ll *e" Y3 & $? Y & ?,# Ti .1 Fs" $, ''$.f'31f & h"trp/ & s ep r 4a \.*" .-.' ! ..'h; i...ii,"-L L \-l Y J}-l\

CRIMINALITATEAORGANIZATA

iN TnGISLATIA PENALAA REPUBLICII SERBIA

$I A ROMANIEI

u"i;;i,*r JuridicBuCuregti

. ,, .,r 2019 -

I,rril.llil

,df,a/afticole/1.61,-41,

6irmlfuri=CELEX:32001F

luri=CELEX%3A31

luri=CELEX%3A32

furi=celex:32000F0

uri=CELEX%3A320

do?uri=CELEX:320

risan-beograd-mini

Y9o20-2005-o/o207

E_activitate/raport

rrorism-2002-2005d/publicatii/popula

rime/Money-laund

rIrMnd-aplicarea-dis

ICPL.pdfwaspx?pKey=1$lmrpt/corruptn/co

rCOErmodificari/

E crprir,,

..5

Argumentum '.''''',...,...''''.'...',',. 9

PARTEA iUTAINOTTUNEA DE CRIMTNALTTATE ORGANTZATA .................,........13

CAPITOLUL IASPECTE PREALABILE PRIVIND CRIMINALITATEA ORGANI2AT4............,... 1 5

CAPITOLUL IIDEFTNTTIT DOCTRTNARE ALE CRTMTNALTTATTT ORGANTZATE ............,............28

Secfiunea 1. Consideralii introductive.. .................... 2 8Secfiunea 2. Conceptul de criminalitate organizati in literaturastreine ............................29Secliunea 3. Conceptul de criminalitate organizatl in literatura despecialitate din Republica Serbia......... ..................35Secliunea 4. Conceptul de criminalitate organizati in literatura despecialitate din RorhAnia ..................40Secliunea 5. Analiza definiliilor doctrinare L)

CAPITOLUL IIINOTTUNEA DE CRIMINALITATE ORGANTZATA gr lr CnUnTNFRACTTONAL ORGANTZAT iN LEGTSLATTTLE pENA1E...........................,...,...... 50

Secfiunea 1. Considerafii introductive............,...... ........................ 50Secfiunea 2. Nogiunea de criminalitate organizati gi de grupinfraclional organizat in documente internafionale......................................... 52

2.1. Acliunea Comun5 98/733/lAI a Consiliului UniuniiEuropene.....2.2. Convenlia Nafiunilor Unite impotriva criminalitefiitransnalionale organizate [Convenfia de Ia Palermo)................................522.3.Decizia-cadru 2008/841,/lAl a Consiliul Uniunii Europene............54

Secfiunea 3. Nopiunea de criminalitate organizatd gi de grupinfraclional organizat in legislalia penali a Republicii Serbia...................... 55Secfiunea 4. Nofiunea de criminalitate organizati gi de grupinfracfional organizat in legislafia penali a RomAniei ........... 63

52

346 |

Darian Rakitoaan

CAPITOLUL IVCARACTERISTI CILE DOMINANTE ALE CRIMINALITATIIORGANIZATE ............,.,,.,.... ........................ 70

Secliunea 1. Consideralii introductive................,,. ..................,...,. 70

Secliunea 2. Existenla organizaliei criminale ,.,.,,,,,,73

Secliunea 3. Durabilitatea organizafiei criminale ........... 74

Secfiunea 4, Comiterea de infracfiuni grave .....................,.........75

Secliunea 5. Caracterul nonideologic........... 77

Secfiunea 6. lncercarea penetririi aparatului de stat gi politic princorupfie .....................,... 78

Secliunea 7, Predileclie pentru folosirea violenlei sau a altormijloace de intimidareSecliunea B. Specializarea gi diviziunea sarcini1or.,.....................'......'..........'..' B3

Secliunea 9. Adaptarea la situalia sociopolitici gi economicdconcret5.......Secliunea 10, Structura organizafiei criminale care se bazeazdpeierarhie, confiden1ialitate, reguli gi reglementlri.explicite 9i/sauexclusivitatea membrilor ...........,..... 86Secliunea 11. Aspiralii la obginerea gi definerea monopoluluiasupra unor activit5li gi/sau teritorii ..................90

Secliunea 12. Amestecul dintre activitilile ilicite cu cele licite....................90

Secliunea 13. Spilarea de bani.......... ................'.....92

Secliunea 14. Caracterul internalional...................... '......'............92

CAPITOLUL VCONCLUZII - ELEMENTELE SUBSTANTIALE $I DEFINITIA

oRTGTNALA A NOTIUNII DE CRIMINALITATE ORGANI2AT4.............................94

CAPITOLUL VICRIMINALITATEA ORGANIZATA $I CONCEPTE TERMINOLOGICE

SIMILARE 97Secfiunea 1. Considerafii introductive.................... .......................97

Secliunea 2. Criminalitatea gi criminalitate a organizatd .......97

Secliunea 3. Coruplia gi criminalitatea organizati ..........................,...,............. 98Secliunea 4. Criminalitatea transnalionall (organizatiJ gi

criminalitatea organizatd ..............100

Secliunea 5. Criminalitatea internalional5 gi criminalitateaorganizatd... ................101

Secliunea 6. Criminalitatea transfrontalieri gi criminalitatea

Secliunea 7. I

organizati-Secfiunea 8. i

organizati-Secliunea 9.politicd qi criSecliunea 10

PARTEAA DOIASPECTE DE DORGANIZATE.

CAPITOLUL vIICONSIDERATII

CAPITOLUL vIIPLURALITATE

CAPITOLUL tXCRIMINALITAlCODURILORPI

CAPITOLUL XINFRACTIUNEINFMCTIUNT

CAPITOLUL NINFRACTIUNEORGANIZAT O

CAPITOLUL )ilSCURTE CONC

PARTEA A TXASPECTE DE I

CRIMINALITJ

CAPITOLULXCONSIDERATI

CAPITOLUL XAUTORITiTIICRIMINALITA

Secliunea Iorganizati... 1.02

7070

Cr imin ali t at e a or ganizat d in I e gisl ali a p en al d. . . luzSecliunea 7. Criminalitatea profesionalS gi criminalitateaorganizat5... ................104Secfiunea B. Criminalitatea,,gulerelor albe" gi criminalitateaorganizatil.. ................105

Secliunea 9. Criminalitatea prin abuz de putere, criminalitateapoliticA gi criminalitatea organizatd......... 107Secliunea 10. Terorismul gi criminalitatea organizatd, ...,....109

PARTEAA DOUAASPECTE DE DREPT PENAL MATERIAL ALE CRIMINATITATIIoRGANI2ATE.............,........

CAPITOLUL VII

1.1.1

CONSIDERATII INTRODUCTIV

CAPITOLUL VIIIPLURALITATEA DE INFRACTORI..........,............. ......115

CAPITOLUL IXCRIMINALITATEA ORGANIZATA iN PARTTA SPECIALA AcoDURILOR PENALE ALE REPUBLICII SERBIA $r R0M4NIEL...............,...,....119

CAPITOLUL XTNFRACTTUNEA DE A$OCTERE iN VrrrRsa COMITERII DETNFRACTTUNT (ART. 346 C. PEN. AL REPUBLTCTT SERBTA) ......1,28

CAPITOLUL XIINFRACTIUNEA DE CONSTITUIRE A UNUI GRUP INFRACTIONALoRGANT2AT (ART. s67 N. C. PEN. AL ROMANIED.................................................133

CAPITOLUL XIISCURTE CONCLUZII..

PARTEAATREIAASPECTE DE DREPT PROCESUAL PENAL PRIVIND COMBATEREAcRrMINALrTAlrr OnCeNtZATE ..............................139

CAPITOLUL XIIIC0NSIDERATTT rNTRODUCTIVE............. ....................L41.

CAPITOLUL XIVAUTO RTTATTLE DE STAT SPE CrA LTZATE iN C OrU geTERSa

cRIMINALITATII ORGANIZATE....,..... .._...........................14 4

rltor

-..........'....,'..,......' 73

nlitic prin

747577

7B

82

-.........,............... B3

nici

wcazdpee gilsau

lului_....................,.... 90Iicite.................... 9 0_.,,'...,.,..,,,.,.,,,,,,, 9 2

_',,.,,,.'.,.,,,,,,,,.,',. 92

\-....,........,.......,... 94

OGICE

_.,'.,,,,,,..,.,,,,,,,,,., 9797

-.,..'..',......,''...,.'. 9B

ii

-....................... 1 00

a

-....................... 10 1

Itea

-.......,............... 1 02

B6

97

Secfiunea 1. Introducere.......,........................ ...............144

348 |

Dnrian Rakitoann

Secliunea 2. AutoritSliie de stat specializate in combatereacriminalitSlii organizate in Republica Serbia............. ...,...145

2.1. Procuratura pentru Criminalitatea Organizatl .,.......150

2.2. Serviciul pentru Combaterea CriminalitSlii Organi2ate..................1512.3. Departamentele speciale ale instanlelor competente......................1522.4. Unitatea de detenlie specialS .............,....154

Secliunea 3, Autoritdlile de stat specializate in combatereacriminalitSlii organizate in RomAnia.. 155

3,1. Direcfia de Investigare a Infracliunilor de CriminalitateOrganizatd gi Terorism. .,,,.155

3.1.1. Structura teritorialS a Direcfiei .,...,...................,.,..159

3.1.2. Structura centralS a Direc!iei.... .....16L3.1.3. Funcliile din cadrul Direcliei de Investigare a

Infracliunilor de Criminalitate Organizatd Si Terorism...............,.....169Secliunea 4. in loc de concluzii - analiza rezultatelor in practicaProcuraturii pentru Criminalitatea Organizati din RepublicaSerbia gi a Direcliei de Investigare a Infracliunilqr de CriminalitateOrganizatl gi Terorism din RomAnia .................171

CAPITOLUL XVTEHNICI SPECIALE DE INVESTIGATIE. O PARTICULARITATE ALEGTSLATIEI PROCESUAL-PENALE iN aCUVrrarEA DE COMBATEREA CRIMINALITATII ORGANIZATE ......................

Sectiunea 1. Introducere.......................Secliunea 2. Temeiul juridic internalional pentru utilizareatehnicilor de ancheti speciale........ .......................779

Secliunea 3. Procedeele probatorii speciale in codul de procedurlpenald al Republicii Serbia............ ....................,.,.,.185

3.1. Condifiile materiale pentru dispunerea de procedeeprobatorii speciale.,....... .............1,87

3.1.1. Infracliunile in cazul clrora procedeele probatoriispeciale pot fi dispuse....................... ,...........188

3.2. Procedura legalS privind probele obtinute prin utilizarea deprocedee probatorii speciale .......,...................190

3.3. ,,Descoperiri aleatorii" la care se ajunge prin executareaprocedeelor probatorii speciale ..................,..191

3,4. Confidenfialitatea informapiilor asociate cu procedeeleprobatorii speciale...,..... .............1-92

3.5. Tipuri de procedee probatorii speciale in Codul deproceduri penalS al Republicii Serbia............ .......................1,92

1.77

177

3.5.1. !3.5.2- l3.s.3. i3.5.4.tpersor3.5.5.I3.5.6.1

Secliunea 4.

noul Cod de4.1. Metotehnici'l4.2.Mett,

4.2.1.pottal4.2.?.identi4.2.3-4.2.4-4.2.5-furni:furnnpublirde cil+.2.ePers'o

Secliunea Itehnicilor s

CAPITOLUL X

,,CONFISCARISERBIA SI A N

Secgiunea iSecliunea iconfiscarcr

2.1. Acucrimino2.2. Acttproveni2.3. Actbunuril

Criminalitatea or ganizatd tn legislalia penald. . . I s+o

1.45

-.,...''..........'...,..,',. 1 5 0d2ate...,...,........,. 1 5 1

nte,....,..,.........,... 1 52.,...,'..''.'.....'.,.,'.... 1 54:ea

alitate155

155

-.....,....,................ 1 59

-..............,.........,.. 1 61Iism ..........,........., 1 69lracticablicaiminalitate

-.......................... 1 7 1

rEAIMBATERE

1.77...,,,,.,,,,.,.,.,,,,,,,,,.,,].7 7'ea

...,,.,,.,',,,,,,,,,,',,,,,L7 9rrocedurl

-....,..................... 187atorii

-.......................... 188ilizarea de

-.......,.................. 1 90utarea

1.91.

deele

.',,.,,,,,.,,,,,.,',.',,,,L9 2

3

...,,,,,,,.,,,,'',,,,,.,.,'19 2

3.5,1. Supravegherea secreti a comunicaliilor................ ......................192

3.5.2. Urmdrirea gi inregistrarea secreti3.5.3. incheierea de afaceri simulate

1951.96

3.5.4. Accesul la sistemul informatic pentru obginerea datelorpersonale...,. ..............................1,97

3.5.5. Livrarea supravegheatd.........3.5.6. Investigatorul sub acoperire

................799201

185

Secliunea 4. Metode speciale de supraveghere sau cercetare innoul Cod de proceduri penald al RomAniei. ...........,............,.....20+

4.1. Metode speciale de supraveghere (,,Supraveghereatehnici")4.2. Metode speciale de cercetare ..................21,4

4.2.1. Relinerea, predarea gi perchezilionarea trimiterilorpogtale .......,.. ..............................215

4.2.2.Utllizarea investigatorilor sub acoperire sau cuidentitate reald gi a colaboratorilor,..........,... ...................2L7

4.2.3, Participarea autorizatd.la anumite activit5li..,...........................227

4.2.4. Livrarea supravegheatil............ ......222

4.2.5. Oblinerea datelor generate sau prelucrate de cltrefurnizorii de relele publice de comunicalii electronice sau

furnizorii de servicii de comunicalii electronice destinatepublicului, altele decAt conlinutul comunicaliilor, gi relinutede citre acegtia........... ............223

4.2.6. Oblinerea de date privind situafia financiarl a uneipersoane...,,. 225

Secliunea 5. Observalii concludente gi analiza comparativi a

tehnicilor speciale de investigalie..................... .................'..........227

CAPITOLUL XVI

,,CONFISCAREA EXTINSA" iN I,ECISLETIA PENALA A REPUBLICIISERBTA $r A ROM4NrEr................... .....237

Secliunea 1. introducere.........,.,.....,...,. ...................237

Secliunea 2. Documente internafionale care reglementeazlconfiscarea bunurilor dobAndite in mod iIicit,..,...,,..,.... ..........240

2.1. Actele ONU privind confiscarea bunurilor dobAndite in modcriminogen ,,,,,.,',,,,,,.,,',,,2 41,

2.2. Acte ale Consiliului Europei privind confiscarea bunurilorprovenite din activit5li criminogene.....,.,............... ...............245

2.3. Acte ale Uniunii Europene cu privire la confiscareabunurilor obtinute prin activitili infraclionale..... 247

h, fu

aso I

Dnrian Rakitottnn

Secliunea 3. Confiscarea extinsd in Republica serbia (Legea privind.oniir.u.., bunurilor provenite din infracliuneJ..""""""""'"""""""""""""249

3.1. Adoptarea, prevederile generale 9i aplicarea Legii privindconfiscarea bunurilor provenite din infracliune'.....,',"""""" """"""""""2493.2. Subieclii principali ai procesului confisclrii bunurilorprovenite din infracgiune..........,.....'... """""""'256

3.2.1. Ministerul Afacerilor Interne (Unitatea organizalional5

competentl pentru investigalii financiare),,' """"""""2563.2.2.Procurorul ca subiect al procedurii de confiscare a

bunurilor provenite din infracliune.............'..,... """""""2573,2.3. Instanla de judecatl ca subiect al procedurii de

confiscare a bunurilor provenite din infracliune"""""""""""""""""2583.2.4.DirecliapentruGestionareaProprietSliiConfiscate"""""""'259

3.3. Procedura de confiscare a bunurilor provenite din

infracfiune.. """""2603.3.L. Investigarea financiari.... """"""""'2603.3.2. Confiscarea temporarl a bunurilor [9i'Ordinul de

interzicere de dispunere a bunurilor 9i a confisciriitemporare a bunurilor mobile 9i MIsura interzicerii de

dispunere a bunurilor confiscateJ """""'2623.3.2.1'. Misura de interzicere de dispunere a bunurilortemporar confiscate """'2663.3.2.2. Confiscarea permanentd a bunurilor provenite din

infracliune """""""""""""2673.4, Cooperarea internalional5 in procesul de confiscare a

bunurilor provenite din infracgiune..'.,...'.......'.'.. """""""""'2773.5. Gestionarea bunurilor confiscate. """"'281

Secliunea 4. Confiscarea extinsi in dreptul penal romAn """""""""""""'2BZ4.t. Noul Cod penal al RomAniei. """"""""""2824,2. Normele de drept procesual penal privind confiscarea

extinsl in RomAnia. """"""""""2954.3. Procedeul cu bunurile sechestrate 9i confiscate in RomAnia """"296

Secliunea 5. in Ioc de concluzii """"""""""""""'3015.1. Natura juridici a confisclrii extinse.......,.,. """"""""""305

6SNCLUZII '..,'.......'.'..'.....316

BI81IOGRAFIE.........,........... ..................'.'327

eaffi

r-!!a{

RE!

Fff

!(g-\^G.\. 1

Partea intAi

Nofiunea de criminalitate organizatd

i

E cupitolul I

Asp ecte pre alabile pioind criminalitatea organizat d

Primul gi cel mai important pas spre inlelegerea oriclrui fenomen social,deci gi a criminalitifii organizate, este determinarea definifiei acestuia.

Lipsa unei definifii clare, precise gi complete, pe de o parte, $i multi-tudinea diverselor abordlri in definirea conceptului, pe de altd parte, duc ladivergenfe gi neinlelegeri cu privire la existenfa, formele de manifestare,amploarea gi gradul de pericol social al fenomenului criminalitdlii organizate,ceea ce poate avea o influen!5 negativi asupra reaqiei adecvate gi deciziilorlegislativului, putAnd in acest fel duce la nereugita acfiunilor represive impo-triva acestui fenomen criminogen.

De definilia exacti a noliunii de criminalitate organizatl depind, de ase-menea, o serie de mecanisme procedurale care vizeaz\, prevenirea, desco-perirea, probarea gi sancfionarea actelor concrete de criminalitate organizatS.

Astfel, importanla definirii criminalitipii organizate ,,nu este doar decaracter teoretic, ci este gi de o mare insemndtate pentru acfiunile practiceconcrete ale autoritililor de stat competente"l, reprezentAnd totodati pre-misa esenliald pentru cbmbaterea acestui fenomen. De asemenea, definiliacriminalitdfii organizate este necesari gi pentru eliminarea diverselor stereo-tipuri Iegate de fenomenulin cauzd, precum gi pentru distinclia clard fagi dea-lte fenomene criminogene similare.

Din aceste motive, definirea noliunii de criminalitate organizati este inprezent una dintre priorit5lile gtiinlelor penale, criminologiei gi criminalisticii,precum 9i obligafia inevitabili a legiuitorilor gi instituliilor internalionale giia;ionale de referinfi.

Totugi, aceastd definire nu este deloc simplS, deoarece implici un procese\trem de complex gi cuprinzitor prin aplicarea unor numeroase metode giprincipii gtiinfifice. Potrivnic, acest termen este deseori gregit perceput gi:carte greu de definit.

Criminalitatea organizatd, este, in esen!5, un fenomen social foarte vas!:::mple>; multidimensional, care, in mod inevitabil, necesiti o abordare multi-::sciplinari a studiului gtiinlific.

1 M. Skuli6, Organizovani kriminalitet - pojam i kriviinoprocesni aspekti, Beograd,l,:q.':, 2003, p.26.

161 Darian Rakitoonn

Fiind un fenomen social negativ, care sub diferite forme de manifestareeste prezent in aproape toate lirile din lume, criminalitatea organizati estesubiect de studiu al gtiinlelor penale, al criminalisticii gi a criminologiei,precum gi al gtiinlelor de securitate, gtiinlelor politice, al sociologiei gi psiho-logiei etc.

Problematica criminalitdgii organizate are un caracter univerSal, de carese ocupi numerogi subiecli din comunitatea internafional5, iar importanlastudiilor qi analizelor teoretice reiese in primul rAnd din necesitatea imbuni-tIlirii modalitelilor gi metodelor practice de combatere a acestui fenomensocial extrem de periculos, plecAnd de la certitudinea cI invSliturile gi cunog-tinlele teoretice intotdeauna precedd soluliilor legislative.

Ca urmare a complexitdlii sale gi mai ales a diverselor forme de manifes-tare, conceptul de criminalitate organizati este considerat ca fiind unul dintrecele mai controversate concepte in gtiinlele sociale moderne,

in doctrini, nu existl un rispuns cu privire la perioada cAnd, pentruprima dati, a fost utilizat termenul criminelitatea organizatd. Un numirde autoril suslin cI aceasta s-a intAmplat in Anglia, la inceputul secoluluial XVIII-lea, cAnd astfel a fost numitl activitatea unei bande de holi conduse de

Jonathan Wild. Membrii acestei bande mai intAi au furat diferite lucruri de lacetdgeni, pentru ca apoi ,,geful" sI le ,,glseasci gi sI le dea inapoi proprie-tarilor", firesc pentru o recompensi corespunzitoare. in cazul in care plata nua fost f5cutS, obiectele furate urmau si fie vAndute prin intermediul uneirelele bine organizate nu numai in Anglia, ci gi in Franla, Belgia sau Olanda.Este interesant faptul ci Wild a avut proteclia regelui englez George I, astfelincAt a rlspuns pentru acliunile sale abia dupl moartea acestuia. fonathanWild a fost condamnat gi spAnzuratla 24 mai L725, iar activitatea bandei sale,

care s-a ocupat cu criminalitatea intr-un mod profesional, avAnd legituriinternafionale gi sub protecfia directi din partea autoritelilor inalte de stat, aprimit denumirea de,,criminalitate organizatS" (in lb. eng. organized crime).

Nu existS, de asemenea, nicio opinie identicl referitoare la momentulcAnd a fost folosit termenul criminalitate organizatd pentru prima datd decltre comunitatea academicl gi de specialitate. Anumili autori, printre care giKlaus von Lampe, suslin ci acest lucru l-a flcut printre primii organizalianonguvernamental5 infiinlati in anul 1919 de cdtre oamenii de afaceri,bancheri gi avocali Chicago Crime Commissionz.,,in comunicarea Comisiei de Ia

1 A se vedea F. Schmalleger, Criminology Today, Englewood Cliffs, Prentice Hall, 1996,p. 348; Dorcle Ignjatovii, Organizovani kriminalitet - II deo - kriminoloika analiza stanja usvetu,Beograd, Policijska akademija, 1998, p. 13.

2 A se vedea http://encyclopedia.chicagohistory.org/pages/246.htm1, accesat la datade 12 iulie 2017.

Crintbu

Chicago, noliunea de r

criminali in sensul adtmai larg ca si mardrmativ 10.000 de .cril,,comiterea crimelor amai mare parte la condinfractorilor sd obFn5crime, in special prin steclia virtual Iegali Povinovate pentru incomfost criticali pentru indLa scurt timp, in anul ta study of 1.313 gan#Crime a adoptat conce?de la Chicago3. Aceas&

folosit termenul,,crimirCu toate ci despn

organizaliilor gi institrrezoluliile gi declara$acceptati, ci, dimpofirnoliunea de criminalit:

,,GAndirea teoreticercetirile empirice gi

gtiinfifice asupra modrnale, structurilor orgadar a rimas mai depa

versalS a noliunii de crin teorie, aproape

de aceastl problematinalitilii organizate.

1 K. von Lampe, ilacrime in Germany and a

International Crime PrevsNew Yor\ United Nations,

z F.M. Thrasher, 7hrChicago,1927.

3 A se vedea Petrus I

and Underworld in Cross-Br+ D. Manojlovi6, OrJu

rite forrne de manifestarednali:atea organizati esteIisticii si a criminologiei,ice, al sociologiei gi psiho-

aracter universal, de careaagionali, iar importanfad din necesitatea imbun5-batere a acestui fenomenn ca invafaturile gi cunog-htive.erselor forme de manifes-;irlerat ca fiind unul dintrenoderne.la perloada cAnd, pentrun organizatd. Un numlr[ia" 1a inceputul secoluluii bande de hofi conduse defurat diferite lucruri de lasn-le dea inapoi proprie-e In cazul in care plata nurte prin intermediul uneiFranla, Belgia sau Olanda.:lui englez George I, astfelnaltea acestuia. Jonathaniar actil'itatea bandei sale,rofesional, avAnd legdturiftoritafilor inalte de stat, at eng. organized crime).r referitoare Ia momentulrtii pentru prima dati demi$ autori, printre care giprintre primii organizaliaiEe oamenii de afaceri,omunicarea Comisiei de la

rcod Cliffs, Prentice Hall, 1996,- bi-tinoloiko analiza stanja u

4esi246.html, accesat la data

Criminalitaten orgnnizatn in legislalia penald.. . 1,,Chicago, noliunea de criminalitate organizatd nu s-a referit la organizafiecriminali in sensul adevlrat al cuvAntului, ci a fost folositi intr-un sens multmai larg, ca si marcheze ata-numita ,,clas5 criminald" alcdtuiti din aproxi-mativ 10.000 de ,,criminali profesionigti" care in Chicago s-au ocupat de,,comiterea crimelor ca modalitate de business", Comunicarea s-a referit in cearnai mare parte la condiliile sociale existente, care permiteau in vremea aceeainfractorilor sd oblini venituri permanente gi regulate prin comiterea decrime, in special prin sivArgirea infracfiunilor contra patrimoniului, sub pro-teclia virtual legali. Potrivit Comisiei, autoritSlile oragului au fost desemnatevinovate pentru incompetenfi, ineficienli gi corupfie, in timp ce cetilenii aufost criticali pentru indiferenli gi chiar o oarecare simpatie falI de criminalil."La scurt timp, in anul 1926, Frederic Milton Thrasher a scris cartea The Gang:a study of 1.313 gangs in Chicagoz, care in capitolul The Gang and OrganizedCrime a adoptat conceptul de criminalitate organizatd stabilit de cltre Comisiade la Chicago3. Aceasta este probabil prima lucrare gtiinlifici in care a fostfolosit termenul ,,criminalitatea organizati" (in lb. eng. organized crime).

Cu toate ci despre aceasta se discutd de decenii in doctrini gi in studiileorganizaliilor gi instituliilor profesionale, precum gi in legislaliile nalionale,rezoluliile gi declaraliile internafionale, astizi nu existi o definilie unanimacceptate, ci, dimpotrivS, existl o sumedenie de definifii diferite raportate lanofiunea de criminalitate organizati.

,,GAndirea teoretic{ in gtiinfele juridice gi criminologice realizatd princercetdrile empirice gi teoretice permanente a completat fondul de cunogtinlegtiingifice asupra modului de funclionare al grupurilor gi organizagiilor crimi-nale, structurilor organizafionale, metodelor gi mijloacelor lor de acfionare,dar a rimas mai departe inconsecventl cu privire la definilia unicd gi uni-versalS a noliunii de criminalitate organizate."4

in teorie, aproape ci nu existd autori, studii sau analize care, ocupAndu-sede aceastd problematicS, si nu fi incercat si dea o definifie proprie crimi-nalitSlii organizate.

1 K von Lampe, Not a process of enlightenment: the conceptual history of organized:ime in Germany and the United States of America, in ,,United Nations, Centre for-::ernational Crime Prevention, Forum on Crime and Society, vol. 1, No. 2, December 2001",\i"it Yorh United Nations ,200L, p. L04.

: F.M. Thrasher, The Gang: a study of 1.313 gangs in Chicago, Chicago, University ofl^.."cago,1927.

3 A se vedea Petrus C. van Duyne, Klaus von Lampe, Nikos Passas (eds.), Upperworld: - j Underworld in Cross-Border Crime, Nijmegen, Wolf Legal Publishers, 2002,p.1.B9.

+ D. Manojlovid, Organizovani kriminal, Beograd, ed. autorului, 2012, p. 24.

,!ltF

1BI Darimt Rakitoaan L': ":rr!4

Se poate spune ci ,,in definirea criminalit5lii organizate existi atAt demulte definilii gi abordiri diferite cAli autori se ocupi de ea."1 in lucririle lor,,predomind un haos, astfel incAt nici mdcar in privinla denumirii gi a siste-matizlrii nu se poate ajunge la un acord."z De fapt,,,doar o singurl priviresumarl asupra definirilor conceptuale a criminalitifii organizate aratl in modconvingitor o serie de imagini neclare gi inexacte ale acestui fenomen, deschi-zAnd posibilitatea pentru diverse interpretiri, voluntariat, entanglement

,,intr-o cvadraturl a cercului"3, pentru ci o definilie gregiti gi incompletl duceIa alta gi aga pAni la infinit."a

Condugi de abordlri diferite, o parte dintre autori dau o definilie prearestrAnsS, care nu corespunde esenlei fenomenului, alfii, pe de alti parte, daudefinilii prea vaste, care sunt mai mult descrieri decdt concluzii teoreticeserioase, pe cAnd restul autorilor, al cdror numdr nu este deloc mic, nici nuoferi o definifie reali, ci doar fac descrierea unor caracteristici esenfiale sau aunor forme de manifestare a fenomenului.

Rezultatul este cI astizi avem o multitudine de definifii, mai mult sau maipulin similare ori diferite, dar nici una cuprinzitoare gi general acceptatd, faptcare reprezinti nu doar un neajuns al doctrinei, ci gi o probleml mare in luptapractici impotriva criminalitdlii organizate.

Sunt mai multe motive datoriti cirora in doctrini nu existd o definifie a

criminalitelii organizate acceptate in mod universal.AvAnd in vedere ci lucrarea de fali este de naturd analitico-normativS,

orientati in primul rAnd spre analiza comparativd a legislaliilor penale sArbegi romAne, nu vom aborda in mod detaliat dezacordurile teoretice complexe,ci ne vom limita doar asupra cAtorva dintre ele, dupl pirerea noastri, celemai importante probleme in definirea conceptual5 a criminalitSlii organizate,pe care Ie vom supune unei scurte analize gi cirora le vom acorda spaliulnecesar pentru conectarea armonioasl cu subiectul principal al lucririi.

in opinia noastrS, cele mai semnificative dificultSli in definirea concep-tului de criminalitate organizatl au apdrut datoritS:

- dezacordurilor terminologice;

1 M. Boikovi6, Zdravko Skakavac, Organizovani kriminalitet - Karakteristike i pojavniobllcr, Novi Sad, Fakultet za Pravne i Poslovne Studije i Prometej, 2009, p. 142.

2 D. Ignjatovi6, op. cit,p.6.3 A se vedea D. Rakitovan, Definition of Organized crime - squaring the circle!?, in

,,Security concepts and policies - new generation of risks and threats", Internationalscientific conference,4-5 june 2017,vol. II, Ohrid, Skopje, Fakultet za bezbednost Skopje,Univerzitet,,St. Kliment Ohridski" Bitola, 2077, pp. 346-357.

a D. Petrovii, Organizovanje zlotinaikih udruienja, Beograd, Srpsko udruZen.je zaIaividno prav o, 199 6, p. 23.

- modalititilor dif;,rganizate;

- dinamismu)ut 5ic- diferenlei dinue

-j"i'l stat Ia altui;- ,,hiperinfla;rei' u- concepfiei terminin procesul de def

de Ia sensul etimologicuvinte - criminalitstcr

in literatura, se odefiniliei ,,nu Provin di

sunt legate de cuvAnulcare sunt efectuate -tn

nalitate organizati, pe

Iegalea.Totugi, chiar 5i in

domeniul criminaliti$adevdrat, pentru ci $i I

se remarcl faPtul ci e

t Criminalitatea este,prin comportament $i aqinfracliunilor sivArgite PeKriminoloiki leksikon, liopp. t56-757.

z DEX'. organizat 'i.chibzuit - din verbul a org

funclioneze sau si a$ontunui plan adecvat); a stdastfel incit sd permiti erordonat in acliunile sale, ra-9i intiri forlele. A pregalcitui, a aranja, a orAndui20L7.

: Presidents CommiToday,Washintong, DC Ucit.,p.28-29.

a A se vedea D. Icriminalitdtii o rg ani z a te, iof PhD Students in Law,Sciences - West UniversResearch, Bucuregti, Ed- U

organizate existi atat depi de ea."t in lucrlrile lorinla denumirii gi a siste-t .doar o singurd privireii organizate aratd in mod: acestui fenomen, deschi-oluntariat, entanglementgregiG gi incompleti duce

rbri dau o definilie preaat.tii, pe de altd parte, daudecit concluzii teoreticetu este deloc mic, nici nurxteristici esenliale sau a

defini$i, mai mult sau mai: gi generai acceptatS, fapto problemd mare in lupta

ini nu existd o definilie a

&rI analitico-normativd,r legislatiilor penale sArbelurile teoretice complexe,lryi pirerea noastrS, celer aiminalitdfii organizate,ra Ie vom acorda spaliulprincipal al lucririi.rltii! in definirea concep-

fu - Karakteristike i pojavnid12449,p.742.

fu - squaring the circle!?, ins and threats", International&rltet za bezbednost Skopie,

bqrad, Srpsko udruZenje za

Criminalitatea organizatd in legisla{ia penald... | ,,- modalitililor diferite de abordare teoreticl a problemei criminalitelii

organizate;- dinamismului gi complexitllii criminalitefii organizate;- diferenlei dintre orAnduirile social-economice, politice gi juridice de Ia

un stat la altul;-,,hiperinfl a,tiei" nofiunii;- concepliei terminologice diferite a criminalitdlii organizate.in procesul de definire a criminalitSlii organizate trebuie mai intAi plecat

de la sensul etimologic al nofiunii, care este formati din alSturarea a doudcuvinte - criminalitatet Si org anizatdz.

in literaturS, se constate d dificulGlile de determinare a conlinutuluidefiniliei ,,nu provin din cauza cuvAntului criminqlitate (in lb. eng. crime), cisunt legate de cuvAntul organizatd'3, deoarece nu toate activitilile criminalecare sunt efectuate intr-un mod organizat pot fi considerate drept crimi-nalitate organizatd., pentru aceasta trebuie si fie indeplinite gi alte condiliilegalea.

Totugi, chiar gi in urma unei examiniri superficiale a bibliografiei dindomeniul criminalitdlii organizate, se poate constata c; nu este cu totuladevdrat pentru cd gi termenul criminqlitafe provoacd unele probleme. Adicdse remarcd faptul cd existi diferenfe terminologice chiar in denumirea feno-

t Criminalitatea este,,un fenomen social negativ gi tip de delincvenfi, care se manifesti?rin comportament $i acfiuni infraclionale de o gravitate mai mare gi reprezinti totalitatea:rfrac;iunilor sivArgite pe un anumit teritoriu intr-o anumiti perioadi" (t.n.), M. BoSkovii,iliminoloiki leksikon, Novi Sad, Matica Srpska i Univerzitet u Novom Sadu, 1999,:p. 156-157.

z DEX: orgonizat, -d, adj. Care are o organizare, care se desfigoari conform unui plan

=ibzuit - din verbul a organiza (fr. organiser). A face ca un grup social, o institulie etc. si'-lc.tioneze sau si aclioneze organic (repartizAnd insircinirile gi coordonAndu-le conform-::ui plan adecvat); a stabili gi a coordona mijloacele tehnice, economice, administrative,;:del incAt si permiti executarea in condi,tii optime a unui proces. A proceda metodic Ai:'.:ionat in acfiunile sale, a-gi coordona acliunile orientAndu-se dupd un plan; a-gi strAnge gi;s: intiri forlele. A pregdti temeinic o acfiune dupi un plan bine chibzuit; a intocmi, a

::::t " aranja, a orAndui. http://dexonline.ro/definitie forganizat, acesat la data de 23 iulie

'- President's Commission on Organized Crime (PCOC): The lmpact - Organized Crime-:,1-r,r; lvashintong, DC, U.S. Government Printing Offrce, 1986, p.25, apud Milan Skdii, op.:'- :.28-29.

' A se vedea D. Rakitovan, Nofiunea, trdsdturile Si activitdlile caracteristice ale:-,-.:..alitdtii organizate,in,,European Legal Studies and Research, International Conference:r: ::) Students in Law,6th Edition Timigoara 20L4",Faulty of Law and Administrativeir:e:.--es - West University of Timigoara & The European Centar for Legal Studies and

\iffir

201 Darian Rakitoann Crinrint

menului, pentru ci unii autori folosesc noliunea crima organizatd, altlikriminql organizat (srb. - organizovani kriminal), iar al treilea grup de autoriutllizeazd termenul criminalitate org aniz atd.

insi, spre deosebire de cuvAntul organizat(d), unde problema este

semanticd, la criminalitafe problema este doar una empiricS.AvAnd in vedere ci aceasti lucrare se referi la criminalitatea organizatd

in Republica Serbia gi in RomAnia, vom menliona doar acele problemeterminologice care apar in limba sdrb5, respectiv in limba romAni.

in terminologia juridici sArb5, pentru determinarea acestui fenomen se

folosesc noliunile de kriminal organizat [in lb. srb. organizovani kriminal) saucriminqlitate organizatd (in lb. srb. organizovani kriminalitet). in limba sArb5,

criminalitate [in lb. srb. kriminalitet) Si kriminal sunt practic sinonime gi

reprezintl ,,un fenomen social negativ ti tip de delincven!5, care se manifestiprin comportament gi acliuni infraclionale de o gravitate mai mare"1J. Terme-nul crimd organizatd fn lb, srb. organizovani zloiin) in limba sArb5 nu este

suficient de adecvat, deoarece nu indicl spre specificul fenomenului in cauz5.

Expresia respectivl doar indici faptul cI ,,o crimi este sivArgiti in modorganiza! ceea ce de altfel poate fi insugirea oricirei crime planificate, precum gi

a unor forme de complicitate."2 Termenul se folosegte mai mult in limba englezd.,

dar gi in terminologia romAnS, in care acest termen juridic/criminologic are sens

diferit fali de sensul siu terminologic (obiqnuitJ gi, de fapt, inseamnd rimdcomisd de cdtre o organizafie. Despre aceasta vom face vorbire pe larg ulterior,in secfiunea unde se abordeazd problemele terminologice cu care se con-

fruntl doctrina romAneasci.in teoria sdrbi se vorbegte mai mult despre organizovani kriminalitet gi

mai rar despre organizovani kriminal, deoarece se considerl cd termenulkriminalitet (in lb. ro. criminalitate) este mal adecvat3, intrucAt ii aparline ungrad de ,,corectitudine gtiinfifici" mai mare gi pentru cI explicl fenomenul ca

atare, pe cAnd nofiunea kriminal se consideri ci are un anumit caracter

,,profan"+, ,,gazetdresc", care corespunde mai mult unui limbaj laic gi nu unuiagtiingific sau profesional.

Interesant este faptul cI legiuitorul sArb utilizeazi doar nofiunea deorganizovani kriminal. De ce legiuitorul s-a decis pentru acest termen gi nupentru cel acceptat in doctrindnu se gtie, dar este aproape sigur cI noliunea

1 M. Boikovi6, op. cit,p.L56.2 M. Skulii, op. cit.,p.65.: in sens contrar, a se vedea Dragan Manojl ovi(, op. clt, pp. 54-55.4 M. Skuli6, Komentar Zakonika o krivitnom postupku, Beograd, Pravni fakultet

Univerziteta u Beogradu i SluZbeni glasnik,20LL,p. L194.

org anizovani kriminql iavAnd in vedere faptulsinonime (degi aceasti

Ambele cuvinte pinseamnd infracfiune/cuvdntui kriminal itet atimp ce cuvAntul knmilIimba englezd. Din mo

esenli sinonime, consi

dea un avantaj specid r

Deja a fost men$crimd organizatd, PeEorganizatd. [in limba r

persoand cqre a savdrpoate folosi drept cou

cazul in limba sArbi).in literatura jurid

in cazul acesta intre nc

organizatd. Ambele ncitre majoritatea autoren!5 semnificativa, dr

considerati ca fiind ,

totalitatea actelor ce'flegea) sau nescrise IreprezentAnd manifesunei anumite societi!faptl incriminati de o

TotodatI, cuvAnb

ceea ce nu este absohavAnd in vedere fap{

fenomen este efectuarMenlionAnd cele

ar fi trebuit si existe i

r in sens contrar, a s

u Srbij i, in,,Politifka reviia2 M. Vujaklija, Ielcsi&s DEX: http://dexoda F.D. Ciguneanu,6

Universul luridic, 2013, p

a c.i.Ii? organizqtd, a\\iirr al -e:lea grup de autori

[riJ, 'lnde problema estemp::.ca.r crim:nalitatea organizatirna ioar acele problemelimba romAni.marea acestui fenomen se

rgc r.:zovani kriminal) sauimrncli:et). in limba sdrbd,zunt practic sinonime gi

nctenta, care se manifestiiitate mai mare,,1). Terme_nJ ln limba sArb5 nu esteicul ienomenului in cauz5.

ni este sdvArgiti in modrirne planificate, precum gi

: mai mult in limba englezd.,

ridc criminologic are sensi, de :apt, inseamni crimdre lcrbire pe larg ulterior,inolcgice cu care se con-

rg an : z ov a n i kriminalitet Sise considerd ci termenulat;, :nffucAt ii aparline unrr ci explici fenomenul ca

i are un anumit caractermui limbaj laic ai nu unuia

lbeaza doar noliunea depenn-:I acest termen gi nuaproape sigur cd noliunea

na :l-iit!'- - -J.rio tseograd, Pravni fakultet

Criminalitatenorgnnizatd.inlegistalinpenald... lTorganizovani kriminal in limba sArbd nu poate fi consideratd gregit5, in specialavAnd in vedere faptul cd in aceastl limbd kriminal Si kriminallfef sunt practicsinonime (degi aceastl opinie nu este implrtigitd de unii autorill.

Ambele cuvinte provin din limba latin5, din cuvAntul crimen2, ceea ce

inseamnl infracfiune/crim5. Lingvigtii sArbi considerl ci in limba sArbdcuvAntul kriminalitet a venit din limba germanS, de la cuvAntul Kriminqlit(it,intimp ce cuvAntul kriminal se considerl ca provenind din cuvAntul criminql, dinlimba englezS. Din moment ce ambele nofiuni sunt de origine strdind gi inesenld sinonime, considerdm cd in limba sArbi nu existl niciun motiv si sedea un avantaj special oricdrui dintre ele.

Deja a fost menfionat cI in doctrina romAni se folosegte noliunea decrimd organizatd.Pe lAngi aceastl noliune, intAlnim gi termenul criminalitateorganizatd. [in limba romAni, cuvAntul criminal este substantiv gi inseamndpersoand cqre a sdvdrSit o crimd3, iar din aceastl cauzl semnificalia nu sepoate folosi drept conlinut al noliunii de criminalitate organizatd, cum estecazul in limba sArbS).

in Iiteratura juridici romAnd, apare aceeati problemi terminologicd, insiin cazul acesta intre noliune a de criminalitate organizafd gi noliun ea de crimdorganizatd. Ambele nofiuni sunt considerate gi folosite drept sinonime decitre majoritatea autorilor romAni. Apreciem totugi ci intre ele existi o dife-renfd semnificativd, deoarece criminalitatea este fla fel ca gi in limba sdrbiJconsideratd ca fiind ,)Jt caz particular al devianlei sociale, care cuprindetotalitatea actelor ce incalci normele stabilite gi violeazi codurile ei scriseQegea) sau nescrise fprescripliile cutumei, agteptlrile opiniei publice etc.),reprezentAnd manifestiri ilicite sau transgresiuni de la modelul normativ alunei anumite societdti"4, iar pe de alti parte, prin crimd se subinlelege oriceiapti incriminatd de o norml penali,

Totodat5, cuvAntul crimd folosit la singular indici o singurd infracfiune,;eea ce nu este absolut in concordanli cu conceptul criminalitelii organizate,ar-And in vedere faptul cd una dintre caracteristicile de bazi ale acestui:enomen este efectuarea continud a mai multor infracfiuni.

MenlionAnd cele amintite mai sus, considerlm cd in doctrina romAni nu.: fi trebuit sd existe aceasti discrepangS terminologici 9i ci ar fi mai bine sd

1 [n sens contrar, a se vedea N. Pantelii, 1snovni uzroci pojave organizovanog kriminala- -:-rryr, in,,Politidka revija nr.1/2003", Beograd, lPS, 2003, pp.247-256.

I M. Vujaklija, I eksikon stranih reii i izraza, Beograd, Prosveta, 7980, p. 478.3 DEX: http://dexonline.ro/definitie/criminal, accesat la data de 23 iulie 2017.= F.D. Cdguneanu, Criminalitatea organizatd in legislafiile penale europene, Bucuregti,

, t.,'.-ersul luridic, 2013, p. 9.