rezolutiei.

Ibidem,

www.dacoromanica.ro

342 Nicolac Dascillu 14

loc la Atena, in 1941204. Extinderea conflagratiei nu a mai permis convocarcareuniunii a§a incat in vara anului 1940 se incheie practic existenta Consiliuluieconomic, a aliantei balcanice in general. DupA numai §ase ani de existentA, prinlucrArile desfA§urate in sesiunile Consiliului sau a comitetelor specializate, coope-rarea economicA a statelor din Intelegerea balcanicA in.trase pe faga§ul realizarilor.Ample le discutii care au avut loc au permis gäsirea unor puncte de vedere comune4i a unor solutii practice in domenii de bazA ale activitätii economice. Dintreacestea fArA indoialA cA cel comercial, abordat intr-o fireascA conexiune cu celfmanciar, s-a aflat pe primul plan.

Marea piedicA in calea largirii schimbului reciproc de marfuri a fost exis-tenta unor structuri economice similare, agrare in esentA, de vreme ce 75 80%din populatia activA era ocupatà in agriculturA. Ca urmare, lista produsslor deexport avea predominant un caracter agrar iar cea de import unul industrial . Cutoate acestea, eforturile depuse, sub impulsul factorului politic, au dat unelerezultate vizibile. Date le statistice pglicate intr-un buletin special §i de Camera decomert §i industrie din Bucure4ti , relevA clar progresele comertului dintrepartenerii din alianta balcanicA. Astfel, exportul României in pile din AntantaBalcanicA a crescut ca volum de la ponderea de 5% in 1933 la 11,02% in 19382°7.La inceputul anului 1939 un numar de 155 firme comerciale din Romania aveaurelatii active cu parteneri din statele aliantei balcanice208. Chestiunile comercialeau fost discutate §i de ate delegatii unor organisme specializate, de genulinstitutelor nationale de export, care s-au intrunit in timpul sesiunilor Consiliuluieconomic sau in afara acestora. Deosebit de utilA prin decizii a fost conferinta dela Atena, din octombrie 1938, a directorilor oficiilor de comert exterior din statelealiantei balcanice. Cu acest prilej s-a trart programul colaborArii viitoare, findadoptat principiul unor reuniuni regulate 9. In schimb nu s-a reu§it a se convocaun congres al camerelor de comert balcanice pentru crearea unui organism comun.Ideea a fost lansatà ina din timpul conferintelor balcanice210, iar la sesiunea de laAtena, din martie 1937, s-a decis initierea lucrArilor de convocare a congresului.Camera de comert 4i industrie din Bucurqf a primit sarcina sle a face pregkirilenecesare, a§a incat a propus ordinea de zi 4i data reuniunii , dar din diversecauze, aceasta nu a fost convocatA niciodatA.

204 Ibidem, f. 249 259, Protocolul final, citat.205 Ovidiu Al. VIdelescu, op. cit., loc. cit., p. 129 131.206 Arh. M.A.E., fond Intelegerea Balcanica, vol. 35, f. 424 461, Chambre de Commerce et

d'Industrie de Bucarest, Bulletin économique consacré aux relations des pays de l'EntenteBalcanique, 1939, (a aparut din 1936, In volume anuale).

2G7 C. Staicovici, Développement des echanges entre les pays de l'Entente Balcanique, 19351939, Bucure§ti, 1939, p. 4 -11.

208 Arh. M.A.E., fond iinelegerea Balcanicd, vol. 29, f. 21 25, liniunea Camerelor de Cornell§i Industrie, Bucure§ti, 25 februarie 1939, nr. 1089, Bungetianu.

209 Arhivele Statului, fond Ministerul Industriei §i Comertului, Directia reglementäriicomerlului exterior, dosar 11/1938, f. 1 100, actele reuniunii de la Atena.

210 Florin Codrescu, Importatqa ci rolul Camerei de comerf interhalcanice, in AnaleleEconornice i Statistice", XVIII, 1935, nr. 7 9, p. 208 217.

2 1 1 Arh. M.A.E., fond intelegerea Balcanied, vol. 35, f. 149 164, Camera de comeil §iindustrie din Bucure§ti, 18 iunie 1937, nr. 4941, indescifrabil, cdtre M.A.S.

www.dacoromanica.ro

15 Antanta Balcanic5 343

Din timpul primei conferinte balcanice dateaza §i ideea colaborariiinstitutiilor de credit balcanice §i a creerii unei Banci interbalcanice. Colaborareabancilor nationale presupunea o intelegere pentru evitarea deprecierii monetareastfel putea contribui la mai buna valorificare a productiei din statele respective21 .

La sfar§itul anului 1934 Banca NationalA a Romaniei (B.N.R.) a propus cooperareabancilor de emisie din tarile Intelegerii Balcanice prin reuniuni anuale ale dele-gatilor acestora, colaborarea la intrunirile internationale de propi §i intensificareaschimbului reciproc de date cu caracter economic §i financiar . In timpul celeide-a Il-a sesiuni a Consiliului economic a fost creatA §i o comisie bancarà care adiscutat mai ales proiectul bAncii balcanice. S-a constatat ca nu exista Inca conditiiprielnice pentru aceasta §i s-a hotarat initierea unei colaborari mai stranse abancilor de emisie conform sugestiilor prezentate de B.N.R.214. Intr-adevAr, in aniiurmatori au avut loc trei reuniuni ale invernatorilor bAncilor nationale din statelealiantei: la Atena, in decembrie 1936 15; la Ankara, in noiembrie 1937216 §i laBelgrad in ianuarie 1939217. Cu aceste ocazii au fost analizate raporturile monetarereciproce §i au fost adoptate decizii care puteau facilita metodele de plata' aschimburilor comerciale.

Discutii ample, in buna parte fructuoase, au avut loc in sfera comunicatiilormaritime, terestre, aeriene §i a po§telor. Era de altfel un domeniu care permitea ocolaborare mai stransA, determinatA de interese reciproce. De aici §i unele rezultatepozitive, mai ales in ce privea navigatia maritima, de cale ferata §i po§tala,dobandite dupA lungi negocieri purtate in cadrul comitetelor permanente deexperti, care se intruneau regulat §i in afara sesiunilor Consiliului economic. Doarin sfera navigatiei aeriene s-au inregistrat progrese minime, nefiind posibilàcrearea unui comitet permanent §i nici senmarea de cane top aliatii a conventieiaeriene. Cauza a fost reticenta Turciei in primul rand, a Iugoslaviei mai apoi, inacceptarea unui document pe care-I interpretau ca o posibilitate de afectare asuveranitalii nationale218. in fine, rezultate semnificative s-au obtinut §i in sferaturismului 19. S-a creat fara nici o dificultate un Comitet permanent care a discutatmultiple aspecte ale dezvoltarii turismului balcanic, intre altele prin editarea unuibuletin incepand cu 1936, a unor pliante §i afi§e comune.

212 Vezt : D. D. Pascu, Sistemul bancilor de emisiune din pile balcanice, Constanta, 1933, 28p.; Idem, Battelle centrale agricole din pile balcanice, Bucure§ti, 1934, 28 p; C. Petroff,Considerations sur les buts de la Banque Balcanique, in Les Balkans", V, 1935, no 8 10, p. 217232; V. M. loachim, Biincile de emisiune ci colaborarea economic?'" in Balcani, in Analeleeconomice i statistice, XVIII, 1935, no 7 9, p. 218 228.

213 Arh. M.A.E., fond intelegerea Balcanica, vol. 34, f. 117, B.N.R., Bucure§ti, 13 decembrie1934, nr. 50380, M. Constantinescu.

214 Ibidem, f. 5 12, actele §edincelor Comisiei bancare.215 Ibidem, f. 32 39, documentele de lucru ale primei reuniuni a guvernatorilor lAncilor de

emisie.216 Ibidem, f. 40 45, a doua reuniune.217 . f, 272 276, a treia reuniune.2114 Ibidem, vol. 32, 433 f., toate actele privind cooperarea In materie de comunicaW.219 INclem, vol. 33, 380 f., cooperarea in sfera turismului.

www.dacoromanica.ro

344 Nicolae Dascalu 16

Dei cu o istorie scurtä, cooperarea economica a statelor Antantei Balcanicea dus la rczultate pozitive. Ideea dc bazA chiar era constructivA: sA se consolidezealiania politicA prin apropierea economicA organizatA i, in acest fel, sA seintAreascA rolul pacific al aliantei. FArA IndoialA cA a fost preluatA o parte dinexperienta dobanditA de Mica Intelegere economicd dar adaptarea la conditiile dinBalcani, obligatorie de altfel pentru viabilitatea proiectului, este foarte evidentA.Influenta factorului politic este sesizabilA mai ales in depl§irea unor piedicigenerate de interese contradictorii ce aveau la origine in special structurileeconomice apropiate, dacA nu chiar identice. A existat un cadru organizatbunAvointa necesarA a§a Inc& s-au obtinut rezultate pozitive, unele chiar remar-cabile, pentru epoca datA.

Cursul ascendent a fost brutal intrerupt prin declan§area marii conflagratii.Scurta existentA a Consiliului economic, a aliantei in general, se inscrie insA ca oexperientA utilA care evidentiazA posibilitAtile de lArgire a cooperArii atunci candexistA intelegerea clarA a obiectivelor urmArite. Prin scopuri §i realizAri AntantaBalcanicA economicA, la edificarea cAreia Romania a avut o contributie InsemnatA,se inscrie ca un model de cooperare regionalA in conditiile perioadei interbelice .

LA CONTRIBUTION DE LA ROUMANIE A L'EDIFICATION DEL'ENTENTE ECONOMIQUE DANS LES BALKANS

(1934 1940) (II)

Résumé

Après l'enthousiasme des debuts, confronté A la difficultd de coordonner lerapprochement économique des pays de l'Entente Balkanique, a laquelle s'ajouteaussi l'influence de la conjuncture marquee par l'imminence de la guerre, leConseil économique de l'alliance a diminué son activité a partir de 1937. Si en1935 1936 ont eu lieu quatre reunions du Conseil, en 1937 1940 on est parvenudifficilement A organiser une séance par an. Celles-ci etaient presque formelles ets'achevaient par la prise de decisions plus anciennes. Même les travaux descomités specialisés, qui avaient lieu aussi en dehors des sessions plénières, ontdiminué sensiblement.

L'analyse du projet de cooperation économique surveillée des Etats del'Entente Balkanique n'est pas, toute fois, dépourvue de signification. Il s'agitd'un debut qui a permis de tester une idée et d'évaluer effectivement despossibilitds. Le grand obstacle qui a bloque l'obtention de résultats consistants sion pouvait s'attendre A ce genre de résultats fut le caractère similaire deseconomies de ces Etats. Ce manque de complémentarité a eu la signification d'unchemin clos ou, de toute fawn, très étroit. Le grand b6néfice du projet a été, enfait, le renforcement d'une idée isolée a l'époque, mais qui fera carrière par lasuite: la consolidation d'une alliance politique par le rapprochement économiquedirig6 des Etats mcmbres.

§i

www.dacoromanica.ro

IMPERIUL BIZANTIN, VENETIA I TARILE ROMANE

ASPECTE ALE POLITICII IMPARATULUI ALEXIOS ICOMNENUL LA DUNAREA DE JOS IN LUMINA ULTIMELOR

DESCOPERIRI SFRAGISTICE I NUMISMATICE

GHEORGHE MANUCU-ADAMETEANU

La 4 aprilie 1081, prin incoronarea la Constantinopol a imparatuluiAlexios I Comnenul, se vor pune bazele unei noi dinastii care va salva imperiuldin situatia dezastruoasa in care se afla p-i va reda un prestigiu ce nu va mai fiatins niciodata pana la cucerirea sa de cane otomani in anul 1453.

Inceputul domniei este marcat de o instabilitAe politica §i o anarhie genera-la: in Asia Mica, un stat selgiucid era pe cale sa se formeze, avand centrul laNiceea; din Italia, definitiv pierduta pentru bizantini, normanzii Ii multiplicaraidurile pe tarmurile Adriaticii; Peninsula Balcanica este tulburata de revolteleconducatorilor sarbi, de mi§carile religioase ale bulgarilor p de invaziile pecene-gilor, ungurilor sau cumanilor, ce patrund [Ana in Thracia P Macedonia.

La toate acestea se va adauga i o nemaiintalnita deplasare a occidentalilorcare, sub forma unui razboi religios (cruciadele) p a unei expansiuni economicel aormelor italiene (Venetia, Genova) vor crea numeroase probleme bizantinilor .

Evenimentele se vor derula cu repeziciune p, in luna mai, sub pretext ea vine sa-1razbune pe imparatul Mihail VII (1071 1078), ruda sa, conducatorul normand RobertGuiscard ocupa insula Corfu p asediazi Dyrrachium, pe mare p pe uscat; luptele, curezultatele schimbatoare, vor continua pana in vara anului 1085 and, moartea luiRobert Guiscard (17 iulie) va inlatura, pentru moment, primejdia nonnande.

Teatrul operatiunilor militare nu se va deplasa prea departe, caci imparatultrebuia sa facä fata unui du§man mai vechi pecenegii ale caror incursiuni devintot mai numeroase. Profitand de rascoala orgelor paristriene din 1072 1074 §i desituatia grea a imperiului din timpul domniilor lui Mihail VII §i Nichifor III,pecenegii se vor infiltra pe teritoriul dintre Dunare §i Mungi Balcani, teritoriu pecare 11 vor controla in mod efectiv o buna perioada de timp . Situatia va cunoapeaccente critice in anul 1086, cand un trib scitic, pi-Mat zi de zi de sarmati,

Louis Brehier, 1.e monde byzantin, I. Yie et mort de Byzance, Paris, 1949, p. 238 242; JeanClaude,Cheynet, Pouvoir et contestation a Byzance (963 1210), Paris, 1990, p. 359 360.

Ferdinand Chalandon, Essai sur le regne d'Alexis Ler. Comnine (1081 1118), Paris, 1900,p. 57 93, Hélène Ahrweiler, Byzance et la mer, Paris, 1966, p. 177 182.

3 Petre Diaconu, Les Petchénegues au Bas Danube, Bucure§ti, 1970, p. 100 109, IonBarnea, tefan tet-dnescu, Din istoria Dobrogei, vol. III, Bizantini, románi i bulgari Dundrea deJos, Bucure§ti, 1971, p. 136 137; Gh. Manucu Adame§teanu, Un atelier monetar dobrogean dinrecolul al Xl-lea, SCN, X sub tipar.

Revista torn VI, nr. p. 345-366, 1995istoricr. 3-4,

Piga,

-

la

www.dacoromanica.ro

346 Gheorghe Mänucu-Adamesteanu 2

pArAsindu-P sAlasele, a coborat la Dundre. Cum aveau nevoie sA se inteleagA cu ceicare trAiesc la Dun Are, cAzand de acord asupra acestui lucru au intrat in tratative cuconducAtorii lor, cu Tatos, numit §i Chalis, cu Sesthlav §i cu Satza (cAci trebuie säamintesc §i numcle celor mai de seamA dintre din§ii, dep trupul povestirii mele semurdArepe cu acepia); primul ocupa Dristra, ceilalti Bitzina §i alte ora§e. DupA ces-au inteles cu acepia, trecand Dun Area farä teamä, prAdau tinutul invecinat,ocupand chiar §i cAteva cetAti. Apoi, bucurAndu-se de o oarecare linipe au aratpArnAntul §i au semAnat mei §i

in cursul aceluiap an, in aliantà cu Traulos, conclucAtorul maniheenilor,pecenegii vor invada Thracia: Grigore Pakurianos, domesticul schelelor din Occident,ajutat de Vranas, incearcA sA i opreascA, dar armata bizantinA este copleptà de numArulmare al invadatorilor p cei doi comandanti sunt ucip in luptA. Pecenegii, stApani pesituatie, se aspandesc dupA pradA, ajungand panA in imprejurimile Phillippopolisului.Alexios I reactioneazA cu promptitudine: in locul georgianului Pakurianos 11 nume§tecomandant al arrnatei bizantine pe fratele sAu Adrian, care prime§te titlul de maredomestic al intregului Occident. 0 nouA armatA condusA de Tatikios, ajutat deConstantin Humbertopoulos, cu un grup de 500 de cavaleri din Flandra va reu§i sAbareze drumul pecenegior spre Adrianopol, sA curete imprejurimile orapluiPhillippopolis P sA-i alunge apoi, pe pecenegi, dincolo de crestele Balcanilor..

In primAvara anului 1087, Tzelgu un §ef peceneg conduce o expeditie lacare mai participA numerop cumani p unguri, ultimii avandu-1 printre ei p peex-regele Solomon. Cei 80.000 de oameni ajung panA la Chariopolis, dupA caredrumul lor spre capitalà este barat de generalul Nicolae Maurokatakalon: bizantiniiobtin 0 victorie zdrobitoare, Tzelgu §i Solomon rAmanand morti pe campul de luptA.

In toamna urmAtoare 1088 Alexios I pregAte§te o mare ofensivA: armatabizantinA se concentreazA la Lardeea, intre Diampolis (Iambol) i Goloe; in acesttimp, flota, ce stationa la Anchiolos, condusl de Gheorghe Euphorbenos, urcA peDunAre panA la Silistra, pentru a impiedica trecerea fluviului de care pecenegi.

Apoi, cu toatA opozitia manifestaa de experimentatii Nichifor Bryennios §iGrigore Maurokatakalon, Alexios trece Balcanii §i-§i a§eazA tabAra in fata Dristrei.Aflat, in continuare, sub influenta entuziasmului manifestat de partida tinerilor,refuzA sA-§i asigure o bazI solidA prin ocuparea Preslavului Mare §i acceptA luptacu pecenegii: bizantinii sunt coplepti §i imparatul este nevoit sA fugA panA laGoloe §i apoi, mai departe, la Berrhoe.

Luptele vor continua §i in urrnAtorii ani, pericolul peceneg find inlAturat inurma victoriei zdrobitoare obtinute de bizantini la poalele dealului Lebounion (29aprilie 1091)6.

4 Pentru o discutie asupra acestora vezi: Petre Diaconu, op. cit., p. 112 120; Ion Barnea,tefan tefa'nescu, op. cit., p. 139 146; Izvoarele istoriei României, III, Scriitori bizantini (sec. XI

XIV), publicate de Alexandru Elian i Nicolae erban Tanasoca, Bucuresti, 1975, p. 89, nota 29.5 Anne Comnène, Alexiade. Regne de l'Empereur Alexis I Comnene (1081 1118), Text établi

et traduit par Bernard Leib, tome II, Paris, 1967, cartea VI, p. 82.6 Pentru desfsurarea i cronologia acestor evenimente vezi Paul Gautier, Le discours de

Théophilacte de Bulgarie a l'autocrator Alexios I- er Comnene, Revue des etudes byzantines",XX, 1962, p. 96 99; Petre Diaconu, op. cit., p. 112 133; Ion Barnea, tefan tefilnescu, op. cit.,p. 147 153; Vasilka Tapkova Zaimova, Dolni Dunav granicina zona no vizantiiski zapad.Sofia, 1976, p. 97 103.

grau".5

- -

-- -

-

www.dacoromanica.ro

3 Alexios 1 Comncnul 347

Ultimul eveniment cu implicatii majore asupra regiunii de la Dui-Ikea de Jos,petrecut in timpul domniei lui Alexios I Comnenul, II reprezinta atacul cumanilordin anul 10947. Condu§i de un impostor, ce pretinde ca este Leon, fiul lui Romanal IV-lea, cumanii, dupd ce traverseaza Dunarea, se indreapta spre Anchialos, undevor fi opriti de o armata bizantina condusa de Imparatul Alexios I Comnenul.Urmatorul obiectiv ii va reprezenta importantul ora Adrianopol, care va rezista infata atacurilor. Dupa prinderea falsului Leon, armata cumanilor se va destrarna §iva putea fi respinsa pand dincolo de Dunare.

Cumanii Ii vor mai face aparitia in anul 1114, când vor patrunde in Imperiulbizantin prin zona Vidinului, dar armata bizantina va anihila cu destula uprintaaceasta invazie8.

Simpla descriere a acestor evenimente, ce se bazeaza aproape in exclusi-vitate pe mArturiile oferite de Ana Comnena, a oferit o imagine de ansamblu aistoriei regiunii de la Dunarea de Jos in ultimele decenii ale veacului al Xl-lea.

Pentru a vedea in ce masurA acestea s-au repercutat §i asupra istorieiDobrogei, vom aduce in discutie §i unele argumente de natura arheologicA,numismaticA sau sfragistica.

Soarta provinciei Paristrion este putin cunoscuta pentru intervalul cuprinsintre rascoala ormelor paristriene §i victoria de la Lebounion. Desfa§urareaevenimentelor, cu prezenta unor conducAtori locali chiar in capitala themei(Dristra), dar §i in alte orme (Glavinita, Bitzina) a facut sa se creada ca granitaimperiului a fost retrasA pe crestele muntilor Haemus, controlul bizantin findrestabilit doar in urma victoriei din anul 10919.

Analiza materialului arheologic §i numismatic a dus la formularea unorpareri mai nuantate: autoritatea conducatorilor Tatos, Satza se exercita asupra unororme §i cetati aflate in sudul, dar §i in nordul Dobrogeilo, ce unii pledeazaInpentru restrangerea influentei acestora numai intr-o regiune din jurul Dristrein.Publicarea materialului numismatic §i sfragistic §i descoperirile arheologice totmai numeroase yin sa intareasca ideea ca o mare parte din provincia Paristrion, cutoate vicisitudinile pe care le-a cunoscut, a ramas, in toata aceastA perioada, subcontrolul statului bizantin.

7 Data precisA a acestui atac nu ne este cunoscutA, opiniile istoricilor oprindu-se asupra unuiinterval cuprins intre anii 1091 §i 1095 vezi Petre Diaconu, Les Coumas au Bas Danube au.x Xle et

siecles, Bucure§ti, 1978, P. 48 50.8 Pentru desia§urarea evenimentelor vezi Petre Diaconu, op. cit., p. 154 155, Izvoarele

istoriei Romemiei, vol.III, p. 113-117.9 Petre Diaconu, op. cit., p. 43, nota 170; Milan Sesan,

Comnenes et des Anges (1081 1204), RESEE, XVI, 1978, 1,du Bas Danube au cours de la seconde moitié du XI siecle, inJean Claude Cheynet, op. cit., p. 391.

I° Rilzvan Theodorescu. Bizattf, Balcani, Occidentromemeoi (sec. X XIV), Bucure§ti, 1974, p. 53 54.

II Petre Diaconu, Les petchenegues..., p. 109.

Les Themes byzantins a l'époque desp. 47 48; Eugen Stanescu, La criseZRVI, Belgrad, IX, 1966, p. 63 64;

Ia inceputurile culturii medievale

timp

--

-

--

www.dacoromanica.ro

348 Gheorghe Mänucu-Adamcsteanu 4

Succinta prezentare a noilor descoperiri credem ca va crea un cadru propicepentru precizarea sau nuantarea unor aspecte istorice din intervalul ultimelordecenii ale veacului al XI-lea §i inceputul veacului al XII-lea.

Sigiliile, decoperite §i publicate in numar tot mai mare, confirma §i comple-teaza multe dintre informatiile oferite de Ana Comnena. Pentru inceput ne vomopri la cele imperiale, prezente in mai multe variante, pentru care nu s-a pututstabili o succesiune cronologica. In mod firesc, daca se are in vedere zona desfa§u-rarii operatiunilor militare, cele mai multe s-au gasit in Bulgaria, intr-un teritoriuaflat la nord de Muntii Balcani Asenovgrad, Ciala, Pres lav (2 ex.), Zlati Voivoda

dar nici unul la Dristra12. In imediata sa vecinAtate putem semnala o piesa laPacuiul lui Soare, care a fost pusa in legatura fie cu tulburArile provocate depecenegi 13

, fie cu atacul cuman din anul 1094 14; In zona oraplui Calara§i, la

Spantov sau pe locul anticei Constantianal5, este amintit un sigiliu care, prin loculsail de descoperire singurul cunoscut pana in prezent pe malul stang al DunariisugereazA yoricilor romani posibilitatea existentei unui avanpost bizantin la nordde Dunarel ; plasarea in timp, la sfartitul deceniului IX §i inceputul deceniului Xal veacului a XI-lea, and armata bizantina facea fata cu greu atacurilor pecenegela nord de Balcani, ridica insa mari semne de intrebare.

Un ultim sigiliu este mentionat la Isaccea, dar din verificarile facute s-arputea sA fie vorba de un alt personaj din familia Comnenilor, de Adrian, frateleimparatului Alexios II7 Oricum suntem in posesia celor mai multe descoperirisfragistice de la un imparat18, din tot intervalul cuprins intre 971 anul reveniriiBizantului in Dobrogea, datorita campaniilor victorioase ale lui Joan Tzimiskes19§i anul 1204 cucerirea Constantinopolului de catre crucia020.

12 Pentru descoperirile din Bulgaria vezi Ivan Iordanov, Unpublished Byzantine Seals from thevillage of Zlati Vayvoda, in Studies in Byzantine Sigillography, Edited by Nicolas Oikonomides, vol.III, Dumbarton Oaks, 1993, p. 69 71.

13 Ion Barnea, Sceaux des empereurs byzantins découverts en Roumanie, Byzantina", 3,Thessalonique, 1971, p. 170 171.

14 Petre Diaconu, Un sigiliu de plumb al lui Alexie I Comnenul descoperit la Peicuiul luiSoare, SCN, IV, 1968, p. 249 251.

15 Ion Barnea, Byzance, Kiev et l'Orient sur les Bas Danube du r siécle, In Nouvelles etudesd'histoire, Bucuresti, 1995, p. 5; Petre Diaconu, Les Coumans..., p. 55.

16 Petre Diaconu, op. cit., p. 58.17 Exemplar ce s-ar 'Astra In colectia Dorin Nicolae din Tulcea informatie oferitA de Ernest

Oberlander TArnoveanu lui I. Barnea.18 La bibliografia referitoare la descoperirile de sigilii imperiale din alte zone geografice

se poate adAuga si N. P. Lihacev, Molivdovul grecescovo vastoka, editie IngrijitA i comentatà deV. S. Sandrovskaia, Moscova, 1991, p. 260 262.

19 De la impAratul loan Tzimiskes nu se cunoaste nici un sigiliu pe teritoriul themei Paristrion.20 Singurele sigilii imperiale din Dobrogea din intervalul cuprins intre domnia lui Alexios I

(1081 1118) si Alexios III (1195 1203) provin de la Isaccea apartin lui Isaac II (1185 1195)vezi Gh. tefan, Monuments inédits de Noviodunum, Dacia', IX X, 1941 1944, p. 482;

N. Banescu, Les duchgs byzantins de Paristrion (Paradunavon) et de Bulgarie, Bucuresti, 1944,p. 109 112; despre atribuirea, nejustificatA, a unuia dintre sigilii lui Isaac I vezi Petre Diaconu,Istoria Dobrogei in unele lucrari streiine recente, R. 1., 29, 1976, 6, p. 938; Ion Barnea, Sigiliibizantine de la Noviodunum (II), S.C.N, VI, 1975, p. 162, nr. 12.

-

- -

-

si-i

www.dacoromanica.ro

5 Alexios I Comnenul 349

Revenind la epoca lui Alexios I §i la evenimentele de la Dundrea de Jos, nevom opri la cateva din personajele mai importante mentionate in Alexiada al carorcursus honorum ne este deslu§it §i de materialul sfragistic.

Inrudit prin legaturi matrimoniale sau prin aliante politice, imparatul s-abucurat de sprijinul unor familii ilustre ale imperiului, ai caror membrii marcantisunt prezenti in anturajul imparatului . In mod firesc ace§tia vor urca pe cele maiinalte trepte ale ierarhiei: Gheorghe Paleologul, protonobelissim pe un sigiliudescoperit la Pernik22, este avansat sebastos, dupd cum ne-o dovedesc alte douasigilii de la Zlati Voivoda23. Familia Maurokatacalon este cunoscuta prin faimosulconducator Nicolae, cel care I-a infrant pe Tzelgu (o piesä de la Zlati Voievoda)24,sau datorita lui Grigore, prezent prin mult mai multe sigilii. Daca cele douaexemplAre de la Isaccea nu prezinta nici o menOune a rangurilor sau titlurilor ce ledetinea , cele de pe teritoriul Bulgariei sunt ilustrative: la Preslav existd un sigiliuce 11 prezinta ca patriciu §i strateg in tim? ce pe cele de la Silistra (cloudexemplare) avansase ca anthypatos §i katepan 6 (undeva la jumatatea drumului pescara ierarhiilor un antypatos primea o rogai de 8 livre pe an Nä de 32 cat i secuveneau unui curopalat §i o jumatate de lived unui spatharocandidat). Acestpersonaj apare pentru ultima data, in povestirea Anei Comnena, in preajmacatastrofei militare de la Silistra, lupta in care se pare a §i-a pierdut viata. Dintrestrainii aflati in solda imparatului de la Constantinopol, 11 vom mentiona peConstantin Humberto, conducatorul corpului de cavalerie flamand; printredescoperirile de la Pernik exista. §i doua sigilii: primul, atribuit intervalului 10811085/1086, il prezinta ca nobelissim §i duce, in timp ce pe al doilea, datat 10941095 apare ca sebastos §i

Singurul conducator cunoscut al themei de Paradunavon din timpul luiAlexios I, mentionat de Ana Comnena in luna mai 1091, este Leon Nikeritescunoscut din mai multe sigilii. Cariera acestui personaj, care urea pana aproapede varful ierarhiei (protonobelissim in anul 1103), este destul de binecunoscut5.28. Sigiliile de la Isaccea §i Pacuiul lui Soare, de§i identice, au fostdescifrate in mod diferit: pe primul s-a citit proedru, functie ce-a detinut-o prin

21 Jean Claude Cheyenet, loc. cit.22 Pernik, vol. II Kreposta Pernik, VIII XIV v., Sofia, 1983, p. 121 123.23 Ivan Iordanov, op. cit., p. 72 73.24

idem, p. 79 80.25 Ion Barnea, op. cit., p. 243, nr. 5; idem, Sigilii bizantine inedite din Dobrogea (III),

Pontica", XXIII, 1990, p. 323, nr. 10.28 Ivan Iordanov, Sceaux de deux notables byzantins de la fin du Xl s., in Etudes balkani-

ques", 3, 1981, p. 94 97; idem, Neizdadeni vizantiiski olovni peciati ot Silistra (I), Izvestia Varna",19 (34), 1983, p. 102 103, nr. 5 7; Jean Claude Cheynet, Devaluation des dignites et devaluationmonétaire la seconde moitié du Xle siecle, Byzantion, 1982, p. 469 470.

27 lordanka Jurnkova, Sceaux de Constantin Humberto, in Actes du XIV Congres Interna-tional des Etudes Byzantines, Bucarest, 6 12 septembre 1971, vol. III, p. 235 242; Pernik, vol. II,p. 117 120.

28 Vitalien Laurent, Les sceaux byzantins du medailles Vatican, Citta del Vaticano, 1962,p. 111 112; V. V. Sandrovskaia, Nekotortie istoriceskie deiateli Alexiadi" i peciati. Palestinskisbornik", 23 (86), 1971, p. 41 42.

duce27.

ib

-

--

-

-

-- -

-

-

-

www.dacoromanica.ro

350 Gheorghe Is/Binucu-Adameteanu 6

anii 70 8029, in timp ce pe al doilea s-a citit protoproedru, functie detinutdanterior numirii sale ca duce de Paradunavon30. Ambele variante au acoperiredocumentarA, prezcnta lui Leon Nikerites la Dun Area de Jos fiind atestatä inAlexiada pentru anul 1088, and, desigur, nu era inai conducAtorulParadunavonului: atunci este trimis de Alexios I sä insoleascA 150 de prizonieripecenegi spre capitalà, dar ace§tia reu§esc sä fugA §i Leon Nikerites se intoarcein tabAra impAratului de la Goloe31.

In bibliografia mai veche se acreditase ideea cA lui Leon Nikerites i-ar fiurmat, la conducerea themei, Dimitrie Katakalon, cunoscut prin cateva sigiliigAsite la Silistra, Iatrus Krivina §i Constantinopol. Pe rand, acesta a fost vestorh,anthypatos, patriciu §i katepan, dar acestea au fost socotite prea mici in scaraierarhicA pentru un conducAtor de themä de la sfar§itul secolului al XI-lea; inconsecintA s-a propus o nouA cronologie ce-a fost plasatA la jumdtatea secolului alXI-1ea32; uncle precizAri se pot face pe baza unui sigiliu de la Constantinopol, dinlectura caruia reiese cA a fost protoproedru §i duce. Cum prima mentiune sigurA afunctiei de protoproedru dateazA din anul 1070, cand impAratul Roman al IV-lea ilinainteazA curopalat pe protoproedrul Manuel Comnenu133, trebuie sl admitem càDimitrie Katakalon §i-a exercitat atributiile de conducAtor al themei deParadunavon in preajma acestei date.

in incheiere ne vom opri la o nouA descoperire fkutA la Isaccea, sigiliul luiAdrian Comnenul, fratele impAratului Alexios I, singurul cu loc de provenientàcunoscut. Adrian, fAcut protosebastos, Inca de la inceputul domniei lui Alexios,preia comanda armatei bizantine §i functia de mare domestic al intreguluiOccident, dupA moartea georgianului Grigore Pacurianos in luptele cu pecenegiidin primAvara anului 108734. Prezenta acestui sigiliu la Isaccea poate fi pusä inlegAturA cu campaniile duse de armata bizantinA pentru respingerea invaziilorpecenege din 1087 1091 dar trebuie avut in vedere §i faptul cä atacul cuman dinanul 1094 a afectat nemijlocit teritoriul dintre Dunare §i Mare.

Materialul sfragistic din Dobrogea cu cateva exceptii este destul de putinconcludent, gat ca numAr de piese cat §i ca loc de provenientA (doar trei centre depe limesul dunarean Nuraru, Isaccea §i PAcuiul lui Soare).

Mu lt mai relevante se dovedesc a fi descoperirile numismatice, care acoperào arie geografica mai intinsA §i insumeazA un numar de aproape o mie deexemplare. Inainte de a incerca o analizA a emisiunilor care au circulat inDobrogea vom face o scurtA trecere in revistA a situatiei din Bizant.

La urcarea pe tron, Alexios I se confruntA cu o situatie economicAdezastruoasA un tezaur golit §i o monedA depreciatA. Luptele permanente din

29 Ion Barnea, Noi contribulii la istoria themei Paristrion (Paradunavon), SCIVA, 37, 1986,3, p. 272 273.

3° Petre Diaconu, Contribution it Ia conaissance de l'historie de la Dobrouida en base dequelques sceaux, Dacia" NS, XXXVI, 1992, p. 181 182.

I lzvoarele istoriei Rouulniei, III, 1975, p. 99 101.32 Petre Diaconu, op. cit., p. 179 181 cu o analizà asupra acestei probleme.31 Jean Claude Cheynet, op. cit., p. 471, nota 83.14 Ion Barnca, Sceaux byzantins du Nord de la Dobroujda, RESEE. XXIII, 1985, 1, p. 29 32.

-

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

7 Alexios 1 Comnenul 3'11

cursul primului dcceniu al donmiei sale cu normanzii, pecenegii, cumanii,turcii selgiucizi necesità mari sume de bani pentru intretinerea unei armateformatli, aproape in exclusivitate, din merccnari. Impozitele din Asia Mica nuse mai strâng, iar cele din Europa nu pot fi Imirite in conditiile premergiltoareunei noi invazii. Cronicile bizantine Zonaros, Ana Comnena ne spun, Cadupa ce a epuizat resursele financiare ale familiei §i ale sustinatorilorapropiati, imparatul a trebuit sa recurga la rnijloace extreme: confiscareabunurilor adversarilor politici §i ale bisericii35. Intr-o etapd urmatoare, se parechiar din iarna anului 1081 1082, va trece la devalorizarea monedei exis-tente. Piesele din aur Ii vor pdstra greutatea dar, din analizele efectuateasupra compozitiei metalului, se constata o scadere de la 9 carate (subNichifor al III-lea) pang la 3 carate la emisiunile anterioare reformei din anul1092. Miliaresionul §i diviziunile sale sunt destul de putin cunoscute, datoritanumarului mic care a fost pus in circulatie. Moneda marunta de cuprufollisul constituie nominalul de baza §i are ca principal emitent atelicrul dinConstantinopol. in timpul razboiului cu normanzii a functionat un atelier §i laThessalonic pentru aur, argint §i cupru dar pe o scara mult mai mica. Un altreilea atelier, din perioada prereformei, a fost localizat in Asia Mica §i a emisnumai folles. Aceea§i moneda márunta va pate §i atelierul din Trebizondacare-§i incepe activitatea in aceastd perioadd .

Descoperirile monetare din Dobrogea au facut obiectul unor preocuplripermanente, find publicate in mare parte. Se cunosc unele descoperiri izolate ,

dar existä §i ckeva studii asupra loturilor provenite din importantele centre de pe

35 Jean Claude Cheynet, Pouvoir et contestations..., p. 359 361.36 Pentru localizarea atelierclor §i atribuirea diferitelor emisiuni monetare din timpul lui

Alexios I, vezi Michael F. Bendy, Coinage and Money in the Byzantine empire 1081 1261,Dumbarton Oaks, 1969, P. 39 49, 71 101; Cecile Morrisson, Catalogue des monnates byzantinesde la Bibliothéque Nationale, II, 1970, p. 665 685; Philip Grierson, Byzantine coins, 1982,p. 223 229.

37 Vezi, in primul rand, cronica descoperirilor monetare prezentate anual de Bucur Mitrea Inrevistele SCIVA §i Dacia; Alexandru Popeea, Monede bizantine din nordul Dobrogei, Peuce, IV,1973 1975, p. 185 195; Al. Popeea §i Victor H. Baumann, Monede bizantine anonime i sktfate incolecfia muzeului din Tulcea, Peuce, VI, 1977, p. 216 218; Ernest Oberlander Tarnoveanu, Cronicadescoperirilor monetare din nordul Dobrogei, Peuce, VIII, 1980, p 511; loan Vasiliu, Gh. ManucuAdame§teanu, Consideraiii finale asupra locuirii feudal timpurii (sec. X XI) de la AegyssusTulcea (campaniile 1959 1980), Peuce, IX, 1984, p. 150 §i nota 54; Ernest OberlanderTarnoveanu, Cristina Opait, Cronica descoperirilor monetare din nordul Dobrogei (II), Peuce, IX,1984, p. 275; Gheorghe Manucu-Adame§teanu, Cronica descoperirilor monetare din nordulDobrogei (III), Peuce, X, 1992, p. 576 586; idem, Cronica descoperirilor monetare din nordulDobrogei (IV), Peuce, XI, sub tipar; idem, Monede bizantine din secolele X XI descoperite Innordul Dobrogei, Pontica, XXV sub tipar; Antoaneta Vertan, Gabriel Custurea, Descoperirimonetare in Dobrogea (V), Pontica, XVI, 1983, p. 311; ibidem, Pontica, XVII, 1984, p. 252;Octavian Iliescu, Premieres apparitions au Bas Danube de la monnaire reformee d'Alexis frComnene, Etudes,byzantines et postbyzantines", I, 1979, p. 9 18; Ivan lordanov, Dobroudza(491 1092) selon les données de la numismatique et de la .sfragislique, in Dobroudza. Etudes ethno

culturelles, Sofia, 1987, p. 193 §i tabel II.

--

-

-

-

-

-- -

- -

- - --

--

--

-

www.dacoromanica.ro

352 Gheorghe Manucu-Adame§teanu 8

limes: PAcuiul lui Soare38, Nufgru139, Constanta40. Din pAcate cu doug exceptii ceapartin deceniului al optulea §i care s-au bazat pe un numgr restrans de pieseperioadp domniei lui Alexios I nu a facut obiectul unui studiu sau a unor lucrAri desintezg .

Materialul numismatic pe care-I avem la dispozitie va fi structurat in dougmari capitole: perioada anterioarg reformei (1081 1092) §i cea ulterioarg (10921118); in mAsura cuno§tintelor, vom Incerca §i uncle comparalii cu descoperirileexistente in zone geografice Invecinate cu Dobrogea .

EMISIUNILE ANTERIOARE REFORMEI (1081 1092)

Piesele din aur nomisma §i tetarteron cu exceptia unui exemplar izolatdescoperit la Isaccea42, sunt absente pe teritoriul dintre Dungre §i Mare, situatie ceeste valabilA §i pentru emisiunile din argint. Putem Insg semnala, in vecingtateaprovinciei, la Vatogu, jud. o piesä foarte rarg din electron Constantinopol,Emisiunea I-a 3.

Nominalul de bazg ii constituie moneda mgruntA de cupru follisul atestatprintre descoperirile din multe localitgti dobrogene: pentru intervalul cuprins tritedomnia lui Ioan Tzimiskes §i reforma lui Alexios I (969 1092) am inregistrat6308 descoperiri, dintre care 325 (5,15%) Ii apartineau lui Alexios I.

38Bucur Mitrea, Monede antice i bizantine descoperite Ia Pacuiul lui Soare, in Petre

Diaconu, Dumitru Valceanu, Pacuiul lui Soare. Cetatea bizantina, vol. I, Bucure§ti, 1972, p. 181212; G. Custurea §i N. S. Andronescu, Unele considerafii asupra circulafiei monetare in Dobrogeain perioada 969 1092, Pontica, XIV, 1981, p. 221 236.

39 Ernest Oberlander-Tarnoveanu, Gh. Manucu-Adame§teanu, Monede din secolele XII XIVdescoperite Ia Nufaru (jud. Tulcea), Peuce, IX, 1984, p. 257 266; Gh. Manucu-Adame§teanu,Circulafia monetara la Nufaru in secolele X XIV, Peuce, X, 1992, p. 497 554; idem, 0 monedabizantina de la Trebizonda descoperitä in Dobrogea, Pontica" XXIV, 1991, p. 399 402.

40 Gh. Manucu-Adame§teanu, Tomis Constantia Constanfa, Pontica" XXIV, 1991,p. 299 328.

41 Ion Barnea, tefan tefAnescu, op. cit., p. 325 335; Ernest Oberlander-Tarnoveanu, Uneleaspecte ale circulafiei monetare din zona gurilor Dui:aril in secolul al XII-lea, CercetAri numisma-tice", Muzeul National, III, 1980, p. 51 72. Ca o aparitie recenta putem semnala articolul lui AdrianGabor, Dobrogea in timpul lui Alexios I Comnenul, BOR, IX, 1991, 1 3, p. 90 104. Autorul faceo trecere In revista a unor multiple aspecte politic, militar, economic, religios pe baza unei vastebibliografii, dar färA o analiza critica a surselor folosite. Dintre cli§eele" folosite ne vom opri numaila cateva care se refera la via/a economica din Dobrogea:In a§ezarile feudale timpurii Dinogetia-Garvan, Capidava, Pacuiul lui Soare, Nuraru, Noviodunum, Carsium, Axiopolis §i in alte centresituate de-a lungul Dunarii... viata §i legaturile cu Bizantul au capiitat un avant deosebit" la ocercetare atenta a materialelor folosite autorul ar fi observat cà o parte din aceste a§ezari Ii incetaseraexistenta Inca din prima jumatate a secolului al Xl-lea (Capidava) sau in a doua parte a acestui secol(Pacuiul lui Soare, Carsium, Axiopolis); un alt exemplu viata ecnomica interna desfä§urata inDobrogea in aceasta perioada este probata §i de circulatia monetara cu insemnate cantitati de piese deaur, argint, bronz §i de billon" in totala contradictie cu aceste afirmatii, autorul nu poate aduce indiscutiVecat o singura moneda de aur §i nici una de argint vezi p. 100 102.

Ivan Iordanov, op. cit., p. 204 §i anexa I.43 N. Hartuche §i E. Anastasiu, Catalogul selectiv al colecliei de arheologie a muzeului

13railei, Braila, 1976, p. 272.

BrAila,

-

-

-

- -

- -

www.dacoromanica.ro

9 Alexi s C mncn ii 353

De la inceput trebuie sà a rat,em aten a cà ele reprezinta nurnai ernisiunianonime clasele J §i K ale atelierului de la Constantinopol. Cele doua pieseclasa L de la Pacuiul lui Soare pubEcate de Bucur Murea, s au dovedit a fr, la onoua verificare, din clasa K44.

Singura exceptie o constituie un follrs descoperit la Nufaru, §i care a fostbAtut in atelierul de la Trebizonda: cuno§tintele incipiente ale numismaplor inlegAtura cu funcponarea acestui atelier ne impiedica sa ne pronuntam, cuexactitate, dacA este anterior reformei, sau dupa anul 109245.

Tipologic, aceste emisiuni se inscriu in seria monedelor anonime aleimparaPlor bizantini din secolul al XI-lea. Curba valorica descendentà parcursa demoneda bizantina in cursul acestui secol atinge acum treapta cea mai de jos, dupAcum ne-o dovedesc greutAPle medii inregistrate46.

Statisticile intocmite ne prilejuiesc cateva observapi interesante in legAturacu repartiPa lor geografica. 0 paralela intre nordul (105 ex. 2,40%) §i sudulprovinciei (14 ex. 0,85%) relevA o patrundere mai accentuata a emisiunilor dinclasa J in nordul Dobrogei (88,23 %) din totalul descoperirilor)47.

Pentru pnutul de la gurile Dunarii constatam o concentrare pe malul drept alfluviului, in fortificatii Nufaru48, Tulcea49, Isaccea 50, Dinogetra51

, Troesmis 52sau in imediata lor vecinatate Be§tepe53 §i Malcoci54; exceptie face descoperireade la Valea Nucarilor, aflata la cca. 15 km, spre interior, dar in vecinAtatea a§e-zarilor de la Nufaru §i Tulcea5". Singura anomalie" o consemnam la DinogetiaGarvan: in condipile unei circulatii monetare intense (684 ex.) §i a prezenteimonedelor anonime ale lui Alexios I in centrele din zond (in amonte la Pacuiul luiSoare, iar in aval la Isaccea i Nuraru) aici nu s-au gasit cleat cinci piese din clasaJ §i numai una din clasa K5 . Pentru rezolvarea acestei anomalii" nu putem avea

44 Bucur Mitrea, op. cit., p. 211, nr. 605 §i 606.45 Gh. Mranucu-Adame§teanu, 0 monedd bizantina Pontica", XXIV, 1991, p. 399 40246 Cecile Morrisson, La logarike: Reforme monetaire et reforme fiscale sous Alexis ler

Comnene, Travaux et Mémoires ', 7, 1979, P. 444 445 un follis reprezenta a 48 a parte dintr-olivrà (6,72 g.) i chiar mai putin.

47 Pentru o mai corecta' mformare am raportat emisiunile anonime din clasa J i K la ansambluldescoperirilor din cursul secolului al XI-lea.

48 Gh. Mänucu-Adame§teanu Circulafia monetara..., Peuce, X, 1992 p. 511-512, 549-550loan Vasiliu, Gh. Mánucu-Adame§teanu, op. cit., p. 153, nota 54.

50 Vezi nota 37.51 Informatii in legaturä cu lotul de la Dinogetia ne-au fost oferite cu multä amabilitate de

cAtre Bucur Mitrea, Gh. Poenaru Bordea §i Eugen Nicolae. Un dialog permanent am avut cu respon-sabilii acestui §antier, loan Barnea §i Alexandru Barnea, care mi-au oferit numeroase inform*despre deseoperirile arheologice §i numismatice din perioada 1970 1992.

52 0 pies6 din clasa J se aflà in colectiile Muzeului din Constanta inv. 57566 informatieGabi Custurea.

51 Gh. MAnucu-Adamqteanu, Cronica..., Peuce, X, p. 576, nr.4.54 Moneda se pstrea7rt in colectia Institutului de Arheologie Vasile Ptirvan" din Bucure§ti

inv. 1020 informalie Gh. Poenaru Bordea.55 Exemplarul se aflii la Muzeul din Tulcea inv 10408 informaiie Ernest Oberlander

Tarnoveanu.Toate monedele provin din interiorul eetatii.

..,

49

56

www.dacoromanica.ro

354 Gheorghe Milnucu-Adame§teanu 10

decat o singurA explicatie: in cursul deceniului al Xl-lea, in a doua sa jumAtate,dupA cum sugereazA unicul exemplar din clasa K, a§ezarea a incetat sA existe.

CercetArile arheologice au evidentiat cA locuirea a incetat, pe cat se pare, pcintreg teritoriul din afara cetAtii, in ultimele decenii ale secolului al Xl-lea";descoperirca in sectorul Terme, in anii 1963 1965, a trei schelete, aruncate unulpeste altul, a fost pusA in legAturA cu o invaiie ce a avut loc la sfar§itul secolului alXI-lea §i in prima jumAtate a celui urmátor5 .

Corelarea argumentelor arheologice §i numismatice cu relatArile izvoarelorscrise ne permite sA apreciem CA locuirea a incetat in urma unui atac peceneg carea afcctat nu numai a§ezarea civilA ci §i pe cea fortificatA .

Prezenta monedelor reformate ale lui Alexios I Constantinopol (emisiunea I,III, IV), Thessalonic §i Phillippopolis ne ingAduie sA afirmAm cA locuirea fusesereluatd, numai la adApostul fortificatiilor, in cursul primului deceniu al veacului alXII-lea; and anume au revenit locuitorii la Dinogetia, inainte sau dupA atac511cumanilor din anul 1094, aceasta constituie o problemA ce urmeazA sA fie rezolvatA .

Certitudinile pe care le avem in legAturA cu Dinogetia, devin simple ipotezeand incercAm sA rAspundem la intrebarea fireascA ce urmeazA: care zonAgeograficA a fost afectatA de atacul pecenegilor ce a distrus Dinogetia? LaTroesmis, ultimele monede din secolul al XI-lea, sunt de la Mihail al VII-lea(1 ex.) §i Alexios I (clasa J 1 ex.); urmAtoarea piesA este tot de la Alexios I unstamenon de la Constantinopol, emisiunea a III-a; deci existA unele similitudini cusituatia de la Dinogetia Ga7An, lotul este prea firav pentru a ne permiteavansarea unor concluzii ferme . La MAcin inregistrAm cloud exemplare de laNichgor al III-lea §i un stamenon de la Alexios I Constantinopol, emisiunea aIV-a . Coborând pe firul Dunarii ne vom opri la Niculitel, una din a§ezarile ruraleimportante: aici lipsesc folles din clasa J, existA insA doi din clasa K, dupA careinregistrArn monedele reformate (stamenon Constantinopol, emisiunea a III-a(1 ex.) §i a IV-a (2 ex.) §i tetarteron Thessalonica emisiunea I-a (1 ex.)61.

57 Ion Barnea, Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinogetia Garviin, jud.Tulcea (1963 1968), Materiale", X, 1973, P. 293, 301.

Alaturi de Isaccea (7 ex.), aceasta este singura a§ezare dobrogeand (exceptAnd capitalaDristra) in care s-au gAsit monede din prima emisiune de stamenon de la Constantinopol (3 ex.). Cumaceste piese, bAtute in anul 1092, au putut ajunge in Dobrogea in anul imediat urmAtor (1093), dar, pede altA parte, au circulat in tot cursul domniei lui Alexios I Comnenul, este greu de precizat and auajuns la5Dinogetia.

9 Ernest Oberlander TArnoveanu, Monede antice ci hizantine descoperite Ia Troesmis, Peuce,VIII, p. 274, nr. 84 un follis de la Mihail VII, nr. 87 un stamenon de la Alexios I Constanti-nopol, emisiunea a III-a.

60 Ernest Oberlander Tarnoveanu, Cristina Opail, Cronica..., Peuce, IX, p. 276, nr. 151 unfollis clasa I; Gh. MAnucu-Adame§teanu, Monede hizantine..., Pontica", XXV, un follis clasa I;Ernest Oberlander Tarnoveanu, Unele aspecte..., Cercetari numismatice", III, p. 63 un stamenonde la Alexios I Constantinopol, emisiunea a IV-a.

61 Gh. Milnucu-Adame§teanu, Monede hizantine..., Pontica", XXV un follis clasa K, unstarnenon Constantinopol, emisiunea a IV-a; Gh. Poenaru Bordea §i Paul Dicu, Monede din seco-fele II XII descoperite Ia Niculifel, SCN, X, sub tipar tin stamenon de la Constantinopol, emisiu-nea a III-a; Gh. Poenaru Bordea §i Bucur Mitrea, Cronica descoperirilor..., Dacia" NS, 1994 subtipar un stamenon de la Constantinopol, emisiunea a IV-a §i tin follis clasa K aflat in colecciaGh. Matei (informacie Ernest Oberlander Tfirnoveanu).

"

www.dacoromanica.ro

11 Alcxios I Cornnmul 355

0 situatie asernanatoare ne apare la Tulcea: un exemplar din clasa J, patru dinclasa K §i monede reformate stamena Constantinopol, emisiunea a IV-a (3 ex.)§i tetarteron, Thessalonica, emisiunea 1-a (1 ex. )62.

Investigatia noastra capata noi valente §i se poate desfa§ura pe mai multccoordonate and analizam descoperirile facute in a§ezarea urbana fortificata de laNufaru: aici a functionat singurul avanpost bizantin din zona gurilor Dunärii,pentru intervalul cuprins intre recucerirea Dobrogei de catre Joan Tzimiskes (971)§i cucerirca Constantinopolului de catre cruciap (1204) .

Folles anonimi 35 din clasa J §i 47 din clasa K se constituie intr-un totalde 82 de piese, ceea ce reprezinta 7,79% din totalul descoperirilor monetare dinsecolul al XI-lea, procent ce este superior perioadei domniei lui Mihail al VII-lea(6,37%) §i Nichifor al III-lea (6,27%); daca vom lua in considerare raportul dintrenumarul total de piese §i durata domniei, vom constata ca, exceptând intervalul detimp foarte mare pe care-1 ocupa emisiunile din clasa A §i care va da o valoaremica, indicele din timpul primei parti a lui Alexios I (7,45%) este cel mai scazutdin cursul secolului al XI-lea: urmeaza 9,57% sub Mihail al VII-lea §i 15,67% intimpul lui Roman al III-lea.

Analiza stratigrafica, pe orizontalä §i pe verticalä, ne .demonstreaza eaanumite evenimente au marcat existenta a§ezarii in ultimul deceniu al veacului alXI-lea. in punctul La piatrà" ultimul nivel de vietuire este datat cu o moneda dinclasa J, dupa care, in cursul secolului al XII-lea, spapul din acest loc este afectatunei necropole. Constatarea se poate generaliza la intreaga a§ezare care, in cursulsecolului al XI-lea, a cunoscut o perioada de maxima inflorire extinzandu-se pe totplatoul ocupat acum de comuna Nufaru: monedele din clasa K ne confirma caincetarea vietuirii s-a produs la sfar§itul secolului al XI-lea, dupà care, locuirea vacontinua intr-un perimetru mult mai restrans63.

Pentru prima data putem aduce in discutie §i doua tezaure64, ascunsetocmai in acest moment: din primul, format din 11 folles, au fost recuperatidoar 6 clasa A2 var. 35 (1 ex.) Constantin X (3 ex.), Roman IV (1 ex.), §iAlexios I clasa K (1 ex.), in timp ce al doilea, descoperit in anul 1981, a fostrecuperat in intregime, frind format numai din 7 folles Mihail IV (1 ex.),Constantin IX (1 ex.), Constantin X (2 ex.) §i Alexios I clasa K(3 ex.).

Trecând in sudul provinciei, putem semnala alte douà tezaure descoperite laPlopeni (88 de folles clasa A 44 ex., Roman III 24 ex., Mihail IV 15 ex.,

62 In colectiile institutului de arheologie Vasile Prirvan" din Bucure§ti se afIll trei folles clasaK (inv. 477/91, 105, 106 informatie Gh.. Poenaru Bordea) §i douä stamena Constantinopol,emisiunea a IV-a, cf. Enest Oberlander Tarnoveanu, Unele aspecte..., Cercethi numismatice" III, p.63 (inv. 477/139, 140); un alt folis clasa K §i un stamenon Constantinopol, emisiunea a IV-a, segäsesc In colectia Boris Ivanov cf. Gh. MAnucu-Adame§teanu, Monede hizantine..., Pontica" XXV§i un tetarteron de la Thessalonic, emisiunea I-a. cf. loan Vasiliu §i Gh. Milnucu-Adame§teanu,

Peuce, IX, 1984, p. 153, nota 54.63 Gh. Milnucu-Adarne§teanu, Circulajia monetard..., Peuce, X, p. 514 516.64 Despre un'fals" tenur de la Nuraru, de fapt o colectie personalri a unui locuitor din Nurtru

ibidern, p. 511 512

Considerafii.finale...,

www.dacoromanica.ro

356 Ghcorghe Manucu-Adamqtcanu 1 9

Roman IV 4 ex., Alexios I, clasa K 1 ex.)65 §i Limanu ( 6 folles j'vlihail VII1 ex., Nichifor III 3 ex., Alexios I, clasa J 1 ex. §i clasa K 1 ex.) .

Dintre centrele fortificate de pe limesul maritim sau dunArean putemsemnala continuarea locuirii doar la HAr§ova (ultima descoperire o reprezintA unfollis clasa J) PAcuiul lui Soare (12 folles din clasa J 0 32 din clasa K). Peansamblul descoperirilor din secolul al XI-lea, ele reprezintA 3,59% iar indicelemoneda pe anii de domnie ajunge doar la 4,00, adicA cele mai scAzute valoripentru tot acest interval cronologic ce se constatA la PAcuiul lui Soare.

Dupà aceastA scurtà trecere in revistä a descoperirilor arheologice §i

numismatice de pe teritoriul provinciei dintre Dun Are §i Mare, sA revenim laproblema care se punea: ce teritoriu a fost afectat de invazia pecenegA din a douaparte a deceniului al IX-lea, care a distrus Dinogetia .

La Troesmis §i Macin, douà fortificapi invecinate, lipsesc emisiunile dinclasa K: situatia se poate pune pe seama pecenegilor dar, la fel de bine, 0 peseama nerelevantei descoperirilor din acest moment.

Foarte clara ni se pare situatia de la flar§ova, a§ezare ce se poate aprecia ca§i-a incetat existenta in aceste momente6 . De altfel, cu excepa insulei de laPA6piul lui Soare, in sudul Dobrogei nu apar descoperiri izolate din clasele JK . Lipsa emisiunilor monetare din perioada anterioarà reformei este o consecintàfireascA a acpunii devastatoare a raidurilor pecenege care §i-au pus amprentaasupra sudului provinciei. Starea de nesigurantA generatA de aceste incursiuni estereflectatà 0 de orizontul de tezaure Plopeni §i Limanu care, se pare, cA au fostascunse tocmai in cursul deceniului al IX-1ea69.

Pe fondul unor distrugeri consemnate in tot sudul Dobrogei i in condipile incare izvoarele scrise ne relateazA cA, inclusiv, capitala themei Paristrion Dristraera in mainile pecenegilor, se pune intrebarea care a fost soarta gezArii de la PAcuiullui Soare, aflatA in imediata vecinAtate a capitalei? Un posibil rAspuns ni-1 poate oferinumArul mic de piese din clasa J, ce-ar putea sugera o discontinuitate a locuirii deaici; o comparatie cu Nuraru, a§ezare ce a furnizat un lot numeric sensibil apropiat

65Dimian, Cetteva descoperiri monetare bizantine pe teritoriul R. P. R., in SCN, I, 1957, p.

200 201; D. M. Metcalf, Coinage in die Balkans, 820 1355, Thessalonic, 1965, P. 53.66 I. Dimian, op. cit., p. 202; Octavian Iliescu, Tezaurul de monede anonime de la Limanu,

Creoerea colectillor, 51, 1975, P. 32 33.67 In aceste conditii nu se mai poate pune pe seama invaziei cumane plecarea episcopului de la

Axiopolis pentru vechea parere vezi Emilian Popescu, tiri noi despre istoria Dobrogei In secolulal XI-lea. Episcopia de Axiopolis in Monumente istorice qi izvoare creoine, Galati, 1987, p. 135138. Documentul pe care se bazeaza Emilian Popescu a fost editat de Jean Darrouzés, De traité desTransferts. Edition critique et commentaire, in Revue des Etudes byzantines" Paris, 42, 1984, P. 147

214 autorul francez dovede§te cà plecarea episcopului a avut loc In timpul patriarhului Nicolae alIII-lea (1084 1111); coroborand informatiile oferite de acest izvor cu cele numismatice se poateaprecia cá episcopul de la Axiopolis a plecat In a doua jumgtate a deceniului al IX-lea, datoritàatacurilor pecenege.

68 -In momentul de NA, in afara piesei de la I-Ifir§ova (clasa J), mai putem semnala doar un folis

clasa K descoperit la Dervent, in fata mezArii de la Pilcuiul lui Soare.Ambele tczaure se incheie cu cilte un folis clasa K, astfel di nu putem pune ascunderea lor

pc sealna atacului curnanilor.

§i

§i

69

-

-

I.

www.dacoromanica.ro

13 Memos I Comncnul 357

(1052 ex. fatä de 1225 la Pacuiul lui Soare) nc-ar putca oferi noi argunlente. Follesdin clasa J insumneaza 35 de excmplare la Nuraru, ccea ce reprezinta 3,33% dintotalul descoperirilor monetare din sccolul al XI-Ica fall de nurnai 12 follis de laPacuiul lui Soare, adica un proccnt de numai O,987f. Continuand paralela §i pentrufolles din clasa K inregistram 47 ex. la Nufaru (4,47%) §i numai 32 ex. la Pilcuiullui Soare (2,61%) §i aceasta, precizam, in condipile in care lotul de la Nufarureprezinta 85%, fata de cel de la Pacuiul lui Soare deci, in condipile unui lot mainumeros la Pacuiul lui Soare inregistram, totu§i, mai putine monede din clasa K §ifoarte putine din clasa J. Raportata la realitatile istorice §i numismatice consemnatein sud, situatia nu ne surprinde §i ea se datoreaza tot pecenegilor; locuirea va fi insareluatd, dupa cum ne dovedesc descoperirile monetare din clasa K.In inuturilenordice ale Dobrogei, neafectate de invaziile pecenegilor, viata va continua in marilecentre fortificate de pe limesul dunarean sau in unele a§ezari aflate in imediata lorvecinatate Nufaru, Malcoci70, Tulcea, Isaccea, Niculitel, Ostrov7' undeinregistram numeroase monede din clasa K: dintr-un total de 202 gäsite in Dobrogea,aici se concentreaza 163 de exemplare, adica 80,69%.

Despre atacul cumanilor, eveniment cu implicapi asupra regiunii dintreDunare §i Mare desfa§urat in cursul anului 1094 s-a spus ca a afectat sudulDobrogei, a§ezarea de la Pacuiul lui Soare incetandu-§i atunci existenta 2. PetreDiaconu i§i axa demonstrapa pe existenta unui nivel incendiat datat cu monede cuflanul drept73, pe un sigiliu al lui Alexios I, datat tipologic la inceputul ultimuluideceniu al secolului al XI-lea 4 §i pe o singura piesä emisa dupa reforma unstamenon de la Thessalonic75.

Acela§i autor exprima necesitatea existentei §i a altor monede emise dupareforma, fapt ce se vede confirmat de noile cercetari arheologice §i numisRatice:astazi putem adduga douà tetartera batute la Thessalonic emisiunea I-a §i unstamenon ce provine de la Constantinopol emisiunea a IV-a77. Grupul, de§i putin

Un folis ce se pAstreazA in colectia muzeului din Tulcea (inv. 41590) informatie ErnestOberlander Tarnoveanu.

71 Folis descoperit in anul 1953 §i care se aflA in colectia Institutului de Arheologie VasilePArvan" din Bucure§ti (inv. 605/13) informatie Gh. Poenaru Bordea §i Eugen Nicolae.

72 Petre Diaconu, Les Coumans..., p. 51 55.73 Aceasta distrugere s-ar putea pune §i pe seama pecenegilor, eveniment datat cu ajutorul

aceluil tip de monede folles anonimi 1 i K dar petrecut cu aproape un deceniu mai inainte.Din pAcate, de§i s-au descoperit multe sigilii de la Alexios I Comnenul, ce suportA diferentieri

tipologice, nu s-a reu§it §i o departajare cronologicA vezi G. Zacos §i A. Veglery, Byzantine lead seals,Volume One, Part One, Basel, 1972, p. 89 92, nr. 101 102 §i, supra, notele 12 16.

75 Octavian Iliescu, Premiers apparitions..., p. 11 12.76 Un exemplar se pastreazA in colectia Muzeului din Constanta informatie Gabriel Custurea; o

doua piesä descoperita pe 26 august 1983, in condicii nestratigrafice a fost identificatii desubsemnatul intr-un lot de 60 de monede inedite oferite spre studiu §i publicare de care Petre Diaconu.

77 Moneda a fost publicatà gre4it de cave Bucur Mitrea, op. cit., p. 209, catalog 545, unde oatribuic lui Mihail VII §i se pastreazil in colectia Institutului de Arheologie Vasile PArvan" dinBucure§ti (inv. 1426/499). Tot acum trebuie sà semnaliim o altii inadvertentà a aceluimi autor, care lap. 208, catalog 532, publicA un folis de la Mihail VII, care in realitate este un tetarteron emis laThessalonic de ciitre Manuel I Comnenul (inv. 1426/485) §i reprezintA una din rarele descoperirimonetare din secolul al XII-lea de la PAcuiul lui Soare.

-

-

-

-

-

°

www.dacoromanica.ro

358 Gheorghe Mänucu-Adamesteanu 14

numeros (4 cx.) in comparatie cu alte arzari dobrogene (Isaccea 143 ex., Nufaru50 ex., Dinogetia 45 ex.) le ridica cateva problerne:

A. 75% dintre ele apaCtin atelierului de la Thessalonic, in conditiile in care,pe ansamblul Dobrogei, predomina emisiunile batute la Constantinopol. Situatia s-ar putea datora faptului cA emisiunile de la Thessalonic patrund mai rapid fata decele constantinopolitane; in acest sens este graitoare absenta totalA a pieselor dinemisiunea a II-a (cele 2 ex. de la Isaccea fac parte dintr-un tezaur) §i numArulfoarte mic al celor din emisiunea I-a (prezente doar la Isaccea §i Dinogetia).

B. Numarul mic de piese emise dupa reforma confirma ca a§ezarea de laPacuiul lui Soare Ii inceteaza existenta in urma impactului provocat de ataculcuman din anul 1094 .

C. Prezenta in aceastA a§ezare a unui stamenon din ultima emisiune de laConstantinopol (emisiunea a IV-a) indica o succesiune rapida a emisiunilorreformate dupa. emisiunea I-a, din 1092, f9t ce a permis ca aceasta moneda. sAajunga la Pacuiul lui Soare pand in anul 1094 8.

Extinzarid aria investigatiilor in tot sudul Dobrogei vom avea surpriza saconstatam doar doua descoperiri izolate ce reprezinta emisiuni de dupa reformA .9untetarteron, emis la Constantinopol, tip A, ce poate sa provina din zona Constanta §iun stamenon batut la Constantinopol, emisiunea a IV-a, gasit la Targ§or80.

Analiza materialului numismatic descoperit in sudul Dobrogei (jud.Constanta) monede emise inainte §i dupa reforma monetara din anul 1092 neofera imaginea unor descoperiri izolate, rezultantA a impactului catastrofal avut deatacurile pecenege §i cumane asupra locuirii din zona. Tot pe seama cumanilor afost pusa §i ascunderea tezaurului de nomisma §i hyperperi de la Kalipetrovo (olocalitate aflata langa Silistra)81: din circa patru kilograme de monede descoperitein anul 1928 s-au recuparat doar 31 de exemplare, e§alonate de la domnia luiVasile II §i Constantin VIII pana la Alexios I Comnenul; aici se poate remarcafaptul cA data ascunderii tezaurului s-a putut stabili pe baza unui hyperpiron emisla Thessalonic, dupA reforma, fapt ce-ar confirrna patrunderea rapidA in Dobrogeaa monedelor batute in acest atelier. Pe de aka parte nu trebuie sA omitem faptul caa fost recuperata o infima parte din tezaur §i s-ar putea ca in componenta sa sa fiavut piese mai tarzii §i din alte ateliere.

Situatia este complet diferita in nordul Dobrogei unde inregistram ocontinuitate de locuire in centrele de pe limesul dunarean Nufaru, Tulcea,

7A Para in prezent nu s-a stabilit decat o succesiune tipologick dar nu i o Incadrare cronolo-gicA a fiecArei emisiuni. Singura precizare a fost posibilA numai pentru emisiunea I-a -- datatA In anul1092 Cand Alexios I II asociazA la domnie pe fiul sAu loan (pe monedä pe avers este InfatisatàIncoronarea lui loan, in timp ce pe revers apare Alexios I cu impArAteasa Irina). Prezenia la PAcuiullui Soare asezare ce-si InceteazA existenta in anul 1094/1095, a unei monede din emisiunea a IV-a,constituie singurul caz care permite avansarea unor precizAri cronologice pentru monedele din billonemise la Constantinopol de aici se poate deduce cA toate emisiunile din capitalA (I II III IV) aufost bAtute pang in anul 1094, deci Intr-un timp foarte scurt.

79 A. Vertan si G. Custurea, op. cit., p. 361, catalog 1307.. .

catalog 1306.Octavian Iliescu, Premieres apparitions..., p. 12 14.

8()

www.dacoromanica.ro

15 Alcx ios 1 Comncnul 359

lsaccea, Dinogetia, Macin, Troesmis fapt cc explicd o rdspandire a monedeloi,pe o intinsA arie geografica Parche§82, Niculitel, Rachelu, Luncavita, Jijila8 ,

cc se cantoneazA insa numai pe cursul fluviului. Masa monetarA este formatA, inmare parte, din stamena emise la Constantinopol emisiunile a III-a (38 ex.13,76%) §i emisiunea a IV-a (129 ex. 46,73%) ce insumeazA 167 de picse §iun procent de 60,50% din cele 276 de monede emise dupà reformA, gAsite pcteritoriul Dobrogei. Atelierul de la Thessalonic este reprezentat de numai treistamena §i 61 de tetartera; numarul mare de descoperiri de tetartera foartemulte din emisiunea a I-a (din 68 tetartera bAtute la Constantinopol §i

Thessalonic, 43 apartin primei emisiuni 63,23%), este surprinzAtor pentruaceastA zonA geografica; el este un nominal frecvent intalnit printre descopeririledin Grecia, in timp ce in Bulgaria se folose§te mai ales moneda din billonstamenon84. in unele a§ezAri dobrogene vezi Nufäru moneda marunta este peprimul loc (26 de tetarteron §i 24 de stamena), dar aceasta constituie oexceppe85; pe ansamblul descoperirilor dintre DunAre §i Mare ele reprezintA24,68% din masa monetara aflata in circulatie (68 ex. din 276 ex.): dintreacestea doar trei provin din zona sa sudicA.

In final putem face cateva precizAri despre circulatia monedelor lui Alexios Iin zonele invecinate Dobrogei. La nord de DunAre in Campia Romana nu suntsemnalate descoperiri monetare din aceasta perioadA, fapt datorat prezenteipecenegilor in zonA ; cu titlu ilustrativ putem arata cA ultimele monede cunoscutesunt emisiuni ale imparatului Constantin al IX-lea87, dupà care, pentru tot secolulal XI-lea, nu putem sa mai semnala.m decat o descoperire izolata de la Novacide la Mihail al VH-lea88. Victoria de la Lebounion face ca pericolul peceneg sa fieInlAturat, fapt ce duce la aparipa monedelor emise dupa reformA (Gornetu,jud. Prahova Constantinopol, emisiunea a III-a §i Bucure§ti Pipera, emisiuneaa IV-a)89.

0 situaPe similarà se intalne§te §i in Moldova: o circulatie monetarA intensApana in timpul lui Constantin al IX-lea, cateva descoperiri izolate din a douajumAtate a secolului al XI-lea, de la Constantin al X-lea §i Nichifor III, dar nici unexemplar de la Alexios I, care este cunoscut tot numai prin emisiuni de dupa

82 Gh. Mgnucu-Adame§teanu, Monede bizantine din colectia MIAMB, in Revista Muzeelor",XXIX, 1992, 3, p. 52, nr. 9.

83 .idem, Cronica descoperirilor..., Peuce, XI sub tipar.

84 Michael F. Hendy, Coinage..., p. 97 101; Ivan Iordanov, Moneti e monetno obsenie vSrednovekovno Beilgaria 1081 1261, Sofia, 1984, p. 23 26, 103 108.

885 Gh. Mánucu-Adame§teanu, Circulalia monetard..., Peuce, X, p. 513.6 Octavian Iliescu, Premires apparitions..., p. 10.

82 Emisiuni anonime (clasa D) de la Constantin IX se cunosc la Ion Roatil (Bucur MitreaDécouvertes monétaires en Roumanie, Dacia". NS, XXIII, 1979, p. 374), Petroiu (A. Atanasiu,C;iteva rnonede antice fi bizantine descoperite in judeful Ialomila, SCN, V, 1971, p. 389 390).

" Bucur Mitrea, Découvertes monétaires en Roumanie, Dacia" NS, 1960, p. 591, nr. 18.89 Constantin Preda, Descoperiri inedite de monede antice ci bizantine, BSNR, LXXX

LXXXV, 1986 1991, p. 290, catalog nr. 10; idem, Circulajia monedelor bizantine In regiuneaCarpato duneireafid, SCIV, 23, 1972, 3, p. 406; Octavian Iliescu, Monede bizantine din secoleleXII XIII giisite la Dundrea de .los, in Ilfov file de istorie. Bucurqti, 1978, p. 145.

.

-

-

--

-

-

-

- -

-

--

www.dacoromanica.ro

360 Gheorghe MAnucu-Adame§teanu 1 6

reformA, a III-a §i a IV-a de la Constantinopol90. Tabloul circulatiei monetare estecomplet diferit in Oltenia, fapt ce sugereazA cA pecencgii nu §i-au extins stApfinireapanA in aceastä zonA; simpla lecturare a descoperirilor numismaticc credem cA esteelocventA: Constantin X 5 ex., Roman IV 7 ex., Mihail VII 2 ex., Nichifor III

3 cx., Alexios I, clasa K 2 ex., §i emisiuni de dupg reformA 4 ex.91La sfdr§itul acestor consideratii credem cA pe baza noilor descoperiri

arheologice, sfragistice §i numismatice, s-au putut aduce precizAri utile §i

completAri la cunoa§terea istoriei provinciei dintre Dungre §i Mare in timpuldomnici impAratului Alexios I, moment ce marcheazA restabilirea stApaniriibizantine pentru mai bine de o sutA de ani.

CATALOG

I. Emisiuni anterioare reformeiFOLISConstantinopol

Clasa JMorrison C., II, p. 586, 605, anii 1081-1118DOW, III, 2, P. 700-701, anii c. 1080-c. 1085

1. 40, 9,93 g., 28 mm., SurfrapatA pe cl. D ay.pe ay.PAcuiul lui Soare LAB

2. T, 9,62 g., 29 mm., SurfrapatA?Dinogetia IAB inv. 1232/168

3. 4,, 7,38 g., 26,5 x 24 mm., SurfrapatA peNichifor III rv. pe rv.PAcuiul lui Soare IAB

4. 4,, 7,04 g., 26,1 mm.PAcuiul lui Soare

5. 4,, 6,60 g., 24 mm., SurfrapatA pe MihailVII ay. pe ay.Isaccea col. Zibileanu Oh.

6. 4,, 6,45 g., 25 mm., Surfrapata pe NichiforIII rv. pe rv.Isaccea IAB inv. 1767/484

7. 4,, 6,35 g., 27,5 mm.,

Isaccea col. Dorin Nicolae8. 4,, 6,34 g., 25 mm.,

Malcoci LAB inv. 10209. 4,, 6,20 g., 28 mm.

Isaccea MINAC inv. 710010. 4,, 6,17 g., 22 x 25 mm.,

Isaccea col. Emil Miscalencu1 1. 4,, 5,68 g., 23 x 22 mm.

Isaccea ICEM inv. 48 10612. 4,, 5,55 g., 24 mm., SurfrapatA pe cl. I ay.

pe rv.Dinogetia LAB inv. 1193/522

13. T, 5,43 g., 24 x 21,5 mm., SurfrapatA peNichifor III, ay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 056

l 4 T, 5,39 g., 26 mm.Isaccea IAB inv. 1767/176

15. sl,, 5,37 g., 26 x 24 mm.Isaccea col. Dobcea

16. 4,, 5,36 g., 27 x 25 mm., Surfrapatà pe cl. Irv. pe rv.

Isaccea col. Dorin Nicolae17. V. 5,34 g., 25 mm., Surfrapatà pe Nichifor

III, rv. pe rv.Isaccea col. Dorin Nicolae

18. 4,, 5,18 g., 23 x 28 mm.

vo Victor Spinei, Monede hizantine din spaliul est-carpatic, SCN, VIII, 1984, p. 77 84; unarticol recent semnat de Ernest Oberlander TArnoveanu §i Eugenia Popu§oi, Monede hizantine dincoleclia Muzeului Vasile Pill-van" din Bdrlad, Carpica" XXIII, 1992, P. 223 234, ne facecunoscut un lot masiv de 40 de piese despre care se spune cA provin din Moldova. Componentaacestuia, cu multe exemplare ce reprezintA unicate pe teritoriul Moldovei, ne determin5 sA fimcircumspecti in legAturA cu originea lor; numeroasele monede din a doua jumiltate a secolului al XI-lea i din secolele XII XIII ne sugereazA cA, in marea lor majoritate, piesele au fost gAsite sinDobroaea (vezi numerele de catalog 14 §i 28 care provin sigur din provincia dintre Dunilre §i Mare).

-01Gh. MAnucu Adame}teanu, Piitrunderea monedei hizantine de hronz, din secolul al Xl-lea,

pe teritoriul Olteniei manuscris.

- --

-

- -

--

--

--

-- -

- -

-

-

- -

- -

- -

-

-

-

www.dacoromanica.ro

17 Alcxios I Comnenul 361

Isaccca ICEM inv. 48 79519. 4, 5,16 g., 25 x 24 mm., SurfrapatA?

Isaccea ICEM inv. 48 07020. 4,, 5,10 g., 25 mm.

Nordul Dobrogei ICEM I I 81821. 4,, 4,94 g., 27 mm., Surfrapatii pe Nichifor

III, rv. pe rv.Isaccea IAB inv. 1767/483

22. 4,, 4,94 g., 24,5 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/181

23. 4,, 4,84 g., 26 mm.Isaccca IAB inv. 1767/47

24. 4/, 4,81 g., 24 mm.Isaccea IAB inv. 557/15

25. 4,, 4,77 g., 23,5 mm., SurfrapatA pe NichiforIII, rv. pe rv.Isaccea col. Dorin Nicolae

26. 4,, 4,67 g., 29 mm.Dinogetia LAB inv. 1760/53

27. 4/, 4,46 g., 26 x 24 mm., SurfrapatA peNichifor III-ay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 069

28. 1`, 4,43 g., 27 mm., Surfrapatä?Dinogetia IAB inv. 1193/174

29. 4,, 4,41 g., 22 mm.Isaccea MINAC inv. 13 814


31. ?, 4,16 g., 24 mm Surfrapatd pe NichiforIII ay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 114

32. 4,, 4,14 g., 23,8 mm., Surfrapatd?Päcuiul lui Soare lAB


34. 4,, 4,01 g., 24 mm., SurfrapatA pe NichiforIII rv. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 071

35. 4,, 3,81 g., 22,5 mm.Isaccea ICEM inv. 48 072

36. 4,, 3,72 g., 23 mm., Surfrapatà pe NichiforIII rv. pe rv.Isaccea IAB inv. 1767/336

37. 4,, 3,53 g., 20,4 x 22,4 mm., Surfrapatà?Isaccea MIAMB inv. 146 270

38. 4,, 3,51 g., 24 mm.Isaccea ICEM inv. 48 864


40. 4,, 3,10 g., 22 x 20 mm.Isaccea col. Emil Miscalcncu

41. 4/, 3,06 g., 26 x,24 mm., SurfrapatA pe cl.ay. pe rv.

Isaccea col. Dorin Nicolac

42. ?, 2,67 g., 22 x 23 mm., Surfrapatd peNichifor III rv. pe rv.Isaccea col. Gh. Zibileanu

43. 4,, 2,62 g., 22 x 24 mm., Surfrapatil?Isaccea ICEM inv. 49 465


45. 4,, 2,09 g., 21mm., SurfrapatA?Isaccea, col. Emil Miscalencu

Clasa K (1081-1092)Morrisson, C., II, P. 586, 605 anii 1081-1118DOW, III, 2, P. 702-704, anii c. 1085-1092

46. 4,, 10,03 g., 31,5 x 28,5 mm., SurfrapatA peclasa D ay. pe ay.Isaccea ICEM inv. 48 073

47. 4,, 8,74 g., 24 mm.Isaccea col. Dorin Nicolae

48 '1, 7,51 g., 24 mm.Dervent MINAC inv. 13 806

49. 4,, 7,25 g., 27 mm.Isaccea IAB inv. 1266/188

50. 4,, 7,04 g., 28 x 26 mm., SurfrapatA peNichifor HI rv. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 078

51. 4/, 6,89 g., 22 x 25 mm., Surfrapatd pe clasaI rv. pe rv.Isaccea col. Emil Miscalencu

52. 4,, 6,85 g., 28 mm., Surfrapatà pe clasa Jrv. pe rv.Isaccea IAB inv. 1767/334

53. 4,, 6,65 g., 27 mm., SurfrapatA pe clasa Jrv. pe rv.Isaccea MINAC inv. 7337

54. 4/, 6,63 g., 25 x 24 mm.Nufdru ICEM 50 001


56. 4,, 6,35 g., 27,5 mm., SurfrapatA pe clasa Jay. pe rv.Isaccea col. Dorin Nicolae

57. 4,, 6,33 g., 26,5 mm., Surfrapatà pe clasa Jrv. pe rv.Isaccea MINAC inv. 13 813


59. 4,, 6,20 g., 21x 15 mm., Surfrapatzi?NufAru ICEM inv. 50 002

60. 4,, 6,19 g., 24,5 x 22 mm., SurfrapatA peclasa J ay. pe ay.Isaccea col. Gcorgescu

I

www.dacoromanica.ro

362 Ghcorghc MAnucu-Adametcanu 18

61. 4/, 6,16 g., 24 mm.jud. Tulcca col. Viorcl Titov

62. 4,, 6,17 g., 29 mm., Surfrapatii pc clasa Jay. pc ay.Isaccea ICEM inv. 48 796

63. 4,, 6,15 g., 24,5 x 18,5 mm., Surfrapata peclasa J ay. pe ay.Isaccea col. RAdulescu

64. 41. 6,12 g., 24 X 17 MM., SurfrapatA pe clasaJ ay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 49 466

65. 4,, 6,11 g., 27,5 mm., Surfrapatà pe clasa Jrv. pe ay.Isaccea col. Dorin Nicolae

66. 4', 6,00 g., 26 mm., SurfrapatA pe clasa Jay. pe rv.Isaccea IAB inv. 1767/177

67. 4,, 5,97 g., 25 x 24 mm.Nuraru col. Scolii NufAru

68. 4,, 5,96 g., 29 mm., SurfrapatA pe clasa Jay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 797


70. 1`, 5,92 g., 24 mm., SurfrapatA?Isaccea IAB inv. 1767/486

71. 4,, 5,90 g., 28 x 21 mm., SurfrapatA?Isaccea col. Dorin Nicolae

72. 4,, 5,90 g., 25 mm.Isaccea col. RAdulescu

73. 4, , 5,88 g., 25 x 24 mm.Isaccea ICEM inv. 49 467

74. 4/, 5,86 g., 25 mm.PAcuiul lui Soare IAB

75. 4,, 5,81 g., 25 mm., SurfrapatA pe clasa Jay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 798

76. 4/, 5,74 g., 23 x 22 mm., SurfrapatA pe clasaJ ay. pe ay.Isaccea col. Emil Miscalencu

77. 1, 5,72 g., 23,5 mm., SurfrapatA pe clasa Jrv. pe rv.Isaccea col. Dorin Nicolae

78. 4,, 5,55 g., 24 mm., Surfrapatä pe clasa Jrv. pe rv.Isaccea IAB inv. 1266/190

79. 4, , 5,54 g., 22 x 17 mm.Isaccea col. Dorin Nicolae

80. '4', 5,35 g., 21 mm.Isaccea MINAC inv. 13 805

81. 4,, 5,34 g., 24 x 23 mm.Isaccea IAB inv. 1767/487

82. 'I`, 5,22 g., 24 x 20 mm., Surfrapatà pe clasaJ ay. pc rv.

lsaccca col. Dorin Nicolac83. 4, , 5,18 g., 22 mm.

Isaccea col. Dorin Nicolac84. 1, 5,17 g., 26 mm.

Isaccea IAB inv. 1266/18985. 'I`, 5,16 g., 22 x 23 mm.

Isaccea col. Emil Miscalencu86. 4,, 5,14 g., 22,5 mm.

Isaccea col. Dorin Nicolae87. 4, , 5,13 g., 21 x 24 mm.

Isaccea IAB inv. 1767/49588. 4, , 5,03 g., 23 mm., SurfrapatA pe clasa J

rv. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 074

89. 4,, 5,00 g., 27,5 mm., SurfrapatA pe clasa Jay. pe ay.Isaccea col. Dorin Nicolae

90. 4,, 5,00 g., 24 mm.Isaccea MINAC inv. 7197

91. 4,, 5,00 g., 23 mm.Isaccea col. particularA

92. 4,, 4,95 g., 21 x 20 mm.Isaccea ICEM inv. 49 468

93. 4,, 4,95 g., 26 mm., SurfrapatA pe clasa Jrv. pe rv.lsaccea MINAC inv. 13 812

94. 4,, 4,91 g., 20,5 mm.Isaccea col. RAdulescu

95. 4,, 4,80 g., 25,5 mm., Surfrapatà?Isaccea MINAC inv. 6765

96. 4,, 4,63 g., 23 x 20 mm., SurfrapatA pe clasaJ ay. pe rv.Isaccea ICEM 48 137

97. 4, , 4,59 g., 22 x 25 mm., Surfrapatd?Isaccea col. Emil Miscalencu

98. ? 4,57 g., 21,5 x 22,5 mm., SurfrapatA peclasa J ay. pe ay.Isaccea ICEM 49 469

99. 4,, 4,54 g., 24,5 mm., Surfrapatil pe clasa Jay. pe rv.Isaccea col. Zamfira


101. 4,, 4,33 g., 24 mm.Isaccea col. Gh. Zibileanu

102. 1/, 4,32 g., 24 x 26 mm.Isaccea col. Dorin Nicolae

103. 1/, 4,19 g., 24 mm.Isaccea col. Dorin Nicolae

104. 1/, 4,17 g., 20 mm.Isaccea IAB inv. 1767/485

105. 1/, 4,11 g., 22 x 15 mm., Surfrapatti peclasa J rv. Pe rv.Isaccea col. part.

--

-

- --

-- -- -- ---- -

--

-

--

- --

-

--- --

-

--

-

- --

- --

-

-

--

- -

-

www.dacoromanica.ro


106. 4/, 4,11 g., 22 mm., Surfrapatk?Isaccea lAB inv. 1767/490

107. 4/, 4,06 g., 19 x 24 mm.lsaccea MIAMB inv. 146 271

108. 4/, 4,00 g., 28 mm., Surfrapatä pe clasa Jay. pe ay.

Dinogetia IAB Inv. 1219/70109. 4/, 3,93 g., 27 x 24 mm., Surfrapatà pe

clasa J ay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 799

110. 4/, 3,77 g., 24 mm.Isaccea col. Dorin Nicolae


112. ? 3,75 g., 20 x 24,4 mm.Isaccea MIAMB inv. 146 272

113. 4', 3,70 g., 24 mm.Isaccea4/, 3,64

col. Dorin Nicolae114. g., 24 mm., Surfrapata pe clasa J

ay. pe ay.Isaccea IAB inv. 1767/488

115. 4/, 3,51 g., 23 x 26 mm., Surfrapatà peclasa J ay. pe rv.Isaccea ICEM inv. 48 865

116. 4,, 3,51 g., 24,5 mm.Isaccea col. Dorin Nicol=

117. 4,, 3,42 g., 25 x 23 mm.Isaccea MINAC inv. 13 992

118. 4,, 3,46 g., 27 x 26 mm., Surfrapata?PAcuiul lui Soare IAB

119. 4,, 3,30 g., 23 x 25 mm.Isaccea col. part..

120. 4,, 3,28 g., 20,6 x 22 mm.Isaccea MIAMB inv. 146 273

121. 4/, 3,23 g., 19 x 13 mm.Isaccea ICEM inv. 49 470

122. 4', 2,78 g., fragmentark Surfrapatà?Isaccea ICEM inv. 48 075

123. 4,, 2,61 g., 24,5 mm.Isaccea ICEM inv. 48 076

124. 4/, 2,55 g., 25 x 20 mm.Isaccea ICEM inv. 48 077

125. 4,, 2,10 g., 22 x 23 mm., Surfrapatd?Isaccea ICEM inv. 49 471

126. 4,, 1,97 g., fragmentaraIsaccea col. Emil Miscalencu

127. ?, 1,70 g., 24 x 27 mm., Surfrapatg?Isaccea MIAMB inv. 146 274

128. ?, 1,36 g., 22 x 24 mm., Surfrapatg peclasa J ay. pe rv.Isaccea col. Emil Miscalencu

ThessalonicaHendy, Coinage, P. 75, pl. 3/1 Tip A

Morrison, II, p. 682 pl. XCIV Tip 1

129. 4', 5,92 g., 25 x 24 mmIsaccca col. part.

Emisiuni port-reforma (1092 I I 18)BILLON, ASPRON TRACHYConstananopol

Emisiunea I (1092-1093)Hendy, Coinage, P. 85, pl. 6/10, I 1,

emisiunea I, and 1092/1093 Mon isson, II,p. 678, Tip I, anul 1092

130. 4/, 4,78 g., 28 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/427

131. 1', 3,97 g., 27 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/203

132. 4,, 3,45 g., 28 mmIsaccea col. particulafa

133. 4,, 3,10 g., 27 mm.Dinogetia IAB inv. 1232/169

134. 4,, 3,20 g., 25 mm.Isaccea col. part .

135. 4', 2,08 g., 24 x 25,5 mm.Isaccea col. Gh. Zibileanu

Emisiunea (1093 1094 ?)Hendy, Coinage, p. 86, pl. 7/2-4,emisiunea IIIMorrison, II, P. 678-679, Tip 3

136. 4,, 4,00 g., 29,5 mm.Dobrogea passim --MINAC inv. 21 724

137. 4', 3,76 g., 27,5 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/572

138..4,, 3,76 g., 27 mm.Isaccea col. Liceu

139. 4/, 3,69 g., 25 mm.Isaccea IAB Inv. 1767/343

140. 4', 3,48 g., 31 mm.Nuraru IAB inv. 1299/46

141. 4/, 3,44 g , 27 mm.Isaccea ICEM inv. 48 831

142. 4/, 3,46 g., 26,9 x 28 mm.Isaccea col. part

143. 4/, 3,43 g., 24 mm.Dinogetia :AB inv. 1089150

144. 4,, 3,18 g , 26 mm.Nufäru IAB inv 1299/43

145. 4, 3,17 g , 27 rnrn.I saccca I A B inv 1378

-

-

- -

-

- --

-

- -

-- -

-

-

-

--

-

-

-

-

- -

-

HI -

-

-

-

- -

-

-

-

www.dacoromanica.ro

364 Ghcorghe Kinucu-Adamelteanti 20

146. 4,, 3,11 g., 30 mm.Dinogetia IAB

147. 4,, 2,97 g., 24 mm., fragmentardIsaccea IAB inv. 557/199

148. 4', 2,96 g., 26 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/311

149. 4', 2,95 g., 28 x 30 mm.Isaccea col. Mfindru C.


151. 4,, 2.81 g., 26 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/544

152. 4', 2,76 g., 26 mm.Dinogetia IAB inv. 744


154. 4,, 2,60 g., 29 x 27 mm.Dinogetia ICEM inv. 47 208


156. 4,, 2,28 g., 27,5 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/557

157. 4,, 1,86 g., 18,5 mm., fragmentaraDinogetia IAB inv. 1193/499

Emisiunea IV (1094-1095)Hendy, Coinage, p. 86, pl. 7/5-6,emisiunea IVMorrison, II, p. 679, Tip 4

158. 4,, 4,72 g., 28 x 23 mm.Nufaru ICEM inv. 48 610

159. 4,, 4,53 g., 27,5 mm.Dinogetia LAB inv. 1193/200

160. 4,, 4,50 g., 27 x 25 mm.Nordul Dobrogei ICEM inv. 10 952

.161. 4,, 4,42 g., 28 mm.Dinogetia IAB ins. 1193/137

162. 4,, 4,34 g., 28 x 25 mm.lsaccea ICEM inv. 49 472



165. 4,, 4,18 g., 28 x 24 mm.Isaccea col. part.


167. 4,, 4,12 g., 25,5 x 27 mm.Isaccea ICEM inv. 49 305

168. 4,, 4,10 g., 29 mm.Nufäru IAB inv. 1299/44

169. 4,, 4,09 g., 27 mm.

lsaccca 1AB inv. 1767/38170. 4,, 4,03 g., 27 mm.

Dinogetia IAB inv. 1193/199171. 4,, 4,00 g., 28 mm.

Dinogetia IAB inv. 1193/312172. 4,, 3,99 g., 28 x 26 mm.

Isaccea col. Emil Miscalencu173. 4,, 3,95 g., 28 mm.

Isaccca col. Gh. Zibileanu174. 4,, 3,94g., 28,5 mm.

Dinogetia 1AB inv. 1089/49175. 4,, 3,93 g., 27 mm.



Tulcea IAB inv. 477/140178. 4', 3,85 g., 27 mm., ruptil

Isaccea ICEM inv. 48 359179. 4,, 3,81 g., 27 x 29 mm.

lsaccea col. Gh. Zamfira180. 4,, 3,80 g., 29 x 25 mm.

Nordul Dobrogei ICEM inv. 11 841181. 4,, 3,77 g., 27 x 30 mm.

Isaccea ICEM inv. 49 228182. 4,, 3,74 g., 24,4 x 28,6 mm.

Isaccea col. part.183. 4,, 3,73 g., 28 mm., ruptä


Isaccea IAB inv. 557/100185. 4,, 3,67 g., 26 mm.

Isaccea col Georgescu186. 4,, 3,60 g., 29 mm.

Dinogetia IAB inv. 1193/249187. 4,, 3,60 g., 27,5 mm.

Dinogetia LAB inv. 1193/426188. 4,, 3,59 g., 27 mm.

Dinogetia IAB inv. 1219/66189. 4,, 3,52 g., 30,5 mm.







Isaccea 1AB inv. 557/97196. 4,, 3,35 g., 28,5 mm.

-

---

- -- -

- ---

- -- -

--

- -- -

-

-

-

-

- -

-

- -- -

-

-

--

--

- --

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro

21 Alexios 1 Comnenul 365

Dinogctia IAB inv. 1168/26197. 4,, 3,35 g., 27 mm.

Dinogetia IAB inv. 1232/161198. 4,, 3,28 g., 25 x 27,5 mm.


Tulcea IAB inv. 477/13921/0. 4,, 3,18 g., 28 mm.


Nufäru IAB inv. 1299/43202. 4,, 3,13 g., 27 mm.

Dinogetia IAB203. 4,, 3,12 g., 29 mm.

Isaccea IAB inv. 557/17204. 4,, 3,10 g., 28 mm., ruptä


Isaccca col. Mândru206. 4/, 3,10 g., 25 mm.

Isaccea col. part.207. 4,, 3,09 g., 28 mm.

Isaccea IAB inv. 1767/345208 4,, 3,00 g., 26 mm., rupt2

Isaccea col. part.209. 4,, 2.99 g., 29 x 23 mm.


Isaccea ICEM inv 48 439211. 4,, 2,90 g., 27,5 mm.

Dinogetia IAB inv. 1193/558212. 4,, 2.90 g.. 27 mm.

Luncavita MIG inv. 11 022213. 4,, 2,89 g., 28 mm.

Rachelu ICEM inv. 39 597214. 4,, 2,84 g., 27 mm.

Dinogetia IAB inv. 1193/530215. 4,, 2,82 g., 23 x 22 mm., cu marginile

rupteIsaccea ICEM inv. 48 804




219. 4,, 2,70 g., 26 x 29,5 mm.Isaccea col. part.


221. 4,, 2,64 g., 28 mm.

Isaccea 1AB inv 557/98222. 4', 2,62 g., 29 x 25 mm.

Isaccea col. Paula Dorascu993. 4,, 2,61 g., 27 mm.

Isaccea ICEM inv. 48 832224. 4,, 2,60 g., 27 x 22 mm., margini rupte

Isaccea ICEM inv. 49 474225 4,, 2,59 g., 23 x 29 mm.

Isaccea ICEM inv. 49 475226. 4,, 2,57 g.. 25 mm.

Isaccea ICEM inv. 48 804227. 4', 2,52 g., 28 mm., niptd

Pricuiul lui Soare IAB inv. 1426/499228. 4,, 2,46 g., 28,5 mm.

Dinogetia 1AB inv. 1193/415229. 4,, 2,45 g., 27 mm.

Isaccea col. Dorin Nicolae230. 4,, 2,42 g., 26 mm.





Isaccea col. Georgescu235. 4,, 2,18 g., 23 mm., fragmentard

Isaccea ICEM inv. 49 477236. 4,, 1,92 g., fragment

Isaccea ICEM inv. 49 478237. 4,, 1,88 g., 25 mm., fragment

Isaccea col. part..238 4,, 1,52 g., 27 mm., fragment

Dinogetia IAB239. 4,, 1,48 g., 23 mm., fragment

Isaccea ICEM inv. 48 866240. 4,, 1,31 g., 23 mm., fragment

Isaccea col. part..241. 4,, 1,02 g., 25 mm., fragment, auritä

Isaccea 1AB inv. ;767/186

Phillippopolis? Adrianopol? (1092-1118)Hendy, Coinage, p. 87, pl. 7/8-9,Phillippopolis?Morrison, II, p. 687, Adrianopol?

242. 4,, 4,12 g., 27 x 25 mm.Isaccea col. Liceu

243. 4,, 3,95 g., 26 mm.Isaccea col part.

www.dacoromanica.ro

366 Gheorghe M An ucu-Adainqteanu ")2

244. 4, , 3,85 g , 23 x 27 mm.lsaccca col. Vioric5 D.

245. 4, , 3,79 g., 25 mm.Isaccca col. part.

246. 4, , 3,77 g., 27 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/38


248. 4, , 3,48 g., 26 mm.Isaccea ICEM inv. 48 805

249. 4, , 3,18 g., 23 mm.NufAru IAB inv. 1299/49

250. 4, , 3,13 g., 28 mm.DMogetia IAB inv. 1193/582


252. 4, , 3,02 g., 22 x 25 mm.Isaccea col. part.


254. 4' , 2,81 g., 26 x 24 mm.Isaccea col. part.

255. , 2,70 g., 28 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/173

256. 4, , 2,69 g., 24,5 x 28 mm.Isaccea col. part.


258. 4, , 2,32 g., 26 mm.Dinogetia IAB inv.

259. 4, , 2,16 g., 26 x 25 mm.Isaccea. Col. Miscaiencu E.

Thessalonica (1092-1118)Hendy, Coinage, p. 86, pl. 7/7Morrison, II, p. 684

260. 4, , 3,97 g., 28 x 27 mm.Dinogetia IAB inv. 1193/203

261. 4, , 2,92 g., 26 x 25 mm.Dobrogea. Col. I. Donoiu, Bucure§ti.

262 4,, 3,41 g., 26 mm.Isaccea ICEM inv. 10 601

TETARTERONConstantinopol (1092-1118)

Tip A

Hendy, Coinage, p. 87, pl. 7/10-11 Tip AMorrison, II, p. 679 Tip 1

263. 4, ? g., 19 x 14 mm.Isaccea ICEM inv. 40 450

Tip B

Hendy, Coinage, p. 87, pl. 8/1-2 Tip BMorrison, 11, p. 679 Tip 2

264. 4, , 3,92 g., 17 x 18 mm.Isaccea col. part.

Tip C

Hendy, Coinage, p. 87-88, pl. 8/3-4 Tip

Morrison, 11, p. 680 Tip 3

265. 4,, 1,82 g., 23 mm.Nufaru IAB inv. 1299/50

Thessalonica (1092-1118)Emisiunea I-aHendy, Coinage, p. 88, pl. 8/7-8emisiunea IMorrison, H, p. 684 Tip 1

266. 4, , 3,66 g., 19 mm.Pàcuiul lui Soare IAB

267. 4, , 3,32 g., 21 mm., SurfrapatA pe clasa Jay. pe ay.Dinogetia IAB inv. 1193/19

268. 4, , 3,22 g., 19/20 mm.Nuraru col. part.


270. 4' , 3,08 g., 21 mm.Isaccea col. Dorin Nicolae


272. 4, , 2,63 g., 19 mm.PAcuiul lui Soare IAB

273. 'IN, 2,61 g., 18 x 22 mm.Isaccea col. Emil Miscalencu



276. 4,, 2,50 g., 15,5 x 17 mm.Isaccea col. part.

277. 4,, 2,50 g., 15 x 18 mm.Nuraru col. part.


-

-

-

-

- --

-

-

-

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


279. 4,, 2,39 g., 18 mm .

Isaccca col. Emil Miscalencu280. 4', 2,38 g., 18 x 17 mm.

Isaccea col. Dan Georgescu281. 4,, 2,37 g., 20 x 21 mm.

lsaccca col. part.282. 4,, 2,18 g., 16 x 18 mm.

1saccea ICEM inv. 42 523283. sl, 2,14 g., 18 x 20 mm.

Isaccea ICEM inv. 48 358284. Is, 2,11 g., 15,3 x 19,4 mm.

Isaccea - col Gh. Zibileanu285. 4,, 1,97 g., 20 x 24 mm., Surfrapatä?

Isaccea - ICEM - inv. 49 480286. 4', 1,95 g., 21 mm.

Nufaru - IAB - inv. 1299/37287. 4,, 1,74 g., 20 mm.

Isaccea - ICEM - inv. 49 481288. 4,, 1,65 g., 26 mm.

Isaccea ICEM inv. 49 482289. 4,, 0,97 g., 11 x 14 mm., fragment

Nufaru ICEM inv. 50 047290. 4,, ? g., 18 mm.

Tulcea ICEM - inv. 41 724

Emisiunea a 3-aHendy, Coinage, p. 88, pl. 8/10-12 -emisiunea 3

Morrison, II, p 685 Tip 3

291. 4,, 3,49 g., 20 mm.Nufäru - IAB Inv 1299/48

292. 'I`, 3,22 g., 18 x 17 mm.Isaccea col. part.

293. 4,, 3,16 g., 15,5 x 18,5 mm.Isaccea ICEM - inv. 49 483

294. ?, 3,12 g., 17 x 18 mm.Isaccea - col. part.

295. 4,, 2,88 g., 19 x 18 mm.Isaccea - col. part.


Tip D

Hendy, Coinage, p. 89, pl. 8/13-15 - Tip DMorrison, II p. 686 - Tip 4

297. 4,, 1,36 g., 16 mm.Nuraru - col. part.

Tip E

Hendy, Coinage, p. 89, pl. 8/16 - Tip EMorrison, II, p. 686 Tip 5

298. 4,, 1,96 g., 22 x 15 mm.Isaccea - ICEM - inv. 48 608

LISTA PRESCURTARILOR

Hendy, Coinage = Michael F. Hendy, Coinage and Money in the Byzantine Empire 1081-1261,Dumbarton Oaks, 1969.

Morrison, H = Cecile Morrison, Catalogue des monnaies byzantines de la Bibliothe,que Nationale,Paris, 1970, tome H.

IAB = Institutul de Arheologie Vasile Parvan", Bucure§ti - Cabinetul numismatic.ICEM = Institutul de CercetAri Eco-Muzeale, Tulcea.MIAMB = Muzeul de Istorie §i Arta al Municipiului Bucure§ti.MIG = Muzeul de IstorieMINAC = Muzeul de Istorie NationalA §i Arheologie, Constanta.

0 parte din piesele din catalog au fost mentionate sau publicate gre§it:

Ernest Oberlander Tarnoveanu, Unele aspecte ale circulaiiei monetare din zona gurilor Dundrii insecolul al XII-lea, in CercetAri Numismatice", III, Muzeul National de Istorie, Bucure§ti, 1980-mentioneazA urmAtoarele numere din catalog: 138, 139, 145, 168, 185, 201, 234, 242, 249, 260 §i262; sunt publicate gre§it numerele 144 (atribuit lui Alexios I, CP emisiunea IV) §i 247 (atribuit luiJoan II, CP emisiunea II).

Bucur Mitrea, Cmnica descoperirilor monetare, SCIV, 1966, 2, catalog 56 mentioneazil 9 (?) ex deAlexios I Comneiml (1081-1118) la noi nr. de catalog pentru cele emise dupri reforma 140,

144, 168, 201, 249, 260, 265, 285, 291.

Galati.

Ia

-

- -

-

-

-

--

www.dacoromanica.ro

368 Ghcorghe Milnucu-Adamc§teanu 24

SOME ASPECTS CONCERNING THE POLICY OF EMPERORALEXIOS I COMNEN IN THE AREA OF THE LOWER DANUBEIN THE LIGHT OF RECENT SPHRAGISTIC AND NUMISMATIC

DISCOVERIES

Abstract

The beginnings of the reign of Alexios I Comnen is marked by numerousclashes with powerful political and military opponents. In the area of the LowerDanube as early as 1086 the Petcheneg and Cuman raids increase in numberand in geographical impact. Victory would be obtained by the Byzantines over thePetcheneg's at Lebournion (April 1091), while the Cumans would be repulsedduring the Byzantine campaigns of 1094-1095. Data are exclusively based onAnna Comnena's testimony and they only give us a global image of the history ofthe area of the Lower Danube during the last decades of the 16th century. Anarchaeological, numismatic and sphragistic analysis would therefore create thepremiss for a thoroughinsight into various aspects of regional history.

Seals, discovered and published in an ever increasing number, bear out andcomplete the information provided by Alexiada. Most discoveries were made in anof present Bulgaria having concentrated in the past most of the military operations.Two imperial seals were identified in Dobrudja (namely at PAcuiul lui Soare and atSpantov on the left bank of the Danube), together with another one whichbelonged to the brother of Alexios I Comnen, Adrian, who in the spring of 1087had been appointed commander of the Byzantine army.

The only known Stratege of the Paristrian theme in the time of Alexios Iwho happens to be mentioned in Alexiada May 1091 was Leon Nikerites, alsoattested by tho seals discovered at Isaccea and at Pkuiul lui Soare. In olderbibliography credit was given to the assumption that Leon Nikerites had succededto Dmitry Katakalon "protoproedru" and duke; an analysis of the offices theformer held entitles us to believe that Leon Nikerides had actually been strategeof the theme some time earlier, possibly around the year 1070, when the positionof "protoproedru" is attested for the very first time.

The sphragistic discoveries from Dobrudja with a few exceptions (GregoryMaurokatakalon's reals) are rather inconsistent in number and importance aswell as in provenance (only two centres from the area of the Danube Isaccea,Päcuiul lui Soare and Nufaru and one from the area of the Black SeaCons tanta).

The numismatic discoveries provide far more relevant evidence as theycover a larger area and number as many as one thousand samples.

As concerns emissions preceding the reform, apart from an isolated coindiscovered at Isaccea, the gold coins the nomisma and the tetarteron as well asthe silver ones are absent in Dobrudja.

The basic nominal is the small copper coin the follis anonymous class Jand K coins emitted in the workshop of Constantinople; the two class L coins

www.dacoromanica.ro

25 Memo% I Comnenul 369

found at Pilcuiul lui Soare also belong to the (lass K. By way of exception we maymcntion a follis discovered at Nufaru and emitted by the workshop of Trapezunt.

Discoveries in the nor them parts of Dobrudja (105 samplis 2.40 perunt)set along those made in the southern parts of the province (14 samples 0.85perunt) bear out that class f emissions are scarce in the south, a situationdetermined by the fact that the Petchenegs had been more actively present in thearea, which led to a desertion of the settlement of FlAr§ova and to massivedestructions at Pdcuiul lui Soare. In the north, the only affected settlement hadbeen that of Dinogetia Garvgn, where desertion is attested.

An analysis of class K discoveries as well as of hoards which end up withthese coins Nufaru, Plopeni and Limanu speaks for the uncertainty reigning inDobrudja as a result of repeated Petcheneg and Cuman raids.

As for emissions which followed the reform we can make record of thecontinuity of the centres along the Danube Nufaru, Tulcea, Isaccea, Dinogetia,/Akin, Troesmis; coins dug ont in this area are mostly stamena constan-tinopolitane the 3rd (38 samples 13.7 perunt) and 4th (129 samples 46.73perunt) emissions; while the first emission is only represented by a few samplesand the second is virtually absent. They sum up 167 stamena and 60.50 peruntfrom the 276 coins emitted after the reform which were dug ont in Dobrudja. Theworkshops of Thessalonic and Phillippopolis Adrianople (2) are less represented.Quik surprising is the large number of tetartera 68 samples coined at Thessalonicand at Constantinople 61 of which were emitted in Thessalonic (most of thembelong to the first emission 43 samples).

Things are different in the south of Dobrudja where only two isolated coinsare known bogether with four other dug ont at Pácuiul lui Soare (one stamenonand three tetartera). The presence of a stamenon emitted in Constantinople (the 4themission) points to a suift succeeding of reformed emissions in this settlement, abefore 1094, when the settlement would be devastated by the Cumans.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPE, LUPTA ANTIOTOMANA I VENETIA.CATEVA CONSIDERATII

EUGEN DENIZE

Lupta antiotomanA a românilor §i importanta ei in secolul al XV-lea suntbinecunocute in istoriografie. PersonalitAti ca Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe§ §i

tefan cel Mare au ilustrat-o din p1M. De aceea in studiul de fatA ne propunem sAfacem doar cdteva consideratii, care credem cA aduc elemente de noutate, asupramomentului in care s-a declamat cu adevarat ruptura dintre Vlad Tepe§ §i PoartA,asupra atitudinii Venetiei fatA de evenimentele de la Dunarea de Jos din perspecti-va intereselor sale in Ungaria in momentul in care ea insMi se pregAtea de o con-fruntare majorA cu turcii. Bineinteles, considerapile noastre sunt grevate dedocumentapa fragmentarA avutà la dispozipe, dar credem cä acest lucru nuafecteazA, de o manierA importantA, concluziile la care am ajuns.

In ceea ce-1 prive§te pe Vlad Tepe§, fie cA a preluat domnia intre 15 aprilie §i3 MIMI, fie cA a preluat-o in iulie-august2 sau la sfar§itul lui august 14563, faptsigur este cA a facut acest lucru cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, intr-unmoment de maximA incle§tare intre armatele eroului transilvänean §i cele ale luiMehmet al 11-lea, cuceritorul Constantinopolului, care acum se pregAtea sA cuce-reascA §i Belgradul, cheia Ungariei §i a Europei Centrale. Urandu-se deci petronul Tarii Romane§ti intr-un astfel de moment el era exponentul §i continuatorulliniei politice antiotomane preconizate de Iancu, ma cum rezultA din actul dat la 6septembrie 1456, din Targovi§te4, prin care se oferA sA ajute cu toate puterileUngaria impotriva turcilor, din scrisoarea trimisA bra§ovenilor, din acelmi loc, la10 septembrie5, precum §i din ajutorul pe care-1 va acorda lui tefan ce Marepentru a prelua tronul Moldovei in primAvara anului urmAtor6.

loan Bogdan, Vlad Tepef ci narafiunile germane fi rusevi asupra lui, Bucure§ti, 1896, p. 11;Stefan Andreescu, Vlad Tepef (Dracula) Intre legendii j adevdr istoric, Bucure§ti, 1976, p. 59;Manole Neagoe, Vlad Tepef, figura' eroicd a poporului roma, Bucure§ti, 1977, p. 21-22.

2 Nicolae Stoicescu, Vlad Tepei, Bucure§ti, 1976, p. 33-37; Radu Stefan Ciobanu, Pe urmelelui Vlad Tepef, Bucure§ti, 1979, p. 95.

3 Istoria Romdniei, vol. II, Bucure§ti, 1962, p. 465-466.4 Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 45, doc. LXXIX.5 Ibidem, p. 45-46, doc. LXXX.6 Olgierd Górka, Cronica epocei lui ,Flefan cel Mare. 1457 1499, Bucure0, 1937, p. 110;

Cronicile slavo-romeme din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, editie revilzutA completata deP.P. Panaitescu, Bucure§ti, 1959, p. 28, 49, 61 §i 178; Grigore Ureche, Letopiseptl Tani Moldovet,edicie P.P. Panaitescu, ed. a II-a, Bucure§ti, 1958, p. 90.

Revista istoricir, torn VI, nr. 3-4, p. 371-387

Ii

www.dacoromanica.ro

372 Eugen Demie

In ciuda acestor intentii §i fapte, datorita mortii premature a lui lancu deHunedoara, care a schimbat in masura importanta situatia politica, Vlad Tepe§ afost obligat sa-§i plateasca regulat tributul fata de Poarta , pada in 1459, and aincetat sä mai faca acest lucru invocand sultanului starea conflictualp in care scafla cu sa§ii din sudul Transilvaniei §i cu regele maghiar Matia Corvin .

Aici credem ca este locul sa discutarn trei aspecte importante ale momentuluirupturii adevarate dintre Vlad Tepe§ §i Poarta otomana. Bineinteles ca Vlad Tepe§era hotarat, chiar de la urcarea pe tronul tärii, a§a cum am al-Mat mai sus, sa clued opolitica antiotomana, de aparare a independentei §i integritätii statale, dar aceastapolitica nu putea fi dusä in orice conditii §i cu orice riscuri. Vlad Tepe§, ca bun ompolitic §i remarcabil comandant militar, i§i dadea seama ca a declan§a luptaimpotriva colosului otoman insemna sa a§tepte clipa cea mai favorabild, atuncicand domnia sa ar fi fost consolidata pe plan intern, iar pe plan extern ar Ii pututspera in ajutoare venite de la alte tan interesate in lupta antiotomana. Dar savedem care sunt cele trei aspecte ale acestei probleme.

In primul rand este vorba de o presupusa expeditie a vizirului Mahmud Pa§aimpotriva Tarii Romane§ti, pe care cloud izvoareoitaliene o plaseaza in 1458 , darde fapt la mijloc este o eroare de cronologie' , ceea ce exclude ipoteza uneiciocniri intre Vlad Tepe§ §i otomani anterioara iernii din 1461-1462.

In al doilea rand, incetarea platii tributului de 10 000 de ducati anual, in 1459, nua avut, dupa opinia noastra, semnificatia unei rupturi imediate §i iremediabile cuPoarta, a§a cum se considera intr-o serie de lucrari aparute in ultima vreme". Dnalucrurile ar fi stat astfel, daca Vlad Tepe§ ar fi rupt deschis rela4iile cu Poarta,

7 A se vedea in acest sens afirmatiile lui Critobul din Imbros, Din domnia lui Mahomed alII-lea. Anii 1451-1467, editie Vasile Grecu, Bucure§ti, 1963, p. 290; Laonic Chalcocondil, Expuneriistorice, in romane§te de Vasile Grecu, Bucure§ti, 1958, p. 283; Tursun-bei, Tarih-i Ebu-1 Feth-iSultan Mehmed-han (Istoria sultanului Mehmed-han, parintele cuceritor), in Cronici turcepi privindId rile romdne. Ertrase, vol. I, Sec. XV-mtjlocul sec. XVII, ed. Mihail Guboglu §i Mustafa Mehmet,Bucure§ti, 1966 p. 67-68; Semseddin Ahmed bin Suleiman Kemal-pa§a-zade, Tevarih-i al-i Osman(Istoriile dinastiei otomane), in ibidem, p. 198; relatarea lui Constantin Mihailovici din Ostrovita inCälätori straini despre (drile romeme, vol. I, Bucure§ti, 1968, p. 126.

Atitudinea de ostilitate a lui Matia Corvin fata de Vlad Tepe§ este confirmatà de ordinul pecare 1-a dat din Buda, la 10 aprilie 1459, prin care interzicea bra§ovenilor sa mai vandà arme in TaraRomâneascd (Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 52, doc. XC).

9Este vorba de o istorie anonimd a otomanilor rand la 1500, La progenia della cassa de'Octomani,

apud. N. lorga, Ade i fragmente cu privire Ia istoria romemilor, vol. III, Bucure§ti, 1897, p. 13 §i delucrarea lui Donado da La77e, Historia turchesca (1300-1514), ed. I. Ursu, Bucure§ti, 1909, p. 24-25 careindicA anul 1458 pent:tit expeditia lui Mahmud Pa§a impotriva lui Vald Tepe§, informatie consideratilveridic5 de N. lorga in Istoria Romanilor, vol. IV, Bucure§ti, 1937, p. 130-131.

I° Eroarea de cronologie a celor douà izvoare italiene, care plaseaza' evenimente de la inceputulcampaniei din 1462 cu patru ani mai devreme, este demonstrath cu argumente solide de St. Andreescu,op. cit., p. 91 92 §i idem, Reizboiul cu turcii din 1462, in Revista de istorie", tom 29, nr. 11, 1976, p.1673 1674. A se vedea §i Const. A. Stoide, Luptele lui Vlad Tepq cu lurch (1461-1462), in , AnuarulInstitutului de istorie §i arheologie A. D. Xenopol", XV, 1978, p. 16-17. Noi impiirtim aceastà prirere.

I Istorta Romdniei, II, p. 470; N. Stoicescu, op. cit., p. 86; idem, La victoire de Vladl'Empaleur sur les Turcs (1462), in Revus Roumaine d'Histoire", tome XV, nr. 3, 1976, p. 377;St. Andreescu, Vlad Tepe, p. 99; Cnstantin Rezachevici, Vlad Tepq cronologte hibliografie, inRevista de istorie", tom 29, nr. 11, 1976, p. 1748; R. St. Ciobanu, op. cit., p. 170 171 Emil Stoian.Vlad Tepe. Mit p realitate islorica, Bucure§ti, 1989, p. 79.

°

www.dacoromanica.ro

3 VI id Tepc; 373

probabil ca sulatnul Mehmet al II-lea, care dorea sä-§i insemne fiecare an dcdomnie cu cate o nouA cucerire, nu ar fi ezitat sà atace Tara Romäneascä. Ce afiicut el panA in 1462? In 1459, deci anul in care Tepe§ incetealà plata tributu4.Mehmet al II-lea cucere§te Semendria §i tot ceea ce mai famäsese din statul sArb ,

in 1460 flesAvdr§e§te cucerirea Moreei", iar in 1461 cucere§te Sinope §iTrapezunt , ultimele rAmd§ite ale Imperiului Bizantin. DupA pArerea noastrA,sultanul §i dregAtorii Portii nu au interpretat neplata tributului ca un act deostilitate §i nici Vlad Tepe§ nu avea vreun interes sA provoace deliberat pe turciintr-un moment in care se afla in conflict deschis cu sa§ii din sudul Transilvaniei §icu regele Ungariei, Matia Corvin15, care sprijineau pretendenti la domnie §igrupAri boiere§ti ostile. Prin acest conflict, determinat §i de importante aspecteeconomice, Vlad Tepe§ urmArea realizarea a douA obicetive absolut necesarepentru a putea lupta cu succes impotriva Portii: consolidarea internA a statului §i ainstitutiei domniei §i afirmarea pozitiei independente, de facto, a Tani Romane§tiin fata pretentiilor de suzeranitate ale regalitatii maghiare. Ambele obiective aufost realizate prin tratatul incheiat cu Bra§ovul in jurul datei de 1 octombrie146016.

in al treilea rand, dupA opinia noastrA, turcii incep sA arate neincredere §iostilitate fatA de Vlad Tepe§ abia in 1461, in timpul sau imediat dupA incheiereaexpeditiei impotriva Trapezuntului, §i in aceastA situatie, nemaiavand de ales,domnitorul se hotarA§te sä treacA deschis la actiune impotriva lor in iarna dintre 1461§i 1462". El se considera destul de consolidat pe plan intern, Ii dAdea seama cA oconfruntare cu Poarta devenise inevitabilA, mai ales dupA incercarea nereu§ita de

12 Franz Babinger, Mahomet 11 le Conquérant et son temps 1432-1481. La grande peur dumonde au tournant de l'histoire, Paris, 1954, p. 199-201.

13 Ibidem, p. 210-215.141bidem, p. 228-238.15 Pentru acest conflict a se vedea Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 50-51, doc. LXXXIX;

I. Bogdan, Documente privitoare la relaliile Teirii Romeinevi cu Brapvul cu Tara Ungureasal in sec.XV-XV1, vol. I, Bucure§ti, 1905, p. 101-102 §i 103; C.C. Giurescu, Istoria Romilnilor, vol. II, 1, ed. a III-a,Bucuresti, 1940, p. 43-49; lstoria Romelniei, II, p. 468-469; N. Stoicescu, Vlad Tepq, p. 70 73; SLAndreescu, Vlad p. 66-77; R. St. Ciobanu, op. cit., p. 150-159; E. Stoian, op. cit., p. 60-70. Tursunbei aratA cA Vlad Tepe§ ...increzandu-se in inalta Poarta, i-a bintit pe unguri, omorcand pe multi dintre ei..."(op. cit. ed. cit., p. 68), iar Chalcocondil afirmä si el urmAtoarele: peoni (unguri n.n.), nu putini,despre care credea CA au vreun amestec in treburile publice, necmtand nici pe unul din ace§tia, i-a ucis innumar foarte mare" (op. cit., ed. cit., p. 283). De fapt incursiunile lui Vlad Tepe§ in Transilvania au fostIndreptate impotriva tuturor celor care unelteau contra sa, boieri ostili sau pretendenti la domme, IncAlcand,implicit, aspiratiile de independenta ale tarii (Pavel Binder, Itinerarul transilveinean al lui Vlad Tepe, inRevista de istorie", tom 27, nr. 10, 1974, p. 1537-1542).

16 Gustav Giindisch, Vlad Tepel und die sachsischen Selbstverwaliungsgebiete Siebenbiirgens,In Revue Roumanie d'Histoire", tome VIII, nr. 6, 1969, p. 992.

17 PArerea cà Vald Tepe§ trece deschis la actiune impotriva turcilor in 1461 a fost exprimatA deN. lorga: Numai in 1461 el isi schimbA purtarea; se Intoarce la politica traditionald care fusese si atatAlui sAu" (Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. a III-a, VAlenii de Munte, 1931, p. 163) sireluatà de Sergiu losipescu, Conjunctura ci condifionarea internalionalci politico-militarei a celei dea doua domnii a ltd Vlad Tepel (1456-1462), in Studii materiale de muzeografle §i istoriemilitarA nr 11 / 1978, Bucuresti, 1978, p. 179-180. Noi suntem de acord cu aceastii Orem si vomincerca sA o sprijimm cu toate argumentele ce ne stau la dispozitie.

si

www.dacoromanica.ro

374 Eugcn Dcnizc 4

capturare a sa de la Giurgiu, §i conta §i pe tin eventual sprijin extern care putea venifie de la inamicii orientali ai Imperiului otoman, fie de la Matia Corvin, fie de laVenetia, deoarece momentul forindrii unei coa1iii antiotomane care sil-i includd pe totiace§tia parea foarte apropiat. De altfel cronicarul contemporan Laonic ChalcocondilaratA cd Tem nu a declan§at lupta antiotomand decat atunci cand i s-a pdrut CA situatiaalder' este sigurd §i acest lucru s-a Intamplat dupA campania sultanului ImpotrivaTrapezuntului, in iarna dintre 1461 §i 1462' . Dar sd vedem care au fost elementelecare au dus la aceastd rupturd §i la marea confruntare din 1462.

In a doua jumdtate a anului 1460 Vlad Tepe§ a restabilit legaturile de bundvecinAtate cu sa§ii din sudul Transilvaniei, a§a cum am ardtat mai sus, §i a incheiatun tratat secret cu Matia Corvin'9, care prevedea, printre altele, §i cdsgtoria sa cuo rudd a acestuia20. Bineinteles CA toate aceste fapte au provocat nemultumireaPortii, pentru care neplata In continuare a tributului incepea sA fie consideratd caun semn de nesupunere. Marea majoritate a izvoarelor narative concordA in aafirma cd aceastA schimbare de atitudine a Portii fatA de Vlad Tepe§ s-a produs in1461, fie in timpul campaniei Impotriva Trapezuntului, fie imediat dupd aceea21, §inu lasd sA se IntrevadA nici un fel de neintelegeri anterioare referitoare la neplatatributului. Afland despre acordul dintre Vlad Tepe§ §i Matia Corvin22, sultanul atrimis pentru Inceput o solie in Tara RomaneascA cu scopul de a-i cere voievoduluisd abandoneze alianta cu Ungaria §i cdsAtoria proiectatA23, dar nu s-au obtinut

18 L. Chalcocondil, op. cit., p. 283-284.19 I. Bogdan, Documente privitoare la relafille..., I, p. 107; G. Giindisch, art. cit., p. 986-992;

idem, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenburgen, VI, Bucure§ti, 1981, P. 90-91,doc. 3237; t. Andreescu, En marge des rapports de Vlad l'Empaleur avec l'Ernpire Ottoman, inRevue des études sud-est europe.ennes", XIV, nr. 3, 1976, p. 374; S. Iosipescu, art. cit., p. 182.

2o I. Bogdan, Vlad Tepef ci narafiunile germane p. 78.21 L. Chalcocondil, op. cit., p. 283-284; Critobul din Imbres, op. cit., p. 290; Ducas, Istoria turco-

bizantind (1341-1462), ed. V. Grecu, Bucure§ti, 1958, p. 430; Tursun-bei, op. cit., p. 68; emseddinAhmed bin Suleiman Kemal-pa§a-zade, op. cit., p. 200; Enveri, Dasturname (Cartea inCronici turceoi, I, p. 42; A§ik-pa§a-zade, Tevarih-i Al-i Osman (Istoriile dinastiei osmane), in ibidem,p. 92; Mehmed Nevi, Djihannuma. Tarih-i al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), in ibidem, p. 125;Sa'adeddin Mehmed hodja efendi, Tadj-fit-Tevarih (Coroana istoriilor), in ibidem, p. 317-318; Mehmedbin Mehmed, Nuhhet-ii-tevarih ve'l ahhar (Cronica alea.sa §i informativ5) in ibidem, p. 406; KodjaHusein, Beda'i ul-veka'i, (Evenimentele minunate) in ibidem, p. 455; Solakzade Mehmed Hemdemi,Tarih-i Solakzde (Cronica lui Solakzade), in ibidem, vol. II, Sec. XVI- Inceputul sec. XVIII, ed. MihailGuboglu, Bucure§ti, 1974, p. 139. Se observa deci cã toate cronicile otomane pe care le-am pututconsulta plaseazã in 1461 momentul decla§a'rii luptei lui Vlad Tepe§ §i nu mentioneaza nici o banuialaanterioft pe care sultanul ar fi putut sa o aiba a.supra acestuia referitoare la neplata tributului.

Probabil de la spionii sal infiltrati in Ungaria (Fr. Babinger, op. cit., p. 246-247).Acestre detalii sunt cunoscute chiar din celebra scrisoare trimisa de Vald Tepe§ lui Matia

Corvin, la I 1 februarie 1462 (I. Bogdan, Vlad Tepq ci narafiunile germane p. 79; N. lorga,Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. cit., P. 165; Andrei Corbea, Cu privire Ia corespondenfa luiVlud Tepef cu Mafia C'orvin, in Anuarul Institutului de istorie i arheologie A.D. Xenopol", XVII,1980. p. 677). Fara aceste detalii solia este rnentionata §i de L. Chalcocondil. op. cit., P. 282; Ducas. op.cit., p. 430; Enveri, op. cit., in Cronici turceoi, I, P. 42; Tursun-bei, op. cit., in ibidem, p. 68; A§ik-pa§a-zadc afinna cá solia sultanului a fost precedata de una a lui Vlad Tepe§ (op. cit., in ihidem, p. 92); aceea§1afirmatic put'and fi IntãInit i la Mehmed Nevi, op. cit., in ibidem, p. 125.

vizirului),

ti

si rusetti...,

www.dacoromanica.ro

5 Vlaci Tt.pc,; 375

rezultatele scontate. Vlad Tepe§ a acceptat s5 plAteascri haraciul, dar a refuzat sädea copiii pentru ieniceri, tribut de sange pe care tara sa nu-1 dAduse niciodatA24, §ia refuzat sA se prezinte in persoanA la PoartA25. De data aceasta motivele invocate,printre care la loc de frunte se afla §i amenintarea din partea Ungariei, nu au maiputut fi crezute de sultan26, care a luat hotArdrea de a-I inlocui pc Vlad Tepe§ dindomnie. Mehmet al II-lea a cAutat sA evite insä o campanie de proportil impotrivaTarii Române§ti, ai cArei sorti de izbândà erau indoielnici, §i de aceea a incercats5-1 captureze pe Vlad Tepe§ prin in§elAciune, dar capcana pregAtità domnitoruluide cAtre Hamza beg §i grecul Catabolinos, in apropiere de Giurgiu, s-a terminat cuo catastron, cei doi find capturati §i tra§i in teapA27. Acum apar in cronicileturce§ti acuzatiile cele mai grave la adresa lui Vlad Tepe§, acuzl care justificAactiunea §i e§ecul de la Giurgiu, dar §i campania sultanalà din 1462 8.

Oricum, dupd executarea celor doi dregAtori otomani, lucrurile deveniseràdare pentru Vlad Tepe§. Cale de intoarcere nu mai exista §i singura posibilitateplauzibiiä ramanea rAzboiul, rAzboi care trebuia purtat cu toatà hotararea §iduritatea, avându-se in vedere disproportia uria§A de forte favorabilA turcilor.

In contextulyolitic creat de congresul de la Mantova (26 septembrie 145914 ianuarie 1460) , de coalitia unor state de la granitele rAsAntene ale Imperiului

24 Pentru acest tribut de scinge ("devsirme) vezi B. D. Papoulia, Ursprung und Wesen derKuabeulese" im osmanischen Reich. Munchen, 1963, cu mentiunea la p. 58 a refuzuluiintemeiat al lui Vlad Tepe§, apud N. Stoicescu, Vlad Tepef, p 91 n. 24.

25 Ducas, op. cit., p. 430; Tursun-bei, op. cit , in Cronici turcevi,l, p. 68.26 Radu Florescu §i Raymond T. McNally in lucrarea Dracula. A Biography of Vlad the

Impaler (1431-1476), New York, 1973, sustin cä refuzul lui Vlad Tepe§ de a se prezenta la Poartiieste o dovadà a suspiciunii turce§ti in legAturg cu imbungtätirea relatiilor sale cu Matia Corvin(p. 90-91).

27 Majoritatea cronicilor otomane pe care le-am putut consulta II acuzã, bineinteles, pe VladTepe§ de viclenie §i in§e1Aciune, al-grand cä Hamza beg §i Catabolinos nu ar fi avut nici un fel deintentii du§manoase. Ca lucrutile nu stau a§a putem afla tot de la cronicarii turci, §i anume de laKadja Husein §i Solakazde Mehmed Hemdemi care aratä Ca sultanul, inainte de a-i trimite pe cei doiin solie, a dat ordinul de adunare a o§tilor (Cronici turcegi, I, p. 455 i II, p 139).

28 Un exmplu in acest sens 11 constituie Enveri, op. cit., in ibidem, 1, p 42, dar §i multi alpcronicari turd asupra cárora nu mai revenim.

29 Congresul de la Mantova a fost una din principalele initiative ale papei Pius al II-lea (14581464) in vederea organizarii tmei cruciade antiotomane, aceasta idee fiind dominantii pe parcursulintregului sal pontificat. Vezi, printre altele, G.B. Picotti, La dieta di Mantova e la politicade'Veneziani, in Miscellanea di storia veneta, sena terza, tomo IV, Venezia, 1912, 558 p.; A.S.Atiya, The Crusade in the Later Middle Age, London, 1936, p. 236-240; R. Eysser, Paps: Pius 11 undder Kreuzug gegen die Tiirken, In Mélanges d'Histoire Générale, publiés par C. Marinescu, vol. II,Bucarest, 1938, p. 1-138; Gioacchino Paparelli, Enea Silvw Piccolomint (Pio 11), Bari. 1950, p. 210-222; G. Valentini, La crociata di Pio 11 dalla documantazione veneta d'archivie, in Archivumhistoriae pontificiae", XIII, 1975, p. 249-282; K.M. Solon. The Papacy and the Levant (1204-1571),11, The Fifteenth Century, Philadelphia, 1978, p. 196 270; N. Stoiccscu, Vlad Tepc§, p. 87;Andreescu, Räzboiul cii turcii din 1462, p. 1677; S. losipescu, art. cit., p. 178.

t.

-

www.dacoromanica.ro

376 Eugen Demcc 6

31)orornan , § i de rAscoala din Moreea3 1, de pregAtirile venetiene in vederea unuiconflict dccisiv cu Poarta pcntru preponderentA in Mediterana OrientalA32, rAzboiuldeclan§at dc Vlad Tepe§ In 1461-1462 impotriva Imperiului otoman a constituit,neindoielnic, cea dintai actiune de maxim5 insemnAtate militarA a coalitieiantiotomane. Vlad Tepe§ era pe deplin con§tient de acest lucru §i de aceea infaimoasa scrisoare din 11 februarie 1462, adresatA lui Matia Corvin, dupA ceexpune in amAnuntime rezultatele expeditiei sale la sud de Dundre din acea iarnA,el subliniazA adeziunea §i identificarea sa cu idealul cruciadei §i cere, in conse-cintA, ajutoarele absolut indispensabile pentru a putea face fatà uria§ei expeditiisultanale care se pregAtea impotriva sa. Dar mai bine sA-1 lAsAm sA vorbeascA chiarpe domnul TArii Romane§ti: Pentru CA nici cu un chip nu voim sä lAsAm in drumceea ce am inceput, ci sA ducem lucrul la capAt. CAci dacA Dumnezeu celatotputernic va asculta rugAciunile §i dorintele cre§tinilor §i-§i va apleca auzul cubunavointa spre rugAciunile sArmanilor sAi §i ne va da astfel de biruinta impotrivapAganilor, du§mani ai crucii lui Hristos, va fi cea mai mare cinste §i folos §i ajutorsufletesc pentru mAria ta §i sfanta coroanA a mAriei tale §i pentru toatA cre§tinAtateacea adevAratA... Iar dacA vom ajunge, fereascA Dumnezeu, la un capAt rAu §i vapieri tAri§oara noastrA, aceasta, nici maria ta nu vei avea folos §i inlesnire de a§aceva pentru cA va fi spre paguba cre§tinAtAtii intregi"33.

Trebuie arAtat insA cA Vlad Tepe§, ca abil om politic §i comandant militar, lafel ca §i tefan cel Mare ceva mai tarziu, intelegea sA lupte impotriva turcilor ca unmonarh de tip modern, care avea in vedere, in primul rand, interesele statului sAu§i nu ca un cruciat medieval impotriva necredincio§ilor. Adeziunea sa la idealul decruciadA in acest moment se explicA numai prin dorinta de a cApAta ajutoare de laalte puteri cre§tine, el fiind insA con§fient cA §i acestea erau foarte departe deidealul medieval al cruciadei §i luptau, dacA se hotArau sA o facA, numai pentrupropriile lor interese. A§a se explicA §i amenintarea, destul de clarA, la adresaUngariei lui Matia Corvin care, in situatia prAbu§irii TArii Romane§ti sau amstalArii pe tronul ei a unui domn aliat al Portii, s-ar fi aflat singurA fata in fatä cuImperiul otoman.

30Aspiratuae de cruciadd ale lui Pius al II-lea aveau la bazä §i posibila colaborare cu vecinii

Asiatici ai Imperiului otoman (tatul turcoman Ak-koiunlu al lui Uzun Hassan, Sinope, Trapezunt,3eorgia) care, Ina din 1459, incheiaserà o coalitie antiotomanA §i-1 obligaserà pe Mehmet al II-lea

indrepte principalele force spre r5s'arit unde, In 1461, a cucerit Sinope §i Trapezunt (TheCambridge Modern History, vol. I, The Renaissance, Cambridge, 1931, P. 78; N. Stoicescu, ViadTepe.y, p. 89; erban Papacostea, C'uffa et la Moldavie face et l'expansion ottomane (1453-1484), inColocviul ronuino-italian. Genovezii /a Marea Neagrd in secolele XIII-X/V, Bucure§ti, 27-28 martie1975, Edit. Acad., 1977, P. 139-140; t. Andreescu, Rdzhoiul cu turcii din 1462, p. 1677;S. Iosipescu, art. cit., p. 178)

Ducas, op. cit., P. 422 §i urm.; E. Stoian, op. cit., p. 79.I- Freddy Thiriet, La Romanie vénitienne au Moyen Age. Le développement et l'exploitation

lu domaine colonial vénitien (XI! -XV siecles), Paris, 1959, p. 384-385.I. Bogdan, Vlad Tepq ri narafiunile germane p. 81; N. lorga, Scrisori de hoieri.

Scri.sori de domni, ed. cit., p. 166; A. Corbea, art. cit.. p. 678.

.

iä-§i

31

fi macLu. .

www.dacoromanica.ro

7 V lad Tcpq 377

Declan§and actiunea antiotomana in lama dintre 1461 §i 1462, §i de fapt nicinu avea dc ales o alta solutie, Vlad Tepe§ a contat prin urmare, pe unrsibil ajutordin partca aliatului sat' Matia Corvin sau chiar al papei Pius al II-lea §i pe faptulca principalele forte oto3rnane erau Inca dispersate in mai multe directii (SinopeTrapezunt, Moreea etc.) . Din pacate actiunea sa a fost in contratimp atat cu cea adu§manilor asiatici ai turcilor, infranti in 1461, cand Sinope §i Trapezunt suntocupate de Mehmet al II-lea, cat §i cu cea a Venetiei, care va intra in lupta abia in1463, dupa ce turcii vor cuceri prin surprindere Argosul. In ceea ce-1 prive§te peregele Ungariei, in ciuda alinatei pe care o avea cu voievodul Tarii Romane§ti, acererilor de ajutor formulate de acesta in scrisoarea din 11 februarie 1462, asubsidiilor pe care le primise din partea pwalitatii §i a promisiunii pe care o facusede a merge in persoanA3impotriva turcilor , el nu avea catu§i de putin intenr a de ase confrunta cu ace§tia , din doua motive principale t anume: pe de o parte eraInca prins de conflictul cu imparatul Frederic al III-lea , iar pe de alta parte, Incade la inceputul domniei sale el era hotarat indrepte principalele eforturi spreEuropa Centrala §1 nu impotriva Imperiului otoman. Singura masura concretaintrepcijisa de Matia Corvin a fost aceea de a consolida doar apararea Transil-vaniei . De fapt el, din prezumtiv aliat, a devenit inamicul lui Vlad Tepe§, pe care

34 -In planurile de cruciadA ale papei Pius al II-lea, Matia Corvin, catolicul rege al Ungariei,trebuia sA joace un rol de prin plan. Astfel, la 18 ianuarie 1460 el II Indemna sAli continue pregatirilemilitare (Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 128-129; A. Theiner, Yetera monumenta historicaHungariam sacram illustrantia, II, Romae, 1860, p. 329), iar In decursul acestui an i-a trimis casubsidii suma de 40 000 de ducati (Monumenta Vaticana. Mathiae Corvini Hungariae regis epistolaead Ramanos Pontifices datae et ab eis acceptae, Budapesta, 1891, p. 13; Stephan Kaprinai, HungartaDiplomatica temperibus Mathiae de Hunyad Regis Hungariae, II, Viena, 1771, p. 393). Cu ace§tibani se puteau Inarma 12 000 de oameni §i 10 nave (Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 130-131;A. Theiner, op. cit., p. 351, 356-357), iar regele promisese 40 000 de oameni §i participarea sapersonalà la lupta antiotomanA (N. Iorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire des crotsades auXV-e siecle, seria a IV-a (1453-1476), Bucure§ti, 1915, P. 182; St. Kaprinai, op. cit., p. 354 355), darnimic din toate acestea nu s-a intamplat.

35 Papacostea, Die politischen Voraussetzung fiir die Wirtschaftliche Vosrherrcachaft desosmanischen Reiches Schwarzmeergebiet (1453-1484), in Mtinchner Zeitschrift far Balkankunde",1, Munich, 1978, p. 230.

36 Vezi mat sus notele 33 §i 34.Chiar faptul capturdrii i executArii unchiului ski, Mihail Szilágyi, In primAvara lui 1461,

de§i a provocat o anumitA incordare In relatiile cu turcii (Fr. Babinger, op. cit., p. 443-444), nu I-adeterminat pe Matia Corvin sd porneasel la luptA impotriva bor.

38 In 1462 Matia Corvin se afla in conflict cu imparatul Frederic al III-lea (1440-1493) care. la17 februarie 1459, fusese ales ca rege al Ungariei de un grup de magnati din comitatele de vest §i denord-vest, in frunte cu palatinul Ladislau Garai. Aplanarea acestui conflict a intervenit, ca urmare amediaciei papale, abia la 19 §i 26 iulie 1463 eand, la Buda §i Wiener Neustadt, cei doi suveraniratified un tratat Incheiat Ina din anul precedent (Aeneas Sylvius Piccolomini, Historia rerumFriderici 111 Imperatoris, Helmstad, 1700, p. 48; A. Theiner, op. cit., p. 382-391; A. Hoffmann,Kaiser Friedrichs III. Beziehungen zu Ungarn in dem Jahren 1458-1464, Breslau, 1877, P. 116;V. FraknOi, Mathias Corvinus König von Ungarn 1458-1490, Freiburg im Breisgau, 1891, p 95;Karl Nehring, Mathias Corvinus, Keiser Friedrich III und das Reich. Zum hunyadtschhabsburgischen Gegensatz im Donauraum, Miinchen, 1975, p. 209 213; N. Stoicescu, Vlad Tepq,p. 128; L. Andreescu, En merge des rapports..., p. 5(18).

V. FraknOi, Mátycis kvraly levelet, I. Budapcsta, 1893, p. 18 19.

sA-§i

37

www.dacoromanica.ro

378 Eugen Dem ze 8

I a §i arcstat la 26 noiembrie 1462, intr-un moment in care nimeni nu se a§tcpta laa§a ceva, a incercat sA-§i atribuie meritele victoriei din varA impotriva sultanului§i, pcntru a-§i justifica actiunea in fata Europei, care a§tepta de la el mari fapte devitejic in lupta antiotomand, a lansat o adevdratd campanie propagandisticA deponegrire a viteazului voievod al Tipi RomAne§ti, acuzat de trAdare, de intelegerecu turcii §i de cruzimi abominabile . Toate acestea au servit, repetdm, ca pretext§i justificare in fata papei, a Venetiei §i a intregii Europe cre§tine pentru propria sarenuntare la campania antiotomand pe care promisese sd o intreprindd.

Deci, dacA ar fi sd formuldm ateva concluzii pdnd la acest punct in care amajuns cu analiza noastrA, acestea ar putea fi: Vlad Tepe§ a fost obligat sd ataceimperiul otoman in 1461 datorità ostilitAtii vAdite a sultanului, care refuza sd maiaccepte pe tronul TArii RomAne§ti un domnitor considerat rebel, neplata tributuluidin 1459 neavand, dupd opinia noastrA, semnificatia unei rupturi deschise cuPoarta. Voievodul Tarii Romane§ti nu a primit nici un ajutor concret din parteanimdnui, deoarece inamicii Portii §i potentialii sai aliati fie fuseserd infranti, fie nuintraserd incd in luptA , aliatul sdu principal, Matia Corvin, nu numai cd nu 1-aajutat dar, ajungAnd probabil la o intelegere cu Poarta in privinta Tdrii Române§ti,pentru a avea lini§te la hotarele sale sudice, 1-a arestat §i aruncat in temnitd unde astat aproape 13 ani. Din aceastA cauzd, marea victorie obtinutd de Vlad Tepe§ in1462, and sultanul a fost obligat sd se retragA la sud de Dundre farä sd-§i fi atinsnici unul din obiectivele initiale, nu a putut fi fructificatd in nici un fel de puterileeuropene, mai ales de Venetia, care peste un an va intra in rdzboi cu turcii, rdzboidecisiv pentru balanta puterii in Mediterana Orientald. De asemenea nu trebuiepierdut din vedere §i faptul cd alungarea lui Tepe§ tocmai dupA victorie, se explicA§i prin atitudinea unei parti a boierimii care intelegea sd lupte numai in momentelede mare cumpAnd, ce-i amenintau propria existentA, atunci and acestea trecelupreferAnd sä ajungd la solutii de compromis cu marea putere din sudul Dundrii 2.

40 Papacostea, Cu privire Ia geneza ci rtispcindirea povestirilor scrise despre faptele luiVlad Tepel, in Romanoslavica", XIII, Bucure§ti, 1966, P. 159-167. In acest studiu se aratAaparitia, la sfAr§itul lui 1462 §1 in cursul anului 1463, a primelor texte ce relateazA faptele lui VladTepe§ (manuscrisul de la Viena, incorporat in cronica lui Thomas Ebendorfer, Comentariile lui EneaSilvio Piccolomini §i Povestirea in versuri a lui Michael Beheim) nu constituie deck un aspect alcampaniei propagandistice menite sA acopere abandonarea de cAtre regele Ungariel a actiunii antioto-mane la indeplinirea careia se angajase (p. 162). Pentru intArirea acestei afirmacii este adus5 §i marturialegatului papal Nicolae de Modrussa, care a indeplinit o importantA misiune pe lang5 Matia Corvin lasfar§itul lui 1462 §i inceputul lui 1463 (p. 163); G. Mercati, Notizie varie sopra Niccoló Modrussiense,in Opere Minori, vol. IV, Città del Vatticano, 1937, p. 217-218, textul relatärii la p. 247-248).

41 Vlad Tepe§ a incercat sA obtinA ajutor §i din partea genovezilor din Caffa, un sol al sAu fiindatestat in socotelile ora§u1ui la 17 §i 20 mai 1462 (N. Iorga, Acte ifragmenre, III, p. 39; idem, Studiiistorice asupra Chiliei Albe, Bucure§ti, 1899, p. 224; Sergiu Columbeanu, Aciiuni navale inMarea Neagrii in timpul lui Stefan cel Mare, in Revista de istorie", tom 28, nr. 1, 1975, p. 76; t.Andreescu, Reizboiul cu turcii din 1462, p. 1685), dar nici aici nu a avut succes.

42 Barbu T. CAmpina, Completul boierilor si riiscoala" din Tara Ronuineascii din iulie-noiembrie 1462, in Studii ci referate privind istoria Romiiniei, partea I, Bucure§ti, 1954, p. 599-624;E. Stoian, op. cit., p. 116; izvoarele arat5 chiar existenia unui grup de boieri filoturci, care 1-au trAdatpc Tepe§ §i an cenit o interventie a sultanului impotriva sa (I. Bogdan, Documente privitoare Ia

p. 149-150; vezi §i relatarea lui Nicolae de Modrussa la §. Papacostea, Cu privire Iap. 163-164; §t. Andreescu, En marge des rapports..., p. 377-379).

c5A.

ei Ceueeii

I,

proem_

www.dacoromanica.ro

9 Vlad Tepe§ 379

Asa s-au petrccut lucrurile cu inscdunarca lui Radu eel Frumos. Cu toateacestea, victoria lui Tcpcs asupra sultanului a avut o importantA deosebitä, reusindsA salveze existenta statalA a TArii Romanesti i fAcand posibilA incheicreacompromisului cu Poarta, cea ce, in cazul unei infrangeri, ar fi fost imposibil derealizat. Practic, Tepes salvat tara de la transformarea ei in pasalac.

Important de contatat este insA i felul in care Venepa, principala putere dinMarea Mediteranä, interesatk in acel moment in lupta antiotomanA a urmAritevenimentele de la Dun Area de Jos4- . In 1459, deci in anul presupusei rupturideschise a lui Tepes cu Poarta prin neplata tributului, Venepa era destul de pupninteresatà de evenimentele din aceastA zonä care, de altfel, nu anuntau nimicdeosebit, i aceasta poate fi una din explicapile pentru care ea a ridicat permanenteobstacole in calea planurilor de cruciadA ale lui Pius al II-lea expuse in cadrulcongresului de la Mantova. Astfel, in schimbul participArii ei la o posibilA coalitieantiotomanA, Venetia cerea 8000 de oameni pentru echiparea navelor sale, platatuturor cheltuielilor fAcute pentru pregAtirile de rAzboi si organizarea unei armatede 50 000 de cAlAreti si 20 000 de pedestrasi care sA meargA la frontiereleUngariei44, conditii imposibil de realizat.

Alta era InsA situatia in anul 1461, anul in care noi considerAm cA s-a produscu adevArat ruptura intre Tepe i turci. La sfarsitul acestui any5enepa a alertat peMatia Corvin in legAturA cu iminenta unui rAzboi cu turcii si a incercat, 16easemenea, sä realizeze o reconciliere intre acesta ImpAratul Frederic al III lea ,

dar red a reusi.Oricum, la 4 martie 1462, trimisul Venetiei la Buda, Petrus de Thomasiis,

anunta Senatul cA fusese chemat de rege care i-a dat sä citeascA cateva scrisoriprimite de la un sol al sau pe langA Vald Tepes, prin care acesta 11 instiinta desprepagubele pricinuite de el turcilor, despre multimea celor ucisi pe care i-a vAzutdupA numärul capetelor infAtisate, afarà de acei ce au fost arsi in locurile acelea".Din aceastA scrisoare, care se referea, de fapt, la cea trimisä de Vlad Tepes la 11februarie, rezultä cA Matia Corvin a utilizat rezultatele expedipei victorioase avoievodului TArii Romanesti pe care-1 considera vasalul sAu in scopul obpneriide fonduri din Italia, trimisul venetian cerand, in acest sens, danarij p rsubventione"47. De asemenea se constatà cä ecoul faptelor de vitejie ale lui Vlad

43 Atitudinea Venetiei fata de lupta antiotomana a lui Vlad Tepe§ a fost analizatd, in liniile eigenerale, de S. Papacostea in studiul Venise et les pays roumains au Moyen Age, In vol. Venezia e iiLevante fino al sec. XV, Firenze, 1973, p. 608-611. Noi ne propunem sa aducem doar cateva intregiri§i dezvoltari.

44 N. Stoicescu, Vlad Tepq, p. 87.45 Monumenta Hungariae Historica. Acta Extera, vol. IV, Budapesta, 1875, p. 92-93;

Papacostea, Venise et les pays roumains..., p. 608.46 Monumenta Hungariae Historica, Acta Extera, IV, p. 111 §i 120. Pentru actiunea diplomati

cd a Venetiei in aceasta perioada §i la inceputul razboiului cu turcii a se vedea, printre altele,R. Lopez, 11 principio della guerra veneto-turca nel 1463. in Archivio Veneto", serie V. XV (1934),p. 45-131.

47 I. Bianu, .Ftefan celu Mare. Cateva documente din Arhivulu de statu de la Miami, inColumna lui Traian", ianuarie-februarie 1883, p. 34-35.

§i

§i-a

§i

8.

www.dacoromanica.ro

380 Eugen Denize 10

Tepe§ a fost receptat foarte rcpede la Venetia care, aproape imediat, la 20 martic,le-a facut cunoscute §i la Rorna48.

Venetia, de§i probabil ar fi dorit, a evitat sa intre in legatura dire* cu VladTepe§, cautand sa menajeze astfel susceptibilitAtile lui Matia Corvin , care i§iatribuia calitatea de suzeran al acestuia §i se credea indreptAtit ca sA trateze innumele celui pe care-1 considera a-i fi vasal. De aceea toate informatiile venetieneprovin de la curtea ungarA, uncle §i de la Constantinopol, dar dovedesc faptul caevenimentele de la Dun Area de Jos au fost urmarite cu multi atentie in cetatealagunelor, factorii politici de aici cautand sà afle adevarata lor semnificatie §iamploare.

0 a doua scrisoare, cunoscutà nouA, trimisA de Petrus de Thomasiis laVenetia, dateazA din 27 mai. in ea ambasadorul infAti§eaza superiorilor sai situatiade la Dun Area de Jos a§a cum se prezenta in preajma declan§arii marii campaniisultanale. In primul rand el vorbe§te despre uria§a armata a lui Mehmet al II-lea pecare, dupa anumite zvonuri, o considera de 200 000 de oameni, dintre care 20 000de ieniceri, §i aratA ca trei ar putea fi zonele de atac: Tara Romaneascd,Transilvania sau Belgradul, primele douA find insA cele mai probabile. Apoi esteamintita o flota fluvialà de 300 de vase, pe care sultanul a introdus-o pe Dun Arepentru a-1 ajuta la traversarea fluviului. Urmeaza informatii referitoare la VladTepe§ despre care se spune ca a trimis toate femeile §i toti copiii in munti, in timpce el cu o§tirea sa pAzea Dun Area. Se afirma cA la curtea din Buda toatà lumea semira cA Tepe§ rm a trimis dupA ajutor, iar regele arAta ca este hotarat sA se duca sälupte cu turcii . La sfar§itul scrisorii ambasadorul face cateva consideratii cuprivire la evolutia viitoare a evenimentelor a§a cum o intrevedea el, consideratiidintre care unele vor fi infirmate, dar altele confirrnate. Astfel, el considerA càVlad Tepe§ va fi infrant u§or de uria§a armata otomanA, ceea ce nu se va intampla,dupa care regatul maghiar va fi §i el infrant la fel de u§or, ceea ce din nou nu se vaintampla tocmai pentru ca Tepe§ nu se va lasa zdrobit, sau regele Matia va ajungela un acord ru§inos pentru intreaga cre§tinatate, ceea ce intr-adevAr se va intamplain ciuda splendidei victorii a domnitorului roman51. Din aceasta scrisoare se

48 La 20 martie 1462, Senatul venetian a trimis la Roma raportul ambasadorului silu de laBuda §i o copie a ceea ce am putea numi un adevArat buletin de rAzboi trimis de Vlad Tepe§ lui MatiaCorvin: simul cum certis exemplis litterrarum per vaivodam Valachiae scriptarum Regi Hungariaenonnulla nova felicia continentium". (Monumenta Hungariae Historica. Acta Extera, IV, p. 121-122;

Papacostea, Venise et les pays roumains..., p. 608; N. Stoicescu, VladTepe§., p. 95).49

Ppacostea, Venise et les pays roumains..., p. 609.50 Aceste afirmatii sunt contrazise de faptul cà Tepe§ ceruse ajutor lui Matia Corvin cel mai

tdrziu la 11 februarie 1462, dar probabil cà ajutorul era stipulat chiar in alianta incheiatã Tntre cei doi,astfel Inc& noi cereri insemnau un refuz de a fi acordat la timp, iar regele Ungariei, care nu tinea deloc sà se lupte cu sultanul, la 15 iulie se afla Inc la Buda, la 10 august era abia la Seghedin pe Tisa,locul de concentrare al armatei, iar abia la inceputul lui noiembrie ajunsese la Bra§ov (N. Stoicescu,Vlad Tepg, p. 127-128; N. lorga, Istoria lui .pefan cel Mare povestitil neamului romlinesc,Bucure§ti, 1904, p. 98-99). Aceasta aruncri o puternicil indoialrt asupra sinceritAii intentiei regeluiMatia de a intra intr-adeviir in rrtzboi cu turcii printr-o campanie de restaurare in Tara Romilneascrt".

Papacostca, Cu privire la geneza..., p. 160-161).51

Monwnenta Hungariae Historica. Acta Extera, IV, p. 142, 143.(S.

3.

www.dacoromanica.ro

II d Tcpcs 381

observA cA ambasadorul venetian de la Buda ajunsese sä cunoascA destul dc binecapacitatea militarA a Ungariei §i dorm a" regelui ei de a se confrunta cu Imperiulotoman. In acela§i timp el nu punea la indoialA faptul c Vlad Tepe§ era hotArdt sAfacA mice sacrificiu pentru a-§i apAra tara dar, necunoscand lucrurile de aproape,credea cà o eventualA reu§ità ar fi fost imposibilA in fata avalan§ci otomane.

Peste mai bine de douA sAptAmani, la 14 iunie, acela§i Petrus de Thomasiisscria din nou dogelui, aratandu-i ca turcii condu§i de un pa§a, este vorba probabilde Mahmud Pa§a, au trecut DunArea cu 60 000 de oameni, dintre care 25 000 deieniceri, de fapt aceasta este cifra cea mai apropiata de adevAr pentru intreagao§tire otomanA condusa de Mehmet al II-lea52, cà voievodul Transilvaniei sepregatea de luptA, iar Matia Corvin Ii spusese cA sultanul se aflA in tabard §i vaataca probabil Belgradul . De asemenea arAta ca regele a ordonat adunarea armateila Seghedin de unde se va putea indrepta fie spre Belgrad, fie spre Transilvania §iTara Romaneasca, in functie de intentiile lui Mehmet al II-lea. Se poate observacA, prin aceste §tiri, Matia Corvin incerca sA creeze confuzie la Venetia §i, probabilla Roma, cu privire la intentiile sultanului. El vorbea de posibilitatea atacAriiBelgradului intr-un moment in care era foarte clara intentia sultanului de a atacacu toate fortele Tara RomaneascA, tocmai pentru cA nu avea de gand sA -1 sprijineeficace pe Vlad Tepe§ §i sa se confrunte deschis cu otomanii. n acela§i timp insael cerea Venetiei sA apeleze la papa §i la alti principi cre§tini pentru a-i trimiteajutoare, aratand ca avea vistieria goalà. Despre Vlad Tepe§ ambsadorul arAta cA,neputand opri pe turci la Dunare, s-a retras spre munti §i prezicea din nouinfrangerea sa completa, de care se temp §i curtea din Buda, infrangere care ar fiputut duce §i la pierderea Transilvaniei .

0 parte din aceste §tiri erau insa contrazise de altele, provenite din sursediferite. Astfel, referitor la faptul ca Vlad Tepe§ nu 5ceruse ajutor de la regeleUngariei, informatie transmisa de Thomasiis la 27 mai , o alta scrisoare, ce a luiLadislau de Vesen, adresata de asemenea dogelui, arata ca domnul TariiRomane§ti ...in fiecare zi solicita sa fie ajutat, fiindcA nu va putea suspne singur onavala atat de puternicA"55. Chiar Petrus de Thomasiis, in scrisoarea sa imediat

52 Ambasadorul venetian confundä aici cloud actiuni distincte, §i anume: atacul lui MahmudPa§a, care s-a produs in mai §i a fost un preludiu al campaniei sultanale Andreescu, Vladp. 107), cu campania propriu-zisa, atribuind primului numarul de trupe cu care a venit insu§i sultanulMehmet al 11-lea.

53 Monumenta Hungariae Historica. Aaa Extera, IV, p. 146-147.54 Curtea din Buda furnitand aceastä informatie ambasadonilui venetian, la fel ca §i cele

referitoare la slAbiciunea fortelor lui Tepe§ §i, deci, la probabila sa infrangere, cauta, bineinteles, sápregateasca terenul pentru viitoarele explicatii ale lui Matia Corvin in legatura cu apatia sa in fataofensivei otomane §i sa arunce o umbrA de indoiala asupra dorintei sincere a voievodului roman de ase lupta. Vezi §i nota 50.

Vajvoda quotidie hic sollicitat ut adjuventur, quia solus tantos impetus sustinere nonvalet". (Epistolae Mathiae Corvini regis Ungariae, ed. Joanne% Hajdo-Michael Kunn, vol. 1, Claudio-poli, 1745, p. 74). Aici am clod sa anitam ca sultanul, inainte de a purni in campanie, ceruse lui MatiaCorvin sà-i lase Tara Romaneasca §i Bosnia (pe aceasta din urmil o va cuceri, intr-adevar, In anulurmator, 1463), oferindu-i in schimb pacea pentru regatul sau §i amenintandu-1 cii, dacg nu acceptaaceste condiii. va invada cu marea sa aramt Ungaria (Pio 11, Comentarii. ed. G. Bernetti, III, Siena,1973, p. 176). Aceasta amenintare, la care se adaiga conflictul cu Frederic al 111-lea, Inca nerezolvat,

55

VI.

(51.

www.dacoromanica.ro

382 Eugen Denize 12

urmAtoare, din 15 iunie, arAta cA sultanul intrase deja in Tara RomaneascA dar, subinfluenta curtii din Buda, Ii mentinea pArerea cA de aici el ar putea sA se indrepteimpotriva Belgradului §i continua manifestc indoiala cu privire la capacitateade rezistentA a lui Vlad Tepe§56.

Bineinteles cA toate aceste informatii, de§i unele dintre ele erau contradic-torii §i puteau lAsa loc pentru bAnuieli intemeiate, au indreptat atentia Venetiei, inprimul rand, asupra lui Matia Corvin §i mai putin asupra lui Vlad Tepe§, cu care aevitat, ma cum am mai arAtat, sA intre in legAturi directe.

Realitatea era insA alta §i cel care o cuno§tea cel mai bine era chiar regeleUngariei. Astfel, dupA ce incercase sà demonstreze Venetiei cA Tem era incapabilde rezistentA in fata turcilor dupA ce primise chiar subsidii din partea acesteiadestinate luptei antiotomane , Matia Corvin a incercat sä tragA cat mai multefoloase propagandistice din splendida victorie a voievodului roman, la care el nucontribuise insA cu nimic. Imediat dupA aflarea victoriei §i a retragerii sultanului,el a trimis o solie la Venetia care a anuntat zdrobirea sulatnului de cAtre unguri §iromani", ecoul acestei informatii find inregistrat de ambasadorul Milanului dincetatea lagunelor, A. Guidobonus, la 30 iulie 146258.

Dar, in ciuda acestor incercari, pe care cu un termen actual le-am putea numide dezinformare, Venetia, a cArei diplomatie era foarte abilA In astfel de probleme,nu a putut fi indusä in eroare. Ea Ii culegea informatiile nu numai de la Buda, ci §idin alte pArti, putand astfel formeze o imagine foarte apropiatA de evolutiarealA a evenimentelor de la Dunarea de Jos. In acest sens deosebit de semnificativAeste scrisoarea bailului din Constantinopol, Domenico Balbi, care, la 28 iulie 1462,fAcea un tablou aproape complet §i veridic al campaniei lui Mehmet al II-lea dinTara RomaneascA. El arAta cA, odatA trecut la nord de Dun Are, sultanul a gAsit taragoalA de oameni §i de provizii, toti retrAgandu-se in locuri intArite din munti. Apoivorbe§te de rAzboiul de hArtuialà dus de Tepe§, de atacul de noapte impotrivataberei sultanului, de marile pierderi suferite de turci care, in cele din urmA, i-auobligat sä se retragg, la 11 iulie Mehmet al II-lea aflandu-se deja la Adrianopol. Deasemenea este mentionat §i faptul cA sultanul a läsat in apropierea TArii Romane§tipe fratele lui Tepe§, care nu este altul decat Radu cel Frumos, cu ceva trupeotomane, pentru a incerca sA-1 rAstoarne pe domn cu ajutorul unor posibilecitati interne: ...lasso el fradello de Dracuglia cum alcume bandieri dei Turchiiper tentar lirimi de Valachi de quanto volesserro lasser al Dracuglia convenir dequest altro" . Deci, o imagine exactà a campaniei din 1462 §i a victoriei lui VladTepe§, dar nici un cuvant despre ma de des metionatul ajutor al lui Matia Corvin,

1-a determinat pe regele Ungariei, care nici nu dispunea de forte prea mari, s5 nu intervink de fapt SAnu respecte termenii acordului pe care-1 incheiase cu Vlad Tepes. El se va multumi numai s'à ia unelemAsuri de apkare a Transilvaniei si nu va pargsi Buda deck 'in august, atunci cand sultanul, infrfint,plecasesle mult din Tara Romaneasea (vezi mai sus notele 39 si 50).

Monumenta Hungariae Historica. Acta Extera, IV, p. 147.57

58Papacostea, Venise et les pays rownains..., p. 610.

Barbu T. Câmpina, Victoria ovii lui Teper asupra sultanului Mehmet al 11-lea. (Cu prilejulImplinirii a 500 de ani), In Studii. Revistà de istorie", tom 15, nr. 3, 1962, P. 550; N. Stoicescu,Vlad Te5ces, p. 117; idem, La voctoire de Vlad l'Empaleur sur les Tures (1462), p. 395.

Monumenta Hungariae Historica. Acta Extera, IV, p. 167-168.

sa-§i

sA-§i

compli-

6

www.dacoromanica.ro

13 VI id Tcpc. 383

ceea ce bineinteles cd a ficut ca Senatul, dogele §i ccilalti factori de conducere aiRepublicii dea searna de adevAr §i de pozitia realä a regelui maghiar.

Informatii adevArate despre cele petrecute in Tara RomâneascA in 1462 auajuns la Venetia §i pe alte cäi, probabil scrisori ale reprezentantilor ei din Balcani§i din Insulele din Marea Egee, ecoul acestora facandu-se simtit in cateva croniciale vremii care dezvdluie, de altfel, §i pArerea opiniei publice venetiene, adicä acercurilor informate ale Republicii, despre evenimentele acestui an de la DunAreade Jos. Astfel, o cronicA venetianA anonimA, care merge pan'a la anul 1481,consemna, sub anul 1V2, ...turcii plecati impotriva lui Dracula in Valahia aufost bätuti §i fugatir , cronica lui Domenico Malipiero afirmA §i ea cA domnulTarii Rorrene§ti a intampinat pe turci cu o putemicä armatd §i i-a infantvoinice§te , iar Analele venefiene (1433-1477) ale lui Stefano Magno scriu cd, in1462, Mehmet al II-lea ...imparat al turcilor §i grecilor" a trimis ...o puternicAarmatA in Valahia; dar sculându-se valahii impotriva ei a fost bAtutA..."62. Vedem,prin urmare, cA in toate aceste izvoare care se referA la marea confruntaredesfa§uratA in Tara RomâneascA in 1462 nu apare nici o mentiune referitoare lavreo contributie a lui Matia Corvin, pretentiile acestuia, aduse la cuno§tintaRepublicii de solia din iulie, find apreciate la justa lor valoare, adicA la valoarealor retorico-propagandistica, MI% nici un suport real.

Suspiciunile pe care Venetia le avea cu privire la intentiile lui Matia CorvinrezultA §i din faptul cA acesta, atunci cand a plecat din Buda in a§a-zisa campanie deajutorare a lui Vlad Tem, ajungand abia la inceputul lui noiembrie 1462 la Bra§ov, afost insotit de ambasadorul venetian Petrus de Thomasiis. Acesta avea misiunea sAanunte Seutul despre evolutia conflictului §i despre toate celelalte evenimenteimportante . Din pAcate singura informatie pe care ambasadorul a trimis-o, §i desprecare avem noi cuno§tintä, a fost cea de la 26 noiembrie, privitoare la arestarea lui VladTem, peste &Alva timp conducerea Republicii confiland primirea acestei scrisori, cat§i pe cea a regelui Ungariei despre cazul" Vlad Tem 4.

BAnuim cA autoritAtile venetiene, de obicei foarte bine informate asupraevenimentelor, mai ales clacA acestea le interesau in mod direct, au aflat, 'Ana lasfar§itul anului, adevarul in legAturA cu raporturile dintre Matia Corvin, Vlad

60 N. lorga, Acte cifragnwnte, III, p. 39; N. Stoicescu, Vlad Tepq, p. 118; t. Andreescu, Vladp. 119.

61 .... Viacola se ghe ha opposto con potente esercito, e l'ha rebatudo gaiardamente"(Domenico Malipiero, Annali veneti dall'anno 1457 al 1500, in Archivio Storico Italiano", tomoVII, parte I, Firenze, 1843, p. 11-12).

62 N. lorga, Acte fragmente, III, p. 86; N. Stoicescu, Vlad Tepei, p. 118; t. Andreescu, VladTepei..., p. 120.

6:3 ...dando nobis notitian per littcras Was quanto diligentius poteris de successibus Majestatis suaein illis partibus Valachiae et de omnibus que occurent" (Monurnenta Hungariue Historica. ActaExtera, IV, p. 181; Papacostea, Venise et les pays rounwins..., p. 610; N. Stoicescu, Vlad Tepq,p. 128).

64 Casum retentionis Draguli olim voivode..., circa quam rem idem serenissimus Rex etiamper suas litteras nobis scripsit" (I. Nagy, B. Nyiiry Albert, Magyar diplomacziai emlékek Mdtvciskirdly korabol, 1458-1490, vol. I., Budapesta, 1875. p. 172.

sA-§i

ca

S.

www.dacoromanica.ro

384 Eugcn Denize 14

Tem §i turci, deoarece, Inca de la 9 noiembric, la Viena se §tia cA regele Ungarieiincheiase un tratat secret cu sultanul65. Cum raporturile dintre Frederic al III-lea §iMatia Corvin erau incordate nu vedem obstacolul care ar fi impiedicat diplomatiavenetiana sa afle tot ceea ce o putea interesa in legaturà cu acest tratat. Dar, de§icuno§tea adevarul, Venetia a continuat sa-1 menajeze pe Matia Corvin, in sperantacA acesta se va hotdri, in cele din urmA, sA-i atace pe turci. Aceasta in situatia incare relatiile veneto-otomane cuno§teau o incordare crescanda, pregatirile derazboi ale Venetiei find intensificate mai ales dupA numirea unui capitan generalal mArii, in decembrie 146266.

Astfel, la 15 ianuarie 1463, Senatul venetian confirma regelui maghiar pri-mirea scrisorilor prin care i se comunica ...cazul du§mAnos al fostului voievodmuntean, care a incercat sä savar§easca o crimA ark de mare impotriva majestAtiivoastre §i a regatului". De asemenea Matia era lAudat §i pentru cä luase unelemasuri oportune de apArare67. Acesta era insä, repetam, un limbaj diplomatic pecare Venetia il folosea la adresa Ungariei numai pentru cA avea nevoie de aliantacu ea in conditiile in care o confruntare majora cu Imperiul otoman parea deneevitat, iar Vlad Tepe§ i§i pierduse domnia. De fapt, in ciuda scrisorilor §idovezilor" de trAdare trimise de Matia Corvin, Senatul venetian nu a putut ficonvins de vinovAtia lui Vlad Tepe§.

La cinci luni dupA arestarea acestuia, la 18 aprilie 1463, el cerea nouluiambasador de la Buda, Giovanni Aymo, sa descopere adevarul in cazul lui VladTepe§, sA se informze asupra raporturilor dintre regele Ungariei §i noul dornn alTani Romane§ti §i sa afle dacA intre Ungaria §i Imperiul otoman a intervenit sg?putea sa intervinA o pace, in acest caz trebuind sA facd totul pentru a o impiedica .

DouA lucruri importante se desprind din aceste instructiuni: pe de o parteneincrederea Vene0ei in intentiile politice §i militare ale lui Matia Corvin, iar pede altA parte nevoia ei imperioasa de a stabili o alinatA cu Ungaria in conditiilecrescandei amenintAri otomane. Informatiile pe care ea le detinea cu privire latratatul secret dintre Matia Corvin §i sultan, obtinute, probabil, prin Viena, dar §iprin agentii diplomatici din Balcani, dorea sa fie conflrmate de investigatiiintreprinse la fata locului §i, dacd lucrul era posibil, sl rastoarne situatia infavoarea ei. Din aceastA cauzA ea era dispusA sA accepte explicatiile §i argumentele

65 Fontes rerum Austriacarum, II, 42 (Urkunden und Aktenstiicke zur OsterreichischenGeschtchte im Zeitalter Friedrichs III, und Kiinigs Georg von Böhmen 1440-1471), ed. A.Bachmann, Wien, 1879, nr. 329 (9 noiembrie 1467).

66 F. Thiriet, Regestes des delibérations du Sénat de Venise, III, p. 247, nr. 3171.Monumenta Hungariae Historica. Acta Ectera, IV, p. 171.

611 Studiosus eris intelligere conditiones regni illius et in specie volumus, quod nos advises,qualiter se habuit negocium Dragulli Vallachie, dando etiam nobis advisationem de illo, qui inpresentiarum reperitur Vaivoda in partibus illis et qualiter se intelligit aut non intelligit cum RegeHungarie. Signicicabis quoque nobis provisiones factas et que de cetero fient in Regno illo. Et sisentircs, quod teneretur aliqua praticha, vel tractatus pacis, aut sufferentiarum inter Regem et Turcumdiriges spiritus et cogitamina queque tua ad obviandum et turbandum tractatus hujusmodi per omnesillos prudentes, bonos et accommodator modos, qui videbuntur tibi" (Thidern, IV, p. 202; Monwnentaspectantia historiam Slavorum meridionalium, vol. XXII, Zagreb, 1891, p. 241; S. Papacostea,Venise et les pcos roumains..., p. 611)

www.dacoromanica.ro

15 Vlad Tem 385

regelui maghiar, de a cAror veridicitate se indoia, dar avantaje prea mari nu aobtinut de la sperata aliantA cu acesta, deoarece Matia avea privirile indreptatcspre Europa Centralà, la hotarele cu Imperiul otoman prqerAnd sA mentinA osituatie de echilibru militar §i de statu quo teritorial §i politic .

La DunArea de Jos, principalii aliati de facto ai Venetiei in indelungatulrAzboi cu Poarta otomana dintre 1463 §i 1479 au fost romanii §i nicidecum regeleUngariei. Romanii condu§i de Vald Tepe§ 1-au infrant pe sultan in 1462, tot ei, darcondu§i de tefan cel Mare, vor obtine stralucita victorie de la Vaslui, din ianuarie1475, victorie care a eliminat pentru un timp presiunea otomanA asupra posesiu-nilor venetiene de pe coasta balcanicA a MArii Adriatice, iar in 1476 o nouàexpeditie sultanalA se va zdrobi de rezistenta lor indarjitä. in aceastA perioadA, ca,de fapt, §i in altele din evul mediu, principalul factor de rezistenta in fata presiuniiotomane asupra Europei Centrale, 1-au constituit tarile romane §i mult mai putinstatul feudal maghiar. Este adevarat ca regalitatea maghiard a incercat sa-§iatribuie toate victonile mai importante obtinute impotriva turcilor la Dunarea deJos, dar acest lucru nu putea sä ascunda adevarul de netagaduit al faptelor. Pentrufactorii politici de conducere de la Viena, Venetia, Roma, dar §i pentru altii, com-portarea lui Matia Corvin din 1462 a fost foarte clara, tradarea sa evidentä, darsperantele, nerealizate de altfel, ca el Ii va schimba atitudinea §i va lupta cu turciiau determinat papalitatea, ca §i pe venetieni, sa-i acorde un credit nemeritat, incontinuare.

Lucrurile vor fleveni insa foarte clare spre sfar§itul domniei sale and el iiva repeta comportarea, intr-o situatie similara, fall de tefan cel Mare, domnulMoldovei. De§i avea o aliantä cu acesta, in care se prevedea ajutorul reciproc incazul unor atacuri otomane, Matia Corvin nu a ezitat sä incheie un tratat cu noulsultan, Baiazid al II-lea, in 1483. Astfel, in timp ce turcii atacau §i cucereau prinsurprindere cele douà cetati cheie din sudul Moldovei, Chilia §i Cetatea Alba, eldeclan§a o campanie de mare anvergura impotriva lui Frederic al III-lea, in varalui 1484, campanie care s-a soldat cu ocuparea Vienei, in anul urmator, unde varamane pana la moartea sa, survenita in 149070. Deci, campionul cre§tinatatii",aparätorul Europei", §i-a incheiat zilele in mcd glorios" la Viena, dupa cecucerise aproape toate posesiunile ereditare ale Habsburgilor, §i nu in luptaantiotomana a§a cum promisese de-a lungul intregii sale domnii.

De fapt, dupa parerea noastra, Ungaria nu a fost §i nu a putut fi acel zid deaparare" al Europei in fata asalturilor tot mai insistente ale otomanilor din douamotive principale: primul, mai putin important, este acela cA Matia Corvin, ultimul

69 Ferenc Szakály, Phases of Turco-Hungarian Watfare Before the Battle of Mohacs (1365-1526), in Acta orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae", tomus XXXIII, fasciculus 1, 1979,p. 109.

70 Pentru acest conflict major dintre Matia Corvin §i Frederic al 1II-lea vezi, printre altele, V.Fraknói, Mathias C'orvinus König von Ungarn 1458-1490, p. 208-212; Peter Rassow, Histoire del'Allemagne des origines a nos jours, vol. I, Lyon, 1969, p. 285; I. Barta, T. Berend, P. Handl( etc.,Histoire de la Hongrie des origines a nos jours, publié sous la direction de E. Pamlényi, Budapest,1974, p. 130; K. Nehring, op. cit., p. 163-168.

www.dacoromanica.ro

386 Eugen Denize 16

marc rege al ci, §i-a indreptat eforturile, in mod deliberat, spre o politica deexpansiune in Europa Centralà, politica ce implica menajarea Portii, iar al doilea,cel mai important, este ca dezvoltarea de ansamblu a societAtii maghiare dinsecolul al XV-lea §i de la inceputul celui urmator a determinat o intensificare aanarhiei feudale, prin cre§terea puterii marilor magnati, §i o slabire corespunza-toare a structurilor statale, a fortei statului, ceea ce explica faptul ca o singurabatalie (Mohacs, 1526) a fost suficienta pentru ca acest stat sa dispara din istorie.Nu acela§i lucru s-a intamplat cu tarile tomane care au cunoscut o continuitatestatala neintrerupta §i au inscris in filele istoriei Inca numeroase fapte glorioase delupta antiotomana.

In incheierea acestor scurte consideratii credem ca se impun §i catevaconcluzii cu privire la Vlad Tepe§ §i Venetia in contextul luptei antiotomane. Inprimul rand se constata Ca intre el §i Venetia nu a existat nici o legatura directa,acest lucru find imposibil datorita pretentiilor de suzeranitate manifestate deMatia Corvin fata de Tara Romaneasca, pretentii teoretice, dar pe care Venetia nua vrut sa le conteste. in al doilea rand putem spune ca Venetia, in ciuda actiunii dedezinformare a lui Matia Corvin, a cunoscut, chiar cu amanunte foarte semnifica-five, lupta plina de eroism a lui Vlad Tepe§, precum §i comportamentul putincavaleresc al regelui maghiar §.1 aflat in contradictie cu obligatfle medievale aleunui suzeran fata de vasalul sAu, a§a cum pretindea CA este Matia Corvin fatA deVlad Tepe§. Dar, in al treilea rand, Venetia a preferat sA inchida ochii in fataevidentei, cu speranta de a obtine o colaborare eficienta a lui Matia la luptaantiotomana. Rezultatul a fost ca ea a asistat pasiva la caderea unui aliat sigur,Vlad Tepe§, §i nu a obtinut in schimb, deck intr-o masura cu totul insuficienta,ajutorul Ungariei care, in acea vreme, nu avea, chiar §i sa fi vrut, capacitateanecesara purtarii unui razboi ofensiv de anvergura cu Imperiul otoman.

VLAD L'EMPALEUR, LA LUTIE ANTIOTTOMANE ETVENISE. QUELQUES CONSIDERATIONS

Résumé

Dans cette etude, l'auteur se propose d'aborder trois aspects essentiels durègne de Vlad l'Empaleur, a savoir: le moment de la rupture avec l'Empireottoman, l'attitude de Mathias Corvin, roi de Hongrie, A l'égard de la lutteantiottomane, et l'attitude de Venise a l'egard du voiévode de Valachie dans lesconditions oil elle-même se préparait pour une longue guerre avec la Porte. En cequi concerne le premier aspect, l'auteur parvient A la conclusion que le refus depayer le tribut A partir de 1459 n'a pas signifié une veritable rupture entre Vladl'Empaleur et le sultan, celle-ci se produisant A peine en 1461. En ce qui concernel'attitude de Mathias Corvin, on met en evidence sa duplicité permanente, ainsique le refus systernatique, sous les plus différents prétextes, d'affronter l'Empireottoman. Le troisième aspect analyse met en lumière le fait que la diplomatievénitienne, qui préparait un grand affrontement avec la Porte, eut une

www.dacoromanica.ro

17 Vlad Tepq 387

connaissancc réelle des événements du Bas-Danube, de la personalité de Vladl'Empaleur, de ses mérites dans la lutte antiottomane; mais, malgre tout cela, elleaccepta sans cesse les arguments de Mathias Corvin et n'essaya pas d'établir unerelation directe avec le brave prince roumain, dans l'espoir d'une aide et d'unecollaboration militaire avec la Hongrie, espoir qui ne sera jamais rdalisé.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR

PRIMIREA LUI IOAN ZAPOLYA LA BRASOV (1522).CONSIDERATII PRIVIND ISTORIA ALIMENTATIEI

DANIELA ARGESEANU

Vizitele unor personaje importante in diverse orar nu sunt fenomene izolate, mai ales inTransilvania uncle uncle dintre aceste orar beneficiau de autonomic datoritg Universitglii Sgse§ti. Elefurnizau de multe on bani pentru diversele confruntgri in care era implicatA zona sau ofereau adgpostcelor aflati in trecere. Totodatg, ele erau un model exemplar de organizare administrativg, ceea ce sevede din consultarea registrelor primAriilor tinute in mare ordinc §i cuprinzfind fiecare intrare §i igirede bani din tezaurul orärnesc. Acest interes pentru cheltuielile orarlui furnizeazg date importante §ivariate ce pot fi folosite azi in diferite domenii de cercetare a istoriei §i totodatg ne introduc in ritmulpropriu al desfArrarii evenimentelorl. Astfel, rásfoind registrele de socoteli ale orarlui Brarv,intalnim consemnarea vizitei in ora§ a voievodului Transilvaniei, Loan apolya, intre 14-17 noiem-brie 1522. tim a in acea vreme. Radu de la Afumati, domnul Tgrii Romane§ti, era serios amenintatde incursiunile lui Mehmed Beg, fapt pentru care a cerut ajutor lui loan apolya. Ajutorul solicitats-a coperetizat intr o expeditie militarg, sustinutg financiar §i de orarl Bra§ov cu suma de 1948florini-. Expeditia a pornit la 15 octombrie 1522 §i a fost incununatg de succes. Pentru aceasta, Radude la Afumati 1-a rgsplAtit pe Loan apolya cu numeroase daruri §i prizonieri turci'i. Vizitavoievodului in Bra§ov s-a produs la sfdr§itul expeditiei §i este consemnatg in registrele de socoteliintr-o lungg §i cuprinzatoare listg de cheltuieli, care face obiectul analizei studiului de fatg. Acestdocument reprezintA o sursg deosebit de bogatA pentru preturile curente din Bra§ov §i pentrudezvoltarea economicg a oraplui. lnainte de toate insg, el se prezintg ca o in§iruire de diferitealimente, introducAndu-ne in problemele specifice de consumatie alimentarg medievalg, domeniu destudiu foarte putin atms pang acum in istoriografia romaneascg.

Inainte de analizarea meniului propriu-zis se impun cgteva consideratii preliminare cu privirela aceste mese. Hrana era destinatg conducgtorului unei o§tiri ce se intoarce victorioasg din rgzboi, cuo suitg relativ numeroasg. Trebuie tinut cont cg oaspetele era voievodul Transilvaniei, reprezentantulregelm in acea.stg regiune, drept pentru care era firesc sg i se acorde onoruri deosebite reflectate incalitatea §i suitimentul produselor. De§i mesele par imbelpgate, existg posibilitatea sg se fi consumatfie mai mult fie mai putin. Sigur este faptul cä toate alimentele mentionate au fost plgtite de primgriabrarveang. Aspectul interesant II constituie deosebirile mari fatg de cortinutul listelor de cheltuieliale primgriei clujene, referitoare la gazduirea unor oaspeti foarte diver§i . Mesele oferite la Cluj au ocompozitie constantg, bazatg pe carne de oaie, pasgre, mai putin vitg, lipsind cu desgvar§ire vanatul.Acest fapt ne conduce spre ideea cg la Brarv, listele mult mai bogate corespund unor mesedeosebite. Trebuie tinut cont §i de distinctia ce se fAcea intre boierii din Moldova §i Tara RomgneascA§i voievodul Transilvaniei, dar §i de posibilitAtile economice particulare ale primgriilor. SA nu uitamcg in secolul al XVI-lea Brarvul era cel mai bogat §i mai populat ora§ al Transilvaniei, aceasta

Cu privire la problema cheltuielilor orarlor transilvane medievale a se vedea: pentruBrarv, Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó Rechnungen aus der Archiv der Stadt Kronstadt,Kronstadt, 1886; pentru Cluj, tefan Mete§, Domni ci boieri romdni la Cluj, Cluj, 1935; pentruBistrita, Radu Constantinescu, Moldova fi Transilvania in vremea lui Petru Rarec, Bucure§ti, 1978.

2 Nicolae Stoicescu, Radu de la Afumaji, Bucurelti, 1983, p. 43.3

1hidem, p. 44.4

St. Mete§, op. cit.

Revista istoricA", torn VI, nr. 4, p. 389-396,1995

www.dacoromanica.ro

390 Danicla Argcseanu 2

datorAndu sc prospentAtii economice a Tali Basei §i rolului sau international, prin cctate perindAndu-senumcrosi ncgustori oricntali cu märfurile lor rare §i scumpe.

Prima masa' ce a fost oferità voievodului in cetate este cina de vincri, 14 noiembric5. Este omasil rclativ siracL fapt datorat postului obi§nuit in ziva de vineri. Nu credem cà intrarca in postulCräciunului chiar in aceastii zi este motivul abstinentei alimentare din ziva de 14 noiembrie, deoarecein zilele urmAtoare au fost consumate mari cantitAti de came. In consecinca credem CA se poate afirmacA pentru Zzipolya zilele din timpul sAptAmAnii erau mai importante deck lungul post de sasesAptArnAni dinaintea CrAciunului. In aceastA zi de 14 noiembrie, dup6 cum ne putem a§tepta, rolul celmai important in cadrul cinei de post I-a avut pestele. Remarcilm un bogat sortiment de pe§te proaspAt

stiuci, pAstrAvi §i moruni sau sarat: 15 crapi §i un butoi cu ton, cu sigurantil mai variat cleat incazul altor persoane ospetite de primaria bra§oveand. Pegtele este insotit de pilinea de orz, un alimentde necesitate pentru zona bra§oveanA in aceastA perioadA . ExistA insA §i mentiunea unor chifle care inmod cert crau realizate din faina de gilt' de bund calitate, folositA cu deosebire acum in bucAtariasaseascA. Cina mai cuprinde cantitA0 neprecizate de ulei de in sau mAsline, ceapA, sare §i mei ce puteafi folosit la prepararea pe§telui7. Ca o constantA a tuturor meselor, sunt importante cantitAtile defructe, mai intai prune, apoi mere §i pere §i nelipsitele stafide precum §i mierea ce nu lipse§teniciodatS, acoperind necesitAtile de glucide.

Pestele detine locul cel mai important §i in structura alimentatiei din ziva urmAtoare, sambAtd,fiind prezent ca auxiliar, de asemenea in pranzul de luni. SAmbAtA la pranz el este insotit ca §i in searaprecedentA de ulei de in §i mAsline, mei, miere, stafide §i prune, paine §i chifle, legume §i 46 de ouA.Probleme consumului de ouA constituie marea controversA a acestui document, intrucAt forma datA inlatine§te este ovis §i nu ovum, ovi. Consider And cantitAtile date corespunzAnd oilor, se ajunsese laideea unui consum imens de came de oaie, ceea ce implica un numAr foarte mare de meseni. Un altaliment care face ca forma ovis sA fie tradusA cu oua este mentiunea in text, in pranzul de sambAtA, a77 ovis ad idem belqchen, o prAjiturA despre care va fi vorba IndatA. In plus, acest produs mai estementionat incA o datA in lista aceleimi mese. Ori, este imposibil ca la un prAnz sA se fi consumat 123de oi cu atAt mai putin posibilA folosirea a 77 oi intr-o prAjiturA. Argumentul determinant in aceastAproblemA II prezintA compararea pretului oilor in aceastA perioadA pe diferite piece. Din socotelileprimariei bra§ovene rezultA cA 1 ovis costa 0,29 aspri. Pentru comparatii, la Cluj, la sfirtitul secoluluial XVI-lea un ou costa undenar, aproximativ jumAtate de aspru vechi, iar o oaie costa 24 denari,aproximativ 12 aspri vechi . De asemenea, in Tara RomaneascA o oaie costa in 1542 17 aspri9, iar inBalcani, in prima jumAtate a secolului al XVI-lea peste 20 asprim. Acest raport de preturi excludeposibilitatea ca ovis sA insemne oi §i ne conduce la varianta mult mai rezonabilA, ovis =

A doua mentiune referitoare la ouA este in legAturA cu o prAjiturA de aluat, ce trebuie sA fie ospecialitate a bucAtariei sAse§ti, facutA la cererea voievodului §i care incorporeazA alimente ce nu maiapar ulterior, precum laptele, Mina §i zahArul adus din Orient, la care se adaugd unt §i stafide,ingredientele acestui desert costand 1 florin §i 32 aspri. Cina de sambAtA continua pe aceemi structurAmodestA cu pe§te, mei, 'gine, miere la care se adaugA orezul" §i 200 de lamAi, iar ca desert mere, pere§i douA livre de stafide.

5 in continuare nu vom efectua trimiteri la textul socotelilor primAriei bra§ovene intrucAteditam integral acest text in anexa I.

6 loan Claudian, Alimentafia poporului roman, Bucure§ti, 1939, p. 78.7 In legAturA cu folosirea meiului in evul mediu, vezi ibidem, p. 70.

S. Goldenberg, Clujul In secolul al XVI-lea, anexe, Bucure§ti, 1958, p. 358.Damaschin Mioc, Prefurile din Tara Romaneasca in secolele XV XVI i dinamica lor, in

Revista de Istorie" 33, 1980, nr. 2, p. 324.I° Ljuben Berov, Dvizenieto na cenite na balkanite prez XVI XIX v. i evropejskata revoluctja

na cenite, Sofia, 1976, p. 228.Referitor la orez, el este consumat in cantitati mad in aceastA perioadA, nelipsind din

bucatariile oamcnilor cu stare din cetate, cf. Radu Manolescu, Comerful Moldovei ci Tärii RonuineviLU Brapvtd In secolele Bucure§ti, 1965, p. 168.

9

-

end.

°

-.

-

"

XIV -XVI,

www.dacoromanica.ro

3 loan Lapolyi 39 I

Duminic5 §i luni se evidentiazil in mod deosebit prin consumul de carnc, foarte ariatcantitativ §i sortimental. De§i exist5 suma de 2 florin', cantitatca de came de vita nu poate fiapreciatii. Sc §tic ins5 c5 in acca vreme o vaca costa in jur de 80 aspri. deci 1 florin 30 aspri . Altesortimente de came sunt picioare §i capete de porc sub formii de piftie, alaturi de 2 berbeci §i unApare acum prima mentiune a viinatului. compus din 2 iepuri, un cerb, 4 potfirnichi, o dropie §i I()g*a§te salbatice. AceastA cantitate ca §i varietatea sortimcntala reafirmil ideea mesei särbAtore§ti, vilna-tul fiind o prezenca de excepiie. La toatii aceastA cantitate se mai adaugA §i 25 de gaini. Numaruldiferitelor animale, ca si varietatea lor poate sugera dorinca primariei de a oferi delicatese si de aprezenta un meniu cAt mai variat. Acest prfinz este alatuit din came, 28 de ouA, lipsesc total fructele.El poate sugera inform4ii despre importanta cArnii in alimentatia nobililor. Cina are aceemi structur5,otiA §i came, ca element de noutate apArAnd carnatii §i coastele de porc dar §i 3 livre de stafide. inpranzul de luni domind carnea de bovind, gainde si sortimentele anterioare la care se adauga 22 deveverile. Sunt prezente acum si mierea, untul, meiul, stafidele si prunele, precum si unica dar consi-derabila menciune a oletului, 28 octave. Cina de luni este relativ mai slaba decal cea de duminica: 1vita mijlociu, un sfert de porc, 3 iepuri, 8 gaste salbatice, 23 gaini, 4 potarnichi, carnal.' §i pe§teproaspAt la care se adaugA mierea §i stafidele, meiul, laptuci, patrunjel si un intreg butoi de legume cepot fi muraturi. Camea constituie deci alimentul central al acestor mese, predominand cea de boving,apoi cea de porc si berbec. Carnea de pasare se situeaza dupa cantitalile de peste, desi include si omare parte a vanatului. Prevalenca carnii se justifica si prin faptui ca este inceput de iarna, findinsoiita de legume putine si ulei pentru gatit, de fructele ce se puteau ',Astra, miere si paine. Acesteasunt deci alimentele principale pe care se axeaza regimul de hrana medieval.

Comparand meniul de duminica se probeaza informatia ca aceasta este o masa de sarbatoare, unfestin pentru victoria in razboi, la care nu este exclus sa participe si oficialitatile orasului, deoarececonsumul de came este mult prea abundent. Un punct de vedere personal este el acest meniu reprezintamai degraba aspiraPile alimentare ale elitelor transilvanene, find deci net superior consumului obisnuit.Oricat de mare si bogat era domeniul sAu, nici un nobil din Transilvania nu-si permitea sa consume lamasa in mod curent atatea sortimente de came. De aceea consideram ca mesele de sambata se apropiemai mult de standardul de alimentacie nobiliara obisnuit, deci peste, eventual came de pasare, otia, paine,fructe, ceapa, mei, miere, ultimele fiind nelipsite. Observam absenca totala din meniu a produselor lactatesi a fierturilor de cereale ce caracterizeaza hrana Oraneasca, laptele find folosit o singura data pentru oprajitura. Consideram ca nu este exclus ca produsele lactate sa fi fost totusi prezente In bucatariilenobiliare, lipsa lor din aceasta lista putand fi justificata prin faptul ca acum se pregatea un ospac. Sejustifica si prezenca minora a legumelor, fiind noiembrie. In schimb, erau considerabile cantitacile defructe ce se puteau /Astra iarna. Ele acopera nevoia de vitamine si substance cu valoare energetica, peaceasta linie putand fi amintit si consumul mare si constant de miere.

Este irelevant sa ne ocupam de cantitacile ce sunt folosite pentru ca nu cunoastem numarulmesenilor, ce putea sa varieze de la o masa la alta, asa cum se constata incepand cu cina de sambata,cand numarul painilor creste foarte mult. Este o certitudine faptul ca era o suita numeroasa, luand inconsiderare numarul painilor de orz consumate.

Simpla insiruire a ingredientelor nu ne poate da informatii despre arta culinara. Credem totusica alimentul central camea era preparat fie prin fierbere sau frigere, fie in forma de carnali saupiftie si neInsocit de gamituri care se foloseau in aceeasi perioada in Franca. Faptul ea' deserturile suntaxate pe fructe, existand unica excepcie a prajiturii, lAne suscinerii ideei ca, pe langA a fi o masa desarbatoare, ea este si o masa specifica pentru militari .

0 situatie aparte prezinta cantitatea de vin consumata. Ea este consemnata in finalulsocotelilor, dupa cina de luni si de aceea exista doug ipoteze: fie este o suma globala trecuta la sfarsit,

121hidem,p. 143.

0 analiza facuta pe listele de consum ale unei armate in Andaluzia In acest secol, relevamari asemanari cu lista celor consumate de suita lui ZApolya, intoarsa de la razboi: paine, multe sorti-mente de came §i veste, ulei, fructe. Bernard Vincent, Consommation alimentaire en Andalousieorientate (Les achats de Ilkipital Royal de Guadix 1581 1582, Annales E.S.0 30, 1975, nr. 23, p. 450.

vita

in

"

www.dacoromanica.ro

392 Dante la Arge§canu 4

fie vinul a lost consumat mix 0 singurd searA, existfind obicciul ca ultima searii s5 fie incheiat5 cu obetie, dupa cum arata §i socotelile Clujului: cantitatea de vin cea mai mare era consumatA in ultimascarii, "cAnd s a Mut cu solul pcinA in zori"I4.

In cazul nostril vinul este rezervat cu cerutudine personajelor de prim rang, hind exclus eaprImAria bra§oveanil sA serveascA o intreagA ceat5 cu vin foarte pretios, vechi de 80 ani. In plus,documentul mentioneazA doar douA vase de vin" cantitate ce nu poate fi apreciatil, de§i exist5 sumade 17 forint". Conform unei statistici realizatA pentru aceast5 perioadA, in Franta un nobil bea circa 2litri pe zi, dar iontruca vinul era o bauturA uzualA in Franta, aceasta situatic nu se poate suprapunccazului nostnil . In plus, este exclus ca o ceatd intoarsii din rilzboi sä nu fi consumat nici o altäbiluuir5 alcoolicà timp de trei zile. De azea, inclinAm spre ipoteza c5 aceastil cantitate reprezint5vinul consumat luni, cu ocazia ultimei mese oferite de magistratura bra§oveanA.

CAteva mentiuni speciale s-ar cuveni §i in legAturA cu sumele de bani cheltuitc de primAricpentru aceastA ocazie. Astfel, hrana, ranul, lemnele §i lumAnArile consumate de aceastA suitA pe treizile se ridicA la suma de 89 florini §i 6 aspri. Aceasta este o suml relativ importantA dad' ne gandimcA cei 160 de florini cu care in 1530 primaria cumpArA bunAvointa turcilor prin daruri au fostconsiderati o adevAratA risipA §i prilej de sleire a pungii"I .

De§i mesele de prAnz au o compozitie diferitA din punctul de vedere al produsclor consumate,preturile sunt relativ asemanAtoare: sAmbAta = 7 florini 9 aspri; duminia = 8 florini 16 aspri; luni = 9florini 2 aspri. Valorile cinelor sunt aproape identice: sAmbAtA = 5 florini 5 aspri; duminicd = 5 florini6 aspri. Valoarea unei cine de post vineri nu este inferioarA: 5 florini 7 aspri, dar cina de luni estecea mai bogatA, costAnd 6 florini 5 aspri, poate pentru CA era ultima. AceastA in§iruire de sume ne d5imaginea valorii unei mese festive din acea perioadA.

0 analizA procentualA a sumelor cheltuite ne permite urmAtoarea ierarhizare: suma de bani ceamai mare, 742 aspri (14, 24 florini) a fost cheltuita pentru [Arnie de orz §1 chifle, insumAnd 23,68%din totalul de 89 florini 6 aspri. Locul urmAtor revine sumei necesare pentru §ofran, piper, ghimber §icuipare, 13,5 florini, deci 20,90%. De§i scumpe, mirodeniile erau folosite pe scarA largA inbucAtAriile oarnenilor cu stare". Pe pozitia urmAtoare, cu 16,37% se situeazA sumele pentru came ingeneral, ingloband i vanatul, 10,13 florini, in timp ce camea de pasare, atilt de curte ca i cea devanat detine doar 8,49% cu 5,16 florini. Pe§tele, aliment de bazA §i articol de import pentrubra§oveni, detine o pondere importantA din cheltuieli, 12,25% respectiv 7,34 florini. inainteaponderilor asemanAtoare §i relativ neglijabile ce corespund lumfinarilor 2,74%, fructelor 1,62%,mierii 0,95% §i lemnelor 0,70%, este notabil procentajul ce corespunde uleiului de in 0 m5sline,untului i otetului, ca ingrediente auxiliare ale mAncArurilor §i care insemneazA 4,27%. Acesteponderi ale sumelor destinate categoriilor de alimente ne pot furniza informatii despre valoareaproduselor la acea datA, unele fatA de celelalte.

TotodatA, ele pot contribui la formarea unei imagini asupra preferintelor pentru anumitecategorii care apar pe listele de cheltuieli din acea perioadA.

Dincolo de informatiile privind istoria alimentatiei, documentul ne permite intocmireaoarecum fragmentarA a unui repertoriu de preturi curente in acea perioadA. Fiind vorba de preturi cucare cumpArA primaria ormului, apreciem cA ele sunt preturi medii, limitele de varialie find mult mai

19man . Aceste preturi pot fi importante pentru istoria economicA generalA a Bra§ovului §i a TArilor

14t. Mete§, op. cit., anexe, p. 3.

15Pentru aceast5 perioadA suma de 17 florini corespunde unui butoi de transport de vin

obi§nuit, de 1 3,6 hectolitri, cf. R. Manolescu, op. cit., p. 306. DatoritA vechimii vinului apreciemcA in cazul de fatd cantitatea era mai micA.

161. Claudian, op. cit., P. 81. In aceastA perioadA vinul era o bAuturA rarA in Transilvania, cea

uzualA fiind miedul.17 G. I. lonescu Gion, Din istoria i comerciul Brapvului Ia Inceputul secolului al XVI-lea, in

Rcvista pentru Istorie. Arheologie 0 Filo logic", VII, 1894, p. 16.R. Manolcscu, op cit., p. 168.

19A se edea in accst sens informatiile ofcrite in T. Manolescu, op. a p 114

Ufl

IS

www.dacoromanica.ro

5 loi n Zapolya 393

Romilne, cu atilt mai mult cu cit indicaiiile de preturi lipsesc la Brawv in intervalul 1503 1529de aceea dc vorli prezentate in anexa a 11 a a acestui studiu

Insuficienta datelor, pornind in prim il rind de la neprecizarea numiirului mesenilor §icantititilor precise ale unor alimente, nu permit analizarea regimului alimentar nobiliar la inceputulsecolului al XV lea in Transilvania. Cornparatia cu alte documente este mult ingreriata de lipsaacelora§i precizari, pentru magistrat fiind importantS do ir suma de bani cheItuit. Comparândsocotelile brawvene cu liste putin mai târzii ale primAriei clujene putem afirma cu certitudine a inacest fel se prezenta meniul unei mese festive pentru voievodul Transilvaniei, mult mai bogat decat incazul unor soli din statele vecine.

Cu toate insuficientele sale, ce se rilsfring in mod nefericit asupra cercetArii, documentul esteimportant pentru istoria privatá nobiliar5 sub aspect alimentar 4i financiar, find prima listil de cheltuielimai amgnuntita" ce s-a pAstrat §i care poate fi de folos pentru studiile ulterioare in acest domeniu.

ANEXA I

La fel sunt scrise cele de mai jos pentru masa cinstitului §i magnificului domn loan Zdpolya,cand s-a intors la Bra§ov in ziva a §asea dui:4 sarbatoarea fericitului episcop Martin al Partilortransilvane:

14 Intl la cinA pentru 4 §tiuci poaspete §i 3 pe§ti mari 16 asprinov. La fel pentru pAstravi 23 aspri

La fel pentru un intreg butoi cu ton 42 aspriLa fel pentru 15 crapi sArati 45 aspriLa fel pentru moruni 40 aspriLa fel pentru 50 paini de orz de 1 aspru bucata 1 florinLa fel pentru chifle 25 aspriLa fel pentru 1,5 octavA miere 7 1/2 aspriLa fel pentru 3 libre stafide §i 2 octave prune 11 aspriLa fel pentru mei, ceapA, sare i ulei 15 aspriLa fel pentru ulei de in §i mAsline 14 aspri

SambAtA la pranz

La fel pentru pe§ti proaspetiLa fel pentru 15 crapi saratiLa fel pentru moruniLa fel pentru 53 paini de orzLa fel pentru chifleLa fel pentru 2 octave miereLa fel pentru stafide §i 4 octave pruneLa fel pentru meiLa fel pentru 4 libre ulei de in §i 3 libre mAslineLa fel pentru 46 ouaLa fel pentru 2 care lemneLa fel pentru 2 octave untLa fel pentru Mina' la o prAjiturALa fel pentru 5 octave unt §i 3 libre stafideLa fel pentru zaharLa fel pentru 4 octave lapte §i legumeLa fel pentru 77 ouà la aceea§i prAjituri

1 florin 5 aspri45 aspri40 aspri1 florin 3 aspri25 aspri10 aspri13 aspri6 aspri20 aspri15 aspri22 aspri12 aspri6 aspri36 aspri12 aspri1 aspru27 aspri

20Aceste precWilri lipsesc chiar in cazul unor oaspeli precum tefan Werbaczy sau voievodul

tefan Mailat. Quellen zur Geschichle der Stadt Brasso, Rechnungen aus dem Archiv der Stud:Kronstadt, Zweiter Band, Kronstadt, 1886 p. 263 264 §i respectiv 280, 547, 550, 569.

a

}i

www.dacoromanica.ro

394 Daniela Argeeanu 6

La cina

La cinA

La fel pcntru moruniLa fel pentni 15 crapi sAratiLa fcl pentru mciLa fel pentru orez ce a fost folosit §i inainteLa fel pentru o octava miereLa fel pentru 2 libre stafideLa fel pentru 102 paini de orzLa fel pentru pere §i mere folosite §i panA acum la masaLa fel pentru 200 lamaiLa fel duminick ziva a §aptea, pentru carnea de vita consumatii.La fel pentru picioare §i capete de porc filcute piftieLa fel pentru un cerbLa fel pentru 2 iepuriLa fel pentru 4 potarnichiLa fel pentru un vitaLa fel pentru 2 berbeciLa fel pentru 1 dropieLa fel pentru 10 ga§te sAlbaticeLa fel pentru 25 gAiniLa fel pentru 4 libre stafideLa fel pentru 1 1/2 octave untLa fel pentru 123 paini de orzLa fel pentru 28 ouA

La fel pentru un vitel mijlociuLa fel pentru 3 iepuriLa fel pentru 4 potarnichi §i 19 gAiniLa fel pentru 2 berbeciLa fel pentru 10 ga§te salbatice cumparate in pialgLa fel pentru came de porc in carnal.' §i coasteLa fel pentru meiLa fel pentni 4 libre stafideLa fel pentru 121 paini de orzLa fel pentru 26 ouà

La fel in ziva urmatoare la pranz

La fel pentru un bou intregLa fel pentru un vitaLa fel pentru carne de porcLa fel pentru 3 iepuriLa fel pentru 20 gaini §i 3 potarnichiLa fel pentru 10 gA§te sAlbaticeLa fel pentru 3 libre stafide §i 2 octave pruneLa fel 42 ouàLa fel pentru 2 octave unt §i meiLa fel pentru 22 veveriteLa fel pentru 121 paini de orzLa fel pentru o octavii de miereLa fel pentru carne de bou de la domnul LaurentiuLa fel pentru 28 octave otet

20 aspri45 aspri5 aspri1 florin 6 aspri5 aspri6 aspri2 florini 2 aspri16 aspri20 aspri2 florini13 aspri14 aspri12 aspri8 aspri32 aspri12 aspri12 aspri26 aspri28 aspri12 aspri7 1/2 aspri2 florini 23 aspri8 aspri

16 aspri18 aspri28 aspri12 aspri40 aspri18 aspri6 aspri12 aspri2 florini 21 aspri8 aspri

1 florin 25 aspri32 aspri16 aspri15 aspri32 aspri32 aspri14 aspri13,5 aspri17 aspri11 aspri2 florini 21 aspri5 aspri12 aspri1 florin 6 aspri

www.dacoromanica.ro

7 loan Zjpolya 395

La fel accea§i zi la cina

La fel pentru 8 ga§te salbatice 24 asprlLa fel pentru 23 gaini §i 4 potarnichi 32 aspriLa fel pentru un vitel mijlociu §i un sfert de porc 20 aspriLa fel pentru 3 iepuri 16 aspriLa fel pentru pe§ti proaspeti 13 aspriLa fel pentru 3 libre stafide §i 1 1/2 octava miere 16 1/2 aspriLa fel pentru 122 paini de orz 2 florini 22 aspriLa fel pentru un butoi Intreg de legume 1 florin 10 aspriLa fel pentru patrunjel §i laptuci 10 aspriLa fel pentru mei 10 aspriLa fel pentru carnati 5 aspriLa fel pentru lumanärile consumate 1 florin 36 aspriLa fel pentru §ofranul plait domnului judecator 7 florini 25 aspriLa fel pentru piper §i ghimber 4 florini 25 aspriLa fel pentru 1/2 litra cuipard 1 florin 25 aspriLa fel pentru 2 vase de vin de 80 ani 17 floriniLa fel pentru 50 cable de ovaz cand domnul voievod a renuntat la pranz §i cinä 5 florini

Quellen zur Geschichte der Stadt Brass6 in Siebenbiirgen, Rechnungen aus dem Archiv derStud: Kronstadt. Erster Band: Rechnungen aus 1503 1526, Kronstadt, 1886, p. 455 457.

ANEXA II

Preturile diferitelor produse cumparate de primarie la Bra§ov

ArticolNumar

dementiuni

Pretul in aspriPretul mediu

ingrame argint

max min mediu

1 paine de orz 7 1 0,72

1 butoi ton 1 42 30,24

1 crap sarat 3 3 2,16

1 cerb 1 14 10,08

1 veverità 1 0,50 0,36

1 vice! 4 32 16 26,6 19,152

1 bou 3 75 54

1 iepure 4 6 5,33 5,83 4,19

1 berbec 2 6 4,32

1 dropie 1 12 8,64

1 potarniche 4 2 1,44

1 gasca salbatica 4 4 2,6 3,22 2,3184

1 gaina 4 1,12 0,80

1 ou 5 0,29 0,2088

1 octava miere 4 5 3,6

1 octava unt 4 12 8,64

www.dacoromanica.ro

396 D nicla Arge;c in 8

ArticolNumar

demcntium

Prctul in aspriPretul mcdiu

ingrame argint

maX min mcdiu

1 fibril stafidc 8 3 2,16

1 lAmine 1 0,1 0,072

1 octava ()let 1 2 1,44

1 libr5 cuipare 1 150 108

1 octava prune 3 2,5 1,8

1 ctiblil de ovilz 1 5 3,6

1 car lemne 2 11 7,92

Am calculat 0 ,72 grame argint pentru fiecare aspru, cf. Ljuben Berov, op.cil., p. 183.

www.dacoromanica.ro

DETALII PRIVIND DOMENIUL LUI CONSTANTIN BRANCOVEANUVOIEVOD

IOLANDA TIGHILIU

Paginile urmatoare sunt o completare la studiul nostru intitulat Domeniul lui ConstantinBrdncoveanu publicat in volumul omagial C'onstantin Brdncoveanu, Editura Academiei, Bucure§ti,1989, p. 74 94. Ele au fost scrise In aceea§i perioada in care am elaborat §i amintitul studiu, darspatiul tipografic limitat de atunci nu a permis aparitia lor. Consideram insa ca cele cloud materialesunt indisolubil legate alcatuind Impreund un tot ce are o deosebita relevanta pentru felul §i

mijloacele in care se putea constitui un mare domeniu feudal.Strangerea materialului documentar s-a facut de-a lungul celor 6 ani cat am lucrat in cadrul

colectivului Diclionarul istoric al localitafilor din Tara Romaneascd din Institutul de istorie Nico-lae Iorga". Atunci am parcurs intregul fond de documente din perioada 1650 1700 care se afla ininstitut. Pe baza lui am intocmit §i lista satelor care au apartinut lui Constantin Brancoveanu. Inmasura in care informatiile provin din alte surse, acestea au fost trecute in paranteze.

Reconstituirea domeniilor lui Mihai Viteazul, Radu Serban, Matei Basarab, carora Ii s-a adau-gat §i incercarea noastra de a schio, pentru intaia oara, modul in care s-a constituit §i a evoluatdomeniul lui Constantin Brfincoveanu yin sa intregeasca viziunea asupra a ceea ce a insemnat mareapropietate funciara detinuta de unii mari boieri care au urcat §i treapta cea mai Malta a ierarhieisociale domnia.

PROPRIETATI DETINUTE DE CONSTANTIN BRANCOVEANU iN TARAROMANEASCA SI TRANSILVANIA

1. ANDRA.F4'TI, sat, comunk jud. Ialomio (j. Ialomio). Satul este mentional intr-un document din1634, decembrie 20, cand Radu al doilea vistier cumpara a patra parte din sat cu rumani de laCatrina din Romceni (DRH, B., XXIV, p. 558). Proprietari in sat sunt apoi boierii din Cocorg§ti.In 1678, martie 2, lane logofatul, flu] lui Radu logofat Cocorascu cel batran, fratele lui Radumedelniceru e §i al lui Vlad comisul, vinde lui Hrizea mare vistier satul pe care-1 avea de laparintii lui, pentru suma totala de 1411 taleri (1673 stanjeni de mo§ie = 1003 taleri + 408 taleripentru rumani).Satul este ulterior rascumparat de la Hrizea de Vlad Cocorascu, find el mai volnic a-1 stapani.in 1691, iunie 20, tot satul, cu rumani §i balta este intarit jupanitei Despa a lui Vlad Cocorascufost mare logofat. In 1696, septembrie 16, jupanio Elina, fica lui Vlad logofat Cocorascu,impreunä cu Parvu al treilea vistier vand, din cauza datoriilor pe care le aveau, tot satul curumani, cu balta, cu vad de moara doamnei Marica Brancoveanu, ruda lor, pentru suma de1411 taleri. Satul este dat apoi, in 1708, lui Stefan Brancoveanu (St. Grecianu, Viaja luiConstantin Briincoveanu, p. 274).

2. ANINH (j. Mehedinti) Tot satul, cu rumani, vii §i livezi este intarit de Radu Paisie in 1543, iunie 15lui Detco marele arm§ §i jupanioi lui, Calea din Brancoveni (DRH, B. Tara Romaneasca,vol. IV, p. 177).Satul ramane in posesia Brancovcnilor. Constantin voda Brancoveanu ii va dartu fiul ii s u

tefan, in 1708 Grecianu, op. cit., p. 273).

Revista istoricl", tom VI, nr 3 4 p. 397-420. 19 5

(St.

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

398 Iolanda Tighiliu 2

3. ANIAILF, sat dispArut, probabil Ingä satul Vitioara de Sus, comuna Predeal Saran, jud. Prahova(j. Saac). Situl cu nimani s-a vandut in 1602 lui arnica mare vornic. Intrtrit lui Cernica la 29mai 1608 (DIR, XVII, B, I, 318). Din 1668, mai 24 incepe s cumpere pArti in sat Hrizeavisticrul.In 1694, iunie 8. Danciu paharnicul, fiul lui Neagu comisul din Bue§ti vinde lui ConstantinBrancoveanu 1/8 din §i cu zeciuiala sarii de la ocna Ghitioara pentru 250 talere. Partca iifusese lui Danciu de zestre de la socru-sAu, Paraschiva postelnicul, fratele lui Cernica vornicul.In 1696 martie 13, jupaniia Chirca, socia camara§ului Proca vinde lui Constantin Brancoveanupartea de mo§ie din pe care o stripanea.Aceast5 parte fusese a lui Hriza vornicul. Urma§ii lui, Radu clucer §i Gheorghe postelnic audat o insa cilmArmului Proca in contul unei datorii de 960 taleri pe care Hrizea o avusese laProca. Jupaniça Chirca, stand acum in Rumelia, o vinde lui C. Brancoveanu care mai cumpa-rase anterior §i partea lui Danciu paharnic, cu 800 taleri. In total, voievodul stripanea 1/2 dinsat, cumpAratA cu suma de 1050 taleri.In 1696, iunie 1, aceastA jumatate de sat §i cu zeciuiala de la ocna Ghitioara este clAruitAmAnAstirii Hurezi; intaritA in 1696, iunie 17. CealaltA jumAtate din sat §i jumAtate din sareaocnelor de la Ghitioara erau ale mAnastirilor: Radu vodA i Cernica vornicul.

4. ANINIX, sat, comuna Cra.sna, jud. Gorj (j. Gorj). Constantin Brancoveanu dAruie§te in 1708partea lui din satul fiului slu, Stefan. (St. Grecianu, op. cit., p. 273)

5. BAIA DE FIER, sat, comunA, jud. Gorj (j. Gorj). Satul este fntArit in 1480, ianuarie 18 lui Ticuci cufratii sAi, Bran, Radu §i PAtru fiindu-le veche ocing. (DRH, I, 275). In 1632, iunie 1 PredalogofAtul din Paraiani cumpArA pArti In (ibid., XXIII, 583), iar in 1637 cumpArA in satDanciu din Paraieni (Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XIX/7 §i 8). La 2 august 1644, MadBasarab f§i intarqte mai multe parti cu vecini pe care le cumpArase pentru suma totalA de336 ughi (ibid., XIX/10). Mihnea al III-lea IntArelte la 12 iulie 1658, lui Danciu Paraianu bivvel postelnic §i lui Vlad Barsescu vel agA tot satul cu tot hotarul cu toçi rumanii insä caresunt de mo§ie de strAmo§ie care sunt apucati de legAtura lui Mihai vodà", pentru cA MateiBasarab le-a dat bani cu sila pri acest sat Baia de Fier di 1-au luat sA fii pre seama domneascA,WA de voia lor". In timpul lui Mihnea al III-lea satul este rAscumpArat de la domnie de cei doiboieri cu 720 ughi pentru cA acelti bani s-au luat de s-au dat din vistieria domneascA §i, iar inviestieria domneascA s-au adus de s-au dat". (ibid., XIX/13). fntr-un document din 5decembrie 1658 se aratA cä Mihnea vodA a iertat satul de rumanie pentru 1500 taleri.Danciu Paraianu i Vlad Barsescu §i-au primit din ace§ti bani partea lor pentru cat stApaneauin sat §i s1 nu mai aibA treabA in Baia de Fier". (ibid., XIX/14).Interesant este documentul din 12 iulie 1661 prin care Grigore Ghica intAre§te lui BarbucApitan i PAtru, fiii postelnicului Danciu Paraianu, i fiilor agAi Vlad Barsescu tot satul cutoti rumanii.Satul fusese al lor de mo§tenire §i 1-au stapanit panA in vremea lui Matei Basarab candintelegand domnia cum cA iaste fier acolo, lepAdat-au Matei vodA in sill banii Danciuluipostelnicul Parianu §i agai Vladul Barsescu, de au fAcut Bae de Fier. Si tot au fost pre seamadomneasca panA in zilele Mihnei vodA" and acesta le dA voie fo§tilor proprietarirAscumpere satul de la dornnie.Apoi dui:4 ce intrarA ganduri vrAjme§e§ti la inima Mihnei vodà de le curmA viala lor far5 devreme intelegand rumanii de la Bae de perirea lor" s-au dus la domnie j s-au rascumparat §itot au fost judeci rand In zilele pArintelui Domniei mele Io Ghirghie Ghica voievod". Acumsunt din nou rumaniti §i reintrA, impreunA cu tot satul, in stApanirea urma§ilor postelniculuiDanciu Paraianu §i ai agAi Vlad Barsescu (ibid., XIX/8). In 1668, iunie 27 juingtate din ,partea lui Danciu Paraianu intrA in stApanirea lui Dima Chiurciubma in contul unei datorii.Partea care a fost a lui Vlad Barsescu cu rumani intrA in 1669, august 20 in stApanireacapitanului Giurcà. Acesta o cumphrase de la jupanita Dobra a lui Vlad logofAtul din Barse§ticu 220 galbeni (= 330 taleri). In 1685, iunie 23 GiurcA cApitanul vinde partea lui (1/2 din satcu 1/2 din rumani) lui Barbu Milescu mare ban §i fratele lui Patru Milescu cAmAra§ul.

in

§i

sA-§i

www.dacoromanica.ro

3 Constantin Brâneovcanu 399

La 8 iulic 1690, jupanita Maria a hanului Barbu Milescu yin& jupanilei Stana a lui DimaChiurciubma jumdtate din satul cu rumani i vaduri de moard pentru 400 ughi. Cealaltdjumiltate din era tot a Stanei pentnl c o luase mai inainte Dima Chiurcluba)a dc la Danciupostelnicu Pfirilianu, socrul Mariei. In 1691, lune 11 jupanita Stand hind datoare luiConstantin Briincoveanu cu 6(X) taleri Ii vinde tot satul cu rumani pentru 1000 taleri. Satuleste diiruit in acela§1 an, la 16 decembrie, rn-rii Hurezi, reintánt in 1695, aprilie 25 (Arh. St.Buc., mss. 449, f. 8 v.).

6. BADE,577 pr. rangd Pite§ti, jud. Arge§. Delnita de la dAruitd de Constantin Brdncoveanu fliedsale Safta la 12 mai 1700. (St. Grecianu, op. cit., 300).

7. BAILEFTI, ora§, jud. Do lj (j. Mehedinti). Seli§te, loc domnesc din vremea lui Mircea cel Batriin(1386 1418) ditruit de Radu Paisie lui Talapi logofAt, pentru credincioasa slujbd, la 4ianuarie 1536 (D.I.R., XVI, B, II, 198) .Tot satul intArit la 15 iunie 1543 lui Detco mare arrna §i jupatutei sale, Ca lea d n Brancoveni(D.R.H., B, IV, 177). Un document din 25 iunie 1603 nareazA interesan a istorie a satului. Invremea lui Stefan Surdu (1591 1592) jupanul Danciu vornicul din Brancoveni a dat acest satlui lane mare ban din Craiova ca sA aibA cinste §i socotint5 scoatà lui dregatorie de laStefan voievod. Deci jupanul Danciu vornic el au fost numai cu satul dat, iar milA §i cinste §icAutare n-au avut nimic, nici nu i-au scos vreo boierie de la Stefan voievod". Dar atat Danciucat §i lane banul mor. Iar Mihai voievod el s-au fAcut rudd lui jupan lane mare ban deaca austatut domn in Tara RomaneascA §i find stApan §i puternic au luat satul Bäi1eti i 1 auinchinat sfintei Episcopii Ramnic". Dupil moartea lui Mihai Viteazul, in zilele lui SimionMovill se deschide procesul intre boierii din Brancoveni: David postelnicul, Barbu §i Mateipostelnicul cu episcopia Ramnic pentru satul BiIeti deoarece 1-au luat in sila Mihai vodacAci jupan Danciu n-a avut nici o milA, nici un folos §i nici o boerie, nimic de cAtre jupan Lanemare ban". Sirnion MovilA plecand din Tara RomaneascA procesul se va redeschide sub RaduSerban care restituie satul boierilor din Brancoveni (DIR, B, XVII/1, p. 935). DerulareaulterioarA a evenimentelor este consemnatA de un document din 10 iunie 1679. A§adar, andMatei aga din Brfincoveni a ajuns domn a stApanit acest sat §i toate satele §i mollile ce auavut despre neamul Craiove§tilor" panA la moartea lui.Constantin Serban ajuns domn au fAcut socotealA ImpreunA cu prea sfintli patriarhi i cuarhiereii tarii §i cu tot sfatul boierilor tarii pentru toate mo§iile, partea rAposatului Matervoievod pe a cui searnA s-ar cAdea sä fie §i sA le tie din neamul domnii lui. Deci dupà dreaptasocotealà, cu sfanta pravilA a cAzut a le tine §i a le stilpani Preda vornicul Brancoveanu fiindu-inepot de nepoatA de sorA rAposatului Matei voievod, §i au cazut a fi acest sat BAile§tii cu toyrumanii pe seama Predii vornicul, partea rAposatului Matei voievod". Satul a fost stapanit inlini§te panA in vremea lui Mihnea voievod. Deci find cu multA vrAjmA§ie asupra neamuluiboeresc, au omorat multi boieri §i au omorat §i pa vornicu Brancoveanu §i au inceput a ea's-cumpara satele §i au luat bani dupA la rumani, fdcandu-le carti de slobozire §i dajdie §i sd fie inpace de rumanie. Deci au fost trimis §i la acest sat Baile§tii de le-au luat multi bani ungure§ti5000 §i le-au fAcut carte de slobizire de rumanie §i scriindu-le cartea §i cu mo§ie §i i-au scris laslujbd; unii paharnici, alii la alte bresle care uncle au pohtit".In vremea aceea Constantin vel agd §i fratele ski Barbu hind coconi mici" nu au pututapere satul, dar in a doua domnie a lui Grigorie Ghica au avut in divan proces cu oamenii din

Insä Grigorie vodd, far de nici o dreptate au fost judecat sd fie in pace rumanii de rumaniede care boierul domnii mde Costandin vel agd". Procesul se redeschide in vremea lui erbanCantacuzino deoarece Constantin Brdncoveanu §tiind cum ca este acest sat Baile§th cu totinimdnii a lui dreaptA mo§ie de la II10§1.1 sAu Preda vornicul BrAncoveanu }i de la strAmo0i lutCraioveltti §i au ieqit de la mAna lui far de nici o dreptate". Domnul, dupa ce intreaba totiboierii §i pe cei batrAni i pe cei tinere dA satul liii Constantin Br incove mu In 1708, vodaBrAncovuantt dArutete satul ffilor sai, Con .tantin i Radu (N I ro Stu i d )(.1 nteV p. 304 307, docutnentul din 1679 poarta data de 17 iunie. 8t Grec'anu p cit , p 277si 275).

51 sa-i

5i

www.dacoromanica.ro

400 Iolanda Tighillu 4

3. 13ALE,FTI, sat, comuna BiIe.ti, jud. Vrancca (j. Slam Ramnic). Satul a lost cuinpkat de ConstantinBrtincoveanu &mit in 1708 fiului Matei (ibid., 277).

). BALTEN1. Partea din cu rumfmi pe care C. Brfincoveanu o cumparase este diiruitii de el, in 1708,fiului Radu (ibid., 275).

10. BARBATE,FT1, sat pr. Ifingil Doicqti, jud. Dâmboviia (j. Drunbovita). Satul cu rumani, vii,hele§teu, case, vad de moarit este cumpArat de Constantin Beancoveanu de la boierii din sat §idkuit in 1708 fiului ski Matei (ibid., 277). Cumpkarea s-a facut in sild dupii cum reiese dindocumentul din 2 mai 1714 prin care Stefan Cantacuzino restituia lui Mihai Brirbiltescu velclucer toatil partea lui de mo§ic din cu casele, cu viile, cu morile, cu hele§teu", pe care oavea de la mo0 §i dc la strruno§ii lui, iar Mria sa Constantin vodii Brancoveanul, vriand ca

facä sat §i !Mind §i alte mo§ii ale unora §i ale altora. s-au pus §i in spinarea lui de i-auvandut far-de voie vechea mo§tenire a lui". Vezi §i Doicevi .

11. BARBOI, sat, comuna Grece§ti, jud. Dolj (j. Mehedinti). Satul cu toti rumanii dAruit de C.Brancoveanu fiului sAu, Constantin (ibid., 272).

12. BABA, sat pr. liingA Odobe§ti, jud. Damboviia (j. Dambovita). La 10 noiembrie 1697, pitarulSerban Bujoreanu vinde lui Constantin Brancoveanu 555 stanjeni din sAli§tea Meal" pe care-icumparase de la NegoitA slugerul, fiul lui Stroe §etrarul, cu pretul de 185 taleri. In 1708, mo§iade la este daruitA de domn fiului sat', Constantin (ibid., 272).

13. BARZA, sat, comuna Barza, jud. Olt (j. Romanati). La 10 mai 1636 parte din Bkza de Jos se aflain stapanirea lui Radu paharnicul din Brancoveni, ruda lui Matei Basarab. FamiliaBrancoveanu a continuat sA cumpere mo§ia lui . La 29 aprilie 1669, Gorgan postelnicul, fiullui Barbu cuparul din vinde jupanitei Stanca Brancoveanu (mama lui ConstantinBrancoveanu) jumAtate din mo§ia satului IntAritA la 10 iunie 1669 de Antonie voda dinPopelti. De la Stanca mo§ia a rAmas lui Constantin Brancoveanu. in 1708, jumAtate din cumorile de pc Oltet sunt dAruite de Constantin Brancoveanu fiului sau, Constantin (ibid., 271273).

14. BARZEFTI, sat pr. langa Potlogi, jud. Dambovita (j. Dambovita). C. Brancoveanu intra prin abuzin stApanirea satului cu rumani. in 170811 dAruie§te fiului sAu, Constantin (ibid., 272).

15. BELCIUGATELE (Belciugatul), sat, comunA Belciugatele, jud. CAlAra§i (j. Ilfov). In 1573,octombrie 23 sunt mentionati Fratea §i fratele ski Nan din Belciugatul care dau jupanuluiDragomir mare vornic 250 stanjeni de mo§ie in Borusu (DHR, B, VII, 208). La 11 martie1641, 209 stanjeni din Belciugatul sunt hotarnicili §i intArici de Matei Basarab lui Hrizea marevornic (Arh. St. Buc., Peceti, 58). in aprilie 1693, Constantin Brancoveanu däruie§te rn-riiHtrrezi ocini cumparate de la megie§i. Tot atunci Ii mai sunt intarite o ocinA in Belciugatul cese cheama VIAdeasca" (de 130 stanjeni) §i o altä ocinA in ce se cheamA Fantaneasca" (de190 stanjeni). in 1695, aprilie 25 daniile sunt reintArite mAngstirii (Arh. St. Buc., mss. 449, f.10). tn 1712, iunie 8 Constantin Brancoveanu dAruie§te fiicei sale, Smaranda, parte de mo§iein Grecianu, op. cit., 313).

16. BETEJANI, sat, comuna GArcov, jud. Olt (j. Romanati). La 2 iulie 1584 satul se afla in stApanireafamiliei Craiovescu Brancoveanu. RInas in posesia lui Matei aga din Brancoveni esteconfiscat de Leon vodä dupà lupta de la Bucure§ti §i dat rn-rii Radu vodii (1631, septembrie5). Ajuns domn, Matei ia in st5pdnire satul, iar apoi, jurnkate din el, de§i era partea lui Predavornicul Brancoveanu, o vinde La 30 iunie 1658, Mihnea al III-lea intare§te lui Predavornicul jumkatea sa de sat (N. lorga, op. cit., V. 185). Dupä uciderea liii Preda, satul serascumpiirii. Pentru aceasta skenii iau cu imprumut 3000 taleri (= 2000 galbeni) de la Gh.Ghqea clucerul §i i-au p1tit domnului. Nu pot insii sà restituie banii boierului, astfel incatdevin rumânii acestuia (1660, august 16). In 1662, septembrie 20, satul a dcvenit proprictatealui Serban Cantacuzino, logoflit pe atunci, la ciisiitoria lui cu idea lui Ghelea clucerul.Dupii moartea lui Serban Cantacuzino, C. Brfincoveanu ia satul pe seama lui prin abuz.

sau,

s5u,

(St.

si

00-0

www.dacoromanica.ro

5 Constantin Brfincovcanu 401

in 1708 satul rumfini §i vii este daruit fiilor sii. Constantin §i Radu pcntru a-I stapfini indevalmil§ie Grecianu, op. cit., 272, 275). In documentul din 28 mai 1714 prin care tefanCantacuzino restituia satul doamnei Maria Cantacuzino, vaduva lui Serban voda sementioneaza cA Brancoveanu: precum multe temeinice mo§ii §i scaune boiere§ti ale multorboicri §i pamanteni de tarA au lacomitu a le ridica §i a le lua ca inmulteasca §i sa-§iadaoge veniturile casei, fost-au luat §i acestu satu Betejanii al marii sale doamnei Mariei, deI-au stApanit in silà §i far de nici o dreptate".

17. BIAJ, sat, comuna Voinea.sa, jud. Olt (j. Romanati). La 15 iunie 1543 jumatate din mqa se

afla in stapanirea lui Detco mare arma§ §i a Calci din Brancoveni (DHR, B, IV, 179). In 1644,iunie 25, parte din sat se afla in stapanirea iui Preda vornicul Brfincoveanu. De la acesta satulajurige in posesia lui Constantin Brancoveanu. In 1708, satul cu rumani, vii §i mori este daruitde Constantin voda fiului sau, tefan Grecianu, op. cit., 273).in 1792, mo§ia se afla in stapanirea lui Manolache Brancoveanu, iar in 1814 era a lui Grigorebanul Brancoveanu §i Ionita Ple§oianu .

18. BOGOVI. in 1708, jumätate din satul cu rumani este dAruit de Constantin Brancoveanu fiuluisat, tefan Grecianu, op. cit., 273; N. Iorga, Documente privitoare (a domnia luiConstantin Brdncoveanu, 159)

19. BOTEANCA DE SUS, mo§ie langa Boteni, sat jud. Dambovita. Dintr-un document din 1711,ianuarie 20 aflAm cà mo§ia Constantin Brancoveanu a cumparat-o de la erban FilipescucAruia ii era de zestre de la socrul salt, Carstea Popescu vistierul.Dupa moartea domnitorului mo§ia a ramas in stApanirea nepotului säu, stolnicul ConstantinBrancoveanu.

20. BOTENI, sat, comuna Conte§ti, jud. Dambovita (j. Dambovita). in 1697, noiembrie 5, cei doi fiiai lui Tudor §ufarul din vand partile lor Cate 333 stanjeni fiecare (funiile de jos §i de mijloc)lui Constantin Brancoveanu care mai cumparase §i satul vecin, almarzani. in 1708, mo§ia §imorile din Boteni sunt dAruite de domn fiului sail, Constantin Grecianu, op. cit., 272).Dintr-o hotarnicie din 1742, decembrie 22 a mo§iei vecine Save§ti a lui Manolache §i MapLambrino aflam ca mo§ia se afla in stApanirea dumnealui Costandin Brancoveanu biv velstolnic", nepotul domnitorului.

21. BRANET, sat, comuna Barza, jud. Olt (j. Romanati). in 1543, iunie 15, satul se afla instapanirea lui Detco mare arma§ §i a sotiei sale Calea din Brancoveni carora le era veche §idreapta ocinA §i dedina" ceea ce dovede§te o stapanire mai veche a familiei Brancoveanuinrudita cu Craiove§tii (DHR, B, IV, 179). In 1658, iunie 30, jumAtate din seli§tea se afla Instapanirea lui Preda Brancoveanu care o cumparase anterior de la unchiul sàu, Matei Basarab,it este intarità acum de Mihnea al III-lea (N. lorga, Studii ci documente, V, 185). In 1708, totsatul cu rumani este claruit de Constantin vodà Brancoveanu fiului salt, ConstantinGrecianu, op. cit., 272).Stapanita Inca de Brancoveni la inceputul secolului XIX trece apoi in poscsia familiei

22. BRA TOVOEFTI, sat, comunä, jud. Dolj (j. Dolj). incepand din 29 ianuarie 1688, ConstantinBrancoveanu, pe atunci mare logofat, incepe sa cumpere Orli de ocine in de la mo§neni §iboieri. In 18 martie achizitioneala de la Necula cupetul, ginerele lui Dumitru cApitanul din sat400 stanjeni in pentru 140 ughi §i 22 zile de moara in apa Brativoie§tilor pentru 112 ughi.La 19 decembrie 1691, Dumitrana, socia lui Papa Buicescu mare paharnic vinde domnuluipartea ei din (= 157 stanjeni). Cateva zile mai tarziu partea Dumitranei este daruita deConstantin Brancoveanu Hurezi. In acela§i timp, voievodul mai cumpara de la megie§ialti 757 stanjeni pentru suma de 265 ughi pc care-i dilruic§te apoi tot manastirii. In 1695,aprilie 25, 914 stanjeni in sunt intariti rn-rii Hurezi; reintariti la 1711 aprilie 4. Tot atunci Iimai este intarita §i mo§ia Bratovoe§tii de Jos pe care milniistirea o cumprtrase de la jupanliaStanca Belciuneasca, fala lui Harnza spAtarul, cu 456 talcri (Arh. St. Buc. rms. 449, f 224 v.).

(St.

(St.

(St.

(St.

(St.

Stirbei.

m-rii

sa-si

www.dacoromanica.ro


23. BRANCOVEANU (= CAMARZAN1), sat, comuna Odobc§ti, jud. Dambovita (j. DIimbovita).Satul s-a numit mai inainte Cilmarzani §i a fost al lui Nedcico Botcanu. mare dregritor al luiMatci Basarab. La 15 iunie 1648, fiul silu, Mirici paharnic a vIindut partea sa din sat lui Tudormare cucAmIira 150 galbcni.Un alt stApan in sat era la 2 iulie 1652 Bratei logofAtul care a cumpArat 400 de stfinjeni cu 120de galbeni de la Ivan slugerul; la 16 iunie 1688 Briltei logofAtul stApânea 650 stanjeni dinmo§ia satului.La 1 septembrie 1699, Badea Popescu pitarul §i socta sa, Elina, fata lui Tudor cilmilra§ul, auvandut 442 stanjeni de mo§ie lui Constantin Brfincoveanu, dcoarece se &eau intre Boteni §iOdobelti, mo4ii care apartineau domnului. De la noul proprietar, mo§ia se va numi mai tarziuBrâncoveanu. In 1708, voievodul daruie§te mo§ia de la fiului srm, Constantin (St. Grecianu,op. cit., 272). DupA moartea acestora mo§ia va fi stilpAnit5 de nepotul domnitorului, stolniculConstantin Brfincoveanu (doc. din 22 dec. 1742) .

24. BRANCOVENI, sat, comunk jud. Olt U. Romanati). in secolul al XV-lea satul se afla instApdnirea Craiove§tilor care in 1494 il claruiesc m-rii Bistrita, ctitoria lor. ManAstirea nu arAmas prea mult timp in stApânirea lui deoarece Neagoe Basarab I-a dAruit jupanitei Neac§adin , fiica lui Horvat mare logofAt (doc. din 3 mai 1518). Mai tarziu satul a intrat instApanirea lui Detco mare arm§ §i a sotiei sale Ca lea; reintArit in 1543, iunie 15. De la ei satula rarnas apoi lui Danciu vornicul din §i apoi fiului sAu, Matei aga care-§i avea re§edinta inacest sat. Prin Preda vornicul satul ajunge in stäpanirea nepotului sAu, ConstantinBriincoveanu. Domnitorul a impartit in 1708 mo§ia satului cu rumani §i vii celor patru fii aisAi: Constantin, Stefan, Radu i Matei, ultimul primind §i foi§orul de piatrA" (St. Grecianu,op. cit., 271 -6).DupA 1714 satul trece in stapfinirea nepotului domnitorului, stolnicul Constantin Brancoveanu,iar apoi la copiii acestuia. in 1828, banul Grigore Brâncoveanu doneazA nepotului §i finuluisAu, Grigore Bibescu Brâncoveanu mo§ia care a constituit din vechime temeiul" acesteiilustre familii.

25. BUCIUMENI, sat apart. or. Buftea, sector agricol Ilfov (j. Ilfov)In 1689, februarie 20 Adriana calugArita, pe numele mirean Rada, care anterior ii vânduse luiConstantinBrâncoveanu toatA mo§ia ei din Mogo§oaia, Ii mai vinde acum §i altA mo§iealAturea cu Mogo§oaia pre din sus, in hotarul Buciumenilor stdnjeni 400" pentru suma de 240taleri. Ea cumpArase aceastA mo§ie de la logordtul Radu Cretulescu.In 1708, Constantin Brâncoveanu clAruiqte mo§ia de la fiului sAu, Stefan. (ibid., 274; N.lorga, Doc. privit. la domnia lui C. Briincoveanu, p. 159).

26. BUCURE,5TI, municipiu (j. llfov). Constantin Brâncoveanu va detine in capitalA mai multecorpuri de case pe care le va darui fetelor sale. Astfel, in 1692, noiernbrie 1, Stanca prime§teca zestre casele din Bucure§ti cu locul" (St. Grecianu, op. cit., 289). In 1698, februarie 5, casein Bucurqti Ii sunt date §i Dine Ai (ibid., 296). In 1700, mai 12, Safta prime§te §i ea case inimpreunA cu locul (ibid., 300). Ancuta va cApAta §i ea ea zestre casele din Bucure§ti cu pivnitAde piatrA. (ibid., 304), iar in 1708, octombrie 30, domnita BAla§a va primi §i ea casele dinBucure§ti ce am cumpArat de la feciorii Cernicäi arma§u1 cu pivnita de piatrA, cu locul, taleri1100" (ibid., 308).

27. BUDREWI. Viile de la cu 300 stajeni de mo§ie sunt lAsate de doamna Marica prin diata din1723 nepotului ei, Constantin. Doamna le cumparase de la Popescu. (P.S. NAsturel, Diatadoamnei Marica a lui Constantin vodd Brdncoveanu, in Glasul Bisericii" anul XIX (1960),nr. 3 4, p. 319).

28. BUNEJI, sat pr. IiingA s. Plii§oiu, corn. Vi§ani, jud. Br Aila U. Slam Râmnic). in 1691-1692,Theodosie monahul, in mirenie Tudoran clucerul din Aninoasa, vinde lui Constantin vodApartca lui de moie din (= 670 stanjeni) din Gdojani (= 294 stanjcni) care mo§ie sehotArii§tc cu Bunc§tii" in total 964 stanjcni pcntru surna de 244 talcri

si

www.dacoromanica.ro

7 Constantin BrAncovcanu 403

29. CARPIN4. Mo§ia dc hi , atA a cumpArat, este datA de Constantin BrAncoveami fiului %Au.Constantin. Grecianu, op. cit., 272).

30. CAMPENI, sat, com. Piele§ti, jud. Do lj (j. Romanati). Mo§ia dc la cu rurnAni este dAruitil in1708 de Constantin Brancoveanu fiului sàu, tefan. Grecianu, op. cit, 273)

31. CANDEFTI, sat, comuna Verne§ti, jud. Buz Au (j. Slam RArnnic). In 1693, octombrie 13, dornnitaMaria, fiica lui Constantin voda prime§te ca zestre 20 de pogoane de vie in dealul (ibid.,293).

32. CEPARI, sat, comuna Cfirlogani, jud. Olt (j. Romanaii). Nu cunoa§tem imprejurArile in caremoiia satului, cu ruinânii §i viile au intrat in stAanirea domnitorului. In 1708, el le dAruie§tefiilor sAi Constantin, tefan, Radu §i Matci pentru a le stAani in indivizie (ibid., 271 6).

33. CETATENI, sat, comunA, jud. Arge§ (j. Muscel). Tot satul cu rumAni §i munci daruit 'in 1708 dedomnitor fiului sac, Matei (ibid., 277) .

34. CHITHA, sat com. suburbanA, municip. Bucure§ti. In 1700, ianuarie 4, Stanciul, fiul lui Simiondin Mogovaia, vinde lui Constantin BrAncoveanu partea lui de mo§ie din (= 163 stAnjeni)pentru 41 taleri. In 1708, domnitorul daruie§te mo§ia de la fiului sãu, tefan (ibid., 274).

35. CILIENI, sat, comund, jud. Olt (j. Romanati). Satul este mentionat in secolul al XVI-Iea andMihai Viteazul cumpArà pArnântul de la 27 de megie§i pentru 70.000 aspri. In 1598, septem-brie 6, dornnitorul I.i intare§te stApanirea. Dupà moartea lui Mihai vodA satul se rAscumparA.In 1647, decembrie 26, tot satul §i sili§tea vecinA a Crliceltilor se aflau in stApAnirea doamneiAnca, sotia lui Nicolae PAtra§cu voievod §i a cumnatului ei, Constantin Cantacuzino marepostelnic, care le cump5rase cu 800 galbeni de la Petrea sluger. In 1657, august 22, ConstantinCantacuzino devine stApAnul intregului sat cumparAnd jumAtatea stapanita de doamna Anca §ide ginerele ei, Eustratie postelnicul.De la familia Cantacuzino, mo§ia a trecut In stApAnirea familiei Brancoveanu. In 1692,noiernbrie 1, Constantin vodA daruia satul cu rumani §i vii fiicei sale Stanca, drept zestre(ibid., 288).in 1814, satul era inglobat in marele domeniu al lui Grigore BrAncoveanu. In 1831 era arendat,impreuna cu mo§ia Potlogeni, tot a lui G. B. cu 3000 lei, iar in 1833 cu 6.500 lei. In 1837mo§ia se afla in stApAnirea Saftei BrAncoveanu, solia lui Grigore banul. La 20 octombrie 1838,Safta claruie§te mo§ia nepoatei sale, logofeteasa SAftica

36. CIOCANE,FTI, sat, comunA, jud. Darnbovita (j. DAmboviia). In 1689, aprilie 29, fiii popii Standin Vi§ina vand lui Constantin BrAncoveanu mo§ie in aandu-i-se marii sale a o cumpara,avand maria sa mo§ie in acel hotar". Domnul a continuat sA mai cumpere ocine in acel hotar §iin anii urmAtori.In 1708 satul cu hele§teu, stânjeni 600 este &fruit de Constantin vodä fiului sau, Matei(ibid., 277).in 1792 satul se afla in stApAnirea lui Manolache BrAncoveanu care obline redeschidereabAlciurilor ce se tineau aici din vechime. Se organizeazA 5 bAlciuri pe an §i un targ sAptdmAnal.

37. CIOROGARIA, sat, comunk jud. Giurgiu (j. Ilfov). In 1712, iunie 8, satul cu casele de piatrasunt date ca zestre de Constantin vodà fiicei sale, Sinaranda (ibid., 313).

38. CIOROIAX, sat, comuna FAlcoiu, jud. Olt. Parte din mo§ie este dAruita de dorrin mAnAstiriiBrAncoveni.

39. ClUPERCENII VECHI, apartinand or. Calafat, jud. Do lj (j. Mehedinti). La 14 aprilie 1654 esteintArit Elenei, jupanita lui Radii Buzescu §i fiului ei Matei coconul in urma procesului CUVasile postelnicul din Breasta (Arh. St. Buc., CAluiu, IX/3). La 15 scptembrie 1656 bilneasallinca BuzesCu ii dAruie§te la botcz lui Matei, fiul spAtarului Vlad din Otetele§ti (Otetelip)partea ei de move din (Arh. St. Buc., Hurezi, XII XII bis/1). In 1676, septembrie 1, VladlogofAtul din Otetelip se impacA cu Static marc carnArm dAndu-i sa stApA'neasa a patra parte

(t..

tirbei.

(Sh

www.dacoromanica.ro


din satul . La 18 noiembrie 1696, o patrime din cu rumani cstc daruita Hurezi. Afost a lui Static fost mare vistier pusa zillog la Constantin Brancoveanu in anul 1685 (7193).Static a murit fara urmali, iar Constantin voievod o diiruic§te m-rii.

40. CLANTA, sat, pr. vatra satului Herastrau, inglobat municip. Bucure§ti (j. Ilfov). In 1679, mai 19.Udrea, fiul lui Damaschin vornicul vinde lui Constantin Brancoveanu vel aga mo§ia lui cc secheama Clanta" de 475 stanjeni pentru 97 ughi. Noul proprietar mai cumpara 300 stanjeni §ide la Tudora§cu, fiul lui Neculai portarul.La 28 octombrie 1680, Oancea §i Pittra§cu, fiii popii Manta din Bucure§ti vand lui erbanCantacuzino voievod toata mo§ia lor din (= 1060 stanjeni), cu hele§teu §i mori. Toataaceasta parte este daruita in decembrie acela§i an de domn ctitoriei sale dc la Cotroceni .Constantin Brancoveanu mai cumpara, impreuna cu lordache Cantacuzino biv ye! spatar,mo§ie in §i in Tegeni de la Tudor logofat Lumandranil §i de la Udrea, fiul lui Damaschin.Au stapanit in devalma§ie pana la 10 mai 1692 c5nd lordache Cantacuzino vinde partea sa luiBrancoveanu pentru 300 taleri .Citeva luni mai tarziu, la 1 noiembrie 1692 mo§ia de la Clanta §i Tegeni, care se chiamaTunarii, cu hele§teul §i casele, cu pivnita de piatra" sunt daruite de voievod fiicei sale, Stancaprin foaia de zestre (ibkl., 288).

41. COCORA, sat, comuna, jud. lalomita. Prin diata (1723) doamna Marica Brancoveanu lasa mo§iade la ctitoriei sale de la Sf. Gheorghe Nou din Bucure§ti. Mo§ia ii era de mo§tenire: a fosta mamii mele de zestre" Nasturel, op. cit., 318).

42. COCORVI, sat, comuna Ple§oiu, jud. Olt (j. Romanati). in 1640 mo§iile Cocora§tii de Jos §i deSus sunt cumparate de Preda Brancoveanu. (N. Iorga, Studii i documente, XIV, 323). La 25iunie 1644 Matei Basarab intare§te lui Preda mare spatar Brancoveanu mo§ia cu rumanicumparata mai inainte.De la Preda vornicul mo§ia trece la nepotul sau, Constantin Brancoveanu. Acesta daruie§tesatul in 1708 celor patru Grecianu, op. cit., 271 7); N. Iorga, Doc. privit. la C.Briincoveanu, 155).In 1814 era mo§ia marelui ban Grigore Brancoveanu, iar in 1837 se afla in stapanirea mariibanese Safta Brancoveanu.

43. COJEFTI, sat, comuna Belciugatele, jud. Calara§i (j. Ilfov). La Inceputul secolului al XVII-leaproprietar in sat era vistierul Dumitru Dudescu. De la acesta mo§ia trece la fiul sat], RaduDudescu care o va darui ca zestre fiicei sale Anca la casatoria ei cu Radu arma§ul. Dupamoartea Ana, logofatul Radu Dudescu 1§i revendica mo§ia care ii este Ind-it-it'd la 11 mai 1655(Arh. St. Buc., Documente istorice, CXXV/19).Mai tarziu va cumpara mo§ie in sat Constantin Brancoveanu de la Neagoe arma§ul Corbescu §ide la fiul salt Riza arma§ul §i de la Vlad stegarul pentru suma de 329 ughi. Mo§ia este aleasa §idata la Hurezi in aprilie 1693 §i reintarita la 25 aprilie 1695.

COMagENI, sat, comuna Gangiova, jud. Dolj (j. Jiul de Jos).In iunie 1658, jumatate din sat cu rumani este Intarita banului Preda Brancoveanu care ocumparase de la ruda sa Matei Basarab. (N. Iorga, Studii i doc., V. 185). Dupd uciderea luiPreda, satul se rascumpara de la Mihnea alLa 5 noiembrie 1669, Antonie voda. din Pope§ti Intare§te satul lui Barbu §i Constantin, nepotiivornicului Preda Brancoveanu, inclusiv partea pe care a stapanit-o Matei Basarab.In 1708, Constantin voievod daruie§te satul cu rumani, vii §i mori fiilor lui, tefan §i Matei.

Grecianu, op. cit., 273 §i 276).

5. COPACELUL. Satul cu rumani §i mori dat de zestre in 1708domnitei Bala§a (ibid., 308).J

6. COPACENII (DE JOS ,V DE SUS), sat, comuna 30 Decembrie, jud. Giurgiu (j. Ilfov). Mo§iaCopacenii de Sus a fost cumparata de Constantin Brancoveanu de la Toma Cantacuzino velclucer. In 1704, domnitorul d rnitropoliei 170 taleri pentru ca accasta cumpere o partedc rnoic in Fruinu.Fani, unde mai detinea proprietilti, §i ohiine, in schimbul surnei, rnoia

rn-rii

(P.S.

fii.(St.

1.4.

III-lea.

(St.

1:1-51

www.dacoromanica.ro

9 Constantin Brancovcanu 405

Copacenii de Jos, care era a mitropolici. §i sc afla in apropicrca mo§ici domne§ti de laCopficenii de Sus.Ambele proprietAli ajung in stapanirca domnitei Brt la§a casfitorita cu Manolache Lambrmo, iarin 1745 trec in poscsia nepotului lor, Constantin Brancoveanu vel clucer.

47. CORL4TE, sat, comuna lzvoare, jud. Do 1j. A patra parte din sat fusese dAruita de Marga. fiica luiMatei ban, m-rii Glavacioc in zilele lui Mihnea voievod, intArita rn-ru in urma judecatti cuDanciu vornicul din Brancoveni (1594, aug. 29 DHR, XI, 117).In 1708 satul este dAruit de ditre domn fiilor lui, Constantin §i Radu Grecianu, op. cit.,275).

48. CORNESTI, sat, comuna, jud. Dambovita. La 20 aprilie 1691, Mihna stolniceasa, fosta solie a luiDitcu Rudeanu, fiica lui Ilie vornicul din daruie§te nepoatei sale, doamna MaricaBrancoveanu, un sfert din sat, fost al surorii sale Ancuta, moartil fàrà urma§i. In 1695, aprilie24. doamna Marica mai cumpArg Inca 267 de stanjeni de la DrAghici din marinduli astfelproprietatea .La 5 februarie 1698, Constantin.Brancoveanu dAruie§te ca zestre fiicei sale Ilinca tot satulcu rumani (ibid., 296).

49. COTEANA, sat, comunA, jud. Dolj. in 1543, iunie 15 stApanea ocing in Detco mare arrna§Brancoveanu. La 6 iunie 1598 se mentioneazg cA partea lui Detco se afla in proprietatea luiCalotg banul din Boziani cAsAtorit cu Calea din Brancoveni, fiica lui Detco.In 1669, rnai 25 boierii din Brancoveni vand jurnAtate din sat boierilor din Falcoi, proprietari§i ei in sat ( lorga, St. ci doc. V. 186 NO.Constantin Brancoveanu cumpArg succesiv in sat in 1677, 1684, 1685. in 1708 daruie§te satullui Radu §i Matei. (ibid., p. 274, 276). Satul rAmane in stApanirea Brancovenilor §i in secolulXIX.

50. CRAIOVTTA, sat ingl. municip. Craiova, jud. Dolj (j. Dolj).La 14 mai 1670, jupanita Stanca (Anca) a lui Balica paharnicul din Breasta dAruie§te satul ,

ce-i era de zestre de la tatal ei, Fera logolatul Leurdeanu, nepotilor ei, Stroe §i Matei.In 1672, ianuarie 5, megia§i din sat se vand rurnani cu ocinele lor lui Curuia paharnic pentru136 ughi. La 26 decembrie 1685, Har§ova, fata lui Curuia clucerul din Ciovarni§ani vinde luiConstantin Brancoveanu mare spatar satul ce-i era de zestre, cu toii rumanii pentru 100ughi.Domnul va da mo§ia rn-rii Hurezi primind in schimb Belciugata, mo§ie mult mai sgraca (N.lorga, op. cit., XIV , 11).

51. CRIVA (DE JOS I DE SUS), sat, corn. Piatra Olt, jud. Olt, (j. Romanati). La 15 iunie 1543 scmenlioneaza ca Detco mare arrna§ din Brancoveni cumparase o parte in cu 7080 aspri. in1630, noiembrie 18, satul Criva de Sus este dat zestre de Fota postelnicul, casatorit cu Stanadin Brancoveni, ginerelui sàu, Stroe Leurdeanu logofkul.La sfar§itul secolului al XVII-lea, satele se aflau in propietatea lui Constantin Brancoveanu. in1708, domnitorul claruie§te cele doua sate fiilor sai, Constantin §i tefan, pentru a le stApani pedin douA Grecianu, op. cit., 271, 273).

52. CROVU, sat, com. Odobe§ti, jud. Dambovita (j. Dambovita). In 1704 - 5 satul este cumparat deC. Brancoveanu de la marele pitar C. Corbeanu §i de la slugerul Nicolae Croveanu. La 30octombrie 1708, satul cu case, cu pivnitg, beciuri de piatra, mori, este dat de zestre fiicei sale,Bala§a Grecianu, op. cit., 308). La 1745, domnita Bala§a daruie§te satul nepotului ei,stolnicul Constantin Brancoveanu. in 1767 mo§ia era proprietatea ctitoriei domnitei Bala§a dinBucure§ti.

53. DABULENI, sat, connuna, jud. Dolj (j. Romanaii). Grigore Ghica voievod intare§te, la 24 aprilie1664, jupanitei Pauna a lui Preda vornicul Brancoveanu §i nepotilor ci, Barbu §i Constantin totsatul cu rumani, livezi §i balli pentru ca le era de rno§tenire de la Preda vornicul. S-aujudecat attmci cu rumanii din care gandindu ei cum cartile Predei vornicul se vor fi

(st.

(st.

(Bt.

--

www.dacoromanica.ro

406 Iolanda Tighiliu I 0

petrccut cdnd j5furi lc" s-au sculat cu pkil spunând cid nu stint rumani. Jupanha a anitat cfini dela Radu Paisic It. 7051 (1542 1543) §i Constantin 4cl-ban It. 7163 (1654 1655).in 1708, Constantin Briincoveanu dil satul DAbulenii de la Balta. cu rurn5ni fiului silu, Radu(ibid., p. 274).

54. DOICESTI. sat, cornun5 suburban5 municip. Tfirgovi§te, jud. Dâmbovita (j. Dâmbovio). La 10aprilie 1701, fratii DrAghici §i Barbu clucerul BAlAceanu având nevoie de bani se imprumut5de 550 taleri de la Cornea BrAiloiu mare ban punfind zlog satul Doice§ti i B5rbfite§ti". La 1mai 1702, Cornea BrAiloiu socotind cfl roo§ia este prea departe de casa liii a vfindut-o luiConstantin Brfincoveanu cu 1300 taleri. Cu acest prilcj domnul cumpAra mo§ia impreun5 cucasele de piatril §i cu alte drease de prin prejunil lor", bunuri care aparlinuserA familieiBillAceanu §i fuseser5 evaluate la 500 taleri. Domnul §i-a mai milrit proprietatea cumpArand236 stanjeni de la rn-rea L5culeie, mo§ie pe care aceasta o avea de la Matei Basarab, §i aIi 180stAnjeni de la Mihai, fiul lui Constantin vornicul din Doice§ti. Pe mo§ia astfel constituità.BrAncoveanu construie§te case, o bisericA de piatrA, face vii i hele§tee. Toate sunt dkuite in1708 fiului ski Matei.Domnii care i-au urmat, tefan Cantacuzino §i Nicolae Mavrocordat au anulat vfinzarea mo§ieiconsiderand-o incorcctä. Astfel, la 8 martie 1716, restituind mo§ia clucerului MihaiBArbAtescu, N. Mavrocordat arat cä fostul domn aflfindu-se cu a§ezAmântul mai mult laTargovi§te deck in Bucure§ti i avand domnia lui sA ia acest sat pe seama dornniei sale, s5-ifie pentru preumblare, find aproape de T5rgovi§te, au fost pus pe Cornea banul de au facutme§te§ug, Ong ce acesta a cumparat partea fratilor 1351Aceni" dup5 care au silit §i pe Mihaiclucerul de §i-au vândut partea lui".

55. DRAGEFTI (j. Jiul de Jos). ToatA mo§ia satului dkuit5 de vodA Brancoveanu, in 1708, fiului sAu,Constantin (ibid., 272).

56. DRAGHICENI, sat, cornunA, jud. Olt (j. Romanati). hive 1630 §i 1639, 23 de locuitori din sat sevand rumani cu ocinele lor lui Preda vornicul Brâncoveanu. La 25 iunie 1644, Matei BasarabIi IntAre§te stApkiirea.In 1708, Constantin voievod daruie§te satul cu toti rurnfinii fiului sàu, Radu (ibid.274). In1794 satul se afla in proprietatea lui Manolache Brâncoveanu mare vornic.

57. DRAGOIESTI. in 1708 mo§ia de la este dkuita de domn fiului sàu, 4tefan (ibid.)

58. DRINCEA, sat, corn. Punghina, jud. Mehedinii (j. Mehedinti).La 30 iunie 1658, Mihnea al III-leaintArea lui Preda Brâncoveanu mare ban jumkate din sat (N. Iorga, St. fi doc., V, 185).In 1708, C. Beancoveanu II dkuia impreunA cu rumanii i viile fiului säu, Matei. (op. cit., 276).

59. EPUREASCA (j. Do lj). La 29 ianuarie 1688, partea de mo§ie din este vandut5 de lane dinGioroc lui Constantin Brâncoveanu mare logofk.

60. FLORU, sat, corn. Icoana, jud. Olt (j. Olt). In 1685, Papa, fiul lui Ivan slugerul din Milcov, avândut mo§ia de pe apa Vezii ot sud Olt" lui Constantin Brfincoveanu mare spkar.La 12 mai 1700, domnul dA tot satul zestre fiicei sale Safta cAskoritA cu lordache Cretulescu(ibid., 300). La 3 aprilie 1747, Safta Cretulescu lasA mo§ia nepotului ei, Nicolae Creiulescu.

61. FRASINETU, sat, com. DobroslAveni, jud. Olt (j. Romanati). Satul Frasinetu de Sus sau deP5dure ajuns in proprietatea lui Constantin voievod este dkuit de acesta impreung cu via §ihele§teul, fiului sàu, Radu (ibid., 274). In 1831 - 1837 se afla in stApAnirea banului GrigoreBriincoveanu, iar dupà rnoartea lui (1832) in proprietatea soliei sale, Safta.

62. FRASINET, sat, comunA, jud. CAIAra§i (j. Ilfov). La 13 mai 1701. Constantin Brâncoveanu dàmitropolitului Theodosic mitropoliei din Bucurelti 100 stfinjeni de mo§ie in Mä1äecii §i aIi1(X) shinjeni in Sulevi pe care-i cumpkase de la Ion iuzba§a de fusta§i. In schimbul acestor200 stanjeni, domnitorul prime§te 150 stfinjeni de mqie in , partea mitropoliei pentru c5 sc

§i

www.dacoromanica.ro

I I Constantin Briincoveanu 407

allau printrc ocinile pc care domnitorul lc cumparase mai inainte dc la Duca staroste i de lafeciorii lui Ghinea capitanul (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rorn., XXI/18).In 1708 mo4ia de la Frasinet, care e peste Mosti§tea, hi capul hele4teului, cu stanjeni 324"este daruita de Brancoveanu fiului sat, Radu (St. Grecianu, 275).

63. FUNDENEASCA. Mo§ie diiruità de voievod in 1704, iunie I, fiicei sale, Ancuta (ibid., 304).

64. FUNDENI. Saul cu 54 pogoane de vie dAruite in 1704 domnitei Ancuta (ibid.).

65. FURE,F77, sat, comuna Dobre§ti, jud. Arge§. Satul cu 9 pogoane de vie §i cu 2 roti de moariisunt dAruite ca zestre, in 1704, iunie 1, domnitei Ancuta (ibid.).

66. GAOJA NI, sat, pr. langA PlAsoiu, com. Vi§ani, jud. BrAila (j. Slam Rilmnic). in 1691 1692Theodosie monahul, in mirenie Tudoran clucerul din Aninoasa, vinde 294 stAnjeni in lui C.Brincoveanu .

67. GARBOVI (j. Slam Ramnic). in 1708, 26 pogoane de vie in dealul §i cu crama sunt dAruite deC. BrAncoveanu fiului sAu, Matei (ibid., 277).

68. GERUL, mo§ielangg CiocAne§ti, jud. Calara§i (j. Vlalca). La 13 martie 1698, Cernica tirbei fostmare arma§ vinde lui C. Brancoveanu JoatA partea lui din , care se afla lAngA mo§ia domnu-lui din CiocAne§ti, pentru 180 taleri. In 1708, mo§ia e clAruitä lui Matei BrAncoveanu (ibid.,277).

69. GHEONOI, (j. Slam Ramnic). Mo§ia cumpAratà de voievod este dAruitA in 1708 fiuluiMatei (ibid.).

70. GHIDICI (= CLABUCERI), sat, corn. Piscu Vechi, jud. Dolj (j. Dolj). C. Brancoveanu cumpArAsuccesiv ocine in satul Astfel, in 1691, noiernbrie 6, Ion, fill! Paraschivei din VAlcane§ti, Iivinde jumAtate din (= 400 stfinjeni, pentru 66 1/2 ughi). Peste citeva zile, la 28 noiembrie,Preda, fiul lui Danciu din CerAt Ii vinde 430 stanjeni pentru 107 taleri. In 1692 ianuarie 29,jupanita Maria Chiprovniceanca, sotia lui Anta negutAtorul din Chiprovat, vinde domnitorului875 stAnjeni pentru 145 ughi, pe care-i cumparase anterior de la Socol, fiul lui Bared din Tiha.JumAtate din sat fusese §i proprietatea lui Statie fost mare vistiernic. care o puse zAlog laBrâncoveanu in It. 7193 (1685). Statie a murit fArà sA lase urmaii. Domnul intrA in posesiamo§iilor lui, iar partea lui din o doneazA, in 1696, noiembrie 18, rn-rii Hurezi. In 1708,partea pe care BrAncoveanu insu0 o stApAnea in este daruitA fiilor lui, Constantin i Radupentru a o stApfini in indivizie (ibid., 272, 275).

71. GIOROCUL, sat, pr. lângA sat, corn. Cioroia§i, jud. Dolj (j. Dolj). Din 1688, ianuarie 11, C. Bran-coveanu incepe sA cumpere succesiv pArti de ocine in mai intAi ca boier, apoi ca domn. In1691, decembrie 19 achizitioneazA de la Dumitrana, sorra lui Papa fost mare paharnicBuicescu partea ei de mclie cu rumani pentru 129 ughi, impreunA I cu proprietatea ei dinBratovoegi cu pretul total de 206 ughi. Peste citeva zile, la 22 decembrie voievodul doneazA

Hurezi ocine pe care le curnparase de la mai multi megie§i cu 76 ughi. Dania va fireintAritA in 1695, aprilie 25; 1698, noiembrie 21, cand se aleg §i hotarele mo§iei mAnAstirii, §i1711, aprilie 4.

72. GOGOVI, sat, comunA, jud. Dolj (j. Mehedinti). in 1543, iunie 15, era intArit lui Detco marearma§ din Brâncoveni. RAmilne permanent in proprietatea familiei BrAncoveanu pAnil in 1747,martie 1, cind Safta Cretulescu, fiica voievodului, dAruie§te satul mitropoliei din Bucure§tipentru sufletul sotului ei, lordache Cretulescu (ibid., 284).

73. GORGANELE, sat, pr. IfingA or. Buftea, sectorul agricol Ilfov (j. Ilfov). MAnastirea Mihai vodAdin Bucure§ti a vAndut lui C. Brancoveanu la 7 iunie 1689 mqia ei de 300 stAnjeni care sechearnA §i care este drept casele mArii sale de la satul Mogo§oaia, dincoace de Colentina,despre drurnul TArgovi§tei" pentni 200 taleri. Cu banii acc4tia m-rea i§i cumparrt o altA mo;icla CiocAne§tii de la BaltA.In 1708, mo§ia de la este dAruitii de domn fiului SAU, tefan (ibid., 274).

-

www.dacoromanica.ro


74 GREC1 (j. 11 lov). La 8 iunie 1708 satul cu 50 de pogoane de vic este diiruit ca zestre devoicvod fiicei sale, Smaranda (ibid., 313).

75. GUGEFT1, sat, cornunii, jud. Vrancea. La 1693, octombrie 13, prin foaia de 7estrc intocmita de C.Brancoveanu, domnio Maria prime§te satul CU morile (ibid., 292).

76. GURBANEST1, sat, comunil, jud. Calara§i (j. Ilfov). in 1699, decembrie 23, Panait clueerulCioranul vindc domnitorului partea lui de mo§:e din pentru 150 taleri. in 1700 ii mai yin&§i o jumAtate de hele§teu pentru 100 taleri. (N. lorga, Scrisori de familie ale vechilorBrancoveni, p. 16).In 1708, C. Brancoveanu daruie§te fiului sau, Radu un codru de parnant la impreuna cu ojumiitate dc hele§teu (st. Grecianu, 275) .

77. HALMAJELUL (j. Mehedinti ?). in 1663, mai 6, Grigore Ghica voievod intare§te satul luiBarbu §i Constantin, nepotii lui Preda vornicul BrAncoveanu Grecianu, 254).In 1708, satul cu rumani este dAruit de domnitor fiului su, tefan (ibid., 273).

78. HOREZU, ora§, jud. Valcea. La 29 decembrie 1684, jupani0 Stanca din DrAgoie§ti, socia luiDima Chiurciuba§a vinde lui C. Brancoveanu, mare spAtar, satul cu rumdni, livezi §i muntipentru 333 ughi. Satul fusese cumpArat de sotul ei in zilele lui Radu Leon. 11 vindc acum luiBrancoveanu pentru cd mai stApanea §i alte mo§ii in jur (Arh. St. Buc., M-rea Hurezi, I/13).La 11 iunie 1691 tot sand cu rumfini este dAruit de domn ctitoriei sale de la Hurezi.

79. HRASTUL. Satul cu rumfini mo§tenit de la Preda vornicul Brancoveanu este &Arun de domn, in1708, fiilor sAi, Constantin §i Radu (st. Grecianu, 272, 275).

80. HRABORUL (j. Ialonniia). La 12 mai 1700, satul este claruit ca zestre domnitei Safta (ibid.,300).

81. 1POTEgl, sat, comuna Mileov, jud. Olt. JumAtate din se afla in 1543, iunie 15, in stApAnirealui Detco mare arma§ din Brancoveni. RAmdne in proprietatea familiei BrAncoveanu. intre1702 - 1703, Constantin vocIA mai cumparil de la mo§nenii din Sfinte§ti pArtile lor de mo§iedin pentru 150 taleri.fn 1708, toatA mo§ia de la este dAruitd de domn fiului sAu, tefan (ibid., 273). Satul rAmanein tot secolul al XVIII-lea in stApanirea familiei. La 1819 existau douA sate: Ipotevi Romani(cu 97 familii) §i Sarbii Ipotevi (cu 75 familii) ambele fiind in stApdnirea banului GrigoreBrancoveanu (Ioana Constantinescu, Populatia judelului Olt dupil catagrafia din decembrie1819 - ianuarie 1820, in Revista Arhivelor", an LIM vol. XXXVIII, 1976, nr. 4, p. 407).

82. 1SLAZ, sat, comunA, jud. Teleorman (j. Romanati). Intr-un document din 24 mai 1672 dupA ce serepetA imprejuraHle de pang la 1629 cand satul a fost al rn-rii Radu vodA din Bucure§ti se aratAcA in vremea domniei lui Matei Basarab, nepotul acestuia, Preda vornicul Brancoveanu, a luatsatul de la m-rea Radu vodA rug de cale §i tira de dreptate in sila lui". Mihnea al III-lea(1658 -1659) a redat satul m-rii Radu von', dar Grigore Ghica (1660 - 1664) a hotArAt cam-rea sA tinA jumdtate din sat, iar familia Brancoveanu cealaltA jumAtate (N. lorga, Studii cidoc., V. 444 445).La 5 iunie 1676, Gh. Duca intAre§te lui C. BrAncoveanu vtori logofAt satul cu rumfini (80 de

cu bAli i cu Garla Margai. DupA 1672 rumanii din au fost fugit din sat pesteDunAre, de au fost §ezAtori acolo la turci ca ni§te oarneni rAi §i ficleni §i §ezfind ei acolo la turcis-au fost sfatuit cum vor trece dincoace sA vie inaintea domniei mde sa scape de rumanie. I...I§i au venit in divanul cel mare l...] de s-au par& 1...I §i a§a ziceau ed numai mo§ia este a luiConstantin Brâncoveanu nu §i rumanii". In urma judecAtii domne§ti BrAncoveanu ctigAprocesul, iar rumanii i-au dat prin targ ca sã nu se mai rAdice alta data pre stapanul lor" (ibid.,445 - 447; t. Grccianu, cit., 258 259).in 1708, satul cu rumani §i vii este clAruit pentru a fi stapanit in indivizie de tefan 4i Matei(ibid., 273, 276). in 1742, iulie 17, se afla in proprietatca stolnicului Constantin Brancoveanu,in 1775, septembrie 10, II stApanea fiul sau, marele logofat Nicolac Brancoveanu pentru ca in

(St.

name),

op.

---

-

www.dacoromanica.ro

13 Constantin Brfincovcanti 409

1820, iulie 17 s figureze printrc proprictatile marclui ban Grigore Briincoveanu. Dupilrnoartca lui (1832) satul rilinanc sotici, Safta Brancoveanu, §i fiicei lor adoptive ZoeMavrocordat, casatoritii cu Barbu

83. JAGALIA, pr. langa Brancoveni, jud. Olt (j. Romanali). in timpul domniei lui Matei Basarab(1632 1654) mo§ia este intarita lui Preda Brancoveanu (N. lorga, op. cit., XIV, 323).Ramane in proprietatea familiei.In 1708, este daruita de dornn fiilor sai, Constantin §i tefan pentru a fi stapanita in indivizie.

Grecianu, 271, 273; N. lorga, Doc. privit. la C. Briincoveanu, 155).

84. JAPANENI. Mo§ia de la , cat a fost dc curnparatoare, este daruita de domn, in 1708, fiuluiMatei Grecianu, 277).

85. JDEGLA, pr. vatra satului Ghidici, corn. Piscu Vechi, jud. Do lj (j. Jiul de Jos). Jumatate dinmo§ia cu rumani a fost a lui Statie fost mare vistier care a pus-o zalog la ConstantinBrancoveanu in It. 7193 (1685). Static a murit fara urma§i. Brancoveanu intra in posesiaproprietätii lui din §i o doneaza in 1696, noiembrie 18 ctitoriei sale de la Hurezi; reintaritain 1699, mai 6, cand se aleg §i hotarele mo§iei rn-rii.

86. JIDENI, veche denumire a satului, cornunei Podgoria, jud. Buzau. in 1682, mai 6, Lazar din satvinde lui C. Brancoveanu mare spatar 2 pogoane de vie lel ind in dealul

87. LAC, HMO erbane§ti, jud. Olt (?). La 12 mai 1700, mo§ia de la Lac de langa erbane§ti" estedaruita de voievod fiicei sale, Safta (ibid., 300).

88. LETENI langa Braila, jud. Braila. Prin foaia de zestre din 13 octornbrie 1693, domnita Mariaprime§te mo§ia de la de langa Braila §i alte mo§ii in jur eke au fost cumparate de la jupanitaStanca Cotofeanca (ibid., 292 293).

89. MARMURE, sat, pr. langa Vlädaia, sat, comuna, jud. Mehedinti. Satul s-a aflat in stapanireafamiliei Inca de la 1543, iunie 15, cand ii este intarit lui Detco mare arm§ din Brancoveni.Ramane in proprietatea familiei.In 1708, jumAtate din sat, cat era partea lui C. Brancoveanu, este daruita fiilor lui, tefan §iMatei pentru a lc stapani in indivizie (ibid., 273, 276).

90. MACWLUL. Satul, aflat in proprietatea lui Constantin Brancoveanu, este daruit in 1708 fiilorsai, tefan §i Matei pentru a fi stapanit in indivizie (ibid.).

91. MALAE,FTI (pe Mosti§te, jud. Ilfov). in 1693, iunie 4, jupanita Stanca Cotofeanca, fata lui Parvucamara§, vinde lui C. Brancoveanu toata partea ei de mo§ie din (= 531 stj.) pentru 265taleri. 0 avea de la parinti de mo§tenire (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rorn., XXI/5; mss. 128, f.363 363 v.).Peste eateva zile, la 8 iunie, dornnitorul face schimb de mo§ii cu mitropolia. Ii da partea demo§ie pe care a cumparat-o de la Stanca §i prime§te o mo§ie pe care mitropolia o avea laTegeni, unde voievodul rnai avea, dealtfel, proprietati. La 12 iunie 1693 schimbul este intarit.(ibid., XXII6; mss 128, f. 364 - 4 v.). in 1697, aprilie 22, mitropolia Ii alege partea de m4edin de catre ceilalti proprietari.La 13 mai 1701, domnul mai TA mitropolitului Theodosie 100 stanjeni in pe care-icumparase de la Ion iuzba§a de fusta§i. (ibid., XXI/16 §i 18) impreuna cu alti 100 stanjeni inSuIecti pentru a primi, in schimb, 150 stanjeni in Frilsinetu.

92. MARGHENI, sat, corn. Brancoveni, jud. Olt (j. Romanati). Numele arninte§te pe acela al Margaicea batranil din familia Craiove§tilor. in 1634, Matei Basarab intarea m-rii Brancoveni treipatrimi din rno§ia satului o patrime ramanand rnegie§easca. Ulterior, aceasta parte a intratin stapanirea, familiei Brancoveanu. La 1814, rno;*a era proprietatea banului GrigoreBrancoveanu. Separat este mentionat acurn §i satul Adunali Milrgheni format pe mo§iaaceluia§i boier.

(st.

sau,

8tirbei.

(St.

-

www.dacoromanica.ro


93. MA7ASARU, sat, comuna, jud. Dambovita (j. Vla§ca). Spre sfar§itul sccolului al XVII-Ica,stapanul unei bune parti din sat a devenit Vcrgo mare portar care cumpara, intre 1693 1694,mo§ia cu dour) hele§tee.In 1706. Constantin Brancoveanu cumparA mo§ia cu vaduri de moara §i hele§tee de laManolc, fratelc lui Vergo, care-i era dator. Domnitorul II daruic§te la 30 octombrie 1708domnitei Map Grecianu, 308).Dintr-un document din 14 mai 1718, rezulta ca in vremca cand Manolache Lambrino se afla laTarigrad (1714) satul s-a spart. Se dä acum porunca pcntru strangerea rumanilor fugiti. La 1aprilie 1745, Manolache Lambrino §i !Map an daruit mo§ia Matiisarii ot sud Vla§ca, tothotarul de zestre" ctitorici lor din Bucure§ti, Domnita Map.

94. MERISANI, sat, comunii, jud. Arge§ (j. Arge§). in 1428. Dan al II-lea intarea cu imunitAti luiDragomir §i altora ocina numitA Meri§ani" (DR H, I, 114) .La 15 iunie 1700, Constantin Brancoveanu claruie§te mitropoliei din BA lgrad (Alba Julia)700 stanjeni de mo§ie in pe care-i cumparase anterior de la mai multi megia§i. Mitropolia

poata tine pe mo§ie oameni §i alte bucate, dobitoace, orice le-ar fi voia".

95. MICLAUFANI (pr. Mlecane§ti, sat, corn. Maschii, jud. Dolj). in 1708 mo§ia cu morilecumparate de domn sunt daruite lui tefan Brancoveanu. Grecianu, 274).

96. MILEASCA. In 1723 mo§ia de la este data prin diata de doamna Maria ctitoriei sale Sf.Gheorghe - Nou din Bucure§ti. Ii era de movenire de la fratele ei, PanA.

97. MISINA sat dispArut, pr. langa sat, cornuna Desa, jud. Dolj (j. Jiul de Jos). La sfar§itul secolului alXVI-Iea proprietari in sat erau Buze§tii. Apoi in a doua parte a secolului al XVII-lea satul va fistapanit succesiv de Ghinea logoiltul, Mare§ mare ban §i Stade fost mare vistier. Ultimul apus zalog satul in It. 7193 (1685) la C. Brancoveanu. Statie murind Med urma§i BrancoveanuintrA in proprietatea averii sale funciare §i claruie§te la 18 noiembrie 1696 tot satul ctitoriesale de la Hurezi.

98. MOGO.FOAIA, sat, comuna suburbana municip. Bucure§ti (j. Ilfov). La 28 iunie 1681, Radulogofatul §i fratele sAu, popa Isar, fiii lui Antonie din sat, \land lui Constantin Brancoveanu,fost mare postelnic, 685 stanjeni de mo§ie, cu vad de moara pentru 228 ughi. In acela§i an, la7 aprilie, alii 685 stanjeni cu hele§teu, moara §i casA sunt cumparate de la jupanita Rada pentru342 1/2 ughi. In 1689 cumpara alt.' 300 stanjeni de langa mo§ia . In 1702, mo§ia Chitila caretrece in proprietatea domneasca este adaugatA Mogovaiei. Tot atunci face schimb de mo§iicu ieromonahul Micu de la care ia mo§ia Sträulevi §i-i dA in schimb mo§ia Sortilele de peMosti§te. In 1702 este construit §i palatul.In 1708, tot satul cu casele de piatrA, cu curtile, cu via, hele§teul §i moara sunt claruite devoievod fiului sAu, tefan (ibid., 273; N. Iorga, Doc. privit. Ia domnia..., p. 159).

99. MOMICENI. in 1700, mai 12, C. Brancoveanu da zestre fiicei sale, Safta, tot hotarulGrecianu, 300).

1(X). MOSTLFTEA (j. Ilfov). La 12 iulie 1674, Constantin Brancoveanu vtori postelnic, Curuia biv velpaharnic §i Stroe clucerul Leurdeanu vind lui Barbu Fili§anu vel singer satul Grecianu,258; Iorga, Studii ci doc., V, 303 304).

101. NEAGRA (DE JOS 57 DE SUS), pr. langd satul Glavacioc, com. tefan cel Mare, jud. Arge§ (j.Vla§ca). Satul este amintit in a doua parte a secolului al XV-Iea. La 10 aprilie 1688, Radu §iVasile vand lui Constantin Brancoveanu mare logofat 360 stanjeni pentru 120 taleri. Deacum §i Oat in iunie 1697 Brancoveanu va cumpara succesiv. In 1697 iunie 15 i§i alegepartea de rnoie pe care o stilpiinea In sat.In 1708, mo§ia dc la , 1300 stanjeni este daruita fiului sAu, Matei Grecianu, 277).

102. NECFES77, sat. comuna, jud. Teleorman. C. Ciorogarleanu mare clucer, cumpara, la 22 decem-brie 1695, 2400 stanjeni in cu 216 ughi. La 28 aprilie 1697 mai cumpara 340 stanjeni de ht

(st.

-

1S1 .

(St.

(St.

in

(Sh

www.dacoromanica.ro

15 Constantin Brancovcanu 411

116 lui Bratu ciipitanul. La 7 iunie 1700, C. Ciorogarleanu ii zillogeste mosia lui C. Brfincoveanu pentru 200 taleri.Tot satul este daruit la 30 octombrie 1708 de domnitor fiicei sale, BA lasa (ibid., 308). La 1noiembrie 1767 rnosia se afla in stilpfinirea bisericii Domnio lasa din Bucuresti, apoi aEforiei Spitalelor Chine.

103. NEDEIA, sat, comuna Gighera, jud. Do 1j. (j. Jiul de Jos). A fost dAruit de Parvu Craiovescumare ban rn-rii Sadova, intarit m-rii la 20 august, 1530 (DRH, III, 156). Selistile Nedeia Maresi Mica sunt intarite lui Detco mare armas din Brancoveni (1543, iunie 15). La 30 iunie 1658,Mihnea al III-lea intArea lui Preda vornicul BrAncoveanu jumatate din satul (lorga, Studiidoc., V, 185). In 1663, mai 9 si 1672, mai 3, rn-rea Sadova se judeca in divan cu rumanii din

care doreau sA scape de servitute. Satul, se spune in documentul din 1672, a fost daru it m-riide Parvu banu Craiovescu si de Detco armas, ctitorii ei .In timpul lui Matei Basarab fiind aceastA mAnAstire a dumnealui de la mosii dumnealuimandstirea i toate satele mAnAstirii le-au fost Onut pe seama dumnealui de le-au obladuit

find mAnAstirea bAtrana si de lemn stricat, dumncalui o au zidit de piatra din temelie i o auinfrumusetat cu toatA podoaba ei". In timpul lui Mihnea al III-lea, and s-au rascumparatmulte sate boieresti si ale sfintelor mAndstiri" s-a rAscumpArat i acest sat. Ca si in 1663 siacum Sadova revendicA rumAnii avand castig de cauzA.In 1708, satul cu rumAni este daruit de C. Brancoveanu fiilor sAi, tefan i Matei ca sA-1stApaneascA in indivizie Grecianu, 273, 276).

104. OBARVA, sat, comuna, jud. Olt (j. Ronianati). La 20 mai 1647, Preda BrAncoveanu mare clucera cumpArat de la trei locuitori din Brancoveni funii de ocinA in pentru suma de 7 1/2galbeni. La 20 ianuarie 1674, jupanita Stanca BrAncoveanu i fiul ei, Constantin, dAruiescrn-rii BrAncoveni, uncle a fost ingropat fiul, respectiv fratele lui, Barbu (mort la Tarigrad)mosia lor de la cu he1esteu. 4 au dat i dincoace de helesteu din sus de RAchila si din jos,tot hotarul" (Arh. St. Buc., M-rea Brancoveanu i Mamu, XIV/12; i Grecianu, 255).

105. OBILEM, sat desf. Inglob. sat, comuna Valea Argovei, jud. CAlArassi. Intre 1680 - 1681 C.Brancoveanu cumparA succesiv (in total 627 stanjeni cu 260 taleri). In 1708, satul cu helesteu

mori este daruit de domn fiului sdu, Radu (N. Iorga, Scrisorile vechilor Brancoveni, 15; t.

Grecianu, 275).

106. ODOBETI, sat, comunA, jud. Dambovita. La 9 februarie 1544 Peia portarul i Neacsa au datsatul nepotului lor, Detco mare armas din BrAncoveni pentru cA le pliitise o datorie. Satulramane in stApanirea familiei Brancoveanu . La 1 septembrie 1699, Badea Popescu pitarul avandut o parte din mosia Cilmarzani lui Constantin Brancoveanu deoarece acesta se gaseaintre Boteni i Hodobesti mosiile mAriei sale".In 1708, tot satul cu toi rurnanii este daruit de domn fiului sAu, Constantin. Apoi mosiaatrecut pe seama nepotului sAu, stolnicul Constantin BrAncoveanu (doc. 22 decembrie 1742). In1796, aprilie 1 stApan era fiul acestuia, Manolache Brancoveanu care stapanea Salculu.Dup5 stingerea Brancovenilor in linie directA, In secolul al XIX-lea, mosia trece in proprie-tatea familiei Bibescu, InruditA cu ei.

107. OSICA DE S(1S, sat, comuna Osica de Sus, jud. Olt (j. Rornanati). In 1640 Preda BrancoveanuIncepe sA cumpere ocine in intarite in 1644 si 1646, noiembrie 26. In 1666, aprilie 19,cumpArii in si Constantin BrAncoveanu. La 27 noiembrie 1677, Marica jupanita lui Tudorsufarul din Boteni vinde ocinA in lui Constantin Brancoveanu al doilea logofat.In 1708, satul cu rumani, vii i mori este daruit lui Matei (ibid., 260, 276). Trece apoi instapanirea stolnicului Constantin Brancoveanu si a fiilor lui. In 1791, decembrie 30, se afla inproprietatea lui Manolache Brancoveanu rAmanand in posesia acestei familii i in secolul alXIX-Iea; la 1814 era sat al banului Grigore Brancoveanu.

108. OTEM, sat, corn. Racovita, jud. Valcea (j. Valcea). Proprietari in sat au fost la sfarsitulsecolului al XVI-lea in secolul al XVII-lea boierii Buzesti Paraieni. La 18 septembrie

§1

Si

(St.

§i

§i

§i

1...1.

,

si

www.dacoromanica.ro


1693, Stoica. fiul lui Patru clucerul Milescu. vindc Email mo§ia lui cu rumani Hurezipcntru 120 !Alen. Mo§ia este cumparata cu bani dati dc Constantin Brancoveanu care apoiinchina partca rnanastirii la 25 aprilie 1695 (Arh. St. Buc., mss. 449, f. 8).

109. PACLENI, pr. Irina sat, comuna Balaceanu, jud. Buzau (j. Slam Ramnic). in 1690, martie 8,Constantin Brancoveanu daruie§te lui Stanislav be§leaga §i fratelui su, Vicol capitanul, toatilmo§ia de la care fusese a lui Constantin aga Balacescu, hiclenit. Deci lipsindu-sa agaCostandin de aici din ora pentru multe raotaci ce au facut §i fiind hiclean domnii §i Orii,domnia mea am socotit de am miluit pe slugile domniei mete ce scrie mai sus 1...I pentrudreapki ce au slujit domniei mele ,yi

110. PARDESTI (j. Romanati). Mo§ia de la daruitil de domn fiului sau, Matei (st. Grecianu. 276).

111. PARSCOV (= CELARU) sat, comunii, jud. Do lj (j. Romanati). La 1708 mo§ia de la estedaruita de C. Brancoveanu fiului sau, Constantin cu mentiunea: §i sa faca §i vii acolo" (ibid.,272) .

112. PEPENEWI, pr. langa Jirlau, jud. Braila (j. Slam Ramnic). intre 1691 - 1692 C. Brancoveanucumpard 1086 stanjeni de mo§ie in de la Theodosie monahul din Aninoasa, in mirenieTudoran clucerul. La 4 iulie 1700, 2250 stanjeni de mo§ie in sunt claruiti de domnitor m-riiRamnicul de Jos, cumparati de la Theodosie monahul cu 434 taleri.

113. PITE.FTI, jud. Arge§. C. Brancoveanu achizilioneaza in repetate randuri numeroase pogoane devii in dealul Pite§tilor, la Izvorani, Gorgan, Le§eioara de la megie§i sau boieri cum arGrigore postelnicu Baleanu, fiul lui Iva§co Baleanu sau de la Mihai postelnicul §i Gheorghefost capitan de clarabani, fiii banului Mare§ Bajescu.Copiii sai: Stanca, Constantin, Radu, 4tefan, Matei, Safta, Map, Smaranda, primesc tort partidin aceste podgorii in stapanire.

114. POPEgl pr. langa Potlogi, jud. Dambovio (j. Dambovita). Mo§ia de la este daruita in 1708fiului salt, Constantin (ibid.). Interesant este documentul din 18 aprilie 1714 dat de tefanCantacuzino voievod lui Manta mare capitan de lefegii, fratelui salt, Patru, fiul Manteivistierul, §i nepotului sãu, Radu, fiul lui Draghici vataful, pentru ni§te pill/A.1H in Bucure§ti cesunt in elari", de barna".lar and au fost atunci, Mania sa Costandin vocla cu un rne§terg ca acesta fost-au pus paIorga slugeriul in spinara-le ca vanza lui aceste pravalii §i cu pimnita", cum §i vandpentru multa suparare (...). i nu doar cà o cumpara lorga slugiariul sa o stapaneasca el, ci,fiind pus de Mania Sa Costandin-vocia §i vanzand-o Manta capitan o au fost luat Maria Sa dela lorga slugeriul. Dupa aceasta, avand rn-rea Comana o rno§ie ce se chiama Barze§tii §iPope§tii ot sud Darnbovio (...) §i fiindu pe langa hotarul mo§ii Mani Sale de la Potlogi §ivrand ca rnai inrnuloasca mo§iia §i sa o lateasca au luat aceste mo§ii far de voiaparintelui Dionisie egumenul §i a tot saborul sfintei manastiri de le-au adaosu la mo§iiaPotlogii 1...I §i au dat sf. rn-ri Comanii aceste pravalii" de§i nu-i erau de nici un folos".Se constata ea purtarea lui Brancoveanu a fost un lucni far de cale, in silA §i far de dreptate"§i in consecinta se restituie proprietarilor de drept bunurile luate prin abuz (N. lorga, Studii cidoc., V, 313).

115. POPE,FTI, sat, comuna Stroe§ti, jud. Valcea (j. Valcea). Matei Basarab intare§te jumatate dinlui Prcda vornicul Brancoveanu (Iorga, ibid., XIV, 322).La 18 noiembrie 1696, 1/6 din cu rumani este data m-rii Hurezi. A fost partea lui Staticfost mare vistier pusa zillog la Brancoveanu in It. 7193 (1685) §i intrata in posesia domnuluiprin desherenta.

116. PORUMBRENI. intre 1673 1689 C. Brancoveanu cumpara succesiv ocine in de la boieri §i

morcni. in total 1690 stanjeni pcntru suma de 416 taleri. (N. Iorga, Scrisori de p.14 -15).

in-rii

sIujba frith".

fi

sa-§i I...j

ol-i

--

www.dacoromanica.ro

17 Constantin Brancoveanu 413

in 1708, toatil mo§ia cu casele, pivnila de piatrii §i yiile sunt dAruite de voievod fiuluiRadu (St. Grecianu, 275).

117. POTLOGI, sat, comunA, jud. DArnbovila (j. DArnbovita). in 1689, C. Brfincoveanu &vine stilpilnin sat cumpArdnd casa postelnicului Dima. In 1698 palatul de la este construiut pentru fiulsAu, Constantin.In 1708, tot satul cu rumfini, cu casele, curiile de piatrA, viile §i morile sunt däruite de domnlui Constantin Briincoveanu beizadea (ibid., 272). La 22 decembrie 1742 stripAn era stolniculConstantin Brfincoveanu, nepotul domnitorului. Satul rArnAne proprietatea farniliei, ajungandin 1848 sA fie rno§ia casei Zoe Brfincoveanu.

118. POTLOGENI, sat, coin. Tia Mare, jud. Olt (j. Romanati). in 1819 satul se afla in stApAnireabanului Grigore Brfincoveanu §i avea 95 de familii (Jcoma Constantinescu, op. cit., 409).

119. PUCHENI, sat, comunA, jud. Dâmbovio. in 1708, satul cu rurnani §i muntele Leaota sunt&Amite de voievod lui Radu Brancoveanu beizadea (St. Grecianu, 276).RAmane in proprietatea familiei in secolul al XVIII-lea §i inceputul secolului urmAtor. La 1847- 1848 era stapanit de Eliza Bibescu, inruditA cu Brancovenii, §i Ion Filipescu Vulpe.

120. PUTURI, sat, com. Castranova, jud. Dolj (j. Dolj). incepand din 9 august 1687, C. BrAncoveanucumparA Orli de ocine in intr-un ritm alert. Din august pand in noiembrie acela§i an au fostintocmite 25 de zapise de vanzare ale mo§nenilor care BrAncoveanu. CumpArAturile continuApAnA la 16 decembrie 1691. La 22 decembrie domnitorul dA In-rii Hurezi partea lui de mo§iedin (= 1276 1/2 stanjeni) cumparatA de la mo§neni cu suma totalA de 319 ughi. ReintAritSdania la 25 aprilie 1695; alegerea mo§iei in 1698, noiembrie 21.

121. RACOVITA, sat, comuna Voineasa, jud. Olt. La 1543, iunie 15, satul se afla in stApAnirea luiDetco mare arma§ cAsAtorit cu Calea din BrAncoveni. RArnAne in proprietatea familiei de laPreda vornicul trecfind la nepotii sAi Barbu §i Constantin Brancoveanu (doc. din 25 aprilie1676).Intr-un document din.14 ianuarie 1693 se rnentioneazA cA partea lui C. Brancoveanu din cuvad de rnoard a fost claruitA de acesta lui Badea logofiltul din Brancoveni. Drept aceia domniamea am miluit pre sluga domnii mele, pre Badea logofilt cu aceastA ocinA [ma din boieriadomniei mele pentru dreaptd ci credincioasil slujbd ce au slujit domniei mele (Arh. St. Buc.,mss. 705, f. 4 -4 v.).Ulterior mo§ia revine in stApanirea farniliei Brâncoveanu. In 1778, Bauer inregistra douA satemici, Racovita de Sus §i Racovita de Jos (unul dintre acestea a devenit Racovicioara, sat aflatsi el in proprietatea aceleia§i familii).

122. RAD4TITA (j. Dolj). In 1708 satul cu rumAni §i vii este dat in proprietatea lui Stefan §iMatei BrAncoveanu pentru a fi stApanit in indivizie (St. Grecianu, 273, 276).

123. RAZVADUL DE JOS veche denumire a satului RAzvad, corn. suburb. Razvad, municip.Targovi§te, jud. DAmbovita (j. DAmbovita). ToatA rno§ia de la cdtA a fost de curnpArAtoareeste dAruitA in 1708 de voievod lui Constantin beizadea (ibid., 273).

124. RAMESTI, sat apartinand or. Horezu, jud. VAlcea. in documentul din 5 octombrie 1654 sementioneazA CA satul cu rumAni s-a vAndut, in timpul lui Matei Basarab, lui Preda BrAnco-veanu, pe atunci mare clucer.Aceasta parte de rno§ie intrA in proprietatea lui Constantin Brâncoveanul, nepotul lui Preda, careo doneazA in-rii Hurezi; 1695, aprilie 25 reintArirea daniei (Arh. St. Buc., mss. 449, f. 6 v.).

125 ROTUNDA, sat, comung, jud. Olt. La 28 mai 1674, Constantin Briincoveanu postelnicul i§i alegepArtile de mo§ie din §i Ohdrcia. AceastA mo§ie. impreunA cu partea pe care a stApAnit-o aiciStatie fost mare vistier §i care intrase §i ea in posesia dornnului, sunt dAruite, la 18 noiembrie1696, ctitoriei sale de la Hurezi.

sriu,

www.dacoromanica.ro


in 1710. Stanca, sop lui Tudor fiul lui Drosul pArcalab vinde doamnci Marica 560 strinjeni inpentru ci e invccinau cu mo}ia pc care doamna o rriscurnprirase de la lanache Vricrirescu,

care }i el 0 cumpArase, mai inainte, dc la Drosul sus mencionat. Marica rnai avca in ace! hotar}i o mo}ic ce-i era dc movenire (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., Rcz. LXXXV11/6 nr. 13).

126. RUNCU, sat, cornunA, jud. Ice& La 29 noiembric, 1687, Mihai, fiul lui Pima logofritul }i alStanei, nepoata vornicului Dragomir, vinde un sfert din sat lui Constantin Briincoveanu pentru100 ughi. La 18 februarie 1693 Ii mai vinde un sfert din pentru 120 ughi. BriincoveanustApAnea acum jumritate din , pe care Pang logofAtul §i Mihai o avuseserii de la unchiul lor.Dragomir vornicul i dc la jupanita Elina.La 8 septembrie 1693, jumdtate din este donat m-rii Hurezi; reintArit in 1695, aprilie 25 }i1711, aprilie 4.

127. RUPTURA, vcche denumire a satului VArvoru de Jos, comuna Vfirvoru de Jos, jud. Dolj. in1686 Hrtr}ova, fata lui Curuia clucer vinde lui Constantin BrAncoveanu satul cu rumAnipentru 200 taleri. (N. lorga, Scrisori de familie..., P. 16) .In 1708 satul este däruit de voievod lui Radu beizadea (St. Grecianu, 275).

128. SALCUTA, sat, comung, jud. Dolj (j. Mehedinti). in 1692 toatA partea de mo§ie din a luiPreda, fiul lui Curui paharnic, a trecut pe seama fiilor lui Manta vistierul:Constantin, Manta §i Parvu in contul unei datorii de 341 taleri pe care Preda a avut-o la ei §inu a putut o plAti. Acum fiii lui Manta vAnd accastri parte lui Constantin BrAncoveanu tot cu341 taleri.La 1695, aprilie 25, ocina cu rurnâni din este intAritA rn-rii Hurezi (Arh. St. Buc., mss. 449,f. 9 v.).

129. SARATA (L1P1ANCA), sat, comuna Ulmeni, jud. Buzgu. in 1708, C. Brâncoveanu daruie§tebeizadelelor Stefan §i Radu fiecgruia eke 45 de pogoane de vie la Sgrata, ce se chiamgLipiianca", cu pivnip de piaträ §i cu a treia parte din mo§ia de acolo (St. Grecianu, 274-275).

130. SARULEyTI, sat, comunk jud. CAlgra§i (j. Ilfov). La 3 aprilie 1693 Cernica Stirbei, fost marearma§, vinde lui C. BrAncoveanu toatA partea lui de mo§ie din pentru 200 taleri. Fusese abunicului sAu, Cernica vornicul. Apoi a revenit unchiului sAu, Paraschiva postelnicul. Dupàmoartea acestuia, fiica sa, Ilinca i sotul ei Danciu paharnicul au vandut-o lui Petco oarcAlabuldin Tambure§ti, fArg §tirea lui Cernica arma§. Afland, Cernica intoarce banii lui Danciupaharnicul §i intrà in stApAnirea mo§iei pe care o vinde acum lui Brâncoveanu. Domnitorul dAaceastA mo}ie la rn-rea de la Mic§ani in schimb pentru o mo§ie pe care In-rea o avea In satulTdtdrani j. Prahova, ce-i era de danie de la Dumitra§co sardarul.La 12 ianuarie 1699, jupanului Andreica Wolf, pisarul le§esc" ii este claruitg ocinA (=360 stAnjeni).Fusese curnpAratA, mai de mult, de Staico Meri§anul fost mare paharnic de la Marco ceaupl.DupA moartea lui a rdmas soliei sale de a doua, Marica Buiceasca paharniceasa, care a vAndut-o apoi lui C. Brâncoveanu.Acum domnul o däruie§te jupanului Andreia Wolf pentru multà §i dreaptä slujbA ce au slujitla rnulte trebi §i intAmplAri ale carii §i ale domniei mele, ca o credincioasd slugV. In sat maiavea proprietate §i doamna Marica ce cumpgrase o mo§ie de la Popescu. Prin diata din 1723doamna o lasA nepotului ei, Constantin stolnicul BrAncoveanu (P. S. NAsturel, op. cit., 319).

131. SATEN1, sat, comuna Aninoasa, jud. DAmbovita. La 6 februarie 1699, C. Brâncoveanu cumpArAviile lui Grigore BAleanu cu 550 taleri. Luna urmAtoare face schimb cu mitropolia care primeavii la Aninoasa dAdea viile ei de la ca sA aibA mAria sa a tinere }i a stApAni ni}te vii indealul Slitenilor, care sum pc lAngil vide banului Gheorghe BAleanu".In 1708 vide cele mari" de la cu pivnitil de piatrA }i case sunt daruite beizcdelelor Stefan}i Radu. In 1713 viile de la pe care BrAncoveanu le-a cumpArat dc la jupanita 1351a}a, fatalui Neagoe vornicul SAcuianul, cu crama sunt daruite beizadclei Constantin (St. Grecianu, 274,275, 272)

DrAghici,

In

o

www.dacoromanica.ro

19 Constantin BrAncoveanu 415

132. SA VE.p7, sat, com. Brani§tea, jud.Diimbovila. Mo§ia Siiveasca este cumpilratA de domn §idiruitii ca zestre fiice sale Bil la§a la cilsittoria cu Manolache Lambrino. In 1739, aprilie 4, eramo§ia lui Manolache Lambrino de zestre §i dc cumpAriltoare flind Injugatil cu mo§iaStupineuncu a lui lane DAmboviceanu, curnpAratii de la C. MAnescu. La 22 dccembrie 1742 seface hotarnicia rno§iei care in 1745 este donatil de BA la§a §i Manolache Lambrino ctitorieilor din Bucure§ti.

133. SARBI, Sfinie§ti, jud. Teleorman). Toatii mo§ia de la clAruitii la 1 iunie 1704 domniteiAncula (ibid. , 304).

134. SCAIANI. La 5 februarie 1698, 20 de pogoane de vie la stint &Amite de C. Briincoveanu, cazestre, domnitei Ilinca (ibid., 296).in 1708, 26 1/2 pogoane de vie, jumAtate de pivnità de piatril §i jumAtate de case sunt daruitelui Matei (ibid. , 277). In 1713, 18 pogoane de vie la cumpArate de la jupanita Preda a luiStatie vistierul §i de la Radu stolnicul Izvoranul sunt clAruite lui tefan (ibid., 274). Deasemenea, Radu beizadea prime§te §i el 26 pogoane cu jumAtate din pivnità §1 din case (ibid.,276).

135. SCAR4OARA, sat, comund, jud. Olt (j. Romanati). La 23 aprilie, 1629, 43 de rno§neni din sevAnd lui Necula vistiernicul; alti 32 de sAteni i se vând in 1632. Dovedit hiclean" fatA deMatei Basarab, Necula vistiernicul pierdut mo§iile care au trecut pe seamA domneascA.De la Matei voievod mo§ia a rAmas lui Preda vornicul Briincoveanu. Dupà moartea lui silnickMihnea al III-lea dA voie rumanilor sA se rascumpere.In 1682, august 11, Constantin BrAncoveanu recupereald partea bunicului ski pe care ohotArnice§te de ceiIa1i mo§neni §i apoi incepe sl achizitioneze ocine in sat intr-un ritm foartealert. La 6 decembrie acela§i an, erban Cantacuzino voievod Ii IntAre§te lui C. BrAncoveanumare spAtar sä-i fie ocing In sat in Scaripara ot sud Romanali toatA partea mo§u-sAu Prediivornicul §i cAtA au cumparat dumnealui in urmA §1 cu rumani". Grecianu, 263; N. lorga,Studii i doc., V, 449 -451).La 1 noiembrie 1692 satul cu rumâni §i vii este dat ca zestre fiicei sale Stanca, maritatà cubeizadeaua Radu Ilie§. Ei vor achizitiona apoi §i pArtile din ale lui Preda Par§coveanu velmedelnicer §i ale altora (ibid., 451 - 452).In 1799, decembrie 27 rno§ia se afla in stApAnirea lui Nicolae BrAncoveanu vel logofät, pentruca in 1815 sA figureze printre proprietAtile banului Grigore Brancoveanu (ibid., 453 455).

136. SCHEI, sat desflintat, ingl. sat, corn. VintilA Vodk jud. Bulk' (j. Saac). La 1 noiembrie 1692, C.BrAncoveanu dAruie§te ca zestre dornnitei Stanca 20 de pogoane de vie la pe care le avea demo§tenire.In 1708, vii cu pivniie de piatrà §i case sunt &mite §i lui Constantin §i Bala§ei Greceanu,272, 308).La 9 martie 1718 doamna Marica Brâncoveanu dAruie§te mitropoliei din Bucure§ti 21 depogoane de vie In , parte lAsate prin diatA de fiica sa Stanca, parte ce-i erau doamnei demo§tenire (ibid., 288 nota I).

137. SCURTEFTI, sat, comuna Vadul Pa§ii, jud. Bulk]. Satul cu 25 pogoane de vie §i 6 roti de moaràeste dAruit in 1704, iunie 1 ca zestre domnitei Ancuia (ibid., 304).

138. SF INTE5TI, sat, comunii, jud. Teleorman. ToatA mo§ia este dilruitA in 1708 beizadeleiConstantin (ibid., 271).

139. SIATINA, ora§, jud. OR. La 12 mai 1700, viile de la stint date ca zestre domnitei Safta (ibid.,300). In 1708, vii la chiruite §i beizadelei Constantin (ibid., 271).

(langil --

(st.

-

(5L

www.dacoromanica.ro

416 Iolanda Tighihu 20

140. SIAVILEJI. Iãngi Chi[eilti, sat, coin. Bogaii, jud. Arge§. In 1708, rno§ia dc la este cliiruitiibeizadelei Matci (ibid., 276).

141 SLAVITEgl, sat. coin. 8irineasa. jud. Valcea (j Villeca). 0 roatil dc moaril §i dArstii in apaLuncavului la Sliivite§ti cumpArate de C. BrAncoveanu de la Ghioca SlAvitescu sunt dilruitela 25 aprilie 1695 rn-rii Hure7i (Arh. St. Buc., mss. 449, f. 7 v.).

142. SLIMNIC, sat, corn. Tfimbonti, jud. Vrancea. Tot satul §i 35 pogoane de vii dilruite ca zestre in1693 octombrie 13 domnitei Maria Grecianu, 292).

143. SOPOTUL, sat, comunk jud. Dolj (j. Mehedinii). Satul cu rurnâni dAruit beizadelei Matei (ibid..276).

144. SORTILELE. pe Mosti§te, j. Ilfov. In 1702 C. BrAncoveanu face schimb de rnr*i cuierornonahul Micu. la de la acesta mo§ia Strciulevi, pe care o adaugA mo§iei sale Mogo§oara,§i-i dä in loc mo§ia de pe Mosti§lea .

145. STANCEFTI, sat, com. Mu§ete§ti, jud. Gorj (j. Gorj). Satul cu rumâni fusese cumparat, mai demult, de Preda vornicul Brincoveanu. intr-un document din 9 decembrie 1658 de la Mihnea alIII-lea se mentioneazA: iar dupA aceea, and au fost acum in zilele domnii mele, pe vremeace-am fost la Teleajin mergAtor in slujba cinstitului §i puternicului imparat in Tara Ungu-reascA. dimpreunA cu maria sa hanul §i cu toatà tAtArimea §i cu cazacii §i cu pap de la Silistra,cu turcii §i Ghica voclA cu moldovenii, iar Preda vornicul s-au sculat dimpreunä cu PArvuvistiarul §i cu Istratie postelnicul asupra domniei mele §i a /Aril cu rea hiclenie ca sA facArantate domniei mele §i WO.Mo§iile lor trec pe seama domneascA pentru hiclenie, iar satul este daruit acum, de Mihneavoievod, jupanului Bolog Matei prieten i sluga dreaptA (Arh. St. Buc., Doc. ist.,CLXXXIV/15).Satul revine apoi in proprietatea lui Constantin BrAncoveanu, mo§tenitorul de drept al luiPreda vornicul. In 1708, satul cu rumAni §i munii este (Wilk de domn beizadelelor Constantin,Radu i Matei pentru a fi stApanit in indivizie Grecianu, 272, 275, 277).

146. STOENE.FTI, sat, comunk jud. Olt (j. Romana§i). La I iulie 1694 jupanita Stanca a lui DimaChiurciubap vinde satul lui C. Brâncoveanu pentru 1000 taleri.In 1708, satul cu rumani este claruit beizadelei Matei (ibid., 276).In 1794 se afla in stApAnirea vornicului Manolache Brfincoveanu, iar in 1814 era proprietateabanului Grigore BrAncoveanu. La 1838 iulie 8, era mo§ra Saftei Brâncoveanu care o doneazAapoi A§eldmintelor din Bucurgti.

147. STOBORATI (ALBOTA), sat, corn. Tufeni, jud. Olt. La 12 mai 1700, mo§ia StoborA§ti de1AngA Vedea ce-i zice Albota" este daruità de domn, fiicei sale Safta (ibid., 300).

148. STRAULEFTI, sat, Sectorul agricol Ilfov. In 1702 C. BrAncoveanu face schimb de mo§ii cuieromonahul Micu: ia de la acesta mo§ia pe care o adaugA Mogo§oaiei §i-i &A in loc mo§iade la Sortilele pe apa Mosti§tei.In 1708 toatA mo§ia de la este dAruitA beizadelei tefan (ibid., 274).

149. SULEJI (j. Ilfov). La 12 mai 1701 Ion iuzba§a de fusta§i vinde lui C. Brâncoveanu 100 stiinjenide mo§ie in pentru 90 taleri (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., XXII/8). A doua zi, la 13 mai,domnul chl mitropoliei din Bucure§ti aceastA ocinA impreun5 cu alt.' 100 stAnjeni in MA1Ae§ti j.Ilfov §i prime§te in schimb 150 stânjeni in Frilsinet, care se aflau printre rno§iile pe care vocIAle curnpArase de la Duca starostele §i de la fiii lui Ghinea ciipitanul (ibid., XXI/18).

150. SULARI pe Mosti§te (j. Ilfov). In 1698, februarie 5 satul este dAruit ca zestre dornniiei IlincaGrecianu, 296).

151. ,FERBANEJI, sat, comuntI, jud. Olt. Satul fusese dat de zestre Durnitranci Filipescu la cAsAtoria eicu ChircA Rudeanu ajuns mare ban. La 30 aprilie 1689 satul cu toti nimAnii, vii §i case de piatràeste intArit lui Diicu Rudcanu vel stolnic, fiul lui Chircil (Arh. SL Buc., mss. 705, f. 5-5 v.).

(t..

Orli"

(St.

(St.

www.dacoromanica.ro

Constantin BrAncoveanu 417

Ulterior satul intril in stapfinirea lui Const mtin BrAncoveanu care ii diiruielte la 12 mai 170 )ca zcstre domnitci Salta la ciisiltoria ei cu lordache Crew lescu (St. Grccianu, 300). SaltaCretulescu va liisa la 3 aprilie 1747 satele §i Floru nepotului ci, Nicolae.Fosta mo§ie a familici BrAncoveanu Cretulescu se va mimi mai tArziu i e,häneti -

Domnepi acesta este satul 4erheinevii de Jos).

152. 4IRINEASA, sat, comunA, jud. Valcea (j. VAlcea). C. Brfincoveanu cumparti in mod repetat(1693, iunie 11, 1694, ianuarie 2, februarie 28, aprilie 2) pArti de ocine in de la proprietariidin sat ca : Isar, nepotul lui Oprea logofAtul, Ghioca, fiul lui Tudor logofatul din Sliive§ti,Despa, fata lui Udri§te Iogofiitul, i de la Radu, Sima, Tudor §i Drilghici, fiii lui Tudor logofAtOlAnescu, in total 1332 stfinjeni, fArA rumani.ToatA partea este dAruitA ctitoriei sale dc laHurezi la 25 aprilie 1695 (Arh. St. Buc., mss.449, f. 7). ReintAritA la 4 aprilie 1711.

153. 4TUBEI, sat, desfiinot, inglobat la satul Movila Oii, corn. Cilibia, jud. Buz Au (j. Buz Au). in1718, doamna Marica Brâncoveanu dAruie§te mitropoliei din Bucure§ti viile ei de la ce-ierau de mo§tenire de la pArintii §i mo§ii no§tri", impreunA cu ni§te vii de la Schei j. Saac ceau fost ale fiicei sale, Stanca, decedata. ($t. Grecianu, 288, nota 1).

154. 4TUBEE (j. Mehedinti). Satul cu viile este daruit de domn in 1708 beizadelelor Constantin §iRadu (ibid., 272, 276).

155. .'UVTA (j. Mehedinti). Satul cu rumani §i vii dAruit in 1708 lui Radu Brfincoveanu (ibid.,275).

156. TATARAM, sat component al com. suburb. BArcAne§ti, municip. Ploie§ti, jud. Prahova. La 3 mai1685, Constantin BrAncoveanu mare spAtar cumparA 1175 stanjeni de mo§ie in cu 440 1/2taleri de la Negoita vornicul TAtAranul. La 1697, aprilie 5 domnul face schimb de mo§ii cu rn-reaMic§ani: dA mo§ia pe care o cumpArase in Sdrulevi (in 1697, aprilie 3) de la Cernica fost marearma§ §i prime§te in schimb mo§ia din a rn-rii ce-i fusese datA de Dumitra§co fost mareserdar.

in 1698, februarie 5 prin foaia de zestre intocmitA domnita Ilinca prime§te satul inclusivpartea lui Dumitra§co serdarul impreunA cu morile (ibid., 296).Satul trece apoi in stApfinirea lui Constantin BrAncoveanu stolnicul §i dupA aceea la fiul sAuNicolae BrAncoveanu care-1 vinde, in vremea lui Mavrogheni, vornicului Scarlat Greceanu.

157. TATARAI, pr. lAngA sat, corn. AndrA§e§ti, jud. Ialomita (j. Ialomita). La 20 septembrie 1696,Parvu al treilea vistier §i jupanio Elina, fata lui Vfad logofAtul CocorAscu, vAnd doamneiMarica BrAncoveanu toatA mo§ia lor din , pe care o cumparaserA anterior de la mo§neni, §icare se afla alAturea cu mo§ia satului AndrA§e§ti"; in total 532 stAnjeni pentru suma de 354taleri. in 1708, mo§ia de la este dAruitA beizedelei Stefan (ibid., 274).

158. TARGOVI4TE, municipiu, jud. DAmbovita (j. Dambovita). La 30 octombrie 1708 domnitaBAla§a prime§te de la domnescul ei tatA, casele din cu locul cumparate de la GheorghitAcApitan pentru 500 taleri (ibid., 308).Prin diata din 1723, doamna Marica lasA nepotului ei, Constantin, casele din ale StancAi §iale celorlalti copii (P. S. NAsturel, op. cit., 319).

159. TEISU (= PUTUROASA), sat, com. Brebeni, jud. Olt. PArti de mo§ii cu vii ddruite in 1708 luiConstantin §i Stefan BrAncoveanu (ibid., 271, 273).La 1 decembrie 1721 este aleasil partea de mo§ie ce o stApfinea doamna Marica, adicil 1500stânjeni, mo§teniti de la sotul ei. La 20 iulie 1742, stolnicul Constantin BrAncoveanu inchinActitorici Sf. Gheorghe Nou din Bucure§ti 1815 stfinjeni din ce-i erau de mo§tenire.

2 I

---

www.dacoromanica.ro

418 Iolanda Tighl iu ^V,

160 FIA DL SUS (= TM MARL), sat, tomunii, jud. Olt. Din 26 iunic 1696 C. Brincoveanu incepc silcumpere Oro de rrioii in 1691, decembrie 1, mai achicitioneazA de la megiqi 389 stanjenipentru 199 talcri.La 1 noicmbne 1692, prin toaia de zestre parte din mo§ia pe din jos din Ciliani" estedilruita doinnitei Stanca (ibid. , 288)In 1699 noiembrie 18, domnul mai cumparil §i partea boierilor din Floco§ani care intrase instApanirea lor in 1674 1675 ca urmare a faptului cä platiseril birul unor sateni fugiti.Nu cunovem ImprejurArile in care familia Brincoveanu a pierdut proprietatea de la Tia.

161. TOCAIA, jud Arge. Durnitra§co capitanul vindc un loc de vie aici la Pitc§ti pc lang5 viiledoinnqa dc la Tocaia pentru 70 taleri" (Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., XCIX172). Villedomne§ti de la mentionate §i in documentul din 20 martie 1697 (ibid. XCIX/68).

162. TOMENI, sat, corn. Osica de Sus, jud. Olt (j. Romanati). La 5 decembrie 1695, Radu Strarn-beanu paharnic §i sopa lui Despina, fata lui Radu spatar 4i nepoata lui PAtra§co Tomeanuclucerul, au vandut lui Constantin Brancoveanu 1743 stanjeni din satul cu sili§te, pentru581 taleri.In 1708, mo§ia de la cu vii este daruitA beizadelei Radu (st. Grecianu, 274). In 1769 mo§iase afla in proprietatea lui Nicolae Brancoveanu.

163. TROJAN, localit. componentä a municip. Ramnicu Valcea jud. Valcea (j. Valcea). La 8decembrie 1692, Stan §ufarul §i Tudor, amandoi din Ramnic i§i vand viile lor de la lui C.Brancoveanu pentru suma totalA de 200 talen.

164. TEGENI (de pe Pasarea, langA LipovAt) sat disparut, Sectorul agricol Ilfov (j. Iifov). Udrea. fiullui Damaschin vornicul, vinde la 1 iulie 1679, lui C. Brancoveanu vel agA 400 de stanjeni demo§ie ce-i erau de mo§tenire de la bunicul sari, Udrea comisul.Brancoveanu mai cumparA, irnpreunA cu Iordache Cantacuzino fost mare spAtar, mo§ie incu 464 [alert de la Tudor logofAt Lumanararul §i Udrea, fiul lui Damaschin. La 10 mai 1692,Iordache Cantacuzino vinde partea sa lui Brancoveanu cu 300 taleri.La 4 iunie 1693 schimb de mo§ii intre mitropolie §i C. Brancoveanu. Acesta dä mo§ia sa dinMilltievi (530 stanjeni), j. Ilfov §i prirneve in loc mo§ia din a mitropoliei.

165. URZICUTA, sat, comunA, jud. Dolj (j. Mehedinp). Cumparatà treptat de domnitor intre 17041705 (lorga, Studii qi doc., V, 194 195).in 1708, rno§ra din este däruitA beizedelelor Constantin §i Radu Grecianu, 272, 275).

166. VALEA VOIEVOZILOR, sat component al corn. suburb. RAzvad, municip. Targovi§te, jud.Dambovita (j. Dambovita). Ville de la Targovi§te de pe Valea lui Voievod" sunt daruite la 30octombrie 1708 domnitei Map (ibid., 308).

167. VASI4TI U. Slam RAmnic). Mo§ia de la daruità in 1708 beizadelei Matei (ibid., 276 277).

168. VLADULENI, sat, corn. Osica de Sus, jud. Olt (j. Romanati).,Intarit in 1543 lui Detco marearma§ din Brancoveni. Satul rAmane in proprietatea familiei. In 1644, iunie 25 este intarit luiPreda Brancoveanu de la care ajunge la nepotul sal, Constantin. In 1708, satul cu rumani estedAruit de domnitor fiului sAu Matei (ibid.). In 1814 se afla in propnetatea banului GrigoreBrancoveanu.

169. VULPENI, sat, comuna, jud. Olt. intr-un document din 23 iunie 1713 se mentioneazA c satulfusese vAndut de Stana Dragoiasca lui Iordache ZAtreanu cApitan. C. BrAncoveanu nu aingaduit insa acesta vanzare fiind acesta mo§ie pe bng alte roo§ii ale domnii mele, i s-aulepAdat banii ce au dat §i au luat acestA moie Vulpeni doamna domnii mele, Mania, cu toPrumanii". Saud a fost apoi daruit rn-rii Surpatele, ctitona familiei Brancoveanu. (Documenteprivind relaiale agrare, p. 258).

,

(st.

-

,

In

-

-

www.dacoromanica.ro

93 Constantin Br(incoveanu 419

170. ZGARCITI, vechc dcnumire a satului Topliceni, corn. Topliccni, jud. Buzliu. in perioada 16891690, C. Briincoveanu cumpArA in mod repetat pri dc ocine in , in total 850 stlinjcni pentru425 taleri (N. lorga, Scrisori de familie ale vechilor Briincoveni, p. 16 17)In 1708, toatil mosia este dAruitii beizadelei Radu (St. Grecianu, 275).

171. ZVORSCA, sat, corn. ArrairAstii de Sus, jud. Dolj (j. Romanati). in 1708 toatil mosia curnpAratiiin este dAruitA de domn lui Stefan (ibid., 273).

PROPRIETATI IN TRANSIINANIA

172. BERIVOL sat, corn. Recea, jud. Brasov. in martie 1712 C. Brfincovcanu solicitA Vienei scutireade dari pentru satele sale din Transilvania intre care e mentionat si . (C. Giurescu, N.Dobrescu, Documente ri regeste privitoare la Constantin Brdncoveanu, Bucuresti, 1907, p.219 - 220) .

173. BRA,OV, municip., jud. Brasov. Dup5 30 aprilie 1700, C. Brancoveanu cumpara cloud randuride case in Schei cu toate grAdinile, pivnitele, grajdurile, cu toate cele aparpnatoare acestora"

o prisacA de la Francisc Bialis junior pentru 1000 taleri. ( Hurmuzaki, XV/II, 1478 1479).In acelasi an mai cumparA o casA si de la Nica vamesul.La 13 august 1708, domnitorul dA celor patru fii casele de la Brasov ce avem si in Schei inBrasovul vechi" (St. Grecianu, 278). DupA cum rezultA din scrisoarea din 6 decembrie 1708,Brâncoveanu a avut neplAceri pentru aceste case cu cornunitatea sAseascA din ora§ (I. Lupas,Documente istorice, p. 4 - 5). La 20 noiembrie 1761 de se aflau in proprietatea stolniculuiConstantin Brâncoveanu, nepotul voievodului (Hurmuzaki, ibid., 1719). La 6 iulie 1799autoritAtile imputernicesc pe brasoveni sA vândA cele trei case din pentru a-i da satisfacpelui Gheorghe Varta cAruia Brâncovenii Ii datorau niste bani (ibid., 1812).

174. CINCUL MIC, sat, comun, jud. Brasov. in actul din 13 august 1708, domnul hotArAste ca:Locurile ce au pus sAtenii de la zAlog cu patru zapise, drept 6100 de florinp, sri lestApâneascA iar câte patru frap. Iar când ar da banii dupd cum le scriu zapisele, sA-i impartA iarate patru frati" (St. Grecianu, 278).

175. POIANA MARULUI, sat, comunA, jud. Brasov. La 18 iunie 1707, C. Brâncoveanu Ii incunos-tiinteazA pe brasoveni cA a cumpArat mosia cu iobagi cu tot" de la Naloti Andra§ cu fratiilui si de la Sechil Adam cu fralii lui (N. lorga, Brafovul qi Romeinii, 254).La 13 august 1708, domnul hotarAste ca satul care I-am cumparat de la Nalati si de la Se-cheli, in lei 3500 care fac cara grosi 3000, sA-I impartA iar in patru frAteste. InsA acest sat s-aucumparat stAtAtor de la Nalati si de la Secheli, iar nurnai ImparApa au CrAiia dind va vrea sAintoarcA banii, II va lua si atuncea iar sA Ii imparp frAteste" (St. Grecianu, 278).

176. SAMBATA DE JOS, sat, corn. Voila, jud. Brasov. La 13 august 1708, C. Brlincoveanu dA acelorpatru beizadele satul care I-am cumparat de la Bamfi Ghiorghie Gubernatorul, in galbenide aur unguresti 1000, sA-1 tie iar ate patru frap; insd tocmeala ne iaste, ca and or da banii cescriu mai sus, sA i-lia iar inapoi. Deci and s-ar intampla vreodatA ca sA dea banii sA-si ia satul,banii sA-i impartia in patru pArti, s5.-si ia fiestecare partea po zloti 250" (ibid., 278).

177. SAMBATA DE SUS, sat, corn. Voila, jud. Brasov. La Ilrnartie 1654, Susana Lorantfi, vAduvafostului principe Gh. Rakoczi I a zglogit mosia lui Preda Brfincoveanu pcntru 2500 florini.Pang atunci satul se aflase in stApdnirea lui Stefan Sulyok de Sopor, fost consilier intim sivistier al lui Gh. Rakoczi. ZAlogirea se datora serviciilor credincioase adusc de marele vornicprincipilor Gh. Rakoczi I si Gh. Rakoczi II, precum si interventiei (Acute de Matei Basarab infavoarea rude] sale, Preda vornicul. Llrmeazli intArirea princiarA de la 28 mai in tcrrneniiProut acccptamus, approbamus, ratificamus, et pro eodem Domino Pracda Vornik haeredibusque et posteris ipsius utriusque scxus universis valituras confirmamus". (I. Lupas, Dot umente istorice priviware la moiile briincovenepi din Transilvania i Oltenia, 1654Cluj, 1933, p. 27 29).

§i

§i

I

--

n 3.

www.dacoromanica.ro

420 Iolanda Tighiliu

Satul este mo§tenit apoi de Constantin Brfincovelini care la 13 august 1708 dilruie§te celorpatru beizadele satul Slirnbilta de Sus, care iaste de mow, cu iobagii, cu casele, cu morile, cumuntii. s5-1 impartil in patru friite§te" (St Grecianu, 277).Prin diat, doamna Marica lasil la (1723) Sfirnb5ta i toate mo§iile din Tara UngureascA cutoti iobagii (...) nepotului Constandin cA sunt cumpArate de mo§i de striirno§i" (P. S. Niisturel.op. cit., 319).Satul rArnitne in proprietatea famillei panA in 1823 and banul Grigore Brancoveanu 1-a daruit,impreun5 et! Poiana MArului, bisericii §i §coln grece§ti din Bra§ov. (Pentru istoria deta1iat5 asatului vezi N. Stoicescu, Mdmistirea Brâncoveanu din Seim/mita de Sus, un simbol allegliturdor religioase ci culturale dintre Transilvania 4.i Tara Rotnilneascii, partea I §i II, inMitropolia Ardealului", Sibiu, 1986, nr. 1, p. 77 94 §i nr 2, p. 208 226) .

178. ,FOMARTIN, sat, corn. Bruiu, jud. Sibiu. La 13 august 1708, domnitorul lasA locul de laSomartin, ce au pus zAlog sätenii de acolo, drept 3000 de florinti, s5 I stApAneascA iar atepatru frai. iar cAnd ar da banii dupà cum le scriu zapisul, sA-1 impartii iar cfite patru fraiii" (St.Grecianu, 278) .

179. TAMA.c PATACA (tinutul Hunedoarei). Tot la 13 august 1708 domnul lasA qi satul Tama§Pataca den tinutul Hunedoarei, care iaste pus zAlog de Bamfi Gheorghi drept taleri 1000 sA-1ije iar frAte§te, iar când ar da banii dupA cum ii scrie zapisul, sA-1 impart5 iar frAtelte" (ibid..)

24

-

www.dacoromanica.ro

VIA TA TIINTIFI CA

SIMPOZIONUL INTERNATIONAL: ORIGINEA 'TATARILOR.LOCUL SI ROLUL LOR IN ROMANIA SI IN LUMEA TURCA",

Constanta, 17-20 noiembrie 1994

Sub egida Ministerului Culturii §i al Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din Ro-mania fn intervalul 17-20 noiembrie 1994 s-a desfa§urat la Constanta o amplä manifestare §tiintificAinternationalà intitulatA Originea tAtarilor. Locul lor In Romania §i In lumea tura". La lucrilrilc sim-pozionului au participat speciali§ti din domeniile istoriei, geografiei-istorice, filologiei, artei, etno-grafiei §i folclorului. In cadrul celor douA sectiuni principale I. Seclia istorie §i II. Secfia filologie,arta, etnografie, folclor au sustinut comunicari peste 30 de invitati strAini din Turcia (Nadir Devlet,Irfan Unver Nasrattinoglu, Zafer Karatay, Zekerya Ba§arslan, Elvira Kaza§, Celal kten, Naci M.Onal, Ismail Tiirkoglu, Fikri G. Kancal, Mustafa Kaçali, etc.), S.U.A. (evket Karaduman), Moldova(Dan Ion Haidarli, Loan ChirtoagA), Ungaria (Maria Ivanics, Papp Sandor Laszlo), Tatarstan (RifkatAhmetcanov), Ucraina, Bulgaria, etc. Prin eforturile deputatului Gemil Tahsin, care a fost pionul debald in organizarea §i derularea simpozionului in conditii deosebit de atragatoare, alAturi de ace§tiinvitati strAini, enumerati doar partial, au participat oameni de §tiintA din institutii de specialitate derenume precum: Universitatea Bucure§ti (Mihai Maxim, Rost& Zoltan, Agiemin Baubec), MuzeulNational de Istorie a Romaniei (Ernest Oberlander-Tarnoveanu), Institutul de Studii Sud-EstEuropene (Anca Ghiara), Universitatea Ovidius", Institutul de etnografie §i folclor, ConstantinBrAiloiu" (Cornelia CAlin-Bodea, Gizela Suliteanu), Universitatea Dimitrie Cantemir" (Mehmet AliEkrem), Radio Romania (Altay Kerim), Universitatea din Targovi§te (Gelcu Maksutovici), InstitutulEco-Muzeal-Tulcea, Universitatea *tefan eel Mare" Suceava (Constantin *erban), Revista Magazinistoric (Dorin Matei), Muzeul de Istorie Nationala §i Arheologie Constanta, Academia NavalA Mir-cea cel Batran". De asemenea la lucrari au participat reprezcntanti de frunte ai unor partide politice,din partea Ministerului Culturii §i al Ministerului Afacerilor Externe, Academia Romana. Din parteaInstitutului de istorie N. Iorga" au participat cu comunicari: tefan Andreescu, Mihai Viteazul I

Gazi Ghiray-Bora; Beam Cazan, Tatarii crimeeni ci diplomafia rasariteana a Casei de Austria in adoua jumatate a sec. XVI; Virgil Ciociiltan, Contribufia tiltard Ia transformarea Math Negre in places'turnanta a comerfidui mondial; Tahsin Gemil, Problema etnogenezei tatarilor, erban Papacostea, Adoua invazie tataro-mongola in Europa centralli i sud-estica instalarea puterii tataro-mongole laDunarea de Jos; Nagy Pienaru, Relafiile lui Stefan cel Mare cu tätarii; Constantin Rezachevici,Originea gagduzilor si imprejura rile stabilirii lor in spafiul romanesc; Iolanda Tighiliu, Chipuri inoglinda vremii.

in cursul zilelor de desfA§urare a simpozionului Editura Kritorion a organizat vernisajul uneiexpozitii de carte. Au fost lansate douA lucrari: Din istoria turcilor dobrogeni de Mehmet Ali Ekrem§i volumul de poezii Yaf tatarlarga al regretatului poet cramlean, dispArut prematur, HamdiGiraybay. Pentru destinderea numero§ilor invitati ai simpozionului au fost organizate receptii, o searAculturalà tatareascA §i o deplasare de documentare la Murfatlar. Nu Incheiem inainte de a adresafelicitari organizatorilor pentru modul fn care competenta lor a transformat simpozionul intr-unmodel de urmat.

Nagy Pienaru

Revista istorica". torn VI, nr. 3 4, p. 421 427. 1995

www.dacoromanica.ro

422 Viata §tiintifica

SIMPOZIONUL: PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL.ARTA SI CIVILIZATIA MEDIEVALA"

Suceava 25 26 noiembrie 1994

Sub patronajul Ministerului Culturii, Inspectoratului pentru Cultura judetului Suceava §i alMuzeului National al Bucovinei s-au desfa§urat la Suceava in zilele de 25 §i 26 noiembrie 1994 inlocalul Muzeului National al Bucovinei lucrarile unei manifestari §tiintifice sub genericul Arta §icivilizatia medievalA", la care au participat istorici, istorici de arta, cadre didactice din Invatamantulsuperior, profesori de gimnaziu §i liceu, muzeografi §i arhivi§ti din diferite orme ale lath ca:Bucure§ti, la§i, Bacau, Timi§oara §i Suceava precum §i Chi§inau (Republica Moldova).

LucrArile simpozionului consacrate §i Implinirii a doug decemi de la disparitia reputatuluiprofesor universitar, istoric §i arheolog Ion Nestor, conducatorul §antierului arheologic de la Suceavain anii 1950-1970 au fost deschise de lector univ. dr. Vasile Denciuc, directorul Inspectoratului deCultura al judetului Suceava. In cuvantul sail a subliniat interesul manifestat de oamenii de §tiinta dinOra §i de peste hotare pentru §antierul arheologic de la Suceava Inca de acum aproape un secol §ipentru problemele ridicate de materialul arheologic §i istoric privind arta §i istoria in Moldova denord in evul mediu .

in continuare in aceca§i zi au fost expuse In edinta plenara urmätoarele comunicari: Dr.Mircea Matei (Institutul de Arheologie V. Parvan" Bucure§ti), Cateva precizari cu privire lacontribujia arheologiei la cunoalterea civilizatiei medievale romanefti; Octav Monoran (Suceava),Contribujia cercetarilor arheologice de la Suceava la dezvoltarea istoriografiei medievaleromaneiti; Dr. Vasile Demciuc (Universitatea Stefan ce Mare" Suceava), Istoriografia arteieclesiastice din Moldova secolelor XIV-XVI. Arhitectura ci pictura interioara; Alexandru Artimon(Muzeul de istorie Iulian Antonescu" Bacau), medievald in sud-vestul Moldovei insecolele XIV-XVII; Mariana 41apac (Institutul de istorie §i teoria artei Chi§inau), Orwle medievaledintre Prut qi Nistru. Apecte arhitecturale; Alexandru Radulescu (Muzeul Banatului Timi§oara),Civilizajia medievald rurald in Bucovina. Cazul Udevi sec. XIV-XVII; Maria Magdalena Szekely(Institutul de istorie A.D. Xenopol" Ia§i), Viala de toate zilele in Moldova medievald. Un proiect decercetare; Dr. Stefan Gorovei (Institutt11 de istorie A.D. Xenopol" 14), Heraldica medievaldromaneasca. Prejudectili vechi ci observaiii noi; Olga Stefanovici (Muzeul National al Bucovinei),Evenimente ci personalitati ale evului medzu romiinesc oglindite in medalisticel; Paraschiva VictoriaBatariuc (Muzeul National al Bucovinei, Suceava), Soba din cahle pe teritoriul romiinesc. Schildcronologicei; Rodica Popovici (Institutul de arheologie, Ia§i), Motive decorative in ceramicamonumentalei descoperild la Bornif (Necuni) secolele XV-XVI; Maria Margineanu (Muzeul Nationalal Bucovinei Suceava), Ceramica traditionalei intre permanengi si arta; Voica Maria Fu§ca§u(Ministerul Culturii), Lespezile funerare din biserica meineistirii Probota; lulia Andrie§ (MuzeulNational al Bucovinei), Icoane vechi romeinevi din depozitul centralizat de arta' veche de lamilnastirea Sucevila; Dr. Constantin Serban (Universitatea Stefan cel Mare" Suceava), AsediulConstantinopolului reprezentat in pictura unor miineistiri din Bucovina. Originea erminiei folosite;Florin Pintescu (Universitatea Stefan cel Mare" Suceava), Religia i arta in epoca lui tefan celMare. Simbolistica iconografica.

In ziva urmatoare au fost prezentate comunicdrile: Venera Radulescu (Muzeul National deistorie Bucure§ti), 0 aplica vestimentard cu sterna Moldovei, care a aparlinut volevodului ScarlatGrigore Ghica; Mihai Lazar (Universitatea Stefan cel Mare" Suceava), C'ontributii la cunoaperearelajiilor agrare din Moldova in secolul al XVIII-lea; Dr. Mihai lacobescu (Universitatea Stefan celMare Suceava), Mei iluministe daco-romfniste in Bucovina la hotarul intre medieval ci modern;Pavel Blaj (Muzeul National al Bucovinei Suceava), Structura populafiei Iinutului Cerneiuji Iarecensamantul rusesc din 1774; Nicolae Carlan (Muzeul National al Bucovinei Suceava), Rejlexe aleevului mediu romanes.c in drwnaturgia lui Ion Luca.

In lucrarile prezentate la un Malt nivel §tiintific, urmate de intrebari §i discutii pe marginca lor,a fost abordatA o gama larga de probleme din domeniile de cercetare ale evului mediu romanesc §iuniversal (de ex. civilizatia §i cultura urbana §i niralä. viata cotidiana, relatide agrare, arta religioasil

al

Ciodiaapa

www.dacoromanica.ro

3 Viata §ti i nti flea 423

§i Weil, arta aplicatil, heraldica, medalistica, iconografia, istoriografia) §i ale epocii moderne §icontemporane romane§ti (ca de ex. iluminismul, demografia istorica §i literawra dramatica). Deasemenea autorii comunicarilor prezentate au pus in circuitul §tiinpfic materiale noi arheologiceprovenitc din sapaturile efectuate in ultimele dccenii in Moldova, documente §i izvoare narativeinedite aflate Inca in arhive §i au subliniat noi aspecte alc problemelor abordate (de ex. au confirmatla sfarlitul secolului al XIII-lea unele a§ezari fortificate la Suceava, avand rolul de re§edintavoievodalii), au elogiat munca arheologilor de pe §antierele de la Suceava, Adjud, Trotu§ §i Bath.] dinultimile decenii, au tratat din punct de vedere istoric dar §i arhitectonic fortificapile cetàii Chilia de-alungul evului mediu §i la inceputul epocii moderne, au efectuat o analiza privind colonizarea ruraladin unele a§ezari din Moldova de nord, au prezentat cercetarile preliminare intr-un domeniu maiputin cercetat §i anume viata cotidiana in evul mediu in Moldova, au schitat observatii temeiniceprivind unele probleme ale heraldicii §i iconografiei romilne§ti, au acos in evidenta o seamil deevenimente §i personalitati apartinand evului mediu §i epocii moderne oglindite in medalistica,iconografie, in izvoare narative cu caracter memorialistic sau reflectate in opera lor din domeniulcreatiei literare, au emis puncte de vedere noi relativ la genealogia unor familii boiergti din Moldovape baza pietrelor tombale din evul mediu, au relevat importanta izvoarelor demografice medievalepentru cunoverea vietii economice 4i sociale, au hnbogAtit istoriografia rornâneascA in domeniulrelatiilor agrare medievale §i al iluminismului romAnesc cu precAdere Moldova §i in Moldova de nordin special.

discutiile angajate pe marginea acestor comunicari s-a exprimat pArerea unanimA privindorganizarea anual5 a unei astfel de sesiuni in care sä fie analizate pe baza unor cercetari riguroa.sediverse probleme ale evului mediu romAnesc ale carei rezultate sA fie puse In circuitul §tiintific. Inacest scop chiar s-a sugerat organizarea simpozionului pe o temA foarte stringent/ in istoriografiaromAneascA i anume periodizarea evului mediu romAnesc In stadiul actual al cercetarilor istorice.

Constantin .'erban

STAGIU DE DOCUMENTARE IN UNGARIA

In cadrul schimburilor academice, am beneficiat de un stagiu de documnetare la Budapesta inperioada 5-16 decembrie 1994. Cercetarile mele, desfa§urate la Biblioteca Nationala (OrszágosSzéchdnyi Konyvtár) §i la Arhivele Nationale (Országos Levóltdr), au vizat, in principal, clouddomenii: istoria confesionalä, cu o atentie speciala acordata misionarismului iezuit §i piarist in sanulcomunitatilor romane§ti §i, in al doilea rand, traducerile religioase in limba romana conservate infondul de manuscrise romane§ti §i slave Gyula Todorescu" al Bibliotecii Széchényi.

Rezultatele investigapilor pot fi concretizate pe mai multe nivele de valorificare §i valorizare.Mai Int:Ai, este vorba despre informatii inedite provenind din consultarea materialului arhivistic Actajesuitica", fond adapostit la Arhivele Nationale, sectiunile privitoare la rezidentele transilvanene ce aufolosit limba rornang in activitatea lor misionara. De aceemi natura sunt §i datele recoltate din studiula doua manuscrise romane§ti, continfind texte strans legate de pastoratia misionara iezuita in limbaromana, avand ca scop crearea unor comunitati catolice romanofone in vestul Transilvaniei.

Pe acela§i nivel de valorificare se afld §i tipariturile rare din secolele al XVII-lea §i al XVIII-leapastrate numai in colectiile Bibliotecii Széchényi, carli consultate in vederea descoperirii unorinformatii noi sau a unor opinii inedite privind momentul creerii In Transilvania a Bisericii romaneunite cu Roma.

Accesul la uncle instrurnente de lucru recent aparute sau la uncle studii §i lucrari inexistente inbibliotecile din tara mi-a facilitat completarea datelor privind biografia unor misinari romani iezuitisau piari§ti din secolele al XVII-lea §i al X VIII-lea, precurn §i descoperirea sau identificarea altorreprezentanti ai acestor ordine provenind din rcandurile populatici romane}ti, ca §i decuparea unor

In

www.dacoromanica.ro

424 Viata tiinçificà 4

momente importantc ale procesului de iradiere a catolicisrnului in comunitatile romdne§ti in primajumatate a secolului al XVIII lea i plasarca unor texte romane§ti datand din aceastil perioada inmediul cultural catolic care le a produs.

Sondajcle pe care le-am efectuat in bibliotecile 4i arhivele din capitala ungaril au produs, innumai douà si1ptmiini, o recoltil documentar5 pe care-mi ingadui s o calific drept bogatii, at& prinvolumul informaOilor culese, cat §i prin caracterul lor adesea incdit.

Profitul incontestabil §i consistent al acestui stagiu se cere ins a. inmultit in viitor, prinefectuarea unor misiuni tintifice ulterioare, in cadrul acelormi schimburi aeademice.

Violeta Barbu

CALATORIE DE STUDII IN POLONIA

In perioada 26 octombrie-10 noiembrie 1994 am efectuat o deplasare in Po Ionia in cadrulschimburilor §tiintifice pe baza acordurilor dintre Academia Romana §i Academia de *tiincePoloniei. Activitatea §tiincifica pe durata deplasarii s-a desfa§urat in trei centre §i anume: Var§ovia,Cracovia §i Poznan. La Var§ovia, in perioada 26 octombrie- I noiembrie, am avut posibilitatea sädesfa§or activitatea de cercetare in biblioteca Institutului de Istorie al Academiei de tiinte a Poloniei§i in Biblioteca Universitatii. Datorita timpului scurt avut la dispozicie cercetarea s-a indreptat maiales in directia completarii unor informalii aflate in lucrari sau publicacii periodice care nu se gasescin Cara. Astfel am putut consulta numere de coleccii cum ar fi Antemurale", The Hispanic AmericanHistorical Review", Acta Tomiciana, Elementa ad Fontium §i Acta Nuntiaturae Polonae. Aici amintalnit mentiuni §i informacii deosebit de precioase cu privire la istoria poporului roman §i a spatiuluilocuit de el, printre care pot menciona, in mod special, un proiect al nunciului apostolic din Po Ionia,Giuliano Ruggieri, de la 1568, care preconiza ridicarea Moldovei §i a Tarii Romane§ti la rangul deregate. Tot la Var§ovia am avut posibilitatea sa ma intalnesc cu Stefan A. Kuczynski, director adjunctal lnstitutului de istorie §i cu Janusz Tazbir, pre§edintele Secciei de §tiinle sociale din cadrulAcademiei Poloniei.

La Cracovia, in perioada 1-7 noiembrie mi-am desfa§urat activitatea la Biblioteca Jagellonska,una dintre cele mai mari biblioteci din Po Ionia. Aici, de asemenea, am intreprins cercetari numai indomeniul izvoarelor tiparite §i al carcii vechi. 0 coleccie deosebit de importanta pe care am avutposibilitatea sa o consult a fost Analecta Ordinis S. Basilii Magni, Series 2, Sectio 3, DocumentaRomana. Latterae Nuntiorum, coleccie ce cuprinde rapoarte ale nuncilor apostolici referitoare inprimul rand la Ucraina, dar cu mentiuni foarte numeroase §i la spaciul romanesc. Astfel, am pututdescoperi documente §i informatii necunoscute in istoriografia noastra cu privire la familiaMovile§tilor, la Gabriel Báthory §i Gabriel Beth len, la Gaspar Graziani §i la multe alte aspecte carefàrA indoiala vor contribui la mai buna cunoa§tere a epocilor repsective din istoria romaneasca. Deasemenea, am putut consulta o serie de rapoarte ale ambasadorilor venelieni din Po Ionia, Imperiulotoman, Spania §i Anglia, rapoarte care concin informacii precioase cu privire la istoria noastra.

A treia §i ultima etapa a §ederii in Po Ionia a fost consacrata participarii la lucrarilesimpozionului internacional cu tema Varna 1444. Realitate ci tradifie, desfa§urat la Poznan in zilelede 8 §i 9 noiembrie. Aici am prezentat comunicarea intitulata La croisade de Varna et les relations deJean Hunyadi avec Alfons V d'Aragon, roi de Naples. Realité et ideologie.

In ansamblu pot aprecia ca deplasarea in Po Ionia a fost deosebit de fructuoasa at& sub aspecttiintifie, cat i subaspectul relatiilor cu istoricii poloni.

Eugen Denize

a

www.dacoromanica.ro

5 Viata 425

STAGIU DE DOCUMENTARE IN BULGARIA

In cadrul schimburilor dintre Academia Romana i Acadcmia Bulgara am cfectuat, in interva-lul 5-25 decembrie 1994, un stagiu de documentare stiintificil in Bulgaria (Sofia). Scopul principal alacestei deplasari a constat in cercetari in fondurile arhivistice existente la diverse institutii din capitalabulgarA in vederea descoperirii de noi documente manuscrise romane§ti din secolul al XVII-lea.

Majoritatea timpului I-am consacrat cercettirii fondurilor Bibliotecii Nationale Kiril §iMetodiu", in special sectia manuscrise, unde se afla un important nutriar de documente medievaleemise de cancelariile larilor romane§ti, cuprinzand perioada secolelor XV-XVIII. Cu aceasta ocazieam putut consulta acele documente care au Elm obiectul deplasarii mde, reu§ind in felul acesta sAtranscriu sau sa microfilmez uncle dintre cle. De asemenea, am putut consulta o serie intreaga demanuscrise §i carti rornane§ti importante atat prin faptul a au fost scrise sau tiparite in tArile romane,cat i prin insemnarile referitoare la istoria romanilor in perioada evului mediu.

Am realizat cercetari i la C.I.B.A.L. unde exista un fond de microfilme referitoare laRomania, dar care nu faceau obicetul preocuparilor mele (sfar§itul secolului al XIX-lea inceputulsecolului al XX-lea). In aceste conditii efortul meu s-a concentrat spre consultarea bogatului fond decarte existent in biblioteca acestei institutii, reu§ind in felul acesta sA consult o serie de reviste §i cartice nu se afld in lard sau ale cdror colectii nu sunt complete.

Pentru o perioacIA scurtA de timp am efectuat cercetAri in Arhiva Centralà IstoricA de Stat undeeforturile mac au dat rezultate deoarece documentele existente in fondurile acestei institutii serefereau la perioada modernd .

Tot in acest interval de timp am reqit sd realizez un sondaj in fondul arhivistic existent laMuzeul de Arheologie i Istorie BisericeascA din Sofia. Astfel, am putut constata cd aceasta institutiedetine cateva documente emise de domnii romani din secolul al XVIII-lea (cel mai vechi este un actde danie de la tefan Cantacuzino, domnul Tarii Romane§ti, din 1715 care manAstirea Sf. treime"),precum i un bogat fond de manuscrise §i arti romane§ti. Din pdcate, ark timpul scurt avut ladispozicie, cat §i implicarea acestei institupi intr-o serie de actiuni legate de sarbiltorile de iarnd m-auimpiedicat sd realizez o cercetare sistematica, cercetarile mac rezumandu-se doar la acea.std aprecierecantitativa; sper c intr-o viitoare deplasare in Bulgaria voi putea finaliza aceste cercetdri, comple-tandu-le i cu studierea bogatului fond de carte romaneasca existent la manastirea Rila.

Trebuie mentionata permanenta bunavointA manifestatA de colegii bulgari, in special cei de laInstitutul de Studii Balcanice, atitudine ce mi-a favorizat cercetarile in respectivele insututii.

In final trebuie apreciat faptul ca acest prim stagiu de documentare in Bulgaria mi-a dat post-bilitatea sA cercetez o serie dc documente i carti romane§ti, cat §i sd-mi imbunatatesc considerabilinformatia. Aceasta va fi utilizatd in munca de cercetare desfa§urata in cadrul colectiei D.R.H.

Gheorghe Lazar

CERCETARI N ARHIVE SI BIBLIOTECIDIN ISRAEL

In perioada 26 martie-24 mai 1994 am cercetat un numar de izvoare istorice israeliene(inclusiv in Ierusalimul de Rasarit), privind informatiile referitoare la trecutul Romaniei.

Pe de o parte am reluat cateva fonduri majore in vederea aprofundarii unor problematicisesizate anterior. In acest sens am vazut documente aflate in arhiva Asociatiei Culturale Mondiale aEvreilor originari din Romania din Tel-Aviv, Arhiva centrala Sionista, sectia de rnanuscrke a Biblio-tecii Nationale §i a Universitatii Ebraice din Givat-Ram. Arhiva Yad-Vashem §i fondurile PatriarhieiOrtodoxe Armenc din Ierusalim. Am descoperit noi fonduri de interes la Institutul Jabotinski dinTev-Aviv §i la Arhiva CentralA a Istoriei Poporului Evreu din lenisalim.

§timtifica

§i

www.dacoromanica.ro

426 Viafa tiinificIi 6

Ca noi obicctive au figurat arhiva Strohlitz de la Universitatca din Haifa, dedicatil holocaustului in Ungaria. Romania. Bulgaria §i lugoslavia, fondurile Institutului Maimon din lerusalim,dclinator al actclor sionismului religios, fondurile Muzeului evreimii de lima maghiara din Slat, caredefine 4i matcrialc transilvänene, precum 4i materialele Institutului Schocken din lerusalim, defiatoral unor documente medievale §i moderne.

0 vizita fructuoasa am efectuat la Arhivele Statului, care cuprinde in special fonduri referitoa-re la relafiile interstatale dintre Romania i Israel. Recent arhiva s-a mutat intr-un nou local dinlerusalim.

La Institutul Lavon am putut cerceta doar biblioteca care coniine periodice provenite dinRomania, dintre care unele par sa fi supraviecuit doar acolo. Bogata arhiva privind mi§careamuncitoreasca ramane o sarcina de viitor.

Biblioteca manastirii franciscane St. Savoir §i fondurile de la Moscheia Al-Aqua detinmanuscrise valoroase. La aceasta din urma am putut face cuno§tintii cu o alta laturii a temutului sultanBaiazid care a fost un amator de cultura.

Timpul mi-a permis doar o scurta informare despre arhiva lui David Ben Gurion care segase§te in Kibutul Sde-Boker. Date interesante pastreazA §i biblioteca Wiener situata in campusuluniversitar din Ramat-Aviv din Tel-Aviv, privind epoca celui de-al doilea razboi mondial. StAruinielemde s-au dovedit a fi sterile deocamdatA, dat find faptul cA arhiva poetului Bialik este in curs dereorganizare. Cu ocazia vizitei efectuata la Institutul pentru cercetarea evreilor originari din Romaniadirectorul Pialtiel Segal §i cercetatorul Simion Cuti§teanu mi-au prezentat cele douA volume serioasepublicate de dan§ii privind istoria tribului".

Vizita mea in Israel a coincis cu simpozionul Antonescu §i evreii. Aprecieri diferite inistoriografie", organizat de Universitatea din tel-Aviv, Institutul Diasporei, centrul Goldstein-Gorenpentru istoria evreilor din Romania.

A§ dori sa amintesc cl prin bunavointa doamnei Bianca tiubea am aflat la Arhiva CentralA aIstoriei Poporului Evreu douA scrisori autografe ale regretatului Constantin C. Giurescu, care pot ficonsiderate ca elemente ale primelor contacte dintre istoricii din Romania §i Israel. Scrisoarea din 3ianuarie 1974 o publicam la sfar§itul acestor randuri .

Vizita mi-a permis trecerea in revistA a unor marl muzee din Ierusalim, respectiv aprofundarealor. intre acestea s-au numArat Muzeul Israel, Muzeul Herzl, Muzeul Patriarhiei Armene, alPatriarhiei Ortodoxe-Grece§ti, Muzeul Islamic, Muzeul Wolfson, situat in incinta ef-Rabinatului etc.Nu am ignorat nici colectia manastirii romane§ti, adusA acolo din manAstirea Sf. Gheorghe de pelordan, actualmente inchisA, fiind zona militarA.

CercetArile i contactele cu o serie de oameni de §tiintà mi-au confirmat din nou convingereaca este o necesitate pentru istoriografia din Romania sa cunoascA izvoarele aflate in Israel, indiferentde concluziile pe care autorii le considerA justificate de pe urma fondurilor in cauzA.

Eugen Gliick

Stimate domnule doctor Lavi,

Am citit cu mult interes articolul dumneavoastrA 0 noua orientare a istoriografiei romane fatade evrei" publicat in Toladot" din octombrie 1973 numarul I-am capatat prin amabilitateacolegului lacob Landau §i ma bucur de constatarea ce faceli ca am contribuit la o mai justaapreciere a trecutului evreilor din Wile romane§ti. Desigur, nici o lucrare, nici un articol nu suntperfecte; §i la lucrarile mde se pot adauga noi informatii §i sper, ca la o noug editie, de sa fie incluse.

fn legatura cu aceasta §i ca o completare a articolului dvoastra, va semnalez lucrarea meaTarguri sau orme §i cetati moldovene din secolul al X-lea /Ana la mijlocul secolului al XVI-lea",aparuta in 1967, in colectia Bibliotheca Historica Romaniae" a Academiei Republicii SocialisteRomania, lucrare avand 380 de pagini in octavo. Dau acolo, la p. 55, cea mai veche mentiunemedievalr referitoare la evreii din teritoriul cuprins intre Carpati, Nistru §i Marea Neagra: e vorba de§tirea referitoare la evreii din Cetatea Alba, aflata in Viata Sfantului loan cel Nou". Ea ne arata ca pela 1330 crau in arnintitul ora§ nu numai invami din ludeea" care, altituri de invami din Persida",

www.dacoromanica.ro

Viata 4tiintifica 427

stateau pc HMO stapanitorul tatar al locului, dar se referii §i la locuintele evreilor" din Cetatea Alba.Exista a§adar o comunitatc evreiasca la Cetatea Alba in 1330. In aceemi lucrare, amintesc 4i evrciidin Chilia, din Suceava, din Lwow-ul (Liovul!) Poloniei, precum §i de hangii evrei situ4i de-a lunguldrumului intercontinental care, strabatand Moldova, ajungca la Dunarea de Jos (vezi paginile 95,203-204, 213, 283).

Va semnalez in acela§i timp §i recenzia lui S. Semilian (Solomon Savin!) asupra lucrarilormde Viata §i opera lui Cuza Voda" §i Istoria Bucure§tilor", recenzie publicata in Revista cultuluimozaic" din 15 iunie 1967, in care relevii numeroasele §tiri inedite ce dau cu privire la evreii din tara§i in special la cei bucure§teni.

imi va face placere sa ne intalnim la vreun congres international in Romania, in Israel sau inaka parte a lumii spre a discuta probleme in legatura cu istoria evreilor din Romania.

Primiti, stimate domnule doctor Lavi, incredintarea sentimentelor mele cele mai alese.

Const. C'. Giurescu

Bucurelti,3 ianuarie 1974

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTE

* * Crestomalia limbii romeme vechi, volumul I (1521-1639), coord. AlexandruMare§, alatuit de Emanuela Buzä, Magdalena Georgescu, Alexandru Mare§§i Florentina Zgraon, Bucure§ti, 1994, 246 p.

De§i nu sunt putine crestomatiile §i antologiile de textc literare selectate din patrimoniulculturii vechi romane§ti, lucrarea de fata reprezintA un eveniment editorial prin principiile care i-auciilauzit pe autori ca §i prin amploarea intreprinderii.

Oglindind experienta a trei decenii de cercetari pe tdramul filologiei §i istoriei limbii, aceastacrestomatie ofera o imagine a rezultatelor celor mai recente §i mai sigure in acest domeniu: principii§i norme de transcriere interpretativa a textelor, datarea §i localizarea lor, date &supra paternitatii §i

Aceste informatii sunt cuprinse in scurta prezentare ce precede transcrierea textelor selectate,transcriere ce e urmatA de o bibliografieexhaustivii.

Din perioada de aproapc un secol a inceputului culturii scrise in limba romana (1521-1639),au fost retinute 72 de texte integrale sau fragmente conventional delimitate la 5 pagini dactilografiate.In ciuda faptului ca la baza selectiei au stat, in principal, criterii lingvistice prin care s-a urmAritilustrarea evolutiei limbii in toate provinciile Orli, nu au fost neglijate nici considerentele estetice sausocio-culturale.

Noutatea acestei lucrAri rezida, nu in ultimul rand, in faptul ca ea pune In circulatie, intranscrieri conforme celor mai Make exigence, fragmente cc nu au mai fost publicate in altecrestomatii sau chiar texte complet inedite.

Din aceastA din urma categorie, meritA amintite: Apostolul Bratul (1559-1560), Psaltireaslavo-romdnd a lui erban Coresi (circa 1589), incepdtura de nuiele (descantec pentru gasireacomorilor, alcatuire probabil originalA cu vadite influence catolice, realizata in sud-estul Transilvanieiin preajma anului 1560), Gromovnic (in versiunea aflata in manuscrisul copiat de popa Stanciu dinSarata Oltului, judetul Sibiu, 1636) §i Act de judecata (Iasi, 1638).

Din totalul celor 72 de texte, doua treimi sunt literare (48), iar o treime sunt neliterare (24).Dintre acestea din urma, care reflecta intr-o mai mare masura cleat primele limba vorbita, fac partedocumente istorice (1521, 1587, 1593, 1600, 1609 etc.), testamente, insemnari, scrisori §i un epitaf.Intre textele literare, se remarca traducerile scrierilor religioase (scrieri canonice, apocrife, carti decult, omiletica), retete medicale, scrieri juridice, carti populare, cronografe etc.

Crestomatia este deschisa de o substantiala introducere datorata lui Alexandru Mare§.Cititorului i se ofera astfel o privire succintA, dar completà a evolutiei limbii §i literaturii romanevechi in intervalul (1521-1639, vAzuta prin prisma celor mai reprezentative mostre. Un loc importantin acest studiu introductiv este acordat textelor literare, examinate din punctul de vedere al repartitieilor geografice §i pe centre culturale, al datarii, al genurilor §i speciilor oglindite, al limbii din cares-au facut traducerile, al autorilor acestor traduceri, al curentelor culturale ce le-au patronat sau doarinfluentat etc.

Normele practice de alcatuire a volumului ca §i principiile de transcriere sunt infati§ate intr-onota asupra editiei. Textele (scrise cu alfabet chirilic §i latin) au fost transcrise dupa principiulinterpretativ, in maniera in care coala filologica de la Bucure§ti, al carui stralucit reprezentant estecoordonatorul acestui volum, Alexandru Mare§, a definit-o in urma unor temeinice studii §i sinteze dedialectologie istoricA §i istorie a limbii §i a aplicat-o in numeroase editii de texte ce i se datoreaza.Scopul transcrierii interpretative este stabilirea limbii textului §i nu a limbii (pronuntiei) autorului; inacest sens, transcrierea propriu-zisA are la bazA o interpretare prealabila a sistemului grafic intre-buintat in fiecare text.

Un bogat glosar este pus, de asemenea, la indemana cititorului, spre a inlesni intelegerea unorcuvintc neinrcgistrate in sursele lexicografice, dispilrute din uz, a regionalismclor, sensurilor arhaice

Revista istoricil", tom VI, nr. 3 4, p. 429 439, 1995

a

www.dacoromanica.ro

430 Note

etc. In acest fel, prin modul in care a fost conceputil §i realizatà, Creswmaiia elaborata de colectivulde cercetatori de la Institutul de lingvistica din Bucuresti nu este numai un instrument de lucru utilinvatamantului i cercettirii. Ea pune in circulatie texte ale culturii romane vechi putin studiate sauinedite, corectand in mod esential, mai ales prin informatiile pe care le vehiculeazil, imaginea noastrildespre scrisul romanesc in a doua jumAtate a secolului al XVI-1ea si prima jumiltate a secolului alXVII-lea.

Violeta Barhu

** * ,Ftefan cel Mare 5vi sfant. Legende. Editie ingrijitä, studiu introductiv §ibibliografie de Nicolae Cojocaru, Editis, Bucure§ti, 1992, 192 p.

0 datA cu incercarile de redescoperire / reformulare a identitAtii nationale romanesti, pe langalucrarile de strictA analizA istoricA au aparut i culegeri de folclor dedicate uneia sau alteia dintrefigurile istorice considerate piloni al spiritualitAtii noastre. Acesta este si cazul earth pe care oprezentAm, care, situandu-se undeva intre demersul stiintific i cel popularizator, ne oferA o colectiede legende menite, in conceptia autorului, sa releve cititorului mitul de erou legendar pe careimaginatia popularA 1-a creat despre Stefan cel Mare" (p. 5). Pieselor reproduse din diverse publicatii

redate de obicei in mod corect in forma primarA in care au apArut li se adauga cateva texte ineditedin zona VAii Sucevei, in mare parte din anii '80. Autorul a grupat legendele dupA tematica lor:legende referitoare la copilAria i tineretea lui Stefan, la vitejii i curtenii care 1-au slujit, la luptelesale, la ctitoriile sale, la familia sa, la ultimele sale zile si la portretul sAu moral, la care se adaugA unset de cantece populare.

Lucrarea contine i un studiu introductiv, care pAcAtuieste 'MA printr-un retorism excesivprintr-o viziune idilizantA, ratand astfel sansa de a fi o analizA de reala utilitate pentru cercetareaistoricA. Culegerea realizata de Nicolae Cojocaru poate constitui insA o premiza pentru o disecareatenta a materialului folcloric, pentru a vedea cat din imaginea pAstrata despre Stefan provine dintraditia popularA si cat este rezultatul aculturatiei din ultimele douA secole.

Mirela-Luminita Murgescu

EMILE VAN BALBERGHE, Les manuscrits médiévaux de l'abbaye de Parc.Recueil d'articles. Avant-propos de Jean-Francois Gilmont, Le LibraireAlain Ferraton, Emile Van Balberghe, Bruxelles, 1992, 183 p.

Publicat cu ajutorul Academiei Regale a Belgiei (Fundatia Paul Faider), intr-o tinutA graficAde exceptie (pe hartie fail acid), volumul Les manuscrits médiévaux de l'abbaye de Parc este prinforma de redactare i prin continut, o culegere de studii, articole i comunicAri consacratA tezauruluide manuscrise medievale conservat in colectia abatiei Parc (,.abbatia Parcensis"), vechi centru deculturA si civilizatie evoluat in sfera de influentA a spiritului catolic din crawl brabantian Louvain (incare universitatea, infiintata in 1426, a indeplinit un rol de exceptie).

Volumul debuteazA cu un cordial Avant-propos redactat de Jean Francois Gilmont (p. 7-10),in care se fac cateva recomandAri vis-a-vis de lectura posibilA a earth, dupil care intalnim un percutantAvertissement (p. 11-22) al autorului. Am retinut, de aici, cA lucrarea de NA constituie o prima etapAdintr-o cercetare consacrata bibliotech cu manuscrise ale abatiei Parc, din perspectiva stiinteiauxiliare a istoriei care este, dupA marturisirea lui Emile Van Balberghe, arhivistica manuscriselor"

pornind de la fundamentul cercetAril care I-a constituit o tez5 deSuita de articole consacratA manuscriselor mcdievale ale abaciei din Pare, publicatA piInli la

data alcAtuirii volumului in diferite reviste de specialitate. este tructuratA pe trel sectiuni, incepand

§i

§i licentA.

2

www.dacoromanica.ro

3 Note 431

cu Les catalogues et la vente (p. 13-68) si incheind cu Les textes et les manuscrits (p. 87-153). Dacain cazul primei sectiuni asistam la o inteligenta dezbatere asupra raportului dintre carti (incluse intr-oserie de cataloage pentru auctiuni) si comert respectiv vanzare, pornind de la catalogul lui AntoniusSanderus si de la catalogul redactat sub imparatul losif al II-lea, de la Sylvain Van de Weyer siauctiunea din 1829 si, in fine, de la o lista cu manuscrise piistrate la Universitatea din Louvain inaintede 1914, aspectc care ar putea constitui'modele convingatoare pentru exemplul romanesc, dacil avemin vedere cataloagele cu carti care au circulat in Transilvania veacului Luminilor si Romantismului(de pildA, cataloagele lui Martin Hochmeister din Sibiu), nu este mai putin adevarat cA, prin a douasectiune a volumului intitulatA Les criteres de provenance (p. 69-86), Emile Van Balberghe atrageatentia, cu aplicatie si sistem, asupra unor principii dupA care se poate stabili provenienta codicelor,in cazul de fatA a celor care au apartinut odinioarA colectiei abatiei din Parc: legatura de carte,emblemele (supra-ex-libris) pe codice, vechile cote si insemnArile. Fara sä exceleze prin noutate,aceste principii §i-au dovedit utilitatea §i in efortul de reconstituire a unei alte biblioteci medievale, dedata aceasta din Slovacia, datorate Dr. Eva Selecka, cercetare publicatil la Martin, in 1974, subauspiciile Bibliotecii Matica slovennska", cu titlul Bibliotheca medievalis Levaiana. AstAzi, fondulde carte levodian face parte integrantA din Biblioteca Batthyaneum de la Alba lulia (unde a ajuns lasfar§itul secolului al XVIII-lea).

A treia sectiune a volumului lui Emile van Balberghe, intitulatA Les textes et les manuscrits (p.87-153), atrage atentia asupra profunzimii cercetarilor intreprinse, dacA avem in vedere §i notele dincalcaiul paginilor. Oricare din cele §apte articole §i comunicari le-am rasfoi, Un fragment de laChronique dite de saint Jerome (p. 89-94), Le maniscrit Louvain, Centrale Bibliotheek KU Leuven, /(p. 95-102), Les manuscrits Bruxelles, Bibliotheque royale, 14492 et 14664-69 (p. 103-107), LeCommentaire sur les Clémentine d'Etienne Troches et Pierre d'Estaing (p. 109-114), Deuxmanuscrits retrouves (p. 115-116), La Vita Petrarchae" de Giannozzo Manetti (p. 117-122), Lesmuvres du theologien Jean Tinctor (p. 123-153), vom Intâlni un aparat critic bine pus la punct, caredovede§te din partea lui Emile Van Balberghe nu numai cA stapane§te bibliografia specialà asupraproblematicii codicologice cercetatA dar §i o metodica modernd in investigarea manuscriselormedievale odinioarA in posesia abatiei din Parc. De altfel, in stadiul actual al cercetarilor, autorul aidentificat nenumArate manuscrise din aceasta bibliotecA intemeiatA in veacul al XII-lea, dupA cumrezultA din Liste des manuscrits de Parc (p. 155-166), care incepe cu manuscrisul 495 B de laAberystwyth, National Library of Wales §i se incheie cu exemplarul frA cotA din Urbana (Illinois,USA), Library of the University of Illinois. Evident, lista ar putea fi completata in viitor cu altebiblioteci §i colectii, in care se pastreazA eventual alte condices Parcensis". Din acest punct devedere, investigatia in fondul Bibliotecii Batthyaneum de la Alba lulia §i consultarea lucrArii luiRobertus Szentivanyi, Catalogus concinnus librorum manuscriptorum Bibliothecae Batthyanianae,Szeged, 1958 nu s-au finalizat din pacate cu identificAri de libri Parcensis" (manuscrise,fragrnente etc.).

Metoda modernA de cercetare a codicelor de la Parc, folositA de Emile Van Balberghe, sepoate observa §i din forma de redactare, respectiv din continutul celor doi indici, cu care a fostinzestrat volumul: Index des noms de personnes (p. 169-177) §i Index de manuscrits (p. 179-183).Cei doi indici ajuta la o consultare rapidA §i eficace a lucrArii, care se incheie cu Lisle des illustrations(p. 185).

Nu putem decal sA subscriem, in incheierea notei asupra volumului Les manuscrits médievauxde l'abbaye de Parc, la speranta exprimatA de autor in Avertissement (p. 11-12): Nous espérons quecet ensemble permettra aux chercheurs, non seulement de retrouver d'autres manuscrits de Parc, maisaussi d'entreprende des etudes plus approfondies sur cette bibliotheque, par exemple, sur le scripto-rium qui semble avoir fonctionné vers le milieu du Xiie siècle, quelques annés apres la fondation del'abbaye, ou sur la presence exceptionelle, a la fin du Moyen Age, de nombreuses =lyres de droit.

Bien que nous portons «in scrinio pectoris» encore de nombreuses informations sur cettebibliotheque, nous avons prefer-é marquer la fin d'une recherche plutelt que de continuer a laissercroire a nous-I-name et autres que nous en entreprendrions un jour l'étude definitive".

Jacob Mara

www.dacoromanica.ro

43") Note 4

JOSE ANGEL GARCIA DE CORTAZAR, La sociedad rural en la Espaliamedieval, Madrid, 1990, 318 p.

Autonil Iticrarii, profesor de istorie medievala la Universitatea Cantabrici din Santander, s-aspecializat, de mai binc de douazeci de ani, in dotia directii principale de cercetare: istoria rurala §iorganizarea sociala a spatiului, teme asupra carora a publicat un mare numar de articole §i crçi. Lucrareade fata constituie prima sinteza interpretativa referitoare la dezvoltarea lumii rurale in regatele hispaniceintre secolele VII §i XV. In conformitate cu titlul, firul sat) conducator este mereu societatea. 0 societateinteleasa in conditia sa de subject protagonist al formelor de populare, al deciziilor de productie(agricola. animaliera §i protoindustriala), al vointei de creare a celulelor de convietuire §i a modelelor deorganizare, intemeiate toate acestea de linii asimetrice de impartire a puterii. 0 societate care evolueaziltimp de opt secole §i pe o suprafatä de o jumkate de milion de kilometri patrati. 0 societate care sestudiaza din punctul de vedere al unei continue exigente de interpretare a comportamentelor sale cele maisemnificative. Din aceasta cauza, sinteza timpurilor §1 spatiilor medievale hispanice proiecteaza o luminainteresanta asupra mecanismelor de creare §i a manifesOrilor peisajului agrar, asupra distribuiriihabitatului, a impartirii temporale §i geografice a regimurilor de proprietate i exploatare, a forrnelor detransmitere a patrimoniului §i a mecanismelor de reproducere a structurilor de putere, aspecte care,intr-un fel sau altul, §i-au prelungit influenta Ora in zilele noastre.

Cartea lui Garcia de Cortazar cuprinde trei mari capitole, §i anume: I ) formarea societkiirurale hispano-cre§tine intre secolele VIII §i XI; 2) expansiunea modelului feudal in secolele XII §iXIII prin supunerea §i ierarhizarea societkii rurale §i 3) criza i stabilitate senioriala in secolele XIVqi XV: controlul urban asupra lumij.rurale §i varietatea destinelor tarane§ti.

La capatul unei minutioase analize a opt sute de ani de istorie concluziile la care ajungcautorul capata forma unui aparent paradox. Se pleacä de la lumea rurala §i se ajunge la lumile rurale§i invers, de la societkile rurale pentru a se ajunge la societatea rurala. Care este insa explicatiaacestui paradox? lata, pe scurt, un posibil raspuns: lumea taraneasca, rurala, inteleasa ca un ansamblude activitki economice, a cunoscut un proces de cliversificare de-a lungul secolelor, fragmentandu-sein mai multe lumi tarane§ti cu orientari productive diferite. De la oieritul transhumant §i agriculturabazata pe productia de ovaz §i orez la productia textila sateasca sau la timpul partial de munca inatelierele de fierarie. Tot acest proces se desfavara in spatiul rural. In acela§i timp, societkile ruralede la inceput, fiecare cu organizarea sa totalizatoare particulara, cu modelul su, pareau sa fi ajunsfinalmente spre converge* intr-o unica societate rurala, articulata cu tot mai multa claritate In juruldiferentelor de avere §i condusa, deja iremediabil, din ora§e, unde §i-au instalat iocuintele seniorii,marii stapani de pamant. Printre ace§ti seniori trebuie inclu§i §i aceia care credeau ca detin in mainilelor puterea de a trimite in Infern sufletele taranilor rasculati, adica ordinele calugare§ti alefranciscanilor §i dominicanilor, care au inlocuit treptat pe benedictini §i cistercieni in misiunea de asupraveghea §i dirija, de a incadra social turma de credincio§i spanioli.

Concluziile autorului sunt cu atat mai importante cu cat societatea rurala continua sa traiascain Spania actuala. A-i cunoa§te istoria inceteaza de a mai fi, de cele mai multe on, un simplu exercitiude reconstructie istorica erudita pentru a se transforma intr-un instrument de intelegere a prezentului.In buna *surd §i nig nici o indoiala acesta este unul din orizonturile cele mai importante pe carecartea le deschide In fata cititorilor sai.

Eugen Denize

WANDA KAMPMANN, Deutsche and Juden. Die Geschichte der Juden inDeutschland yam Mittelalter bis zum Beginn des Ersten Weltkrieges, FischerTaschenbuch Verlag, 1989, 450 p.

Prima editic a cArtii este din 1963; autoarea, niiscuta in 1903, a fkut studii de gerrnanisua,istoric i istoria artclor, a predat istoria la Düsseldorf a publicat, in afara at-0i pc care incercAm s o

prercntArn, mai multe Iucriri desprc statul Israel i conflictul din Orientul Mijlociu: deccdatil in 1978.4i

www.dacoromanica.ro

5 Note 433

Trcbuie sg remarctim de la inceput cà autoarca a pus accentul pc evemrnentele secolului XIX§i ale inceputului secolului XX, in legAturg cu tema tratatit deci pe emanciparca evrcilor i reactiaimpotriva asimiliirii, aparitia tcoriilor rasiste bazate pc argumentul biologic, aparitia sionisrnului cuproblematica legatii de ideea unui stat evreiesc (capitolele 8-26 privesc secolul XIX §i inceputulsecolului XX, pag. 131 450).

Viziunea autoarei asupra raporturilor dintre evrei §i gcrmani este sumbrg; caracterizfind pe deo parte epoca lui Hitler ca o catastrofg in acela§i timp pcntru evrei ca §i pentru istoria Germaniei(prefata, p. 11) §i constatând, pe de altä parte, in istoria Germaniei §i existenta unor apgrgtori aievreimii" (p. 448) ca, de exemplu, Lessing, Dohm, Humboldt, Mommsen, concluzia este totu§i aceeacg Istoria evreimii germane, care a incetat sg existe, este o temg inchisg, care apartine intru totultrecutului. De asemenea nu mai existg nici problematica convietuirii dintre evrei §i germani" (p. 449).

Lucrarea prive§te istoria relatiilor dintre evrei i germani in toate regiunile in care au existatde-a lungul timpurilor aceste raporturi (veniti odatg cu armatele romane pe teritoriul german, evreiisunt prima data pomeniti in anul 321 d. Chr. ca cetAteni ai Kölnului, de Care impgratul Constantin) §iindiferent de formele statale in cadrul cgrora au avut loc (diferitele state germane pdng la unificareadin 1870, Austria, Austro-Ungaria); afIgm insg in lucrare §i destul de multe informatii §i observaliireferitoare la situatia evreilor din Franca, Rusia, Europa rgsgriteang §i chiar din State le Unite. InlegAturg cu situatia evreilor din Franca, nici nu ar fi putut fi trecut cu vederea faptul cg revolutiafranceza §i apoi Napoleon au creat evreilor situatia de cetateni egali in drepturi cu ceilalti locuitori,aceasta pentru prima datA pe continent §i inaintea Prusiei care i-a urmat exemplul.

In legAturg cu tema aleasg, retinem remarcile autoarei in sensul caracterului privilegiat alraporturilor dintre evrei §i germani, dintre iudaism j cultura germand, ajungdndu-se la o adevaratrisimbiozA spiritualg §i in acest sens numele unor personalitgli ca Moses Mendelsohn, Hemricht Heine,Hermann Cohen, Gustav Mahler, Ernst Cassirer, Sigmund Freud, Arthur Schnitz ler, JakobWassermann, Walter Rathenau, sunt ilustrative. In leggturg cu aceastA problemg, autoarea aratg cgevreii germani erau mai legati de cultura germang deck de cea a strAmo§ilor lor (p. 392) §i in acestsens s-a pronuntat §i filozoful neokantian Hermann Cohen.

Caracteristica cartii nu este aceea a unei istorii culturale, ci a unei istorii politice, ideilefilozofice §i curentele ideologice find analizate doar in mAsura in care au fost implicate incontroversele ivite in leggturg cu stabilirea statutului juridic al evreilor in diferitele state germane §i inleggturg cu aceasta am remarcat faptul cg s-a [recut nu numai de la drepturi !imitate, de la protectie §ighetouri la drepturi egale §i retunomterea cetAteniei, ci s-a Incercat §i uneori s-a reu§itdescetAtenirea" §i limitarea drepturilor deja recunoscute. Aceasta find caracteristica cArcii, trebuiesg recunoa§tem cg ea (cartea)este bine structuratg §i scrisA cu obiectivitate, spre exemplu: face odistinclie clarg intre antisemitismul social-cre§tin" al lui Stoecker Adolf §i cel de conceptie rasialg allui Gobineau sau Chamberlain (§i chiar §i intre Gobineau cu cartea sa despre inegalitatea raselorumane din 1902 §i Chamberlain cu cartea sa Grundlagen des 19. Jahrhunderts" din 1899; autoareatine sA accentueze diferenta In sensul cg primul ramâne pe terenul constatArilor, pe când al doilea,prin virulenta ideilor rasiste §i solutiile extreme propuse a constituit aproape un model pentruconceptiile lui Alfred Rosenberg prezentate in Mythos des 20. Jahrhunderts); tot nuantat esteprezentatA §i pozitia lui Luther, care din apargtor al evreilor a trecut pe pozitia unei adversitati fati§e,ca §i cea a istoricului Treitschke in cunoscuta controversg cu Mommsen, cel din urmg findsustingtorul recunoa§terii egalitAtii totale in drepturi a evreilor cu germanii cu conditia asimilArii(aceasta a fost §i pozitia lui Napoleon).

Date le statistice sunt frecvent citate pe parcursul volumului; astfel, pentru a da doug exemple:la pag. 357 se aratA cg intre 1905 §i 1914 Germania a fost tam de trecere" (Durchgangsland) pentru700.000 evrei care au pgrAsit Europa orientalg pentru continentul american, iar la pag. 348, pentru ademonstra insuccesul crearii unui stat evreiesc innguntrul granitelor fostei Uniuni Sovietice, autoareaaratg cA in Uniunea Sovieticd trdiau in deceniu al §aptelea aproape 3 milioane de evrei pe and inBirobidjan doar 30.000!

Cu privire la opiniile autoarei, arAtilm cg in general se face o relatare absolut obiectivä afaptelor, evitandu-se exprimarea unor opinii proprii, care ar fi fost, zicern noi, superflue, in privinode exemplu a absurditatilor mcdievale continute in acuzele de omor ritual, de otrAviri de finnan], dcriispiindire de molimi; etc.; alunci insil ciind este necesar5 precizarea unei rcalitçi CUM este cazul

www.dacoromanica.ro

434 Note 6

a§a-zisului document al Protocoalclor intelep[ilor Sionului", autoarea Ii expune punctul devcderc (cum este §i cazul afaccrii Dreyfus).

In legAturii cu opiniile autoarei, mcntionAm cea rcferitoare la conceptia sociali§tilor (in specialKarl Marx §i Karl Kautsky) despre disparilia problemei evreie§ti" prin transformarea societriiii inuna socialistä; autoarea constat5 cA aceastA conceptie a fost contrazisii de evolulia istoricA §i anume:antisemitismul s-a dovedit a avea rAdAcini mai adAnci deck conditia economicil a micii burghezii,iudaismul s-a dovedit capabil de o rengtere §i reinnoire nationalA §i religioasA §i statul evreiesc adevenit din utopie o realitate (p. 348).

In privinta ideii unui stat evreiesc, a sionismului, autoarea insistA asupra preocupgrilor (de ex.Moses Hess cu cartea Rom und Jerusalem", 1862), asupra gfindirii §i activitAtil lui Theodor Heal,asupra congreselor sioniste, asupra intalnirilor lui Heal cu Wilhelm al II-lea, asupra orientariisioni§tilor de la Germania spre Anglia (dedaratia Balfour 1917 depA§e§te evident perioada luatAin considerare de autoare) .

Structura volumului: sumar, cuvAnt introductiv (al autoarei), cele 26 capitole ale lucrarii(intitulate: Viata evreiascA in Evul Mediu german; Influenia umanismului §i a Reformei; Evreimea Instatul absolutist al secolelor XVII §i XVIII: Evreii din Hamburg §i ghetoul din Frankfurt; MosesMendelsohn §i iluminismul berlinez; David Friedlander §i inceputurile mi§cArii de reforma dinPrusia; ToleraniA §i egalitate in drepturi; Wilhelm von Humboldt §i edictul de emancipare al luiHardenberg; Congresul de la Viena; Problema evreiasca In timpul Restauratiei; Liberalismul politic;Transformari In conceptiile evreimii; Principiul Statului cre§tin" §i problema evreiasca In dezbatereaLandtagului din 1847; A doua Lid a emancipArii; Antisemitismul In noul Reich; Adolf Stoecker;Controversa dintre Treitschke §i Mommsen; Curentele radicale; Teoreticienii antisemitismului rasist;Socialismul §i evreii; Evreii din Occident in fata unor noi probleme; Mare le proiect al lui TheodorHeal; Originile mi§cArii sioniste; Actiunea politica; Controversa in legAtura cu Uganda §i crizainternA a sionismului; Evreii germani Inaintea primului rAzboi mondial), index de numebibliografice sunt cuprinse in note de subsol pe parcursul lucrarii).

In legAtura cu spiritualitatea evreului in societatea germana, autoarea se refera §i la opinia luiMartin Buber care suslinuse ca evreii nu constituiau o comunitate in spatiu, ci In timp, ca ei con-stituiau o unitate a mortilor, a celor vii, a celor care nu s-au nascut Inca §i ca trecutul intregului poporevreu constituie amintirea fiecarui individ In parte §i in aceasta consta destinul sAu interior (... eininneres Schicksal").

Nefiind o lucrare istorica propriu-zisd, ci mai degraba un eseu amplu, fArA vreo contribuiiepersonalA sub aspect documentar I cu o bibliografie relativ sumara, fara index de materii, cartea areprincipalul merit de a prezenta sintetic §i indeosebi sub aspect politic evolutia raporturilor dintre evrei§i germani in cadrul diferitelor formatiuni statale germane, evolutie pe care autoarea o credeiremediabil IncheiatA.

Betinio Diamant

PETER LAHNSTEIN, Auf den Spuren von Karl V., Paul List Verlag, Miinchen,1993, 352 p.

Lucrarea profesorului Peter Lahnstein se prezintA Inca din titlu ca fiind o Incercare, pe deplinreu§itA, de a reinvia sub ochii cititorului o epoca apusa, cea a imparatului Carol al V-lea. Prima editiea apdrut in 1979, iar reeditarea de fata a fost un omagiu adus personalitatii marelui istoric, decedat In1991, la varsta de 78 de ani. Aprecierile din Frankfurter Allgemeinen Zeitung" §i din NurnbergerZeitung" sunt pe deplin edificatoare asupra valorii de necontestat a monografiei prezentate. Obiografie scrisA curgAtor care cuprinde intreaga istorie a epocii... o carte dumnezeiasca!" scria GaloMann la aparitia lucrArii.

Ideca de ba/A cc a condus la elaborarea acestei monografii a fost gencratA de tin paradox alistorici. lmensul imperiu, guvernat de impAratul Carol al V-lea, a cArui figuril lice parte din galcria

lalsitiltii

(indicaPile

www.dacoromanica.ro

7 Note 435

ilu§trilor conduc5tori ai omcnirii, nu a avut o capital5, un punct central de carc si sc lege marilcdccizii politicc care au contribuit la punerea in mi§eare a Europei sccolului al XV1-lea. Tocniaiimensitatea imperiului a fricut imposibil5 existeno unci capitate unice. fapt ce ar 1 lezat suscep-tibilitAtile orgolioasei Spanii sau ale independentilor principi germani §i, nu in ultimul rand, pc celeale numai putin mfindrilor locuitori ai TArilor de Jos. Hazardul §i norocul au adus Casci dc Austria§ansa de a guvcrna timp de 40 de ani (1516 1556) dou5 treimi din Europa §i abia descoperiteleteritorii ale Lumii Noi, ceea ce I-a obligat pe impAratul Carol Quintul s cread5 cu tArie in misiunea saaproape misticA de a-§i indeplini functia de monarh universal". De aceea a reface biografia lui Carolal V-lea inseamnd s5 porne§ti pe urmele" sale de-a lungul interminabilelor cdfatorii, pe ap5 §i peuscat, ce II purtau de la Adunarile stArilor din TArile de Jos la Dietele imperiale din Germania, de laCortesurile" din Spania la tratativele §i conferintele de pace. De asemenea nu au fost putine nicicampaniile militare, nici peregrinarile prin porturile Math Nordului §i ale Mediteranei.

Peter Lahnstein a inteles ea nimeni altul fateta ascunsA a personalitatii marelui conduciltorpolitic. in fata cititorului se prezintA in primul rand omul Carol al V-lea, ale carui mobiluri §isentimente au determinat deciziile §i actiunile Impdratului. in decursul unei vieti marcate de opermanentA mi§care Carol Quintul a fost obligat sä ia decizii rapide, care nu puteau sA mai fiemodificate §i care au marcat, in bine sau in rAu, istoria omenirii. A§a este infAti§atA intillnirea deimportanta majorA intre Luther §i imparat in cadrul Dietei imperiale de la Worms (1521), in capitolulcu titlul sugestiv Die Weltstunde". DificultAtile de integrare in societatea ultra conservatoare aSpaniei ca §i opozitia turbulentilor principi germani sunt infAti§ate in capitolele Fremd in Spanien",Fremd in Deutschland". Evolutia politicA a imparatului, ce I-a apropiat, p5nA la identificare, deinteresele Spaniei, axate pe suprematie in Mediterana §i in Italia, 1-a indepArtat tot mai mult depolitica dus5 de predecesorii sai in Imperiu, provoefind colapsul unui intreg e§afodaj politic,disproportionat construit. Acest e§afodaj lAsa descoperite granitele sud-estice ale Imperiului §iminimaliza, in acela§i timp, ambitia politicA, din ce in ce mai mare, a fratelui imparatului, Ferdinandde Austria, ce avea sA cfi§tige simpatia principilor germani §i succesiunea la tronul imperial (cap. ErWird ein halber Spanier", Karl und die Italiener",Die geharnischte Fortuna",Sonnenuntergang", p. 107 182).

RecomandAm deci lectura acestei carti ce este una dintre cele mai recente biografii a lui Carolal V-lea, dar §i una dintre cele mai captivante, pentru cA imbinA seriozitatea §tiintificA cu imagineaartistica, alcAtuind tabloul viu al unei epoci demult cunoscute doar din cArtile de istorie.

Ileana Clizan

CONSTANTIN MALINA Catalog de carte romlineascii veche, Cuvant inaintede Prof. univ. dr. Dan Simonescu, membru de onoare al Academiei Romane,Oradea, Edit. Mihai Eminescu, 1993, 152 p. + 27 fig.

Sun egida Inspectoratului pentru CulturA al Judetului Bihor §i al Bibliotecii JudeteneGheorghe incai" Oradea, profesorul Constantin MAlina§ publicA un interesant §i util catalog decarte romaneascA veche (1643 1830) dupA exemplare pAstrate in fondul susnumitei biblioteci.Volumul beneficiazd de un convingAtor Cuviint Inainte (p. 5 8), datorat regretatului Profesor DanSimonescu, unul din autorii monumentalei Bibliografia Romiineascd Veche. Ca §i in alte cazuri,consultarea catalogului propriu-zis este facilitatA de Studiul introductiv (p. 9 24), in care autorul i§ifixeazA metoda de lucru in ceea ce prive§te descrierea cArtilor vechi. De altfel, aceastd parte acatalogului Ii permite lui C-tin MAlina§ mai multe pertinente consideratii asupra cArtii române§tivechi, formA particularA de manifestare a civilizatiei europerie, având la indemânA lotul de tipArituri(reinventariat intre anii 1963 1969). DacA pornind de la aceste exemplare autorul stabile§te o seriede Addenda et Corrigenda la Bibliogrufia Romeineased Veelle. nu este mai puOn adeviirat a inraport direct cu insemnärile de pe cArtile din Oradea, C-tin MAlina§ nc ofcn o catcgorisire a lor,grupate sub gcnericul de ex-libris, stabilind (...) dinamica lor, surscic de carte.§iearth

www.dacoromanica.ro

436 Note 8

procurarca c1rii, functiile lecturii, lectura colecuva §i lectura individual, organizarea pastrareacirculatia." (p. 17).Consultarea rapida a catalogului, care cuprinde 129 pozitii bibliografice, incepand cu Carte

romaneascd de invagiturd, la§i, 1643 (B. R. V.. I. IV, 45) §i sfar§ind cu Ladislau Vajda, Synopsishistoriae juris transsilvanici, Claudiopoli, 1830 (B. R. V., III, 1500), este facilitatii de catevainteresante Delimziári metodice (I. Infbrmafii de identifkare; II. Note generale; 111. Note specifice)(p. 27 28) cat §i de Lista de abrevieri (p. 29). Catalogul propriu-zis (p. 30 .133), care oferii unmaterial informational pretios pentru istoria culturii romane§ti vechi §i moderne, pornind chiar de lanotele generale §i particulare ale fiecarui exemplar, este insotit de un rezutnat in limba franceza (p.134 135). la care se adauga un Indice general (p. 136 144), Indice alfabetic (p:-145 147), Indicetematic de insemndri pe cárji (p. 147 148) §i de un Indice analitic de fbrmule diplomatice folosizein (p. 148 149). Etapele" prin care a trecut prezentul catalog, de la forma manuscrisafinala in 1985 pana la tiparire, sunt punctate de C-tin Malina§ in Epilog de popas (p. 149 151),intr-o maniera din care nu lipse§te sentimentul, dovada legaturii" stabilite intre autor §i carte. Caietulde ilustrafii, care intrege§te continutul volumului, este alcatuit din 27 figuri, incepand cu 3 file dinCazania lui Varlaam, Iai, 1643 §i sfar§ind cu loan Alexi, Grammatica daco romana sive valachica,Viena, 1826.

Publicat in Bibliotheca bibliologica Seria de restituiri Festina lente" Carli oprite decenzura comunistd 1, justificandu-se prin adagiul renascentist preluat din tipariturile lui AldusManutius Romanus, Grabe§te-te incet II Fii ager ca delfinul // §i tare ca ancora!"; volumul alcatuit deConstantin Malina§, Catalog de carte romilneascii veche se dovede§te pe noi ne-a convins de laprima lectura un util instrument de lucru, in efortul de valorificare moderna a tezaurului de carteedlpoStit in colectiile Bibliotecii judetene Gheorghe 4incai" Oradea.

Jacob Watt

AXINTE URICARIUL, Cronica paraleld a Tdrii Ronteinevi ci a Moldovei. [Vol.]I. Editie criticA §i studiu introductiv de Gabriel trernpel. Editura Minerva,Bucure§ti, 1993, XLVIII + 380 p. -

Intre izvoarele narative de mai mica importanta ale istoriei medievale romane§ti se afla §iIstoria paraleld a Pith Romeinevi fi a Moldovei, atribuita lui Axinte Uricariul, opera a carei tiparireintegralk intr-o editie critica, a inceput prin volumul intocmit de Gabriel trempel §i aparut la EdituraMinerva, in 1993. Pang la actuala editie lucrarea, de intindere considerabilä, nu a fost cercetatasistematic §i a fost putin cunoscuta §i utilizata de speciali§ti. Ea a fost doar partial tiparità, mai intaide catre Cezar Bolliac, in Trompeta Carpatilor , in 1871 1873, ulterior, cateva fragmente, decare Moses Gaster, in volumul I din Chrestomafia sa (1891), §i Constantin Grecescu, in RevistaIstorica. Romand" (1938). Chiar in epoca in care a fost elaborata cronica a fost putin difuzata.

Eruditul studiu introductiv al volumului (p. V LXVIII) discuta problemele ridicate de textulcronicii §i de paternitatea ei. Analizand argumentele pro §i contra aduse de-a lungul timpului, Gabrieltrempel atribuie cronica lui Axinte Uricariul, care a scris-o la inceputul secolului al XVIII-lea, la

porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat. Retinem marja de probabilitate intr-o chestiune atat dedelicata, obiect dc controversa §tiintifica: Am §i eu unele indoieli i nu pot jura ca Axinte este sigurautorul Cronicii paralele. Dar deocamdata i-o atribuim, caci argumentele pro mi se parpreponderente. Dar de la indoieli §i pana la certitudini drumul este foarte lung §i spre biltranetedevenim mai prudenti cu condeiul, ce tinde sa se entuziasmeze u§or" (p. XLVIII, nota 210).

Cronica paraleld, cu titlul original i complet Letopiseful Thrdi Romdnefti fi a TärdiMoldovei. De vial(' a prealuminafilor domni ce-au stäpânit intru acéste 2 fdri, ci ce s-au lucrat indzilele lor, i a parfilor streine, care sa megiqese cis aceste fari pre largu adunate den multeletopisele 0 en buna indreptare alcatuit, precunt th vede, este o vasti complicatic de texte privitoare

istoria romanilor, dispuse cronologic, prin altcrnarea narrtrii evcnirncntclor petrccute In Moldova

i

la

-

- - -

--

--

--

.

-

-

si

www.dacoromanica.ro

9 Note 437

a celor din Tara Romancasca. Volumul 1 incepe cu descalecatul lui Negru voda in Tara Romancasca§i se incheie cu a doua domnie a lui Radu Mihnea voda In Moldova (1623 1625). Editorul a stabilitletopisetele folositc de autor §i a urmarit. pagina cu pagina, raporturile de dependenta a Cronichparalele de aceste izvoare (p. XIX X XXIX). Pentru Moldova au fost folosite: o varianta cuinterpolari a Letopiseplui lui Nicolae Costin, Letopisepil Tarii Moldovei de la Aron yodel al luiMiron Costin, Cronica Tarii Moldovei dintre anii 1662 1711 (Pseudo Nicolae Costin) §i istoriapersonalä a celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat in Moldova; iar pentru TaraRomaneasca: Letopiseful Cantacuzinesc, text cu mai multe adaosuri de epoca, §i Istoriile lui RaduPopescu.

Consideratiile personale, precizarile genealogice introduse §i adaosurile pe marginea izvoa-relor folosite, eliminarea textelor vazute ca neesentiale, apelul la documente §i celelalte interventii Intext exprima personalitatea autorului §i dau cronicii valoarea de document istoric. Ni se reveleazaastfel un text narativ interesant care, prin volumul editat de Gabriel trempel, vine sil completezeseria de editii critice monumentale, realizata In ultimele decenii, ale cronicarilor romani.

Viorel Achim

KATHERINE VERDERY, Compromis ci rezisteng Cultura romIltzli sub Ceau-§.escu, Trad. Mona §i Sorin Antohi, Edit. Humanitas, Bucure§ti, 1994, 380 p.

Titlul Compromis ci rezistenfd. Cultura romling sub Ceaufescu, al unei carti aparute de catvatimp pe tejghelele care navalesc In piing strada la Bucure§ti, atrage desigur, dar §i in§eala. Sub acesttitlu, pe care Editura Humanitas 1-a dat traducerii din engleze§te, de Mona §i Sorin Antohi, romaniivor cunoa§te una din car& cele mai lucide §i mai oneste care au explicat in strainatate situatiasocietatii romane§ti.

Autoarea, Katherine Verdery, profesoara la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore,cunoa§te perfect ora noastra, unde are multi prieteni. A Invatat romane§te intr-un sat din Ardeal §iaccentul cu care vorbe§te limba noastra nu e cel american, ci al taranilor dintre Geoagiu §i Deva.Cartea de fata este rezultatul celei de a doua dintre anchetele ei In Romania cea mai ambitioasa, Insensul ea implica, pe langa sociologia culturii, §i istorie, critica literara §i analiza politica iar a treiasa anchetà e In curs, urmarind efectele tranzitiei in acel mediu rural din Transilvania care-i estefamiliar. Departarea e mare de la problemele recuperarii pamantului printr-un MO§ de legi ineficiente§i de coruptie pana la politica culturala a anilor '80, cu conflicte pe care le-a provocat sau intretinutIntre grupurile de intelectuali In functie de modul in care fiecare percepea identitatea nationalaromaneasca. Martor atent §i sensibil, Katherine Verdery a constatat ca definitiile valorii culturale,competentei §i autoritatii simbolice variau §i rivalizau Intre de in spatiul studiat, care era indeaproapecontrolat de cenzura. Nu numai c aceasta cenzura intervenea agresiv in favoarea uneia din versiunilealternative cea oficialà, pentru a da impresia ca e intonata de un cor spontan ci ea putea decideexpulzarea unui observator strain. A§a se face a uncle capitole care au fost redactate chiar in tara aucirculat in secret intre primii cititori romani. Mi-aduc chiar aminte ca am servit odata drept curier,rasplatit prin pläcerea de a face cuno§tinta cu clemnul Alexandru Paleologu. Viitorul senator se gaseaIn 1989 sub o supraveghere care n-ar fi tolerat vizitatori straini.

Astazi am luat repede distanta fata de. acele Imprejurfiri cartea a fost publicata In StateleUnite chiar In zilele schimbarii de regim de la Bucure§ti §i lectura ei in romane§te nu mai esubversivii. Ceea ce nu inseamna cä aceastä carte ar fi devenit mai putin actualà. Din cloud motive:mai intai, un lucru bine Inteles §i bine scris va atrage Intotdeauna prin aceeasi robusta constructieintelectuala; apoi, revenirea Romaniei oficiale la faga§ul batatorit al nationalismului ne arata ca lectiaautorei nu s-a perimat mai ales ca aceemi oportuni§ti renasc din cenu§a lor cu un succes uluitor.

In varianta originalL lucrarea avea un capitol suplirnentar, dcspre istoria mai veche adialogului dintre reprezentarea pro-occidentalii a culturii rornane§ti §i reversul acestei irnagini,indigenist mai mult sau mai putin, xenofob. Suprirnarea lui, ca i curn n-ar fi continut decilt faptcsi,

www.dacoromanica.ro

138 Note

-unoscute de toatil lumca, c o gre§eald, cad, pe de o parte, sublinia continuitatea acestci competitii §i,pe de alta, era un exemplu de expunere obiectivd, cum putini dintre autorii no§tri ar putea oferi cuprivire la aceastd ternd. Ceca ce remarca totodatii Katherine Verdery era cil, de la Scoala Ardeleanillfind la Lovincscu §i Radulescu-Motru, grecii §i troienii", protagoni§tii acestui conflict de imagini,iu contribuit involuntar la adiincirea izoldrii intelectualilor, la situarea lor ca grup &parte de mase,dar permanent candidat la conducerea lor §i la proiectarea viitorului lor.

Aceastà pozitie imaginarA s-a modificat evident in conditiile socialismului est-european, deci§i in Romania celor 40 de ani (1948 1989). Anali§tii fatA de care autoarea se recunoti§le indatoratAau precizat cA, in viziunea aparatului de partid, productia culturala era asimilatA activismuluideologic §i cA arta insd§i participa la indoctrinarea generalA. Chiar limba, sarAcitil §i incorsetatA,

devine obiectul unei remodelAri controlate cu stAruintd. Unde insA planul totalitar dil gre§ este inprogramarea productiei de intelectuali pe cap de locuitor: din motive de propaganda, un regim caacela al lui Ceau§escu incuraja o distributie excesivA de diplome iar absolventii care, din diferitemotive, nu ajungeau sd fie absorbiti de randurile birocratiei erau frustrati sA gilseascA, in cadrulsistemului, un loc inferior celui la care se considerau indreptatiti. De aici n-a aparut, cum ar fi fostfiresc in alt context, o opozitie elocventa §i activA care sA conteste modelul social, ci o intrecere in acapta bunavointa puterii cu argumentele cele mai ispititoare.

In Romania tezelor din iulie", din ce in ce mai dominatA de neostalinism, PartidulCeau§escu" (formula pe care o propun, gandindu-mA la crescAnda identificare a organizatiei cuconducAtorul adulat) a renuntat la mice tentativA de reformA §i s-a mobilizat pentru exploatarea aceluicapital simbolic" pe care-I reprezentau valorile nationale §i istorice. Nesocotirea lor in perioadaanterioara epoca Gheorghiu-Dej contribuise la impopularitatea Partidului §i reabilitarea lorfagAduia atAt emanciparea fatA de sovietici, cat §i legitimarea in ochii poporului. CA utilizareasimbolurilor traditionale nu era decal o tacticA desaviir§it nesincerA o aratA faptul ca, in aceea§i vreme,Ceau§escu urinal-ea sA-ti realizeze intentia de a §terge trecutul palpabil. De aceea a lisat mo§tenireanului 2000 numai ruine §i constructii pripit injghebate care voiau sd intinereascA monumental tara,sA intruchipeze in mucava o regenerare. Direct amenintati de ofensiva contra autonomiei culturii,intelectualii romani n-au opus rezistenta in bloc, ci s-au lasat manipulati in luptele dintre clici carele-au farimitat pfina astazi comunitatea. Ceea ce ar fi putut sA fie atitudinea demnA §i darza a ob§tiicon§tiente de interesele sale generale a fost numai reactia reflexA a cAtorva. Pentru a relua termeniititlului adoptat de traducatori, compromisul a covar§it rezisteniu.

Katherine Verdery a supus analizei sale minutioase trei cazuri din zone diferite ale culturiiromfine§ti. Pentru critica literard, bdtalia starnita de protocronism", pentru istoriografie, controversain jurul riscoalei" sau revolutier lui Horea, care a polarizat oportuni§tii, in frunte cu acad. tefanPascu, §i profesioni§tii, imparta§ind un deosebit respect pentru superioritatea moralA a lui DavidProdan, in sfar§it, pentru filosofie, avatarurile lui Constantin Noica §i ale discipolilor sAi. in toateaceste episoade caracteristice, puterea §i acolitii ei au afectat un populism grosolan. Recitindexemplele citate de autoare, ne vom aminti cd, Ina din 1986, era denuntatA tendinta elitistr cuacelgi dispret care, mai tarziu, a ie§it la suprafatd, deloc intfimplAtor, In campania de presd din 1990impotriva revistei 22".

Acolo unde un autor roman ar fi fost inevitabil atras de detalii, §i-ar fi folosit inepuizabilarezervd de anecdote §i de precizari biografice sau genealogice, pentru a colora §i fundamentainterpretarea unor frAmantAri care n-au lAsat indiferent pe nici unul dintre noi, Katherine Verdery Iiia precautii metodologice §i generalizeazA teoretic. 0 materie plAmAditd din vietile noastre, cu binele§i rAul lor, acumulat in multi ani de zile, este abstractizata (panA la ariditate uneori), dar trebuie sArecunoa§tem ca procedeul e o chezA§ie de probitate §tiintificd. Luptele pentru influentd in conducereaUniunii Scriitorilor, convulsiile unei istoriografii in care carierele erau legate §i dezlegate laComitetul Central, sau baletul lui Noica intre marginalizare (Cfimpulung) §i ex-centricitatestint relatate cu deta§are, de§i pe baza unei informatii copioase.

Totu§i, a fost numai atAt? De aceea spunem cd titlul in§eald. Au existat §i alte strategii desupravietuire sau de rezistentA pasivd. In viata academia, experienta comparatistd, enclavele unorinstitute in care impostura era litnitata la inviitilmfinttil politic sau la ocazii festive.

Concluzia se distingc si ca printr-o binevenitA despersonalizarc. In vizitinca dc ansamblu aantropoloagei americanc. orizontul romAnesc prezintii ahalogii cu situatii din China si Corcca, dar

(Paltini§)

§i

www.dacoromanica.ro

Note 439

din Japonia, Mexic i Grecia, deci nu e reductibil la violenta cotidian coercitiva a unui regim de tipsovietic. Aceste pagini finale sunt si cele pe care le recomand mai insistent unei lecturi interesate deviitor. Cad, in pofida rAcelii aparente, aceastil carte de o elegantà severa nu ne ascunde adeziuneaautoarei la o cauzA pentru care n-am incetat de a lupta. Intarzierea publicArii i-a dat ragazul sä aflepersonajele fata de care capAtase o justificata antipatie stint Inca prezente pe scenA: unii protocronistiau intrat in P.N.T.C.D. chiar ca parlamentari altii ocupa aceeasi pozitie privilegiata in numelealtor formatiuni politice: P.S.M., P.R.M., P.U.N.R. Ilie Badescu a devenit ideologul Miscarii pentruRomania. Mihai Ungheanu e sub-secretar de stat la Cu hurl (iatA o apoteozA), Dan Zamfirescu nu emare lucru (iatA un esec). Corneliu Vadim Tudor e sef de partid ca si Nicolae Manolescu, asa cum vafi poate chlar maine Adrian PAunescu. losif Constantin Dr Agan se intretine cordial cu presedinteleRepublicii, asa cum o fAcuse, cu o mai galagioasa publicitate, cu defunctul sAti predecesor. StefanPascu mai este Inca academician si, ca orator apreciat, invitat la toate praznicele Vetrei Romanesti.

Acest epilog a cArui impresie deprimantà creste pe zi ce trece nu s-a incheiat. El dovedeste càdin 1990 noua putere a incheiat un pact cu colaboratorii regimului trecut. Recurgand la aceiasimercenari, conducerea politicà actuala ne dA de inteles, mai limpede decal ar fi vrut, poate, cA ceea ceo nemultumea in Romania lui Ceausescu nu era dizgratioasa megalomanie nationalista. i Ii mai facedrum, insidioask o bAnuiala: aceea ca, mai versati decal opozitia in sondarea dispozitiei reale aelectoratului, cei care, deocamdatA, decid in numele Romaniei au inteles ea au interesul de a mentineun proiect cultural anacronic, fiinda e mai accesibil si mai atrAgAtor pentru masa de manevràelectoralA. Chiar dacA acestA ipotezA e moral dureroasA, ea mi se pare mai suportabilA deck ar fi fostsa socotim ce s-a ibtamplat cu cultura romanA ca actiunea unui mecanism orb si fàrä sens. KatherineVerdery e convingAtoare si and explicA §i and indeamna la incredere in viitor.

Andrei Pippidi

ca

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic initiat de Revista istoricA" are ca obiectiv semnalarea lucrArilor dinproductia istorica, publicate de istorici strAini §i romani in afara hotarelor Romaniei, Para a apreciavaloarea lor §tiintificA. Buletinul vizeazA cuprinderea ansamblului de lucrAri studiu §i carte tiparitadupA mijlocul deceniului trecut, care au tangente sau privesc direct perioada medievalA, modernA §icontemporanA a Romaniei. Buletinul este §i un instrument pentru sondarea modului in care izvoarele

literatura de specialitate romaneascA sunt receptate de istoricii straini.La elaborarea acestui buletin bibliografic au contribuit in mäsuri diferite: Viorel Achim, Ileana

Cann, Eugen Denize, Bogdan Murgescu, erban Papacostea, Nagy Pienaru, Adrian Tertecel.

Redactor de rubricd: Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENCICLOPEDII, DICTIONARE,BIOGRAFH, BIBLIOGRAFH

. The Corvina History of Hungary from earliest times until the present the present day,written by Kalman Benda, Peter Honcik, László Makkai, Zsuza L. Nagy, Emil Niederhauser, GyorgySpira, Karoly Vörös, Corvina Books, Budapest, 1988, 244 p. Sintezd sumarA de istorie a Ungariei.

BERTENYI, IVAN, Magyarorszdg az Anjouk Korában (Ungaria In epoca Angevinilor),Gondolat, Budapest, 1987, 283 p. 0 sinteza asupra epocii angevine a istoriei Ungariei.

BOJCEVA, PAVLINA, Renseignements sur des Bulgares d'apres des historiographesroumains, in Etudes balkaniques", 29, 1993, nr. 3, p. 30-37. Informaiii despre bulgari §i istoriaBulgariei In vechea istoriografie romanA (panA in secolul XVIII).

ERGIN, MUHARREM, Osmanlica dersleri (Manual de limba osmanA), Bogazici Yayinlari,Istanbul, 1992, VIII + 124 + 238 p. Este un curs de limba turco-osmanA (insolit de o selectie de texteoriginale datand din secolele XIII-XX). In fragmentele de cronici i documente otomane folositepentru exemplificAri, apar i informatii privind relapile romano-otomane de-a lungul veacurilor.

GEORGESCU, VLAD, The Romanians: A History, Columbus: Ohio State University Press,1991. (translation: Alexandra Bley-Vroman).

HERLILY, PATRICIA, Odessa, A History 1794-1914, Cambridge Mass., Harvard UkrainianResearch Institute, Harvard University Press, 1986, XIV, 411 p. (Harvard Ukrainian ResearchInstitute, Monographs). 0 istorie a marelui port pontic, rival al celor de la gurile DunArii, careprive§te tntreg bazinul pontic In epoca modernA.

KELLOGG, FREDERICK, A History of Romanian Historical Writing, Charles Shlacks Jr.Publisher, Bakersfield, 1991, VIII + 132 p. + 14 il.

MATEEVA, MARIA, Konsulskite otnofeniia nu Bcilgariia. 1879-1986 (Relatiile consulareale Bulgariei: 1879-1986), Dr. Pear Beron", Sofia, 1988, 180 p. Cartea analizeazA relatiileconsulare ale statului bulgar cu alte state in anii 1879-1986. Se prezintA §i relaiile consulare dintreBulgaria §i Romania in perioada respectivA. (Rec. In Istoriceski pregled", an 48, 1992, nr. 1-2,p. 190-192).

VAN MOEURS, WIN P., The Bessarabian Question in Communist Historiography,Nationalist and Communist Polities and History-Writing, New-York, distributed by Columbia

Revista istoricA", tom VI, nr. 3 4, p. 441 445, 1995

si

.

www.dacoromanica.ro

442 Buleun bibliografic 2

University Press, 1994, VIII + 463 p. (East European Monographs, CCCLXXXVII). Ampl tratare aproblemei istoriografiei sovietice, moldovenc§ti" i romane§ti consacrate Basarabiei §i istoriei ei.Sunt analizate etapele istoriografiei sovietice, evolutia pozitiei regimului comunist din Romania NAde Basarabia, regimul rus i sovietic in provincie i alte variate aspecte ale chestiunii.

PROTASE, D., La Romanisation et la Romanité en Dude, in 17* Congres international deCiencias Historicas, Madrid, 1992, p. 1057-1065. Privire sinteticil asupra procesului de romanizare aDaciei

TONEV, VELKO, Cernomorskiiut problem prez XVIII i XIX vek (Problema Milrii Negre insecolele XVIII-XIX), in Istoriceski pregled", an XLVIII, 1992, nr. 5, p. 3-22. Este infAti§atA evolutiaproblemei Marii Negre in secolele XVIII-XIX, subliniindu-se trecerea acesteia de la o mare otomana(1484-1774) la o mare ruso-otomanA (1774-1841) §i apoi la o mare internationald (dupà 1841). Se facreferiri §i la rolul jucat de Moldova §i Tara RomaneascA (jar apoi de Romania) in problema sus-amintia.

TURNAU, IRENA, History of dress in Central and Eastern Europe from the sixteenth to theeighteenth Century, Institute of the History of Material Culture, Warszawa, 1991, 168 p. Cuprindun capitol consacrat istoriei costumului in Moldova, Tara RomaneascA i Transilvania.

II. IZVOARE

. Anjou-Kori oldevéltdr (Diplomatariul epocii angevine) Budapest-Szeged, I (13014305).Szerkesztette Kristo Gyula, 1990. 529 p. II (1306 1310) Szerkesztette Krist6 Gyula, 1992, 613 p. VII(1323). Szerkesztette Blazovich Lasz16-Géczi Lajos, 1991, 509 p. VIII (1324). SzerkesztetteBlazovich Lasz16, 1993, 442 p 0 nouà editie, de mare anvergurà, a documentelor interne ale Unga-rici angevine. Documentele, unele panA acum inedite, sunt redate in rezumat sau in regest.

. . Documents diplomuttquesfrancais sur l'histoire du bassin des Carputs 19184932, 1918-/932, vol. I, Octobre I918-Aout 1919, documents recueillis par Magda Adam, Gyorgy Litvan, MariaOrmos, Akadémiai Kiwi& Budapest, 1993, LXX + 864 p. Material documentar bogat privitor lasituatia i politica RomAntei.

BAUDRI, FRIEDRICH, Reise nach Sfidungarn 1837-1840. EM tagebuch. Bearbeitet undherausgegeben von Ludwig Gierse. Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, München, 1989, 335 p.Jurnalul pictorului german Friedrich Baudri (1808-1874), care in anii 1837-1840 a intreprins ocalatorie in Ungaria §i Banat. Cea mai mare parte se refera la cAlAtoria fAcutA in aceastä provincie.

IVANOVA, SVETLANA, Miusiulmanki i hristianki pred kadiiskiia sad v Rurneliia prez XVIIIv.: bracini problemi (Musulmane §i cre§tine in fa(a tribunalului islamic In Rumelia in secolul alXVIII-Iea: probleme de cAsAtorie), in Istoriceski pregled", an XLVIII. 1992, nr. 10, p. 76-87. Pebaza registrelor cadiale din Sofia, Vidin, Ruse §i Silistra, se prezintA situatia juridicA a femeilorcre§tine §i musulmane (in cazurile de cAsiltorie sau divort) in fata tribunalelor islamice din Rumelia(Peninsula BalcanicA) in veacul al XVIII-lea. Apar referiri i la situatia existentA, in aceastA privinta,in Dobrogea in secolul respectiv.

PELIKAN, JAN, etyri dokumenty k jugeslavsko-sovétskym vztatüm v letech 1953-1956 (Patrudocumente cu privire la relatiile sovieto-iugoslave 1953-1956), in Slovansky *hied", 1992, nr. 3,p. 326-332. Cuprinde referinte §i despre Romania.

YOCEL, YWR, Osmanli Ekonomi-Kiiltiir-Uygarlik Tarihine Dair Bir Kaynak. Es'drDeftert (1640 Tarihli), (Un izvor privind evolutia cultural economicA osmana. Defterul Es'ar. Datat1640). Turk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1992, 282 p. + 153 p. fotocopii. Este publicat integralun defter cuprinzand preturile maximale de achizi/ie a principalelor mArfuri alimentare §i nealimen-tare. Sunt mentionate preturile din porturile dungrene §i de la M. Neagra.

.

epocii

www.dacoromanica.ro

3 Buletin hibliografic 443

ISTORIE MEDIEVALA

ATANASOV, G., Otnovo za lokalizatiata na srednovekovnica Vicina (Din nou desprelocalizarea Vicinei medievale), in Istoriceski Pregled", 1993, Nr. 3, p. 3-19. Se propune localizareaVicinei la NufAru.

BILIC1, FARUK, La politique francaise en Mer Noire (1747-1789), Les Editions Isis,Istanbul, 1992, 202 p. Cartea este o analiza a situaliei bazinului Màrii Negre in anii 1747-1789 §i apoliticii franceze in aceastA regiune. Se fac §i unele referiri la relatiile româno-otomane §i româno-ruse in perioada respectivA.

BLANCHARD, IAN, The Continental European Cattle Trades, 1400-1600, in EconomicHistory Review", 2nd, ser. XXXIX, 1986, nr. 3, p. 427-460. Reconstituirea minutioas5 aconjuncturilor, mecanismelor §i volumului comertului cu vite. Bibliografic bogarA, 125 de note, 6hArti, 2 grafice §i 10 tabele .

DAVID, GEZA, The sancakbegis of Arad and Gyula, in Acta orientalia A.S.H.", XLVI,1992/93, nr. 2-3, p. 143-162. Administratia otomanA in sancak-ul de Arad (1552-53- 1566) §i sancak-ulde Gyula (din 1566, avAnd 5 nahiye-le: Arad, Gyula, Békés, Zarand i Bihor). Este reconstituitA listasancakbegi-lor de Arad §i de Gyula (panA la sfar§itul sec. XVI), cu date despre fiecare.

DIMITROV, HRISTO, Billgaro-ungarski otnofeniia v kraia na XII - nacealoto na XIII vek(Relatiile bulgaro-ungare la sfar§itul secolului al XII-lea i inceputul secolului al XIII-lea), inIstoriceski pregled", an XLVIII, 1992, nr. 11-12, p. 3-17. Studiul analizeazA relatiile dintre Ungaria

Imperiul romano-bulgar al AsAne§tilor la finele veacului al XII-lea §i inceputul veacului al XIII-lea.

FODOR, PAL, Ottoman Policy Towards Hungary, 1520-1541, 'in Acta Orientalia A.S.H.",XLV, 1991, nr. 2-3, p. 271-345.

JASZAY, MAGDA, Contrastes et diplomatie dans les rapports de Mathias fr Corvin et laRepublique de Venise, in Acta Historica", 35, 1989, nr. 1-4, p. 3-39. este studiat un elementimportant al relatiilor internationale in Europa celei de-a doua jumAtAti a sec. XV. Intre altele, ungrup de valahi (morlaci) refugiati din Croatia in teritoriile venetiene a fost subiect de tratative intreSignorie i regele Matia.

KULCSAR ARPAD, Sóbányaszat es sdkerks kedelen erdelyben I. Apafy Mihdly uralkodasaidejen (Exploatarea minierA a sarii §i comertul cu sare in timpul lui Mihai Apafi I), in Szazadok",125, 1991, nr. 5-6, p. 415-448. Studiu cu privire la tehnica exploatarii miniere, regimul muncii, stareaminelor transilvane in a doua jumAtate a secolului XVII.

NASTASE, D., Imperial Claims in the Romanian Principalities from the Fourteenth to theSeventeenth Centuries. New Contributions, in vol. The Byzantine Legacy in Eastern Europe, ed. L.Clucas, Columbia Univ. Press, New York, 1988, p. 185-224.

POPESCU D., Relation entre esprit et matiere dans les theologies orthodoxe et iconoclaste del'icone, in vol. L'Icone dans la theologie et l'art, ed. D. Theraios, Maria Brun, ThoodoraNicolopoulos-Titaki, Editions du Centre Orthodoxe du Patriarcat Oecumenique, Chambesy-Genève,1990, p. 161-167.

RADICI, RADIVOI, Vreme Jovana V Paleologa (1332-1391), (Vremea lui Ioan VPaleologul, 1332-1391), Beograd, 1993, 511 p. Istoria Bizantului in secolul al XIV-Iea, cu referiri §ila Tara RomâneascA.

SCHASER, ANGELIKA, The abolish ment of medieval privileges in the Habsburgmonarchy: the case of Saxons of in Transylvania at the end of the eighteenth century, in EastEuropean Quarterly" XXVIII, 1994, nr. 1, p. 49-61. Impactul reformelor jozefine §i al reactieiimpotriva lor asupra statutului stArilor privilegiate din Transilvania §i asupra romAnilor.

TREPTOW, KURT W. (ed.) Dracula. Essays on the Life and Times of Vlad Tepef, ColumbiaUniversity Press, New York, 1991, 336 p. (East European Monographs).

Ill

ei

www.dacoromanica.ro

444 Buletin bibliografic 4

IV. ISTORIE MODERNA

BARBOLOV, GEORGE, La question aroumaine de la politique bakanique de la Roumaniedurant les annees 1859-1885, in Bulgarian Historical Review", I9th year, 1991, nr. 2, p. 61-74.Situalia aromanilor din Peninsula Balcanicd vdzutd ca problema diplomatica a relatiilor dintre statelesud-estului Europei.

BARBOLOV, GHEORGHI, Politikata na Bukurefti v Makedoniia po Aromunkiia vilpros prez1878-1913 godina (Politica Bucure§tiului in Macedonia in problema aromdneascd 1878-1913), in1storiceski Pregled", 1993, nr. I, p. 148-163.

FINDLEY, CARTER VAUGHN, Ottoman Civil officialdom: a Social histor ), PrincetonUniversity Press, 1989, XXIV + 400 p. Lucrarea este o completare solidd la volumul anteriorBureaucratic Reform in the Ottoman Empire, Princeton, 1990. Sunt analizate cateva generatiisuccesive de dregdtori civili otomani. Printre ace§tia Akif Pa§a (1787-1845), Pertev Pa§a (1785-1837)

Ibrahim Hakki Pa§a (1862-1918) au fost in diverse relalii cu oficiali romani. 0 demonstratie asupratentativelor de occidentalizare a Imperiului Otoman.

HANJAL ISTVAN, A Batthydny-kormany kiilpolitikaja (Politica externd a guvernuluiBatthany), ed a H-a Gondolat, Budapest, 1787, 181 p. Despre politica externd §i diplomatia revolutieiungare de la 1848-1849.

JENCEV, NIKOLAI, Bukurepi-kulturno sredifte na bedgarite prez Bazrajdanieto (Bucure§ticentru cultural al bulgarilor in timpul rena§terii naiionale), lzdania na Balgarisiia Akademiia Naukite,Saha, 1991, 350 p. Multiple le aspecte ale activithiii emigratiei bulgare din Bucure§ti in perioadaluptei de emancipare nationald a Bulgariei.

MISHKOVA, DIANA, Literacy and nation-building in Bulgaria (1878-1912), in EastEuropean Quarterly", XXVIII (1994), nr. 1, p. 63-93. E prezentatd, cu date cifrice, i situaliaromanilor din Bulgaria in functie de problema affabetizarii.

PARUSEVA, D., La social-démocratie en Bulgarie, en Roumanie et en Serbie. Tactique departicipation aux election législatives a /a fin du XIX` et au debut du XX` siecle, in Etudesbalkaniques", 29, 1993, nr. 3, p. 78-90. Informatii despre politica socia1-democratiei romane latrecerea dintre secolele 19-20.

V. ISTORIE CONTEMPORANA

DEBO, RICHARD, Survival and Consolidation: The Foreign Policy of Soviet Russia (1918-1921), Montreal, 1992, Lucrarea analizeazd politica externd a Rusiei Sovietice in anii 1918-1921. Seoferd informatii §i despre relatiile sovieto-romane in acei ani.

ELLEMAN, BRUCEA., The 1925 Soviet-Japanese Secret Agreement on Bessarabia, inDiplomacy and Statecraft", 1994, iulie, p. 287-295. Incercarea sovieticildr de a-i convinge pejaponezi sd nu recunoasca alipirea Basarabiei la Romania.

FALLS, DONALD R., Soviet decision making and the Withdrawal of Soviet Troops fromRomania, in East European Quarterly", XXVII, 1993, nr. 4, p. 498-502. Diverse ipoteze plauzibilecu privire la decizia Kremlinului de retrage trupele din Romania. Explicatia finald e a§teptata dela arhivele sovietice §i romane.

GETTY, S. ARCH & MANNING, ROBERTA, Stalinist Terror: New Perspectives, NewYork, 1993. Se prezintà noi date §i interpretdri privind teroarea stalinistd din U.R.S.S. Se fac referiri§i la comuni§tii strini (inclusiv romani) executati in acei ani pe teritoriul U.R.S.S.

GOVLIN, YOSEF, Organization of the jewish Communities in Romania during theCeaufescu Era, in Shvut Jewish Problems in Eastern Europe", First International Conference on the

si

a-si

www.dacoromanica.ro

5 Buletin bibliografic 445

History of the Jews in Romania. Editor Liviu Rotman, 16, Diaspora Research Institute, The GoldsteinGoren Center for the History of the Jews in Romania, Tel Aviv. 1993, p. 361 -368.

HARTVING, INES, Die Beziehungen zwischen Rumeinien und Moldova seit /992, in Ost-europa. Zeitschrift für Gegenwartsfragen des Ostens", 1994, nr. 44, p. 1070-1079. AtitudineareciprocA a celor dour, state §i pozitia partidelor fat.A de problema raporturilor dintre ele.

IOANID, RADU, The Holocaust in Romania: The Jasi Pogrom of June 1941, inContemporary European History", 1993, nr. 2, P. 119-148. Informatii noi cu privire la prigonireaevreilor din la§i.

KEY SERLINGK, ROBERT H., Austro-Hungary's revival during World War 11. Anglo-American planning for the Danube region, in Etudes Danubiennes", t. III (1987), nr. 1, p. 53-64.Proiecte redactate de serviciile anglo-americane privind restructurarea politic:1 a spatiului Europeicentrale §i de sud-est prin constituirea unor federatii .

KIKILOVA, PARASKEVA, Predpostavki za padaneto na liberalnoto pravitelstvo prez iuni1918 g. (Premisele cAderii guvernului liberal In iunie 1918), in Istoriceski pregled", an XLVIII,1992, nr. 11-12, p. 69-99. Se analizeazA cauzele cdderii guvernului liberal bulgar in iunie 1918. Apar§i unele referiri la relatiile romfino-bulgare (inclusiv dobrogeanA) in anii 1916-1918.

LEVY, ROBERT, Jewish Culpability in the Implemantation of Stalinism in Romania: TheCase of Ana Pauker In Shviit. Jewish Problems in Eastern Europe", First International ConferenceOn the Research Institute, The Goldstein-Goren Center for the History of the Jews in Romania, TelAviv, 1993, p. 339-360.

LIVEZEANU, IRINA, A Jew from the Danube Cuvlintul. The Rise of the Right, and MihailSebastian, in Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe", First International Conference. On theHistory of the Jews in Romania. Editor Liviu Rotman, 16, Diaspora Research Institute, The Goldstein

Goren Center for the History of the Jews in Romania, Tel Aviv, 1993, p. 297-312.

LUNGU, DOV. B. Romania and the Great Powers 1933-1940, Duke University Press,Durham-Londra, 1989, 294 p. Prezentare a politicii externe a Romfiniei de-a lungul urmAtoarelor treiperioade delimitate de autor: aliniere iluziile securitAtii colective (1933-1936); nealiniereechilibru intre Germania §i U.R.S.S., in cAutarea sprijinului britanic (1936-1939). Neutralitatea(1939-1940).

MEDVEDEV, ROY A., Let History Judge. The Origins and Consequences of Stalinism, NewYork, 1989. Cartea analizeazA instaurarea stalinismului in U.R.S.S. §i efectele acestuia in interiorul §iin afara acestei tari (inclusiv in Romfinia §i alte state est-europene).

REMNIK, DAVID, Lenin's Tomb. The Last days of the Soviet Empire, New York, RandomHouse, 1993, XII + 577 p. Lucrarea cuprinde referinte §i la situatia din RomAnia in procesulprAbu§irii comunismului in Uniunea SovieticA.

SOYSAL, ISMAIL, Gilnümlizde Balkanlar ye Tarkiye'nin tutumu. Kronoloji ve genel bilgiler(1989-1992) (Balcanii in zilele noastre §i comportarea Turciei. Cronologie §i informatii generale:(1989-1992), in vol. Balkanalr (Balcanii), Eren", Istanbul, 1993, P. 179-240. Studiul analizeazAistoria Peninsulei Balcanice (inclusiv a RomAniei) in anii 1989-1992, precum §i atutudinea Turciei inacest context.

TVETKOV, PLAMEN, Bolevizeirn, najionalsojializdm, falizcim: 1917-1939. Obitoevropeiskii balkanski aspekti na problema (Bol§evism, national-socialism, fascism: 1917-1939. Aspecte generaleuropene §i balcanice ale problemei), Universitatetsko izdatelstvo Sv. Kliment Ohridski", Sofia,1991 (recenzie in Istoriceski pregled", an XLVIII, 1992, nr. 11-12, p. 188-192). Cartea oferA oprivire de ansamblu asupra ideologiilor §i partidelor comuniste §i fasciste in Europa (§i, in special, inBalcani) in anii 1917-1939. Se fac referiri §i la Romfinia acelor ani (P.C.R. §i Garda de Fier).

-

- .

-

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publicil in prima parte studii, note §i comuniari originalc,de nivel §tiintific superior, in domeniul istorici vcchi, mcdii, moderne i contem-poranc a Romaniei §i universale. in partea a dona a revistei, de informaresumarul este cornpletat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale istoriograficicontemporane, Opinii, Viata tiinific, Recenzii, Note, Buletin bibliografic, Revistarevistelor in care se publicil materialc privitoare la manifestAri §tiintifice din larAstrAindtate §i sunt prezentate cele mai recente lucräri §i reviste de specialitate apArutein taril i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati sA trimitA studiile, notele §i comunicArile, precum §imaterialele ce se IncadreazA In celelalte rubrici, dactilografiate la douà rânduri,trimiterile intrapaginate fiind numerotate In continuare. De asemenea, documentelevor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi strAine se va anexa traducerea.Ilustraçiile vor fi plasate la sfAr§itul textului. Rezumatele vor fi traduse de autori inlimbi de circulatie internationalA. Responsabilitatea asupra continutului materialelorrevine In exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de public:4i se va trimite pe adresaRedactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucure§ti 71247.

REVISTE PUBLICATEIN EDITURA ACADEMIE! ROMANE

REVISTA ISTORICA

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE

REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES. Mentalites Civilisations

THRACO-DACICA

DACIA -- REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE. NOUVELLESERIE

STUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOGIE

MATERIALE SI CERCETARI ARHEOLOGICE

BULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE

ARHEOLOGIA MOLDOVEI

ARHIVELE OLTENIEI

EPHEMERIS NAPOCENSIS

ARS TRANSILVANIAE

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCA

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", IASI

STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE

STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MODERNA

si

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relatiile daco-romane.Spaime milenariste i cruciada in evul mediu.Conquista i reconquista peruanfi.Tante romfine i Marea Neagrii in a doua jumitate a secolului al XVI-lea.Viata romanilor intre eros i thanatos.Cronologiile domnilor din Tara Romfineasca 0 Moldova.Armata otomana la inceputul secolului al XVIII-lea.Situatia economica i socialfi in Tara Romfineasca in prima jumatate asecolului al XVIH-lea.Rivalitatea colonialfi i maritima anglo-franceza (1715-1763).Rapoarte diplomatice americane (1806-1829).Aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.Independenta Romaniei §i Italia.Oamenii de §tiintii i Viata politica a Romfiniei.Tratatele de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia romfineasca interbelica intre deziderat i realitati.I. C. Filitti: Pagini de jurnal.Italia 0 primul razhoi mondial.Mi§carea legionara 0 extrema dreapta europeana (1927-1933).Pozitia statelor europene fatii de rilzboiul italo-etiopian vazuta de diplomatiaS.U.A.De la rilzboiul preventiv la tratatul de neagresiune.Toponimie i demografieCalculatorul i metoda cantitativa in cercetarea istoriei.0 nouà directie de cercetare: bancile de date istorice.

ISSN 1018 - 0443

43 356

Lei 2000

.

istorica.

.00

www.dacoromanica.ro