Constituirea psihologiei ca ştiinţă în România

Eduard GruberNicolae Vaschide

Constantin Rădulescu MotruFlorian Ştefănescu Goangă

Procesul “Marii finanţe”

Istoria psihologiei româneşti – amestec de fapte obiective şi limbaj de lemn

Rolul cenzurii

Ca studiu sistematic, psihologia se dezvoltă în România la fel ca în restul Europei (a doua jumătate a secolului al XIX-lea)

Elemente de gândire psihologică apar şi mai devreme:Nicolae Milescu SpătarulDimitrie Cantemir

!“Jurnal de călătorie în China”Observaţii cu privire laobiceiurile orientale

“Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea”!Vârstele omului

Pruncia Copilăria Catarigia Voinicia Bărbăţia Cărunteţea Bătrâneţea

Constituirea psihologiei ca ştiinţă experimentală şi aplicată în România

Alfred Binet – 12 prelegeri de psihologie la Universitatea din Bucureşti

Activitatea de cercetare – preponderent în centrele universitare

Pionierii psihologiei româneşti îşi fac ucenicia cu Wundt

Eduard Gruber (1861-1896)

Se naşte la Iaşi într-o familie mixtăLicenţiat în litere şi filosofieStudiază la Sorbona şi LeipzigPrimele studii legate de implicaţiile afectivităţii

în structurarea proceselor cognitive

1988 – prima lucrare – “Stil şi gândire”Tipuri artistice: vizual, auditiv, motor, mixt,

completExemplul lui Creangă

1889 – ajunge la Leipzig, unde studiază “audiţia colorată”Teza de doctorat: “Luminozitatea culorilor”

Se întoarce la Iaşi şi solicită fonduri pentru înfiinţarea unui laborator de psihologie experimentală (1893) (primele zece ale lumii)

Susţine şi primul curs de psihologie experimentală

1894 – invitat în Italia

1896 – moare, sfârşitul fiindu-i grăbit şi de nevroza astenică de care suferea

Nicolae Vaschide (1874-1907)

Născut la BuzăuFacultatea de Litere şi Filosofie – Univ. din BucureştiLucrarea de licenţă: “Senzaţiile vizuale”Invitat în Franţa, la Sorbona – A. BinetVa colabora cu Ed. Toulouse şi H. Pieron“Somnul şi visele” – caracteristici ale organismului în

starea de somnStare psihică specială, încetinirea funcţiilor

organismuluiDesfăşurarea în etapeColoratura afectivă a viselor

“Eseu asupra psihologiei mâinii”Mâna – sediu principal al sensibilităţiimotoriiMâna abătută, neurastenică, veselă, agilă,nervoasă, melancolică„Mâna defineşte fiinţa umană mai mult decât ochiul,

mai mult decât oricare alt domeniu senzorial”

Moare la 33 de ani din cauza unei banale pneumonii

Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957)

Originar dintr-o familie de intelectuali olteniÎşi adaugă numele Motru în 1889Preşedinte al Academiei Române 1938-1941

Facultatea de Litere şi Filosofie – Univ. din Bucureşti

Doctoratul la Leipzig – magna cum laudaePredă la Bucureşti istoria filosofiei antice şi

estetică

Primul curs de psihologie experimentală la Universitatea din Bucureşti

Prima sa lucrare de psihologie – “Problemele psihologiei”

Preocupări:Dependenţa fiziologic-psihicFenomenele sufleteştiLegi de organizare şi funcţionare a psihicului

Al doilea laborator de psihologie experimentală (1906)

Florian Ştefănescu-Goangă (1881-1958)

1908-1911 – Goangă studiază la LeipzigDoctoratul în filosofie, cu o teză practică – relaţia

dintre culoare şi starea afectivă (astăzi: terapia prin intermediul culorilor) (acţiunea izolată sau în asociere a culorilor asupra afectivităţii)

Pune bazele primului Institut de psihologie experimentală (1923) – Cluj-Napoca

Adaptarea de instrumente şi teste Construirea de aparate psihotehnice “Studii şi cercetări psihologice”Critici ale activităţii sale!

Îşi trimite colaboratorii în marile centre ale lumiiNicolae MărgineanuAlexandru RoşcaMihai BeniucDimitrie Todoran

În timpul primului război mondial psihologia stagnează

În perioada interbelică Motru activează împreună cu colegi din Iaşi şi Cluj pentru înfiinţarea laboratoarelor de psihotehnică

1930 – secţia de Psihotehnică a laboratoruluiTestele Army Alpha; studii de teren

Societatea Psihotehnică Universitară“Revista de psihologie experimentală şi

practică”

Procesul “Marii finanţe”1948 – lovitură pentru psihologia româneascăNicolae Mărgineanu, George Bontilă

„Eu, ca bun român, nu am putut asista cu nepăsare la tragedia poporului nostru şi de aceea am reacţionat, organizând rezistenţa, iar la momentul oportun, să lovim (…). Eu niciodată nu voi accepta un astfel de regim condus de o clică de proşti şi de criminali. Regimul comunist din România se mai ţine numai prin faptul că tronează minciuna şi teroarea.” (George Bontilă)

Din 1975 începe acţiunea de dizolvare a psihologiei româneşti

1982 – evenimentul meditaţiei transcendentale