VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE

VI.1

ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE

CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE

SERIE NOUĂ

VI.1

UCRAINA – VATICAN

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

EDITURA ISTROS

Brăila

2016

Copyright © Editura Academiei Române, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2016

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5 050711, Bucureşti, România, Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44; E-mail: edacad@ear.ro Adresa web: www. ear.ro

EDITURA ISTROS A MUZEULUI BRĂILEI „CAROL I” Piaţa Traian nr. 3, 810153, Brăila, România Tel./Fax 033 940 1002; 033 940 1003 E-mail: sediu@muzeulbrailei.ro Adresa web: www. muzeulbrailei.ro

Referenţi ştiinţifici: Acad. Dan BERINDEI Dr. Nicolae-Şerban TANAŞOCA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CÂNDEA, VIRGIL Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2010- vol. ISBN 978-973-8369-69-6 Vol. 6. Partea 1 : Ucraina - Vatican / ed. coord.: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin. - Bucureşti : Editura Academiei Române ; Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I", 2016. - ISBN 978-973-27-2655-6 ; ISBN 978-606-654-191-6

I. Feodorov, Ioana (ed. ; coord.) II. Timotin, Andrei (ed. ; coord.)

008(=135.1)(100) 930(100):94(498)

Editori coordonatori: Ioana FEODOROV şi Andrei TIMOTIN Colectiv de editare: Ioana FEODOROV, Mihai ŢIPĂU, Elena SIUPIUR, Zamfira MIHAIL,

Andreea DUNAEVA, Claudia NICHITA Revizie finală: Andrei PIPPIDI Culegere computerizată: Iuliana DEAC

Redactor: Alexandra CIUTACU Tehnoredactor: Mariana MOCANU Coperta: Anca IVAN, Mariana ŞERBĂNESCU

Bun de tipar: 23.06.2016. Format: 16/70 100

Coli de tipar: 23,75 C.Z. pentru biblioteci mari: 908·5(=59)()

C.Z. pentru biblioteci mici: 908·5

NOTA EDITORILOR

Volumul al VI-lea al lucrării Mărturii românești peste hotare a fost planificat inițial ca volum final de note descriptive, urmând să cuprindă, pe lângă capitolele Ucraina și Vatican, și secțiunea privitoare la Ungaria. Am constatat însă, lucrând la redactarea fișelor suplimentare care au rezultat din surse recent publicate, că materialul celor trei capitole ar depăși dimensiunile posibile ale unui singur volum. Ne-am văzut siliți, prin urmare, să despărțim aceste capitole, printr-un artificiu editorial, în două părți: volumul VI.1, pe care îl prefațăm, cuprinde descrierile pieselor păstrate în Ucraina și la Vatican, iar volumul VI.2, care urmează a fi predat la tipar în anul 2016, va fi dedicat capitolului Ungaria.

*

Pentru a înlesni înțelegerea statutului deosebit al capitolului Ucraina între celelalte secțiuni ale lucrării de față ni se pare necesar să amintim câteva repere istorice.

Între granițele de azi ale Ucrainei se află o parte din vechea Ţară de Sus a Moldovei, locuită și cârmuită de români din perioada timpurie a Principatului Moldovei (sec. al XIV-lea). În 1774 a intrat, pentru 144 de ani, în stăpânirea Imperiului Habsburgic (Convenția turco-austriacă din 7 mai 1775), fiind cunoscută de atunci ca Bucovina („Țara Fagilor”, circa 10 000 km2). În 1849, la cererea românilor bucovineni, regiunea a primit statutul de ducat românesc, cu o anumită autonomie în cadrul Imperiului Habsburgic. Românii, majoritari şi în Dieta ducatului, se bucurau de numeroase libertăţi, limba română a devenit obligatorie, alături de cea germană, iar la Cernăuţi a fost înfiinţată o Universitate în care predau iluştri profesori români. Baronul Eudoxiu de Hurmuzachi (1812–1874), iniţiatorul colecţiei de izvoare ale istoriei românilor publicate de Academia Română, a fost ales Preşedinte al Dietei și, ulterior, a fost numit mareşal al Bucovinei. De la Marea Unire din 15/28 noiembrie 1918, proclamată de Congresul General al Bucovinei, și până la 28 iunie 1940 (când România a fost silită să cedeze Uniunii Sovietice Bucovina de nord şi Basarabia), apoi din 1941 până în 1944,

VI VIRGIL CÂNDEA

teritoriile respective s-au aflat sub cârmuirea României Mari. În perioada 1944–1991 vechile ținuturi bucovinene s-au aflat în administrarea guvernului R. S. S. Ucrainene. După 1991, în statul suveran Ucraina, românii, al căror număr a scăzut continuu după 1774 (și îndeosebi după 1944, sub regimul sovietic), se străduiesc să își păstreze limba și cultura, prin eforturi la care lucrarea de față este menită să contribuie, oferind un repertoriu de date folositor istoricilor și cercetătorilor vechiului patrimoniu românesc de dincolo de granița de nord a țării noastre. Așadar, dacă în volumele anterioare ale lucrării lui Virgil Cândea sunt înregistrate piese și lucrări care au părăsit, în circumstanțe diverse, teritoriul țării, unde fuseseră create de români, în capitolul Ucraina sunt incluse mărturii ale gândirii și creativității românești realizate în ținuturi cu populație românească intrate, sub presiunea unor factori istorici implacabili, în cuprinsul unui stat vecin.

Sursele de informații privitoare la urmele românești din Ucraina datează, în cea mai mare parte, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului trecut. Lipsa cercetărilor recente în arhivele, bibliotecile și muzeele ucrainene s-a dovedit a fi o problemă majoră în încercarea noastră de a verifica localizarea actuală a numeroase piese înregistrate în acest capitol. Sunt cu deosebire nesigure datele despre piesele muzeale de proveniență românească din colecțiile de la Odesa (fostul Muzeu Arheologic) și Ismail (fostul Muzeu Eparhial) și din unele arhive de la Lvov, precum aceea a familiei Racoce, despre care nu am putut obține informații recente. La Kiev, colecțiile Academiei Teologice au fost depuse la Arhiva Centrală Istorică de Stat, unde se păstrează azi și o bună parte din fondurile arhivelor mai mici ale regiunii, datând îndeosebi după sfârșitul secolului al XVIII-lea (Arhiva Centrală a Revoluției de la Harkov, Arhiva Istorică de la Poltava, acte ale instituțiilor administrative din Volynia, Podolia, Cernigov, Harkov, Cherson, ale Mănăstirii Schimbării la Față din Volynia etc.). Arhiva Fondului Bisericesc din Bucovina a fost vândută în 1922, la kilogram (ca maculatură), iar aceea a Magistraturii a zăcut multă vreme în dezordine în podul Primăriei1. Arhivele Centrale Istorice de Stat ale Ucrainei din Lvov au fost descompuse şi reorganizate de noua administraţie ucraineană după al Doilea Război Mondial; situaţia lor actuală este obscură. O parte dintre documente au fost transferate la Arhiva Centrală Istorică de Stat din Kiev2. Localizarea unora dintre documente, care au aparținut anterior altor arhive, rămâne problematică.

1 Col. (r.) Ioan Abutnăriței, online la http://www.orionmedia.ro/mdd/index.php/ cultural-mainmenu-37/1719-arhivele-statului-din-cernauti.

2 Aceasta era situația în 1998, potrivit dr. Constantin Rezachevici.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE VII

Am putut însă beneficia de câteva lucrări recente, deosebit de utile, dintre care menționăm doar câteva. Prima a apărut grație unei finanțări obținute printr-un program cultural european: Manuscrise slavone și românești din Biblioteca Universității Naționale Ujgorod: catalog (Satu Mare, 2012)3. Manuscrisele aflate în colecțiile Bibliotecii Universității din Ujgorod, unele scrise de copiști sau pentru comanditari români, au fost inventariate detaliat și riguros de o echipă reunită de cercetători români și ucraineni. Doamna Zamfira Mihail a avut bunăvoința de a selecta scrierile relevante pentru lucrarea de față – îi exprim și pe această cale recunoștința mea. Aceste scrieri au fost transferate, în cea mai mare parte, la Biblioteca Episcopiei din Mukačevo în 1781–1783, în urma desființării mănăstirilor maramureșene. În 1949 toate manuscrisele de la Episcopia din Mukačevo au fost trimise la Biblioteca Universității din Ujgorod. Datarea unora dintre manuscrisele înregistrate în volumul de față, care fusese stabilită de V. L. Mykytas în 1961–1964, a fost corectată de autorii catalogului din 2012 potrivit concluziilor lui Alexandru Mareș publicate în lucrarea sa Filigranele hârtiei întrebuințate în Țările Române în sec. al XVI-lea (București, 1987).

A doua este lucrarea întocmită de Dmitro Žmunduljak (ed. coord.), Ljudmyla Anohina, Marija Nykyrsa, Galina Rynžuk și Dragoș Olaru, cu titlul Deržavnyj Arhiv Černivec’koji Oblasti. Putivnyk, t. I, Fondy doradjans’koho periodu (Kiev – Cernăuți, 2006). În vechea lor organizare Arhivele din Cernăuţi cuprindeau, potrivit primului inventar sistematic întocmit începând cu 1919, circa 500 de acte vechi provenind în majoritate de la mănăstiri și biserici – hrisoave, zapisuri, gramote, hotărniciri, hărți – și 428 de documente datând din perioada austriacă: acte militare (1775–1786), actele administraţiei districtuale (Kreisamt, 1786–1830), acte guberniale (1836–1861), actele Prezidiului Guvernului ţării (1801–1884) şi mare parte din arhivele Tribunalelor şi ale Consistoriului bisericesc. Direcția Arhivelor Statului de la Cernăuți a primit după 1927 documente din 1776–1856 de la Lvov, acte privitoare la anul 1848, de la Arhivele din Viena, și colecția bogată de hărți a Universității din Cernăuți. Astăzi deține al doilea fond arhivistic ca mărime din Ucraina, după Lvov.

O parte dintre documentele păstrate în Arhiva de Stat au fost publicate de Teodor Bălan în Documente bucovinene, 6 vol.4, după îmbogățirea

3 Recenzat de Andrei Pippidi în RESEE, LIII, nr. 1–4, 2015, p. 432. 4 Teodor Bălan, Documente bucovinene, I. 1507–1653, Cernăuți, 1933; II. 1519–1662,

Cernăuți, 1934; III. 1573–1720, Cernăuți, 1937; IV. 1720–1745, Cernăuți, 1938; V. 1745–1760, Cernăuți, 1939; VI. 1760–1833, Buc., 1942.

VIII VIRGIL CÂNDEA

fondurilor de către el însuși și colaboratorii săi5. Astăzi, în Arhiva de Stat din Cernăuți se păstrează peste 900 de fonduri din perioada interbelică și 150 de fonduri din perioada austriacă. Colecțiile de documente (o bună parte scrise în limba română) care sunt descrise în noul catalog au fost împărțite potrivit perioadelor istorice mari: I. Fonduri privitoare la instituțiile austriece (anii 1775–1918); II. Fonduri ale instituțiilor din Județul Hotin al Basarabiei în vremea apartenenței la Imperiul Rus (1812–1918); III. Fonduri ale instituțiilor rusești din regiunea Cernăuți în vremea Primului Război Mondial și a Guvernului provizoriu; Fonduri ale instituțiilor existente în vremea apartenenței Bucovinei la România (1918–1940); Fonduri de documente din al Doilea Război Mondial. Am preluat în lucrarea noastră cu precădere informații privitoare la documente din Fondurile 1023 și 1024, cele mai vechi păstrate la Arhiva de Stat din Cernăuți, care cuprind hrisoave și alte acte adunate de istoricul și poetul austriac Franz Adolf Wickenhauser (1809–1891), datând din secolele XV–XVIII, perioadă când Bucovina era ținut moldovenesc.

O sursă de neocolit în cercetarea condițiilor în care s-au aflat și se află arhivele și colecțiile din Ucraina este lucrarea Patriciei Kennedy Grimsted Trophies of War and Empire. The Archival Heritage of Ukraine, World War II, and the International Politics of Restitution (Harvard Ukrainian Research Institute, Harvard University Press, 2001)6. Autoarea explică dificultatea identificării și localizării actuale a pieselor documentare ori culturale prin transferurile sistematice – către Rusia, Polonia ori Germania – efectuate de diversele autorități care au acționat pe teritoriul Ucrainei de azi. Unul dintre exemplele care a avut consecințe și asupra mărturiilor românești în Ucraina este acela al dezmembrării colecțiilor de manuscrise și documente ale Institutului Cultural Național Ossoliński (Zakład Narodowy im. Ossolińskich sau Ossolineum), pe care îl declară „unul dintre exemplele cele mai nefericite de transfer executat necorespunzător al patrimoniului cultural aparținând populației polone reașezate teritorial” (op. cit., p. 163). O parte din colecțiile Bibliotecii Ossolineum au fost preluate de Biblioteca Academiei Naționale de Științe a R. S. S. a Ucrainei din Lvov, iar cealaltă parte, împreună cu

5 Vezi Teodor Bălan, Arhivele Bucovinei (RA, II/3, 1926, p. 301–304); Ioan Baloşescul, Documente moldoveneşti din Bucovina („Anuarul Şcolii Reale din Cernăuţi”, 1929); Simeon Reli, Ceva despre fondurile arhivistice din arhivele Bucovinei (RA, II/3, 1926, p. 305–311); Teodor Bălan, Arhivele Statului din Bucovina (RA, III/1, 1936–1937, p. 94–98); S. Reli, Arhivele Statului din Cernăuţi (RA, IV/2, 1941, p. 248–255).

6 Vezi și eadem, Archives and Manuscript Repositories in the U.S.S.R. Ukraine and Moldavia. Book 1, Princeton, New Jersey, 1988.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE IX

material de arhivă și unele piese de tezaur poloneze, au ajuns în 1946–1947 la Wrocław (Breslau), după redesenarea granițelor Poloniei la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Firește, documentele emise în cancelariile domnești ale Moldovei și Țării Românești, corespondența și hrisoavele păstrate la Ossolineum au împărtășit soarta celorlalte colecții împărțite „în grabă, fără a respecta integritatea colecțiilor și a grupurilor compacte de documente personale ori familiale” (ibidem).

Biblioteca Națională de Științe a Ucrainei „Vasyl Stefanyk” din Lvov care funcționează în forma actuală din 2 ianuarie 1940, este depozitara mai multor sute de biblioteci și colecții publice și particulare din întreaga țară, având și un centru de cercetare a arhivelor. Au intrat în fondurile ei colecțiile Societății Științifice „Taras Ševčenko”, ale Narodny Dom („Casa Poporului”), ale Institutului Național Ossoliński și Fundației Bavorovski, ale așezământului Stavropighiei din Lvov, precum și biblioteci confiscate de stat de la mănăstiri, societăți culturale și persoane private (8 milioane de documente în 2011).

Pe lângă Biblioteca „Vasyl Stefanyk”, părți din colecția Bavorovski, care cuprindea un mare număr de manuscrise adunate din întreaga Polonie, au ajuns la Biblioteca Academiei și la Arhivele de Stat din Varșovia (op. cit., p. 445–446). De aceea, nu am înregistrat în lucrarea noastră cele câteva hrisoave moldovenești din 1464–1503 menționate de Ioan Bogdan, Nicolae Iorga și Franz Adolf Wickenhauser care se aflau în urmă cu un secol în fondurile Bibliotecii Bavorovski, dar a căror locație actuală nu am putut-o afla.

Așa cum se știe, arhiva dusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, în exilul său polonez, început în septembrie 1686, a fost inventariată de el după stabilirea la castelul regal din Stryi, din porunca regelui Jan Sobieski. Aici el a întocmit, la 26 octombrie 1686, un inventar al bunurilor luate de la Suceava (inclusiv moaștele Sf. Ioan cel Nou), în trei exemplare, dintre care unul s-a păstrat multă vreme în arhiva vechii Mitropolii din Suceava, nemaifiind găsit după 19007. Bunurile au fost împărțite în 1694, după moartea mitropolitului Dosoftei (la Żółkiew), iar în 1702 inventarele acestei împărțiri au fost înregistrate în arhiva Episcopiei greco-catolice din Lvov8. În 1783 Jan Atanasius Manowarda, funcționar din Lvov, a primit din partea

7 N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 100.

8 Vezi traducerea inventarelor în Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 41–59.

X VIRGIL CÂNDEA

autorităților austriece însărcinarea de a inventaria și a traduce în limba germană documentele din arhiva mitropolitului Dosoftei, aduse în acest scop de la Żółkiew. Inventarul întocmit de el, cunoscut sub numele de Index Zolkieviensis, a ajuns în arhiva Ministerului Cultelor și Instrucției din Viena, împreună cu traducerile în germană, în vreme ce documentele originale s-au risipit. Rezumatele a 395 de documente incluse în Index Zolkieviensis au fost publicate în limba română de George Popovici la sfârșitul secolului al XIX-lea9. După eforturile depuse de mai mulți istorici români (între care Ion Budai-Deleanu și Ioan Bianu), câțiva cercetători au reușit să găsească și să prezinte un număr mic de piese din această arhivă: Franciszk Wolański și Dalila-Lucia Aramă la sfârșitul secolului al XX-lea, mai recent Valentin Constantinov, care a localizat trei hrisoave la Varșovia și Minsk10. Așa cum se știe, după încercările eșuate ale mitropoliților Sucevei Nichifor (1749) și Gavriil Calimah (1777), moaștele Sf. Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava împreună cu o parte din odoarele bisericești, în 1783, prin grija episcopului Dositei Herescu.

Se adaugă la această situație confuză dispariția unui mare număr de clădiri, îndeosebi biserici vechi din lemn ridicate de moldoveni – domni, boieri ori ierarhi – pe teritoriul actual al Ucrainei. Desigur, ar fi cu neputință să se inventarieze tot patrimoniul arhitectural al marilor orașe din Ucraina de azi la care au contribuit românii – Mecena, arhitecți, constructori etc. Pe lângă informații vechi, obținute din surse de la sfârșitul secolului al XIX-lea (care au fost reluate de Nicolae Stoicescu în Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București, 1974), mai multe lucrări publicate recent ne-au ajutat să oferim date actuale despre o parte din aceste urme românești. În primul rând, lucrarea lui Laurențiu Dragomir Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților (Editura Eminescu, București, 2000, cu o bogată ilustrație în culori) ne-a furnizat date recente, precise și detaliate despre patrimoniul arhitectural românesc din Ucraina, constituind un complement deosebit de util la descrierile mai vechi ale lui Nicolae Stoicescu din Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova (București, 1974).

9 „Candela”, III, 1884, nr. 9, p. 541–543; nr. 11, p. 687–700; nr. 12, p. 747–757; IV, 1885, nr. 1, p. 22–23; nr. 2, p. 92–103.

10 Vezi Doru Scărlătescu, Cărturari români în Galiția. Pe urmele tezaurului mitropolitan al Moldovei, în Iulian Pruteanu-Isăcescu (coord.), Românii în afara granițelor țării. Iași – Cernăuți: legături istorice, Iași, 2012, p. 21–55; Ștefan S. Gorovei, Addenda et corrigenda, SMIM, XXXII, 2014, p. 433–434.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XI

A doua este aceea publicată de Alexandrina Cernov și Ilie Luceac, Cernăuți 1408 – 2008: album (București, 2008). Am citat de asemenea lucrarea lui Vasile Șoimaru Românii din jurul României (Chișinău, 2014) – premiată de Academia Română în anul 2015 – care cuprinde fotografiile a numeroase așezăminte și piese artistice descrise în volumul de față.

Pe lângă titlurile menționate am consultat și alte surse publicate în ultimele două decenii (citate în lucrare, vezi Sigle și abrevieri): Valentina Pelin, Ștefan S. Gorovei, Ilie Luceac, Andrei și Valentina Eșanu, Ștefan Purici, Tatiana Cojocaru, Doru Scărlătescu, Tetjana Ševnina, I. A. Micik, Volodymyr Staryk ș. a.

Ca și în alte capitole din volumele anterioare, am precizat la fiecare localitate, după numele în limba ucraineană, numele românesc și regiunea (oblast) în care se găsește astăzi localitatea (nu și raionul, comuna sau vreo altă diviziune administrativă).

În ce privește numele și titlurile în limba ucraineană, transliterarea caracterelor chirilice s-a realizat în conformitate cu reguli recent adoptate de Academia Națională de Științe a Ucrainei, care au modificat pe alocuri transcrierea științifică tradițională, folosită de noi în volumele anterioare, îndeosebi în capitolele Bulgaria și Rusia.

Atât pentru completarea descrierilor de piese, cât și pentru verificarea textelor în limba ucraineană am fost ajutați cu deosebită dăruire de dr. Yulia Petrova, cercetătoare la Institutul de Studii Orientale al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei de la Kiev, căreia îi mulțumim în mod deosebit.

*

Capitolul Vatican al lucrării de faţă a ridicat o serie de probleme specifice. Având în vedere particularităţile, volumul şi gradul de valorificare prin publicare a colecţiilor păstrate la Vatican, identificarea mărturiilor româneşti din acestea este departe de a fi exhaustivă. Noi publicaţii, dar şi o cercetare directă care să urmărească piesele de interes pentru istoria românească vor putea oferi cu siguranţă o cantitate importantă de informaţii noi.

Una dintre cele mai bogate colecții medievale este Arhiva secretă a Vaticanului (Archivio Segreto Vaticano), care cuprinde un material imens despre istoria relaţiilor Ţărilor Române cu Scaunul Papal, ca şi despre istoria Bisericii Catolice în ținuturile românești. Sunt păstrate aici fonduri importante de acte și registre de bule papale: Registri Vaticani, 2 020 volume, datate

XII VIRGIL CÂNDEA

1198–1572; Registri Lateranensi, 2 467 volume, datate 1389–1897 etc.11. Despre importanţa acestor arhive pentru istoria noastră au scris, printre alții, V. I. Ghika: Arhivele Romane şi istoria românilor, în Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 1–24 (și „Revista catolică”, I, 1912, p. 201–219, 340–353), și Gr. M. Obedenaru: Relaţiune despre cercetări istorice privitoare la români făcute la Roma („Analele Academiei Române. Partea administrativă şi dezbaterile”, s. II, t. 7, 1884–1885, p. 35–39).

Pentru documentele privind Transilvania au fost parcurse lucrările: Aldásy Antal, Regestak a Vatikáni levéltárábol („Történelmi Tár”, 1894, p. 15–28; 1895, p. 58–89, 260–288, passim); Czaich Gilbert, Regestai a Római Dataria lévéltárnak Magyarországra vonatkozó bulláiból II. Pal és IV. Sixtus pápak idejaböl (ibidem, 1899, p. 1–17, 235–272); I. Ardeleanu, Documente istorice din Vatican relative la istoria noastră („Transilvania”, 10, 1877, p. 121–125) ș. a.

Documentele au fost publicate în numeroase volume şi colecţii de către György Fejér, Augustin Theiner etc., apoi în colecţiile Monumenta Vaticana historiam Regni Hungariae, 9 vol., Budapesta, 1884–1909, Urkundenbuch, 5 vol., 1892–1875 ș. a., fiind traduse în mare parte în colecţia Documente privind istoria românilor, C. Transilvania.

Ştirile privind istoria Ţărilor Române în secolele XIII–XIV (unele nepublicate) au fost puse în circulaţie de Ştefan Pascu în lucrarea sa Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 149–220), care a cercetat „toate registrele pontificale” dintre 1198 şi 1403 – 320 vol. din Regesta Vaticana, 349 vol. din Regesta Avinionensia, 118 vol. din Regesta Lateranensia etc.).

Dintre instrumentele de lucru publicate mai recent am consultat lucrarea lui Rafael-Dorian Chelaru Colecţia microfilme Vatican. Ghid arhivistic (Bucureşti, 2007).

Având în vedere aceste publicaţii, în capitol apar două categorii de fişe. Prima categorie cuprinde prezentări colective ale unor colecţii de documente semnalate sau publicate anterior, iar a doua categorie este formată din fişele individuale ale documentelor, în cazurile în care materialul folosit a permis aceasta.

11 Vezi Martino Giusti, Studi sui registri di bolle papali, Città di Vaticano, Archivio Vaticano, Collectanea Archivi Vaticani, 1969, 180 p. (rec. Dan Lăzărescu, în „Studii” 23, 1970, nr. 3, p. 667); P. Iosephus Teschitel, Archivum Romanorum Societatia Iesu („Archivum”, 4, 1954, p. 145–152); Basile Pandzić, Les archives générales de l’Ordre des Frères Mineurs (ibidem, p. 152–164) etc.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIII

Pe lângă revizia fişelor manuscrise ale lui Virgil Cândea, capitolul a fost îmbogăţit cu mai multe zeci de fişe noi, pe care le-am redactat pe baza unor surse recente, a cercetării directe, sau a căutării în cataloagele online ale instituţiilor respective. Numeroase fişe întocmite înainte de anul 2000 au fost completate cu informaţii noi şi precizări. Astfel, am detaliat descrierea unor documente şi a unor tipărituri, hărţi şi stampe (cum sunt cele reprezentându-l pe Sigismund Báthory) aflate în Biblioteca Apostolica Vaticana.

Un demers aparte a fost identificarea denumirilor corecte şi actuale ale diferitelor instituţii – arhive, colecții, biblioteci – care apar în bibliografia mai veche sub diverse forme.

Deși în volumele anterioare nu am procedat astfel, am ales să precizăm de această dată în Cuprins numele arhivelor și colecțiilor din micul stat Vatican, spre folosul cititorilor.

Ne exprimăm din nou gratitudinea față de dl. Ionel Cândea, directorul Editurii Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, care prin eforturile sale de a atrage finanțarea necesară pentru susținerea proiectelor culturale de relevanță națională asigură continuarea publicării noii serii a lucrării lui Virgil Cândea Mărturii românești peste hotare.

Ioana Feodorov, Mihai Țipău

XIV VIRGIL CÂNDEA

EDITORS’ NOTE

The sixth volume of Romanian Traces Abroad was initially planned as the final volume to enclose descriptive notes, also meant to comprise, alongside the chapters on Ukraine and the Vatican, the section dedicated to Hungary. We discovered however, while working on the composition of supplementary notes resulting from recently published sources, that the material included in these three chapters, if put together, would have exceeded the conceivable dimensions of one volume. Thus, we found ourselves forced to divide them, by means of an editorial artifice, in two parts: volume VI.1, which we are introducing herewith, includes descriptions of items preserved in the Ukraine and the Vatican, while volume VI.2, which will be ready for printing in 2016, is dedicated entirely to the chapter concerning Hungary.

*

In order to help the understanding of the special status that the chapter on Ukraine has among the other sections in the present work it is useful to recall some historical events.

Within the present-day frontiers of Ukraine lies a part of the Upper Country of Moldavia, which was inhabited and governed by Romanians since the old times of the Principality of Moldavia (14th c.). In 1774 it fell, for 144 years, under the control of the Habsburg Empire (Turkish-Austrian Convention of 7 May 1775), and was known hereafter as Bukovina (Beech Country, approx. 10,000 sq. km). In 1849, at the Bukovina Romanians’ request, the region was granted the status of a Romanian duchy, with a certain level of autonomy within the Habsburg Empire. Romanians, a majority even in the duchy Senate (“Dieta”), enjoyed many liberties, Romanian became a compulsory language alongside German, and in Cernăuţi a University was established, where prominent Romanian professors taught. Baron Eudoxiu de Hurmuzaki (1812–1874), initiator of the Romanians’ historical sources collection published by the Romanian Academy, was elected President of the Senate and, later on, Marshall of

XVI VIRGIL CÂNDEA

Bukovina. From the Great Union of 15/28 November 1918, proclaimed by the General Congress of Bukovina, until 28 June 1940 (when Romania was forced to concede to the Soviet Union the Northern Bukovina and Bessarabia), and then, in 1941–1944, these territories were governed by Greater Romania. From 1944 to 1991 the former Bukovina territories were under the government administration of the S. S. R. of Ukraine. After 1991, within the sovereign state of the Ukraine, Romanians, whose numbers continuously decreased after 1774 (and especially after 1944, under Soviet rule), strive to preserve their language and culture, through efforts that the present work is meant to support, by providing a data collection useful to historians and researchers of the old Romanian heritage beyond the Northern border of our country. Thus, while in the previous volumes of Virgil Cândea’s project, items and works were registered that had left, under various circumstances, the territory of the country, where they had been created by Romanians, in the chapter on Ukraine traces of the Romanian thinking and creativity are recorded which were elaborated in Romanian-populated lands included, under the pressure of implacable historical factors, in a neighbouring state.

Sources that refer to the Romanian traces in Ukraine mostly date from the end of the 19th century and the first decades of the last century. The absence of recent research conducted in the Ukrainian archives, libraries and museums has proven to be a major hurdle in our attempt to verify the present-day location of many items recorded in this chapter. Uncertainty lingers specifically as to the precise location of items previously known to be preserved in Odessa (the old Archeological Museum), and Ismail (the old Museum of the Eparchy), and some collections in Lvov, such as the archives of the Racoce family, of which we could not obtain up-to-date news. In Kiev, the collections of the Theological Academy where placed in the Central State Historical Archive, where is also kept today a large part of the smaller archival collections in the region, especially those dated after the end of the 18th century (Central Archive of the Revolution in Harkov, Historical Archive of Poltava, documents issued by administrative bodies of Volynia, Podolia, Cernigov, Harkov, Kerson, of the Transfiguration Monastery in Volynia etc.). The archive of the Church Fund of Bucovina was sold in 1922 by the kilo (as waste paper), whereas that of the Magistrates’ Office lied scattered for a long time in the attic of the Mayoralty.1 The Central State Historical Archives of the Ukraine in Lvov were dismantled and reorganized

1 See Col. (r.) Ioan Abutnăriței, online at http://www.orionmedia.ro/mdd/index.php/ cultural-mainmenu-37/1719-arhivele-statului-din-cernauti.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XVII

by the new Ukrainian administration after World War II; their current condition is unclear. A part of the documents belonging to it were transferred to the Central State Historical Archive in Kiev.2 Locating some of the documents that once belonged to other archives remains problematic.

Nevertheless, we had the benefit of access to several recent, extremely useful works, of which I shall mention just a few. The first one was published due to funding obtained through a European cultural program: Manuscrise slavone și românești din Biblioteca Universității Naționale Ujgorod: catalog (Slavonic and Romanian Manuscripts in the Library of the National University of Ujgorod), Satu Mare, 2012.3 The manuscripts that are preserved in the collections of the University Library of Ujgorod, some written by Romanian copyists or for Romanian patrons, were carefully and methodically recorded by a joint team of Romanian and Ukrainian researchers. Mrs. Zamfira Mihail kindly selected the texts that are relevant for the present volume – I hereby express again my gratitude to her. Most of these works were transferred to the library of the Bishopric in Mukačevo in 1781–1783, after the monasteries of Maramureș were forcefully closed. In 1949 all the manuscripts of the Mukačevo Bishopric were sent to the Library of the University of Ujgorod. The dates of some of the manuscripts recorded in the above-mentioned work, which had been established by V. L. Mykytas in 1961–1964, were corrected by the authors of the recent catalogue according to the conclusions of Alexandru Mareș published in his work Filigranele hârtiei întrebuințate în Țările Române în sec. al XVI-lea (Filigrees of the Paper Used in the Romanian Principalities in the 16th Century), Bucharest, 1987.

The second work is that composed by Dmitro Žmunduljak (coord. ed.), Ljudmyla Anohina, Marija Nykyrsa, Galina Rynžuk și Dragoș Olaru, cu titlul Deržavnyj Arhiv Černivec’koji Oblasti. Putivnyk, t. I, Fondy doradjans’koho periodu (Kiev – Cernăuți, 2006). According to a first methodical inventory drawn out starting with 1919, the Archives of Cernăuți comprised, in their former system, around 500 old documents that had mostly belonged to monasteries and churches – hrisov, zapis, gramota, confirmations of land boundaries, maps, etc. – as well as 428 documents dating from the Austrian period: military papers (1775–1786), documents issued by the regional administration (Kreisamt, 1786–1830) or the gubernia (Governors’ Offices), those issued by the Government Presidium (1801–1884), and a large part of

2 This was the situation in 1998, according to Dr. Constantin Rezachevici. 3 See the review by Andrei Pippidi in RESEE, LIII, nr. 1–4, 2015, p. 432.

XVIII VIRGIL CÂNDEA

the archives of Court-Houses and the Church Council. The State Archive of Cernăuți received after 1927 from Lvov documents dated between 1776 and 1856, papers referring to the year 1848, previously in the Archives of Vienna, and the rich collection of maps of the University of Cernăuți. Today it is the holder of the second largest archival collection in the Ukraine, after the Archives of Lvov.

A part of the documents preserved in this State Archive was published by Teodor Bălan in Documente bucovinene (Documents of Bukovina), in 6 volumes4, after the collections were enriched by his and his collaborators’ efforts.5 Today in the State Archive of Cernăuți there are over 900 collections of documents from the inter-war period and 150 collections from the Austrian one. The document collections (many of them written in Romanian) that are described in the recently-published catalogue were divided according to the major historical periods: I. Collections concerning the Austrian institutions (1775 to 1918); II. Collections of documents related to institutions of the Hotin County in Bessarabia during its attachment to the Russian Empire (1812–1918); III. Collections of Russian institutions in the Cernăuți area during WW I and of the provisional government; collections of the institutions that were active during the attachment of Bukovina to Romania (1918–1940); document collections from WW II. We mostly included in our work the data that concern documents in the Collections no. 1023 and 1024, the oldest ones preserved at the State Archive in Cernăuți, comprising ownership papers and other documents collected by the Austrian historian and poet Franz Adolf Wickenhauser (1809–1891), dating from the 15th–18th centuries, the period when Bukovina was a Moldavian territory.

A mandatory source when researching the past and present circumstances of archives and collections in the Ukraine is Patricia Kennedy Grimsted’s work Trophies of War and Empire. The Archival Heritage of Ukraine, World War II, and the International Politics of Restitution (Harvard Ukrainian Research Institute, Harvard University Press, 2001)6.

4 Teodor Bălan, Documente bucovinene, I. 1507–1653, Cernăuți, 1933; II. 1519–1662, Cernăuți, 1934; III. 1573–1720, Cernăuți, 1937; IV. 1720–1745, Cernăuți, 1938; V. 1745–1760, Cernăuți, 1939; VI. 1760–1833, Buc., 1942.

5 See Teodor Bălan, Arhivele Bucovinei (RA, II/3, 1926, p. 301–304); Ioan Baloşescul, Documente moldoveneşti din Bucovina (“Anuarul Şcolii Reale din Cernăuţi”, 1929); Simeon Reli, Ceva despre fondurile arhivistice din arhivele Bucovinei (RA, II/3, 1926, p. 305–311); Teodor Bălan, Arhivele Statului din Bucovina (RA, III/1, 1936–1937, p. 94–98); S. Reli, Arhivele Statului din Cernăuţi (RA, IV/2, 1941, p. 248–255).

6 See also eadem, Archives and Manuscript Repositories in the U.S.S.R. Ukraine and Moldavia. Book 1, Princeton, New Jersey, 1988.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIX

The author explains the difficulty of identifying and locating the current position of documentary or cultural items by the systematic transfers – to Russia, Poland or Germany – carried out by the various authorities that acted on the present-day Ukrainian territory. One example, which also influenced the Romanian traces in Ukraine, is that of the dismantlement of the manuscript and document collections of the Ossoliński National Cultural Institute (Zakład Narodowy im. Ossolińskich, or Ossolineum), which she declares “one of the most blatant examples of an inappropriately executed transfer of the cultural heritage of the resettled Polish population” (op. cit., p. 163). One part of the Ossolineum library collections was taken over by the Library of the National Academy of Sciences of the Soviet Socialist Republic of Ukraine in Lvov, whereas the other part, together with archival material and Polish thesaurus items, reached Wrocław (Breslau) in 1946–1947, after the re-drawing of the borders of Poland, following the end of WW II. Naturally, the documents that had been issued in the princely chancelleries of Moldavia and Wallachia, the letters and ownership papers kept at the Ossolineum shared the fate of the other collections, divided “hastily without respect for the integrity of collections or integral groups of personal or family papers” (ibidem).

The “Vasyl Stefanyk” Ukrainian National Science Library in Lvov, which has functioned in its current form since 2 January 1940, is the deposit of several hundred libraries and collections, public or private, transferred here from all over the country; there is also a research center here for archival study. It received the collections of the “Taras Ševčenko” Scientific Society, the Narodny Dom (“People’s House”), the Ossoliński National Institute and the Baworowsky Foundation, the Stavropigial establishment in Lvov, as well as libraries that had been seized by the State from monasteries, cultural societies, and private persons (8 million documents in 2011).

Besides the “Vasyl Stefanyk” Library, parts of the Baworowsky collection, containing a large number of manuscripts collected from all over Poland, reached the Library of the Academy and the State Archive in Warsaw (see op. cit., p. 445–446). Consequently, we did not record in our work the few Moldavian ownership documents (hrisoave) dated between 1464 and 1503 that Ioan Bianu, Nicolae Iorga and Franz Adolf Wickenhauser mentioned as belonging, a century ago, to the Baworowsky library, since their current location remains unknown.

As known, the archive that Dosoftei, the Metropolitan of Moldavia, took with him in his Polish exile, in September 1686, was inventoried by him after he settled in the royal castle at Stryi, as commanded by King Jan Sobiesky. Here he drew up, on October 1686, a record of the items that he

XX VIRGIL CÂNDEA

had taken from Suceava (including the relics of St John the New), in three copies, one of which was preserved for a long time in the archive of the old Metropolitan palace of Suceava, but became untraceable after 1900.7 The goods were divided in 1694, after Metropolitan Dosoftei died (in Żółkiew), whilst in 1702 the inventories of this partition were recorded in the archive of the Greek-Catholic Bishopric in Lvov.8 In 1783 Jan Atanasius Manowarda, a clerk in Lvov, received from the Austrian authorities the task of recording and translating into German the documents of Metropolitan Dosoftei’s archive, brought from Żółkiew for this purpose. The inventory that he drew up, known as Index Zolkieviensis, was kept afterwards in the archive of the Ministry of Religious Cults and Education in Vienna, alongside the German translations, while the original documents were scattered. The abstracts of 395 documents included in Index Zolkieviensis were published in Romanian by George Popovici at the end of the 19th century.9 After the efforts made by some Romanian historians (among them Ion Budai-Deleanu and Ioan Bianu), several researchers succeeded in locating and presenting a few items that had belonged to this archive: Franciszk Wolański and Dalila-Lucia Aramă at the end of the 20th century, and lately Valentin Constantinov, who located three documents at Warsaw and Minsk.10 As known, after unsuccessful attempts from the Metropolitans of Suceava Nichifor (1749) and Gavriil Calimah (1777), the relics of St John the New were brought back to Suceava in 1783, together with a part of the church assets, owing to the diligence of Bishop Dositei Herescu.

This confused situation is complicated further by the disappearance of a large number of churches, especially the old wooden ones that were constructed by Moldavians – princes, noblemen, and hierarchs – on the current territory of the Ukraine. It is virtually impossible to record the entire architectural heritage of the major cities of present-day Ukraine to which Romanians – Maecenas, architects, builders, etc. – have contributed. Besides the known information provided by sources dated at the end of the

7 N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 100.

8 See the translation of the inventories in Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 41–59.

9 “Candela”, III, 1884, nr. 9, p. 541–543; nr. 11, p. 687–700; nr. 12, p. 747–757; IV, 1885, nr. 1, p. 22–23; nr. 2, p. 92–103.

10 See Doru Scărlătescu, Cărturari români în Galiția. Pe urmele tezaurului mitropolitan al Moldovei, in Iulian Pruteanu-Isăcescu (coord.), Românii în afara granițelor țării. Iași – Cernăuți: legături istorice, Iași, 2012, p. 21–55; Ștefan S. Gorovei, Addenda et corrigenda, SMIM, XXXII, 2014, p. 433–434.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXI

19th century (recorded by Nicolae Stoicescu in his work Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București, 1974), several recently-published works allowed us to include new data concerning some of these Romanian traces. First, Laurențiu Dragomir’s Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților (Editura Eminescu, București, 2000, with many color illustrations) provided recent, accurate and detailed information on the Romanian architectural heritage of the Ukraine, being a very useful addition to Nicolae Stoicescu’s older descriptions in his Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova (București, 1974). The second work is that of Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Cernăuți 1408 – 2008: album (București, 2008). We have also repeatedly cited Vasile Șoimaru’s album Românii din jurul României (Chișinău, 2014) – awarded the prize of the Romanian Academy in 2015 – which presents photographs of many buildings and artifacts that we recorded herewith.

Besides the titles cited above, we have also searched other sources published in the last two decades (as cited in our work, see Sigle și abrevieri): Valentina Pelin, Ștefan S. Gorovei, Ilie Luceac, Andrei și Valentina Eșanu, Ștefan Purici, Tatiana Cojocaru, Doru Scărlătescu, Tetjana Ševnina, I. A. Micik, Volodymyr Staryk, a. o.

As in other chapters in previous volumes, we indicated herewith for each place, after the Ukrainian name, the Romanian name and the region (oblast) where it is located today (not the raion, commune, or any other administrative division).

As for the names and titles in Ukrainian, the transcription of the Cyrillic script was done according to the recent rules adopted by the National Academy of Sciences of the Ukraine, which partially modified the traditional scientific transcription that we used in the previous volumes, especially for the chapters Bulgaria and Russia.

Both in supplementing item descriptions and in checking the texts in Ukrainian we were generously helped by Dr. Yulia Petrova, a researcher with the Institute of Oriental Studies of the National Academy of Sciences of the Ukraine in Kiev, to whom we express our deepest gratitude.

*

The chapter concerning the Vatican in the present volume raised a number of specific issues. Considering the particularities, volume and stage of the research based on published items from the collections preserved at the Vatican, identifying the Romanian items among them is a task far from

XXII VIRGIL CÂNDEA

being over. New publications, as well as a direct survey that would investigate the items which are significant for Romanian history will definitely allow for an important volume of new information to be obtained.

One of the richest medieval collections is the Secret Archive of the Vatican (Archivio Segreto Vaticano), which holds an immense material concerning the history of the relations between the Romanian Principalities and the Holy See, alongside that about the history of the Catholic Church across the Romanian lands. Important document collections and records of Papal bulls: Registri Vaticani, 2 020 volumes, dated 1198–1572; Registri Lateranensi, 2 467 volumes, dated 1389–1897, etc.11. Among those who wrote about the importance of these archives for our history were V. I. Ghika: Arhivele Romane şi istoria românilor, in Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 1–24 (and “Revista catolică”, I, 1912, p. 201–219, 340–353), and Gr. M. Obedenaru: Relaţiune despre cercetări istorice privitoare la români făcute la Roma (“Analele Academiei Române. Partea administrativă şi dezbaterile”, s. II, t. 7, 1884–1885, p. 35–39).

For the documents referring to Transylvania we surveyed especially the following works: Aldásy Antal, Regestak a Vatikáni levéltárábol (“Történelmi Tár”, 1894, p. 15–28; 1895, p. 58–89, 260–288, passim); Czaich Gilbert, Regestai a Római Dataria lévéltárnak Magyarországra vonatkozó bulláiból II. Pal és IV. Sixtus pápak idejaböl (ibidem, 1899, p. 1–17, 235–272); I. Ardeleanu, Documente istorice din Vatican relative la istoria noastră (“Transilvania”, 10, 1877, p. 121–125), a. o.

These documents were published in many volumes and collections by György Fejér, Augustin Theiner, etc., then in the extended collections Monumenta Vaticana historiam Regni Hungariae, 9 volumes, Budapest, 1884–1909, Urkundenbuch, 5 volumes, 1892–1875, a. o., while most of their translated versions were recorded in Documente privind istoria românilor, C. Transilvania.

Information on the history of the Romanian lands in the 13th–14th centuries (some previously unpublished) was brought to light by Ştefan Pascu in his work Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 149–220), where he surveyed “all the pontifical records” between 1198 and 1403 – 320 volumes of the Regesta

11 See Martino Giusti, Studi sui registri di bolle papali, Città di Vaticano, Archivio Vaticano, Collectanea Archivi Vaticani, 1969, 180 p. (reviewed by Dan Lăzărescu, in “Studii” 23, 1970, nr. 3, p. 667); P. Iosephus Teschitel, Archivum Romanorum Societatia Iesu (“Archivum”, 4, 1954, p. 145–152); Basile Pandzić, Les archives générales de l’Ordre des Frères Mineurs (ibidem, p. 152–164), etc.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIII

Vaticana, 349 volumes of the Regesta Avinionensia, 118 volumes of the Regesta Lateranensia, etc.

Among the sources that were published lately we have searched Colecţia microfilme Vatican. Ghid arhivistic, Bucharest, 2007, by Rafael-Dorian Chelaru.

Considering the above-mentioned publications, two types of notes are recorded in this chapter. The first type is that of collective descriptions of document collections, which were previously mentioned or published, while the second type is that of notes describing individual documents, wherever the source-material allowed it.

Not only were Virgil Cândea’s manuscript notes revised, but they were also supplemented with several tens of new items, which we described based on recent sources, on hands-on examination, or by searching the online catalogues of relevant institutions. Many notes written before 2000 were enriched with new data and details. Thus, we have extended the description of certain documents, printed works, maps, and engravings (such as that representing Sigismund Báthory) which are preserved in the Biblioteca Apostolica Vaticana.

A special effort was dedicated to identifying the correct, current names of the various institutions – archives, collections, libraries – that were mentioned in the old sources under their former name.

Although in the previous volumes we did not do this, in the present volume we decided to indicate in the Contents the names of archives and collections in the small Vatican state, for the readers’ benefit.

We express once again our gratitude to Mr Ionel Cândea, Director of the Istros Publishing House – Museum of Brăila “Charles I”, who by his efforts in reaching the financing necessary to support cultural projects of national relevance ensures the continuous publication of the New Series of Virgil Cândea’s work Romanian Traces Abroad.

Ioana Feodorov, Mihai Țipău

XXIV VIRGIL CÂNDEA

TABULA COLLABORATORUM ERUDITORUM

Arhim. Policarp Chițulescu Acad. Andrei Eșanu

Valentina Eșanu Zamfira Mihail Yulia Petrova

Acad. Alexandrina Cernov Constantin Rezachevici

Luminița Kövari Mykola Tarasenko

Andrei Vasilyevič Krasnožon Cristian Antim Bobicescu

Daniel Suceava Mihai Mitu

Anca Brătuleanu Doru Mihăescu Marius Ristea

SIGLE ŞI ABREVIERI

A. Cărţi, articole, colecţii de documente

Akta grodzkie i ziemskie – Akta grodzkie i ziemskie z czasów Rzeczypospolitej Polkiej z Archiwum tak zwanego Bernardyńskiego we Lwówie, Lvov, I–XXIV, 1868–1931.

Almagià, Monumenta, I–IV – Roberto Almagià, Monumenta cartographica Vaticana, I–IV, Città del Vaticano, 1944–1955.

Analiz arhivnih istočnikov – Analiz arhivnih istočnikov po istorii osvogoditel’noj bojni’ ukrainskogo naroda 1648–1654 godov, Dnepropetrovsk, 1988.

Arhiva ONCE – Arhiva online a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la adresa http://www.once.ro/cimitire/cimitire_rom_ucraina.php.

Arbure, Basarabia – Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Buc., 1899. Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen

und ihre Werke, Leipzig, 1927. Balş, Bisericile moldoveneşti XVII–XVIII – Gheorghe Balș, Bisericile și

mănăstirile din veacurile XVII și XVIII, Buc., 1933. Bălan, Documente bucovinene, I–VI – Teodor Bălan, Documente

bucovinene, I. 1507–1653, Cernăuți, 1933; II. 1519–1662, Cernăuți, 1934; III. 1573–1720, Cernăuți, 1937; IV. 1720–1745, Cernăuți, 1938; V. 1745–1760, Cernăuți, 1939; VI. 1760–1833, Buc., 1942.

Bălan – Druc, Poliptic moldav – Pavel Bălan, Vlad Druc, Poliptic moldav. Arta moldovenească din veacurile XVI–XIX, Chişinău, 1985 (rec. de Paul Mihail, RRH, XXVIII, 1989, nr. 1–2, p. 129–131).

Berechet, Documente slave – Ștefan Berechet, Documente slave privitoare la Basarabia, în tipărituri ruseşti, RA, II, 1926, nr. 3, p. 332–337.

Bezviconi, Contribuţii – G. Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse (din cele mai vechi timpuri până în 1854), Buc., 1958.

Bianu, Relaţiune – I. Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia, făcută în vara anului 1885, AAR, s. II, t. VIII, 1885–1886, I, Partea administrativă şi dezbaterile, p. 19–48.

Bogdan, Acte moldoveneşti – Damian P. Bogdan, Acte moldoveneşti din anii 1426–1502, Buc., 1947.

Bogdan, Acte Ştefan cel Mare – Damian P. Bogdan, Acte moldoveneşti dinainte de Ştefan cel Mare, Buc., 1938.

XXVI VIRGIL CÂNDEA

Bogdan, Contribuţiuni – Damian P. Bogdan, Contribuţiuni la Bibliografia românească veche. Tipărituri dintre anii 1546–1762 necunoscute la noi, BOR, LVI, 1938, nr. 1–4, p. 55–63.

Bogdan, Documente, I–II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. I–II, Buc., 1913.

Bogdan, Scrieri – Ioan Bogdan, Scrieri alese, ed. Gheorghe Mihăilă, Buc., 1968.

BRV, I–IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I–II, Buc., 1903–1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III–IV, Buc., 1912–1944.

Bucovina de altădată – Bucovina de altădată. Chipuri și locuri. Ed. Bibliotecii Naţionale a României – Mănăstirea Suceviţa, Buc., 2014.

Buta, I paesi Romeni – N. Buta, I paesi Romeni in una serie di „Avvisi” della fine del Cinquecento (DI, II, 1930, p. 72–304).

Catalog BNU – Catalogul Bibliotecii Naționale a Ucrainei „V. I. Vernadskyi” din Kiev, online la adresa http://www.nbuv.gov.ua/.

Catalog Ujgorod – Manuscrise slavone și românești din Biblioteca Universității Naționale Ujgorod: catalog, Satu Mare, 2012.

Călători străini, I–X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I–X/1–2, Buc., 1968–2001.

Călători străini, s.n., I–VI – Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, s.n., I–VI, Buc., 2004–2010.

Cernov – Luceac, Cernăuți – Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Cernăuți 1408–2008: album, Buc., 2008.

CGIA, Putevoditel’ – Central’nyj Gosudarstvennyj Istoriceskij Arhiv USSR v Kieve. Putevoditel’, Kiev, 1958.

Chelaru, Colecţia microfilme – Rafael-Dorian Chelaru, Colecţia microfilme Vatican. Ghid arhivistic, Buc., 2007.

Ciobanu, Dosoftei – Ştefan Ciobanu, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, şi activitatea lui literară. Contribuție la istoria literaturii românești și a legăturilor româno-ruse literare din secolul al XVII-lea, traducere după versiunea rusă (Kiev, 1915) de Ştefan Berechet, Iaşi, 1918.

Constantinescu, Repertoriu – Radu Constantinescu, Manuscrise de origine românească din colecţii străine, Buc., 1986.

Constantinescu, Vechiul drept – Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc scris. Repertoriul izvoarelor. 1340–1640, Buc., 1984.

Costăchescu, Documente moldoveneşti, I–II – Mihail Costăchescu, Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, Iași, vol. I, 1931; vol. II, 1932.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXVII

Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti de la Ştefăniţă Voevod (1517–1527), Iaşi, 1943.

Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV–XVIII, privind istoria României, Buc., 1963.

Curdinovschi, Cele mai vechi biserici – V. Curdinovschi, Cele mai vechi biserici de lemn, RSIAB, 1925, p. 60–74.

Demény – Demény, Carte, tipar şi societate – Ludovic Demény, Lidia A. Demény, Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea, Buc., 1986.

DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951–1960. A. Moldova, veacurile XIV–XV, vol. I; veacul XV, vol. I–II; veacul XVI, vol. I–IV; veacul XVII, vol. I–V; B. Ţara Românească, veacurile XIII–XV; veacul XVI, vol. I–VI; veacul XVII, vol. I–IV; C. Transilvania, veacurile XI–XIII, vol. I–II; veacul XIV, vol. I–IV.

Dragomir, Monumente istorice – Laurențiu Dragomir, Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților, Buc., 2000.

Drăguț, Dicţionar – Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Buc., 1976.

DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I–III, XIX, XXI, XXII; B. Ţara Românească, I–VII, XI, XXI–XXIV; C. Transilvania, X–XI; D. Relaţii între Ţările Române, I, Buc., 1965–1988.

Dudik, Die Archive – B. Dudik, Die Archive im Königreich Galizien und Ladomerien („Archiv für Österreichische Geschichtsquellen”, 39, 1868, I).

Dumitriu-Snagov, Catalogul – I. Dumitriu-Snagov, Catalogul manuscriselor româneşti din „Biblioteca Apostolica Vaticana”, R. Ist, 34, 1981, p. 959–972.

Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège – I. Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège et la Roumanie moderne, 1850–1866, Roma, 1982.

Dumitriu-Snagov, Românii – Ion Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele Romei (secolul XVIII), Buc., 1973.

Džurova – Stančev – Japundžič, Opis – Aksinia Džurova, Krasimir Stančev, Marko Japundžič, Opis na slavjanskite răkopisi văv Vatikanskata biblioteka, Sofia, 1985.

Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile – Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Valori bibliofile românești în biblioteci din Odessa, „Anuarul Institutului de Istorie”, Chișinău, 2013, nr. 3, p. 110–117.

XXVIII VIRGIL CÂNDEA

Fejér, Codex diplomaticus – Gy�rgy Fejér, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, vol. I–XI, Buda, 1829–1844.

Fontes, I–IV – Fontes Historiae Daco-Romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964; II (ed. Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu), Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae-Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV (ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Tudor Teoteoi), Buc., 1982.

Graf, Geschichte, I–III – Georg Graf, Geschichte der Christlichen arabischen Literatur, I–III, Città del Vaticano, 1944–1949.

Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo. Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea (EDR, 4, 1930, p. 212–256).

Grigorovitza, Dicționarul geografic – Em. Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, Buc., 1908.

Hostiuc, Schiturile – Erast Hostiuc, Schiturile şi sihăstriile din Bucovina de altădată, Buc., 1935.

Hurmuzaki, I/2, II/1, III/1–2, IV/1, V/1–2, VI–IX/1–2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, supl. II, 1893; vol. II, partea 1 (1451–1575), Buc., 1891; vol. III, partea I (1576–1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576–1600), Buc., 1888; vol. IV, partea 1 (1600–1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650–1699), Buc., 1885; vol. V, partea 2 (1650–1699), Buc., 1886; vol. VI (1700–1750); Buc., 1878; vol. VII (1750–1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376–1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1 (1650–1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751–1796), Buc., 1899.

Hurmuzaki, Odesa – C. Hurmuzaki, Documente aflate în Museul de la Odesa. I, AR, t. II, ed. 2, Iași, 1862, p. 165–206.

Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, Supl. II, vol. 1 (1510–1600): Documente culese din arhive şi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893; vol. 2 (1601–1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc. 1 (1641–1703), Buc., 1900.

Hurmuzaki – Densusianu, I/1–2, II/2–5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199–1345), Buc., 1887; vol. I, partea 2 (1346–1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451–1517), Buc., 1891; vol. II, partea 3 (1518–1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531–1552), Buc., 1894; vol. II, partea 5 (1552–1575), Buc., 1897.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIX

Hurmuzaki – Iorga, X–XII, XIV/1–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763–1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI-lea (1517–1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă Şchiopu, Buc., 1900; vol. XII (1594–1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai-vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320–1715): Documente greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716–1777), Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760 – c 1820), Buc., 1936.

IDR, 1, I–III – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, Inscripţiile Daciei romane, I–III, Buc., 1975–1984.

IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie (Ier–IIIe siècles), t. I, L’Italie et les provinces occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996.

Ionescu, Istoria – Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România, vol. I, Buc., 1963.

Iorga, Documentele Cantacuzinilor – N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino scoase în cea mai mare parte din archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino și publicate, Buc., 1902.

Iorga, Les châteaux – N. Iorga, Les châteaux occidentaux en Roumanie, BCMI, aprilie–iunie 1929, fasc. LX, p. 49–69.

Iorga, Note polone – N. Iorga, Note polone, AARMSI, s. III, t. II, 1924, p. 379–396 (cu 4 il.).

Iorga, Studii şi documente, I–XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria românilor, I–XXXI, Buc., 1901–1916.

Jaksche, Slavische Handschriften – Harold Jaksche, Slavische Handschriften in der Vatikaniuschen Bibliothek („R��sche Historische Mitteilungen”, 5, 1961–1962).

Kałužnjacki, Dokumenta – Emil Kałužnjacki, Dokumenta mołdawskie i multańskie z Archiwum Miasta Lwowa, extras din Akta grodzkie i ziemskie, t. VII, Lvov, 1878, p. 3–61.

Kałužnjackij, Obzor – Emil’ Kałužnjackij, Obzor slavjano-russkih pamjatnikov jazyka i pismennosti, nahodjaščihsja v bibliotekah i arhivah l’vovskih („Trudy III-go Arheologičeskogo s’ezda III”, t. II, Kiev, 1878.

Kałužnjackij – Sobolevskij, Al’bom – E. Kałužnjackij, A. I. Sobolevskij, Al’bom snimkov s kirillovskih rukopisej rumynskogo proishoždenija, în „Enciklopedija slavjanskoj filologii”, IV, 2, Sankt-Peterburg, 1916.

XXX VIRGIL CÂNDEA

Karataev, Hronolog. – I. Karataev, Hronologiceskaja rospis slavjanskih knig napečatannyh kirillovskimi bukvami. 1491–1730, Sankt-Peterburg, 1861.

Karataev, Opisanie – I. Karataev, Opisanie slavjano-russkih knig napečatannyh kirillovskimi bukvami, I. 1491–1652, Sankt-Peterburg, 1883.

Katalog pergamentnyh – Katalog pergamentnyh dokumentiv Central’nogo deržavnogo istoryčnogo arhivu URSR u L’vovi (1233–1799), Kiev, 1972.

Kiriak, Cartea şi tiparul – Vlad Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în secolele XVII–XVIII. Schiţe şi materiale depozitate în URSS, Chişinău, 1977.

Legrand XVII/1–4 – Émile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I–IV, Paris, 1894–1896.

Luceac, Familia Hurmuzaki – Ilie Luceac, Familia Hurmuzaki: între ideal și realizare (O istorie a culturii românești din Bucovina în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea), Cernăuți – Timișoara, 2000.

Luceac, Orașul Cernăuți – Ilie Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale în retrospectiva anilor, „Glasul Bucovinei”, V, 1998, nr. 3, p. 13–31.

Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale – Ilie Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale – la 600 de ani, „Glasul Bucovinei”, XV, 2008, nr. 2, p. 7–35.

Lukcsics, Diplomata, II – Pál Lukcsics, Diplomata pontificum saec. XV, II, Budapesta, 1938.

Madan, Dmitrij Kantemir – I.R. Madan, Dmitrij Kantemir, Chişinău, 1973. Matejić – Thomas, I–II – Predrag Matejić, Hannah Thomas, Manuscripts on

Microform of the Hilandar Research Library (The Ohio State University), vol. I–II, Columbus, Ohio, 1992.

Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn ellīnikōn scholeiōn tīs Tourkokratias, Atena, 1989.

Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance in Ungarn, 1458–1541. 8. Mai – 1. November 1982, Viena, 1982.

Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene – Pr. Dimitrie P. Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene și bucovinene, Buc., 1937.

Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I–V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană. Documente, Mărturii, I–V, Buc., 1982–1990.

Mihăilă, Contribuții – G. Mihăilă, Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi, Buc., 1972.

Mihăilă, Cultură – G. Mihăilă, Cultură și literatură română veche în context european. Studii și texte, Buc., 1979.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXXI

Mihăilă, Istoriografia – G. Mihăilă, Istoriografia română veche (sec. al XV-lea – începutul sec. al XVII-lea), în raport cu istoriografia bizantină și slavă, în „Romanoslavica”, XV, 1967, p. 157–196.

Mitric, Cartea românească veche – Olimpia Mitric, Cartea românească veche în colecțiile Bibliotecii Universității Naționale „Juri Fed’koviči” din Cernăuți (secolele XVIII–XIX), „Revista română de istorie a cărții”, III–IV, nr. 3 (2006)/4 (2007), p. 47–52.

Mohov ş. a., Documente – N.A. Mohov, E.M. Russev, P.G. Dimitriev, D.M. Dragnev, P.V. Sovietov, Documente din arhivele sovietice privitoare la istoria medievală a Moldovei şi Ţării Româneşti, în „Studii”, Chişinău, 12, 1959, nr. 3, p. 135–166.

Moldova în epoca feudalismului – V.P. Pašuta ş. a. (red.), Moldovija v epohu feodalizma. Moldova în epoca feudalismului. Documente slavo-moldoveneşti, Chișinău, vol. I, 1961; II, 1978; III, 1982; IV, 1986; V, 1987; VI, 1992; VII (I–II), 1975 etc.

Murzakevič, Zapiski, I–V – Nikifor Murzakevič, Zapiski odesskago obščestva istorii i drevnostej, Odesa, t. I, 1844; II, 1848; IV, 1860; V, 1863.

MVH, seria I, vol. I–VI – Monumenta Vaticana historiam regni Hungariae illustrantia, seria I, vol. I–VI, Budapesta, 1885–1891.

MRV – I. Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana, Buc., 1996. Mykytas’, Davni rukopysy I–II – V.L. Mykytas’, Davni rukopysy i starodruky.

Opys i katalog, I, Užgorod, 1961; II, Lvov, 1964 (rec. Ludovic Demény în „Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 437–438).

Mykytas’, Knygy – V. L. Mykytas’, Davni knygy Zakarpats’kogo deržavnogo krajeznavčogo muzeju, Lvov, 1964.

Omagiu Găzdaru – Omagiu Profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, I. Studii istorico-filologice, Freiburg i. Br., 1974.

Orașele Moldovei – Alexandra Mărășoiu, Oana Ilie (coord.), Orașele Moldovei. Towns of Moldavia, Muzeul Național de Istorie a României, Buc., 2014.

Pahomi, Fundaţii româneşti – Mircea Pahomi, Fundaţii româneşti în Galiţia – Ucraina („Analele Bucovinei”, II, 1995, nr. 1, p. 101–121).

Panaitescu, Cetăţile ruini – G-ral Sc. Panaitescu, Cetăţile ruini din Basarabia, ACMIB, I, 1924, p. 84–111.

Panaitescu, Fundațiuni – P.P. Panaitescu, Fundațiuni religioase românești în Galiția, BCMI, 22, 1929, fasc. 59, p. 1–19.

Panaitescu, La route commerciale – P.P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne à la Mer Noire au Moyen Âge, în RIR, 3, 1933, p. 172–193.

XXXII VIRGIL CÂNDEA

Panaitescu, Pribegia – P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi Testamentele lor, ARMSI, s. III, t. XXI, 1939, p. 373–432.

Papadopoulos, Ell. vivl., I–II – Thōmas I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466–1800), I–II, Atena, 1984–1988.

Păunel, Biblioteca Universității în 1933–1936 – Eugen I. Păunel, Biblioteca Universității [din Cernăuți] în cursul anilor de studiu 1933–1936, Cernăuți, 1937, p. 41–42.

Petrov, Slavjanskie knigi – S.O. Petrov, Slavjanskie knigi kirillovskoj pečati XV–XVIII vv. Opisanie knig, hranjaščihsja v Gosudarstvennoj publičnoj biblioteke USSR, Kiev, 1958 (rec. Manjo Stojanov, în Izvestija za 1960–1961 g., t. II, Sofia, 1963, p. 500).

Petruševič, Dopolnenija – A.S. Petruševič, Dopolnenija ko svodnoj Galicko-russkoj letopisi s 1600 po 1700 god, Lvov, 1874.

Popescu, Cetăţile turceşti – Mih. Popescu, Cetăţile turceşti dimprejurul Principatelor Române, BCMI, aprilie–iunie 1927, fasc. LII, p. 76–87.

Popescu-Vâlcea, Miniatura – Gh. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981.

Putivnyk – Dmitro Žmunduljak (ed. coord.), Ljudmyla Anohina, Marija Nykyrsa, Galina Rynžuk, Dragoș Olar, Deržavnyj Arhiv Černivec’koji Oblasti: Putivnyk, t. I. Fondy doradjans’kogo periodu, Kiev – Cernăuți, 2006.

Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul – Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690–1847 [Buc., 1993].

Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, Războieni. Cinci sute de ani de la Campania din 1476. Monografie şi culegere de texte, Buc., 1977.

Reli, Călăuza – Simeon Reli, Călăuza monumentelor religioase istorice din Eparhia Bucovinei, Cernăuți, 1937.

Reli, Documente – Simeon Reli, Documente slavo-române din sec. XV–XVI păstrate în Arhiva Statului din Cernăuţi, CC, II–III, 1925–1926, p. 431–442.

Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958.

Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi – St. Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi v L’vovskata Universitetska Biblioteka, în „Periodičesko spidanie na Bălgarskoto knižestvo”, 71, 1910, p. 611–613.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXXIII

Russu, Daco-geţii – I.I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman şi în Byzantium, Buc., 1980.

Satco, Arta în Bucovina I–II – Emil Satco, Arta în Bucovina, Suceava, vol. I, 1984; vol. II, 1991.

Slavjanski răkopisi – Slavjanski răkopisi, documenti i karti za bălgarskata istorija ot Vatikanskata Apostoličeska Biblioteka i Sekretnija Arhiv na Vatikana (IX–XVII vek), Sofia, 1979.

Staryk, Černivci – Volodymyr Staryk, Černivci multykul’turni, Cernăuți, 2012.

Stoicescu, Repertoriu Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974.

Suciu – Constantinescu, Documente, I–II – I.D. Suciu, Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I–II, Timişoara, 1980.

Svencic’kyj, Opys, I/III – Ilarion Svencic’kyj, Opys rukopysiv Narodnogo Domu z Kolekciji Antonina Petruševyča, „Ukrajins’ko-rus’kyj arhiv”, Lvov, I, 1906; III, 1911.

Svencic’kyj, Počatky – Ilarion Svencic’kyj, Počatky knygopečatannja na zemljah Ukrajiny: v pam’jat’ 350-littja peršoji drukovanoji knyžky na Ukrajini u L’vovi, Žovkva, 1924.

Svencic’kij, Rukopisi – Illarion Svencic’kij, Cerkovno- i russko-slavjanskie rukopisi Publičnoj Biblioteki Narodnogo Doma vo L’vove, în „Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 9, 1904, t. 3, p. 358–359.

Ševnina, Pokrajni napysy 2004 – Tetjana Ševnina, Pokrajni napysy v rukopysnyh knygah i starodrukah 15–19 st. z kolekciji fondiv Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 6, 2004, p. 69–84.

Ševnina, Pokrajni napysy 2005 – Tetjana Ševnina, Pokrajni napysy v rukopysnyh knygah i starodrukah 15–19 st. z kolekciji fondiv Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 7, 2005, p. 29–46.

Ševnina, Pokrajni napysy 2007 – Tetjana Ševnina, Pokrajni napysy v rukopysnyh knygah i starodrukah 15–19 st. z kolekciji fondiv Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 8, 2007, p. 25–39.

Ševnina, Rukopysni knygy – Tetjana Ševnina, Rukopysni knygy ta starodruky 15–19 st. z kolekciji fondiv Zakarpats’kogo krajeznavčogo muzeju, în „Naukovyj zbirnyk Zakarpatskogo krajeznavčogo muzeju”, nr. 4, 2000, p. 41–54.

XXXIV VIRGIL CÂNDEA

Șoimaru, Românii din jurul României – Vasile Șoimaru, Românii din jurul României. Monografie etnofotografică, Chișinău, 2014.

Tăutu, Acta Gregorii Papae XI – A. Tăutu, Acta Gregorii Papae XI (1370–1378), Vatican, 1966.

Tăutu, Acta Innocentii Papae VI – A. Tăutu, Acta Inocentii Papae VI (1352–1362), Vatican, 1964.

Tăutu, Acta Urbani Papae VI – A. Tăutu, Acta Urbani Papae VI (1378–1389), Bonifacii Papae XI (1389–1404), Inocentii Papae VII (1404–1406) et Gregorii Papae XII (1406–1415), Vatican, 1970.

Teodorescu, Obiectele – Emil Teodorescu, Obiectele Muzeului din Odessa referitoare la trecutul României, RIAF, 7, 1893, p. 236–240.

Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I–II – Augustinus Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam sacram illustrantia, t. I–II, Roma, 1859–1860.

Theiner, Vetera monumenta Poloniae, I–II – Augustinus Theiner, Vetera monumenta Poloniae et Lithuaniae gentiumque finitimarum historiam illustrantia, maximam partem nondum edita ex tabulariis Vaticanis derompta collecta ac serie chronologica disposita, I–II, Roma, 1860–1861.

Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I – Augustin Theiner, Vetera monumenta Slavorum meridionalium historiam illustrantia, maximam partem nondum edita ex tabulariis Vaticanis deprompta, collecta ac serie chronologica disposita, Tomus primus Ab Innocentio P.P. III usque ad Paulum P.P. III 1198–1549, Roma, 1863.

Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985.

Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel Mare, CLit, 5, 1942, p. 101–240.

Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile miniaturii româneşti, BIRS, 1, 1941, p. 95–152.

Turdeanu, Moldavie, 1457–1504 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à l’époque d’Étienne le Grand (1457–1504), RER, 5–6, 1960, p. 21–66.

Uricarul, I, XVIII – Uricarul, documente publicate de Gh. Ghibănescu, Iași, 1892.

Urkundenbuch, I–VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner, Georg Müller (ed.), II–III; Gustav Gündisch (ed.), IV–VI, Sibiu, 1892–1937; Buc., 1975–1981.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXXV

Veress, Acta et epistolae, I – Andreas Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914.

Veress, Basta – Endre Veress, Basta György hadvezér levelezése és iratai (1597–1607), I–II, Budapesta, 1909–1913.

Veress, BRU, I–III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I–III, Buc., 1931–1935.

Veress, Documente, I–XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, I–XI, Buc., 1929–1939.

Veress, Epistolae et acta, I–II – A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum Báthory (1571–1613), Budapesta, 1911–1913.

Urkundenbuch, I–VII – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner, Georg Müller (ed.), II–III; Gustav Gündisch (ed.), IV–VII, Sibiu, 1892–1937; Buc., 1975–1991.

Wickenhauser, Homor – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte der klöster Homor, Sct. Onufri, Horodnik und Petrauz, Cernăuți, 1881.

Wickenhauser, Moldowiza – Franz Adolf Wickenhauser, Die Urkunden des klosters Moldowiza, Viena, 1862.

Wickenhauser, Radautz – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte des Bistums Radauz und des klosters Gross-Skit, Cernăuți, I, 1890.

Wickenhauser, Solka – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte und Urkunden des klosters Solka, Cernăuţi, 1877.

Wickenhauser, Woronetz und Putna – Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte der klöster Woronetz und Putna, Cernăuți, 1886.

Zapasko – Isajevyč, I–II/1–2 – Jakym Zapasko, Jaroslav Isajevyč, Pam’jatky knyžkovogo mystectva: katalog starodrukiv, vydanyh na Ukrajini. Knyga perša (1574–1700), I–II/1–2, Lvov, 1981–1984.

B. Publicaţii periodice

AAR – „Analele Academiei Române”, Buc., 1880–1916. AARMSI, s. II – „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice”,

Buc., 1886–1919. AARMSL, s. II – „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii literare”,

Buc., 1889–1907. ACMIB – „Anuarul Comisiunii Monunemtelor Istorice”, Basarabia, Chişinău,

1924–1931.

XXXVI VIRGIL CÂNDEA

AI – „Archiva istorică a României”, Buc., I, 1864; II, 1865; III, 1867. AIESEE Bulletin – „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du

sud-est Européen”, Buc., 1963. AIIAC – „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie”, Cluj, 1958/1959–2002. AIIAI – „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din

Iaşi”, 1964–. AIINC – „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu,

1921–1945. AR – „Arhiva românească”, Iaşi, 1840–1841; ed. 2, 1860–1862, Buc.,

1945–1946. Arhiva – „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889–1916;

„Arhiva. Organul Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, Iaşi, 1921–1940. ARMSI, s. III – „Academia Română, Memoriile Secţiunii Istorice”, Buc.,

1922–1947. ARMSL, s. III – „Academia Română. Memoriile Secţiunii literare”, Buc.,

1923–1948. AVSL – „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,

1843–1851; Neue Folge, Braşov, 1853–1871; Sibiu, 1872–1944; Bistriţa, 1944.

BBRF – „Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg”, Freiburg, 1984–1991. BCMI – „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908–1991. BG – „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Buc., 1930–1935. BIES – „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Buc.,

Vălenii de Munte, 1914–1923. BIRS – „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Buc., 1941. BOR – „Biserica Ortodoxă Română”, Buc., 1874–1916, 1921–. CC – „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe

lângă Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924–1939. CI – „Cercetări istorice”. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al

Universităţii din Iaşi”, Iaşi, 1925–1943; „Studii şi cercetări istorice”, Iaşi, 1943–1947.

CL – „Convorbiri literare”, Iaşi, Buc., 1867–1944. CLit. – „Cercetări literare”, Buc., 1934–1943. CMIB-A – „Comisiunea Monumentelor Istorice, Secția din Basarabia. Anuar”,

Chișinău, 1924–1931. DI – „Diplomatarium Italicum. Documenti raccolti negli archivi italiani”,

Roma, 1925–1939. EB – „Études balkaniques”, Sofia, 1964–. EDR – „Ephemeris Dacoromana”, Roma, 1923–1945. GB – „Glasul Bisericii”, Buc., 1944–.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXXVII

KVSL – „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1878–1930; 1937–.

LK – „Levéltari ��leméniek”, Budapesta, 1923–1946; 1954–. MI – „Magazin istoric”, Buc., 1967–1989; s.n., Buc., 1990–. NE – „Neos ellīnomnīmon”, Atena, 1904–1926. NRL – „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Buc., 1908–1912,

1925–1926. OCP – „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935–. R. Ist. – „Revista de istorie”, Buc., 1974–. RA – „Revista Arhivelor”, Buc., 1924–1947, 1958–. RER – „Revue des études roumaines”, Paris, 1953–1975; Atena, 1981; Buc.,

1993–. RES – „Revue des études slaves”, Paris, 1921–. RESEE – „Revue des études sud-est européennes”, Buc., 1963–. RHSEE – „Revue historique du Sud-Est européen”, Buc., 1924–1946. RI – „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Buc., 1915–1946;

s.n., Buc., 1990–. RIAF – „Revista pentru istorie, archeologie și filologie”, Buc., 1882–1883,

1893–1894, 1902–1903, 1909–1914, 1922. RIR – „Revista istorică română”, Buc., 1931–1947. RSIAB – „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău”,

Chişinău, 1919–1934. SAO – „Studia et Acta Orientalia”, Buc., 1957–1983. SCB – „Studii și cercetări de bibliologie”, Buc., 1955–1974. SCIA–TMC – „Studii şi cercetări de istoria artei – Teatru. Muzică.

Cinematografie”, Buc., 1954–1997; 2007–. SI – „Studii italiene”, Roma, Buc., 1934–1943. SMIM – „Studii şi materiale de istorie medie”, Buc., 1956–. „Studii” – „Studii. Revistă de istorie”, Buc., 1949–1973. T. Sz. – „��ténelmi szemle”, Budapesta, 1912–1930, 1958–1989. TT – „��ténelmi Tár”, Budapesta, 1878–1911.

C. Fonduri

Lvivs’ka Nacional’na Naukowa Biblioteka Ukrainy Im. W. Stefanyka (Biblioteca Națională de Științe a Ucrainei „Vasyl Stefanyk” din Lvov)

Fond 2 – Zbirka rukopysiv Kolyšn’oji Biblioteky Institutu Narodnyj Dim u L’vovi

XXXVIII VIRGIL CÂNDEA

Fond 3 – Zbirka rukopysiv Central’nogo Vasylians’kogo arhivu i biblioteky u L’vovi

Fond 6 – Zbirka rukopysiv Kolyšn’oji Biblioteky Bogoslovs’koji Akademii u L’vovi

Fond 77 – Kolekcija rukopysnyh knyg i dokumentiv A.S. Petruševiča Deržavny Arhiv Černiveckoji Oblasti (Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți) Fond 1230 – Kollekcija fotokopij dokumentov ob Osvoboditel’noj vojne

Ukrainskogo naroda (1648–1654) Nacionalna Biblioteka Ukrajiny Imeni V.I. Vernadskogo (Biblioteca

Națională a Ucrainei „V.I. Vernadskyi”) Fond V – Fond odesskoe obscestvo istorii i drevnosti

D. Clase de referinţe (potrivit ordinii claselor în volum)

A Obiecte de artă AM Aşezăminte, monumente DOC Document CR Carte rară H Hărţi MUZ Piese muzeale MS Manuscris

E. Abrevieri uzuale

acad. academician ante datare înainte de ar. arab(ă) arh. arhivă Arh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale României arom. aromân(ă) B.A.R. Biblioteca Academiei Române B.C.U. Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti B.N. Biblioteca Naţională, Bucureşti bg. bulgar(ă) Buc. Bucureşti

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXXIX

c. clişeu microfilm cat. catalog cil. cilindru cm centimetru(i) Col. Colecţia col. coloană(e) coord. coordonare, coordonator d diametru d. Hr. după Hristos dact. dactilografiat(e) Dep. Depozit doc. documentul nr. dos. dosar ed. ediţie, editor eng. englez(ă) et al. et alii ex. exemplar f. filă(e) facs. facsimil(e) fasc. fasciculă(e) fig. figură(i) fr. francez(ă) g gram germ. german(ă) gr. grec, greacă h înălţime H. Hegira il. ilustrație(ii) inv. nr. inventar ital. italian(ă) î. Hr. înainte de Hristos k. karton (pol., „cutie”) kn. kniga (rus. „carte”) l lăţime L lungime lat. latin(ă) lt. locotenent m metru(i) m. mort

XL VIRGIL CÂNDEA

mf. microfilm ms(s). manuscris(e) mun. municipiu n. născut op. opis orig. original p. pagină(i) pac. pachet pl. planşă(e) post datare după r recto r. rolă microfilm rec. recenzie ref. referinţă rez. rezumat rom. român(ă) s. serie s. a. sine anno s. l. sine loco s. n. serie nouă sec. secol(e) sf. sfârşit sl. slavon(ă) supl. supliment ş. a. şi alţii ş. urm. şi următoarele t. tom(uri) tab. tabel(e) tc. turc(ă) trad. traducere v verso vol. volum

UCRAINA

ANADOLY (Darabani – Hotin)

HRAM SV. DYMYTRYJA (Biserica Sf. Dimitrie)

CR

1 – Evanghelie, Bucureşti, 1775, text în limba română. Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 254).

2 – Apostol, Bucureşti, 1784, text în limba română. Ref.: ibidem.

3 – Liturghier, [Chișinău], 1815, text în limba română. Ref.: ibidem.

4 – Triodion, Buda, 1816, text în limba română. Ref.: ibidem.

MUZ

5 – Sfeşnice de proveniență românească, purtând inscripţia: „Făcut la 1855”. Ref.: ibidem.

BABYN (Cernăuți)

AM

6 – Schit românesc, întemeiat în sec. XVII, atestat documentar în 1752, închis de autoritățile austriece în 1783. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 5; Hostiuc, Schiturile, p. 17–21;

Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 37.

2 UCRAINA

BALKIVCI (Bălcăuţi – Cernăuţi)

AM

7 – Biserică cu hramul Sfinţii Voievozi, 1769, clădită pe locul unei biserici mai vechi, care avusese hramul Adormirea Maicii Domnului. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 8; Stoicescu, Repertoriu Moldova,

p. 56.

BEREGOMET (Berhomet, Berhomete pe Prut – Cernăuţi)

AM

8 – Biserică românească, circa 1785, cu hramul Sf. Nicolae, ridicată pe moșia lui Matei Filipescu, care i-a aparținut apoi clucerului Iordache Bălănescu. Iconostasul a fost pictat de Epaminonda Bucevschi în 1872–1874. Ulterior lăcașul a fost înzestrat cu mobilier sculptat de Ion Pâșlea, sculptor în lemn la Dieceza Bucovinei (n. 1869, Bazovici, jud. Caraș-Severin). Biserica a fost refăcută în 1885. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 12; Oreste Luția, Contribuiri la

viața și activitatea pictorului E. A. Bucevschi („Glasul Bucovinei”, 1920, nr. 566, p. 2–3); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 70; Satco, Arta în Bucovina, p. 182; Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 112; Dragomir, Monumente istorice, p. 121.

BERESTJA (Berestea – Cernăuți)

AM

9 – Biserică românească, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, 1735. Ref.: Ştefan Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 2);

Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 68.

UCRAINA 3

BEREŽNYCJA (Berejnița – Vinniţa)

AM

10 – Biserică cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, a schitului din sec. XVII, întemeiat de Isac Cocoranul. Așezământul a fost închis de autoritățile austriece în 1783. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 11; Hostiuc, Schiturile, p. 22–

26, 133–134; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 69.

BERŠAD’ (Vinniţa)

AM

11 – Mănăstire întemeiată de călugări moldoveni, 1616. Ref.: E. I. Secinskij, Materialy dlja istorii pravoslavnyh monastyrej podolskoj

eparhii. în Trudy Podols’kogo eparhial’nogo istoriko-statističes’kogo komiteta, Kamenec-Podol’sk, 1981, t. 5, p. 209, 214, 291; Ştefan Ciobanu, Din legăturile culturale româno-ucrainene. Ioannichie Galeatovschi şi literatura românească veche (ARMSL, s. III, t. VIII, 1936–1938, p. 155).

BILGOROD-DNISTROVS’KYJ (Akkerman, Cetatea Albă – Odesa)

AM

12 – Cetate bizantină, ridicată pe ruinele oraşului grec Tyras (sec. VI î. Hr.), stăpânită ulterior de rușii kievieni și apoi de cumani (sec. XIII). Devine colonie a negustorilor genovezi după 1290 (Moncastro). Intrată sub stăpânire moldovenească în 1391, este reclădită de Iuga voievod (1399). Cetatea cunoaște ample restaurări în sec. XV, începând cu domnia lui Alexandru cel Bun. Lucrările la zidul şi poarta celei de a doua incinte au fost inițiate în 1440 de Ştefan II, domnul Moldovei, și au fost încheiate la 1454 de Alexăndrel. Ştefan cel Mare a ridicat poarta cea mare (1476) şi al treilea zid de incintă (1479). În 1484 este cucerită de turci, care au construit o geamie cu minaret. Cucerită de ruși în 1774, este restituită Imperiului Otoman prin tratatul de pace de la Kuciuc Kainargi. La sfârşitul sec. XVIII a

4 UCRAINA

fost refăcută după sistemul Vauban. Recucerită de oștile ruseşti în 1806, este părăsită după 1812, până la 1880 când se iau măsuri de conservare. În 1928–1930 se restaurează poarta mare (cu două etaje, două porţi cu deschideri pentru tunuri, contraforţi şi pod mobil), zidul celei de a doua incinte şi turnul. Ref. şi reprod.: Arbure, Basarabia, p. 264–273, 320, 416–417; N. Iorga, Studii

istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899; I. Tanoviceanu, Data rezidirii Cetăţii Albe (CL, 35, 1901, p. 462–469); Teodorescu, Obiectele, p. 236–240; I. Bogdan, Călătoria lui Trifon Corobeinicov prin Moldova în 1593 („Arhiva”, 1889–1890, p. 761–764); idem, Inscripţia de la 1484 de pe poarta cea mare a Cetăţii Albe (CL, 35, 1901, p. 247–253); idem, Inscripţiile de la Cetatea Albă şi stăpânirea Moldovei asupra ei, Buc., 1908 (extras din AARMSI, s. II, t. XXX, 1907–1908, p. 311–360); P. Constantinescu-Iaşi, Influenţele arhitecturii vechi ruseşti, p. 136–138; C. Costescu, Églises et châteaux en Roumanie, p. 1–3; N. Costin, Letopiseţul, p. 276; N. Dunăreanu, Cetatea Albă; Ionescu, Istoria, p. 386–394, fig. 347, 348; idem, Arhitecture moldave, p. 149; Al. Lapedatu, Gravuri şi vederi de la Cetatea Albă (BCMI, 1913, p. 57–66); idem, Câteva vederi nouă de la Cetatea Albă (BCMI, 1914, p. 141–142); N. Iorga, Istoria românilor prin călători, p. 44, 57–58, 67; idem, Vechile cetăţi româneşti după contele de Langeron (BCMI, 1915, p. 70–71); Panaitescu, Cetăţile ruini, p. 74–78; Iorga, Les châteaux, p. 49–50, 52–53; idem, Istoria comerţului românesc, p. 99–107; N. Iorga, G. Balş, L’art roumain, Paris, 1922, p. 45, 88–92; Kleeman, Reise von Wien, p. 257; Gr. Avakian, Inscripții armenești din Cetatea-Albă (RI, 9, 1923, nr. 7–9, p. 123–136); idem, Cetatea Albă (BG, I, 1930, nr. 1, p. 25–29, cu 8 il.); idem, Săpături la Cetatea Albă (CMIB-A, III, 1931, p. 47–104); Paul Nicorescu, Lucrări de restaurare la Cetatea Albă, Chișinău, 1930; idem, Lucrări de consolidare şi de restaurare la Cetatea Albă (CMIB-A, III, 1931, p. 115–128); idem, Cetatea Albă, Craiova, 1931, p. 11–16 (fr.), 25–30 (rom.), cu 20 de fotografii; Radu Rosetti, Istoria artei militare a românilor, Buc., 1947, p. 196–199, 208, 245, 273; V. A. Voicehovskij, Stroitel’nye nadpisi na stenah Kreposti v Belgorode-Dnestrovskom, în Jugo- vostočnaja Evropa v srednie veka, I, Chişinău, 1972, p. 370–374; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 175–177; Drăguț, Dicționar, p. 88–89 (cu il.); Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 9, 17, 38–43, pl. 19–29; Mariana Șlapac, Cetatea Albă. Studiu de arhitectură medievală militară, Chișinău, 1998; Orașele Moldovei, p. 52–53; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 150; www.istoria.md/articol/131/Cetatea_Albă_a_Moldovei; http://basarabia-bucovina. info.

UCRAINA 5

13 – Biserică de rit catolic, sec. XIII. Ref.: C. Andreescu, Aşezări franciscane la Dunăre şi Marea Neagră în sec.

XIII–XIV (CI, 1932–1933, nr. 2, p. 154–160); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 177.

14 – Biserică armeană, sec. XIV.

Ref.: Vasilij Kurdinovskij, Drevnejšie tipičnye pravoslavnye cerkvi Bessarabii (RSIAB, 10, 1918, p. 93–100); P. Nicorescu, Cetatea Albă, Craiova, 1931, p. 17 (fr.), 31–32 (rom.); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 177.

Reprod.: P. Nicorescu, op. cit., pl. XXI.

15 – Biserică de zid, cu hramul Sf. Ioan cel Nou, construită pe ruinele uneia moldovenești mai vechi, ridicată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Ref.: Ștefan Gr. Berechet, Diferite inscripții și însemnări (CMIB-A, II,

1928, p. 137–138); Paul Nicorescu, op. cit., p. 18 (fr.), 32 (rom.); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 177.

16 – Clădire, sf. sec. XIX, în care a funcționat Filiala Cetatea Albă a

Băncii Naționale a României. Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 141.

HRAM SV. IOANNA (Biserica Sf. Ioan)

CR

17 – Evanghelie, 1693, în limbile română și greacă, cu însemnări în limba slavonă din 1700 și 1821. Ref.: Ștefan Gr. Berechet, op. cit., p. 137–138.

BILGOROD-DNISTROVS’KYJ ISTORIKO-KRAEVSKIJ MUZEJ (Muzeul Regional de Istorie din Bilgorod-Dnistrovs’kyj)

MUZ

18 – Placă de fundație, 1440, din marmură, pe care este săpată o cruce și o inscripție în limba slavonă: „[...] Această cetate a fost ridicată în timpul domniei preacuviosului domn Ioan Ștefan Voievod și a căpeteniei ținutului, ocrotitorul și prietenul Asprokastronului, în anul 6948, indictus 3 [...]. Ștefan [al II-lea al Moldovei], 3 noiembrie.” Este menționat și un anume

6 UCRAINA

Fedorka, probabil Theodoric de Teliha, care a condus lucrările de construcție. Dimensiunile plăcii: circa 115 × 51,5 cm. Copie din 2013 a plăcii originale păstrate la Muzeul Regional de Studii din Kherson. Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, Belgorod (Akkerman) v istoriceskih

izobrajenih, Chișinău – Odesa, 2016, p. 394.

19 – Placă de fundație a Cetăţii Albe, 1454, din marmură, cu stema Moldovei, plasată pe unul dintre turnurile zidului de incintă. Dimensiuni circa 40 × 36 cm. O inscripție în limba slavonă, pe 4 rânduri, relatează zidirea porţilor mari ale cetății „cu străduința Panului Stanciula în anul 6962, 31 martie”. În partea de jos apare stema domnului Moldovei, probabil Alexăndrel. Copie din 2013 a plăcii originale păstrate la Muzeul Regional de Studii din Kherson. Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, op. cit., p. 395.

20 – Placă de fundație, 1480, din piatră, cu stema Moldovei și o inscripție prin care se atestă întemeierea, în zilele lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a unei mănăstiri de către pârcălabii Duma și Hărman, care au condus cetatea în 1478–1480. Inscripția mai menționează și contribuția pârcălabilor la ridicarea unei biserici în oraș, probabil Biserica greacă existentă și azi. Copie din 2013 a plăcii originale păstrate la Muzeul Regional de Studii din Kherson. Ref. și reprod.: ibidem.

21 – Placă de fundație, 1484, din marmură, cu stema Moldovei și o inscripție în limba slavonă: „În anul Întrupării Domnului 1484 s-au făcut Marile porți în zilele piosului Ștefan Voievod și prin grija Panului Luca și Panului Hărman.” Voievodul la care se face referire este Ștefan cel Mare. Placa a fost instalată la modernizarea Porții Chilia, cu câteva luni înainte de iulie 1484, când a început asediul cetății de către oștile sultanului Baiazid II. A fost găsită la Cetatea Albă în 1838. Copie din 2013 a plăcii originale păstrate la Muzeul Regional de Studii din Kherson. Ref. și reprod.: ibidem, p. 395–396.

22 – Pisanie, circa 1743, pe un izvor de pe malul limanului din apropierea Cetăţii Albe, numit „al Sf. Ioan cel Nou” pentru că pe acest loc a fost ucis acesta, pe la 1330. Pisania, în limba armeană, îl menţionează pe Tevan-Aga, vistierul hanului Crimeii în 1743. Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 25, nota 38.

UCRAINA 7

BILIVCI (Belăuți, Bilăuți – Cernăuți)

AM

23 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Voievozi. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 71–72.

BILOUSIVKA (Belousovca, Bilosăuţi – Cernăuți)

AM

24 – Biserică de lemn, 1770. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 67.

BOJANY (Boian – Cernăuţi)

AM

25 – Biserică, 1709–1710, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, ctitorie a boierului Ion Neculce (1672–1745), staroste de Cernăuți, și a familiei sale, care a deținut întregul sat. A fost strămutată pe un loc mai înalt, în urma repetatelor inundații. Vechiul amplasament este marcat de o cruce așezată în 1992 de proprietarii terenului, Toma și Maria Gheorghe. În 1834–1838 a fost ridicat un nou lăcaș, din piatră și din materiale recuperate de la prima clădire. Pisania interioară, în care sunt pomeniți membri ai familiilor Neculce, Mateiaș și Lupu, s-a păstrat și a fost reașezată în noul lăcaș. Se păstrează clopotele originale, precum și un clopot dăruit de regele Carol I al României la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ref.: Iorga, Studii și documente, V, p. 410; Grigorovitza, Dicționarul geografic,

p. 15; Simeon Reli, Propaganda catolică austriacă împotriva Bisericii ortodoxe române din Bucovina. Trecerea la unire a sătenilor români din Boian (După acte și documente oficiale), Cernăuți, 1928 (extras din „Candela”, 1927, nr. 6–12); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 97–98; Dragomir, Monumente istorice, p. 115–116, 151–152.

Reprod.: ibidem, p. 130–131.

8 UCRAINA

26 – Monument dedicat lui Ion Neculce, circa 1970–1980. Pe un soclu îmbrăcat în marmură albă se află așezat bustulul din piatră al cronicarului moldovean, sub o arcadă pe care apare un citat din opera sa, în limba română, și stema Țării Moldovei. Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 131; Șoimaru, Românii din jurul

României, p. 72.

BOKAČ (Bocicăuți, Bocaci – Cernăuți)

AM

27 – Biserică, 1751, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 15; Stoicescu, Repertoriu

Moldova, p. 91.

BORIVCI (Borăuţi – Cernăuți)

AM

28 – Biserică, 1851. La 1741 satul este atestat ca fiind în posesia lui Grigore Ghica, domnul Moldovei. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 16; Stoicescu, Repertoriu

Moldova, p. 100.

BUČAČ (BUCZACZ) (Buceaci – Ternopol)

AM

29 – Mănăstire, începutul sec. XVII, aşezământ reparat de Maria Potocki, fiica domnului Moldovei Ieremia Movilă, căsătorită cu Stefan Potocki, voievod de Breslav. Aceasta i-a făcut și o danie de 4000 de galbeni. Ref.: Izydor Szaraniewicz, Patriarchat wschodni [konstantinopolski] wobec

kościoła ruskiego w Polsce i Rzeczypospolitej polskiej z żródeł współczesnych („Rozprawy Akademii Umiejętności”, t. X, 1879, p. 78); Panaitescu, Fundațiuni, p. 12; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 120.

UCRAINA 9

GREKO-KATOLYC’KYJ MONASTYR (Mănăstirea Greco-Catolică)

DOC

30 – Document, din 21 august 1681, prin care Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti, şi doamna sa Nedelea dăruiesc Mănăstirii Sf. Onufrie din Lavrov părticele din lemnul Sfintei Cruci. Ref. și publ.: Sever Zotta, Documente relative la Hrizea Vistierul și la moșia

Dobreni („Arhiva genealogică”, 2, 1913, p. 198); idem, Ultima știre despre Constantin Șerban Voevod (RI, 12, 1926, nr. 7–9, p. 213–215).

CECYNO1 (Țețina, Țâțâna – Cernăuți)

AM

31 – Cetate, construită în 1349 din porunca regelui Cazimir III cel Mare (1333–1370), apoi întărită în sec. XIV–XV de domnii Moldovei. Plan patrulater, cu turnuri pătrate de colţ. Azi în ruină. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 55, 229; Drăguţ, Dicţionar,

p. 310; Dragomir, Monumente istorice, p. 175.

ČERNIGIV (Cernigău, Cernigov – Černihiv)

OBLASNYJ ISTORYČNYJ MUZEJ IMENI V.V. TARNOVS’KOGO

(Muzeul Regional de Istorie „V.V. Tarnovskyi”)

CR

32 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 52–53, nr. 220; Mihăilă, Contribuții, p. 188–197.

1 Munte în apropiere de Cernăuți.

10 UCRAINA

33 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, p. 56–57, nr. 253.

34 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 57–58, nr. 256.

35 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: ibidem, p. 59–60, nr. 270.

36 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 61–62, nr. 282.

37 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri dedicatorii la f. 2–6. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 68–69, nr. 354.

38 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 91, nr. 1791.

ČERNIVCI (Cernăuți)

AM

39 – Biserică din lemn, 1607, cu hramul Sf. Nicolae (în cartierul Săliște), ctitorită de boierul Stroescu, starostele de Cernăuți în vremea domniei lui Simion Movilă, rectitorită în 1748. Este un exemplu tipic de arhitectură veche moldovenească. Se păstrează clopotnița din piatră, ridicată mai târziu. Biserica a fost refăcută, din lemn, în 1996, după un incendiu care a avut loc la 14 noiembrie 1992. Astăzi aparține Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene (Str. Sagajdačnogo nr. 83). Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 60; Reli, Călăuza, p. 26–27;

Const. Cehan Racoviţă, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Cernăuţi („Universul”, 31 august 1938); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguț, Dicţionar, p. 87; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 14–16;

UCRAINA 11

Dragomir, Monumente istorice, p. 63–64; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 10–11, 19.

Reprod.: Reli, Călăuza, p. 27; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 14–16; Dragomir, Monumente istorice, p. 75; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 11–12; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 59; Bucovina de altădată, p. 275 (il. 343–344); Staryk, Černivci, p. 17; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 71.

40 – Biserică din lemn, a cimitirului vechi Horecea, cu hramul

Înălțarea Domnului, ridicată la sfârșitul sec. XVII, refăcută în 1735, exemplu de arhitectură veche moldovenească, cu pridvor închis și acoperiș de șindrilă în patru ape. După o lungă perioadă în care a fost nefuncțională, a fost restaurată și redată cultului în 1996 (suburbia Goreča – Horecea Urbană). Ref. și reprod.: Pamjatniki gradostroitel’stva i arhitektury Ukrainskoy SSR,

1986, vol. 4, p. 339; Dragomir, Monumente istorice, p. 116–117, 129; Olena Krushynska, online la ttp://www.derev.org.ua/bukov/chernivtsi-urban_e.htm.

41 – Biserică de zid, cu hramul Sf. Gheorghe, ridicată în 1766–1767 de

starețul Artimon pe locul unde Antonie, episcop de Rădăuți și mai târziu mitropolit al Moldovei, ridicase către 1730 o bisericuță de schit, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, și câteva chilii. Biserica de zid era fortificată, avea ziduri de 1,4 m grosime, o galerie de apărare la al doilea nivel, ferestre înguste și lucarne. A fost construită cu sprijinul lui Alexandru Ghica, domnul Moldovei, al marelui logofăt Cilibiu şi al lui Gavriil, mitropolitul Bucovinei. Schitul, devenit între timp mănăstire, a fost închis de autoritățile austriece în 1783. Biserica a fost reconstruită începând din 1920, în stilul barocului ucrainean, și a fost resfințită la 6 decembrie 1938 de Visarion Puiu, mitropolitul Bucovinei (1935–1940). Se păstrează icoane din biserica veche. Iconostasul nou a fost sculptat către 1940 de Grigore Dumitrescu și pictat de George Löwendal, care a zugrăvit 34 de icoane în ulei pe foiță de aur (suburbia Goreča – Horecea). Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 111; H. L., Kloster Horecza

(„Czernowitzer Allgemein Zeitung”, 19 octombrie 1930); Alex. Morariu, Ctitoria de la Horecea („Făt Frumos”, 8, 1933, p. 182–185); G. Balş, Bisericile moldoveneşti XVII–XVIII, p. 252–255; Reli, Călăuza, p. 31–34; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 365; Drăguţ, Dicţionar, p. 176; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 10; Luceac, Orașul Cernăuți,

12 UCRAINA

p. 22–23; Dragomir, Monumente istorice, p. 112–113; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 22–23; Alexandru Budișteanu, Radu Moțoc, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice la 100 de ani de la apariție („Revista Bibliotecii Naționale a României”, 14, 2008, nr. 1, p. 39–40); George Löwendal, Despre lucrările mele dedicate picturii bisericești, iconostaselor sau catapetesmelor, în Pictura religioasă în opera artistului George Löwendal, Catalogul expoziției din 12–30 iunie 2013, Sibiu, p. 5–19.

Reprod.: G. Balş, Bisericile moldoveneşti XVII–XVIII, p. 253–255; Reli, Călăuza, p. 32; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 80–81, pl. 83–84; Luceac, op. cit., p. 23; Dragomir, Monumente istorice, p. 127–128; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 23; G. Löwendal, op. cit., p. 10; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 62; Bucovina de altădată, p. 278 (il. 347–348, fotografie din 1923).

42 – Biserică din lemn, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, ridicată în

1768, în suburbia Roșa, de Constantin Ianoș, Constantin și Lazar Grecu, Stanislau Grigoraș, Ion și Vasile Zama. A fost mutată prin 1905 „la Holm”. Nu se păstrează. Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 118; Luceac, Orașul Cernăuți cu

bisericile sale, p. 21.

43 – Biserică din cărămidă și piatră, cu hramul Sf. Cuvioasă Paraschiva, ridicată pe locul unei biserici de lemn cu datare incertă (sec. XV?) și reparată de epitropi în 1779. Preotul Andrei Vasilovici a început să o reclădească pe același loc în 1843, noua zidire fiind încheiată în 1862 de Fondul Bisericesc din Bucovina. Întrucât se afla în apropierea Vămii, a fost denumită și „Biserica vămească”. Se păstrează din bunurile bisericești vechi un candelabru și clopotul mare. Închisă sub regimul comunist, a funcționat temporar ca depozit, apoi club de șah. Retrocedat în 1991 comunității ortodoxe, lăcașul este, din 25 iunie 1992, Catedrala Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei. Ref.: Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și

Dalmației, Cuvântare la înnoirea bisericii Preacuvioasei M. Paraschiva din Cernăuţi în 14 octombrie 1882 („Candela”, I, 1882, nr. 1, p. 240–248); F. A. Wickenhauser, Molda oder Beiträge zur Geschichte der Moldau und Bukowina, Cernăuți, 1890, t. IV, p. 142; Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 59; Al. Bocănețu, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, ed. II, Cernăuți, 1933, p. 73; Reli, Călăuza, p. 24–

UCRAINA 13

26; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguț, Dicţionar, p. 88; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 19–20; Dragomir, Monumente istorice, p. 64; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 17–19; Bucovina de altădată, p. 274 (il. 342).

Reprod.: Reli, Călăuza, p. 25; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 20; Dragomir, Monumente istorice, p. 77; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 18; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 68.

44 – Reședință episcopală, ridicată în 1782–1783, în vremea lui

Dositei Herescu, episcopul exempt al Bucovinei. Era compusă din câteva încăperi și o capelă mică, pardosită cu cărămidă. A fost folosită până către 1790, fiind improprie destinației sale. Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți, p. 26; Luceac, Orașul Cernăuți cu

bisericile sale, p. 25.

45 – Biserică de rit catolic, 1820–1821, cu hramul Sf. Apostol Tadeu, ridicată prin donația testamentară din 1814 a boierului Tadeu Turcul. În 1918–1920, în vremea administrației românești, i s-a adăugat o aripă nouă și a fost refăcută în stil baroc. A fost închisă de administrația sovietică și redată cultului religios după 1989. Astăzi este atașată de Patriarhia Autocefală a Ucrainei. Ref.: Johann Polek, Ansgewählte Kapitel aus dem zu Czernowitz, Cernăuţi,

1890; Adolf Botkowski, Hundert Jahre der Geschichte der Katholischen Pfarre Czernowitz („Katholischer Volks und Hauskalender für die Bukowina”, IV, 1937, p. 111–123); Albrecht Fritz, Aus der Geschichte der Katholischen Pfarkirche in Czernowitz („Czernowitz Deutsche Tag”, 25 iunie 1939); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Dragomir, Monumente istorice, p. 66; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 19.

Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 84; Luceac, loc. cit.

46 – Biserica Mitropoliei, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, a fost construită de episcopul Eugenie Hacman (1835–1873), cu fonduri românești, în 1844–1852, în centrul orașului. Proiectul a fost conceput și executat de inginerii Marin și Röll. Sfințirea a avut loc la 17 iulie 1864, dată de la care a devenit Catedrală Ortodoxă (în locul bisericii de la Clocucica). Clădire masivă, sobră, are cupole rotunde asemănătoare cu acelea ale Bisericii Sf. Isaac din Sankt-Peterburg. În 1881 aici a lucrat fresce pictorul Epaminonda Bucevschi. Renovată şi repictată de maestrul vienez Karl Jobst

14 UCRAINA

în 1893–1895, a fost restaurată în 1936 de Visarion Puiu, mitropolitul Bucovinei, care a resfințit-o la 29 noiembrie. Iconostasul nou a fost sculptat către 1940 de Grigore Dumitrescu și a fost pictat de George Löwendal. Catedrala a fost închisă în 1960 de autoritățile comuniste, fiind apoi folosită ca depozit de mărfuri și muzeu de artizanat. Astăzi se mai păstrează numai frescele interioare. A intrat în reparații în 1987 și a fost redată cultului ortodox în 1990, fiind în prezent atașată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Până de curând pe fațada Catedralei s-a aflat inscripția în limba română, cu litere chirilice aurite: „Unu-i în trei ipostasuri Dumnezeu. Anno Domini 1844” (astăzi apare doar: „A. D. 1844”). În fața Catedralei a fost așezată, la 12 martie 2006, o statuie din bronz a ctitorului ei, Episcopul Eugenie Hacman. Osemintele sale au fost înhumate în altarul bisericii. Ref.: Reli, Călăuza, p. 21–24; Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 59;

Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 112; Dragomir, Monumente istorice, p. 64–65; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 23–24; George Löwendal, Despre lucrările mele dedicate picturii bisericești, iconostaselor sau catapetesmelor, în Pictura religioasă în opera artistului George Löwendal, Catalogul expoziției din 12–30 iunie 2013, Sibiu, p. 5–19; Bucovina de altădată, p. 270 (il. 335), 271 (il. 337).

Reprod.: Reli, Călăuza, p. 22; Dragomir, Monumente istorice, p. 76–77, 82; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 24; G. Löwendal, op. cit., p. 10; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 56–58; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 67.

47 – Casa familiei Hurmuzaki, construită de Leon d’Imbault, starostele

de Cernăuți, cumpărată de la contele Leon Logothetti, al doilea proprietar, de către Doxaki Hurmuzaki (Cernăuca, 1782–1857), om politic bucovinean. Casa s-a aflat apoi în proprietatea lui Nicolae Hurmuzaki (1826–1909), fratele istoricului Eudoxiu Hurmuzaki (Str. Ukrajins’ka nr. 36). Ref.: Dumitru Covalciuc, Doxachi Hurmuzachi, proprietarul moșiei

Cernăuca („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 87, 89). Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 124, 132–133; Staryk, Černivci, p. 17.

48 – Școală de sector, cu predare în limba română, unde a învățat Mihail Eminescu în 1859–1861 (Str. Škil’na nr. 4). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 71, 93; Staryk, Černivci,

p. 17.

UCRAINA 15

49 – Palatul Mitropolitan, reședință a mitropoliților Bucovinei, numit și „Mitropolia”, construit în 1864–1882, cu fonduri românești, de arhitectul de origine cehă Josef Hlávka (d. 1908), inginerul Reinecke și arhitectul Felix Ksiezarski din Cracovia. Modelul celor trei clădiri care îl compun a fost palatul califal din Granada (Spania), cu adăugiri de elemente de stil bizantin. Interiorul a fost decorat și pictat de maestrul vienez Karl Jobst în 1869. Frescele realizate de pictorul ceh Karol Swoboda în porticurile Sălii Sinodale (astăzi, dispărute) reprezentau momente din istoria bisericească a românilor (creștinarea poporului din Dacia Traiană, Sinodul de la Iași din 1642, înființarea Episcopiei Rădăuților de către Alexandru cel Bun, alegerea locului unde a fost ridicată Mănăstirea Putna etc.). Eugen Maximovici a pictat aici o mare frescă. În saloanele de recepții ale palatului s-au aflat portrete ale împăraților Austriei și ale mitropoliților Bucovinei, în mărime naturală, astfel: în „Salonul roșu” portretele mitropoliților Bucovinei Teofil Bendela și Teoctist Blajevici, pictate de Epaminonda Bucevschi, iar în „Salonul albastru”, acelea ale episcopilor Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia Baloșescu și Eugenie Hacman, pictate de Eugen Maximovici și Traian Bârgăuan. Între portrete se găsea și unul al mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici, realizat după moartea sa de E. Maximovici, și, după unele informații, două portrete ale mitropolitului Dosoftei al Moldovei. În corpul principal al Palatului se află și Biserica Seminarului, închinată Sf. Trei Ierarhi. Într-un alt corp a funcționat prima tipografie românească din Bucovina, întemeiată în 1882 de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. În Sala Sinodului („Sala de marmură”) a fost votată Unirea Bucovinei cu Regatul României la 28 noiembrie 1918. Astăzi, palatul și clădirile din perimetrul parcului găzduiesc patru Facultăți ale Universității Naționale „Yurij Fed’kovyč” din Cernăuți, între care Facultatea de Teologie. Ref.: Josef Hlávka, Denkschrift über den Bau der gr. Or. Bischöflichen

Residenzgebäude in Czernowitz, Viena, 1874; Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 59; Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 13–17; S. Reli, Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi şi meşterul ei Iosif Hlávka, Cernăuţi, 1933; Corneliu Gheorghian, Bucovina în pictură („Boabe de grâu”, V, 1935, nr. 9, p. 530–531); Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene, p. 88–89; Reli, Călăuza, p. 11–21; idem, Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi, Cernăuţi, 1939; Satco, Arta în Bucovina I, p. 18, 32, II, p. 166; Luceac, Orașul Cernăuți, p. 25; Dragomir, Monumente istorice, p. 30–32, 66–69; Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 110; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 25–27.

16 UCRAINA

Reprod.: Reli, Călăuza, p. 13–21; Micșunescu, op. cit., p. 89; Dragomir, Monumente istorice, p. 32, 81, 83, 96; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 26–27; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 28, 41–55; Orașele Moldovei, p. 47; Bucovina de altădată, p. 268–269 (il. 334), 272 (il. 338–339); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 64, 68–69; https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/2014/01/12/constructii-simbolice-in-cernauti-din-daniile-domnilor-moldoveni-resedinta-mitropolitana/.

50 – Biblioteca Universităţii, înfiinţată ca Bibliotecă Naţională, cu

colecții de carte românească. A primit un sprijin substanțial din partea românilor din Moldova: fraţii Scarlat şi Constantin Vârnav au donat casa, care a devenit sediul Bibliotecii, domnul Mihai Sturdza a donat 2 000 de galbeni, vornicul Alexandru Sturdza – 1 000 de galbeni etc. Ref.: K. Reifenkugel, Die Bukowiner Landesbibliothek und die k.k.

Universitäts-Bibliothek in Czernowitz, Cernăuţi, 1885; I. Nistor, Un capitol din lupta culturală a românilor din Bucovina, 1774–1857, Buc., 1916, p. 63.

51 – Casa parohială a Mitropoliei Bucovinei, a doua jumătate a sec. XIX,

construită în stil neoromânesc, astăzi imobil rezidențial (Str. Josef Hlavka). Ref. și reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 134.

52 – Casa profesorului Aron Pumnul, în care Mihail Eminescu a locuit o vreme, îngrijindu-se de biblioteca mentorului său, pe când studia la Gimnaziul de stat nr. I. În curte a fost amplasat, în 1991, un bust al lui Mihai Eminescu realizat de sculptorul Marcel Guguianu (Str. Aron Pumnul nr. 19). Ref. și reprod: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 130–131; Dragomir, Monumente

istorice, p. 71, 91; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 63.

53 – Casă în care a locuit Sextil Pușcariu (Str. Josef Hlavka). Ref.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 137.

54 – Casa profesorului Ion Gh. Sbiera, primul profesor de limbă română al Universității din Cernăuți, conducătorul mișcării naționaliste a românilor din Bucovina (Str. Novikova-Pryboja nr. 5). Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

UCRAINA 17

55 – Casa profesorului Grigore Nandriș, slavist, folclorist, literat, etnolog, titularul Catedrei de filologie slavă a Universității din Cernăuți, din 1946 profesor la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne a Universității din Oxford (Str. Šeptyc’kogo nr. 1). Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

56 – Casă în care a locuit Simeon Reli, istoric al Bucovinei (Str. Lomonosova nr. 5). Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

57 – Casă în care a locuit Ion Nistor, istoric al Bucovinei (Str. Kobyljans’kaja nr. 16). Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

58 – Casa familiei Onciul, în care au locuit Agripina Onciul și fiul ei, Aurel Onciul, președintele Partidului Democratic-Țărănesc, oponent al lui Iancu Flondor în lupta politică pentru unirea Bucovinei cu Regatul României (1918). Clădirea a găzduit mai târziu Consulatul României la Cernăuți (Str. Ukrajins’ka nr. 25). Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 17.

59 – Casa Națională a Românilor (Narodnyj Dim), în clădirea fostului Hotel Weis, cumpărată în 1892 pentru a găzdui „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, înființată în 1862. Aici a concertat Ciprian Porumbescu. Astăzi este sediul Societății pentru cultura românească „Mihail Eminescu” (Piața Centrală, nr. 9). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 59, 94–95; Cernov –

Luceac, Cernăuți, p. 126–127; Staryk, Černivci, p. 17.

60 – Clădirea filialei din Cernăuți a Băncii Comerciale Române, a doua jumătate a sec. XIX, purtând încă pe grilajele din fier forjat ale ferestrelor inițialele BCR. Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 100.

61 – Casa familiei Ursuleac, sf. sec. XIX. Aici a locuit în prima parte a vieții soprana Viorica Ursuleac (1894–1985). Pe fațadă a fost așezată o placă memorială din marmură. Ref. și reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 135.

18 UCRAINA

62 – Liceul „Aron Pumnul”, fost gimnaziu clasic, numit Obergymnasium (1808–1918), redenumit în 1918 și reorganizat, cu predare în limba română, după modelul de predare în școlile secundare din Europa Occidentală. Aici au predat Aron Pumnul, Radu Sbiera, Ion Grămadă etc. și a învățat în 1860–1863 poetul Mihai Eminescu. După 1944 a funcționat ca școală ruso-ucraineană. Pe fațada clădirii a fost instalată, în 1989, o placă memorială cu portretul lui Mihai Eminescu în basorelief și text în limba ucraineană (Str. Mihai Eminescu nr. 1). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 70, 90; Staryk, Černivci,

p. 17; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 65.

63 – Palatul Camerei de Comerț și Industrie, începutul sec. XX, pe a cărui fațadă bogat ornamentată se pot vedea, în partea de sus, două sculpturi în piatră reprezentând capul de zimbru al Moldovei. Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 71.

64 – Biserică de piatră și cărămidă, 1900, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, cu fațade frumos ornamentate (Suburbia Roșa). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 118, 132; Cernov – Luceac,

Cernăuți, p. 66–67; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 21.

65 – Mănăstire de maici, cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, întemeiată în 1904 cu cheltuiala Fondului Religionar al Bucovinei, cu binecuvântarea mitropolitului Bucovinei Vladimir de Repta. A fost închisă de autoritățile comuniste în 1960, iar maicile au plecat la Mănăstirea Hresciatik. Așezământul a fost redeschis în iulie 1998, când a fost sfințită piatra de temelie a noii Biserici Sfânta Treime, având un paraclis la subsol închinat Cuviosului Ioan Kușnik („Colibașul”), schimnic din sec. V. Biserica a fost zugrăvită în frescă, în 2007 în stil bizantin de pictorul Ștefan Purici cu echipa sa. Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 20–21;

Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 63. 66 – Seminar teologic cu predare în limba română, înființat în 1906

pentru copiii români din mediul rural (Str. Taras Ševčenko nr. 38). Ref. și reprod.: Staryk, Černivci, p. 16–17.

67 – Monumentul Unirii, amplasat, în 1918, în Piața Unirii (azi, Piața Centrală), bronz pe soclul de piatră, opera a doi artiști români, arhitectul

UCRAINA 19

Victor Ștefănescu și sculptorul Teodor Burcă. Înfățișa statuia unui ostaș român purtând un drapel, iar în fața lui, în genunchi, o fată, reprezentând „Bucovina recunoscătoare”. În spatele monumentului se afla, pe un soclu de piatră, un zimbru de bronz, strivind sub picioare vulturul austriac cu două capete. Împrejur se afla un zid de piatră, în semicerc, pe care se aflau basoreliefuri cu scene din istoria românilor: legenda lui Dragoș, uciderea domnului Grigore Ghica la 1777, scene evocând luptele din Primul Război Mondial etc. Întregul ansamblu a fost demolat la ocuparea Bucovinei de către armatele sovietice. În 1941 a fost ridicat un alt monument pe același amplasament, distrus și acesta, în 1944. Un alt proiect ulterior a rămas nerealizat (câteva machete se păstrează la Muzeul Național de Istorie a României din Bucureşti). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 69–70, 86–89.

68 – Biserică din piatră și cărămidă, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae, construită în 1927–1939, în stil neoromânesc. Turlele au forma acelora ale bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș. Pe catapeteasmă se pot vedea stemele ținuturilor istorice românești. A fost sfințită de Visarion Puiu, mitropolitul Visarion al Bucovinei, Hotinului și Maramureșului. A avut funcția de Catedrală ortodoxă a orașului Cernăuți după 1960. Renovată de Episcopul Teodosie (1967–1972), a fost pictată și i s-au adăugat două paraclise (Str. Rus’ka nr. 35). Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți, p. 17; Dragomir, Monumente

istorice, p. 65, 78–80; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 12–13, 21; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 60–61; Staryk, Černivci, p. 17; Bucovina de altădată, p. 270 (il. 336); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 70.

69 – Casa preoților, 1929, construită în stil neoromânesc (Str.

Kotsyubynskyi nr. 7). Ref.: http://buktolerance.com.ua/?p=5845&lang=en.

70 – Biserică de zid, 1932–1936, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel, construită prin grija mitropolitului Visarion Puiu. Păstrează fresca originală. A fost închisă după 1940 și jefuită de odoare, inclusiv de clopote. Redeschisă în 1991, slujbele se țin în limba română (în Cartierul Mănăstiriște). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 117; Luceac, Orașul

Cernăuți cu bisericile sale, p. 13–14; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 64–65.

20 UCRAINA

71 – Biserică de zid, cu hramul Înălțarea Domnului, ridicată în 1934–1938 de meșteri din Argeș (tencuială, pictură interioară, iconostas, clopote) pe un teren donat de enoriașii Petre Ungureanu, soția sa Domnica și soții Melniciuc, cuscrii lor. A fost sfințită în 1938 de mitropolitul Visarion Puiu. În 1960 a fost transformată de autoritățile comuniste în depozit de mașini. În 1992 biserica a fost renovată și redată cultului ortodox. Se păstrează clopotul mare al vechii biserici (Str. Rus’ka, suburbia Horecea Urbană). Ref. și reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 21–22;

Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 62. 72 – Palatul Cultural al Românilor, construit în 1937 de arhitectul

Horia Creangă, astăzi Casa Ofițerilor (Piaţa Teatrului, nr. 3). Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 71. Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 124.

73 – Casa Națională a Economiei și Culturii, construită în 1937–1939, în stil neobaroc (Piața Teatrului). Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 69; http://buktolerance.com.ua/?

p =5845&lang=en.

74 – Palatul Poștei, construit în perioada interbelică, după planurile arhitectului Constantin Nănescu. Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 72.

75 – Clădirea căminului de ucenici „Ion Nistor”, construită în perioada interbelică de administrația românească a orașului. Aici funcționează astăzi Facultatea de Medicină. Ref.: ibidem.

76 – Casa Asigurărilor Sociale, construită în perioada interbelică de administrația românească a orașului. Ref.: ibidem.

77 – Monument din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe soclu de marmură, pe care se află inscripționată semnătura poetului, numele (în caractere chirilice) și anii vieții sale (Parcul Central). Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 63, 66.

UCRAINA 21

ČERNIVEC’KYJ HUDOŽNIJ MUZEJ (Muzeul de Artă din Cernăuți)

A

78 – Dosoftei, mitropolitul Moldovei, sf. sec. XIX, pictor necunoscut. Ref.: Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 13;

N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 135.

Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 105.

79 – Epaminonda Bucevschi, Teoctist Blajevici, mitropolitul Bucovinei, sec. XIX, pictură în ulei. Reprod.: ibidem.

MUZ

80 – Costume populare românești, scoarțe bucovinene, ouă de Paști încondeiate, mic mobilier. Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 106–109.

DERŽAVNYJ ARHIV ČERNIVEC’KOJI OBLASTI (Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți)

DOC

81 – Hrisov din Suceava, 7 ianuarie 1403, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, împreună cu logofătul Brateiu (Bratyjn), dăruiesc Episcopiei de Suceava satul Averești de pe râul Suceava. Provine din arhiva dusă, în 1686, în Polonia de mitropolitul Dosoftei. O traducere germană după original a fost întocmită și autentificată în 1784 de Aaron Dolmetscher, la Cernăuți. Ref.: George Popovici, Index Zolkieviensis („Candela”, Cernăuți, 1884, nr. 3,

p. 550, nr. 13); Aurel Decei, Redescoperirea unor documente moldovenești din secolele XV–XVII (RA, 69, vol. 54, nr. 1, 1992, p. 23).

Reprod.: Fr. X. Wolanski, Dodatek tygodniowy przy Gazecie Lwowskiej („Gazeta Lwowska”, 1854, nr. 39, p. 156, și nr. 40, p. 160, transcriere în alfabet latin și trad. pol., cu mențiunea că pecetea s-a pierdut); Ioan Bogdan (CL, 35, 1901, p. 356–357, traducere în limba română); Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 46–49.

22 UCRAINA

82 – Hrisoave de danie (41), din Suceava, 1403–1660, de la domnii Moldovei Ștefan al II-lea, Ștefan cel Mare, Bogdan, Petru Rareș, Iancu Sasul, Ieremia Movilă, Alexandru Iliaș, Radu Mihnea, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan și Ștefăniță Lupu, provenite din arhiva dusă în Polonia la 1686 de Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ref.: George Popovici, Index Zolkieviensis („Candela”, Cernăuți, 1884, nr. 3,

p. 541–553, 687–700, 747–757; 1885, nr. 4, p. 22–23, 92–103); Ștefan Dinulescu, Viața și scrierile lui Dositei mitropolitul Moldovei („Candela”, Cernăuți, 1885, nr. 4, p. 466–480); A. Decei, op. cit., p. 22–24.

83 – Hrisov de danie din Suceava, 18 noiembrie 1409, prin care

Alexandru cel Bun dăruieşte Mănăstirii Moldoviţa Vama Moldoviţei (Arhiva Consistoriului Mitropolitan). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 56 (trad. germană); Costăchescu,

Documente moldoveneşti, I, p. 72–74. Reprod.: Enciklopedija slavjanskoj filologii, Sankt-Peterburg, 1916, pl. nr. 115.

84 – Hrisov, din 5 august 1428, de la Alexandru cel Bun, care întăreşte lui Stanciul şi Cârste două sate (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Uricarul, XVIII, p. 1–2; N. Iorga, Studii şi documente, V,

p. 393 (regest).

85 – Hrisov din Târgul de Jos, 27 septembrie 1445, prin care Ştefan II, domnul Moldovei, acordă o scutire de vamă Mănăstirii Humor (Fond 1023). Ref. și publ.: Teodor Bălan, Două documente moldoveneşti înainte de Ştefan

cel Mare (CC, VIII, 1933–1934, p. 459–460); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 235; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 212; M. F. Stanivski, Dvi bukovyns’ko-moldovs’ki gramoty seredyny XV st. („Ukrajins’ka mova v školi”, Kiev, 3, 1960, p. 17); DRH, A, I, p. 365–366.

Reprod.: B.A.R., ms. rom. 111. 86 – Hrisov, din 11 februarie 1447, prin care Ştefan II, domnul

Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa vama din jos de mănăstire, satul Vama Moldoviţei şi alte danii de la Alexandru cel Bun (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond 3). Ref. și publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 61–62; Wickenhauser, Solka,

p. 205; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 281–285.

UCRAINA 23

87 – Documente, din 1453–1546, în limba slavonă, referitoare la istoria Moldovei, relaţiile ei cu ţările vecine, porunci ale domnilor, proprietăți etc. Ref.: G. A. Belov, Gosudarstvennye arhivy Sojuza SSR, kratkij spravočnik,

Moscova, 1956, p. 349–352.

88 – Hrisov din Suceava, 1 ianuarie 1453, prin care Alexăndrel, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa daniile primite de la înaintaşi (Fond 1023, op. 1, nr. 27, f. 1). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 64 (rez. german); Teodor Bălan,

Două documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare (CC, VIII, 1933–1934, p. 459–462); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 441; M. F. Stanivskij, op. cit., p. 16–19); DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 255–256; DRH, A, II, p. 52–53.

Reprod.: Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, fotocopie II, 1420.

89 – Hrisov, din 23 februarie 1453, prin care Alexăndrel, domnul Moldovei, acordă Mănăstirii din Iţcani dreptul şi privilegiul de a înfiinţa un sat (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Uricarul, XVIII, p. 21–22; N. Iorga, Studii şi documente, V,

p. 393–394 (regest); Reli, Documente, p. 431–432, 435–437.

90 – Hrisoave (3), din 13 august 1464, 7 mai 1474 și 29 mai 1484, de la Ştefan cel Mare: întăririi de danii, vânzare, întăriri de judecată (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Uricarul, XVIII, p. 39–41 (doc. 1474); N. Iorga, Studii şi

documente, V, p. 394 (regest).

91 – Hrisov din Suceava, 25 aprilie 1472, prin care Ştefan cel Mare dăruieşte Mănăstirii Putna vii din satul Ostriţa pe Prut (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond 4b). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 159–160; Bogdan,

Documente, I, p. 169–171.

92 – Hrisov din Suceava, 7 mai 1473, de la Ştefan cel Mare, privind întărirea satului Ivancăuţi ușerului Dragoş, care l-a cumpărat de la Cârstea pentru suma de 170 zloţi tătăreşti (două traduceri germane autentificate în 1782) (Liber Granicialium, IV, fasc. Ivancăuţi, nr. 263, p. 261). Ref. și publ.: N. Iorga, Studii şi documente, V, 1, p. 394 (trad.); Bogdan,

Documente, I, p. 180; Teodor Bălan, Cetatea Hmielov, Cernăuţi, 1927; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 394; DRH, A, II, p. 284–285.

24 UCRAINA

93 – Hrisov din Suceava, 3 septembrie 1473, prin care Ştefan cel Mare dăruieşte Mănăstirii Putna mori în Târgul Siretului şi un venit de 12 buţi de vin pe an. Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 181–183.

94 – Hrisov din Suceava, 13 septembrie 1473, prin care Ştefan cel

Mare întăreşte lui Corlat stăpânirea peste ocinele sale: Berchişeşti pe Moldova, o topliţă, o moară pe această apă şi poiana Muncelul cu mănăstirea (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond 5). Ref. și publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 64 (trad. germană); Bogdan,

Documente, I, p. 183–185; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 396–398; DRH, A, II, p. 289–291.

95 – Hrisov din Roman, 17 aprilie 1475, prin care Ştefan cel Mare

confirmă Mănăstirii Horodnic două sate dăruite de Alexandru cel Bun (copie, Der Bukowiner Landesausschuss, Pach. XXXVI, Caiet „Horodnik”). Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 199–202.

96 – Hrisov din Suceava, 25 aprilie 1475, prin care Ştefan cel Mare întăreşte Mănăstirii Humor satele Dvorniceni, Stavceni, Glodeni, Târteşti etc. (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, nr. 6). Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 203–205.

97 – Hrisov din Suceava, 9 octombrie 1487, prin care Ştefan cel Mare întărește fraţilor Luca, Oancea şi Tudoran cumpărarea satului Onceşti de la Matei, fiul lui Iurie Manevici, şi Anuşca, fiica lui Luca Manevici (K. k. Bukowiner Landes-Regierung). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 66–68 (trad. germană); Bogdan,

Documente, I, p. 306–308.

98 – Hrisov din Suceava, 13 noiembrie 1487, prin care Ştefan cel Mare întărește Episcopiei de Rădăuţi stăpânirea asupra unor robi ţigani (Arhiva Guvernului Basarabiei și Bucovinei, Cernăuţi). Ref. şi publ.: Orest Popescu, Câteva documente moldovene, Cernăuți, 1885,

p. 18–20; Wickenhauser, Radautz, p. 131 (rez.); Bogdan, Documente, I, p. 314–317.

Reprod.: B. A. R., fotocopie; Arh. Naţ. Rom., Condica Asachi, I, f. 612v.

UCRAINA 25

99 – Hrisov din Suceava, 15 septembrie 1499, prin care Ştefan cel Mare confirmă cumpărarea unor proprietăţi de către clucerul Jurj (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond 26). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Homor, p. 90–92; Bogdan, Documente, II,

p. 134–138.

100 – Documente (701), sec. XV–XVIII, de la domnii Moldovei: Alexandru cel Bun, Ştefăniţă Lupu, Petru Rareş, Petru Şchiopul, Ieremia Movilă, Ştefan Tomşa, Dimitrie Cantemir, Constantin Racoviţă ș. a. Se referă la 95 de sate, 11 schituri şi mănăstiri și Episcopia din Rădăuţi: acte de hotărnicie, întărire, vânzare, judecată; 89 de documente originale (84 în română, 5 în slavonă) şi 612 copii (45 în română, 19 în slavonă, 548 în germană), provenite din Fondul Tabula Ţării. Cuprind hrisoave, acte şi planuri privitoare la restaurarea Bisericii Arbore, arhivele Mitropoliei Bucovinei, ale Tribunalului din Cernăuţi, ale Consiliului şcolar bucovinean, ale primăriilor şi altor instituţii de stat, documente privind biserica din Bucovina şi averea ei, Războiul ruso-turc din 1827–1828, Revoluţia de la 1848 în Bucovina, Războiul Crimeii şi unirea Bucovinei cu România (Arhiva Tribunalului Județean din Cernăuți, K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond Wickenhauser, Fond 1772). Ref.: Isidor Onciul, Fondul religionariu gr. or. al Bucovinei, substratul,

formarea, desvoltarea, administrarea și starea lui de față („Candela”, Cernăuți, X, 1891, nr. 1, p. 1–15); I. I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921; Reli, Documente, p. 432–442; Mohov ş. a., Documente, p. 145.

Publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 53 ș. urm.; F. A. Wickenhauser, Bochotin, oder Geschichte der Stadt Cernäuz und ihrer Umgegend, I. Heft, Viena, 1874; Wickenhauser, Solka, p. 61 ș. urm.; Wickenhauser, Homor, p. 83 ș. urm.; Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 97 ș. urm.; Wickenhauser, Radautz, p. 129 ș. urm.; Bogdan, Documente, I, p. 3, 78–79, 82–83, 111–112, 132–133, 178–180, 199–202, 225–226, 235–236, 300–301, 331–333, 380–382, 428–431, 462–463; II, p. 142–143 (17 doc.); Reli, Documente, loc. cit.; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 72–74; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 23–26, 46–49, 118–119, 177–179, 207–211, 217, 285–286, 393–395, 397, 401–402, 441, 508–512, 515 (14 doc., 1438–1454); Bălan, Documente bucovinene, I–V, passim; Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod, p. 96–99, 230–234; DRH, A, II, p. 301–302.

26 UCRAINA

101 – Hrisov, din 7 februarie 1502, prin care Ştefan cel Mare întărește portarului Sucevei, Luca Arbore, satul Solca (K. k. Bukowiner Landes-Regierung, Fond 7). Ref. și publ.: Wickenhauser, Solka, p. 61–62; Bogdan, Documente, II,

p. 200–202.

102 – Hrisov din Suceava, 17 noiembrie 1502, de la Ștefan cel Mare, traducere în limba germană de locotenentul Lopeisky, după un original slavon din arhiva Mănăstirii Putna. Provine din arhiva dusă în Polonia, în 1686, de mitropolitul Dosoftei (Arhiva Tabula Țării). Ref. și reprod.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 34 ș. urm.; Dimitrie

Dan, Mănăstirea și comuna Putna, Buc., 1905, p. 166 (rezumat, menționând greșit anul 1520); A. Decei, op. cit., p. 17.

103 – Hrisoave (2), din 4 martie 1507 şi 2 februarie 1508, de la

Bogdan III (cel Grozav), domnul Moldovei: întărire de vânzare şi danie (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Uricarul, I, p. 387; XVIII, p. 82–83; Iorga, Studii şi documente,

V, p. 394–395 (regeste).

104 – Document, din 1518, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, întărește o tranzacţie între Teodor Corlat şi slugerul Ion Moţoc (Fondul Procuraturii de Finanțe). Ref. și publ.: Hurmuzaki – Densusianu, III/2, p. 297.

105 – Document, din 1520, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, întăreşte posesiunea unor moşii Mănăstirii Humor (K. k. Bukowiner Landes-Regierung). Ref. și publ.: ibidem, II/3, p. 349.

106 – Hrisov din Suceava, 20 august 1530, prin care Petru Rareș, domnul Moldovei, dăruiește Bisericii Sf. Gheorghe a Mitropoliei Sucevei satul Durnești de pe râul Jijia, împreună cu morile și pivele de acolo. Provine din arhiva dusă în Polonia în 1686 de mitropolitul Dosoftei. Ref.: ibidem, p. 20.

107 – Hrisoave (2), din 5 ianuarie 1551 (?) şi 7 mai 1553, de la Alexandru Lăpuşneanu: întăriri pentru împărţirea de moşii şi pentru proprietate (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395 (regeste).

UCRAINA 27

108 – Hrisoave (2), din 24 februarie şi 22 august 1582, ale lui Iancu Sasul, domnul Moldovei: danii către Mănăstirile Sf. Ilie şi Probota (Arhiva Tribunalului din Сernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395 (regeste).

109 – Hrisoave (3), [din 1584], 20 mai 1589 şi 16 martie 1591, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei: întărire de danie de moşie diacului Ilie Crimcovici şi diacului Pepele (1589) şi carte de judecată (1591) (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395–396 (regeste).

110 – Documente (18), din 1586, 1610, 1626–1628, 1638, 1642, 1654, 1659, 1661, 1666–1667, 1670, 1683, 1695, 1698, 1700: acte de vânzare-cumpărare, testamente, danii, procese ș. a. (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 395–399, 401–405, 427 (regeste).

111 – Hrisov, din Iaşi, 5 august 1593, prin care Aron Tiranul, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Putna satul Pleşinţii. Ref. și publ.: Reli, Documente, p. 433, 438–439.

112 – Zapis din Cernăuţi, 8 februarie 1595, prin care Sidorie, starostele Cernăuţilor, judecă o pricină între Ilie Vatavul din Barveşti şi Toader Chiorul. Ref. și publ.: ibidem, p. 433–434, 438–440.

113 – Documente, sec. XVI–XVII, privitoare la fostele proprietăţi ale Episcopiei de Rădăuţi (Arhiva Consistoriului Arhiepiscopal). Ref. și publ.: D. Dan, Cronica episcopiei de Rădăuţi. Cu apendice de

documente, Viena, 1912.

114 – Hrisoave (2), din 1606–1607, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei: întăriri de proprietate pentru văduva postelnicului Drăgan (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 396 (regeste).

115 – Hrisoave (3), din 7 ianuarie 1608, 4 noiembrie 1609 [şi 1610–1611], de la Constantin Movilă, domnul Moldovei: danie şi scutire de dări pentru Mănăstirea Probota, întărire de judecată şi o întărire de vânzare (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 397 (regeste).

28 UCRAINA

116 – Hrisoave (3), din 1616 şi 1617, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei: întăriri de proprietăţi (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 397–398 (regeste).

117 – Hrisov din Suceava, 2 iunie 1626, prin care Miron Barnovschi, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa privilegiul de stăpânire şi folosinţă a unui izvor din Poiana Suhardului, lângă apa Bistriţei. Ref.: Reli, Documente, p. 435, 441.

118 – Hrisoave (2), din 23 martie 1627 şi 11 august 1628, de la Miron Barnovschi-Movilă, domnul Moldovei: schimb de proprietăţi şi întărire de vânzare (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398 (regeste).

119 – Zapis din Hotin, [1627], dat de cneaghina Varvara pentru vânzarea

unei părți din moşia satului Jujineţi către Gavrilaş, pârcălab de Hotin. Ref.: ibidem, p. 434–435, 440–441.

120 – Hrisov din Iaşi, 9 mai 1632, prin care Alexandru Ilieş, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii lui Iaţcu de lângă Suceava un loc de moară. Copie în limba germană (Liber Granicialium, IV, f. 194–196). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398 (regeste); Erast Hostiuc,

Istoria fostei mănăstiri de maici din Iţcani, Cernăuţi, 1928, p. 19–20; Bălan, Documente bucovinene, II, p. 71–72, și V, p. 100–101; DRH, A, XXI, p. 71–72.

121 – Document din Iași, septembrie 1632, cu informații despre fiul lui

Alexandru Lăpușneanu, „cneazul Constantin, voievodul Kievului” și principe de Ostrog. Copie din februarie 1795 (Arhiva Tabula Țării, Liber Relationum, II, p. 23). Ref.: „Gazeta mazililor şi răzeşilor bucovineni”, Cernăuți, III, 1913, nr. 7–8,

p. 114–117; Ştefan Meteș, Un fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu: Cneazul Constantin, Voevodul de Chiev (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 258–260).

122 – Hrisov din Iaşi, 29 august 1633, prin care Moise Movilă, domnul

Moldovei, întăreşte vornicului Gavrilaş Matiaş o proprietate (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Bălan, Documente bucovinene, I, p. 206–207; DRH, A, XXI,

p. 459–460.

UCRAINA 29

123 – Hrisov din Iaşi, 25 februarie 1634, prin care Moise Movilă, domnul Moldovei, întăreşte lui Gligore Rapceanul o proprietate în ţinutul Sucevei (Liber Granicialium, VIII, p. 319–320). Ref. și publ.: Bălan, Documente bucovinene, I, p. 210; DRH, A, XXII, p. 68.

124 – Hrisoave (18), din 1638–1652, de la Vasile Lupu: judecăţi, întăriri de proprietăţi, danii (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398–401 (regeste).

125 – Hrisoave (3), din 22 martie 1654, 30 noiembrie 1655 şi 15 noiembrie 1656, de la Gheorghe Ştefan: întăriri de proprietăţi pentru Mănăstirea Dragomirna şi alte așezăminte, hotărnicie (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 398–400 (regeste).

126 – Hrisov, din 8 august 1659, prin care Gheorghe Ghica, domnul Moldovei, întărește danii către Mănăstirea Barnovschi (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 402 (regeste).

127 – Hrisoave (3), din 25 iunie, 22 şi 25 iulie 1660, de la Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei: judecăţi pentru moşii (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 402 (regeste).

128 – Hrisov de danie, din Iași, 1 noiembrie 1660, prin care Alexandra, văduva marelui jitnicer Vasilie, dăruiește Mitropoliei Sucevei morile sale de pe râul Putna. Provine din arhiva dusă în Polonia în 1686 de mitropolitul Dosoftei. Ref.: A. Decei, op. cit., p. 23. Reprod.: Art. Naț. Rom., Fond Consiliul Aulic de Război Bucovina, XXI/94.

129 – Act de vânzare-cumpărare a unei moșii, din 24 februarie 1663,

între Potomir Costin și Dimitrie Nanul, vel-vistiernic în 1642 şi stolnic în 1661 (Liber Granicialium, fasc. Jurcăuţi, nr. 380). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 277; Sever Zotta, Dumitru

Postelnicul, fratele lui Costin Hatmanul, şi descendenţa lui (RI, 11, 1925, nr. 10–12, p. 263).

30 UCRAINA

130 – Hrisoave (2), din 1665, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei: întăriri de moşii (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 402 (regeste).

131 – Hrisov, din 21 aprilie 1677, de la Antonie Ruset, domnul Moldovei, care întărește danii de scutelnici către episcopul armean din Suceava (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 403 (regeste).

132 – Hrisoave (2), din 16 şi 18 iunie 1686, de la Constantin Cantemir: întăriri de danie şi de vânzare (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 403–404 (regeste).

133 – Document din Iași, 1 august 1690, de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei, prin care ordonă Mitropolitului Dosoftei, aflat la Lvov, să-l înlocuiască pe noul egumen pe care îl înscăunase la Mănăstirea Moldovița cu cel precedent. Provine din arhiva mitropolitului Dosoftei transferată în 1783–1784 de la Żółkiew (Zhovkva) la Cernăuți de autoritățile austriece. Ref.: A. Decei, op. cit., p. 20.

134 – Hrisoave (2), din 26 iulie 1699 şi 15 iulie 1700, de la Antioh Cantemir: hotărâre pentru proprietate şi restituire de avere (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 404–405 (regeste).

135 – Documente (293), din 1703–1820 și 1842, cuprinzând hrisoave de la domnii Moldovei: Mihai Racoviţă, Grigore II Ghica, Ioan Mavrocordat, Constantin Racoviţă, Grigore III Ghica, Scarlat Ghica, Constantin Moruzi, Alexandru Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti; cărţi de judecată, danii, hotărnicii, întăriri de proprietăţi, contracte, scutiri de dări, inventare de bunuri, chitanţe etc. (Arhiva Tribunalului din Cernăuţi). Ref. și publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 405–430; N. Iorga, Documente

privitoare la familia Callimachi adunate, publicate și întovărășite de o prefață, II, Buc., 1902, p. 173–208 (extrase şi regeste).

136 – Notă de cheltuieli, din 19 noiembrie 1785, eliberată de

Ministerul de Război (Hofkriegsrat) din Viena, în care este menţionată „Cartea trebuincioasă pentru dascălii şcolelor de jos româneşti neunite”, Viena, 1785, specificându-se suma de 60 florini acordată lui Ioan Budai

UCRAINA 31

Deleanu pentru traducerea acestui manual în limba română (Ad ann. 1785, nr. 1122). Ref.: Teodor Bălan, O ştire nouă despre Ion Budai (CC, IX, 1935, p. 285–286).

137 – Documente, circa 1740–1784, privitoare la proprietăți ale

membrilor familiei Tăutu: Ștefan, Constantin, Toader, Simion ș. a. Ref.: C. Gheorghian, Documente Tăutuleşti („Junimea literară”, 13, 1924,

nr. 11–12, p. 513–515).

138 – Documente, din 1777–1794, privitoare la situaţia monumentelor din Suceava şi la lupta dusă de români pentru păstrarea lor. Ref.: Simeon Reli, Din viaţa religioasă şi bisericească a Sucevii în secolele

XVII–XIX, Cernăuţi, 1931 (extras din „Candela”, 1931, XLII, nr. 1–3); idem, Lupta românilor din Suceava cu stăpânirea austriacă pentru conservarea monumentelor religioase istorice din acest oraş în anii 1791–1794, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 360–371.

139 – Lista posturilor de pază ale hotarelor Bucovinei la 1787 (K. k.

Bukowiner Kreisamt, Fond 78). Ref. și publ.: Teodor Bălan, Cordonul Bucovinei (RA, VI/2, 1945, p. 231–239).

140 – Act de întărire, din 1789, dat lui Vasile Coceală, comisar de conscripţie. Text în limbile polonă și germană (Fondul Landesausschuss, Actele nobilimii, dos. nr. 174, 1789). Ref.: Sever Zotta, op. cit., p. 265.

141 – Documente (1277), din 1787–1944, ale Administrației Fondului Bisericesc ortodox român din Bucovina. Cuprind acte administrative privitoare la proprietățile Bisericii și la administrarea lor, inclusiv activitatea socială a clerului, de ajutorare a nevoiașilor, văduvelor și orfanilor etc. (Fond 321). Ref.: Putivnyk, p. 80–81.

142 – Documente (16903), din 1792–1944, privitoare la activitatea eparhiei greco-ortodoxe din Bucovina, devenită la 23 ianuarie 1873, prin decret imperial, Mitropolia Bucovinei. Cuprind: acte administrative privitoare la învățământul religios în școli și seminarii, la numirea preoților în parohii, la salarii și pensii, arhiva Tribunalului clerical, a Consistoriului eparhial etc. (Fond 320). Ref.: Putivnyk, p. 79–80.

32 UCRAINA

143 – Privilegiu, din 1796, acordat de împăratul Francisc al II-lea bisericii greco-române din Viena (Arhiva Mitropoliei Bucovinei). Ref.: I. I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s.

III, t. 13, 1932–1933, p. 79).

144 – Documente (20), circa 1797–1823, privitoare la viaţa şi activitatea lui Vasile Ţintilă, autorul unui Calendar perpetuu, apărut la Cernăuţi în 1814 (Arhiva Mitropoliei Bucovinei). Ref. și publ.: Teodor Bălan, Vasile Ţintilă (RA, III/2, 1939, nr. 8, p. 185–206).

145 – Documente (2697), din 1808–1944, în limbile română și germană, privitoare la activitatea Liceului de Stat „Aron Pumnul” din Cernăuți, inclusiv din perioada în care aici a învățat poetul Mihai Eminescu (Fond 228). Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 70; Putivnyk, p. 64–65.

146 – Apel, din Cernăuți, 27 octombrie (8 noiembrie) 1813, al

episcopului Daniil Vlahovici către credincioşii ortodocşi din Bucovina, îndemnându-i să nu plece în băjenie şi să formeze un batalion de voluntari împotriva armatelor lui Napoleon. Ref. și publ.: Ion I. Nistor (ed.), Apelul episcopului Daniil Vlahovici către

credincioșii ortodocși din Bucovina, de a se feri de bejenie și a forma un batalion de voluntari contra lui Napoleon (CC, 7, 1931–1932, p. 468–473).

147 – Document, din 25 februarie 1817, prin care autoritățile din

Lemberg (Lvov) îi acordă lui Teodor Racoce dreptul de a publica un ziar românesc (K. k. Bukowiner Kreisamt, Fond 8772). Ref. și publ.: Teodor Bălan, Teodor Racoce şi Chrestomaticul romănescu

(CC, II–III, 1925–1926, p. 370).

148 – Documente privitoare la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu (Fond Landes Präsidium). Ref.: N. Adăniloaie, G. Duzinchevici, Noi mărturii contemporane asupra

mişcării din 1821 („Studii”, 24, 1971, nr. 1, p. 3–19).

149 – Documente (73), din 1821–1826 și 1848, privind refugierea unor familii din Moldova în urma evenimentelor de la 1821 (familiile Musteaţă și Petrino, mitropolitul Moldovei Veniamin Costache).

UCRAINA 33

Ref. şi publ.: Teodor Bălan, Refugiaţii moldoveni în Bucovina, 1821 şi 1848, vol. VIII, Buc., 1929; Vasile Grecu, Dări de seamă (CC, VI, 1929–1930, p. 540–543).

150 – Documente (2), din 3 august 1823: cererea învăţătorului Vasile

Țintilă din comuna Tereblecea adresată arhiducelui Francisc Carol, însoţită de un certificat de învăţător model semnat de ţăranii din Tereblecea, în vederea obţinerii unui post. În cerere solicitantul menţionează că este autorul unui „calendar moldovenesc” pentru toate timpurile, cuprinzând 63 de coli mari (K. k. Bukowiner Kreisamt, Fond 30). Ref. și publ.: [Teodor Bălan], Vasile Țintilă (CC, 2–3, 1925–1926, p. 612–614).

151 – Documente privitoare la familia Hurmuzaki, 1828–1832 (K. k. Bukowiner Kreisamt). Ref. și publ.: Minodora Duzinchevici, Câteva documente asupra familiei

Hurmuzaki (RA, V/2, 1943, p. 449–453).

152 – Documente, din 1831, privind răscoalele din Moldova împotriva Regulamentului Organic (K. k. Bukowiner Kreisamt , Fond 1831). Ref. și publ.: G. Duzinchevici, Răscoalele din Moldova în anul 1831

împotriva Regulamentului Organic (RA, V/2, 1943, p. 352–366).

153 – Inventar, din 1843, al bunurilor care aparțineau Bisericii Sf. Paraschiva din Cernăuți („Biserica Vămească”). A fost întocmit în anul sfințirii fundației noului lăcaș, a cărui rezidire a fost începută de preotul Andrei Vasilovici și încheiată în 1862, cu cheltuiala Fondului Religionar al Bucovinei. Sunt menționate în inventar: o Evanghelie din 1723, un Liturghier din 1758, o Psaltire din 1766, un Octoih din 1804, podoabe bisericești valoroase. Ref.: Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 18.

154 – Documente privitoare la evenimentele petrecute în Bucovina la

1848 (Arhiva Mitropoliei Bucovinei). Ref.: Teodor Bălan, Conflictul episcopului Eugen Hacman cu preoţii din

Bucovina, în anul 1848 (RA, IV/2, 1941, p. 314–334).

155 – Document, din 1849, despre refugiul în Bucovina a doi tribuni ardeleni (K. k. Bukowiner Kreisamt, Fond 1168). Ref.: Teodor Bălan, Doi tribuni ardeleni în Bucovina (CC, 8, 1933–1934,

p. 463–464).

34 UCRAINA

156 – Documente, mijlocul sec. XIX, cu privire la refugiaţii poloni în Bucovina şi Moldova, îndeosebi după răscoalele din 1831 şi 1863. Ref.: Teodor Bălan, Emigraţii poloni în Bucovina şi Moldova în secolul al

XIX-lea, în Lui Dimitrie Marmeliuc (volum omagial), Cernăuți, 1936, p. 176–198).

157 – Documente, din 1860–1862, privind lupta bucovinenilor pentru

autonomie sub stăpânirea Imperiului Austriac. Ref. și publ.: Teodor Bălan, Redobândirea unei autonomii (RA, VII/1, 1946, p. 57–73).

158 – Apel adresat în 1861 de „mai mulţi fii ai Bucovinei” celorlalţi locuitori „iubitori de binele patriei”. Ref. și publ.: Teodor Bălan, Un capitol din viaţa parlamentară a Bucovinei

(CC, 8, 1933–1934, p. 464–470).

159 – Documente (5439), din 1875–1944, în limbile română și germană, din arhiva Universității „Regele Ferdinand I” din Cernăuți, înființată în 1875 cu numele „K. k. Franz-Josephs-Universität in Czernowitz” (Fond 216). Ref.: Putivnyk, p. 60.

160 – Documente (7), din 1878–1938, ale Societății Academice „Junimea”, întemeiată la 7 decembrie 1878 de studenți români ai Universității din Cernăuți, care au continuat astfel activitățile Societății studențești „Arboroasa”, interzisă de autoritățile austriece (Fond 1001). Ref.: ibidem, p. 85–86.

161 – Documente (14), din 1896–1938, ale Societății academice „Dacia”, înființată la 21 mai 1905 de studenți români ai Universității din Cernăuți, urmând modelul Societății „Junimea” (Fond 1000). Ref.: ibidem, p. 86.

162 – Documente (168), din 1898–1940, în limbile germană și română, din arhiva Gimnaziului de fete „Oltea Doamna”, anterior Liceul Municipal de fete și Liceul de Stat nr. 2 de fete (Fond 274). Ref.: ibidem, p. 69.

UCRAINA 35

163 – Documente, a doua jumătate a sec. XIX, privitoare la activitatea politică și culturală a intelectualilor români din Bucovina, între care membrii familiei Hurmuzaki (Fond 15, Prefectura județului Cernăuți). Ref.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 275 și passim.

164 – Documente (83), din 1901–1940, în limbile germană, ucraineană

și română, din arhiva Liceului de Stat „Marele Voievod Mihai”, anterior Gimnaziul ucrainean de băieți și Liceul de Stat nr. 4 (Fond 940). Ref.: Putivnyk, p. 66.

165 – Documente (435), din 1902–1944, în limbile germană și română, din arhiva Liceului ortodox de fete „Elena Doamna” din Cernăuți (Fond 233). Ref.: ibidem, p. 68.

166 – Documente (375), din 1907–1940, în limbile ucraineană, germană și română, din arhiva Liceului de băieți „Miron Costin”, anterior Liceul nr. 3 și Gimnaziul de băieți nr. 1 (Fond 229). Ref.: ibidem, p. 66.

167 – Documente (44), din 1910–1940, în limbile germană și română, din arhiva Liceului particular de fete „Iulia Hașdeu” din Cernăuți (Fond 237). Ref.: ibidem, p. 69.

168 – Documente (69), din 1917–1940, în limbile germană și română, din arhiva Liceului de Stat „Cuza Vodă”, anterior Gimnaziul german de băieți și Liceul de Stat nr. 2 (Fond 933). Ref.: ibidem, p. 66.

169 – Documente (494), din 1918–1920, în limba română, emise de Biroul prezidenţial al ministrului-delegat al Bucovinei la Cernăuţi, privitoare la viața socială și economică a regiunii și la desființarea instituțiilor rămase din vremea stăpânirii austro-ungare. 1476 f. (Fond 6). Ref.: ibidem, p. 132.

170 – Documente (1709), din 1918-1923, în limba română, emise de Direcția Generală a Cultelor din Cernăuți, privitoare la participarea instituțiilor religioase la viața educațională și politică a orașului și a regiunii, la respectarea strictă a legilor și reglementărilor din țară în domeniul cultelor.

36 UCRAINA

Cuprind corespondență cu Consistoriul Bucovinean despre înregistrarea și aprobarea modificărilor la legile din 1867 și 1874, libertatea de cult, reorganizarea cultelor, bugetele rectificative ale Fondului religios ortodox Bucovina, revitalizarea cultului Adventist, încălcări ale drepturilor de proprietate etc. (Fond 319). Ref.: ibidem, p. 138.

171 – Documente (2667), din 1918–1944, în limba română, emise de Prefectura Județului Hotin, privitoare la administrarea județului: utilizarea fondurilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul român (1937), ajutorarea populației cu făină, ulei și zahăr, formarea de unități de apărare aeriană în județ (1941–1942), activitățile comitetelor Partidului Țărănesc Independent în sate (1923), acordarea de asistență materială persoanelor cu handicap, văduve și orfani etc. (Fond 19). Ref.: ibidem, p. 146.

172 – Documente (49), din 1919–1920, în limba română, emise de Biroul de presă al Secretariatului ministrului delegat pentru Bucovina, Cernăuţi, privitoare la starea de spirit a populației, situația social-politică din regiune, deplasările armatelor, repatrierea prizonierilor de război din Rusia, conținutul unor articole din ziare străine etc. (Fond 1241). Ref.: ibidem, p. 140–141.

173 – Documente bancare (circa 5350), din 1919–1940, în limba română, emise și primite de Banca regională a Bucovinei din Cernăuți, S. A., „Banca de Nord”, S. A. „Banca Românească”, „Banca Basarabiei” din Chișinău – Filiala Cernăuți, S. A. „Banca Basarabiei” din Chișinău – Sucursala Noua-Suliță, „Casa de economii a Bucovinei” și alte instituții bancare (Fond 343, 769, 344, 347, 999, 789 etc.). Ref.: ibidem, p. 244–256.

174 – Documente (710), din 1920–1936, în limba română, emise de Inspectoratul General Administrativ Regional din Cernăuți, privitoare la gestionarea și monitorizarea activității agențiilor, partidelor politice, structurilor economice, la desfășurarea alegerilor pentru consiliile municipale, recunoașterea cetățeniei române, eliberarea permiselor pentru deschiderea de întreprinderi industriale și comerciale, eliberarea pașapoartelor, viața culturală a provinciei. Cuprinde o hartă a diviziunilor administrative din România, 1927 (Fond 14). Ref.: ibidem, p. 135.

UCRAINA 37

175 – Scrisori, din 1921–1938, în limbile germană, română și ucraineană, între Consulatul Austriac la Cernăuți și Ministerul Afacerilor Externe și al celor Interne din România (Fond 798). Ref.: ibidem, p. 232–233.

176 – Documente (758), din 1921–1939, în limbile cehă, germană și română, ale Consulatului Republicii Cehoslovace la Galați. Cuprind: declarații și cereri privitoare la reînnoirea pașapoartelor, corespondență cu privire la cazuri de extrădare etc. (Fond 496) Ref.: ibidem, p. 233.

177 – Documente (17), din 1932–1940, în limba română, privitoare la activitatea Liceului particular de băieți „Mihai Eminescu” din Cernăuți (Fond 849). Ref.: ibidem, p. 310.

178 – Documente (12), din 1932–1940, în limba română, din arhiva Băncii Naționale a României, Sucursala Cernăuți. Cuprind informații despre poziția financiară a Filialei Cernăuți a Companiei „Banca Moldovei”, despre cazuri de încălcare a dreptului comunitar și procese de contrabandă cu valută, documente ale unor clienți (Fond 792). Ref.: ibidem, p. 244.

179 – Documente (864), din 1933–1938, în limbile cehă, germană și română, ale Consulatului Republicii Cehoslovace la Cernăuți, cuprinzând și buletine ale Ministerului Agriculturii din România, acte privitoare la eliberarea de pașapoarte și permise pentru cetățenii români care călătoresc în Cehoslovacia, corespondență cu Ministerele Afacerilor Externe, Educației, Comerțului din România, cu Ambasada Cehoslovaciei la Bucureşti etc. Fond 497). Ref.: ibidem, p. 233–234.

MS

180 – Sbornic, Mănăstirea Neamț, 1438, copiat de Gavriil Uric. Ref.: Eugen I. Păunel, Biblioteca Universităţii din Cernăuţi (BG, IV, 1933,

nr. 4, p. 235).

181 – Mineie, din sec. XV–XVI, copii scrise la Mănăstirea Sf. Ilie din Moldova. Ref.: ibidem.

38 UCRAINA

182 – Manuscrise slavo-române (460), din sec. XV–XVI. Ref.: ibidem.

183 – Catalog de bibliotecă, 1849, scris de Aron Pumnul. Autograf. Ref.: ibidem.

184 – Mihai Eminescu, Poezie. Autograf.

Ref.: ibidem.

CR

185 – Cărţi şi periodice, din sec. XVI–XX, privitoare la istoria Bucovinei sau tipărite pe teritoriul ei, descrieri ale monumentelor de arhitectură din Moldova de Nord, hărţi geografice, hidrografice şi climaterice (Otdel naučno-spravočnoj literatury, razdel Bukovina). Ref.: G. A. Belov, Gosudarstvennye arhivy Sojuza SSR, kratkij spravočnik,

Moscova, 1956, p. 352.

186 – Regulament... jaže pri deržavnom v lĕto 1769 illiričeskom obščenaradnom soborĕ, Nemeuše že i v Karlavcĕ v lĕato 1774 i 1776 neunitskih episkopekih sinodĕh... utverždena byša, ves’iže v carstvĕa Uggarii, Krvacii, Slavonii, v Temišvarskom banatĕ, tažse i v kareštatskom i Varagdinskaom generalatĕh, Viena, 1776, 100 + 42 p. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 64, nr. 425 D.

187 – [Giovanni della Casa], Cărticica năravurilor bune pentru tinerime, traducere din limba greacă în limba slavonă de Dimitrie N. Darvari, Viena, 1786. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 75, nr. 169 D.

188 – Samuil Micu Klein, Theologhia moralicească, Blaj, 1796. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 66, nr. 434 D.

189 – Carte despre datoriile preoţeşti, Budapesta, 1798. Traducere în limbile sârbă, română şi „răsăritene”, după ediţia slavonă, Sankt-Peterburg, 1776. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 77, nr. 177 D.

190 – Samuil Micu Klein, Propovedanie sau învăţături la îngropăciunea oamenilor morţi, Blaj, 1784. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 62, 64, nr. 423 D.

UCRAINA 39

191 – Abatele Claude François Xavier Millot, Istoria universală, traducere în limba română de Ioan Piuariu-Molnar, Buda, 1800 (provine de la Mănăstirea Mukačevo). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 66, 68, nr. 468 D; Liviu Bordaș,

Imaginea Indiei în primele cărți de istorie și geografie tipărite în românește, în In Honorem Gabriel Ștrempel, coord. Anca Bogdan și Gabriela Dumitrescu, Satu-Mare, 2006, p. 78–97.

192 – Samuil Micu Klein, Theologia dogmatică şi moralicească, Blaj,

1801. Colligat: Despre taina botezului şi Despre taina preoţiei. 2 ex. Conțin însemnări din sec. XIX. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 68, nr. 439 D, 440 D.

193 – Samuil Micu Klein, Theologia dogmatică şi moralicească. Despre taina euharistiei, Blaj, 1802. Conține însemnări în limba slavonă. Ref.: ibidem, p. 68, nr. 441 D.

194 – Samuil Micu Klein, Theologia moralicească, 1804. Text în limba română. Ref.: ibidem, p. 58, nr. 407 D.

ISTORYKO-KUL’TURNYJ ZAPOVIDNYK „KLADOVYŠČE PO VULYCI ZELENIJ”

(Domeniul istorico-cultural „Cimitirul din Strada Zelena”)

AM

195 – Morminte ale unor oameni politici, intelectuali și clerici români: profesorul Aron Pumnul (m. 1866), luptător pentru idealurile naționale ale românilor din Transilvania și Bucovina (Parcela nr. 14); baronul Gheorghe Hurmuzaki, fiul lui Doxaki, deputat în Camera Imperială din Viena (m. 1882); Prof. Ioan Drogli (m. 1883); Dr. Franz Wickenhauser, erudit cărturar și istoric al Bucovinei (m. 1891); pictorul Epaminonda A. Bucevschi (m. 1891); preotul George de Reus-Mârza, consilier consistorial (m. 1896); Dr. Ilarion Onciul, consilier al Curții de Apel, deputat în Dieta Bucovinei; Aglaia Drogli, sora lui Mihail Eminescu (m. 1900); baronul Nicolae Hurmuzaki, membru al Academiei Române (m. 1909); Prof. univ. Ioan Gh. Sbiera, istoric, membru al Academiei Române (m. 1916), cu alți membri ai familiei, între care Prof. Radu Sbiera (primal al orașului); familia Olinescu (sf. sec. XIX); Zaharia Voronca, om politic român, consilier consistorial

40 UCRAINA

(m. 1920, monument de arhitect V. Mironescu); Prof. Gheorghe Tofan, militant pentru drepturile românilor din Bucovina (m. 1920); Dr. Aurel Onciul (m. 1921); Dr. Vasile Duzinchevici, consilier regal, președintele Consiliului Național Polon din Bucovina (m. 1921); Nicolae Dragomirescu, președintele Camerei Notarilor (m. 1922); Dionisie Bejan, teolog și publicist, consilier consistorial (m. 1923); Prof. Dimitrie Onciul, erudit istoric, președinte al Academiei Române în 1920–1923, director al Arhivelor Statului (m. 1923); istoricul Dimitrie Dan, membru al Academiei Române, consilier episcopal (m. 1927); preotul Constantin Morariu, scriitor, secretar al Societăţii studenţeşti „Arboroasa” (m. 1927); baronul Eudoxiu (Doxuță) Hurmuzaki, fiul lui Gheorghe și nepotul (de frate al) istoricului Eudoxiu Hurmuzaki (m. 1931, monument de Ed. Hauser); Vasile Boldur, primul președinte al Curții de Apel (m. 1933); Teofil Simionovici, primar al orașului în 1919–1920, membru al Parlamentului (m. 1935); Dr. Ipolit Tarnavschi (m. 1936, monument de C. Moscaliuc); Gheorghe Șandru, primar al orașului în 1918–1922, consilier consistorial (m. 1937, monument de sculptor C. Moscaliuc); Dr. Erast Tarangul de Valea Uței (m. 1938); Prof. Constantin Isopescu Grecul, preşedintele Consiliului Naţional Român din Viena (m. 1938); Dr. Florian Lupu, deputat al Parlamentului (m. 1939); scriitorul Mihail Ivasiuc (m. 1995). Cimitirul ortodox a fost înființat, în 1866, în suburbia Horecea (Goreča) prin mutarea cimitirului din centrul orașului într-o zonă din marginea orașului, folosită în același scop începând din prima jumătate a sec. XIX. El cuprinde și parcela de onoare dedicată ostașilor români căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi în 1941: o groapă comună unde odihnesc circa 400 de români din Cernăuți, câteva rânduri de cruci și un monument ridicat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, din România – cruce comemorativă, de 3 m înălțime, cu plăci menționând nume de ostași. Ref. și reprod.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 150; Dragomir, Monumente

istorice, p. 73–74, 102–104, 106; Ilie Luceac, Dimitrie Onciul: omagiul Bucovinei recunoscătoare („Glasul Bucovinei”, XIII, 2006, nr. 3, p. 33, 36–37; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 119–120; Staryk, Černivci, p. 16–17; Ilie Luceac, Argument („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 13); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 62, 115.

196 – Biserică cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, 1881, construită prin grija

mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici. Ref.: Luceac, Argument, p. 17; http://dincolodetisa.blogspot.ro/2012/06/

urme-romanesti-la-cernauti-galerie-foto.html. Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 118.

UCRAINA 41

197 – Capelă, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, sf. sec. XIX, în care au fost înmormântați mai mulți mitropoliți și episcopi români ai Bucovinei: Dositei Herescu (m. 1789), Teofil Bendela (m. 1875), Teoctist Blazevici (comisar episcopal, starețul Mănăstirii Dragomirna, m. 1879), Silvestru Morariu-Andrievici (m. 1895), Arcadie Ciupercovici (m. 1902); Vladimir de Repta (m. 1926). Se află în Biserica Sf. Trei Ierarhi. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 59; I. Luceac, Argument, loc. cit. Reprod.: Cernov – Luceac, Cernăuți, loc. cit.

198 – Trunchi de stejar denumit „Detrunchiatul”, ridicat pe mormântul unor membri ai Societății studențești „Arboroasa”, monument simbolic pentru românii bucovineni. Din partea stângă a trunchiului se desprinde o ramură pe care a fost însemnat „1775”, anul când Bucovina a fost atașată Imperiului Austro-Ungar, iar din partea dreaptă a trunchiului porneşte o ramură pe care se poate citi „1812”, anul anexării Basarabiei. Un lanţ metalic leagă împreună cele două ramuri, iar în mijloc este scris „1918”, anul revenirii celor două provincii între ținuturile României Mari. După Unirea din anul 1918, în partea de jos a trunchiului a fost scris (cu vopsea neagră pe lemn) un epitaf în memoria consilierului consistorial Zaharia Voronca (1851–1920): „Dormi tihnit în Arboroasa/ Nu mai suntem detrunchiaţi./ Te-au închis c-ai plâns pe mama,/ Azi la sânu-i adunaţi”. Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 74, 105; Cernov – Luceac,

Cernăuți, p. 121.

NAUKOVA BIBLIOTEKA ČERNIVEC’KOGO NACIONAL’NOGO UNIVERSYTETU

IMENI JURIJA FED’KOVYČA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii Naţionale

din Cernăuți „Yuriy Fed’kovič”)

MS

199 – Sbornic, Moldova, 1359. Text în limba slavonă (Fond Metocul Patriarhiei). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 792.

200 – Minei pe luna mai, Suceava, prima jumătate a sec. XV. Text în limba slavonă. Cu însemnări din Cernăuţi, 1585 şi 1683. Ref.: Vlad Pașchivschi, Două manuscrise: un Minei şi Rânduiala Sf. Ilie

(„Junimea literară”, 14, 1925, p. 46 ș. urm.); Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 793.

42 UCRAINA

201 – Minei pe luna ianuarie, Mănăstirea Moldoviţa, 1466, scris de Atanasie arhimandrit. Text în limba slavonă (Fond Mitropolia Ortodoxă). Ref.: V. A. Urechea, Inscripţiuni de pe manuscrise (AARMSI, s. II, 9, 1886–

1887, p. 47); Eugen I. Păunel, Biblioteca Universităţii din Cernăuţi (BG, IV, 1933, nr. 4, p. 235); Turdeanu, Manuscrise slave, p. 110; idem, Moldavie, 1457–1504, p. 49–50; Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 791.

202 – Tetraevanghel, Moldova, 1526. Text în limba slavonă (Fond

Belaja Krinica). Ref.: V. Rogov, Svedenija o nebol’ših sobranijah rukopisej v SSSR, Moscova,

1962, p. 94 (datează 1523); Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 789.

203 – Slujba Sf. Ilie, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă. Ref.: V. Bănăţeanu, op. cit., p. 10–15; Constantinescu, Repertoriu, p. 153,

nr. 794.

204 – Minee, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă. Provin de la Mănăstirea Sf. Ilie de lângă Suceava. Ref.: Păunel, Biblioteca Universității în 1933–1936, p. 41–42; Mitric,

Cartea românească veche, p. 47.

205 – Panegiricul Sfinților Împărați Constantin și Elena, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă, copia unui manuscris păstrat la Biblioteca Universității din Lvov (Fond Consistoriul Mitropoliei Ortodoxe). Ref.: E. Kałužnjacki, Werke des Patriarchen von Bulgarien Euthymios

(1375–1393), Viena, 1901, p. CVI; É. Turdeanu, La littérature bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 103–104; Mihăilă, Cultură, p. 263; Constantinescu, Repertoriu, p. 153, nr. 790 (datat sec. XV–XVII).

CR

206 – Psaltire, Braşov, 1570, tipărită de Coresi. Exemplar incomplet. Ref.: BRV, IV, p. 171, nr. 16; Păunel, Biblioteca Universității în 1933–1936,

p. 41; Mitric, Cartea românească veche, p. 47.

207 – Psaltire, Bălgrad (Alba-Iulia), 1651. Ref.: Păunel, ibidem; Mitric, ibidem.

UCRAINA 43

208 – Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire, Buzău, 1691, traducere din limba latină de Radu Greceanul. Ref.: Păunel, ibidem; Mitric, ibidem.

209 – Rânduială judecătorească, Lvov, 1789, 12 + 431 p. și un tabel.

Text în limbile română şi germană. Singurul exemplar cunoscut, semnalat lui Ioan Bianu de Dr. K. Reifenkugel. Ref.: M. Gaster, Geschichte der rumänischen Litteratur, Strassburg, 1901,

p. 315; BRV, II, p. 330, nr. 528.

210 – Istoria lui Arghir și Elena, sau Închipuirea Transilvanii, lucrată în stihuri, ed. a II-a, Sibiu, circa 1802–1805, tipărită de Ioan Bărac. Ref.: V. Paşchivschi, O ediție necunoscută a istoriei lui Arghir și Elena de

Barac („Junimea literară”, 13, 1924, nr. 11–12, p. 500–504).

211 – Cărţi vechi și periodice româneşti, circa 500 vol. (inventar din 1932), dăruite de cărturari români şi purtând autografele acestora: Letopiseţele Țării Moldovei, ed. Mihail Kogălniceanu, 3 vol., Iaşi, 1845–1852, cu autograf M. Kogălniceanu; cărți, stampe și hărţi provenind din donații și succesiuni: Eudoxiu Hurmuzaki, Eusebie Mandicevschi, Dimitrie Onciul, Dimitrie Marmeliuc etc. Ref.: V. Paşchivschi, ibidem; Eugen I. Păunel, Biblioteca Universităţii din

Cernăuţi (BG, IV, 1933, nr. 4, p. 235–237).

ČORNIVKA (Cernăuca – Cernăuți)

AM

212 – Conac, ridicat în 1825 de Doxaki Hurmuzaki și soția sa Elena (Ilinca) Murguleț, pe moșia lor, care se aflase în secolul al XVII-lea în posesia vistiernicului moldovean Neculce, tatăl cronicarului Ion Neculce, trecând apoi la Matei Hurmuzaki (m. post 1792), mare paharnic, staroste de Cernăuți în vremea stăpânirii austriece asupra Bucovinei, căsătorit cu Victoria Costin, fiica lui Neculai Costin. De la Matei a moștenit moșia fratele său, marele medelnicer Constantin, tatăl lui Doxaki. După 1804 pe moșia Cernăuca a locuit Doxaki cu întreaga familie Hurmuzaki. Din 1854 conacul și moșia au devenit proprietatea fiului său Gheorghe Hurmuzaki. Conacul construit de Doxaki a suferit daune în timpul Primului Război

44 UCRAINA

Mondial, când piatra din ziduri a fost folosită la pavarea unei șosele cu funcție strategică. Restaurat recent, a fost transformat în muzeu în 1999. Ref. și reprod.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 130–132, 148; Ilie Luceac,

Istoricul Eudoxiu Hurmuzaki [1812–1874] și epoca sa (Două sute de ani de la naștere) („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 16, 22); Dumitru Covalciuc, Doxachi Hurmuzachi, proprietarul moșiei Cernăuca („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 86–89); www3.telus.net/lpaskall/Chornivka%20History.htm.

213 – Biserică de zid monumentală, 1825, cu hramul Sf. Arhangheli

Mihail și Gavriil, ctitorită de Doxaki Hurmuzaki, ridicată cu sprijinul locuitorilor din Cernăuca pe una dintre moșiile marelui paharnic Matei Hurmuzaki, pârcălab de Cernăuți către 1770. A fost sfințită de Episcopul Bucovinei, Isaia Baloșescul, la 6 noiembrie 1925. A devenit biserica parohială a comunității ortodoxe. În cimitirul din perimetrul bisericii sunt înmormântați mai mulți membri ai familiei Murguleț și ai familiei Hurmuzaki: Doxaki, Elena (Ilinca) și fiul lor, istoricul Eudoxiu Hurmuzaki, baron, primul Căpitan al Țării Bucovinei în 1864 (m. 1874), membru al Academiei Române, pe mormântul căruia a fost așezată o troiță de lemn cu inscripția: „Aice odihnește Eudoxiu Hurmuzachi, Liberatorul Bucovinei și marele istoric român, născut 1818, mort 1874.” Ref. şi reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 120, 137–138; Cernov –

Luceac, Cernăuți, p. 75, 121; Ilie Luceac, Istoricul Eudoxiu Hurmuzaki [1812–1874] și epoca sa (Două sute de ani de la naștere) („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 27); Ilie Luceac, Argument, („Glasul Bucovinei”, 20, 2013, nr. 1–4, p. 16, 22); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 77.

DAVYDIVKA (Davideni – Cernăuți)

AM

214 – Biserică din lemn, 1786, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Ref. și reprod.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 244 (datează 1774);

Șoimaru, Românii din jurul României, p. 97; http://www.derev.org.ua/ bukov/davydivka-1_e.htm.

UCRAINA 45

DNIPROPETROVS’K (Dniepropetrovsk)

DNIPROPETROVS’KYJ NACIONAL’NYJ ISTORYČNYJ MUZEJ IMENI D. I. JAVORNYC’KOGO

(Muzeul Naţional de Istorie „D.I. Yavornyckyi” din Dniepropetrovsk)

CR

215 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. Ediţie dedicată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 171.

216 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 61, nr. 282.

DOBROMYL (Lvov)

AM

217 – Biserică ortodoxă, ajutată de Constantin Şerban, fostul domn al Ţării Româneşti, şi de Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, menționați în pomelnic. Ref.: Panaitescu, Fundațiuni, p. 16–17; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 119–120.

DOBRYNIVCI (Dobronăuți – Cernăuți)

218 – Biserică de lemn, sec. XVII, în stil arhaic moldovenesc, cu acoperiș în formă de polată, înconjurând întreaga construcție, și turlă-clopotniță cu foișor deschis și patru turnulețe la baza coifului. Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 121.

DOLYNJANY (Dolineni – Cernăuți)

AM

219 – Biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, sec. XVIII. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 258.

46 UCRAINA

DYNIVCI (Dinăuţi – Cernăuți)

AM

220 – Biserică de lemn, 1768. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 251.

FOROSNA (Cernăuți)

AM

221 – Biserică de lemn, cu hramul Sfinţii Voievozi, sec. XVIII. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 299.

GAJSYN (Gaisin – Vinniţa)

AM

222 – Mănăstirea Granova, sec. XVII, întemeiată de un călugăr moldovean. Ref.: E. Secinskij, Materialy dlja istorii pravoslavnyh monastyrej podolskoj

eparhii. Trudy Podols’kogo eparhialnogo istoriko-statističeskogo komiteta, Kamenec–Podol’sk, t. 5-j, p. 209, 214, 291; Ştefan Ciobanu, Din legăturile culturale româno-ucrainene. Ioannichie Galeatovschi şi literatura românească veche (ARMSL, s. III, t. 8, 1936–1938, p. 155).

GLYNYCJA (Hlinița – Cernăuți)

AM

223 – Biserică, 1776, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, clădită de mazilul Toader Flondor. S-a aflat apoi în posesia și îngrijirea familiei până la începutul sec. XX. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 110; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 362.

UCRAINA 47

GUSTYNJA (Hustânea – Cernihiv)

AM

224 – Mănăstirea Hustinskij, întemeiată în 1619 cu ajutorul Chiajnei Movilă (Rajna Wisńiowiecki), fiica lui Ieremia Movilă, care i-a dăruit loc de zidire pentru două schituri. Ref.: A. S. Petruševič, Supliment la Dopolnenija, Lvov, 1892, p. 84–85

(hrisoave din ianuarie 1619); Panaitescu, Fundaţiuni, p. 12.

HARKIV (Harkov)

HARKIVS’KA DERŽAVNA NAUKOVA BIBLIOTEKA IMENI V. G. KOROLENKA

(Biblioteca Ştiinţifică de Stat „V. G. Korolenko” din Harkov)

MS

225 – Sf. Ioan Scărarul, Leastviţa, 1618, traducere de Varlaam, mitropolitul Moldovei. Ref.: Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”,

18 iulie 1979).

226 – Cronograf, scris de diacul Gheorghe sin Andronic, Moldova, 1682–1683 (cf. însemnare la f. 16–18). Text în limba română (ms. 1819/167). Ref.: Gh. Bogaci, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 257, nr. 1345;

Valentina Pelin, Aprecieri despre două manuscrise de la Kiev. Ficțiune și realitate („Cugetul”, Chișinău, nr. 1, 2005, p. 10, 15, nota 6).

CR

227 – Tetraevanghel, Braşov, 1565, în limba slavonă, tipărit de Călin (fost în colecția din Volyn). Ref.: M. Korneeva-Petrulan, Zametki k istorii staropečatnyh slavjanskih

knig („Slavia”, 5, 1926–1927, fasc. 1, p. 190–194); BRV, IV, p. 7, nr. 4; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 191–192.

228 – Nomocanon, Kiev, 1629, cu prefaţă de Petru Movilă şi o gravură

cu blazonul acestuia. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 188.

48 UCRAINA

229 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 52, nr. 220; Mihăilă, Contribuții, p. 188–197.

230 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru

Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

231 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

232 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

233 – Petru Movilă, Litos abo kamien z procy […] przez Evzebia Pimina, Kiev, 1644. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 329.

234 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very pravoslavno-kafoličeskoj hristianskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68, nr. 350.

235 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 91, nr. 1791.

HERCA (Herța – Cernăuți)

AM

236 – Biserică din lemn, circa 1756, cu hramul Sf. Gheorghe, ctitorită de răzeșii locului, în cimitir. A fost reconstruită în 1798 pe un alt loc, în deal. A ars la 1892.

UCRAINA 49

Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 354; Vasile Adăscăliței, http://plai-darabanean.ucoz.ro/ news/biserica_sf_gheorghe_din_herta/2013-12-31-3.

237 – Biserică domnească de zid, 1779–1785, cu hramul Sf. Spiridon,

ctitorită de Ilie Holban și Nicolae Țintă. A devenit în 1894 Catedrală ortodoxă românească. A fost metoc al Mănăstirii de la Kuru Ceșme și al Mănăstirii Sf. Spiridon din Iași. Restaurată în 1989, nu mai păstrează fresca interioară și iconostasul, fiind repictată integral. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 354; Igor Mocanu,

https://cersipamantromanesc. wordpress.com/2012/04/25/va-mai-amintiti-de-tinutul-herta-2/; Vasile Adăscăliței, loc. cit; Dragomir, Monumente istorice, p. 115.

Reprod.: ibidem, p. 132.

238 – Casă a scriitorului Gheorghe Asachi, azi sediul Bibliotecii Raionale Herța. Ref.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 109; Vasile Bâcu,

http://euromedia-ucraina.blogspot.ro/2011/11/fundatia-civica-gheorghe-asachi-herta.html.

239 – Conac și atelier al pictorului român Arthur Verona (1867–1946),

unde a fost amenajat pentru o vreme un muzeu memorial. Porțile de la intrare erau sculptate în lemn masiv cu motive populare din toate ținuturile românești. În parcul înconjurător, cu suprafața de 5 hectare, se găseau numeroase mărturii ale civilizației populare și trei fântâni cu motive folclorice românești. Pe zidul clădirii, azi sediul Administrației Regionale de Stat Herța, se păstrează blazonul nobiliar al familiei Verona. Familia Verona a pierdut conacul în 1940, odată cu anexarea teritoriilor Bucovinei de către armatele rusești. Ref.: Marina Preutu, Brândușa Răileanu, Pictorii familiei Verona, Buc., 2002,

p. 12; Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, http://www.tocpress.info/ pictorii-familiei-verona-i/.

Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 168.

240 – Bust, din bronz pe soclu de piatră, al scriitorului Gheorghe Asachi, născut la Herța la 1 martie 1788. Cel original a fost demolat după 1940, păstrându-se soclul pe care scria: „Marelui dascăl, recunoștință”. A fost refăcut după anul 2000, pe un soclu mai înalt (Parcul Central).

50 UCRAINA

Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 170 (originalul); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 106.

HOTYN (Hotin – Cernăuți)

AM

241 – Cetate, circa 1370, construită în epoca lui Petru Muşat și Alexandru cel Bun, reclădită de Ştefan cel Mare, care înalţă şi un paraclis, refăcut apoi de Petru Rareş. A fost una din cele mai puternice cetăţi moldave. Ocupată de turcii otomani în 1711, este refăcută prin munca moldovenilor. Oștile otomane au menținut aici o garnizoană care să apere noua raia. Cetatea a fost asediată şi cucerită de oştile ruseşti în cursul războaielor cu Imperiul Otoman, în 1739, 1769, 1788 și 1807. După 1812, sub stăpânire rusească, în cadrul guberniei Basarabia, și-a păstrat statutul militar, până în 1832. Cetatea a fost restaurată în anii 1990, după ce a primit statutul de monument istoric. Ref. şi reprod.: Al. Lapedatu, Gravuri și vederi de la Cetatea Albă și câteva

consideraţiuni istorico-arheologice asupra cetăţilor moldoveneşti (BCMI, 1913, p. 57–66); Panaitescu, Cetăţile ruini, p. 90–93; Gh. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, p. 150; idem, Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea (BCMI, 1928, p. 84–87, fig. 91–96); idem, Paraclisul Cetăţii Hotinului (CMIB-A, II, 1928, p. 9–13); Rep. Ştefan cel Mare, p. 207–208; Popescu, Cetăţile turceşti, p. 76–80; Iorga, Les châteaux, p. 60–63; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 369–371; Drăguț, Dicționar, p. 167–168, pl. 168; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 8, 16, 20, 31–37, pl. 8–18; Dragomir, Monumente istorice, p. 177–190; Orașele Moldovei, p. 94–95.

242 – Biserică de rit catolic, ante 1345.

Ref.: Gh. Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârşitul sec. XIV, p. 87; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 372.

243 – Biserică de rit armenesc, ante 1551, dărâmată din ordinul lui

Ştefan-vodă Rareş. Reconstruită, a fost arsă şi apoi reclădită în 1801. Ref.: H. Dj. Siruni, Note armene (RI, 15, 1929, p. 130); T. G. Bulat, Biserica

armeană din Hotin (1801) („Arhivele Basarabiei”, 1929, p. 62–63); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 372.

UCRAINA 51

244 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Înălţarea Domnului. A fost transformată în sec. XVIII în geamie, a redevenit biserică ortodoxă în 1810. Ref.: Iorga, Studii şi documente, IX, p. 148–149; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 372.

HREŠČATYK (Cresciatic – Cernăuți)

AM

245 – Biserică din piatră, 1766, a fostului Schit Sf. Ioan Teologul, existent pe același loc din prima jumătate a sec. XVIII. A fost ridicată de răzeşii Mihai Talpă, Constantin Talpă și Teodor Preda Hagiul. După 1940 nu a mai funcționat. În 1991 lăcașul a fost preluat de Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei și slujbele religioase au fost reluate. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 77; Hostiuc, Schiturile, p. 40–

48, 141–144; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 225; Drăguţ, Dicţionar, p. 114; Dragomir, Monumente istorice, p. 113–114.

Reprod.: ibidem, p. 126.

IVANO-FRANKIVS’K2 (Ivano-Frankovsk)

AM

246 – Biserică, din sec. XVIII, cu hramul Învierea Domnului, ajutată de Constantin Șerban, fost domn al Țării Românești, apoi de Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, doamna Maria, Savin vel-medelnicer ș. a. (menţionaţi în pomelnicul din 1684), în vremea refugiului în Galiția. Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 334–335; Panaitescu, Fundațiuni, p. 17;

Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 120.

IZMAJIL (Ismail – Odesa)

AM

247 – Cetate, construită de moldoveni în secolul al XVI-lea, cucerită de turci după 1538. A fost cucerită de oștile țariste în timpul războiului ruso-

2 În istoriografia românească localitatea este mai cunoscută sub numele ei vechi: Stanislău (ucr. Stanislaviv).

52 UCRAINA

turc din 1768–1774, dar a fost restituită Înaltei Porți prin tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774). După acest an cetatea a fost refăcută prin danii de la domnii Ţării Româneşti (300 de pungi) şi ai Moldovei (150 de pungi), în total 225.000 taleri. Ref. şi reprod.: N. Iorga, Cetăţile vechi româneşti după contele de Langeron

(BCMI, 1915, p. 71–72); Panaitescu, Cetăţile ruini, p. 109–110; Popescu, Cetăţile turceşti, p. 79–81; Iorga, Les châteaux, p. 64; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 496; Orașele Moldovei, p. 112–113; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 151. 248 – Biserică ortodoxă, sec. XVI, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci.

Transformată în geamie după 1711, a fost redată cultului creștin ortodox în 1810. A intrat în componența lăcașurilor din Mănăstirea Cetatea în 1904. Ref.: Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 61–

62); Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene, p. 20–21; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 497.

Reprod.: Micșunescu, op. cit., p. 20.

249 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Sf. Nicolae, înconjurată inițial de un vechi zid de piatră, chilii din lemn pentru mireni, prăvălii pentru negustori și case ale monahilor. A fost închinată Mănăstirii Karakalu de la Muntele Athos şi Bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iaşi. Confiscată de Sultanul Selim, a fost răscumpărată prin 1599 de călugării de la Mănăstirea Karakalu prin danii de la Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei. Biserica a fost rezidită în 1810. Aici a fost mutată mai târziu reședința Mitropoliei Proilaviei. A intrat în componența lăcașurilor din Mănăstirea Cetatea în 1904. Ref.: Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 62);

Micșunescu, Vizitând mănăstiri basarabene, p. 18–20; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 497.

Reprod.: Micșunescu, ibidem, p. 18.

250 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorie domnească, refăcută de paharnicul Gheorghe Coci, fratele lui Vasile Lupu, rectitorită de Constantin Brâncoveanu și rezidită în 1841. A fost închinată Mănăstirii Karakalu de la Muntele Athos. A intrat în componența lăcașurilor din Mănăstirea Cetatea în 1904. Ref.: Petru Colomoiţov, Biserica Sf. Nicolae din Chilia (RSIAB, 14, 1922, p. 3–

11); N. Iorga, Cronică (RI, 9, 1923, nr. 4–6, p. 109–110); Micșunescu,

UCRAINA 53

Vizitând mănăstiri basarabene, p. 18, 20; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 497.

Reprod.: Micșunescu, op. cit., p. 19.

251 – Biserică ortodoxă, sec. XVII, cu hramul Sf. Gheorghe, refăcută, după ce arsese, de Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, „cu cheltuiala mării sale”, la cererea locuitorilor. Ref.: R. Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu

voievod, ed. A. Ilieş, Buc., 1970, p. 124.

252 – Cimitirul eroilor „Regele Ferdinand”, inaugurat la 29 mai 1930, amenajat de Societatea „Cultul Eroilor” din România, unde sunt înhumați ostași români căzuți în Primul Război Mondial (doar 19 identificați). A fost amplasat aici un monument, construit în 1929 de firma Felice Ruta din Tulcea, în formă de piramidă, pe un postament de piatră, având pe fețele laterale chipul lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, și ale regilor Carol I și Ferdinand I. Inscripția indică ridicarea monumentului în domnia Regelui Mihai al României, pentru eroii neamului, „apărători și întregitori ai hotarelor în campaniile anilor 1877–1878, 1916–1919”. Într-o altă parcelă sunt înhumați 70 de ostași români căzuți în al Doilea Război Mondial (Cimitirul orășenesc, lângă Mănăstirea Cetatea). Ref.: Micșunescu, loc. cit.; Arhiva ONCE. Reprod.: idem.

JEPARHIAL’NYJ MUZEJ (Muzeul Eparhial)3

MS

253 – Apostol, [1747?], în limba slavonă, copiat în 1765. Ref.: I. Gheorghiţă, Scurtă dare de seamă despre Muzeul Eparhial din

Ismail (RSIAB, 16, 1925, p. 159.

CR

254 – Liturghier, 1698 [?], în limbile română, slavonă și bulgară, cu predoslovie de Ioan Cantacuzino vel-paharnic.

3 Muzeul a fost înființat la Ismail în 1923. Colecțiile sale au fost transferate ulterior la alte instituții de cultură.

54 UCRAINA

Ref.: ibidem, p. 160; Florea C. Rosetti, Monografia oraşului Izmail, Ismail, 1934, p. 130 ș. urm.

255 – Apostol, Buzău, 1704, în limba română, tipărit cu binecuvântarea

episcopului Teodosie. Ref.: I. Gheorghiţă, op. cit., p. 159.

256 – Evanghelie, Bucureşti, 1760, în limba română, tipărită cu binecuvântarea mitropolitului Grigorie. Ref.: ibidem.

257 – Biblia românească, Blaj, 1793–1795, în Tipografia Seminarului. Lipsesc câteva foi de la început. Ref.: ibidem.

258 – Liturghier, Sibiu, 1814, în limba română. Ref.: ibidem, p. 160.

259 – Triodion, Blaj, 1831, ediția a treia, tipărit cu binecuvântarea P.S. Ioann Bobb, vlădica Făgărașului. Ref.: ibidem.

260 – Mineie pe întregul an, Râmnic, 1776–1780, în limba română. Câteva dintre volume au fost îngrijite și tipărite de ieromonahul Ioachim de la Râmnic. Ref.: ibidem.

261 – Ceaslov mic, Sibiu, 1854, în limba română. Ref.: ibidem.

MUZ

262 – Icoane, circa 30, sec. XVI–XVII, de origine românească, văzute de N. Iorga în mănăstirea din Cetatea Ismail. Ref.: ibidem, p. 157–158.

UCRAINA 55

IZMAJIL’S’KYJ ARHIV (Arhiva din Ismail)4

DOC

263 – Documente privitoare la administraţia românească a sudului Basarabiei (Judeţele Ismail şi Cetatea Albă) în anii 1918–1944 (Fond 1637, 1918–1944). Ref.: Izmail. Učreždenija rossijskogo perioda (1812–1917 gg.) („Pontes.

Review of South East European Studies”, Chişinău, 1, 2004, p. 94–114).

KAM’JANA (Camena – Cernăuți)

AM

264 – Biserică de zid, sec. XVIII, cu hramul Schimbarea la Față. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 42.

KAM’JANEC’-PODIL’S’KYJ (Camenița – Hmelnițki)

HRAM SV. IOANNA PREDTEČI (Biserica Sf. Ioan Înainte-Mergătorul)

MUZ

265 – Mormântul lui Ionaşcu Stroici, fiul lui Simion Stroici, mare vistier în Moldova, 1608. Marcat de o inscripţie în limba slavonă pe zidul altarului. Ref.: Teodor T. Burada, O călătorie la românii din gubernia Kamenitz-Podolsc

(Rusia) („Arhiva. Organul Societății științifice și literare din Iași”, 17, 1906, nr. 12, p. 537–538).

266 – Mormântul lui Radu (Rudolf) Cantacuzino, fiul lui Ştefan

Cantacuzino, fost domn al Ţării Româneşti, 1761. Cu inscripţie în limba latină pe placa de marmură. Ref.: Teodor T. Burada, op. cit., p. 538–539; N. Iorga, Ştiri nouă cu privire

la biblioteca Mavrocordaţilor şi despre vieaţa muntenească în timpul

4 Filiala Arhivei de Stat a Regiunii Odesa.

56 UCRAINA

lui Constantin Vodă Mavrocordat (AARMSI, s. II, t. 6, 1926, p. 137); Ovidiu Olar, Aventuriers du XVIIIe siècle. Radu/Rodolphe Cantacuzène et l’Ordre constantinien (RI, s.n. 22, 2011, p. 393); Andrei Timotin, Un memoriu autobiografic inedit al lui Radu Cantacuzino către ducele Francisc de Lorena, în Istoria. Utopie, amintire și proiect de viitor, ed. Radu G. Păun, Ovidiu Cristea, Iași, 2013, p. 130.

KAM’JANEC’-PODIL’S’KYJ DERJAVNYJ ISTORYČNYJ MUZEJ-ZAPOVIDNYK

(Muzeul Istoric de Stat al Domeniului Kamieneț-Podolsk)

DOC

267 – Documente (16), provenind din Moldova. Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 145.

KERSTENCI (Cristineşti, Crăstinești – Cernăuți)

AM

268 – Biserică cu hramul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, sec. XVIII. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 226.

269 – Morminte ale membrilor familiei Hâjdău (Hasdeu), cu o placă memorială din marmură neagră. Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 115.

KHERSON (Cherson – Kherson)

KHERSONSKYI KRAIEZNAVČYI MUZEI (Muzeul Regional de Studii din Kherson)

MUZ

270 – Placă de fundație, 1440, din marmură, pe care este săpată o cruce și o inscripție în limba slavonă: „[...] Această cetate a fost ridicată în timpul domniei preacuviosului domn Ioan Ștefan Voievod și a căpeteniei ținutului,

UCRAINA 57

ocrotitorul și prietenul Asprokastronului, în anul 6948, indictus 3 [...]. Ștefan [al II-lea al Moldovei], 3 noiembrie.” Este menționat și un anume Fedorka, probabil Theodoric de Teliha, care a condus lucrările de construcție. Dimensiunile plăcii: circa 115 × 51,5 cm. Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, Belgorod (Akkerman) v istoriceskih

izobrajenih, Chișinău – Odesa, 2016, p. 70, 394.

271 – Placă de fundație a Cetăţii Albe, 1454, din marmură, cu stema Moldovei, plasată pe unul dintre turnurile zidului de incintă. Dimensiuni circa 40 × 36 cm. O inscripție în limba slavonă, pe 4 rânduri, relatează zidirea porţilor mari ale cetății „cu străduința Panului Stanciula în anul 6962, 31 martie”. În partea de jos apare stema domnului Moldovei, probabil Alexăndrel. Ref. și reprod.: A. Kočubinskij, Lapidarnye nadpisi XV. stoletija iz

Belgoroda, čto nyne Akkerman („Zapiski Imperatorskogo Odesskogo Obščestva Istorii i Drevnostej”, 15, 1889, p. 513–518 (datează 1438); Z. C. Arbore, op. cit.; Teodorescu, Obiectele, p. 240; I. Bogdan, Inscripţiile de la Cetatea Albă şi stăpânirea Moldovei asupra ei, Buc., 1908 (extras din AARMSI, s. II, t. XXX, 1907–1908, p. 330–336, pl. III); Paul Nicorescu, op. cit., pl. XX; A. V. Krasnožon, op. cit., p. 72, 395. 272 – Placă de fundație, 1480, din piatră, cu stema Moldovei și o

inscripție prin care se atestă întemeierea, în zilele lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a unei mănăstiri de către pârcălabii Duma și Hărman, care au condus cetatea în 1478–1480. Inscripția mai menționează și contribuția pârcălabilor la ridicarea unei biserici în oraș, probabil Biserica greacă existentă și azi. Ref.: A. Kočubinskij, loc. cit., p. 538–547; Teodorescu, Obiectele, p. 240; I.

Bogdan, loc. cit., p. 336–340; A. V. Krasnožon, op. cit., p. 74–75, 395. Reprod.: I. Bogdan, loc. cit., p. 360–361, pl. IV; A. V. Krasnožon, p. 73, 395.

273 – Placă de fundație, 1484, din marmură, cu stema Moldovei și o inscripție în limba slavonă: „În anul Întrupării Domnului 1484 s-au făcut Marile porți în zilele piosului Ștefan Voievod și prin grija Panului Luca și Panului Hărman.” Voievodul la care se face referire este Ștefan cel Mare. Placa a fost instalată la modernizarea Porții Chilia, cu câteva luni înainte de iulie 1484, când a început asediul cetății de către oștile sultanului Baiazid II. A fost găsită la Cetatea Albă în 1838. Ref. și reprod.: A. V. Krasnožon, op. cit., p. 74–75, 395–396.

58 UCRAINA

KICMAN’ (Cozmeni, Coțmanul – Cernăuți)

AM

274 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Nicolae. Reclădită ulterior. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 75; Isidor Onciul, Fondul

religionariu gr. or. al Bucovinei, substratul, formarea, desvoltarea, administrarea și starea lui de față („Candela”, Cernăuți, X, 1891, nr. 1, p. 7); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 219.

KILIJA (Chilia Nouă – Odesa)

AM

275 – Cetate medievală, construită de bizantini, refăcută de genovezi, care au stabilit aici o colonie, înainte de 1360. A fost ocupată de Mircea cel Bătrân la sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV, apoi de Alexandru cel Bun, în 1427; cedată lui Iancu de Hunedoara, în 1447, reluată apoi de Ţara Românească, cucerită în 1465 de Ştefan cel Mare, din timpul căruia datează două cetăţi: Chilia Veche pe malul drept şi Chilia Nouă pe malul stâng. Chilia Nouă a fost reclădită de Ştefan cel Mare la 1479. Cucerită de turci în 1484, este atacată de mai multe ori de oștile ruse, până în 1829, când începe să se ruineze. Cetatea era compusă dintr-o clădire centrală întărită și un zid de incintă cu patru turnuri de colț. Astăzi nu se mai păstrează decât puține urme ale construcțiilor. Ref. şi reprod.: Arbure, Basarabia, p. 18–20; I. Bogdan, Cronice inedite

atingătoare de istoria românilor, Buc., 1895, p. 42, 56; N. Costin, Letopisețul, p. 242–243; Ionescu, Istoria, p. 387, 391, 393; Al. Lapedatu, Câteva consideraţiuni istorico-arheologice asupra cetăţilor moldoveneşti (BCMI, 1913, p. 57–66); N. Iorga, Vechile cetăţi româneşti după contele de Langeron (BCMI, 1915, p. 71); T. Colomoițov, Biserica Adormirea Maicei Domnului din cetatea Chilia și monumentele ei (RSIAB, 13, 1921, p. 3–4); Popescu, Cetăţile turceşti, p. 79; Iorga, Les châteaux, p. 52; N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899, p. 152, 229; Panaitescu, Mircea cel Bătrân și suzeranitatea ungurească (AARMSI, 1938, s. III, t. XX, p. 79–81); Radu Rosetti, Studii asupra felului cum se făptuia războiul, V–VI, p. 1–22; idem,

UCRAINA 59

Istoria artei militare, p. 196, 198, 206, 208, 245; Rep. Ștefan cel Mare, p. 219–220; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 182–183; Orașele Moldovei, p. 54.

276 – Biserică cu hramul Sf. Nicolae, ridicată între 7 mai 1645 şi

7 mai 1646 de Vasile Lupu, potrivit pisaniei. Pe același loc se aflase o biserică zidită la 1482 de Ștefan cel Mare, după planurile arhitectului italian Ioan Provana, care fusese arsă de tătari. La intrarea în biserică se află stema Moldovei, săpată în piatră. A fost renovată în 1891. Ref.: Slavjanskaja nadpis v Kilijskoj cerkvi Sv. Nikolaja („Zapiski

Odesskago obščestva istorii i drevnostej”, I, 1844, p. 292–300); N. Murzakevič, Kilijskaja cerkov („Zapiski Odesskago obščestva istorii i drevnostej”, II, 1850, p. 384–388); N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899; Arbure, Basarabia, p. 301–303 (pisania); Petru Colomoiţov, Biserica Sf. Nicolae din Chilia (RSIAB, 14, 1922, p. 3–11); N. Iorga, Cronică (RI, 9, 1923, nr. 1–3, p. 109–110); Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (descriere, inscripții) (CMIB-A, I, 1924, p. 2, 47–49); Vasilij Kurdinovskij, Drevnejšie tipičnye pravoslavnye cerkvi Bessarabii (RSIAB, 10, 1918, p. 84–93); AB, 1935, p. 106 (doc. 1810); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 183.

Reprod.: Şt. Ciobanu, op. cit., p. 48; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 147.

HRAM SVT. MYKOLAJA (Biserica Sf. Nicolae)

MS

277 – Tetraevanghel, copiat la Târgovişte, 1642, din porunca lui Matei Basarab. Text în limba slavonă. Pierdut (?). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 154, nr. 798. Reprod.: É. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, 1, 1953, pl. 7–8).

278 – Evanghelie, copiată în 1651, danie a lui Matei Basarab şi a Elenei Doamna către Biserica Sf. Paraschiva. Cuprinde portretele donatorilor. Este păstrată în Tezaur. Ref.: Petru Colomoiţov, Biserica Sf. Nicolae din Chilia (RSIAB, 14, 1922,

p. 9); N. Iorga, Cronică (RI, 9, 1923, nr. 1–3, p. 110).

60 UCRAINA

279 – Evanghelie, Craiova, copiată în vremea lui Mihnea III (Mihail) Radu, domnul Țării Românești (1658–1659), de protopopul Ioachim Krackovski şi dăruită bisericii de Danciu armaşul și Radu postelnicul. Este păstrată în Tezaur. Ref.: Petru Colomoiţov, op. cit., p. 10; N. Iorga, loc. cit.

MUZ

280 – Catapeteasmă, 1809, alcătuită din icoane pictate la Iaşi. Ref.: Petru Colomoiţov, op. cit., p. 9; N. Iorga, loc. cit.

KLIŠKIVCI (Clişcăuţi – Cernăuți)

AM

281 – Biserică din lemn, 1772, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, reconstruită din piatră în 1881, în formă de cruce. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 156; Lucian Predescu,

Enciclopedia României, Buc., 1940, p. 563; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 185, 199; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Buc., 2002, p. 340–353.

KOBOLČYN (Cobâlcin, Cobâlceni – Cernăuți)

AM

282 – Biserică de lemn, sec. XVIII. Ref.: Vasilij Kurdinovskij, Cele mai vechi biserici de lemn din jud. Hotin –

Basarabia (RSIAB, 16, 1925, p. 60, 66, 68, foto nr. 16); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 200.

KOTLOVYNA (Bolboca, Bulboaca – Odesa)

AM

283 – Biserică ortodoxă din lemn, sec. XVIII. Ref.: Vasilij Kurdinovskij, Cele mai vechi biserici de lemn din jud. Hotin –

Basarabia (RSIAB, 16, 1925, p. 60–74, cu fotografii); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 98.

UCRAINA 61

KRASNIE OKNY (Ocna – Odesa)

AM

284 – Casă boierească a lui Mateiaș Gavrilaş, mare logofăt al Moldovei (sec. XVII), apoi a ginerelui său, vistiernicul Iordache Cantacuzino, intrată către 1776 în posesia marelui paharnic Gheorghe Iordache Cantacuzino-Paşcanu. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 154; Simeon Reli, Amintiri

dintr-un castel la Nistru, Buc., [1924]; N. Iorga, Cronică (RI, 10, 1924, p. 227–228).

285 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Apostol și Evanghelist Ioan.

Ref.: Grigorovitza, loc. cit.

KRASNOYILSK (Crasna – Cernăuți)

286 – Biserică de zid, 1792, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită de boierul Alexandru Ilschi și soția sa, Ana, pe moșia lor. În interior se află o pisanie care îi menționează pe ctitori și două tablouri care îi reprezintă. Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 119, 134, 136, 147–148, 159.

287 – Casa de lemn a lui Ion Ursachi, sec. XVIII, cu fundație din piatră de râu și podea de lut bătut, construită în stilul arhitectonic tipic locuințelor bucovinene. Ref. și reprod.: ibidem, p. 148, 153–156.

288 – Casă parohială din lemn, mijlocul sec. XVIII, cu cerdac pe stâlpi înalți. A fost restaurată după 1990 de meșteri locali. Aici a fost găzduit Mihai Eminescu într-o seară a anului 1871, când se afla în drum spre Serbările de la Putna. Ref. și reprod.: ibidem, p. 148, 157.

KREKHIV (Krehiv, Krehov – Lvov)

62 UCRAINA

MONASTYR SV. VASYLIJA (Mănăstirea Sf. Vasile)

MS

289 – Varlaam și Ioasaf, Moldova, copie din sec. XVI, în limba slavonă, cu ilustrații. Ref.: Iv. Franko, Varlaam i Ioasaf, starohristijanskij duhovnyi roman

(„Zapiski naukogo tovaristva imeni Ševčenka”, VIII, 1895, nr. 4, p. XIV–XVI, 1–28; É. Turdeanu, La littérature bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 53, n. 2; Mihai Moraru, Cătălina Velculescu, Bibliografia analitică a cărților populare laice, II, Buc., 1978, p. 495 (5 B).

KYIV (Kiev)

AM

290 – Biserică din lemn, începutul sec. XVII, rectitorită în 1631 de Petru Movilă, cu hramul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. A fost biserica schitului Goloseevsky din apropierea Lavrei Pečerska. Mitropolitul i-a dăruit moaște ale Sf. Ioan cel Nou. Înlocuită cu o zidire de piatră în 1910–1912, clădirea a fost distrusă în 1930. Pe acest loc se află astăzi Mănăstirea Svjato-Pokrovs’ka Goloseevs’ka pustyn’, a cărei biserică, cu hramul Icoana Maicii Domnului, a fost construită în 2004. Ref.: P. P. Panaitescu, L’influence de Pierre Mogila, archevêque de Kiev,

dans les Principautés roumaines („Mélanges de l’École Roumaine en France”, Paris, 5, 1926, I, p. 12); idem, Un autograf al lui Petru Movilă pe un Tetraevanghel al lui Ştefan cel Mare (RIR, 9, 1939, p. 84. Localizează în „Ucraina poloneză”); Igumenija Tat’jana [Alatarceva], Goloseevskij Bogorodičnyj monastyr’, Kiev, 2008. 291 – Biserică cu hramul Mântuitorul Iisus Hristos, în zona Berestovo

(fost sat), la nord de Lavra Pečers’ka (Mănăstirea Peșterilor), reconstruită în 1642–1643, în formă de cruce, de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, pe ruinele unei biserici atestate la 1072, care fusese distrusă de tătari în 1482. Frescele pictate de meșteri greci în 1643–1644 cuprind un portret votiv al mitropolitului, pictat în timpul vieții sale, în care el, în genunchi, îi

UCRAINA 63

înfățișează biserica restaurată lui Iisus Hristos, și o inscripție în limba greacă menționând restaurarea bisericii de către el în 1643. Biserica a fost renovată în 1751–1752 și, din nou, în 1813–1814. Face parte din Domeniul istoric-cultural al Peșterilor de la Kiev. Ref. și reprod.: Igor Ševčenko, The Many Worlds of Peter Mohyla („Harvard

Ukrainian Studies”, Special issue: The Kiev Mohyla Academy, VIII, 1984, nr. 1–2, p. 1, 20, 42–44, fig. 2–4 – inscripția); Pr. dr. Paul Mihail, Considerații asupra scrierilor și activității Mitropolitului Petru Movilă și completări bibliografice, în Mitropolitul Petru Movilă la 340 de ani de la moartea sa, 1647–1987, Sibiu, 1988, p. 36, reluare după „Mitropolia Ardealului”, XXXII, nr. 6, nov.–dec. 1987 (reproduce portretul); Encyklopedija Ukrajiny, 5, 1993, s. n., online la www.encyclopediaofukraine.com. display.asp?AddButton=pages\T\R\ TransfigurationChurchinBerestove.htm; Sergei Udovik, Kyiv, Kiev, 2006, p. 65; E. V. Lopuhina, E. V. Pitateleva, V. G. Tchentsova, Postvizantijskie freski cerkvi Spasa na Berestove v kontekste pis’mennyh istočnikov i hudožestvenno-ikonografičeskogo analiza, în Kapterevskie čtenija. Sbornik statej, vol. 13, Moscova, 2015, p. 180, 182–183, 216–217 (fotografie a portretului votiv).

CENTRAL’NYJ DERŽAVNYJ ISTORYČNYJ ARHIV UKRAJINY, M. KYIV

(Arhiva Centrală Istorică de Stat a Ucrainei, Filiala Kiev)

DOC

292 – Document, din 6 februarie 1574, referitor la un proces de datorii între armenii din Suceava şi cei din Kamenec (Fond 39, Aktovye Knigi goroda Kamenica, op. 8, p. 61 a). Ref. şi publ.: Vladimir R. Grigorian, Actes du tribunal arménien de la ville

Kamenets-Podolsk (XVIe siècle), Erevan, 1963, p. 261–263 (rec. Ya. Dachkevytch, în „Revue des Études arméniennes”, II, 1965, p. 449–452); idem, Un document intéressant concernant l’histoire des Arméniens de Moldavie (SAO, 5–6, 1967, p. 399–403).

293 – Document, prima jumătate a sec. XVII, menţionând vânzarea de

tauri din Moldova la târgul de vite din Jazlovec (Fond 39, Aktovye Knigi goroda Kamenica, op. 1, ed. Hr. 23, f. 14). Ref.: E. M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI–XVII

vekah, Chișinău, 1968, p. 109.

64 UCRAINA

NACIONAL’NA BIBLIOTEKA UKRAJINY IMENI V. I. VERNADS’KOGO

(Biblioteca Națională a Ucrainei „V. I. Vernadskyi”)5

DOC

294 – Scrisoare, [1373?], de la Eftimie, patriarhul Târnovei, către Nicodim de la Tismana, privitoare la canoanele autentice ale Bisericii răsăritene. Cuprinde un fragment din Nomocanonul lui Pseudo Nesteutes. Copie (Fond Muzeja Duhovnoj Akademii, 116, anii 1554–1561, fol. 86r–87v). Ref.: Radu Constantinescu, Manuscrisele slavo-române de la Arhivele

Centrale din Moscova CGADA (RA, 38, 1976, nr. 1, p. 15, n. 22).

295 – Hrisov de danie, din Suceava, 8 martie 1407 (6915), de la Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, prin care dăruieşte boierului Popșa Mihail satele Scorţești, pe Pârâul Negru, şi Pancheuți (Păncești). Pergament, deteriorat, lipsește pecetea (Fond V, nr. 3592). Ref. şi publ.: Murzakevič, Zapiski, I, p. 346–348; Melchisedec, Cronica

Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire, Buc., 1869, vol. 2, p. 3–6; Teodorescu, Obiectele, p. 236; Berechet, Documente slave, p. 335; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 56–60; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 16–17 (trad.); DRH, A, I, p. 30–32; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 27–29.

Reprod.: B.A.R., ms. rom. 5231, f. 64–66 (copie slavă) și fotografii XXXV/2; Murzakevič, Zapiski, I, pl. XI; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 435.

296 – Documente (3), din 1434–1435, de la Iliaş şi Ştefan, domnii

Moldovei, prin care se acordă proprietăţi lui Giurgiu, Ion, Duma Negru şi Hodco Creţevici (al lui Creţul). Pergament, lipsesc pecețile (Fond V, nr. 3593–3595). Ref. și publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 562; B. P. Hasdeu (AI, I/1, 1864,

p. 81); Teodorescu, Obiectele, p. 238–239; I. Bogdan, Despre cnejii români (AARMSI, s. II, t. 29, 1906–1907, p. 629–643); Radu Rosetti, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, I, Buc., 1907, p. 147; Berechet,

5 Înființată în 1918 cu numele Nacional’na Biblioteka Ukrajins’koji Deržavy

(Biblioteca Națională a Statului Ucrainian), a devenit apoi Central’na Biblioteka Ukrajins’koij Akademiji Nauk (Biblioteca Centrală a Academiei de Știinţe a Ucrainei). Deține în prezent și colecțiile Academiei Naționale de Științe a Ucrainei.

UCRAINA 65

Documente slave, p. 335; N. Iorga, Anciens documents de droit roumain, II, Paris – Buc., 1930–1931, p. 377; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 398–399; Bogdan, Acte moldoveneşti, p. 28–31, 33–35; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 113–114, 124–125, 129–130; DRH, A, I, p. 187–188, 206–207, 216–218; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 68–69, 74–76.

Reprod.: B.A.R., ms. rom. 5232, f. 59–60, fotocopii XXXV/3, 4, 5; Arh. Naţ. Rom., Direcţia Judeţeană Iaşi, MXXXVIII/28, 31, 33; Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii II/223, 228 a–e; III/197 a–b.

297 – Hrisov de întăritură, din Vaslui, 5 mai 1436 (6944), de la Iliaș şi

Ştefan, domnii Moldovei, pentru boierul Duma Ciornâi, pentru trei sate pe Rebricea. Pergament, lipsește pecetea (Fond V, nr. 3594). Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 124–125;

Moldova în epoca feudalismului, II, p. 72–73.

298 – Hrisov din Suceava, 8 ianuarie 1473, privind întăriri de proprietăţi Mănăstirii Moldoviţa (Secţia II, neinventariat, achiziţie 1930, MAN XXV, nr. 831). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 68; Bogdan, Documente, I,

p. 178–179; Ştefan Ciobanu, Un document inedit din timpurile lui Ştefan cel Mare (RIR, 14, 1944, fasc. I, p. 78–83); DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 392–394; DRH, A, II, p. 281–283.

299 – Hrisov, din Suceava, 4 martie 1479, de la Ştefan cel Mare,

domnul Moldovei, privind întăriri de proprietăţi lui Dajbog, pârcălabul de Neamţ, cu privire la două sate și la ţiganii cumpăraţi de la diferite persoane. Pergament, lipsește pecetea (Fond V, nr. 3596). Ref. și publ.: Bogdan, Acte moldoveneşti, p. 61–62; DIR, veacul XV, A, II,

p. 6–7; DRH, A, II, p. 320–322; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 171–174.

Reprod.: B.A.R., fotocopie XXXV/12; Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopie II 1525.

300 – Hrisov, din 22 aprilie 1518, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul

Moldovei, întăreşte pârcălabului Teodor pământuri lângă râul Bâcul, mai jos de Chişinău. Original şi o copie (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 236–237.

66 UCRAINA

301 – Hrisov, din 27 august 1525, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, întăreşte lui Lupul Cărmăzănescul un loc în ţinutul Chişinău (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 236; Berechet, Documente slave, p. 335–336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 331–332.

302 – Hrisoave (3), din 6 martie 1528, 22 martie 1535 şi 16 aprilie 1546, prin care Petru Rareş întăreşte locuri şi sate (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 563; IV, p. 234–335.

303 – Hrisov de întăritură, din Vaslui, 28 februarie 1532 (7040), de la Petru Rareş, pentru Safta şi Marina, fiicele Maruşcăi, privitor la două părţi ale săliştii Cociurhan. Pergament. Ref. şi publ.: DIR, veacul XVI, A, I, p. 340–341 (trad.); Moldova în epoca

feudalismului, II, p. 266–268.

304 – Hrisov de danie, din Huşi, 22 martie 1535 (7043), de la Petru Rareş, pentru pârcălabul Tomşa, privitor la un loc din pustie, ca să întemeieze acolo un sat. Pergament (Fond V, nr. 3598). Ref. şi publ.: DIR, veacul XVI, A, I, p. 380–381 (trad.); Moldova în epoca

feudalismului, II, p. 268–271.

305 – Hrisov, din 20 martie 1543, prin care Petru Rareș, domnul Moldovei, întăreşte lui Petru Albotă, mare vătaf de Iaşi, pământ în Valea Speiei (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 392–334.

306 – Hrisov de întăritură, din Huşi, 16 aprilie 1546, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, pentru Bâlcu şi fiii lui Nichifor şi Simion, pentru jumătate din satul Deteleva, pe râul Cula, cumpărată de la Marica, fiica lui Ivancu pârcălabul. Pergament (Fond V, nr. 3599). Ref. şi publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 334–335; DIR, veacul XVI, A, I,

p. 465–466 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 274–278.

307 – Hrisov, din Huşi, 8 aprilie 1547, prin care Iliaş Rareş întăreşte boierului Teodor şi fraţilor lui locuri în judeţul Orhei. Pergament (Fond V, nr. 3600).

UCRAINA 67

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 335–337; DIR, veacul XVI, A, I, p. 548–

549 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 282–285.

308 – Hrisov, din 28 aprilie 1551, prin care Ștefan Rareș, domnul Moldovei, întăreşte lui Dumitru şi Gheorghe un sat în ţinutul Tighina (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

309 – Hrisoave (2), din 30 aprilie 1554 şi 16 februarie 1570, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, dăruiește lui Petru Albotă şi surorii sale Maria moşii pe râurile Prut şi Siret, iar Bogdan Lăpușneanu, succesorul său, întărește dania (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 564–565; IV, p. 337–339.

310 – Hrisov, din 10 mai 1574, prin care Ioan Vodă cel Cumplit, domnul Moldovei, întăreşte lui Ion Golîia vel-logofăt şi soţiei sale Teodora un loc în ţinutul Orhei (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

311 – Firman, post 1574, prin care sultanul Murat III (1574–1595) ordonă să i se dea lui Şah Mârza o leafă de 15 akce pe zi din venitul portului Cetatea Albă (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

312 – Firmane (3), din 1574–1757, privitoare la evenimentele din Moldova, de la sultanii Murat III (1574–1595), Murat IV (1623–1640), Osman III (1754–1757) și Mustafa III (1757–1774) (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

313 – Carte domnească de întăritură, 2 martie 1590 (7098), de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei, prin care întărește lui Bucium, marele vornic al Ţării de Jos, un loc în ţinutul Putnei, cumpărat de la Marica şi fraţii ei, Gavril şi Nicoară. Pecete de ceară roşie (Fond V, nr. 3606, f. 1). Ref. şi publ.: DIR, veacul XVI, A, III, p. 453 (trad.); Moldova în epoca

feudalismului, II, p. 352–354.

314 – Hrisoave (3), din 25 martie 1600, 22 aprilie 1603 şi 25 martie 1605, prin care Ieremia Movilă întăreşte sate în judeţul Soroca, la gura râului Ciuhara etc. (Fond V).

68 UCRAINA

Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 339–344.

315 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 8 aprilie 1609 (7117), de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, pentru Simion şi Damian, privitor la satul Piperceni, în ţinutul Orhei. Original și o copie (Fond V, nr. 3610, f. 1–2; d. 3614, f. 1–1v, copie din 9 iunie 1818). Ref. şi publ.: DIR, veacul XVII, A, II, p. 202 (trad.); Moldova în epoca

feudalismului, III, p. 59–61.

316 – Hrisoave (2), din 1 mai 1609 şi fără dată, prin care Constantin Movilă, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirilor Dragomirna şi Secu un lac și un pod lângă Orhei, iar lui Constantin Băcioc satul Vlădeni (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 336. Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 565–566; IV, p. 344–345.

317 – Hrisov, din 26 martie 1615, dat boierului Enache pentru satul Stolniceni, cumpărat de acesta (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

318 – Hrisov, din 30 aprilie 1615, prin care Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secu pământurile dăruite ei de boierul Constantin (Costea) Băcioc (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

319 – Hrisov de întăritură, din 22 noiembrie 1617 (7126), de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, pentru spătarii Simion şi Damian, privitor la o parte din satul Piperceni cumpărată de la Ana, fiica lui Buzdugan. Original și copie (Fond V, nr. 3811, f. 1–1v și nr. 3612). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 131–133.

320 – Hrisov, din 8 martie 1618, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei, întăreşte lui Eremia Băseanu (Bazeanu) un sat în ţinutul Orhei (Fond V). Ref.: Berechet, Documente slave, p. 337. Publ.: Murzakevič, Zapiski, V, p. 840.

321 – Hrisov, din 6 aprilie 1621, prin care Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secu satul Vlădeni (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

UCRAINA 69

322 – Hrisov, din 16 ianuarie 1622, prin care Eustratie Dabija, domnul Moldovei, dăruieşte Mănăstirii Căpriana o sălişte în judeţul Orhei și hotărăște scutiri de dări pentru cei ce se vor așeza acolo. Text în limba slavonă (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337; Șt.

Berechet, Mănăstirea Căpriana (CMIB-A, II, 1928, p. 91). Publ.: Murzakevič, Zapiski, V, p. 840–841; Berechet, op. cit., p. 102–103 (text

și trad. rom.).

323 – Hrisov, din 9 aprilie 1623, prin care Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, dăruieşte boierului Mieria Marmura o parte de sat pe Râul Smila (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 346–348.

324 – Hrisov, din 4 august 1623, prin care Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secu satele dăruite ei de Sava Petricu şi soţia sa Nastea (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

325 – Hrisov, din 9 august 1632, prin care Alexandru Iliaş, domnul

Moldovei, îi dă lui Danilă din Varniţa moşia Pițeri (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 348–349; DRH, A, XXI, p. 213–214.

326 – Hrisov domnesc, din 28 martie 1633, prin care Petru Rareș, domnul Moldovei, întăreşte lui Gavrilă şi surorii lui Nastea satul Bârnova (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 350–351.

327 – Hrisov, din 23 martie 1635, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Sf. Sava de la Muntele Athos veniturile unor sate din ţinutul Bălţi (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

328 – Hrisov din Iaşi, 15 septembrie 1635, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte lui Isariu, vameş (cămăraş), jumătate din satul Şerbiceni, în ţinutul Hotin.

70 UCRAINA

Ref. și publ.: Berechet, Documente slave, p. 337, nr. 18 (rez.); DRH, A, XXIII, p. 279–282, nr. 235.

329 – Hrisov din Iași, 15 septembrie 1636, prin care Vasile Lupu,

domnul Moldovei, dăruieşte lui Simeon Timpovski şi soţiei lui Marica jumătate din satul Șerbiceni din ţinutul Hotin (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337. Publ.: Murzakevič, Zapiski, IV, p. 351–352.

330 – Hrisoave (2), din 8 ianuarie 1641 şi 15 ianuarie 1647, prin care Matei Basarab, domnul Țării Românești, întăreşte moşii unor ţărani megieşi (Fond V, nr. 3601, 3602). Ref. și publ.: Ioan Caproşu, Damaschin Mioc, Documente slavo-române în

arhivele din U.R.S.S. (SMIM, 10, 1983, p. 120–123, 127–129). Reprod.: Institutul de Istorie „N. Iorga”, fotocopii.

331 – Hrisov, din 8 aprilie 1647, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte lui Miron Mitnicu satul Borezeni (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237.

332 – Hrisov, din 17 septembrie 1647, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte sate Mănăstirii Golia (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

333 – Zapis de mărturie, din Iaşi, 8 septembrie 1661 (7170), de la boierii moldoveni, pentru marele postelnic Nicolae Racoviţă, privitor la satele Fereşti şi Codăeşti, cumpărate de la diverse persoane (Fond V, nr. 3611, f. 1–1v). Rep., publ. și reprod.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 51–53, 331–332.

334 – Hrisov, din 15 februarie 1667, prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, îi dăruiește lui Ionaşcu dreptul de pescuit în bălţile Orheiului (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 237; Berechet, Documente slave, p. 337. Publ.: Murzakevič, Zapiski, II, p. 566–567; IV, p. 353–354.

335 – Hrisoave (4), de la domnii Moldovei: Iliaş Alexandru (1667),

Gheorghe Duca (1679), Antioh Cantemir (1707) și Mihai Racoviţă (1720) (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238–239.

UCRAINA 71

336 – Carte domnească de poruncă, din Iaşi, 19 mai 1668 (7176), de la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, pentru fostul clucer Gheorghe Catargiu, cu dispoziţia să dezlege conflictul dintre Nicolae Donici şi Gheorghieș Zanohie, pe de o parte, şi Nicoară și Stratulat, pe de altă parte, privitor la satul Hruşova (Fond V, nr. 3608, f. 1) Ref., publ. și reprod.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 215–217, [355].

337 – Carte domnească de poruncă, Iaşi, 4 iulie 1670 (7178), de la Duca voievod către boierul Constantin, ca să descurce pricina dintre Nicolae Donici şi Gheorghieş Zanohie pentru o parte din satul Hruşova (Fond V, nr. 3607, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, 291–293. Reprod.: ibidem, p. [369].

338 – Zapis de danie, din 9 decembrie 1677, de la Mihalcea Hâncul, fost mare stolnic, pentru satul Vladnic, dăruit mănăstirii construite de el pe acest pământ (Fond V, nr. 941, f. 3–3v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 110–112.

339 – Carte domnească de poruncă, din Iaşi, 27 ianuarie 1680, de la Duca, domnul Moldovei, pentru Nastasie, pârcălabul de Chişinău, şi fostul căpitan Frăţiman, ca să determine hotarele ocinii lui Andrei Mihuleţ în satele Sparcoceni, Ceucani şi Highidaşi (Fond V, nr. 3609, f. 1). Rep. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 118–120.

340 – Poruncă (iarlâk), circa 1688–1691, referitoare la taxele vamale ce urmează a fi plătite de tătarii nogai pentru vitele luate din Moldova (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206.

341 – Firman, din 1692, al sultanului Ahmet II, prin care porunceşte ca trupele comandate de Ahmet şi Hurumbet să dea ajutor trupelor moldovene împotriva năvălirii polonilor şi cazacilor (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

342 – Hrisov, din 1698, prin care Antioh Cantemir închină Mănăstirea Căpriana Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos (Fond V). Ref.: Berechet, Documente slave, p. 337; Șt. Berechet, Mănăstirea Căpriana

(CMIB-A, II, 1928, p. 91). Publ.: Murzakevič, Zapiski, I, p. 349–351.

72 UCRAINA

343 – Hrisov, din octombrie 1702, al lui Constantin Duca, domnul Moldovei, prin care întăreşte o danie către Patriarhia din Constantinopol (Fond V). Ref. și reprod: Hurmuzaki, Odesa, p. 200–203; Petre Şt. Năsturel, Un hrisov

nou de la Constantin Duca (1702) („Hrisovul”, 5, 1945, p. 97–105, pl. II). 344 – Act, din 1729, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei,

stabilind că vor fi cedate locuri tătarilor nogai pentru a se așeza în Basarabia, lângă Bender (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

345 – Ordin, din 1737, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei, ca tătarii să fie opriți să treacă Prutul pentru a se aşeza în Moldova, întrucât nu era destul pământ nici pentru moldoveni (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

346 – Hrisov, din martie 1741, prin care Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, scuteşte Biserica de dajdie (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 190–194.

347 – Hrisov, din 15 ianuarie 1744, al lui Ioan Mavrocordat, domnul Moldovei, întărind hotărârea fratelui său Constantin privind robota de 12 zile pe moşiile mănăstireşti (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 169–171.

348 – Hrisov, din 1753, al lui Constantin Racoviţă, domnul Ţării Româneşti, privitor la sarcinile lui Ioniţă Cantacuzino, numit ispravnic de Mehedinţi (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 165–168.

349 – Sigiliu, din 15 aprilie 1760, prin care Serafim II, patriarhul Constantinopolului, întăreşte numirea lui Gavril Callimachi ca mitropolit al Moldovei (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 204–206.

350 – Firman, din 1764, prin care sultanul Mustafa III îi cere lui Grigore Callimachi, domnul Moldovei, să permită negustorului Johanes Demetrius să exporte ceară din Moldova în Transilvania, plătind vamă (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

UCRAINA 73

351 – Hrisov, din 12 august 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei, întăreşte privilegiile boierimii (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 171–174.

352 – Firman, din 1777, către tătarii din Bugeac, cu porunca de a da ajutor militar domnului Moldovei împotriva incursiunilor din partea polonilor şi cazacilor. Ref.: ibidem, p. 206.

353 – Firman, din 1778, către Constantin Moruzi, domnul Moldovei, referitor la uneltirile lui Manole, fiul lui Bogdan, şi ale lui Cuza spătarul, condamnaţi la moarte pentru trădare (Fond V). Ref.: ibidem, p. 195–200.

354 – Hrisov, din 15 aprilie 1779, al lui Constantin Moruzi, domnul Moldovei, referitor la veniturile boierimii (Fond V). Ref.: ibidem, p. 175–179.

355 – Hrisov, din 4 februarie 1781, prin care Constantin Moruzi, domnul Moldovei, îi întăreşte lui Costea Chirilovici proprietăţi în ţinutul Iaşi (Fond Duhovna Akademija). Ref. și publ.: Vespasian S. Erbiceanu („Arhiva”, 3, 1892, p. 544–548); Paul

Mihail, op. cit.

356 – Anafora, din 24 noiembrie 1782, întărită în 28 noiembrie de Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, prin care se aprobă aşezarea evreilor în târguri şi li se interzice să locuiască la sat (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 179–182.

357 – Hrisov, din 15 mai 1783, prin care Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, hotărăşte într-un proces pentru datorii (Fond Duhovna Akademija). Ref. și publ.: V. S. Erbiceanu, loc. cit., p. 542–544.

358 – Anafora, din 22 mai 1783, întărită la 24 mai de Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, referitoare la măsurile împotriva tâlharilor (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 187–190.

74 UCRAINA

359 – Poruncă, din 3 iunie 1783, a lui Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, şi anaforă a Divanului din 15 iunie, privind distrugerea velniţelor (instalațiilor) de făcut rachiu (Fond V). Ref.: ibidem, p. 183–187.

360 – Firman, din 1786, prin care sultanul Abdulhamid I îi cere lui Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei, să permită exportarea a 12 000 kg de mei în Bucovina, unde era foamete (Fond V). Ref.: Hurmuzaki, Odesa, p. 206; Teodorescu, Obiectele, p. 238.

361 – Anafora, [din 1817], a boierilor şi clerului din Ţara Românească, dată domnitorului Ioan Gheorghe Caragea cu prilejul alcătuirii Codicelui de legi (Fond V). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 238.

362 – Rapoarte ale Ministerului de Interne (14), din 3 iunie 1835 – 1 martie 1835, referitoare la mişcările conduse de haiducul Teodor Faletloc Olteanul (Fond 109, exp. 4, dos. 85, f. 1–21). Ref.: I. A. Anţupov, Iz perepiski centralnoj i mestnoj administracii po delu

Todora Tobultoka, în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 214–219.

363 – Scrisoare, circa 1840, de la Gherasim, egumenul Mănăstirii

Pantelimon de la Muntele Athos, către Gabriel, mitropolit de Cherson şi Odesa, în care cere ajutor financiar şi menţionează daniile anterioare ale domnitorului Scarlat Callimachi (Fond V). Ref. şi publ.: P. Șt. Năsturel, Scarlat Callimachi et le monastère de Saint

Pantéléimon („Balcania”, 8, 1945, p. 179–186).

364 – Memoriu, din 29 iunie 1859, scris de ieromonahul Teofan Cristea, vechil al Mănăstirii Neamţului, despre consecințele grave pe care urma să le aibă asupra așezământului secularizarea averilor mănăstireşti, potrivit intenției lui Al. I. Cuza. Traducere din limba rusă în limba română de protoiereul Nicolae Danilevschi, pentru Antonie Șokotov, episcopul de Chișinău. S-a aflat în Muzeul Bisericesc din Chișinău. Ref. și publ.: Şt. Berechet, Cu privire la secularisație (NRL, II, nr. 40,

3 octombrie 1910, p. 633–636); idem, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 46–50.

UCRAINA 75

MS

365 – Psaltire, copiată între 1 august și 10 decembrie 1436 de Gavriil din Moldova, în limba slavonă (redacţie medio-bulgară). Pergament, scriere în culori și aur. Legătură din a doua jumătate a sec. XVIII (Fond 301, nr. 9, fost la Muzeul de Arheologie Bisericească al Academiei Teologice din Kiev). Ref.: Ljudmyla Gnatenko, Slov’jans’ka kyrylyčna rukopysna knyga XV st. z

fondiv Instytutu rukopysu Nacional’noji biblioteky Ukrajiny imeni V. I. Vernads’kogo. Katalog, Kiev, 2003, p. 117–118, nr. 43.

366 – Octoih, sec. XV. Text în limba slavonă. Cuprinde relatări despre

ocuparea Chiliei şi Cetăţii Albe de către oștile otomane în 1484. A aparținut Bibliotecii Academiei Teologice din Kiev (Fond Duhovna Akademija, ms. 340). Ref.: Bogdan, Scrieri, p. 520–522; Mihăilă, Istoriografia, p. 178; Mihăilă,

Contribuţii, p. 135; Constantinescu, Repertoriu, p. 188, nr. 945.

367 – Evanghelie, Moldova, 1541, copiată pentru Mănăstirea Căpriana

din porunca lui Petru Rareş, domnul Moldovei. Text în limba slavonă. Pergament (Fond V). Ref.: A. V. Rystenko, Rukopisi prinadležaščie biblioteke Imperators’kogo

Odess’kogo obščestva Istorii i Drevnostej („Zapiski Odess’kogo obščestva Istorii i Drevnostej”, 28, 1910, p. 35); Şt. Berechet, Mănăstirea Căpriana (CMIB-A, II, 1928, p. 89–90); Constantinescu, Repertoriu, p. 156, nr. 807.

Reprod.: Şt. Berechet, op. cit., p. 93–94 (ferecătura).

368 – Tetraevanghel, încheiat la 7 octombrie 1546, copiat de diaconul Mihail de la Suceava. Pergament, 275 f. Text în limba slavonă. Inițiale în culori și patru frontispicii ale Evangheliilor. Legătură de lemn îmbrăcată în catifea roşie. Manuscrisul a ajuns la Mănăstirea Nijne din regiunea Černigov. În 1739 Antonie, viitor episcop de Černigov și Belgorod, a dus probabil manuscrisul în Rusia. După 1884 a făcut parte din colecția Muzeului Bisericesc al Academiei din Kiev (Fond Perejaslavs’ka Duhovna Seminarija, fost în Muzeul Lavrei Pečers’ka din Kiev). Ref.: I. Bogdan, Manuscripte slavo-române în Chiev (CL, 25, 1891, p. 507–

510); N. I. Petrov, Opisanie rukopisnyh sobranij, nahodjaščihsja v

76 UCRAINA

gorode Kieve, III. Biblioteka Kievo – Sofijskogo sobora, Moscova, 1904, p. 11–33; Şt. Berechet, Două evanghelii slavo-române din secolul al XVI-lea (NRL, II, nr. 47, 21 noiembrie 1910, p. 747–751); A. Lebedev, Rukopisi Cerkovno-Arheologičeskogo Muzeja Imperatorskoj Kievskoj Duhovnoj Akademii, I, Saratov, 1916, p. 11; Şt. Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 7–13; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 46); idem, L’activité littéraire en Moldavie de 1504 à 1552 (RER, 9–10, 1965, p. 116, 136); Bogdan, Scrieri, p. 520; Constantinescu, Repertoriu, p. 156, nr. 808.

Publ.: Turdeanu, Études, p. 200. 369 – Sbornic, 1554–1561, scris în Moldova, parţial de diacul Roman,

la Baia, şi parţial de Isaia (viitor episcop de Rădăuți), la Slatina, 504 f. Text în limba slavonă. Cuprinde scrieri teologice, mici lucrări de gramatică slavonă, note despre astronomie şi calendar, scrieri apocrife şi istorice: Cronograf de la Adam până la Manuel Paleologul (1425) (f. 422–438); Letopiseţul sârbesc, de la moartea ţarului Duşan (1355) până la 1490; o cronică bulgară pentru anii 1296–1413 (f. 440–447); Povestire pe scurt despre domnii Moldovei (f. 450–499) – Cronică de la începutul Moldovei până la Petru Aron (aşa-numitul Letopiseţ, Putna I, 1359–1526); Analele de la domnia lui Ştefan cel Mare până la moartea lui Petru, fiul lui Bogdan cel Orb (1457–1525); Cronica lui Macarie (1504–1541) şi Cronica lui Eftimie (1541–1553) (Fond Duchovnaja Akademija, ms. 116/47 Lavra). Ref. şi publ.: Vasilij M. Berezin, Opisanie rukopisej Počaevskoj Lavry,

hranjaščihsja v biblioteke muzeja pri Kievskoj Duhovnoj Akademii, Kiev, 1881, p. 69–75 (ms. 47); K. D. Popov, Opisanie rukopisi pod nom. 116, prinadležaščej biblioteke muzeja pri Kievskoj Duhovnoj Akademii, în Izsledovanie po russkomu jazyku, I, Sankt-Peterburg, 1885–1895, p. 576–581; A. M. Luk’janenko, Počaevskij sbornik Kievskoj Duhovnoj Akademii moldavo-bolgarskoj redakcii XVII veka, în Novyj sbornik statej po slavjanovedeniju...V. I. Lamanskogo, Sankt-Peterburg, 1905, p. 406–465; I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtsschreibung („Archiv für slavische Philologie”, 13, 1891, nr. 4, p. 481–543); I. Bogdan, Vechile cronici moldoveneşti până la Ureche, Buc., 1891, p. 1–11, 23–41, 52–103, 143–148, 162–171, 193–198, 212–222, 243–267, 280–283; P. P. Panaitescu, Cronicile slavo-române din secolele XV–XVI. Publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1959, p. 38–52, 74–125; Crăciun – Ilieş, Repertoriul,

UCRAINA 77

p. 46–47, 50, 431–432; Mihăilă, Istoriografia, p. 169–170; Bogdan, Scrieri, p. 253–373, 517–518; I. Molin, Momente din istoricul cercetării manuscriselor slavone şi slavo-române din biblioteci româneşti şi străine, I („AUT, Seria Știinţe – Filosofie”, 12, 1974, p. 100); Mihăilă, Cultură, p. 393; Lucia Djamo-Diaconiţă, Le chronographe slavon d’Arad (RESEE, 18, 1980, nr. 1, p. 33–34); Constantinescu, Repertoriu, p. 154–155, nr. 801.

Reprod.: I. Bogdan, op. cit., pl. 1; idem, Scrieri alese, p. 373; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 73, c. 216–277; B.A.R., mf. 189.

370 – Ceaslov, scris de popa Nichifor din Milanca, Moldova, 1575 (cf.

însemnare). Text în limba slavonă, fără început şi sfârşit (Fond Duhovna Akademija, ms. 75, fost Pečers’ka Lavra, ms. 374). Ref.: A. Lebedev, op. cit., p. 32–33; Şt. Berechet, Însemnări de pe

manuscrisele slave-româneşti din Biblioteca Academiei Imperiale din Kiev (NRL, V, 1912, nr. 41–42, p. 642–646); idem, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 1–2; Bogdan, Scrieri, p. 522; G. Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev (SCB, 12, 1972, p. 33); Constantinescu, Repertoriu, p. 154, nr. 840.

371 – Tetraevanghel, Moldova, 1575, copiat din porunca lui Ion Golia,

mare logofăt, pentru Biserica Golia din Iaşi. Text în limba slavonă. Pergament, 278 f. Miniaturi şi iniţiale în aur şi culori. Legătură din lemn îmbrăcat în catifea verde. Însemnări menţionând că Iancu Sasul a dus manuscrisul la Lvov, de unde a fost răscumpărat de mitropolitul Teofan la 1582 şi dăruit Mănăstirii Râşca. Ulterior a ajuns la Mănăstirea Nijne din regiunea Černigov. Se presupune că în 1739 Antonie, viitor episcop de Černigov și Belgorod, a dus manuscrisul în Rusia. După 1884 a făcut parte din colecția Muzeului Bisericesc al Academiei din Kiev (Fond Duhovna Akademija, ms. 43). Ref.: Şt. Berechet, Două evanghelii slavo-române din secolul al XVI-lea

(NRL, II, nr. 47, 21 noiembrie 1910, p. 747–751); idem, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 7–13; Berechet, Documente slave, p. 9–13; Bogdan, Scrieri, p. 518–520; G. Ştrempel, op. cit., p. 31–33; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 92–93; Constantinescu, Repertoriu, p. 154, nr. 799.

372 – Sbornic, sec. XVI [?], scris în Moldova, în limba slavonă,

cuprinzând: Cronica şi Analele putnene; Cronica lui Macarie; Cronica lui

78 UCRAINA

Eftimie. Copie după un manuscris păstrat la Muzeul Czartoryski din Cracovia (fostă la Muzeul Bisericesc-Arheologic din Kiev). Ref.: Damian P. Bogdan, Ioan Bogdan, activitatea ştiinţifică şi didactică

(„Romanoslavica”, III, 1958, p. 190–191).

373 – Psaltire cu Tipicon, sec. XVI, Moldova, scrisă de Filotei, în limba slavonă (fost la Lavra Sf. Treime – Serghie din Rusia). Ref.: Turdeanu, Études, p. 45.

374 – Sbornic, sec. XVI [?], scris în Moldova, în limba slavonă, cuprinzând: Cronica şi Analele putnene; Cronica lui Macarie; Cronica lui Eftimie; Cronica moldovenească; Cronica moldo-polonă (după un manuscris păstrat la Muzeul Czartoryski din Cracovia). Ref.: D. P. Bogdan, loc. cit.

375 – Tetraevanghel, Moldova, ante 1616, în limba slavonă. Însemnări de la Iaşi şi Trifăneşti, sec. XVII. A aparţinut Mănăstirii Bărboiu (Fond Duhovna Akademija). Ref.: Bogdan, Scrieri, p. 522; Constantinescu, Repertoriu, p. 156, nr. 806.

376 – Arhieratikon, Kiev, 1632, în limba slavonă, îndreptat de mitropolitul Iov Bojarski și destinat Catedralei Sfânta Sofia. Cuprinde pe reversul foii de titlu o miniatură cu icoana Sf. Ioan Gură de Aur în care acesta are trăsăturile de tinerețe ale lui Petru Movilă, din vremea când era arhimandrit al Lavrei Pečers’ka (Fond Catedrala Sfânta Sofia). Ref. și reprod.: P. Popov, Nevidomyj pryžyttjevyj portret Petra Mogyly

(„Narodna tvorčist’ ta etnografija”, 1969, nr. 6, p. 42–43); Vizantijskÿ Vremennik, vol. 43, 1982, foto 5; Pr. dr. Paul Mihail, Considerații asupra scrierilor și activității Mitropolitului Petru Movilă și completări bibliografice, în Mitropolitul Petru Movilă la 340 de ani de la moartea sa, 1647–1987, Sibiu, 1988, p. 27–28, 37 (reproduce portretul); Nestor Vornicescu, Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina. Monografie haghiografică, Craiova, 1999, p. 116.

377 – Petru Movilă, [Memorii], ante 1646, o continuare a condicii

voievodale moștenite de la tatăl său. Text în limba slavonă. În cuprins: date autobiografice, întâmplări de la Curtea Moldovei, informaţii despre înfiinţarea Arhiepiscopiei de Alba Iulia de către Mihai Viteazul (după o cronică

UCRAINA 79

munteană), evocări din istoria Bisericii române, despre Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, ctitorirea Mănăstirii Dragomirna. Cuprinde lista cărților și manuscriselor în limba latină cumpărate de mitropolit la Cracovia. La sfârşit, o listă a ţinuturilor Moldovei şi note în limba română privitoare la Ieremia Movilă (Fond Pecers’ka Lavra). Ref. şi publ.: Arhiv jugo-zapadnoj Rossii, I, t. VII, 1887, p. 113;

E. Ternovski, Pjotr Mogila, Biografičeskij očerk („Kievs’ka starina”, 1, 1882, II, p. 14–17); S. Golubev, Kievskij mitropolit Pjotr Mogila i ego spodvižniki, I, Kiev, 1883, p. 325 ș. urm.; Ghenandie Enăceanu, Din istoria bisericească a românilor. Petru Movilă (BOR, 7, 1883, p. 278–289, 431–453, 618–622, 657–696, 734–772; 8, 1884, p. 4–39, 89–121, 185–221, 282–320); A. Jablonovski, Akademija Kijewska Mohilanska („Materialy i opracowania dotyczace historii wyzszych zakladów naukowych v Polsce”, V, Cracovia, 1900, p. 117–127); P. P. Panaitescu, L’influence de l’œuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés roumaines („Mélanges de l’École Roumaine en France”, Paris, 1926, I, p. 12–14; republicare în P. P. Panaitescu, Petru Movilă. Studii, ed. îngrijită de Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, Buc., 1996, p. 9–75, trad. rom. de Silvia P. Panaitescu); Ihor Sevčenko, The Many Worlds of Peter Mohyla („Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1–2, p. 22); Nestor Vornicescu, op. cit., p. 96.

378 – Simion al Thesalonicului, Scrieri, copie a traducerii în limba

slavonă, Suceava, 1691–1692. A aparţinut lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei (Fond Duhovna Akademija, ms. 161/385). Ref.: N. I. Petrov, op. cit., p. 76; Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 69–70;

Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 803.

379 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, copie de la sfârşitul sec. XVII. Text în rusă. La f. 261: informații despre posesori, Dimitrii Artemievici Popov din Eniseisk, apoi preotul Avram Afanasiev din Tobolsk, care îl vinde arhimandritului Ghenadie în 1737, iar acesta îl dăruiește Lavrei Pecerska din Kiev la 1748 (cota nr. 196/107). Ref.: Zamfira Mihail, Nicolas le Spathaire Milescu à travers ses manuscrits,

Buc., 2009, p. 148, nr. 43.

380 – Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, Chipurile Vechiului și Noului Testament, încheiat la 1 iulie 1709. La f. 1–4: Versuri la Stema Țării,

80 UCRAINA

titlul scrierii și dedicația mitropolitului Antim către Constantin Brâncoveanu, căruia i-a dăruit manuscrisul. Începând cu f. 4: 503 portrete, 3 schițe și 8 desene, toate în medalion, de mâna lui Antim. Cunoscut și ca Rodoslovia sau Arborele genealogic al lui Iisus Hristos, manuscrisul a fost descoperit la Kiev de Ștefan Berechet, înainte de Primul Război Mondial. Manuscrisul s-a aflat în proprietatea familiei Săcară din Moldova, apoi a lui Mihai Bădărău, secretar de gubernie, care l-a dăruit, probabil, arhiepiscopului Antonie al Chișinăului. În 1884 a intrat în colecțiile Bibliotecii Academiei Teologice din Kiev, de unde a fost transferat, după 1917, la Biblioteca Academiei de Științe a Ucrainei (ms. DA 379 L, fost ms. nr. 529 la Duhovna Akademija). Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 113; Ștefan Berechet, Încă un manuscris al lui

Antim Ivireanul (NRL, 1910, p. 216–220, 232–235); idem, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 17 ș. urm.; idem, Un manuscris de zugrăveală al mitropolitului Antim (CMIB-A, II, 1928, p. 125–135, cu facsimile); Victor Brătulescu, Antim Ivireanul miniaturist și sculptor (BOR, LXXIV, 1956, nr. 8–9, p. 766–774); G. Ștrempel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul („Romanoslavica”, XIII, 1966, p. 309–355; idem, Manuscrise românești aflate la Leningrad și Kiev („Studii și cercetări de bibliologie”, 12, 1972, p. 37–38); Antim Ivireanul, Opere, ediție critică de G. Ștrempel, Buc., 1972, p. XIX–XLII (comentariu), 239–321 (text), 442–446 (note); Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1348; G. Ștrempel, Antim Ivireanul, Buc., 1997, p. 8–11, 23, 164, 223–226, 229, 231–232, 324; Pavel Balmuș, Chipurile împăraților turcești, în Texte uitate – texte regăsite, IV, Buc., 2005, p. 12; Arhim. Sofian Boghiu, Sfântul Antim Ivireanul și Mănăstirea Tuturor Sfinților, Buc., 2005, p. 31–124 (facsimil integral, însoțit de textul din ed. Ștrempel).

381 – Alexandria, Chișinău, 1790, copie de Ştefan Dascal din Putna

pentru negustorul Donie din Chişinău. 59 f., lipsesc începutul și sfârșitul. Text în limba română, cu două miniaturi reprezentând Ierusalimul şi Alexandria (Fond Duhovna Akademija, ms. 817, fost Pečers’ka Lavra, ms. 372). Ref.: Şt. Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 3–4;

G. Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev (SCB, 12, 1972, p. 35–36); Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I, Cărţile populare laice, 1, Buc., 1976, p. 83–84; Constantinescu, Repertoriu, p. 258–259, nr. 1351; Șt. Ciobanu, Cultura românească în

UCRAINA 81

Basarabia sub stăpânirea rusă, în Suferințele Basarabiei și răpirile rusești. Antologie, ed. Florin Rotaru, Buc., 1996, p. 27.

Reprod.: V. V. Stasov, Slavjanskij i vostočnyj ornament po rukopisjam drevnego i novogo vremeni, Sankt-Peterburg, 1887, pl. 40.

382 – Lexicon greco-slavo-moldo-latin, 1791 [?], autor necunoscut,

circa 30 000 cuvinte, cu completări scrise de o altă mână și însemnări de posesori. 410 f. Lipsesc 2 file la început și la sfârșit. Cuprinde un registru de cuvinte grecești cu varianta completă în limba română, dar variantele slavonă și latină sunt completate numai 10–15%. A aparținut Societății de Istorie și Antichități din Odesa și a fost transferat la Kiev în 1945 (Fond V, nr. 3691). Ref.: „Nezavisimaja Moldova”, Chișinău, 8 iunie 2004; Valentina Pelin,

Aprecieri despre două manuscrise de la Kiev. Ficțiune și realitate („Cugetul”, Chișinău, nr. 1, 2005, p. 6–8, 14–15).

383 – Cronograf, Moldova, încheiat în 1792. 686 f., cerneală neagră și

roșie, o singură mână, cu rare adăugiri ulterioare. Text în limba română. Este probabil traducerea unui cronograf grecesc dintre cele care au circulat în sud-estul Europei pe la mijlocul secolului al XVII-lea. A aparținut Societății de Istorie și Antichități din Odesa și a fost transferat la Kiev în 1945 (Fond V, t. I, nr. 907, t. II, nr. 906). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 1353; „Nezavisimaja

Moldova”, Chișinău, 8 iunie 2004; V. Pelin, op. cit., p. 6–15.

384 – Gramatica de la învăţătura fizicii, Moldova, 10 aprilie 1796, traducere din limba italiană în limba română de Amfilohie Hotiniul. 185 f., 20,2 × 15,5 cm (Fond Duhovna Akademija, ms. 818, fost 751). Ref.: A. Lebedev, op. cit., III, p. 411; Berechet, Documente slave, p. 46;

Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti (CMIB-A, I, 1924, p. 80–83); G. Ştrempel, op. cit., p. 36–37; Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1352.

385 – Sbornic, sf. sec. XVIII, Mănăstirea Neamț, scris de Paisie

Velicikovski. Text în limba slavonă (Fond Duhovna Akademija, ms. 146/273). Ref.: Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 98; Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 802.

386 – Sbornic, sf. sec. XVIII, Moldova. Text în limba slavonă (Fond Duhovna Akademija, ms. 266, fost Pečers’ka Lavra, ms. 216). Ref.: Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 98; Constantinescu, Repertoriu, p. 155, nr. 804.

82 UCRAINA

387 – Evanghelie, sec. XVIII, Moldova, 230 f. Text în limba slavonă. A aparținut Mănăstirii Coșula (Fond Duhovna Akademija, ms. 438). Ref.: Berechet, Documente slave, p. 2–3; Constantinescu, Repertoriu,

p. 155–156, nr. 805.

388 – Isaac Sirul, Cuvinte, copie, ante 1811, întocmită de Ghervasie, monahul de la Mănăstirea Dobruşa. 279 f. Text în limba română (Fond Duhovna Akademija, ms. 217). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 34; Constantinescu, Repertoriu, p. 257,

nr. 1346.

389 – Sbornic, scris de Ghervasie monahul de la Mănăstirea Dobruşa, ante 1811. Text în limba română. Cuprinde Cuvinte ale cuviosului Efrem Sirul. 1175 f., titluri și inițiale cu cerneală roșie (Fond Duhovna Akademija, ms. 216). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 33–34.

390 – Sbornic, 1812, scris de monahii Maxim şi Zamfir de la Mănăstirea Dobruşa. 476 f. Text în limba română (Fond Duhovna Akademija, ms. 220). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 35; Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1347.

391 – Descântece, prima jumătate a sec. XIX, scrise în Moldova. 7 f. (Fond Duhovna Akademija, ms. 815). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 35; Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1348.

392 – Sbornic, Moldova, prima jumătate a sec. XIX. 70 f. Text în

limba română, cuprinzând literatură populară (Fond Duhovna Akademija, ms. 816, fost Pečers’ka Lavra, ms. 371). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 35; Constantinescu, Repertoriu, p. 258, nr. 1350.

CR

393 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

394 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în limba slavonă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 168.

UCRAINA 83

395 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. Ediţie dedicată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 171.

396 – Acatist, Kiev, 1629. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 186.

397 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură reprezentând blazonul acestuia. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

398 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise

Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. 4 ex. Ref. și publ.: Damian P. Bogdan, Les enseignements de Pierre Movilă

adressés à son frère Moise Movilă („Cyrillomethodianum”, I, 1971, p. 1–25); Zapasko – Isajevyč, I, p. 52–53, nr. 220; Mihăilă, Contribuții p. 188–197.

399 – Eucharistīrion. Albo, vdjačnost’, Kiev, 1632. Ediție dedicată lui

Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul acestuia şi versuri dedicatorii. La p. 3: portretul lui Petru Movilă (cota Кир.27). Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 53–54, nr. 228; Natalia Pylypiuk,

Eucharisterion. Albo, Vdjačnost’. The First Panegiric of the Kiev Mohyla School: Its Content and Historical Context („Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1–2, p. 47–70); Catalog BNU.

Reprod.: N. Pylypiuk, op. cit., p. 252 (facsimil, 18 f.).

400 – Petru Movilă, Krest Hrista Spasitelja i každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632 (cota КДА, ВХИХ 7/356). Ref.: Catalog BNU.

401 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

84 UCRAINA

402 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

403 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. 2 ex. (cotele Кир. 4949п; Кир. 4950п). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258; Catalog BNU.

404 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

405 – Slujebnik i trebnik arhierejskij, Kiev, 1639, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, și un portret în culori al acestuia, în straie arhierești. 48 p. Coperta are imprimată stema Moldovei şi cea a familiei Movileştilor. Ex-libris Petru Movilă. 9 ex. (cotele Кир. 43п; Кир. 44п; Кир. 45п; Кир. 1117п; Кир. 1118п; Кир. 1119п; Кир. 5113п / 1; КДА, ДХ9/799; КДА, ДХ9/799 / 2). Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 273; Pavel Bălan, Icoana sufletului

nostru, Chișinău, 1992, p. 57–66; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 109; Catalog BNU.

406 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru

Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje diferite). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63, 65, nr. 302. Publ.: P. P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui

Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 296–300: prefaţa dedicată lui Matei Basarab (republicare în P. P. Panaitescu, Petru Movilă. Studii, ed. îngrijită de Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, Buc., 1996, p. 102–110).

407 – Carte românească de învăţătură (Cazanie), Iaşi, 1643. Traducere

din slavonă de mitropolitul Varlaam, din porunca domnului Moldovei Vasile Lupu. 503 p. Ref.: Petrov, Slavjanskie knigi, p. 55; Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 499;

Karataev, Opisanie, p. 504; BRV, I, p. 143, nr. 45; Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 44–45.

UCRAINA 85

408 – Penticostar, 1644, tipărit din porunca doamnei Elena a lui Matei Basarab. Ref.: Arhim. Leonid, în Žurnal Ministerstva Narodnogo Prosveščenija,

t. CCXXXII, 1884, p. 39–52; Bogdan, Contribuţiuni, p. 61, nota 2.

409 – Petru Movilă, Litos abo kamien z procy […] przez Evzebia Pimina, Kiev, 1644 (cota Кир. 4722п). Ref.: Catalog BNU.

410 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very pravoslavno-kafoličeskoj hristianskoy, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 106 p. 2 tiraje. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 333, 334.

411 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri dedicatorii la f. 2–6. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

412 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca doamnei Elena a lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (Fond Duhovna Akademija). Ref.: Vukol M. Undol’skij, Afanasij F. Byčkov, Očerk slavjano-russkoj

bibliografii V. M. Undol’skago, Moscova, 1871, nr. 632; Karataev, Opisanie, p. 537–538, nr. 658; BRV, I, p. 171–175, nr. 55; Bogdan, Contribuțiuni, p. 63, nota 2; BRV, IV, p. 24, nr. 20.

413 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665. 144 p. La p. 2–6:

prefaţă închinată Anei Movilă Potocki. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul familiei Movilă, cu versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 75–77, nr. 422, 423.

414 – Tumulus honorarius illustrissime Dominae D. Annae de domo Mohiłarum Potocka, principissae Moldaviae, palatinae Cracoviensi [...], Lvov, 1666. La p. 2: gravură reprezentând blazonul familiei Movilă (cota Р +1738 / 27). Ref.: ibidem, p. 78, nr. 436; Catalog BNU.

86 UCRAINA

415 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very sobornoj i apostol’skoj Cerkvi Vostočnoj, Moscova, 1696. 5 ex. (cota Кир. 246; Кир. 3107п; Кир. 4298п; Кир. 4299п; Кол. Попова 24). Ref.: Catalog BNU.

416 – Noul Testament, Bucureşti, 1703, tipărit de Antim Ivireanul.

Ref.: Petrov, Slavjanskie knigi, p. 96.

417 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. 2 ex. (cota Кир.489 (2) Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 29, nr. 899; Catalog BNU.

418 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt-Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu: numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. 5 ex. (cotele Декабрь 5251; Декабрь 2257; Декабрь 5980; Декабрь 3382; Маслов 115). Ref.: Catalog BNU.

419 – Mineie şi Octoih, Suceava, 1726, coligat, 410 p. Ref.: Arhim. Leonid, în „Žurnal Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”,

t. CCXXXII, 1884, p. 39–52; Bogdan, Contribuţiuni, p. 60–61; BRV, IV, p. 51, nr. 63.

420 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1745.

Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 69, nr. 1512.

421 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745 (cota Р 1393). Ref.: Catalog BNU.

422 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very , Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 91, nr. 1791.

423 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very kafoličeskoj i apostol’skoj Cerkvi Vostočnoj, Moscova, 1769 (cota Декабрь 2616). Ref.: Catalog BNU.

UCRAINA 87

424 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie very kafoličeskoj i apostol’skoj Cerkvi Vostočnoj, Moscova, 1781 (cota Декабрь 6072). Ref.: Catalog BNU.

425 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G. F. Miller, Moscova, 1789 (cota Н555). Ref.: Catalog BNU.

426 – Latopisiec albo kroniczka Joachima Jerlicza z rakopismu wydal K. W. Wojcicki, Varșovia, 1853, vol. I–II. Cuprinde relatări despre Petru Movilă, mitropolitul Kievului (cota B159897). Ref.: Catalog BNU.

427 – Položenie Pravoslavnoj Cerkvi i monastyrej v Moldavii, Sankt-Peterburg, 1864. Ref.: Şt. Berechet, Dovezi noi asupra secularizării averilor mănăstireşti din

Moldova („Spicuitor în ogor vecin”, 1924, p. 30–51).

H

428 – Dimitrie Cantemir, Plan Konstantinopolja ili Ca[r]ja Grada iže prežde naricašesju Vizantija drevle že Vigos. Zavoevan Mohamedom vtorym leta goda 1453 m-ca maja v 29 d. Narisovannyj Knjazem Dimitriem Kantemirom [Planul Constantinopolului sau al Ţarigradului care odinioară se chema Bizanţ, iar în vechime Vigos. Cucerit de Mohamed al II-lea în anul 1453, luna mai, ziua 29. Desenat de prinţul Dimitrie Cantemir], gravură, Moscova, 1710, schiță cu cartuș decorativ și text, 61 × 84 cm (cota 14145 – D 18 (5TUE) 72). Ref.: Yulia Petrova, 2015; Catalog BNU.

NACIONALNYJ HUDOŽNIJ MUZEJ UKRAJINY (Muzeul Naţional Ucrainean de Artă)

A

429 – Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, portret în ulei, prima jumătate a sec. XVIII, autor necunoscut. 220 × 105 cm. Portretul s-a aflat anterior în Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Lavra Pečers’ka (Nr. inv. Ж-458).

88 UCRAINA

Ref. și reprod.: Z ukrajins’koji starovyny. Al’bom, Kiev, 1991, p. 294, nr. 301; Ukrajins’kyj portret XVI–XVIII stolit’. Katalog-albom, Kiev, 2005, p. 169–170, nr. 150; Anca Brătuleanu, Portrete domnești în colecții străine, Buc., 2010, p. 51.

MUZ

430 – Epitaf, atelier din Moldova, 1542, broderie, circa 80 x 100 cm, cu fir de aur pe fond de satin roşu și note de albastru deschis. Inscripţie de danie, brodată pe laturile orizontale de sus și de jos, în limba slavonă, pentru o mănăstire cu hramul Sf. Nicolae, de la logofătul Ioan [Movilă] cu soţia sa Marica. Ref. şi reprod.: Corina Nicolescu, Opere de artă românească aflate în

colecţii străine: epitaful de la Ioan Movilă („Revista Muzeelor”, 1971, nr. 5, p. 425–428).

431 – Aer, broderie, atelier Moldova, 1623, donator Ştefan Tomşa,

domnul Moldovei. A aparținut Bisericii Naşterea Domnului din Kiev. Ref.: N. I. Petrov, Rumynskie hudožestvennye pamjatniki v Rossii i

vozmožnost’ih vlijanija na russkoe iskusstvo, II („Trudy četyrnadcatago arheologičeskago s’ezda v Černigov, 1909”, Moscova, 1910–1911, p. 90); Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti (CMIB-A, I, 1924, p. 73).

NACIONAL’NYJ KYJEVO-PEČERS’KYJ ISTORYKO-KUL’TURNYJ ZAPOVIDNYK.

MUZEJ KNYGY I DRUKARSTVA UKRAJINY (Domeniul Naţional Istoric-Cultural Pečersk din Kiev.

Muzeul Cărții și al Tiparului Ucrainean)

CR

432 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

433 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură

reprezentând blazonul acestuia. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

434 – Octoih, Lvov, 1630, cu dedicație către Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Ioana Feodorov, 2015.

UCRAINA 89

435 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

436 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

437 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje diferite). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63, 65, nr. 302. Publ.: P. P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui

Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 296–300: prefaţa dedicată lui Matei Basarab.

438 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very

pravoslavno-kafoličeskoj hristianskoy, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 106 p. Ref.: Ioana Feodorov, 2015.

439 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri dedicatorii la f. 2–6. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

A

440 – Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, portret în ulei, sec. XIX, autor necunoscut. Este o copie a portretului păstrat în Muzeul Lavrei Pečers’ka. Ref.: Ioana Feodorov, 2015.

NACIONAL’NYJ MUZEJ ISTORII UKRAJINY (Muzeul Național de Istorie a Ucrainei)

A

441 – Irina (Regina, Raina) Movilă Wiśniowiecki, fiica lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, portret în ulei, sec. XVII, autor necunoscut.

90 UCRAINA

Ref.: Ja. I. Smirnov, Risunki Kieva 1651 goda no kopijam ih konca XVIII veka, în Trudy trinadcatogo arheologiceskogo s’ezda v Ekaterinoslave, II, Moscova, 1908, p. 311; Al. Alexianu, Acest ev mediu românesc, Buc., 1973, p. 217; Lilia Zabolotnaia, Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute. Unele contribuții la genealogia descendenților lui Ieremia Movilă („Tyragetia. Istorie, Muzeologie”, Chișinău, s. n., II (XVII), 2008, nr. 2, p. 28); idem, Movilencele și descendenții, în Polonia și România – de la vecinătatea istorică la parteneriatul european, Suceava, 2009, p. 72 (cu informația eronată că tabloul s-a pierdut); A. Brătuleanu, op. cit., p. 32.

Publ.: Ja. I. Smirnov, loc. cit; P’jer Șeval’je, Istorija vijny kozakiv proty Pol’šči, Kiev, 1960, p. 149; Z ukrajins’koji starovyny, Kiev, 1991, p. 168, fig. 23; N. A. Bogdan, Orașul Iași odinioară și azi, Iași, 1915, p. 105–107, pl. 103; Al. Alexianu, op. cit., fig. 74; Lilia Zabolotnaia, op. cit., fig. 1).

442 – Ieremia Movilă, domnul Moldovei, și fiul său Constantin, portret

în ulei, autor polon necunoscut, copie de la sfârșitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Ref. și publ.: A. Brătuleanu, op. cit., p. 22.

MUZ

443 – Topoare tracice din bronz (5), mileniul II î. Hr., atelier din Transilvania. Ref.: A. M. Tallgren („Eurasia Septentrionalis Antiqua”, Helsinki, II, 1926,

p. 173; XI, 1937, p. 8, nota 4); D. Berciu, Două topoare tracice din judeţul Arad (RIR, 14, 1944, p. 370).

NACIONAL’NYJ ZAPOVIDNYK SOFIJA KYJIVS’KA. NAUKOVYJ ARHIV

(Domeniul Național Sfânta Sofia din Kiev Arhiva științifică)6

DOC

444 – Corespondenţă din Stryj, 1686–1693, între Dosoftei, mitropolitul Moldovei, și Varlaam Iasinskyi, mitropolitul Kievului, cu privire la traducerea

6 Arhiva deține documente privitoare la restaurarea clădirilor Domeniului, arhive personale ale cercetătorilor, jurnale și materiale legate de excavații și lucrări arheologice, colecții de carte veche etc.

UCRAINA 91

lucrărilor lui Simeon, arhiepiscopul Tesalonicului, și la alte chestiuni (ms. nr. 161 (26), f. 182, 267, 283, 362, 580, 748). Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 98, 146–154, 162–164.

MS

445 – Miscelaneu, 1690–1693, Stryj, cuprinzând mai multe traduceri din limba greacă în limba rusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei. 748 f. Volumul conține: Simeon al Tesalonicului, Predici despre credință, despre Sfintele Taine, împotriva ereziilor etc., traducere care i-a fost trimisă lui Varlaam Iasinskyi, mitropolitul Kievului, fascicul cu fascicul, însoţită de o scrisoare lămuritoare (f. 1–527); Epistolele [12] Sfântului Sfinţitului Mucenic Ignatie [Teoforul] şi arhiepiscop al dumnezeescului oraş Antiohia, traducere de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, „din limba cea bisericească în cea slavonească sau rusă”. Original și o copie cu însemnările marginale ale lui Dosoftei (f. 529–580, 615–672); Despre tran[s]substanţierea Sfintelor Taine, traduceri după mai mulți autori, o copie autografă a lui Dosoftei, având pe margini însemnări şi corecturi de mâna lui, și o a doua copie autografă (f. 585–598, 713–723); Despre Sibile, cu text paralel grec, latin, slavon și românesc, toate cu caractere chirilice (f. 607–614); Gherman, arhiepiscopul Constantinopolului, Istoria bisericească şi privirea tainică, traducere încheiată la 8 septembrie 1690, după ediţia apărută la Veneţia în 1672, potrivit propriei afirmații (f. 672–712); Sf. Ioan Gură-de-Aur, Predica XXI. Despre moarte şi sfârşitul lumii, traducere din limba greacă în limba rusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, traducere după ediţia de la Veneţia, 1675, trimisă de Dosoftei la Kiev în același an (f. 731–748). Manuscris autograf (ms. nr. 161 (38), f. 1–748). Ref.: N. I. Petrov, Opisanie rukopisnyh sobranij, nahodjaščihsja v gorode

Kieve, III. Biblioteka Kievo-Sofijskogo sobora, Moscova, 1904, p. 40–41; Ciobanu, Dosoftei, p. 104, 155–181; Al. Elian, Mitropolitul Dosoftei și literatura patristică (BOR, XCII, 1974, nr. 11–12, p. 1365, nota 60); N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 82, 117–124.

446 – Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Orânduielile sau poruncile

Sf. Apostoli, tălmăcite din greceşte sau elineşte, dintr-un foarte bun izvor [Papa Clement al Romei], în limba rusă, de bine smeritul Dosoftei, mitropolitul Sucevei, în anul 7200 [1692] la Stryj, în castel, pe lângă Sfântul Ioan de la Suceava, marele mucenic al lui Hristos. Copist anonim de la sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, probabil după o ciornă a lui

92 UCRAINA

Dosoftei. 158 f., cu capitole lipsă. La p. 157, verso, o notă a mitropolitului despre canoanele bisericești, încheiată cu: „S-a copiat acum de mine, smeritul Dosoftei moldoveanul, din izvod grecesc. Anii 7200 Ianuarie 1, în oraşul Stryj” (ms. nr. 232 (61), f. 1–158). Ref.: N. I. Petrov, op. cit., p. 76; Ciobanu, Dosoftei, p. 104, 108, 181–189. Reprod.: 18 clișee fotografice din 1912 s-au aflat în posesia lui Ștefan

Berechet, traducătorul lucrării lui Șt. Ciobanu (cf. Ciobanu, Dosoftei, p. 181, n. 2); N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, op. cit., p. 115, 122–123.

NACIONAL’NYJ ZAPOVIDNYK „SOFIJA KYJIVS’KA”. MUZEJ

(Domeniul Național „Sfânta Sofia din Kiev”. Muzeul)

A

447 – Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, portret în ulei, mijlocul sec. XIX, autor necunoscut. 261 × 157 cm. În partea de jos are inscripția: „Petru Movilă, fiu de voievod din Țara Moldovei Arhimandrit al Pecerskăi Mitropolit al Kievului. S-a stins la 1646”. S-a aflat până la Revoluția din Octombrie în sala de ceremonii a Academiei Teologice din Kiev (potrivit unei fotografii de epocă). A fost restaurat la Lavra Pečers’ka în 2006–2012. A fost împrumutat temporar Mănăstirii Berestovo pentru o expoziție de fresce din Biserica Mântuitorului (Nr. inv. Lavra: КПЛ-П-93). Ref. și reprod.: A. Žukovs’kyj, Petro Mogyla i pytannja jednosti cerkov,

Paris, 1969, p. 120 (vers. Rus., Kiev, 1997); Nestor Vornicescu, Sfântul Ierarh Petru Movilă Mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina. Monografie haghiografică, Craiova, 1999, p. 138; O. S. Ryžova, Izsledovanie, restavracija i atribucija portreta Mitropolita Petra Mogily, în Cerkva-nauka-suspil’stvo: pytannja vzajemodii. Materialy ХІ mižnarodnoji naukovoji conferenciji, Kiev, 2013, p. 74–77.

MUZ

448 – Blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. 80 × 55 cm. Copie din gips a unei piese ceramice găsite de M. Karger în altarul Bisericii Sfânta Sofia în cursul unor lucrări de excavație realizate către sfârșitul anilor ʼ40 ai secolului trecut. Ref.: Ioana Feodorov, 2015.

UCRAINA 93

LAVRIV (Lavriv – Lvov)

MONASTYR SV. ONUFRIJA (Mănăstirea Sf. Onufrie)

AM

449 – Biserică a Mănăstirii Sf. Onufrie, așezământ întemeiat în 1278 (după legendă). Clădirea a fost ridicată în sec. XV, în stil bizantin, după modele athonite. A fost rezidită în sec. XVII, cu danii de la Constantin Şerban, domnul Țării Românești, și doamna sa Nedelea (1681) și de la Ștefan Petriceicu, domnul Moldovei (1683–1684). Numele lor sunt înscrise în pomelnicul mănăstirii, din 1784, scris în limba rusă. Aici a fost îngropată, în 1705, Maria, soția lui Ștefan Petriceicu, recăsătorită cu Iacob Halepinski. Constantin Șerban a dăruit bisericii o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Închisă de autoritățile sovietice în 1945–1946, biserica a fost restaurată și resfințită în 1990. Aparține comunității greco-catolice. Ref.: Sever Zotta, Documente relative la Hrizea Vistierul și la moșia

Dobreni („Arhiva genealogică”, 2, 1913, p. 198); idem, Ultima ştire despre Constantin Şerban Voevod (RI, 12, 1926, nr. 7–9, p. 213–215); Panaitescu, Fundațiuni, p. 17, nota 3; Panaitescu, Pribegia, p. 397 (fragmente din pomelnic); Pahomi, Fundații românești, p. 119–120 (idem).

MUZ

450 – Morminte (4), a doua jumătate a sec. XVII, ale unor domni și boieri refugiați în Polonia: Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti şi al Moldovei (m. 1685), Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei (m. 1690), Petru Spancioc, vel-spătar, și Iancu Moțoc, vel-vornic. Mormintele, încă vizibile către 1850, au dispărut ulterior. Ref.: B. P. Hasdeu, Luca Stroici. Fragmente din „Călătoria în părțile

Galiciei” („Ateneul Român”, septembrie–octombrie 1861, p. 174); Panaitescu, Pribegia, p. 397, 403; Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 119–120.

94 UCRAINA

LENKIVCI (Lencăuți, Lenţeşti – Cernăuți)

AM

451 – Biserică, din sec. XVIII, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 129; Stoicescu, Repertoriu

Moldova, p. 534.

LOMAČYNCI (Lomacineți – Cernăuți)

AM

452 – Biserică de lemn, 1815, ridicată de români. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 539.

LUC’K (Luțk – Volyn)

AM

453 – Mănăstirea Ciorna, construită de moldoveanul Andrei Ursul pe malul râului Gorân. Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 187; Şt. Ciobanu, Din legăturile culturale

româno-ucrainene. Ioanichie Galeatovschi şi literatura românească veche (AARMSL, 1936–1938, p. 155).

LUKOVYCJA (Lucoviţa, Lucavița – Cernăuți)

AM

454 – Biserică de lemn, 1757, cu hramul Sf. Dimitrie, ridicată de români. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 132; Reprod.: Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 72, il. 67.

455 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, ridicată de români. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 132.

UCRAINA 95

LUŽANY (Lujeni – Cernăuți)

AM

456 – Biserică din piatră, circa 1452, cu hramul Înălţarea Domnului, ctitorită de Teodor Vitold, boier lituanian aflat în slujba lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, folosind meșteri și mână de lucru moldovenească. Construcția a preluat modelul Bisericii Sf. Nicolae din Rădăuți, ctitorie domnească, și al celei din Dolheștii Mari (Suceava). Pictură interioară în pronaos, cu tablou votiv. Biserica a fost restaurată în 1770 de Maria, soția marelui stolnic Iordache Luca, deținătorul satului. Ref.: Pr. Dimitrie Dan, Lujeni: Biserica, proprietarii moşiei şi locuitorii lui

(„Gazeta Bucovinei”, 3, 1893); Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 133–134; G. I. Balş, Biserica din Lujeni (AARMSI, 11, 1931, p. 35–49); I. D. Ştefănescu, L’église de Lujeni. Les peintures murales („Analecta”, 3, 1945, p. 10–16); Corina Nicolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare, în Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1961, p. 298–300; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 541–542; Bălan –Druc, Poliptic moldav, p. 10–11; Dragomir, Monumente istorice, p. 109–111; Miroslav Piotr Kruk, Biserica ortodoxă din Lujeni, în Schola. Ars. Historia. In honorem Tereza Sinigalia la 45 de ani de activitate științifică, Pătrăuți, 2014, p. 129–152; Emil Dragnev, Programul iconografic al pronaosului Bisericii Înălțării de la Lujeni, ibidem, p. 87–128.

Reprod.: I. D. Ştefănescu, op. cit., fig. 1–4; Corina Nicolescu, op. cit., p. 299; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 18, 73, 140–141, pl. 69, 190–192; M. P. Kruk, op. cit., p. 130, 132; Dragomir, Monumente istorice, p. 123–124; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 81.

L’VIV (Lvov)

AM

457 – Biserică de zid, sec. XVI (reconstruită), cu hramul Adormirea Maicii Domnului, unde a funcționat școala Frăției Ortodoxe din Lvov. Pe fațadă se află o placă memorială închinată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, cu o însemnare în limba ucraineană. Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 298.

96 UCRAINA

458 – Biserică de zid, sec. XVI, cu hramul Sfânta Vineri, ridicată de răzeși moldoveni. Pe fațadă: placă de piatră cu stema Moldovei în basorelief și o inscripție explicativă în limba ucraineană. Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 299.

459 – Tipografia Frăţiei Ortodoxe din Lvov, înfiinţată în 1587 sub patronajul Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului, al Mitropoliei Kievului şi al mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă. Ref.: P. P. Panaitescu, Începuturile tipografiei în Ucraina (RA, 1926,

p. 417–418).

CENTRAL’NYJ DERŽAVNYJ ISTORYČNYJ ARHIV UKRAJINY, M. LVIV

(Arhiva Centrală Istorică de Stat a Ucrainei, Filiala Lvov)7

DOC

460 – Documente, din sec. XIV–XVIII, privind relaţiile comerciale ale orașelor Lvov şi Cracovia cu Moldova. Cea mai veche tranzacţie comercială este a unui german Klepl, din Lvov, cu un oarecare Zimmerman din Siret, în Moldova, pe la anul 1382. Ref. şi publ.: Akta grodzkie i ziemskie, IV, p. 108–109; N. Iorga, Relaţiile

comerciale ale ţărilor noastre cu Lembergul. Regeste şi documente din arhivele oraşului Lemberg, Buc., 1900; I. Nistor, Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau in XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911; Panaitescu, La route commerciale, p. 175. 461 – Documente (426), din 1404–1603, referitoare la relaţiile

comerciale româneşti cu oraşul Lemberg: scrisori, rapoarte, contracte, circulare regale, sentinţe judecătoreşti etc. Texte în limba latină (Fond Acta indiciis consularis, Advocatialia, Consularia, Iudicatura armenorum, Protocoale, Civilia). Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 291–456 (fragmente şi

regeste).

462 – Privilegiu, din 1408, acordat de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, neguţătorilor poloni. Documentul menționează legături mai vechi

7 Aici a fost transferată și o parte din arhiva Mănăstirii Ordinului Bernardinilor din Lvov.

UCRAINA 97

între Moldova şi Lemberg, precum şi alte privilegii acordate de Petru Muşat și Ştefan cel Mare, domnii Moldovei, şi de Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești. Ref.: I. Nistor, op. cit., p. 80–81; Panaitescu, La route commerciale, p. 178. Publ.: B. P. Hasdeu (AI, II, 1865, p. 130–131; E. Kalužnjackij, Dokumenta

moldawskie i multanskie z archiwum mesta Lwowa, Lvov, 1878.

463 – Document din Suceava, 18 martie 1434, prin care Ştefan II, domnul Moldovei, dă negustorilor din Lemberg (Lvov) un privilegiu comercial şi stabileşte taxele vamale. Text în limba slavonă, scris de diacul Ivancea din Suceava. Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 667–674;

Urkundenbuch, IV, p. 517–518.

464 – Hrisov de la Vlad Dracul, prima jumătate a sec. XV. Ref.: Damian P. Bogdan, Un hrisov de la Vlad Dracul (RA, XLVIII, 1971,

nr. 3, p. 475, nota 1).

465 – Documente, sec. XV, privind relaţiile polono-moldovene: afaceri ale lui Ilie, domnul Moldovei, cu negustori din Lemberg, în 1441; procesul său şi al soţiei sale, „ducissa” Marina (fiica cneazului Andrei de Kiev), cu nobilul polon Mihail de Buczacz, în 1445; procesele logofătului Mihu, exilat în Polonia după 1457, judecate la Lemberg între 1471 și 1479. Ref.: Akta grodzkie i ziemskie, XIV, p. 160, 169, 173; vol. XV, p. 179, 185,

498; Al. Czolowski, Pomniki dziejowe Lwowa z archiwum miasta, vol. I, Lvov, 1921, p. 27; Panaitescu, La route commerciale, p. 176; N. Grigoraș, Logofătul Mihu, Buc., 1945.

466 – Documente, sec. XV–XVI, privind procesele dintre oraşele

poloneze pentru monopolul comerţului în Moldova: 1) între Lemberg şi Cracovia, 1400–1504; 2) între Kamenieţ şi Lemberg, în 1462. Ref.: Akta grodzkie i ziemskie, III, p. 148–149, VII, p. 69–71; Panaitescu, La

route commerciale, p. 176–177.

467 – Carte domnească de întăritură, din Huşi, 22 februarie 1507 (7015), de la Bogdan III, domnul Moldovei, pentru Cârstea, Vlad, Luca Jariţă, Toader Păcurariul şi rudele sale, privitoare la satele: Lăuruteşti în ţinutul Romanului, Dăneşti ş. a., precum şi o moară la Gura Largăi. Pergament (Fond 131, op. 1, nr. 282). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 218–221.

98 UCRAINA

468 – Documente (49), din 1519–1785, privind privilegii acordate Mănăstirilor Voroneţ (25 doc.) şi Putna (24 doc.). Originale, copii, traduceri în limbile română și germană (Arhiva A. Golovski). Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 145.

469 – Zapis de vânzare, Iaşi, 20 noiembrie 1591 (7100), al egumenului

Mănăstirii Bistriţa, ieromonahul Gavriil, pentru partea a treia din jumătatea de sus a satului Trebujeni din ţinutul Orheiului, cumpărată de la el de Gorciul, aprod. Traducere rusă din sec. XIX (Fond 1330, op. 6, nr. 1922, f. 102v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 354–355.

470 – Document, din 1610, privind un proces între polonezul Paul Lacki şi Valachi mercatores, o asociaţie de negustori moldoveni, ruteni, greci, armeni și bulgari. Ref.: Panaitescu, La route commerciale, p. 192.

471 – Carte domnească de judecată, din 24 septembrie 1612, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, pentru nepoţii lui Vlaşcu-Băşcol, privitor la satul Chipisceni (Fond V, nr. 36, f. 1–2). Ref. Şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 89–91.

472 – Hrisov, din 5 septembrie 1622, prin care Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, întăreşte diacului Avram şi surorii sale Ruxandra o parte din satul Lucceni (Fond 220, nr. 550, Kollekcija dokumentov Kievskoj Arheografičeskoj Komissii). Ref.: Katalog Kolekciji dokumentiv Kyjivs’koji Arheografičnoji Komisiji,

1369–1899, Kiev, 1971, p. 41 (rec. Paul Mihail, în AIIAI, 10, 1973, p. 574–575).

473 – Documente, din 1635, privitoare la conflictul dintre mitropoliţii

Isaja Kapinski şi Petru Movilă pentru titlul de arhimandrit al Lavrei Pečers’ka (Zemskie sudy, Pravoberežnaja Ukraina, 1635 g., opisi, g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, Kiev, 1958, p. 29.

474 – Scrisoare, din 1642, de la Frăţia din Lvov, cu privire la caracterele tipografice destinate tipografiei din Iaşi. Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 145.

UCRAINA 99

475 – Document, din 1647, menţionând importul de culori pentru vopsitul safianului din Kamenec Podolski la Suceava (Fond 39, Aktovye Knigi magistrata Kamenca-Podolsk, op. I, kn. 38, f. 136–137). Ref.: E. M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI–XVII

vekah, Chișinău, 1968, p. 82.

476 – Scrisoare, din 28 august 1648, de la Vasile Lupu către N. Ostrorog, paharnic al Alianței polono-lituaniene (Fond 1230, nr. 50). Ref.: Analiz arhivnih istočnikov, p. 13.

477 – Scrisoare, din Suceava, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, către M. Kalinowski, hatman (?) al Alianței polono-lituaniene (Fond 1230, nr. 111) Ref.: ibidem.

478 – Scrisoare, din Hotin, de la Ionaşco Grecin, pârcălabul cetății, referitoare la bătălia de la Žvanec (Fond 1230, nr. 124, f. 9). Ref.: Analiz arhivnih istočnikov, p. 13.

479 – Documente, din 1648–1656, privind relaţiile Ucrainei cu

Transilvania. Ref.: I. Butyč, Do istorii ukrajins’ko-transil’vans’kyh vzajemyn (1648–1656

gg.) („Arhivy Ukrajiny”, Kiev, 1966, nr. 3, p. 62–71).

480 – Scrisori, din 1653–1654, de la Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, domnii Moldovei, referitoare la alianţa cu hatmanul Timotei Hmelnicki (Fond 1230, nr. 350, 1653–1654, Opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 280; Analiz arhivnih istočnikov, p. 13.

481 – Raport din Iaşi, februarie 1654, al agentului polonez în Moldova Stanislav Rienawski, prin care îl informează pe starostele din Sniatin despre pregătirile cazacilor şi tătarilor de a năvăli în Polonia (Fond 220). Ref.: Paul Mihail, rec. în AIIAI, 10, 1973, p. 574–575.

482 – Scrisori, din 1736, de la Antioh Cantemir, ministrul plenipotenţiar al Rusiei la Londra. Copii (Kollekcija dokumentov Kievskogo istoričeskogo obščestva Nestora-Letopisca, f. 222, nr. 344, 1736 g., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 277.

100 UCRAINA

483 – Scrisoare, din 1737, a serdarului Lupu Anastasie şi a altor boieri moldoveni către comandantul armatei ruse, în timpul războiului ruso-otoman (Fond 59, op. 1, nr. 1861). Ref.: N. A. Mohov, Očerki istorii moldavsko-russko-ukrainskih svjazej,

Chişinău, 1961, p. 140; Damian P. Bogdan, Legăturile serdarului Lupu Anastasă cu rușii (1721–1751) (SMIM, 2, 1957, p. 345–390).

484 – Scrisoare din Iaşi, octombrie 1746, prin care Gheorghe

Cantacuzino îi cere generalului guvernator Mihail I. Leontiev să întreprindă o anchetă (Fond 220). Ref.: Paul Mihail, loc. cit.

485 – Acte, din 1759, privitoare la întărirea satului Kriničnoe familiei Cantemir (Polkovye Kanceljarii Slobodskoj Ukrainy, f. 27, 1759 g., opis g. Harkov). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 15.

486 – Carte de hirotonie, din 28 aprilie 1761, dată preotului Teodor de mitropolitul Daniil al Proilaviei (Fond 220). Ref.: Paul Mihail, loc. cit.

487 – Acte, din 1765, privitoare la fuga a 150 de ţărani de pe moşia familiei Cantemir (Belgorods’ka guberns’ka kanceljarija, f. 406, nr. 421, 1765 g., opis g. Harkov). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 29.

488 – Protocoale, din 1769–1770, privitoare la efectivele armatei otomane din cetatea Tighinei (Popovy, f. 780, nr. 146, 1769–1770 gg., opis g. Harkov). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 251.

489 – Documente, din 1772–1789, privitoare la epidemia de ciumă din Moldova şi Ţara Românească şi măsurile de carantină aplicate mărfurilor (Pograničnye Tamožni, 1772–1789 gg., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 165.

490 – Scrisoare, din 1789, a împăratului Austriei Iosif II către feldmareşalul A. V. Suvorov, referitoare la victoria rusă de la Focşani în războiul ruso-austro-turc. Traducere (Lukaševič, Fond 769, nr. 706, 1789 g., opis g. Harkov). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 248.

UCRAINA 101

491 – Document, din 1805, referitor la numirea guvernatorului militar al Kievului Alexandr Petrovič Tormasov, comandant al corpului moldovenesc (Kanceljarija Kievskogo, Podol’skogo i Volynskogo General-Gubernatora, 1805 g.). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 51.

492 – Documente, din 1809, referitoare la capturile de artilerie ale armatei ruse din Cetatea Hotinului şi măsurile pentru valorificarea lor (Kievskij Arsenal, Fond 582, nr. 3808, 1809 g., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 170.

493 – Documente, din 1848, privitoare la Revoluţia din Moldova şi din Ţara Românească (Odesskoe žandarmskoe upravlenie, Fond 385, nr. 3339, 1844–1849 g., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 134.

494 – Ordine şi instrucţiuni, din februarie 1856, privitoare la operaţiunile Regimentului 3 de cazaci în zona satului Edineț din Basarabia (Štaby Malorossijskih konnyh kazačih polkov, 1856 g., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 85.

495 – Documente, din 1916, referitoare la activitatea administraţiei lucrărilor de drumuri de pe lângă armata rusă de pe frontul de sud-vest din teritoriul României (Upravlenie otdel’nogo načal’nika dorožnyh rabot Armij Jugo-Zapadnogo fronta, Fond 702, nr. 4199, 1916 g., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 204.

496 – Protocoale, din 1916, ale conferinţei reprezentanţilor societăţilor de căi ferate ale Rusiei de sud-vest şi ale României privind traficul ruso-român prin staţiile Ungheni şi Reni (Upravlenie Jugo-Zapadnyh železnyh dorog, Fond 693, nr. 3520, opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 192.

497 – Documente, din 1916–1918, referitoare la activitatea societăţii ruse de Cruce Roşie pe frontul românesc (Upravlenie glavnoupolnomočennogo Rossijskogo obščestva Krasnogo Kresta v rajone armij Jugo-Zapadnogo fronta, Fond 719, nr. 8788, 1916–1918 g.g., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 200.

102 UCRAINA

498 – Documente, din 1916–1918, privitoare la activitatea administraţiei societăţii de construcţii inginereşti de pe fronturile din Rusia de sud-vest şi din România (Upravlenie inženerno-stroitel’nyh družin, Fond 720, nr. 864, 1916–1918 gg., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 201.

499 – Documente, din 1916–1918, referitoare la administraţia

lucrărilor hidrotehnice de pe lângă armata Rusiei din sud-vest, în zona frontului românesc (Upravlenie gidrotehničeskih rabot pri Armijah Jugo-Zapadnogo fronta, Fond 792, nr. 6885, 1916–1918 gg., opis g. Kiev). Ref.: CGIA, Putevoditel’, p. 202.

HRAM PRESVJATOJI JEVHARYSTIJI (Biserica Preasfintei Euharistii)8

DOC

500 – Hrisov de danie, Hârlău, 1 mai 1384, prin care Petru Mușat, domnul Moldovei, acordă privilegii Bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Târgul Siretului. Copie în limba latină (Sygnatura VI, p. 197). Ref. și publ.: Sadok X. Baracs, Rys dziejów zakonu Kaznodziejskiego w

Polsce, II, Lvov, 1861, p. 499; Iorga, Studii şi documente, I, p. XLIX; Władysław Abraham, Powstanie organizacyi kościoła łacińskiego na Ruśi, 1, Lvov, 1904, p. 385–386, nota 4; C. Auner, Episcopia de Siret („Revista catolică”, II, 1913, p. 244–245); Radu Rosetti, Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova (AARMSI, s. II, t. 27, 1904–1905, p. 293); Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 4–7; DIR, veacul XIV, XV, A, I, p. 1–2; DRH, A, I, p. 1–2.

Reprod.: B.A.R., ms. 126.

HRAM SV. GEORGIJA (Biserica Sf. Gheorghe)

AM

501 – Lăcaș ortodox cu slujire în limba română, întemeiat în 1687 de boierii moldoveni refugiaţi la Lvov, într-o clădire care aparținuse Anei Potocka (Movilă). A devenit ulterior biserică mitropolitană unită a rutenilor

8 Anterior, Dominikans’kyj Kostel i Monastyr (Biserica și Mănăstirea Dominicanilor). Astăzi aparține comunității greco-catolice.

UCRAINA 103

din Lvov. În acest loc Fondul Bisericesc Ortodox al Mitropoliei Bucovinei a construit în 1897 o biserică cu hramul Sf. Gheorghe, pe care a susținut-o financiar și după primul Război Mondial. Aici au fost păstrate obiecte de cult aduse de la Schitul Mare (Maniava), ctitorie românească, precum și un iconostas din sec. XVIII, bine conservat, mutat ulterior la Muzeul Mitropoliei Bucovinei din Cernăuți. Ref.: Teodor Burada, Biserica ortodoxă română, cu hramul Sf. Gheorghe

din Lemberg („Evenimentul”, Iaşi, X, 1902, 10–14 febr.); Iorga, Note polone, p. 7; Panaitescu, Fundațiuni, p. 11, nota 2; Pahomi, Fundații românești, p. 112, 118.

MUZ

502 – Piese din tezaurul Mitropoliei Sucevei, luate cu sine de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, la plecarea sa în exil în Polonia (în septembrie 1686): o mitră a Mitropoliei din Suceava, lăzi cu veșminte bisericești, aur şi pietre preţioase, o cruce de masă din aur cu smaralde (inscripţie de donator: Radu Buzescu, 1603), un văl liturgic (aer) (1426, donator Alexandru cel Bun, cf. inscripţiei în limba greacă). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 24–25; D. Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei,

Cernăuţi, 1927, p. 19, 28–29, 41–59 (cu o traducere a inventarului din 22 octombrie 1686); N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 99–101.

HRAM SV. ONUFRIJA (Biserica Sf. Onufrie)

AM

503 – Lăcaş ortodox, din sec. XVI, ajutat prin danii moldoveneşti, preluat de comunitatea greco-catolică în 1708. În interior s-au aflat mai multe morminte: al lui Ştefan Tomşa, fost domn al Moldovei, al vornicului Ioan Moţoc, al spătarului Petre Spancioc și al postelnicului Veveriță, executaţi la Lvov în primăvara anului 1564 (18–25 mai), al Omolianei Poniatowski (m. 1598), fiica lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, al lui Alexandru Lobodă din Moldova (m. 1652), iar în pridvor, mormântul Mariei (m. 1610), fiica lui Ionașco Ivul postelnic, căsătorită cu Nicoară Prăjescu, vistier al Moldovei (mormânt încă vizibil în 1882–1883). În 1854 se mai păstra o piatră de

104 UCRAINA

mormânt cu stema Moldovei şi inscripţie slavonă. Toate au dispărut în timpul restaurării de la sfârșitul sec. XIX. Ref.: Iorga, Note polone, p. 7; Panaitescu, Fundațiuni, p. 8–9; Pahomi,

Fundații românești, p. 112–113.

CR

504 – Evanghelie, Vilnius, 1600, cu legătură în catifea cu plăci de argint, donată în 1610 de Nicoară, vistiernicul Moldovei (în tezaurul bisericii). Ref.: B. Janusz, op. cit, p. 60–61; Iorga, Note polone, p. 10; Panaitescu,

Fundațiuni, p. 8–9. Reprod.: ibidem, p. 8.

HRAM SV. PARASKEVY PJATNYCI (Biserica Sf. Paraschiva – Sf. Vineri)

AM

505 – Lăcaș ctitorit în 1603, cu o danie de la Constantin Corniact, fost dregător al lui Alexandru Lăpuşneanu, vameş al Moldovei. A fost încheiat şi fortificat de Vasile Lupu în 1643–1644, cu meşteri moldoveni, potrivit pisaniei slavone din 15 august 1644, cu stema Moldovei şi iniţialele domnului. Acesta a dăruit bisericii o moşie lângă Lvov. Frescă exterioară, iconostas din lemn, sculptat cu struguri de viță-de-vie și alte ornamente vegetale, lucrat de aceiași meşteri moldoveni care au lucrat la Biserica Trei Ierarhi din Iași. Ref.: A. S. Petruševič, O katedralnej cerkwi Matki Boskiej i biskupach w

Haliczu w XII wieku, I, Lvov, 1853, p. 28, 42; Petruševič, Dopolnenija, p. 317–318, 507–508, 510; A. S. Petruševič, Supliment la Dopolnenija, Lvov, 1892, p. 332; B. Janusz, op. cit., p. 63; Iorga, Note polone, p. 6; Panaitescu, Fundațiuni, p. 9, 11; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 10–11; Pahomi, Fundații românești, p. 117–118 (cu fragmente din pomelnic); Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne, Bucarest – Paris, 1980, p. 125–131.

Reprod.: Panaitescu, Fundațiuni, p. 10–11, 13–17; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 11, 75, pl. 73; M. Grebarowicz, Portret XVI–XVIII wiekuwe Lwowie, Wroclaw, 1960, pl. 6.

UCRAINA 105

LVIVS’KA NACIONAL’NA NAUKOVA BIBLIOTEKA UKRAJINY IMENI V. STEFANYKA

(Biblioteca Națională de Științe a Ucrainei „Vasyl Stefanyk” din Lvov)9

DOC

506 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 15 ianuarie 1488, de la Ştefan cel Mare pentru boierii Stan şi fratele său Dan, cu privire la satul Volhoviceşti de pe râul Crasna, cumpărat de la Ion, fiul lui Petru Roşca. Copie în limba polonă de la sfârşitul sec. XVIII (Fond Baworovskogo B, nr. 1136, f. 11). Ref. şi publ.: Bogdan, Documente, I, p. 322 (regest); DIR, veacul XV, A, II,

p. 84–85 (regest); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 181–184.

507 – Carte domnească de întăritură, Vaslui, 9 martie 1529 (7037), de la Petru Rareş, domnul Moldovei, pentru Mănăstiriea Putna, privitoare la satele: Jicovul de Sus, Voitin, Maneuţi, Balosineşti, Botoşani, Bucşani, Macicateşti, Frătăuţi, Târnăuca şi altele, precum şi la dreptul de a moșteni ţiganii, ocnele de sus, viile ş. a. Traducere în limba germană (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 305–312). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 262–266.

508 – Documente (2), din 18 noiembrie 1586 şi 1 august 1587, privitoare la istoria Ţărilor Române: scrisoare a sultanului Murad III către Stările Poloniei, stăruind pentru alegerea ca rege a lui Ştefan Báthory, principele Transilvaniei, şi scrisoare a mitropolitului Gabriel de Ohrida pentru adunarea de milostenii destinate unei mănăstiri de la Sf. Munte Athos (ms. 1601, f. 2–4). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 31. Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 382–383.

509 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 22 iulie 1601 (7109), de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pentru boierul Ştefan comisul, privitoare la trei părţi din satul Iacobeşti cumpărate de la Ilie, fost jitnicer. Copia Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 919–920). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 15–16.

9 Biblioteca a fost înființată în 1940. Deține sute de colecții particulare păstrate anterior în diverse instituții din Lvov, inclusiv o parte din aceea a bibliotecii Narodnyj Dim, închisă în 1939.

106 UCRAINA

510 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 31 oct. 1606, de la Simion Movilă, domnul Moldovei, pentru Viscan şi Ponici, privitoare la o parte din satul Biliceni, la care pretindeau Gheorghe şi Iuraşcu Başotă cu rudele lor. Copia Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 743–745). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 47–49.

511 – Carte domnească de imunitate, Iaşi, 21 mai 1608 (7116), de la

Constantin Movilă, domnul Moldovei, pentru Mănăstirea Voroneț, privitoare la transportarea peştelui fără vamă. Copia Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 851). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 53–54.

512 – Zapis de vânzare, din 1611 (7120), al lui Ştefan stolnicul pentru o parte din satul Iacobeşti. Copia Cancelariei nemţeşti (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 911–912). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 86–87.

513 – Carte domnească de întăritură, Hârlău, 27 septembrie 1630 (7139), de la Moise Movilă, domnul Moldovei, pentru Mănăstirea Humor, privitoare la un loc care aparţinea mănăstirii (Fond Čolovskogo, nr. 2428, f. 911–912). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 249–251.

MS

514 – Evangheliar, încheiat la 25 iulie 1477, Lvov, în limba slavonă, copiat de Trif din Moldova, numit și „diacul Voloșin”, pentru Mihail, logofăt al Moldovei, şi fraţii săi Duma şi Sica, boieri moldoveni refugiaţi la regele Casimir al Poloniei. 286 f. La f. 15v: însemnare de copist moldovean, 1623 (Fond 2, ms. 51/72). Ref. şi publ.: Svencic’kyj, Opis, III, p. 129; P. P. Panaitescu, Contribuţii la

istoria lui Ştefan cel Mare (AARMSI, s. III, t. 15, p. 76–77); Rep. Ştefan cel Mare, p. 393, nr. 148; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 136–137; Turdeanu, Études, p. 145–146; Constantinescu, Repertoriu, p. 157–158, nr. 814; Pahomi, Fundații românești, p. 101 (localizează la Narodnyi Dom).

515 – Pravilă, Moldova, jumătatea sec. XV. Text în limba slavonă. La

f. 93v: însemnări din Câmpulung Moldovenesc, sec. XVIII (Fond 77, ms. 55). Ref.: Svencic’kyj, Opis, I, p. 31–35; Constantinescu, Repertoriu, p. 160,

nr. 826.

UCRAINA 107

516 – Slujebnic, Moldova, a doua jumătate a sec. XV, 90 f. Text în limba slavonă. La f. 79v și 89–90: însemnări în limba română (Fond 2, ms. 1). Ref.: Svencic’kyj, Opis, III, p. 152; Turdeanu, Moldavie, p. 62, nr. 7;

Constantinescu, Repertoriu, p. 156–157, nr. 809.

517 – Sbornic, Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă (Fond 3, ms. 16). Ref.: Dudik, Die Archive, p. 151; Constantinescu, Repertoriu, p. 159, nr. 821.

518 – Filip Solitarul, Dioptra (sec. XII), copie din Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă. 251 f. La f. 250–251: menţiuni despre Petru Aron şi Ştefan cel Mare. A aparţinut Mănăstirii Slatina din Moldova (Fond 3). Ref.: F. Miklosić, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, 1862–

1865, pl. VIII; Kałužnjackij, Obzor, p. 217–218; É. Turdeanu, Moldavie, 1457–1504; Constantinescu, Repertoriu, p. 178, nr. 906.

Reprod.: Kałužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 104. 519 – Matei Vlastaris, Sintagma, tradusă în limba slavonă în 1556 de

Macarie, episcopul Romanului (m. 1558), pentru Ivan al IV-lea „cel Groaznic”, ţarul Moscovei, din însărcinarea lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei. Cuprinde materia juridică a Sintagmei reorganizată după alfabetul slav. A ajuns în 1561 la Mănăstirea Sf. Onufrie din Lvov (Fond 3, ms. 7). Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 55; Dudik, Die Archive, p. 151; Constantinescu,

Repertoriu, p. 159, nr. 820.

520 – Apostol, Moldova, sec. XVI, scris de Drăgoi. Text în limba slavonă. La f. 113, 136, 155: însemnări din Moldova, sec. XVI (Fond 2, ms. 17/67). Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 358–359; Constantinescu, Repertoriu, p. 157,

nr. 812.

521 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (Fond 2, ms. 139). Ref.: A. I. Jacimirskij, Iz istorii apokrifov i legend v južno-slavjanskoj

pis’mennosti („Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 14, 1909, kn. 2, p. 313–315); Constantinescu, Repertoriu, p. 158, nr. 816.

522 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (Fond 3,

cotă neidentificată). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 159, nr. 822.

108 UCRAINA

523 – Matei Vlastaris, Sintagma, copie de la Suceviţa, încheiată la 1 mai 1606, realizată pentru Ieremia Movilă, domnul Moldovei, din porunca lui Teodosie Barnovschi, mitropolitul Moldovei. Text în limba slavonă (Fond 77, cotă neidentificată). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 241; idem, Repertoriu, p. 160, nr. 827.

524 – Sbornic hagiografic, Moldova, începutul sec. XVII, dăruit de Anastasie Crimca Mănăstirii Dragomirna. Text în limba slavonă. Cuprinde vieţi de sfinţi şi mineie pe lunile februarie – mai (Fond 2, ms. 2). Ref.: Svencic’kyj, Opis, I, p. 108–112; É. Turdeanu, Le Métropolite

Anastasie Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (1608–1629) (RES, 29, 1952, p. 62, nr. 21); Constantinescu, Repertoriu, p. 157, nr. 810, şi p. 158, nr. 819.

525 – Triod, Moldova, începutul sec. XVII. Text în limba slavonă. La

f. 8: însemnări de la Bisericeni, sec. XVII (Fond 2, ms. 149/51). Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 399; Constantinescu, Repertoriu, p. 158,

nr. 818.

526 – Irmologhion, 1661–1673, cuprinzând, la f. 8–12, Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia. Text în limba slavonă (ms. 469). Ref.: Gh. C. Ionescu, Filotei monahul de la Cozia (secolele al XIV-lea –

al XV-lea). Pripelele după Polieleu (SCIA-TMC, 44, 1997, p. 32); Gh. C. Ionescu, Muzica bizantină în România. Dicţionar cronologic, prefaţă de Virgil Cândea, [Buc.], 2003, p. 15.

527 – Sbornic, Moldova, sec. XVII. Text în limba slavonă (Fond 3, cotă

neidentificată). Ref.: A. I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi v Moldavii:

Neizvestnye proizvedenija Grigorija Camblaka, Sankt-Peterburg, 1906, p. LXXV; Constantinescu, Repertoriu, p. 159, nr. 823. 528 – Chipurile împăraţilor turceşti, dimpreună cu istoriile lor, scrise

pe scurt, în ce fel au urmat unul după altul, de la cel dintâi până la cel de acum la împărăţie, începutul sec. XVIII (post 1710), text în limba română, probabil o traducere a unei scrieri grecești. Cu numeroase miniaturi: portrete ale sultanilor, în culori (ms. 5835/III). Ref.: Gh. Duzinchevici, O necunoscută istorie a imperiului turcesc în

manuscris românesc (RIR, 4, 1934, p. 289–291); Victor Papacostea,

UCRAINA 109

O istorie a turcilor în româneşte. Notă asupra manuscrisului găsit în biblioteca Ossolineum (RIR, 5–6, 1935–1936, p. 393–399); Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”, nr. 164, 18 iulie 1979, p. 4); idem, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, p. 16–33; G. Ștrempel, Lumina tiparului românesc (MI, 22, 1988, nr. 11, p. 19); Pavel Balmuș, Chipurile împăraților turcești, în Texte uitate – texte regăsite, IV, Buc., 2005, p. 7–12.

Publ.: ibidem, p. 17–29 (fragmentar). Reprod.: Gh. Bogaci, op. cit., pl. 2 și 3; P. Balmuș, op. cit., p. 13–16.

529 – Irmologhion, Moldova, prima jumătate a sec. XVIII. Text în limba slavonă şi notaţie psaltică. Însemnări din Ocneni, 1883 (Fond 2, ms. 113). Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 381; Ju. P. Jasynovs’kyj, Notolinijni

rukopysy XVI–XVIII st.: Katalog, Lvov, 1979, p. 36, nr. 46; Constantinescu, Repertoriu, p. 158, nr. 815.

530 – Irmologhion, Moldova, prima jumătate a sec. XVIII. Text în

limba slavonă şi notaţie psaltică. La f. 138, 191–192: însemnări din Acrişori, sec. XVIII (Fond 6, ms. 185). Ref.: I. P. Jasinovs’kij, op. cit., p. 64, nr. 112; Constantinescu, Repertoriu,

p. 160, nr. 825.

531 – Irmologhion, Moldova, sec. XVIII, cu notație psaltică (Fond 2, ms. 141). Ref.: Svencic’kyj, Rukopisi, p. 383; Ju. P. Jasynovs’kyj, op. cit., p. 40–41,

nr. 57; Constantinescu, Repertoriu, p. 158, nr. 817.

532 – Irmologhion, sec. XVIII, cuprinzând, la f. 222–224, Pripelele lui Filotei monahul de la Cozia. Text în limba slavonă (ms. 235). Ref.: Gh. C. Ionescu, Filotei monahul de la Cozia (secolele al XIV-lea –

al XV-lea). Pripelele după Polieleu (SCIA-TMC, 44, 1997, p. 32); Gh. C. Ionescu, Muzica bizantină în România. Dicţionar cronologic, prefaţă de Virgil Cândea, [Buc.], 2003, p. 15.

533 – Ivan Vahilevič, [Lexicon român-polonez], Lvov, circa 1838–

1846, cuprinzând 765 de cuvinte din limba română literară și vorbită. Ref.: S. V. Semčinskij, Rukopisnyj rumynsko-pol’skij slovar’ pervoj

poloviny XIX veka (grafičeskie i fonetičeskie osobennosti) („Romanoslavica”, 17, 1970, p. 261–270).

110 UCRAINA

CR

534 – Antologhion, Kiev, 1619. De la p. 1004: scrieri ale lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39, nr. 120.

535 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

536 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628.

Traducere în limba slavonă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 168.

537 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. Ediţie dedicată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 171.

538 – Acatist, Kiev, 1629. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 186.

539 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură reprezentând blazonul acestuia. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

540 – Triod tsvjatna, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă, şi lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. 3 ex. Ref.: Bogdan, Contribuțiuni, p. 60; Zapasko – Isajevyč, I, p. 52–53, nr. 220.

541 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

542 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

UCRAINA 111

543 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

544 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

545 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 60, nr. 273.

546 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 61–64, nr. 282.

547 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje diferite). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63–65, nr. 302. Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui

Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965, p. 296–300 (prefaţa dedicată lui Matei Basarab).

548 – Petru Movilă, Litos abo kamień z procy […] przez Evzebia

Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 329.

549 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very pravoslavno-kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 2 tiraje. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 333, 334; p. 67, nr. 345; p. 68, nr. 350.

550 – Theodosius Wasilewicz Baiewski, Sancti Petri metropolitae Kijoviensis thaumaturgi Rossiae […] Petrus Mohila patroni sui iconismus, Kiev, 1645, cu o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii în limbile polonă şi latină. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66–67, nr. 337.

112 UCRAINA

551 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, cu versuri dedicatorii la f. 2–6. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

552 – Joseph Kalimon, Zal ponowiony po pogrzebie… Piotra Mohiły, Kiev, 1647. Panegiric în proză şi versuri, închinat lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 69, nr. 366.

553 – Thomas à Kempis, Imitarea lui Christos, Dealu, 1647, traducere din limba latină în limba slavonă de Udrişte Năsturel. Provine de la Muzeul Bisericesc. Ref.: BRV, IV, p. 194–200, nr. 52.

554 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665. La p. 2–6: prefaţă închinată Anei Movilă Potocki. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul familiei Movilă, cu versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 75, 80, nr. 422–423.

555 – Tumulus honorarius illustrissime Dominae D. Annae de domo Mohiłarum Potocka, principissae Moldaviae, palatinae Cracoviensi [...], Lvov, 1666. La p. 2: gravură reprezentând blazonul familiei Movilă. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 78, nr. 436.

556 – [Gavriil Bănulescu-Bodoni], Slovo sočinennoe i govorennoe […] pri otkrytii Voznesenskago namestničestva 1795 goda maja 10-go dnja v Svjato-Nikolaevskom sobore v gorode Novo–Mirgorodě, Kiev, 1795. Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/2, p. 74, nr. 3787.

LVIVS’KYJ ISTORYČNYJ MUZEJ

(Muzeul de Istorie din Lvov)

MS

557 – Octoih, Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă (Fond Stavropigijskij Institut). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 841.

UCRAINA 113

558 – Antologhion, începutul sec. XVI, provenit din scriptoriul Mănăstirii Putna. Text în limba greacă, notaţie neumatică psaltică, mai multe leme rubricate şi însemnări marginale în slavonă (Pk 1060, fost ms. 15804/500214). Ref.: Gabriela Ocneanu, Al XII-lea manuscris din Şcoala de la Putna –

manuscrisul de la Lvov (AMB, 8, 2005, p. 80–91); Traian Ocneanu, The School of Medieval Chant at the Monastery of Putna. Current State of Romanian Research (AMB, 8, 2005, p. 122).

559 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă (Fond

Stavropigijskij Institut, ms. 24/21). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 839.

560 – Tetraevanghel, circa 1546–1551, manuscris copiat în vremea lui Iliaş Rareș, domnul Moldovei, de preotul Ioan din satul Stăneşti. 217 f. Cu ornamente şi iniţiale în chinovar. A aparținut Bisericii unite Adormirea Maicii Domnului („Biserica moldovenilor”) din Lvov (Fond Stavropigijskij Institut). Ref. şi publ.: B. Ianusz, Zabytki mołdawskie we Lwowie („Wiadomości

konserwatorskie”, Lvov, 15, 1924, nr. 2, p. 55); Panaitescu, Fundaţiuni, p. 7–8; Turdeanu, Études, p. 202; Constantinescu, Repertoriu, p. 164, nr. 843.

561 – Tetraevanghel, Moldova, 1570. Text în limba slavonă. Provine

de la o biserică din Suceava (Fond Stavropigijskij Institut). Ref.: É. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, 1, 1953, p. 208);

Constantinescu, Repertoriu, p. 164, nr. 844. Reprod.: Ludwig Wierzbicki, Maryan Sokołowski, Wystawa archeologiczna

polsko-ruska urzadzona w roku 1885, Lvov, 1885, pl. XXX; É. Turdeanu, op. cit., pl. III.

562 – Tetraevanghel, Moldova, 1594. Text în limba slavonă. Provine

de la biserica Sf. Gheorghe din Suceava (Fond Stavropigijskij Institut). Ref.: É. Turdeanu, op. cit., p. 208–209; Constantinescu, Repertoriu, p. 164,

nr. 845. Reprod.: L. Wierzbicki, M. Sokołowski, op. cit., pl. XXXI; É. Turdeanu,

op. cit., pl. IV.

563 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în limba slavonă. Dăruit în 1637 Frăţiei ortodoxe din Lvov de Ana, fiica lui Ieremia Movilă (Fond Stavropigijskij Institut).

114 UCRAINA

Ref.: Katalog wystawy archeologicžnej i etnoğraficznej we Lwowie, Lvov, 1885, p. 180, 471; Hurmuzaki, Bogdan Skupiewski, Supl. II/3, f. 77 ș. urm.; N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. 2, 32, 1910, p. 5 şi 29); Gh. Popescu-Vâlcea, Un manuscris al voievodului Ieremia Movilă, Buc., 1984, p. 9, 52; Constantinescu, Repertoriu, p. 164, nr. 846. 564 – Sbornic, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Fragment. Text în limba

slavonă. Însemnare din Suceava, 1629 (Fond Stavropigijskij Institut, ms. 143/92). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 840.

565 – Nomocanon, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă. La f. 93v: însemnare din Câmpulung Moldovenesc, sec. XVII (Fond 2, ms. 55). Ref.: Svencic’kyj, Opis, I, p. 31–35; Constantinescu, Repertoriu, p. 206,

nr. 1030.

566 – Slujebnic, Dragomirna, 1604. Pergament. Text în limba slavonă. Dăruit în 1666 de Eustafie Zaremba, originar din Târgovişte, Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Lvov (Fond Stavropigijskij Institut). Ref.: A. S. Petruševič, Lingvistyčno-istoričeskije razsuždenija, I, Lvov, 1887, p.

147; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 6; E. Turdeanu, Manuscrise robite de cazaci, la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 134–135); Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 842.

CR

567 – Imnologia si est Pesnoslovie, Kiev, 1630. Cuprinde un Panegiric închinat de tipografii Kievului lui „Petru Movilă, arhimandritul Sfintei de Minuni Făcătoare Marii Lavre Pečers’ka din Kiev, fiul voievodului Ţării Moldovei” (6 f). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 49, 51, nr. 204.

568 – Ioanikie Volkovič, Rozmyšljane o mucě Hrista Spasitelě našego, Lvov, 1631, cu o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 51–52, nr. 219.

569 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

UCRAINA 115

570 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

571 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

572 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

573 – Acatistul Maicii Domnului, traducere în limba română de Dosoftei, Uniev, 1673. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 88, nr. 511.

574 – Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev, 1673. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 88, nr. 512.

575 – Jakob Rubinkowski, Janina Zwyciąskich Tryumfow, džeiłami y

Heroicznaym Męstwem Jana III […] Krola polskieģo […], Lvov, 1757. La p. 152–156: descrierea luptelor cu tătarii în Moldova. Ref.: Zapasko – Isajevyč, II/1, p. 107, nr. 2032.

A

576 – Maria Potocki, fiica lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, portret în ulei, sec. XVII, autor necunoscut. Ref. și publ.: N. Iorga, Note polone, 1924; Władisław Łoziński, Polska

derwnych wiekach, Varșovia, 1934, p. 100; Al. Alexianu, Acest ev mediu românesc, Buc., 1973, p. 100, 215–216 (cu erori); Lilia Zabolotnaja, Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute. Unele contribuții la genealogia descendenților lui Ieremia Movilă („Tyragetia. Istorie, Muzeologie”, Chișinău, s. n., 2 (17), 2008, nr. 2, p. 30 și 31, fig. 5); idem, Unele fragmente din viața privată a Movilencelor Maria și Anna, în Continuitatea popoarelor și a culturilor. În lumea relațiilor polono-române, Suceava, 2008, p. 67; Anca Brătuleanu, Portrete domnești în colecții străine, Buc., 2010, p. 34.

116 UCRAINA

577 – Ruxandra Lupu, căsătorită Hmelnicki, portret în ulei, sec. XVII, autor necunoscut. Astăzi pierdut. Ref. și publ.: Platon Beleckij, Ukrainskaja portretnaja živopis’ XVII–XVIII

vv., Sankt-Peterburg, 1981, p. 59; A. Brătuleanu, op. cit., p. 66–67.

MUZ

578 – Epitaf, 1428, atelier din Moldova, realizat din porunca mitropolitului Macarie. Adus în Polonia în 1686 de trupele polone. 1,72 × 1,28 cm. Ref.: É. Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie. Les epitaphioi

moldaves aux XVe et XVIe siècles (CL, IV, 1940, p. 203); G. Millet, Broderies religieuses du style byzantin, Paris, 1939–1947, p. 99–100, 106–107; Rep. Ştefan cel Mare, p. 279; P. Johnstone, The Byzantine tradition in church embroidery, Londra, 1967, p. 83; M. A. Musicescu, Broderie medievală românească, Buc., 1969, p. 29–30, nr. 8.

Reprod.: ibidem, fig. 13.

MONASTYR TA KOSTEL BERNARDYNIV (Mănăstirea și Biserica Ordinului Bernardinilor)

DOC

579 – Inventar al averii Mitropoliei Moldovei, 22 octombrie 1686, întocmit la Stryj de mitropolitul Dosoftei, aflat în exil în Polonia din luna septembrie a acelui an. Copie din 1737 (Arhiva Mănăstirii). Ref.: Șt. Ciobanu, Contribuțiuni privitoare la originea și moartea

mitropolitului Dosoftei, Buc., 1920, p. 16–19, 23–28; N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 99–100.

MUZ

580 – Mormântul lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, decapitat la Lvov la 28 septembrie 1582. Se afla în interiorul bisericii. Ref.: P. P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu vodă Sasul (RI, 10, 1924, p. 173);

idem, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia (BCMI, 22, 1929, p. 9).

UCRAINA 117

MUZEJ NARODNOJI ARHITEKTURY TA POBUTU U L’VOVI

(Muzeul Arhitecturii Populare și Vieții Rurale din Lvov)

MUZ

581 – Biserică din lemn, circa 1774, cu hramul Sfânta Treime, ridicată pe un loc înalt din centrul orașului Cernăuți (astăzi Str. Maxim Gorki) de Dositei Herescu, episcop de Rădăuți, împreună cu fratele său, medelnicerul Ilie, fost staroste de Cernăuți (1771–1773), și soția acestuia, Ecaterina. Între 1781 și 1864 a fost Catedrala episcopală a orașului Cernăuți. În 1874, la zece ani de la sfințirea noii Catedrale ortodoxe din Cernăuți, biserica din lemn a fost mutată în cimitirul din Clocucica (Klokučka – suburbie în Cernăuți). Aici a rămas până în 1966, când a fost transferată la Muzeul Arhitecturii Populare și Vieții Rurale din Lvov. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 69; Reli, Călăuza, p. 27–29;

Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguț, Dicţionar, p. 88; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 70; Dragomir, Monumente istorice, p. 63; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 16, 21, 23.

Reprod.: Reli, Călăuza, p. 28; Bălan – Druc, op. cit., il. 62; Luceac, op. cit..

NACIONAL’NYJ MUZEJ U L’VOVI IMENI ANDREJA ŠEPTYC’KOGO

(Muzeul Național din Lvov „Andrej Šepticki”)10

DOC

582 – Hrisov din Suceava, 8 octombrie 1408, prin care Alexandru cel Bun acordă un privilegiu comercial negustorilor din Lvov (Arhiva orașului). Ref. și publ.: Akty Zapad. Ross. 1, 1846, nr. 21; Kałužnjackij, Dokumenta, nr. 2;

B. P. Hasdeu (AI, I/1, 1864, p. 130–132); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 630–637.

Reprod.: B.A.R., ms. 126.

583 – Hrisov, din 1409, prin care Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, scuteşte de vămi negustori din Lvov, Polonia şi Lituania (Fond 131, spr. 45).

10 Înființat în 1905, a funcționat o vreme cu denumirea de Lvivs’kyj Deržavnyj Muzej Ukrajins’kogo Mystectva (Muzeul de Stat Ucrainean de Artă din Lvov). Deține și o parte din colecțiile bibliotecii Narodnyi Dom, închisă în 1939.

118 UCRAINA

Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 49, nr. 50. Publ.: B. P. Hasdeu, Documente inedite în limbi străine (AI, I, 1865, p. 3–4,

nr. 1); Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 214–215.

584 – Documente, din 1414–1696, referitoare la legăturile Moldovei şi Ţării Româneşti cu oraşul Lvov: socoteli, privilegii comerciale, acte juridice etc., cuprinzând informaţii despre soli şi negustori, schimburi de daruri între municipalitatea din Lvov şi domnii români, liste de produse, taxe vamale, drumuri de comerţ, procese, evenimente politice, relaţii prin Moldova între Lvov şi Crimeea etc. (Fond 52, Akty Armjanskogo suda, op. 3, kn. 517–522, 528–529; Akty Vojtovskogo suda, op. 3, kn. 380–403, 406, 408–409, 411; Akty Gorodskogo soveta, op. 1, fasc. 281, doc. 106, 112, 132; op. 3, kn. 22, 23, 26–28, 31, 33–34, 36–40, 47–49, 51–52, 54, 56, 58, 61–65, 69, 71, 74, 76, 79, 88; Akty Gorodskogo suda-lavy, op. 3, kn. 233, 236–238, 240–243, 246–248, 250–251, 253–256, 258–260, 264, 269, 274; Reestry poštyčnoj Kassy, op. 3, kn. 827779–829781, 830782, 833785, 834786, 836788, 838790–839791, 841793). Ref.: N. Iorga, Relaţiile comerciale ale ţărilor noastre cu Lembergul.

Regeste şi documente din Archivele oraşului Lemberg, I, Buc., 1900, p. 7–111; I. Nistor, Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, p. 34–48; E. M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI–XVII vekah, Chişinău, 1968, p. 31–34, 100–212, 217.

585 – Scrisoare, din 1421, a Sfatului oraşului Baia din Moldova către

municipalitatea din Lvov, referitoare la o datorie pe care defunctul Niclos Hecht din Baia o avea de primit de la un târgoveţ din Lvov şi pe care prin testament o donează oraşului (Arhiva orașului Lemberg). Ref.: P. P. Panaitescu, Cel mai vechi act municipal din Moldova (RI, 9,

1923, p. 183–186). Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, IV, p. 108–109.

586 – Hrisov din Suceava, 18 martie 1434, prin care Ştefan II, domnul Moldovei, oferă privilegii comerciale negustorilor din Lvov (Arhiva orașului Lemberg). Ref. și publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 667–674;

Urkundenbuch, IV, p. 517–518.

UCRAINA 119

587 – Hrisov, din 8 septembrie 1439, prin care Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti acordă lvovenilor şi altor negustori din Rusia, Polonia şi Moldova privilegii comerciale (Fond 131, spr. 112). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 77, nr. 124 (rec. Paul Mihail în AIIAI, 11,

1974, p. 287–290). Publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 84–85; Akta grodzkie i ziemskie, VII,

p. 220–226; Kałužnjackij, Dokumenta, p. 28–29. Reprod.: Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 220–226; Katalog pergamentnyh,

p. 16–17, 78 (hrisoave).

588 – Documente (3), din 1440–1442, privitoare la activitatea de la Lvov a negustorului moldovean Nicolaus Hecht şi la o danie a sa pentru catedrala oraşului (Fond 131, spr. 114, 120, 123). Ref.: Katalog pergamentnyh, nr. 126, 132, 135. Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, II, p. 103–106; V, p. 109, 114.

589 – Document, din 6 iulie 1444, prin care Vladislav III, regele

Poloniei, hotărăşte ca mărfurile de peste mări aduse de negustori italieni la Lvov şi rămase nevândute să nu fie duse în Moldova (Fond 131, spr. 131). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 86, nr. 133–135. Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, V, p. 133–135.

590 – Hrisoave (2), din Suceava, 15 ianuarie şi 29 iunie 1456, prin care Petru Aron, domnul Moldovei, întăreşte negustorilor din Lvov privilegiile pe care le aveau de la fraţii săi, Ştefan şi Petru (Fond 131, spr. 157, 160). Ref. şi publ.: Kałužnjackij, Dokumenta, p. 34–35, nr. 67; Hurmuzaki, II/2,

p. 75, 672–673; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 777–778, nr. 229, și p. 788–796, nr. 231; Urkundenbuch, V, p. 536; Katalog pergamentnyh, p. 99, nr. 174–178.

Reprod.: Katalog pergamentnyh, p. 98 (doc. 29 iunie).

591 – Hrisov, din 20 ianuarie 1456, prin care Petru Aron întăreşte Mănăstirii Humor satul Pârteşti şi Siliştea Deniševo (Fond 129, op. 1, spr. 1a). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 97, nr. 175. Publ.: Bogdan, Acte Ştefan cel Mare, p. 46–47; DIR, veacul XIV, XV, A, I,

p. 284.

120 UCRAINA

592 – Document, din 3 februarie 1458, prin care starostii şi judecătorii din Polonia de sud hotărăsc ca judecăţile negustorilor veniţi din Moldova să aibă loc la Colomeea (Fond 131, spr. 166). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 101, nr. 184. Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, VI, p. 39–40.

593 – Hrisov din Suceava, 3 iulie 1460, prin care Ştefan cel Mare

întăreşte privilegii comerciale oraşului Lvov (Fond 131, spr. 173). Ref. şi publ.: B. P. Hasdeu (AI, II, 1865, p. 171–176); Akta grodzkie i

ziemskie, VII, p. 237–242; Kałužnjackij, Dokumenta, p. 45–50; Hurmuzaki, II/2, p. 686–692; Bogdan, Documente, II, p. 271–282; Katalog pergamentnyh, p. 106, nr. 195.

594 – Hrisov din Iaşi, 25 ianuarie 1463, prin care Ştefan cel Mare

întăreşte negustorilor din Lvov privilegiile comerciale primite de la domnii anteriori (Fond 131, spr. 180). Ref. şi publ.: Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 242–244; Kałužnjackij,

Dokumenta, p. 50–52; Hurmuzaki, II/2, p. 699–700; Bogdan, Documente, II, p. 294–296; Katalog pergamentnyh, p. 109, nr. 203.

595 – Scrisoare, din 1484, prin care negustorii din Lvov se plâng

regelui Cazimir al Poloniei că nobilii şi ţăranii polonezi le sechestrează boii cumpăraţi din Rusia, Polonia şi Moldova, sub pretext că ar fi furaţi (Arhiva oraşului). Ref. și publ.: Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 145; Hurmuzaki – Densusianu,

II/2, p. 278–279.

596 – Hrisov, din 15 ianuarie [1505–1517], prin care Bogdan III, domnul Moldovei, comunică municipalităţii din Lvov măsurile luate pentru despăgubirea marelui logofăt Isac, garant al cetăţeanului Antonie din Lvov (Arhiva oraşului, fasc. 509). Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 7–8, nr. 4.

597 – Hrisov din Huşi, 22 februarie 1507, prin care Bogdan III,

domnul Moldovei, întăreşte lui Luţă Goriţi, Teodor Păcurariul şi altora satele Lurunteşti și Dădeşti, potrivit hrisoavelor obţinute de la domnii Moldovei Ilieş şi Ştefan (Fond 131, spr. 282) Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 158, nr. 322.

UCRAINA 121

598 – Privilegiu, din 23 octombrie 1509, prin care Sigismund I, regele Poloniei, dăruieşte două sate lui Stanislav din Hodici, mareşal regal şi staroste de Lvov şi Cameniţa, pentru meritele sale în expediţia împotriva Moldovei (Fond 131, spr. 290). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 162, nr. 330.

599 – Poruncă, din 20 decembrie 1521, de la Sigismund I, regele Poloniei, privitoare la taxele vamale percepute pe drumul comercial Lvov –Moldova (Fond 131, spr. 326). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 184, nr. 374. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 10–16.

600 – Hrisov din Suceava, noiembrie 1522, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, întăreşte negustorilor din Lvov privilegiile comerciale primite de la domnii anteriori (Fond 131, spr. 355). Ref. și publ.: Katalog pergamentnyh, p. 158, nr. 322; Akta grodzkie i

ziemskie, VII, p. 246–247; E. Hurmuzaki – E. Kałužnjackij, Documente privitoare la istoria românilor, II, 3, Buc., 1892, II/3, p. 706.

Reprod.: Katalog pergamentnyh, p. 189 (hrisoave), 190 (pecetea).

601 – Documente (5), din 1527, 1530, 1537, 1544, 1545, de la regele Sigismund I al Poloniei, referitoare la relaţiile comerciale dintre Lvov, Lublin, Cracovia şi Moldova (Fond 131, spr. 350, 361, 391, 435, 437). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 201, nr. 405; 206, nr. 417; 224, nr. 454; 246,

nr. 503; 247, nr. 505.

602 – Poruncă, din 20 februarie 1532, prin care Sigismund I, regele Poloniei, interzice comerţul în Polonia negustorului Caracandela, în interesul domnului Moldovei (Arhiva oraşului, fasc. 154, nr. 11). Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit.; Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 47.

603 – Documente, din 14 aprilie 1552, prin care Sigismund I, regele Poloniei, reîntăreşte privilegiile Lvovului, precum şi hotărârea din 1444 a regelui Vladislav III referitoare la negustorii italieni (Fond 131, spr. 474). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 269, nr. 546. Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, III, p. 75–76.

122 UCRAINA

604 – Privilegiu, din Alba Iulia, 21 martie 1557, prin care Isabela, regina Poloniei, permite negustorilor din Lvov să facă negoț în Transilvania (Fond 131, spr. 503). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 285, nr. 358.

605 – Documente (17), din 1558–1559 și 1564–1566, de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, prin care trimite comunităţii ortodoxe din Lvov danii pentru zidirea, zugrăvelile și clopotele Bisericii Stavropighiei (Voloska Cirkih, „Biserica valahilor”), cu hramul Adormirea Maicii Domnului, şi pentru paraclisul Sf. Gheorghe, dă recomandări de cult, cere cântăreţi bisericeşti etc. (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, Jubilejnoe izdanie v pamjat’ 300-letnego

osnovanija L’vovskogo stavropigijskogo bratstva, t. I, Lvov, 1886, nr. 7–23; Bianu, Relaţiune, p. 37–38; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 205–216; 220–222, 242–243, 249–250, 254–258.

606 – Scrisoare, din 17 aprilie 1572, prin care Bogdan Lăpuşneanu,

domnul Moldovei, alungat de Ioan Vodă cel Cumplit, încredinţează cetatea Hotinului unui detaşament polonez pe termen de 3 luni (Acta Castrensis Leopoliensis, t. 335, p. 294). Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 76–77, nr. 93.

607 – Notă, din 3 mai 1572, a municipalităţii din Lvov, referitoare la primirea în oraş a lui Bogdan Lăpuşneanu, alungat din Moldova de Ioan Vodă cel Cumplit (ms. 1190, p. 22). Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 88, nr. 114.

608 – Scrisoare, din 8 februarie 1580, de la Nicolae Mieleţki, voievodul Poloniei, către Consiliul municipal din Lvov, cu privire la datorii ale fostului domn al Moldovei Petru Şchiopul (Arhiva oraşului, fasc. 522, nr. 46). Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 291–292.

609 – Documente (4), din 1582–1587, referitoare la soarta însoţitorilor lui Iancu Sasul în refugiul din Polonia, după executarea acestuia la Lvov în 28 septembrie 1582, şi la confiscarea bunurilor domnitorului şi ale apropiaților lui (Arhiva oraşului). Ref.: P. P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu-Vodă Sasul (RI, 20, 1934, p. 175). Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, X, p. 144, 153, 161.

UCRAINA 123

610 – Documente (5), din 1582–1588, referitoare la refugiul în Polonia a Mariei Ianculina, văduva lui Iancu Sasul, domnul Moldovei: scrisori de protecţie şi ajutor bănesc de la Ştefan şi Sigismund, regii Poloniei, şi memorii ale Mariei Ianculina (Arhiva oraşului, Relationes Castrorum, 1583 (342), f. 905, 1696–1697; 1585 (344), f. 559, 562; 1586 (385)). Ref.: P. P. Panaitescu, loc. cit. Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, X, p. 149, 156; N. Iorga, Apendice. I.

Câteva acte relative la petrecerea în Polonia a văduvei lui Iancu Vodă Sasu (AARMSI, 32, 1909–1910, p. 1048–1049).

611 – Documente (3), din 14–16 decembrie 1590, de la Petru Şchiopul,

domnul Moldovei, către Sigismund III, regele Poloniei, şi comunitatea ortodoxă din Lvov, şi de la Luca Stroici, referitoare la reconstruirea Bisericii Stavropighiei (Voloska Cirkih, „Biserica valahilor”), cu hramul Adormirea Maicii Domnului, după incendiu (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 24–26; Bianu, Relațiune, p. 35–37;

Hurmuzaki –Bogdan, Supl. II/1, p. 315–319.

612 – Documente (2), din 18 martie 1597 şi 17 mai 1600, prin care Sigismund III, regele Poloniei, reglementează taxele lvovenilor pentru vinul moldovenesc şi morav și comerţul armenilor din Lvov cu Imperiul Otoman şi Moldova (Fond 131, spr. 629, 634). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 377, nr. 750; 381–382, nr. 758.

613 – Documente (47), din 1598–1607, 1610–1614, 1616–1617, 1621, 1627, 1629, 1632, 1634, referitoare la reconstrucţia Bisericii Stavropighiei din Lvov cu ajutorul material exclusiv al domnilor Moldovei: scrisori de la Sigismund III, regele Poloniei; Ieremia, Elisabeta, Constantin, Maria, Margareta şi Simion Movilă; Radu Mihnea, Miron şi Elisabeta Barnovschi; logofătul Luca Stroici și marele căminar Isac Balica, care anunță trimiterea de bani și dau informaţii diverse privind relaţiile Moldovei cu comunitatea ortodoxă din Lvov (Fond 129). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 379, nr. 753 (doc. 17 mai 1598); op. cit.,

spr. 271. Publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 2, 30–72; Bianu, Relațiune, p. 35–37;

Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 451, 457, 459–462, 479–480, 523–525, 537–539, 548, 564, 634–637; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/2, p. 27–29, 40–42, 177–180, 283–287, 330, 337–338, 343–352, 356–361, 364–379, 383–388, 425–426, 536–537, 586–587, 602–606; DIR, veacul XVII, A, II, p. 38–39 (doc. 8 mai 1606).

124 UCRAINA

Reprod.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. I/1, p. 458–459 (doc. Luca Stroici, 17 mai 1597); B.A.R., fotocopie XXIV/a–6 (doc. 8 mai 1606); Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 60, c. 34–417.

614 – Documente (8), din 1599–1600, cuprinzând scrisori de la Jan

Zamoyski, proclamaţii ale lui Sigismund III, regele Poloniei, şi manifestul voievodului de Bełz, Stanisłav Włodek, în legătură cu interzicerea plecării din ţară a mercenarilor în slujba lui Mihai Viteazul şi cu chemarea ţării la arme împotriva unui presupus atac al lui Mihai Viteazul în Polonia (Index relationum castri Haliciensis, 109, p. 450–451; Rel. Castr. Leop. 354, p. 2615–2616, 2679–2680, 2931–2932, 2970–2971, 2993–2994; Rel. Castr. Prem. 315, p. 1536, 1558–1559; 316, p. 59–60, 453–455, 830–842; 317, p. 1378–1379; Rel. Castr. Sanoc. 139, p. 364–366; 470–471, 533–549, 1013–1014). Ref.: P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,

Buc., 1936, p. 98–100 (Proclamaţia din 1600); I. Corfus, Mihai Viteazul şi polonii, Buc., 1938, p. 91, 139, 176.

Publ.: ibidem, p. 256–257, 260, 263–265, 279–280, 291–292.

615 – Notabilia ex Actis Leopoliensibus, sec. XVI. La p. 671 și 673: informaţii despre venirea lui Ştefan Tomşa la tronul Moldovei în locul lui Despot, în 1563, şi măsurile luate împotriva negustorilor din Lvov (ms. 1076). Ref.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 48, nr. 51; p. 72, nr. 89.

616 – Documente, din 5 decembrie 1635, prin care Nicolae Baidulovici din Suceava primeşte drepturi cetăţeneşti în Lvov (Fond 131, spr. 700). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 423, nr. 843.

617 – Document, din 19/29 februarie 1637, prin care Petru Movilă, mitropolitul Kievului, întăreşte privilegiul patriarhului de Constantinopol cu privire la dreptul Stavropighiei din Lvov de a tipări cărţi (Fond 129, op. 1, spr. 471). Ref.: ibidem, p. 424–425, nr. 847.

618 – Scrisoare, din 12 ianuarie 1641, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, mulţumeşte Frăţiei din Lvov pentru că i-a permis să toarne litere în tipografia ei şi făgăduieşte danii bisericii Adormirea Maicii Domnului (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 73; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3,

p. 1–2.

UCRAINA 125

619 – Documente (2), din 2 august 1651 şi 30 septembrie 1671, prin care Jan Cazimir şi Mihail, regii Poloniei, întăresc Frăţiei Vânătorilor din Lvov dreptul de a percepe dări de la negustorii care mână vite din Valahia prin ţinutul Lvovului (Fond 131, spr. 734, 775). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 446, nr. 893; 473, nr. 953.

620 – Documente (5), din 1656–1664, privitoare la lucrurile lăsate în păstrarea Stavropighiei din Lvov de către Moise Movilă, domnul Moldovei: liste de bunuri (30 martie 1656, 1 februarie 1659), scrisori (2) de la Moise Movilă (1656–1660) şi Ana Potocki Movilă (1664) (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 75–79; Hurmuzaki – Bogdan, Supl.

II/3, p. 69–70, 72–73, 75–77.

621 – Privilegiu, din 15 aprilie 1658, prin care Gheorghe Ghica, domnul Moldovei, permite negustorilor din Galiţia să-şi desfăşoare activitatea în Moldova (Arhiva oraşului). Ref. și publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3, p. 71–72.

622 – Scrisoare, din 9 decembrie 1659, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei, roagă municipalitatea din Lvov să ajute pe trimisul său să cumpere şi să transporte stofe pentru Curtea domnească (Arhiva oraşului, fasc. 509). Ref. și publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3, p. 74–75.

623 – Act, din 2 aprilie 1664, prin care Ana Potocka Movilă, soţia voievodului de Cracovia, dăruieşte Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Lvov un Evangheliar ferecat în aur, moştenit de la părinţi (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 80; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3,

p. 78–79.

624 – Scrisoare, din 28 martie 1665, prin care Eustratie Dabija, domnul Moldovei, cere municipalităţii din Lvov să ia măsuri pentru plata sumei datorate de giuvaergiul Trscinski boierului State (Arhiva oraşului, fasc. 509). Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, op. cit., p. 21–22, nr. 21.

625 – Acte (2), din 6 septembrie 1669, prin care sunt întărite privilegiile mănăstirii ortodoxe din Krechow, ctitorită de hatmanul Stanisław Żółkiewski,

126 UCRAINA

prinţul Jeremia Wiśniowiecki, Ana Movilă şi hatmanul Jan Sobiecki (Fond 129, op. 1, spr. 565, 566). Ref.: Katalog pergamentnyh, p. 463–464, nr. 929–930.

626 – Scrisoare, din 26 ianuarie 1671, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, roagă Stavropighia din Lvov să tipărească două cărţi în limba română: o Psaltire, în 400 de exemplare, şi o Cazanie cu întrebări şi răspunsuri, în 200 de exemplare (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit., nr. 81; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3,

p. 84–85.

627 – Privilegiu, din Jaworów, 22 iunie 1682, prin care regele Poloniei, Jan Sobieski, acordă moşia Waniowice lui Constantin Şerban, fost domn al Țării Românești, şi soţiei sale Nedelea. Copie din epocă (Acta Castrense, Przemisl, t. 436, f. 1163–1166). Ref. și publ.: Panaitescu, Pribegia, p. 417–419.

628 – Testamentul lui Constantin Şerban, Waniowice, 28 februarie

1685 (Acta Castrense Przemisł, t. 440, f. 2032–2038). Ref. și publ.: ibidem, p. 421–425.

629 – Scrisoare, din 24 februarie 1694, prin care Constantin Duca, domnul Moldovei, mulţumeşte Stavropighiei din Lvov pentru transportarea trupului tatălui său, Gheorghe Duca (mort la Lvov în 1683, reîngropat la Mănăstirea Cetăţuia) şi trimite 100 de taleri pentru pomenire (Arhiva Stavropighiei). Ref. și publ.: I. Šaranevič, op. cit.; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/3, p. 232–233.

630 – Act de deces al lui Ioan Budai Deleanu, din 24 august 1820, menţionând adresa din Lvov, nr. 553 (casa exista încă în 1933) și lista bunurilor mobiliare rămase: cărţi în limbile germană, franceză şi italiană ş. a. (Fond Succesie, nr. 3667). Ref.: Teodor Bălan, Data morţii lui Ion Budai (CC, 8, 1933–1934, p. 462–463);

Mihai Mitu, Ioan Budai Deleanu. O licitaţie la Lvov („Manuscriptum”, 4, 1973, nr. 3, p. 145–151).

MS

631 – Slujebnic, Moldova, mijlocul sec. XV, 90 f., pe hârtie cu filigran. La f. 79v, 89–90: note mai târzii, în limba română. Ref.: Turdeanu, Études, p. 154.

UCRAINA 127

632 – Vieţile sfinţilor, începutul sec. XVII, volum oferit de Anastasie Crimca Mănăstirii Dragomirna, la o dată necunoscută. Cuprinde predici ale Sf. Ioan Gură-de-Aur, Viața Sf. Chiril, Viața Sf. Alexie, Viața Sf. Maria Egipteanca, Viața Sf. Gheorghe de Grigorie Țamblak, Apocalipsa Sf. Ioan Teologul etc. Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 234.

CR

633 – Antologhion, Kiev, 1619. De la p. 1004: scrieri ale lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 39, nr. 120.

634 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Svencic’kyj, Počatky, p. 33; Panaitescu, Fundațiuni, p. 12;

Zapasko –Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

635 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în limba slavonă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 46, nr. 168.

636 – Nomocanon, Kiev, 1629, cu prefaţă de Petru Movilă şi o gravură cu blazonul acestuia. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48, nr. 188.

637 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul

Kievului, şi gravură reprezentând blazonul acestuia. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 48–49, nr. 193.

638 – Ioanikie Volkovič, Razmyšlenie o muce Hrista Spasitelja našego, Lvov, 1631, cu o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 51–52, nr. 219.

639 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista Spasitelja i každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 54, nr. 230.

128 UCRAINA

640 – Antologhion sireč molitva, Kiev, 1636, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57, nr. 252.

641 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 56–57, nr. 253.

642 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 256.

643 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

644 – Apostol, Lvov, 1639. Cuprinde o gravură reprezentând blazonul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 59–60, nr. 270.

645 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 60, nr. 273.

646 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje diferite). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 63–65, nr. 302. Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui

Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Buc., 1965 (p. 296–300: prefaţa dedicată lui Matei Basarab).

647 – Petru Movilă, Litos abo kamień z procy […] przez Evzebia

Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 329.

UCRAINA 129

648 – Petru Movilă, Sobranie korotkoj nauki o artikulah very pravoslavno-kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 2 tiraje. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 66, nr. 333, 334; p. 68, nr. 350.

649 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul

Kievului. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând blazonul mitropolitului; la f. 2–6: versuri dedicatorii. Cu ex-libris Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 68–69, nr. 354.

650 – Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev, 1673. Ref.: Kiriak, Cartea şi tiparul, p. 65–66; B. Janusz, Zabytki mołdawskie we

Lwowie („Wiadomości konserwatorskie”, Lvov, 15, 1924, nr. 2, p. 52–64).

MUZ

651 – Depozit de piese din bronz, sec. IX î. Hr. (Hallstatt B2), format din trei celturi (unul fragmentar), care conțin: o daltă, trei fragmente de cuţite, un fragment de lamă de brici, o măciucă, un disc cu toartă, fragmentar, un colier cu capete conice şi o brăţară masivă din bară rotundă, decorată la capete. Descoperit la Târgu Secuiesc, jud. Covasna (inv. 71/94, 72/95, 73–74/96, 75/98, 76/99, 77/100, 80–83/100). Ref.: M. Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Buc.,

1977, p. 144. Reprod.: ibidem, p. 351, pl. 356.

652 – Epitrahil, 1643, cu o însemnare în limba slavonă cusută cu fir de argint pe marginea inferioară: „Acest patrafir l-a făcut Ioan Vasile Voievod, domnul Ţării Moldovei, la anul 7151”. Provine de la Biserica Sf. Parascheva din Lvov. Ref.: I. Bianu, Însemnări istorice și literare adunate din biblioteci și arhive

galițiene în vara anului 1885 (AAR, s. II, t. VIII, secț. I, 1886, p. 21); Pahomi, Fundaţii româneşti, p. 118 (localizare nesigură: „Într-un muzeu din Lvov”).

130 UCRAINA

NAUKOVA BIBLIOTEKA LVIVS’KOGO NACIONAL’NOGO UNIVERSYTETU IMENI IVANA FRANKA

(Biblioteca Știinţifică a Universităţii Naționale de Stat „Ivan Franko” din Lvov)

MS

653 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XV. Text în limba slavonă. Însemnare din Moldova, 1643 (ms. 1. F. 13). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 599–600;

Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 836.

654 – Panegiricul Sfinților Împărați Constantin și Elena, Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 1. B. 1/201). Ref.: Dudik, Die Archive, p. 124; Kałužnjackij, Obzor, p. 219; Romanskij,

Vlahobălgarski răkopisi, p. 599–613; Émile Turdeanu, La littérature bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 103–104; Mihăilă, Cultură, p. 263; Mihăilă, Contribuții, p. 28, 44; Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 834 (datat sf. sec. XVI – începutul sec. XVII). 655 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă. La

f. 9–14: însemnări de la Mănăstirea Dragomirna, 1653 (ms. 1. B. 1/201). Ref.: Dudik, Die Archive, p. 124; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi,

p. 603–610; Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 833.

656 – Apostol (Faptele şi Epistolele), 27 iunie 1540, 236 f., pe pergament. Text în limba slavonă. Vignete frumoase şi iniţiale în culori. Legătură din piele, pe care este reprezentată Sf. Fecioară Maria cu Pruncul şi la colţuri cei patru Evanghelişti. Manuscris „făcut” (poate numai comandat) de ieromonahul Paisie de la Mănăstirea Humor în amintirea ctitorului mănăstirii, marele logofăt Toader Bubuiog. S-a aflat în Biblioteca Universității din Lvov (ms. 1. A. 4/194). Ref. şi publ.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi,

p. 590–591; É. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată („Fiinţa românească”, 2, 1964, p. 81–86); idem, Manuscrisele robite de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 139); Turdeanu, Études, p. 197; Constantinescu, Repertoriu, p. 161, nr. 830.

UCRAINA 131

657 – Danilo, arhiepiscopul Ardealului, Viețile regilor și arhiepiscopilor sârbi (Sbornicul lui Danilo, 1314–1316), copie de la mijlocul sec. XVI, 179 f. Text în limba sârbă. Cumpărat de la Popa Ioan din Hotin de Gligorie Iurașco, uricar în cancelaria lui Petru Șchiopul, domnul Moldovei, manuscrisul a fost recondiționat de Iurașco și a fost dăruit Mănăstirii Sucevița către 1582 (se afla în colecția mănăstirii în 1587). Intrat în Biblioteca Universității din Lvov, a dispărut către 1944. Ref.: Ion-Radu Mircea, „Les vies des rois et archevêques serbes” et leur

circulation en Moldavie. Une copie inconnue de 1567 (RESEE, 4, 1966, nr. 3–4, p. 395–397); Mihăilă, Istoriografia, p. 166.

658 – Matei Vlastaris, Sintagma, Mănăstirea Sucevița, 1595–1600,

copiată pentru Ieremia Movilă, domnul Moldovei, din porunca lui Teodosie Barnovschi, mitropolitul Moldovei. Text în limba slavonă. A aparținut bibliotecii Mănăstirii Sf. Onufrie din Lvov (Fond Petruševič). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 99, nr. 24; Pahomi, Fundații românești,

p. 114.

659 – Apostol, Moldova, 1598, scris pentru Ieremia Movilă. Text în limba slavonă (ms. 1. A. 5/192). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 590–591;

Constantinescu, Repertoriu, p. 161, nr. 831.

660 – Tipicon, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 1. H. 4). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 593–595;

Constantinescu, Repertoriu, p. 163, nr. 837.

661 – Vieţile regilor şi arhiepiscopilor sârbi, Moldova, sec. XVI. La f. 248v: însemnări din Hotin, 1574, şi Sucuriţe, 1588 (ms. 1. A. 12). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; É. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale

dintre români şi iugoslavi (CC, 13, 1939, p. 164–165); Mihăilă, Contribuţii, p. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 832.

Reprod.: Kałužnjackij – Sobolevskij, Al’bom, pl. 102. 662 – Tetraevanghel, 1615, 707 f., pe pergament. Copie realizată, din

porunca lui Anastasie Crimca, de Teofil de la Mănăstirea Voroneţ, bogat ilustrată de Ştefan din Suceava, care a lucrat doi ani. Manuscrisul era destinat Mănăstirii Krechow– Topolniţa din Galiţia. Starețul acestei mănăstiri, Topolnickij, este reprezentat într-una dintre miniaturi (ms. 1. A. 2/193).

132 UCRAINA

Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 232; Constantinescu, Repertoriu, p. 161, nr. 829.

663 – Apostol, 1615, pe pergament. Copie realizată, din porunca lui

Anastasie Crimca, de Teofil de la Mănăstirea Voroneţ, împodobit în 1617 cu miniaturi de Ştefan din Suceava. Manuscrisul era destinat Mănăstirii Dragomirna. Însemnări din 1658, Dragomirna, şi [1673], Mănăstirea Krechów – Topolniţa din Galiţia (ms. 1. A. 3/193). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 588–

589; Panaitescu, Fundațiuni, p. 14–15; É. Turdeanu, Le métropolite Anastasie Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (1608–1629) (RES, 29, 1952, p. 60–61); idem, Manuscrisele robite de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 235–236); Turdeanu, Études, p. 232; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 30; idem, Un manuscris al voievodului Ieremia Movilă, Buc., 1984, p. 11–12; Constantinescu, Repertoriu, p. 161, nr. 829.

Reprod.: N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I, Buc., 1934, p. 53, pl. 19.

664 – Sf. Grigorie din Nazianz, Cuvântări, copie din Moldova, 1616,

pentru Anastasie Crimca. Text în limba slavonă. Însemnări din 1779, Suceava (ms. 1. H. 6). Ref.: Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 600–603; Constantinescu,

Repertoriu, p. 163, nr. 838.

665 – Nicon din Muntenegru, Pandecte, Mitropolia Sucevei, 1618, copie realizată de Anastasie Crimca pentru Mănăstirea Dragomirna. Text în limba slavonă (ms. 1. A. 1/191). Ref.: Kałužnjackij, Obzor, p. 247–258, 295–308; Bianu, Relaţiune, p. 34;

Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 595–596; N. Iorga, Două manuscripte înstrăinate ale lui Anastasie Crimcovici (RI, 19, 1933, p. 17); Émile Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son œuvre littéraire et artistique, 1608–1629 (RES, 29, 1952, p. 61); Turdeanu, Études, p. 233; Constantinescu, Repertoriu, p. 160–161, nr. 828.

666 – Catalogul bibliotecii lui Luca Stroici, sf. sec. XVI, în limba

slavonă. Pergament, 4 f. Ref.: B. P. Hasdeu, Studii critice asupra istoriei române. Luca Stroici,

părintele filologiei latino-române, Buc., 1864, p. 52 (afirmă că a văzut textul în 1861).

UCRAINA 133

667 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVII. Text în limba slavonă. La f. 139: însemnare din Rădăuţi, 1658 (ms. 1. D. 9). Ref.: Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 592–593; Radu Constantinescu,

Note privind istoria bisericii române în secolele XIII–XV (SMIM, 6, 1973, p. 183); Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 835.

668 – Tetraevanghel, Suceava, sec. XVII, scris pe pergament de

zugravul Ştefan, comandat de mitropolitul Anastasie Crimca pentru a fi dăruită Mănăstirii Krechow din Galiţia. Însemnare din 1658, arătând că manuscrisul a fost furat de cazaci, de la Mănăstirea Dragomirna. Ref.: E. Turdeanu, Manuscrisele „robite” de cazaci la 1653 („Fiinţa

românească”, IV, 1966, p. 135–136). 669 – Viaţa lui Petru cel Mare, 1753, traducere din limba greacă în

limba română pentru Iacob, mitropolitul Moldovei. 103 f. (ms. 1. F. 4/196). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 598;

Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1355.

670 – Cronograf, sec. XVIII, scris de Dimitrie Grigorovici ipodiaconul, dedicat mitropolitului Antonie al Moldovei și Sucevei (1736–1740). 354 + 54 f. Text în limba română (ms. 1. B. 15/205). Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 34; Romanskij, Vlahobălgarski răkopisi, p. 598;

Iulian Ştefănescu, Cronografele româneşti de tipul Danovici, I (RIR, 9, 1939, p. 54); Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1354.

CR

671 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref.: Svencic’kyj, Počatky, p. 33; Panaitescu, Fundațiuni, p. 12; Zapasko –

Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121. Reprod.: ibidem.

672 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista spasitelja i každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 54, nr. 230.

673 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 57–58, nr. 258.

134 UCRAINA

SOBOR USPENIJA (VOLOS’KA CERKVA) (Biserica Adormirea Maicii Domnului

sau „Moldovenească”)

AM

674 – Lăcaș din piatră, ridicat în 1557–1559, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, biserică a Stavropighiei, ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei. Potrivit pisaniei, domnul a şi înzestrat-o cu icoane, vase, veşminte şi clopote. În 1560 i se adaugă un paraclis, în 1565–1566 un acoperiş de plumb şi pictură murală. Arsă în 1571, este reparată în 1629–1631 de Miron Barnovschi, potrivit pisaniei din 1629, săpată în piatră, cu stema Moldovei şi portret de ctitor (frescă), menţionând pe Simion şi Ieremia Movilă, ctitori. O altă pisanie din 1671, în limba greacă, îl menţionează pe negustorul Alexe Balaban. Întreţinută din daniile domnitorilor moldoveni în sec. XVI–XVIII, a fost cunoscută ulterior ca „Biserica rutenilor”, devenind apoi greco-catolică. În interiorul bisericii: mormintele lui Ioan Potcoavă, domnul Moldovei, decapitat la Lvov în 1577, al unei surori a Anei Movilă şi al lui Constantin Corniact, fost vistier și vameş al Moldovei (m. 1603), în care a fost înmormântat, între 1683 și 1693, domnitorul Gheorghe Duca. Ref.: Bianu, Relaţiune, p. 35–37; I. Svencic’kyj, Opis Muzeju Stavropigijskogo

Institutu u L’vovi, Lvov, 1908, p. 212; B. Ianusz, Zabytki mołdawskie we Lwowie („Wiadomości konserwatorskie”, Lvov, 1, 1924, nr. 2, p. 59, 61–62); Panaitescu, Fundațiuni, p. 1–8; M. Kogălniceanu („Alăuta românească”, septembrie 1838, ed. facsimilată Cornelia Oprişan, Buc., 1970, p. 100); Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române în secolele XVI–XVIII, Buc., 1983, p. 45, nota 207 (portretul lui Miron Barnovschi); Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 10–11; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 19.

Reprod.: Panaitescu, Fundațiuni, p. 4–5, 7–8; Bălan – Druc, Poliptic moldav, p. 17, 76–78, pl. 74–78.

MUZ

675 – Colecție de obiecte de cult: pomelnicul bisericii cu nume de donatori români; cruce de lemn de chiparos sculptat, cu 32 de imagini biblice, ferecată în argint, împodobită cu aur şi pietre preţioase, cu inscripţii în slavonă din 1600, făurită de mitropolitul Teofan al Moldovei, și ferecată

UCRAINA 135

de doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul; cruce de lemn de chiparos sculptat, cu scene ale Patimilor lui Hristos, împodobită cu pietre preţioase, dăruită de Miron Barnovschi, domnul Moldovei, în 1630; epitrahil, Moldova, 1643, lucrat din porunca lui Vasile Lupu; broderie cu fir de argint pe fond de catifea roşie; sfeşnice, 1658, atelier din Moldova, provenite din averea lui Ieremia Movilă şi din moştenirea Mariei Potocki Movilă; portretul lui Constantin Corniact, 1658, cu inscripţie în limba latină (toate în tezaurul bisericii). Ref.: B. P. Hasdeu (AI, II, 1865, nr. 271: inscripţia crucii lui Teofan);

Svencic’kyj, loc. cit. (crucea lui Teofan); B. Ianusz, loc. cit. (crucea lui Miron Barnovschi şi sfeşnice moldoveneşti).

VIRMENS’KYJ KAFEDRAL’NYJ SOBOR. ARHIV (Catedrala Armenească. Arhiva)

DOC

676 – Hrisov, din 30 iulie 1041, prin care Alexandru cel Bun întărește întemeierea Episcopiei armene de la Suceava și alegerea episcopului armean Ohanes. Text în limba slavonă. Ref.: P. P. Panaitescu, Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru episcopia

armeană din Suceava (30 iulie 1401) (RIR, 4, 1934, p. 44–47); Ion C. Chiţimia, Unele consideraţii în legătură cu originalul cronicii lui Mihai Viteazul („Romanoslavica”, VI, 1962, p. 30); DRH, A, I, p. 21.

MAMORNICA (Mamornița – Cernăuți)

AM

677 – Biserică din lemn, sec. XVIII (?), cu hramul Sf. Nicolae, ridicată de familia Stroici, reparată de Potlog, apoi de familia Ghețu, la mijlocul sec. XIX. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 547.

678 – Școală românească din perioada interbelică, unde a învățat

scriitorul bucovinean Gheorghe Sion. Pe fațadă se află o placă memorială cu profilul scriitorului și un fragment din poezia sa Limba românească. Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 111.

136 UCRAINA

MANJAVA (Ivano-Frankivsk)

MANJAVS’KYJ SKYT (Schitul Maniava sau Schitul Mare)

AM

679 – Aşezământ monastic, întemeiat în 1612–1621 de călugărul Iov, ajutat de Elisabeta Movilă, doamna Moldovei. În 1648, Maria Potocka, fiica lui Ieremia Movilă, îi închină Mănăstirea Suceviţa din Bucovina (ctitorită de Movileşti) cu toate moşiile şi veniturile ei. În 1648 Vasile Lupu întăreşte dania, urmat de Ştefăniţă Lupu. În 1659 Gheorghe Ghica, domnul Moldovei, îi dăruiește zeciuială din veniturile oraşului Cernăuţi, întărită apoi de Grigore III Ghica. Au mai făcut danii boieri moldoveni ori soțiile lor (marele logofăt Gavrilaş, Savin Banul, Maria, văduva lui Ursachi vistiernicul) și mitropolitul Petru Movilă. Mănăstirea a primit titlul de Stavropighie la 1629. În 1785 a fost preluat de greco-catolici. Călugării ortodocși s-au așezat apoi la Mănăstirea Coşula, unde au adus cu ei manuscrisele de la Schitul Mare. Ref.: Wickenhauser, Radautz, p. 2, 20, 36, 58–59, 62, 64, 75, 105, 116–117;

A. S. Petruševič, Supliment la Dopolnenija, Lvov, 1892, p. 220; D. Dan, Mănăstirea Suceviţa. Cu anexe de documente ale Suceviţei şi Schitului celui Mare, Buc., 1923, p. 203–204, 220–226; Szeraniewicz, Patriarhatele răsăritene şi Biserica ruteană, II, p. 78, 92, 333; Em. Grigorovitza, Schitul Mare din Pocuţia („Arhiva”, Iaşi, 21, 1910, nr. 9–10, p. 389–391); C. Bobulescu, Lăutarii noştri, Buc., 1922, p. 46, nota 1 (din hrisovul din 1808); Panaitescu, Fundaţiuni, p. 17–19; Iorga, Studii şi documente, VI, p. 126, 559; V. Mihordea, O intervenţie rusească pentru Marele Schit din Galiţia în anul 1773 (BOR, 1941, p. 304–308); Ion I. Nistor, Problema ucraineană în lumina istoriei (CC, VIII, 1933–1934, p. 103–104); Bălan, Documente bucovinene, II, p. 162; Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale. Supliment I (1403–1700), Buc., 1975, nr. 761; Pahomi, Fundaţii românești, p. 114–117.

Reprod.: B.A.R., ms. sl. 500.

UCRAINA 137

MSTIČKOV (Msticicov – Transcarpatia)

HRAM SV. MYHAJILA (Biserica Sf. Mihail)

AM

680 – Biserică ortodoxă, refăcută la 1661, din piatră, de Constantin Şerban, fost domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, cu doamna sa Nedelea, pe locul unei biserici de lemn ctitorită de cneazul Teodor Koriatovici, potrivit pisaniei în piatră, scrisă în versuri slavone. Ref.: Joannicius Basilovits, Brevis notitia fundationis Theodori Koriathovits,

Kassa, I, 1799; Panaitescu, Pribegia, p. 380; Veress, BRU, II, p. 117; Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 5 (pisania); Pahomi, Fundații românești, p. 119.

MUKAČEVE (Mucacevo, Muncaci, Munceag – Transcarpatia)

MUKAČIVS’KYJ SVJATO-MYKOLAJIVS’KYJ MONASTYR (Mănăstirea Sf. Nicolae din Mukacheve)

AM

681 – Biserică cu hramul Sf. Nicolae, reconstruită în 1661 pe locul unui lăcaș din sec. XIV, de Constantin Şerban, fost domn al Ţării Româneşti și al Moldovei (Černeha Gora sau Mănăstirea Cernagora). Ref.: Panaitescu, Pribegia, p. 380; Veress, Documente, XI, p. 47–48; Pahomi,

Fundaţii româneşti, p. 119; Paul Robert Magocsi, Ivan Pop, Encyclopedia of Russian History and Culture, Toronto, 2002, p. 333–334.

ODESA (Odesa)

AM

682 – Cetate, sec. XVIII, ridicată „de valahi” pe locul satului tătărăsc Hagi-Bei (Cocibei), care avea o numeroasă populație moldovenească. A fost refăcută de armata rusă începând din 1794. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-

138 UCRAINA

Bodoni a oficiat o slujbă la solemnitatea înființării noului oraș Odesa, în urma unei hotărâri a Academiei de Științe din Sankt-Peterburg. Ref.: Alexandru V. Boldur, Românii și strămoșii lor în Istoria Transnistriei,

Iași, 1943, p. 63–67 (cu o schiță).

683 – Mănăstire de maici, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, înființată către 1835 de Alexandru Sturdza și sora sa Ruxandra Sturdza-Edling. Ref.: ibidem, p. 66; http://mihalovskiy.church.ua.

684 – Bust al poetului Mihai Eminescu, realizat de artistul Marcel Mănăstireanu din Botoșani, finanțat de Primăria Municipiului Botoșani și amplasat în fața Consulatului României din Odesa. A fost dezvelit la 31 mai 2011, cu prilejul celei de-a 17-a ediții a „Deniilor eminesciene”. Ref. și reprod.: http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/bustul-lui-mihai-

eminescu-a-fost-dezvelit-la-odessa-1098461; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 162.

DERŽAVNYJ ARHIV ODES’KOJI OBLASTI (Arhiva de Stat a Regiunii Odesa)

DOC

685 – Documente, din sec. XV–XVIII, din dosarele „Asociației pentru istorie și antichități” din Odesa, care a adunat începând din 1845 documente vechi moldovenești și muntene. De această acțiune s-a ocupat îndeosebi N. Murzakevič, secretarul Asociației. Dosarele conțin: hrisoave (unele provenind din arhive de la Moscova, de la mănăstiri ori persoane particulare), documente din arhivele Tribunalelor din Orhei, Chișinău, Soroca, Hotin și Cahul ș. a. Până la al Doilea Război Mondial au fost păstrate la Muzeul Arheologic din Odesa. Nu s-au păstrat decât o parte dintre colecții: sunt menționate în surse un hrisov din 1434, câteva documente din sec. XVIII și mai multe din sec. XIX. Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 146.

686 – Documente (79), din 1763–1919, din arhiva familiei Gagarin-Sturdza, mari proprietari de origine română, funcţionari în administraţia superioară a Basarabiei şi a altor gubernii. Cuprind acte de la istoricul Alexandru Scarlat Sturdza (1791–1854) şi de la scriitoarea Ruxandra Sturdza (1786–1844), căsătorită Edling (Fond 141).

UCRAINA 139

Ref.: Ličnye arhivnye fondy v Gosurdarstvennyh hraniliščah SSSR. Ukazatel’, I, Moscova, 1962, p. 165.

687 – Raport rus, din 1822, cu titlul: „Informaţii şi corespondenţă

referitoare la străinii numiţi Eterişti deţinuţi în târguşorul Orşova” (Fond I, inv. 249, nr. 40). Ref.: Nikolaj Todorov, Veselin Trajkov, L’insurection grecque de 1821–

1829 et les Bulgares (EB, 1971, nr. 1, p. 11–12).

688 – Documente, din 1841–1842, referitoare la preparativele bulgare pentru o insurecţie la Brăila: raport al guvernatorului Basarabiei, corespondenţă etc. despre activitatea lui G. Rakovski, Petăr Gančev, Ivan Vârţan şi Velko Dimovič, veniţi din Ţara Românească. Ref.: Mihail Dihan, Ioho Mitev, Čenni dokumenti v Odeskija arhiv za

Brailskite buntove. 1841–1842 g. („Izvestija na Instituta za Istorija”, Sofia, t. 14–15, 1964, p. 455–467; rec. S. Iancovici, în RESEE, 5, 1967, nr. 3–4, p. 632).

689 – Documente, din 1856–1857, referitoare la trasarea noului hotar

în sudul Basarabiei şi lichidarea aşezărilor căzăceşti din preajma Dunării, ca urmare a tratatului de pace de la Reni (18/30 martie 1856) (Filiala Ismail, Fond 755, inv. 1, dos. 156, f. 144–146, 151–155, 164–172, 187–187v, 194–198; dos. 164, f. 1v–4). Ref. şi publ.: Vitalie Văratec, Trasarea noului hotar în sudul Basarabiei la

1856/1857 şi lichidarea aşezămintelor căzăceşti din preajma Dunării (RI, s. n., 6, 1995, nr. 5–6, mai–iunie, p. 510, n. 6–9; p. 511, n. 11–14; p. 512, n. 15–16; p. 513, n. 17–18; p. 515, n. 26).

690 – Scrisoare, din Bucureşti, 7 mai 1886, prin care Academia Română

propunea Asociației pentru Istorie și Antichități din Odesa o colaborare strânsă în vederea cercetărilor isorice și publicării de documente (Fond 93, op. 1, doc. 8, f. 36). Ref.: Mohov ş. a., Documente, p. 146.

MS

691 – Slujebnic, Ucraina, 1739. 48 f. La f. 38 şi 41: însemnări în limba română din Bucovina, sec. XVIII. Ref.: A. Petrov, loc. cit.; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 39–40, nr. 35

D. Constantinescu, Repertoriu, p. 207, nr. 1035.

140 UCRAINA

692 – Miscelaneu, Bucureşti, post 1753. 160 f. Text în limba greacă. La f. 1–11: Thematographia, lecţii predate de Alexandru Turnavitu la Academia Domnească din Bucureşti în 1753. A aparţinut Şcolii Comerciale greceşti din Odesa (ms. 389). Ref.: B. L. Fonkič, Grečeskie rukopisi Odessy („Vizantijskij vremennik”, 1979,

p. 173–174).

693 – Mihail Photeinopoulos, Anthologion nomōn, Bucureşti, iulie 1772. 476 f.. Proiect de legi pentru Ţara Românească, întocmit la Buc., A aparţinut lui Alexandru Scarlat Sturdza (ms. gr. 42). Ref.: B. L. Fonkič, op. cit., p. 176–177; Emanuela Popescu-Mihuţ, Encore

une preuve de la diffusion du Manuel de lois rédigé par Michel Photeinopoulos en 1766 (RESEE, 19, 1981, nr. 2, p. 381, nota 8); M. Photeinopoulos, Nomikon Proheiron, ed. Pan J. Zepos, Val. Al. Georgescu, Anastasia Sifoniou-Karapas, Atena, 1982, p. XCVII, CVI.

694 – Miscelaneu, Bucureşti, sfârşitul sec. XVIII. 251 f. Text în limba

greacă. Cuprinde: scrieri religioase și istorice; Neofit Peloponesianul, profesor la Academia Domnească din Bucureşti, parafrază din Iliada, 10 septembrie 1780 (f. 199–254); comentariu la o scriere a Sf. Macarie Egipteanul (f. 255–271); fragment dintr-o scrisoare trimisă în Ţara Românească la 13 noiembrie 1792 (f. 495–496). A aparţinut Şcolii Comerciale din Odesa (ms. gr. 47). Ref.: B. L. Fonkič, op. cit., p. 174–175.

695 – Georgios Koressios, Scrieri, copie sec. XVIII. 682 f., 31,5 x 21 cm. Text în limba greacă. La f. 1: semnătura autografă a lui Scarlat Sturdza, viitor guvernator al Basarabiei (1812). A aparţinut fiului său Alexandru S. Sturdza (ms. gr. 498). Ref.: B. L. Fonkič, op. cit., p. 175–176.

CR

696 – Slujebnic, tipărit în Ţările Române, sec. XVII–XVIII. 138 + 85 + 151 f. Text în limba română. Exemplar incomplet (Fost în Biblioteca Episcopală). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 78, nr. 183 D.

697 – Octoih, Bucureşti, 1701. Cu însemnări manuscrise din 1746, în limba română (Fost la Mănăstirea Mukačevo). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 62, nr. 420 D.

UCRAINA 141

698 – Irmologhion, tipărit în Ţările Române, sec. XVIII. 347 f. Text în limba română. Exemplar incomplet (Fost în Biblioteca Episcopală). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 78, nr. 182 D.

MUZ

699 – Carlo Bossoli, Cetatea Albă, 1838–1839, acuarele (2) (Ф. 929 Оп. 1.292; Ф. 895, Оп. 1. Д. 30). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); A. V. Krasnožon,

Belgorod (Akkerman) v istoriceskih izobrajenijh, Chișinău – Odesa, 2016, p. 429.

Reprod.: A. V. Krasnožon, ibidem.

ODES’KYJ ARHEOLOGIČNYJ MUZEJ NACIONAL’NOJI AKADEMII NAUK UKRAJINY

(Muzeul Arheologic al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei din Odesa)

A

700 – Retragerea ruşilor de la Prut, desen în peniţă, 22 iulie 1711. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

701 – Cetatea Akkerman (Cetatea Albă), desen, autor necunoscut, 1790. Ref.: ibidem. Reprod.: Zamfir C. Arbore, Basarabia în secolul al XIX-lea, Buc., 1898,

p. 352–353.

702 – F. I. Fill, Cucerirea Cetăţii Ismail de feldmareşalul A. V. Suvorov la 22 decembrie 1790, litografie. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

703 – Moartea prinţului G. A. Potemkin lângă satul Punceşti în 1791, compoziţie în ulei, reprezentând şi doi boieri moldoveni. Ref.: ibidem.

704 – Carlo Bossoli, Cetatea Soroca, 1832, litografie. Ref.: ibidem.

142 UCRAINA

705 – Carlo Bossoli, Insula Şerpilor, 1842, acuarelă. A fost pictată după o excursie din 1841. Ref.: ibidem.

706 – Carlo Bossoli, Catedrala din Chișinău, 1842, litografie. Ref.: ibidem.

MUZ

707 – Piese arheologice, sec. VII–IV î. Hr., descoperite în Insula Şerpilor, provenind din Templul lui Achile: fragmente de marmură, inscripţii, statuete de bronz, inele de fier, vase de lut etc. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 240 (fără datare); Mykola Tarasenko, 2016.

708 – Urnă dacică din bronz, descoperită într-un tumul din Basarabia.

Ref: Teodorescu, Obiectele, p. 240.

709 – Placă de marmură albă, cu inscripția unui ordin imperial din 17 februarie 201, în limbile latină şi greacă, prin care Septimiu Sever şi Antonin Caracalla, împăraţi romani, confirmă cetăţenilor oraşului Tyras (Cetatea Albă) scutirile de vamă acordate de împăraţi anteriori (Inv. nr. 50761). Ref. și publ.: B. P. Hasdeu, Documente inedite în limbi străine („Arhiva

Istorică a României”, I, 1865, p. 41–42, nr. 45); Mykola Tarasenko, 2016.

710 – Legat roman cu mantie şi cască frigiană, statuie de marmură,

descoperită la Cetatea Albă. Locația actuală este incertă. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

711 – Mercur (Pennipes), statuie din bronz, descoperită în satul Porată de pe Prut. Ref.: ibidem.

712 – Săbii de fier (2), atelier genovez, descoperite în 1881 la Cetatea Albă. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239.

713 – Pieptare din fier (2), atelier lituanian, sec. XVII, descoperite la Scăieni, judeţul Soroca, unde s-au desfăşurat luptele din 1620 dintre armatele moldo-polone şi cele turco-tătare. Ref.: ibidem, p. 240.

UCRAINA 143

714 – Chivăr şi sabie, atelier lituanian, descoperite pe Insula Letea din Dunăre. Ref.: ibidem.

715 – Cămăşi de zale (4), dintre care una a fost descoperită la Vulcăneşti, judeţul Cahul. Ref.: ibidem.

716 – Puşti, atelier suedez, sec. XVIII, descoperite la Tighina. Ref.: ibidem.

717 – Steaguri (4) şi tuiuri mici (2), aduse de la Iaşi la Chişinău, în refugiul din 1821, de Mihai Suţu, domnul Moldovei. Ref.: ibidem.

718 – Tunuri de tuci (2), descoperite pe locul luptelor de la Sculeni, judeţul Iaşi, între trupele Eteriei şi cele otomane, la 29 mai 1821. Ref.: ibidem.

ODES’KA NACIONAL’NA NAUKOVA BIBLIOTEKA

(Biblioteca Națională Științifică din Odesa)11

MS

719 – Miscelaneu, sec. XV, în limba slavonă. 70 f., lipsește sfârșitul. A aparținut Mănăstirii Bistrița din Țara Românească. A ajuns în posesia slavistului V. I. Grigorovici către 1847, în vremea călătoriei sale prin sud-estul Europei (Fond Grigorovič). Ref.: V. Močul’skij, Opisanie rukopisej V. I. Grigoroviča, Odesa, 1890,

nr. 10; Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 111.

720 – Eftimie Zigaben, Panoplia dogmatică, copie de la Bistriţa (Ţara Românească), sec. XV. Text în limba slavonă, traducere de Gherasim (ms. sl. 17/556). Ref.: E. G. Korolkova, Ž. N. Kravčenko, Slavjanskie rukopisi nerusskogo

proishoždenija Odesskoj gosudarstvennoj naučnoj biblioteki imeni A. M. Gor’kogo („Izvestija na Narodnata Biblioteka i Sofijskija Deržaven

11 Fostă Biblioteca Națională Științifică „Maxim Gorki” din Odesa.

144 UCRAINA

Universitet”, Sofia, 9, 1963, nr. 3, p. 33); Constantinescu, Repertoriu, p. 164, nr. 848.

721 – Gramatică greco-slavonă, Moldova, a doua jumătate a sec. XVII.

286 f. La f. 1: însemnare de la Mănăstirea Bistriţa – Neamţ, 1707, în limba română (ms. sl. 105). Ref.: Şt. Ciobanu, Notițe din bibliotecile ruseşti (ACMIB, 1, 1924, p. 79);

Constantinescu, Repertoriu, p. 165, nr. 850.

722 – Simion Noul Teolog, Scrieri, copie de Mihail diacul, Moldova, sec. XVII. Text în limba slavonă (ms. sl. 31). Ref.: Lj. Stojanović, Zapisi i natpisi, II, nr. 4204; Constantinescu, Repertoriu,

p. 165, nr. 849.

723 – D. Cantemir, Historiae Moldavicae (Descrierea Moldovei), copie integrală a manuscrisului latin original (Sankt-Peterburg, 1714–1716), circa 1750–1760. 419 f. S-a aflat în biblioteca lui Alexandru Scarlat Sturdza din Odesa (circa 1839–1854). Din 1946 se află în Biblioteca Națională Științifică din Odesa (cota РКП 12/1). Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 126, nota 211; p. 273, nota 611; Madan,

Dmitrij Kantemir, p. 26, nr. 109; Andrei Eșanu, Pavel Balmuș, Sturdzovskij spisok „Descriptio Moldaviae” Dmitrija Kantemyra, în P. V. Sovetov (ed.), Problemy istočnikovedenija Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma, Chișinău, 1983, p. 131–158; Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediţiei şi note de Valentina şi Andrei Eşanu, traducere din limba latină şi indici de Dan Sluşanschi, Buc., 2007, vol. I, p. 51–57; Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 111.

Reprod.: Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, studiu monografic şi facsimil al manuscrisului latin, Chişinău, 2004, p. 181–595.

CR

724 – Georg Reichersdorff, Chorographia Transylvanniae, quae Dacia olim appellata, aliarumque provinciarum er regionum succinta descriptio et explicatio, Viena, 1550. Lipsește harta. Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 113.

UCRAINA 145

725 – Trebnic, Strjatin, 1606. Cu o însemnare de danie către Mănăstirea Turbaţi din Ţara Ardealului, 4 octombrie 1716. Ref. și reprod.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 56, nr. 79 D; p. 58 (colofon).

726 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref.: Svencic’kyj, Počatky, p. 33; Panaitescu, Fundațiuni, p. 12; Mykytas’,

Davni rukopysy, I, p. 57, nr. 84 D; Zapasko – Isajevyč, I, p. 39–40, nr. 121.

Reprod.: ibidem.

727 – Jacques Baret (Charles de Joppecourt), Histoire sommaire des choses plus mémorables advenues aux derniers troubles de Moldavie..., Paris, 1620. Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, loc. cit.

728 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista spasitelja i každogo č[e]l[ove]ka, Kiev, 1632. Ref.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 54, nr. 230.

729 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, la îndemnul și cu prefaţa mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 57, 59, nr. 88 D.

730 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole, prin danii de la Matei Basarab, domnul Țării Românești, şi de la Vasile Lupu, domnul Moldovei (menţionaţi în colofon). Ref.: V. Zagorujko, Kratkaja harakteristika Fonda „Bolgaristiki” v

Odesskoj gosudarstvennoj naučnoj biblioteke imeni A. M. Gor’kogo, în Izvestija na Narodnata Biblioteka i Sofijskija Deržaven Universitet, t. 3 (9), Sofia, 1963, p. 313; Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.

Publ.: ibidem, p. 41–49.

731 – Ioanikij Galjatovskij, Ključ razumenija, Lvov, 1665. Cu o însemnare din 1783 privind cumpărarea cărţii de către Ştefan Moldoveanul, de la Gheorghe Brancuţă, în Maramureş. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 60, nr. 93 D; Zapasko – Isajevyč, II,

p. 75, nr. 420.

146 UCRAINA

732 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt-Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu: numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73; Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile,

p. 113.

733 – Antioh Cantemir, Simfonija ili Soglasie na b[o]goduhnovennuju kn[i]gu psalmov C[a]rja i Pr[o]roka D[a]v[i]da, Sankt-Peterburg, 1727. Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 114.

734 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence, trad. M. de Joncquières, t. I–II, Paris, 1743 (Inv. V 4261). Ref.: ibidem.

735 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach

seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745 (Inv. V 4501). Ref.: ibidem.

736 – Satyres de Monsieur le Prince [Antioh] Cantemir. Avec l’histoire de sa vie, traducere din limba rusă în limba franceză, Londra, 1750. Ref.: ibidem.

737 – Heinrich Eberhards, Frey hernn von Spilcker versuchte freye Übersetzung der Satyren des prinzen Kantemir [...], traducere în limba germană de C. Mylius, Berlin, 1752. Ref.: ibidem.

738 – Antioh Cantemir, Satiry i drugija stihotvorčeskija sočinenija knjazja Antioha Kantemira. S istoričeskimi primečanijami i s kratkim opisaniem ego žizni, Sankt-Peterburg, 1762. Ref.: ibidem.

739 – Demetrius Kantemir, Historisch-, geographisch- und politische Beschreibung der Moldau, Frankfurt – Leipzig, 1771 (Inv. IV 1726). Ref.: ibidem.

UCRAINA 147

740 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G. F. Miller, Moscova, 1789. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina

Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140–146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100–103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161–168; Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, loc. cit.

741 – Izsledovanie hristijanstva po vnutrennomu ego prevoshodstvu

pred vsemi čelovečeskimi umstvovanijami [Cercetarea creștinismului ca fiind mai presus de toate filosofiile omenești], traducere din limba engleză de L. Sečkareva, Iași, 1790. Apărut în tipografia de campanie a armatei ruse, aflată sub comanda generalului Potemkin, în vremea războiului ruso-turc din 1787–1792. Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 114.

742 – Opyt o čeloveke. Filosofičeskaja poema Gospodina Popija, Iași, 1791, traducerea poemului lui Alexander Pope An Essay on Man, întocmită de Nikolaj Popovski după o versiune franceză. Apărut în tipografia de campanie a armatei ruse, aflată sub comanda generalului Potemkin, în vremea războiului ruso-turc din 1787–1792. Ref.: ibidem.

743 – Ceasoslov, Târgul Dubăsari, 1794. 840 p. Pe foaia de titlu, o însemnare de posesie: „Monah Nifon”. La p. 131: o lungă însemnare în limba română, cu caractere chirilice, a aceluiași monah Nifon, despre cumpărarea volumului în 1810, urmată de formule de afurisenie adresate celui ce ar încerca să-l fure. Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 115.

744 – Ceasoslov, [Sibiu?], sf. sec. XVIII – începutul sec. XIX. Lipsesc p. 1–30 și sfârșitul. La f. 140: datare în limba română. Ref.: ibidem.

745 – Chiriacodromion, Bucureşti, 1801. 248 p., cu ornamente florale și geometrice. La p. 2, 3 și 14: însemnări în limba română, din anii 1803,

148 UCRAINA

1810 și 1820, cu caractere chirilice, ale posesorului, ieromonahul Isidor de la Mănăstirea Curchi din Basarabia (cota I.1354). Ref.: ibidem.

746 – Noul Testament, Bucureşti, 1828, traducere din limba slavonă în limba bulgară de Petru Sapunov, tipărită spre folosul creștinilor bulgari prin grija Sf. Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești, la cererea episcopului Sofronie Vraceanski, refugiat la Bucureşti. 2 ex. Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 116.

747 – „Dunavska Zora, věstnik za volnyjte bălgari”, săptămânal din Brăila, 10 septembrie 1867 – 29 martie 1870, 2 iunie – 17 iulie 1870, 1– 6 ianuarie 1877, în limba bulgară. Ref.: V. Zagoruyko, op. cit.; Manjo Stojanov, Bălgarska văzrojdenska

knižnina, t. I, Sofia, 1956, p. 447, nr. 8834.

748 – „Narodnost, Bălgarski vseobšt věstnik”, periodic din Bucureşti, 21 octombrie 1867 – 6 iulie 1869 (75 numere), în limbile bulgară, română şi franceză. Ref.: M. Stojanov, op. cit., p. 446, nr. 8833.

ODESKIJ ISTORIKO-KRAEVSKIJ MUZEJ (Muzeul Regional de Istorie din Odesa)

MUZ

749 – D. Hodovecki, Cucerirea Cetăţii Hotin de Prinţul A. Goliţin la 18 septembrie 1762, gravură (Г–179). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); Mykola Tarasenko,

2016.

750 – Stepan Konoplin, Cetatea Bender (Tighina), desen, 1770 (И–292). Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); Mykola Tarasenko,

2016.

751 – Carlo Bossoli, Cetatea Albă, 1838, acuarelă. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); A. V. Krasnožon, op.

cit., p. 429.

UCRAINA 149

752 – Carlo Bossoli, Oraşul Chişinău, 1842, litografie. Ref.: Teodorescu, Obiectele, p. 239 (dă locația veche); A. V. Krasnožon, op.

cit., p. 429.

ODESKIJ NACIONALNIJ UNIVERSYTET IMENI I. I. MEČNIKOVA. BIBLIOTEKA

(Universitatea Națională „I. I. Mečnikov” din Odesa. Biblioteca)

CR

753 – Ienăchiță Văcărescu, Observații sau băgări de seamă asupra regulelor gramaticii rumânești, Viena, 1787. Cu însemnări de posesie în limba română, între care aceea a căpitanului Constantin Oltelniceanu, Bucureşti, 2 august 1845 (Fond Grigorovič). Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 116–117.

754 – „Albina românească”, anul 1831 (Fond Grigorovič). Ref.: Eșanu – Eșanu, Valori bibliofile, p. 117.

755 – Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1834 (Fond Grigorovič). Ref.: ibidem.

756 – F. Aaron, Idee repede de Istoria Principatului Țării Rumânești, Bucureşti, 1835, vol. I–II (Fond Grigorovič). Ref.: ibidem.

757 – Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, Iași, 1843 (Fond Grigorovič). Ref.: ibidem.

758 – Nicolae Bălcescu, Magazinu istoricu pentru Dacia, t. I, Bucureşti, 1845 (Fond Grigorovič). Ref.: ibidem.

759 – Nicolae Sutzu, Notions statistiques sur la Moldavie, Iași, 1849 (Fond Grigorovič). Ref.: ibidem.

150 UCRAINA

OSTRYCYA (Ostrița, Mahala – Cernăuți)

AM

760 – Biserică din zid, sf. sec. XIX, cu turla clopotniței deasupra pridvorului. În interior se păstrează o icoană care îl înfățișează pe Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, „carele a domnit în Moldova cea veche de la 1457–1504, a dăruit în 25 aprilie 1472 moșia Mahala, numită atunci Ostrița, sfintei Mănăstiri Putna” (în inscripție). Frescele interioare prezintă scene din istoria universală a Bisericii. Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 120–121, 139–140.

761 – Casa familiei Nandriș, sec. XIX, prima casă construită din cărămidă în satul Mahala. A fost restaurată de urmașii familiei Nandriș, urmând să fie transformată în muzeu. Ref.: ibidem, p. 152.

762 – Monument ridicat în memoria Aniței Nandriș-Cudla (1904–1986, sora lingvistului Grigore Nandriș), țărancă bucovineancă deportată în 1940 de puterea sovietică în Siberia, pentru 20 de ani, împreună cu cei trei fii ai săi. Reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 73.

OZERNE (Oziornoe, Babele – Odesa)

MUZ

763 – Placă memorială din marmură albă, plasată la comemorarea din 3 octombrie 1993, cu o inscripție în limba română pe care se menționează faptul că aici s-a născut în 1859 Alexandru Averescu, „mareșal al României, mare patriot, președinte al Partidului Poporului (din 1918), prim-ministru al României (1918, 1920–1921, 1926–1927), membru al Academiei Române (din 1928)”. Ref. și reprod.: MI, 49, s. n., nr. 8, august 2015, p. 38; Șoimaru, Românii din

jurul României, p. 141.

UCRAINA 151

OŽEVE (Ojevo, Oieni – Cernăuți)

AM

764 – Cimitir de onoare, amenajat în noiembrie 1942 de Așezământul Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, unde au fost înhumați 513 ostași români căzuți în al Doilea Război Mondial. Se află aici și un monument din piatră naturală, purtând numele celor căzuți la datorie. Ref. și reprod.: Arhiva ONCE; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 115.

PIDVAL’NE (Bicești, Becești – Cernăuţi)

AM

765 – Biserică, atestată din 1745. Ref.: N. Iorga, O hotărnicie la Becești (ț. Cernăuți), în Studii și documente,

XXII, p. 387–390; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 66.

PRUDNIKOVE (Bikeci – Crimeea)

766 – Cimitirul eroilor, amenajat prin grija autorităților militare române, inaugurat la 7 august 1942, unde au fost înhumați 73 de ostași română (și 2 germani) căzuți în luptele din al Doilea Război Mondial, în perioada 11 mai – 27 iulie 1942. A fost așezată aici, la inaugurare, o troiță în stil maramureșean. Ref.: Arhiva ONCE.

RENI (Odesa)

AM

767 – Monument-criptă, dezvelit la 9 noiembrie 1937, ridicat prin grija Societății „Cultul Eroilor” din România în curtea Catedralei, unde au fost înhumați 187 de ostași români căzuți în Războiul de Independență (1877–1878) și în Primul Război Mondial (1914–1919). Ref. și reprod.: Arhiva ONCE; Șoimaru, Românii din jurul României, p. 46.

152 UCRAINA

HRAM HRISTA SPASITELJA (Biserica Hristos Mântuitorul)

CR

768 – Penticostar, Râmnic, 1743, în limba română, cu însemnarea: „Această carte a bisericii Sf. Dumitru din Babadag, 1771, octombrie 26”. Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 252–253).

769 – Antologhion, 1755, Iași, în limba română. Ref.: ibidem, p. 253.

770 – Apostol, Iaşi, 1756, în limba română, cu însemnarea: „Această hârtie e a Mitropoliei de Proilav (Brăila), Tomarova, 15 Maiu”. Provine de la Biserica greacă. Ref.: ibidem, p. 252.

771 – Psaltire, Iaşi [?], 1782, în limba română. Ref.: ibidem, p. 253.

772 – Trebnic [?], 1815, în limba română. Ref.: ibidem, p. 253.

773 – Prolog, Mănăstirea Neamț, 1855, în limba română. Ref.: ibidem.

774 – Liturghier, Chișinău, 1859, în limba română. Ref.: ibidem.

ROZDOL (Zaporožija)

HRAM RIZDVA BOGORODYCI (Biserica Nașterea Maicii Domnului)

MUZ

775 – Clopot de bronz, turnat la Lvov, 1633, cu inscripţie în limba greacă: Doulos tou Theou Vasilios, megas vornicos Moldovlahias, „Robul lui Dumnezeu Vasile, mare vornic al Moldovlahiei”. Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 71; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 17, nota 3.

UCRAINA 153

RYNGAČ (Rângaci – Cernăuți)

AM

776 – Biserică din lemn, 1730. Ref.: Şt. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia (CMIB-A, I, 1924, p. 2); Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 710.

SADGORA (Sadagura – Cernăuţi)

AM

777 – Biserică, din 1895, cu hramul Sf. Nicolae, ridicată pe locul uneia mai vechi, din lemn, datând din 1783. Către 1943, devenită capelă militară a Regimentului 12 Artilerie, a fost pictată în frescă de George Löwendal, în stil bizantin. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 189; Stoicescu, Repertoriu

Moldova, p. 740; Arhiva George Löwendal (în posesia Fundației Löwendal, Bucureşti).

MUZ

778 – Pictură în frescă şi catapeteasmă cu 30 de icoane, executate de pictorul George Löwendal, sf. sec. XIX (în capela cazărmii). Ref.: Lydia Papae, 2006.

SLOBODA (Sloboda, Slobozia – Cernăuți)

HRAM SV. MYHAJILA TA GAVRYJILA (Biserica Sf. Mihail și Gavriil)

MS

779 – Manuscris cu cântări (Irmologhion), cu o însemnare din februarie 1863. Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 254–255).

154 UCRAINA

CR

780 – Minei, Buzău, 1698, în limba română, cu însemnări românești (1779, 1820 etc.). Ref.: ibidem, p. 254.

781 – Triod, Bucureşti, 1728, în limba română (către 1780). Ref.: ibidem, p. 255–256.

782 – Penticostar, Bucureşti, 1782, în limba română, cu însemnări românești (către 1784). Ref.: ibidem, p. 256.

783 – Penticostar, Sibiu, 1841, în limba română, cu însemnări românești (preot Ioan Morariu, 1862). Ref.: ibidem, p. 256.

STOROŽYNEC’ (Storojineț – Cernăuți)

AM

784 – Biserică de lemn, sec. XVIII (?), cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Iconostasul a fost pictat de Epaminonda Bucevschi către 1885. Biserica deține un Anthologion tipărit în vremea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 206; Corneliu Gheorghian,

Bucovina în pictură („Boabe de grâu”, V, 1935, nr. 9, p. 540); Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 112; Dragomir, Monumente istorice, p. 143.

Reprod.: ibidem.

785 – Biserică de zid, sec. XIX (?), cu hramul Sf. Gheorghe. Ref.: Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 205–206.

786 – Conac, jumătatea sec. XIX, care a aparținut lui Iancu, cavaler de Flondor (1865–1924), om politic bucovinean, descendent al unei vechi familii boierești, care a deținut dregătorii și moșii în Țara de Sus a Moldovei. A fost conducătorul mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și promotor al unirii acesteia cu Regatul României (1918). Conacul a fost incendiat în timpul Primului Război Mondial.

UCRAINA 155

Ref.: ibidem, p. 206; Ștefan Purici, Iancu Flondor (1865–1924). O viață în slujba dreptății („Codrul Cosminului. Analele Științifice, Seria Istorie”, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, serie nouă, nr. 10 (20), 2004 [2005], p. 259–270).

787 – Morminte ale familiei de Flondor, sec. XIX. Aici se află

înmormântat, alături de alți înaintași, Iancu, cavaler de Flondor (1865–1924). Ref.: C. Loghin, Iancu Flondor (1865–1924) („Revista Bucovinei”, II, 1943,

nr. 11, p. 517). Reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 144.

SUHOVERHIV (Suhoverca, Suhoverhov – Cernăuţi)

AM

788 – Biserică, sec. XVIII, cu hramul Sf. Trei Ierarhi. Fresca interioară a fost pictată în 1883 de Epaminonda Bucevschi. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 214; Corneliu Gheorghian,

Bucovina în pictură („Boabe de grâu”, V, 1935, nr. 9, p. 539); Luceac, Familia Hurmuzaki, p. 112.

ŠEPIT (Șipotele Sucevei, Șipote – Cernăuți)

AM

789 – Biserică din lemn, 1898, cu hramul Sf. Ilie, al cărei preot paroh a fost Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu n. 1853, la Șipotele Sucevei), care și-a botezat aici fiul. Ref. și reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 99;

http://www.derev.org.ua/ bukov/shepit_e.htm.

ŠYPYNCI (Șipeniț – Cernăuți)

AM

790 – Biserică, 1812, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, ridicată de Dumitru Costin. În cimitir au fost îngropați descendenţii familiei lui Miron Costin, mormintele lor având inscripţii din anii 1824–1868.

156 UCRAINA

Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 217; Sever Zotta, Știri despre Costineşti (RI, 11, 1925, nr. 4–6, p. 77).

ŠYRIVCI (Șerăuți – Cernăuți)

AM

791 – Biserică din lemn, circa 1709–1716, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, numită și „Biserica domnească”, ctitorită de Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei. A primit privilegii domnești de la Constantin și Ioan Mavrocordat. A fost transferată în 1779 la Șerăuții-de-Jos. În locul ei a fost ridicată o altă biserică, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, mutată în 1876 în suburbia Căliceanca a orașului Cernăuți, unde se găsește și astăzi. Ref.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 216; Reli, Călăuza, p. 29–31;

Luceac, Orașul Cernăuți, p. 18; Dragomir, Monumente istorice, p. 63; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 14–15; Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 171; Drăguţ, Dicţionar, p. 88; Dragomir, Monumente istorice, p. 117–118.

Reprod.: Luceac, Orașul Cernăuți, p. 18; Dragomir, Monumente istorice, p. 133; Luceac, Orașul Cernăuți cu bisericile sale, p. 14–15; Cernov – Luceac, Cernăuți, p. 69.

792 – Biserică, sec. XIX, cu hramul Sf. Spiridon.

Ref.: Grigorovitza, loc. cit.

TOPORIVCI (Toporăuți – Cernăuți)

AM

793 – Biserică de zid, atestată la 1560, rectitorită, după 1611, cu hramul Sf. Profet Ilie, de Miron Barnovschi Movilă, viitor domn al Moldovei, care s-a născut și a crescut pe moșia familiei sale din acest sat. Aici a fost înmormântat tatăl domnului, Dumitru Barnovschi, mare paharnic (1597), apoi mare postelnic (1598–1606) al Moldovei. Ref. și reprod.: Grigorovitza, Dicționarul geografic, p. 225–226; Dragomir,

Monumente istorice, p. 111–112, 125; Bucovina de altădată, p. 260 (cu ilustrații); Șoimaru, Românii din jurul României, p. 77.

UCRAINA 157

UGORNYKY (Ugorniki – Ivano-Frankovsk)

794 – Mănăstire ortodoxă, întemeiată de Ștefan Petriceicu, domnul Moldovei, menționat în pomelnicul așezământului, alături de boierii Gheorghe Barnovschi, soția acestuia Xenia, copiii Elena, Ecaterina, Constantin Turculeț, Andrei, Miron, Velicico (Costin), ierodiaconul Atanasie Volcinschi, eclesiarhul Mitropoliei Sucevei și Moldovei, Vasile Capra, Savin medelnicerul cu soția lui Rubina și copilul lor Dimitrie ș. a. Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 206–207; II, p. 54; P.P. Panaitescu, op. cit.,

p. 15–16; Pahomi, Fundații românești, p. 120.

UNIV (Uniev – Lvov)

AM

795 – Mănăstire ortodoxă, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, întemeiată circa 1400, de călugărul Teodor, rectitorită de Ștefan Petriceicu, domnul Moldovei. A fost ajutată cu danii de Petru Şchiopul, domnul Moldovei (în 1593), Andrei, mare hatman al Moldovei, Miron Barnovschi, domnul Moldovei (în 1629), de logofătul Gavril Moțoc, de Gavrilaşcu, al doilea logofăt, şi Ghenghea vornicul, de boierii Gheorghe Barnovschi, Constantin Turculeț, Vasile Capra, Savin medelnicerul, Miron şi Velicico Costin (în 1683), de Atanasie Volcinski, ierodiacon și chiriarh al Mitropoliei Sucevei și Moldovei, și de Dediul spătar cu familia (în 1709). În pomelnicul mănăstirii sunt menţionate numele acestor ctitori și donatori. Se păstrează mormântul lui Gavril Moţoc, logofăt al Moldovei, care a dăruit mănăstirii un Apostol tipărit la Lvov în 1573. Aici a funcționat în sec. XVIII o tipografie celebră, unde a fost imprimată în 1673 Psaltirea în versuri în limba română a mitropolitului Dosoftei. Astăzi mai există biserica principală, construită în 1548, clopotnița cu două niveluri, circa 1630, și o parte din zidurile din sec. XV. Închis în 1790, așezământul a fost redeschis în 1904. Astăzi este singura mănăstire a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina. Ref.: Petruševič, Dopolnenija, p. 24–27; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 12;

Pahomi, Fundații românești, p. 120. Reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 296.

158 UCRAINA

UTKONOSIVKA (Erdec Burnu, Iordekburnu – Odesa)

AM

796 – Biserică de lemn moldovenească, sec. XVIII, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, arsă de oștile otomane şi reclădită. Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 284.

UŽGOROD (Ujgorod – Transcarpatia)

BIBLIOTEKA UŽGORODS’KOGO NACIONAL’NOGO UNIVERSYTETU

(Biblioteca Universității Naționale din Ujgorod)

MS

797 – Minei pe lunile septembrie–ianuarie, 1500, Șindrești, în limba slavonă, scris de Părintele Ioan, ruda lui Teodor (cf. însemnare). 365 f., frontispiciu în culori, inițiale ornate, titluri și indicații tipiconale cu cerneală roșie. A aparținut bisericii greco-catolice din Șindrești, jud. Maramureș, până în 1781 (cota 1 D – 173). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 49–51.

798 – Minei pe tot anul, 1554, copiat de Averchie la Mănăstirea Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, în limba slavonă. 424 f., titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie, frontispicii în culori. Cu numeroase însemnări în limba română din 1661, 1733, 1742, 1774, 1777 etc. A aparținut din 1661 Bisericii Sf. Arhanghel Mihail din satul Trip, jud. Satu Mare, apoi, în 1742–1781, Bisericii din Boinești, Țara Oașului (cota 10 D – 482). Ref.: Ju. A. Javorskij, Istoričeskie, ličnye, vkladnye i drugie zapisi v

karpatorusskih rukopisnyh i pečatnyh knigah 16–19 vekov („Prosvita”, Ujgorod, VII–VIII, 1931, p. 203); Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 33; Catalog Ujgorod, p. 79–83.

799 – Minei pe tot anul, încheiat la 9 februarie 1556, la Strej, în limba

slavonă. Pe coperta 2v: însemnare a copiștilor Demian și Costea. Copiat pentru Mănăstirea Sf. Fecioare Maria din cetatea Strej. 457 f., inițiale ornate, titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală roșie. A aparținut

UCRAINA 159

parohiei Sanislău, jud. Satu Mare. Însemnare de danie de la preotul Andrei către Biserica Sf. Vasile cel Mare din Mala Kopania, la 18 august 1679. La f. 1: însemnare de danie de la preotul Ioan Papp, paroh al Sanislăului, către biblioteca Episcopiei de Mukačevo, în 1783 (cota 2 D – 485). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 31; Catalog Ujgorod, p. 52–56.

800 – Liturghier, Maramureș, 1557, scris de copistul Gavril, în limba slavonă. 203 f., titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut parohiei Trip, jud. Satu Mare (cota 30 D – 570). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 136–140.

801 – Minei pe tot anul, sf. sec. XVI, în limba slavonă. 350 f., titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie, foaia de titlu fragmentară, lipsește sfârșitul. A aparținut Bisericii greco-catolice din Supuru de Jos, jud. Satu Mare (cota 4 D – 13). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 31, nr. 4-D (datează sec. XVII);

Catalog Ujgorod, p. 59–61.

802 – Liturghier, sec. XVI, în limba slavonă. 223 f., lipsește începutul. Cu însemnări în limba română. A aparținut parohiei românești din Hadaș, Maramureș (cota 31 D – 497). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 141–143.

803 – Minei pe lunile septembrie – aprilie, sec. XVI, în limba slavonă. 358 f., lipsește începutul, titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut parohiei Târșolț (cota 11 D – 483). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 33–34; Catalog Ujgorod, p. 84–85.

804 – Minei pe lunile septembrie – aprilie și august, sec. XVI, în limba slavonă. 398 f., titluri și inițiale cu cerneală roșie. A aparținut bisericii greco-catolice din Buzești, jud. Maramureș (cota 13 D – 82). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 34, nr. 13-D (datează sec. XVII);

Catalog Ujgorod, p. 89–92.

805 – Minei pe tot anul, sec. XVI, în limba slavonă. 654 f., frontispiciu cu cerneală roșie la f. 1, numeroase inițiale roșii ornate. Cu însemnări românești: f. 2v, Dimitrie Broșnovskii și soția sa Ileana; f. 559, Ieromonah Serafim de la Maramureș, anul 1679 etc. A aparținut Bisericii din Višniy Berezna, de unde a ajuns la o parohie românească din Maramureș, iar în 1879 a fost donat Bibliotecii Episcopale din Mukačevo (cota 7 D – 6).

160 UCRAINA

Ref.: Ju. A. Javorskij, op. cit., p. 207; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 32, nr. 7-D; Catalog Ujgorod, p. 68–71.

806 – Minei pe luna februarie, sec. XVI, în limba slavonă. 347 f.,

titluri, frontispicii și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut probabil unei mănăstiri din Maramureș (cota 333 D – 431). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, II, p. 31; Catalog Ujgorod, p. 233–234.

807 – Octoih, sec. XVI, copiat de diacul Gherasim pentru preotul Ioan din Moisei, jud. Maramureș, în limba slavonă. 251 f., inițiale ornate, titluri și frontispicii cu cerneală roșie. Cu însemnări în limba română. Dăruit de preotul Mihail Meless din Teresva (Ucraina) în 1879 Bibliotecii Episcopiei din Mukačevo (cota 8 D – 67). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 32–33; Catalog Ujgorod, p. 72–75.

808 – Tetraevangheliar, sec. XVI, în limba slavonă. 249 f., titluri și frontispicii în culori, inițiale ornate și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Deteriorat. Cu însemnări în limba română. A aparținut bisericii din Fărcașa, jud. Maramureș (cota 14 D – 46). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 93–94.

809 – Tetraevangheliar, sec. XVI, în limba slavonă. 257 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală roșie, frontispicii și inițiale ornate, în culori. Cu însemnări în limba română din Băsești, jud. Sălaj (1733) și Pișcari, jud. Maramureș (cota 17 D – 44). Ref.: A. Petrov, Materialy dlja istorii Ugorskoj Rusi, IV, Sankt-Peterburg,

1906, p. 32–48; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 36, nr. 17 D; Constantinescu, Repertoriu, p. 165, nr. 851; Catalog Ujgorod, p. 100–102.

810 – Tetraevangheliar, sec. XVI, în limba slavonă. 335 f., titluri și

inițiale ornate cu cerneală roșie, cu ilustrații. A aparținut Mănăstirii Bârsana, jud. Maramureș (cota 15 D). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 34, nr. 15-D; Catalog Ujgorod, p. 95–96.

811 – Apostol, sec. XVI, în limba slavonă. 267 f., titluri, inițiale ornate și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Cu însemnări de danie de la Teodor cu fratele său Timotei, Alexa cu soția sa Maria, Lucșa cu soția sa Măriuța ș. a. A aparținut Bisericii greco-catolice Sf. Arhanghel Mihail din Firiza, jud. Maramureș (cota 18 D – 60).

UCRAINA 161

Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 36, nr. 18-D; Catalog Ujgorod, p. 103–105.

812 – Apostol, sec. XVI, în limba slavonă. 278 f., ultimele 20 f.

deteriorate. A aparținut Bisericii din Boinești, Țara Oașului. La f. 2v: însemnare din 1781, în limba română, despre transferul manuscrisului către Biblioteca Episcopiei din Mukačevo (cota 20 D – 427). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 108–109.

813 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă. 234 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut parohiei greco-catolice din Șindrești, lângă Baia Mare (cota 23 D – 138). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 116–117.

814 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă. 159 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri, inițiale ornate și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Cu note de danie în limba română. A aparținut succesiv bisericilor din Tămaia și Buzești, jud. Maramureș (cota 26 D – 74). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 125–127.

815 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă, scris de doi copiști. 196 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Cu însemnări de danie din 1651, în limba română. A aparținut parohiei greco-catolice din Ferneziu, jud. Maramureș (cota 25 D – 66). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 122–124.

816 – Octoih, sec. XVI, în limba slavonă. 204 f., lipsește sfârșitul, frontispiciu în culori (f. 1), titluri, inițiale și indicații tipiconale cu cerneală roșie. Este posibil să fi aparținut comunității românești din Hajdudorog, Ungaria (cota 27 D – 276). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 128–129.

817 – Liturghier, sec. XVI, scris de doi copiști, în limba slavonă. 66 + XIII f., titluri și inițiale ornate cu cerneală roșie. A aparținut parohiei greco-catolice din Buzești (cota 38 D – 68). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 157–158.

818 – Molitvenic, sec. XVI, scris de doi copiști, în limba slavonă, cu un text în limba română (f. 19). 345 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri și inițiale cu roșu. A aparținut parohiei din Cuța, jud. Satu Mare (cota 42 D –100).

162 UCRAINA

Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 42, nr. 42-D (datează sec. XVI–XVII); Catalog Ujgorod, p. 163–165.

819 – Irmologhion, sec. XVI, în limba slavonă. La f. 143v: Tatăl

nostru, în limba română. 200 f., lipsesc începutul și sfârșitul. A aparținut unei parohii românești. A fost transferat la Biblioteca Episcopiei greco-catolice din Mukačevo după anul 1838 (cota 44 D – 577). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 169–170.

820 – Minei pe tot anul, sec. XVII, scris de doi copiști, în limba slavonă. 389 f., lipsesc începutul și sfârșitul, titluri și inițiale cu cerneală roșie. A aparținut Bisericii Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron din satul Jidani, apoi parohiei Sătmărel din jud. Satu Mare (cota 6 D – 101). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 65–67.

821 – Liturghier, sec. XVII, în limba slavonă, cu un text în limba română (f. I–VIII). 81 + VIII f., lipsește începutul. A aparținut parohiei greco-catolice din Buzești, jud. Maramureș (cota 34 D – 90). Ref.: Viorel Ciubotă, O rugăciune în limba română din anul 1690 („Candela

Sătmarului”, IV, nr. 9, septembrie 2012, p. 23–25, www.parohiasfarhanghel-satumare.ro); Catalog Ujgorod, p. 149–150.

822 – Minei pe tot anul, 1703–1714, în limba română, scris de doi

copiști. 159 f., lipsesc f. 1–11, inițiale și titluri cu cerneală roșie, frontispicii și inițiale ornate. A aparținut Bisericii din Pișcari, Maramureș (cota 12 D – 150). Ref.: A. Petrov, op. cit., p. 32–48; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 34, nr. 14

D (datează sec. XVII); Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1356; Catalog Ujgorod, p. 86–88.

823 – Liturghier, 1739, copiat la Mănăstirea Sf. Nicolae din Mukačevo, în

limba slavonă, cu texte în limba română (f. 38–41v). 48 f., titluri și inițiale cu cerneală roșie, frontispicii în peniță și ilustrații (cota 35 D – 14). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 151–152.

824 – Octoih, a doua jumătate a sec. XVIII, în limba română. 239 f., lipsește începutul, titluri și inițiale cu roșu și auriu. Cu însemnări în limba română din 1765, 1766 și 1781. A aparținut parohiei greco-catolice din Tur, Maramureș, până în 1781 (cota 28 D – 404). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 38, nr. 28 D; Catalog Ujgorod,

p. 130–132.

UCRAINA 163

825 – Molitvenic, sec. XVIII, în limba română. 219 f., lipsește începutul, titluri și inițiale cu cerneală roșie (cota 60 D – 212). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 194–195.

826 – Păscălie, sec. XVIII, în limba română. 27 f., scriere cu litere chirilice și latine, titluri și inițiale cu cerneală roșie. A aparținut unei parohii din Satu Mare până în 1797 (cota 61 D – 168). Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 52, nr. 61 D (cu titlul Triod); Catalog

Ujgorod, p. 196–197.

827 – Păscălie, 1801, în limba română. 23 f., frontispicii roșii și negre, titluri și inițiale cu roșu (cota 166). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 210–211.

828 – Vasilie Volosan, Istoriia besericească, colligat cu Introducere în teologia dogmaticească, 1803, Ungvár (Ujgorod). 179 f. A aparținut bibliotecii Seminarului greco-catolic din Ujgorod. A intrat în colecțiile Bibliotecii Episcopiei din Mukačevo în 1843 (cota 127). Ref.: ibidem, p. 206–207.

829 – Vasilie Volosan, Tractat de teologie dogmatică, Părțile II și III, 1803, Ungvár (Ujgorod). 134 f. + 48 f., scriere cu litere chirilice și latine. A intrat în colecțiile Bibliotecii Episcopiei din Mukačevo în 1843 (cota 130). Ref.: Catalog Ujgorod, p. 208–209.

830 – Vasilie Volosan, Teologia pastoralicească, 1805, Ungvár (Ujgorod), în limba română, cu texte în latină. 202 f. A intrat în biblioteca Seminarului greco-catolic din Ujgorod în 1843 (cota 124). Ref.: ibidem, p. 204–205.

CR

831 – Tetraevanghel, Sibiu, 1546, tipărit de Filip Moldoveanul. 289 p. Ref.: N. Iorga, Tipărituri româneşti necunoscute (RI, 17, 1931, p. 25); Bogdan,

Contribuţiuni, p. 55–58; BRV, IV, p. 2, nr. 2; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 54, nr. 69 D; Ludovic Demény, Stema Moldovei în prima tipăritură românească din Transilvania („Revista Muzeelor”, 1966, nr. 4, p. 346–348); Lidia A. Demény, Xilogravurile lui Filip Moldoveanul (SCIA – Seria Arta Plastică, 16, 1969, nr. 2, p. 229–230); Ludovic Demény, O tipăritură coresiană necunoscută bibliografiei româneşti

164 UCRAINA

de carte veche în Târgovişte, Cetate de scaun a Ţării Româneşti, I, Buc., 1974, p. 70.

832 – Tetraevanghel, Braşov, 1562, tipărit de Coresi şi Tudor.

Ref.: BRV, I, p. 48, nr. 11.

833 – Evanghelie învăţătoare, Lvov, 1606. Text în limba română. Pe coperta a doua: însemnare din 24 februarie 1744 despre un cutremur în Maramureş, 6 noiembrie 1716. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 56, nr. 81 D.

834 – Liturghier, tipărit în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba română. Exemplar incomplet. Ref.: ibidem, I, p. 65, nr. 118 D.

835 – Evanghelie, tipărită în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba română, 237 p. Exemplar incomplet. Ref.: ibidem, I, p. 65, nr. 119 D.

836 – Slujebnic, tipărit în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba română, 374 p. Exemplar incomplet. Ref.: ibidem, I, p. 66, nr. 120 D.

837 – Molitvenic, tipărit în Ţările Române, sec. XVII. Text în limba slavonă, 270 p. Exemplar incomplet. Ref.: ibidem, I, p. 66, nr. 121 D.

ZAKARPATS’KYJ KRAJEZNAVČYJ MUZEJ. BIBLIOTEKA

(Muzeul Regional al Transcarpatiei. Biblioteca)

MS

838 – Poluustav, Maramureş, sec. XIV. Pergament. Text în limba slavonă. Cu însemnări din Bucovina, în limba română, 1709–1710 (1 – 479). Ref.: Ol. Kolessa, Užgorods’kyj „Poluustav” u pergaminovij rukopysi XIV v

(„Zapysky naukovogo tovarystva imeni Ševčenka”, t. 141–142, 1923, p. 1–58); Mykytas’, Knygy, p. 21, nr. И–479; Constantinescu, Repertoriu, p. 165, nr. 852.

839 – Psaltire, Moldova, sf. sec. XIV – începutul sec. XV, dăruită de

logofătul Ioan Tăutu, probabil, Mănăstirii Sf. Arhanghel Mihail din Peri

UCRAINA 165

(Maramureş). Pergament. Frontispicii şi iniţiale ornate, miniatură reprezentându-l pe Ioan Tăutu, în genunchi, oferind manuscrisul lui Iisus Hristos, alături de regele David. Fost la Muzeul Episcopiei Ortodoxe din Mukačevo. Pergament (Arh. 2641). Ref.: Ivan Sokolov, Mukačevskaja psaltyr’ XV-veka, 1883, p. 450–468;

Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 435–436; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 179–180; Rep. Ştefan cel Mare, p. 435; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 104; Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Române, I, Buc., 1959, p. 909–910; Constantinescu, Repertoriu, p. 165–166, nr. 853; Marius Porumb, Arta românească din Transilvania și legăturile sale cu Moldova din timpul lui Ştefan cel Mare (AIIAC, 24, 1981, p. 183).

Reprod.: Vl. Stasov, Slavjanskij i vostočnyj ornament po rukopisjam drevnego i novogo vremeni, Sankt-Peterburg, 1887, pl. XXXVI, fig. 1–9; Turdeanu, Miniatura bulgară, loc. cit.

840 – Biblie sau Cărțile Vechiului și Noului Testament, Ostrog, 1581,

în limba slavonă. La p. 71v: însemnare despre situația cultelor în regiunea Maramureșului, în condițiile întăririi propagandei catolice (Arh. 7083). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 80.

841 – Molitvenic, sec. XVI –XVII. La p. 55–56: însemnare în limba

română despre Ionel Chirila și Topac Ion, care au cumpărat succesiv manuscrisul (Arh. 8444). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2007, p. 33.

842 – Evanghelie, Negrești – Oaș, 1645, text în limba slavonă. Cu corecturi ale diacului Daniel, originar din Rusia. La f. 191v: însemnare despre cumpărarea manuscrisului de către Fanja Ion cu soția sa Paraschiva și fiii lor Dan și Vasile din satul Tjara pentru Biserica Sf. Arhanghel Mihail (1 – 427). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 74.

843 – Tetraevanghel, 1645, copie de Daniel din Rus – Dumbrăviţa, Maramureş (colofon). Text în limba slavonă. Cu însemnări în limba română din Turulung – Satu Mare, din a doua jumătate a sec. XVII (4 – 427). Ref.: Mykytas’, Knygy, p. 22–23; Constantinescu, Repertoriu, p. 166, nr. 854.

844 – Slujebnic, sec. XVII, fără început și sfârșit. La p. 34–35: pomelnic ce cuprinde mai multe nume românești (1 – 426). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2005, p. 44.

166 UCRAINA

845 – Evanghelie, Lvov, 1704. La p. 1: însemnare de danie a preotului Nicolaie Stoica, cu soția sa Maria și fiul său diacul Vasile, către biserica din satul Čumaljus’ka (Arh. 8412). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 76–77.

846 – Molitvenic, copiat de dascălul Pavel din Mukačevo, încheiat la 14 iunie 1726. Text în limba română (1 – 435). Ref.: Mykytas’, Knigi, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 260, nr. 1358;

Ševnina, Pokrajni napysy 2007, p. 32.

847 – Psaltire, Kiev, 1735. A aparținut Bisericii Sf. Ioan Înainte-Mergătorul din satul Lopuchova. La p. 134: însemnare în limba română (Arh. 14364). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2004, p. 72.

848 – Macarie Šugajdah, egumenul Mănăstirii Mukačevo, Opisanije obitelej Maramorskih drevle byvših [Condica locuitorilor Maramureșului din vechime], mijlocul sec. XVIII (Arh. 787). Ref.: Arhim. Vasil’ Pronin, Černeča gora („Karpats’kyj kraj”, nr. 1, 1991,

p. 30); Ševnina, Rukopysni knygy, p. 42.

849 – Octoih, scris de dascălul Pavel din Mukačevo, sec. XVIII. Text în limba română (30 – 429). Ref.: Mykytas’, Knygy, p. 35; Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 38, nr. 28-D;

Constantinescu, Repertoriu, p. 260, nr. 1357.

850 – Antologhion (Trifoloj), Maramureș, 1846, scris de Dudič Fjodor din satul Poroškovo, cu mențiuni despre credincioși români din parohie (Arh. 14523). Ref.: Ševnina, Pokrajni napysy 2005, p. 40.

CR

851 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isajevyč, I, p. 61–64, nr. 282.

852 – Liturghier, Bucureşti, 1680. Ref.: A. S. Petruševič, Katalog cerkovno-slovenskih rukopisej i staropečatnyh

knig kirillovskogo pis’ma, Lvov, 1888, p. 17; Panaitescu, Fundaţiuni, p. 17.

UCRAINA 167

853 – Biblie, Ostrog, 1681, tipărită de Ivan Fyodorov. La f. 462: o însemnare din 1777 cu lista cărţilor româneşti deţinute de un anume Gabriel Bandoleac. Ref.: Mykytas’, Davni rukopysy, I, p. 55, nr. 73-D.

VALJAVA (Valeva – Cernăuți)

AM

854 – Biserică de lemn moldovenească, reclădită din zid, 1778. Se pare că a deținut mai multe volume de carte veche românească: Catavasier, Blaj, 1795; Octoih, Braşov, 1805; Evanghelie, Buzău, 1837; Liturghier, Iaşi, 1845; Prolog, Neamţ, 1855. Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, nr. 10–12, p. 254); Stoicescu, Repertoriu

Moldova, p. 896. Reprod.: Șoimaru, Românii din jurul României, p. 81.

VASYLEVKA (Odesa)

855 – Troiță pe soclu de piatră, așezată în cimitirul local, unde se află înhumați 144 de ostași română căzuți în al Doilea Război Mondial. Ref.: Arhiva ONCE.

VASYLIV (Vasilău – Cernăuți)

856 – Biserică din zid și piatră de râu, 1835, ctitorită de românul Enache Tabără, ale cărui emblemă și inițiale, „E. T.”, se păstrează pe frontispiciul fațadei principale. Biserica deținea în momentul sfințirii, la 8 septembrie 1837, un Liturghier, Iași, 1759, și un Irmologhion, Lvov, 1709. În cimitirul dimprejurul bisericii au fost înhumați slujitorii ei, între care: preotul paroh Ioaniche Dașchevici (m. 1867), Pr. Tomiuc (m. 1892), soția sa, prezbitera Maria Tomiuc, născută Cantemir (m. 1882), membri ai familiei lui Nicolae, cavaler de Balasinovici etc. Ref.: Dragomir, Monumente istorice, p. 116.

168 UCRAINA

VELIKOSILLIA (Pilipăuți, Satu Mare – Cernăuți)

857 – Biserică din lemn, 1767, cu hramul Nașterea Domnului, ridicată de răzeși moldoveni în stilul tradițional al bisericilor bucovinene. După ce nu a funcționat o perioadă, a fost redată cultului și astăzi în biserică se slujește în limba română. Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 118, 133.

VELYKYJ KUČURIV (Cuciurul Mare – Cernăuți)

AM

858 – Biserică moldovenească, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ante 1490. Reconstruită circa 1805. Fresca interioară a fost pictată de Eugen Maximovici (circa 1890–1900). Ref.: Stoicescu, Repertoriu Moldova, p. 229; Satco, Arta în Bucovina II,

p. 166.

VINNYCIA (Vinnița)

AM

859 – Casa națională a românilor, sec. XIX. Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 174.

DERŽAVNYJ ARHIV VINNYC’KOJI OBLASTI (Arhiva de Stat a Regiunii Vinnița)

DOC

860 – Documente, din 1941–1944, perioada ocupației germane și românești a Regiunii Vinnița, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cuprind fonduri de acte ale instituțiilor guvernamentale locale privitoare la chestiuni militare, administrative, judiciare, economice, de învățământ etc. Ref.: www.archives.gov.ua/Eng/Archives/ra02.php#Description.

UCRAINA 169

ZHOVKVA (ŻÓŁKIEW) (Jovkva, Zolkiew – Lvov)

MONASTYR SV. VASYLIJA (Mănăstirea Sf. Vasile)

MS

861 – Evangheliar, 1570, în limba slavonă, dăruit Mitropoliei Sucevei. Cuprinde icoanele celor patru Evangheliști, inițiale și miniaturi în aur și culori. Ref.: Bianu, Relațiune, p. 27–28.

862 – Teofilact, Comentariile, Moldova, sec. XVI, în limba slavonă.

Cu o notă autografă a Mitropolitului Dosoftei și pecetea Mitropoliei Moldovei (în colecția canonicului A. S. Petruševič, donată ulterior Casei Rutenilor). Ref.: ibidem, p. 28, 38.

863 – Sbornic, 1655, provenit din Moldova, în limba slavonă. 129 f., cu inițiale în culori. Cuprinde: cântări bisericești, o slujbă la vecernia mică, un Paraclis al Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Martiriul Sfântului și Măritului Mucenic Ioan cel Nou, care s-au muncit la Cetatea Albă, scris de „Grigorie monah și presbiter al Bisericii celei mari a Moldo-Vlahiei”. A aparținut ieromonahului Teofan de la Neamț. Ref.: ibidem, p. 25–27.

MUZ

864 – Aer, Moldova, 1428, cu o inscripție grecească pe margini, care atestă că el a fost cusut din porunca lui Ioan Alexandru, domnul Moldovei, în vremea mitropolitului Macarie al Moldovei. Sunt menționați și doi dintre copiii domnului, Ilie și Marina. Ref.: ibidem, p. 24–25.

865 – Tăbliță de aramă cu chipul lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei (m. la Żółkiew, 13 decembrie 1693), așezată în sicriul cu osemintele mitropolitului, depus în cripta de sub Biserica Nașterea Domnului a Ordinului Bazilitanilor. A fost găsită cu prilejul restaurării bisericii, când tăblița a fost transferată în biblioteca mănăstirii (a doua jumătate a sec.

170 UCRAINA

XVIII). Se presupune că ea a fost realizată de călugării care l-au însoțit pe mitropolitul Dosoftei în exilul său în Polonia. A. S. Petruševič a văzut-o la Żółkiew în 1874, publicând în 1898 o reproducere a ei. Ref.: A. S. Petruševič, O grabežah i opustošenijah, sdelannyh korolem

pol’skim Ioannom Sobeskim, i razgrom ego v Moldavii v 1686 i 1691 godah, în Vremennik Stavropigijs’kogo instituta, Lvov, 1898; Șt. Ciobanu, Contribuțiuni privitoare la originea și moartea mitropolitului Moldovei Dosoftei, discurs de recepție la Academia Română, Buc., 1920, p. 19–21; Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1927, p. 12; N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, Mărturii documentare privitoare la viața și activitatea Mitropolitului Dosoftei, Iași, 2003, p. 125, 127.

Reprod.: A. S. Petruševič, op. cit.; N. A. Ursu, Pr. Nicolae Dascălu, op. cit., p. 133, 138.

ZVENIAČIN (Zvineace, Zveniacin – Cernăuți)

866 – Monument din piatră, în formă de obelisc, dedicat memoriei ostașilor români bucovineni încorporați în armata austro-ungară care au căzut în Primul Război Mondial (Cimitirul militar). Ref. și reprod.: Dragomir, Monumente istorice, p. 193; Șoimaru, Românii

din jurul României, p. 83.

ŽYTOMYR (Jitomir)

ŽYTOMYRS’KYJ OBLASNYJ KRAJEZNAVČYJ MUZEJ (Muzeul Regiunii Žytomyr)

MS

867 – Liturghier, Moldova, sec. XVI. 190 f.. Text în limba slavonă. La f. 19, însemnare în limba română, din 1666, privind donarea manuscrisului de către Dima şi soţia sa Nastasia Bisericii Sf. Arhangheli din Soroca. Cu însemnări marginale în limba română (ms. 275). Ref.: Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti (CMIB-A, I, 1924, p. 76);

Constantinescu, Repertoriu, p. 167, nr. 858.

UCRAINA 171

868 – Faptele Apostolilor, Moldova, sec. XVII. 236 f. Text în limba slavonă. Cu însemnări în limbile română şi slavonă, din 1645 şi nedatate (ms. 177). Ref.: Şt. Ciobanu, op. cit., p. 76–78; Constantinescu, Repertoriu, f. 166,

nr. 857.

MUZ

869 – Cruce de lemn sculptată, atelier Moldova, mijlocul sec. XV, L = 42 cm, l = 18 cm, cu inscripţii în limba slavonă. Donator: mitropolitul Teoctist al Sucevei. Ref.: N. I. Petrov, Rumynskie hudožestvennye pamjatniki v Rossii i

vozmožnost’ ih vlijanija na russkoe iskusstvo, II („Trudy četyrnadcatago arheologičeskago s’ezda v Černigove”, 1909, Moscova, 1910–1911, p. 93–94); Şt. Ciobanu, op. cit., p. 74–75.

172 UCRAINA

VATICAN

ARCHIVIO DELLA SACRA CONGREGAZIONE DEGLI AFFARI ECCLESIASTICI STRAORDINARI

DOC

1 – Documente, 1880–1895, cu privire la situaţia Bisericii Catolice în România, statutul juridic al acesteia, proclamarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, tratative cu guvernul român, misiunea catolică în România, familia regală, implicarea regelui Carol I în problema catolicismului din Regatul României (Romania, fasc. 1–7). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 202–203. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 110, c. 12–497.

2 – Documente, 1881–1902, cu privire la bisericile greco-catolice româneşti din Ungaria, situaţia greco-catolicilor în Ungaria şi Transilvania, corespondenţă a mitropolitului greco-catolic de Alba-Iulia Victor Mihályi de Apşa privind „congresul naţionalităţilor” (Budapesta, 1895), despre politica de maghiarizare şi folosirea limbii române, corespondenţă a episcopului unit de Lugoj etc. (Ungheria, fasc. 238, 250, 288, 320, 346, 347–350, 359, 365, 366, 368, 394). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 203–205. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 117.

3 – Documente, 1918–1819, referitoare la relaţiile diplomatice ale Vaticanului cu România, recunoaşterea lui Vladimir Ghika în calitate de reprezentant al României la Vatican şi relaţiile cu Consiliul Naţional Român din Transilvania (Romania, Pos. 15, Protocol nr. 84264/1918, 85025; Germania, Pos. 415/1918, Dos. 415, Protocol nr. 84531/ 1919). Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, România şi Vaticanul. Relaţii diplomatice.

1918, Buc., 1993.

174 VATICAN

ARCHIVIO E BIBLIOTECA DELL’ ORDINE BASILIANO DI SAN GIOSAFAT

MS

4 – Inocenţiu Micu Klein, Illustrium poetarum flores collecti, selecti et in locos communes redacti, digesti, et ordine sequenti descripti per me Ioannem Innocentium Klein L[iber] B[arone] de Szàd, Ep[isco]pum olim Fagarasiensem in Transylvania. Dum in hac Alma ac celeberrima Capitali mundi urbe Roma..., [Roma], 2 aprilie 1753, 23 × 21 cm, 369 f. Antologie de poezie clasică latină în comentarii morale creştine (ms. lat. 4 W 19). Ref.: I. Dumitriu-Snagov, Ion Inocenţiu Micu, Cărturarul („Tribuna”,

1 septembrie 1982, p. 7); Florea Firan, în „Le lingue del mondo”, Florenţa, 1983, nr. 6, p. 497–500; MRV, p. 168, nr. 87; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159.

Publ.: Ioan Inocenţiu Micu-Klein, Carte de înţelepciune latină, ed. B. Hâncu, Buc., 1991.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 108; Biblioteca Apostolica Vaticana, mf. 312; MRV, p. 169, fig. 87.

ARCHIVIO GENERALE DELLA COMPAGNIA DI GESÙ

DOC

5 – Corespondenţă, 1560–1561, a iezuiţilor din Viena cu privire la situaţia din Transilvania după ocuparea Banatului de către otomani (Epistolae Nostrorum, Germania, vol. 142, f. 75–76, 287–289). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 193. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 90, c. 2–9.

6 – Corespondenţă, 1561, a iezuiţilor din Viena cu privire la intrarea iezuiţilor în Transilvania (Epistolae Nostrorum, Germania, vol. 143, f. 92, 109–111, 118). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 193. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 90, c. 11–20.

7 – Documente (91), din 1571–1587, privitoare la activitatea Ordinului iezuiţilor în Transilvania: rapoarte ale superiorilor provinciali, rectorilor colegiilor iezuite din Cluj şi Alba Iulia, misionarilor; scrisori ale principilor

VATICAN 175

Ştefan şi Cristofor Báthory ş. a., cu informaţii despre activitatea misionară şi de învăţământ, statistici de sate transilvănene etc. Publ.: Veress, Epistolae et acta, I, p. 1–4, 15–20, 25–29, 57–59, 67–71, 78–

79, 81–88, 97–98, 101–103, 118–120, 124–133, 137–141, 142–197, 203–211, 215–222, 225–226, 228–248, 252, 262–272, 288–296, 307–308; II, p. 1–10, 29–33, 72–74, 81–100, 103–123, 142–146, 154–156, 158–178, 204–209, 216–237.

Reprod.: ibidem, I, p. 21 (doc. 29 mai 1575), 70 (doc. 10 iunie 1579), 196 (doc. 21 septembrie 1581), 245 (doc. 19 octombrie 1582), 295 (doc. 2 august 1583); II, p. 121 (doc. 9 august 1585), 191 (doc. 23 septembrie 1586), 2259–230 (doc. 19 noiembrie 1587).

8 – Dări de seamă (3), din 1580, ale lui Iacob Wuyek (Vangrovicius),

privind proiectul de înfiinţare a unui colegiu iezuit şi posesiunile acestui ordin în Transilvania. Ref.: Călători străini, II, p. 474–476. Publ.: Veress, Epistolae et acta, I, p. 88–90, 103–118, 120; Călători străini,

II, p. 477–485.

9 – Documente, din 1581–1613, referitoare la istoria Transilvaniei, originea poporului român şi situaţia Bisericii Catolice. Publ.: A. Veress, Annuae Litterae Societatis Jesu, de rebus Transylvanicis

(1581–1611), Budapesta, 1907; idem, Annuae Litterae Societatis Jesu de rebus Transylvanicis temporibus principum Báthory (1597–1613), Vesprimii, 1921. 10 – Scrisori, din 1584–1586, ale lui Ferrante Capeci, rector al

Colegiului iezuit din Cluj, cuprinzând date despre situaţia din Transilvania şi menţiunea (la 10 februarie 1583) că românii de aici „sono i piu antichi habitatori”. Publ.: L. Lukács S.J., Documenta Romana Historiae Societatis Jesu in

regnis olim corona hungarica unitis, III, (1581–1586), 1967; Călători străini, III, p. 95–112. 11 – Documente din Cluj–Mănăştur, 24 iunie 1586, prin care iezuitul

Jadó Balint raportează progeneralului iezuit al Poloniei, Giovanni Campani, asupra situației religioase din Banat, arătând că a predicat în româneşte întrucât majoritatea populaţiei vorbea această limbă şi refuza să asculte predicile calvinilor.

176 VATICAN

Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 103. Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 168–170; M. Holban, în Călători

străini, III, p. 120–122 (traducere).

12 – Documente (4), din 1652–1672, privind situaţia Bisericii Catolice în Moldova (Polonia, vol. 53, f. 40–42v; vol. 54, f. 242–245, 647; Relazione sull’attivita in Moldavia, 1652–1653, f. 196 v). Publ.: Francisc Pall, Le controversie tra i Minori Conventuali e i Gesuiti

nelle missioni di Moldavia (Romania), DI, IV, 1939, p. 240–243, 247–248, 286–290; Călători străini, VII, p. 500.

13 – Informaţii, 1660, privind activitatea Colegiului iezuit din Oradea

(Opera Nostrorum, Epistolae generales, vol. 21, f. 370–375). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 200. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 99, c. 825–834.

14 – Documente, 1670–1714, privind activitatea şcolilor iezuite din Austria, Ungaria şi Transilvania (Opera Nostrorum, Epistolae generales, vol. 22, f. 8–10, 56, 191–205, 211, 253, 285, 288). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 201. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 99, c. 835–872.

15 – Documente, 1697–1719, privind activitatea şcolilor iezuite din Transilvania şi Imperiul Austriac (Opera Nostrorum, Epistolae generales, vol. 10, 11 I–II). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 200–201. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 99, c. 714–769, 771–792, 794–823.

MS

16 – Catalogus Autorum, qui in hisce initiis ex loci angustia, dum scholae ampliores extruantur, auditoribus explicabuntur a professoribus Societatis Jesù Colosmonostrae ad Claudiopolim, ineunte anno Domini 1580. Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 14–15.

17 – Catalogus primum collegii Claudiopolitani Societatis Jesùconfectus in Junnio, Anno 1587. Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 210–214.

VATICAN 177

18 – Relatio brevis eiectionis Societatis Jessù e Transylvaniaese diversarum catholicorum litteris inde scriptis, et Illmi Cardinalis Bathorii relatii collecta, 1588. Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 255–259.

ARCHIVIO GENERALE DELL’ ORDINE DEI FRATI PREDICATORI

DOC

19 – Documente, din sec. XIV–XVI, privind misiunile şi activitatea dominicanilor în Ţările Române (îndeosebi în Moldova şi Transilvania). Ref. şi publ.: Béla Iványi, Bilder aus der Vergangenheit der ungarischen

Dominikaner-Provinz unter Benützung des Zentral-archivs des Dominikanerordens in Rom, în vol. Mélanges Mandonnet, II, Paris, 1930, p. 437–478; R. Loenertz, Les missions dominicaines en Orient au quatorzième siècle et la Société des Frères Pérégrinants („Archivum Fratrum Praedicatorum”, 2, 1932, p. 1–83, 3, 1933, p. 1–55); idem, La Société des Frères Pérégrinants et les couvents dominicains de Ruthénie et de Moldo-Valachie (ibidem, IV, 1934, p. 1–47); Francisc Pall, în RI, 22, 1936, p. 260; Béla Iványi, Geschichte des Dominikanerordens in Siebenbürgen und der Moldau („Siebenbürgische Viertel-Jahrschrift”, 62, 1939, p. 22–59, 241–256, 379–394; 63, 1940, p. 25–40, şi AVSL, 50, 1944, p. 545–575); G. Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârşitul veacului XIV, Buc., 1942, p. XIX–XX, 95–105; Francisc Pall, Renseignements inédits sur l’activité dominicaine dans l’Europe du Sud-Est (XIVe–XVIe siècles) (RHSEE, 22, 1945, p. 256–265); La Société des Frères Pérégrinants de 1374 à 1475. Étude sur l’Orient Dominicain („Archivum Fratrum Praedicatorum”, 45, 1975, p. 111).

MS

20 – Giovanni Crisostomo da Cosenza, Relatio missionis apostolice in Ciburgium, 1659, cu informaţii despre localitatea moldovenească Ciubărciu de pe malul stâng al Nistrului (XIII, 381, nr. 6). Ref.: A. Eszer, Die Gemeinde von Čobruči am Dnestr und die II Krim –

Mission der Dominikaner („Angelicum”, 46, 1963, p. 366–386); Andrei Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia în Marea Neagră în secolul XVII (AIAI, 22/II, 1985, p. 614, 617–619).

178 VATICAN

ARCHIVIO SEGRETO VATICANO1

DOC

21 – Document, din 1192–1196, prin care cardinalul Gregorius, legat papal, hotărăşte în disputa dintre episcopul Transilvaniei şi prepozitul din Sibiu privitoare la supuşii prepoziturii şi înţelesul cuvântului „pustiu” din documentele anterioare prin care se desemna teritoriul acordat coloniştilor flandrenses (saşi) (Reg.Vat. a 1198). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 2–3, şi DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 11–12 şi

361–362 (text lat.).

22 – Document din Roma (Sf. Petru), 15 iunie 1198, prin care Papa Inocenţiu III întăreşte documentul cardinalului Gregorius din 1192–1196 privitor la întinderea prepoziturii Sibiului (Reg.Vat. a 1198). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 4–5; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 13.

1 Una dintre cele mai bogate arhive medievale, cuprinzând un material imens despre istoria relaţiilor Ţărilor Române cu Scaunul Pontifical, ca şi despre istoria Bisericii Catolice din Ţările Române. Fonduri importante, registrele de bule papale (Registri Vaticani, 2020 volume, 1198–1572, Registri Lateranensi, 2467 volume, 1389–1897 etc.). Ref. : Giusti Martino, Studi sui registri di bolle Papali, Città di Vaticano, Archivio Vaticano, Collectanea Archivi Vaticani, 1969, 180 p.; rec. Dan Lăzărescu, în „Studii” 23, 1970, nr. 3, p. 667; P. Iosephus Teschitel, Archivum Romanorum Societatia Iesu („Archivum”, 4, 1954, p. 145–152); Basile Pandzić, Les archives générales de l’Ordre des Frères Mineurs (ibidem, p. 152–164) etc. Despre importanţa acestor arhive pentru istoria noastră vezi V.I. Ghika, Arhivele Române şi istoria românilor, în vol. Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 1–24 (din „Revista catolică”, I, 1912, p. 201–219, 340–353); Gr. M. Obedenaru, Relaţiune despre cercetări istorice privitoare la români făcute la Roma („Analele Academiei Române. Partea administrativă şi dezbaterile”, s. II, t. 7, 1884–1885, p. 35–39).

Pentru documentele privind Transilvania vezi: Aldásy Antal, Regestak a Vatikáni levéltárábol (Regeste din Arhivele Vaticanului) („Történelmi Tár”, 1894, p. 15–28, 1895, p. 58–89, 260–288 passim); Czaich Gilbert, Regestai a Római Dataria lévéltárnak Magyarországra vonatkozó bulláiból II. Pal és IV. Sixtus pápak idejaböl (Regeste din arhivele Dataria din Roma cuprinzând bulele din timpul papilor Paul II şi Sixt IV referitoare la Ungaria) (ibidem, 1899, p. 1–17, 235–272); I. Ardeleanu, Documente istorice din Vatican relative la istoria nóstra („Transilvania”, 10, 1877, p. 121–125) etc.

Documentele au fost publicate în numeroase volume şi colecţii de G. Fejér, Theiner etc., apoi în colecţiile Monumenta Vaticana historiam Regni Hungariae, 9 vol., Budapesta, 1884-1909, Urkundenbuch, 5 vol., 1892–1875 etc., fiind traduse, în mare parte, în colecţia Documente privind istoria românilor, C. Transilvania (vezi mai jos).

Ştirile privind istoria Ţărilor Române în sec. XIII–XIV (unele nepublicate) au fost parțial puse în circulaţie de Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 149-220), care a cercetat „toate registrele pontificale” dintre 1198 şi 1403 (320 vol. din Regesta Vaticana, 349 vol. din Regesta Avinionensia, 118 vol. din Regesta Lateranensia etc.).

VATICAN 179

23 – Document din Roma (Lateran) din 14 decembrie 1199 prin care Papa Inocenţiu III dă episcopului Transilvaniei dreptul de a aproba la Scaunul Apostolic împotriva episcopului de Strigoniu, prepozitului din Sibiu şi a clericilor flandrenses (saşi) (Reg.Vat. a 1199). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 4–5, DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 14–15 şi

362–363 (text lat.). 24 – Document din Roma (Lateran), 15 decembrie 1199, prin care

Papa Inocenţiu III întăreşte magistrului Henric, canonic al Bisericii Sf. Mihail din Cluj, veniturile acestei biserici. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 527; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 15.

25 – Document din Roma (Lateran), 15 decembrie 1199, prin care Papa Inocenţiu III îl ia pe Henric, arhidiacon de Cluj, sub protecţia sa. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 526; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 15.

26 – Scrisori, din decembrie 1199–1204, ale Papei Inocenţiu III către Ioniţă Caloian Asan, suveranul Țaratului vlaho-bulgar, menţionând originea latină a românilor; răspunsurile împăratului, intervenţii pozitive ale lui Vasile, arhiepiscop de Târnovo, şi negative ale Patriarhului de Constantinopol şi împăratului bizantin, referitoare la acţiunea catolică de unire cu Roma a românilor şi bulgarilor (Reg.Vat. 4, f. 210v; 5, f. 56v, 104, 135–137v). Ref. şi reprod.: MRV, p. 54–58.

27 – Documente (36), din 1199–1207, privind relaţiile statului româno-bulgar condus de Ioniţă cu Papa Inocenţiu III: scrisori de la Papa Inocenţiu III, Ioniţă, mitropolitul Vasile, principele Belotă şi ierarhii din statul româno-bulgar, cuprinzând informaţii despre intervenţii papale pentru trecerea românilor şi bulgarilor sub ascultarea bisericii romane, trimitere de legaţi apostolici, trimiterea coroanei şi a însemnelor imperiale lui Ioniţă, ridicarea mitropolitului Vasile din Târnovo în demnitatea de primat al Vlahiei şi Bulgariei cu dreptul de a unge pe suveranii ţării, intervenţiile lui Ioniţă în conflictul dintre bizantini şi cruciaţi, demersurile Papei pe lângă regele Emeric al Ungariei pentru recunoaşterea lui Ioniţă. (Reg. Vat., an II, f. 208, ep. 115–120; an. VI, f. 80–81, ep. 140, 142, 143; an. VII, f. 110–114, 141, 145, 178, ep. 2–14, 126, 127, 137, 230, 231; an. VIII, f. 140, 142, ep. 129, 131, 135; an. X, ep. 65). Publ.: Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 11, 15–21, 23, 25, 27–35,

35, 38, 39–40, 42, 44; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 1–39, 42–56.

180 VATICAN

28 – Documente (553) privind istoria Ţărilor Române în perioada 1199–1345. Publ.: Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I; idem, Vetera monumenta

historica Hungariam, I; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, 1887; Fejér, Codex diplomaticus, III.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 25 (parțial).

29 – Documente, din secolele XII–XV, în care sunt atestate centre urbane şi alte localităţi (Oradea, Cenad, Sibiu, Siret, Baia, Bacău etc.), precum şi un voievod de „Bellenies” şi „Petro alias waiwoda de Iassy”, menţionaţi în corespondenţa Papei Martin V (Reg. Lateran, vol. 80, f. 68v; vol. 237, f. 9, 10). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.

30 – Document din Târnovo, ianuarie 1204, prin care Caloian (Ioniţă), împăratul bulgarilor şi românilor, cere Papei Inocenţiu III să intervină în conflictul său cu ungurii şi să-i restituie drepturile de la hotarele Ungariei, Bulgariei şi Ţării Româneşti (Reg. Vat., Inocenţiu III, nr. 6, f. 112, nr. 6). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 65–66. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 29–31.

31 – Document din Roma (Lateran), 16 aprilie 1204, prin care Papa Inocenţiu III cere episcopului catolic de Oradea să viziteze mănăstirile ortodoxe din Ungaria şi să raporteze dacă s-ar putea înfiinţa un episcopat de rit grec-ortodox dependent de Scaunul Apostolic (Reg.Vat., Inocenţiu III, an VII, ep. 47). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 39–40; DIR, C, XI–XIII, vol. I,

p. 28 şi 367 (text latin).

32 – Document din Roma, 16 aprilie 1204, prin care Papa Inocenţiu III cere episcopului Simion de Oradea şi abatelui de Pilis să întemeieze un episcopat special pentru călugării ortodocşi (Reg. Vat. 5, f. 122v, nr. 27). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 66. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 39–40; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 28

şi 367.

33 – Diplomă, post 7 mai 1211, prin care Andrei II, regele Ungariei, conferă cavalerilor ioaniţi (teutoni) Ţara Bârsei, pentru apărarea Transilvaniei împotriva incursiunilor cumane (Reg. orig., an. V, ep. 59).

VATICAN 181

Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 94; Hurmuzaki –Densusianu, I/1, p. 56–58; DIR, C, XI, XII, XIII, vol. I, p. 150–151.

34 – Act, din 15 iulie 1211, prin care Papa Inocenţiu III însărcinează pe

episcopul Transilvaniei să supravegheze alegerea prepozitului de Sibiu. Ref.: DIR, C, XI–XIII, vol. 1, p. 152. Publ.: Urkundenbuch, I, p. 10–11.

35 – Document din Roma (Lateran), 18 ianuarie 1212, prin care Papa Inocenţiu III porunceşte arhiepiscopului ales şi prepozitului de Kalocsa să înscăuneze în slujba sa pe magistrul R., prepozitul de Sibiu, recomandat de regele Andrei II. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 12, DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 152–153.

36 – Document din Roma (Lateran), 12 februarie 1212, prin care Papa Inocenţiu III refuză propunerea regelui Andrei II de a întemeia o episcopie a Sibiului. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 13, DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 153.

37 – Documente (26) din 1212, 1218, 1223–1226, 1231–1235, referitoare la activitatea cavalerilor ioaniţi (teutoni) în Ţara Bârsei; scrisori de la papii Honoriu III, Grigore IX şi Inocenţiu IV, regele Andrei II al Ungariei, cuprinzând informaţii despre aşezarea cavalerilor în Ţara Bârsei, privilegiile lor, organizarea ecleziastică, raporturile cu regele Ungariei şi Scaunul Pontifical, populaţia autohtonă românească, aşezările şi organizarea lor politică, încercările de convertire a lor la catolicism etc. (Reg. Vat., Papa Honoriu III, an. II, ep. 1019; an. VII, ep. 69; an VIII, ep. 137, 138, 411–414; an IX, ep. 356–359; an X, ep. 40, 190, 219–221; Grigore IX, an V, ep. 60; an VII, ep. 292; an VIII, ep. 243; an IX, ep. 271–274; Inocenţiu IV, an V, ep. 952). Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 12, 37, 43,

50–51, 58–59, 61, 64, 66, 95–96, 106, 128, 138–139, 206); Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 58–59, 63–64, 80–83, 85–100, 117–118, 123–124, 129–130, 136–139, 243–244; Urkundenbuch, I, p. 17, 24, 29–31, 35–42, 44–47; DIR, C, XI, XII, XIII, vol. I, p. 153–154, 167, 195–196, 201–202, 204–206, 213–218, 221–226, 247, 256–256, 272–273, 284–287, 372, 380–382, 384–365; DRH, D, I, p. 7–14 (doc. 1223, 1224–1225), p. 17–20 (doc. 1232).

182 VATICAN

38 – Document din Roma, 25 octombrie 1216, prin care Papa Honoriu III confirmă abatelui latin Nicolae de la mănăstirea din Berrhoia diferite danii pontificale şi imperiale din Orientul catolic, între care şi moşii sau venituri din zone româneşti: Miniş, Ceala şi Mocrea (jud. Arad), Copie din 29 ianuarie 1218, (Reg. Vat., 9, f. 10v–11v, nr. 42, f. 206v, nr. 834. Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 66–67. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 45.

39 – Document din Roma (Sf. Petru), 16 mai 1218, prin care Papa Honoriu III întăreşte reginei Iolanda a Ungariei încasarea venitului sării transportate pe râul Mureş în contul celor 8000 de mărci datorate ei ca dar de nuntă, în cazul în care regele Andrei II ar muri în cursul participării la Cruciade (Reg.Vat.). Ref.: Urkundenbuch, I, p. 17. Publ.: DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 167–168.

40 – Documente (291), din 1218, 1222–1223, 1227–1229, 1231, 1234, 1237, 1241, 1243, 1245, 1247, 1253–1254, 1259, 1263–1268, 1270–1271, 1273, 1277, 1280, 1282, 1287–1288, 1290–1291, 1299, 1301–1303, 1304, 1307–1311, 1316–1352 referitoare la politica Bisericii Catolice în Ţările Române: scrisori de la Papii Honoriu III, Grigore IX, Inocenţiu IV, Alexandru IV, Urban IV, Clement IV, Grigore X, Nicolae III, Nicolae IV, Bonifaciu VIII, Benedict XI, Clement V, Ioan XXII, Benedict XII, Clement VI, de la regii Ungariei Bela IV, Ştefan IV, Ladislau IV, regina Elisabeta ş. a., cuprinzând informaţii despre misiunile catolice pentru convertirea la creştinism a cumanilor şi la catolicism a românilor ortodocşi, încercările de trecere a Ţării Bârsei în dependenţă directă de Scaunul Papal, populaţia românească din Transilvania şi Banat, Ţara Braşovului şi Ţara Severinului, cnezatele lui Ioan şi Farcaş, voievodatele lui Litovoi şi Seneslau, invazia tătară din 1241 şi consecinţele ei, bătălia de la Posada, episcopia Milcoviei, relaţiile dintre Ţara Românească şi Ungaria, viaţa religioasă din Transilvania şi măsurile de represiune împotriva populaţiei româneşti etc. (Arm. I, caps. X, nr. 5; Arm. II, caps. VII, nr. 4, 6, 8, 18, 21; Arm. XI, caps. VII, nr. 16–17; Instrum. miscell. caps. 175; Lib. Censuum Cam. Apost., f. 359; Reg. Vat., Papa Honoriu III, an. II, ep. 1250; an VI, ep. 405; an VII, ep. 110; Papa Grigore IX, an I, ep. 139; an II, ep. 3–5; an III, ep. 58–59; an IV, ep. 119; an V, ep. 59; an VIII, ep. 250, 282, 315, 316; an X, ep. 200; an XI, ep. 91–93, 111; an XV, ep. 79–80, 108; Inocenţiu IV, an. I, ep. 30, 35; an II, ep. 325, 656, 658–659, 677; an IV, ep. 957–958; an X, bul. T2, f. 237,

VATICAN 183

ep. 418, 888, 932; Papa Alexandru IV, an V, ep. 191; Papa Urban IV, an III, ep. 24, an XII, ep. 290–292, 1820; Clement IV, an I, ep. 112, Papa Grigore X, an I; Papa Nicolae III, an I, ep. 179–180; 309–310, 337, 339; an II, ep. 198–199, 264–265; Papa Honoriu IV, an II, ep. 264–275; Papa Nicolae IV, an I, ep. 106, 393; an III, ep. 48–49, 51, 53, 82, 84, 114, 121–123; Papa Bonifaciu VIII, an V, ep. 37, 38; an VII, ep. 15, 77–78; an VIII, ep. 27; Papa Benedict XI, an I, ep. 242, 688; Papa Clement V, an II, ep. 27; Papa Ioan XXII, an X, ep. 1530; an XI, ep. 13, 20, 31–33; an XII, ep. 4; an XIV, ep. 512; an XV, ep. 487; an XVI, ep. 1235–1237; an XVIII, ep. 931; Benedict XII, an III/l, ep. 377; an IV, p. 370, 371; an V, ep. 161; Papa Clement VI, an II, Liber f. 7, 16, Liber VI, f. 241; ep. 667; an III, Liber II/2, f. 189; an IV, ep. 525; an V, Lib. II, 2, f. 240; ep. 1139; an VII, Lib. IV, f. 1; an X, Lib. II, f. 34; an XI, f. 282. Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 18, 33, 39,

86–87, 90, 93–94, 124, 128, 130–131, 141, 147, 150–151, 156, 182–185, 187–188, 192–195, 198, 203–205, 214, 217–219, 223–224, 230–233, 235, 239–241, 264–267, 269–270, 280, 284–287, 299, 306, 309, 322, 324–328, 337–339, 341, 344, 347–348, 350, 353–355, 357, 359, 361–364, 367, 369, 371, 373–374, 382, 384–388, 392, 395–399, 401–402, 415, 417–421, 423, 442, 448–449, 465–471, 478, 485–486, 501–504, 511, 514–521, 527–528, 531–533, 535–540, 544–545, 547–555, 588–589, 591–592, 594–595, 600, 602, 604–605, 612–613, 615–616, 618–620, 627, 629–632, 634–635, 637–640, 643, 649, 653–654, 657–663, 667–673, 675–676, 679, 681–684, 686–688, 691, 697–701, 708–710, 713–715, 720, 728–730, 737, 742, 751, 753–755, 763–764, 767, 771, 772, 785, 787–788, 797, 815–816, 821–822, 826–830; idem, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 120; MVH, s. I, vol. I p. 416, 419, 430–431, 433–435, 440–444, 446, 449–451; vol. II, p. 5–12, 115–119, 125–126, 302, 304–307, 369–374, 380–384, 391–393, 398–399, 467–473; Urkundenbuch, I, p. 18, 21–22, 24–26, 28–29, 31–32, 41–42, 50; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 65–66, 73–74, 81, 102, 107–108, 112–117, 128, 130–133, 141–143, 153–155, 162–163, 190, 196–200, 216–217, 219–224, 228, 241–242, 252–264, 280–285, 307, 311–315, 317–319, 324–325, 353–354, 399, 414–418, 421–423, 429–438, 463–467, 475–480, 492–500, 503–504, 507–510, 542–545, 554–571, 577, 596–602, 604–609, 614, 617–622, 630–631, 648–649, 655–664, 668, 680–686, 688–690, 695, 697–698; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 4–8, 16, 25–28, DIR, C, XI, XII,XIII, vol. I, p. 168, 182, 197, 228, 230–232, 235–236, 244–245, 271–276, 287–289, 301–302, 323–326, 385–

184 VATICAN

387, 403–404, C, XIII, vol. II, p. 222–223; 6–14, 59–60, 65, 67–69, 75–76, 82–85, 88–90, 188, 193, 196–197, 205–211, 222–224, 241–242, 281–285, 291–292, 302, 316–322, 331–334, 357–360, 460–461; DIR, C, XIV, vol. I, p. 3–4, 8–10, 12–13, 18–19, 23–26, 29, 38, 52–56, 65–66, 161–169, 173–175, 189–193, 195–196, 253–259, 360–367, 369–370, vol. II, p. 24, 57, 159–160,162–163, 166, 169, 175, 201, 204–206, 212, 214, 230, 231, 234, 257, 264, 311, 337–338; vol. III, p. 1–8, 26, 37–38, 255–263, 267–272, 278, 285, 315, 328–329, 350, 356–357, 408, 412–413, 425–427, 433, 439–440, 487–488, 498–499, 510, 525, 528, 531–533, 543, 545; vol. IV, p. 36, 44, 91, 101, 110, 118, 129, 141–142, 153–155, 166, 169–171, 183, 207–208, 218, 221, 226, 228–229, 233–234, 246–247, 250–252, 254–255, 257, 259–261, 263, 266–267, 269, 277–278, 282, 293, 296, 303, 310–313, 315, 318, 324, 330, 358, 369, 409, 416–417, 419–420, 425, 442–443, 448, 458, 474, 525, 536, 540–541; DRH, D, I, p. 20–21 (doc. 1234); 29–30 (doc. 1278).

41 – Documente (19), din 1219, 1237–1239, 1245 referitoare la statul

româno-bulgar sub conducerea lui Ioan Asan II şi Căliman, relaţiile lor cu Imperiul Latin de Constantinopol, regatul ungar, Ţara Severinului şi Scaunul Papal, încercările de convertire la catolicism (Arm. II, caps.7, nr.17; Papa Grigore IX, an XI, ep. 96, 110, 112, 113, 373–376, 448; an XII, ep. 211–212, 216–217; Papa Inocenţiu IV, an II, ep. 657). Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. l–20, 137,

155, 157, 159–162, 164–167, 170, 196–197; Hurmuzaki – Densusianu, I/l, p. 66–68, 159–162, 164–171, 173–179, 182–184, 225–227. 42 – Document din Veroli, 30 aprilie 1222, prin care Papa Honoriu III

întăreşte magistrului R., capelan al regelui Andrei II, un sfert din veniturile Ţării Bârsei (Reg.Vat.). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 73–74; Urkundenbuch, I,

p. 18; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 152.

43 – Document din Roma (Lateran), 21 iunie 1222, prin care Papa Honoriu III cere episcopului de Vatz şi altora să cerceteze plângerea abaţiei din Cluj–Mănăştur privitoare la persecuţiile din partea canonicilor din Alba (Reg.Vat.). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 21–22; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 186–

187.

VATICAN 185

44 – Document din Roma (Lateran), 12 ianuarie 1223, prin care Papa Honoriu III cere episcopului de Eger să aleagă un episcop pentru Ţara Bârsei propus de cavalerii teutoni (Reg.Vat., Honorius II, an VII, ep. 69). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 80–81; Urkundenbuch, I,

p. 24; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 195–196.

45 – Document din Roma (Lateran), 30 martie 1223, prin care Papa Honoriu III ia sub protecţia Scaunului Apostolic pe Margareta a Ungariei (a doua soţie a împăratului Isaac II Angelos al Bizanţului) cu toată averea sa din care făcea parte şi moşia Elyad (Ilidia, azi Iladia, jud. Caransebeş) (Reg. Vat., Honorius III, an VII, ep. 110). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 81; DIR, C, XI–XIII, vol. I,

p. 197.

46 – Document din Roma (Lateran), 12 decembrie 1223, prin care Papa Honoriu III cere episcopului Transilvaniei să scoată Ţara Bârsei de sub jurisdicţia sa (Reg.Vat., Honorius III, an VIII, ep. 137). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 82; Urkundenbuch, I, p. 24–

25; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 201 şi 380–381 (text latin).

47 – Document din Roma (Lateran), din 13 decembrie 1223, prin care Papa Honoriu III cere arhiepiscopului de Strigoniu să anuleze sentinţele episcopului Transilvaniei împotriva locuitorilor din Ţara Bârsei (Reg.Vat., Honorius III, an VIII, ep. 138). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 83; Urkundenbuch, I, p. 25;

DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 212.

48 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa Honoriu III ia sub protecţia Scaunului Papal Ţara Bârsei, interzice orice jurisdicţie episcopală în această regiune şi fixează obligaţiile fiscale ale locuitorilor către Biserica Catolică şi către cavalerii teutoni (Reg.Vat. Honorius III, an VIII, ep. 411). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 85–86; Urkundenbuch, I,

p. 29–30; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 204–205 şi 381–382 (text latin).

49 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa Honoriu III porunceşte arhiepiscopilor şi episcopilor catolici să nu intervină în Ţara Bârsei decât la cererea cavalerilor teutoni (Reg.Vat., Honorius III, an VIII, ep. 412).

186 VATICAN

Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 87; Urkundenbuch, I, p. 30–31; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 205. 50 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa

Honoriu III porunceşte clerului şi locuitorilor din Ţara Bârsei şi de peste munţi să dea ascultare arhipresbiterului numit în Ţara Bârsei (Reg. Vat. Honorius III, an VIII, ep. 413). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 88; Urkundenbuch, I, p. 28–

29; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 205–206 şi 382 (text latin).

51 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1224, prin care Papa Honoriu III dă arhipresbiterului Ţării Bârsei jurisdicţie bisericească asupra locuitorilor acestei ţări şi asupra celor de peste munţi (Reg. Vat., Honorius III, an VIII, ep. 414). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 88–89; Urkundenbuch, I,

p. 31–32; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 206.

52 – Document din Tivoli, 10 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III cere cavalerilor teutoni să nu părăsească Ţara Bârsei deşi sunt ameninţaţi de regele Ungariei, pe care l-a dojenit pentru comportarea lui (Reg.Vat. Honorius III, an IX, ep. 357). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 89–90; Urkundenbuch, I,

p. 335–336; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 213.

53 – Document din Tivoli, 12 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III cere regelui Andrei II să restituie cavalerilor teutoni Ţara Bârsei (Reg.Vat., Honorius III, an IX, ep. 358). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 91–93; Urkundenbuch, I,

p. 36–38; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 213–216 şi 385–387 (text latin).

54 – Document din Tivoli, 12 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III porunceşte mai multor clerici, printre care abaţii de Cârţa şi Igliş ş. a., să cerceteze în Ţara Bârsei şi în Ţara Românească hotarele ţinuturilor dăruite de regele Andrei II cavalerilor teutoni şi, dacă ele au fost depăşite de aceştia, să le ceară să restituie regelui pământurile ocupate (Reg. Vat., Honorius III, an IX, ep. 359). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 93; Urkundenbuch, I, p. 38–

39; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 213–214 şi 384–385 (text latin).

VATICAN 187

55 – Document din Tivoli, 12 iunie 1225, prin care Papa Honoriu III cere episcopului de Porto, legat papal, să prezinte regelui Andrei II scrisoarea privitoare la cavalerii teutoni din Ţara Bârsei şi Ţara Românească şi să-l someze să respecte prevederile din scrisoare (Reg. Vat., Honorius III, an IX, ep. 356). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 90; Urkundenbuch, I, p. 39;

DIR, C, XII–XIII, vol. I, p. 216–217.

56 – Document din Rieti, 15 iulie 1225, prin care Papa Honoriu III îi cere lui Bela, fiul regelui Andrei II, să revină asupra înstrăinărilor făcute în dauna regatului (spre paguba cavalerilor teutoni), de către tatăl său, regele Andrei II (Reg. Vat.). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 40; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 217.

57 – Document din Rieti, 1 septembrie 1225, prin care Papa Honoriu III porunceşte episcopilor de Oradea şi Györ să cerceteze conflictul dintre regele Andrei II şi cavalerii teutoni privitor la o danie făcută de rege acestora şi să le ceară să restituie pământul ocupat în mod abuziv (Reg.Vat., Honorius III, an X, ep. 40). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 94–95; Urkundenbuch, I,

p. 40; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 217–218.

58 – Document din Rieti, 25 septembrie 1225, prin care Papa Honoriu III acordă abatelui din Cluj–Mănăştur dreptul de a purta mitră şi inel (Reg. Vat.). Ref.: Urkundenbuch, I, p. 41–42; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 220–221.

59 – Document din Rieti, 27 octombrie 1225, prin care Papa Honoriu III cere regelui Andrei II să restituie cavalerilor teutoni Ţara Bârsei (Reg.Vat., Honorius III, an X, ep. 190). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 95–96; Urkundenbuch, I,

p. 42–43; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 221–222.

60 – Document din Roma (Lateran), 17 februarie 1226, prin care Papa Honoriu III cere reginei Ungariei să intervină pe lângă soţul ei Andrei II în favoarea cavalerilor teutoni (Reg. Vat., Honorius III, an X, ep. 221). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 99–100; Urkundenbuch, I,

p. 46–47; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 225–226.

188 VATICAN

61 – Document din Roma (Lateran) 17 februarie 1226, prin care Papa Honoriu III repetă cererea adresată regelui Andrei II de a restitui cavalerilor teutoni Ţara Bârsei şi părţile ocupate din Ţara Românească (Ultramontes Vivium) (Reg.Vat. Honorius III, an X, ep. 219). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 96–98; Urkundenbuch, I,

p. 46; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 223–225.

62 – Document din Perugia, 20 ianuarie 1229, prin care Papa Grigore IX întemeiază la Mănăstirea Kö (Kew), în Sirmia, un nou episcopat, sufragan al arhiepiscopului de Kalocsa, însărcinând cu cercetările preliminare pe episcopii Vasile (Bulchu) de Cenad şi Rainald de Alba (Reg.Vat. 14, f. 94, nr. 77). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 67. Publ.: A. Tăutu, Acta Honorii III (1216–1227) et Gregorii IX (1227–1241),

Roma, 1940, nr. 161, p. 212–214.

63 – Document din Roma (Lateran), 26 februarie 1231, prin care Papa Grigore IX întăreşte drepturi ale episcopului de Strigoniu, precum şi înfiinţarea unei prepozituri a Sibiului pentru saşii din Transilvania (Reg.Vat.). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 50; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 244.

64 – Document din Roma (Lateran), 26 aprilie 1231, prin care Papa Grigore IX întăreşte privilegiile regelui Andrei II privind proprietăţile Ordinului cavalerilor ospitalieri din Ţara Bârsei şi Ţara Românească din anii 1211 şi 1212. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/l, p. 114–117; Urkundenbuch, I,

p. 52; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 247.

65 – Document din Roma (Lateran), 30 aprilie 1231, prin care Papa Grigore IX reproşează regelui Andrei II alungarea cavalerilor teutoni din Ţara Bârsei şi Ţara Românească şi-i cere să îi reintroducă în posesiunile lor (Reg. Vat., Gregorius IX, an V, ep. 60). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 117–118; Urkundenbuch, I,

p. 52–53; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 247. 66 – Documente din 1231 prin care regele Andrei II întăreşte Bula de

aur din 1222 referitoare la proprietăţile şi privilegiile acordate cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, Secuimei şi Ţara Românească, cu unele schimbări

VATICAN 189

între care aceea de menţinere a libertăţilor acordate anterior iobagilor de către rege (copie după transumptul legatului papal Iacob, cardinal-episcop de Preneste, 1232). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 53–54; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 247–251.

67 – Document din Rieti, 21 martie 1232, prin care Papa Grigore IX cere episcopului (Vasile Bulchu) de Cenad (1229–1250) să silească pe cei doi vlădici ortodocşi de Belgrad şi Braničevo a trece la catolicism, iar în caz de refuz să subordoneze eparhiile lor episcopatului Sirmiei (Reg.Vat. 16, f. 1, nr. 2). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 67–68. Publ.: DIR, C, sec. XI–XIII, I, p. 256 (trad.).

68 – Document din Anagni, 31 august 1232, prin care Papa Grigore IX cere legatului Iacob să rezolve conflictul dintre regele Andrei II şi cavalerii teutoni. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 123–124; Urkundenbuch, I,

p. 55–57; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 256–258.

69 – Document din Anagni, 22 octombrie 1232, prin care Papa Grigore IX cere cardinalului Iacob, legat papal, să rezolve conflictul dintre episcopul Transilvaniei şi Conventul din Cluj–Mănăştur. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 57; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 258–259.

70 – Document din Perugia, 11 octombrie 1234, prin care Papa Grigore IX cere Patriarhului din Aquilea şi episcopului de Strigoniu să sfătuiască pe regele Andrei II şi pe fiul său Bela să restituie cavalerilor teutoni Ţara Bârsei (Reg.Vat., Gregorius IX, an VIII, ep. 243). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 129–130; Urkundenbuch, I,

p. 58–60; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 272–273.

71 – Bulă din 14 noiembrie 1234 prin care Papa Grigore IX cere regelui Bela junior să impună românilor din Transilvania recunoaşterea autorităţii episcopului catolic al cumanilor. (Reg.Vat., Gregorius IX, an VIII, ep. 313; vol.17, f. 229v–230). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 132–133; Urkundenbuch, I,

p. 60–61; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 275–276 şi 394–395. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia.

190 VATICAN

72 – Document din Viterbo, 8 noiembrie 1235, prin care Papa Grigore IX cere episcopului cumanilor să cerceteze disputa dintre episcopul Transilvaniei şi clericii din Ţara Bârsei (Reg.Vat., Gregorius IX, an IX, ep. 271). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 136–137; Urkundenbuch, I,

p. 61–62; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 284–285 şi 405 (text latin).

73 – Document din Viterbo, 13 noiembrie 1235, prin care Papa Grigore IX cere episcopului cumanilor şi prepozitului din Beclean şi Cenad să cerceteze disputa dintre episcopul Transilvaniei şi unii clerici ai săi (Reg.Vat., Gregorius IX, an IX, ep. 274). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 138–139; Urkundenbuch, I,

p. 62–64; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 286–287. 74 – Document din Viterbo, 18 decembrie 1235, prin care Papa

Grigore IX cere episcopului cumanilor şi prepozitului de Beclean şi Cenad să cerceteze conflictul dintre episcopul Transilvaniei şi Conventului din Cluj–Mănăştur (Reg.Vat. Gregorius IX, an IX, ep. 319). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 141–142; Urkundenbuch, I,

p. 64–65; DIR, C, XI–XIII, vol.I, p. 287–289.

75 – Document din Lyon, 22 februarie 1245, prin care Papa Inocenţiu IV îngăduie preotului Teodoric din Sebeş să încaseze venituri din altă parohie, deoarece a sa a fost nimicită de tătari (Reg. Vat., Inocenţiu IV, an II, ep. 325). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 219; Urkundenbuch, I, p. 71–

72; DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 326.

76 – Scrisoare, din 1246, prin care Papa Inocenţiu IV intervine pe lângă clericii din Ierusalim să elibereze pe robii vânduţi musulmanilor de către negustorii genovezi, pisani şi veneţieni, între care şi robi români (Reg. Vat.,vol. 21, f. 325–326, ep. 127). Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec.

XIII şi XIV (AIINC, 10, 1945, p. 159).

77 – Documente (2), din 2 iunie 1247 şi 20 iulie 1250, prin care Bela IV, regele Ungariei (1247), întăreşte şi Papa Inocenţiu III confirmă (1250) cavalerilor ioaniţi (teutoni) Ţara Severinului împreună cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş, precum şi Cumania, exceptând voievodatele lui Litovoi şi Seneslau (Reg. Vat. 22, Inocenţiu IV, an VIII, f. 75–76, ep. 533).

VATICAN 191

Ref. şi publ.: Georgius Pray, Dissertationes historico-criticae in annales veteres hunorum, avarum et hungarorum, Vindobonae, 1775, p. 134–137; St. Katona, Historia critica regum Hungariae, t. VI, Buda, 1782–1790, p. 35–103, Ign. de Batthyán, Leges ecclesiasticas ac civilis, Budae, 1829, t. IV/1, p. 447–454; Urkundenbuch, I, p. 73–76; Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 249–253; T. Cipariu, Archivu pentru filologie şi istorie, Blaj, 1867–1669, p. 332–337, DIR, B, XIII, XIV, XV, p. 1–5, 285–269; DIR, C, XI, XII, XIII, vol. I, p. 329–333, 343, 422–426; MRV, p. 64;

Reprod.: DIR, C, XIII, vol. I, p. 418–421 (facsimil), Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, fotocopie (1247); MRV, p. 65–67.

78 – Document [din Alba Regia], 2 iulie 1247, prin care regele Bela IV

dăruieşte cavalerilor ioaniţi Ţara Severinului cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş, Cumania şi veniturile acestor regiuni, precum şi jumătate din veniturile voievodatelor lui Litovoi şi Seneslau (Reg.Vat. 22, f. 75–76). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 244–253; DIR, C, XI–XIII,

vol. I, p. 329–333 şi 422–426 (text latin) şi reproduceri ibidem, p. 418–421.

79 – Bulă din Lyon, 20 iulie 1250, prin care Papa Inocenţiu IV întăreşte donaţia făcută de regele Bela IV în 1247 cavalerilor ioaniţi (Reg. Vat., t. 22, p. 75–76, nr. 533). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 249–253 (greşit anul 1251);

DIR, C, XI–XIII, vol. I, p. 343; 427–428 (text latin).

80 – Document din Orvieto, 13 martie 1264, prin care Papa Urban IV încredinţează arhidiaconului Ioan de Sătmar parohia din Vinţul de Jos. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 90–91; DIR, C, XIII, vol. II, p. 60–61.

81 – Bulă din Orvieto, 16 iulie 1264, prin care Papa Urban IV cere

regelui Ştefan al Ungariei să restituie mamei sale ţinuturile Bistiche (Bistriţei) şi Rodona (Rodnei) ş. a. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 319–320; Urkundenbuch, I,

p. 92–93; DIR, C, XIII, vol. II, p. 69–70.

82 – Scrisoare, din 1288, a Papei Nicolae IV referitoare la trimiterea de misionari în „ţările românilor de pretutindeni” (Reg. Vat., vol. 44, f. 15, ep. 44). Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 160.

192 VATICAN

83 – Documente (circa 40), din sec. XIII–XV referitoare la episcopiile Oradea, Cenad, Alba Iulia (fond Obligationes et Solutiones). Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA, 1972, nr. 1, p. 154).

84 – Documente, 1301–1320, privitoare la Transilvania, redactate în limba latină. Publ.: MVH, seria I, vol. I–II; DIR, C, XIV.

85 – Documente (29), din 10 decembrie 1308 – 2 iulie 1310, privitoare la procedura alegerii lui Benedict ca episcop al Transilvaniei, desfăşurată în faţa comisiei conduse de cardinalul Gentile la Buda şi Bratislava. Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 425–432;

MVH, s. I, vol. II, p. 154–177; DIR, C, XIV, vol. I, p. 71–92.

86 – Scrisoare din [Buda], 24 iulie 1309, prin care Capitlul din Alba Iulia îl informează pe cardinalul Gentilis, legat papal, că Benedict, priorul insulei din Buda, a fost ales episcop al Transilvaniei (Papi Avignonesi, vol. I). Ref. şi publ.: MVH, s. I, vol. 2, p. 157; Urkundenbuch, I, p. 293.

87 – Scrisoare din Alba Iulia, 16 septembrie 1309, prin care Bertoldus, decan al Capitlului din Kuzd (Saschiz) şi alţi decani cer cardinalului Gentilis, legat papal, să întărească alegerea lui Benedict ca episcop al Transilvaniei (Papi Avignonesi, vol. I). Ref. şi publ.: MVH, s. I, vol. II, p. 170; Urkundenbuch, I, p. 294.

88 – Actele procesului intentat în 1309 de canonicul Saul din Alba Iulia împotriva saşilor din Transilvania, menţionând jefuirea şi incendierea bisericii catolice din acest oraş de către saşi în 1277. Publ.: Fejér, Codex diplomaticus, vol. VII/4, p. 173; „Transilvania”, 1871,

p. 67, Hurmuzaki –Densusianu, II, p. 411.

89 – Hotărârea Sinodului de la Bratislava, 1309, privind lipsirea de privilegii a celor ce nu respectă Scaunul Apostolic, act important în lupta pentru convertirea la catolicism sau decăderea din condiţia nobiliară a românilor din Transilvania (Reg. Vat, vol. 176, f. 86–88; Reg. Av., vol. 88, f. 92–95). Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 161.

VATICAN 193

90 – Scrisoare din Seghedin, 8 aprilie 1310, prin care voievodul Ladislau al Transilvaniei îl recunoaşte pe Carol Robert rege al Ungariei şi se angajează să restituie coroana regatului şi minele din Rodna. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 572; Urkundenbuch, I,

p. 295–296; DIR, C, XIV, vol. I, p. 172–173. 91 – Documente (3) din Avignon, 17 iunie 1318, prin care Papa Ioan

XXII dă preceptorului lui Rufinus de Civino dispoziţii privitoare la dependenţele papale din Ungaria şi Transilvania. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 334–336; DIR, C, XIV, vol. I, p. 298–300.

92 – Scrisoare din 1319 a papei Ioan XXII informând despre „fărădelegile schismaticilor” din Ungaria şi unele părţi învecinate (Reg. Vat., vol. 1101, f. 137, ep. 402). Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 162.

93 – Document din Avignon, 22 decembrie 1322, prin care Papa Ioan XXII cere episcopului de Olomouc să examineze plângerile decanatului din Schelk (Seica Mare, jud. Sibiu) împotriva lui Andreas, episcopul de Alba Iulia, şi a arhidiaconului Johann. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 368–369; DIR, C, XIV, vol. II, p. 58–59.

94 – Documente, din 1324–1402, referitoare la acţiunile Bisericii Catolice în Ungaria şi Ţările Române: rapoarte ale misionarilor, instrucţiuni către aceştia, bule papale etc., cuprinzând informaţii despre eforturile de convertire la catolicism a românilor, datoria predicatorilor de a învăţa limba autohtonilor, parohii şi mănăstiri franciscane, episcopii catolice la Siret, Milcovia, Severin şi Argeş, menţiuni despre Toma, voievodul Transilvaniei, şi răspunderea sa pentru înfrângerea de la Posada (1330), incursiuni tătărăşti în Ungaria şi Transilvania şi pierderile suferite de aşezămintele religioase (1343–1344), doamna Clara a Ţării Româneşti (1360, 1370), şi Margarita (Muşata), doamnă a Moldovei (1377, 1384), Laţcu, voievodul Moldovei, voievozi, clerici şi boieri români în Transilvania, Cehia, Slovacia şi Moldova (Bullarium Franciscanum vol. II, V; Obligationes et solutiones cameree vol. 29, 36; Reg. Av., vol. 22, 37, 43, 44, 74, 144, 145, 159, 160, 166, 172, 174, 176, 191, 201; Reg. Lat. vol. 1, 9, 31, 55, 36, 37, 67,72, 82, 100, 103; Reg. Suppl. vol. 2, 26, 31, 34; Reg. Vat. vol. 78, 98, 106, 114, 132, 137, 187, 213, 224, 244 B, 248–250, 257, 260, 268, 269, 283, 287, 288, 317).

194 VATICAN

Ref. şi publ.: C. Auner, Episcopia de Siret (1371–1388), „Revista catolică”, 2, 1913, p. 226–245 (3 doc, 1372–1384).

95 – Documente, din 1325–1327, prin care Papa Ioan XXII acordă

indulgenţă plenară celor ce vor muri în lupta împotriva tătarilor şi a „schismaticilor” din regiunile vecine Ungariei (Reg. Vat., vol. 78, f. 66, ep. 212; Reg. Av., vol.22, f. 89). Ref.: Ştefan Pascu, în AIINC, 10, 1945, p. 164.

96 – Scrisori (3), din Avignon, 1 februarie 1327, de la Papa Ioan XXII către Basarab I, voievodul Ţării Româneşti, comitele Solomon de Braşov şi Toma, voievodul Transilvaniei, în care sunt elogiate meritele acestora în luptele contra năvălirilor otomane (Reg. Vat. 82, f. 5, ep. 19; an. XI, ep. 16). Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 513 (comitele

Solomon); Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 600–601 (ep. 16, comitele Solomon); A. Tăutu, Acta Ioannis XXII (1317–1334), Vatican, 1952, p. 183; Urkundenbuch, I, p. 410; DIR, C, II, p. 212, DRH, D, I, p. 39–40.

97 – Bule (6) din Avignon, 1 februarie şi 1 iulie 1327, prin care Papa

Ioan XXII dispune în legătură cu „ereticii” din Transilvania: trimiterea de călugări dominicani şi franciscani ca inchizitori, punerea lor sub ocrotirea lui Toma, voievodul Transilvaniei, şi a lui Basarab, voievodul de peste munţi; sprijinirea lor de către comitele Solomon de Braşov, regele Carol Robert şi diverşi prelaţi (Reg.Vat. Ioan XXII, an XI, ep. 13, 16, 20, 31, 32 şi 33). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 598–602, 604–608;

Urkundenbuch, I, p. 408–410 şi 412–413; DIR, C, XIV, vol. II, p. 212–214, 230–231.

98 – Registru, din 1332–1337, privind dările încasate de Jacobus

Berengarius şi Raimundus de Bonafata din diecezele catolice din Transilvania (Ration. Collectarum Hungariae nr.183, f. 48 a, col.1). Ref.: Urkundenbuch, I, p. 457. Textul latin în MVH, s. I, vol. I, p. 42–161,

215, 330, 332–333, 337, 350–351, 355–356, 366, 371, 406–408. Publ.: DIR, C, XIV, vol. III, p. 41–253.

99 – Document din Avignon, 4 iulie 1341, prin care Papa Benedict XII îl pune pe parohul din Bistriţa sub protecţia prepozitului de Cenad şi a arhidiaconului de Ozd şi Dobaka (Dăbâca), din dieceza Alba Iulia, şi cere

VATICAN 195

acestora să cerceteze neînţelegerea dintre paroh şi călugării dominicani şi franciscani. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 517–518; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 42.

100 – Document din Avignon, 4 iulie 1341, prin care Papa Benedict XII pune pe parohul din Bistriţa sub protecţia prepozitului din Cenad (Reg. Benedict XII). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 517–518.

101 – Document din Avignon, 31 octombrie 1341, prin care Papa Benedict XII cere episcopilor din Pécs, Oradea şi Eger să sprijine plângerile episcopului Transilvaniei împotriva voievodului Thomas. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 518–520; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 63–66

şi p. 595–597 (text latin).

102 – Document din Avignon, 31 octombrie 1341, prin care Papa Benedict XII cere episcopilor din Pécs, Oradea şi Eger să cerceteze o pricină a episcopului Transilvaniei împotriva lui Toma, voievodul Transilvaniei (Reg. Benedict XII). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 518–520.

103 – Document din Avignon, 29 ianuarie 1345, prin care Papa Clement VI acordă indulgenţe credincioşilor care vor vizita biserica-catedrală din Alba Iulia. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 695; Urkundenbuch, II, p. 23;

DIR, C, XIV, vol. IV, p. 222.

104 – Document din Avignon, 17 octombrie 1345, prin care Papa Clement VI îl felicită pe regele Ludovic I al Ungariei pentru convertirea la catolicism a unor voievozi români din Banat şi Transilvania, între care Alexandru Basarab (de Caraş?) şi Nicolae de Remetea (Reg. Vat. 139, f. 130v, nr. 526). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 72. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 697–698; DIR, C, XIV, vol. IV,

p. 643 şi p. 266–267 (trad.); DRH, D, I, p. 60 şi 60–61. 105 – Document din Avignon, 29 martie 1347, prin care Papa Clement VI

cere arhiepiscopului de Kalocsa să instaleze pe călugărul minorit Thomas de Minţiu (Nymti, azi contopit cu Satu Mare) ca episcop al Milcoviei, în vederea refacerii acestei episcopii ruinate din timpul invaziei mongole.

196 VATICAN

Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 4–5; Urkundenbuch, II, p. 39–40; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 345–346.

106 – Document din Avignon, 31 aprilie 1351, prin care Papa Clement

VI îngăduie lui Toma, episcop ales de Cenad, să poată fi sfinţit de orice episcop catolic (Arh.Vat., Reg.Vat., vol. 201, f. 161r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 27, nr. 28. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1351).

107 – Document [din Avignon], 11 iulie 1351, prin care regele Ludovic I cere şi obţine de la Papa Clement VI îngăduinţa de a ridica biserici şi de a scuti de dijme pe schismatici, păgâni ş. a. din Ungaria sau din vecinătatea ei care vor trece la catolicism (Arh. Vat., Reg. Suppl. 23, f. 67r). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. X, p. 40–41, nr. 45, facs. p. 436. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1351).

108 – Document din Avignon, 11 iulie 1351, prin care Pavel, ambasadorul regelui Ludovic I, cere pe seama lui Nicolae de Lispow (Lipova, jud. Arad), un canonicat în dieceza de Agri (Arh. Vat., Reg. Suppl., vol. 23, f. 66r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 43, nr. 48. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1351).

109 – Document [din Avignon], 11 iulie 1351, prin care Elisabeta, regina Ungariei, cere şi obţine de la Papa Clement VI numirea într-o slujbă de prepozit a lui Dumitru de Mariad, canonic de Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 23, f. 65r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 43, nr. 47.

110 – Document din Avignon, 11 iulie 1351, prin care Papa Clement VI aprobă cererea regelui Ludovic I de a ridica biserici pentru schismatici, păgâni ş. a. din Ungaria sau din vecinătatea ei, care vor trece la catolicism (Arh. Vat., Reg. Aven. 119, f. 295r–295v, 155 şi regest latin în Reg. Vat. 209, f. 33v–34v, 155). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 16; DRH, C, vol. X, p. 41–42,

nr. 46, facsimil, p. 437.

VATICAN 197

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (nr. 1351).

111 – Document [din 7 mai 1351 – 6 mai 1352] prin care Arnold de

Caucina, trimis papal în Ungaria, aminteşte pe Benedict, arhidiaconul de Pankatha (Pâncota, jud. Arad), printre membrii capitlului de Agria (Arh.Vat. Tabularii Vaticani Cod saec. XIV. Rationes collect., nr. 181, f. 123 r.). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 28, nr. 31.

112 – Document, din 11 oct. 1351, prin care Papa Inocenţiu VI îl numeşte pe Bernard, episcopul Milcoviei, ca episcop de Plock (Polonia). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 45–46; Urkundenbuch, II, p. 145.

113 – Document [din 1351–1352], prin care Arnold de la Caucina, trimis

papal în Ungaria, consemnează sumele primite de la Albert al lui Ulric pentru lectoratul Cenadului, rămas vacant după moartea lui Petru al lui Dominic şi de la Ioan al lui Henric, arhidiaconul de Arad, din biserica Cenadului, pentru dobândirea unei prepozituri în Ungaria (Arh. Vat., Tabularii Vaticani, cod saec. XIV, Rationes collect. 181, f. 124v, Rationes Arnoldi de la Caucina). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 1, nr. 1.

114 – Document din Avignon, 20 ianuarie 1352, prin care Papa Clement VI acordă lui Ladislau al lui Toma o funcție în dieceza de Strigoniu, fără a ţine seama că el ocupă o slujbă de arhidiacon şi de canonic în biserica de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 21/2, f. 20r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 106, nr. 95.

115 – Documente (2) din Avignon, 20 ianuarie 1352, prin care Papa Clement VI, la cererea lui Ioan, episcop de Vesprim, rezervă lui Ioan al lui Andrei, capelanul său, prepozitura Bisericii Sf. Gheorghe din Szentgyörgymezö fără a ţine seama de faptul că acesta mai are un lectorat în biserica de Vesprim şi un canonicat cu prebendă în biserica de Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 21/2, f. 23, 52r şi 229r; Arh. Vat., Reg. Vat., 206, f. 277v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 105, nr. 93–94.

116 – Document din Avignon, 13 februarie 1352, prin care Papa Clement VI îl roagă pe regele Ludovic I şi pe alţi demnitari ai ţării, între care şi Nicolae, voievodul Transilvaniei, să elibereze pe Rogeriu de San Severino (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 145, f. 155v).

198 VATICAN

Ref.: DRH, C, vol. X, p. 108, nr. 100. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1352).

117 – Document din 23 martie [1352] prin care se dăruieşte lui Ladislau de Cacho prepozitura de Bács, din dieceza Kalocsa (Arh. Vat., cod. saec. XIV, Rationes collect. 181, Socotelile lui Arnold de la Cancino, f. 119r). Ref.: DRH, C, Vol. X, p. 111–112, nr. 107.

118 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 25 mai 1352, prin care Papa Clement VI, la cererea regelui Ludovic I, acordă o slujbă de canonic, prebenda şi lectoratul bisericii de Agria pentru Ioan, lector de Arad (Arh. Vat., Reg. Suppl., vol. 22, f. 11r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 135, nr. 125.

119 – Document [din Avignon], 6 iunie 1352, prin care Papa Clement VI îi încredinţează lui Ioan de Scherffenbergh, capelanul regelui Ungariei, un canonicat, o prebendă, precum şi arhidiaconatul de Arad (Arh. Vat. Reg. Suppl., vol. 22, f. 46v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 137, nr. 128.

120 – Document [din Avignon], 2 iulie 1352, prin care Papa Clement VI încredinţează o slujbă de canonic lui Petru, fiul lui Berthold, în aşteptarea unei prebende şi a unei demnităţi în biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl., vol. 22, f. 48v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 141, nr. 133.

121 – Document din Avignon, 15 iulie 1352, prin care Papa Clement VI

porunceşte episcopilor de Zagreb, de Oradea şi de Cenad să adune de la clericii din diecezele lor dijma încuviinţată de el regelui Ludovic I pentru apărarea regatului împotriva tătarilor şi altor necredincioşi (Arh.Vat., Reg. Vat., vol. 146, Ex. Reg. Orig., an X, com. lib. II, f. 282). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 27–28; DRH, C, vol. X,

p. 145, nr. 138.

122 – Document din Avignon, 15 iulie 1352, prin care Papa Clement VI îi acordă regelui Ludovic I dreptul de a lua dijma din veniturile bisericii din regatul Ungariei şi ţinuturile supuse ei, pentru susţinerea luptei împotriva

VATICAN 199

tătarilor şi altor necredincioşi (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 146, Ex. Reg. Orig., an X, com. lib. II, f. 282). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 25–26; DRH, C, vol. X,

p. 142–145, nr. 137.

123 – Document din Avignon, 15 iulie 1352, prin care Papa Clement VI laudă hotărârea regelui Ludovic I de a lupta împotriva schismaticilor ce se află în vecinătatea regatului Ungariei; de asemenea, „îi recunoaşte dreptul de stăpânire asupra provinciilor, oraşelor, cetăţilor, satelor şi întăriturilor pe care le va smulge prin forţa armelor de la ei” (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 146, f. 18v). Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 24; DRH, C, vol. X, p. 141, facs.,

p. 444, nr. 136. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1352).

124 – Document din Avignon, 20 aprilie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Ioan, fiul lui Henric, arhidiacon de Arad, într-o prepozitură din Dieceza de Györ, la cererea regelui Ludovic I (Arh.Vat., Reg. Supp., vol. 23, f. 137r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 204–205, nr. 186. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

125 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 10 mai 1353, prin care Papa Inocenţiu VI dă de ştire că a dăruit lui Ioan, fiul lui Henric, arhidiacon de Arad, un canonicat şi o prepozitură în biserica din Györ (Arh.Vat., Reg.Vat., X, 244, f. 196v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 211, nr. 191. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

126 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 12 iunie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI dăruieşte lui Ladislau, parohul de Cristian (Insula Christiana), la cererea acestuia, un canonicat în Dieceza de Praga (Arh. Vat., Reg. Suppl., vol. 23, f. 200v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 219–220, nr. 199.

127 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 27 iunie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea cardinalului-diacon Wilhelm, prepozit de

200 VATICAN

Strigoniu, îl numeşte pe Ioan Pelvos în arhidiaconatul de Arad (Arh.Vat., Reg. Suppl., vol. 23, f. 216v.; Reg. Aven. 244, f. 258r–v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 220–221, nr. 203–204. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

128 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 31 august 1353, prin care Papa Inocenţiu VI indică măsurile de strângere a dijmelor bisericeşti cedate regelui pe timp de patru ani (Arh. Vat., Reg. Suppl., vol. 26, f. 76v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 227, nr. 210. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353). 129 – Document din Avignon, 6 octombrie 1353, prin care Papa

Inocenţiu VI cere regelui Ludovic I să sprijine pe Wilhelm, cardinal-diacon al Bisericii Sf. Maria în Cosmedin, ca să poată intra în stăpânirea arhidiaconatului de Alba Iulia (Arh. Vat., Reg. Vat., 244 A, f. 178r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 234, nr. 217. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

130 – Document din Avignon, 14 octombrie 1353, prin care se adevereşte plata taxelor de confirmare ale episcopului Toma de Cenad faţă de vistieria papală (Arh. Vat., Reg. Aven., 122, f. 346r) Ref.: DRH, C, vol. X, p. 236, nr. 222. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1351).

131 – Document din Avignon, 31 octombrie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, îngăduie ca Nicolae, din Ordinul eremiţilor Sf. Augustin din dieceza de Oradea, să ajute pe episcopul de Nitra la acţiunea de creştinare a păgânilor şi schismaticilor din regatul Ungariei (Arh. Vat., Reg. Suppl., 26, f. 124 r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 237, nr. 224.

132 – Document din Avignon, 9 decembrie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI îi permite lui Petru, canonic de Agria şi de Arad, să schimbe arhidiaconatul de Zemplin (Slovacia) cu arhidiaconatul de Pankata (Pâncota, jud. Arad) din Dieceza Cenadului (Arh. Vat., Reg. Suppl. 26, f. 145v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 242–243, nr. 232.

VATICAN 201

133 – Document din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI îi acordă Margaretei, văduva lui Hedenric, fiul lui Henning din Dieceza Transilvaniei, dezlegarea cerută de ea (Arh.Vat., Reg. Vat., 227, f. 329r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 246, nr. 240. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

134 – Document din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI îi acordă lui Petru al lui Henric, laic din Dieceza Transilvaniei, dezlegarea cerută (Arh.Vat., Reg.Vat. 227, f. 329v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 246, nr. 239. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

135 – Documente (3) din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Andrei, episcopul Transilvaniei, îi acordă lui Simion de Teiuş un canonicat în biserica de Vaţ şi scrie episcopului de Zagreb în vederea instalării lui (Arh.Vat., Reg. Suppl. 27, partea II, f. 121; Reg. Aven. 127, f. 481r–v; Reg. Aven. 127, f. 481v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 245–246, nr. 236, 237, 238. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

136 – Documente (2) din Avignon, 24 decembrie 1353, prin care Papa Inocenţiu VI îi acordă lui Toma al lui Simion de Teiuş (Spinis), solul episcopului Transilvaniei [Andrei] la acelaşi papă, un canonicat în biserica de Oradea, cu toate că mai deţine şi arhidiaconatul de Crasna din Dieceza Transilvaniei, şi scrie arhiepiscopului de Strigoniu şi arhidiaconului de Arad în vederea instalării acestuia (Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 225, nr. 165r; Reg. Supp. 27, f. 302r, nr. 2; Arh. Vat., Reg. Vat., vol. 225, nr. 165). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 246–247, nr. 241–242. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1353).

137 – Documente (127), din 1353–1659, referitoare la situaţia comunităţilor catolice din Ţările Române: acte papale de confirmare de episcopi la Argeş, Bacău, Baia, Severin etc., înfiinţări de parohii, indulgenţe, relaţiile între episcopi şi autorităţile de stat etc. (Archiv.

202 VATICAN

Consist.: Acta Miscel., vol. I, XXXVII; Acta Camerarii, vol. I. Arm. XXI, t. 121 A, 130–132, 134, 137, 144; XXIX, t. 45; XXXIV, t. 16; LIII, t. XIII. Barb. lat. LXXVII, 26, 6647; XCV, 25, 1876; MDLXVII, 6644. Brevia, arm. 45, vol. 14. Epist ad Prin. vol. 63, 64, 68. Indice, 478, 480, 498. Introitus et exitus 394, 438, 473, 527, 528, 532, 549, 550. Reg. Aven 261; Avignon, Urb. V; Lateran, 69, 82, 83, 109, 145, 162, 173, 174, 204, 208, 465, 478, 525, 534, 639, 645, 1094, 1128, 1261; Vat. 287; Gregor. XI). Publ.: I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, I, Documente privitoare la

episcopatele catolice din principate, Buc., 1913, p. 5–132; Călători străini, V, p. 57 (doc. 1640); p. 506–508 (doc. 1654); VII, p. 229 (doc. 1680).

138 – Documente, 1353–1788, referitoare la Biserica Catolică din

Ţările Române şi la diverse evenimente şi domni din Ţările Române: Petru Cercel, Mihai Viteazul, Vasile Lupu etc. Publ.: I.C. Filitti, Documente din arhivele Vaticanului. I. Documente

privitoare la episcopatele catolice din Principate, Buc., 1913, 132 p.: II. Documente politice, 1526–1788, Buc., 1914 (rec. N. Iorga, în BIES, I, 1914, p. 147–161, 196–207).

139 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 12 mai 1354, prin care

Papa Inocenţiu VI încuviinţează pentru Ioan al lui Nicolae din dieceza de Cenad un canonicat în biserica de Pécs (Arh.Vat., Reg. Suppl., 271, f. 110r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 265, nr. 257.

140 – Document din Avignon, 14 octombrie 1354, prin care Papa Inocenţiu VI îi încredinţează lui Ioan, canonic de Oradea, un canonicat în biserica de Strigoniu (Arh. Vat., Reg. Suppl. 25, partea II, f. 96r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 280, nr. 272.

141 – Scrisoare din 25 octombrie 1354 prin care Papa Inocenţiu VI cere regelui Ludovic I să asigure plata decimei din Ţara Bârsei cuvenită aşezămintelor religioase (Arh. Vat., Reg. Vat. 236, f. 187). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 105–106; DRH, C, XIV, vol. X, p. 286–287. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1354).

142 – Document din Avignon, 10 noiembrie 1354, prin care Papa Inocenţiu VI dispune propovăduirea cruciadei în Polonia, Ungaria şi

VATICAN 203

Boemia împotriva tătarilor, lituanienilor şi altor necredincioşi (Arh. Vat., Reg. Vat., 227, f. 392v–393r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 287, nr. 277. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1354). 143 – Document din Avignon, 24 decembrie 1354, prin care Papa

Inocenţiu VI îngăduie lui Andrei, episcopul Transilvaniei, şi altor 7 persoane (din 10 propuse) să-şi poată alege un duhovnic (Arh. Vat., Reg. Suppl. 25, partea II, f. 121 r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 288–289, nr. 280.

144 – Document din Avignon, 23 martie 1355, prin care Papa Inocenţiu VI confirmă că a fost înştiinţat despre războiul pe care regele Ludovic I îl va porni împotriva hunilor care au pustiit pământurile „Imperiului Romaniei” şi Bulgariei, precum şi Regatul Serbiei (Arh. Vat., Reg. Vat. 244 E, f. 163 v–164 r). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 304, nr. 295. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1355).

145 – Document din Avignon, 10 mai 1355, prin care Papa Inocenţiu VI îi scrie regelui Ludovic I că i-a primit ambasadorii, pe Vratislav al lui Cato, prepozitul bisericii Transilvaniei, şi pe Nicolae, comite de Ungaria (Arh. Vat., Reg. Vat., 224 D, f. 127 v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 311. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1355).

146 – Documente (2) din Avignon, 13–14 iunie 1355, prin care Papa Inocenţiu VI întăreşte pe Ioan al lui Nicolae în arhidiaconatul de Kukulleu (Târnova) din biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Aven, 129, f. 129 r; Reg. Suppl. 28, f. 131 r). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. X, p. 332–334, fasc. doc. 318, p. 458, nr. 317–

318. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1355).

147 – Document din Avignon, 8 decembrie 1355, prin care Papa Inocenţiu VI solicită arhiepiscopiilor şi episcopiilor din Ungaria şi

204 VATICAN

Transilvania să-i trimită un ajutor militar pentru recucerirea Scaunului Pontifical (Arh. Vat., Reg. Vat., 237, f. 229v–230v). Ref.: DRH, C, vol. X, p. 388, nr. 360. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1355).

148 – Document din Avignon, 30 martie 1356, prin care Papa Inocenţiu VI transmite şi întăreşte bula Papei Ioan XXII, din 1 februarie 1327, privitoare la propovăduirea cruciadei împotriva ereticilor din Transilvania, Bosnia şi Slovenia (Arh. Vat., Reg. Vat., an IV, cod. Chart. T. XII, p. 472). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 13, nr. 9.

149 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 11 august 1356, prin care Papa Inocenţiu VI aprobă regelui Ludovic I să lupte împotriva necredincioşilor şi schismaticilor din Ungaria (Arh. Vat., Reg. Vat., 238, f. 150, 185 şi 239). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 39–41; DRH, C, vol. XI,

p. 32, nr. 32. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1356).

150 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 14 august 1356, prin care Papa Inocenţiu VI dăruieşte un beneficiu lui Ioan al lui Nicolae, cleric din Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Aven, an IV, t. XII, f. 263v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 33, nr. 35.

151 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 august 1356, prin

care Papa Inocenţiu VI îi invită pe credincioşi să se roage pentru fericirea personală şi biruinţa regelui Ludovic I asupra necredincioşilor şi schismaticilor din Serbia şi din părţile învecinate Ungariei (Arh. Vat., Reg. Vat., 238, f. 162r–v). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 41–42; DRH, C, vol. XI,

p. 32–33, nr. 34. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1356).

152 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 august 1356, prin care Papa Inocenţiu VI îndeamnă pe regele Ludovic I să alunge pe eretici din Bosnia şi din alte părţi ale regatului (Arh. Vat., Reg. Vat., 238, f. 162r).

VATICAN 205

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 32, nr. 33. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1356).

153 – Document din Avignon, 24 noiembrie 1356, prin care Papa Inocenţiu VI îl confirmă pe Dumitru, episcop al Oradei, în slujba şi veniturile arhidiaconatului de Borşod (Ungaria şi Cehoslovacia) deţinut până atunci de Ladislau, student la Universitatea din Padova (Arh. Vat., Reg. Aven, 134, f. 149v–150r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 52–53, nr. 51. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1356).

154 – Documente (116), din 1356–1360, privind activitatea de consolidare a Bisericii Catolice în Transilvania şi propagandă antiortodoxă în cadrul politicii represive a regelui Ludovic I de Anjou: scrisori de la Papa Inocenţiu VI, Dominic, episcop al Transilvaniei, Ladislau, episcop de Veszprim, şi Ludovic I, referitoare la întăriri de proprietăţi, numiri de episcopi şi preoţi, solicitări de posturi la parohii etc. (Rationes collect., nr. 181, f. 147–150 (1359–1363); Reg. Aven.: an II, t. XII, f. 260v; 134, f. 149v–150; 135, f. 113, 434, 439; 137, f. 215, 315v–316, 354v–355, 375v–376, 517v–518; 138, f. 331v–332v, 436–437; 139, f. 214v, 238v–239, 319v, 699–700; 140, f. 291, 332; 141, f. 320, 390v–391; Reg. Suppl., an V, partea I, f. 27, 132; 29, f. 14, 112, 132v, 146v–147, 164v, 173, 206v; 30, f. 22, 172, 177–180; 31, f. 59, 65, 80v, 83, 101v, 234; 32, f. 2, 61, 66, 70; 33. f. 83v, 189, 195v; Reg. Vat.: an IV, t. XII, f. 472; 143, f. 322–323; 232, f. 358v, 370v, 413, 233, f. 173, 189, 235v–236, 477; 234 (Index de praebendis vacantibus), f. 270v, nr. 40, 67, 95, 113; 238, f. 150, 162, 239; f. 69v–70, 185–189). Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 233–234; II,

p. 24, 27, 28, 32–36, 45; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 39–42; TT, 1895, p. 79, 84, 89, 261–263, 266–274, 276, 280; T. Smicklas, Codex diplomaticus Regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae, XII, Zagreb, 1914, p. 334–335, 412–414; A. Bossany, Regesta supplicationum, II, Budapesta, 280; E. Lukinich, Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia usque ad annum 1400 p. Chr., Budapesta, 1941, p. 137; Tăutu, Acta Innocentii Papae VI, p. 160–163, 169–171, 206–210; DRH, C, XI, p. 13, 22–23, 32–33, 68–70, 92, 114–117, 128–129, 134, 136–140, 142, 165–166, 227, 230, 234–239, 250–251, 258–259,

206 VATICAN

274, 276, 278, 310, 316, 341–345, 386–389, 393–394, 428–429, 525–527, 531.

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (nr. 1356–1360).

155 – Document din Avignon, 11 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI acordă lui Dumitru, episcop de Oradea, dreptul de a-şi face testamentul (Arh. Vat., Reg. Vat. 232, f. 413v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 68, nr. 63. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357). 156 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI îi dăruieşte lui Dumitru al lui Pavel un canonicat la Agria (Ungaria), însărcinând, printre alţii, pe episcopul de Oradea să-l instaleze în această slujbă (Arh. Vat., Reg. Aven., 135, f. 113r–v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 68, nr. 64.

157 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, încuviinţează numirea a doi dintre cei patru notari propuşi (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 67. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

158 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI acordă, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, indulgenţe, dezlegare de păcate, îngăduinţă de a-şi face testamentul (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 66. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

159 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI acordă lui Dumitru, episcop de Oradea, dezlegarea cerută (Arh. Vat., Reg. Vat. 232, f. 413v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 65. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

VATICAN 207

160 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI încuviinţează, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, numirea preotului Dumitru, fiul lui Pavel de Oradea, într-un canonicat al bisericii de Agriz (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69–70, nr. 70. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

161 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI încuviinţează cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, de a numi în beneficiile bisericeşti timp de trei ani (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69–70, nr. 69. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

162 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI încuviinţează cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, de a trimite 24 de inşi din Regatul Ungariei în pelerinaj la Ierusalim (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 69, nr. 68. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

163 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI încuviinţează cererea lui Filip de Tarkan (Tărcare, jud. Bihor), prepozitul de Oradea, de a i se acorda dreptul de a dezlega de păcate (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 70, nr. 72. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357). 164 – Document din Avignon, 12 ianuarie 1357, prin care Papa

Inocenţiu VI încuviinţează, la cererea lui Dumitru, episcop de Oradea, numirea lui Pavel, fiul lui Matei, într-un canonicat al bisericii de Pécs (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 14r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 70, nr. 71. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

208 VATICAN

165 – Document din Avignon, 27 februarie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI îl întăreşte pe Dominic ca episcop al Transilvaniei (Arh. Vat. Reg. Aven. 137, f. 215v şi 216r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 92, nr. 90. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

166 – Document din [Avignon], 21 aprilie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Toma al lui Simion (de Teiuş) în Prepozitura Sf. Ioan din Promontoriul Strigoniului (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 114, nr. 112. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

167 – Document din Avignon, 24 aprilie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI îngăduie lui Dominic, episcopul Transilvaniei, să se înapoieze în dieceza sa (Arh. Vat., Reg. Vat. 232, f. 358r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 114–115, nr. 113. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

168 – Documente (3) din [Avignon], 27 aprilie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI îl numeşte pe Ioan, zis de Strigoniu, într-un canonicat, o prebendă şi o prepozitură în biserica Transilvaniei, rămase vacante prin numirea lui Dominic ca episcop al Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 777r şi Arh. Vat. Reg. Aven., 137, f. 315v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 116–117, nr. 116, 117, 118. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

169 – Document din Avignon, 27 aprilie 1357, prin care se adevereşte că regele Ludovic I cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI un canonicat, o prebendă şi o prepozitură în biserica Transilvaniei pentru capelanul său Ioan, zis de Strigoniu, rămase libere prin sfinţirea lui Dominic ca episcop al Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 95r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 116, nr. 115. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

VATICAN 209

170 – Document [din Avignon], 30 aprilie 1357, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Benedict a lui Ilie în „arhidiaconatul de Bloka” (probabil Doboka) din biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 117, nr. 120. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

171 – Documente (2) din Pont-de-Sorgnes, 9 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, pe Toma de Teiuş ca prepozit al bisericii din Promontoriul Strigoniului, deşi acesta deţinea un canonicat şi o prebendă în biserica Transilvaniei şi un canonicat şi o prebendă în biserica de Oradea şi arhidiaconatul de Crasna, pe care declară că este „gata să-l lase” (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 112r şi Reg. Aven. 137, f. 354v şi 355r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 128–129, nr. 130 şi 131. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

172 – Documente (2) [Pont-de-Sorgnes], 9 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Simion al lui Simion (de Teiuş) în arhidiaconatul de Crasna din Diaceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177r şi Suppl. 29, f. 112v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 128, nr. 128, 129. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

173 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 17 mai 1357, prin care Popa Inocenţiu VI îi confirmă regelui Ludovic I că l-a primit pe prepozitul bisericii Transilvaniei, solul său (Arh. Vat., Reg. Vat. 239, f. 69r–70r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 134, nr. 135. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

174 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI acordă, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, indulgenţe pentru un an şi 40 de zile (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 147r şi Reg. Aven. 135, f. 439r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 136 şi 137, nr. 138–139. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

210 VATICAN

175 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI acordă lui Dominic, episcopul Transilvaniei, dreptul de a-şi face testamentul (Arh. Vat., Reg. Aven. 135, f. 434r; Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 147r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 136 şi 139, nr. 137 şi 149. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

176 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI porunceşte episcopului de Oradea, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, să ia măsuri ca să i se acorde lui Petru al lui Dionisie arhidiaconatul de Ozd (jud. Mureş) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 146r; Reg. Aven., 137, f. 517r–518r). Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 138 şi 138–139, nr. 145–146. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

177 – Documente (2), [din Villeneuve-lès-Avignon], 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, pe Vincenţiu al lui Dumitru în arhidiaconatul de Doboka (Dăbâca, jud. Cluj) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 146r; suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, vol.XI, p. 138, nr. 143–144. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

178 – Documente (3) din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Andrei al lui Petru, la cererea acestuia, într-un canonicat şi o prebendă în biserica Transilvaniei (Arh.Vat., Reg. Suppl. 29, f. 132v şi 376r; Reg. Suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, XI, p. 137, nr. 140–142. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

179 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Petru, fiul lui Dionisie, în arhidiaconatul de Ozd (jud. Mureş) din biserica Transilvaniei (Arh.Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 140, nr. 151.

VATICAN 211

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (nr. 1357).

180 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 18 mai 1357, prin care

Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îi acordă lui Ioan, fiul lui Stanislau, un canonicat în biserica de Zagreb (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 147r şi Reg. Suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 139–140, nr. 150. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

181 – Document din [Villeneuve-lès-Avignon], 18 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI îl numeşte, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, pe Nicolae al lui Simion într-un canonicat şi o prebendă ale bisericii Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl., 29, f. 147r, Reg. Suppl. 30, f. 177r). Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 139, nr. 147–148. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

182 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 25 mai 1357, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, îl numeşte pe Jodoc de Brno în prepozitura bisericii de Vasvar, în dieceza de Györ, deşi ţine şi biserica parohială din Bistricia (Bistriţa) din Dieceza Transilvaniei „de care este gata să se lase” (Arh. Vat., Reg. Suppl., an V, partea I, 27, f. 132r). Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 142, nr. 153.

183 – Document din Avignon, 7 august 1357, prin care Papa Inocenţiu VI îi porunceşte episcopului de Oradea şi altora să se îngrijească de restituirea bunurilor înstrăinate de fostul arhiepiscop de Kalocsa (Ungaria) (Arh. Vat., Reg. Vat., 232, f. 370v). Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 165, nr. 171. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

184 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 11 august 1357, prin care Papa cedează regelui Ludovic I dijmele veniturilor bisericeşti din Ungaria pe timp de 3 ani pentru strădaniile acestuia în luptele împotriva

212 VATICAN

unor duşmani ai bisericii, eretici etc. de la hotarele Ungariei (Arh. Vat., Reg. Vat. 239, f. 185–187v şi f. 187v–189r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 165–166, nr. 172–173. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357).

185 – Document din Avignon, 14 august 1357, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îngăduie ca ruda sa Petru să poată depune acasă examenul pentru numirea sa ca arhidiacon de Ozd (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 206v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 166, nr. 174. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1357). 186 – Documente (38), din 1357–1412, privitoare la acţiunea Bisericii

Catolice în Ţările Române, scrisori de la papii Inocenţiu VI, Urban V, Grigore XI, Bonifaciu IX, Grigore XII, Ioan XXII și de la regele Cazimir III al Poloniei cuprinzând informaţii despre numiri de episcopi ai Milcoviei (Țara Românească), informaţii despre doamna Clara (1370) și Laţcu (1370) (Instrum. miscell., caps., 230, nr. 35, 37; Papa Inocenţiu VI: an V, t. 10, f. 86; an VIII, t. 24, f. 580–581; Papa Urban V: an. IV, f. 120, 240; an VIII, f. 20, 129, 131, 144; Papa Grigore XI: an I, f. 110–111, 339; an II, f. 32, 35, 87; an III, f. 51, 60, bul. f. 150; an IV, f. 55, 61, 95; an V, f. 46; Bonifaciu IX: an X, t. 5, f. 99, 153; an XVI, t. 9, f. 147, 160; Liber I de provisionum praelatorum, f. 87; Papa Grigore XII: an I, t. 2, f. 179; t. 3, f. 86, 179; an IV, t. 5, f. 122; Papa Ioan XXII, an I, t. 3, f. 86, 179; an IV, t. 5, f. 122). Publ.: Fejér, Codex diplomaticus, vol. X/1, p. 619; X/3, p. 107; Theiner,

Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 73, 76, 95, 97, 99, 101–102, 110, 115–116, 130, 139–140, 147, 152, 155, 170, 172, 176, 179, 185, 191; idem, Vetera monumenta Poloniae, I, p. 583, 597, 598, 560, 664, 668, 769; II, p. 5; idem, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 270, 289, 307, 327–328; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 45–46, 64–67, 119, 123, 158–163, 168–178, 192–195, 207–210, 214–217, 229–231, 238–241, 330, 402–408, 421–424, 452–454, 466–469, 487–490.

187 – Document [din Avignon], 11 februarie 1358, prin care Petru al

lui Wilhelm cere Papei Inocenţiu VI să fie numit în parohia din Bistricia (Bistriţa) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 177v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 227, nr. 218.

VATICAN 213

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (nr. 1358).

188 – Document [din Avignon, 20 februarie 1358], prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, numeşte pe Petru al lui Ioan, ruda acestuia, într-un canonicat al bisericii de Chanad (Cenad, jud.Timiş) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 59r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 230, nr. 222. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

189 – Document din Avignon, 24 februarie 1358, prin care nobilul român Nicolae Laţcu (Lath) cere Papei Inocenţiu VI scutiri şi privilegii pentru bisericile sale din eparhia Cenadului, aflate între românii ortodocşi, şi anume cele din Sânnicolaul Mare, Covăsinţ, Seceni, Popin etc., precum şi cele din satele Zaad, Aruahigh şi Hermen (Reg. suppl. 31, f. 65). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 73, nr. 23. Publ.: Tăutu, Acta Innocentii Papae VI, p. 206–208.

190 – Document din Avignon, 24 februarie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, aprobă ca Petru, scutier din Dieceza Transilvaniei, să ridice la rangul de parohie biserica clădită de el în satul acestuia numit Scarwad (Sărăuad, jud. Satu Mare) (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 65r–65v). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 234–235, nr. 225. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

191 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358], prin care Papa Inocenţiu VI îngăduie, la cererea lui Nicolae Lackfi, aşezarea unor parohii ridicate pe moşiile sale în mijlocul populaţiei româneşti sub atârnarea Episcopiei Transilvaniei sau a celei de Chanad (Cenad, jud. Timiş) (Arh.Vat., Reg. Suppl. 31, f. 65r). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 237–238, nr. 228. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

192 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358] prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, acordă indulgenţe pentru mai

214 VATICAN

multe biserici din diecezele de Chanad (Cenad, jud.Timiş), de Oradea şi de Jaurien Györ, ridicate de el, pentru 100 de zile (Arh. Vat., Reg. Suppl, 31, f. 65r). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 237, nr. 227. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

193 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358], prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Nicolae Lackfi, acordă indulgenţe pentru cei ce vor vizita bisericile ridicate de el în mijlocul populaţiei româneşti în satele Zaad, Aruahigh şi Zenthmiclos (jud. Arad) (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 65r). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 235–236. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

194 – Document [din Avignon, 24 februarie 1358], prin care Papa Inocenţiu VI îngăduie, la cererea lui Nicolae Lackfi, ca parohii bisericilor ridicate pe moşiile sale în mijlocul populaţiei româneşti să poată culege dijmele bisericeşti (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 65r). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 238–239, nr. 229. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

195 – Documente (2) din Avignon, 10 martie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI aprobă, la cererea lui Nicolae Malech, preot din Dieceza Zagreb, numirea sa în parohia din Bistriţa şi îi încunoştiinţează pe abatele de Cluj–Mănăştur şi pe alţii despre această numire (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 83r şi Reg. Vat. 233, f. 235v–236r, actul nr. 82; Reg. Aven. 139, f. 319v–320v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 250–251, nr. 238–239. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

196 – Document [din Avignon], 10 martie 1358, prin care Petru al lui Wilhelm, preot de Turda, cere Papei Inocenţiu VI să-l numească în parohia din Bistriţa (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 80r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 250, nr. 237.

VATICAN 215

Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (nr. 1358).

197 – Document [din Avignon], 24 martie 1358, prin care Papa

Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, acordă îngăduinţa de a dezlega 40 de preoţi din dieceza sa, care au fost sfinţiţi de prelaţi străini (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 101v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 259, nr. 255. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

198 – Documente (3) [din Avignon], 24 martie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI îl numeşte pe Nicolae al lui Simion, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, în slujba de cantor al bisericii Transilvaniei (Arh.Vat., Reg. Aven., 138; An. VI, vol.18, f. 387v, Reg. Suppl. 30, f. 178r, Arh.Vat., Reg. Suppl. 31, f. 101v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 257–258, nr. 250–252. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

199 – Documente (2) [din Avignon], 24 martie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îl numeşte pe Nicolae al lui Gheorghe în slujba de arhidiacon de Zolnuk (Solnoc, Ungaria) (Arh.Vat., Reg. Suppl. 31, f. 101v, Reg. Suppl. 30, f. 178r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 258–259, nr. 253–254. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

200 – Document din Avignon, 24 martie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Dominic, episcopul Transilvaniei, îi îngăduie să meargă pe mare împreună cu 40 de credincioşi în pelerinaj la Ierusalim (Arh. Vat., Reg. Suppl., 31, f. 101v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 259, nr. 256. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

201 – Document [din Villeneuve-lès-Avignon], 26 mai 1358, prin care Papa Inocenţiu VI întăreşte numirea lui Ioan al lui Ştefan în parohia din Torda (Turda, jud. Cluj) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 178v).

216 VATICAN

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 274, nr. 273. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

202 – Documente (2) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 mai 1358, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte şi întăreşte numirea lui Nicolae al lui Gheorghe în slujba de arhidiacon de Zolnuk (Solnoc, Ungaria) în biserica Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 178v, Reg. Suppl. 29, f. 173r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 276, 276–277. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

203 – Document [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 mai 1358, prin care Ioan al lui Ştefan cere de la Papa Inocenţiu VI întărirea numirii sale în parohia Turda (Arh. Vat. Reg. Suppl. 29, f. 173 r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 276, nr. 278.

204 – Documente (3) din Villeneuve-lès-Avignon, 4 iunie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI numeşte pe Alexie al lui Grigore într-un canonicat şi o prebendă din biserica de Agria, vacante prin numirea lui Dominic ca episcop al Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 29, f. 164v; Arh. Vat., Reg. Aven. 138, f. 436v–437r, Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 178v). Ref.: DRH, C, Vol. XI, p. 278, nr. 280–282. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

205 – Document din [Villeneuve-lès-Avignon], 6 august 1358, prin care Ladislau, episcopul de Vesprim, cere Papei Inocenţiu VI numirea lui Petru, canonic de Buda, într-un canonicat al bisericii de Oradea (Arh.Vat., Reg.Suppl.31, f. 234r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 310, nr. 299. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358). 206 – Documente (2) din Villeneuve-lès-Avignon, 6 august 1358, prin

care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Ladislau, episcop de Vesprim, îl însărcinează pe acesta să-l treacă pe Grigore, fiul lui Ioan, cleric în biserica de Oradea, în biserica de Strigoniu (Arh. Vat., Reg. Suppl. 31, f. 234r; Reg. Vat. 233, f. 173r, şi Reg. Aven. 139, f. 214v).

VATICAN 217

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 310, nr. 300–301. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

207 – Document din Avignon, 25 august 1358, prin care Papa Inocenţiu VI aprobă numirea lui Toma, fostul episcop de Cenad, ca arhiepiscop de Kalocsa (Arh.Vat., Reg.Aven. 138, f. 331v –332v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 316, nr. 306. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

208 – Document din Avignon, 19 decembrie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI trimite un paliu lui Toma, fostul episcop de Cenad (jud.Timiş), arhiepiscop ales de Kalocsa, Ungaria (Arh. Vat., Reg. Vat., 233 f. 477r. şi Reg. Aven. 139 f. 699v). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 341–342, nr. 338. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

209 – Document din Avignon, 19 decembrie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI îl înştiinţează pe Toma, fost episcop de Cenad (jud. Timiş), acum arhiepiscop de Kalocsa, Ungaria, că la cererea episcopilor de Oradea şi de Srjem (Sirmiu, Iugoslavia), l-a numit pe Conrad în prepozitura de Hant (Ungaria) (Arh. Vat., Reg. Aven. 139, f. 699v–700r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 342, 340. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

210 – Document din Avignon, 19 decembrie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI trimite episcopilor de Oradea şi de Srjem (Sirmiu, Serbia) paliul cerut de Toma, arhiepiscop ales de Kalocsa, Ungaria (Arh. Vat., Reg. Vat. 233, f. 477r–477v, şi Reg. Aven. 139, f. 700r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 342, nr. 339. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

211 – Document din Avignon, 20 decembrie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI îl însărcinează pe episcopul de Veszprem (Vesprim), Ungaria, să se îngrijească pentru Nicolae, fiul lui Rudolf, parohul Braşovului, de un

218 VATICAN

canonicat în Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Vat. 233, f. 189r, şi Reg. Aven. 139, f. 238v–239r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 342, nr. 341. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

212 – Document [din Avignon, 30 decembrie 1358], prin care Papa Inocenţiu VI îl însărcinează pe episcopul Transilvaniei să se îngrijească pentru Petru al lui Andrei de un canonicat în biserica de Oradea (Arh. Vat., Reg. Vat. 234: Index de praebendis vacantibus, nr. 40). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 343–344, nr. 345.

213 – Documente (2) din Avignon, 30 decembrie 1358, prin care Papa Inocenţiu VI îl însărcinează pe Dominic, episcopul Transilvaniei, să se îngrijească, pentru Grigore al lui Nicolae, de un canonicat şi o prebendă în Dieceza de Oradea, atunci când ele vor fi vacante (Arh. Vat., Reg. Aven. 140, f. 332r–v, Reg. Vat. 234: Index de praebendis vacantibus, nr. 113). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 343, nr. 343–344. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

214 – Document [din Avignon], 30 decembrie 1358, prin care Elisabeta, regina Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Grigore al lui Nicolae într-un canonicat al bisericii de Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 2r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 343, nr. 342. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

215 – Document din Avignon, 17 mai 1359, prin care Papa Inocenţiu VI le porunceşte episcopului Transilvaniei şi arhidiaconului de Hunedoara să-l instaleze pe Ioan al lui Simion într-un canonicat în Dieceza de Oradea (Arh. Vat., Reg. Aven. 141, f. 320r–v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 386, nr. 374. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

216 – Documente (2) [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Benedict, solul regelui Ungariei, îi dăruieşte lui

VATICAN 219

Blasiu al lui Andrei un beneficiu în dieceza Cenadului (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61r, şi Reg. Ven. 141, f. 390v şi 391r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387, nr. 375–376. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

217 – Document [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Benedict, solul regelui Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI iertarea păcatelor pe seama lui Mihail al lui Andrei, canonic al bisericii Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387–388, nr. 379. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

218 – Document [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Benedict, solul regelui Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Iacob al lui Andrei într-un canonicat al bisericii Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387, nr. 378. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

219 – Document din [Avignon], 18 mai 1359, prin care Benedict, solul regelui Ungariei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Pavel de Debreţin, cleric din Dieceza de Oradea, într-un canonicat în Dieceza de Györ (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 387, nr. 377. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

220 – Document din [Avignon], 18 mai 1359, prin care Andrei, voievodul Transilvaniei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI iertarea păcatelor pe seama scutierului său Ioan şi a soţiei acestuia (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 70v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 388–389, nr. 383. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359). 221 – Document [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Andrei,

voievodul Transilvaniei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui

220 VATICAN

Pavel al lui Nicolae într-un canonicat al bisericii Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl.32, f. 70v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 388, nr. 382. Reprod.: fotocopie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1358).

222 – Documente (2) [din Avignon], 18 mai 1359, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea lui Benedict, solul regelui Ungariei, îl numeşte pe Petru al lui Andrei într-un canonicat – în aşteptarea unei prebende – în biserica de Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 61v.; Reg. Aven. 140, f. 291r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 388, nr. 380–381. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

223 – Document din Avignon, 18 mai 1359, prin care Andrei, voievodul Transilvaniei, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Ioan al lui Simion într-un canonicat al bisericii de Oradea, chiar dacă el ţine biserica parohială din Bonchyda (Bonţida, jud. Cluj) din Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 70v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 389, nr. 384. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

224 – Document [din Avignon], 2 iunie 1359, prin care Papa Inocenţiu VI rezervă arhidiaconatul de Szuaboles – ce va deveni vacant prin numirea lui Nicolae al lui Arnold într-un canonicat la Oradea – pentru Ioan, zis al lui Alexandru (Arh. Vat., Reg. Suppl., 30, f. 179r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 394, nr. 389. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

225 – Documente (2) [din Avignon], 2 iunie 1359, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, rezervă un canonicat, o prebendă şi slujba de custode în biserica de Oradea pentru Nicolae al lui Arnold (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 66r.; Reg. Suppl. 30, f. 179r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 393–394, nr. 387–388. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

VATICAN 221

226 – Document din Avignon, 23 octombrie 1359, prin care Papa Inocenţiu VI îngăduie lui Grigore, episcop ales de Cenad, să fie sfinţit ca episcop de oricare episcop catolic (Arh. Vat., Reg. Vat. 234, f. 270v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 428, nr. 414. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

227 – Document [din Avignon], 26 octombrie 1359, prin care Papa Inocenţiu VI întăreşte numirea lui Nicolae, zis Bako, în arhidiaconatul din Pankota (Pâncota, jud. Arad) (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 179v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 428, nr. 415. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

228 – Documente (4) din Avignon, 12 noiembrie 1359, prin care Papa Inocenţiu VI îl numeşte, la cererea cardinalului Wilhelm, pe Toma Darabons într-un canonicat din biserica de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 30, f. 22, 179v; Arh. Vat., Reg. 234: Index de prebendis vacantibus, nr. 67; Reg. Suppl. 30, f. 179v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 428–429, nr. 416–419. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1359).

229 – Document [din 1359], prin care Papa Inocenţiu VI aprobă numirea lui Petru al lui Pavel de Cenad într-un canonicat în biserica de la Alba Regală (Arh. Vat., Reg.Vat., vol. 234: Index de praeb. vacant., nr. 95). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 345, nr. 348.

230 – Document [din 1359–1363], care cuprinde dijmele papale ce trebuie plătite de către oraşele şi diecezele din Strigoniu, Transilvania, Vesprim, Agria, Sirmiu etc. (Arh. Vat., Cod. sec. XIV, Rationes collect. nr. 181, f. 147 şi 150). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XI, p. 344–345, nr. 347.

231 – Documente (2) [din Villeneuve-lès-Avignon], 28 iulie 1360, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea cardinalului Wilhelm, rezervă pentru Conrad Sculteti un canonicat şi o prebendă ce vor deveni libere prin sfinţirea lui Dominic Bebeta ca episcop de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 189r şi Reg. Suppl. 30, f. 180r).

222 VATICAN

Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 525, nr. 496–497. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1360).

232 – Documente (3) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 iulie 1360, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, rezervă pentru Petru de Monasterio un canonicat şi o prebendă şi cere episcopului de Vaţ să-l introducă în canonicatul de Agria, deţinut înainte de Dominic, episcop de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 189r; Reg. Suppl. 30, f. 189r; Reg. Vat. 143, f. 322r–v). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 526–527, nr. 500–502. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1360).

233 – Documente (3) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 iulie 1360, prin care Papa Inocenţiu VI, la cererea regelui Ludovic I, rezervă pentru Nicolae de Levoća un canonicat şi o prebendă ce vor deveni vacante prin sfinţirea lui Dominic ca episcop de Cenad şi cere intervenţia episcopului de Vaţ pentru reinstalarea lui (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 189r; Reg. Suppl. 30, f. 112r; Reg. Vat., 143, f. 322r şi 323r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 527, nr. 503, 504, 505. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1360).

234 – Documente (2) [din Villeneuve-lès-Avignon], 29 iulie 1360, prin care Papa Inocenţiu VI rezervă, la cererea regelui Ludovic I, pentru Benedict al lui Gheorghe prepozitura Bisericii Sf. Martin din Zips, care va deveni vacantă prin înălţarea lui Dominic ca episcop ales de Cenad (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 83r şi Reg. Suppl. 30, f. 180r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 525–526, nr. 498–499. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1360).

235 – Document [din Villeneuve-lès-Avignon], 14 august 1360, prin care Pavel, episcopul de Freising, cere şi obţine de la Papa Inocenţiu VI numirea lui Nicolae al lui Arnold în unele demnităţi bisericeşti din Germania, fiind gata să renunţe, printre altele, la slujba de custode al bisericii din Oradea (Arh. Vat., Reg. Suppl. 33, f. 195r). Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 531, nr. 509.

VATICAN 223

236 – Document din Avignon, 10 ianuarie 1361, prin care Papa Inocenţiu VI cere episcopului de Kalocsa, abatelui mănăstirii Cârţa din Dieceza de Strigoniu şi prepozitului bisericii de Oradea să se cerceteze plângerea capitlului bisericii Transilvaniei referitoare la abuzurile săvârşite împotriva sa (Arh. Vat., Innoc. VI. R.A., an VII, vol. 25, f. 342 a, 343 b). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 6, nr. 6.

237 – Document din Avignon, 30 ianuarie 1361, prin care Papa Inovenţiu VI îl confirmă – la cererea bisericii Transilvaniei – pe Nicolae al lui Simion în arhidiaconatul de Ozd (Ozd, jud. Mureş, din Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Reg. Suppl. 32, f. 28r). Ref. şi publ.: DRH, C, XII, p. 12–13. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca.

238 – Document din Avignon, 30 ianuarie 1361, prin care Papa Inocenţiu VI îl reîntăreşte şi îl numeşte din nou pe Nicolae al lui Simion în arhidiaconatul de Ozd (jud. Mureş) din Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Beneficia collata in Polonia et Ungaria per dominum Inocentem PP, VI, f. 112). Ref. şi publ.: DRH, C, XII, p. 13, nr. 12. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.

239 – Document din Avignon, 10 martie 1361, prin care Papa Inocenţiu VI îl întăreşte pe Dominic ca episcop de Cenad (Arh. Vat., Innoc. VI. R.A., an IX, vol. 25, f. 376a). Ref.: DRH, C, XII, p. 18, nr. 21.

240 – Document din Villeneuve-lès-Avignon, 21 iulie 1361, prin care Papa Inocenţiu VI le cere capitlului de Cenad, arhiepiscopului de Calocea şi regelui Ludovic I să-l recunoască şi să-l sprijine pe Dominic, noul episcop de Cenad (Arh. Vat., Innoc. VI. R.A., an VIII, vol. 27, f. 166v). Ref.: DRH, C, XII, p. 36, nr. 48.

241 – Document din Avignon, 21 ianuarie 1362, prin care Papa Inocenţiu VI îi dăruieşte lui Nicolae o slujbă de canonic în Dieceza Transilvaniei (Arh. Vat., Innoc. VI, R.A., an VI, vol. 29, f. 423v). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 63, nr. 82.

224 VATICAN

242 – Document, din 1–12 septembrie 1362, prin care se adevereşte că Dominic, episcop de Cenad, i-a plătit lui Gaucelmus, episcop de Nîmes, legat papal în Ungaria, taxa de confirmare (Arh. Vat., Liber rationum Camerae Apostolicae). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 97, nr. 124.

243 – Documente (5) din Avignon, 24 ianuarie 1363, prin care Papa Urban V îl roagă pe Dionisie, voievodul Transilvaniei, pe Nicolae, comitele celor trei neamuri de secui, pe Dominic, episcopul Transilvaniei, pe Dominic, episcop de Cenad, şi pe Dumitru, episcop de Oradea, să se străduiască pentru încheierea păcii între împăratul Carol IV şi Ludovic I, regele Ungariei (Arh. Vat., Reg. Vat., 245, f. 72v, 73v). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 123–124, nr. 146–150. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1360).

244 – Document din Avignon, 31 august 1363, prin care Papa Urban V aprobă, la cererea lui Toma al lui Simion, canonic în biserica Transilvaniei, şi a lui Simion al lui Simion, să-şi schimbe între ei canonicatele şi prebendele (Arh. Vat., Reg. Suppl. 40, f. 179v). Ref. şi publ.: DRH, C, vol. XII, p. 161–162, nr. 181. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1363).

245 – Document din Avignon, 1 iulie 1364, prin care Papa Urban V îl îndeamnă, printre alţii, şi pe Dionisie, voievodul Transilvaniei, să-i sprijine pe împuterniciţii cardinalului Wilhelm trimişi în Ungaria pentru administrarea beneficiilor acestuia (Arh. Vat., Reg. Vat., an II, Secr. F. 244). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 281, nr. 291.

246 – Document, din 9 august 1364, prin care se atestă că Dominic, episcop de Cenad, a plătit Sfântului Scaun, prin Iacob, lectorul bisericii de Cenad, 364 de florini drept parte a sa din taxa obişnuită de confirmare (Arh. Vat., Liber Rationum Camerae Apostolicae, 428, p. 55). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 318, nr. 310.

247 – Document din Avignon, 3 septembrie 1364, prin care Papa

Urban V le cere mai multor episcopi din Transilvania [Dominic], episcopul Transilvaniei, [Dominic], episcop de Cenad, [Dominic], episcop de Oradea,

VATICAN 225

şi lui Dionisie, voievodul Transilvaniei, să intervină pe lângă regele Ludovic I să medieze pacea între arhiepiscopul de Salzburg şi ducele Austriei, pe de o parte, şi Ştefan, ducele Bavariei, pe de alta (Arh. Vat., Reg. Vat., an II, Secr., f. 329). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 327, nr. 320.

248 – Document din Avignon, 2 iunie 1365, prin care Papa Urban V îi

îndeamnă, între alţii pe Dominic, episcop de Cenad, şi pe Dionisie, voievodul Transilvaniei, să intervină pe lângă regele Ludovic I în legătură cu căsătoria nepoatei sale Elisabeta (Arh. Vat., Reg. Vat., 237, f. 109r). Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 429, nr. 409. Reprod.: fotocopii la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

(nr. 1365).

249 – Document, din 22 decembrie 1368, prin care Papa Urban V îi cere abatelui Mănăstirii Plysium (Pilis, Ungaria) să cerceteze dreptul lui Hermann din abaţia Kerz (Cârţa, jud. Sibiu) şi să pedepsească pe cei ce s-au ridicat asupra lui şi să-l instaleze ca abate al acestei mănăstiri. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 319–320.

250 – Document, din 1368, privind invazia tătară în Ungaria din 1241, la care au luat parte şi „necredincioşi vecini şi feluriţi duşmani ai regatului” (Reg. Vat., vol. 257, f. 105–106; Reg. Av., vol. 167, f. 439). Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţii documentare la istoria românilor în sec.

XIII–XIV, în AIINC, 10, 1945, p. 156. 251 – Documente (3), din 3 şi 16 septembrie 1371, prin care Papa

Grigore XI aminteşte moartea lui Albert, episcop al Milcoviei, numeşte ca succesor pe Nicolaus de Buda şi cere arhiepiscopului de Strigoniu şi regelui Ludovic I să-l recunoască. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 174–176; Urkundenbuch, II,

p. 366–368.

252 – Document din Avignon, 16 iunie 1372, prin care Papa Grigore XI îngăduie franciscanilor să întemeieze alte nouă centre de propagandă religioasă în părţile Bosniei, Serbiei şi Banatului, ori Ţării Româneşti (Reg. Vat., 264, p. 35). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 77, nr. 26. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 193–194.

226 VATICAN

253 – Document din 19 septembrie 1372, prin care Papa Grigore XI însărcinează pe episcopul din Pécs să dea un canonicat în episcopia de Alba Iulia lui Valentin Iacob, cleric din această episcopie. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 394.

254 – Document din 26 martie 1373 prin care Papa Grigore XI îi acordă lui Ladislau Cato, prior de Alba Iulia, trimis al regelui Ludovic I, canonicatul şi beneficiul (prebenda) pe care Paul Tiniensis (Knin, Croaţia) le posedase. Ref.: Urkundenbuch, II, p. 404. Publ.: AVSL, N.F., 24, 1893, p. 596.

255 – Document din Avignon, 5 aprilie 1373, prin care Papa Grigore XI îi acordă clericului Petru al lui Ştefan din Timişoara, lui Nicolae al lui Simion din Timişoara şi soţiei sale Margareta, nobilului român Pavel Laţcu şi soţiei sale Elisabeta dreptul de a avea un duhovnic propriu (Reg. Aven. 188, f. 287). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 78, nr. 27; Tăutu, Acta Gregorii

Papae XI, p. 127 (rezumat).

256 – Document din Avignon, 5 aprilie 1373, prin care Papa Grigore XI conferă o indulgenţă Bisericii parohiale Sf. Nicolae din Hyduegh (Hăghig, jud. Covasna) (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref.: Urkundenbuch, II, p. 404.

257 – Document din Avignon, 5 aprilie 1373, prin care Papa Grigore XI îi acordă voievodului român Ştefan din eparhia Cenadului şi soţiei sale Ana dreptul de a avea un duhovnic propriu (Reg. Aven. 188, f. 287v). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 78, nr. 28. Publ.: Tăutu, Acta Gregorii Papae XI, nr. 68, p. 126–127.

258 – Document din Avignon, 16 mai 1373, prin care Papa Grigore XI îl numeşte pe Paul, prepozit de Sibiu, ca episcop de Knin (Reg. Vat., Grigorius XI). Ref.: Urkundenbuch, II, p. 404–405. Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 286.

259 – Document din Avignon, 1 iulie 1373, prin care Papa Grigore XI îngăduie vicarului franciscanilor din vicariatul Bosniei, Barthélemy

VATICAN 227

d’Auvergne, să întemeieze 6 noi biserici în Banat, Vlahia sud-dunăreană, Ţara Românească şi alte locuri (fragment) (Reg. Vat. 265, f. 60 v). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 207; Tăutu, Acta Gregorii

Papae XI, nr. 80, p. 154–155; Suciu – Constantinescu, Documente, p. 78–79, nr. 29.

260 – Document din Avignon, 10 iulie 1373, prin care Papa Grigore XI

cere prepozitului de Sibiu să dea un beneficiu ecleziastic lui Johann Nicolai, capelanul reginei mame Elisabetha (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 405–406.

261 – Document din Villneuve, 8 august 1373, prin care Papa Grigore XI îi aminteşte lui Paul, episcop de Knin, fost prepozit de Sibiu, îndatoririle lui (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 406–407.

262 – Document din Villeneuve, 3 septembrie 1373, prin care Papa Grigore XI îl numeşte pe Martin paroh de Grossscheuern (Şura Mare, jud. Sibiu) ca prepozit al Sibiului în locul lui Paul, numit episcop de Knin (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref.: Urkundenbuch, II, p. 407.

263 – Document din Villneuve, 26 septembrie 1373, prin care Papa Grigore XI îi cere arhiepiscopului de Kalocsa să dea parohia din Şura Mare lui Johann de Kirchbert (Chipăr, jud. Sibiu), Wessodia (Veseud, jud. Sibiu), capelan al regelui Ungariei (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 408–409.

264 – Document din Villeneuve, 26 septembrie 1373, prin care Papa Grigore XI îl numeşte pe Michail de Mardisch (Moardăş, jud. Sibiu), paroh de Villa Martini (Metiş, jud. Sibiu), ca paroh de Zied (Veseud, jud. Sibiu) (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 404–410.

265 – Document din Avignon, 11 octombrie 1373, prin care Papa Grigore XI îl însărcinează pe nunţiul papal Petru să încaseze veniturile cuvenite Scaunului Apostolic din Ungaria, Polonia şi de la cavalerii teutoni din Ţara Bârsei (Reg. Vat., Gregorius XI, an III, Brell. Camer., f. 150). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 209–210; Urkundenbuch, II,

p. 410–411.

228 VATICAN

266 – Document din Avignon, 1 mai 1376, prin care Papa Grigore XI îi conferă lui Thomas al lui Thomas, rector al bisericii parohiale din Hambach (Hamba, jud. Sibiu), eparhia Strigoniu, canonicatul pe care l-a avut Petru de Wacha (Crişan, jud. Hunedoara) (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 440.

267 – Documente (2) din Avignon, 5 mai 1376, prin care Papa Grigore XI îl întăreşte pe Petru paroh de Bistriţa în scaunul de episcop de Wach (Ungaria) şi îi comunică îndatoririle sale (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 442–444.

268 – Documente (2) din Avignon, 5 mai 1376, prin care Papa Grigore

XI îl întăreşte pe Soblinus, paroh de Insula Christian (Cristian, jud. Sibiu), în scaunul de episcop al Transilvaniei şi îi comunică îndatoririle sale (Reg. Vat, Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 440–442.

269 – Document din 15 mai 1376, prin care Papa Grigore XI îi cere episcopului Transilvaniei să dea clericului Fredericus (Johann de Scharfeneck) un canonicat şi un beneficiu (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 445.

270 – Document din Avignon, 19 mai 1376, prin care Papa Grigore XI îi dă lui Thomas al lui Thomas, paroh de Hambach (Hamba, jud. Sibiu), parohia din Insula Christian (Cristian, jud. Sibiu) (Reg. de beneficiis vacaturis quaternus I). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 445.

271 – Documente (5) din Anagni, 25 iulie – 6 august 1377, privind statutul religios al românilor din nordul Transilvaniei trecuţi în ascultarea Romei: scrisori ale Papei Grigore XI către Caterina din Mediaş, arhiepiscopul din Calocea etc. (Reg. Aven. 201, f. 312–313, 328–329). Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 238–241; Aloisiu Tăutu, Vechimea

românilor din Ţara Oaşului. Cinci documente papale, Roma, 1966–1967); idem, Litterae Gregorii Papae XI, in causa Valachorum de Megesalla (Mediaş in Transilvania septentrionali) destinatae, în Fontium CICO, III, vol. XII, Roma, 1966, p. 434–450; Francisc Pall, Românii din părţile sătmărene (ţinutul Mediaş), în lumina unor documente din 1377 (AIIAC, 12, 1969, p. 7–35).

VATICAN 229

272 – Document din Anagni, 5 august 1377, prin care Papa Grigore XI îl întăreşte pe Thomas, paroh al Bisericii Sfânta Maria din Braşov (Reg. Vat., Gregorius XI). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 477–478.

273 – Document din Roma, 18 ianuarie 1399, prin care Papa Bonifaciu IX îi îngăduie noului episcop ales de Severin, Nicolae, fiul lui Dimitrie, să-şi păstreze prepozitura Cenadului şi canonicatul (Reg. Vat. 72, f. 27v). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 80, nr. 32. Publ.: Tăutu, Acta Urbani Papae VI, nr. 73a, p. 151.

274 – Document din Roma, 18 iunie 1399, prin care Papa Bonifaciu IX îl numeşte pe Nicolae, fiul lui Dimitrie, prepozitul Cenadului, ca episcop al eparhiei catolice a Severinului (Reg. Vat., 72, f. 27). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 80, nr. 31. Publ.: Tăutu, Acta Urbani Papae VI, nr. 73, p. 150–151.

275 – Scrisoare, din 1400, a Papei Bonifaciu IX, referitoare la cavalerii ospitalieri aflaţi „in civitas Bachovien” (Reg. Vat., vol. 80, f. 68v). Ref.: Dumitru Zaharia, în RA, 1973, nr. 1, p. 112.

276 – Documente (500), din sec. XIV–XV, privind istoria românilor. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, 1890.

277 – Document din Pisa, 20 iulie 1409, prin care Antipapa Alexandru V,

adresându-i-se unui solicitant din arhidiaconatul Caransebeşului, recunoaşte că acesta se află în teritoriu ortodox (Regestum Index 327, f. 196 regest). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 81–82, nr. 34. Publ.: A. Tăutu, Acta pseudopontificum Clementis VII (1378–1394),

Benedicti XIII (1394–1417), Alexandru V (1409–1410) et Johannis XXIII (1406–1416), Roma, 1971, p. XVII (rezumat).

278 – Document din Konstantz, 15 ianuarie 1415, prin care Antipapa

Ioan XXIII porunceşte arhiepiscopului de Esztergom să interzică episcopului şi capitlului de Cenad de a mai stoarce, împotriva obiceiului, dijme de la ortodocşi din satele dăruite de regele Ludovic I (1340–1380) nobilului român Dan, strămoşul nobilului Dimitrie (Reg. Vat., 175, f. 164). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 81–82, nr. 36.

230 VATICAN

279 – Documente, din 1416–1437, referitoare la istoria Transilvaniei şi relaţiile acesteia cu Ţara Românească şi Moldova. Publ.: Urkundenbuch, IV, passim.

280 – Document din Konstanz, 7 decembrie 1417, prin care Papa Martin V dăruieşte o indulgenţă Bisericii Sf. Maria din Hetiur (Hetur, Marienburg) (Lat. Reg., vol. 187, f. 278). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 61–62. Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopii.

281 – Document din Konstanz, 14 mai 1418, prin care Papa Martin V întăreşte lui Caspar, locuitor al Clujului, soţiei şi copiilor lui, dreptul de a-şi alege un confesor şi le acordă o indulgenţă plenară când vor fi în pericol de moarte (Suppl. Reg., vol. 110, f. 13, 157). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 78.

282 – Document din Konstanz, 27 aprilie 1418, prin care Papa Martin V acordă o indulgenţă mănăstirii pauline a Sf. Maria din Fokafalva (Păuca, jud. Sibiu), ctitorită de Ladislau, parohul de Dobring (Dobârca, jud. Sibiu) şi canonic al episcopiei de Alba Iulia (Lat. Reg. vol. 145, f. 75-t; Suppl. reg., vol. 110, f. 284). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 78.

283 – Document din Geneva, 22 august 1418, prin care Papa Martin V îngăduie călugărilor franciscani din Valahia, Serbia, Bosnia şi Bulgaria să cârmuiască asupra ortodocşilor trecuţi la catolicism (Liber II de diversos formis Martini V, ann. I, f. 264). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 82.

284 – Document din Florenţa, 5 august 1419, prin care Papa Martin V făgăduieşte lui Georgius, fiul lui Teodoricus din Kesemark, prepozit de Sibiu, să-i acorde şi prepozitura din Zipsermartin (Slovacia), devenită liberă prin promovarea prepozitului Georg din Paloco în scaunul de episcop al Transilvaniei, dacă nu se va opune prepozitura Sibiului (Suppl. Reg., vol. 129, f. 50). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 103.

VATICAN 231

285 – Document din Florenţa, 26 martie 1420, prin care Papa Martin V îi acordă lui Georgi, fiul lui Ladislau, paroh de Regen (Regin, jud. Mureş), o indulgenţă plenară (Lat. Reg., vol. 237, f. 279). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 121.

286 – Indulgenţă dată în Roma, 26 februarie 1422, de Papa Martin V de Dorothea, văduva lui Nicolaus Reues din Segesvar (Sighişoara), în Dieceza Transilvaniei (Lat. Reg. vol. 237, f. 165). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 135.

287 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 26 februarie 1422, de Papa Martin V lui Petru Nicolae, rector al bisericii parohiale din Chyzd (Saschiz), Dieceza Transilvaniei (Lat. Reg. vol. 237, f. 165). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 154.

288 – Indulgenţă dată în Roma, 27 martie 1422, de Papa Martin V lui Nicolae Bacheuser din Nova Villa (Nou Săsesc, jud. Sibiu), Dieceza Strigoniului, şi soţiei sale Margareta. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 155.

289 – Indulgenţă dată în Roma, 14 decembrie 1422, de Papa Martin V pentru Johann Petru, rector al Bisericii parohiale Sf. Maria din Corona sau Braschov (Braşov) (Lat. Reg., vol. 231, f. 270). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 174.

290 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 2 ianuarie 1423, nobilului Johann din Mortensdorff (Metiş, jud. Sibiu) şi soţiei sale Elisabeta (Lat. Reg., vol. 237, f. 54). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 174.

291 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 2 ianuarie 1423, de Papa Martin V, lui Johann Goltsmet, locuitor din Sibiu, şi soţiei sale Elena (Lat. Reg. vol. 237, f. 54). Ref. şi publ. Urkundenbuch, IV, p. 174.

292 – Indulgenţă dată în Roma, 12 ianuarie 1423 de Papa Martin V lui Valentin Nyug din Clusinberg (Cluj) şi soţiei sale Margareta. (Lat. Reg. vol. 237, f. 27). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 175.

232 VATICAN

293 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 7 octombrie 1423, de Papa Martin V, Christinei, soţia lui Petru Wenezlai din Cimnius (Sibiu) (Lat. Reg. vol. 237, f. 11). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 203.

294 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 8 octombrie 1423, de Papa Martin V Elenei, văduva lui Mihail Lokydel din Cibinium (Sibiu) (Lat. Reg. vol. 237, f. 73). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 204.

295 – Document din Roma, 28 decembrie 1423, prin care Papa Martin V acordă parohiei Mullenbach (Sebeş) scutire de obligaţii pentru perioadele în care, unii locuitori fiind puşi sub interdicţie, veniturile parohiei scad (Lat. Reg., vol. 172, f. 206v–207v). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 206–207. Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

296 – Indulgenţă dată în Roma, 7 februarie 1424, de Papa Martin V Bisericii Sf. Maria din Mergenberg (Hetiur, jud. Mureş) (Lat. Reg., vol. 174, f. 190v). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 207. Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

297 – Indulgenţă dată în Roma, 28 martie 1424, de Papa Martin V lui Nicolae Abe din Capela „Sanguinis Christi” din Malenkrach (Mălăncrav) (Suppl. Reg., vol. 176, f. 257v). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 208.

298 – Document din Roma, 13 ianuarie 1426, prin care Papa Martin V îi acordă preotului Johann Trutenberger şi lui Anton Trutenberger dreptul patronal asupra Capelei Sf. Iacob din Malenbach (Sebeş) (Suppl. Reg., vol. 194, f. 162v). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 242. Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

299 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 8 ianuarie 1427, de Papa Martin V Catherinei din Sibiu (Lat. Reg., vol. 274, f. 278). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 267.

VATICAN 233

300 – Document din Roma, 7 decembrie 1427, prin care Papa Martin V întăreşte întemeierea unei aşezări a franciscanilor observanţi la Felfalu (Suseni, jud. Mureş) de către Johann, fiul lui Desew din Losoncz (Suppl. Reg. vol. 294, f. 184-t; Lat. Reg. vol. 279, fila 3-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 322–323. Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

301 – Document din Roma, 6 februarie 1429, prin care Papa Martin V îi dă preotului Johann Lapieida din Braschovia (Braşov) parohia Baum garten (Bungard, jud. Sibiu) pe care i-o refuzase Cristian, decanul Capitlului din Sibiu (Suppl. Reg., vol. 243, f. 167). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 372–373. Reprod.: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, fotocopie.

302 – Document din Roma, 2 martie 1429, prin care Papa Martin V îi dă lui Mihail din Cidinum (Codlea), capelan al Bisericii parohiale Sf. Ursula din Ullenbach (Ilimbav, jud. Sibiu), dreptul de a fi primit la Curia Papală (Suppl. Reg. vol. 232, f. 282; Lat. Reg., vol. 290, f. 275). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 375.

303 – Document din Roma, 2 martie 1429, prin care Papa Martin V îi dă lui Petru Rufus, capelan al Bisericii parohiale Sf. Ecaterina din Sorkingen (Şercaia, jud. Braşov), dreptul de a fi primit la Curia romană (Suppl. Reg. vol. 232, f. 282; Lat. Reg., vol. 290, f. 277-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 374–375.

304 – Document din Roma, 8 martie 1429, prin care Papa Martin V acordă un beneficiu clericului Caspar Rapold din Braşov (Suppl. Reg., vol. 241, f. 188). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 375.

305 – Document, din 8 martie 1429, prin care Papa Martin V acordă un

nou beneficiu preotului Johann Lapicida din Braşov care primise parohia Baum garten (Bungard) (Suppl. Reg. vol. 241, f. 188). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 375.

306 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 9 martie 1429, de Papa Martin V lui Nicolae Reber din Braşov şi soţiei sale (Lat. Reg. vol. 291, f. 232-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 376.

234 VATICAN

307 – Document din Roma, 11 martie 1429, prin care Papa Martin V îi redă preotului Johann Nicolai dreptul de a sluji liturghia, drept pe care îl pierduse din cauză că aplicase unui hoţ o pedeapsă din care i s-a tras moartea (Suppl. Reg., vol. 246, f. 104 și 289). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 377.

308 – Document din Roma, 14 martie 1429, prin care Papa Martin V acordă lui Iacob Thomas din Forum Rutenorum (Miercurea Sibiului), paroh de Nova Villa (Nou Săsesc, jud. Sibiu), dreptul de a fi primit la Curia din Roma (Suppl. Reg. vol. 234, f. 9). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 377.

309 – Document din Roma, 21 martie 1429, prin care Papa Martin V acordă lui Iacob Thomas, capelan al Bisericii Sf. Nicolae din Bessodia (Veseud, jud. Sibiu), dreptul de a fi primit la Curia Papală (Lat. Reg., vol. 290, f. 283; Suppl. Reg., vol. 234, f. 52). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 377.

310 – Document din Roma, 5 ianuarie 1430, prin care Papa Martin V acordă lui Nicolae Petru, parohul bisericii din Burgberg (Vurpăr, jud. Sibiu) dreptul de a folosi un altar portativ (Lat. Reg. vol. 297, f. 308-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 396.

311 – Document din Roma, 6 februarie 1430, prin care Papa Martin V îi cere episcopului catolic al Transilvaniei să o elibereze din închisoare pe Elisabeth Jacobi din Cluj, soţia lui Mihail Koscher, condamnată pentru adulter în urma denunţului soţului ei, deoarece denunţul acestuia nu avea valoare juridică (Lat. Reg., vol. 299, f. 126). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 397.

312 – Document din Roma, 28 martie 1430, prin care Papa Martin V îi acordă lui Mihail Mathaei, capelanul bisericii parohiale din Helta (Cisnădie), dreptul de a fi primit la Curia romană (Suppl. Reg., vol. 250, f. 282-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 400.

313 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 30 martie 1430, de Papa Martin V lui Nicolae Walach din Sibiu (Lat. Reg., vol.297, f. 305). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 401.

VATICAN 235

314 – Indulgenţă plenară dată la Roma, 30 martie 1430, de Papa Martin V lui Anthonius Mathiae din Sibiu şi soţiei sale Catharine (Lat. Reg., vol. 297, f. 305). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 401.

315 – Indulgenţă dată în Roma, 25 aprilie 1430, de Papa Martin V

Spitalului Sf. Duh, al săracilor şi leproşilor, situat în afara oraşului Cluj (Suppl. Reg., vol. 262, f. 97). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 402.

316 – Indulgenţă dată în Roma, 9 ianuarie 1431, de Papa Martin V

cetăţeanului din Sibiu Thomas Ar şi soţiei sale (Lat. Reg., vol. 301, f. 245). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 421.

317 – Document din Roma, 11 martie 1431, prin care Papa Eugen IV îi cere cardinalului Iulian, legat papal, să anuleze darea impusă clericilor din Dieceza Transilvaniei, de către regele Sigismund în timpul războiului împotriva turcilor (Lat. Reg., vol. 371, f. 12). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 434–435.

318 – Indulgenţă plenară dată în Roma, 21 martie 1431, de Papa Eugen IV Elisabetei, soţia lui Ştefan Rasoris din Segeswar (Sighişoara) (Lat. Reg. vol. 301, p. 294). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 437.

319 – Document din Roma, 11 aprilie 1431, prin care Papa Eugen IV adevereşte că Georg, episcopul catolic al Transilvaniei, a făcut, în catedrala din Alba Iulia, două altare în cinstea Sf. Mihail şi Barbara şi le-a dăruit cu un venit şi două vii (Suppl. Reg. vol. 268, f. 50-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 441.

320 – Document din Roma, 4 iunie 1431, prin care Papa Eugen IV îi cere episcopului catolic al Transilvaniei să-l oblige pe vicarul franciscanilor să trimită câţiva fraţi la Mănăstirea Sf. Mihail din Pränzdorf (Suseni, jud. Alba), întemeiată de Johann Desew din Rosonez (Lat. Reg., vol. 302, p. 182). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 442.

321 – Indulgenţă dată în Roma, 13 iulie 1433, de Papa Eugen IV lui Gregor, fiul lui Johann din Beclean, ş. a. pentru Biserica parohială Sf. Nicolae din Kreisch (Criş, jud. Mureş) (Suppl. Reg., vol. 287, f. 184-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 509.

236 VATICAN

322 – Documente (8), din 1435, 1438, 1440, 1443–1444, 1446, 1453, 1456, 1460, 1471,1474, 1479, 1484, 1486, 1488–1489, 1499–1500, 1505, 1507–1510, 1512, 1513, 1515, privitoare la activitatea şi politica Bisericii Catolice în Ţările Române; propagandă pentru convertirea la catolicism a românilor şi pretinsa unire cu Roma a bisericii Moldovei, episcopiile Milcovicia şi de Argeş, husiţii din Moldova, rezistenţa antiotomană şi luptele lui Ioan Corvin, Ştefan cel Mare, Bogdan III, Radu cel Mare; incursiuni moldoveneşti în Polonia (1505); îndemnuri la cruciada antiotomană cu participarea Țărilor Române (1513–1515) (Papa Eugen IV: an VI, t. 15, f. 59; an VIII, t. 8, f. 61; an XI, t. 1, f. 3; an XIII, t. 23, f. 206; an XIV, t. 17, f. 281, 292; t. 18, f. 4; an XVI, t. 19, f. 210; Papa Nicolae V: Curia t. 43, f. 70; Papa Calist III, an II, t. 7, f. 29, 40, 80, 165; an III, t. 7, t. 84, 111, 131, 166–168, 175–176; t. 14, f. 130; Brevie, f. 91, 92, 163; Papa Pius II, an I, Brevie t. 9, f. 24, 52, 96, 176, 182; Papa Paul II, an VII, t. 12, f. 202–205; Papa Sixt IV: an I, t. 2, f. 30; an IV, t. 6, f. 424; an VI, t. 2, f. 157; t. 8, f. 182; an IX, t. 13, f. 271; an XIII, t. 18, f. 325; Papa Inocenţiu VIII, an I, t. 2, f. 478; t. 18, f. 57; an II, t. 1, f. 433; an IV, t. 37, f. 232; instruct. t. 55, f. 160; Papa Alexandru VI, an IV, Secret, t. 7, f. 265; Instructionum, t. 55, f. 467; an VIII, t. 6, f. 127, 133, Papa Iuliu II: an II, Arm. 32, t. 21, f. 462; Bull. t. 19, f. 97; an V, t. 28, f. 157, 467, 502, 504; an VI t. 32, f. 217; an VII, Arm. 32, t. 22, f. 213; an IX, Bul. t. 88, f. 209; an X, bul. t. 89, f. 28; Papa Leon X, an I, t. 4, f. 43; t. 16, f. 26, 53; an III Archet. t. 3, ep. 50; Brev. t. 28, f. 206). Ref.: Gilbert Czaick, Regesták a római Dataria – levéltárnak Magyarországra

vonatkozó bulláiból II. Pál és IV. Sixtus pápák idejéből [1467–1483], în TT, 1899, p. 1–17, 235–272 (doc. 1467–1484).

Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, II, p. 218, 221, 223, 226, 228, 267, 280–282, 287, 296, 298, 300, 305, 309–317, 322, 329, 35C–351, 356–357, 418, 428–431, 444–447, 454, 466–469, 472–473, 487, 499–502, 510–511,515–517, 521–530, 547–530, 547–552, 576–580, 586–589, 594–606, 807; idem, Vetera monumenta Poloniae, II, 269–276, 300–302, 320–322, 327, 331–334, 363, 365–366, 380–394; idem, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 174, 394, 423–424, 542–545; Hurmuzaki, II/1, p. 24–25; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 16–18, 61–62, 76–87, 95–109, 116–118, 128–131, 202–293, 302–304, 308–311, 445–446, 456–481, 534–541, 576–580, 583–584, 603–608; Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 57–58, 70–72, 113–130, 227–229, 279–286; DRH, D, I, p. 388–390 (doc. 3 iul. 1446).

VATICAN 237

323 – Indulgenţă dată în Bologna, 17 februarie 1437, de Papa Eugen IV bisericii parohiale din Feldioara (Lat. Reg., vol. 339, f. 193-t). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 624.

324 – Document din Ferrara, 25 martie 1439, prin care Papa Eugen IV îi acordă lui Valentinus Andrea din Zylwas (Silvaş, jud. Hunedoara) arhidiaconatul din Turda (Suppl. Reg., vol. 336, f. 184; Lat. Reg. vol. 366, f. 273). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 27.

325 – Document din Roma, 23 aprilie 1431, prin care Papa Eugen IV le cere abaţilor de Bultsch (Bulci, jud. Arad) şi Cluj–Mănăştur şi decanului capitlului din Sofia să verifice hotărârea episcopului Nicolae din Ferentino în procesul dintre prepozitul Johann, cantorul Ladislau şi custodele Petru ai bisericii de Alba Iulia şi canonicii capitlului din Alba Iulia privind dreptul de a dobândi unele bunuri ale iobagilor (Lat. Reg., vol. 307, p. 99). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 442.

326 – Document din Roma, 1 aprilie 1444, prin care Papa Eugen IV le acordă o dispensă lui Johann Faber din Sibiu şi soţiei sale (Lat. Reg., vol. 402, f. 60). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 129. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 215, nr. 811.

327 – Document din Roma, 7 aprilie 1444, prin care Papa Eugen IV îl numeşte pe clericul Iacob Richer vicar al provinciei dominicane din Transilvania, menţionând îndatoririle acestuia pentru remedierea distrugerilor de lăcaşuri şi înrobirilor făcute de turci şi „alţi necredincioşi” (Lat. Reg., vol. 408, f. 183). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 129. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 215, nr. 813.

328 – Document din Roma, 6 aprilie 1446, prin care Papa Eugen IV

acordă o indulgenţă închinătorilor Bisericii Sf. Margareta din Mediaş (Reg. Suppl. 411, f. 26; Reg. Lat. 430, f. 125). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 166. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 233, nr. 894 (regest).

329 – Document din Roma, 13 mai 1444, cuprinzând cererea călugărilor dominicani şi franciscani din Transilvania de a se acorda

238 VATICAN

indulgenţe pelerinilor veniţi la mănăstirile lor din Alba Iulia, Orăştie, Vinţ, Sebeş şi Sibiu (Reg. suppl., 396, f. 190). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 134. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 216, nr. 814 (regest).

330 – Document din Roma, 13 mai 1444, prin care Papa Eugen IV le acordă diferite drepturi călugărilor dominicani şi franciscani din Transilvania. Ref.: Urkundenbuch, V, p. 134. Publ.: K. Fabritius, Urkundenbuch zur Geschichte des Kisder Kapitels vor

der Reformation und der auf dem Gebiet desselben ehendem befindlichen Orden, Sibiu, 1875, p. 55, nr. 86.

331 – Document din Roma, 16 mai 1444, prin care călugării

dominicani şi franciscani din Transilvania cer să se acorde indulgenţe şi pelerinilor veniţi la mănăstirile lor Sf. Maria şi Sf. Elisabeta din Bistriţa (Reg. Suppl. 396, fila 56). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 134. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, nr. 815 (regest, cu indicaţia greşită a

mănăstirilor).

332 – Document din Roma, 26 mai 1444, prin care Papa Eugen IV le acordă o indulgenţă pelerinilor veniţi la mănăstirile dominicane şi franciscane din Transilvania (Reg. Lat. 408, f. 219). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 138. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 216, nr. 817.

333 – Documente (3) din Roma, 6 aprilie 1446, cuprinzând cereri pentru acordarea de indulgenţe închinătorilor Bisericii Sf. Maria din Hodwyleg (Satulung, jud. Braşov) şi capelelor Sf. Sigismund din Haeschegen (Haşag, jud. Sibiu) şi Sf. Chiriac din Wormloch (Valea Viilor, jud. Sibiu) (Reg. Suppl. 411, p. 26; Reg. Lat. 430, f. 124, 218, 219). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 166. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 233, nr. 895.

334 – Document din Roma, 16 mai 1446, cuprinzând cererea celor Şapte Scaune Transilvane privind dreptul lor de jurisdicţie clericală (Reg. Suppl. 411, p. 271). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 169. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 235, nr. 909.

VATICAN 239

335 – Document din Roma, 31 mai 1446, cuprinzând sesizarea celor Şapte Scaune Transilvane privitoare la viaţa scandaloasă a unor parohi şi decani din părţile Sibiului şi Braşovului (Reg. Suppl. 412, f. 50). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 170. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, nr. 911.

336 – Document din Roma, [8] 13 aprilie 1447, prin care Papa Nicolae V

acordă o indulgenţă plenară luptătorilor împotriva campaniilor otomane din Ungaria şi ţările învecinate (Reg. Lat. 388, f. 159). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 190. Publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 242, nr. 937.

337 – Document din Roma, 30 iunie 1447, prin care Papa Nicolae V

cere arhiepiscopului de Strigoniu şi episcopului de Alba Iulia să-şi viziteze eparhiile şi să ia măsuri împotriva abaterilor de la disciplina ecleziastică şi morală (Reg. Nicolaus V, an I de Curia, lib. XXII, f. 75). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 203–204.

338 – Document din Roma, 6 aprilie 1448, prin care Anton, parohul Sibiului, împreună cu primarul oraşului cer acordarea unei indulgenţe pentru închinătorii bisericii parohiale (Reg. Suppl. 425, f. 129). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 260, nr. 1024; Urkundenbuch, V,

p. 250 (regest).

339 – Document din Roma, 6 aprilie 1448, prin care Nicolae, vicevoievodul Transilvaniei, cere ca Mănăstirea Sf. Maria din Pîuca (jud. Sibiu), fostă a călugărilor paulini din Păuca şi părăsită din cauza distrugerilor otomane, să fie cedată călugărilor franciscani (Reg. Suppl. 425, f. 130). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, nr. 127; Urkundenbuch, V, p. 250.

340 – Document din Roma, 6 aprilie 1448, prin care Nicolae, vicevoievodul Transilvaniei, cere aprobare pentru mutarea bisericii din Veseuş, distrusă de turci, în mănăstirea franciscanilor din aceeaşi localitate (Reg. Suppl. 425, f. 130). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 251, nr. 1027/2; Urkundenbuch, V,

p. 251 (regest).

341 – Document din Roma, 21 martie 1450, prin care preotul şi comunitatea catolică din Braşov cer prelungirea indulgenţei acordate Bisericii Sf. Maria din acest oraş (Reg. Suppl. 442, f. 47). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 275, nr.1097; Urkundenbuch, V, p. 293.

240 VATICAN

342 – Document din Roma, 15 decembrie 1450, prin care Papa Nicolae V acordă nobilului Nicolae Pagan din Tătârlava şi soţiei sale Ursula indulgenţă plenară (Reg. Lat. 413, f. 91). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 289, nr. 1175; Urkundenbuch, V,

p. 310.

343 – Documente (2) din Roma, 22 iunie 1451 şi 31 octombrie 1452, prin care Papa Nicolae V cere episcopului de Oradea, abatelui de Cluj–Mănăştur şi decanului de Sibiu să încheie litigiul privind biserica parohială din Reghin (Reg. Lat. 473, f. 165; 478, f. 274). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 299, nr. 1237; p. 313, nr. 1284;

Urkundenbuch, V, p. 320–321 (regeste) şi 359.

344 – Document din Roma, 24 martie 1453, prin care Papa Nicolae V acordă indulgenţă plenară lui Martin Petri de Bartfeld, paroh al Bisericii Sf. Nicolae din Budack Major (Budacul de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud) (Reg. Lat. 484, f. 272). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 315, nr. 1293; Urkundenbuch, V,

p. 388. 345 – Document din Roma, 7 august 1453, referitor la mutarea

bisericii-catedrale din Milcov la Braşov de către arhiepiscopii de Kalocsa, Oradea sau Alba Iulia, deoarece arhiepiscopul cardinal de Strigoniu se află la o distanţă prea mare, potrivit rezoluţiei Cancelariei papale a fost desemnat arhiepiscopul de Kalocsa (Reg. Suppl. 468, f. 203). Ref. şi publ.: Lukcsics, Diplomata, II, p. 322, nr. 1317; Urkundenbuch, V,

p. 416–417.

346 – Document din Roma, 20 septembrie 1453, prin care Papa Nicolae V cere arhiepiscopului de Strigoniu să confirme hotărârea decanului de Sibiu în chestiunea ocupării parohiei din Reghin (Reg. Lat. 487, p. 272). Ref.: Urkundenbuch, V, p. 422.

347 – Document din Roma, 12 ianuarie 1454, prin care Papa Nicolae V cere prepozitului mănăstirii din Leleş să se pronunţe în procesul dintre Ladislau din Satu Mare, arhidiacon al bisericii Transilvaniei şi Iacob, parohul din Darocz (Uriguraş, jud. Maramureş) privitor la încasarea censului (Reg. Suppl. 497, f. 81). Ref. şi publ: Lukcsics, Diplomata, II, p. 323, nr. 1331; Urkundenbuch, V,

p. 432–433.

VATICAN 241

348 – Document din Roma, 1 iunie 1455, prin care Papa Calixt III acordă o indulgenţă parohiei Sf. Maria din Sebeş (Reg. Calixt III, an I, sec. lib. XIX, f. 136). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 498.

349 − Bulă din Roma, 30 august (16 sept.) 1467, prin care Papa Paul II acordă preotului Simion din Jelna (jud. Bistriţa Năsăud) dreptul de a folosi un altar portativ (Dataria Ap., A.V. Liber I, f. 210v–323v). Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 296.

350 − Bulă din Roma, ante 30 august (16 sept.) 1468, prin care Papa Paul II acordă dreptul de a folosi altare portative lui Laurenţiu Litteratus din Cluj, Petru Rabel şi Laurenţiu Schmid din Braşov şi soţiilor acestora (Dataria Ap., A. 1468, f. 181v–304v). Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 351.

351 − Document din Roma, 12 octombrie 1475, prin care Papa Sixt IV cere conventelor din Cârţa şi Cluj, Mănăştur ş. a. să-l judece pe Christian Guntermann, preot din Biertan (Dataria Ap., Reg. 1475, vol. rubr., f. 213v). Ref.: Urkundenbuch, VII, p. 61.

352 − Document din Roma, 20 octombrie 1475, prin care Papa Sixt IV îi îngăduie lui Christian Guntermann din Mediaş, preot din Biertan, să încaseze veniturile a două parohii (Dataria Ap., Reg. Sixt IV, lib. III B, f. 148). Ref.: Urkundenbuch, VII, p. 61.

353 – Documente (2), din 1476, prin care Papa Sixt IV acordă indulgenţe celor ce îl vor ajuta pe Ştefan cel Mare în luptele contra otomanilor şi recunoaşte rolul său de apărător al continentului european (an V, t. 28, f. 279, an VI, 33, f. 91). Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, II, p. 449–453;

Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 237–243. 354 – Scrisoare, din 15 iunie 1491, a lui Ştefan cel Mare către Papa

Sixt IV despre relaţiile dintre Moldova şi Poarta Otomană (Nunziatura di Polonia, vol. 31, f. 367–368). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, în RA,

50, 1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.

242 VATICAN

355 – Documente (30) din 1519, 1524–1526 referitoare la politica Bisericii Catolice în Europa Centrală şi de Sud-Est: scrisori de la Papa Leon X, regele Ludovic II al Ungariei, Antonio Burgio, nunţiu apostolic în Ungaria, cardinalul Campeggio din Buda ş. a., tratatul de pace între sultanul Selim II şi regele Ludovic II (1519), cuprinzând şi stipulaţii privind Ţările Române; oferta de alianţă a lui Neagoe Basarab şi Ştefăniţă, domnul Moldovei, adresată Papei Leon X (1513), informaţii despre pregătirea campaniei antiotomane şi încercări de atragere a Ţărilor Române, asedierea cetăţii Severinului şi cucerirea ei de către otomani, ofensiva otomană împotriva Ungariei şi Poloniei (Arm. XI, caps. I, nr. 155, 159, 170, 174; Instrum miscell. Poloniae; pitt. princ. lib. 3, f. 4; lib. 4, f. 122; Papa Leon X; an VII, Secret, f. 362; Polit., lib. 86, f. 250). Publ.: Theiner, Vetera Monumenta historica Hungariam, I, p. 593–594; II,

p. 626–628, 632–633, 641–644, 674–679, 694–695, 716–717, 743–744, 751, 754–756, 759–763, 768–771, 78l–782, 792; idem, Vetera monumenta Poloniae, II, p. 435–436; idem, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 571; MVH, s. II, vol. I, p. 29–31, 60–70, 72–80, 83–84, 96–100, 158–175, 184–188, 303–303, 322–334, 338–351, 358–363, 367–372, 398–401, 406–410, 431 433; Hurmuzaki II/1, p. 29–30; Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 3, 309, 469–471, 477–485, 487–500, 519–530, 538–539, 542–546, 549–551.

356 – Documente (227), din 1526–1788, referitoare la istoria Ţărilor

Române, relaţiile lor cu Imperiul Otoman, Polonia şi Vaticanul, evenimente privitoare la domniile lui Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Vodă Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu şi principii fanarioţi, situaţia Bisericii Catolice, intervenţii armate otomane, poloneze şi ruseşti, răpirea Bucovinei etc. (Arm. XI, caps. 17; XLIV, vol. 29. Avvisi, vol. 1–4, f. 118, 120–121; Bibl. piorum, ms. 146. Borghese 696–699; II, 258, 285; III, d–e, IV, 21, 233; 11 e–d, 67b, 130a. Brevia, vol. XXIX, XXXIX, XLIII, XLV. Confalonieri, vol. XXII. Diariorum, t. XIII. Ep. ad princ., vol. XI, XXVII, Lett. di Princ., IV. Miscellanee, arm. XII, t. 6 Nunz. di Germania, vol. 140, f. 142–143, 146, 233, 234, 252, 384–385, 396, 398, 431, 434–435; di Polonia, vol. 2, f. 5, 8–10, 13–14, 16–17,19–21, 34, 62, 73–74, 98, 103, 113, 121, 132, 135, 283). Publ.: I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, II, Documente politice 1526–

1788, Buc., 1914, p. 13–43, 49–64, 70–189 (rec. N. Iorga, în BIES, I, 1914, p. 147–161, 196–207).

VATICAN 243

357 – Documente (21), din 1531, 1536, 1538, 1540, 1547, 1551, referitoare la relaţiile Bisericii Catolice cu Ungaria, Polonia şi Ţările Române: Papa Clement VI şi prelaţi catolici, Sigismund I, regele Poloniei, Ferdinand, regele Ungariei, şi comisarii săi în Transilvania, Mehmet, beglerbegul Rumeliei, ş. a. referitoare la luptele lui Petru Rareş cu Polonia, negocierile acestuia pentru alianţă cu Carol Quintul, campania otomană din Moldova (1538–1539), frontiera moldavo-polonă pe Nistru (1540), acţiunile imperialilor pentru cucerirea Transilvaniei, activitatea lui George Martinuzzi (Instrum. miscell. Poloniae, Lib. princ., t. IX, f. 521; Papa Clement VII, an VIII, t. 51, ep. 431, p. 114). Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 473–474, 479–480, 524–

525, 528–530; Theiner, Vetera monumenta Slavorum, I, p. 635–636, 642–644, 648–649, 659–660; II, p. 10–16, 16, 20, 21, 23; Hurmuzaki II/1, p. 80; Hurmuzaki – Densusianu II/4, p. 10–12,103 104, 142–144, 152–154, 158–159, 215–216, 245–247, 395–397, 513–515, 559, 579–580, 586–587, 598–600, 603–604, 613–617, 631–632.

358 – Documente (12), din 1534–1539, despre evenimentele din Ţările

Române. Publ.: A. Veress, Rosario Jeromos magyarországi pápai követ jelentése

(Raportul lui I. R., nunţiu papal în Ungaria) (T. Sz, 2, 1912, p. 237–241) (doc. 1539); Veress, Epistolae et acta, I, p. 241, 279–280, 286–287, 290, 293–297; Călători străini, I, p. 465–466 (scrisoare a nunţiului apostolic în Germania, Fabio Mignenelli, din 22 noiembrie 1538).

359 – Corespondenţă, 1540, despre legatul lui Ioan Zápolya, principele

Transilvaniei, la Roma (Archivum Arcis Armadia I–XVIII, vol. 5242). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 21. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 71, r. 681–683.

360 – Document, 1550, cu privire la numirea lui Nicolaus Olahus ca episcop de Eger (Archivum Arcis Armadia I–XVIII, vol. 5258). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 21. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 71, r. 687–689.

361 – Documente, din 1550–1592: rapoarte şi scrisori privind situaţia Bisericii Catolice în Transilvania; misiunile iezuite în Transilvania şi Moldova; propaganda catolică şi evenimente din Ţările Române (conflictele între imperiali şi otomani pentru stăpânirea Transilvaniei, acţiunile lui

244 VATICAN

George Martinuzzi, uciderea lui şi procesul pentru pedepsirea ucigaşilor; luptele dintre pretendentul Radu Ilie şi Mircea Ciobanul; diferendul dintre Ştefan Báthory şi Gáspár Bekes, uciderea lui Ioan Vodă Viteazul şi venirea lui Petru Şchiopul la tronul Moldovei, domnia lui Petru Cercel, solia lui Sigismund Báthory condusă de Ştefan Josica în Italia); recomandarea Papei Grigore XIII pentru Ioan, pretendent domnesc la tronul Moldovei, trimisă regelui Franţei, Henric III, scrisorile Papei Grigore XIII adresate lui Cristofor Báthory şi episcopului de Oradea; scrisoare a Papei Sixt V către Petru Şchiopul; scrisoare a Papei Clement VIII către Sigismund Báthory (Arm.: 3, vol. 13, f. 107–108; 22, f. 84; 23, f. 397; 28, nr. 92; 44, vol. 19, p. 457; vol. 23, f. 477; vol. 25, f. 228; vol. 29, f. 61–62; vol. 36, f. 237, 239, vol. 38, f. 14; Borghese: I, 221, p. 44; II, 494, f. 52; III, 65, p. 244, 96d, f. 244–245; 112 e.f. g., p. 25; 124b, f. 116; Brevi di Gregorio XI, anno I, f. 138; Lettere e memorie del Possevilo, fasc. II, p. 339; Nunziatura di Germania, vol. XIII, f. 47; 64, p. 18, 42, 54; 70, p. 21–22, 479, 483; 71, p. 442, 472, 504; 72, p. 223, 396; 74, 59, 91; 94, f. 197, 249, 292, 307, 372–377, 413; 95, f. 75, 214, 226, 279; 106, f. 306–308, 404, 430–432; 112, f. 186; Nunziatura di Polonia: vol. I/A, f. 226; 2, f. 143; 8, f. 142; 14, f. 330; 15, f. 72, 75, 89, 134–135; 16, f. 193; 17, f. 1; 20, f. 7, 222–223, 320, 434–436, 447, 458, 495, 504, 531–532, 556; 23, f. 79, 143, 147, 167, 258; 25, f. 56; 26, f. 5, 207, 249, 749; 30, f. 37, 31, f. 418; 602; 33, f. 423; 35, f. 104, 135–136; Nunziatura di Venezia: vol. 26, f. 513, 547. Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1973,

nr. 1, p. 111–112). Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/4, p. 559, 632–638, 679–684, 686–687

(11 doc., 1551–1552); Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 40–41, 54–55 (2 doc., 1552–1553); Veress, Documente, I, p. 116–117, 300–305, 329–321; II, p. 1–2, IV, 6, 12–14, 39–40, 47, 54–57, 59–61, 65–66, 71–72, 119–121, 135, 143, 146–147, 160, 168, 171–174, 239–242, 248–250, 258–265, 268–271, 273–277, 279–281, 295–288, 298–299, 302–303, 306–316, 319; III, p. 107–108, 126–128, 132–133, 139, 140–141, 144–145, 148–149, 151–154, 158, 163, 168–171, 189–190, 205, 225–226, 228–229, 241, 274–278, 297–299, 311, 316–320, 322, 324 (91 doc); Nuntiaturberichte aus Deutschland nebst ergänzenden Aktenstücken, Erste Abteilung 1533–1559, vol. XVI (Nuntiatur der Girolamo Martinengo, 1550–1554), Tübingen, 1965; Călători străini, III, p. 400–401 (călătoria lui Taranowski prin Ţara Românească, 1575), 616–617 (rap. 23 nov. 1552).

VATICAN 245

362 – Scrisoare, din 9 aprilie 1561, prin care Papa Pius IV face cunoscut lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, că a convocat un conciliu ecumenic la Trident pentru unificarea Bisericii şi îl invită să participe personal sau prin delegaţi (an II, t. 11, ep. 55). Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 635; Hurmuzaki –

Densusianu, II/1, p. 388; II/5, p. 479–480.

363 – Scrisoare, din 15 februarie 1565, trimisă Scaunului Papal care conţine referiri la situaţia etnică din Transilvania, fiind amintiţi valahii (cu menţiunea că se numesc pe sine români), saşii şi secuii (Nunziatura di Polonia, vol. 9, f. 301–311). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 111.

364 – Scrisori (7), din 17 august – 9 noiembrie 1566, corespondenţă între episcopul de Nicastro, legat pontifical la Veneţia, şi cardinalul Allessandrino, cuprinzând informaţii despre situaţia din Transilvania sub domnia principelui Ioan Sigismund, proiectele acestuia de a ieşi de sub dominaţia otomană, de a trece la catolicism şi a se alia cu Imperiul Habsburgic, dorinţa de a cuceri Moldova şi Ţara Românească, menţiuni despre comunităţile săsească şi secuiască (Nunziatura di Venezia, vol. III, f. 33–35, 38, 44–45, 51). Ref. şi publ.: Marina Lupaş-Vlasiu, Contribuţiuni documentare la relaţiunile

dintre Italia şi Transilvania în secolul al XVI-lea (AIINC, 10, 1945, p. 337–343).

365 – Actele tratatului din 1569–1570 de alianţă dintre Alexandru

Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi Sigismund II August, regele Poloniei (De politicis, t. 68, f. 119). Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 742–744; Hurmuzaki –

Densusianu, II/5, p. 663–667.

366 – Documente (5), din 1570–1572, privitoare la activităţi misionare în Transilvania şi Moldova, intenţia readucerii reformaţilor şi ortodocşilor transilvăneni în ascultarea Bisericii Catolice, proiecte de căsătorie al lui Bogdan Lăpuşneanu cu fiica marelui cancelar al Poloniei, înăsprirea relaţiilor polono-moldavo-otomane în timpul lui Ioan Vodă Viteazul (Litt. divers. Poloniae, t. 1, f. 13; Nunziatura di Polonia, vol. 3, f. 130; Papa Pius V, an V, t. 15, f. 220, 239).

246 VATICAN

Publ.: Theiner, Monumenta vetera Poloniae, II, p. 750–751, 762, 767, 773; Hurmuzaki – Densusianu II/5, p. 690–692, 696–699, 716–717.

367 – Documente (28), din 1578–1588, referitoare la Petru Cercel şi

legăturile sale cu Franţa, Polonia şi Vaticanul: scrisori de recomandare de la regele Franţei, Henri III, către Poartă, de la Papa Grigore XI către ducele de Savoia; şi de la Papa Sixt V către regele Poloniei; scrisori de la Petru Cercel (1579–1590); informaţii despre proiectul său de campanie antiotomană prezentat Papei, călătoria la Constantinopol, numirea sa ca domn al Ţării Româneşti (1583); veşti despre întemniţarea sa (1586) şi intervenţiile sale la cancelarul Zamoyski, nunţiul Antonio di Capra şi Antonio Possevino pentru a fi eliberat şi a i se restitui o parte din averea sechestrată în Transilvania (Acta Possevini; Arm. 44, t. XXIV, f. 376, nr. 89; Borghese III, 72, f. 619–620; Nunziatura di Francia; vol. 2, f. 184, 305, 432, 528; vol. 13, f. 62, 241; vol. 14, f. 4, 41, 495, 520; vol. 15, f. 2; vol. 16, f. 10, 401; Nunziatura di Germania, vol. 12, f. 146; Nunziatura di Polonia: vol. 25, f. 92; vol. 27, f. 230; Nunziatura di Venezia: vol. 22, f. 142; Polonia, Additamenta II; Principi e titolari, vol. 26, f. 14, 129–132, 247; Sixt V An. 1, filza 30, p. 207. Publ.: Hurmuzaki III/2, p. 23, 375–378 (4 doc., 1579, 1580, 1586); Veress,

Documente, II, p. 143, 160–161, 163–167, 174–175, 177, 189–194, 268; III, p. 69, 73, 89–91, 128, 134–137 (24 doc., 1578–1588).

368 – Documente, din 1579–1613, privind activitatea Bisericii Catolice

în Ţările Române: scrisori ale Papei Sixt V, ale misionarilor Antonio Possevino, Ferrante Capecci, G. P. Campani, Ştefan Szánto ş. a., cuprinzând informaţii despre situaţia politică şi religioasă, relaţiile cu Anastasie, mitropolitul Sucevei, şi Grigorie, episcopul Romanului, descrierea cetăţii Satu Mare (Borghese III, p. 89d; Brevia Sixt V, vol. 29, p. 170, 404; Nunziatura di Germania vol. 94, f. 104–110; vol. 95, f. 73–74 ş. urm.; Nunziatura di Polonia, vol. 14, f. 127/9 1; 15 b, f. 172–174, 397 ş. urm.; 16, f. 156 ş. urm.). Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/2, p. 385–387 (2 doc., 1589, 1590); A. Veress,

Fontes Rerum Transylvanicarum, Epistolae et Acta Iesuitarum Transylvaniae temporibus principum Báthory (1571–1613), Cluj-Budapesta, 1911–1913, I, p. 69–71, 97–100, 110–111, 145–148, 189–191, 209–210, 255–256; II, p. 96, 158–164, 176, 205–207, 233–236, 239–241, 262–263, 265; idem, Fontes rerum Transylvanicarum. Annuae litterae Societatis Jesu, De rebus Transylvanicis temporibus principum Báthory 1579–1613, Veszprim, 1921, p. 202–203; Călători

VATICAN 247

străini, II, 459–473 (7 doc., 1579–1582); 533–535 (doc. 1583), 594–607 (doc. 1583); III, p. 76–94 (10 doc., 1584–1586), 486–503 (5 doc., 1580–1583).

369 – Scrisori (2), din 1583, ale Papei Grigore XIII către regele Franţei

recomandând pe pretendentul Iancu Vodă şi, din 17 aprilie 1530, a Papei Sixt V către împăratul Rudolf II recomandând pe Ştefan, fiul lui Alexandru cel Rău, domn nominal al Moldovei, de fapt al Ţării Româneşti (Gregorius XIII filza 25, p. 228; Sixtus V, An. IV, Vat. VI, filza 29, p. 420–422). Publ.: Hurmuzaki III/2, p. 17, 25–26.

370 – Scrisori (2) din Iaşi, 1583, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, îl avertizează pe regele Ştefan Báthory asupra mişcărilor trupelor otomane şi de trimiterea unui ceauş în Polonia (Nunziatura di Polonia, vol. 20, f. 696, 710). Publ.: Veress, Documente, II, p. 250–251, 295–296.

371 – Documente, din 1583–1592, între care scrisori de la Papii Sixt V şi Clement VIII, referitoare la relaţiile domnilor români Petru Şchiopul şi Mihnea Turcitul cu Vaticanul (Brevia Sixt V, vol. 29), p. 61; Brevia Clementis VIII, vol. 37, p. 39). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 384, 367 (2 doc. 1588, 15R); Chiril

Korolevski, Relaţiunile dintre domnii români şi Sfântul Scaun în a doua jumătate a veacului al XVI-lea după documente inedite din arhivele Vaticanului („Revista catolică”, 2, 1913, p. 570–581; 3, 1914, p. 170–206).

372 – Documente (4), din 1588–1589, privitoare la Bogdan, fiul lui

Iancu Sasul şi nepotul lui Petru Rareş, şi demersurile lui pentru a obţine domnia Moldovei (Nunziatura di Polonia, vol. 23, f. 146). Ref.: Andrei Veress, Alte lucruri nouă despre Iancu-Vodă Sasul şi familia

sa (RI, 11, 1925, p. 151–152); Veress, Documente, III, p. 149.

373 − Însemnare a Monseniorului Giulio Ruggiero, fost nunţiu papal în Polonia, 1588–1599, în care se afirmă că „Românii locuiesc între fluviile Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, ocupă tot teritoriul Daciei antice, care cuprinde şi ţara locuită de transilvăneni” (fond Bolognetti, vol. 25, f. 74). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 52,

1975, nr. 3, p. 331−336).

248 VATICAN

374 – Documente, din 1590–1605, referitoare la istoria Ţărilor Române şi relaţiile cu Vaticanul: rapoarte ale nunţiilor papali în Polonia, Austria şi Transilvania, scrisori de la Papa Clement VIII, Mihai Viteazul, Sigismund Báthory, Ştefan Răzvan, Ieremia Movilă, Sigismund III, regele Poloniei, Jan Zamoyski, Dionisie Ralli, arhiepiscop de Târnovo, demnitari turci etc. cu informaţii despre situaţia politică, economică şi culturală, campaniile militare din Ţările Române, Unirea lor în 1600, acţiunile militare şi politice ale lui Mihai Viteazul, moartea lui, noile raporturi ale Ţării Româneşti cu Imperiile habsburgic şi otoman în timpul lui Radu Şerban (Arm. 44, t. XL, f. 237; XLIII, f. 361; fond Borghese, c. 1, vol. 65 a, 651 a, b, 771, 913, 916; s. II, vol. 6, 472; s. III: vol. 17a, 18 p, 48, 57 m, 60a, 63 b, c, 65 a, c, 67 c, 63 b, c; 65 d, e; 66 b; 67 b, c; 68; 84 d; 87 e; 88 d; 89 b, c, d, i; 91 a, b, c, d; 96 d, e; 107 g, h; 109 d; 112 e, f; 120 a; 121 f; 124 b; 129 i, 215 b; s. IV, vol. 240, 242 f; Brevia Clementis VIII, vol. 40, 44; Epist. Germania, vol. 31; Epist. ad. Princ., vol. 41–44; Lett. di Princ., vol. 54; Nunziatura di Polonia, vol. 60–110; Nunziatura di Venezia, vol. 34; Particolari, vol. IV, nr. 61; Polonia Additamenta, II; Seguito bibl. Pio, vol. 239, p. 128–151). Ref. şi publ.: „Starine”, XIV, 1882, p. 89–96 (8 doc. 1594); Hurmuzaki,

III/2, p. 409–410, 444–446 (3 doc. 1596, 1600), Hurmuzaki VIII, p. 199–200, 202–207, 214, 224–226, 228, 229–230, 234, 248–249 (15 doc. 1597–1603); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 121–127, 227, 1219–1222, 1234 (6 doc. 1596, 1601); A. Veress, Epistolae et acta P. Alfonsi Carilli S. I. (1591–1599), Budapesta, 1906 (Monumenta Hungariae Historica Diplomataria, vol. XXXII); idem, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592–1600), Budapesta, 1909, p. 48–49 (8 doc. 1594); Chiril Korolevski, Bernardino Quirim, episcop de Argeş (1591–1605) („Revista catolică”, 1915, nr. 1, p. 47–62; nr. 2, p. 187–205); Claudio Isopescu, Alcuni documenti inediti della fine del Cinquecento (EDR, 2, 1924, p. 460–500) (31 doc. nov. l594–mai 1595); N. Buta, I Ragguagli di Claudio Rangoni, vescovo di Reggio-Emilia e nunzio in Polonia del 1599–1605. Appunti di storia rumena (DI, I, 1925, p. 259–377) (176 doc., 1599–1605); N. Iorga, Nouă izvoare despre campania munteană din 1595 (RI, 11, 1925, p. 162–170); Claudio Isopescu, Alcuni documenti inediti della fine del Cinquecento, seconda serie (DI, I, 1925, p. 378–505) (94 doc., 1594–1595); A. Veress, Campania creştinilor în contra lui Sinan paşa din 1595, ARMSI, s. III, t. 4, 1925, p. 79, 100) (doc. 15 iul. 1595); idem, t. 8, 1927–1928, p. 347–360); I. Mesrobeanu, Documente din Arhiva Vaticanului referitoare la Mihai Viteazul (CI,

VATICAN 249

IV, 1928, nr. 2, p. 157–185) (65 doc., 1598–1600); 5–7, 1929–1931, p. 27–40), Claudio Isopescu, Documenti inediti della fine del Cinquecento, ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 11–116) (119 doc, 1593–1598); Buta, I paesi Romeni, p. 72–304 (doc. 1599–1603); Veress, Documente, IV, p. 6–7, 56, 77, 117–118, 142–143, 147–158, 160, 182, 183, 263–265; V, p. 3–9, 19–22, 24–28, 45–46, 48–49, 68–72, 90–94, 145–154, 199–200, 219–220, 222–225, 232, 242–243, 246–247, 256–257, 263–267, 273–274, 279–280, 285, 293–295, 299–302, 304–314, 316–317, 326–328, 331–332, 348–349; VI, p. 70–72, 93–96, 204–214, 267–268, 273, 276, 290, 340, 368–369, 379–380, 412–413, 454–455, 466, 485 (61 doc., 1593–1601); V. Meysztowicz, De archivo Nuntiaturae Varsaviensis quod nunc in Archivo Secreto Vaticano servatur, Vaticani, 1944; P. Savio, De actis Nuntiaturae Poloniae quae partem Archivi Secretariatus Status constituant, Romae, 1947; Szilas László, Der Jesuit Alfonso Carillo in Siebenbürgen, 1591–1599, Roma, 1966, 175 p.; Aurel Decei, Mihai Viteazul despre bătălia de la Călugăreni, în Literatura română veche (1402–1647), ed. Gh. Mihăilă şi Dan Zamfirescu, vol. II, Buc., 1969, p. 27–39, 73–77 (2 doc., 27 iul. şi 12 sept. 1595); Călători străini, III, p. 303–330 (22 doc., 1592–1593; 1598–1599; A. Carillo, 335–344 (4 doc. 1592); 355–371 (7 doc. 1594, A. Comulev); 494–502 (doc. 27 iul. 1595, Lubienecki); 514, 17 dec. – 2 martie 1596, Belisaru Vinta); Călători străini, IV, p. 169–171 (doc. 3 dec. 1599, G. Malaspina); D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare (RA, 1972, nr. l, p. 153–154); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 100–110, 119–121, 143, 147, 157–158, 212, 217–218, 234–235, 239, 241, 243, 251–254, 269–283, 504–505, 519–521, 542–543, 554–555, 558–559, 579–581, 593–595, 599–601, 651–652 (24 doc. 1595–1601).

Reprod.: Bibl. Batthyaneum, cod. X, 119, f. 290–301 (doc. 1599, G. Malaspina); Veress, Documente, VI, p. 207 (facsimil, schiţa bătăliei de la Mirăslău); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 669 (doc. 1596); Arh. Naţ. Rom., Vatican, r. 76, c. 5, 8–10, 16–17, 27–29, 31, 33–35, 43–44, 47, 49–50, 52–54, 57–61, 63–69, 73, 75–76, 80–81, 208–209, 214–221.

375 – Documente (88), 7 ianuarie 1594 – 31 octombrie 1595, referitoare

la luptele antiotomane ale lui Mihai Viteazul, lupta de la Călugăreni, relaţiile domnitorului român cu Transilvania şi Polonia (Codici Urbinati Latini, vol. 1063, f. 6, 12, 19–20, 43, 50, 80, 83–84, 110, 114, 129, 144–145, 152, 158, 162, 165, 172, 175, 207, 219–220, 237, 244, ?, 257, 287, 294,

250 VATICAN

297, 308–309, 321, 342, 367, 377–378, 383, 389, 404, 410, 420, 422, 424, 435, 437, 450, 457, 467–468, 476, 482, 486, 525, 538, 555, 587, 604, 613, 616, 631, 698, 699, 701–702, 717–719, 726, 728, 735, 745, 751, 768, 774, 777, 790, 814, 816, 820, 823, 831–832, 839–840, 852–853, 857–858, 860, 862, 870, 871, 876, 886–887, 888–889, 889–890, 906, 914, 920, 932). Ref. şi publ.: Aurel Decei, Documente din arhivele Vaticanului privind anul

1595 (RA, 10, 1967, nr. 1, p. 199–238).

376 – Fragment din scrisoarea din Alba Iulia, 3 iulie 1595, a nunţiului Alfonso Visconti către cardinalul Cinzio Aldobrandini, prin care îl informează asupra participării trupelor trimise de Sigismund Báthory în Ţara Românească la acţiunile conduse de Mihai Viteazul pentru apărarea hotarului de la Dunăre (Fondo Borghese, Seria III, 8913, f. 159). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 61–61. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 912–913.

377 – Document, din septembrie – octombrie 1595 cuprinzând relatări

despre ciocnirile ce au avut loc, după lupta de la Călugăreni, între oştile lui Mihai Viteazul şi cele turceşti (Fondo Borghese, III, vol. 91c, f. 120–121). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 72–75. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 103, c. 607–608.

378 – Document, cu privire la campania lui Mihai Viteazul din 1595 şi atitudinea statului polonez faţă de domnitorul român (Nunziature diverse, vol. 264, f. 297). Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste

hotare. Italia, RA, 53, 1976, nr. 4, p. 440.

379 – Raport din Praga, 4 noiembrie 1596, al nunţiului apostolic Alfonso Carillo, privitor la năvala tătarilor în Ţara Românească şi înfrângerea acestora de către Mihai Viteazul (Nunziatura di Germania, vol. 176, p. 1258; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 100, c. 439). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 132–133.

380 – Documente, din 1596 – decembrie 1598, anii domniei lui Mihai Viteazul, Ieremia Movilă şi Sigismund Báthory (Codici Urbinati Latini, vol. 1064–1066). Ref. şi publ.: Aurel Decei, „Avvizi” riguardanti i paesi romeni negli anni

1596–1598, DI, IV, p. 1–74; idem, Documente din Arhivele Vaticanului privind anul 1595 (RA, 10, 1967, nr. 1, p. 199).

VATICAN 251

381 – Scrisoare din Târgovişte, 3 iulie 1597, a lui Mihai Viteazul către Papa Clement VIII, în care solicită ajutor bănesc pentru a putea continua lupta împotriva otomanilor (Fondo Borghese, Serie III, 89 d, f. 57). Ref. şi publ.: „Revista catolică”, 1915, p. 196–197; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 143–144. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 78, c. 592.

382 – Rezumat al unei scrisori din Alba Iulia, 27 mai 1597, a lui Sigismondo della Torre către cardinalul Cinzio Aldobrandini despre o înţelegere între Mihai Viteazul şi principele Sigismund Báthory în vederea dobândirii scaunului Transilvaniei, ceea ce ar schimba raportul de forţe în zonă (Fondo Borghese, III gh., p. 187). Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 67–68, doc. 44; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 139–140.

383 – Scrisoare din Constantinopol, 5 iunie 1597, a lui Eduard Barton, agentul Angliei la Constantinopol, către Mihai Viteazul, în care arată că sultanul, marele vizir şi alţi demnitari înclină să-i acorde domnia ereditară dacă ar cădea la înţelegere cu Poarta (Fondo Borghese, Serie III, tom 11, C. D., f. 161; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 74, c. 161). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 140–141.

384 – Scrisoare [din 1597, iulie – septembrie] a hanului tătar către Mihai Viteazul prin care îi făgăduieşte că nu va invada Ţara Românească dacă i se va plăti tribut (Fondo Borghese, Serie III, 89 D, f. 192). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 144–146. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 78, c. 91–92.

385 – Documente (2) din Praga, 24 noiembrie şi 15 decembrie 1597,

cuprinzând informaţia despre incursiunea lui Mihai Viteazul în sudul Dunării până în zona cetăţii Adrianopol, fără o biruinţă notabilă (Fondo Borghese, seria III, 109 E, f. 157 şi 239; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 79, c. 162, 172). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 106 şi 108.

386 – Documente referitoare la epoca lui Mihai Viteazul cuprinzând relatări trimise de pe câmpurile de luptă de militari, oameni politici, misionari, martori oculari, printre care relatările episcopului de Cersia, 1597, trimise de la Alba Iulia, ale episcopului de San Severino asupra misiunii sale din 14 noiembrie 1599 la Mihai Viteazul, ale lui Alexandru

252 VATICAN

Cornuleus, autorul unui portret literar al lui Mihai Viteazul etc. (Fondo Borghese, Serie I, II, III, IV, vol. 60 A). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 52,

1975, nr. 3, p. 332–333, nr. 12 şi 13, anexa 2).

387 – Document din Veneţia, 25 noiembrie 1598, cuprinzând o informaţie despre victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Hafiz Ahmed Paşa şi cucerirea cetăţii Nicopole (Nunziatura di Venezia, vol. 34, p. 204). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 139.

388 – Scrisoare din Roma, 11 iunie 1599, a Papei Clement VIII, adresată lui Mihai Viteazul, prin care îl anunţă că îl trimite la el pe nunţiul apostolic Germanico Malaspina (Arm. XLIV, 43; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 16, c. 65–66). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 202, doc. CCXCV; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 182–183.

389 – Document din Veneţia, 4 decembrie 1599, cuprinzând un raport anonim despre unele hotărâri luate de Mihai Viteazul după intrarea în Transilvania şi despre moartea cardinalului Andrei Báthory (Nunziatura di Venezia, vol. 34, f. 325v–326). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 190–191.

390 – Scrisoare din Rokycany, 13 decembrie 1599, a lui Sebastian Lamberti din Fornani adresată cardinalului San Giorgio prin care îl anunţă că Mihai Viteazul s-a opus ca Gheorghe Basta şi David Ungnad, comisar imperial, să intre în Transilvania (Fondo Borghese, serie III, 9 C, f. 256; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 74, c. 93v). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 208–209.

391 – Ştiri din Viena, 6 noiembrie 1599, despre împrejurările în care Mihai Viteazul s-a instaurat ca domn al Transilvaniei (Fondo Borghese, serie III, vol. 70, f. 50). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 110. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 366.

392 – Scrisoare din Praga, 21 noiembrie 1599, a agentului papal Alberto Venturini către nunţiul Filippo Spinelli despre împrejurările în care s-a desfăşurat bătălia de la Şelimbăr (Fondo Borghese, serie III, 67b, p. 337).

VATICAN 253

Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 285, doc. 199; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 198–199. 393 – Document din Plzen, 28 decembrie 1599, cuprinzând un raport

anonim despre intenţia lui Mihai Viteazul de a păstra conducerea Transilvaniei şi relaţiile sale cu Basta (Fondo Borghese, serie III, 67 b, f. 397). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 192–193. Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. Vatican, r. 76, c. 661.

394 – Document din Veneţia, 8 ianuarie 1600, cuprinzând o ştire de la Praga referitoare la răsplata oferită de împărat lui Mihai Viteazul în urma biruinţei sale asupra cardinalului Báthory (Nunziatura di Venezia, vol. 35, p. 21). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 201–202.

395 – Scrisoare din Roma, 27 ianuarie 1600, adresată de Papa Clement VIII lui Mihai Viteazul prin care îl recomandă pe episcopul de Argeş pentru a-i asigura protecţie (Arm. XLIV, 44; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 16, c. 83). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 202–203, doc. CCXCVI; Mihai Viteazul

în conştiinţa europeană, V, p. 231–232.

396 – Document din Veneţia, 5 februarie 1600, cuprinzând ştiri despre pregătirea atacului moldo-polon împotriva lui Mihai Viteazul, care a cerut sprijin de la Basta; împăratul dă ordin să fie întărite cu oaste germană târgurile mai însemnate: Hust, Şimleu şi Baia Mare (Nunziatura di Venezia, vol. 36, f. 29v–30). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 221.

397 – Document din Veneţia, 19 februarie 1600, asupra hotărârii lui Mihai Viteazul de a nu renunţa la cârmuirea Transilvaniei şi încercările solilor săi, banul Mihalcea şi vistierul Stoica, de a obţine un răspuns favorabil de la împăratul Rudof II (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 31). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 223.

398 – Document din Veneţia, 11 martie 1600, cu ştiri despre greutăţile în tratativele cu imperialii referitoare la cedarea Transilvaniei, cerută de Sigismund Báthory, aflat în Prusia (Nunziatura di Venezia, vol. 36, f. 36v–37). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 229–230.

254 VATICAN

399 – Relatare din Praga, 20 martie 1600, a lui Carlo Magno despre declaraţiile lui Mihai Viteazul privind hotărârea sa de a continua campaniile antiotomane (Fondo Borghese, III, 107 gh., f. 176). Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 70–71, doc. 66; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 251–253.

400 – Document din Veneţia, 1 aprilie 1600, cuprinzând ştiri despre tratativele dintre Mihai Viteazul şi imperiali privitoare la ajutorul financiar ce urmează a-i fi acordat pentru organizarea armatei (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 410–442). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 242–243.

401 – Document din Veneţia, 29 aprilie 1600, cu ştiri despre poziţia turcilor faţă de imperiali (cu nădejdea de a încheia pace cu împăratul) şi faţă de Mihai Viteazul şi despre ajutorul cerut de moldovean turcului (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 51). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 248–249.

402 – Scrisoare din Roma, 29 aprilie 1600, a Papei Clement VIII către

Mihai Viteazul în care îi laudă vitejia dovedită în luptele antiotomane, îndemnându-l să treacă la catolicism şi să respecte tratatul de prietenie încheiat cu împăratul Rudolf II (Arm. XLIV, 44; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 16, c. 88–90). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 204, doc. CCXCVIII; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 263–265.

403 – Documente (2) din Veneţia, 17 iunie şi 22 iulie 1600, cuprinzând ştiri despre intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, alungarea lui Ieremia Movilă şi Sigismund Báthory la hotarele Poloniei şi reacţia produsă la Constantinopol de aceste evenimente (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 70 şi 81). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 276–277.

404 – Scrisoare din Košice, 4 iunie 1600, a lui Gheorghe Basta către nunţiul Filippo Spinelli, despre situaţia din Moldova după intrarea lui Mihai Viteazul (Fondo Borghese, III, 87 d). Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 501, p. 383–385; Mihai Viteazul în conştiinţa

europeană, V, p. 282–283.

VATICAN 255

405 – Document din Veneţia, 1 mai 1600, cu ştiri despre unirea oştilor lui Mihai Viteazul cu Gheorghe Basta spre a preveni eventualitatea unui ajutor dat de turci lui Sigismund Báthory care a intrat în Transilvania (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 55v–56). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 253–254.

406 – Scrisoare din Košice, 3 mai 1600, a lui Gheorghe Basta către nunţiul papal Filippo Spinelli, în care apreciază intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova ca primejdioasă (Fondo Borghese, III, 87 d). Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 487, p. 376; Mihai Viteazul în conştiinţa

europeană, V, p. 269.

407 – Scrisoare din Gönc, 10 august 1600, a lui Gheorghe Basta către nunţiul papal Filippo Spinelli despre raporturile sale cu Mihai Viteazul şi incursiunea cancelarului Jan Zamoyski în Transilvania (Fondo Borghese, III, 87 d). Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 535, p. 401–402; Mihai Viteazul în conştiinţa

europeană, V, p. 298–299.

408 – Scrisoare din Moftinu Mare, 4 septembrie 1600, a lui Gheorghe Basta adresată ambasadorului spaniol la Praga, Guillen de San Clemente, în care expune motivele care l-au determinat să pornească cu armata împotriva lui Mihai Viteazul (Fondo Borghese, III, 87 d.f. 311r–v şi III, 87 e, f. 87r–v). Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 408–410; Mihai Viteazul în conştiinţa

europeană, V, p. 308–310. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 688–689; r. 77, c. 713–714,

altă copie cu mici modificări.

409 – Scrisoare din Zalău, 8 septembrie 1600, a lui Gheorghe Basta către ambasadorul spaniol la Praga, Guillen de San Clemente, despre hotărârea sa de a da ajutor nobilimii maghiare din Transilvania, răzvrătite împotriva lui Mihai Viteazul (Fondo Borghese, serie III, 87 d.). Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 411–412, doc. 552; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 311–312. 410 – Scrisoare din Făgăraş, 3 octombrie 1600, a lui Gheorghe Basta

către ambasadorul spaniol la Praga, Guillen de San Clemente, despre bătălia de la Mirăslău (Fondo Borghese, III, 87 e). Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 424–425, doc. 572; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 323–325.

256 VATICAN

411 – Scrisoare [din tabăra de la Sfântu Gheorghe], 17 octombrie 1600 a lui Gheorghe Basta către nunţiul papal Filippo Spinelli despre înfrângerea lui Mihai Viteazul la Mirăslău (Fondo Borghese, serie III, vol. 87 E, f. 149). Ref. şi publ.: Veress, Basta, p. 438–439, doc. 588; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 349–350. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 77, c. 725–726.

412 – Document din Veneţia, 26 noiembrie 1600, cuprinzând ştiri despre propunerea polonilor făcută Porţii de a cuceri Transilvania, Valahia şi Moldova, care să plătească tribut sultanului, şi înscăunarea lui Ieremia în Moldova şi a lui Sigismund Báthory în Transilvania (Nunziatura di Venezia, vol. 35, p. 152). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 309.

413 – Documentele procesului consistorial, 1600, privind activitatea lui Andrei Báthory ca episcop de Varmia, cuprinzând unele referiri la Moldova (Archivio Consistoriale, Processus consistoriales, vol. 11, f. 471–484). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 1. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 26, c. 1006–1034.

414 – Documente, sec. XVI, referitoare la instituţiile feudale moldoveneşti la sfârşitul sec. XVI, îndeosebi organizarea armatei, plata tributului către turci, veniturile domnitorului (Archivum Arcis, Armadium I–XVIII). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare, Italia (RA, 52,

1975, nr. 3, p. 332, nr. 9).

415 – Documente, sec. XVI, cu privire la lupta lui Ferdinand de Habsburg pentru cucerirea Transilvaniei şi politica lui Ioan Sigismund (Archivium Arcis, Armadio I–XVIII, vol. 1711, f. 1–295). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.

416 – Documente, sec. XVI, cu privire la lupta antiotomană a Moldovei, activitatea lui Ioan Vodă, Aron Vodă şi Bartolomeo Brutti (Nunziatura di Polonia, vol. 31, 33, 34, passim). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 112.

VATICAN 257

417 – Documente din sec. XVI–XVIII referitoare la istoria Ucrainei, cuprinzând ştiri despre situaţia Bisericii Catolice în Moldova. Publ.: Andreas Septyckyi, Monumenta Ucrainae historica, vol. I–III, Roma,

1964–1966 (rec. : R. C. [onstantinescu], în „Studii”, 196, nr. 4, p. 841–842). 418 – Documente, de la sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII,

privind viaţa şi activitatea lui Ieremia Valahul. Ref.: Elie Dăianu, Un sfânt pribeag român, Ieremia valahul, 1556–1625,

Cluj, 1926; ed. a II-a, 1936; Gino Lupi, Il venerabile servo di Dio Fra Geremia da Valacchia, Cappuccino („L’Italia francese”, 14, 1929, p. 118–126); Francesco Severini, Un eroe romeno in terra italiana. Fr. Geremia della Valacchia (Romania), Roma, 1946, XIV+162 p.

Publ.: „Almanahul tineretului român”, Oradea, 1945.

419 – Relatare din Chioar, mijlocul lui februarie 1601, a lui Gheorghe Basta în faţa Consiliul Aulic de Război în care îşi argumentează atitudinea adoptată faţă de Mihai Viteazul şi evenimentele din Transilvania (Fondo Borghese, I, 651). Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 667, p. 506–509; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 418–421.

420 – Scrisoare din Praga, 19 martie 1601, a nunţiului apostolic Filippo Spinelli către cardinalul Cinzio Aldobrandini despre întârzierea pregătirilor în vederea plecării lui Mihai Viteazul în Transilvania (Fondo Borghese, I, 651). Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 340, doc. 318; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 423–424.

421 – Document din Tokaj, 10 iunie 1601, cuprinzând copia unei scrisori a unui nobil al Majestăţii Sale cu ştiri referitoare la acţiunile întreprinse de voievod spre a atrage de partea sa pe moldovenii veniţi în sprijinul lui Sigismund Báthory şi pe fugarii din tabăra acestuia (Fondo Borghese, Serie I, 651 a, p. 87). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 326–328.

422 – Documente (3) din Veneţia, 26 iunie, 7 şi 20 iulie 1601, cuprinzând ştiri despre intrarea lui Gheorghe Basta în Transilvania, pregătirile lui Mihai Viteazul de a continua singur campania împotriva lui

258 VATICAN

Sigismund Báthory şi despre solia polonă la împărat (Nunziatura di Venezia, vol. 35, p. 264, 281 şi 282–283). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 332–333, 335,

339–340.

423 – Documente (2), [din august – septembrie 1601] şi unul din Graz, 10 septembrie 1601, cuprinzând ştiri care confirmă moartea lui Mihai Viteazul în tabăra de lângă Turda, justificată de Basta prin necredinţa voievodului român faţă de împărat (Nunziatura di Venezia, vol. 35, f. 291; Fondo Borghese, Serie III, IIIc). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 358 şi 365–366.

424 – Document din Praga, 15 septembrie 1603, cu ştire referitoare la exilul lui Nicolae Pătraşcu şi al doamnei Stanca după moartea lui Mihai Viteazul (Fondo Borghese III, 121 f., nr. 23). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 382.

425 – Documente din 1603–1623 privind relaţiile Bisericii Catolice şi ale ordinelor misionare cu domnii Moldovei în legătură cu comunităţile din Moldova, probleme de organizare ale acestora şi evenimente politice şi militare: scrisori de la Ieremia Movilă (1), Simion Movilă (4), Radu Minnea (2), Gaspar Gratiani (2), de la Sigismund III Vassa, regele Poloniei (1), corespondenţă de la nunţii apostolici în Polonia Claudio Rangone, Francesco Simonetti, Francesco Diotallevi şi instrucţiuni ale Curiei Papale către aceştia (Borghese, III, 42, 74, 85, 217, 219, 220, 222, 223–224, 230, 231, 232, 233, 234, 236, 237, 243, 403, 420, 435; III 12 c; IV, 21, 79; Brevia Clement VIII, Brevia Pauli V, vol. 606, f. 327, Epist. ad princ., 84, 85, Polonia, vol. 174, f. 150, 155, 175v, Tabulariul S. Consistor Roman, t. F. 2428). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 263–264, 281–282, 286–287, 290, 299–

300, 310, 365–366, 369–370, 389, 404–405 (13 doc, 1603–1623); Carol Auner, Începutul episcopatului de Bacău („Revista catolică”, 1912, nr. 3, p. 383–408) (doc. 1606–1607); N. Buta, Patru scrisori domneşti din arhivele Vaticanului (AIINC, 3, 1924–1925, p. 553 (doc. l606); Virginia Vasiliu, Il Principato Moldavo e la Curia Papale fra il 1605–1620 (DI, II, 1930, p. 1–71) (163 doc. l605–1620).

426 – Documente, din 1606–1621, referitoare la situaţia din Ţările

Române şi relaţiile lor cu coaliţiile antiotomane: rapoarte ale trimişilor

VATICAN 259

Vaticanului în ţările Europei orientale cu informaţii despre evenimentele din Moldova după moartea lui Ieremia Movilă, acţiunile militare şi diplomatice ale lui Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti, proiectul lui Gabriel Báthory, principele Transilvaniei, de a uni şi domina Ţările Române, domnia lui Gaspar Gratiani, războiul otomano-polon din 1621 ş. a. (Arm. 44, 182; Avvisi 7; Avvisi di Ragusa; Barb. lat. 6575, 6577; Borghese: s. II, vol. 155, 158, 167, 171e; s. III, vol. 48 a, f, 49 c, 51 c, 90 a, 93 b, 121 f., 129/I; s. IV, vol. 52, 79, 231; Brevia Arm. XLV, vol. 15; Lettere de Principi, vol. 56 a; Lettere dei Vescovi, vol. 19, 20; Nunziatura di Germania, vol. 114 D, 114 F, G.I; Nunziatura di Polonia vol. 37, 179; Principe e titolati, vol. 56 I; Urb. lat. 1075–1078). Ref. şi publ.: N. Iorga, Studii şi documente, I–II, p. 417–422 (8 doc. 1610);

I. Moga, Documente privitoare la domnia lui Constantin Movilă (AIINC, IV, 1926–1927, p. 391–417 (doc. 1606); Anton Mesrobeanu, Nuovi contributi sul voivoda Gaspara Graziani e la guerra turco-polacca del 1621 (DI, III, 1934, p. 126–239) (doc. 1616–1621); Ion Moga, La contesa fra Gabriele Báthori e Radu Şerban vista dalla corte di Vienna (DI, III, 1934, p. 42–125) (64 doc., 1610–1613); Ivan Dujčev, Avvisi di Ragusa. Documenti sull’Impero turco nel sec. XVII e sulla guerra di Candia, Roma, 1935, p. 1–24, 295 (doc. l606, 1617–1618) (rec. N. Iorga în RHSEE 12, 1935, p. 401–404); V. Grecu în CC, 9, 1935, p. 304–311); Veress, Documente, VII, p. 14–15, 32, 45, 48, 56–57, 68, 75–78, 81–63, 92, 122, 126, 130–131, 147–150, 153, 156, 188, 200–201, 252–254, 262–288; VIII, p. 13–14, 18–20, 43–44, 48, 80, 92, 101–102, 136–139 (33 doc., 1602–1611).

427 – Document, din decembrie 1611, cuprinzând un raport, probabil

al ambasadorului Veneţiei la Constantinopol, despre ecoul acţiunilor antiotomane ale lui Mihai Viteazul asupra popoarelor creştine din Balcani, care preferă să trăiască sub stăpânire otomană, care nu se amestecă întru nimic în credinţa şi datinele lor (Fondo Pio, ms. 446, f. 24). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 382–383.

428 – Document, din 1611, cuprinzând o relatare anonimă a evenimentelor din Transilvania de la sfârşitul sec. XIII şi începutul sec. XVII (Fondo Gonfalonieri, vol. 22). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 383–386.

260 VATICAN

429 – Procese canonice, 1612–1879, cuprinzând date despre candidaţii la scaunele episcopale romano-catolice din Transilvania (Andrei Ilieş, Ioan Antolfi, Iosif Bathuani) şi greco-catolice din Făgăraş (Ioan Pataki, Ioan Inocenţiu Micu Clein, Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic, Grigore Maior, Ioan Bob, Ioan Lemeny, Alexandru Sterea Suluţiu, Ioan Vancea), Gherla (Ioan Alexi, Ioan Vancea, Mihai Pavel, Ioan Szabo), Lugoj (Alexancru Dobra, Victor Mihalyi de Apşa) şi Oradea (Aloisie Dragoş, Ignatie Darabant, Samoil Vulcan, Vasile Erdelyi, Iosif Popsilaghi, Ioan Olteanu, Mihai Pavel) (Nunziatura di Viena, Transilvania, gr. r). Ref.: Ferencz Gallos, în LK, 1945, p. 175, 176, 178, 181–183 (rec.

A. S.[acerdoţeanu], în RA, 1946, p. 204–205) (doc. 1612–1761); Ion Dumitriu-Snagov, 1985 (doc. 1718–1879).

430 – Documente ale proceselor consistoriale, 1616–1697, privind

episcopiile Bacăului (episcopi Adam Goski, Gabriel Fredro, Jan Zamoisky, Marian Kurski, Jakub Gorecki, Jakub Francisc Dłuski), Alba-Iuliei, Cenadului, Esztergóm-ului, Oradei (episcop György Barsony), Transilvaniei (episcop Endre Ilyés) etc. cu informaţii despre situaţia episcopilor, locuitori, parohii, venituri etc. (Archivio Consistoriale, Processus consistoriales, vol. 15, 20, 23, 30, 32, 41, 48, 51, 63–65, 77, 78, 81, 84, 89, 90, 91). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 1–3. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 14, 15 I–II, 26.

431 – Documente, din 1623–1725, referitoare la activitatea misiunilor catolice în Ţara Românească şi Moldova şi la relaţiile acestora cu Vaticanul: rapoarte ale misionarilor despre episcopiile catolice şi parohiile lor, relaţiile cu autorităţile şi cu Biserica Ortodoxă, scrisori de la Papii Urban VIII, Inocenţiu X, Alexandru VII, Clement X, Clement XI, Benedict XIII către domnii Ţărilor Române; de la Matei Basarab, Mihnea III Radu, Ignatie mitropolitul Ungrovlahiei; informaţii despre atitudinea faţă de catolicism a lui Vasile Lupu, Mihnea III Radu, Gheorghe Ştefan, Grigore I Ghica; vizita în Ţările Române a lui Macarie Zaim patriarhul Antiohiei; vizitele arhiepiscopului Petru Parcevici, vicar apostolic de Moldova (Avvisi, vol. 116; Barb. lat. 79; Brevia: Alexandri VII, Ann. XII, f. 177; Inocentii X, Ann. VII, f. 40v; Urbani VIII, Arm. 7, caps. II, p. 183; Epist. ad Princ. An I, 240; epist. 48, 81, 90, 135, 177, 197; Lett. di Princ. vol. 63, 66, 81; Nunziatura di Germania vol. 32–33, 167, 189, 191; Nunziatura di Polonia, vol. 62, 80, 101–102, Varia 3 add; Nunziatura di Venezia vol. 112; Nunziatura di Viena vol. 210; Particolari 19; Relationes Diocesane).

VATICAN 261

Ref. şi publ.: Julian Graf Pejacsevich, Peter Freiherr von Parchevich Erzbischof von Martianopel (1612–1672). Nach archivalischen Quellen geschildert („Archiv fur österreichische Geschichte”, 59, 1880, nr. 2, p. 341–636); Hurmuzaki V/2, p. 36–37, 56–57, 65, 70–71, 117, 235–236, 252, 272–274, 278–280 (17 doc. 1657–1696); Hurmuzaki VIII, p. 427–429, 469–470, 476–477, 513–514, 517–519 (7 doc. 1631, 1638, 1645–1647), Hurmuzaki IX/1, p. 259–260, 351–353, 366–367, 542–544, 606 (8 doc. 1670–1725); N. Iorga, Studii şi documente, I–II, p. 424–429 (9 doc., 1647, 1651, 1658, 1662, 1670–1671); Iorga, Studii şi documente, IV, p. 254–255 (doc. 1660); A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1604–1672) (ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 330–322, 335) (5 doc., 1671–1672); Nicolae Buta, Patru scrisori domneşti din arhivele Vaticanului (AIINC, 3, 1924–1925, p. 554–557) (2 doc., 1650, 1656); Virginia Vasiliu, Trei scrisori ale episcopului catolic de Bacău, Ioan Baptist Zamoyski (RI, 15, 1929, p. 259–264) (3 doc., 1632); Iv. Dujcev, Sofiiskata katoliska arhepiskopiia pres XVII v., Sofia, 1933, p. 52–53, 142; idem, Avvisi di Ragusa, Documenti sull'impero turco nel sec. XVII e sulla guerra di Candia, Roma, 1935, p. 25–294 (rec. N. Iorga, RHSEE, 12, 1935, p. 304–311); Francisc Pall, Le controversie tra i Minori Conventuali e i Gesuiti nelle missioni di Moldavia (Romania) (DI, IV, 1939, p. 243–244, 353–357) (5 doc., 1659, 1668, 1711); Veress, Documente, XI, p. 28, 37–68 (2 doc. 1662–1667); Bonaventura Morariu, La missione dei Frati Minori Conventuali in Moldavia e Valacchia nel suo primo periodo (1623–1650), Roma, 1962, 90 p. ; Omagiu Găzdaru, p. 24, 69–70, nr. XXXVI (doc. 14 sept. 1649), idem, La lengua y el origen etnico del Vaivoda Moldavo Vasile Lupu („Romanica’, IV, 1973, p. 71–79); Karol Telbizov, Quelques données sur la personnalité et 1’activité diplomatique de Ilija Matejanić – intermediaire entre le voevode C. Brancoveanu et l’empereur Leopold I–er au cours des années 1692–1700 (EB, 11, 1975, nr. 1, p. 102); D. Zaharia şi D. Bolontoc în RA, 1976, nr. 4, p. 440; Francisc Pall, Noi mărturii inedite despre călătoriile patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţările Române (BOR, 94, 1970, nr. 3–4, p. 343–348).

432 – Relatări (2), cu titlurile Res gestate in provincia Valachiae anno

Domini 1653 şi Status religionis Catholicae in Moldavia seu in Valachis anno 1654, cu privire la situaţia catolicilor din Moldova şi evenimentele din Ţara Românească (Nunziatura di Polonia, vol. 62, f. 171–181, 249–258).

262 VATICAN

Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia, RA, 53, 1976, vol. 38, nr. 4, p. 440.

433 – Documente (236), din 1672–1700, referitoare la situaţia Ţărilor

Române în cadrul politicii austro-polone de expansiune spre sud-est şi al conflictelor cu Imperiul Otoman, rapoarte ale reprezentanţilor Vaticanului la Varşovia despre campaniile polono-otomane din această perioadă desfăşurate pe teritoriul Moldovei, expediţiile de la Hotin, Cameniţa şi Soroca, participarea Ţărilor Române la asediul Vienei (1683) şi efectivele trupelor româneşti, atitudinea lui Constantin şi Antioh Cantemir, în cursul conflictelor dintre Polonia şi Imperiul Otoman, expediţiile lui Jan Sobieski în Moldova, incursiuni tătărăşti (1681), pacea din 1700 şi consecinţele ei pentru Ţările Române (Arm. III, vol. 80, p. 144; Nunziatura di Polonia, vol. 65, 87–90, 92, 93, 95, 97–101, 104–111, 113–116; 120; Epistole dei principi, vol. 118, f. 334–335; vol. 124, f. 342). Ref.: I. Moga, Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a Ţărilor

Române la sfârşitul secolului XVII, Cluj, 1933, p. 5–6, 9–10, 12–13, 15–16, 20–22, 25–32, 38, 41–42, 45, 47, 52–64, 67, 69, 76–79, 81–83, 85, 87–89, 91, 96–98, 100, 105–106, 110–112, 117–119, 121–122, 126–130, 134, 136–138, 142–143, 146, 148–149, 151, 153–156, 158, 160, 162–163, 165–169, 172–173, 176–181, 185–186, 188–189, 194–208, 211, 214, 220–221 (234 doc); Veress, Documente, XI, p. 237–239 (doc. 1686); D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA, 1973, nr. 1, p. 113).

434 – Documente, 1683–1698, privind luptele dintre otomani şi

austrieci lângă Lugoj (1695), Timişoara (1697) şi Belgrad (1688) şi situaţia din Ţările Române (Carpegna, vol. 59, f. 58–60, 118–125; vol. 128, f. 18, 28–39, 65–68). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 26. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 50, c. 401–423, r. 80, c. 993–1009.

435 – Documente, 1687–1718, privitoare la situaţia din Transilvania în perioada răscoalei lui Francisc Rákóczy II, situaţia Bisericii Catolice în Transilvania şi Ungaria după 1700, înţelegerea din 1687 dintre Mihail Apaffy şi Carol V Leopold, ducele de Lorena, privind intrarea trupelor imperiale în Transilvania, argumentele privind dreptul împăratului la coroana Ungariei, înfiinţarea la Făgăraş a unei biserici episcopale ortodoxe în 1718 etc. (Albani, vol. 197, f. 8–309).

VATICAN 263

Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 1. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 49, c. 207–672.

436 – Documente, din 1692–1700, privind activitatea lui Ilia Matejanić, trimisul lui Constantin Brâncoveanu la împăratul Leopold I. Ref.: Karol Telbizov, Quelques données sur la personnalité et l’activité

diplomatique de Ilija Matejanić (EB, 1975, nr. 1, p. 99–102).

437 – Documente referitoare la istoria socială a Transilvaniei; sunt prezentate răscoala lui Bocskay şi cea condusă de Rákóczi, ca şi conjuraţia din 1693, descoperirea şi reprimarea ei (Fond Borghesi, s. IV, vol. 63, 244, 246, 250). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 52,

1975, nr. 3, p. 232, nr. 7 şi 8).

438 – Documente, sec. XVII, referitoare la răspândirea populaţiei „Natio wallachica” în Balcani (Archivum Arcis, Armadium I–XVIII, ms. 3100). Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit. (RA, 52, 1975, nr. 3, p. 331–336). Reprod.: ibidem, p. 333–336, Anexa 1–3.

439 – Documente, sec. XVII, cu privire la luptele polono-otomane şi la atitudinea Poloniei faţă de Ţările Române (Nunziatura di Polonia, vol. 52, f. 88–89; vol. 113, f. 415, 640). Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste

hotare. Italia (RA, 53, 1976, vol. 38, nr. 4, p. 440).

440 – Relatări, secolul XVII, cu privire la efectivele armatelor din Ţările Române participante la asediul Vienei. Principele Transilvaniei împreună cu paşa din Oradea dispuneau de 25000 de oameni, iar domnitorii Ţării Româneşti şi Moldovei de câte 8000 de călăreţi (Armadio III, vol. 80, f. 149). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 113).

441 – Scrisoare, sec. XVII (?), a doisprezece boieri din Cotnari către cardinalul Congregaţiei De Propaganda Fide în care se protestează împotriva episcopilor şi preoţilor maghiari şi polonezi care manifestau puţin interes şi nu cunoşteau limba română (Archivium Arcis, Armadio I–XVIII, nr. 1810).

264 VATICAN

Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50, 1973, vol. 35, nr. 1, p. 112).

442 – Documente, sfârşitul sec. al XVII-lea, privind probleme

administrative ale catolicilor din Transilvania (Carpegna, vol. 56, f. 21–23). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 25. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 80, c. 987–992.

443 – Act din Viena, 7 aprilie 1701, cuprinzând angajamentele luate de

episcopul unit Atanasie Anghel faţă de cardinalul Leopold Kollonich, între care şi acela de a răspândi un Catechismus orthodoxus lingua Valachica ce urma a fi tipărit de acesta. Publ.: Nicolaus Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam ecclesiae

orientalis in terris coronae S. Stephani, I, Œniponte, 1885, p. 281–287.

444 – Documente (10), din 1701–1711, referitoare la legăturile Ţării Româneşti cu Italia şi Biserica romană: scrisori de la Constantin Brâncoveanu, Papa Clement XI, N. Papadopol Comnen, informaţii despre călătoria la Padova şi Roma, pentru studii, a lui Răducanu Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin, reacţia Bisericii ortodoxe din Ţara Românească faţă de unirea cu biserica Romei a românilor din Transilvania, venirea lui Mihai Racoviţă la tronul Moldovei (1703), pregătirile otomane pentru războiul cu Rusia (1711) şi opinia că românii şi bulgarii vor fi de partea țarului Petru cel Mare (Albani, vol. 220, f. 48–49, vol. 221, Ricordi per la Grecia, f. 171; vol. 222, f. 110, 170, 229). Ref. şi publ.: Virginia Vasiliu, Costantino Brâncoveanu e il Cattolicismo.

Alcune notizie nuove intorno alla sua politica religiosa (EDR, 3, 1925, p. 110–128) (rec. A. Decei în AIINC, V, 1928, 1930, p. 668–669).

445 – Documente, din 1707–1708, privind atitudinea Vaticanului faţă

de răscoala condusă de Francisc Rákóczi II și rapoartele abatelui Brenner către Papa Clement al XI-lea. Ref.: Benda Kálmán, Rákóczi és a Vatikán. Brenner apát küldetese XI.

Kelemen pápához 1707–1708. (T. Sz. 1959, nr. 1–2, p. 8–24).

446 – Documente ale proceselor consistoriale, 1708–1800, privind episcopiile Alatri, Bacăului (episcopi Adrian Skrzetuski, Josaphat Parisewicz, Tomaš Zaleski, Raymond Jezieski), Transilvaniei, Alba-Iuliei, Făgăraşului (episcopi Ioan Inochentie Micu Klein, Petru Paul Aron, Atanasie Rednic, Grigore Maior, Ioan Bob), Oradei, Cenadului, Esztergóm-ului, Nicopolului

VATICAN 265

cu date despre parohii, locuitori, venituri etc. (Archivio Consistoriale, Processus consistoriales, vol. 101, 104, 107, 110, 113, 115, 116, 119, 121, 123, 126, 129, 130, 135, 137–141, 148, 153, 155, 157, 161, 164, 165, 169, 172–175, 181, 183, 190, 191, 193, 203). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 3–8. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 7, 14, 15 I–II, 26.

447 – Scrisoare, din 1717, referitoare la Anton Maria del Chiaro, fost secretar al lui Constantin Brâncoveanu şi profesor al fiilor acestuia (Nunziatura di Germania 267, f. 52–54). Publ.: Ilie Minea, în CI, 5–7, 1929–1931, p. 365–366.

448 – Documente (52), din 1733 şi 1744–1790, privind activitatea lui Inocenţiu Micu Clain pentru drepturile românilor din Transilvania şi istoria Bisericii Greco-Catolice până în 1790. Ref.: Francisc Pall, în RI, 22, 1936, p. 261. Publ.: Dumitriu-Snagov, Românii, p. 80–89, 110–121, 146–147, 250–257,

262–267, 272–277, 294–295, 302–307, 332–349, 354–359, 370–371, 374–375, 378–381, 386–387, 390–393, 402–405, 414–433, 438–465, 476–587, 490–491, 504–507.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r.7, c. 1–25. 449 – Cuantumul veniturilor Episcopiei catolice de Oradea în 1733

(Nunziatura di Germania, fasc. 702, noiembrie 1803). Ref.: Răduţiu – Gyémant, Repertoriu, p. 112, nr. 794.

450 – Numărul familiilor greco-catolice şi ortodoxe din Marele Principat al Transilvaniei, în 1768 (Germania, vol. 416, f. 44–45). Ref.: Răduţiu – Gyémant, Repertoriu, p. 212, nr. 1533.

451 – Document, din 1783, despre refugiaţii bulgari de confesiune catolică din Banat (Nunziatura di Vienna, vol. 80). Ref.: Francisc Pall, Informaţii inedite despre refugiaţii bulgari în Banat spre

sfârşitul sec. XVIII, în Studii de istorie a Banatului, II, Timişoara, 1970, p. 68–81.

Publ.: ibid., p. 87–89.

452 – Rapoarte (18), din 1784–1785, referitoare la izbucnirea şi desfăşurarea Răscoalei lui Horea, prinderea şi executarea conducătorilor,

266 VATICAN

desfiinţarea iobăgiei de către împăratul Iosif II, activitatea episcopului greco-catolic Ioan Bob (Nunziatura di Germania, vol. 415, f. 269–292, 295–299, 307, 325; 416, f. 33–34, 95; 417, f. 26, 429, f. 2, 223, 231, 321, 322, 332, 435). Publ.: Ştefan Pascu, Ştiri noui privitoare la revoluţiunea lui Horia (AIINC,

9, 1943–1944, p. 374–382, 384–386, 388–391, 396–398, 402–403); Octavian Pârlea, Ex historia romena. Ioannes Bob Episcopus Fogarasiensis (1783–1830), Frankfurt, 1946, p. 312–316 ş. urm.

453 – Documente (28), din 1802–1815, referitoare la activitatea

clerului catolic în Ţara Românească (Nunziatura di Vienna, vol. 210). Ref.: Francisc Pall, Les consuls des puissances étrangères et le clergé

catholique en Valachie au début du XIXe siècle („Mélanges”, 15/1, 1939–1940, p. 143–214).

Publ.: ibidem, p. 215–264.

454 – Numărul credincioşilor, parohiilor, filialelor, canonicilor, teologilor şi cuantumul veniturilor anuale ale Episcopiei catolice de Satu Mare, în 1803 (Nunziatura di Germania, fasc. 695). Ref.: Răduţiu – Gyémant, Repertoriul, p. 375, nr. 2840.

455 – Documente ale proceselor consistoriale, 1804–1849, privind episcopiile Satu Mare, Oradea Mare, Esztergóm, Oradea, Cenad, Făgăraş, Alba-Iulia, cu date despre situaţia acestora, parohii, venituri etc. (Archivio Consistoriale, Processus consistoriales, vol. 207, 207A, 208, 209, 216, 218, 226, 227, 229, 233, 234, 237, 241, 250). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 8–9. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 7, 15 I–II, 26.

456 − Rapoarte (3), 1–3 mai 1821, ale nunţiului papal Leardi din Viena, bazate pe informaţii din ziare contemporane („Oservatore austriaco”) referitoare la începutul şi modul de desfăşurare a mişcării conduse de Tudor Vladimirescu şi atitudinea adoptată de Austria şi Rusia (Segreteria di Stato, Austria, rubrica 247, anno 1821, rubrica 247, fasc. 2). Ref.: D. Bodin, Tudor Vladimirescu, în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11–

12, 1941–1942, p. 55, 60–61). Publ.: Dumitru Zaharia, Două documente din arhivele italiene despre

mişcarea revoluţionară de la 1821 (RA, 47, 1970, vol. 32, nr. 2, p. 605–611).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 1.

VATICAN 267

457 – Rapoarte (3), din 7 ianuarie 1836, 8 mai 1862 şi 25 decembrie 1875, privitoare la situaţia diecezei romano-catolice de Oradea (Archivum concilii. Relationes Magno Varadinensis, 478). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

458 – Rapoarte (58), din 1848–1849, ale lui Viale Prela, nunţiu papal la Viena, despre Revoluţia din Transilvania şi Ungaria (Nunziatura di Viena). Publ.: Péter Balázs, Viale Prelà Bécsi pápai nuncius jelentései az 1848. évi

magyar forradalomról (LK, 44–45, 1973–1974, p. 3–30); idem, Viale Prelà Bécsi pápai nuncius jelentései a magyar forradalomról és szabadságharcról 1849–ben (LK, 46, 1975, nr. 2, p. 289–314).

459 – Documente, din 1853–1865, privitoare la activitatea comunităţii

româneşti greco-catolice din Transilvania în relaţiile ei cu Vaticanul, cazul episcopului Ludovic Haynald şi acţiunile sale promaghiare, politica guvernului român după Unirea Principatelor faţă de comunitatea catolică din România, scrisori pastorale ale episcopului Ioan Alexi (1859–1860), situaţia în episcopiile din Făgăraş, Alba Iulia şi Gherla, instrucţiuni privind alegerea episcopului de Gherla (1865), regimul căsătoriilor religioase ş. a. (Archivum S. C. Concilii, Relationes, Transilvania 810 A şi Nunziature di Viena, vol. 341, 395, 376, 432). Ref. şi publ.: Ioan Filip, Il matrimonio nella Chiesa romena unita („Acta

historica”, Societas Academica Dacoromana, 10, 1972, p. 157–202 (doc. din 1856); Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège, p. 265–268, 333–334, 338–339, 397–399, 464, 470–480, 482–483, 487–489, 500–501, 514–517, 525–531, 545–547, 554–555, 560–564, 567–569, 574, 603, 604 (25 doc., 1853–1865).

460 – Raport, din 2 mai 1859 – 22 mai 1862, al lui Ludovic Haynald

episcop romano-catolic al Transilvaniei, despre situaţia diecezei sale cu propuneri menite să întărească autoritatea Bisericii Catolice şi să promoveze elementele maghiare, cu referiri la comunităţile române ortodoxe și greco-catolice (Archivum Concilii, Relationes Transilvania 810 A). Ref.: Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège, p. 176–189. Publ.: ibid., p. 403–464.

461 – Documente, din 1859–1866, privind relaţiile României cu Vaticanul şi încercările de încheiere a unui concordat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

268 VATICAN

Publ.: Octavian Bârlea, La Roumanie et Rome sous le prince Alexandre I. Cuza (1839–1866) („Acta Historica”, Societas Academica Daco-romana, 1, 1959, p. 103–280).

462 – Scrisoare din Viena, [1862], prin care nunţiul apostolic dă

informaţii superiorilor săi asupra populaţiei majoritare (2/3) româneşti în Transilvania şi dorinţa acesteia de a se uni cu principatele dunărene (Fondo Nunziatura Viena, vol. 381. ... alla Segreteria di Stato, ff. 669–670). Ref.: Matei Ionescu, 1861–1862. Lupta Românilor pentru unitate în

documente italiene, MI, 18 (1984), nr. 6, p. 37. 463 – Documente (31), din 1877–1887, referitoare la consecinţele

războiului din 1877–1878 asupra comunităţii catolice din Bulgaria, reorganizarea comunităţii catolice din România ca urmare a proclamării independenţei, proiectul de concordat (1881), încoronarea regelui Carol I, inaugurarea Catedralei Sf. Iosif din București (15 februarie 1884), situaţia critică a parohiilor greco-catolice româneşti din Transilvania (Nunziatura di Viena, vol. 518, 582–583, 587; Segreteria di Stato ad ann.). Publ.: Dumitriu-Snagov, Le Saint-Siège, p. 41, 43, 45, 62, 70–86, 91–92,

94, 101–102, 104 (regeste).

464 – Documente, 1918–1919, referitoare la relaţiile diplomatice ale Vaticanului cu România (Segreteria di Stato, Războiul 1914–1918, Rubrica 244, Fasc. 113, D. 14, f. 58r). Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, România şi Vaticanul. Relaţii diplomatice.

1918, Buc., 1993.

MS

465 – Ricardus, De facto Ungarie Magne, 1237. Raport asupra călătoriei şi informaţiilor culese de misiunea călugărilor predicatori pentru cercetarea aşezărilor maghiare din Europa Orientală, cuprinzând şi date privitoare la istoria românilor (Lib. Censuum cam. Apost., f. 445 ş. urm.) Publ.: Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam, I, p. 151 ş. urm.;

Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 155–159; G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, VI, Buc., 1935, p. 9–23.

466 – Iulianus, fr. Ordinis Predicatorum, Relatare asupra expediţiilor

tătăreşti, ante 1241, redactată pe baza informaţiilor obţinute în cursul

VATICAN 269

misiunii sale în Europa Orientală pentru cercetarea vechilor aşezări maghiare, efectuată la cererea regelui Bela IV, cuprinzând şi date despre incursiunile tătarilor în Ţările Române. Publ.: Jos. Hormayr-Hortenburg, Goldene Chronick von Hohenschwangau,

München, 1842, II, p. 67 ş. urm., B. Dudik, Iter Romanum, I, Viena, 1855, p. 327 ş. urm.; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 145–152.

467 – Cardinalul Gentile, legat papal în Ungaria, Carte de socoteli,

1308–1311, privitoare la bisericile din Transilvania. Publ.: MVH, s. I, vol. II, p. 419–449; DIR, C, XIV, vol. 1, p. 61–63

(fragmente).

468 – Rufin de Civinio, legat papal, Socoteli, 1317–1320, privind veniturile beneficiilor libere din Ungaria şi Transilvania. Publ.: MVH, s. I, vol. I, p. 13–37; Urkundenbuch, I, p. 324–330; DIR, C, XIV,

vol. I, p. 259–270.

469 – Registru, din 1373–1375, al lui Petru Ştefan, perceptor de venituri papale cuprinzând şi încasările din Dieceza Transilvaniei (Rationes Collectoriae nr. 182, f. 56–100). Ref. şi publ.: MVH, s. I, vol. I, p. 464–467, 469, 492, 516–519;

Urkundenbuch, II, p. 413–416 (extrase). 470 – De statu rerum hungaricarum a morte regis Ludovici secundi

usque ad praesentis tempus, 1529, cuprinzând informaţii despre situaţia din Transilvania în 1526–1529 (Arm. 2, vol. 13, f. 474–481). Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA, 1973, nr. 1,

p. 112).

471 – Istoria lui Iacob Heraclid, despot de Samos, principe al Moldovei, circa 1564. Text în italiană, cuprinzând date biografice despre Iacob Eraclid Despotul, domnul Moldovei, anexă la un raport al lui G. F. Commendone, nunţiu apostolic în Polonia (Nunziatura di Polonia, vol. 9, f. 302 ş. urm.). Publ.: N. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir à l’histoire de Jacques

Basilikos l’Héraclide dit le Despote, prince de Moldavie, Buc., 1900, p. X şi 1–20.

Reprod.: B.A.R., 2 copii ms.

270 VATICAN

472 – Giovanni Francesco Commendone, Valachiae, olim Flacciae, Romanorum coloniae, brevis descriptio, 1574 (Nunziatura di Polonia, vol. 3, p. 186). Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente geografice, I, Buc., 1900, p. 14–15;

Călători străini, II, p. 372–376. Reprod.: B. A. R., copie manuscrisă.

473 – Relaţie anonimă, din 1584, cuprinzând descrieri despre superstiţii din Transilvania în legătură cu calendarul gregorian (Nunziatura di Germania, vol. 95, f. 67–72). Ref.: Călători străini, III, p. 113–114. Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 43–45; Călători străini, III, p. 115–117.

474 – Relatare, circa 1588–1599, a lui Ruggiero, nunţiu papal în Polonia privitoare la teritoriul locuit de români, corespunzând vechii Dacii (Bolognetti, vol. 25, f. 74). Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,

p. 331).

475 – Andrei Báthory, Raport, circa 1590–1599, privitor la secuii din Transilvania: număr, ocupaţie etc. (Nunziatura di Polonia, vol. 35, f. 305–373). Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA, 1973, nr. 1,

p. 111).

476 – Relatio status politici et religionis Moldaviae et Vallachiae sub Sixto V ac proposito pro inducendis moldavis ad unitatem Ecclesiae Romanae et arma suspicienda adversus turcas, sfârşitul sec. XVI, descriind teritoriul, locuitorii, resursele economice, armata, conducerea politică, avantajele strategice ale Moldovei şi Țării Româneşti (Archivum Arcis, arm. I–XVIII, ms. 3100). Ref. şi publ.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare. Italia (RA,

1975, nr. 3, p. 332–337).

477 – Ignatius Batthyani, Relatio de statu ecclesiae Transilvaniensi, Alba Iulia, 21 iunie 1788, 64 f. şi anexe (Archivum Concilii. Relationes, Transilvania, 810 B). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

VATICAN 271

478 – Iosif Fessler, Relatio historica de daco-romanis in Transilvania et Hungaria cum ecclesia romana unitis vel uniendis, 1858 (Nunziatura di Vienna, vol. 425). Ref.: Ion Sabău, Relatio historica de daco-romanis in Transilvania et

Hungaria cum ecclesia romana unitis vel uniendis (ARMSI, s. III, t. 24, 1941–1942, p. 627–640).

Publ.: ibidem, p. 641–659.

ARCHIVIO STORICO DELLA CONGREGAZIONE PER L’EVANGELIZZAZIONE DEI POPOLI

(ARCHIVIO „DE PROPAGANDA FIDE”)

DOC

479 – Document din Caransebeş, august 1628, prin care misionarul iezuit Marko Bandulović (Bandini) raportează ştirile bisericeşti din comitatul Caraş, situaţia jalnică a misionarilor la Craşova şi Caransebeş, precum şi despre botezarea a 180 de copii şi spovedirea a 80 de bătrâni (ms. vol. 57, f. 27). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106.

480 – Raport din Belgrad, 1628, al misionarului Bandini asupra stărilor religioase din Banat, cu unele amănunte privind refuzul popoarelor de a accepta botezul catolic în părţile Timişoarei, Iarcovei, Lipovei şi Craiovei, îndreptându-se pentru aceasta fie la propovăduitorii calvini, fie mai ales la preoţii lor ortodocşi (ms. vol. 57, f. 25). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106.

481 – Document din Roma, 1 octombrie 1630, prin care franciscanul Serafim Kun raportează prezenţa la Caransebeş a opt clerici minoriţi, anume Gheorghe Buitul, Marko Bandulović (Bandini) ş. a. (I, Valachia, vol. 219, p. 290–293). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106. Publ.: Veress, Documente, IX, p. 308–311.

482 – Documente (2), din 1637 şi 1644, privitoare la istoria Ţărilor Române. Ref.: Hurmuzaki, VIII, p. 461, 510.

272 VATICAN

483 – Documente (10) din 1638–1643, despre situaţia Bisericii Catolice în Moldova, printre care şi o scrisoare a lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, către Papa Urban VIII. Publ.: Gh. Vinulescu, în DI, IV, 1939, p. 127–135.

484 – Documente (68), din 1639–1762 privind activitatea misionarilor catolici în Moldova, cu multe ştiri despre situaţia internă, fiscalitate, activitatea culturală a misionarilor care remarcau că limba română „e o amestecătură de italiană şi latină”. Publ.: G. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani della Moldavia nei

secoli XVII e XVIII (în DI, 1, 1923, p. 1–223; rec. A. Decei, AIINC, V, 1928–1930, p. 670–673).

485 – Relaţiile lui Pietro Diodato despre situaţia Bisericii Catolice în

Ţara Românească, la 1640 şi 1653, şi Moldova, la 1641 (Visite e Collegi, vol. 21, anno 1642, f. 1–32). Publ.: Gh. Vinulescu, Pietro Diodato e la sua relazione sulla Moldavia

(1641) (în DI, 4, 1939, p. 75–126); Călători străini, V, 199–270.

486 – Documente (24), din 1642–1648, privitoare la Sinodul de la Iaşi (1642), relaţiile lui Vasile Lupu cu Patriarhia de Constantinopol, relaţiile lui Petru Movilă cu Biserica Catolică etc. Ref.: Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l’Orient Ortodoxe et

particulièrement avec le Patriarcat de Constantinople envisagées surtout d’après les lettres de Ligarides („Balcania”, 8, 1945, p. 66–90).

Publ.: ibidem, p. 91–140.

487 – Document din Belgrad, 23 august 1643, prin care misionarul iezuit Marko Bandulović (Bandini) raportează despre disputa dintre iezuiţii din Caransebeş şi misionarii catolici de la Olova pentru drepturile asupra parohiilor din Lipova, Secaş şi Vărădia (ms. vol. 87, f. 174). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 106–107.

488 – Documente, 1643–1762, privind situaţia Bisericii Catolice în Moldova în sec. XVII–XVIII. Ref. şi publ.: Francisc Pall, Le controversie tra i Minori Conventuali e i

Gesuiti nelle missioni di Moldavia (Romania) (în DI, 4, 1939, p. 136–153).

VATICAN 273

489 – Documente privind: proiectul înfiinţării unui colegiu catolic la Iaşi (1643), atitudinea lui Matei Basarab faţă de unirea cu Biserica Catolică şi prezenţa a doi tineri din Ţara Românească la studii în Italia (1647). Ref. şi publ.: Francisc Pall, Date inedite privitoare la legăturile culturale

italo-române din mijlocul veacului al XVII-lea (SI, 6, 1939, p. 45–69).

490 – Scrisoare din 1644 a misionarului italian Gasparo da Noto care scria la Iaşi un Catehism românesc (Scritture originali riferite nelle Congregazioni generali, vol. 127). Ref.: D. Găzdaru, Informaţii italiene inedite despre câteva texte româneşti

scrise de misionari catolici (SI, 1, 1934, p. 81–84) (şi extras, p. 3–6).

491 – Relaţie din 1644 despre călătoria misionarului catolic Baksić în Ţara Românească (Fondul Visite e Collegi, vol. 25). Publ.: Francisc Pall, O vizită în Ţara Românească în anul 1644 (relatare

inedită a lui Baksić) (SMIM, VIII, 1975, p. 219–227).

492 – Document din 1644 referitor la Episcopia de Argeş. Ref. şi publ.: D. Găzdaru, O ipoteză filologică şi date inedite despre

episcopia catolică a Argeşului (BBRF, 1969–1970, p. 101–110).

493 – Scrisori (33), din 1644–1650, ale misionarului catolic Marco Bandini, trimise din Moldova cuprinzând o serie de ştiri privind evenimentele din timpul domniei lui Vasile Lupu şi despre situaţia Bisericii Catolice în Moldova. Ref.: A. Veress, Scrisorile misionarului Bandini din Moldova, Buc., 1927

(din ARMSI, s. III, t. 6, 1927, p. 333–352). Publ.: ibidem, p. 353–399; Călători străini, V, p. 299–309.

494 – Scrisoare, din 4 mai 1646, a lui Vasile Lupu către Papa Inocențiu X, în care se exprimă nemulţumirea faţă de atitudinea episcopilor catolici de origine poloneză ai Bacăului, care comiteau abuzuri (Nunziatura di Polonia, vol. 54, f. 254, 255. Ref.: Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste

hotare. Italia, RA, 53, 1976, vol. 38, nr. 4, p. 440. 495 – Scrisoare, din 1647, a lui Matei Basarab către cardinalul

Capponi (Lettere, vol. 64, f. 114). Publ.: Patru scrisori domneşti din arhivele Vaticanului (AIINC, 3, 1924–

1925, p. 554).

274 VATICAN

496 – Rapoarte (2) din Caransebeş, 16 iulie 1648 şi 1652, ale misionarului iezuit Iovan Dežmanič despre locuitorii Caransebeşului, care la 1641 erau pe jumătate ortodocşi, activitatea sa de misionar la Secaş, unde în 1643 locuitorii erau cu toţii ortodocşi, expulzarea iezuiţilor din Craşova şi Secaş de către turci în 1644, la cererea vlădicii ortodoxe, întemniţarea lor ca agenţi imperiali, despre ortodocşii din Gârnecea, Comorişte, Vărădia, Gornia, Gârlişte, Forotic, Doman, Cuptoare, Ţela, Reşiţa, Breazca, biserica ridicată de el la Slatina, de unde a fost gonit de banul calvin al Caransebeşului etc. (mss., vol. 218, f. 376 şi 461). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 107.

497 – Raport din 1650 al misionarului Gavril Tomašević asupra lipsei de preoţi catolici la Caransebeş, Slatina, Teregova, Lugoj, Haţeg, Rusca, Lipova, Caraşova, Secaş, Orşova, Cenad, Sînlavrentie, Maciova, Sichenţa, Jimbolia, Recaş, Biserica Albă, Ostrov, Ţela, Becicherec (ms. vol. 218, f. 407). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 107.

498 – Documente (26), din 1663–1776, privind situaţia catolicismului în Moldova şi activitatea lui Vito Piluzio. Publ.: I. Bianu, Vito Piluzio. Documente inedite din Archivul Propagandei

(„Columna lui Traian”, 1883, p. 142–164, 257–287); I. Minea, Vito Pilutio (RA, 1926, p. 400).

499 – Rapoartele misionarului Modesto în Transilvania (1666),

amintind, printre altele, despre latinitatea limbii române. Ref.: Lajos Pásztor, Relazioni del P. Modesto da Roma sulla Transilvania

(„Antemurale”, V, 1959, p. 35–40). Publ.: ibidem, p. 41–83.

500 – Document, din 1667, privind pribegia lui Grigore Ghica, fostul domn al Ţării Româneşti. Publ.: Hurmuzaki, V/2, p. 113–114: IX/1, p. 250; „Columna lui Traian”,

1883, p. 285–287; „Arhiva”, 1894, p. 548.

501 – Menţiunea a doi moldoveni, Grigore Gros din Baia şi Petre Wolf din Cotnari, aflaţi la studii în Italia în sec. XVII (Acta, vol. 37, Congr. 25 ianuarie 1668, nr. 2, 3, 10 iulie 1668, nr. 2). Publ.: D. Găzdaru, în CI, 5–7, 1929–1931, p. 376–377.

VATICAN 275

502 – Relatări (2), din 1674 şi 1676, cu privire la pagubele cauzate de turci în Moldova şi la epidemia de ciumă din Moldova (1676), când ar fi murit 30.000 de locuitori, dintre care 7 000 numai la Iaşi (Scritture originali riferite nelle Congregazioni generali, vol. 450, f. 168–169; vol. 460, f. 86–103). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 113). 503 – Scrisoare din 1677 a unui preot catolic din Moldova cuprinzând

ştiri interesante despre situaţia oraşelor moldovene şi bisericilor catolice la acea dată. Publ.: V.I. Ghika, Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 26–32 (din „Revista

catolică”, 1912, nr. 4, p. 578–589).

504 – Documente privind legăturile lui Matei Basarab cu mişcarea bulgară de eliberare, care îl considera „come primo capo” al acestei lupte, precum şi colonizări de bulgari la nordul Dunării după 1688. Ref.: Ivan Duičev, Ciproveci i văztaniego prezî 1688 godina, Sofia, 1938

(rec. C. Velichi, în RI, 25, 1939, p. 280 ș. urm.)

505 – Documente (4), din anii 1693–1695, despre misionarul Renzi de la Iaşi, cu ştiri despre familia Costin. Ref. şi publ.: V.I. Ghika, Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 33–46.

506 – Documente (3), din 1694–1704, despre bulgarii catolici siliţi de persecuţiile turceşti să emigreze la nord de Dunăre (Congregazioni particulari, vol. 31; Scritture rifferite nelle congregazioni, 1704). Ref.: I. Moga, Ştiri despre bulgarii din Ardeal (AIINC, V, 1928–1930,

p. 513–516). Publ.: ibidem, p. 516–519.

507 – Scrisoare din 1699 referitoare la situaţia bisericii din regiunea Oradei (Scritture originali, vol. 534, p. 62–65). Ref. şi publ.: Aloisie Tăutu, Efrem Banyanin, pretinsul episcop ortodox al

Orăzii, unit (1699) („Cultura creştină”, 16, 1936, nr. 10, p. 600–612).

508 – Documente privind modul cum s-a făcut „unirea” cu Roma a unei părţi a românilor din Transilvania la sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, rezistenţa opusă de români la „unire” şi lupta lui Inochentie Micu pentru drepturile politice ale românilor.

276 VATICAN

Publ.: M., Zur Geschichte der Union der griechischen Kirche mit der römischen (KVSL, VI, 1883, 2, p. 21); Dumitriu-Snagov, Românii, passim.

509 – O estimare a numărului credincioşilor greco-catolici din

principatul Transilvaniei în anul 1701 (Arh. Congregaţiei „De Propaganda Fide”. Scritti rif. nei Congressi Greci, Croazia, Transilvania Ungheria, vol. II, p. 104–105). Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 21, nr. 167.

510 – Numărul familiilor şi bisericilor greco-catolice din Principatul Transilvaniei la 1761 (f. c.). Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 179, nr. 1294.

511 − Documente (6), din 1774–1788, cu date despre istoria Banatului şi despre refugiaţii bulgari catolici din această regiune (Fond Scritture riferite, Bulgaria, vol. VI). Ref.: Francisc Pall, Informaţii inedite despre refugiaţii bulgari din Banat

spre sfârşitul sec. XVIII, în Studii de istorie a Banatului, II, Timişoara, 1970, p. 69–81.

Publ.: ibidem, p. 81–90. 512 – Numărul familiilor de credincioşi şi al bisericilor greco-catolice

din Marele Principat al Ardealului în 1779 (f. c.). Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 262, nr. 1921.

513 – Raport, Blaj, 5 decembrie 1780, a lui Gheorghe Şincai, în care anunţă intrarea lui în funcţie la Blaj. Ref.: Dumitriu-Snagov, Românii, p. 309–310; Eugen Glück, Scriitori români în

arhive străine. Gheorghe Şincai şi istoricul slovac Daniel Cornides („Manuscriptum”, 22, 1991, nr. 2–4 (83–85), p. 266).

514 – Cuantumul veniturilor şi cheltuielilor episcopiei catolice de

Oradea în 1780–1781 (f. c.) Ref.: Răduţiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 268, nr. 1971.

515 – Documente, din 1783–1823, referitoare la activitatea episcopului Ioan Bob, la relaţiile sale cu Gh. Şincai, la Supplex Libellus Valachorum etc.

VATICAN 277

Ref.: Octavianus Bârlea, Ex historia romena: Ioannes Bob episcopus Fagarasiensis (1783–1830), Frankfurt, 1984.

Publ.: ibidem, p. 283–443.

516 – Document care consemnează părerea împăratului Iosif II în privinţa vechimii şi situaţiei de fapt a populaţiei româneşti din Transilvania (vol. 5, f. 308–309). Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 50,

1973, vol. 35, nr. 1, p. 111).

517 – Documente privind situaţia Bisericii Catolice în Moldova în sec. XVIII (după 1740) (Acta, vol. 114, 189, Lettere, vol. 162, 168, Scritture non riferite Moldavia, vol. 4, Scritture riferite nelle congregazioni generali, vol. 373 etc.). Ref.: Francis Pall, Reportul călugărului Onufrie din Liov despre misiunile

catolice din Moldova (1748), în Omagiu fraţilor Lapedatu, Buc., 1936, p. 605–619 (şi extras).

Publ.: ibidem, p. 619–626.

518 − Rapoarte şi documente, sec. XVIII–XIX, privind activitatea unor corifei ai Şcolii Ardelene şi corespondenţa lor cu Congregaţia „De Propaganda Fide”. Publ.: D. Găzdaru, Contribuţie la relaţiile lui Grigore Maior, Gheorghe

Şincai şi Petru Maior, Iaşi, 1933 (extras din „Revista critică”, 1933); rec. I. Minea, în CI, 8–9, 1932–1933, p. 297–298; Dumitriu-Snagov, Românii, passim.

519 − Documente (17), din 1803, 1805, 1814, 1815, referitoare la

activitatea clerului catolic în Moldova şi Ţara Românească în anii menţionaţi (Fond Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Vallachia, vol. VIII, 1798–1815, f. 73, 79–80, 140–142, 138–139, 294, 303, 341–346, 347, 358–362, 363–364, 398–400, 432–434, 436, 438–439, 479, 489). Ref.: Francisc Pall, Les consuls des Puissances étrangères et le clergé

catholique en Valachie, au début du XIXe siècle („Mélanges”, 15, 1939–1940, 1e partie, p. 145–214).

Publ.: ibidem, p. 215–264. 520 – Scrisoare, din 1805, din care rezultă că misionarul catolic

Lorenzo Placido Porcelli a alcătuit sau tradus în Moldova, în româneşte, un

278 VATICAN

evangheliar, un catehism, un dicţionar, diverse rugăciuni, o litanie, câteva imnuri şi multe dialoguri (Fond Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Vallachia, Moldavia dal 1798 al 1813, vol. I, f. 430–43). Ref. şi publ.: D. Găzdaru, op. cit. (SI, 1, 1934, p. 84–86).

521 – Scrisoare, din 1823, în care se arată că misionarul Antonio Maria Sciacca învăţase aşa de bine româneşte încât alcătuia la Roma o gramatică şi un dicţionar pentru viitorii misionari în Moldova (Fondul Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Vallachia, Moldavia dal 1823 al 1827, vol. VIII). Ref. şi publ.: ibidem, p. 86–88.

522 – Corespondenţă, din 1840–1846, privind relaţiile lui Alecu Ghica, mare logofăt, cu Biserica Catolică. Publ.: V. I. Ghica, Spicuiri istorice, I, Iaşi, 1936, p. 58–70.

523 – Scrisoare, de la A. T. Laurian către cardinalul Fontana, în care se prezintă originea poporului român şi drepturile sale istorice la un singur stat naţional (Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria e Valachia, vol. XI). Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA, 1972, nr. 1, p. 154).

524 − Materiale privind organizarea învăţământului catolic în Ţara Românească în sec. XIX (Scritture riferite nei Congressi). Ref.: ibidem.

MS

525 − Gramatică românească şi dicţionar român-italian, manuscris italian cuprinzând scrieri ale misionarului Antonio Maria Sciacca. Ref.: Iosif E. Naghiu, Cărţi religioase româneşti scrise de italieni în

Moldova (SI, 10, 1943, p. 261–263; rec. de D. Bodin în RIR, 14, 1944, p. 431).

526 − Cronică manuscrisă, din 1764, cu date privind istoria Bisericii

Catolice în Ţara Românească şi cu descrierea oraşelor unde existau biserici catolice. Ref.: Cajo Othmer, Una cronica manoscritta dell’antica provincia

francescana bulgaro-valacca, Florenţa, 1932.

VATICAN 279

527 – Antonio Becich (? – post 1748), episcop catolic de Nicopol, Vizitaţie în Ţara Românească şi Moldova în 1745–1746; Raport, Bucureşti, 8 august 1748; Scrisoare, Bucureşti, 1 februarie 1749. Ref. şi publ.: A.D. Xenopol, Extrase din documentele culese din arhiva

colegiului „De Propaganda Fide” din Roma („Arhiva”, 5, 1894, p. 549–551); Gh. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII–XVIII (în DI, 1, 1925, p. 200–201, nr. LXVI); Hurmuzaki, VI, p. 609, nr. CCCXLIII; Francisc Pall, Date noi despre istoria Bucureştilor la mijlocul secolului al XVIII-lea („București. Materiale de istorie şi muzeografie”, Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti, 4, 1966, p. 25–34); Călători străini, IX, p. 324–326. 528 − Breviario ms. con caracttere illirico intitolato greco-valako,

utilizat de poliglotul Lorenzo Hervas în 1787. Ref.: D. Găzdaru, Limba română în opera unui poliglot spaniol din sec.

XVIII („Arhiva”, 38, 1931, p. 496–499).

529 – Manuscris către episcopul catolic din Nicopole, Francisc Ferreri (29 septembrie 1805), copie aparţinând unui călugăr care ţinea arhiva episcopatului. Are 8 pagini, cusute în formă de caiet. Ultima pagină are un rezumat scris de altă mână. Documentul conţine 29 de „Facultates” acordate de Papa Pius VII episcopului (Dosarul Valachia et Bulgaria). Ref.: Ion Ardeleanu, Istoria diecesei române greco-catolice a Oradiei-Mari,

vol. I, Gherla, 1883; Iorga, Studii şi documente, p. 357–358; V. Papacostea, Papa Pius al VII-lea şi Francisc Ferrari, episcop de Nicopole şi administrator al Munteniei (RI, II, 1925, p. 289–297).

530 – Giuseppe Molajoni, Breve istoria della Rivoluzione di Bukarest,

despre Revoluția din 1821 (Scritture riferite nei Congressi, Bulgaria, Vallachia, 1816–1822, vol. 9). Ref. şi publ.: D. Găzdaru, Una relazione manoscritta italiana sulla

rivoluzione di Tudor Vladimirescu (în DI, 3, 1934, p. 240–273).

531 – Luigi Bonauguri, Descrizione dei torbidi accaduti in Bulgaria nel 1821, în care se vorbeşte de Revoluția din 1821 de la nord de Dunăre. Ref.: Victor Papacostea, Revoluţia din 1821, privită de un misionar catolic

(RI, 15, 1929, p. 8–13).

280 VATICAN

CR

532 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole. În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu, domnul Moldovei. Ref.: Bozidar Rajkov, Pojava i razvitie na naucnija i kulturen interes kăm

Abagar, în Abagar na Filip Stanislavov, Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24. Publ.: ibidem, p. 41–49.

533 – Vito Piluzzi, Catehism, Roma, 1677. Cu alfabet latin. Ref.: Vladimir Alexandru (MI, 15, 1981, nr. 10, p. 62).

534 – Libellus alphabeticus latino-ungaricus. Ad usum Scholarum Missionis Catholicae Moldaviae, Iaşi, 1841, 17 p. nenumerotate. Pe foaia de titlu, Sf. Ioan Botezătorul, iar pe verso, Maica Domnului (în xilografie) cu rugăciunea ungurească. Cuprinde: abecedar latino-unguresc; tablă de înmulţire, prescrierile religiunii catolice, în latineşte şi pe verso în ungureşte, ceremonialul mesei în latină (ultimele 4 pagini) (Scritture non rif., vol. 10). Ref.: Veress, BRU, III, p. 12, nr. 1405.

535 – Epistola pastoralis ad Clerum universumque populum Romano-Catholicum principatus Moldaviae, Iași, 1843 (Scritture non rif., vol. 10). Ref.: Veress, BRU, III, p. 12, nr. 1429.

536 – Ordo divini officii recitandi scrique peragendi ad usum Fratrum

Minorum S. Francisci Conventualium in Moldavia Apostolicam missionem exercentium Iussu Illustrissimi ac Reverendissimi D.D. Pauli Sardi episcopi Verensis visitatoris ac praefecti Apostolici ejusdem Moldavicae missionis editus atque ad Iuliani calendarii supputationem dispositus pro Anno Domini, Iași, 1845 (Scritture non rif., vol. 10). Ref.: Veress, BRU, III, p. 31, nr. 1457.

537 – Kalendarium Romano-Francisc: Iulianum in usum P. P. Min. S. Francisci Conventualium in Moldavia Apostolicam missionem exercentium Jussu Ullustrissimi ac Reverendissimi D.D. Antonii de Stefano Philosophiae ac S. Theologiae doctoris, episcopi Bendensis praefecti aeque ejusdem Missionis Apostolici visitatoris editum ef. A Fr. Philippo Jos. Nicola de Behnonte Dre. Phil. et Theol., Galați, 1851 (Scritture non rif., vol. 11). Ref.: Veress, BRU, III, p. 71, nr. 578.

VATICAN 281

538 – Ordo divini officii recitandi missaeque Sacrificii Peragendi Iuxta Ritum S.E.R. et Antiqui Kalendarii. In usum Patrum Minor. S. Francisci Conventualium in Moldova missionem Apostolicam exercentium, Iussu Illustrissimi ac Reverendissimi D.D. Antonii de Stefano Ord. Parit. Min. Coenobium. Episcopi Bendensis Praefecti atque ejusdem missionis Apostolici visitatoris disposities, Iași, 1854 (Scritture non rif., vol. 11). Ref.: Veress, BRU, III, p. 93, nr. 1637.

539 – Katehismul elementar pentru tinerii romano-catolici. Din voia şi porunca Prea-Sfinţitului Josef Salandari din Ordinul Misionarilor Conventuali a Sfântului Francisco de Assissi, Episcopu de Marcopol şi Sf. Missiei Romano-catolice în Moldova visitator Apostolicu, Iaşi, 1866 (Fasc. Moldova 1866). Ref.: Veress, BRU, III, p. 205, nr. 1990.

BIBLIOTECA APOSTOLICA VATICANA

DOC

540 – Scrisori (2), din care una datată 27 noiembrie 1202, ale lui Ioniţă Caloian Asan, suveranul Țaratului vlaho-bulgar, adresate Papei Inocenţiu III. Copii din sec. XVII (Vat. lat. 7213, f. 409v–415v, scrisoarea din 27 noiembrie 1202). Ref.: Mihai Ţipău, 2014. Publ.: Migne, Patrologia Latina, vol. 214, c. 1112 (prima scrisoare).

541 – Document din Roma, 16 aprilie 1204, prin care Papa Inocenţiu III cere episcopului Simion de Oradea şi abatelui de Pilis să întemeieze un episcopat special pentru călugării ortodocşi (Ms. lat. 7215, f. 111v). Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, p. 66. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 39–40; DIR, C, XI–XIII, vol. I,

p. 28 şi 367.

542 – Scrisoare din Lateran, 12 aprilie 1228, prin care Papa Grigore IX comunică călugărilor predicatori din Ungaria că Rolust, arhiepiscop de Strigoniu, l-a numit pe Teodoric episcop al cumanilor din Moldova şi Ţara Bârsei, cu reşedinţa la Milcovia (Reg. nat. 14, f. 64). Ref.: MRV, p. 58. Publ.: Hurmuzaki I/1, p. 107.

282 VATICAN

543 – Documente din Buda, 8 ianuarie – 3 iulie 1309, privind procesul dintre Capitlul din Alba Iulia şi decanatele săseşti, cauză judecată de Filip de Sardinia, auditorul general al cardinalului Gentile, legat papal în Ungaria (Ms. 4013, p. 16–44). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 234–292; DIR, C, XIV, vol. I, p. 92–160.

544 – Documente din 1412 privind planurile lui Sigismund de Luxemburg faţă de Moldova, împrejurările încheierii tratatului de la Stara Lubovna (Lublau) şi reorganizarea relaţiilor comerciale dintre Transilvania, Ţara Românească şi Moldova (Cod. pal. 701). Ref. şi publ.: H. Heimpel, Auz der Kanzlei Kaiser Sigismund(über den Cod.

Pal. 701 der Vatikanischen Bibliothek) („Archiv für Urkundenforschung”, 12, 1931, nr. 1, p. 111–180); Şerban Papacostea, Din nou cu privire la politica orientală a lui Sigismund de Luxemburg (1412) (în vol. Ştefan Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 243–246).

545 – Scrisoare din Constantinopol, 17 noiembrie 1436, a lui Iohannes

de Ragusa, descriind şi consecinţele campaniilor antiotomane din Ţara Românească (distrugeri, captivi etc.). Ref.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 83, nota 2. Publ.: E. Cecconi, Studi storici sul concilio di Firenze, I, Florenţa, 1869,

p. CCLIII– CCLVIII.

546 – Corespondenţă, 1460, a lui Matei Corvin, regele Ungariei, cu Papa Pius II cu privire la necesitatea organizării unei cruciade antiotomane (Vat. lat. 12540, f. 59–60). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 5–8.

547 – Raport, 1480, al lui Antonio Torquato către Matei Corvin, regele Ungariei, cu privire la consecinţele unei eventuale cuceriri de către turci a Ţărilor Române (Vat. lat. 7750, f. 300–304). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 143–152.

548 – Scrisori (2), din 1560 şi 1561, ale Papei Pius IV către Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (fond Barberini). Publ.: Chiril Karalevski, Relaţiunile dintre domnii români şi Sfântul Scaun

în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, după documente inedite din arhivele Vaticanului, „Revista catolică”, 2, 1913, nr. 2, p. 178–183).

VATICAN 283

549 – Scrisoare din Varşovia, 15 martie 1572, a mitropolitului Timotheos cuprinzând şi date despre Alexandru II Mircea din Ţara Românească (Ottob. 74, f. 64 ş. urm.). Ref.: N. Iorga, Românii şi lupta de la Lepanto (RI, 10, 1924, p. 106–107);

A. Pippidi, Les pays danubiens et Lépante (în vol. Il Mediterraneo nella seconda metà dal 500 alla luce di Lepanto, Florența, 1974).

Publ.: Sp. Lambros, în NE, 18, 1924, nr. 1, p. 27–32.

550 – Raport, din 1580[2], al lui Alessandro Comuleo, vizitator apostolic al catolicilor în Imperiul Otoman, referitor la populaţia şi efectivele militare din cuprinsul imperiului, inclusiv Ţările Române, şi contribuţia lor într-o eventuală coaliţie antiotomană (Barb. 58, 44). Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 13–14.

551 – Rapoarte (2), din 1580–1581, de la Ştefan Szántó, cuprinzând informaţii despre Transilvania, colegiul iezuit şi posesiunile ordinului în principat (Regina 2023, p. 22). Ref.: Călători străini, II, p. 486–487. Publ.: Veress, Epistolae et acta, II, p. 96, 158–161, 173–176, 205–207,

233–236, 238–244, 262–263, 265; Călători străini, II, p. 488–503.

552 – Document din Sighişoara, 16 ianuarie 1590, prin care principele Sigismund Báthory confirmă autoritatea ecleziastică a cardinalului Andrei Báthory în scaunele secuieşti din Transilvania (Ottob. lat. 2427, f. 288). Publ.: Veress, Documente, III, p. 207–208.

553 – Documente, din 1591–1603, privind evenimentele din Ţările Române: rapoarte ale trimişilor Angliei, Toscanei şi Transilvaniei, instrucţiuni către aceştia, scrisori de la Sigismund Báthory, cuprinzând informaţii despre activitatea coaliţiei antiotomane, campaniile lui Mihai Viteazul, sfârşitul său şi luptele succesorilor, politica Vaticanului în Europa orientală. (Barb. XVI 53, 56, 58; Capp. 164, 164a, 311 1; Cp. di princ. 5, Ottob. lat. 1100, 2419, 2427, Urb. lat. 9, 816, 819, 833, 856, 1063, 1064, 1066–1071, 1113). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 36–40, 98–99, 107–108, 110–111, 113–

114, 117–125, 131–136, 141–143, 158–159, 304–305, 387–406, 410–412 (21 doc. 1593–1596); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 112–113, 121–127 (doc. 1595); A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592–1600), Budapesta, 1909, p. 109 (doc. 13 sept. 1595); I. C. Filitti, Din Arhivele Vaticanului, II, Documente politice 1526–1788, Buc., 1914, p. 61, 64–70 (4 doc., 1594–1595); Angelo Pernice, în ASI, 3, 1925, p. 250 (doc.

284 VATICAN

1595); Buta, I paesi Romeni, p. 72–304 (doc. 1591–1603); Veress, Documente, IV, p. 130–136, 197, 207–208, 240–241, 247–248, 257–258, 268–269, 274–277, 288, 313–315; V, p. 37–38; VI, p. 13, 70–71, 77, 284–285 (16 doc. 1595–1600); Aurel Decei, „Avvisi” riguardanti, i paesi Romeni negli anni 1536–1598 (DI, IV, 1935, p. 1–74) (222 doc. 1596–1538); Lászlo Szilas, Der Jesuit Alfonsi Carillo in Siebenbürgen 1591–1599, Roma, 1966; Aurel Decei, Documente din arhivele Vaticanului privind anul 1595 (RA, 1967, nr. 1, p. 199–238) (67 doc. 1594–1595); Călători străini, III, p. 463, 480–487, 503–517, 538–539 (4 doc. 1595); D. Zaharia, Cercetări în arhive de peste hotare (RA, 1972, nr. 1, p. 153); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 337–350 (rap. 1539–1600, G. Malaspina); Chelaru, Colecţia microfilme, p. 150–157.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 35, 36, 107.

554 – Scrisoare, circa 1593–1595, anonimă, cu destinatar necunoscut, despre oportunitatea organizării unei alianţe contra otomanilor cu participarea Transilvaniei, Moldovei, Rusiei, sub conducerea lui Jan Zamoyski, mare cancelar al regatului Poloniei (Urb. lat. 860, f. 353r–358v). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

555 – Corespondenţă, din 1593–1596, purtată de Fabio Genga cu informaţii despre lupta antiotomană a lui Mihai Viteazul, despre Ieremia Movilă etc. (Urb. lat. 866, f. 162–165, 178–234, 238–239, 322–366, 390–394). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 152. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 15–68, 70–134.

556 – Document, din [Adrianopol, 4 martie] 1595, cuprinzând ştiri de

la Constantinopol despre incursiunea lui Mihai Viteazul în sudul Dunării şi asedierea cetăţilor Rusciuc, Giurgiu şi Silistra, prădarea Chiliei, Cetăţii Albe şi Tighinei de către principele Moldovei împreună cu cazacii din Polonia, plecarea Sultanului la Adrianopol (Urb. lat. 1063, f. 267). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 42–43. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 255–256.

557 – Document din Roma, 6 februarie 1595, cuprinzând ştiri despre răscoala lui Mihai Viteazul împotriva turcilor şi despre planurile sultanului de pedepsire a domnitorului român (Urb. lat. 1063, f. 83–84). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 37–38. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 241, c. 83.

VATICAN 285

558 – Document din Veneţia, 18 martie 1595, cuprinzând ştiri transmise de la Graz despre înfrângerea lui Hasan Paşa venit să înscăuneze un alt voievod în Ţara Românească şi contribuţia lui Sigismund Báthory la această expediţie (Urb. lat. 1063, f. 175). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 46–47. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 173.

559 – Document din Roma, 18 martie 1595, cuprinzând informaţii din Viena, de la particulari, privind victoria principelui Transilvaniei, care împreună cu valahii şi moldovenii i-au învins pe turci, veniţi să înscăuneze alţi domni (Urb. lat. 1063, f. 165). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 45–46. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 162).

560 – Document din Veneţia, 4 martie 1595, cuprinzând o ştire dintr-o scrisoare de la Constantinopol despre intenţia turcilor de a-l înlocui pe „rebelul” Mihai Voievod (Urb. lat. vol. 1063, f. 144–145). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 43–44. Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 142.

561 – Document din Veneţia, 6 mai 1595, cuprinzând ştiri transmise din Viena în care se menţionează că Valahia şi Moldova jură credinţă transilvăneanului în dietă, iar bulgarii se răscoală împotriva turcilor (Urb. lat., vol. 1063, f. 294). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 52–53. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 288–289.

562 – Document din Roma, 22 aprilie [15]95, cuprinzând ştiri transmise de la un particular din Polonia despre raportul prezentat Papei referitor la pregătirile turcilor pentru campania împotriva imperialilor şi situaţia forţelor antiotomane; de asemenea, despre înscăunarea lui Ştefan Vodă Răzvan pe tronul Moldovei (Urb. lat., vol. 1063, f. 244). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 51–52. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 244.

563 – Relatare din Praga, 18 aprilie 1595, a agentului Curtio Picchena despre pregătirea unei campanii antiotomane în Ungaria şi despre intenţia Porţii de a-i ataca pe Sigismund Báthory şi pe Mihai Viteazul (Urb. lat. 1063, Avvisi). Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 197, doc. 112; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 52–53.

286 VATICAN

564 – Documente (2) din Veneţia, 12 şi 26 august 1595, cu ştiri despre înlocuirea marelui vizir Ferhad Paşa cu Sinan Paşa şi expediţia condusă de acesta împotriva creştinilor (Urb. lat. 1063, f. 538 şi 587). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 59–60. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 526–527 şi c. 580.

565 – Scrisoare, din 3 septembrie 1595, a lui Jan Zamoyski adresată lui Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, menţionând arestarea lui Aron cel Rău de către Ştefan Răzvan (Cappon. 164, f. 228r). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 149; Mihai Ţipău, 2014. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

566 – Notă, 5 septembrie 1595, cu privire la victoria asupra turcilor în Ţara Românească (Cappon. 164, f. 134r). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

567 – Document din Cracovia, 9 septembrie 1595, cuprinzând ştiri despre ajutorul cerut cancelarului Poloniei de voievodul Moldovei şi de Mihai Viteazul pentru a putea face faţă unui atac din partea turcilor (Urb. lat. 1063, f. 728. O copie în Cappon. 164, lettera 64, f. 310). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 64–65. Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 711.

568 – Scrisori (2), din 18 septembrie 1595, ale lui Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, din „Campo presso Corona”, adresate probabil lui Flaminio Genga, în care îi cere să îi comunice Papei Clement VIII despre o răscoală a cazacilor în Moldova. Din prima scrisoare 2 exemplare (Cappon. 164, f. 220r, 224r–225r, 226r). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 149; Mihai Ţipău, 2014. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

569 – Document din Veneţia, 23 septembrie 1595, cuprinzând informaţii din Viena şi Graz despre luptele din părţile Timişoarei şi despe luptele moldovenilor, valahilor şi transilvănenilor cu Sinan Paşa (Urb. lat., vol. 1063, f. 701–702). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 67–68. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 686–687.

VATICAN 287

570 – Document din Roma, 30 septembrie 1595, cuprinzând ştiri despre victoria valahilor, moldovenilor şi transilvănenilor asupra lui Sinan Paşa (Urb. lat., vol. 1063, p. 717–719). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 68–69. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 702–703.

571 – Document din Veneţia, 7 octombrie 1595, cuprinzând ştiri de la Ragusa despre victoriile valahilor şi moldovenilor asupra lui Sinan Paşa şi din Cracovia despre înfrângerea pricinuită tătarilor de către Zamoyski şi izgonirea din Moldova a 6000 de oşteni ai lui Sigismund Báthory (Urb. lat. 1063, f. 751). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 75–76. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 734–735.

572 – Document din Roma, 7 octombrie 1595, cuprinzând o relatare

despre hotărârea Papei Clement VIII de a trimite ajutoare militare în Transilvania, hotărâre la care renunţă, aflând de tulburările din Ungaria Superioară (Urb. lat. 1063, f. 735). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 75. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 718).

573 – Raport, din 11 octombrie 1595, privind participarea mercenarilor toscani la campania ligii creştine din 1595 şi la asaltul cetăţilor Târgovişte şi Giurgiu (Urb. lat. 1063). Ref. şi publ.: A. Decei, Documente din Arhivele Vaticanului privind anul

1593 (RA, 1967, nr. 1, p. 237); Călători străini, III, p. 514–517.

574 – Document, din 19 octombrie 1595, cuprinzând dezvăluirile unui prizonier turc privind înfrângerile suferite de otomani şi de Sinan Paşa, care fusese rănit în lupte (Urb. lat. 1063, p. 850). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 79. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 24, c. 839.

575 – Document, circa 1595, în care este evaluată ridicarea Transilvaniei, Ţării Româneşti şi a Moldovei împotriva turcilor (Urb. lat. 856 II, f. 365r–366v). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

576 – Raport [din 1595–1596], intitulat Informatione della Valahia, al călugărului Francesco Pastis di Candia, despre situaţia religioasă din

288 VATICAN

Moldova şi Ţara Românească, resursele economice, relaţiile cu Imperiul Otoman şi aşezămintele catolice (Ottob. 2419, f. 175 ş. urm.). Ref. şi publ.: Hurmuzaki VIII, p. 403; N. Iorga, Studii şi documente, I–II,

p. 415–417; Călători străini, III, p. 638–639. Reprod.: Acad. Rom., copie ms..

577 – Scrisoare, din 19 iunie 1596, din „Campo sotto Temesvar”, a lui Simone Della Genga, adresată lui Giovanni Battista Della Genga, cuprinzând date cu privire la războiul împotriva turcilor în Ungaria (Urb. lat. 1064 II, f. 458r–458v). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

578 – Document din Veneţia, 21 septembrie 1596, cuprinzând ştiri din Ragusa despe victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Hassan Paşa (Cod. Urb. Lat., vol. 1064, f. 614). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 88–89. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 729.

579 – Document din Veneţia, 26 octombrie 1596, cuprinzând ştiri din Viena despre incursiunea lui Mihai Viteazul în Bulgaria (Cod. Urb. Lat., vol. 1064, f. 697). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 90. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 759.

580 – Raport din Viena, 10 noiembrie 1596, a lui Giuseppe Piscullo da Melfi despre luptele de la Călugăreni şi campania turcă din 1595 (Ottob. vol. 2510, f. 171–174). Ref. şi publ.: Andrei Veress, Campania creştinilor în contra lui Sinan paşa

din 1595 (ARMSI, s. III, t. IV, 1925, p. 71, 95, p. 139–148); N. Iorga, Nouă izvoare despre campania munteană din 1595 (RI, 11, 1925, p. 162–170); Călători străini, III, p. 626–633.

581 – Document din Roma, 23 noiembrie 1596, cuprinzând ştiri despre

înfrângerea pricinuită tătarilor de către Mihai Viteazul, ca locotenent al oştilor lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1064, f. 769). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 90.

582 – Document din Veneţia, 1 februarie 1597, cuprinzând ştiri din Viena despre primirea lui Mihai Viteazul la Alba Iulia cu mare cinste şi despre întâlnirea sa cu Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1065, f. 72).

VATICAN 289

Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 95. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 9.

583 – Documente (2) din Veneţia, 13 şi 27 septembrie 1597, cuprinzând ştiri despre acţiunile lui Sigismund Báthory şi Mihai Viteazul împotriva turcilor (după o relatare din Viena) şi despre pregătirile făcute de aceştia doi în vederea unei înfruntări cu generalul Mehmet (după o relatare din Alba Iulia) (Cod. Urb. Lat., vol. 1065, f. 566 şi 595). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 101–102. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 55 şi 60.

584 – Document din Roma, 4 octombrie 1597, cuprinzând ştiri despre dificultăţile cu care se confruntă oastea otomană la înaintarea lui Mihai Viteazul către Adrianopol (Cod. Urb. Lat., vol. 1065, f. 609v). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 102–103. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 64.

585 – Document din Veneţia, 31 ianuarie 1598, cuprinzând ştiri despre abandonarea asediului Timişoarei de către principele Transilvaniei, care, bănuind pe Mihai Viteazul de o înţelegere cu turcii, plănuieşte să cedeze principatul său împăratului şi astfel să iasă din război (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 198–199). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 109–110.

586 – Documente (3), din 11 şi 25 iulie şi 8 august 1598, cuprinzând ştiri despre pustiirea cetăţii Novigrad de către Mihai, despre înţelegerea dintre imperiali şi tătari de a lupta împotriva turcilor sub comanda lui Mihai; despre cucerirea cetăţii Fethislam de peste Dunăre şi planul voievodului de a reface podul de la Giurgiu (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 564, 584). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 113–115. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 149 (al doilea document).

587 – Document din Veneţia, 26 septembrie 1598, cuprinzând ştiri aduse de un curier din Viena despre un ajutor militar trimis de imperiali la Oradea spre a preîntâmpina un eventual atac din partea turcilor (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 671). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 116–117. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 169).

290 VATICAN

588 – Documente (2) din Veneţia, 31 octombrie şi 7 noiembrie 1598, cuprinzând ştiri despre izbânzile lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre, asedierea Nicopolului; împotriva lui turcii îl trimit pe Ahmed Paşa (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 38 şi 51). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 123 şi 135. Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 91–92 şi 96).

589 – Document din Veneţia, 21 noiembrie 1598, cuprinzând ştiri de la Constantinopol care adeveresc izbânzile lui Mihai Viteazul care, după cucerirea cetăţii Nicopole şi a altor patru, ameninţă cetatea Adrianopol (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 76–77). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 123 şi 135. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 104.

590 – Documente (2) din Veneţia, din 5 şi 19 decembrie 1598 cuprinzând ştiri despre cucerirea cetăţii Nicopole şi o nouă incursiune în sudul Dunării a lui Mihai Viteazul (Cod. Urb. Lat., vol. 1066, f. 87 şi 97). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 140. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 109 şi 113).

591 – Ştiri din Roma, 29 decembrie 1599, despre hotărârea lui Mihai Viteazul de a nu renunţa la Transilvania (Cod. Urb. Lat., vol. 1067, f. 776). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 222.

592 – Document din Roma, 1 ianuarie 1600, în care se confirmă hotărârea lui Mihai Viteazul de a cere împăratului Rudolf II domnia Transilvaniei (Cod Urb. Lat., vol. 1068, f. 4–5). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 199–200.

593 – Document din Veneţia, 8 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri sosite din Viena despre situaţia din Transilvania după înfrângerea lui Andrei Báthory, darurile trimise de Mihai Viteazul împăratului Rudolf II, tratativele pentru stăpânirea Transilvaniei, planul expediţiei în Moldova împotriva lui Ieremia Movilă şi a unei eventuale campanii spre Constantinopol (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 21). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 200–201.

594 – Document din Roma, 15 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la ecoul produs la Roma de moartea lui Andrei Báthory şi bunul

VATICAN 291

renume de care se bucură Mihai Viteazul, după luarea în stăpânire a Transilvaniei, pe care o păstra pentru Maximilian şi ştiri referitoare la planul voievodului de a face o expediţie în Moldova împotriva lui Ieremia Movilă (Cod. Urb. Lat. l, vol. 1068, f. 32–35). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 203.

595 – Ştiri din Veneţia, 15 ianuarie 1600, despre ecoul produs la Constantinopol de acţiunile antiotomane ale lui Mihai Viteazul şi pregătirea campaniei din Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 37–38). Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 123, doc. CXXII; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 226. 596 – Ştiri din Veneţia, 20 ianuarie 1600, referitoare la pregătirile lui

Mihai Viteazul pentru a intra în Moldova împotriva lui Ieremia Movilă (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 70). Ref. şi publ: Buta, I paesi Romeni, p. 124–125; doc. CXXVI; Mihai Viteazul

în conştiinţa europeană, V, p. 233–234.

597 – Document din Roma, 22 ianuarie 1600 cuprinzând ştiri referitoare la recunoaşterea lui Mihai Viteazul ca guvernator general al Transilvaniei de către împăratul Rudolf II, cu anumite restricţii (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 49–50). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 208–209.

598 – Document din Veneţia, 22 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri din Constantinopol despre iniţierea unor tratative între Poartă şi imperiali în vederea unei păci sau unui armistiţiu (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 53). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 208.

599 – Document din Roma, 29 ianuarie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la pregătirea campaniei militare a lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei, în alianţă cu Basta, împotriva lui Ieremia Movilă, în Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 64–65). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 213.

600 – Ştire din Roma, 5 februarie 1600, referitoare la pregătirile întreprinse de Mihai Viteazul pentru a intra în Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 83). Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 127, doc. CXXX; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 237–238.

292 VATICAN

601 – Documente (2), din Veneţia, 5 şi 19 februarie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la situaţia din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, înainte de intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova, cu acordul împăratului; protestul Poloniei (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 86 şi 116). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 222 şi 223–224.

602 – Ştiri din Veneţia, 12 februarie 1600, privind uneltirile – potrivit unor informaţii din Viena ale lui Ieremia Movilă, ale cancelarului Jan Zamoyski şi ale lui Sigismund Báthory împotriva lui Mihai Viteazul (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 100–101). Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 129, doc. CXXXV; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 243–244.

603 – Document din Roma, 19 februarie 1600, cuprinzând relatarea nunţiului papal din Transilvania, Malaspina, a acţiunilor şi calităţilor lui Mihai Viteazul „datato di tutte le virtu morale” (Cod. Urb. Lat. l, vol. 1068, f. 131). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 222.

604 – Ştiri din Roma, 19 februarie 1600, privind încercările lui Sigismund Báthory de a reocupa Transilvania cu ajutorul polonilor sau al otomanilor (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 111). Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 132, doc. CXXXVIII; Mihai Viteazul

în conştiinţa europeană, V, p. 244–245. 605 – Ştiri din Roma, 26 februarie 1600, prin care se face cunoscut că

arhiducele Maximilian nu este de acord să i se recunoască lui Mihai Viteazul stăpânirea asupra Transilvaniei (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 126–127). Ref. şi publ.: Buta, I paesi Romeni, p. 133, doc. CXLI; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 248–249.

606 – Relatare din Praga, 20 martie 1600, despre declaraţiile lui Mihai Viteazul privind hotărârea sa de a continua campaniile antiotomane (Cod. Urb. Lat. 1068). Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 70–71, doc. 66; Mihai Viteazul în

conştiinţa europeană, V, p. 251–253.

607 – Documente (2), din Roma, 25 martie şi 15 aprilie 1600, cuprinzând ştiri despre sosirea unei solii turceşti cu cerere de predare a

VATICAN 293

Transilvaniei, primirea comisarilor imperiali la Alba Iulia, negocierile lui Mihai Viteazul cu turcii şi imperialii asupra guvernării Transilvaniei (Cod. Urb. Lat. vol. 1068, p. 183–184 şi 228–229). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 240 şi 244–245.

608 – Document din Veneţia, 25 martie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la demersurile lui Mihai Viteazul pe lângă împăratul Rudolf II pentru a lua în stăpânire Oradea şi pentru a-şi consolida dreptul de guvernare asupra Transilvaniei, toate acestea socotite „Stravagantissime dimande” (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 187–188). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 241–242.

609 – Document din Veneţia, 6 mai 1600, cuprinzând ştiri despre buna credinţă a lui Mihai Viteazul faţă de Casa de Austria, deşi unii îl socotesc „făţarnic” (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 276–277). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 254–255.

610 – Document din Veneţia, 20 mai 1600, cuprinzând informaţii cu privire la pregătirea campaniei din Moldova; acţiunile lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 306–307). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 260–261.

611 – Document din Veneţia, 10 iunie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la ofensiva condusă de Mihai Viteazul pentru ocuparea Moldovei, victorie despre care dă de ştire împăratului (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 349–350). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 275–276.

612 – Document din Veneţia, 24 iunie 1600, cuprinzând informaţii despre victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Ieremia Movilă şi Sigismund Báthory în Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 379–380). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 277–279.

613 – Document din Veneţia, 8 iulie 1600, cuprinzând ştiri referitoare la riposta militară moldo-polonă în urma campaniei lui Mihai Viteazul în Moldova şi la aderarea bulgarilor la lupta contra turcilor alături de voievodul român (Cod. Urb. Lat., vol. 1068, f. 400–411). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 282–283.

294 VATICAN

614 – Document din Veneţia, 19 august 1600, cu ştiri referitoare la raporturile diplomatice ale lui Mihai Viteazul cu imperialii, Poarta şi polonii (Urb. lat. 1068, f. 518–519). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 289–290.

615 – Document din Veneţia, 20 ianuarie 1601, cu ştire referitoare la călătoria lui Mihai Viteazul la Praga (Urb. lat. 1068, f. 42–43). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 315–316.

616 – Document din Veneţia, 8 februarie 1601, cu ştire despre plecarea voievodului Mihai la Curtea imperială de la Viena, lăsându-şi familia şi bunurile în paza lui Gheorghe Basta (Urb. lat. 1069, f. 90). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 317. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 178.

617 – Documente (2) din Veneţia, 3 martie 1601, cuprinzând relatări despre demersurile făcute de imperiali pentru organizarea unei armate pentru Transilvania şi despre prezenţa lui Mihai Viteazul la Viena în scopul obţinerii unui ajutor; despre evenimentele din Transilvania, arestarea lui Gheorghe Basta şi a familiei lui Mihai Viteazul care, aflat la Curtea din Viena, hotărăşte să plece la Praga (Urb. lat. 1069, f. 120–121 şi 134). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 318–319 şi 320–321. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 187 şi 189.

618 – Documente (3) din Veneţia, 17 martie, 7 şi 14 aprilie 1601, cu ştiri despre audienţa lui Mihai Viteazul la împăratul Rudolf II; solia lui Mihai Viteazul la Praga şi pregătirea de luptă a turcilor contra imperialilor; hotărârea imperială de a se atribui lui Mihai Viteazul o rentă pentru formarea unei oşti şi pentru întreţinerea familiei sale în Silezia (Urb. lat. 1069, f. 156, 198 şi 210–211). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 322–323. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican,r. 36, c. 197 şi 201.

619 – Document din Graz, 11 iunie 1601, cuprinzând ştiri din Sătmar despre reconcilierea lui Mihai Viteazul cu Gheorghe Basta în vederea unei acţiuni comune împotriva lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 371). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 328–329. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 234.

VATICAN 295

620 – Document din Veneţia, 16 iunie 1601, cuprinzând ştiri referitoare la întâlnirea lui Mihai Viteazul cu Gheorghe Basta în casa marchizului Ferrante Gonzaga în vederea unui plan comun de luptă împotriva lui Sigismund Báthory (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 353–354). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 331–332. Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 228–229.

621 – Document din Graz, 16 iulie 1601, cuprinzând o ştire referitoare la falsa scrisoare de vasalitate a lui Mihai Viteazul faţă de sultan, trimisă de Sigismund Báthory lui Gheorghe Basta, spre a stârni ura acestuia faţă de voievod (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 445). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 337–338. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 245.

622 – Documente (2) din Veneţia, 21 şi 28 iulie 1601, în care se

relatează o ştire referitoare la o falsă scrisoare a lui Mihai Viteazul către Ibrahim Paşa, concepută în cancelaria lui Sigismund Báthory pentru a dovedi intenţiile de trădare ale voievodului; despre conflictul izbucnit între Báthory şi imperiali şi alte evenimente (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 429–430 şi f. 443). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 340–341 şi 342. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 243.

623 – Document din Roma, 15 august 1601, cuprinzând ştiri despre intervenţia polonă pe lângă Papa Clement VIII, cerând sprijin pentru alungarea lui Mihai din Moldova (Cod. Urb. Lat., vol. 1069, f. 478). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 348.

624 – Document din Veneţia, 15 septembrie 1601, cuprinzând ştiri de la Viena, Graz şi Praga despre omorârea lui Mihai Viteazul în tabăra de lângă Turda, pusă la cale cu dibăcie de Basta în vederea înlăturării principalului său rival la cârmuirea Transilvaniei (Urb. lat. 1069, f. 551–552). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 367–369. Reprod. Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 267–268.

625 – Document din Veneţia, 22 septembrie 1601, cu ştiri din Viena şi Praga referitoare la acţiunile lui Gheorghe Basta şi la situaţia oştenilor lui Mihai Viteazul după moartea acestuia (Urb. lat. 1069, f. 578–579). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 372–373. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 272.

296 VATICAN

626 – Relatare, 1601–1602, cu privire la situaţia din Transilvania şi relaţiile dintre Mihai Viteazul şi Gheorghe Basta, victoria lui Basta asupra lui Moise Székély etc. (Urb. lat. 818 III, f. 410–413, 427–429). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 36, c. 531–539.

627 – Documente, din 1602–1634, privind evenimente din Ţările Române, scrisori de la cardinalul Cinzio Aldobrandino, principele Gabriel Báthory, cuprinzând informaţii din timpul domnitorilor Radu Şerban, Radu Mihnea, Gavril şi Simion Movilă, Alexandru Iliaş, Ştefan şi Leon Tomşa, Gaspar Gratiani, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen, despre războiul polono-otoman din 1621 şi implicaţii asupra Moldovei, intervenţiile Transilvaniei în politica Țării Româneşti (Barb. lat. vol. 63, 72, 6579, 6581, 6660, 6921, 6924, 6925, 6928, 7811, 7816; Ottob. lat. vol. 2419, 2682; Urb. lat. 1070, 1071, 1074, 1075, 1076, 1079, 1080, 1083, 1085, 1086, 1089–1091, 1101, 1114). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 403 (doc. 1622); Anton Mesrobeanu,

Nuovi contributi sul vaivoda Gaspara Graziani e la guerra turco-polacca del 1621 (DI, III, 1934, p. 126–239) (doc. 1616–1621); Veress, Documente, VII, p. 79–81, 114–115, 125, 135–136, 142–144, 148, 154, 166–169, 171–172, 177–178, 187, 264, 297; VIII, p. 3, V, 25–26, 36–37, 39–41, 53, 58, 99, 116, 145, 163, 183, 199–201, 208, 210–211, 244, 254, 261–262, 265–266, 277–278; IX, p. 48, 50, 70–71, 74, 79, 81, 110, 153–157, 220, 238–239, 241, 243, 340–341 (55 doc., 1602–1634). 628 – Hrisov, din 29 iulie 1631, de la Radu Leon, domnul Ţării

Româneşti, pentru Mănăstirea Sf. Treime din București. Iniţiale ornate şi monograma domnească în chinovar. Sigiliu timbrat cu stema ţării (Vat. slav. 65). Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 231, nr. 65; Džurova – Stančev –

Japundžič, Opis, p. 141, nr. 63. Publ.: C. Giannelli, Un atto di Leone voevoda di Ungrovalacchia per il

monastero della S. Trinità di Bucarest (1631) (OCP, XVIII, 1952, nr. III–IV, p. 383–393).

Reprod.: Džurova – Stančev – Japundžič, Opis, pl. LXXXIII (stema), CLXXXII (text).

VATICAN 297

629 – Rapoarte (34), din 1645–1662, referitoare la relaţiile dintre imperiile Otoman şi Habsburgic, expansiunea otomană spre Dalmaţia, raporturile cu Poarta ale Ţărilor Române, căderea lui Vasile Lupu, moartea lui Matei Basarab, expediţia otomană din 1658 în Transilvania ş. a. Ref.: Vasile Grecu, Dări de seamă (CC, 9, 1935, p. 304–311). Publ.: Ivan Dujčev, Avvisi di Ragusa. Documenti sull’Impero turco nel sec.

XVII e sulla guerra di Candia, Roma, 1935, nr. 20, 76, 81, 85, 89, 94, 95, 119, 127, 134, 147, 149, 150, 152, 155, 156, 169, 170, 174, 179, 181, 183, 185, 187–190, 193, 195, 197, 199, 201.

630 – Johann Heinrich Bisterfeld, Considerationes, din 12 sau 16

februarie 1655, cu privire la Gheorghe Rákóczy, principele Transilvaniei (Vat. lat. 10443, f. 278r). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

631 – Scrisoare, din 15 aprilie 1655, din Cluj–Mănăştur, a lui István Kada, episcop de Alba Iulia, adresată lui György Szelepcsényi, episcop de Nitra (Vat. lat. 10443, f. 276r). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

632 – Documente (27), din 1681, 1684, 1687–1695, referitoare la situaţia Moldovei în cadrul conflictelor polono-otomane: rapoarte ale trimişilor Vaticanului la Varşovia cuprinzând informaţii despre obligaţiile lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei ca hatman al Ucrainei, intrarea sa în Nemirov, participarea Moldovei şi Țării Româneşti la campania regelui Jan Sobieski contra tătarilor (1681), intervenţia polonilor şi cazacilor pentru înlocuirea lui Dumitraşcu Cantacuzino (1684), campaniile poloneze în Moldova, asediul Cameniţei şi al Cetăţii Neamţului (1691), atitudinea lui Constantin Cantemir în cursul acestor campanii, pacea turco-polonă şi consecinţele ei pentru Moldova (Barb. lat. 6655; 6560; 6561, f. 7, 60, 80, 110–111, 113, 199, 211, 242; 6562, f. 14–15, 29–30, 72–73, 80, 82–83, 103–104, 126–127, 131, 153, 169–172, 180–184, 190–191, 282; 6563). Ref.: Ioan Moga, Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea politică a

Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII, Cluj, 1933, p. 85, 97, 110, 115–116, 165–166, 177–181, 185, 187–190, 192–196, 198–199, 201, 203, 207–208.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 89 (Barb. lat. 6650).

298 VATICAN

633 – Documente, 1685–1687, referitoare la relaţiile diplomatice dintre Moldova, Polonia şi Imperiul Otoman şi conflictele polono-otomane (Barb. lat. 6568). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 148. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 89.

634 – Document, din 26 iunie 1690, prin care Emeric Thököly,

principe al Transilvaniei, ordonă supunere magistratului oraşului Braşov (Vat. lat. 8194, p. 73). Publ.: Veress, Documente, XI, p. 425–427.

635 – Lista cărţilor româneşti rămase de la Inochentie Micu Klein, 23 septembrie 1768 (Vat. lat. 8046, p. II, f. 118). Publ.: I. Bălan, O scrisoare despre Inocenţiu Klein („Revista catolică”,

IV,1915, p. 63–65); Dumitriu-Snagov, Românii, p. 236–237.

636 – Scrisoare, din 10 aprilie 1780, a cardinalului Giuseppe Garampi, reproducând inscripţia latină creştină, descoperită la Biertan: „Ego Zenovius votum posui” (Vat. lat. 9104, f. 155–156). Ref.: Kurt Horedt, Eine lateinische Inschrift des 4. Jahrhunderts aus

Siebenbürgen („Anuarul de studii clasice”, IV, 1941, p. 10–16); I. Barnea, Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (RIR, 13, nr. 3, 1943, p. 32–33); MRV, p. 36–37.

Publ.: I. Barnea, op. cit., p. 35. Reprod.: MRV, p. 36–37.

637 – Scrisoare, din 28 iunie 1786, din Carlsberg (Alba Iulia), a episcopului de Alba Iulia Ignatius (Ignác) Batthyány, către cardinalul Stefano Borgia, secretarul Congregaţiei „De Propaganda Fide”, prin care îi trimite un desen reprezentând un paviment în mozaic roman descoperit lângă Alba Iulia în incinta aşezării Legiunii XIII Gemina. În anexă, desenul pavimentului. Original (Borg. lat. 285, f. 23r–25r) şi o copie (Vat. lat. 5250, f. 31v–33v). Ref. şi reprod.: Ion Dumitriu-Snagov, Antichitatea românească − noi

mărturii la Vatican. O stampă de la Alba Iulia (MI, 17, 1983, nr. 1, p. 14–16); MRV, p. 37.

638 – Știri, sec. XVIII, privitoare la situaţia politică din Transilvania şi

Ungaria (Urb. lat. 1656, f. 365–376). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 157. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 763–774.

VATICAN 299

639 – Raport din 1840, privind activitatea misiunilor catolice în Moldova şi Ţara Românească (Vat. lat. 3565, p. 42–44). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

MS

640 – Paulus Diaconus, Istoria romană, sec. VIII, cu informaţii din perioada ce a urmat cuceririi Daciei de către romani şi despre epoca migraţiilor (Vat. lat. 303, f. 101–145). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 88, c. 1–48.

641 – Aethicus Ister, Cosmographia, sec. VIII–IX, cuprinzând informaţii despre viaţa materială şi spirituală din Histria în sec. IV şi Hermeneumata cu menţiuni despre localităţi de pe litoralul dobrogean şi plante din zonă (Reg. lat. 1260, f. 125–164v, 165–172v). Ref.: Vittori Peri, La „Cosmographia” dell’ anonimo di Histria e il suo

compendio dell’ VIII secolo, in Vestigia. Studi in onore di Giuseppe Bilanovich, Roma, 1984, p. 503–558; Ion Dumitriu-Snagov, Un alfabet local cu mult înaintea celui chirilic („Contemporanul”, nr. 52, 27 decembrie 1985, p. 11); Rolf Bergmann, Stefanie Stricker, Katalog der Althochdeutschen und Altsächsischen Glossenhandschriften, Band 4. No. 780–1070, Berlin, 2005, p. 1602, nr. 8361.

Publ.: The Cosmography of Aethicus Ister, ed. Michael Herren, Turnhout, 2011.

642 – Nikīforos, patriarhul Constantinopolului, Chronografia, sec. IX,

menţionând şi evenimentele din Dacia din anii 619–765 (trecerea bulgarilor şi slavilor). Copie (Vat. gr. 977). Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA,

1977, nr. 4, p. 460). Publ.: Nicephorus, Historia syntomos, ed. C. de Boor, Leipzig, 1870, p. 12–

70; Fontes, II, p. 624–629; MRV, f. 51–52.

643 – Teofan Mărturisitorul, Cronografie pentru anii 284–813, cu menţiuni despre istoria Daciei Romane în anii 326–773. 9 copii, unele în traducere latină (Barb. V. 49; Barb. gr. 233; Pal. gr. 395; Urb. gr. 87; Vat. gr. 154, 155, 167, 978, 979). Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA,

1977, nr. 4, p. 460); MRV, p. 51.

300 VATICAN

Publ.: Teophanes Confessor, Chronographia, ed. C. de Boor, I, Leipzig, 1883, p. 27–446; Fontes, II, p. 590–623.

644 – Chronicon Theophani continuatum et Constantini orphirogeneti

iussu conscriptum libris IV. Copie. Text în greacă. Cronică bizantină cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor (Barb. gr. 232, f. 154–155). Ref.: MRV, p. 51.

645 – Martiriul Sfântului Sava Gotul, copii din 912 şi sec. XVII. Textul, redactat în greacă în anul 374, relatează martirizarea Sf. Sava Gotul din 12 aprilie 372 în regiunea Buzăului. Cuprinde şi informaţii despre situaţia demografică, socială şi răspândirea creştinismului în Dacia (Vat. gr. 1660 (912), Vat. lat. 6187 (sec. XVII)). Ref. şi reprod.: MRV, f. 31–32. Publ.: Fontes, I, p. 710–715.

646 – Aethicus Ister, Cosmographia. Copie sec. XI. Pergament. Traducere latină de Hieronimus Presbyter. Cuprinde şi menţiuni despre localităţi de pe litoralul dobrogean şi plante din zonă (Vat. lat. 13936). Ref. şi reprod.: MRV, p. 45–50.

647 – Ioannīs Zonaras, Cronică de la facerea lumii până la anul 1118. Cuprinde şi informaţii despre geto-daci, goţi, avari, bulgari, pecenegi, pe teritoriul Daciei şi despre evenimente interesând istoria spaţiului românesc dintre anii 29 î.Hr. – 1094 d.Hr., 3 copii în limba greacă (Vat. gr. 135, din sec. XIII; Vat. gr. 136; Pal. gr. 136 din sec. XII) şi 2 traduceri latine (Pal. lat. 136, Pal. lat. 275). Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA,

1977, nr. 4, p. 463); MRV, p. 52; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 157. Publ.: Ioannīs Zonaras, Annales, ed. Maulicius Pinderus, I–II, Bonn, 1841–

1844; idem, Epitome historiarum, ed. L. Dindorf, Bonn, 1897; Fontes, III, p. 190–229.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 88, c. 243–461 (Vat. gr. 136). 648 – Ioannīs Zonaras, Synagōgī lexeōn syllegeisa ek diaforōn vivliōn,

circa 1125–1150. Cuprinde şi termeni toponime, etnonime din zona daco-romană (Vat. gr. 263). Ref. şi publ.: Ioannis Zonarae, Lekicon ex tribus codicibus manuscriptis,

nunc primum edidit [...] J.A.H. Tittmann, I–II, Leipzig, 1808; Fontes, IV, f. 66–67.

VATICAN 301

649 – Constantin Manasses, Istorie universală, ante 1187, versiune slavă, circa 1331–1340, realizată din porunca ţarului bulgar Ivan Alexandru, cuprinzând şi informaţii despre populaţia de la Dunărea de jos; versiunea a servit la redactarea cronicilor slavo-române din sec. XVI şi a fost tradusă în limba română de Mihail Moxa în 1620 (Vat. slav. 2). Ref.: Ioan Bogdan, Manasse ca izvor al lui Moxa în Ioan Bogdan, Scrieri

alese, ed. G. Mihăilă, Buc., 1968, p. 627–632; Mihail Dan, În legătură cu editarea de către Ioan Bogdan a traducerii medio-bulgare a Cronicii lui Manasses, în Sub semnul lui Clio, Cluj-Napoca, 1974, p. 565–569.

Publ.: Ioan Bogdan, Cronica lui Constantin Manasses, Buc., 1922, VIII, 456 p.

650 – Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII, extrase, cuprinzând

informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI (Ferrajoli 815, ad 28 sept.). Ref.: Gombos Albin, Catalogus fontius historiae Hungaricae, t. II, Budapesta,

1927–1938, p. 1398–1399; Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).

651 – Sf. Paulin de Nola, Pontii Meropii. 12 copii sec. XII–1515. Text

în latină. În poemul XVII [Despre întoarcerea lui Nicetas sau Despre Dacia] informaţii despre Dacia şi locuitorii ei în sec. IV–V (Vat. lat. 360 (sec. XII), Vat. lat. 361 (sec. XII), Vat. lat. 496 (sec. XIII), Vat. lat. 497 (sec. XIV), Vat. lat. 349 (1468), Vat. lat. 80 (1472), Urb. lat. 533 (sec. XV), Vat. lat. 344 (sec. XV), Vat. lat. 367 (sec. XV), Vat. lat. 498 (sec. XV), Vat. lat. 499 (sec. XV), Vat. lat. 524 (1515)). Ref. şi reprod.: MRV, p. 34–36. Publ.: Fontes, I, p. 38–42.

652 – Glosă din 1249–1250, menţionând mitropolia Vicinei (Vat. gr. 1455, f. 223). Publ.: „Échos d’Orient”, 35, 1932, p. 318, n. 3, şi 39, 1936, p. 115, n. 2;

DIR, B, XIII–XV, p. 5–6.

653 – Miscelaneu, sec. XIII–XIV, 25,5 × 17 cm. 2 + 451 f. Text în limba greacă. În cuprins Omilii de Ioannīs Xifilinos şi Teofanīs Kerameos. La f. 451, însemnare în limba greacă din 23 iunie 1564: „A murit fiul meu,

302 VATICAN

fericitul Isidor Mazinos în Valahia la Bocca San Georgio (braţul Sf. Gheorghe)” (Vat. gr. 1605, fost 1567). Ref.: Cyrus Giannelli, Codices Vaticani graeci 1485–1683, Città del

Vaticano, 1950, p. 255–260.

654 – Glosă, post 1343, privind mitropolia Vicinei (Ottob. gr. 249, f. 838–841). Publ.: „Échos d’Orient”, 39, 1936, p. 115, n. 3; DIR, B, XIII–XV, p. 12;

Chelaru, Colecţia microfilme, p. 150. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

655 – Petrus Calus, Legendarius, ante 1348, cuprinzând şi Legenda

minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI. Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la

istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 386). Publ.: Florio Banfi, Vita di Gerardo da Venezia, vescovo di Csanad nel

legendario di Pietro Calo („Annuario Ianus Panonius”, 1, 1947, p. 224–228).

656 – Manuīl Filīs, Tō sebastō Patrikiotī, prima jumătate a sec. XIV.

Poem în greacă în care se descriu prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din Balcani (Vat. gr. 1126). Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207;

Fontes, IV, p. 158–159.

657 – Tetraevanghel, copiat de Nicodim de la Tismana, 1399–1406, la Şiria (Arad). Text în slavonă. Manuscrisul s-a aflat anterior în Zărand, Banat, Serbia (Ms. serb. 5). Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 225–231; Fl. Dudaş, Manuscrisele

româneşti din bisericile Bihorului, I, Oradea, 1985, f. 30–31; idem, Vechi cărţi româneşti călătoare, Buc., 1987, f. 134.

658 – Epidīmia Mazari en Adou, 1414–1418, scriere anonimă în care

sunt satirizate personaje de la curtea împăratului bizantin Manuil II Paleologul. Ţara Românească din timpul lui Mircea cel Bătrân apare în viziunea timpului drept o regiune de bogăţie şi de realizare socio-economică rapidă (Vatic. Urb. 138, f. 223–248). Ref. şi publ.: A. Ellissen, Analecten der mittel- und neugriechischen Literatur,

IV, Leipzig, 1860, p. 187–250; Fontes, IV, p. 338–339 (extrase).

VATICAN 303

659 – Ioannes Vitez, episcop romano-catolic de Oradea, Epistula metrica ad Aeneam Silvium Piccolomincum, 1456 (Ottob. lat. 347, f. 85v; Vat. lat. 401, f. 110v, copie sec. XV; Vat. lat. 1787, f. 102v, copie sec. XV). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

660 – Aeneas Silvius Piccolomini (Pius II), Commentarium rerum memorabilium, 1458–1464, cuprinzând informaţii despre originea latină a poporului român şi încercarea de explicare a denumirii Valachi (Urb. lat. 407). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

661 – Aeneas Silvius Piccolomini (Pius II), Epigrammata, 1458–1464, cuprinzând şi Carmen ad Histrum. Manuscris autograf (Urb. lat. 402, f. 238v–239). Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, Cântecul Dunării („Steaua”, 33, 1982, nr. 1, p. 36).

662 – Aeneas Silvius Piccolomini (Pius II), Historia Australis, 1458–1464. Prima formă a lucrării în Europa, referinţe la originea latină a poporului şi limbii române şi la continuitatea daco-romană în Dacia (Urb. lat. 405, f. 246v–256). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

663 – Andreas Pannonius, Libellus de regiis virtutibus Matthiae Corvino dedicatus, Ferrara, Mănăstirea Sf. Christofor, 1467. Pergament, 167 f., 21,5 × 14,7 cm. Autorul descrie botezul lui Matei Corvin în Cluj, la care luase parte (Vat. lat. 3186). Ref. şi publ.: Matthias Corvinus, p. 180–181, nr. 69 (fragm.).

664 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Omān

[Istoriile casei lui Osman], ante 1481, 267 f., cuprinzând şi informaţii despre conflictele româno-otomane: campaniile în Ţara Românească şi Moldova din secolele XIX–XV, luptele cu Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare (Războieni, 1476) (fond regina Cristina, ms. XXX). Ref.: Babinger, GOW, p. 37.

304 VATICAN

665 – Bartolomeo Platina, Liber de vita Christi ac omnium pontificum, ante 1481. Text în latină. Cuprinde f. 260v şi informaţii despre Țaratul vlaho-bulgar şi raporturile lui cu Imperiul Bizantin (Vat. lat. 2044). Ref. şi reprod.: MRV, f. 52–53.

666 – Francisc Cernojević (Pescennio Francesco Negro Veneto), director al Gimnaziului Public din Arad, piesă de teatru cu subiect religios, 1488–1492, scrisă pentru a fi interpretată de elevii gimnaziului din Arad al cărui director era autorul (Vat. lat. 4033, f. 127–132v). Ref.: Andrei Pippidi, rec. în „Studii”, 26, 1973, nr. 4, p. 858.

667 – Paulus Pompilius (Paolo Pompilio), De antiquitate linguae latinae [Despre vechimea limbii latine], ante 1483, menţionând şi limba română între limbile romanice şi populaţia daco-romană păstrătoare a limbii latine „curate”. Copie din 1493 (Vat. lat. 2222). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, Roma – itinerar românesc („Steaua”, 34, 1983,

11, p. 26); idem, România în documentele Vaticanului (MI, s.n., 26, 1992, nr. 4, p. 38–39).

668 – Legenda Sancti Gerhardi, sec. XV, versiune ilustrată de un artist

italian anonim cu 8 miniaturi reprezentând episoade din viaţa lui Gerard, martiriul şi înmormântarea sa la Morissena (Cenad) în 1046 (Vat. lat. 8541, f. 68–69). Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la

istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 386–387).

669 – Iacob de Voragine, Legenda Aurea, a doua jumătate a sec. XIII. Copie din sec. XV. Pergament. Text în latină. Cuprinde şi Legenda major Sancti Gerardi (f. 68 ș. urm.) şi Legenda Sancti Ladislai. Texte din sec. XII, cuprinzând vieţile lui Gerard Sagredo, episcop de Cenad, şi a regelui Ludovic I al Ungariei, care cuprind evenimente privind istoria Banatului şi Transilvaniei (ms. Vat. lat. 8541; alte copii din 1245, ms. Vat. lat. 13000; din sec. XIV: mss. Vat. lat. 1224, 1225, 1226, 1228, 1277, 10187; din sec. XVI–XVII, ms. Urb. lat. 494). Ref. şi reprod.: MRV, p. 58–63.

670 – Dio Cassius, Historiae Romanorum. Copie din sec. XV. Fragmente din prelucrările lui Xiphilinos şi Zonaras. Pergament. Text în greacă. La f. 135v–142, informaţii despre campania lui Traian în Dacia şi regele Decebal (Vat. gr. 144, alte 2 copii în Vat. gr. 145 şi Vat. gr. 146).

VATICAN 305

Ref. şi reprod.: MRV, p. 29–30. Publ.: Fontes, I, p. 668–707.

671 – Geōrgios Sfrantzīs, Memorii, sec. XV–XVI. Cuprinde şi informaţii

despre istoria românilor pentru perioada 1392–1477. Text în greacă. 2 copii (Barb. gr. 175 şi Ottob. Gr. 260). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 147, 150. Publ.: Georgios Sphrantzes, Memorii 1401–1477. În anexă, Pseudo-

Phrantzes: Macarie Melissenos, Cronica 1258–1481, ed. Vasile Grecu, Buc., 1966.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 70.

672 – Sebastiano Compagni, Geographia, încheiată la 13 iunie 1509, cu informații despre Peninsula Balcanică (Cod. Vat. Lat. 3844). Ref.: R. Almagià, Un sconosciuto geografo umanista: Sebastiano Compagni,

în Miscellanea Giovanni Mercati, vol. IV, Vatican, 1946, p. 442–473; Ion Dumitriu-Snagov, Imaginea teritoriilor româneşti în Loggia lui Rafael Sanzio (RA, 60, 1983, nr. 3, p. 246–247).

673 – Cronică a Imperiului Otoman, sec. XVI–XVII, redactată de un

autor grec anonim, cuprinzând şi informaţii (pentru perioada 1373–1512) despre cucerirea Peninsulei Balcanice de către otomani şi despre relaţiile lui Baiazid I şi ale emirului Musa Celebi cu Mircea I, domnul Ţării Româneşti, atacul Chiliei, 1462, de către Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş (Barb. gr. 111). Ref.: Şerif Baştav, Grekçe Anonim Osmanli tarihinind kaynaklari (1374–

1421) („Belleten”, Ankara, 1957, nr. 61, p. 149–160); P. P. Panaitescu, Legăturile moldo-polone în secolul XV şi problema Chiliei („Romanoslavica”, III, 1958, p. 107, nr. 52); M.A. Mehmet („Belleten. Revue d’histoire turque (1957–1961)” (SAO, IV, 1962, p. 313); Chelaru, Colecţia microfilme, p. 147.

Publ.: Georgios Th. Zoras, Chronikon peri tōn Tourkōn soultanōn (kata ton Varverinon ellīnikon kōdika 111), Atena, 1958 (rec. N. Camariano, Cronică despre sultanii turci, în „Studii”, 13, 1959, nr. 3, p. 318).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 103.

674 – [Georgius Reicherstorffer], [Relaţie despre Moldova], [1535], raport diplomatic al misiunii în Moldova trimise de Ferdinand I de Habsburg la sfârşitul anului 1534. Text în limba latină cuprinzând în prima parte descrierea Moldovei şi a locuitorilor ei, iar în partea a doua, informaţii

306 VATICAN

despre importanţa Moldovei pentru apărarea Transilvaniei de un eventual atac otoman, probabil prototip al cărţii autorului Chorographia Moldaviae, 1541 (Vat. lat. 3922, f. 12–13). Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/2, p. 442–443; Ioan Bogdan, Anonim latin din

sec. XVI („Arhiva”, 9, 1898, p. 117–121; Veress, Documente, I, p. 189–191; V. Mihordea, O descriere a Moldovei înainte de Cantemir (RI, 23, 1937, p. 122); Ştefan Pascu, O scurtă descriere a Moldovei din sec. XV („Studii şi cercetări istorice”, Iaşi, 18, 1943, p. 182–187); I. Totoiu, Cu privire la cea mai veche „Descriere a Moldovei” („Studii”, 12, 1959, nr. 3, p. 123–133) (atribuire şi datare); Maria Holban, În jurul Chorographiilor lui Reicherstorffer („Studii”, 18, 1965, 1, p. 147–170); Călători străini, I, p. 191–194.

675 – Michael Sigler din Sibiu (1535–1585), Inscriptiones Romanae

ex statuis et marmoribus hic inde in Transilvania erutis, colecţie de 10 inscripţii romane fără menţionarea locului unde se găseau originalele. Ref.: IDR, 1, I, p. 38.

676 – Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del Signor

Benedetto doppo della mia partenza di Genova l’anno 1581 per andar in Vallacchia. Însemnările lui Franco Sivori din Genova, secretarul lui Petru Cercel, domnul Țării Româneşti (1583–1585) (Ferrajoli 43). Ref. şi publ.: Ştefan Pascu, Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul

sec. XVI, Sibiu, 1944; idem, Un fragment dintr-o descriere italiană a Tării Româneşti de la sfârşitul veacului al XVI-lea, în Omagiu prof. Ion Lupaş, p. 922–926 (rec. I. Ionaşcu, în RIR, 14, 1944, p. 135); Călători străini, III, p. 1–70; G. Lăzărescu şi N. Stoicescu, op. cit., p. 311–314; V. Cândea, Le modèle vénitien de la relation de Franco Sivori sur son voyage à Constantinople en 1581 (SAO, 7, 1968, p. 237–241); Chelaru, Colecţia microfilme, p. 150.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 70.

677 – Girolamo Frachetta da Rovigo, relatări, 1594–1600, cu privire la participarea lui Mihai Viteazul la acţiunile Ligii Sfinte (Urb. lat. 821, f. 251–342). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 152. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 304–407.

VATICAN 307

678 – Pietro Busto, Descricione della Transilvania, 1595, relatare a unui muzicant al lui Sigismund Báthory, 8 copii (Ottob. 2604, p. 480–487; Urb. lat. 817 II, p. 337–350). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 28; Călători străini, III, p. 436;

Vasile Tomescu, Histoire des relations musicales entre la France et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 173–174; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151.

Reprod.: Academia Română, copie de Al. Em. Lahovary; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 21.

679 – Girolamo Frachetta da Rovigo, Note [1595], despre situaţia din

Ţara Românească şi Transilvania (Urb. lat. 1028 II, f. 433–484). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 152. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 489–539.

680 – Girolamo Frachetta da Rovigo, Undici discorsi intorno alle guerre contro il Turco, 1596 (Urb. lat. 1492). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 157. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 676–761.

681 – Relatare, 1596, cu privire la Ţara Românească (Urb. lat. 817 III, f. 415–427, 586–588). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 21, c. 81–97.

682 − Sbornic, Transilvania, prima jumătate a sec. XVII. 69 f., 18 × 15 cm. Text în slavonă şi română, cuprinzând Învăţăturile Sf. Vasile cel Mare, Slujebnic şi Predici. La f. 59v–69v, Cuvânt de învăţătură în limba română. Însemnări în limba română, de la jupân Costin din Olpret (f. 17v), și din 1904, de la preotul Mihai Hodarneu, care a găsit manuscrisul în biserica din com. Pata, jud. Cluj (f. 4v) (Vat. slav. 53). Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 230, nr. 49; Džurova – Stančev –

Japundžič, Opis, p. 130–131, nr. 51. Reprod.: ibidem, pl. LXIV–LXV (f. 25v, 59v).

683 – [Fabio Chigi], Raconto delle guerre di Transilvania, circa 1639.

Raport atribuit cardinalului Fabio Chigi, nunţiu apostolic la Köln, relatând evenimentele politice şi militare din Transilvania în cursul celor trei războaie din anii 1615–1627 (ms. Chigi N II 59, p. 429–440).

308 VATICAN

Ref.: L. Valmarin, M.G. Fornari Sciascia, Il „Racconto delle guerre di Transilvania” in un manoscritto della Biblioteca Vaticana („Europa Orientalis”, 2, 1983, p. 145–166).

684 – Petru Movilă, I‘tirāf al-ray’ al-mustaqīm [Cunoaşterea dreptei

învăţături], 1675, traducere de Christodul, episcop de Gaza, după versiunea neogreacă a Mărturisirii ortodoxe. Copie din 1691 revăzută de preotul Leontie. Ref.: Paul Sbath, Manuscrits orientaux de la bibliothèque du R.P. Paul

Sbath („Échos d’Orient”, 27, 1924, p. 343–344); Al. Elian, Contribuţia grecească la Mărturisirea Ortodoxă („Balcania”, V, 1942, nr. 1, p. 105); Graf, Geschichte, III, p. 122–123.

685 – Umillissimo ricordo a S. M. Cesarea per l’Ungheria e per la

Transilvania, ante 1699, raport anonim privitor la reorganizarea celor două ţări după anexarea la Imperiul Habsburgic (Vat. lat. 1194, f. 57–64). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 297–576.

686 – Euhologhion, scris de popa Mathei Moldovan din Suceag (jud. Cluj), 1710 (1716?), 263 f. (Vat. rum. 8). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 244–530.

687 – Pildele, adecă cei filosofeştii de pe limba greacă tălmăcite româneşte, scrise de Gheorghe Gavrilovici, Banat, post 1713, 192f., copie după Floarea darurilor, Snagov, 1700 şi Pilde filosofeşti, Snagov, 1713 (Vat. rum. 9). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 531–741.

688 – Muṣtafā Na‘īma, Ravdat-ül-Hüseyin fi ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădina lui Husein, scurtă înfățișare a știrilor orientale și occidentale], ante 1716, cronică pentru anii 1591–1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul domniei lui Mihai Viteazul (ms. org. 6555). Ref.: Babinger, GOW, p. 246.

VATICAN 309

689 – Penticostar, scris de preotul Ieremia Ioan, Cluj–Mănăştur, 1722, 92 f. (Vat. rum.3). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 577–671.

690 – Carte românească ce se cheamă Ceasornicul domnilor, traducere de Nicolae Costin după Antonio de Guevara, 1732, copist Pavel Grămăticul de Vama, cu cheltuiala lui Ion Neculce, vel vornic de Ţara de Sus, 262 f. (Vat. rum. 1). Ref.: D. Găzdaru, Un manuscris „Ciasornicul domnilor” de N. Costin în

Italia („Revista critică”, 1929, p. 204) (datat 1719, cota: ms. Longhi-Boroia); Dumitriu-Snagov, Catalogul, p. 959–961, 971, fig. 1; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 1–269; Dumitriu-Snagov, Catalogul.

691 – Prăznicar, 1733, realizat în Transilvania de Nord, zona Dejgher,

Năsăud, de un anonim, 241 f. . La f. 38v, f. 58v, 244v etc., miniaturi (Vat. rum. 6). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; idem, Comori de artă românească la

Vatican. „Madona” cu ie, MI, 19 (1985), nr. 10, p. 8; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159.

Reprod.: I. Dumitriu-Snagov, Comori de artă românească la Vatican, pl. IV; Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 1–237.

692 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Ğalā’ al-’abār min ġisā’ al-

’akdār [Limpezirea ochilor de vălul mâhnirii], 1739, traducere de Sofronie, episcop de ‘Akka, după ediţia greacă Peri tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682. Ref.: Graf, Geschichte, III, p. 145; V. Cândea, Sources grecques et

roumaines dans les bibliothèques du Proche Orient (AIESEE Bulletin, 8, 1970, nr. 1–2, p. 72).

693 – Spiridon Fagaras, Mnemosynon, poeme (2) dedicate cardinalului

Stefano Borgia, datate 26 decembrie 1797 şi 8 decembrie 1799, Blaj (Borg.lat. 288, f. 238–239; 840, f. 55). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

310 VATICAN

694 − Miscelaneu, Moldova, prima jumătate a sec. XVIII, scris de L. Vasile Matei (cf. însemnare f. 86). 115 f. Text în slavonă (f. 1–51) şi română (f. 52–118). În cuprins: catavasier, menologiu etc. La f. 87–115, Rugăciunile către Dumnezeiasca Cuminecătură. La f. 86v, 116v, însemnări în limba română (Vat. slav. 49). Ref.: Jaksche, Slavische Handschriften, p. 230, nr. 49; L. Vasiliev, Novo

datiranije srpskih rukopisa u Vatikanskoj biblioteci („Arheografski prilozi”, 1, 1979, p. 45–80); Džurova – Stančev – Japundžič, Opis, p. 127–128, nr. 47.

Reprod.: ibidem, pl. (f. 117v, 118).

695 – Burhān al-’asrar fi taqdīs al-’asrār [Învăţătură despre Taine. Despre Sfânta Taină [a împărtăşirii]], traducere din sec. XVIII, de Ilyās Fahr din Tripoli, după Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs Anatolikīs... Ekklīsias, Bucureşti, 1703.

Ref.: Graf, Geschichte, III, p. 138–139.

696 – Dimitrie Cantemir, alāh al-akīm wa-fasād al-ʻālam al-damīm [Mântuirea înţeleptului şi pierzania păcătoasei lumi], traducere în limba arabă de Athanasie III Dabbās, Patriarhul Antiohiei, ante 1705, după Divanul, Iaşi, 1698. Copie din sec. XVIII, 238 p. Ref.: P. Sbath, Manuscrits orientaux de la Bibliothèque du R. Paul Sbath

(„Échos d’Orient”, 29, 1926, p. 87, nr. XXXVII/2); Graf, Geschichte, III, p. 131–132; V. Cândea, La diffusion de l’œuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 357–358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I, Buc., 1974, p. 82–84; Feodorov, Arabic Divan, p. 67.

697 – Inscripţie creştină în limba latină, descoperită la Cluj. Copie sec.

XVIII (Vat. lat. 5250, f. 32v). Ref. şi publ.: I. Barnea, Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (RIR,

13, nr.3, 1943, p. 31–32). 698 – Kitāb al-qudāsāt al-talāta al-ilāhiya [Cartea celor trei

Dumnezeieşti Liturghii], copie din sec. XVIII, după ediţia Snagov, 1701 (Vat. ar. 455, f. 180v-219r). Ref.: Graf, Geschichte, I, p. 632.

VATICAN 311

699 – Kitāb al-’Ūrūlūğiyūn [Ceaslov], sec. XVIII, copie după ediţia Bucureşti, 1702, tipărită de Antim Ivireanul cu ajutorul lui Athanasie III Dabbās, Patriarhul Antiohiei (Vat.ar. 802). Ref.: Graf, Geschichte, I, p. 632.

700 – Carte românească de învăţătură, manuscris din a doua jumătate a secolului XVIII, 295 f. (Vat. rum. 2). Ref.: Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 270–576.

701 – Ştefan Bălan, Însemnarea legii grecieşti jornalite, Sebiş, 1812–1817, 34 f., cuprinzând lista de legiuiri din perioada sus-menţionată (Vat. rum. 5). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159. Reprod.: Arh. Naţ. Rom.,mf. Vatican, r. 101, c. 692–727.

702 – Înmormântarea Domnului nostru Iisus Hristos, scris de Gheorghe Bâlă, la Simand (jud.Arad), 1861 (Vat. rum. 4). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 101, c. 672–691.

703 – Arătare pentru rânduiala clerului de amândouă părţile, uşurarea poporului şi mai buna stare a clerului umilit preţuire, 1901, 4 f., memoriu în favoarea preoţilor de mir din Banat, scris de un protopop din Lugoj (Vat. rum.7). Ref.: Dumitriu-Snagov, Catalogul; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 159. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 102, c. 238–243.

704 – Danubium. Veteres ad ripas fluminis inscriptiones repertae, s. l., s. a., cuprinzând inscripţii romane descoperite în zona Dunării (Ferrajoli, 562, f. 275–277v). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

705 – Formula baptismi, s. a., cuprinzând şi formula botezului practicată de bisericile din Moldova şi Ţara Românească (Borg. blt. 802, f. 185). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

706 – Episkopikos katalogos, s. a. În cuprins, liste ale episcopiilor ortodoxe incluzând şi eparhiile româneşti (fond Stavrakīs Aristarchīs, Vat. gr. 2491–2498).

312 VATICAN

Ref.: Panagiotis G. Nikolopoulos, L’inventario dei codici vaticani greci 2403–2631 („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 35, 1966, p. 130).

CR

707 – Hartman Schaedel, Chronicarum liber..., Nürnberg, 1493, cuprinde imagini din Ţara Românească, cu referiri la originea şi continuitatea românilor în cadrul geografic al Daciei în capitolul „Valahia” (Inc. Rossiana 1517). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

708 – Iulius Simon Siculus, Divus Gerardus Episcopus et Martyr,

Roma, 1519, ediţie a codicelui Cianadinus (pierdut), cuprinzând Legenda major Sancti Gerhardi, sec. XV, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI. Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la

istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 888).

709 – Pius P. P. II, La descritione de l’Asia et Europa..., Veneţia, 1544, cuprinzând referiri la Dacia şi Ţările Române (Capponi V. 61). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

710 – Opws historiarum nostro seculo conuenientissimu, Basel, 1541. Cuprinde şi Joannes Dantiscus, Victoria sereniss. Poloniae regis contra vayuodam Muldauiae Turcae tributarium. 2 ex. (Stamp. Barb. Q. VI. 29, Stamp. Pal. V. 536 Int. 2). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

711 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum, Braşov, 1549 (RI. VI. 26 Int. 7). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

712 – Giacomo Castaldi, I nomi antichi e moderni delle provincie, regioni, città, castella, monti, laghi, fiumi, mari, golfi, porti, isole dell’ Europa, Venezia, 1567, tratat de geografie cuprinzând şi un capitol consacrat Daciei (RI. 45). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

713 – Antonio Bonfini, Rerum Ungaricarum decades quator..., Veneţia, 1568, cu referiri la istoria Ţărilor Române (RI. I. 614). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

VATICAN 313

714 – Leonhardus Gorecius, Descriptio belli Ivoniae, Voivodae valachiae quod anno 1574 cum Selymo II [...] gessit. Huic accessit Io. Lasicii historia de ingressu Polonirum in Valachiam cum Bogdano & caede Turcarum, Frankfurt, 1578 (R.I.V.1952). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

715 – Ulrich Richental, Costanzer Concilium..., Frankfurt am Mayn, 1575, consemnând şi participarea unei delegaţii române la Conciliul de la Konstanz, 1414–1418 (Palatina II. 290, f. 201). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

716 – Antologhion, tipărit de Coresi, Sas Sebeş, 1580. A aparţinut vornicului Lazăr din Jabeniţ (jud. Mureş) la 1768 (cf. însemnare la f. 83) (RG Lit. II. 131). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

717 – Jacques Typotius, Orationes III, Frankfurt, 1595. Cuprinde informaţii despre luptele lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, cu otomanii (Stamp. Barb. V. VII. 105, int. 10). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

718 – Tartariae descriptio, ante hac in lucem numquam edita, cum

tabula geographica eiusdem Chersonesus Tauricae, item Transsylvaniae, ac Moldaviae, aliarumque vicinarum regionum succinta descriptio Georgii a Reichersdorff [...] Praeterea, Georgii Werneri De admirandis Hungariae aquis hypomnemation [...], Coloniae Agrippinae, 1595. 2 ex. (R,G, Storia II. 83, Stamp. Barb. P. X. 44). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

719 – Bernardino Beccari, Avviso di una rotta data dal S. Michele Vaivoda di Valacchia a Maut visir, nella Bulgheria presso à Ruscich, alla fine del mese d´aprile MDXCIX [...], Roma, 1596 (Stamp. Cappon. V. 681, int. 10). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

720 – Bernardino Beccari, Avviso della seconda vittoria de [...] principe di Transilvania contra Sinan Bassa in Vallachia, Roma, 1595 (Stamp. Cappon. V. 681, int. 96). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

314 VATICAN

721 – Martin Fumée, Historia von den Empörungen so sich im Königreich Ungarn auch in Siebenbürgen Moldaw in der Bergische Walachey und andern örthern zugetragen haben [...], Köln, 1596 (Stamp. Pal. III. 143). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

722 – Giovanni Argenti, Defensio Societatis Iesu adversus Matthaei Turoscai Arrianorum, et Michaelis Tasnadij Calvinistarum superintendentium, accusationes, habita a Ioanne Argento, Cracovia, 1620. Cuprinde „Actio pro restituenda Societate Iesu in Transylvania habita” (Stamp. Barb. H.I. 151, int. 2). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

723 – Zaharia Ghergakos din Arta, Hristianikī katīhīsis, Wittenberg, 1622. A doua epistolă dedicatorie a autorului este adresată şi „preastrăluciţilor principi ai Moldovei, Ţării Româneşti şi Rusiei” (Biblioteca Barberina V.XV.124). Ref.: Legrand, Bibliographie, XVII, t. I, f. 159–170, nr. 119; Papadopoulos,

Ell. vivl., I, f. 184, nr. 2459.

724 – Petrus Arcudino, Libri VII De concordia Ecclesiae Occidentalis Orientalis in septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie către Sigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania lui Mihai Viteazul în Transilvania. 2 exemplare (Barb. G. IX. 55; Mai XI. F. XIII. 37). Ref.: Legrand, Bibliographie, XVII, 1, p. 205–216; Papadopoulos, Ell. vivl.,

p. 66, nr. 889.

725 – Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Veneţia, 1638 (Racc. I. IV. 155). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

726 – Abagar, Roma, 1641, tipărit cu sprijinul lui Matei Basarab şi al lui Vasile Lupu (menţionaţi în colofon). Ref.: A. Leskien, Abagar – ein neubulgarischer Druck aus dem XVII

Jahrbuch (în „Arhiv für Slavische Philologie”, 3, 1879, p. 518–521); A. Teodorov, Bălgarski knigopis, I („Sbornik za narodni umotvorenija nauka i knižnina”, 9, 1893, p. 151; rec. N. Iorga, în RI, 19, 1933, p. 96).

VATICAN 315

727 – Evanghelie învăţătoare, Govora, 1642. A aparţinut lui Simion Pantes din satul Tergovişte (com. Balinţ, jud. Timiş), (cf. însemnare la f. 22). (RG Lit. III. 327). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

728 – Carte romanească de învăţătură, Iaşi, 1643 (RG Oriente III. 395). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

729 – Evanghelia învăţătoare, Dealu, 1644. La f. 787, însemnare de donaţie către Biblioteca Vaticană, 29 august 1923, de la parohia greco-catolică din Gherla (RG Lit. II. 68). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

730 – Noul Testament, Bălgrad, 1648. Însemnare de proprietate pe forzaţ, 1795, Arad. Pe foaia de titlu, însemnare de proprietate: Biblioteca diecezană, Lugoj, 1890. În interior 3 ştampile ale acestei biblioteci, 1895 (RG Lit. III. 432). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

731 – Psaltire, Bălgrad, 1651 (RG Lit. V. 350) Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

732 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652. La f. 4: Blaj, 1796. În cuprinsul cărţii, 3 ştampile ale Episcopiei din Lugoj, 1856 (Riserva II 128). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

733 – Lucas Holstenius, Collectio romana bipartita, Roma, 1662, cuprinzând şi documente privitoare la organizarea ecleziastică a Daciei în sec. V–VI, între care: 17 iunie 412, prin care Rufus, episcop al Thessalonicului, revendică jurisdicţie ecleziastică a provinciilor Dacia Mediterranee, Dacia Ripensis, Moesia etc.; 11 martie 422, cu referiri la episcopi din Dacia; 8 octombrie 512, împărţirea ecleziastică a Daciei. Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1982.

734 – János Bethlen, Rerum Transylvaniae libri quatuor, continentes res gestas principum ejusdem, ab anno 1629 usque ad 1663, Amsterdam, 1664 (Stamp. Barb. S. XI. 9). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

316 VATICAN

735 – Apostol, Bucureşti, 1683, exemplar dăruit de Şerban Cantacuzino bisericii din Romoşel (jud. Hunedoara) (RG, Lit. III, 121). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

736 – Relatione de’ felici progressi dell’ armi christiane contro la potenza Ottomanna, nella Podolia, Valachia, e Tartaria Bialogrodense, sotto gli auspicii di Giovanni III re’ di Polonia, con la vittoria ottenuta da Tartari vicino a Tilgrotino a’ 4 decembre 1683 dal Kunicki generale de’ Cosacchi. Cavata dalla latina stampata in Cracovia, arrichita di diverse notitie necessarie alla piena intelligenza de’ successi [...], Roma, 1684 (Stamp. Barb. P. VII. 246, int. 18). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

737 – Molitvenic, Bălgrad, 1689 (RG Lit. I V 300).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

738 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]; Kyrillou tou Loukareōs [...] Dositheou [...], Egheiridion, Bucureşti, 1690 (Riserva II. 56). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 413–414. nr. 5514.

739 – Theion kai Ieron Euaggelion Ellīnovlahikon, Bucureşti, 1693 (RG Lit. II. 70). Ref.: ibidem, p. 87, nr. 1150.

740 – Dosithei Notara, Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (Riserva II. 57). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

741 – Petru Movilă, Orthodoxa Confessio Catholicae atque Apostolicae Ecclesiae Orientalis... cum interpretatione latina..., edit. Laurentino Normanus, Leipzig, 1695 (RG Theol. V. 6742). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 338, nr. 4552.

742 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698. 2 exemplare (R,G, Oriente II. 201. Riserva, Riserva II. 58). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

743 – Octoih, Buzău, 1700 (RG Lit. IV. 301). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

VATICAN 317

744 – Ai Theiai Leitourgiai. Kitāb al-qudāsāt al-talāta al-ilāhiya [Cartea celor trei Dumnezeieşti Liturghii], Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul în limbile arabă şi greacă, cu ajutorul lui Athanasie III Dabbās, Patriarhul Antiohiei (RG Lit. IV. 6). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 260, nr. 3527.

745 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul (RG Lit. IV. 31). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 240, nr. 3242.

746 – Liturghier, Buzău, 1702 (RG Lit. IV 301). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

747 – Akolouthia tou [...] Patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...], epimeleia mītrofanous Grīgora, Bucureşti, 1705 (RG Lit. V, 1076, int. 4). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 10, nr. 108, 110; Petit 27, nr. 1.

748 – Dositei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ibīrias [...], Râmnic, 1705. 2 ex. (RG Oriente II. 200. Riserva, II. 55). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

749 – Kitāb al-’Inğīl al-šarīf [Cartea Sfintei Evanghelii], Alep, 1706,

imprimată în tiparniţa arabă a patriarhului Athanasie III Dabbās, cu piese transferate de la Bucureşti (RG Lit. II. 8). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

750 – Anthologion, Târgovişte, 1709 (RG. Lit. III. 117). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

751 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul (RG Liturg. III. 117). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

752 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramento Eucharistiae [et all.], Paris, 1709. La p. 183–186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros tas proskomistheisas theseis, Iaşi, 1682 şi, la p. 195–198 (intercalate), extras din Dosithei Notaras, Egheiridion kata Iōannou

318 VATICAN

Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (Mai XV E.V. 42; RG. SS. Padri III. 78). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 393, nr. 5222.

753 – Jan Długosz, Historiae Poloniacae libri XIII..., Francofurti, 1711–1712, cu referiri la luptele antiotomane conduse de Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (Polonia, Folio 10/1–2). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

754 – Octoih, Târgovişte, 1712 (RG Lit. IV 303). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

755 – Varinus Phavorinus, Magnum Dictionarium sive Thesaurus Universae Linguae Grecae, Veneţia, 1712, carte publicată cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu, cuprinzând în frontispiciu portretul domnului Țării Româneşti gravat de Alessandro della Via. Ref.: Remus Niculescu, Jean-Étienne Liotard à Jassy, 1742–1743

(„Genava”, XXX, 1982, p. 134).

756 – Liturghier, Târgovişte, 1713 (RG Lit. IV. 323). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

757 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarheusantōn, Bucureşti, 1715. 2 exemplare (RG Oriente S. 21, Riserva I 50). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

758 – Ceaslov, Târgovişte, 1715 (RG Lit. V. 339). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

759 – [Charles] de Ferriol, Recueil de cent estampes représentant différentes régions de Levant, Paris, 1715, cuprinzând două stampe cu nobil şi nobilă din Ţara Românească (Chigi S. 379). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

760 – Syntagmation... meta tou Egheiridiou... Gavriīl [Sevīrou]... syn

omilia... Gennadiou [Sholariou], Târgovişte, 1715 (Vesc. Mon. Oriente, I. feb. 6 Cons.). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 331, nr. 4439.

VATICAN 319

761 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn... epimeleia... Geōrgiu Trapezountiou, Bucureşti, 1719 (RG Oriente IV. 1873). Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.

762 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathikontōn... Liber de oficiis, Leipzig, 1722, cuprinde şi portretul autorului gravat de Johann Georg Wolfgang (RG Classici IV. 906). Ref.: Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy, 1742–1743

(„Genava”, XXX, 1982, p. 134); Papa dopoulos, Ell. vivl., 1, p. 283, nr. 3815.

763 – Evanghelie, Bucureşti, 1723 (RG Lit. II. 73).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

764 – Molitvenic, Bucureşti, 1729 (RG Lit. IV. 300). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

765 – Molitvenic, Râmnic, 1730 (RG Lit. V. 351). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

766 – Dissertazioni storico-critiche di varia erudizione, cioè Schendo, Valachiae subalternae austriacae descriptio historico-phisico-topographica. Albrizzi, Estratto delle principali leggi venete circa la stampa, Veneţia, 1731 (RG Miscell. G. 56, int. 5). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

767 – Liturghier, Râmnic, 1733 (RG Lit. V. 365). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

768 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, Londra, 1734–1735. Ref.: Claudio Isopescu, Il poeta Giorgio Asachi in Italia (Contributo alla

storia dei rapporti culturali tra l’Italia e la Romania nell’ Ottocento), Buc., 1930, p. 44.

769 – Antologhion, Bucureşti, 1736 (RG Lit. II 84, int. 1).

Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

320 VATICAN

770 – Vivlion periehon tas... Akolouthias... Haralampous... Matronīs tīs Hiopolitidos... Spyridonos..., epimeleia Kōnstantinou Daponte, Bucureşti, 1736 (RG Lit. V, 656). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 11, nr. 113.

771 – Octoih, Bucureşti, 1736 (RG Lit. II 84, Int. 2). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

772 – Antologhion, Râmnic, 1737 (RG Lit. I 52). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

773 – Dumnezeeştile şi Sfintele Liturghii […], Bucureşti, 1741 (RG

Liturg. V. 345). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

774 – Catavasier, Bucureşti, 1742 (RG Lit. V. 356). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

775 – Octoih, Râmnic, 1742 (RG Lit. IV 297). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

776 – Apostol, Buzău, 1743 (RG Lit. II 78). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

777 – Penticostar, Bucureşti, 1743 (RG Liturg. II. 90). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

778 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1743, cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (RG Oriente IV. 998). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 155, nr. 2084.

779 – Psaltire, Iaşi, 1743 (RG Lit. III 182). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

780 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Ottoman, trad. de Joncquières, t. I–II, Paris, 1743 (RG Storia V 443). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

VATICAN 321

781 – Ceaslov, Rădăuţi, 1745 (RG Lit. III 116). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

782 – Mărgăritare, Bucureşti, 1746 (RG Oriente III 410). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

783 – Octoih, Bucureşti, 1746 (RG Liturg. IV. 329). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

784 – Akolouthia tou [...] Patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...],Bucureşti, 1750 (RG Lit. V. 1076, int. 14). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

785 – Petru Movilă, Orhodoxos Omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs Anatolikīs. Orhodoxa Confessio, Wratislawiae, 1751 (RG, Oriente IV. 895). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 399, nr. 4557.

786 – Strastnic, Blaj, 1753 (RG Lit. II 93). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

787 – Liturghier, Blaj, 1756 (RG Lit. V 527) Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

788 – Iacob, mitropolitul Moldovei, Synopsis adecă Adunare de multe

învăţături, Iaşi, 1757. (RG Liturg.V. 342) Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

789 – Akolouthia tou [...] Patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...], ed. a 2-a, Bucureşti,1759 (RG Lit. V. 1076, int. 15). Ref.: L. Petit, Bibliographie des acolouthies grecques, Bruxelles, 1926,

p. 27; Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 10, nr. 110.

790 – Liturghier, Râmnic, 1759 (RG Lit. V 345). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

791 – Evanghelie, Bucureşti, 1760. Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

322 VATICAN

792 – Emanuele da Napoli, Vita del venerabile servo di Dio Frate Geremia da Valacchia [...], Napoli, 1761 (RG Vite IV. 869). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

793 – Nicolae Olahus, Hungaria..., Viena, 1763 (RI). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

794 – Molitvenic, Iaşi, 1764 (RG lit IV 322). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

795 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, dedicată lui Grigore Ghica, domnul Moldovei (RG Oriente, IV. 997). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 106, nr. 1432.

796 – Chezarie Dapontes, Kathreptīs gynaikōn, t. I–II, Leipzig, 1766, dedicată Elenei Mavrocordat, doamna Țării Româneşti (Riserva V, 107). Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1906, p. 611.

797 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I–II, Leipzig, 1768–1784, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (Riserva IX, 178). Ref.: ibidem, p. l09, nr. 1474, p. 6lc).

798 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (RG Oriente IV 900). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 350, nr. 4693.

799 – Nichifor Theotokis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn eis tīn Oktateuhon kai ta tōn Vasileōn, t. I–II, Leipzig, 1772–1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia (Mai XI. E. XII. 22–3). Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.

800 – Strastnic, Blaj, 1773 (RG Lit. II 108). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

801 – [Friedrich Wilhelm Bauer], Mémoires historiques et géographiques

sur la Valachie... avec un prospectus d’un atlas géographique et militaire de la derniere guerre entre la Russie et la Porte Ottomane…, Frankfurt – Leipzig, 1778 (Mai X. E.V 66). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

VATICAN 323

802 – Chesarie Dapontes, Logoi panegyrikoi eis... stihous eis egkōmion diaforōn agiōn, 1778, carte dedicată spătarului Iacovache Rizu (RG Oriente V, 637). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 141, 610, nr. 1907.

803 – Grigorie Papa Romei, Paterikon..., metafrasthentes... para Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1780, dedicată lui Grigorie, episcop al Râmnicului (RG Oriente V 636). Ref.: ibidem, p. 192, nr. 2560

804 – Samuel Klein, Elementa linguae Daco-Romanae, sive Valachicae, Viena, 1780 (RG Oriente V. 678). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

805 – Jean Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Neuchâtel, 1781 (Mai, X, D. IV. 36, int. 1). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

806 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid... zītīmata diafora theologika, Leipzig, 1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (RG Lit VI.100). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., l, p. 97, 610, nr. 1305.

807 – Gheorghe Şincai, Catehismul cel mare cu întrebări şi răspunsuri, Blaj, 1783. Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

808 – Dimitrie Eustatievici, Desvoaltele şi tâlcuitele Evanghelii, Sibiu, 1790 (RG Lit. Oriente V 626). Ref.: idem.

809 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, trad. de Eugenios Voulgaris, t. I–II, Sankt-Peterburg, 1797, cuprinzând şi Epistola dogmatică a lui Theophil Corydaleu către Sofronie Počapskii, egumen al Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (Cisorva, S.90, 1–2). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 451, nr. 5980.

810 – Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1798, cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (RG Oriente IV 906). Ref.: ibidem, p. 155, nr. 2094.

324 VATICAN

811 – Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1806, cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (RG Oriente IV. 934). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

812 – Petru Maior, Didahii adică învăţături pentru creşterea fiilor,

Buda, 1809 (RG Oriente IV 909). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

813 – Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812 (RG Oriente IV 912). Ref.: Monica Breazu, Al. Ligor, 1982.

814 – Synopsis megalī, Iaşi, 1813 (RG Liturg. V. 537). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

815 – Liturghiile a Sfinţilor Ierarhi Ioann Hrysostomul, Vasilie cel Mare şi Grigorie Dialog, Iaşi, 1818 (RG Liturg. II. 76). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

816 – Akolouthia tou Agiou [...] Modestou [...], Iaşi, 1851. 2 exemplare (RG Liturg. IV. 371, RG Liturg. IV. 893, int. 17). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

817 – Nel giorno faustissimo delle nozze del conte Gioachino Rasponi di Ravenna [...] colla principessa Costanza Ghika della Valachia, in segno di giubilo questo tenue tributo offre all’ amico dolcissimo Gasparo Martinetti Cardoni, Ravenna, 1858 (Stamp. Ferr. IV. 8871, int. 11). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

H

818 – Pietro Vesconti din Genova, Harta Mării Negre, 1320–1321, pergament, 45,7 × 27,7 cm. (Pal.lat. 1362a, f. 2v–3). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 13–16; Slavjanski răkopisi,

nr. 21, pl. LIV; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 151. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

819 – Martin Sanudo, Harta Mării Negre în manuscrisul Liber Secretorum Fidelium Crucis, 1321, pergament, 29,3 × 21,5 cm. (Vat. lat. 2972, f. 112v; copii: Reg. lat. 548; Vat. lat. 2003).

VATICAN 325

Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 7, p. 256, pl. I; Almagià, Monumenta, I, p. 17–19; Slavjanski răkopisi, nr. 22, pl. LV; Chelaru, Colecţia microfilme, p. 158 (definit ca „mapamond circular”, aflat la f. 1072 din manuscrisul Vat. lat. 2972).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107, c. 139.

820 – Pirrus de Noha, Hartă a Europei orientale, 1438, reprezentând şi Ţările Române (Archivio San Pietro, BH 31, f. 8v). Ref.: A.-D. van den Brincken, Ost- und Südosteuropa in der abendländischen

Kartographie des Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr.2, p. 257). 821 – Andrea Walsperger, Planisferă, 1448, pergament, 75 × 59 cm.,

menţionând în Transilvania oraşul Sibiu („Hrmastat”) (Pal. lat. 1362B). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 31–33; Slavjanski răkopisi, nr. 23, pl. LVI.

822 – Planisferă, 1410–1415, aramă, diametru 63 cm, reprezentând central „Mare Ponticum” şi „Magna Valachia” la vărsarea Dunării în Marea Neagră (Borgiano XVI). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 27–29; Slavjanski răkopisi,

nr. 24, pl. LVII; Ion Dumitriu-Snagov, Magna Valachia şi Transilvania în „Mapamondul Borgian”, de la începutul secolului al XV-lea (RA, 3, 1985, p. 258–264).

823 – Fra Mauro (Școala), Hartă maritimă, Veneţia, circa 1450,

pergament, 132,5 × 73 cm, reprezentînd şi spaţiul carpato-danubiano-pontic (Borgiano V). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 32–40, pl. LVIII; Slavjanski

răkopisi, nr. 25, pl. LVIII; Ion Dumitriu-Snagov, Borgiana V şi Borgiana VIII, două hărţi italiene din Renaştere şi localizarea Vicinei pe Dunăre (R. Ist., t. 32, 1979, nr. 10, p. 1941–1947); Chelaru, Colecţia microfilme, p. 149.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Vatican, r. 107.

824 – [Iacob de Giroldis], Atlas italian, Veneţia (?), 1452, pergament, 38,7 × 22 cm, cuprinzând la f. 1–2 şi litoralul românesc al Mării Negre (Vat. lat. 9015). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 43, Slavjanski răkopisi, nr. 26,

pl. LIX.

326 VATICAN

825 – Gratioso Benincasa, Atlas maritim, 1471, pergament, 33 × 25,1 cm, cuprinzând în harta 1 litoralul românesc al Mării Negre cu porturile Mangalia, Constanţa, Sf. Gheorghe, Sulina (Vat. lat. 90l6). Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 42; Almagià, Monumenta, I,

p. 45–46; Slavjanski răkopisi, nr. 27, pl. LX.

826 – Iehuda Benzara, Hartă maritimă, 1497, pergament, 92,5 × 67 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre, cu numele porturilor (Borgiano VII). Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 56; Almagià, Monumenta, I,

p. 47–48; Slavjanski răkopisi, nr. 28, pl. LXI.

827 – Atlas anonim, sec. XV, 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Ross. lat. 676). Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 65.

828 – Giovanni Andrea Vavassore detto Vadagnino, Atlante, post 1500, 10 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Barb. lat. 4431). Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 80.

829 – Atlas anonim, începutul sec. XVI, cu 10 hărţi nautice reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Vat. lat. 7586). Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 167.

830 – Andrea Benincasa, Hartă maritimă, Ancona, 1508, pergament,

82,0 × 63,8 cm, cuprinzând şi Valahia (Borgiano VIII). Ref. şi publ.: Almagià, Monumenta, I, p. 49; Slavjanski răkopisi, nr. 29,

pl. LXII; Ion Dumitriu-Snagov, Borgiana V şi Borgiana VIII - Două hărţi italiene din Renaştere şi localizarea Vicinei pe Dunăre (R. Ist., 32, 1979, nr. 10, p. 1941-1947).

831 – Conte de Otomano Freducci, Atlas maritim, Ancona, 1538,

44,5 × 33,5 cm, cuprinzând în harta 3 litoralul românesc al Mării Negre şi „Valahia” (Borgiano XIII). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 60-61; Slavjanski răkopisi,

nr. 30, pl. LXIII.

VATICAN 327

832 – Baptista Agnese, Atlas maritim, Ancona, 1542, 24 × 17 cm., cuprinzând la f. 11v–12, litoralul românesc al Mării Negre şi „Valahia” (Pal. lat. 1886). Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 106; Almagià, Monumenta, I,

p. 66; Slavjanski răkopisi, nr. 31, pl. LXIV.

833 – Baptista Agnese (atelier), Atlas maritim, Veneţia, circa 1542, 19,5 × 29,5 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Barb. lat. 4313). Ref.: Almagià, Monumenta, IV, p. 70.

834 – Giacomo Gastaldi, La vera descrittione di tutta la Ungheria, Transilvania, Valachia..., Veneţia, 1546. 4 pl.: 53,4 × 36,8 cm; 52,8 × 36,7 cm; 52,7 × 36,4 cm; 53,2 × 36,2 cm. Exemplar unic (Stampe Geogr. I. 150). Ref. şi reprod.: Roberto Almagià, La Carta dei paesi danubiani e delle

regioni contermini di Giacomo Gastaldi (1546) riprodotta dall’ unico exemplare conosciuto, conservato nella Biblioteca Vaticana, Città del Vaticano, 1939; Almagià, Monumenta, II, p. 24 şi pl. VI.

835 – Atlas maritim, a doua jumătate a sec. XVI, 21 × 16 cm,

cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Vat. lat. 8920). Ref.: Almagià, Monumenta, I, p. 82.

836 – Juan Martines (atelier), Atlas maritim, a doua jumătate a sec. XVI, pergament, 4 hărţi, 20,3 × 14,2 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor (Urb. lat. 1710). Ref. şi reprod.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 172; Almagià, Monumenta, I,

p. 81–83; Slavjanski răkopisi, nr. 34, pl. LXXI.

837 – Carta dell’ Ungheria, Transilvania e regioni contermini, post 1566, 33,5 × 47 cm, reprezentând teatrul de război între statele Ligii Sfinte şi Imperiul Otoman din 1565–1566 (St. Geogr. 118). Ref.: Almagià, Monumenta, II, p. 100.

838 – Giacomo Gastaldi, Romaniae (quae olim Thracia dicta) vicinarumque regionum, vti Bulgariae, Walachiae, Syrfiae, etc. descriptio, Anvers, 1584. 37 × 51 cm (Stampe Geogr. I. 310) Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

328 VATICAN

839 – Giacomo Franco, Temisvar grandiss(im)a et fortiss(im)a città dell’Ungheria, espugnata per lo ser(enissi)mo prencipe transilvano, del mese di giugno 1596, [Venezia], [1596], 36,5 × 50,5 (39,5 × 57) cm. Stampă reprezentând oraşul Timişoara (Stampe Geogr. II. 302). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

840 − Giacomo Franco, Hungaria con la Transilvania, Valachia et Moldavia, sec. XVI. 33 × 86 cm (Stampe Geogr. I. 117). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, II, p. 101 şi pl. XXXVIII.

841 – Atlas maritim, a doua jumătate a sec. XVI, 20,5 × 32,3 cm, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Copie de B. Agnese (Rossiano 214). Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 173; Almagià, Monumenta, I, p. 71.

842 – Hartă maritimă italiană, sec. XVI, pergament, 54 × 41 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor (Borgiano XI). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 89; Slavjanski răkopisi, nr. 37,

pl. LXX.

843 – Hartă maritimă italiană, sfârşitul sec. XVI, pergament, 112 × 60,5cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor (Borgiano VI). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 85–86; Slavjanski răkopisi, nr.

36, pl. XLIX.

844 – Hartă maritimă, sfârşitul sec. XVI, pergament, 78 × 70 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor (Borgiano IV). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 84; Slavjanski răkopisi, nr. 39,

pl. LXXII.

845 – Matteo Ricci, Il mappamondo cinese, Beijing 1602, hartă cuprinzând şi Ţările Române (Barb. or. 150). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

846 – Vincenzo di Demetrio Volcius, Hartă maritimă, Napoli, 1606, pergament, 92 × 68,5 cm, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre cu numele porturilor (Vat. lat. 1428).

VATICAN 329

Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, I, p. 87; Slavjanski răkopisi, nr. 40, pl. LXXIII.

847 – Coronelli, Atlante, 1690, cuprinzând la p. 32–33, 36–37, 108

Ţările Române; la p. 109 este amintit tezaurul lui Decebal, îngropat în albia Streiului (Istrig-Sargetio) (Barb. X. I. 59). Ref.: Alexandru Ligor, 1982.

848 – Joannes Lipszky de Szedlicsna, Repertorium locorum objectorumque in XII. tabulis Mappae regnorum Hungariae, Slavoniae, Croatiae, et Confiniorum Militiarium, magni item principatus Transylvaniae occurrentium, Buda, 1808 (RG Geogr. III. 45). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

849 – Neuester Plan der Kayserl. Attaque vor Temeswar, sec. XVIII, plan al asediului oraşului Timişoara de către trupele imperiale austriece, 38 × 29 cm (RG Miscell. J. 61 int. 16). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

850 – Alexander Th. Cisar, Relatio plena ad S. Congregetione de

Propaganda Fide ocasione visitationes ad limina, Bucureşti, 7 octombrie 1929. În anexă, De Regno Romaniae Magnae, atlas cu 72 de hărţi (Vat. lat. 13. 446). Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, 1985.

A

851 – Crispijn van de Passe, stampă, 1595, reprezentându-l pe Sigismund Báthory, „Transilvaniae, Valachiae et Moldaviae princeps”, 15,5 × 11,7 cm (Stamp. Pal. II. 51, fig. 9). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

852 – Marcus şi Gilles Sadeler, stampă, 1595, reprezentându-l pe Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 32,5 × 21,8 cm (Stamp. Chig. S. 108 (3), fig. 31). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

853 – Marcus şi Gilles Sadeler, stampă, 1595, reprezentându-l pe Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 32,6 × 21,7 cm (Stampe V. 148, fig. 20). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

330 VATICAN

854 – Giovanni Orlandi, stampă, 1596, reprezentându-l pe Sigismund Báthory, „principe al Transilvaniei, Valahiei, Moldovei etc.”, 25 × 18 cm, 3 ex. (Cicognara V. 2025 (1–32), Stampe I. 191 (1–53), Stampe III. 99 (9,17)). Ref.: Mihai Ţipău, 2014. Reprod.: http://opac. vatlib.it.

855 – Heinrich Ulrich, stampă, circa 1598, reprezentându-l pe Sigismund Báthory, 22,2 × 17 cm (Stamp. Pal. II. 51, fig. 7). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

856 – Heinrich Ulrich, stampă, circa 1598, reprezentându-l pe Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 19,5 × 15 cm (Stamp. Pal. II. 51, fig. 8). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

857 – Dominicus Custos, stampă, 1601, reprezentându-l pe Mihai Viteazul, 22,2 × 17 cm, 2 exemplare (Cicognara V. 1984, f. 150, Stamp. Chig. III. 305, f. 117). Ref.: Mihai Ţipău, 2014.

858 – Stampă, din sec. XVIII, reprezentând mozaicul de pe pardoseala unei vechi biserici din Alba Iulia (Cabinetul de stampe, fond Stefano Borgia). Ref.: I. Dumitriu-Snagov, La Vatican – o stampă de la Alba Iulia (MI, 17,

1983, nr. 11, p. 14–16).

BIBLIOTECA DEL PONTIFICIO COLLEGIO GRECO SANT’ ATANASIO

CR

859 – Kitāb al-qudsāt a-alāa al-’ilahiya [Cartea celor trei Sfinte Liturghii], în greacă şi arabă, Snagov, 1701. Ref.: Graf, Geschichte, I, p. 634.

BIBLIOTECA DEI PADRI ASSUNZIONISTI

CR

860 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramento Eucharistiae, Paris, 1709. La p. 183, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului. Pros tas proskomitheisas theseis, Iaşi, 1682: la p. 195–198 (intercalate), extras

VATICAN 331

din Dositei Notara, Encheiridion kata Iōannou Karyophillī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (30.12.19). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5222.

MUSEI VATICANI

A

861 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac (comatus), realizată din marmură albă. Înălţime 225 cm.. Descoperită la Roma, în anul 1841, în Via dei Coronari, aproape de San Salvatore în Lauro (Museo Laterano). Ref. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 13; 79; http://www.statuidedaci.

ro/statuidedaci.php#.

862 – Statuie, secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac nobil (pileatus). 182 cm. S-a aflat în colecţia Negroni (Museo Chiaramonti). Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 14. Ref. şi reprod.: http://www.statuidedaci.ro/statuidedaci.php#.

863 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac nobil, realizată din marmură gălbuie cu granulație fină. Înălţime 105 cm, capul de 60 cm. Descoperită în Forul lui Traian, se află în Muzeele Vaticanului din 1882 (sala Braccio Nuovo nr.127). Ref. şi reprod.: Em. Panaitescu, Il ritratto di Decebalo (EDR, I, 1923,

p. 406–408, fig.11, A. Decei, Adevăratul chip al lui Decebalus (MI, 8, 1974, nr. 6, p. 2–8; Radu Vulpe, „Apulum”, 13, 1975, p. 71–82; A. Decei, în „Sargetia”, 14, 1979, p. 69–91; I.I. Russu, Daco-geţii, p. 84–85, nr. 28, fig. 24; http://www.statuidedaci.ro/ statuidedaci.php#.

864 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac

(comatus), realizată din marmură gălbuie. Înălţime 0,92 m. Descoperită în Forul lui Traian înainte de 1837 (Braccio Nuovo nr. 9). Ref. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 85, nr. 29, fig. 25; http://www.

statuidedaci.ro /statuidedaci.php#. 865 – Statuie (bust), secolul II d. Hr., reprezentând un captiv dac

(comatus), realizată din marmură albă. Înălţime 1,04 m, din care capul 0,44 m. Descoperită la Roma, în apropiere de Arcul lui Constantin, se află în Muzeele Vaticanului din 1822 (sala Braccio Nuovo).

332 VATICAN

Ref. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 85–86, nr. 30, fig. 26; http://www. statuidedaci.ro/statuidedaci.php#.

866 – Monument funerar, sec. II–III, al lui Aurelius Victor, soldat de

origine dacă, fost în ala I Illyricorum, unitate romană cu garnizoana la Brâncoveneşti, în Dacia Porolissensis. Basorelief reprezentându-l pe defunct călare şi inscripţie (Museo Sacro). Ref. şi reprod.: W. Ammelung, Die Skulpturen des Vaticanischen Museums,

I, Berlin, 1903, p. 266, nr. 137, pl. 28; IDRE, I, p. 87, nr. 54 şi pl. IV.

867 – Urnă de marmură, post sec. II–III, cu inscripţie gravată ulterior, copiată după monumentul funerar al soldatului Aurelius Victor, de origine dacă, din ala I Illyricorum de la Brâncoveneşti (Dacia Porolisensis) (Museo Sacro, în Galeria candelabrelor). Ref. şi reprod.: Georg Lippold, Die Skulpturen des Vaticanischen Museums,

III/2, Berlin, 1956, p. 367, nr. 182, pl. 157; IDRE, I, p. 87, nr. 54.

868 – Monument funerar, prima jumătate a sec. III, al lui Aurelius Victorius, originar din Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau din teritoriul acestei colonii. Fragment (Museo Sacro). Ref.: W. Ammelung, op. cit., II, Berlin, 1907, p. 169, nr. 11a, pl. 23; IDRE, I, p. 87–88, nr. 55 şi pl. II.

869 – Ciborio di Sisto IV (1471–1484), cu motive şi scene reproduse după Columna lui Traian (Museo Pettiano). Ref.: Fritz Burger, Das Konfessionstabernakel Sixtus’ IV und sein Meister

(„Jahrbuch der königlich preussischen Kunstsammlungen”, 38, 1907, p. 97 ş. urm., 150 ş. urm.); Mihail Macrea, Un disegno inedito dell Rinascimento relativo alia Colonna Traiana (EDR, 7, 1937, p. 92).

870 – Raffael Sanzio (Școala), Victoria, frescă, circa 1518–1520,

inspirată de o scenă de pe Columna lui Traian, studiată de artist, împreună cu ucenicii săi Giulio Romano şi Giovanni Francesco Polidori (Correggio), pentru compoziţiile din Logii executate de Giovanni da Udine şi colaboratorii săi după indicaţiile lui Rafael (Logge Vaticane). Ref.: Alfonsus Ciaconus, Historia utriusque belii dacicis, Roma, 1576,

prefaţa; I. Pastor, Storia dei papi, IV, Roma, s., p. 493 ş. urm.; Mihail Macrea, Un disegno inedito del Renascimento relativo alia Colonna Traiana (EDR, 7, 1937, p. 100).

VATICAN 333

871 – Carta nautica anonima, frescă, începutul sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (La Grande Galleria, lângă Museo Cristiano). Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 81.

872 – Hărţi murale (2), executate de Stefano Francese (Étienne du Pérac) în 1561–1562, sub îndrumarea lui Pirro Ligorio, cuprinzând şi Ţările Române. Harta V: 230 × 340 cm, harta IX: 232 × 332 cm (La terza loggia, ala Occidentale, V şi IX). Ref. şi reprod.: Almagià, Monumenta, IV, p. 13–15, 18–19, nr. 5 şi 9; pl. 5,

9; Ion Dumitriu-Snagov, Imaginea teritoriilor româneşti în Loggia lui Rafael Sanzio (RA, 45, 1983, nr. 3, p. 245–256, planşă în culori, între p. 246 şi 247); idem, Loggia lui Rafael Sanzio şi Ţările Române (MI, 18, 1984, nr. 7, p. 41–42, coperta 2).

873 – Covor cu motive româneşti, 1825, ţesut în Sarasău – Maramureş,

după un desen al lui Octavian Smigelschi (1900), donaţie românească papei Pius XI. Ref. şi reprod.: Ioan Georgescu, Momente din viaţa bisericii unite în ultimii

zece ani în Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul, 1918–1928, II, Buc., 1929, p. 808.

PONTIFICIO ISTITUTO ORIENTALE

CR

874 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolokīs Anatolikīs Ekklīsias... Orthodoxa Confessio... interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695 (202.1.15). Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555.

875 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul (308.2.88). Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3242.

876 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs... Anatolikīs Ekklīsias, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim Ivireanul, dedicată împăratului Petru cel Mare (202.1.271). Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3241.

334 VATICAN

877 – Gennadios Sholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709. La p. 195–198 (intercalate), extras din Dositei Notara, Enchiridion kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (220.2.145). Ref.: ibidem, p. 393, nr. 5222.

878 – Syntagmation ... meta tou Enchiridiou ... Gavriīl [Sevīrou]... syn omillia... Gennadiou Sholariou, Târgovişte, 1715 (254.3.48). Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.

879 – Hrisant Notaras, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai..., Veneţia, 1734, dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat al Moldovei (204.2.85). Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.

880 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolokīs Anatolikīs Ekklīsias, Petersburg [Veneţia], 1764 (202.1.2). Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4558.

881 – Neofit Cavsocalivitul, Theodor din Gaza, Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessara eis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (383.3.2). Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.

882 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolokīs

Anatolikīs Ekklīsias, Viena, 1771 (202.1.2 ex.). Ref.: ibidem, I, p. 339, nr. 4560.

883 – Johann Hübner, Ieron apanthisma..., metafrasten... ypo Polychroniou Dīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (330.1.20). Ref.: ibidem, p. 21, nr. 2895.

884 – Euchologion to mega..., Veneţia, 1775 (308.2.131). Ref.: ibidem, p. 1666, nr. 2234; II, p. 287, nr. 740.

885 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseos tou Agiou Pneumatos, trad. de Eugenios Voulgaris, t. I–II; Sankt-Peterburg, 1797, cuprinzând şi Epistola dogmatică a lui Theophil Corydaleu către Sofronie Počapskii, egumen al Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (215.4.2). Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.

CUPRINS

Nota editorilor .......................................................................................... V Editors’ Note ............................................................................................ XV Tabula collaboratorum eruditorum ......................................................... XXIV Sigle şi abrevieri ...................................................................................... XXV

A. Cărţi, articole, colecţii de documente ..................................... XXV B. Publicaţii periodice ................................................................. XXXV C. Fonduri ................................................................................... XXXVII D. Clase de referinţe ................................................................... XXXVIII E. Abrevieri uzuale ..................................................................... XXXVIII

UCRAINA ........................................................................................................ 1

ANADOLY (Darabani – Hotin) .......................................................... 1 BABYN (Cernăuți) .............................................................................. 1 BALKIVCI (Bălcăuţi – Cernăuţi) ........................................................ 2 BEREGOMET (Berhomet, Berhomete – Cernăuţi) ............................ 2 BERESTJA (Berestea – Cernăuți) ....................................................... 2 BEREŽNYCJA (Berejnița – Vinniţa) ................................................. 3 BERŠAD’ (Vinniţa) ............................................................................. 3 BILGOROD-DNISTROVS’KYJ (Akkerman, Cetatea Albă – Odesa) .... 3 BILIVCI (Belăuți, Bilăuți – Cernăuți) ................................................. 7 BILOUSIVKA (Belousovca, Bilosăuţi – Cernăuți) ............................ 7 BOJANY (Boian – Cernăuţi) ............................................................... 7 BOKAČ (Bocicăuți, Bocaci – Cernăuți) .............................................. 8 BORIVCI (Borăuţi – Cernăuți) ............................................................ 8 BUČAČ (BUCZACZ) (Buceaci – Ternopol) ...................................... 8 CECYNO (Țețina, Țâțâna – Cernăuți) ................................................ 9 ČERNIGIV (Cernigău, Cernigov – Černihiv) ..................................... 9 ČERNIVCI (Cernăuți) ......................................................................... 10 ČORNIVKA (Cernăuca – Cernăuți) .................................................... 43 DAVYDIVKA (Davideni – Cernăuți) ................................................. 44 DNIPROPETROVS’K (Dniepropetrovsk) .......................................... 45 DOBROMYL’ (Lvov) ......................................................................... 45 DOBRYNIVCI (Dobronăuți – Cernăuți) ............................................. 45

336 VIRGIL CÂNDEA

DOLYNJANY (Dolineni – Cernăuți) .................................................. 45 DYNIVCI (Dinăuţi – Cernăuți) ........................................................... 46 FOROSNA (Cernăuți) ......................................................................... 46 GAJSYN (Gaisin – Vinniţa) ................................................................ 46 GLYNYCJA (Hlinița – Cernăuți) ........................................................ 46 GUSTYN (Hustânea – Cernihiv) ......................................................... 47 HARKIV (Harkov) .............................................................................. 47 HERCA (Herța – Cernăuți) .................................................................. 48 HOTYN (Hotin – Cernăuți) ................................................................. 50 HREŠČATYK (Cresciatic – Cernăuți) ................................................ 51 IVANO-FRANKIVS’K (Ivano-Frankovsk) ........................................ 51 IZMAJIL (Ismail – Odesa) .................................................................. 51 KAM’JANA (Camena – Cernăuți) ...................................................... 55 KAM’JANEC’-PODIL’S’KYJ (Camenița – Hmelnițki) ..................... 55 KERSTENCI (Cristineşti, Crăstinești – Cernăuți) ............................... 56 KHERSON (Cherson – Kherson) ........................................................ 56 KICMAN’ (Cozmeni, Coțmanul – Cernăuți) ...................................... 58 KILIJA (Chilia Nouă – Odesa) ............................................................ 58 KLIŠKIVCI (Clişcăuţi – Cernăuți) ...................................................... 60 KOBOLČYN (Cobâlcin, Cobâlceni – Cernăuți) ................................. 60 KOTLOVYNA (Bolboca, Bulboaca – Odesa) .................................... 60 KRASNIE OKNY (Ocna – Odesa) ...................................................... 61 KRASNOYILSK (Crasna – Cernăuți) ................................................. 61 KREKHIV (Krehiv, Krehov – Lvov) .................................................. 62 KYIV (Kiev) ........................................................................................ 62 LAVRIV (Lavriv – Lvov) .................................................................... 93 LENKIVCI (Lencăuți, Lenţeşti – Cernăuți) ........................................ 94 LOMAČYNCI (Lomacineți – Cernăuți) .............................................. 94 LUC’K (Luțk – Volyn) ........................................................................ 94 LUKOVYCJA (Lucoviţa, Lucavița – Cernăuți) .................................. 94 LUŽANY (Lujeni – Cernăuți) ............................................................. 95 L’VIV (Lvov) ..................................................................................... 95 MAMORNICA (Mamornița – Cernăuți) ............................................. 135 MANJAVA (Ivano-Frankivsk) ............................................................ 136 MSTIČKOV (Msticicov – Transcarpatia) ........................................... 137 MUKAČEVE (Mucacevo, Muncaci, Munceag – Transcarpatia) ....... 137 ODESA (Odesa) .................................................................................. 137 OSTRYCYA (Ostrița, Mahala – Cernăuți) .......................................... 150 OZERNE (Oziornoe, Babele – Odesa) ................................................ 150 OŽEVE (Ojevo, Oieni – Cernăuți) ...................................................... 151 PIDVAL’NE (Bicești, Becești – Cernăuţi) .......................................... 151

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 337

PRUDNIKOVE (Bikeci – Crimeea) .................................................... 151 RENI (Odesa) ...................................................................................... 151 ROZDOL (Zaporožija) ........................................................................ 152 RYNGAČ (Rângaci – Cernăuți) .......................................................... 153 SADGORA (Sadagura – Cernăuţi) ...................................................... 153 SLOBODA (Sloboda, Slobozia – Cernăuți) ........................................ 153 STOROŽYNEC’ (Storojineț – Cernăuți) ............................................. 154 SUHOVERHIV (Suhoverca, Suhoverhov – Cernăuţi) ........................ 155 ŠEPIT (Șipotele Sucevei, Șipote – Cernăuți) ....................................... 155 ŠYPYNCI (Șipeniț – Cernăuți) ........................................................... 155 ŠYRIVCI (Șerăuți – Cernăuți) ............................................................. 156 TOPORIVCI (Toporăuți – Cernăuți) ................................................... 156 UGORNYKY (Ugorniki – Ivano-Frankovsk) ..................................... 157 UNIV (Uniev – Lvov) .......................................................................... 157 UTKONOSIVKA (Erdec Burnu, Iordekburnu – Odesa) ..................... 158 UŽGOROD (Ujgorod – Transcarpatia) ............................................... 158 VALJAVA (Valeva – Cernăuți) .......................................................... 167 VASYLEVKA (Odesa) ....................................................................... 167 VASYLIV (Vasilău – Cernăuți) .......................................................... 167 VELIKOSILLIA (Pilipăuți, Satu Mare – Cernăuți) ............................. 168 VELYKYJ KUČURIV (Cuciurul Mare – Cernăuți) ............................ 168 VINNYCIA (Vinnița) .......................................................................... 168 ZHOVKVA (ŻÓŁKIEW) (Jovkva, Zolkiew – Lvov) ........................ 169 ZVENJAČIN (Zvineace, Zveniacin – Cernăuți) .................................. 170 ŽYTOMYR (Jitomir) ........................................................................... 170

VATICAN ........................................................................................................ 173

ARCHIVIO DELLA SACRA CONGREGAZIONE DEGLI AFFARI ECCLESIASTICI STRAORDINARI ................... 173 ARCHIVIO E BIBLIOTECA DELL’ ORDINE BASILIANO DI SAN GIOSAFAT ................................................................................ 174 ARCHIVIO GENERALE DELLA COMPAGNIA DI GESÙ ....... 174 ARCHIVIO GENERALE DELL’ ORDINE DEI FRATI PREDICATORI ................................................................................... 177 ARCHIVIO SEGRETO VATICANO ............................................... 178

338 VIRGIL CÂNDEA

ARCHIVIO STORICO DELLA CONGREGAZIONE PER L’EVANGELIZZAZIONE DEI POPOLI (ARCHIVIO „DE PROPAGANDA FIDE”) .................................... 271 BIBLIOTECA APOSTOLICA VATICANA .................................... 281 BIBLIOTECA DEL PONTIFICIO COLLEGIO GRECO SANT’ ATANASIO ........................................................................... 330 BIBLIOTECA DEI PADRI ASSUNZIONISTI ............................... 330

MUSEI VATICANI ............................................................................ 331 PONTIFICIO ISTITUTO ORIENTALE ........................................... 333