curriculum tema 2.ppt

DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI CATEGORIILE DE FINALITĂŢI ALE EDUCAŢIEI.FUNCŢIILE FINALITĂŢILOR EDUCAŢIEI. IDEALUL EDUCAŢIONAL. SCOPURILE EDUCAŢIEI

Finalităţi curriculare

Finalităţile educaţionale2

Finalităţile educaţionale – reprezintă anticipări, intenţionalităţi, proiecţii, aspiraţii pe termen lung, mediu sau scurt, la nivel de politică educaţională, care orientează acţiunea educativă, în vederea modificării (formării şi dezvoltării) intenţionate a personalităţii umane, în raport cu anumite valori dezirabile, acceptate de o societate sau alta. Finalităţile exprimă sensul (caracterul) teleologic sau finalist al educaţiei. Ele dau educaţiei un sens, o orientare, evitându-se eşuarea în „confuzie, fragmentarism, contradictoriu”, lipsă de „coerenţă, echilibru, globalitate a abordării” (I. Maciuc, 2003, p.82).

04/19/23L. Zmuncila, magistru, drd.

Funcţiile finalităţilor educaţionale

3

De orientare valorică a procesului instructiv-educativ - Direcţionează acţiunea educativă către seturi de valori acceptate la nivel de politică educaţională şi socială

De anticipare a profilului de formare - Conţin repere ale formării personalităţii umane, pe etape, cicluri, profile (termen scurt, mediu şi lung).

De control (evaluare şi autoevaluare) - În raport cu finalităţile, se stabilesc criteriile, itemii, standardele, baremele de evaluare

De reglare a procesului instructiv-educativ - Orientarea valorică a procesului instructiv-educativ se face în funcţie de finalităţi. Ele dau măsura, sensul, orientarea, devin repere


Ideal educaţional, scopurile educaţiei, obiective educaţionale

4

Finalităţile educaţiei se concretizează în idealul educaţional, scopurile educaţiei şi obiective educaţionale.

Finalităţile educaţiei sunt generate de contextul social şi de caracteristicile bio-psihologice ale individului.

Idealul educaţional are o dimensiune socială, o dimensiune pedagogică şi o dimensiune psihologică. Are un caracter filozofic şi exprimă în esenţa sa modelul sau tipul de personalitate solicitat de condiţiile sociale ale unei etape istorice, pe care educaţia este chemată să-l formeze în procesul desfăşurării ei.

Acest set de aserţiuni de politică educaţională, consemnat în legea învăţământului, constituie un sistem de referinţă în elaborarea Curriculumului.

Scopul şi obiectivele/finalităţile reprezintă intenţionalităţi ale procesului instructiv-educativ de diferite tipuri şi grade de generalitate şi care indică schimbări ce urmează să se producă în conştiinţa şi conduita individuală.

Diferenţierile constau în gradul de generalitate şi concreteţe, gradul de complexitate, timpul necesar realizării finalităţilor proiectate, cadrul de referinţă la care se raportează scopurile şi obiectivele


Scopul şi obiectivele/finalităţile

5

Scopul reprezintă o anticipare pe plan mintal a rezultatului ce urmează a fi obţinut în urma acţiunii educaţionale; subordonează o gamă de obiective şi este subordonat idealului.

Scopurile educaţionale sunt achiziţii mai ample, mai complexe, se realizează pe termen mediu sau lung (ex. formarea unui anume tip de competenţă).

Atât scopurile cât şi obiectivele pot fi generale şi specifice în funcţie de nivelul macro sau microeducaţional la care se raportează.


Scopul învăţămîntului superior în Republica Moldova

6

Învăţămîntul superior din Republica Moldova reprezintă partea componentă a sistemului de învăţămînt care are drept scop:

formarea unei personalităţii multilateral dezvoltate şi creative, pregătirea, perfecţionarea şi recalificarea la nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii;

asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda şi extinde studiile;

promovarea cercetării ştiinţifice şi implementarea rezultatelor ei;

păstrarea, îmbogăţirea şi propagarea patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic şi cultural.

Învăţămîntul superior din Republica Moldova este organizat în universităţi, academii şi institute, atît instituţii de stat, cît şi private.


Finalităţile de studii pentru ciclul I în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior (Dublin, 2005)

7

Calificarile ce denota completarea Ciclului I sunt acordate studentilor care:

demonstreaza cunostinte si competente avansate intr-un domeniu de studii;

pot aplica cunostintele obtinute intr-un domeniu de studii in mod profesionist;

demonstreaza capacitatea de a argumenta si a solutiona problemele din domeniul lor de studii;

au abilitatea de a colecta, interpreta si analiza date relevante (de regula, din domeniul de studii propriu), precum si de a –si expune rationamentele in baza aspectelor relevante de ordin social, stiintific sau etic;

pot comunica informatii, idei, probleme si solutii atat audientelor de specialisti, cat si de non-specialisti;

si-au dezvoltat acele competente care le sunt necesare pentru a-si continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire.


Finalităţile de studii pentru ciclul II în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior (Dublin, 2005)

(2)

8

au dat dovada de cunostinte si competente acumulate si extinse in cadrul ciclului I, cunostinte ce prezinta baza sau posibilitatea dezvoltarii originalitatii ideilor aplicate de obicei in cadrul domeniului de cercetare;

pot sa aplice cunostintele si competentele achizitionate, abilitatile de solutionare a problemelor in circumstante noi sau necunoscute in cadrul unor contexte mai vaste sau multidisciplinare caracteristice domeniului lor de studiu;

pot sa aplice cunostintele in solutionarea problemelor complexe, sa formuleze opinii ce includ reflectarea responsabilitatilor de ordin social si etic;

pot formula concluzii in baza cunostintelor in mod rational, clar si fara ambiguitati auditoriului de specialisti versati si celui obisnuit;

poseda capacitati ce le permit continuarea studiilor in mod independent.


Finalităţile de studii pentru 8 niveluri pe parcursul vieţii (EQF for LLL). Nivelul 6 (Licenţă)

9

Cunoştinţe avansate într-un domeniu de muncă sau de studiu, care implică înţelegerea critică a teoriilor şi principiilor

Abilităţi avansate, care denotă control şi inovaţie, necesare pentru a rezolva probleme complexe şi imprevizibile într-un domeniu de muncă sau de studiu specializat

Competenţe. Gestionarea de activităţi sau proiecte tehnice sau profesionale complexe, prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor în situaţii de muncă sau de studiu imprevizibile. Asumarea responsabilitţii pentur gestionarea dezvoltării profesionale a indivizilor şi a grupurilor


Finalităţile de studii pentru 8 niveluri pe parcursul vieţii (EQF for LLL). Nivelul 7 (Masterat)

10

Cunoştinţe foarte specializate, unele dintre ele situându-se în avangarda nivelului de cunoştinţe dintr-un domeniu de muncă sau de studiu, ca bază a unei gândiri şi/sau cercetări originale.

Conştientizare critică a cunoştinţelor dintr-un domeniu şi a cunoştinţelor aflate la graniţa dintre diferite domenii

Abilităţi specializate pentru rezolvarea problemelor în materie de cercetare şi/sau inovaţie, pentru dezvoltarea de noi cunoştinţe şi proceduri şi pentru integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

Competenţe. Gestionarea şi transformarea situaţiilor de muncă sau de studiu care sunt complexe, imprevizibile şi necesită noi abordări strategice. Asumarea responsabilităţii pentru a contribui la cunoştinţele şi practicile profesionale şi/sau pentru revizuirea performanţei strategice a echipelor


Taxonomii 11

Cea mai cunoscută şi utilizată taxonomie este cea realizată de B. S. Bloom (pentru domeniul cognitiv), Krathwohl (pentru domeniul afectiv) şi Simpson (pentru domeniul psihomotor).


Domeniul cognitiv12

Pentru fiecare tip de obiective s-a elaborat câte o taxonomie (clasificare ierarhică) în care se delimitează operaţii cu grade diferite de complexitate şi de accesibilitate pentru elevii implicaţi în învăţare.

Astfel, pentru domeniul cognitiv, Benjamin Bloom a elaborat şase clase cmportamentale: cunoaştere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză, evaluare.


Operaţionalizarea obiectivelor13

Pornind de la obiectivele generale, specifice unei anumite discipline, se pot stabili cu ajutorul procedurilor de operaţionalizare obiectivele concrete, imediat observabile şi măsurabile, pentru fiecare lecţie care se predă elevilor. Operaţionalizarea obiectivelor reprezintă o transpunere a obiectivelor generale în obiective concrete, precizându-se comportamentele cognitive, afective şi psihomotorii ce urmează a fi dobândite în cadrul unei activităţi didactice, ca semn că învăţarea dorită a avut loc.

"Obiectiv operaţional este acel obiectiv definit în mod concret şi relativ precis, care pe plan educativ declanşează acele acţiuni a căror înfăptuire duce la progres în cunoaştere, la dezvoltarea deprinderilor şi aptitudinilor, deci la dezvoltarea cognitivă în general, precum şi la dezvoltarea afectiv-emoţională şi caracterial-acţională a personalităţii elevului"

Prin stabilirea obiectivelor operaţionale se precizează competenţele şi performanţele la care elevii trebuie să ajungă în urma desfăşurării unei activităţi. A operaţionaliza, precizează Ioan Cerghit, înseamnă a efectua două operaţii indispensabile:

derivarea din obiective generale a unor obiective concrete, specifice; traducerea efectivă a acestora în planul acţiunii şi aplicaţiei directe, adică

în comportamente observabile.Aceasta presupune a determina ceea ce vor învăţa elevii în cadrul

îndeplinirii unor sarcini concrete, dar şi condiţiile în care se va realiza învăţarea.


curriculum tema 2.ppt

Documents