REFERENŢI

Prof. dr . doc. L O U I S Ţ U R C A N U I n s t i t u t u l d e M e d i c i n ă T i m i ş o a r a

Prof. dr . C O N S T A N T I N P U F A N U U n i v e r s i t a t e a — B u c u r e ş t i

Dr . M I R C E A L A Z A R E S C U I n s t i t u t u l d e M e d i c i n ă T i m i ş o a m

P E T R U ARCAN DUMITRU CIUMĂGEANU

COPILUL DEFICIENT MINTAL

EDITURA FACLA TIMIŞOARA, 1980

GHID DE LA SIMPTOM LA SINDROM (BOALA)*

('.< mbinaţii simptomalologice Denumire:! Lolii Tag.

1 2 3

1. Abetalipoproteinemie 4- acanto-citoză 4 retardarc intelectuală 4 tulburări digestive = •Xbetalipoproteinemia 261

2. Aeido-eeto/.ă 4 tromboeitoponie 4 convulsii I- retardare psiho-motorie i'licino/.â •JO)

3. Acroeel'alie 4 hypertelorism 4-pxoftalmie 4- cecitate + convul­sii 4- retardare intelectuală = Boala Crouzon 221

4. Acroeel'alie 4- malformaţii ale degetelor + nanism 4- retardare Sindrom intelectuală = Carpenter 225

S. Adenoame sebacee 4- deficienţă Scleroză mintală + epilepsie 4- focoame tuberoasă retiniene = Bourneville 221

6. Amenoree primară 4- nanism 4-infantilism genital + pterigium colii 4- multiple anomalii conge- Sindrom nitale 4- retardare psihică = Turner 219

7. Angiomatoză congenitală 4- ma- Sindrom cromelie 4 manifestări neurolo­ Klippel gice -1- întîrziere intelectuală = Trenaunay 222

* Alcătuit după modelul indexului de la simptom la sindrom din lucrarea lui Popescu O. (Sindroame in Pediatrie. Ed. medicală, Bucu­reşti, 1974).

9

1 I

10

1

11

0. i i n g i o m a i o z a c u t a n a t a -t- m a n i ­festări neurologice + epi leps ie + S i n d r o m Sturge-r e t a r d a r e psihică = W e b e r - K r a b b e 221

9. Anomal i i faciale + a n o m a l i i d i­gi ta le + anomal i i ale cavi tăţ i i buca le + întîr/.iere în dezvolta­

S i n d r o m P a p i l l o n

rea psihică = L e a g e - P s a u m e 226

10. Anomal i i digitale -1- dismorf ie cranio-facială + n a n i s m + re­ S i n d r o m t a r d a r e ps ihică = Rubins te in-Taybi 228

11. A n o m a l i i oculare + tur icefa l ie + oligofrenie + m a l f o r m a ţ i i ale S i n d r o m u l degete lor = Aper t 225

12. A n t i m o n g o l i s m + h ipoplaz ia m a n d i b u l e i -f h ipoplazia feţei + S i n d r o m oligofrenie -f- h ipoacuzie = F r a n c e s c h e t t i 226

113. A n t i m o n g o l i s m + deficit i n t e -lectua l + urechi m a l f o r m a t e + M o n o s o m i a h ipotonie m u s c u l a r ă = a u t o s o m a l ă 218

14. Atax ie sp inocerebeloasă + c a t a ­r a c t ă congeni ta lă + oligofre­ S i n d r o m nie = Marinescu-Sj ogren 229

15. Atax ie progres ivă + r e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă = 1 l i s t id inemie 202

16. Atax ie ccrebeloasă 1- s u r d i t a t e + ichtioză + regres inte lec­ S i n d r o m t u a l = R e l s u m 212

17. Atrofie c u t a n a t ă + n a n i s m + discefalie + c a t a r a c t ă congeni ta­

S i n d r o m I l a l l e r m a n n

lă + r e t a r d a r e in te lec tua lă = Streiff 227 18. C a t a r a c t ă congeni ta lă + înt î r-

ziere m i n t a l ă -f t u l b u r ă r i diges­t ive = Galac tozemie 205

19. C a t a r a c t ă congeni ta lă + surd i­t a t e + c a r d i o p a t i e congeni ta lă + oligofrenie =

S i n d r o m Gregg

20. Ceci tate + r e t a r d a r e ps ihomoto­rie + convuls i i + m i r o s de ar­ţ a r al ur in i i =

Boala u r m i l o r cu miros d e a r ţ a r •joi

21. Cei )1«te progres ivă + r e t a r d a r e p s i l u m o t o r i e + macroglos ie 4- Boala h i p e t c n i e m u s c u l a r ă = C r a i g - N o r m a n 208

22. Cecitate + s u r d i t a t e + h e p a t o s ­p l e n o m e g a l i e + r e t a r d a r e ps iho- Boala moti. r i e + t u l b u r ă r i digestive = N i e m a n n - P i c k 211

23. Cecitate + convulsi i + s i n d r o m e x t r a p i r a m i d a l + s i m p t o m e ce­ Boala rci • '• ase + regres m i n t a l = S p i e l m a y e r Vogt 211

24. Convuls i i + h ipotonie m u s c u l a r ă 4- u t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă = Hiper l i z inemie 202

25. CoTr/idsii 4- acido-cetoză 4- re-t a r d a r e ps ihomotor ie + t r o m b o -citor-enie = Glicinoză 201

26. (.'(.• •. . Nii + oligofrenie + fanere decolorate + anomal i i osoase 4- I lemocis t inemie cu anojoali i oftalmologice = homocis t inur ie 200

° 7 Convulsi i -1- oligofrenie -1- fa- Oligofrenie n(-re decolorate = feni lpiruvică 198

28. Corivv.lsii + oligofrenie -1- fa-n e i c decolorate + miros r înced al inii = H i p e r m e t i o - n i n e m i a 199

29. Convuls i i 4- p ă r creţ + s t a t u r ă S i n d r o m mică 4- oligofrenie = M e n k e s 201

30. Debi l i ta te m i n t a l ă 4- hipertrof ie s t a t u r a l ă 4- h ipogeni ta l i sm 4-abera ţ i i c romozomia le c a r a c t e ­ S i n d r o m ristice = Kl inefe l ter 220

31. Dezvol tare ps ihomotor ie l e n t ă 4-s i n d r o m spast ic 4- disostoză cra-i.ia ... 4- d e f o r m a ţ i e toracică 4- Sulfat idoză s t a t u r â mică = Aust in 208

32. Di.'cefalie 4 - a n o m a l i i c u t a n a t e 4 anomal i i o c u l a r e 4- a n o m a l i i audi t ive 4- n a n i s m 4- oligofre­

S i n d r o m H a l l e r m a n n

nie = Streiff 227 33. Diplegie spast ică 4- ichtioză 4- S i n d r o m

oligefrenie = S jogren-Larsson 230

1

12

1

13

34. Dismorfio cranio-facială -1- n a ­ni sm + anomal i i ale degetelor -!-microeeta l ie -f r e t a r d a r e inte­

S i n d r o m l îubins te in

lectuală = Taybi 223 35. Dismori ' ism mongol ian + r e t a r ­

d a r e in te lec tua lă + a b e r a ţ i e cro- M a l a d i a mozomia lă = L a n g d o n - D o w n 211

36. Dismori ' ism gargoilic + n a n i s m M a l a d i a + r e t a r d a r e m i n t a l ă = H u r l e r 21(0

37. Distrofic -|- t u l b u r ă r i digestive + hipotonie m u s c u l o l i g a m e n t a r ă + scafocol'alie !- g laueom + r e t a r ­ S i n d r o m d a r e ps i l iomotoric — L o w e 165

38. F i b r o a d e n o a m c s u b c u t a n a t e 1

nevi c u t a n a ţ i f convulsii + re­ NVurnl'ibromatoza t a r d a r e inte lectuală = von R e c k l i n g h a u s e n 220

39. F i sură ve lo-palat ină + glosop-toză + m i c r o g n a ţ i e + r e t a r d a r e Si n d r o m psihică = Robin P i e r r e 225

40. Gigant i sm -+- macroglos ie + vis-ceromegal ie + r e t a r d a r e ps iho- S i d r o m W i e d e m a n -motor ic = B e c k w i t h 231

41. G u ş ă + s u r d i t a t e de p e r c e p ţ i e + S i n d r o m + r e t a r d a r e in te lec tua lă = P c n d r e d 212

42. H e p a t o m e g a l i e 4- obezi tate + fa­cies de p ă p u ş ă -f- r e t a r d a r e inte­ Boala von

lectuală = G i c r k e 211

43. H e p a t o m e g a l i e + s i n d r o m ext ra-p i r a m i d a l -f convulsi i + r e t a r ­ M a l a d i a

d a r e psihică + c a t a r a c t ă = Wi'son . 213

44. H e p a t o s p l e n o m e g a l i e + h e r n i i + 4- creş tere încet in i tă + r e t a r ­d a r e in te lectua lă + a t a x i e = M u c o b p i d o z ă I 20 i

45. H e p a t o s p l e n o m e g a l i e + h ipoto­nie m u s c u l a r ă + dezvol tare ps ihomotor ie lentă — Manozidoză

46. H e p a t o s p l e n o m e g a l i e 4- r a h i t i s m v i t a m i n o rez i s tent + r e t a r d a r e Tirozino7ă

ps jhomotor ie + h i p o t o m e m u s ­culară =

47. H i p e r t e l o r i s m + n a n i s m + re­t a r d a r e in te lec tua lă -f n a s în for­mă de cioc =

Deleţ ia b ra ţu lu i scurt al c romozomului 4 218

48. H i p e r t e l o r i s m + acrocefal ie + + cecitate -!- epi lepsie + oligo-rren ie =

Boala Crouzon 221

49. Hirn acuzie + smal ţ p icheta t 4-4- r e t a r d a r e ps ihomotor ie + ci­le; încet in i re s t a t u r a l ă =

Boala M o r q u i o 208

50. Hipt lonie m u s c u l a r ă + convul­sii -i- r e t a r d a r e ps ihomotor ie = Hiper l iz ine inia 202

51. H i p c t o n i e m u s c u l a r ă - f urechi m a l formate 4 - a n t i m o n g o l i s m 4 -4- deficit inte lectual - =

Monosomia a u l o s o m a l ă 218

52. Hipi. 'onie m u s c u l a r ă 4- cr iptor-hidie 4- n a n i s m d i s a r m o n i c 4-4 obezitate 4- oligofrenie =

S i n d r o m Prader-Wil l i 229

53. Hipoir ieoza 4- atrofie c u t a n a t ă -|-anomal i i d e n t a r e 4- n a n i s m 4-4-diţeel'alie 4- c a t a r a c t ă conge­n i t a l 4- oligofrenie =

S i n d r o m Hal l e r m a n n Strei i'i 227

54. Ichticza 4- diplegie spastică + 4 oligofrenie =--

S i n d r o m Sjogren-Larsson 230

55. I m l i i e r c n ţ ă faţă de m e d i u l în­con jură tor 4- înt î rz iere psihică 4-4- li'.-ficienţă de vorb i re =

S i n d r o m K a n n e r 282

56. înt j rz iere somato-psihică 4 - in­filtraţie m i x e d e m a t o a s ă t e g u m e n -t a r ă =

G u ş ă cu insuf ic ienţă t i-r o i d i a n ă 212

57. M a e r c m e l i e 4 - a n g i o m a t o z ă con­geni ta lă 4 - t u l b u r ă r i neurologi­ce -1- r e t a r d a r e in te lec tua lă =

S i n d r o m K l i p p c l - T r c n a u n a y 222

58. Micj i cefalie 4- urechi malfor-m a t c 4 - defecte oculare 4 - defi­cit inte lectual =

S i n d r o m Fa^au 21 7

14 15

59. Microcefal ie -;- h i p e r t e l o r i s m + m a l f o r m a ţ i a urechi lor 4- r e t a r ­d a r e ps ihomotor ie + ţ i p ă t c a r a c ­ S i n d r o m terist ic = L c j e u n e 213

60. Microcefal ie 4- facies de pit ic + 4- h i p e r t e l o r i s m + macroglos ie 4- S i n d r o m 4- def icienţă psihică = D o n o h n e 2'<1

61. N a e v u s f l a m m e n s 4- m a n i f e s t ă r i oculare 4- epi lepsie 4- oligofre­ M a l a d i a n i e 4- t u l b u r ă r i neurologice = Sturge-Weber 221

62. N a n i s m -;- degenerescentă re t i ­n i a n a + r e t a r d a r e ps ihomoto­rie = Cist inoză 203

63. N a n i s m + h e p a t o m e g a l i e 4 re­t a r d a r e ps ihomotor ie 4- defor­m ă r i osoase = Mucol ip idoza 11 207

64. N a n i s m + h ipotonie m u s c u ­l a r ă 4- microcefal ie 4- r e t a r d a r e S i n d r o m S m i t h in te lec tua lă = Lemli-Opitz 228

65. N a n i s m 4- h i p e r t e l o r i s m 4- r e ­t a r d a r e in te lectua lă 4- n a s în Deleţia b r a ţ u l u i scurt formă de cioc = al c r o m o z o m u l u i 4. 218

66. N a n i s m 4- oligofrenie 4- hiper­te lor i sm 4- m a l f o r m a ţ i i a le de­ S i n d r o m getelor = Cornel ia de L a n g e 227

67. N a n i s m 4- r e t a r d a r e ps ihomoto­rie 4- erupţ i i c u t a n a t e = T r i p t o f a n c m i a 201

68. Obezi ta te 4- n a n i s m d i s a r m o -nic 4- oligofrenie 4- h ipotonie S i n d r o m

m u s c u l a r ă 4- c r i p t o r h i d i e = P r a d e r Willi 229

69. Obezi ta te fac iot ronculară 4- h e ­p a t o m e g a l i e 4- r e t a r d a r e ps iho­m o t o r i e 4- înt î rz iere în creşte­ Boala r e = von C i e r k e 203

70. Pol idact i l ie 4- obez i ta te 4- ret i-n i t ă p i g m e n t a r ă 4- h ipogeni ta- S i n d r o m L a u r e n c e -l ism 4- înt î rz iere psihică = Moon-Biedl 23 >

1 A

71. Po l inevr i te c ronice + atax ie ce-rebcloasă + r e t i n i t ă p i g m e n t a ­ S i n d r o m ră + r e t a r d a r e in te lec tua lă = Refsum 212

72. P u b e r t a t e precoce + anomal i i S i n d r o m c u t a n a t e + r e t a r d a r e psihică = A l b r i g h t 228

73. R e t a r d a r e in te lectua lă + sensibil i-l i tate la leuc ină =

Hipogl icemie cu h ipersens ib i l i ta te la leuc ină 204

74. R e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă + surd i­t a t e + insuf ic ienţă r e n a l ă +

204

+ convulsi i = P r o l i n e m i e 201

75. R e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă + hepa­tosp lenomegal ie + a t a x i e + hi­potonie m u s c u l a r ă = Mucol ipidoză I 200

76. R e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă + m u s c u ­l a t u r a h i p o t o n ă + u r e c h i malfor- S i n d r o m m a t e + degete s u p r a p u s e = E d w a r d s 217

77. R e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă + tu lbu­r ă r i digestive + c a t a r a c t ă con­geni ta lă — Galactozemia 205

78. R e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e + ata­x ie = H i s l i d i n e m i a 202

79. R e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e + le­ziuni c u t a n a t e + n a n i s m = T r i p t o f a n e m i a 201

80. R e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e + a t a x i e c e r e b r a l ă + leziuni c u t a n o - m u - Boala coase = H a r t n u p 200

81. R e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e + acro-megal ie + m a l f o r m a ţ i i congeni­ta le + t r o m b o c i t o p e n i e = Cis ta t ionemia 200

82. S u r d i t a t e 4- deficit in te lec tua l + + facies grotesc + mişcăr i a r t i ­ Boala cu lare l imi ta te = H u n t e r 207

83. S u r d i t a t e + convuls i i + oligo­frenie + insuf ic ienţă r e n a l ă p r o ­gresivă = P r o l i n e m i e 201

84. S u r d i t a t e de p e r c e p ţ i e + guşă = S i n d r o m P e n d r e d 212 85. Tal ie îna l tă + tes t icu le mici + Boala

r e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă = Kl inefe l ter 220

P A R T E A Î N T Î I A

PROBLEME GENERALE

1 1 2 3

86. Tal ie mică + obezi tate + debi l i­ Osteodistrof ia t a t e m i n t a l ă + opaci tă ţ i ale cris­ ereditar i i t a l inu lu i + t e t a n i e l a t e n t ă = Albr ight 228

87. Turicefal ie + n a s coroiat + bol­ta p a l a t i n ă ogivală + m a l f o r m a ­ţii a le degetelor + oligofrenie + S i n d r o m u l + a n o m a l i i oculare = Apert 225

88. Visceromegal ie + macrog los ie + g igant i sm - f r e t a r d a r e p s i h o m o ­ S i n d r o m torie = W i e d e m a n n - R e c k w i t h 231

1.1. INTRODUCERE

D e m e r s u l n o s t r u a r e u n c a r a c t e r s i n t e t i c o - p r a x i o l o g i c . S i n ­tet ic , p r i n f a p t u l că îşi p r o p u n e să o r d o n e z e ş i să s i s t e m a t i z e z e tot ceea c e es te u n b u n c îş t igat î n d o m e n i u l c e r c e t ă r i i def ic ien­ţei m i n t a l e ş i se c o n s t i t u i e ca z e s t r e a f u n c i a r ă a u n u i s e c t o r de c u n o a ş t e r e , c a r e s e g ă s e ş t e l a g r a n i ţ a m a i m u l t o r d i sc ip l ine . D i n aces t p u n c t d e v e d e r e , l u c r a r e a îşi p r o p u n e s ă p r e z i n t e u n cod o r d o n a t d e p a r a d i g m e î n s e n s u l d a t a c e s t u i c o n c e p t d e T h . K u h n [78 a] şi a n u m e : „. . . r e a l i z ă r i ş t i inţ i f ice e x t r a o r d i n a r e , c a r e , p e n t r u o p e r i o a d ă , o feră p r o b l e m e ş i so luţ i i m o d e l u n e i c o m u n i ­tăţ i de p r a c t i c i e n i " . T o t aces t a u t o r c a r a c t e r i z e a z ă o c o m u n i t a t e ş t i inţ i f ică s a u u n g r u p d i s c i p l i n a r c a f i ind c o n s t i t u i t e d i n cer­c e t ă r i ş i specia l i ş t i c a r e î m p ă r t ă ş e s c aceleaş i p a r a d i g m a . D i n acest p u n c t de v e d e r e , c a r t e a îşi p r o p u n e să c o n s t i t u i e un cod s i n t e t i c d e p a r a d i g m e c a r e s ă p e r m i t ă d i v e r ş i l o r specia l i ş t i , c a r e s e o c u p ă d e p r o b l e m a def ic ienţe i m i n t a l e s ă c o m u n i c e r e l a t i v d e p l i n ş i f ă r ă d i f icul tă ţ i î n t r e ei ş i să rea l i zeze o u n a n i m i t a t e în j u d e c ă ţ i l e lor pro fes iona le .

D e m e r s u l n o s t r u v izează p e r m a n e n t , î n î n c h e i e t u r i l e lu i d e bază, p r a x i s u l . P r e z e n t a r e a u n u i s i s t e m de p a r a d i g m e . > jat de def ic ienţa m i n t a l ă u r m ă r e ş t e s ă a s i g u r e f u n d a m e n t a r e a ş t i i n ţ i ­fică a p r a c t i c i i u n u i î n t r e g g r u p d i sc ip l inar . D a c ă aces t l u c r u va f i a t ins , e l va c o n s t i t u i un m a r e p a s s p r e p r o g r e s : o d a t ă aces t c a d r u a s i g u r a t , se p o a t e d e z v o l t a o p r a c t i c ă ş t i inţ i f ică o r i e n t a t ă s p r e r e z o l v a r e a u n o r p r o b l e m e t o t m a i c o n c r e t e , m a i p r e c i s e ş i m a i a d î n c i .

C a r a c t e r u l p r a x i o l o g i c - o p e r a ţ i o n a l c o n s t ă ş i în f a p t u l că pe l îngă p a r a d i g m e l e f u n d a m e n t a l e s e p r e z i n t ă ş i n u m e r o a s e c o n ­s idera ţ i i cu p r i v i r e la i n s t r u m e n t e l e ş i m o d e l e l e de s o l u ţ i o n a r e a u n o r p r o b l e m e i m p l i c a t e d e p r a x i s . E s t e v o r b a d e p u n c t e d e r e p e r , d e sugest i i p e n t r u s t i m u l a r e a s p i r i t u l u i d e i n v e n t i v i t a t e ş i i n g e n i o z i t a t e a specia l i ş t i lor ş i c e r c e t ă t o r i l o r din aces t d o m e n i u .

18

L u c r a r e a c u p r i n d e m a i m u l t e p ă r ţ i . P r i m a p a r t e a r e u n c a r a c t e r g e n e r a l ş i îşi p r o p u n e s ă del i­

m i t e z e p r o b l e m a def ic ienţe i m i n t a l e , să-i s tab i lească d i m e n s i u ­n i l e ş i c o o r d o n a t e l e , să-i p r e z i n t e f u n d a m e n t e l e c o n c e p t u a l e ş i e p i s t e m i c e . E x c u r s u l s i n t e t i c î n a c e a s t ă p a r t e s e a n u n ţ ă deose­b i t de dificil, însă a b s o l u t n e c e s a r p e n t r u a c i r c u m s c r i e t e r e n u l , d e m u l t e ori m i ş c ă t o r , p e c a r e î l p r o p u n e m i n v e s t i g ă r i i .

P a r t e a a d o u a se r e f e r ă la f u n d a m e n t a r e a ş t i inţ i f ică a u n u i a d i n p r a x i s u r i l e p r i n c i p a l e : d e p i s t a r e a , e x a m i n a r e a . Aces t p r a x i s e s te d e m a r e i m p o r t a n ţ ă ş i î n acelaş i t i m p d e m a r e r e s p o n s a b i ­l i ta te , d e o a r e c e s e r e f e r ă î n u l t i m a a n a l i z ă l a j u d e c a r e a , e t i c h e ­t a r e a ş i o r i e n t a r e a u n o r d e s t i n e o m e n e ş t i . P e l îngă p a r a d i g m e l e t e o r e t i c e i m p l i c a t e , s î n t p r e z e n t a t e ş i i n s t r u m e n t e ş i m o d e l e d e r e z o l v ă r i a p r o b l e m e l o r p u s e în d i scuţ ie , cu s c o p u l ca special i ş t i i să găsească o c o n f i r m a r e a prac t ic i i lor s a u n i ş t e p u n c t e de p l e ­c a r e p e n t r u o r e z o l v a r e c r e a t o a r e a u n o r s i tua ţ i i c o n c r e t e r id i­c a t e î n a c t i v i t a t e a c u r e n t ă .

P ă r ţ i l e I I I — V I p r e z i n t ă ş i d e s c r i u f o r m e l e cl inice, e t i o p a t o -g e n i a ş i s u p o r t u l a n a t o m o - p a t o l o g i c . S î n t p ă r ţ i l e c u p o n d e r e a cea m a i m a r e , în c a r e e f o r t u l s i n t e t i c ş i o r d o n a t o r es te d e o s e b i t d e m a r e , d e o a r e c e î n aces t d o m e n i u c e r c e t a r e a ş t i inţ i f ică d i n u l­t i m e l e deceni i a f ă c u t paş i serioşi .

A c o r d ă m o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă descr ie r i i f o r m e l o r cl inice ş i e t i o p a t o g e n i e i d a t o r i t ă f a p t u l u i că acestea, în v e d e r i l e n o a s t r e , t r e b u i e s ă s tea l a b a z a p r e o c u p ă r i l o r t e r a p e u t i c e , r e c u p e r a t o r i i ş i e d u c a ţ i o n a l e . Or ice act t e r a p e u t i c , r e c u p e r a t o r i u s a u e d u c a ­ţ i o n a l t r e b u i e să fie a d a p t a t ş i r e g l a t d u p ă aceşt i doi vec tor i : f o r m a cl inică ş i e t i o p a t o g e n i a .

î n c o n t i n u a r e s e d i s c u t ă i m p e r a t i v e l e d i a g n o s t i c u l u i d e d e ­f ic ienţă m i n t a l ă , ace la de a f i p r e v e n t i v , p r e c o c e şi et iologic.

In aceeaş i m ă s u r ă s în t r e d a t e c r i t e r i i l e de a p r e c i e r e a d e ­f icienţei m i n t a l e , cî t ş i e l e m e n t e l e n e c e s a r e de d i f e r e n ţ i e r e de a l te a fecţ iuni .

P a r t e a a V l I I - a p r e z i n t ă factori i deciz ional i în a p r e c i e r e a p r o g n o s t i c u l u i , r a p o r t a ţ i la factor i i etiologici, a soc ierea a l tor t u l b u r ă r i , c a l i t a t e a ş i m o m e n t u l a p l i c ă r i i t e r a p i e i , a t i t u d i n e a g r u p u l u i social fa ţă d e d e f i c i e n t u l m i n t a l .

P a r t e a a I X - a p r o p u n e o s i n t e z ă dificilă l ega tă de p r e v e n i ­r e a ş i t e r a p i a c o m p l e x ă m e d i c o - p s i h o - p e d a g o g i c ă ş i socială a def ic ienţe i m i n t a l e . P r e v e n i r e a e s te t r a t a t ă î n t r - u n capi to l se­p a r a t , c a r e de f a p t p r e z i n t ă o s u i t ă de s t r a t e g i i c u n o s c u t e ş i î n ­c e a r c ă o s i n t e z ă p e n t r u o s t r a t e g i e o p t i m ă c a r e ar d i m i n u a r i scul de a p a r i ţ i e a l aces te i def ic ienţe . Se a b o r d e a z ă , în c o n t i n u a r e ,

19

p r o b l e m a t e r a p i e i m e d i c a m e n t o a s e . F a m i l i a , ş c o l a r i z a r e a ş i i n ­t e g r a r e a socio-profes ională a de f ic ienţ i lor m i n t a l i r e p r e z i n t ă d i recţ i i le p r i n c i p a l e a le d e m e r s u l u i în a c e a s t ă p a r t e a l u c r ă r i i .

I n u l t i m a p a r t e , î n loc d e concluzi i , s e p r e z i n t ă u n s i s t e m de p r o p u n e r i ce se cer a f i a p l i c a t e în p e r s p e c t i v a u n u i v i i t o r a p r o p i a t în c a r e i n t e g r a r e a ş i r e c u p e r a r e a socială a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l s e v a p u n e p e b a z e noi . P r o p u n e r i l e s c h i ţ a t e d e c u r g a t î t d i n p a r a d i g m e l e d isc ip l inei , p r e c u m ş i d i n m o d e l e l e p r a c t i c e d e r e z o l v a r e a u n o r a s p e c t e de ja e x p e r i m e n t a t e la no i s a u în a l te ţ ă r i .

1.2. DELIMITAREA PROBLEMEI. DEFINIŢII. CLASIFICĂRI. TERMINOLOGIE. FRECVENŢĂ.

1.2.1. O NECESITATE: ELABORAREA U N U ! SISTEM

CONCEPTUAL UNITAR

P r i m u l l u c r u p e care-1 c o n s t a t ă cel c a r e îşi p r o p u n e s ă d e ­l imi teze p r o b l e m a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l es te c ă as tăz i a b o r ­d a r e a a c e s t u i t e r i t o r i u nu se p o a t e face dec î t inter disciplinar, ea r . e p u t î n d f i r e z o l v a t ă în ş i pe t e r e n u l u n e i s i n g u r e d i sc ip l ine . Es te n e v o i e de o c o n l u c r a r e , de o e c h i p ă , de o a b o r d a r e d i n p e r s ­p e c t i v e v a r i a t e . F i e c a r e specia l i s t î n p a r t e n u p o a t e i n d i f e r e n t d e n a t u r a p r e o c u p ă r i l o r sale, s ă r e z o l v e t o a t e p r o b l e m e l e .

A p a r i ţ i a c a r a c t e r u l u i i n t e r d i s c i p l i n a r e v i d e n ţ i a z ă tot m a i m u i t necesitatea a c u t ă a e l a b o r ă r i i şi s tab i l i r i i unui sistem con­ceptual unitar, c a r e să c o n s t i t u i e p u n c t e l e de î n t î l n i r e ş i de î n ­ţ e l e g e r e a le d iver ş i lo r specia l i ş t i . F ă r ă u n s i s t e m c o n c e p t u a l u n i t a r , c e r c e t a r e a i n t e r d i s c i p l i n a r ă n u es te pos ibi lă . D a t o r i t ă aces tu i fapt, u n u l d i n obiect ive le p r i n c i p a l e a le c a p i t o l u l u i d e faţă e s te acela de a î n c e r c a o s inteză, de a sch i ţa un s i s t e m c o n ­c e p t u a l u n i t a r , de a î n c e r c a g ă s i r e a u n o r so luţ i i a c c e p t a t e de toţ i î n ceea c e p r i v e ş t e n o ţ i u n i l e f u n d a m e n t a l e î n t r e b u i n ţ a t e î n cer­c e t a r e a copi lu lu i def ic ient m i n t a l .

20

1.2.2. O CONSTATARE : DIVERSITATEA TERMINOLOGIEI

O a n a l i z ă s u c c i n t ă a l i t e r a t u r i i de spec ia l i ta te , p r e c u m şi a l i m b a j u l u i folosit în p r a c t i c a c u r e n t ă ne r e l e v ă cu u ş u r i n ţ ă f a p t u l că e x i s t ă o d i v e r s i t a t e c o n s i d e r a b i l ă în ceea ce p r i v e ş t e t e r m i n o l o g i a u t i l i z a t ă . A c e a s t ă c o n s t a t a r e es te s e m n a l a t ă ş i în d o u ă s t u d i i e f e c t u a t e în 1969 ş i 1970 de c ă t r e s e c r e t a r i a t u l U N E S C O p e b a z a u n e i a n c h e t e î n t r e p r i n s e î n 6 8 d e ţ ă r i . A n c h e ­te le s-au folosit d e u n c h e s t i o n a r a d r e s a t comis i i lor n a ţ i o n a l e a le s t a t e l o r m e m b r e [169].

î n ceea c e p r i v e ş t e c a u z e l e c a r e g e n e r e a z ă a c e a s t ă s i t u a ţ i e , ele se exp l ică p r i n f a p t u l că def icienţi i m i n t a l i au fost s t u d i a ţ i d i n p e r s p e c t i v e d i fe r i te : m e d i c a l e , ps ihologice, pedagog ice ş i so­ciologice. F i e c a r e d i n specia l i ş t i u t i l i z e a z ă o t e r m i n o l o g i e ' p r o ­p r i e s a u u n a c a r e s e a d e c v e a z ă cel m a i m u l t f u n d a m e n t e l o r ş t i­i n ţ e i d i n p e r s p e c t i v a c ă r e i a a b o r d e a z ă c e r c e t a r e a [121].

Se a d a u g ă la a c e a s t ă c a u z ă ş i poz i ţ ia pe c a r e o au di fer i ţ i a u t o r i s a u şcoli fa ţă de a c e a s t ă t e m ă . Şi, în fine, o a t r e i a c a u z ă c o n s t ă în f a p t u l că t e r m i n o l o g i a e s te s t r î n s l e g a t ă ş i de a s p e c ­t u l pe c a r e a u t o r u l d o r e ş t e să-I r e l e v e : g r a v i t a t e a d e f e c t u l u i în r a p o r t cu n o r m a , et iologia, a s p e c t e l e p e d a g o g i c e ş i sociale, t u l b u r ă r i l e a soc ia te s a u p r o g n o s t i c u l [83].

C o n s e c i n ţ e l e u n e i ast fel d e s i t u a ţ i i s î n t m u l t i p l e ş i c o m ­p l e x e . U n e o r i , u n u l ş i acelaş i caz e s te d i a g n o s t i c a t î n t e r m e n i di fer i ţ i , c r e i n d u - s e de m u l t e ori confuzi i ş i d i f icul tăţ i de r e z o l ­v a r e p r a c t i c ă .

1.2.3. CONTRIBUŢII LA UN INVENTAR TERMINOLOGIC

Cronologic , t r e b u i e să a m i n t i m t e r m e n u l de „idiotism" u t i ­l izat de J . E s q u i r o l în secolul a l X V I I I - l e a , p e n t r u a d e c e l a ş i d i f e r e n ţ i a c a z u r i l e d e t u l b u r ă r i m i n t a l e d e s t ă r i l e d e d e m e n ţ ă , s t ă r i de s l ă b i r e p r o g r e s i v ă ş i g loba lă a p o t e n ţ i a l u l u i m i n t a l .

E. S e g u i n în l u c r a r e a sa Traité moral, hygiène et éducation des idiots (1846) i n t r o d u c e n o ţ i u n i l e cu p r i v i r e la g r a d e l e def i­c ienţe i : „ i d i o t " , „ i m b e c i l " ş i „ î n a p o i a t s a u î n t î r z i a t m i n t a l " .

21

C o n c e p t u l g e n e r a l d e „o l igo f ren ie" e s te i n t r o d u s d e E . K r a e -pe l in p e n t r u a d e s e m n a a n s a m b l u l f o r m e l o r d e d e z v o l t a r e ps i­hică def ic i tară .

T e r m e n u l de „ o l i g o f r e n i e " a r e as tăz i o s e m n i f i c a ţ i e m u l t l i ­m i t a t ă , m a i ales în l i t e r a t u r a soviet ică. Astfel, M. S. P e v z n e r ş i A . R . L u r i a c o n s i d e r ă „ o l i g o f r e n i e " n u m a i i n s u f i c i e n ţ e l e d e t e r ­m i n a t e d e lezăr i a le s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l . Deci o l igofrenia es te î n t o t d e a u n a d o b î n d i t ă [26, 95].

L a î n c e p u t u l secolu lu i n o s t r u a p a r e t e r m e n u l d e „ e n c e f a l o ­p a t i e i n f a n t i l ă " ( e n c e p h a l o p a t h i e s i n f a n t i l e s (fr.), c e r e b r a l p a l s y (eng.), z e r e b r a l e K i n d e r l ä h m u n g (germ.), i n t r o d u s d e B r i s s a u d ş i S o u q u e s (1904). E s t e v o r b a în aces t caz de s e c h e l e n e u r o l o g i c e ş i p s i h i a t r i c e c o n s e c u t i v e u n e i a fectăr i a c r e i e r u l u i c o p i l u l u i î n a ­i n t e a m a t u r ă r i i sale c o m p l e t e . Aces t s e n s d a t a fost s u p u s c r i ­ticii, a r ă t î n d u - s e c ă n u ins i s tă a s u p r a c a r a c t e r u l u i e s e n ţ i a l a l boli i ş i a n u m e acela de a r e p r e z e n t a seche le c a r e s înt r e z u l t a ­t u l u n o r p r o c e s e m o r b i d e s t inse, n e e v o l u t i v e . Astfel, A . K r e i n d -ler ş i B . P r u s k a u e r - A p o s t o l p r o p u n c a f i ind m a i a d e c v a t ă n o ­ţ i u n e a de „sechele de encefalopatie infantilă" [77].

M e r g î n d în aceeaş i d i recţ ie , G. G ö l l n i t z (1953) p r o p u n e „Sindrom de ax cerebro-organic şi psihic" cu c a r e d e s e m n e a z ă a n s a m b l u l î n t î r z i e r i l o r î n c o o r d o n a r e a m o t o r i e ş i î n i n t e g r a r e a senzor ia lă , întârzier i a p ă r u t e p a , fezul ta t a l a fec tăr i i t i m p u r i i a c r e i e r u l u i .

în u l t i m i i an i s-a i m p u s t e r m e n u l de „maturopatii", i n t r o ­d u s de C. L a m o t e de G r i g n o n (1971). El se r e f e r ă la or ice b o a l ă care t u l b u r ă d e z v o l t a r e a funcţ i i lor s i s t e m u l u i n e r v o s d e t e r m i -nînd modi f icăr i î n c o m p o r t a m e n t u l cop i lu lu i . M a t u r o p a t i i l e î n ­g lobează t o a t e ence fa lopat i i l e p r e n a t a l e , p a r a n a t a l e ş i a l e mici i copi lăr i i , d i s funcţ i i le m i n i m e , a n u m i t e epi leps i i , p r e c u m ş i u n g r u p po l imor f ş i n e d e f i n i t a l para l i z i i lo r c e r e b r a l e [81].

S i n o n i m c u ol igofrenia, î n a p o i e r e a m i n t a l ă , de f ic ienţa i n ­t e l e c t u a l ă e tc . c i r c u l ă î n n u m e r o a s e ţ ă r i ş i „ i n s u f i c i e n ţ ă m i n ­t a l ă " . T e r m e n u l r e u n e ş t e o ser ie de s t ă r i f o a r t e d i s p a r a t e , l e ­gate î n t r e ele p r i n def ic i tu l i n t e l e c t u a l .

L. M i c h a u x [103, 104] u t i l i zează d o u ă seri? c o n c e p t e p e n ­t r u a d i f e r e n ţ i a c la r fapte le cl inice. Ast fe l e l u e s c r i e s t ă r i l e de „ î n a p o i e r e i n t e l e c t u a l ă " de f in i te p r i n i n s u f i c i e n ţ a d e z v o l t ă r i i i n t e l i g e n ţ e i p e c a r e l e o p u n e regres i i lo r ( d e m e n ţ e l o r ) , i n a p t i t u -d in i lor la efort i n t e l e c t u a l , d e l i r u r i l o r ş i n e v r o z e l o r .

M e r i t ă s ă fie a n a l i z a t ă t e r m i n o l o g i a u t i l i z a t ă d e A . B u s e -m a n n , u n u l d i n t r e cei m a i b u n i specia l i ş t i g e r m a n i î n d o m e n i u l inves t iga t de noi . El o p e r e a z ă cu d o u ă n o ţ i u n i : deficienţă min-

22

tală şi deficienţă intelectuală. Def ic ienţa m i n t a l ă ( S c h w a c h s i n n , faiblesse d 'espr i t ) c o m p o r t ă c a t r ă s ă t u r ă f u n d a m e n t a l ă t r e b u ­i n ţ a s u b i e c t u l u i de a f i a j u t a t în a c t i v i t ă ţ i l e specif ice i n t e l i g e n ­ţei. D a c ă a c e a s t ă t r e b u i n ţ ă a p a r e d e l a n a ş t e r e s a u î n p r i m i i doi ani , A . B u s e m a n n v o r b e ş t e d e s p r e def ic ienţa m i n t a l ă i n f a n t i l ă sau ol igofrenie [28].

E l o p u n e n o ţ i u n i i d e def ic ienţă m i n t a l ă , n o ţ i u n e a d e def i­c i e n ţ ă i n t e l e c t u a l ă , pe c a r e o de f ineş te p r i n i n c a p a c i t a t e a ( re la­t i v ă s a u to ta lă) a u n e i funcţ i i i n t e l e c t u a l e s a u a u n u i g r u p (fas­cicul) d e a s e m e n e a funcţ i i c a r e d e t e r m i n ă u n c o m p o r t a m e n t d e t i p def ici t m i n t a l .

T e r m e n u l d e „ h a n d i c a p i n t e l e c t u a l " c i rcu lă m a i a les î n l i t e­r a t u r a engleză . î n ţ a r a n o a s t r ă e s te u t i l i z a t î n m o d c u r e n t d e C. P ă u n e s c u , c a r e a r a t ă că în m a s a copi i lor c u p r i n ş i în s i s t e m u l d e î n v ă t ă m î n t e x i s t ă copii c a r e f ă r ă s ă p r e z i n t e d i m i n u ă r i s t r u c ­t u r a l e m i n t a l e , fizice s a u s o m a t i c e , nu r e a l i z e a z ă o i n t e g r a r e efi­c i e n t ă şco lară ş i socială, î n t r u c î t s în t h a n d i c a p a ţ i de e f o r t u l i n t e l e c t u a l - d i d a c t i c [120]. P r i n copi i h a n d i c a p a ţ i i n t e l e c t u a l C . P ă u n e s c u î n ţ e l e g e p e cei c u p o t e n ţ i a l i n t e l e c t u a l d i m i n u a t p r i n r i t m u l d e d e z v o l t a r e s a u d i n c a u z e e n d o s a u e x o g e n e .

în l i t e r a t u r a m e d i c a l ă e s te u t i l i z a t ş i t e r m e n u l de amenţie. I n t r o d u s î n 1890 d e M a y n e r t , e l e s te s i n o n i m î n p s i h i a t r i a c la­sică g e r m a n ă c u confuzia m i n t a l ă d e l i m i t a t ă d e C h a s l i n . î n p s i h i a t r i a a n g l o - s a x o n ă a p r i m i t o a l t ă semni f ica ţ ie , d e v e n i n d s i n o n i m cu ol igofrenia.

A . F . T r e d g o l d o c u p î n d u - s e c u et io logia de f ic i tu lu i m i n t a l s tab i le ş te p a t r u g r u p e :

a ) a m e n ţ i e p r i m a r ă (def ici tul i n t e l e c t u a l a r f i d a t o r a t p a ­t r i m o n i u l u i e r e d i t a r ) ;

b) a m e n ţ i e s e c u n d a r ă (or ig inea def ic i tu lu i a r f i d a t o r a t ă m e d i u l u i , deci e x t r i n s e c ă ) ;

c) a m e n ţ i e d a t o r a t ă a m b e l o r cauze ; d ) a m e n ţ i e fără c a u z ă d i r e c t dece lab i lă . P o r n i n d de la c r i t e r i i e d u c a ţ i o n a l e , u n i i a u t o r i u t i l i z e a z ă o

s e r i e de t e r m e n i a d e c v a ţ i a c e s t o r c r i t e r i i : copii irecuperabili, parţial recuperabili şi recuperabili.

S. A. K i r k ş i G. O. J o h n s o n (1951), u t i l i z î n d ace laş i c r i t e ­r i u e d u c a ţ i o n a l , i n t r o d u c e p a t r u no i n o ţ i u n i :

— copilul lent la învăţătură (s low l e a r n e r , Q. I. î n t r e 70 s a u 75 şi 90) ;

— handicapatul mintal educabil ( e d u c a b l e m e n t a l l y h a n d i -c a p p e d „E. M. H . " , Q. I. î n t r e 50 şi 75 s a u 80) ;

23

— handicapatul mintal anterenabil ( t r a i n a b l e m e n t a l l y h a n -d i c a p p e d „ T . M. H.«, Q. I . î n t r e 25 s a u 30 ş i 5 0 ) ;

— copilul total dependent ( to ta ly d e p e n d e n t c h i l d „ T . D. C " , Q. I. de la 0 la 25 sau 30).

L a n o i î n ţ a r ă , î n l e g ă t u r ă c u c o n c e p t e l e g e n e r a l e , c u n o -ţ i u n i l e - g e n , se u t i l i zează : de f ic ienţă m i n t a l ă , d e f e c t i v i t a t e p s i ­hică, ol igofrenie, î n t î r z i e r e m i n t a l ă , î n a p o i e r e m i n t a l ă , h a n d i c a p i n t e l e c t u a l .

M . R o ş e a [150] u t i l i z e a z ă î n m o d f r e c v e n t t e r m e n u l d e „ î n t î r z i e r e ' m i n t a l ă " . A u t o a r e a m o t i v e a z ă a c e a s t ă o p ţ i u n e as t fe l :

— î n cazur i le u ş o a r e n i v e l u l m i n t a l n u r ă m î n e î n m o d fa­t a l s u b l i m i t a n o r m a l i t ă ţ i i ; u n e o r i , deş i l ent , d e z v o l t a r e a c o n t i ­n u ă p î n ă a t i n g e c h i a r l i m i t a n o r m a l i t ă ţ i i ;

— se a r a t ă că în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e e x i s t ă t e n d i n ţ a de a se în locui n o ţ i u n i l e t r a u m a t i z a n t e p e n t r u p ă r i n ţ i ş i copii ; m e r g î n d î n a c e a s t ă d i rec ţ ie , a u t o a r e a c o n s i d e r ă c ă t e r m e n u l d e „ î n t î r z i e r e m i n t a l ă " e s te m a i a d e c v a t .

U n e o r i însă ş i î n l u c r ă r i l e sale, a l ă t u r i d e „ î n t î r z i e r e m i n ­t a l ă " es te u t i l i z a t c a s i n o n i m ş i „ d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă " .

E x i s t ă în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e ş i o se r ie de î n c e r c ă r i ş i t e n t a t i v e de u n i f i c a r e a t e r m i n o l o g i e i , o p t î n d u - s e , de e x e m p l u , p e n t r u c o n c e p u t g e n e r a l d e „def ic ienţă m i n t a l ă " [169].

1.2.4. O SOLUŢIE : UNITATE ÎN DIVERSITATE

P l e c î n d d e l a n e c e s i t a t e a u n u i s i s t e m c o n c e p t u a l u n i t a r , n e ­ces i ta te f o r m u l a t ă d e s t r i n g e n ţ a a b o r d ă r i i i n t e r d i s c i p l i n a r e ş i ţ i n î n d s e a m a d e d i v e r s i t a t e a p u n c t e l o r d e v e d e r e î n e l a b o r a r e a c o n c e p t e l o r , p r o p u n e m o so luţ ie c a r e să a s i g u r e u n i t a t e a în d i ­v e r s i t a t e .

A c e a s t ă so luţ ie p r e s u p u n e a c c e p t a r e a u n u i c o n c e p t g e n e r a l — o n o ţ i u n e gen — c a r e să d e s e m n e z e şi să c i r c u m s o r i e r e a l i ­t a t e a l a c a r e n e r e f e r i m a t u n c i c înd o r g a n i z ă m i n v e s t i g a ţ i a n o a s t r ă . T e r m e n u l cu c i r c u l a ţ i a cea m a i m a r e ş i c a r e a î n c e p u t să se i m p u n ă a t î t în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e , cît ş i în p r a c t i c a c u r e n t ă e s te „def ic ienţă m i n t a l ă " .

El se d o v e d e ş t e a f i a d e c v a t ş i d a t o r i t ă f a p t u l u i că se a lă­t u r ă la al ţ i t e r m e n i c a r e s-au i m p u s , ca : „def ic ienţă a u d i t i v ă " ,

24

„def ic ienţă m o t r i c ă " , „ d e f i c i e n ţ ă s e n z o r i a l ă " e tc . I n fe lul aces ta n o ţ i u n e a d e „ d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă " îşi g ă s e ş t e u n loc a d e c v a t î n t r - u n s i s t e m t e r m i n o l o g i c l a r g u t i l i z a t î n ţ a r a n o a s t r ă p e n t r u d e s e m n a r e a ş i c las i f icarea „copi i lor d e f i c i e n ţ i " .

Aces t c o n c e p t m a i p r e z i n t ă a v a n t a j u l c ă e x p r i m ă m a i c o m ­p l e t decî t alţ i t e r m e n i t a b l o u l p s i h o p a t o l o g i c .

î n ceea c e p r i v e ş t e t e r m e n u l d e „ î n t î r z i e r e m i n t a l ă " , c o n ­s i d e r ă m ş i noi, a l ă t u r i de al ţ i a u t o r i [149, 192], că t r e b u i e să fie u t i l i z a t î n c a z u r i l e i n c e r t e , c a r e n e c e s i t ă o s t u d i e r e m a i î n d e ­l u n g a t ă , c u p r i n z î n d m a i a les c a z u r i l e e t i c h e t a t e d e u n i i a u t o r i , ca : „ p s e u d o d e b i l i t a t e m i n t a l ă " .

D i v e r s i t a t e a p u n c t e l o r d e v e d e r e d i n c a r e p o a t e s ă fie a b o r ­d a t ă d e f i c i e n ţ a m i n t a l ă s e re f lec tă legic p r i n t r - o d i v e r s i t a t e t e r ­minolog ică .

P e n t r u a c e a s t ă so lu ţ ie m i l i t e a z ă î n u l t i m ă a n a l i z ă ş i H . E y [48], c î n d î n c e a r c ă o a p r o p i e r e î n t r e d o u ă t i p u r i de c las i f icare. U n u l f o n d a t p e n i v e l u l m i n t a l (debi l i uşor i , debi l i mij loci i , d e ­bil i p r o f u n z i ş i î n a p o i a ţ i profunzi) , i n d i f e r e n t de et iologie, i a r ce lă la l t u t i l i z î n d ca ş i c r i t e r i u , factor i i et iologici .

S o l u ţ i a u n i t ă ţ i i î n d i v e r s i t a t e s e p o a t e f u n d a m e n t a n u m a i p e c a r a c t e r u l i n t e r d i s c i p l i n a r a l a b o r d ă r i i def ic ienţe i m i n t a l e . L u c r a r e a n o a s t r ă , î n î n t r e g i m e , r e p r e z i n t ă u n a r g u m e n t desfă­ş u r a t p e n t r u s u s ţ i n e r e a aceste i soluţ i i .

1.2.5. DATE STATISTICE CU PRIVIRE LA FRECVENTA DEFICIENŢEI MINTALE

C u n o a ş t e r e a n u m ă r u l u i d e def ic ienţ i m i n t a l i c a p ă t ă as tăz i o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă , ea fi ind l ega tă de n e c e s i t a t e a de a p l a ­nif ica mi j loace le n e c e s a r e p e n t r u a s i s t e n ţ a m e d i c a l ă , p e n t r u i n s t r u i r e a ş i e d u c a r e a aces tora , p r e c u m ş i p e n t r u p r o i e c t a r e a u n o r m ă s u r i î n v e d e r e a i n t e g r ă r i i lor p r o f e s i o n a l e s i sociale [10, 123].

S t a b i l i r e a u n o r s ta t i s t ic i e x a c t e e s te î n c ă f o a r t e dificilă. D i ­f icu l ta tea c o n s t ă î n p r i m u l r î n d î n f a p t u l c ă d i a g n o s t i c a r e a , m a i a les a u n o r f o r m e u ş o a r e a l e d e b i l i t ă ţ i i m i n t a l e n u s e p o a t e face dec î t d e c a d r e spec ia l iza te , c a d r e c a r e n u a u p o s i b i l i t a t e a s ă e x a m i n e z e t o a t e c a z u r i l e .

25

î n m u l t e ţ ă r i , p e n t r u a s e e v i t a a c e a s t ă d i f i c u l t a t e s-a r e ­c u r s l a e x a m i n a r e a u n o r e ş a n t i o a n e r e p r e z e n t a t i v e a le p o p u l a ţ i e i .

U n a d i n t r e p r i m e l e c e r c e t ă r i s t a t i s t i c e a fost f ă c u t ă în A n g l i a î n a n i i 1904—1906. C e r c e t a r e a s-a f ă c u t p e u n e ş a n t i o n de a p r o a p e 4 m i l i o a n e , d i n 15 r e g i u n i a le ţ ă r i i . S-a c o n s t a t a t că f r e c v e n ţ a def ic ienţ i lor m i n t a l i a v a r i a t f o a r t e m u l t de la o r e ­g i u n e la a l ta . C e r c e t a r e a a d a t o f r e c v e n ţ ă m e d i e de a p r o x i ­m a t i v 4%o.

A d o u a a n c h e t ă e f e c t u a t ă t o t în Angl ia , în a n i i 1924—1926, a fost c o n d u s ă de d o c t o r u l E. O. Lewis . Şi în aces t caz f r e c v e n ţ a a v a r i a t de la o r e g i u n e la a l ta . F r e c v e n ţ a m e d i e c o n s t a t a t ă a fost d e d a t a a c e a s t a m a i m u l t dec î t d u b l ă , a t i n g î n d 8,5 l a m i a

•de locu i tor i . E s t i m a r e a făcută î n S t a t e l e U n i t e a le A m e r i c i i î n a n u l 1963

i n d i c ă e x i s t e n ţ a a a p r o x i m a t i v 5 500 000 de def ic ienţ i m i n t a l i , ceea ce r e p r e z i n t ă o f r e c v e n ţ ă de 3 % , a d i c ă 30 de def ic ienţ i l a m i a d e locu i tor i .

în S.U.A., încă d i n a n u l 1961, a fost î n f i i n ţ a t ă o v a s t ă c a m ­p a n i e î n f a v o a r e a c o p i i l o r h a n d i c a p a ţ i d i n i n i ţ i a t i v a p r e ş e d i n ­te lu i K e n n e d y , d i n a p e l u l c ă r u i a c i t ă m : „ . . . î n f iecare a n s e n a s c 126 000 copii c a r e se d o v e d e s c a f i debi l i m i n t a l i " . A c e a s t a r e p r e z i n t ă 3% d i n p o p u l a ţ i a r\ .'e se n a ş t e î n t r - u n a n .

D a t e ş i m a i r e c e n t e i n d i c ă ' p e n t r u d i f e r i t e ţ ă r i u r m ă t o a r e l e f r e c v e n ţ e : p e n t r u F r a n ţ a 5,5% (1974), p e n t r u S u e d i a 3,5% (1975), p e n t r u U n g a r i a 2,5—3,2% (1973), p e n t r u J a p o n i a 2,07% (1974).

U n s t u d i u e f e c t u a t d e e x p e r ţ i a i O.M.S. î n d i f e r i t e ţ ă r i a l e l u m i i a r a t ă c ă î n m e d i e 17,9% d i n p o p u l a ţ i a i n f a n t i l ă s în t copii h a n d i c a p a ţ i ş i 1/3 d i n aceş t ia , a d i c ă 6 ,3% p r e z i n t ă d e f i c i e n ţ e i n t e l e c t u a l e .

î n ţ a r a n o a s t r ă , n u d i s p u n e m î n c ă d e d a t e l e u n u i r e c e n s ă ­mânt e f e c t u a t p e î n t r e a g a p o p u l a ţ i e i n f a n t i l ă d i n c a r e s ă r e ­z u l t e p r o p o r ţ i a copi i lor h a n d i c a p a ţ i .

O ser ie de a u t o r i [58 a, 121, 135] c o n s i d e r ă că d e b i l i t a t e a m i n t a l ă , c a r e n e c e s i t ă ş c o l a r i z a r e a î n t r - o şcoa lă a j u t ă t o a r e s e r id ică l a 4 % d i n p o p u l a ţ i a ş c o l a r ă d i n ţ a r a n o a s t r ă . I n t e l e c t e l e de l i m i t ă , c o n s i d e r a t e ca f o r m e u ş o a r e p r e z i n t ă o p r o p o r ţ i e de 7 — 1 0 % [133 a, 150].

D i f e r e n ţ e l e p e c a r e l e c o n s t a t ă m î n t r e d i fe r i te s ta t i s t ic i p r e ­z e n t a t e m a i s u s s e d a t o r e s c u r m ă t o r i l o r factor i . î n p r i m u l r î n d , f r e c v e n ţ a v a r i a z ă î n f u n c ţ i e d e condi ţ i i l e e c o n o m i c e , s a n i t a r e ş i c u l t u r a l e a l e f iecărei r e g i u n i ş i ţ ă r i în p a r t e . S p o r i r e a r e a l ă a

26

c a z u r i l o r d e def ic ienţă m i n t a l ă d i n l u m e a c o n t e m p o r a n ă s e d a -t o r e ş t e ş i p r o g r e s e l o r m e d i c i n i i ş i î m b u n ă t ă ţ i r i i u n o r condi ţ i i s a n i t a r e . Astfel, u n e l e c a z u r i d e e n c e f a l i t ă s a u d e t r a u m a t i s m e p e r i n a t a l e , c a r e î n t r e c u t e r a u m o r t a l e , a s tăz i p o t f i s a l v a t e , r ă -m î n î n d însă c u n u m e r o a s e s e c h e l e c e r e b r a l e .

M e n ţ i o n ă m c ă def ic ienţ i i m i n t a l i d e v i n o p r o b l e m ă p e n t r u t o a t e ţ ă r i l e î n m o m e n t u l î n c a r e s e i n s t i t u i e o b l i g a t i v i t a t e a î n -v ă ţ ă m î n t u l u i . C u cît n i v e l u l şco lar izăr i i e s te m a i r id ica t , c u a t î t n u m ă r u l l o r es te m a i m a r e .

O a l t ă c a u z ă a v a r i a ţ i e i d a t e l o r s ta t i s t ice se d a t o r e ş t e l ipsei u n o r c r i te r i i g e n e r a l e , s t a n d a r d i z a t e ş i a c c e p t a t e d e t o a t ă l u m e a în a p r e c i e r e a s t ă r i i m i n t a l e a copi i lor .

S i t u a ţ i a copi i lor c u „ i n t e l e c t d e l i m i t ă " , p r o b l e m a p s e u d o -debi l i lor , a î n t î r z i a ţ i l o r p e d a g o g i c d a t o r i t ă u n o r c o n d i ţ i i socio­c u l t u r a l e , t o a t e a c e s t e ca tegor i i d e copi i s în t î n c ă d i s c u t a t e ş i p r o b l e m e l e r i d i c a t e d e e i încă n u ş i-au găs i t so luţ i i le o p t i m e .

1.2.5.1. FRECVENŢA DEFICIENŢEI M I N T A L E ÎN FUNCŢIE , . . D E V i R S T A C R O N O L O G I C A

E. R. H i l g a r d (1962) c o n s t a t ă că f r e c v e n ţ a cea m a i s c ă z u t ă e s te î n t U n i t ă la copi i i m a i m i c i de 5 a n i ( p r o p o r ţ i a e s t e s u b 1%). Cifre le m a x i m e s în t î n t î l n i t e î n t r e 10—14 a n i . D u p ă 1 4 — 1 5 an i se î n r e g i s t r e a z ă o s c ă d e r e a f r e c v e n ţ e i .

D ă m m a i jos u n t a b e l î n l e g ă t u r ă c u f r e c v e n ţ a copi i lor î n -t î rz ia ţ i m i n t a l i l a d i fe r i te v î r s te d u p ă P. B a t o n (1962) [7].

Tabelul 1

Vîrsta în ani

8 9 10 11

Deficienţi 1,5 4,7 8.0 8,6 Cazuri îndoielnice 2,7 1,3 6,3 i ..>

Total 4,2 6,0 11.3 15,9

Se c o n s t a t ă că o d a t ă cu c r e ş t e r e a v î r s te i , î n t r e 8 ş i 11 a n i , f r e c v e n ţ a def ic ienţe i m i n t a l e , p r e c u m ş i a c a z u r i l o r î n d o i e l n i c e c r e ş t e . Aces t f e n o m e n s e exp l ică p r i n m u l t i p l i c a r e a c e r i n ţ e l o r

27

şco lare a t î t ca v o l u m , cît ş i ca n i v e l de c u n o ş t i n ţ e . In c lasa a V-a, în j u r de 15,9% p r e z i n t ă un h a n d i c a p şcolar d e t e r m i n a t de o def ic ienţă m i n t a l ă d i a g n o s t i c a t ă s a u c o n s i d e r a t ă „caz î n ­d o i e l n i c " .

1.2.5.2. FRECVENŢA DUPĂ G R A D U L D E F I C I E N T E I M I N T A L E

T o a t e s ta t i s t ice le e x i s t e n t e r e l e v ă f a p t u l c ă f r e c v e n ţ a e s te c u a t î t m a i s c ă z u t ă c u cît es te v o r b a d e u n h a n d i c a p m a i m a r e .

E. O. Lewis , în a n c h e t a sa d i n 1924—1926, c o n s t a t ă că d i n t o t a l u l d e def ic ienţ i m i n t a l i 5 % s î n t idioţ i , 2 0 % imbec i l i ş t 7 5 % debi l i m i n t a l i .

I n c o n t i n u a r e p r e z e n t ă m d a t e l e c o m u n i c a t e d e P . 3 a t o n (1962).

F r e c v e n ţ a d u p ă g r a d u l def ic ienţei ( D u p ă P . B a t o n ) .

Tabelul 2

Nivelul mintal Proporţia raportata la totalitatea copiilor de vîrstă şcolară

Idioţi 0,06% Imbecili 0,24 % Debili mintali 2,26% Cazuri dc limită 10,00%

C a z u r i l e d e i n t e l e c t d e l i m i t ă s î n t i n t e g r a t e azi t o t m a i m u l t î n c a d r u l def ic ienţei m i n t a l e . S î n t însă ş i a u t o r i c a r e s u s ­ţ i n c ă aces te c a z u r i d e g r a n i ţ ă a p a r ţ i n p o p u l a ţ i e i n o r m a l e . P r o ­b l e m a o v o m r e l u a în d i s c u ţ i e în a l t ă p a r t e a l u c r ă r i i .

T o t aici a m i n t i m c e r c e t ă r i l e a doi a u t o r i a m e r i c a n i , D i n g -m a n ş i T a r j a n [42], c a r e , c a l c u l î n d s ta t i s t ic , au a j u n s la c o n c l u ­zia că d u p ă legea lui G a u s s în p o p u l a ţ i a t o t a l ă a S t a t e l o r U n i t e ar t r e b u i să ex i s te 115 000 c a z u r i de id ioţ ie ş i i m b e c i l i t a t e (Q. I . i n f e r i o r la 50). C o m b i n î n d r e z u l t a t e l e d i v e r s e l o r a n c h e t e e i a u e s t i m a t c ă n u m ă r u l r e a l e r a d e 440 000, a d i c ă a p r o a p e d e p a t r u or i m a i m a r e . C o n c l u z i a p e c a r e o t r a g e s te c ă a p l i c î n d f o r m u l a G a u s s n u m ă r u l „ t e o r e t i c " e s te m u l t m a i m i c dec î t n u ­m ă r u l „ r e a l " .

28

1.2.5.3. FRECVENŢA DEFICIENŢILOR M I N T A L I DUPĂ S E X

G. C h i l a n d (1966) c o n s t a t ă că d i n c e r c e t a r e a f r e c v e n ţ e i d u p ă sex, se c o n s t a t ă o u ş o a r ă p r e d o m i n a r e a ind iv iz i lor de sex m a s c u l i n , m a i a les în cazur i le de id ioţ ie ş i i m b e c i l i t a t e .

D a t e l e p r e z e n t a t e de E. O. L e w i s (1926) a r a t ă p r o p o r ţ i a de def ic ienţ i m i n t a l i de 9,2%0 la s e x u l m a s c u l i n ş i n u m a i 7,97%0 la s e x u l f e m i n i n .

I n î n c h e i e r e a a c e s t o r cons idera ţ i i , p r e z e n t ă m r e z u l t a t e l e u l t i m e l o r c e r c e t ă r i e f e c t u a t e in F r a n ţ a *, p u b l i c a t e în 1979 [4 a ] .

I n v e s t i g a ţ i i l e s-au e f e c t u a t d u p ă o m e t o d o l o g i e m e t i c u l o a s ă , p e d o u ă t r a n ş e d e v î r s t ă (1965—1966), î n r e g i u n e a I l e - d e - F r a n c e (8 d e p a r t a m e n t e ) , c u p r i n z î n d o p o p u l a ţ i e i n f a n t i l ă de 303 839 copii . S-a d e c e l a t un n u m ă r de 4 236 h a n d i c a p a ţ i sever i , c e e a ce r e p r e z i n t ă 13,94%0.

R e z u l t a t u l cel m a i i m p o r t a n t , p e c a r e aces te c e r c e t ă r i î l r e l e v ă s e r e f e r ă l a e x i s t e n ţ a u n o r p o l i h a n d i c a p u r i . S e c o n s t a t ă că ex i s tă o l e g ă t u r ă e v i d e n t ă î n t r e p r o f u n z i m e a def ic ienţe i m i n ­t a l e ş i n u m ă r u l h a n d i c a p u r i l o r asocia te . D ă m m a i jos p r o c e n ­ta je le h a n d i c a p u r i l o r asoc ia te pe g r u p e de Q. I .

Tabelul 3

Netesta-bili

Vegeta­tivi QLsS30

Q L : 3 1 -- 5 0

QL : 5 1 -- 6 5

QL : 6 6 -- 9 0

Q L > 9 1

0 handicap 2,7 7,1 29,1 27,5 15,5 9,0 1 handicap 73,6 34,1 45,7 53,5 65,4 76,8 2 handicapuri 19,8 39,8 19,1 15,5 17,3 14,1 3 handicapuri 3,9 19,0 6,1 3,5 1,8 0,1

Total 100 100 100 100 100 100

* Cercetările au fost iniţiate de „Le Comité d'Etude, de Soins et d'Action Permanent en faveur des déficients mentaux profonds de la région parisienne" (CESAP), sub conducerea lui R. Salbreux şi s-au desfăşurat timp de 6 ani [156 a].

29

M u l t t i m p , p e p l a n m o n d i a l , t e r a p i a r e c u p e r a t o r i e ş i e d u ­c a ţ i o n a l ă a fost p r o i e c t a t ă în m o d e x c l u s i v p e n t r u m o n o h a n d i -c a p u r i . Ş i l a noi î n ţ a r ă î n m o m e n t u l d e faţă p r e d o m i n ă u n s i s t e m d e î n v ă ţ ă m î n t specia l p e n t r u m o n o h a n d i c a p u r i . Or i i n ­v e s t i g a ţ i a echipe i f r a n c e z e r e l e v ă c ă aces t p u n c t d e v e d e r e s e b a z e a z ă de fapt pe o e r o a r e . Des igur , nu t r e b u i e să c ă d e m în e x c e s u l i n v e r s . I n v e d e r e a diversificării t e r a p i i l o r r e c u p e r a t o r i i este a b s o l u t n e c e s a r ă o a n a l i z ă a m ă n u n ţ i t ă a s t r u c t u r i i p o l i -h a n d i c a p u r i l o r .

î n l e g ă t u r ă c u f r e c v e n ţ a def ic ienţe i m i n t a l e p r o f u n d e l a copil, c e r c e t ă r i l e echipe i f ranceze c a p ă t ă u n c a r a c t e r c o m p a r a ­t iv [4 a] , a n a l i z î n d un n u m ă r de 24 de a n c h e t e e p i d e m i o l o g i c e r e a l i z a t î n t r - o ser ie d e ţ ă r i i n d u s t r i a l i z a t e .

P r e z e n t ă m f r e c v e n ţ a la m i e a copi i lor def ic ienţ i n m i t a l i p r o f u n d Q. I. < 50 :

T «belul 4

Ţ a r a Anii de studiu

5 — 9 ani 5 ,0,7,8,9

1 0 - 1 4 ani 10, l t , 12, U

14 1 i :ini

1 2 3 1 5

30

1 ! 2 | 3 1 4 ! Edinbourg 1962-1964 7,5 — 14,5 ani

5,0 Lie de Wight 1964 3,1 Polonia 1964-1965 3,0

7 - 1 3 ani 3,40

Ecosse 1966 3,5 2,3 Angus 1967 2.74 2,86 Camberwell 1967 4,09 3,66 Amsterdam 1966-1968 10 ani 13 ani

5,2 5,2 Irlanda de Nord 1968 3,59 4,11 Sheffield 1968 3,70 3,65 Quebec 1966-1969 8 - 1 2 ani

3,84 Molndal 1969 4,13 4,58 Aarhus 1970 3,45 4,50 Olanda, 4 provincii 1969-1971 (B) 6,7 (F) 4,8 (B) 6,6 (F) 4,7

A u t o r i i s t u d i u l u i c o m p a r a t i v [4 a ] a r a t ă că, în m e d i e p r o ­p o r ţ i a copi i lor def ic ienţ i m i n t a l i p r o f u n d (Q. I. < 50) se r id ică ia 3%0 p e n t r u t r a n ş a de v î r s t ă de 5—9 ani .

1.3. EVOLUŢIA GINDIRII Şi ATITUDINILOR FATĂ DE

DEFICIENŢII MINTALI IN DECURSUL ISTORIEI.

TENDINŢE CONTEMPORANE

1.3.1. PUNCTE DE REPER

î n aces t p a r a g r a f n u n e p r o p u n e m u n s t u d i u i s tor ic , c i a m d o r i s ă i n i ţ i e m m a i m u l t u n d e m e r s e p i s t e m o l o g i c î n c a r e s ă p u n c t ă m e t a p e l e p a r c u r s e d e g î n d i r e a ş t i inţ i f ică p î n ă l a c o n s t i -

31

Anglia — Ţara Galilor 1025 1027 4,55 Londra 1000 1.86 2.81 Middlcscx 1960 2,69 2,83 Salford 1060 1,4" 2,66 Aarhus 1962 2,81 3,69 Aberdeen 1962 8 - 1 0 ani

3,7 Victoria 1962 6 - 8 ani 9 - 1 1 ani 1 2 - 1 1 ani

2,24 1,93 Coi * Finlanda 1962 7 - 1 4 ani

<

irlanda de Nord 1963 3,40 .:,70 Wessex 1963 2,41 2.57 Geneva 1963 7 — 15 ani

" 3779

t u i r e a pozi ţ i i lor sa le de azi ş i l ega t de a c e a s t a să r e l e v ă m d r u ­m u l a t i t u d i n i i faţă d e def ic ienţa m i n t a l ă de-a l u n g u l t i m p u l u i .

D e s i g u r c ă h a n d i c a p a ţ i m i n t a l i a u e x i s t a t d i n t o t d e a u n a . D a r , d e l a e x i s t e n ţ a lor p î n ă l a a p a r i ţ i a ş i c o n s t i t u i r e a î n p l a ­n u l g î n d i r i i ş t i inţ i f ice a p r o b l e m e i de c e r c e t a r e a t r e c u t o p e ­r i o a d ă l u n g ă d e timp v. Ş i î n c o n t i n u a r e , d e l a a p a r i ţ i a p r o b l e m e i p î n ă l a s t r u c t u r a r e a u n e i a b o r d ă r i i n t e r d i s c i p l i n a r e î n t î l n i t ă azi, g î n d i r e a ş t i inţ i f ică a t r e b u i t să p a r c u r g ă o î n t r e a g ă e t a p ă , în c a r e a c u c e r i t p a s cu p a s no i a specte , a l ă rg i t ş i s-a i n t e r f e r a t cu noi d o m e n i i .

O c u p î n d u - s e de a c e a s t ă e v o l u ţ i e a g î n d i r i i ş i a t i t u d i n i i fa ţă de def ic ienţa m i n t a l ă , R. P e r r o n [123] s t a b i l e ş t e u r m ă t o a r e l e e t a p e x ^

a) înă"m-te_de 1800, c înd p r o b l e m a nu ex i s ta d i n p u n c t de v e d e r e ş t i i n ţ i f i c , " e a i j p ă r î n d m a i a les ca p r o b l e m ă socia lă ;

b ) e t a p a 1800—1870, c înd s e î n t r e p r i n d p r i m e l e c e r c e t ă r i s i s t e m a t i c e ş i se î n r e g i s t r e a z ă p r i m e l e î n c e r c ă r i t e r a p e u t i c e ş i e d u c a ţ i o n a l e ;

c) a p r o x i m a t i v d in 1870 p î n ă la cel d e - a l doi lea r ă z b o i m o n d i a l , c î n d d e z v o l t a r e a g î n d i r i i ş t i inţ i f ice cu p r i v i r e l a defi­c ienţ i i m i n t a l i c u n o a ş t e o d e z v o l t a r e d e s t u l de c o n t r a d i c t o r i e ;

d) d u p ă cel de a l doi lea r ă z b o i m o n d i a l , c înd a p a r e o o r i e n ­t a r e c ă t r e o a b o r d a r e m a i r e a l i s t ă ş i î n acelaş i t i m p m a i o p t i m i s t ă .

P a r c u r g î n d ş i a l t e î n c e r c ă r i de a s u r p r i n d e ş i p u n c t a e v o ­l u ţ i a g î n d i r i i ş t i inţ i f ice ş i a n a l i z î n d fapte le e x i s t e n t e , no i p r o ­p u n e m u r m ă t o a r e a s i s t e m a t i z a r e :

— e t a p a în c a r e în p l a n u l g înd i r i i sociale a p a r , în m o d a l i ­tă ţ i d i fer i te , c o n s e m n a t e s p o r a d i c , d a t e î n l e g ă t u r ă c u p r e z e n ţ a def ic ienţ i lor m i n t a l i în v i a ţ a socială ;

— e t a p a c o n s t i t u i r i i def ic ienţe i m i n t a l e ca p r o b l e m ă de c e r c e t a r e , de i n v e s t i g a r e şi t e r a p i e ;

— e t a p a m a t u r i z ă r i i g înd i r i i ş t i inţ i f ice p r i n a d î n c i r e a ş i l ă r g i r e a p r o b l e m a t i c i i î n c e r c î n d u - s e o o b i e c t i v i z a r e cît m a i m a r e a inves t iga ţ i i lor ;

— e t a p a a b o r d ă r i i i n t e r d i s c i p l i n a r e ca o m o d a l i t a t e n o u ă de i n v e s t i g a r e , c a r e c o r e s p u n d e în p l a n u l a t i t u d i n a l cu o s p o r i r e a i n t e r e s u l u i social p e n t r u a b o r d a r e a ş i r e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r d e i n t e g r a r e profes iona lă .

î n c o n t i n u a r e v o m c ă u t a s ă c r e i o n ă m m a i expl ic i t f iecare e t a p ă î n p a r t e , s p r i j i n i n d u - n e p e d a t e ş i f a p t e i s tor ice.

32

1.3.2. ETAPA CONSEMNĂRILOR SPORADICE

în aceas tă ' ejţapă^eare a d u r a t secole în t reg i , e x i s t e n ţ a def i­cientului mir^a-f e s t e ses izată ş i ; c o n s e m n a t ă în mod s p o r a d i c şi nrfsistematJc/îp^ti înf g î n d i r e a medicală, Jpoi în g î n d i r e a j u r i d i c ă , îa lucrărj leis ' toficO-ţeligloase, precum ş/ în l i t e r a t u r ă .

[ Con&icyerăm ea, în t id ip , p r i m a ipi îorpiaţie c a r e ne p a r v i n e ekte con|eyhnatăy4n m e d i c i n a i n d i a n ă şj'â're un c a r a c t e r et iologic. Sv.b influenţa j d o c t p n e i CarVada; " ' c a r e a f i r m a i m p o s i b i l i t a t e a e x i s t e n ţ e i sA>6ratefa corr/eflui ş i s p i r i t u l u i , d o c t r i n ă c a r e s-a deztspitat înflIndiâf î n c e p Ş i d d i n secolu l VI î.e.n., m e d i c i n a i n -d i a n â ^ c o r d i j ^ - # o T i m p o r t a n t u n o r factor i obiect iv i î n g e n e r a ­r e a b o l i t e r - S C n t â l e . S e a r a t ă , d e e x e m p l u , c ă „ . . . d a c ă g r a v i d a n u es te fe r i tă d e e m o ţ i i v i o l e n t e , p o a t e n a ş t e u n epi lept ic , i a r d a c ă femeia befe î n t i m p u l g r a v i d i t ă ţ i i , n a ş t e u n c o p i l c u m i n t e a s 1 j f b ă" ( S u s r u t a ) [69].

î n m e d i c i n a a n t i c h i t ă ţ i i g ă s i m ş i a l t e n u m e r o a s e r e f e r i r i d i r e c t e s a u i n d i r e c t e . P r e z e n t ă m d o u ă d i n ele ş i a n u m e p e cele c a r e n e a p a î c a f i ind c u c e r i r i i m p o r t a n t e ale g înd i r i i ş t i inţ i f ice a le aceste i p e r i o a d e .

Astfel , E r a s i s t r a t e , m e d i c l a A l e x a n d r i a î n t i m p u l înf lor i r i i aces tu i c e n t r u d u p ă d e z m e m b r a r e a i m p e r i u l u i lui A l e x a n d r u M a c e d o n , o b s e r v î n d o m u l î n condi ţ i i n o r m a l e ş i pa to log ice a j u n g e l a concluz ia c ă i n t e l i g e n ţ a es te î n r a p o r t c u d e z ­v o l t a r e a e m i s f e r e l o r c e r e b r a l e , p r o f u n z i m e a ş i re l ie fu l c i r c u m -v a l a ţ i u n i l o r . A c e a s t ă o b s e r v a ţ i e a fost pos ib i lă d a t o r i t ă f a p t u l u i că în acea p e r i o a d ă la A l e x a n d r i a e r a p e r m i s ă a t î t v iv i secţ ia pe c o n d a m n a ţ i i la m o a r t e , cî t ş i d i secţ ia pe c a d a v r e [18].

A m i n t i m în c o n t i n u a r e pe G a l e n u s (131—200 e.n.), filozof p e r i p a t e t i c i a n ş i m e d i c i n s t r u i t î n t o a t e c e n t r e l e r e n u m i t e a le l u m i i a n t i c e ( P e r g a m , S m i r n a , C o r i n t , A l e x a n d r i a ) , d e o a r e c e e l a i n t r o d u s p e n t r u p r i m a d a t ă n o ţ i u n i l e de „m o r o s i s" (slă­b i c i u n e m i n t a l ă ) şi „a n o i a" ( d e m e n ţ ă ) , ca a s p e c t e d i fe r i te a le bol i lor m i n t a l e .

A p a r i ţ i a u n e i t e r m i n o l o g i i î n d i s c u r s u l lu i G a l e n u s o p u ­n e m î n l e g ă t u r ă c u e x i s t e n ţ a u n e i a n u m i t e e x p e r i m e n t ă r i p e f r o n t u l i n v e s t i g ă r i i . E s t e u n m o m e n t d e c u l m e î n a c e a s t ă e t a p ă î n c a r e p r e o c u p ă r i l e s î n t s p o r a d i c e ş i n e s i s t e m a t i z a t e .

Pe l in ie m e d i c a l ă , m a i t î rz iu, în secolul a l XVIII-lea, m a i î n t î l n i m o ser ie de c o n s e m n ă r i care v i zează de f a p t e x p l i c a r e a def ic ienţe i m i n t a l e . Astfel, A l b e r t H a l l e r în Tratatul de Jiziolo-

33

gie a corpului omenesc ( B e r n a , 1766) descr ie c i r c u l a ţ i a c e r e ­b r a l ă ş i core la ţ i i le d i n t r e l ez iuni le c e r e b r a l e , convuls i i , p a r a l i z i i ş i t u l b u r ă r i l e funcţ i i lor de c u n o a ş t e r e .

T o t în aces t c o n t e x t t r e b u i e să a m i n t i m ş i pe B o e r h a r e (1668—1738), c a r e în l u c r ă r i l e sa le ins i s tă a s u p r a c o r e l a ţ i i l o r d i n t r e lez iuni le cerebi- ' .è ş i t u l b u r ă r i l e ps ih ice .

C o n s e m n ă r i l e e x i s t e n t e î n l e g ă t u r ă c u def ic ienţa m i n t a l ă în l i t e r a t u r a m e d i c a l ă s înt ş i ele s t r î n s l e g a t e de s o a r t a aceste i d isc ipl ine în d e c u r s u l i s toriei , de e v o l u ţ i a g î n d i r i i m e d i c a l e în g e n e r a l .

Dacă ne r e f e r i m însă la a t i t u d i n e a faţă de def ic ienţ i i m i n ­tal i c a r e es te î n c ă r c a t ă m a i m u l t cu factor i afect ivi decî t cu e le­m e n t e r a ţ i o n a l e , c o n s t a t ă m c ă s o c i e t a t e a n-a fost n i c i o d a t ă i n ­d i f e r e n t ă faţă de a c e a s t ă c a t e g o r i e de indiv iz i .

în e v u l m e d i u , a t i t u d i n e a societăţ i i s-a s c h i m b a t r a d i c a l : ex is tă o a t i t u d i n e de m i l ă şi c a r i t a t e ce face ca ei să fie îngri j i ţ i î n az i lur i o r g a n i z a t e d e c ă t r e b i ser ică . U n e o r i e r a u p r i v i ţ i c h i a r cu un fel de frică re l ig ioasă.

O r ă m ă ş i ţ ă a aceste i s u ^ r s t i ţ i i este, p r o b a b i l , aşa c u m a r a t ă A. H o l m e s [63], ş i c u v î n t u l „ c r e t i n " (de la f r a n c e z u l „ c h r e t i e n " ) , n u m e c a r e d e s i g n e a z ă u n a n u m i t g r u p d e def ic ienţ i m i n t a l i .

A p a r i ţ i a p r o t e s t a n t i s m u l u i cu i n d i v i d u a l i s m u l s.ău ş i r e s ­p o n s a b i l i t a t e a i n d i v i d u l u i p e n t r u a c t e l e sale a d u c e o s c h i m b a r e e s e n ţ i a l ă în a t i t u d i n e a societăţ i i faţă de a l i e n a ţ i . De u n d e în evu l î m d i u e r a u c o n s i d e r a ţ i ca fi ind s u b p r o t e c ţ i a spec ia lă a d iv ini tă ţ i i , a c u m s înt p r i v i ţ i de c ă t r e L u t h e r ş i C a l v i n ca fii a i d iavolu lu i , ca fi ind p o s e d a ţ i de s a t a n . P e n t r u „a scoate ' ' d i a ­volul d i n e i l i s e a p l i c a u t r a t a m e n t e i n u m a n e , e r a u p u ş i î n l ă n ­ţuia ş i f lagelaţi î n t r - u n m o d b a r b a r .

în a d e v ă r , o î n t r e a g ă p e r i o a d ă i s t o r i c ă c r e d i n ţ a d e s p r e r o l u l p ă c a t u l u i ş i a l d e m o n i l o r în g e n e r a r e a bol i lor p s i h i c e va d o ­m i n a E u r o p a , u n e o r i ş i d incolo d e epoca m o d e r n ă .

E x p r e s i e a p e r s i s t e n ţ e i c o n c e p t u l u i re l ig ios p s i h o g n o s e o l o -gic r e t r o g r a d este faptu l că, p î n ă c h i a r s p r e s f î rş i tul v e a c u l u i a l X V I I I - l e a , s o a r t a b o l n a v i l o r m i n t a l i se m e n ţ i n e t o t a t î t de t rag ică în E u r o p a o c c i d e n t a l ă .

Def ic ienţ i i m i n t a l i , a l ă t u r i d e b o l n a v i i m i n t a l i e r a u cons i­d e r a ţ i ca fiind în l e g ă t u r ă cu d i a v o l u l ş i e r a u v înaţ i cu h a i t e l e d e cîini p e la t i fundi i le u n o r m a g n a ţ i , i a r condi ţ i i le d e a d ă p o s -t i re în ospicii se m e n ţ i n e a u i n f e r n a l e , a t î t în F r a n ţ a cit ş i în Angl ia .

34

î n concluzie, p u t e m s p u n e c ă î n a c e a s t ă p r i m ă e t a p ă l a n i­v e l u l g îndi r i i ş t i inţ i f ice, p r o b l e m a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l es te c o n s e m n a t ă s p o r a d i c ş i n u v izează decî t u n e l e a s p e c t e et iologice şi de descr ie re .

A t i t u d i n e a socială c u n o a ş t e o m a r e v a r i e t a t e de f o r m e de la r e p r i m a r e la i n d i f e r e n ţ ă , de la îngr i j i re ca e x p r e s i e a mile i ş i car i tă ţ i i , l a c h i n u i r e . A c e a s t ă a t i t u d i n e socială es te d e t e r m i n a t ă de concepţ i i e m p i r i c e , i n f l u e n ţ a t ă de c r e d i n ţ e ş i t r a d i ţ i i .

1.3.3. ETAPA CONSTITUIRII DEFICIENŢEI MINTALE

CA PROBLEMĂ DE INVESTIGARE Şl TERAPIE

C o n s i d e r ă m că a c e a s t ă e t a p ă î n c e p e p r i n ceea ce s-a n u m i t „ g e s t u l lui P i n e l " .

P h i l i p p e P i n e l (1755—1826) a s t u d i a t l i tere le , filozofia, m a ­t e m a t i c a ş i a o b ţ i n u t d o c t o r a t u l în m e d i c i n ă la T o u l u s e în 1793.

Disc ipol a l lu i L o c k e ş i Condi l lac , aşa c u m r e c u n o a ş t e e l însuş i [131], e x c e p ţ i o n a l ps iholog ş i c l in ic ian, d o t a t cu sp i r i t de o b s e r v a ţ i e ş i m a i a les cu m u l t ă o m e n i e , P i n e l a c ă u t a t să-şi con­v i n g ă c o n t e m p o r a n i i că „. . . a l ienaţ i i , d e p a r t e de a fi v i n o v a ţ i ce t r e b u i e pedeps i ţ i , s înt bo lnav i , a c ă r o r s t a r e g r e a m e r i t ă f o a t ă b u n ă v o i n ţ a c u v e n i t ă ce lor s u f e r i n z i " .

î n t r e ani i 1793 ş i 1795 P i n e l es te n u m i t m e d i c şef a l ospi-c iu lu i de a l i e n a ţ i d i n B i c ê t r e şi primul său gest este acela de a scoate lanţurile unor bolnavi mintali. G e s t u l său a a p ă r u t con­t e m p o r a n i l o r ca f i ind un fapt de e x c e p ţ i e ş i a r ă m a s ca - e m n de h o t a r i m p o r t a n t în î n n o i r e a c o n c e p ţ i i l o r ş i a t i t u d i n i l o r faţă d e de f ic ientu l m i n t a l .

U n u l d i n i s tor ic i i p s i h i a t r i e i f ranceze, R. S e m e l a i g n e [161], r e m a r c ă : „. . . n e b u n i i , legaţ i în ce lu le le lor s lu jeau, ca a n i ­m a l e l e m e n a j e r i e i , p e n t r u a m u z a m e n t u l p u b l i c u l u i care-i vizi ta în zile de s ă r b ă t o a r e . A c e a s t ă c o m p o r t a r e n e s ă b u i t ă c e r e a o c o m p o r t a r e m a i u m a n ă : a t u n c i a p ă r u P i n e l " .

în l u c r a r e a sa, i n t i t u l a t ă s e m n i f i c a t i v Traité médico-philo­sophique sur l'aliénation mentale [131], P i n e l îşi p r e z i n t ă con­cepţ i i le ş i o r i e n t ă r i l e sa le t e o r e t i c e m i l i t î n d p e n t r u i n t r o d u c e r e a t e r a p i e i e d u c a ţ i o n a l e a l ă t u r i de f a r m a c o t e r a p i e ş i fiziotes apia u z u a l ă .

35

P i n e l e s te a d e p t u l t e r a p i e i p r i n m u n c ă . O m u n c ă o r g a n i z a t ă ş i c o n s t a n t ă „f ixează facu l tă ţ i l e î n ţ e l e g e r i i , e x e r s î n d u - l e " . Ală­t u r i d e m u n c ă , „ t r a t a m e n t u l m o r a l " e s te o a l t ă d i r e c ţ i e i n d i c a t ă d e P i n e l . Deş i m e t o d e l e p ' j c o n i z a t e d e P i n e l ş i m a i a les o p t i ­m i s m u l său cu p r i v i r e l a efectele m o r a l i z ă r i i b o l n a v i l o r ps ih ic i ne a p a r azi ca e x a g e r a t e ş i n a i v e , t o t u ş i r e ţ i n e m ca d e o s e b i t de m e r i t o r i e î n c r e d e r e a s a î n m e t o d e l e e d u c a ţ i o n a l e .

P i n e l , p r i n concepţ i i l e ş i r e a l i z ă r i l e sa le î n n o i t o a r e , c r e e a z ă acel c l i m a t în c a r e de fapt a a p ă r u t ş i s-a c o n s t i t u i t ca p r o b l e m ă şt i inţ i f ică def ic ienţa m i n t a l ă .

T o ţ i is torici i p r o b l e m e i s înt d e p ă r e r e c ă p u n c t u l d e p l e ­care î l c o n s t i t u i e a n u l 1797 c înd n i ş t e v î n ă t o r i găsesc în p ă d u ­ri le C a u n e d i n A v e y r o n u n copil să lbăt ic i t , c r e s c u t d e p a r t e d e soc ie ta tea o a m e n i l o r , c o m p o r t a n ^i i tul său s e m ă n î n d m a i c u r î n d cu cel a l a n i m a l e l o r . Aces t copi l es te a d u s la P a r i s u n d e a s t î r-nit ;in v iu i n t e r e s .

P i n e l , c a r e a c o n s u l t a t copi lul , a a j u n s la concluz ia că es te voibr; d e s p r e un ol igofren c o n g e n i t a l af lat la n i v e l u l id ioţ ie i .

„ S ă l b a t i c u l " d i n A v e y r o n es te i n t e r n a t l a i n s t i t u t u l d e s u r ­d o m u ţ i ş i î n c r e d i n ţ a t d o c t o r u l u i J e a n M . I t a r d .

„ C o p i l u l s ă l b a t i c de l a A v e y r o n " , c u m este c u n o s c u t în li­t e r a t u r a m e d i c a l ă ş i ps ihologică, p o a t e f i c o n s i d e r a t ca cel d i n ­ţii def ic ient m i n t a l a s u p r a c ă r u i a s-a î n c e r c a t o e d u c a ţ i e ş t i in­ţifică.

J e a n M ă r i e I t a r d (1774—1838), e lev a l lui P i n e l , d iscipol c o n - e c v e n t a l lui L o c k e ş i Condi l lac , c u n o s c ă t o r a l ide i lor p e d a ­gogice a le lui R o u s s e a u ş i Pes ta lozz i , şi-a d a t t o a t ă o s t e n e a l a ca >ă-l a d u c ă pe V i c t o r ( c u m 1-a n u m i t el pe „copi lu l s ă l b a t i c " ) l a c s t a r e n o r m a l ă . La î n c e p u t I t a r d nu a c c e p t ă t e z a id ioţ ie i c o n g e n i t a l e . E l es te c o n v i n s că o m u l nu es te „ n ă s c u t " , c i c o n ­s t r u i t în condi ţ i i le m e d i u l u i social. El a c o n s i d e r a t „ S ă l b a t i c u l " mai c u r î n d c a u n d e p r i v a t social. D e a c e e a î l s u p u n e u n u i „ t r a ­t a m e n t m e d i c o - p e d a g o g i c " a d a p t a t t r ă s ă t u r i l o r p a r t i c u l a r e p e c a r e e l e v u l său le avea, în scopul „ r e c o n s t r u i r i i " i n t e l e c t u l u i . I t a r d îşi p r o p u n e să f o r m e z e la e l e v u l s ă u m o d a l i t ă ţ i de r e a c ţ i e u m a n ă .

C u tot p r o g r e s u l făcut î n t r - o ser ie d e direcţ i i , V i c t o r n u p o a t e f i î n v ă ţ a t să v o r b e a s c ă ş i să î n ţ e l e a g ă r e l a ţ i a d i n t r e obiect ş i s e n s u l său, m e m o r i a sa r ă m î n î n d m e c a n i c ă i a r g î n d i r e a c o n -c r e t - s i t u a t i v ă . C u v i n t e l e scr ise a u r ă m a s p e n t r u e l „ o b i e c t e " fără semni f ica ţ ie . O cr iză p u b e r t a r ă i n t e n s ă p u n e c a p ă t e d u ­cări": lui Victor .

36

Astăzi V i c t o r e s te c o n s i d e r a t , a ş a c u m a m m a i a r ă t a t , p r i ­m u l def ic ient m i n t a l e d u c a t d i n i s tor ia pedagog ie i ş i m e d i c i n i i , d e m o n s t r î n d u - s e că o ast fel de e d u c a ţ i e es te pos ib i lă [48, 59, 69, 162] e tc .

E x p e r i m e n t u l lu i I t a r d es te i m p o r t a n t , d e o a r e c e s e n s u l d e ­ga ja t d i n e l es te p r e l u a t , d e z v o l t a t ş i d u s m a i d e p a r t e d e e l e v u l s ă u E d u a r d S é g u i n (1812—1880). A c e s t a i n t e m e i a z ă l a P a r i s , î n 1837, o şcoală p e n t r u e d u c a r e a def ic ienţ i lor m i n t a l i g rav i , cea d int î i î n c e r c a r e s e r i o a s ă în a c e a s t ă d i r e c ţ i e ş i cea d int î i şcoală p e n t r u acest scop d i n î n t r e a g a l u m e .

I n 1842 es te n u m i t d i r e c t o r l a B icê t r e , i a r d u p ă p a t r u ani de la a c e a s t ă n u m i r e p u b l i c ă m o n u m e n t a l a sa o p e r ă : Traite­ment moral, hygiène et éducation des idiots et des autres en­fants arriérés.

In 1848, d a t o r i t ă u n o r m o t i v e pol i t ice, p l e a c ă î n A m e r i c a u n d e c o n t i n u ă a c t i v i t a t e a sa, l u c r î n d cu o d e o s e b i t ă r î v n ă ş i p u b l i c î n d î n a c e a s t ă d i rec ţ ie .

L u i S é g u i n i se d a t o r e ş t e , aşa c u m a r a t ă A n g e l a Medic i [162], o r i e n t a r e a p e d a g o g i c ă a t r a t a m e n t u l u i copi i lor h a n d i c a ­p a ţ i m i n t a l i . El a e l a b o r a t o „ o r t o p e d i e m i n t a l ă " c o m p l e t ă , c a r e c u p r i n d e m e t o d e ş i p r o c e d e e d e a c ţ i u n e p e n t r u f iecare p r o c e s ps ih ic .

Es te i n t e r e s a n t de r e m a r c a t f a p t u l că S é g u i n a def in i t s p e ­ci f ic i tatea e d u c a ţ i e i t e r a p e u t i c e , a r ă t î n d că a c e a s t a t r e b u i e să u r m ă r e a s c ă „ r e g l a r e a ut i l izăr i i s i m ţ u r i l o r , m o d i f i c a r e a n o ţ i u n i ­lor, f e c u n d a r e a ide i lor , d o r i n ţ e l o r ş i p a s i u n i l o r u n e i f i inţe u m a n e , care , l ips i tă d e aces te pos ib i l i tă ţ i d e d e z v o l t a r e , a r r ă -m î n e fără l e g ă t u r i , f ă r ă r a p o r t u r i c u l u m e a e x t e r i o a r ă " .

î n concluz ie t r e b u i e s ă a r ă t ă m c ă m e t o d i c a e d u c a ţ i o n a l -t e r a p e u t i c ă e l a b o r a t ă d e Ed. S é g u i n n u r e p r e z i n t ă n u m a i o c u l m e a t i n s ă d e g î n d i r e a ş t i inţ i f ică î n c o n s t i t u i r e a p r o b l e m e i d i s c u t a t e , d a r e a r ă m î n e i n t e g r a l o p e r a ţ i o n a l ă ş i azi, c h i a r dacă m o t i v ă r i l e t e o r e t i c e s în t a l te le .

D e s i g u r că p r i n I t a r d ş i S é g u i n p r o b l e m a se c o n s t i t u i e ş i c a p ă t ă u n c o n t u r clar, m a i a le s î n d i r e c ţ i a t e r a p i e i e d u c a ţ i o n a l e . D u p ă d e m o n s t r a r e a ş i f u n d a m e n t a r e a t e o r e t i c ă a aces te i d i r e c ­ţii, şcoli le ş i i n s t i t u ţ i i l e specia le se î n m u l ţ e s c în m o d c o n s i d e r a ­bi l î n F r a n ţ a , î n î n t r e a g a E u r o p ă ş i p e a l t e c o n t i n e n t e .

î n G e r m a n i a î n c e p u t u l e s te d i r e c t i n s p i r a t d e a c t i v i t a t e a lu i S é g u i n . î n 1845 S a e r g e n t , d i r e c t o r u l u n u i i n s t i t u t d e s u r d o ­m u ţ i la Ber l in , în f i in ţează o c lasă s p e c i a l ă p e n t r u imbeci l i . în 1859 g ă s i m la H a l l e o clasă a u x i l i a r ă (Hilfsklasse) p e n t r u copii c o n s i d e r a ţ i i n c a p a b i l i de a u r m a şcoala e l e m e n t a r ă .

37

Este i n t e r e s a n t de a r ă t a t că la s f î r ş i tu l seco lu lu i a l X l X - l e a existau şcoli a j u t ă t o a r e în 52 o r a ş e g e r m a n e , t o t a l i z î n d un n u ­măr de 4 281 copii . D u p ă n u m a i 7 ani , în 1905, se î n r e g i s t r e a z ă existenţa de 230 şcoli spec ia le cu 15 000 copii .

în Elveţ ia , încă din 1836, G u g g e n b i i h l s t u d i a z ă p r o b l e m a cretinilor ş i î n c e a r c ă o r g a n i z a r e a u n e i colonii p e n t r u e d u c a r e a şi tratarea lor (1842).

în A n g l i a i n i ţ i a t i v a a v e n i t to t de pe c o n t i n e n t . M e d i c i ş i personalităţi c a r e au \ > i t a t B i c d t r e au d e t e r m i n a t o î n t r e a g ă m i ş c a r e de sp i r i t p e n t r u î n f i i n ţ a r e a u n o r i n s t i t u ţ i i spec ia le . Ca rezultat, a p a r d o u ă i n s t i t u ţ i i specia le : în 1850 la Essex H a l i şi in !853 la E a r l s w o o d . D u p ă aceste d a t e , clasele, şcoli le şi i n s t i ­tutele specia le s-au î n m u l ţ i t foar te m u l t .

In A m e r i c a , i n s p i r a ţ i a p e n t r u ast fel de i n s t i t u ţ i i a v e n i t tot de la B i c e t r e . H o r a e e M a n n şi G e o r g e S u m m e r fac o v iz i tă la Bicetre şi r e î n t o r ş i în ţ a r ă c o n t r i b u i e la d e s c h i d e r e a u n e i şcoli experimentale (1851) la N e w York . în M a s s a c h u s e t t s , s u b c o n ­ducerea d o c t o r u l u i H o w e , se d e s c h i d e o şcoală spec ia lă încă in 1346.

în acelaş i an m e d i c u l H. B. W i l b u r d e s c h i d e o şcoală p r i ­vată la B a r r e . P l e c î n d de la a c e s t e î n c e p u t u r i , şcoli le spec ia le pentru def ic ienţ i m i n t a l i s p o r e s c în A m e r i c a f o a r t e m u l t . M e r -gind pe aceeaş i l inie, a m i n t i m însă u n f a p t deoseb i t . î n A m e r i c a se înfiinţează pe l îngă U n i v e r s i t ă ţ i o se r ie de cl inici m e d i c o -psihologice c a r e au ca scop în p r i m u l r î n d d i a g n o s t i c a r e a ş i t r a ­tarea def ic ienţ i lor m i n t a l i . O astfel de c l inică s-a d e s c h i s pe lingă U n i v e r s i t a t e a clin P e n s i l v a n i a în 1896 s u b c o n d u c e r e a lu i Lightner W i t m e r . S-a c o n s t i t u i t o a d e v ă r a t ă t r a d i ţ i e a c l inic i lor medieo-psihoiogice c a r e e x i s t ă ş i as tăz i î n t r - u n n u m ă r foar te mare în A m e r i c a , b u c u r î n d u - s e de o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă d a t o r i t ă mai ales serv ic i i lor pe c a r e le a d u c e în r e z o l v a r e a n u m e r o a s e l o r aspecte t e o r e t i c e şi p r a c t i c e .

Dar în a c e a s t ă e t a p ă de c o n s t i t u i r e a p r o b l e m e i la n i v e l u l gîndirii ş t i inţ i f ice se m e r g e nu n u m a i s p r e t e r a p i a e d u c a ţ i o n a l ă , d şi spre d e s c r i e r e a f o r m e l o r şi d i f e r e n ţ i e r e a lor de a l t e p a t o ­logii, în a c e a s t ă d i r e c ţ i e t r e b u i e să a m i n t i m p e J e a n E t i e n n e Esquirol (1772—1844), c a r e a d u c e d o u ă m a r i c o n t r i b u ţ i i . In p r i ­mul rînd el a d i f e r e n ţ i a t idioţ i i le c o n g e n i t a l e (ol igofrenii le) de cele cîştigate ( d e m e n ţ e l e ) . E s q u i r o l v e d e a în d e m e n t o f i inţă umană, care , d in p u n c t de v e d e r e al i n t e l i g e n ţ e i se n ă s c u s e b o ­gat, dar sărăc i se , în t i m p ce i d i o t u l e ra , d i n ace laş i p u n c t de vedere, n ă s c u t s ă r a c ş i c o n d a m n a t p e n t r u t o t d e a u n a la s ă r ă c i e .

A d o u a m a r e c o n t r i b u ţ i e pe c a r e o a d u c e E s q u i r o l este le­gată de d e s c r i e r e a c l in ică a idioţ ie i ş i imbec i l i tă ţ i i . în a c e a s t ă d e s c r i e r e e l foloseşte d r e p t c r i t e r i u d e d e l i m i t a r e g r a d u l d e d e z ­v o l t a r e al l i m b a j u l u i , aces t mi j loc de e x p r e s i e a soc ia lu lu i ş i în acelaş i t i m p de i n t e g r a r e în social.

î n a c e a s t ă e t a p ă a u a p ă r u t ş i e l e m e n t e no i î n s fera a t i t u ­dinii sociale faţă d e d e f i c i e n t u l m i n t a l . A m i n t i m u n f a p t d e o s e ­b i t de i m p o r t a n t , c a r e r e p r e z i n t ă o p i a t r ă de î n c e p u t a u n u i d r u m lung, c a r e v a c u l m i n a î n c o n t e m p o r a n e i t a t e c u o d e c l a r a ­ţ i e d e d r e p t u r i a le d e f i c i e n t u l u i m i n t a l . F a p t u l l a c a r e n e r e f e ­r i m se î n t â m p l ă în Belg ia la î n c e p u t u l secolu lu i a l X X - l e a . E s t e v o r b a de î n f i i n ţ a r e a u n e i societăţ i p r o t e c t o a r e a copi i lor defi­c ienţ i . A c e a s t ă s o c i e t a t e f o n d a t ă l a B r u x e l l e s s e o c u p ă d e p r e ­g ă t i r e a p r o f e s i o n a l ă ş i d e î n c a d r a r e a lor î n m u n c ă . S e u r m ă ­r e ş t e , d e a s e m e n e a , s ă s e găsească mi j loace le n e c e s a r e p e n t r u a m e l i o r a r e a s i tua ţ ie i m a t e r i a l e d e s t u l de p r e c a r ă a idioţ i lor, i m ­beci l i lor, debi l i lor m i n t a l i , ep i lept ic i lor ş i d e v i a ţ i l o r m o r a l i .

în concluzie, p u t e m s p u n e că a c e a s t ă a d o u a e t a p ă e s t e c a ­r a c t e r i z a t ă p r i n c a r a c t e r u l s i s t e m a t i c a l p r e o c u p ă r i l o r şt i inţi f ice cu scop de i n v e s t i g a r e s i terarji© a def ic ienţ i lor m i n t a l i . Se d e ­p ă ş e ş t e c a r a c t e r u l s p o r a d i c î n r e g i s t r a t î n e t a p a a n t e r i o a r ă . C a ­r a c t e r u l s i s t e m a t i c ş i a s p e c t u l de c o n t i n u i t a t e a p r e o c u p ă r i l o r ş t i inţ i f ice s e p o a t e e v i d e n ţ i a a t î t î n d o m e n i u l c e r c e t ă r i i ( a p a r p r i m e l e clasif icări, p r i m e l e d e s c r i e r i a le u n o r f o r m e ale def i­c ienţe i m i n t a l e ) , cî t ş i a l t e r a p i e i c a r e es te o r i e n t a t ă în m o d d o m i n a n t s p r e cea e d u c a ţ i o n a l ă .

S î n t î n r e g i s t r a t e s c h i m b ă r i e s e n ţ i a l e ş i î n a t i t u d i n e a socie­t ă ţ i i faţă d e d e f i c i e n t u l m i n t a l . A p a r i n s t i t u ţ i i d e e d u c a ţ i e , p r e ­c u m şi o ser ie de asociaţ i i cu f u n c ţ i e de a s i s t e n ţ ă socială.

1.3.4. ETAPA MATURIZĂRII GÎNDIRII ŞTIINŢIFICE Şl

ATITUDINII SOCIALE FAŢĂ DE DEFICIENTUL MINTAL

I n a c e a s t ă e t a p ă g î n d i r e a ş t i inţ i f ică d e p ă ş i n d f o r m u l ă r i l e ş i e f o r t u r i l e e d u c a ţ i o n a l e se î n d r e a p t ă s p r e a d î n c i r e a ş i l ă r g i r e a inves t igaţ ie i .

39

C e r c e t a r e a se face în c o n t e x t u l m a i la rg a l p r e o c u p ă r i l o r de s u r p r i n d e r e a r e l a ţ i i l o r c r e i e r u l u i cu p s i h i c u l . E f o r t u l de c u ­n o a ş t e r e î n c e a r c ă s ă i n t e g r e z e noi le c u c e r i r i d i n d o m e n i u l a n a ­t o m i e i pato log ice, his tologiei , n e u r o c h i m i e i , ps ihologie i ş i c h i a r sociologiei.

A c e s t e c e r c e t ă r i ob iec t ive a s u p r a c r e i e r u l u i ş i s i s t e m u l u i n e r v o s a u i n f l u e n ţ a t î n m o d d e o s e b i t e v o l u ţ i a c o n c e p t e l o r cl i­nice ş i t e r a p e u t i c e . S p i r i t u a l i s m u l u i - e p o c i i a n t e r i o a r e î i u r m e a z ă a c u m o r e a c ţ i e o r g a n i c i s t ă ş i „ s â m a t i c i s t ă " . A c e a s t ă n o u ă o r i e n ­t a r e î n c e p e să p u n ă în d i scuţ ie v a l o a r e a t e r a p e u t i c ă a e d u c a ţ i e i ş i „ t r a t a m e n t u l u i m o r a l " i n s t i t u i t î n p s i h i a t r i e , c a r e c e d e a z ă lo­cul, t o t m a i m u l t , t e r a p i e i m e d i c a m e n t o a s e .

T o t u ş i p s i h i a t r i a aces te i e t a p e r e ţ i n e î n v e d e r i l e sa le t e r a ­p e u t i c e m e t o d e l e d e e d u c a r e a le ol igofreni lor . I n l e g ă t u r ă c u a c e a s t a t r e b u i e să e v i d e n ţ i e m o t e n d i n ţ ă n o u ă ş i a n u m e că aces te m e t o d e ies d i n c e î n c e m a i m u l t d i n d o m e n i u l m e d i c i n i i ş i î n c e p s ă c a p e t e u n c a d r u i n s t i t u ţ i o n a l şcolar .

A c e a s t ă t e n d i n ţ ă es te l e g a t ă m a i a les de n u m e l e a d o u ă p e r s o n a l i t ă ţ i c a r e ş i-au a d u s o c o n t r i b u ţ i e i m p o r t a n t ă la dezvo l­t a r e a g î n d i r i i ş t i inţ i f ice c u p r i v i r e l a p r o b l e m a u r m ă r i t ă . E s t e v o r b a de A. B i n e t ş i M. M o n t e s s o r i .

D u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă , c o n t r i b u ţ i a lui A . B i n e t t r e b u i e for­m u l a t ă în d o u ă d i recţ i i . P o r n i n d de la o a n a l i z ă a m ă n u n ţ i t ă a spor i r i i e x i g e n ţ e l o r sociale a le t i m p u l u i , c o n c r e t i z a t e m a t ales î n d e c r e t a r e a ob l iga t iv i tă ţ i i î n v ă ţ ă m î n t u l u i e l e m e n t a r d e p a t r u clase, el r e l e v ă o n o u ă f o r m ă a def ic ienţei m i n t a l e , d e b i l i t a t e a m i n t a l ă . P r i n a p a r i ţ i a aceste i noi g r u p e , de f ic ienţa m i n t a l ă îşi lărgeş te î n m o d c o n s i d e r a b i l d o m e n i u l d e i n v e s t i g a r e , r e s t r î n s p î n ă a t u n c i mai ales la idioţi ş i imbeci l i .

D a r A . B i n e t c r e e a z ă ş i u n i n s t r u m e n t o p e r a ţ i o n a l , u n m i j ­loc a d e c v a t dep i s tă r i i ş i se lecţ ie i debi l i lor m i n t a l i ş i a n u m e „ S c a r a po:Uru m ă s u r a r e a i n t e l i g e n ţ e i " , d e s c h i z î n d as t fe l u n n o u capi to l în d o m e n i u l ş t i in ţe i , p s i h o m e t r i a [13].

In ceea ce o p r i v e ş t e pe M. M o n t e s s o r i , ne a f l ă m în faţa u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i d e e x c e p ţ i e c a r e r e u ş e ş t e s ă f u n d a m e n t e z e pe b a z e cu a d e v ă r a t ş t i inţ i f ice t e r a p i a e d u c a ţ i o n a l ă a copi i lor debi l i m i n t a l i . C o n t r i b u ţ i a sa, ca m o d de g î n d i r e ş i ca s t ra teg i i p r a x i o l o g i c e de r e z o l v a r e a f u n d a m e n t e l o r e d u c a ţ i o n a l e r ă m î n v a l a b i l e ş i azi în d o m e n i u l pedagog ie i debi l i lor m i n t a l i [110].

40

1.3.5. ETAPA ABORDĂRII INTERDISCIPLINARE Şl A

SPORIRII INTERESULUI PENTRU PROBLEMELE

SOCIALE

M a i ales d u p ă cel de a l do i lea r ă z b o i m o n d i a l se î n r e g i s ­t r e a z ă u n f e n o m e n n o u . U n n u m ă r t o t m a i m a r e d e specia l i ş t i î n c e p să se i n t e r e s e z e de p r o b l e m e l e def ic ienţ i lor m i n t a l i ş i se c o n s t i t u i e a d e v ă r a t e e c h i p e c o m p l e x e i n t e r d i s c i p l i n a r e . A d e v e ­n i t azi c u n o s c u t ă p r i n c e r c e t ă r i l e ei, d e e x e m p l u , e c h i p a c o n ­d u s ă de R. Zazzo de la s p i t a l u l H. H. R o u s s e l d i n P a r i s .

C e r c e t ă r i l e ş i s t u d i i l e c a r e a u a p ă r u t î n a c e a s t ă e t a p ă s înt a t î t d e m u l t e înc î t n i s e p a r e s e m n i f i c a t i v f a p t u l c ă Liga I n t e r ­n a ţ i o n a l ă a Asocia ţ i i lor p e n t r u H a n d i c a p a ţ i i M i n t a l a l u a t i n i ­ţ i a t i v a î n f i i n ţ ă r i i u n u i serv ic iu d e d o c u m e n t a r e , s t r î n g e r e ş i r e z u m a r e a l u c r ă r i l o r c a r e au a p ă r u t ş i c a r e a p a r în acest d o m e n i u .

L ă r g i r e a c o n s i d e r a b i l ă a c e r c e t ă r i l o r p o a t e f i d o v e d i t ă şi p r i n n u m ă r u l m a r e d e p u b l i c a ţ i i p e r i o d i c e ş i r e v i s t e p r i v i n d î n m o d e x c l u s i v de f ic ienţa m i n t a l ă .

D a c ă p r i m u l p e r i o d i c a p ă r e a în 1881, a v î n d o a p a r i ţ i e cu t o t u l episodică (Zeitschrift fur das idiotenwesen), a c u m n u m ă ­r u l p e r i o d i c e l o r e s te cons iderab i l , i a r a p a r i ţ i a lor r e g u l a t ă . O î n ş i r u i r e a aces tor p e r i o d i c e , deş i t r e b u i e să r e c u n o a ş t e m că e s t e i n c o m p l e t ă , c o n s i d e r ă m că es te ed i f ica toare . M e n ţ i o n ă m : American Journal of Mental Deficiency, Journal of Mental De­ficiency Research, Mental Retardation, Journal of Mental Sub-normality, Exceptional Children, Central Missouri Synthesis on Mental Retartation, British Journal of Mental Subnormality, Revista Brasiliera de Deficiencia mental, Australian Journal of Mental Retardation e tc .

Au a p ă r u t ş i o se r ie de r e v i s t e cu c a r a c t e r de s in teză . D i n r î n d u l a c e s t o r a a m i n t i m m a i a les d o u ă : pe cea e d i t a t ă de N o r m a n R. Ellis, International Review of Research in Mental Retardation şi pe cea e d i t a t ă de I o s e p h W o r t h i s , Mental Retar­dation. An annual review.

S t u d i i ş i c e r c e t ă r i a p a r ş i în r e v i s t e ş i p e r i o d i c e cu c a r a c t e r m e d i c a l , ps ihologic, pedagogic , sociologic, a n t r o p o l o g i c e tc .

E s t e de r e m a r c a t f a p t u l că d a t o r i t ă lărg i r i i ş i a p r o f u n d ă r i i c e r c e t ă r i l o r ş i s t u d i i l o r î n acest d o m e n i u p u t e m v o r b i azi d e u n

41

a d e v ă r a t s i s t e m a l d i sc ip l ine lor ol igofrenologice. Aces t s i s t e m c u p r i n d e n e u r o p s i h i a t r i a def ic ienţ i lor m i n t a l i , o l i g o f r e n o p s i h o -logia, o l igof renopedagogia , oligof renor-Dciologia, g e n e t i c a , as is­t e n ţ a socială ş i j u r i d i c ă a def ic ienţ i lor m i n t a l i .

U n a l t s i m p t o m foar te c a r a c t e r i s t i c p e n t r u r e l e v a r e a i n t e ­r e s u l u i s p o r i t d e c a r e s e b u c u r ă a c e a s t ă p r o b l e m ă es te a p a r i ţ i a neces i tă ţ i i de r e u n i r e p e r i o d i c ă a spec ia l i ş t i lor în v e d e r e a co­m u n i c ă r i i ş i d i scutăr i i r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e în i n v e s t i g a ţ i i l e făcute .

D u p ă cel de a l doi lea război m o n d i a l se î n r e g i s t r e a z ă o c r e ş t e r e c o n t i n u ă a u n o r ast fel de m a n i f e s t ă r i ş t i inţ i f ice. A m i n ­t i m aici n u m a i o p a r t e ş i a n u m e p e cele c u c a r a c t e r i n t e r n a ţ i o ­n a l : C o n f e r i n ţ a p r i v i n d s t u d i u l ş t i inţ i f ic a l de f ic ienţ i lor m i n ­tal i ( L o n d r a , 1960), C o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l p r i v i n d s t u d i u l ş t i inţ i f ic a l î n t î r z i e r i i m i n t a l e ( C o p e n h a g a , 1964), C o n g r e s e l e Asociaţ ie i I n t e r n a ţ i o n a l e p e n t r u S t u d i u l Şt i inţ i f ic a l D e f i c i e n ­ţei M i n t a l e (Montpe l l i e r , 1 9 6 7 ; V a r ş o v i a 1970'; H a g a 1973).

D u p ă cel de a l doi lea război m o n d i a l au a p ă r u t ş i o s e r i e de asociaţ i i a le p ă r i n ţ i l o r .

' în 1960, ca u r m a r e a i n i ţ i a t i v e i r e p r e z e n t a n ţ i l o r Asocia ţ ie i de p ă r i n ţ i şi a special i ş t i lor, a fost f o n d a t ă „Liga I n t e r n a ţ i o n a l ă a Asocia ţ i i lor p e n t r u H a n d i c a p a ţ i i M i n t a l i " , c a r e î n t r e ţ i n e r e ­laţi i oficiale cu o r g a n i s m e ale O.N.U., ca U.N.E.S.C.O., B.I.T., E.C.O.S.O.C. ş i O.M.S. De la f o n d a r e a sa p î n ă azi Liga a o r g a ­n i z a t n u m e r o a s e congrese , s i m p o z i o a n e ş i c o n f e r i n ţ e r e g i o n a l e cu o t e m a t i c ă v a r i a t ă , c u p r i n z î n d o a r i e l a r g ă de a s p e c t e .

P r i n c r e a r e a u n o r l e g ă t u r i î n t r e p ă r i n ţ i ş i toţ i cei c a r e se p r e o c u p ă d e p r o b l e m e l e def ic ienţei m i n t a l e , Liga îşi e x p r i m ă s p e r a n ţ a s ă a s i g u r e u n a j u t o r ef icient a c e s t o r a , m a i a les î n d i ­recţ ia r e c u p e r ă r i i , a e d u c ă r i i ş i f o r m ă r i i p ro fes iona le , p r e c u m şi a serv ic i i lor sociale d e s t i n a t e a s i g u r ă r i i b u n e i s t ă r i a a c e s t o r a .

Liga îşi p r o p u n e u r m ă t o a r e l e t r e i ob iec t ive : a ) s c h i m b u l d e i n f o r m a ţ i i c u p r i v i r e l a t o a t e a s p e c t e l e p r o ­

b l e m e i ;

b) s c h i m b u l de e x p e r ţ i ş i m u n c i t o r i în acest d o m e n i u î n t r e d i fer i te ţ ă r i ;

c) s t u d i u l c o m p a r a t i v a l legis laţ ie i cu p r i v i r e la def ic ien­tu l m i n t a l î n ţ ă r i l e m e m b r e ş i s t i m u l a r e a e l a b o r ă r i i d e no i legi în f a v o a r e a lu i .

U n e v e n i m e n t d e o s e b i t d e i m p o r t a n t c a r e es te s e m n i f i c a t i v p e n t r u s t a r e a a c t u a l ă a p r o b l e m e i e s te a p a r i ţ i a u n u i d o c u m e n t

42

f u n d a m e n t a l : „ D e c l a r a ţ i a d r e p t u r i l o r d e f i c i e n t u l u i m i n t a l " . A c e a s t ă d e c l a r a ţ i e a fost e l a b o r a t ă la cel de al IV-lea C o n g r e s al ligii în 1968 ş i a d o p t a t ă oficial de A d u n a r e a g e n e r a l ă O.N.U. la 20 d e c e m b r i e 1971 (Rezoluţ ia 2 8 5 6 — X X V I ) .

P u n c t e l e d e c l a r a ţ i e i s în t u r m ă t o a r e l e : a ) d e f i c i e n t u l m i n t a l t r e b u i e , p r i n t o a t e mi j loace le pos ibi le ,

să benef ic ieze de ace leaş i d r e p t u r i ca ce le la l te f i inţe u m a n e ; b) a r e d r e p t u l la îngr i j i r i m e d i c a l e , ca ş i la i n s t r u c ţ i a , for­

m a r e a , la r e a d a p t a r e a ş i la s f a t u r i l e c a r e î l v o r a j u t a să-şi d e z ­vo l te la m a x i m u m c a p a c i t ă ţ i l e ş i a p t i t u d i n i l e ;

c ) a r e d r e p t u l l a s e c u r i t a t e e c o n o m i c ă ş i l a u n n i v e l d e c e n t de v ia ţă . El a r e d r e p t u l , în p l e n i t u d i n e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r sale, să î n d e p l i n e a s c ă o m u n c ă p r o d u c t i v ă s a u să e x e r c i t e or ice o p e ­r a ţ i e u t i l ă ;

d) a t u n c i c înd acest l u c r u es te posibi l , d e f i c i e n t u l m i n t a l t r e b u i e s ă t r ă i a s c ă î n s î n u l fami l ie i sale s a u a l u n u i c ă m i n c a r e s-o s u b s t i t u i e ş i să p a r t i c i p e la d i fe r i te f o r m e ale v ieţ i i c o m u ­n i t a r e . C ă m i n u l în c a r e t r ă i e ş t e t r e b u i e să fie as i s ta t . D a c ă es te n e c e s a r ă p l a s a r e a s a î n t r - o i n s t i t u ţ i e specia l izată, m e d i u l ş i c o n ­diţ i i le sale de v i a ţ ă t r e b u i e să fie cit m a i a p r o p i a t e posibi l de cele fi le vieţ i i n o r m a l e ;

e) el t r e b u i e să p o a t ă benef ic ia de o t u t e l ă cal i f icată a t u n c i c înd aces t l u c i u e s te i n d i s p e n s a b i l p r o t e c ţ i e i p e r s o a n e i ş i b u n u ­r i lor sale ;

i ) d e f i c i e n t u l m i n t a l t r e b u i e s ă fie p r o t e j a t î m p o t r i v a o r i ­c ă r e i e x p l o a t ă r i , o r i c ă r u i a b u z s a u t r a t a m e n t d e g r a d a n t . D a c ă es te e b i e c t u l u n o r u r m ă r i r i j u d i c i a r e , e l t r e b u i e s ă benef ic ieze de o p r o c e d u r ă , c o n f o r m legilor, c a r e să ţ i n ă pe de-a î n t r e g u l s e a m a d e g r a d u l s ă u d e r e s p o n s a b i l i t a t e , î n r a p o r t c u f a c u l t ă ţ i l e sale m i n t a l e ;

g ) d a c ă , d a t o r i t ă g r a v i t ă ţ i i h a n d i c a p u l u i , n u s în t capabi l i s ă e x e r c i t e î n m o d efectiv, a n s a m b l u l d r e p t u r i l o r lor s a u d a c ă se d o v e d e ş t e n e c e s a r ă o l i m i t a r e a a c e s t o r d r e p t u r i s a u c h i a r o s u p r i m a r e a lor, p r o c e d u r a u t i l i z a t ă în scopul aceste i l i m i t ă r i s a u s u p r i m ă r i t r e b u i e să-1 a p e r e — în m o d legal •— c o n t r a o r i ­cărei f o r m e de a b u z . A c e a s t ă p r o c e d u r ă va t r e b u i f o n d a t ă pe o e v o l u a r e a c a p a c i t ă ţ i i sa le sociale, e f e c t u a t ă de e x p e r ţ i calif icaţi . A c e a s t ă l i m i t a r e s a u s u p r i m a r e a d r e p t u r i l o r va f i s u p u s ă u n o r r e v i z u i r i p e r i o d i c e ş i se va p ă s t r a d r e p t u l la a p e l la i n s t a n ţ e l e s u p e r i o a r e .

43

1.4. NATURA DEFICIENTEI MINTALE

I n c o n t i n u a r e n e a n g a j ă m î n t r - o ' i s c u ţ i e f u n d a m e n t a l ă ş i a n u m e aceea a n a t u r i i def ic ienţe i m i n t a l e c a r e a r e i m p l i c a ţ i i în t o a t e a s p e c t e l e t e o r e t i c e ş i p r a c t i c e , fie că es te v o r b a de d i a g ­nost ic, fie că ne r e f e r i m ia a s p e c t e l e r e c u p e r a t o r i i .

1.4.1. PUNCTUL DE VEDERE ETIOLOGIC

A d o p t î n d p u n c t u l de v e d e r e et iologic l a î n c e p u t s-a s u s ţ i ­n u t c ă def ic ienţa m i n t a l ă es te d e n a t u r ă organică , d a t o r î n d u - s e u n e i lez iuni a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l . T e o r i a o r g a n i c i s t ă a d o m i n a t l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e şi a i m p u s o de f in i ţ ie în c a r e a t i n g e r e a o r g a n i c ă a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l e r a i n c l u s ă ca n o t ă d e f i n i t o r i e p r i n c i p a l ă .

U l t e r i o r s-a c o n s t a t a t că e x i s t ă n u m e r o a s e c a z u r i în c a r e n u s-a p u t u t p u n e î n e v i d e n ţ ă e x i s t e n ţ a u n e i l e z i u n i c e r e b . a l e . S-a e m i s a t u n c i i p o t e z a e x i s t e n ţ e i u n e i n a t u r i e r e d i t a r e . A c e a s t ă n o u ă d i r e c ţ i e de c e r c e t a r e a v e n i t să l ă r g e a s c ă ş i să c o m p l e t e z e p r o b l e m a cu noi o r i z o n t u r i .

E x t i n d e r e a c e r c e t ă r i l o r d e o r i e n t a r e sociologică ş i p s i h a n a ­lit ică a u r e l e v a t e x i s t e n ţ a u n o r def ic ienţe m i n t a l e p e b a z ă d e m e d i u . C a r e n ţ e l e a fect ive ş i e d u c a ţ i o n a l e d i n m i c a c o p i l ă r i e p o t d e t e r m i n a în t î rz ie r i i r e v e r s i b i l e în d e z v o l t a r e a g e n e r a l ă a copi lu lui .

In felul aces ta s fera de a b o r d a r e a fost c o n s i d e r a b i l l ă r g i t ă . P r a c t i c a c u r e n t ă a r a t ă c ă s î n t f o a r t e f r e c v e n t e c a z u r i l e î n

c a r e n a t u r a def ic ienţe i m i n t a l e es te p o l i m o r f ă . E x i s t ă pos ib i l i ­tă ţ i m u l t i p l e de c o m b i n a r e . D a t o r i t ă a c e s t u i f a p t e x i s t ă o v a r i e ­t a t e m a r e d e s t r u c t u r i î n c a r e p r e d o m i n a n ţ a d i fer i ţ i lor factor i rea l izează o g a m ă d e n u a n ţ e c h i a r î n c a d r u l ace leeaş i s t r u c t u r i .

Aşa c u m a r ă t ă c e r c e t ă r i l e lu i R. Zazzo ş i ale e c h i p e i sale, s tab i l i rea n a t u r i i def ic ienţe i a r e o i m p o r t a n ţ ă c a p i t a l ă p e n t r u t e r a p i a e d u c a ţ i o n a l ă .

In a d e v ă r , î n t r - u n a n u m i t fel t r e b u i e să se l u c r e z e cu un o r g a n i c ş i în a l t fel cu un r e t a r d de m e d i u , folosind pos ib i l i tă ţ i di fer i te, e d u c a ţ i o n a l e , deş i n i v e l u l m i n t a l es te acelaşi . ' '

44

1.4.2. PUNCTUL DE VEDERE SIMPTOMATOLOGIC

N a t u r a def ic ienţe i n u t r e b u i e p r i v i t ă însă n u m a i d i n p e r ­s p e c t i v a et iologică, c i ş i d i n p u n c t u l de v e d e r e a l s t r u c t u r i i p s i ­hologice pe c a r e o p r e z i n t ă , c a r e de fapt e s te r e z u l t a t u l a c ţ i u n i i factor i lor et iologici con jugaţ i s t r î n s cu i n f l u e n ţ e l e m e d i u l u i e d u c a ţ i o n a l .

1.4.2.1. DEFICIENŢA MINTALĂ ESTE DE NATURĂ INTELECTUALĂ

Cei m a i m u l ţ i a u t o r i c o n s i d e r ă c ă insu f ic ienţa i n t e l e c t u a l ă a copi lu lu i , n i v e l u l s ă u m i n t a l r e d u s r e p r e z i n t ă f a c t o r u l defi­n i t o r i u . D e p e pozi ţ i i le aces tor a u t o r i , ce le la l te p a r t i c u l a r i t ă ţ i a le p e r s o n a l i t ă ţ i i copi lu lu i def ic ient m i n t a l a u u n c a r a c t e r se­c u n d a r , f i ind d e t e r m i n a t e d e def ic i tu l i n t e l e c t u a l c o n s i d e r a t c a fi ind f u n d a m e n t a l .

A c e a s t a es te pozi ţ ia p r i n c i p a l ă a „ c u r e n t u l u i i n t e l e c -t u a l i s t " .

D e f i n i r e a n a t u r i i def ic ienţei î n e x c l u s i v i t a t e p r i n insuf i­c ienţa i n t e l e c t u a l ă a i n t r a t în p r a c t i c a c u r e n t ă ş i a r e c i r c u l a ţ i a cea m a i m a r e . C u t o a t e acestea, e a es te c o n t e s t a t ă d e m u l t t i m p d e n u m e r o ş i c e r c e t ă t o r i .

în c o n t i n u a r e î n c e r c ă m să s c h i ţ ă m , pe scurt , pozi ţ i i le a t r e i c e r c e t ă t o r i a le c ă r o r a r g u m e n t e f u n d a m e n t a t e p e f a p t e m e r i t ă să fie l u a t e în c o n s i d e r a ţ i e . Es te v o r b a de pozi ţ ia lu i S e g u i n , a lu i K u r t L e w i n şi L. S. Vîgotski .

1.4.2.2. CONDIŢII C A R E A U P E R M I S DEPĂŞIREA C U R E N T U L U I I N T E L E C T U A L I S T

D o u ă s înt condi ţ i i l e c a r e a u p e r m i s t r e c e r e a l a f o r m u l a r e a u n e i poziţ i i c a r e s ă d e p ă ş e a s c ă c u r e n t u l i n t e l e c t u a l i s t î n de f in i­r e a n a t u r i i deb i l i tă ţ i i m i n t a l e .

î n p r i m u l r î n d es te v o r b a d e r e v i z u i r e a r a d i c a l ă a n o ţ i u ­nii de d e b i l i t a t e m i n t a l ă în p s i h o p a t o l o g i a m o d e r n ă . Astfel , c e r c e t a r e a debi l i lor c a r e au su fer i t de encefa l i tă a d u s la i n t r o ­d u c e r e a u n o r noi n o ţ i u n i , c u m es te cea d e d e m e n ţ ă afect ivă.

45

O b s e r v a ţ i i l e ş i fapte le c l inice a u a r ă t a t r o l u l i m p o r t a n t a i u n o r factori e x t r a i n t e l e c t u a l i a t î t ; j a p a r i ţ i a , cit şi în de f in i rea s t r u c ­tur i i ps ih ice a aces tor copii .

A d o u a condi ţ ie e s te c r e a t ă de r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e ia d o ­m e n i u l ps ihologie i e x p e r i m e n t a l e c a r e p u n e p r o b l e m e l e vieţi i i n t e l e c t u a l e , a fect ive ş i v o l i u v e î n t r - o cu t o t u l a l tă l u m i n ă . C e r ­c e t ă r i l e s i s t e m a t i c f ă c u t e a s u p r a ps ihologie i e m o ţ i i l o r ş i a c ţ i u ­nii au scos în e v i d e n ţ ă o ser ie de leg i tă ţ i c a r e d e m o n s t r e a z ă i m p o r t a n ţ a m a r e a a c e s t o r a s p e c t e p e n t r u a n s a m b l u l vieţi i ps ihice, p r e c u m ş i p e n t r u funcţi i le i n t e l e c t u a l e în specia l . S-a d o v e d i t c a r a c t e r u l r e c i p r o c i t ă ţ i i i n f l u e n ţ e l o r d i fe r i te lor a s p e c t e ale v ieţ i i ps ihice, p r e c u m ş i c a r a c t e r u l u n i t a r a l p e r s o n a l i t ă ţ i i .

R e z u l t a t e l e c e r c e t ă r i l o r d e ps ihopato log ie , p r e c u m ş i d e ps ihologie e x p e r i m e n t a l ă a u o r i e n t a t î n c e r c ă r i l e d e e x p l i c a r e c ă t r e „ d o m e n i u l l e g ă t u r i l o r m a i largi ale vieţi i ps ihice, c a r e t r e c d incolo de l imi te le i n t e l e c t u l u i p r o p r i u - z i s " [181. ; p. 326J.

In acest c o n t e x t au a p ă r u t î n c e r c ă r i de a s tabi l i d e p e n d e n ţ a insuf ic ienţe lor i n t e l e c t u a l e de t u l b u r ă r i l e g e n e r a l e ale vieţii ps i­hice şi, în p r i m u l r înd, de t u l b u r ă r i l e a fect ive .

1.4.2.2.1. P O Z I Ţ I A L U I S E G U I N

S e g u i n a r a t ă că p r i n c i p a l a c a r a c t e r i s t i c ă a def ic ienţ i lor es te lipsa de voinţă. „ T u l b u r ă r i l e vo inţe i , s p u n e el, s înt m u l t m a i i m p o r t a n t e dec î t t o a t e ce le la l te t u l b u r ă r i fiziologice ş i ps ih ice l u a t e lao la l tă . V o i n ţ a — a c e a s t ă p î r g h i e a t u t u r o r a c ţ i u n i l o r ş i c a p a c i t ă ţ i l o r — este a b s e n t ă la aces t c o p i l " [162 ; p. 72].

S e g u i n c o n s i d e r ă c ă l a debi l i i m i n t a l i este t u l b u r a t a n u n u m a i t r e a p t a s u p e r i o a r ă a dezvol tăr i i vo inţe i , „ c ă r ă m i d a de l e­g ă t u r ă a cupole i î n t r e g u l u i edif ic iu", ci ş i cele m a i p r i m a r e şi m a i e l e m e n t a r e i m p u l s u r i v o l u n t a r e .

Copi lu l def ic ient m i n t a l es te deci, d u p ă S e g u i n , u n copi l l ipsit de v o i n ţ ă . Nu l ipsa c a p a c i t ă ţ i l o r i n t e l e c t u a l e c a r a c t e r i ­zează debi lu l m i n t a l , c i i n c a p a c i t a t e a de a a d a p t a l iber c a p a c i ­tă ţ i le la n a t u r a m o r a l ă sau i n t e l e c t u a l ă a c o m p o r t a m e n t u l u i .

1.4.2.2.2. P O Z I Ţ I A L U I K . L E W I S

K u r t L e w i n î n c e a r c ă e l a b o r a r e a u n e i teor i i d i n a m i c e a d e ­bi l i tă ţ i i m i n t a l e in fant i le . El î n c e p e cu o a p r e c i e r e cr i t ică a c u ­r e n t u l u i i n t e l e c t u a l i s t . R e l e v î n d c a r a c t e r u l l i m i t a t a l acestei p o ­ziţii e l e x a g e r e a z ă în cr i t ica sa, n e g î n d în î n t r e g i m e i m p o r t a n ţ a de fec tu lu i i n t e l e c t u a l î n e x p l i c a r e a n a t u r i i def ic ienţei m i n t a l e .

46

O a l t ă obiecţ ie se r e f e r ă la f a p t u l că t e o r i a i n t e l e c t u a l i s t ă descr ie def ic ienţa p r i n r e l e v a r e a m i n u s u r i l o r . A c e a s t ă de f in i re p r i n l a t u r i l e n e g a t i v e , def ic i tare, a le v ieţ i i ps ih ice face dificilă î n t r e a g a p r o b l e m a t i c ă a t e r a p i e i m e d i c o - p s i h o - p e d a g o g i c e .

K. L e w i n îşi e l a b o r e a z ă t e o r i a în c a d r u l c u r e n t u l u i s t r u c t u ­ra l i s t g e r m a n . El r e d u c e a c t u l i n t e l e c t u a l la o m o d i f i c a r e de s t r u c t u r ă ş i a j u n g e la concluz ia că d o u ă s în t p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e d i f e r e n ţ i a t o a r e . P r i m a se r e f e r ă la f a p t u l că modi f icăr i le de s t r u c t u r ă a p a r n u m a i l a sarc in i m u l t m a i u ş o a r e ş i m a i p r i m i ­t i v e c o m p a r a t i v cu copii i n o r m a l i de aceeaş i v î r s tă . A d o u a c o n s t ă î n f a p t u l c ă d e b i l u l g î n d e ş t e m a i c o n c r e t ş i m a i i n t u i t i v decî t copi lu l n o r m a l .

K . L e w i n r e d u c e p î n ă a p r o a p e d e z e r o deoseb i r i l e d i n t r e deb i l ş i n o r m a l , a r ă t î n d c ă ele s în t n e e s e n ţ i a l e , d e o a r e c e n a t u r a a c t u l u i i n t e l e c t u a l e s te c o n s i d e r a t ă ca f i ind i d e n t i c ă . De aici, concluz ia logică c ă specif icul def ic ienţe i m i n t a l e n u t r e b u i e c ă u t a t î n d o m e n i u l i n t e l e c t u a l . D e o s e b i r i l e t r e b u i e c ă u t a t e , d u p ă p ă r e r e a lui K. L e w i n , în s fera p r o c e s e l o r afect ive. El face o s e ' i e de inves t iga ţ i i e x p e r i m e n t a l e în a c e a s t ă d i recţ ie , v iz înd în m o d specia l t r e i a s p e c t e : a) p r o c e s e l e s a t u r a ţ i e i p s i h i c e ; b ) i n f l u e n ţ a t r e b u i n ţ e l o r n e s a t i s f ă c u t e ( î n t o a r c e r e a l a a c ţ i u n e a î n t r e r u p t ă ) ; c) p r o c e s u l s u b s t i t u i r i i p r i n a l t e a c ţ i u n i a t r e b u i n ­ţ e l o r n e s a t i s f ă c u t e .

B a z e l e fapt ice a le acestei i n v e s t i g ă r i e x p e r i m e n t a l e r e l e v ă : — e x i s t e n ţ a u n e i i n e r ţ i i f u n c ţ i o n a l e , a u n e i s t îngăci i , a

u n e i m o b i l i t ă ţ i a n e v o i o a s e a d i s p o n i b i l i t ă ţ i l o r ps ih ice pe c a r e le a r e ;

— f a p t u l că t r e b u i n ţ a n e s a t i s f ă c u t ă c o n t i n u ă să ac ţ ioneze, i m p u l s i o n î n d u - 1 să t e r m i n e a c ţ i u n e a î n t r e r u p t ă ;

— p o s i b i l i t a t e a în locui r i i în s fera i m p u l s u r i l o r a fect ive s-a d o v e d i t a f i m u l t m a i l i m i t a t ă .

în a f a r a a c e s t o r b a z e fapt ice, K. L e w i n p o r n e ş t e ş i de l a c r i t e r i i l e c a r e d e t e r m i n ă deoseb i r i l e i n d i v i d u a l e c e c a r a c t e r i ­zează o p e r s o a n ă , p r i n t r e c a r e e n u m e r a : a) g r a d u l de d i f e r e n ­ţ i e r e a s t r u c t u r i i ; b) c a r a c t e r u l c o n s t r u c ţ i e i s t r u c t u r i i ; c) c o n ­ţ i n u t u l ş i v a l o a r e a s i s temelor .

P o r n i n d d e l a a c e s t e cr i ter i i , a u t o r u l î n c e a r c ă s ă l ă m u ­r e a s c ă î n c e a n u m e c o n s t a u deoseb i r i l e f u n d a m e n t a l e î n t r e s t r u c t u r a p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l ş i a ce lui n o r ­m a l . R e ţ i n e m p e n t r u d i scuţ ia n o a s t r ă c î teva n o t e specifice. In primul rînd f a p t u l că d e b i l u l m a n i f e s t ă o d i f e r e n ţ i e r e m u l t m a i r e d u s ă a s t r u c t u r i l o r dec î t copi lu l n o r m a l de aceeaş i v î r s tă . El s e p r e z i n t ă m u l t m a i p r i m i t i v , m a i in fant i l , a m i n t i n d copi lu l

47

n o r m a l d e o v î r s tă m u l t m a i m i c ă . S e n s u l t e r m e n u l u i d e „ i n ­f a n t i l i s m " es te legat, d u p ă p ă r e r e a lui K . L e w i n , î n p r i m u l r î n d de a c e a s t ă i n s u f i c i e n t ă d i f e r e n ţ i e r e a v ie ţ i i p s ih ice . In al doilea rtnd, c o p i l u l def ic ient es te , în r a p o r t cu cel n o r m a l , m u l t m a i m a t u r , î n s e n s u l u n e i m o b i l i t ă ţ i d i n a m i c e m a i r e d u s e a s i s te­m e l o r sale ps ih ice ş i a u n e i m a r i r i g i d i t ă ţ i a a c e s t o r s i s t e m e . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e e l n e a m i n t e ş t e d e c o p i l u l m a i m a r e .

D i n aces te d o u ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i f u n d a m e n t a l e , K . L e w i n d e d u c e a p r o a p e t o a t e t r ă s ă t u r i l e e s e n ţ i a l e a le s t r u c t u r i i defi­c i e n t e . D i n c a u z a r ig id i tă ţ i i ş i a i n e r ţ i e i m a t e r i a l u l u i s ă u ps ih ic , acest copi l î n c l i n ă s p r e s t r u c t u r i d i n a m i c e p u t e r n i c e , u n i t a r e ş i n e s e p a r a t e . De aceea s i s t e m e l e sale p s i h i c e a p a r fie ca t o t a l d e ­l i m i t a t e , fie c o m p l e t c o n t o p i t e . E l n u p r e z i n t ă ace le t r e c e r i g r a ­date , l e g a t e t r e p t a t , î n t r e s e p a r a r e a a b s o l u t ă ş i c o n t o p i r e a a b s o ­l u t ă a s i s t e m e l o r ps ihice, acea p l a s t i c i t a t e şi m o b i l i t a t e a re la ţ i i lor d i n t r e ele, î n t î l n i t e l a copi lu l n o r m a l . P e n t r u K . L e ­w i n a c e a s t a c o n s t i t u i e u n a d i n t r e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e f u n d a m e n t a l e ale copi lu lu i def ic ient m i n t a l , c a r e e x p l i c ă c o n t r a d i c ţ i i l e î n t î l ­n i te în c o m p o r t a m e n t u l a c e s t u i copil .

î n c l i n a r e a c ă t r e o s t r u c t u r ă c a r e ' s e a l c ă t u i e ş t e d u p ă legea „ori — o r i " de f ineş te şi relaţia sa cu lumea înconjurătoare. El i n t r ă în i m p a s c înd s a r c i n a î i ce re o l e g ă t u r ă î n t r e d i fe r i te si­t u a ţ i i s a u p r e s u p u n e o p a r t i c i p a r e c o n c o m i t e n t ă la a m b e l e si­t u a ţ i i . De aici r e z u l t ă f a p t u l că d e f i c i e n t u l m i n t a l m a n i f e s t ă o d e o s e b i t ă t e n a c i t a t e ş i e n e r g i e în u r m ă r i r e a u n u i scop, o m a r e c o n c e n t r a r e a a t e n ţ i e i a s u p r a u n u i s i n g u r l u c r u .

D i n d i n a m i c a a fec t ivă c o n s t a t a t ă , K. L e w i n d e d u c e ş i ca­r a c t e r i s t i c i l e i m p o r t a n t e ale i n t e l e c t u l u i : d e f i c i e n ţ a i n t e l e c ­t u a l ă , c o n c r e t i s m u l , m o b i l i t a t e a i n t e l e c t u a l ă r e d u s ă , i n f a n ­t i l i s m u l .

A b s e n ţ a fantezie i e s te c o n s i d e r a t ă d e a u t o r d r e p t cea m a i i m p o r t a n t ă t r ă s ă t u r ă a a c e s t o r copii . G î n d i r e a lor e s te l ips i tă d e i m a g i n a ţ i e .

I n s u f i c i e n t a d i f e r e n ţ i e r e a s i s t e m e l o r p s i h i c e la copi lu l d e ­f icient d u c e , c o n c o m i t e n t cu c o n c r e t i s m u l ş i p r i m i t i v i s m u l g î n -dir i i sale, la i n s u f i c i e n t a d i f e r e n ţ i e r e a l u m i i p e r c e p u t e ş i t r ă i t e , c a u r m a r e p e r s o n a l i t a t e a însăş i es te i n s u f i c i e n t d i f e r e n ţ i a t ă .

1.4.2.2.3. P O Z I Ţ I A L U I L . S . V l G O T S K I

în p r e c i z a r e a poziţ ie i sa le în l e g ă t u r ă f n a t u r a deb i l i tă ţ i i m i n t a l e , L. S. Vîgotski p l e a c ă de la c e r c e t a r e a cr i t ică a teze lor ş i f a p t e l o r teor ie i d i n a m i c e p r e z e n t a t e de K. L e w i n .

48

Vîgotski a c o n s i d e r a t că t e o r i a d i n a m i c ă a r e p r e z e n t a t un i m p o r t a n t pas î n a i n t e . E l c o n s t ă î n f a p t u l c ă p u n e p r o b l e m a î n a p o i e r i i m i n t a l e n u n u m a i î n c a d r u l î n g u s t a l t e o r i e i i n t e l e c -tua l i s te , ci ş i în c a d r u l larg al t e o r i e i v ieţ i i p s i h i c e în g e n e r a l . D u p ă p ă r e r e a lui , „ t e o r i a d i n a m i c ă aşază u n a d i n t r e p i e t r e l e f u n d a m e n t a l e p e c a r e p o a t e f i î n ă l ţ a t ă î n t r e a g a t e o r i e m o d e r n ă a s u p r a debi l i tă ţ i i m i n t a l e i n f a n t i l e " [181 ; p . 334]. A c e a s t ă p i a t r ă u n g h i u l a r ă , de c a r e v o r b e ş t e Vîgotski, o c o n s t i t u i e i d e e a u n i t ă ţ i i d i n t r e i n t e l e c t ş i a f e c t i v i t a t e la copi lu l n o r m a l ş i la cel debi l m i n t a l .

N e a j u n s u r i l e e s e n ţ i a l e a le t e o r i e i d i n a m i c e , d u p ă Vîgotski , c o n s t a u în p u n e r e a n e d i a l e c t i c ă ş i meta f iz ică a p r o b l e m e i i n ­t e l e c t u l u i ş i e m o ţ i e i . I n t e l e c t u l e s te c o n s i d e r a t în m o d metaf iz ic ca fi ind i m u a b i l . V a r i e t a t e a ş i b o g ă ţ i a dezvol tăr i i i n t e l e c t u l u i p a r c u r s ă d e copi l r ă m î n e î n a fara a t e n ţ i e i c e r c e t ă t o r u l u i . D e ­finiţ ia pe c a r e o dă L e w i n i n t e l e c t u l u i es te r a p o r t a t ă în acelaş i m o d la c i m p a n z e u , la copil ş i la a d u l t . El cons ideră , aşa c u m a m văzut , c ă î n t r e a c t u l i n t e l e c t u a l a l copi lu lu i î n a p o i a t m i n t a l s i cel al copi lu lu i n o r m a l nu es te nic i o deoseb i re .

L e w i n , a r a t ă Vîgotski , p i e r d e d i n v e d e r e c ă î n c u r s u l d e z ­vol tăr i i se modif ică ş i se p e r f e c ţ i o n e a z ă nu n u m a i funcţ i i le i n ­t e l e c t u a l e ca a t a r e , ci ş i re la ţ i i l e d i n t r e i n t e l e c t ş i a fec t iv i ta te .

P o r n i n d d e l a a c e a s t ă obiecţ ie, Vîgotski a r a t ă c ă u n i t a t e a i n ­t e l e c t u l u i ş i a fect iv i tă ţ i i „îşi a r e l eg i tă ţ i l e sale i n t e r n e , c a r e o c a r a c t e r i z e a z ă a n u m e c a p e o u n i t a t e . N u m a i a t î t a t i m p cit v o m m e n ţ i n e a c e a s t ă u n i t a t e c a a t a r e , v o m m e n ţ i n e ş i însuş i r i l e c a r e î i a p a r ţ i n . De î n d a t ă ce o v o m d e s c o m p u n e în e l e m e n t e , v o m p i e r d e însuş i r i l e p r o p r i i î n t r e g u l u i ş i n e v o m lipsi d e or ice p o ­s ib i l i ta te de a le e x p l i c a " [181 ; p. 339—340] .

C o n s i d e r î n d ca n e f u n d a m e n t a t ă i d e e a că a f e c t i v i t a t e a es te o cauză c a r e c o n d i ţ i o n e a z ă u n e l e s a u a l te le d i n î n s u ş i r i l e i n t e ­lec tu lu i , Vîgotski sch i ţează u n p u n c t m e t o d o l o g i c d e o s e b i t d e f r u c t u o s p r i n impl ica ţ i i l e ş i d i m e n s i u n i l e pe c a r e la a t i n g e .

El a r a t ă că g r a d u l de d e z v o l t a r e a n o ţ i u n i l o r (aspect a l i n ­te lec tu lu i ) es te de f a p t g r a d u l de t r a n s p u n e r e a d i n a m i c i i a fec­t ive, a d i n a m i c i i a c ţ i u n i i r e a l e în d i n a m i c a g îndir i i .

49

P o z i ţ i a lu i în l e g ă t u r ă cu c e r c e t a r e a c o m p a r a t i v ă a copi lu­lui def ic ient m i n t a l ş i a ce lui n o r m a l c o n s t ă în aceea că ea t r e ­b u i e u r m ă r i t ă , î n p r i m u l r î n d n u a t î t î n c e e a c e p r i v e ş t e p a r t i ­c u l a r i t ă ţ i l e i n t e l e c t u l u i sau a le e m o ţ i i l o r l u a t e în s ine, c-'t în ceea ce p r i v e ş t e specif icul r e l a ţ i i l o r e x i s t e n t e î n t r e a c e s t e d o u ă sfere ale v ieţ i i ps ihice, specif icul căi lor de d e z v o l t a r e pe c a r e le p a r c u r g e r a p o r t u l î n t r e p r o c e s e l e a fect ive ş i i n t e l e c t u a l e .

Modi f icarea aces tu i r a p o r t î n c u r s u l d e z v o l t ă r i i es te u n caz p a r t i c u l a r a l v a r i a b i l i t ă ţ i i l e g ă t u r i l o r ş i r a p o r t u r i l o r i n t e r - f u n c -ţ i o n a l e în s i s t e m u l c o n ş t i i n ţ e i .

Modi f icarea u n o r ast fel d e r a p o r t u r i c o n s t i t u i e u n f a p t fun­d a m e n t a l şi decisiv în î n t r e a g a i s tor ie a i n t e l e c t u l u i şi emoţiei ia copil .

D u p ă f o r m u l a r e a aces tor p u n c t e d e p r i n c i p i u , c u c a r a c t e r metodolog ic , Vîgotski a r a t ă că î n ţ e l e g e r e a speci f icului î n s e a m n ă , în p r i m u l r înd, d e p ă ş i r e a c o n s i d e r ă r i i izolate a i n t e l e c t u l u i ş i a fect iv i tăţ i i ca e n t i t ă ţ i de s ine s t ă t ă t o a r e . T r e b u i e să se p o r ­nească de la r e c u n o a ş t e r e a l e g ă t u r i i lor i n t e r n e ş i a u n i t ă ţ i i lor, t r e b u i e s ă n e e l i b e r ă m d e p u n c t u l d e v e d e r e c ă l e g ă t u r a d i n t r e i n t e l e c t ş i a fec t iv i ta te es te d e t i p u l u n e i d e p e n d e n ţ e m e c a n i c e .

D e s i g u r c ă s c h i ţ a r e a a c e s t u i p u n c t d e v e d e r e m e t o d o l o g i c ş i a d o p t a r e a lui î n t r - o l u c r a r e de s inteză, c u m se v r e a cea de faţă, r id ică n u m e r o a s e p r o b l e m e ş i n e c e s i t ă î n v i n g e r e a u n o r di f icul tăţ i deoseb i t d e i m p o r t a n t e .

D e e x e m p l u , a b o r d a r e a r e l a ţ i i l o r d i n t r e a f e c t i v i t a t e ş i i n ­te lec t din p u n c t u l de v e d e r e a l dezvo l tă r i i , a l e v o l u ţ i e i lor ge­n e t i c e i m p l i c ă o a d e v ă r a t ă m u n c ă de s i n t e z ă a d a t e l o r d e s p r e i n t e l i g e n ţ ă ş i a fec t iv i ta te , aşa c u m a p a r ele în c e r c e t ă r i l e lu i J . P i a g e t ş i S . F r e u d . I . P i a g e t c e r c e t e a z ă p e r s o n a l i t a t e a d i n p u n c t u l de v e d e r e al c o n s t i t u i r i i g e n e t i c e a i n t e l i g e n ţ e i , f ă r ă a face r e f e r i r i p r e a m u l t e a s u p r a a fect iv i tă ţ i i . S . F r e u d , d i n c o n t r ă , a b o r d e a z ă p e r s o n a l i t a t e a u m a n ă d i n p e r s p e c t i v a c o n s t i ­tu i r i i g e n e t i c e a afect iv i tăţ i i , fără însă a i n v e s t i g a j J b l e m a i n ­te l igenţe i .

E x i s t ă oare o c o r e s p o n d e n ţ ă î n t r e s tad i i l e d e z v o l t ă r i i i n t e ­l igenţe i s tab i l i t e de J . P i a g e t ş i s tad i i le d e z v o l t ă r i i a fect iv i tă ţ i i f o r m u l a t e de S. F r e u d ?

50

1.4.3. UN PUNCT DE VEDERE SISTEMiC

C e r c e t ă r i l e m o d e r n e făcute î n d o m e n i u l ps ihologiei s u b in­f l u e n ţ a c i b e r n e t i c i i ş i a teor ie i g e n e r a l e a s i s t e m e l o r a b o r d e a z ă p s i h i c u l ca s i s t e m cu o s t r u c t u r ă h i p e r c o m p l e x ă , i n t e g r a t ă i e r a r h i c , în c a r e se î m b i n ă o r g a n i c o e m e r g e n ţ ă de t i p s u b o r d o ­n a t — a a n s a m b l u l u i t o t a l i t a r — cu u n a de t i p „ loca l " , pe c a r e o r e a l i z e a z ă d u p ă ace leaş i legi a le i n t e g r a l i t ă ţ i i , d i fe r i te le p r o ­cese ş i s t r u c t u r i p a r t i c u l a r e .

O astfel de a b o r d a r e a p s i h i c u l u i o găs im, de e x e m p l u , şi la no i în ţ a r ă în l u c r ă r i l e lu i M. G o l u [58 a] .

A b o r d a r e a s i s t e m a t i c ă a p s i h i c u l u i p u n e i n t r - o l u m i n ă cu t o t u l n o u ă p r o b l e m a m u l t d i s c u t a t ă a n a t u r i i def icienţi i m i n ­t a l e . U n l u c r u a p a r e c lar d e l a î n c e p u t ş i a n u m e c ă n a t u r a a c e s ­t e i de f ic ienţe n u s e p o a t e l i m i t a l a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e u n u i a n u ­m i t s u b s i s t e m , fie el cognit iv, a fect iv s a u c o m u n i c a ţ i o n a l , ci ea t r e b u i e d e f i n i t ă p r i n t r ă s ă t u r i l e ps ihologice ale în t reg i i s t r u c ­t u r i a p e r s o n a l i t ă ţ i i , t r ă s ă t u r i c a r e r e z u l t ă d i n i n t e r a c f l ' n e a c o m p l e x ă a s u b s i s t e m e l o r a m i n t i t e m a i sus.

A b o r d a r e a a c e s t u i p u n c t d e v e d e r e es te f u n d a m e n t a l p e n ­t r u d e m e r s u l n o s t r u a t î t p e n t r u a s p e c t e l e d iagnost ice , cît ş i p e n ­t r u p r o b l e m e l e r i d i c a t e d e t e r a p i a c o m p l e x ă c a r e v izează r e ­c u p e r a r e a ş i i n t e g r a r e a a c e s t o r def ic ienţ i în soc ie ta te .

D i n p u n c t d e v e d e r e d iagnost ic , a d o p t a r e a p u n c t u l u i d e v e d e r e s i s t e m i c p r e s u p u n e o i n v e s t i g a r e m u l t m a i c o m p l e x ă . D i a g n o s t i c u l s e cere p u s n u n u m a i p r i n t e s t a r e a u n u i s i n g u r s u b s i s t e m — de r e g u l ă cel cogni t iv —, c i p r i n r e l e v a r e a p a r t i ­c u l a r i t ă ţ i l o r î n t r e g i i s t r u c t u r i a s i s t e m u l u i . D i a g n o s t i c u l t r e b u i e să se b a z e z e nu n u m a i pe r e z u l t a t e l e t e s t e l o r de i n t e l i g e n ţ ă , c i pe c u n o a ş t e r e a m o d u l u i în c a r e i n t e l i g e n ţ a se s t r u c t u r e a z ă ş i a c ţ i o n e a z ă î n c a d r u l î n t r e g u l u i s i s t e m a l p e r s o n a l i t ă ţ i i . I n b a t e ­r i a d e t e s t e t r e b u i e s ă ex i s te ş i p r o b e c a r e v izează s u b s i s t e m u l a f e c t i v i t a t e ş i c o m u n i c a b i l i t a t e , p r e c u m ş i s u b s i s t e m u l m o t i -v a ţ i o n a l .

51

D i n p u n c t d e v e d e r e t e r a p e u t i c ş i r e c u p e r a t o r i u , c u n o a ş ­t e r e a î n t r e g i i s t r u c t u r i es te de o i m p o r t a n ţ ă deoseb i tă . C u n o a ş ­t e r e a s tăr i i f iecărui s u b s i s t e m a t î t î n t e r m e n i n e g a t i v i c u v a ­loare d e m i n u s , cît ş i î n t e r m e n i pozi t iv i n e r e l e v ă p e c e n e p u t e m b a z a ş i în ce d i r e c ţ i e t r e b u i e să a c ţ i o n ă m .

P A R T E A A D O U A

D E P I S T A R E A Şl E X A M I N A R E A D E F I C I E N T U L U I M I N T A L

2 . 1 . DEPISTAREA COPILULUI DEFICIENT MINTAL

STRATEGII Şl TACTICI

2.1.1. IMPERATIV M A J O R : DEPISTAREA PRECOCE

D e p i s t a r e a copi lu lu i def ic ient m i n t a l es te u n act complex ! care c u p r i n d e cel p u ţ i n d o u ă a s p e c t e : c u n o a ş t e r e a ş i o r i e n t a r e a spre u n specia l i s t î n v e d e r e a p r e c i z ă r i i d i a g n o s t i c u l u i .

Cunoaşterea, p a r t e a d e p i s t ă r i i , î n s e a m n ă ses izare» u n o r s i m p t o m e , a u n o r p a r t i c u l a r i t ă ţ i m o r f o - f u n c ţ i o n a l e c a i e d i f e ­r e n ţ i a z ă s a u î n c e p s ă d i f e r e n ţ i e z e copi lu l h a n d i c a p a t d e r e s t u l copii lor. Des igur , î n m u l t e cazur i , d i f e r e n ţ i e r e a n u e s t e c l a r c o n t u r a t ă , ex i s tă m u l t e i n c e r t i t u d i n i ş i îndoie l i . D e m u l t e or i , s u b a - p e c t u l c u n o a ş t e r i i , d e p i s t a r e a es te m u l t î n t î r z i a t ă d e a fec­t i v i t a t e a ş i c u l p a b i l i t ă ţ i l e m a m e i c a r e a m î n ă i n c o n ş t i e n t f o r m u ­larea u n e i d i f e r e n ţ i e r i a p r o p r i u l u i copi l de cei la l ţ i .

M a m a ş i famil ia c a r e v i n p e r m a n e n t î n c o n t a c t c u c o p i l u l ş i care se o c u p ă de î n g r i j i r e a ş i c r e ş t e r e a lui s în t p r i m i i c a r e t r e b u i e să observe, să sesizeze ş i să-şi p u n ă p r o b l e m a a t u n c i c înd copi lu l î n c e p e să se d i f e r e n ţ i e z e de cei la l ţ i . S i t u a ţ i a e s t e î n t r - u n fel u ş u r a t ă c înd m a m a a a v u t cel p u ţ i n un fpil c a r e s-a d e z v o l t a t n o r m a l . în acest caz c o m p a r a ţ i a e s te m a i u ş o a r ă ş i c o n ş t i e n t i z a r e a u n o r s i m p t o m e d i s c r i m i n a t o r i i s e face m u l t m a i d e v r e m e . A t u n c i c înd m a m a es te l a p r i m u l copi l , s i t u a ţ i a e s t e m u l t m a i dificilă ş i a p a r i ţ i a p r i m e l o r s i m p t o m e au ca efect o izolare a m a m e i în c u p l u m a m ă - c o p i l , c a r e î n t î r z i e r e c u n o a ş t e ­rea p r e z e n ţ e i u n e i def ic ienţe .

5 4

;Dar n u n u m a i m a m a v i n e î n c o n t a c t c u copi lul . D a t o r i t ă as i s tenţe i m e d i c a l e a s i g u r a t ă la noi, a b s o l u t to ţ i copii i s în t vă­zuţ i ş i u r m ă r i ţ i în d e z v o l t a r e a lor de c ă t r e m e d i c i i p e d i a t r i . Ei r e p r e z i n t ă , de fapt, p r i m i i specia l i ş t i c a r e t r e b u i e să valor i f ice semni f ica ţ ia u n o r s i m p t o m e s a u t r ă s ă t u r i c a r e d e v i a z ă c r e ş t e ­r e a ş i d e z v o l t a r e a copi lu lu i d e l a n o r m ă . D e aceea, m e d i c u l p e ­d i a t r u t r e b u i e s ă fie foar te f a m i l i a r i z a t c u p s i h o p a t o l o g i a h a n ­d i c a p a t u l u i m i n t a l p e n t r u a p u t e a să rea l i zeze o d e p i s t a r e p r e ­coce ş i o o r i e n t a r e a copi lu lu i , cît m a i t i m p u r i e s p r e t e r a p i i c o r e s p u n z ă t o a r e .

C u n o a ş t e r e a u n o r s i m p t o m e d i f e r e n ţ i a t o a r e , m a i a les l a n i v e l u l o r g a n i z ă r i i c o m p o r t a m e n t u l u i s e rea l i zează d e r e g u l ă î n colect iv i tă ţ i de copii : în l eagăne, c reşe ş i c ă m i n e . P r e z e n ţ a în co lect iv i ta te a d e f i c i e n t u l u i es te ses izată cu u ş u r i n ţ ă d a t o r i t ă d e v i a n ţ e l o r sale c o m p o r t a m e n t a l e .

D e p i s t a r e a n u î n s e a m n ă însă n u m a i c u n o a ş t e r e a u n o r s i m p ­t o m e , ci p r e s u p u n e ş i orientarea lu i s p r e un specia l i s t în v e d e ­r e a p r e c i z ă r i i d i a g n o s t i c u l u i .

Depistarea este un filtru : nu î n s e a m n ă însă că toţ i copiii o r i e n t a ţ i s p r e p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i s înt def ic ienţ i m i n t a l i . D e p i s t a r e a e s te u n s e m n a l d e a l a r m ă p e care-1 t r a g e m a m a , m e d i c u l p e d i a t r u , a s i s t e n ţ a m e d i c a l ă s a u e d u c a t o a r e a . M e d i c u l n e u r o - p s i h i a t r u e s te însă cel c a r e h o t ă r ă ş t e dacă s e m n a l u l e s te fals s a u p e r i c o l u l e x i s t ă c u a d e v ă r a t . U n e o r i , î n a n u m i t e c a z u r i , a ş a c u m v o m a r ă t a , nic i p e d o p s i h i a t r u n u s e g r ă b e ş t e c u d i a g ­nost icu l , l u î n d c o p i l u l î n o b s e r v a ţ i e d e l u n g ă d u r a t ă .

E s t e azi un f a p t b i n e s tab i l i t ş i cu v a l o a r e de p o s t u l a t : d e ­p i s t a r e a copi lu lu i de f ic ient m i n t a l t r e b u i e f ă c u t ă cît m a i p r e ­coce. A c e a s t ă p r e c o c i t a t e es te d e f a p t u n a d i n che i le d e b o l t ă a le ef ic ienţei t e r a p i e i c o m p l e x e c a r e s e i n s t i t u i e as tăz i . C u cît î n c e p e m m a i d e v r e m e să-1 t r a t ă m ş i să l u c r ă m a d e c v a t cu el, cu a t î t r e z u l t a t e l e în ceea ce p r i v e ş t e r e c u p e r a r e a lu i v o r f i m a i b u n e ş i m a i m a r i . D e a c e e a d e p i s t a r e a p r e c o c e es te u n u l d i n i m p e r a t i v e l e m a j o r e a le m e d i c o - p s i h o - p e d a g o g i e i d e f i c i e n t u ­lui m i n t a l .

O d e p i s t a r e p r e c o c e o c o n s i d e r ă m p î n ă la v î r s t a de 6 ani , ad ică p î n ă l a p u n e r e a p r o b l e m e i şcolar izăr i i copi lu lu i .

O r g a n i z a r e a u n e i d e p i s t ă r i p r e c o c e act ive ş i e f ic iente i m ­pl ică pe de o p a r t e o b u n ă c u n o a ş t e r e a dezvo l tă r i i p s i h o m o -

5 5

t r i c e a cop i lu lu i n o r m a l ş i pe de a l t ă p a r t e e x i s t e n ţ a unof i n ­s t r u m e n t e acces ibi le în v e d e r e a d e t e r m i n ă r i i p e r i o d i c e a n i v e ­lu lu i de d e z v o l t a r e p s i h o - m o t r i c ă a cop i lu lu i .

A v î n d î n v e d e r e c ă s î n t e m a d e p ţ i c o n v i n ş i ş i m i l i t ă m p e n ­t r u o d e p i s t a r e p r e c o c e a cop i lu lu i de f ic ient m i n t a l , în cele ce u r m e a z ă v o m p r e z e n t a u n e l e d a t e ş i m e t o d e p e n t r u a p r e c i e r e a n i v e l u l u i dezvo l tă r i i p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i copi lu lu i .

2.1.2. CUNOAŞTEREA DEZVOLTĂRII PSIHOMOTRICITĂŢII

- COMPONENTA ESENŢIALA A DEPISTĂRII PRECOCE

A COPILULUI DEFICIENT MINTAL

P s i h o m o t r i c i t a t e a se de f ineş te ca o funcţ ie c o m p l e x ă c a r e i n t e g r e a z ă ş i con jugă a s p e c t e m o t r i c e ş i ps ih ice ş i c a r e d e t e r ­m i n ă r e g l a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i i n d i v i d u l u i . P s i h o m o t r i c i t a ­t e a i n c l u d e p a r t i c i p a r e a d i fe r i te lor p r o c e s e ş i funcţ i i p s i h i c e c a r e a s i g u r ă a t î t r e c e p ţ i a in formaţ i i lo r , cît ş i e x e c u ţ i a a d e c v a t ă a a c t u l u i de r ă s p u n s .

P s i h o m o t r i c i t a t e a es te c o n s i d e r a t ă ca o a p t i t u d i n e c a r e se d i f e r e n ţ i a z ă d e a p t i t u d i n i l e m o t r i c e g e n e r a l e p r i n f a p t u l c ă i m ­pl ică pe l îngă aces tea ş i m a n i f e s t ă r i l e funcţ i i lor p e r c e p t i v e ş i i n t e l e c t u a l e .

C o n ţ i n u t u l p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i e s t e b o g a t ş i v a r i a t . In s fera p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i i n t r ă : s c h e m a c o r p o r a l ă , coor­d o n a r e a d i n a m i c ă (at î t a c o r p u l u i î n t r e g , cî t ş i a s e g m e n t e l o r ) , l a t e r a l i t a t e a , c o o r d o n a r e a s t a t i c ă - e c h i l i b r a r e a , c o o r d o n a - j p e r -c e p t i v - m o t r i c ă ( p e r c e p ţ i a s p a ţ i u l u i , r i t m u l u i ş i a m i ş c ă r i l o r propr i i ) , r a p i d i t a t e a ş i i d e o m o t r i c i t a t e a (ca s in teză d i n a m i c ă a s c h e m e i c o r p o r a l e ş i c o o r d o n ă r i l e p e r c e p t i v - m o t r i c e cu s a r c i n ă m o t r i c ă ) .

C o n d u i t e l e p s i h o m o t r i c e e v o l u e a z ă d u p ă n a ş t e r e p r o g r e s i v în l e g ă t u r ă cu m a t u r i z a r e a n e u r o - m o t r i c ă ş i cu f o r m a r e a e d u ­c a ţ i o n a l ă .

D e z v o l t a r e a p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i la copi l p r e z i n t ă o ser ie de c a r a c t e r i s t i c i c a r e m e r i t ă să fie c u n o s c u t e p e n t r u că ele s t a u la

56

baza e v a l u ă r i i n i v e l u l u i ş i ca l i tă ţ i i d e z v o l t ă r i i d e l a u n m o m e n t d a t . S u c c i n t a c e s t e c a r a c t e r i s t i c i s în t u r m ă t o a r e l e :

— d e z v o l t a r e a p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i î n r e g i s t r e a z ă s a l t u r i ca i i-•tative, pe b a z a u n o r a c u m u l ă r i c a n t i t a t i v e ; f o r m e l e no i de com­p o r t a m e n t s înt î n t o t d e a u n a s u p e r i o a r e ce lor p r e c e d e n t e ;

— noi le ca l i tă ţ i nu le des f i inţează pe cele a n t e r i o a r e , ci le i n c l u d p r i n r e s t r u c t u r ă r i succes ive ;

— d e z v o l t a r e a p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i se p r o d u c e s tadia l , în e t a p e d i s t inc te , cu c a r a c t e r i s t i c i p r o p r i i f iecărei v î r s te ;

— t r a n s f o r m ă r i l e d i n d o m e n i u l p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i s în t c o n ­t i n u e ş i i m p e r c e p t i b i l e la i n t e r v a l e m i c i de t i m p ;

— de m u l t e ori d e z v o l t a r e a p s i h o m o t r i c ă es te a s i n c r o n ă la n i v e l u l d i fe r i te lor p r o c e s e ş i însuş i r i , u n e l e a v î n d r i t m u r i p r o ­p r i i d e d e z v o l t a r e l a d i v e r s e e t a p e d e v î r s tă .

în cele ce u r m e a z ă , p e n t r u a v e n i în a j u t o r u l p ă r i n ţ i l o r , în spec ia l a m a m e l o r , p r e c u m şi a a s i s t e n t e l o r şi e d u c a t o a r e l o r c a r e l u c r e a z ă în colect iv i tă ţ i , p r e z e n t ă m o ser ie de tabe le , d e ­sene, s c h e m e , oare î n c e a r c ă s ă î n s u m e z e s in te t ic d r u m u l u n e i d e z v o l t ă r i p s i h o m o t r i c e n o r m a l e .

î n c e r c ă m deci s ă p r e z e n t ă m p r i n c i p a l e l e p u n c t e d e r e p e r c a r e t r e b u i e a v u t e î n v e d e r e î n d e p i s t a r e a precoce . — - U n a d i n t r e p r o b l e m e l e p r i n c i p a l e a le dezvol tăr i i p s i h o m o ­t r i c i t ă ţ i i e s te dezvoltarea locomoţiei.

In f igura 1 p r e z e n t ă m , d u p ă N. L. M u n n , i l u s t r a r e a p r i n c i ­p a l e l o r s tadi i a le d e z v o l t ă r i i locomoţ ie i . " U n e o r i , copi lu l def ic ient m i n t a l p r e z i n t ă o î n t î r z i e r e i m ­p o r t a n t ă î n a c h i z i ţ i a m e r s u l u i . D a t o r i t ă a c e s t u i fapt, a t u n c i c înd m a m a s a u cei c a r e m a n e v r e a z ă ş i îngr i jesc c o p i l u l c o n s t a t ă o î n t î r z i e r e a a p a r i ţ i e i u n o r faze s a u d i f icul tă ţ i c o n s i d e r a b i l e în î n s u ş i r e a m e r s u l u i t r e b u i e s ă ş t ie c ă a c e s t a e s te u n s i m p t o m c a r e m e r i t ă s ă fie r e ţ i n u t p e n t r u e v a l u a r e a d e z v o l t ă r i i cop i lu lu i .

U r m ă r i n d d e z v o l t a r e a p s i h o m o t r i c i t ă ţ i i î n o n t o g e n e z ă , d i ­feri ţ i a u t o r i ş i -au î n d r e p t a t a t e n ţ i a a s u p r a ace lor c o n d u i t e c a r e p e r m i t cop i lu lu i să „ d i a l o g h e z e " cu m e d i u l î n c o n j u r ă t o r şi, în acelaş i t i m p , cu s ine. Ei se r e f e r ă m a i a les l a a s p e c t e l e l e g a t e de schema corporală. Ea es te i m a g i n e a pe c a r e o a r e f iecare d e s p r e p r o p r i u l c o r p , i m a g i n e t o t a l ă ş i s e g m e n t a r ă , î n s t a r e s t a ­t i c ă s a u d i n a m i c ă , î n r a p o r t u l p ă r ţ i l o r c o r p u l u i î n t r e ele ş i m a i a les în r a p o r t u r i l e a c e s t u i a cu s p a ţ i u l ş i ob iecte le î n c o n j u r ă ­t o a r e .

57

59

60 61

D e z v o l t a r e a p s i h o m o t n c ă

| | o lună | două luni | trei luni

vederea urmăreşte un obiect dintr-o parte a pozi­ţiei mediane

urmăreşte un obiect in direc­ţie orizontală dinlr-un ca­păt Ia altul

întoarce capul pentru a urmări un obiect care dispare încet

Sensibilitatea auzul reacţionează la sunetul clopo­ţelului

stă nemişcat sau îşi întoarce capul cînd se vorbeşte cu el

fonaţiunea emite mici su­nete guturale

face vocalize gingureşte, face vocalize pre­lungite.

tonusul îşi îndreaptă un moment capul în pozi­ţie şezînd

îşi ţine bine ca­pul drept, in poziţie şeztnd

poziţia culcat pe burtă îşi ridică din cînd in cînd capul

culcat pe burtă îşi ridică ume­rii şi capul

culcat pe burtă se sprijină pe antebraţe

Tonusul şi mo­tricitatea

motricitatea culcai pe burtă face mişcări de Urile'

se întoarce de pe o parte pe spate

ţine ferm jucăria scuturind-o printr-o mişcare bruscă involun­tară

prehensiunea strînge degetul care se intro­duce în mina lui

apucă cearşaful şi îl trage spre el

a copilului (după R o s e V i n c e n t ) Tabelul 5

palru luni | cinci luni | şase luni | şapte luni | opt luni

Se întoarce pt . a privi pe cei care îl strigă

face vocalize scoate strigăte vocalizează ci-cînd se vorbeş­ de bucurie, ri- teva silabe bi­te cu el; rîde de şi face voca­ ne definite cu hohote lize mînuind

jucăriile

culcat pe burtă uşor sprijinit se sprijinit poate se ţine scurt se ridică pină îşi ţine picioa­ ţine in poziţie răminc mult t imp in pozi­ în poziţia şe­rele în extensie. , şezind timp în poziţie ţie şezind fără zind cînd se îşi ridică capul şezind sprijin exercită o şi umerii cînd tracţiune se exercită o uşoară asu­uşoară tracţiu­ pra antebra­ne asupra an­ ţelor tebraţului

aşezat in faţa întinde mina îşi trece jucăria se întoarce de mesei pipăie către o jucărie dintr-o mină pe spate pe marginea; scu­ ce i se oferă in alta burtă; se tură jucăria joacă arun-dacă este pusă cînd diverse in mina lui obiecte pe

jos, loveşte două obiecte între ele

începe o mişca­ apucă un cub ridică cubul de ţine cite un cub apucă al 3-lea re de apucare dacă îl atinge pe masă dacă In fiecare mină cub scăpînd dirijată spre şi ridică jucă­ il vede; poate apucă o pasti­ unul; apucă obicei ria ţine un cub cu lă; ridică de pastila aju-

orice mină; şe­ toartă o ceaş­ tîndu-sc cu zind apucă cu că răsturnată degetul mare o mină un inel pendulat în faţă

— învăţarea l i m b a j u l u i legat de schema corporală;

— evoluţia desenului reprezentînd corpul uman.

Evoluţia schemei corporale la copi lu l n o r m a l reprezintă u n alt punct de reper p e n t r u părinţi, asistente, educatoare, p s i ­hologi şi chiar p e n t r u medic i i pediatr i în demersul de depis­tare precoce a copi lu lu i def ic ient m i n t a l . M o d u l , r i t m u l şi n i v e ­l u l însuşirii schemei corporale poate să devină u n s imptom care să indice o întîrziere semnificativă în dezvoltarea psihomet'Mie a copi lu lu i .

In continuare (în tabelul 5) prezentăm o schemă a dez­voltării ps ihomotor i i a pr imelor opt l u n i , după R. V incet [182]. Această schemă sistematizează datele de observaţie pe t r e i .'di­recţii : a) sensibil itatea (văz, auz, fonaţie) ; b) tonus şi m o t r i ­citate ; c) procese de cunoaştere.

Toţi cei interesaţi de evoluţia copi lu lu i lor vor gă-i în această schemă principalele puncte de reper p e n t r u a aprecia şi

62

controla, p e n t r u a compara dezvoltarea p r o p r i u l u i copi l cu o

dezvoltare oarecum standard.

P e n t r u vîrstele m a i m a r i , pînă la doi ani, dăm u n tablou

de dezvoltare alcătuit de una d i n cele mai bune specialiste a

pr imelor vîrste, I. Lezine [22, 23].

în schema de dezvoltare prezentată se are în vedere : sta­

tica şi motr ic i tatea ; adaptarea-coordonarea ; posibilităţile ver­

bale ; jocur i le ; activităţile de autoservire.

După cum se observă, punctele de reper se diversifică foarte

m u l t . Datorită acestui fapt, decelarea copi lu lu i def icient m i n ­

t a l , mai ales dacă g r a d u l deficienţei este mic, este tot m a i d i ­

ficilă. Recomandăm ca orice întîrziere care se înregistrează în

dezvoltarea mai m u l t o r puncte de reper să constituie un m o t i v

p e n t r u a consulta un specialist. N u m a i în f e l u l acesta putem

asigura o depistare precoce.

63

1 | o lună j două luni | trei luni celorlalţi fixează chipul urmăreşte din suride râspurt-

adultului; în­ ochi persoana zind surisului cetează să plin-• care se depla­ examinatorului gă atunci cînd sează prin ca­i se vorbeşte meră; surîde

chipurilor cu­noscute

Cunoaşterea de sine în­ reacţia de supt se joacă cu mii-suşi anticipat mo­ nile, le exami­

mentului sup­ nează tului

lumii priveşte ur. cub pus pe masă j recunoaşte bibe­ronul şi pregă­tirile pentru supt

Tabelul 5 (continuare)

patru luni | cinci luni | şase luni ^aptc luni | opt luni

face vocalize cînd i se vor­

beşte

surîdc în faţa oglinzii

distinge chipuri­le străine de cele familiare

se joacă de-a cucu-bau

culcat pe spate face mişcări dirijate pentru a se debarasa de un prosop pus pe cap

îşi apucă picioa­rele; se deba­rasează de un prosop pus pe cap

îşi duce picioa­rele la gură şe­zind se deba­rasează de un prosop pus pe cap; întinde mîna spre o-glindă; îşimîn-gîic imaginea

culcat pe bur­tă se deba­rasează de prosopul pus pe cap

priveşte o pas­tilă pusă pe masă

se dezveleşte prin mişcări de pcdalare îşi apucă coapsa şi genunchii

loveşte masa ori examinează clo-freacă linguri- poţclul — iu­ta carie cu interes

caută o lingu­riţă care a căzut

64 65

Tablou de dezvoltare

Statică şi motrici­tate

Adaptare-coordonare

4 luni Greutate : înălţime : Dcntiţie :

6 kg 60 cm 0

I.ungit pe spate, pe o parte, pe pintcce

Se ridică şi se reazămă pe miini cînd este pus pe pîntece:

6 luni = Greutate : înălţ ime : Dcntiţie :

7 kg 64 cm 1 dinte

Stă iu sus in ţarc: începutul tiritu-1 iii prin alunecare

l'edalare variată ; sc arcu­ieşte puternic ; stă aşezat cu reazem; apucă cu pal­ma.

8 luni Greutate : înălţime : Dentiţie :

8 kg 67 cm 2 incisivi

Stă mult timp aşe­zat în scăunelul inalt şi în ţarc

Se ridică pentru a sc. aşe­za ; se rostogoleşte com­plet, apucă bine cu dege­tul mare.

10 luni = Greutate : înălţime : Dentiţie :

8,50 kg 68 cm 4 incisivi

Stă în picioare iu ţarc

în picioare, cu sprijin de­plasează un picior, apucă perfect

1 4 - 1 5 luni = Greutate : 9,500 kg înălţime : 72 cm Dentiţie : 10 dinţi

Se aruncă înainte ca Explorează in toate direc-să meargă ţiile ; se caţără pe mobile

18 luni = Greutate : înălţime : Dentiţie :

10 kg 75 cm 12 dinţi

Fuge pe virful pi­cioarelor

Urcă scara ţ inut de mină impinge un obiect cu piciorul

24 luni = Greutate înălţime : Dentiţie :

12 kg 80 cm 18 dinţi

Mereu în mişcare Urcă şi coboară singur scara îşi caută echilibrul

Tabelul S

(după I. Lezine)

Posibilităţi verbale V Jocuri Alimentare — toaletă —

Vocalizează clnd i se vor­beşte, ride in hohote.

Scutură jucăria cu o miş- Pune cite o dată mina pe care bruscă biberon, îl recunoaşte din

luna a treia

Gingureşje, se joacă cu propria voce, ride şi face vocalize, ţinînd o jucărie.

îşi prinde picioarele, în­cepe să prindă obiecte îndepărtate

Bea din ceaşcă, sugindu-i marginea

Face. vocalize cu mai mul­te silabe ; ba, pa, ma, da, ta

Se joacă aruncind obiec­tele pe jos şi lovindu-le unul de altul

Minincă cu linguriţa pireu şi alimente mai solide.

Spune trti cuvinte Se joacă de-a cucu, pune un obiect într-o cutie

Bea din ceaşcă sau din pă­hărel, dacă i se ţine la gură.

Spune c.i-.ci cuvinte Se jocă de-a umplutul şi golitul, începe să asam­bleze jucării

Bea singur, începe să mă-nince singur citeva lingu­riţe

Spune şase pinâ la zece cu vinte

îi plac jucăriile care se Împing sau se trag ; 11 interesează pozele

Se cere la oliţă în timpul zilei ; poate pune la locul lor unele obiecte

Asociază mai multe cu­vinte într-o frază

Jocuri de imitare ale acti­vităţilor adultului

începe să-şi scoată ghetu-ţele

2.1.3. PSIHOPATOLOGIA PRIMEI VIRSTE

I n p a r a g r a f u l d e faţă, a d o p t î n d u n p u n c t d e v e d e r e ps i­h o p a t o l o g i c , p r e z e n t ă m n o m i n a l i z a t e acele s i m p t o m e c a r e pot f i l u a t e în c o n s i d e r a r e în d e p i s t a r e a p r e c o c e a u n e i t u l b u r ă r i n e u r o - p s i h i c e l e g a t e d i r e c t sau i n d i r e c t de o def ic ienţă m i n t a l ă .

P u n c t u l d e p l e c a r e a l aceste i î n c e r c ă r i î l c o n s t i t u i e c e r c e ­t ă r i l e lu i L . K r e i s l e r , c a r e se o c u p ă de m u l ţ i a n i de p s i h o p a ­tologia p r i m i l o r ani . El î n c e a r c ă o c l in ică d e s c r i p t i v ă b a z a t ă pe d i fer i te m o d u r i d e e x p r e s i e ale s i m p t o m e l o r .

R e ţ i n e m p a t r u m o d a l i t ă ţ i de e x p r e s i e : — e x p r e s i a s o m a t i c ă ; — t u l b u r ă r i l e de d e z v o l t a r e ; — e x p r e s i a m o t r i c ă ; — t u l b u r ă r i ale e x p r e s i e i m i n t a l e . Def ic ienţa m i n t a l ă p r e c o c e îşi p o a t e găsi u n m o d -pecific

d e m a n i f e s t a r e î n u n u l , m a i m u l t e s a u c h i a r t o a t e a c e - t e m o ­da l i tă ţ i de e x p r e s i e .

în t a b e l u l 7 p r e z e n t ă m s i m p t o m e l e n o m i n a l i z a t e ş i u ş o r o b s e r v a b i l e în m i c a copi lăr ie .

Tabelul 7

S i m p t o m a t o l o g i a p s i h o p a t o l o g i c ă a p r i m i l o r a n i

DEVIAŢII ALIMENTARE Selecţia alimentară. Tulburări de automatizare. Inadecvări motrice, ab­senţa masticaţiei, persistenţa deglutiţiei primare, bulimie.

TULBURĂRI ALE EXPRESIEI MOTRICE a) anomalii globale : hiperactivitate, excitaţie, agitaţie, apatie, inerţie ; b) activităţi organizate electiv : automutilarea (lovirea capului, smulge­

rea părului etc), activităţi ritmice, stereotipe, (balansarea corpului, mişcări cefalogiricc) ;

c) convulsii. TULBURĂRI DE DEZVOLTARE

a) tulburări globale : întîrziere în dezvoltare, dizarmonie ; b) tulburări elective sau parţiale de psihomotricitate : ax corporal, lo­

comoţie, prehensiune ; c) tulburări de limbaj : întîrziere în dezvoltarea l imbajului; vocabular

redus ', defecte dc pronunţie multiple ; dificultăţi multiple de comu­nicare verbală ;

d) inadaptare în relaţiile cu obiectele : dezinteres, ataşament excesiv, activităţi ludice anormale ;

e) inadaptare în relaţiile cu persoane : întîrzierea socializării.

6 6

T o ţ i cei c a r e v i n în c o n t a c t cu copi lu l m i c p o t să d e s c o p e r e , p e b a z a observaţ i i lor , p r e z e n ţ a u n u i a s a u m a i m u l t o r s i m p t o m e d i n ser ia p r e z e n t a t ă m a i sus. C o n s t a n ţ a s i m p t o m e l o r p e o p e ­r i o a d ă m a i m a r e d e t i m p î n d r e p t ă ţ e ş t e p e o b s e r v a t o r s ă o r i e n ­teze copi lu l s p r e u n m e d i c specia l i s t .

2.1.4. METODE PENTRU MĂSURAREA NIVELULUI

DEZVOLTĂRII PSIHOMOTORII

M a j o r i t a t e a a u t o r i l o r care s-au o c u p a t de v î r s te le mici s în t de p ă r e r e că n o ţ i u n i l e de „v î r s tă m i n t a l ă " (V. M.) ş i „coei ' icent de i n t e l i g e n ţ ă " (Q. I.) u t i l i z a t e în m o d c u r e n t de te s te le t e l i g e n ţ ă nu se p o t ap l ica la copii f o a r t e mici . D a t o r i t ă aces tu i fapt s-au c ă u t a t a l t e soluţ i i . Astfel, A. Gese l l [56 a] p l e a c ă de la de f in i rea c o m p o r t a m e n t u l u i ca e c h i v a l e n t a l i n t e l i g e n ţ e i în s e n s u l capac i tă ţ i i g e n e r a l e de a d a p t a r e . El c o n s i d e r ă copi lu l ca un o r g a n i s m în d e z v o l t a r e , a c ă r u i c r e ş t e r e se e x p r i m ă p r i n c o m p o r t a m e n t e s a u m o d a l i t ă ţ i de a r e a c ţ i o n a d i n ce în ce m a i c o m p l e x , m e r g î n d d e l a reacţ i i s i m p l e l a a c t u l v o l u n t a r a n t i c i ­p a t i v , de la p r i m e l e se încete la c u v î n t .

O r d i n e a s u c c e s i u n i i c o m p o r t a m e n t e l o r e aceeaş i p e n t r u toţ i indiv iz i i , d i feră n u m a i r i t m u l d u p ă c a r e s e succed.

A. Gese l l u t i l i zează t e r m e n u l de „coef ic ient de d e z v o l t a r e " (Q. D.), c a r e r e p r e z i n t ă d e f a p t u n r a p o r t î n t r e „ v î r s t a m a t u r i ­z ă r i i " (V. M.) şi „ v î r s t a c r o n o l o g i c ă " (V. C ) .

U t i l i z a r e a Q. D. p r e z i n t ă d o u ă a v a n t a j e : p e r m i t e a b o r d a ­r e a u n u i d i a g n o s t i c m a i prec i s : de e x e m p l u , o î n t î r z i e r e de 3 l u n i la 12 l u n i e m u l t m a i g r a v ă d e c î t o î n t î r z i e r e de 3 i u n i la 3 a n i ; î n t r - u n caz ea se e x p r i m ă p r i n t r - u n Q. D. de 75 , iar în ce lă la l t p r i n t r - u n Q. D. de 9 2 % ; p e r m i t e ş i s tab i l i rea u n u i d i a g n o s t i c cu c o n d i ţ i a ca p r o p o r ţ i a d e z v o l t ă r i i n o r m a l e să r ă -m î n ă c o n s t a n t ă .

î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e s e a r a t ă c ă v a l o a r e a p r e d î c t i v ă a scăr i lor de d e z v o l t a r e este n u m a i în cazur i le în c a r e se con­s t a t ă o r e t a r d a r e p r o n u n ţ a t ă a dezvo l tă r i i , de r e g u l ă e x p r i i n a l ă p r i n t r - u n Q. D. i n f e r i o r lui 70.

T r e b u i e să p r e c i z ă m de la î n c e p u t f a p t u l că ar fi ••roare să se c r e a d ă că scăr i le de d e z v o l t a r e ar p u t e a a r ă t a cu pr ai/ie

67

c u m v a f i i n t e l i g e n ţ a u l t e r i o a r ă . A c e s t e p r o b e n u m ă s o a r ă in­te l igenţa, c i n u m a i u n r i t m d e d e z v o l t a r e g e n e r a l .

I n c o n t i n u a r e v o m p r e z e n t a p r i n c i p a l e l e te s te d e dezvo l­t a r e u t i l i z a t e î n l i t e r a t u r a d e spec ia l i ta te , t e s t e c a r e impl ic i t p o t f i u t i l i z a t e în d e p i s t a r e a p r e c o c e a c o p i l u l u i de f ic ient m i n t a l .

î n p r i m a p a r t e a p r e z e n t ă r i i v o m c ă u t a s ă f a c e m u n i n v e n ­t a r a l a c e s t o r te s te î n s o ţ i t e de s u c c i n t e c o m e n t a r i i . In p a r t e a a d o u a v o m e x p u n e p e l a r g t r e i i n s t r u m e n t e c a r e c o n s i d e r ă m c ă p o t f i u t i l i z a t e ş i a v u t e în v e d e r e în p r i m u l r î n d de c ă t r e ps i­hologi şi medic i .

2.1.4.1. S C A R A G E S S E L

P r i m a scară de d e z v o l t a r e p s i h o - m o t r i c ă c a r e a c u n o s c u t ş i c u n o a ş t e ş i azi o m a r e r ă s p î n d i r e es te s c a r a l u i A . G e s e l l [56 a] . Aces t a u t o r r e i a în 1926 p r e o c u p ă r i l e lu i S z a r d ş i S i m o n care cu zece an i î n a i n t e îşi p r o p u s e s e r ă să s tabi lească, p r i n e x a m i n ă r i , o ser ie de d a t e cu p r i v i r e la m o t r i c i t a t e ş i la dez­v o l t a r e a copi lu lu i m i c . Gesel l e fec tuează a c e s t e c e r c e t ă r i în la­b o r a t o r u l s ă u d i n Ya le (S.U.A.), u n d e c u a j u t o r u l î n r e g i s t r ă r i i c i n e m a t o g r a f i c e a n a l i z e a z ă c o m p o r t a r e a copi i lor mici ş i descr ie e t a p e l e de e v o l u ţ i e a a c e s t u i c o m p o r t a m e n t s t a b i l i n d o scară. El îşi n u m e ş t e p r o b e l e „ b a b y t e s t s " , d e n u m i r e î m p r u m u t a t ă d e t o a t e scăr i le d e d e z v o l t a r e e l a b o r a t e u l t e r i o r .

2.1.4.2. S C A R A B R U N E T - L E Z I N E

I n s p i r î n d u - s e d u p ă Gesel l , B r u n e t - L e z i n e c o n s t r u i e ş t e u n test c a r e e s te c u n o s c u t s u b d e n u m i r e a s c a r a B r u n e t - L e -z i n e [23], foar te r ă s p î n d i t ă m a i a les în E u r o p a . O v o m p r e ­zenta î n a m ă n u n ţ i m e , e a i n t r î n d î n t r - u n fel s a u a l t u l î n b a t e r i a c u r e n t ă p e c a r e ps ihologi i t r e b u i e s-o a ibă p e n t r u d e p i s t a r e a precoce ş i d i a g n o s t i c a r e a def ic ienţe i m i n t a l e la v î r s t e l e mic i .

P r o b e l e s a u m a i p r e c i s i t e m i i t e s t u l u i u r m ă r e s c ca ş i l a Gesel l i n v e s t i g a r e a a p a t r u d o m e n i i :

•— m o t o r - p o s t u r a l (P), •— l i m b a j (L), — c o n d u i t ă de a d a p t a r e faţă de obiecte (C), — r e l a ţ i i sociale şi p e r s o n a l e (S).

68

P e n t r u f iecare e t a p ă d e d e z v o l t a r e i n v e s t i g a t ă s în t p r e v ă ­z u t e u n n u m ă r d e 1 0 i t e m i . I t e m i i s î n t r e p a r t i z a ţ i p e cele p a t r u d o m e n i i (P, L, C, S) în aşa fel î n c î t să e x i s t e o e c h i l i b r a r e , ţ i -n î n d s e a m a d e i m p o r t a n ţ a f iecărui d o m e n i u î n e t a p a r e s p e c t i v ă .

P e n t r u a i l u s t r a scara B r u n e t - L e z i n e , p r e z e n t ă m p e s c u r t p r o b e l e aces te i scăr i p e n t r u v î r s t e l e de o l u n ă , 6 l u n i , 12 luni şi 3 a n i .

Calcularea coeficientului de dezvoltare (Q.D.) se face n u ­m a i de la 4 l u n i . De la p a t r u l u n i c o t a r e a se face ţ i n î n d s e a m a de d a t e l e de m a i jos :

3 zile de i t e m r e u ş i t la v î r s t e l e de 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 l u n i . 6 zile de i t e m r e u ş i t la v î r s t a de 12 l u n i . 9 zi le de i t e m r e u ş i t la v î r s t e l e de 15, 18, 21, 24 luni .

18 zile de i t e m r e u ş i t la v î r s t a de 30 l u n i . 1 l u n ă de i t e m r e u ş i t la v î r s t a de 3 a n i . 2 l u n i de i t e m r e u ş i t l a v î r s t a de 4 — 5 ani .

Coef ic ientu l de d e z v o l t a r e se ca lcu lează d u p ă f o r m u l a :

_ v î r s t a în zi le de d e z v o l t a r e w.t-).—

v î r s t a r e a l ă

S c a r a e l a b o r a t ă d e B r u n e t - L e z i n e es te î n s o ţ i t ă d e u n î n d r u ­m ă t o r d e u t i l i z a r e .

2 . 1 . 4 . 3 . T E S T U L B D H L E R Ş l H E T Z E R

Biihler ş i H e t z e r [26] a l c ă t u i e s c ş i e i un t e s t cu a j u t o r u l c ă r u i a i n v e s t i g h e a z ă c o m p o r t a m e n t u l c o p i l u l u i m i c î n t r - o ser ie de d i rec ţ i i b i n e p r e c i z a t e : r e c e p ţ i a senzor ia lă , m i ş c ă r i a le cor­p u l u i ş i s t ă p î n i r e a aces tor mişcăr i , socia l izarea, î n v ă ţ a r e a , m a ­n i p u l a r e a , p r o d u c t i v i t a t e a i n t e l e c t u a l ă .

D a t e l e n o r m a t i v e s-au cules p e b a z a o b s e r v ă r i i c o n t i n u e , t i m p de 24 de o r e , a f iecăruia d i n t r e copii i l u a ţ i în s t u d i u . S-au r e ţ i n u t n u m a i acele m a n i f e s t ă r i c a r e , a p ă r î n d l a 6 6 % d i n t r e copiii de o a n u m i t ă v î r s ta , e r a u c o n s i d e r a t e semni f ica t ive .

S-a u r m ă r i t e v o l u ţ i a copi i lor d i n p r i m a l u n ă p î n ă la 6 ani . P e n t r u f iecare n i v e l de d e z v o l t a r e s-au f ixat cî te 10 p r o b e .

69

Tabelul S

2.1.4.4. TESTUL SCHOLL

Este un test m i t , cu aplicaţie rapidă p e n t r u copii întîrziaţi grav şi surdomuţi în vîrstă de 1 an şi jumătate — 3 ani şi j u ­mătate, i

2.1.4.5. SCARA INSTITUTULUI DE IGIENĂ BUCUREŞTI

D i n t r e preocupările existente în ţara noastră a m i n t i m pe cele ale colect ivulu i de Igienă şi sănătate publică (colectivul de igiena copi i lor şi t iner i lor) Bucureşti, care a elaborat o „Me­todologie de examinare şi urmărire a dezvoltării neuropsihice la copi i i între 1—36 l u n i " . Evoluţia este urmărită în p a t r u do­meni i comportamentale : a) motor, b) cognit iv, c) verbal, d) so-cio-afectiv.

Metodologia elaborată oferă posibilităţi de urmărire l o n g i ­tudinală a evoluţiei neuropsihice, permiţînd evidenţierea t u l b u ­rărilor şi deficienţelor în dezvoltare, precum şi fenomenul de retard.

La elaborarea acestei metodologi i a lucrat un colectiv a l ­cătuit d i n I. Chiriac, A. C h i t u , L. T r i f o n şi E. T r i f o n .

2.1.4.6. FIŞELE DE DEZVOLTARE PSIHO-MOTRICĂ

E l a b o r a t e d e C e n t r u l d e n e u r o p s i h i a t r i e i n f a n t i l ă T i m i ­şoara , s u b c o n d u c e r e a dr . El iza I o n e s c u , p r e z i n t ă o v a l o a r e p r a c ­t ică d e o s e b i t d e m a r e , d o v e d i n d u - s e i n s t r u m e n t e o p e r a t i v e î n d e p i s t a r e a p r e c o c e a copi i lor cu d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă . A c e a s t a e s t e o baterie utilă în examinarea şi depistarea precoce a deficien­ţei mintale. De a c e e a p r o p u n e m ps iholog i lor şi m e d i c i l o r o b a ­t e r i e de p r o b e c a r e în e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă s-a d o v e d i t a f i d e o ­sebi t de u t i l ă în e x a m i n a r e a ş i d e p i s t a r e a p r e c o c e a copi i lor cu de f ic ienţă m i n t a l ă . I n a c e a s t ă b a t e r i e a m i n t r o d u s î n p r i m u l r î n d „Fi şe le d e d e z v o l t a r e p s i h o - m o t r i c ă " , c a r e p e r m i t o d e c e ­l a r e a t u l b u r ă r i l o r n e u r o p s i h i c e n u n u m a i d e c ă t r e specia l i ş t i , p u t î n d f i a p l i c a t e ş i de c ă t r e p ă r i n ţ i , a s i s t e n t e , ş i e d u c a t o a r e .

A l ă t u r i d e „ F i ş e " î n b a t e r i a p r o p u s ă a m i n t r o d u s s c a r a B r u n e t - L e z i n e ş i D e n v e r , p e n t r u c ă a m b e l e a c o p e r ă n e c e s i t ă ţ i l e de i n v e s t i g a r e a copi i lor de 0—6 a n i .

FIŞELE DE DEZVOLTARE PSIHO-MOTORIE A COPIILOR ÎNTRE 0—6 ANI

E s t e v o r b a de fapt de t r e i fişe s e p a r a t e : a) fişa p e n t r u 0 — 1 an ; b) fişa p e n t r u 1—3 ani ; c) fişa p e n t r u 3—6 a n i .

71 70

Tabelul S

Ridică capul uneori , cînd este ţinut în poziţ ia aşezat. Culcat pe spate, r id ică capul . Culcat pe spate, cu picioarele în flexie face mişcări de pe-

5 :Ialare. 3 Reacţ ionează la zgomotul c lopoţelului .

Ţ i n e în mină, p e n t r u o clipă, o jucăr ie . Fixează cu pr iv i rea faţa e x a m i n a t o r u l u i .

Ţ i n u t vert ical , se spr i j ină pe picioare. Culcat pe spate, t rage un prosop pus pe cap.

c Ridică cubul p u s pe masă . ~ Ţ i n e două cubur i , unul în f iecare mînă si pr iveş te la al t re i-'•o lea.

B a l e în m a s ă cu o l ingur i ţă .

Aşezat, a p u c ă cu o m î n ă j u c ă r i a b a l a n s a t ă în faţa lui.

Merge cînd este ţ inut de o m î n ă . P r i n d e un al t re i lea cub pr iv ind cele două pe care deja le

'c ţ ine în mînă. A r u n c ă un cub în joc.

- Imi tă zgomotul l inguri ţe i eu care e x p e r i m e n t a t o r u l b a t e în masă.

Rostogoleşte m i n g e a pe o p lanşetă . Încearcă să mîzgăleascâ s lab d u p ă ce i se d e m o n s t r e a z ă .

Construieşte o p o a r t ă cu cuburi . Asamblează imagini din două părţ i ,

c Copiază un cerc. ^ C o m p a r ă d o u ă linii.

Execută trei o r d i n e . Repetă 6 si labe.

72 73

INDICAŢII. CERINŢE GENERALE

% O b s e r v a ţ i a n e c e s i t ă o a t m o s f e r ă de c a l m ; se v o r r e d u c e s u r s e l e d e e x c i t a ţ i e d i n j u r .

# In a p r e c i e r i , e x a m i n a t o r u l se va b a z a cît m a i m u l t pe observa ţ i i p r o p r i i . I n f o r m a ţ i i l e f u r n i z a t e d e a p a r ţ i n ă t o r i t r e b u ­iesc ver i f ica te p r i n o b s e r v a ţ i i p r o p r i i .

# F i e c a r e e l e m e n t d i n fişă v a t r e b u i o b s e r v a t d e m a i m u l t e or i ş i n u m a i d u p ă a c e e a s e v a face n o t a r e a .

# E x a m i n a t o r u l va a v e a l a î n d e m i n ă t r u s a cu ob iecte le n e c e s a r e inves t iga ţ ie i . L a t o a t e e x a m i n ă r i l e s e v a ut i l i za a c e ­eaşi t r u s ă .

74

1

Q E x a m i n a r e a se î n c e p e c i t ind F i ş a de d e z v o l t a r e de jos în sus. I t e m i i s în t g r u p a ţ i pe i n t e r v a l e de 3 l u n i ş i n u m e r o t a ţ i în c a d r u ] f iecărei g r u p e . N u m e r o t a r e a se r e i a de la 1 în c a d r u l fie­c ă r u i t r i m e s t r u .

INDICAŢII

0 — 3 luni

— 1, 2, 3 apar de la naştere : 1 se declanşează atingînd buzele şi zona din jurul lor ;

SPECIALE

— 4 este schiţat în prima lună şi evident după trei luni ;

— 6 către trei luni capul este ţi­nut pe linia mediană ;

— 7 apucă doar cu degetele ;

7 5

— 8 apare după două luni ; — 9 schiţat iniţial, către trei luni

urmăreşte vizibil obiectivele din apropiere.

3—6 luni

— 1 culcat pe spate, mişcă vioi, alternativ, membrele infe­rioare ;

— 3 păstrează mult timp poziţia ridicată a capulu i ;

— 9 urmăreşte persoana în miş­care la o distanţă de 1—2 me­tri.

6—9 luni

— 1 trunchiul susţinut vertical, picioarele pe sol, schiţează vo­

luntar paşi ; performanţa este deosebită de reflexul de spri­jinire cu picioarele înainte, automată, care apare şi în prima lună ;

— 6 ţine în fiecare mînă cîte un cub, îl interesează al treilea, aruncă uneori un cub din mî­nă, pentru a-1 apuca pe cel prezentat.

9—12 luni

— 6 întoarce capul în direcţia zgomotului ;

— 11 poate ţine în mînă un cre­ion, urmăreşte intermitent urma pe hîrtie.

NOTAREA

O P e n t r u f iecare p e r f o r m a n ţ ă , n o t a r e a s e face c u u n p u n c t î n r î n d u l c o r e s p u n z ă t o r , î n c o l o a n a î n c a r e s e î n c a d r e a z ă v î r s t a c o p i l u l u i e x a m i n a t .

# P u n c t e l e v o r f i u n i t e cu o l in ie c o n t i n u ă c a r e t r e b u i e c o m p a r a t ă c u l in ia roş ie c e i n d i c ă d e z v o l t a r e a s t a n d a r d .

# L i n i a t r i m e s t r i a l ă c a r e u n e ş t e p u n c t e l e a c o r d a t e p o a t e f i d i s c o n t i n u ă d a c ă u n e l e p e r f o r m a n ţ e nu au fost î n d e p l i n i t e . In cazul l iniei d i s c o n t i n u i , r ă m î n e r i l e î n u r m ă s î n t r e p e d e v iz ibi le ş i pot f i u r m ă r i t e în d e z v o l t a r e a u l t e r i o a r ă .

APRECIEREA CANTITATIVA

# R e a l i z a r e a i n t e g r a l ă a p e r f o r m a n ţ e l o r t r i m e s t r i a l e , în r a p o r t c u v î r s ta , d ă u n scor s t a n d a r d c o r e s p u n z ă t o r u n e i . v a l o r i de 1 0 0 % . (De e x e m p l u la 3 l u n i o b ţ i n e r e a a 14 p u n c t e , r e p r e ­z i n t ă o p e r f o r m a n ţ ă c o r e s p u n z ă t o a r e va lor i i de 100%).

# C a l c u l u l s c o r u l u i o b ţ i n u t se face d u p ă f o r m u l a : E x . la 12 l u n i o b ţ i n e 40 p u n c t e

n r . p u n c t e o b ţ i n u t e X 1 0 0 4 0 x 1 0 0 x= tt. -—7~-— — = 6 7 , 7 %

n r . pct . specif ice v i r s te i 59 # Se v o r c o n s i d e r a în l i m i t e n o r m e l e ş i va lor i c a r e a t i n g

9 0 — 9 5 % d i n v a l o a r e a s t a n d a r d .

76

A c e s t e fişe s î n t de f in i te ca n i ş t e i n s t r u m e n t e de urmărire a d e z v o l t ă r i i p s i h o - m o t o r i i a c o p i l u l u i î n t r e 0 — 6 a n i şi de d e-p i s t a r e p r e c o c e a t u l b u r ă r i l o r n e u r o p s i h i c e ş i m a i a les a copi i lor cu de f ic ienţă m i n t a l ă în v e d e r e a i n t e r v e n i r i i l a t i m p cu o t e r a p i e a d e c v a t ă .

î n e l a b o r a r e a lor s-a ţ i n u t c o n t d e p r i n c i p a l e l e d a t e ex i s­t e n t e î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e î n aces t d o m e n i u ş i s-a f r u c t i ­ficat d i n p l i n e x p e r i e n ţ a p r a c t i c ă a C e n t r u l u i de n e u r o p s i h i a t r i e d i n T i m i ş o a r a c o n d u s de dr. El iza I o n e s c u , c a r e în fapt e s te ş i a u t o a r e a fişelor.

F i ş e l e s în t ast fe l a l c ă t u i t e înc î t să p o a t ă f i u ş o r m a n e v r a t e de c ă t r e toţ i cei c a r e l u c r e a z ă ş i îngr i j e sc copiii ( p ă r i n ţ i , s u r o r i , a s i s t e n t e , e d u c a t o a r e ) . E le pot ş i s î n t u t i l i z a t e î n m o d c u r e n t î n e x a m i n a r e a copi i lor î n t r e 0—6 a n i î n L a b o r a t o r u l d e s ă n ă t a t e m i n t a l ă ş i ar p u t e a f i u t i l i z a t e cu succes ş i în pol ic l inic i le de copii.

F i ş e l e p r e z i n t ă o ser ie de a v a n t a j e : i t e m i i s î n t c lar f o r m u ­laţi , m a n e v r a r e a c o p i l u l u i î n t i m p u l e x a m i n ă r i i es te facilă, a p r e c i e r e a ş i n o t a r e a r e z u l t a t e l o r e s te u ş o r de f ă c u t ş i s t a n d a r ­dizată , e x i s t ă ş i u n î n d r u m ă t o r c a r e e x p u n e î n m o d d e t a l i a t t e h ­nica d e e x a m i n a r e , n o t a r e a ş i a p r e c i e r e a per iodică, c o n s t i t u i r e a b i l a n ţ u l u i d e z v o l t ă r i i p s i h o m o t o r i i a cop i lu lu i .

_^ I t e m i i c a r e a l c ă t u i e s c cele t r e i fişe de d e z v o l t a r e s î n t g r u ­p a ţ i p e e t a p e d e d e z v o l t a r e ş i î n c a d r u l f iecărei e t a p e v izează p a t r u d o m e n i i : 1) c o n t r o l u l p o s t u r a l şi m o t r i c i t a t e a s i m p l ă ; 2) m o t r i c i t a t e a f i n ă - u t i l i t a r ă ; 3) d e z v o l t a r e a m i n t a l ă ş i l i m b a j u l ; 4) socia l izarea.

F i ş a d e z v o l t ă r i i p s i h o - m o t o r i i a c o p i l u l u i î n t r e 0 — 1 2 l u n i g r u p e a z ă i t e m i i pe p a t r u e t a p e : a) 0 — 3 l u n i ; b) 3 — 6 l u n i ; c) 6 — 9 l u n i ş i d) 9 — 1 2 l u n i . In c a d r u l f iecărei e t a p e e x i s t ă g r u ­p a ţ i în o r d i n e a d i f icu l tă ţ i lor c î te 1 4 — 1 5 i t e m i .

F i ş a de d e z v o l t a r e a c o p i l u l u i de 1—-3 a n i c u p r i n d e t r e i e t a p e : a) 12—18 l u n i ; b) 1 8 — 2 4 l u n i ; c) 2 4 — 3 6 l u n i . In c a d r u l f iecărei e t a p e s în t r e p a r t i z a ţ i în o r d i n e a d i f icu l tă ţ i lor c î te 18 i t e m i .

F i ş a d e d e z v o l t a r e m o t o r i e a c o p i l u l u i î n t r e 3 — 6 a n i g r u ­p e a z ă i t e m i i pe t r e i e t a p e : a) 3 — 4 a n i ; b) 4 — 5 a n i ; c) 5—6 a n i . P e n t r u f iecare g r u p ă d e v î r s t a s î n t p r e z e n t a t e c î te 1 2 i t e m i .

77

79

INDICAŢII. CERINŢE GENERALE

% O b s e r v a ţ i a n e c e s i t ă o a t m o s f e r ă de c a l m ; se v o r r e d u c e

s u r s e l e d e e x c i t a ţ i e d i n j u r .

9 î n a p r e c i e r i , e x a m i n a t o r u l s e v a b a z a cit m a i m u l t p e

o b s e r v a ţ i i p r o p r i i . I n f o r m a ţ i i l e f u r n i z a t e d e a p a r ţ i n ă t o r i t r e b u ­

iesc ver i f ica te p r i n o b s e r v a ţ i i p r o p r i i .

0 F i e c a r e e l e m e n t d i n fişă va t r e b u i o b s e r v a t de m a i

m u l t e or i ş i n u m a i d u p ă a c e e a s e v a face n o t a r e a .

# E x a m i n a t o r u l va a v e a la î n d e m î n ă î n t r e a g a t r u s ă cu

obiecte le n e c e s a r e inves t iga ţ ie i . L a t o a t e e x a m i n ă r i l e s e v a u t i ­

liza aceeaş i t r u s ă .

0 E x a m i n a r e a se î n c e p e c i t ind F i ş a de d e z v o l t a r e de jos

î n sus. I t e m i i s înt g r u p a ţ i ş i n u m e r o t a ţ i p e t r e i i n t e r v a l e ( p r i ­

m e l e d o u ă de 6 l u n i ş i u l t i m u l de 12 lun i ) . N u m e r o t a r e a se r e i a

de la 1 în f iecare i n t e r v a l .

9 D a c ă m a j o r i t a t e a e x i g e n ţ e l o r d i n t r - u n i n t e r v a l s î n t î n ­

d e p l i n i t e s e t r e c e l a t e s t a r e a i t e m i l o r c a r a c t e r i s t i c e s e c ţ i u n i i

u r m ă t o a r e .

80

INDICAŢII SPECIALE

12—18 luni

7 : sursa sunetului nu trebuie văzută de copil ; clopoţelul se agită la 2—3 m în spatele co­pilului. 12 : i se arată obiectul şi i se cere să-1 aducă. 17 : copilul trebuie să identi­fice cîteva imagini familiare (către sfîrşitul semestrului).

18—24 luni

1 : nevoia de a urina este anunţată fie mimie, fie ono­matopeic, fie cu un cuvînt simplu, înaintea relaxării sti.icterului.

8 : spontan ridică obiectele v ioare care-1 interesează şi le

24—36 luni

3 : nu se sprijină ; înaintează alternînd picioarele ; cînd trep­tele sînt prea înalte, înain­tează lateral, avansînd ace­laşi picior.

4 : caută societatea copiilor ; se antrenează în joc cu e i ; îşi afirmă proprietatea asupra ju­căriilor.

7 : în desenul spontan este în stadiul mîzgălelii copiază cu oarecare asemănare forme geometrice simple şi linii.

13 : numără automat, nu are noţiunea de n u m ă r ; distinge corect singularul de plural.

6 — copilul deficient mintal 81

întinde mamei sau examina­torului (oferă sau „cere" expli­caţii).

— 9 : se utilizează tic-tacul cea­sului sau foşnetul unei hîrtii în spatele copilului.

— 14 : cunoaşte denumirea şi are sensul colaborării.

— 17 : construieşte propoziţii simple (subiect-)-predicat) are sensul pluralului.

— 18 : foloseşte EU — TU.

— 14 : vocabular variabil tle la copil la copi l ; cuvintele se re­feră- mai ales la obiectele din mediul înconjurător şi familiar copilului.

— 15 : salută spontan sau răs­punde la salut.

— 18 : înţelege şi poate reda ac­ţiuni foarte simple, utilîzînd ţaţe. imagini sau povestioare învă-

NOTAREA

O P e n t r u f iecare p e r f o r m a n ţ ă , n o t a r e a se face cu un p u n c t . P u n c t u l s e p u n e î n r î n d u l c o r e s p u n z ă t o r ş i î n co loana î n c a r e s e î n c a d r e a z ă v î r s t a e x a m i n a t u l u i .

0 P u n c t e l e v o r f i u n i t e cu o l inie c o n t i n u ă . A c e a s t ă l in ie t r e b u i e c o m p a r a t ă c u l in ia roş ie c e i n d i c ă d e z v o l t a r e a s t a n d a r d .

% L i n i a c a r e u n e ş t e p u n c t e l e a c o r d a t e p o a t e f i ş i d i s c o n ­t i n u ă , d a c ă u n e l e p e r f o r m a n ţ e n u a u fost î n d e p l i n i t e .

APRECIEREA CANTITATIVA

0 R e a l i z a r e a i n t e g r a l ă a p e r f o r m a n ţ e l o r c o r e s p u n z ă t o a r e v î r s te i dă un scor s t a n d a r d egal cu 1 0 0 % . (De e x e m p l u la 18 l u n i copi lu l o b ţ i n e 18 p u n c t e . La a c e s t e a se a d a u g ă 59 p u n c t e ce r e p r e z i n t ă p e r f o r m a n ţ a a n u l u i I. Deci 18 + 59 = 77 p u n c t e c o r e s p u n d e u n e i d e z v o l t ă r i s t a n d a r d d e 1 0 0 % ) .

0 C a l c u l a r e a scoru lu i i n d i v i d u a l (S. I.) se face d u p ă for­m u l a :

S.I.= (nr. pct . o b ţ i n u t e + 5 9 ) X l 0 0

scor s t a n d a r d

• Se v o r c o n s i d e r a în l i m i t e n o r ­m a l e ş i v a l o r i c a r e a t i n g 9 0 — 9 5 % din v a l o a r e a s t a n d a r d .

Scor s t a n d a r d

18 l u n i : 77 p u n c t e

24 l u n i : 95 p u n c t e

36 l u n i : 113 p u n c t e

82

2.1.5. INDICAŢII GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU EXAMINA­REA COPILULUI CU AJUTORUL FIŞELOR DE DEZVOLTARE

C o p i l u l mic p u n e p r o b l e m e specia le î n s t a b i l i r e a c o n t a c t u ­lui . De aceea nu se va face nic i o e x a m i n a r e p î n ă c înd e x a m i ­n a t o r u l — i n d i f e r e n t c ine es te e l — nu va a v e a c e r t i t u d i n e a că a s tabi l i t un c o n t a c t afect iv c o r e s p u n z ă t o r cu copi lu l . D a c ă a c e a s t ă r e l a ţ i e a fect ivă nu a fost s tab i l i tă , e x a m i n a r e a es te amâ­n a t ă . E a v a f i î n c e p u t ă n u m a i a t u n c i c înd copi lu l a c c e p t ă r e l a ­ţ ia şi c o l a b o r a r e a .

E x a m i n a r e a t r e b u i e s ă s e d e s f ă ş o a r e î n t r - o a t m o s f e r ă d e c a l m ş i l in i ş te . P e n t r u a c e a s t a s e v o r r e d u c e l a m a x i m u m s u r ­sele d e e x c i t a ţ i e d i n j u r . D a c ă î n t i m p u l e x a m i n ă r i i copi lu l d ă s e m n e de n e l i n i ş t e , de p l ic t i sea lă ş i n e r v o z i t a t e , i n v e s t i g a r e a se î n t r e r u p e ş i se r e i a în a l t ă ş e d i n ţ ă .

A p r e c i e r e a u n o r i t e m i s e v a face d u p ă o b s e r v a ţ i i r e p e t a t e . E x a m i n a r e a s e î n c e p e p r i n n o t a r e a d a t e l o r p e r s o n a l e ( n u m e l e ş i p r e n u m e l e , d a t a n a ş t e r i i ş i d a t a e x a m i n ă r i i ) .

E x a m i n a r e a î n c e p e î n t o t d e a u n a de la i t e m u l 1 înscr i s în g r u p a de vârstă c ă r e i a î i c o r e s p u n d e copi lu l .

în cazul în c a r e se c o n s t a t ă că copi lu l nu r e u ş e ş t e să p a r ­c u r g ă m a i m u l t d e 3—4 i t e m i d i n cei p r e v ă z u ţ i p e n t r u v î r s t a r e s p e c t i v ă , a t u n c i e x a m i n a t o r u l va o r i e n t a i n v e s t i g a ţ i a ş i Ia i t e m i i d i n g r u p a d e v î r s ta i n f e r i o a r ă .

D a c ă copi lu l r e u ş e ş t e l a 9—10 d i n i t e m i i v î r s t e i sa le , i n ­v e s t i g a r e a se va c o n t i n u a ş i l a g r u p a de v î r s t a i m e d i a t s u p e ­r i o a r ă .

NOTAREA, COMPLETAREA ŞI APRECIEREA REZULTATELOR

C o m p o r t a m e n t u l c o p i l u l u i p r e v ă z u t d e f iecare i t e m d i n fişă es te a p r e c i a t ca f i ind c o r e s p u n z ă t o r v î r s te i ş i în aces t caz i se a c o r d ă un p u n c t , fie n e c o r e s p u n z ă t o r ş i a t u n c i nu i se a c o r d ă p u n c t u l . P u n c t u l es te t r e c u t c u c e r n e a l ă s a u c u c r e i o n u l î n fişa d e e x a m i n a r e î n d r e p t u l i t e m u l u i ş i p e c o l o a n a v î r s te i c o r e s p u n z ă t o a r e , a l ă t u r i d e l in ia c a r e e x p r i m ă d e z v o l t a r e a n o r ­m a l ă s t a n d a r d . D a c ă copi lu l n u o b ţ i n e p u n c t u l , s p a ţ i u l d i n d r e p t u l i t e m u l u i r e s p e c t i v v a f i h a ş u r a t . D u p ă c e s-a t e r m i n a t e x a m i n a r e a , p u n c t e l e o b ţ i n u t e s în t u n i t e c u o l in ie c o n t i n u ă (dacă a o b ţ i n u t p u n c t e la f iecare i t e m ) . L i n i a p o a t e să fie ş i d i s­c o n t i n u ă d a c ă u n e l e p e r f o r m a n ţ e n u a u fost î n d e p l i n i t e . R ă m î -n e r i l e în u r m ă — h a ş u r a t e — fi ind u ş o r ş i r e p e d e vizibi le.

83

84 8 5

INDICAŢII. CERINŢE GENERALE

0 O b s e r v a ţ i a n e c e s i t ă o a t m o s f e r ă de ca lm, se vor r e d u c e sur se le d e e x c i t a ţ i e d i n j u r .

£ în ap rec ie r i e x a m i n a t o r u l se va baza ci t m a i m u l t pe observaţ i i p r o p r i i . I n f o r m a ţ i i l e f u r n i z a t e d e a p a r ţ i n ă t o r i t r e b u ­iesc ver i f ica te p r i n observa ţ i i p r o p r i i .

% F i e c a r e e l e m e n t d i n fişă v a t r e b u i o b s e r v a t d e m a i m u l t e ori ş i n u m a i d u p ă aceea se va face n o t a r e a .

0 E x a m i n a t o r u l va a v e a la î n d e m î n ă t r u s a cu ob iec te le n e c e s a r e inves t iga ţ ie i . L a t o a t e e x a m i n ă r i l e s e v a u t i l i z a aceeaş i t r u s ă .

ţ E x a m i n a r e a se î n c e p e c i t ind fişa de d e z v o l t a r e de jos în sus . I t e m i i s în t g r u p a ţ i p e i n t e r v a l e d e u n a n ş i n u m e r o t a ţ i î n c o d u l f iecărei g r u p e .

INDICAŢII

3 — 4 ani

— 2, 3 întîi i se arată şi apoi i se cere să facă la f e l ;

— 5 i se arată copilului figurile asamblate, apoi se separă în bucăţi şi i se cerc să le com­pună la loc ;

— 8 se arată mai întîi desenul ; — 9 desenul cu linii se prezintă

in trei poziţii ; -— 11 se dau cinci comenzi, pune

cubul pe cutie . . . în cutie . . . înaintea c u t i e i . . . in spatele cutiei .. . sub cutie.

4—7> a n i

— 1, 2, 3 întîi i se arată apoi i se cere să facă la fe l ;

— 4 se arată cartonaşul cu cu­lori ;

— 5 se arată mai întîi desenul.

SPECIALE

— 7 0 Focul e.ste fierbinte, ghea­ţa e s t e . . .

0 Mama este femeie, tata este . . .

O Un cal este mare un şoa­rece este . . .

— 8 se utilizează cartonaşul cu cele 20 de verbe din care co­pilul trebuie să ştie 13, 11 ace­leaşi comenzi ca la 3—4 ani : trebuie 5—6 ani

—• 1, 2 întîi i se arată şi apoi i se cere să facă la f e l ;

— 3 se utilizează setul de figuri desenate ;

— 5 ,,Din ce este făcută lin­gura . . . uşa .. . gheata ;"

— 7 se compară musca şi flutu­rele ;

— 8 se arată mai întîi desenul ; — 12 se cere definirea a 9 cu­

vinte : mingea . . . masa . . . l a c u l . . . casa . . . gardu l . . . perdeaua . . . t a v a n u l . . . mă­rul . . . pardoseaua . . .

8 6

NOTAREA

0 P e n t r u f iecare p e r f o r m a n ţ ă se a c o r d ă un p u n c t c a r e se n o t e a z ă în r î n d u l c o r e s p u n z ă t o r ş i în c o l o a n a în c a r e se î n c a ­d r e a z ă v î r s t a c o p i l u l u i e x a m i n a t .

0 P u n c t e l e v o r f i u n i t e cu o l in ie c o n t i n u ă c a r e t r e b u i e c o m p a r a t ă c u l i n i a p u n c t a t ă c a r e i n d i c ă d e z v o l t a r e a s t a n d a r d .

% L i n i a c a r e u n e ş t e p u n c t e l e p o a t e f i d i s c o n t i n u ă d a c ă u n e l e p e r f o r m a n ţ e n u a u fost î n d e p l i n i t e . î n cazu l l iniei d i s c o n ­t i n u i , r ă m â n e r i l e in u r m ă s în t r e p e d e v iz ibi le ş i p o t f i u r m ă r i t e î n d e z v o l t a r e a u l t e r i o a r ă .

APRECIEREA CANTITATIVA

S . I . =

C a l c u l u l s c o r u l u i i n d i v i d u a l (S.I.) se face d u p ă f o r m u l a : , . . . , . , „ . , „ . „ S c o r s t a n d a r d (nr. puncte obţ inute+113)X100

Scorul standard

• Se v o r c o n s i d e r a în l i m i t e n o r m a l e ş i va lor i c a r e a t i n g 9 0 — 9 5 % d i n v a l o a r e a s t a n d a r d .

3—4 ani : 125 p u n c t e

4 — 5 a n i : 137 p u n c t e

5—6 ani : 149 p u n c t e

P e l îngă a c e a s t ă a p r e c i e r e v i z u a l ă c a r e u ş u r e a z ă m u l t d e ­p i s t a r e a s e c t o a r e l o r î n c a r e copi lu l p r e z i n t ă u n e l e def ic ienţe, fişa p e r m i t e ş i o a p r e c i e r e c a n t i t a t i v ă a p e r f o r m a n ţ e l o r c a r e ne f u r n i z e a z ă o se r ie de i n f o r m a ţ i i cu p r i v i r e la g r a d u l r ă m î n e r i i în u r m ă a c o p i l u l u i e x a m i n a t .

S e c o n s i d e r ă c ă o b ţ i n e r e a d e p u n c t e l a to ţ i i t e m i i v î r s te i r e p r e z i n t ă o d e z v o l t a r e n o r m a l ă ega lă cu 1 0 0 % .

D a c ă c o p i l u l nu r e z o l v ă toţ i i t e m i i c i n u m a i o p a r t e , a t u n c i s c o r u l i n d i v i d u a l (S. I.) es te d a t de p r o p o r ţ i a pe c a r e o r e p r e ­z i n t ă a c e a s t ă p a r t e d i n t o t a l u l i t e m i l o r v î r s te i . C a l c u l u l s c o r u l u i i n d i v i d u a l (S. I.) se face d u p ă f o r m u l a

c ţ [nr. puncte obţ inut+ (S.st.—s.v.)]X100,

în c a r e : Sc. St . r e p r e z i n t ă scoru l s t a n d a r d p e n t r u v î r s t a r e s p e c ­tivă, scor c a r e c u p r i n d e toţ i i t e m i i d e z v o l t ă r i i p s i h o - m o t o r i i d e l a n a ş t e r e p î n ă l a v î r s t a r e s p e c t i v ă pe c a r e o a r e c o p i l u l în m o ­m e n t u l e x a m i n ă r i i ; s . v . r e p r e z i n t ă n u m ă r u l de i t e m i c u p r i n ş i î n e t a p a d e v î r s t a c u c a r e î n c e p e m e x a m i n a r e a .

D ă m m a i jos t r e i e x e m p l e : Cazul 1 . C o p i l u l D. F. de 3,8 a n i a o b ţ i n u t 13, p u n c t e r e ­

zolvând cu succes ş i i t e m u l 1 de la g r u p a de 4 — 5 a n i .

87

deci o d e z v o l t a r e n o r m a l ă . Cazul 2. C o p i l u l R. N. de 3,10 l u n i a o b ţ i n u t 10 p u n c t e .

c . 1 0 + (125—12)X100 1 2 300 n o . n / S . , . - i 2 g _ = _ . „ 9 8 f 4 % .

Şi în aces t caz a v e m d e - a face cu o d e z v o l t a r e n o r m a l ă . Cazul 3. C o p i l u l S. N. de 5,8 a n i a o b ţ i n u t 1 p u n c t la g r u p a

de 5—6 a n i , 3 p u n c t e la v î r s t a de 4 — 5 ani ş i 7 p u n c t e la v î r s t a de 3—4 a n i , în t o t a l 11 p u n c t e * .

c • _ 1 1 + (125—12)X100 _ 12 400 „„ 0/

i i i ~~Î49~ = a j /o-

I n aces t caz a v e m d e - a face c u o î n t î r z i e r e m a r c a t ă c a r e n e p e r ­m i t e s ă o r i e n t ă m c o p i l u l s p r e u n c o n s u l t n e u r o p s i h i a t r i c , c o n ­siderând că î n t î r z i e r e a sa p o a t e să fie d e t e r m i n a t ă de o def i­c i e n ţ ă m i n t a l ă .

T o ţ i copii i c a r e au un S. i . s u b 85 % v o r f i o r i e n t a ţ i s p r e un c o n s u l t n e u r o p s i h i a t r i c î n v e d e r e a s tab i l i r i i cauze lor , d i a g n o s t i ­c u l u i ş i t e r a p i e i c o r e s p u n z ă t o a r e .

P o r n i n d d e l a i n f o r m a ţ i i l e f u r n i z a t e d e fişele d e d e z v o l ­t a r e p s i h o m o t r i c ă se p o a t e face o d e p i s t a r e p r e c o c e a d e f i c i e n ţ e ­lor m i n t a l e î n aşa fel înc î t t e r a p i a c o m p l e x ă p o a t e î n c e p e cît m a i r e p e d e .

2.1.6. V A L O A R E A P R O G N O S T I C A A B A B Y T E S T E L O R

G r a d u l d e d e z v o l t a r e s e e x p r i m ă p r i n n i v e l e d e c o m p o r t a ­m e n t e : la s tad i i succes ive a le d e z v o l t ă r i i sale copi lu l a r e v î r s t a c o m p o r t a m e n t u l u i s ă u c a r e t r a d u c e u n a n u m i t g r a d d e m a t u r i ­z a r e n e r v o a s ă .

F o a r t e i m p o r t a n t ă e s te c u n o a ş t e r e a g r a d e l o r r e l a t i v e d e d e z v o l t a r e a d i v e r s e l o r c î m p u r i d e c o m p o r t a m e n t . D e aceea i n ­t e r p r e t a r e a Q.D. t r e b u i e c o m p l e t a t ă c u p r o f i l u l d i fe r i te lor g r u p e d e c o m p o r t a m e n t (P. , L., C , S.).

Un Q.D. d a t izolat, e x p l i c ă p u ţ i n ş i r i scă să facă i l u z o r i e semni f ica ţ ia sa. D i n e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă , ca dea l t fe l ş i a a l t o r

* (Sc. St.—s. v.) se calculează plecînd de la etapa de vîrsta la care copilul are performanţa cea mai bună — în cazul nostru fiind vîrsta de 3—4 ani.

88

a u t o r i , s e d e s p r i n d e f a p t u l c ă î n c u r s u l p r i m i l o r doi a n i d e v i a ţ ă Q.D. n u p r e z i n t ă o e x a c t i t a t e m a r e î n ceea c e p r i v e ş t e p r o g n o s ­t icu l . Aces te i n s t r u m e n t e s în t e x c e l e n t e m i j l o a c e p e n t r u for­m u l a r e a u n u i d iagnos t ic , însă e le a u v a l o a r e p r o g n o s t i c ă n u m a i în c a z u r i l e în c a r e se c o n s t a t ă o r e t a r d a r e p r o n u n ţ a t ă a dezvo l­tăr i i , î n c a z u r i l e d e def ic ienţă m i n t a l ă c a r e s e exp l ică p r i n t r - u n Q.D. in fer ior lu i 70, p r o g n o s t i c u l s e p o a t e f o r m u l a c u u n m i n i ­m u m d e e r o a r e .

P s i h o l o g u l ş i m e d i c u l c a r e u t i l i z e a z ă a c e s t e p r o b e s în t a v e r ­t izaţ i c ă l a s tad i i succes ive d e d e z v o l t a r e r e z u l t a t e l e n u s î n t î n ­t o t d e a u n a a s e m ă n ă t o a r e ş i aces t l u c r u n u n u m a i d i n c a u z a i n ­s tab i l i tă ţ i i cop i lu lu i , c i ş i d i n c a u z a f a p t u l u i că d e z v o l t a r e a t r e c e p r i n faze f o a r t e d i f e r i t e u n e l e d e a l te le . Ce le m a i f r e c v e n t e f luc tuaţ i i a le Q.D. s e d a t o r e s c p r i n c i p a l e l o r m o d i f i c ă r i a l e c o m ­p o r t a m e n t u l u i m o t o r d e l a u n s t a d i u l a a l t u l .

F i ş e l e d e d e z v o l t a r e c a ş i s c a r a B r u n e t - L e z i n e n u m ă s o a r ă i n t e l i g e n ţ a , c i n u m a i u n r i t m d e d e z v o l t a r e g e n e r a l . T o t u ş i , p r i n m o d u l în c a r e s î n t c o n s t r u i t e e le se d o v e d e s c a f i i n s t r u ­m e n t e d e o s e b i t de i m p o r t a n t e în d e p i s t a r e a p r e c o c e a def ic ien­ţei m i n t a l e .

I n d e p i s t a r e a def ic ienţe i m i n t a l e s e v a a c o r d a o m a r e i m ­p o r t a n ţ ă i t e m i l o r legaţ i d e l i m b a j . î n i n t e r p r e t a r e a p r o b e l o r d e l i m b a j no i a d o p t ă m p u n c t u l d e v e d e r e p r o p u s d e H . W a l l o n . î n t i m p c e p e n t r u G e s e l l l i m b a j u l n u es te dec î t u n g r a d m a i m a r e de m a t u r i z a r e n e r v o a s ă , i a r p e n t r u P i a g e t o ocazie de a r e î n ­cepe p e p l a n v e r b a l e x p e r i e n ţ e l e f ă c u t e p e p l a n s e n z o r i o - m o t o r , p e n t r u H. W a l l o n l i m b a j u l î n s e a m n ă o r e î n n o i r e c o m p l e t ă a v ieţ i i p s ih ice . C u l i m b a j u l s e c r e e a z ă s p a ţ i u l m i n t a l , l u m e a c o n c e p ­t e l o r ş i r e l a ţ i i l o r logice. Or, e s t e c u n o s c u t f a p t u l că d e f i c i e n t u l m i n t a l , î n f u n c ţ i e d e g r a d u l def ic ienţe i sa le a j u n g e m u l t m a i g r e u la a c e a s t ă l u m e a c o n c e p t e l o r ş i r e l a ţ i i l o r logice.

L i m b a j u l o d a t ă c o n s t i t u i t , r e p r e z i n t ă u n i n s t r u m e n t c a r e r ă m î n e să fie u t i l i z a t . I n t e l i g e n ţ a a p a r e ca o f a c u l t a t e de a u t i ­liza l i m b a j u l în r a ţ i o n a m e n t e ş i j u d e c ă ţ i d i n ce în ce m a i c o m ­p l e x e . L i m b a j u l n u e s t e i n t e l i g e n ţ ă , c i e l e x p r i m ă i n t e l i g e n ţ a . D e a c e e a or ice î n t î r z i e r e î n d e z v o l t a r e a l i m b a j u l u i t r e b u i e s ă fie u n s e m n a l d e a l a r m ă c a r e t r e b u i e s ă d e t e r m i n e u n c o n s u l t d e s p e c i a l i t a t e .

8 9

2.2. EXAMINAREA COPILULUI DEFICIENT MINTAL

E x a m i n a r e a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l c o m p o r t ă p a r c u r g e ­r e a e t a p e l o r c o m u n e o r i c ă r e i e x a m i n ă r i n e u r o p s i h i a t r i c e . L a a c e a s t ă c a t e g o r i e de copii se ins i s tă a s u p r a e t a p e l o r de dezvo l­t a r e p s i h o m o t o r i e , d e p i s t ă r i i m i c r o s i m p t o m a t o l o g i e i n e u r o l o g i c e ş i e f e c t u a r e a u n o r inves t iga ţ i i p a r a c l i n i c e (psihologice, b io lo­gice) ce p e r m i t e l u c i d a r e a d i a g n o s t i c u l u i d i n p e r s p e c t i v a c l inică ş i et iologică. Or ice s c h e m ă de e x a m i n a r e es te b u n ă , cu c o n d i ­ţ ia să fie c o m p l e t ă . G r e ş e l i l e i m p o r t a n t e de d i a g n o s t i c se p r o ­d u c m a i d e g r a b ă p r i n t r - o e x a m i n a r e i n c o m p l e t ă decî t p r i n i g n o ­r a r e a t e o r e t i c ă a u n e i a fec ţ iuni n e u r o p s i h i c e . E x a m i n a r e a n e u r o p s i h i a t r i c ă a s u g a r u l u i d i feră de cea a p r e ş c o l a r u l u i , a şco­l a r u l u i s a u a a d o l e s c e n t u l u i . De aceea pe p a r c u r s u l e x p u n e r i i v o m s u b l i n i a n o ţ i u n i l e specif ice f iecărei g r u p e d e v î r s t ă [171].

2.2.1. CADRUL Şl CONDIŢIILE ÎN CARE SE EXAMINEAZĂ

COPILUL DEFICIENT MINTAL

i P e n t r u a ne a s i g u r a de i n f o r m a ţ i i cit m a i c o r e c t e a s u p r a m a n i f e s t ă r i l o r p s i h o p a t o l o g i c e ş i a c a u z e l o r c a r e le^au g e n e r a t , este r e c o m a n d a b i l să se c r e e z e condi ţ i i cit m a i a p r o p i a t e m e ­d i u l u i fami l iar .

2 . 2 . 1 . 1 . O R G A N I Z A R E A AMBIANŢEI

C a b i n e t u l de n e u r o p s i h i a t r i e i n f a n t i l ă , în m o d firesc, se d e o s e b e ş t e d e a s p e c t u l c a b i n e t e l o r o b i ş n u i t e d e c o n s u l t a ţ i i . I n p r i n c i p i u l ipsesc (sau s în t m a s c a t e ) i n s t r u m e n t e l e m e d i c a l e , m o ­b i l i e r u l este. a p r o p i a t d e cel a l l o c u i n ţ e i p a r t i c u l a r e . D u l a p u r i l e c u p r i n d j u c ă r i i , p e p o d e a s e află p ă p u ş i , j u c ă r i i m e c a n i c e , c ă r ţ i i l u s t r a t e , cut i i , c u b u r i etc. (Stossel, Şt .) . M o d u l î n c a r e c o p i l u l se r e g ă s e ş t e ş i se d e s f ă ş o a r ă în aces t decor, e x u b e r a n ţ a s a u ţ i ­n u t a s a r e z e r v a t ă d e v i n t o t a t î t e a indici i p r i v i n d s t r u c t u r a s a ps iholog ică s a u s t a r e a lu i d e m o m e n t .

U n a s e m e n e a c a d r u a d e c v a t e l i m i n ă s a u cel p u ţ i n d i m i n u a jena, r e z e r v e l e , emoţ i i le , t e a m a , p r o t e s t e l e , p l î n s u l c a r e p a r a z i ­t e a z ă d e s e o r i c o n v o r b i r e a s a u o face impos ib i lă . U n i i r e c o m a n d ă ca sa la de c o n s u l t a ţ i i să a ibe d o u ă ieş ir i . In cazu l c înd copi lu l

90

p ă r ă s e ş t e locul c o n v o r b i r i i l iniş t i t , z î m b i n d chiar , v a t r e c e p r i n ­t r e cei la l ţ i c a r e îşi a ş t e a p t ă r î n d u l , a l t m i n t e r i v a ieşi p e c e a l a l t ă uşă. A m b i a n ţ a c o n v o r b i r i i a s i g u r ă condi ţ i i l e u n u i m e d i u p r i e l ­nic, c a l m ş i de s e c u r i t a t e , ceea ce c o n t r i b u i e la „ d e s c h i d e r e a " cop i lu lu i fa ţă de m e d i c ş i impl ic i t , la o m a i a m p l ă ş i p r o f u n d ă c u n o a ş t e r e [171].

2 . 2 . 1 . 2 . DESFĂŞURAREA C O N V O R B I R I I C U M A M A

Cea m a i a p r o p i a t ă f i inţă d e v i a ţ a ş i p r o b l e m e l e copi lu lu i , m a m a es te i n d i s c u t a b i l cea m a i i m p o r t a n t ă s u r s ă d e i n f o r m a ţ i i . P r i v i n d v a l o a r e a d a t e l o r ofer i te d e m a m ă , v o m r e ţ i n e c î teva as­p e c t e p r i v i n d p s i h o l o g i a e i [122]. A n g a j a r e a a f e c t i v ă a m a m e i în c r i c e su fe r in ţă , î n g r i j o r a r e a , e m o t i v i t a t e a p a r t i c u l a r ă , defor­m e a z ă opt ica ei. E x i s t ă m a m e h i p e r p r o t e c t o a r e s a u a n x i o a s e c a r e s t ă r u i e a s u p r a a b a t e r i l o r , c h i a r m i n o r e , d e l a n o r m e , î n t i m p c e p e r s o a n e i n d o l e n t e s a u n e j u s t i f i c a t o p t i m i s t e t r e c p e l ingă s e m n e l e u n e i de f ic ienţe m i n t a l e . M e d i c u l a r e d e î n f r u n t a t t e n d i n ţ a p ă r i n ţ i l o r de a c o n s t r u i s c h e m e e x p l i c a t i v e , o f e r i n d u - l e c a c e r t i t u d i n i . E s t e pos ib i lă confuzia î n d e f o r m a r e a u n o r d a t e , m a i a les l a m a m e c u m u l ţ i copii c î n d b iograf ia a c e s t o r a c o n -f luează p î n ă l a n e d i f e r e n ţ i e r e . C o n v o r b i r e a c u m a m a s ă fie î n a b s e n ţ a c o p i l u l u i ş i să p r e c e a d ă c o n v o r b i r e a cu el .

2 . 2 . 1 . 3 . DESFĂŞURAREA C O N V O R B I R I I C U C O P I L U L

C o p i l u l e s te l ă s a t în voie, să stea, să se aşeze s a u să se a p r o ­pie de o b i e c t u l p r e f e r a t . C o n v o r b i r e a t r e b u i e să fie 1 i b e r ă, f L î e a s c ă p e b a z ă d e r e c i p r o c i t a t e c u i n t e r e s ş i î n t r - u n l i m ­baj a d e c v a t . M e d i c u l t r e b u i e s ă a i b ă r ă b d a r e . î n s ă ş i t i m p u l d e a ş t e p t a r e î n t r e î n t r e b a r e ş i r ă s p u n s d e v i n e i n f o r m a ţ i e , p r i v i n d a t e n ţ i a s a u n e a t e n ţ i a , i n t e r e s u l , g r a d u l d e î n ţ e l e g e r e , n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r . î n t r e b a r e a p o a t e f i r e p e t a t ă i m e d i a t , d e d o r i t în" r-o f o r m u l ă s c h i m b a t ă sau s e r e v i n e u l t e r i o r a s u p r a ei.

2.2.1 .4. O B I E C T I V E L E Î N C O N V O R B I R E A C U C O P I L U L

T e m e l e ce v o r f i a b o r d a t e p r i v e s c c u n o a ş t e r e a copi lu lu i , a c a d r u l u i ş t i u t de el, a a t i t u d i n i i fa ţă de famil ie, de colegi ş i de

91

şcoală. S e e x a m i n e a z ă m a n i f e s t ă r i l e c o p i l u l u i fa ţă d e p r o p r i u l lu i h a n d i c a p ; d a c ă es te c o n ş t i e n t de e l p r i n c o m p a r a ţ i e cu a l ţ i i s a u nu-1 ses izează. N u t r e b u i e n e g l i j a t e nic i d e v i e r i l e c o m p o r t a ­m e n t a l e ( p r e d i l e c t u a l e s a u d e l i c t u a l e ) p e c a r e u n def ic ient m i n ­t a l l e r e l a t e a z ă fără nic i u n fel d e c e n z u r ă se lect ivă . E s t e p r e f e ­r a b i l ca d i s c u ţ i a să se d e s f ă ş o a r e d u p ă o p r e a l a b i l ă i n f o r m a r e de la famil ie , a p a r ţ i n ă t o r i , a u t o r i t ă ţ i , în a b s e n ţ a lor [171].

2 . 2 . 2 . D A T E P E R S O N A L E

2.2.2.1. N U M E L E Şl P R E N U M E L E

C e i n f o r m a ţ i i p r i m e ş t e m e d i c u l l a c o t i d i a n a î n t r e b a r e „ c u m t e c h e a m ă ?".

— I n p r i m u l r î n d află d a c ă c o p i l u l îşi ş t ie s a u n u n u m e l e , î n g e n e r a l , d u p ă v î r s t a d e 3 a n i , copi lu l îşi c u n o a ş t e n u m e l e . D e ­v i n e ast fe l u n ind ic iu d e m a r e g e n e r a l i t a t e p r i v i n d n i v e l u l m i n ­ta l . I n c a z u l c înd e x a m i n a t u l nu-ş i d e c l a r ă n u m e l e , a p a r u r m ă ­t o a r e l e so luţ i i pos ib i le , d i n t r e c a r e cel p u ţ i n u n a se c e r e a f i c o n f i r m a t ă : e m o ţ i e , h a n d i c a p senzor ia l , a u d i t i v ( h i p o a c u z i e , s u r d i t a t e ) , t i m i d i t a t e , î n c ă p ă ţ â n a r e , n e g a t i v i s m , n e s o c i a b i l i t a t e , n e a t e n ţ i e , n e c u n o a ş t e r e a l imbi i , s t a r e a fec t ivă d e p r e s i v ă , s t a r e d e confuzie, de f ic ienţă m i n t a l ă .

— A l t e o r i copi lu l îşi s p u n e n u m a i n u m e l e de b o t e z s a u u n u l g e n e r a l , ceea ce a t e n ţ i o n e a z ă un n i v e l m i n t a l def ic i tar , o e d u c a ţ i e n e r e a l i z a t ă s a u u n p r o c e s p s i h o t i c .

2.2.2.2. VIRSTA

C u n o a ş t e r e a v î r s te i (date i n a ş t e r i i ) p e r m i t e : a ) P l a s a r e a i m e d i a t ă î n p r o b l e m a t i c ă p s i h o p a t o l o g i c ă g e ­

n e r a l ă a u n e i a n u m i t e e t a p e d e v î r s tă . La s u g a r ul c a r e e s te a d u s p e n t r u r e t a r d a r e p s i h o m o -

t o r i e , c u cea m a i m a r e p r o b a b i l i t a t e , c a u z e l e s e v o r c e r c e t a î n p e r i o a d a p r e n a t a l ă ş i i n t r a n a t a l ă . U r m e a z ă , î n o r d i n e a p r e s u ­p u n e r i l o r , î n m ă s u r a î n c a r e n e a f l ă m m a i d e p a r t e d e d a t a n a ş ­ter i i , bol i le i n t e r c u r e n t e ( infecţioase, t r a u m a t i s m e ) c u r ă s u n e t n e u r o p s i h i c . Le a c e a s t ă v î r s tă , de obicei, s în t d e p i s t a ţ i copii i cu

9 2

a fec ţ iuni ce n e c e s i t ă a s i s t e n ţ ă s p i t a l i z a t ă de d u r a t ă : m a r i i se-e h e l a r i p s i h o m o t o r i , a f e c ţ i u n i d i s m e t a b o l i c e , bol i m a l f o r m a t i v e .

L a c o p i l u l p r e ş c o l a r , a l ă t u r i d e p a t o l o g i a a m i n ­t i t ă n e v o m a ş t e p t a l a r e t a r d ă r i p s i h o m o t o r i i p r i n h o s p i t a l i s m ş i c a r e n ţ e e d u c a t i v e [114].

O a t e n ţ i e d e o s e b i t ă t r e b u i e a c o r d a t ă m a n i f e s t ă r i i d e n e g a ­t iv i sm ş i o p o z i ţ i o n i s m ce p o t m i m a o în târz iere în achiz i ţ i i le p s i h o m o t o r i i specif ice v î r s te i , c a r e î n ace laş i t i m p p o t p r e z e n t a ş i m a n i f e s t ă r i a l e i n c a p a c i t ă ţ i i de î n ţ e l e g e r e ş i e f e c t u a r e a p r o ­g r a m u l u i m i n i m a l d i n c o l e c t i v i t a t e a p r e ş c o l a r ă .

— L a v î r s t a ş c o l a r ă f i l t r u l e s t e m a i m a r e , ceea c e face ca p r o c e n t u l d e p i s t ă r i i d e f i c i e n t u l u i m i n t a l să fie cel m a i r i d i c a t .

— L a p u b e r t a t e — v î r s t a c a r e c o r e s p u n d e absolv i r i i a opt clase — d e t a ş e a z ă „ l i m i n a r i i " c a r e nu r e u ş e s c să c o n t i -n u î e c u r s u l l iceal .

b ) In f u n c ţ i e de v î r s t a copi lu lu i , m e d i c u l îşi va c o n t u r a strategia c o n v o r b i r i i c h i a r şi complexitatea f o r m u l ă r i i î n t r e b ă ­r i lor . Vârsta i m p l i c ă u n a n u m i t n i v e l d e m a t u r a r e m i n t a l ă , u n a n u m e g r a d d e c u l t u r ă , u n a n u m i t n i v e l d e i n s t r u c ţ i e şcolară, un prof i l afectiv, o a n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă de v î r s tă . în cazul c înd r e a l i t a t e a d e fapt, c a r a c t e r i s t i c i l e ps iholog ice r e a l e (n ive lu l d e c u n o ş t i n ţ e , e x p e r i e n ţ a d e v i a ţ ă etc.) n u a r c o r e s p u n d e a ş t e p t ă ­r i l o r , a t u n c i , c h i a r d i n c o n t r a s t u l r e a l i z a t , m e d i c u l p o a t e t r a g e concluz i i d e v a l o a r e m e d i c o - p s i h o l o g i c ă .

c ) L a s t a b i l i r e a Q.I. p r i n te s te le d e i n t e l i g e n ţ ă , p s i h o l o g u l a r e n e v o i e s ă ş t ie d a t a e x a c t ă a n a ş t e r i i p e n t r u e f e c t u a r e a d i ­fe r i te lor ca lcu le .

2.2.2.3. D O M I C I L I U L

E s t e i m p o r t a n t s ă fie n o t a t d o m i c i l i u l p e n t r u c ă î n c u r s u l e x a m i n ă r i l o r a m b u l a t o r i i , a l i n t e r n ă r i i e v e n t u a l e s a u î n c a z u l p r e z e n t ă r i i la comis ia de d i a g n o s t i c ş i t r i a j a defect iv i lor n e u r o -ps ihic i s î n t e m d e s e o r i î n s i t u a ţ i a d e a p u r t a c o r e s p o n d e n ţ ă c u famil ia, c u o r g a n e l e d e t u t e l ă s a u ş c o l a r e . C u n o a ş t e r e a d o m i c i ­l iu lu i a r e i m p o r t a n ţ ă ş i d i n a l t ă p e r s p e c t i v ă . O r a ş u l ş i s a t u l n u s înt d o a r ca tegor i i d e o r d i n social, e le i m p l i c ă m e d i i d e o s e b i t e d e o r d i n ps iho-socia l . D o m i c i l i u l î n c e n t r u l s a u p e r i f e r i a o r a ­ş u l u i a r e , d e a s e m e n e a , u n s e n s ps iho-socia l . C o n d i ţ i i l e d e v ia ţă

93

în cele d o u ă spaţ i i u r b a n e di feră . At î t în m e d i u l r u r a l , cît ş i l a p e r i f e r i a o r a ş u l u i d e f i c i e n t u l m i n t a l u ş o r ş i l i m i n a r u l s în t m a i b i n e t o l e r a ţ i , dec î t în şcoli le d in c e n t r u l o r a ş u l u i [171].

2.2.2.4. S E X U L

P o a t e a v e a i m p o r t a n ţ ă p r i n s e m n i f i c a ţ i a lui ps iholog ică : u n e l e a s p e c t e l ega te de v i a ţ a famil ie i (poziţ ia ps ihologică d i s­t i n c t ă a b ă i e ţ i l o r faţă de cea a fetelor) s a u m a t u r a r e a s o m a t i c ă p r i v i n d r i t m u r i l e s t a t u r o - p o n d e r a l e c a r e se deosebesc la cele d o u ă s e x e [49].

2.2,2.5. FAMILIA - COLECTIVITATEA

F i i n d v o r b a d e u n copil, e l p o a t e f i u n m e m b r u a l fami l ie i sau a l u n e i colect iv i tă ţ i (creşă, c ă m i n , g r ă d i n i ţ ă , casă de copii , şcoală). C o n s e m n ă m , sau, d a c ă e cazul , ne î n t r e b ă m d i n ce c a u z ă copi lu l n u es te c u p r i n s î n t r - o i n s t i t u ţ i e (f ireşte, î n t r e b a r e a p r i ­v e ş t e î n p r i m u l r î n d g r ă d i n i ţ a s a u şcoala). M e d i c u l , p r i n t r e a l ­te le, se s p r i j i n ă pe i m p o r t a n ţ a ps iholog ică a c u n o a ş t e r i i c a u z e ­lor c a r e e v e n t u a l a u g r e v a t ş c o l a r i z a r e a s a u i-au p r o v o c a t î n t r e ­r u p e r e a . P r i v i n d a l t e i n s t i t u ţ i i c a r e n e - a r i n t e r e s a , a m i n t i m p e cele c a r e ocrotesc ş i as i s tă copii ( leagăne, case de copii) în si­t u a ţ i a de a b a n d o n s a u or fani . Se v o r specifica, în aces t caz, p e r i o a d a c înd se află în ast fel de i n s t i t u ţ i i ş i m o t i v e l e c a r e au d e t e r m i n a t i n t e r n a r e a . A c e s t e e l e m e n t e v o r oferi a r g u m e n t e î n e l u c i d a r e a falselor def ic ienţe m i n t a l e , p r i n h o s p i t a l i s m , î n t i î n i t e la copii p r i v a ţ i afectiv.

2.2.3. ANAMNEZĂ

A n a m n e z ă î n g l o b e a z ă t o a t e d a t e l e o b ţ i n u t e d e l a copi l s a u d e l a a p a r ţ i n ă t o r i , r e f e r i t o a r e l a a n t e c e d e n t e l e h e r e d o c o l a t e r a l e ş i p e r s o n a l e , p r e c u m ş i i s t o r i c u l boli i . O a n a m n e z ă c o r e c t ă de m u l t e ori es te g r e u de e fectuat , d e o a r e c e n e c e s i t ă o e x p e r i e n ţ ă ,

94

c o n d u c e r e a e i f ă c î n d u - s e de c ă t r e m e d i c fără să s u g e r e z e - i m p -t o m e , d a r ş i fă ră să se lase i n f l u e n ţ a t de i n t e r p r e t ă r i l e b o l n a ­v u l u i s a u ale famil ie i [99].

2.2.3.1. MOTIVELE P E N T R U C A R E ESTE P R E Z E N T A T C O P I L U L LA M E D I C

Acest c a p i t o l p r e z i n t ă p r e a m b u l u l a n a m n e z e i . Aici t r e b u i e n o t a t e c î teva e l e m e n t e :

a) Dacă copilul (adolescentul) vine din proprie iniţiativă sau este însoţit de cineva. B o l n a v u l v i n e s i n g u r de obicei la v î r s t a p u b e r t ă ţ i i c înd î n t î m p i n ă d i f icu l tă ţ i î n î n s u ş i r e a m a t e r i a ­l u l u i p r e d a t , a t u n c i c înd r a n d a m e n t u l şco lar es te r e d u s faţă d e p e r i o a d a a n t e r i o a r ă s a u c înd s e s u p r a a d a u g ă t u l b u r ă r i n e u r o -t i c e a s t e n i c e ( i n s o m n i i , l a b i l i t a t e e m o t i v ă , a s ten ie , cefalee). A ş a c u m a m i n t e a m , a c e ş t i a s înt d e r e g u l ă cei aflaţi î n p e r i o a d a p u -b e r t a r ă c a r e r e s p i n g t u t e l a ş i c a r e s e î n c a d r e a z ă î n g r u p a „ l i m i -n a r i l o r " s a u a „debi l i tă ţ i i m i n t a l e l e j e r e " , c a r e l e oferă un o a r e c a r e g r a d d e i n d e p e n d e n ţ ă .

î n p e r i o a d a d e sugar , p r e ş c o l a r , şcolar, c o p i l u l e s te însoţ i t d e fami l ie s a u r u d e , d e c ă t r e r e p r e z e n t a n ţ i a i u n o r i n s t i t u ţ i i (preşco lare , şco lare , l e a g ă n e , case d e copii), i a r î n u n e l e c a z u r i ş i de cele a le for ţe i p u b l i c e ( o r g a n e de s ta t , mi l i ţ i e , p r o c u r a ­t u r ă , t r i b u n a l ) c î n d s înt ses izate a c t e d e p r e d e l i n c v e n ţ ă sau d e l i n c v e n t ă .

b) S i m p t o m e l e p e n t r u c a r e se p r e z i n t ă au fost sesizate de famil ie s a u d e c a d r e l e m e d i c a l e , p e d a g o g i c e , a s i s t e n ţ ă socială, t u t e l a r ă s a u d e o r d i n e p u b l i c ă .

c) Se v o r n o t a c a r e s în t motivele prezentării: r e t a r d a r e a p s i h o m o t o r i e , i n a b i l i t ă ţ i l e m o t o r i i , m a n i f e s t ă r i l e de d e z a d a p t a r e (negat iv i sm, o p o z i ţ i o n i s m ) l a î n c a d r a r e a î n co lec t iv i tă ţ i l e p r e ­şcolare, i n s u c c e s u l şcolar, t u l b u r ă r i l e de v o r b i r e ( n e d e z v o l t a r e a l i m b a j u l u i , dis la l ia, b a l b i s m u l ) , d e v i e r e l e d e c o m p o r t a m e n t . î n a f a r a a c e s t o r a p o t d e t e r m i n a p r e z e n t a r e a l a c o n s u l t a ţ i i : m a n i ­fes tăr i le c o n v u l s i v a n t e , de f ic ienţe le m o t o r i i , a s p e c t e l e d i s p l a s -t ice faciale ( m o n g o l i a n , h u r l e r i a n , m i x e d e m a t o s ) , m a l f o r m a ţ i i a le m e m b r e l o r c u s i m p t o m e î n s o ţ i t o a r e s a u p a t o g n o m o n i c e p e n ­t r u u n e l e s i n d r o a m e d e g e n e r a t i v e s a u d i s m e t a b o l i c e [55]. D e s e o r i s în t î n d r u m a ţ i d e c ă t r e c a d r e l e p e d a g o g i c e copii c a r e p r e z i n t ă i n s t a b i l i t a t e p s i h o m o t o r i e , t u l b u r ă r i de c i t i r e (dis lexie), de scr is (disgrafie), d e c a l c u l (discalcul ie), s i m p t o m e care- i p o t „ p l a s a " î n g r u p a de f ic ienţ i lor m i n t a l i .

95

2 . 2 . 3 . 2 . I S T O R I C U L B O L I I

I s tor icu l bolii p r e z e n t a t de c ă t r e fami l ie t r e b u i e să p r e c i -ze :e a p a r i ţ i a p r i m u l u i s i m p t o m ; s u c c e s i u n e a de s i m p t o m e ( t i p u l d e b u t u l u i , s e m n i f i c a ţ i a noi lor s i m p t o m e ) ; s i n d r o m u l d o m i n a n t ; s u c c e s i u n e a s i n d r o a m e l o r ; s e n t i m e n t u l s a u c o n v i n g e r e a boli i ; f luc tuaţ i i l e boli i ; t r a t a m e n t e l e u r m a t e .

Se vor p r e c i z a bol i le i n t e r c u r e n t e ş i e v o l u ţ i a p s i h o m o t o r i e c o n s e c u t i v ă . D e a s e m e n e a v o r f i n o t a t e p e r f o r m a n ţ e l e p s i h o m o -t o r i i , a c o m o d a r e a î n co lect iv i tă ţ i le p r e ş c o l a r e , r e z u l t a t e l e şco­lare, c o m p o r t a m e n t u l , re la ţ i i l e sociale e tc .

2 . 2 . 3 . 3 . A N T E C E D E N T E L E H E R E D O C O L A T E R A L E

In acest cap i to l se va c o n s e m n a s t a r e a de s ă n ă t a t e a p ă r i n ­ţi lor, f ra ţ i lor ş i a u n o r r u d e d i r e c t e .

V o r f i n o t a t e în u r m ă t o a r e a o r d i n e , p e n t r u a nu o m i t e d a t e c e a r p u t e a e l u c i d a et io logia def ic ienţe i m i n t a l e .

a) Se v o r c e r c e t a s u f e r i n ţ e l e c a r e r e c u n o s c o d e t e r m i n a r e g e n e t i c ă (oligofrenia, schizofrenia, p s i h o z a m a n i a c o - d e p r e s i v ă ) , a b a t e r i d e l a n o r m a l i t a t e a le p ă r i n ţ i l o r . E s t e pos ib i l c a î n u n e l e c a z u r i d i f e r e n ţ i e r e a î n t r e def ic ienţa m i n t a l ă e r e d i t a r ă ş i n e e r e ­d i t a r ă să fie art i f ic ia lă, ex i s t înd, fără îndoia lă , p o s i b i l i l i t a t e a de t r a n s m i t e r e nu a u n u i c a r a c t e r e r e d i t a r , c i a u n e i s u s c e p t i b i l i ­t ă ţ i c o n d i ţ i o n a t e g e n e t i c .

b) Ne v o m s t r ă d u i să o b ţ i n e m o i m a g i n e c l a r ă a pro f i lu lu i ps iholog ic a l p ă r i n ţ i l o r : ocupaţ ia , g r a d u l de şco lar izare , m e t o ­dele pedagog ice a p l i c a t e .

c) I n t e r e s e a z ă n u m ă r u l f raţ i lor, c h i a r ş i locul c o p i l u l u i în ş i r u l d e f raţ i , d a c ă e s t e a c c e p t a t , s u p u s u n u i exces d e o c r o t i r e sau u n e i a t i t u d i n i d e os t i l i ta te .

Locul c o p i l u l u i î n ş i r u l d e f ra ţ i e s te s e m n i f i c a n t ş i d i n m o ­tive biologice. D e e x e m p l u , î n cazu l i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i i d e R h , s e p o t n o t a m a n i f e s t ă r i n e u r o p s i h i c e d e g r a d e d i f e r i t e a s u p r a u l t i m u l u i s a u a u l t i m i l o r copii, cît ş i în bol i le le cu c a r a c t e r ge­n e t i c ( e r e d o p a t i i m e t a b o l i c e , c r o m o z o m o p a t i i e t c ) .

V o m a p e l a l a î n t o c m i r e a a r b o r e l u i genealog ic , c a r e s e î n ­cepe î n t o t d e a u n a cu p e r s o a n a a f e c t a t ă i n d i c a t cu o s ă g e a t ă [101].

96

A r b o r e l e g e n e a l o g i c p e r m i t e s t a b i l i r e a m o d u l u i d e t r a n s ­m i t e r e a m u t a ţ i e i [101].

d) Date privind mama. Nu e s t e l ips i t de i m p o r t a n ţ ă d a c ă m a m a a p r e z e n t a t feţi m o r ţ i s a u s a r c i n i a v o r t a t e s p o n t a n .

e) I n t e r e s e a z ă la ce v î r s t ă a n ă s c u t m a m a , d e o a r e c e d a t e l e s t a t i s t i c e a r a t ă c ă d u p ă v î r s ta d e 3 4 d e a n i s a u s u b 1 6 a n i p r o ­b a b i l i t a t e a u n e i pato log i i c r o m o z o m i a l e c r e ş t e c o n s i d e r a b i l .

97

Astfel, la femei le în v î r s t ă de 20 ani , 0 , 1 % d i n t r e copii s în t mongoloiz i , la 40 de a n i e s te de 1 % . i a r p e s t e 45 de a n i p r o ­c e n t u l e s te d e 3 % . Ace leaş i a fec ţ iuni a u fost m a i f r e c v e n t e l a c u p l u r i l e în c a r e diferenţa de vîrstă dintre mamă şi tată a fost d e 15—20 a n i .

f) Se vor i n v e s t i g a şi n o t a gradul de rudenie, în c a z u l u n u i m a r i a j î n t r e ver i .

g) V o r f i i d e n t i f i c a t e ş i c o n s e m n a t e cu a t e n ţ i e a n t e c e d e n ­te le pa to log ice ale famil iei , c e p o t a v e a r ă s u n e t e r e d i t a r s a u c o n g e n i t a l a s u p r a c o p i l u l u i ( lues, a lcool i smul p ă r i n ţ i l o r , boli cronice, a fec ţ iuni d e g e n e r a t i v e , s u f e r i n ţ e somat ice) .

h ) N e i n f o r m ă m d e s p r e sa rc in i n o r m a l e , sa rc in i p a t o l o g i c e (disgravidi i , v iroze), t r a t a m e n t e u r m a t e î n c u r s u l sarc ini i , d e s ­f ă ş u r a r e a t r a v a l i u l u i ( n o r m a l s a u p r i n a p l i c a r e d e forceps, v i d e x -t r a c ţ i e , c e z a r i a n ă ) . Aceeaş i a t e n ţ i e se a c o r d ă t r a u m a t i s m e l o r fi­zice a le m a m e i , p i e r d e r i l o r d e s înge î n c u r s u l sarcini i , e x e c u t a ­r e a u n o r e x a m i n ă r i radio logice . T o a t e a c e s t e a p o t f i cauza u n o r e m b r i o p a t i i , fe topat i i , m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e e tc . [56].

2.2.3.4. A N T E C E D E N T E L E P E R S O N A L E

C o p i l u l n u - ş i c u n o a ş t e b iograf ia decî t î n t r - o m a n i e r ă p e r ­s o n a l ă ş i f ă r ă să p r o i e c t e z e e v e n i m e n t e l e pe o scară a r e p e r e l o r cronologice . Deci t o t m a m a v a f i s u r s a i n f o r m a ţ i i l o r .

a) Fiz iologice •— Date privind dezvoltarea fătului

V o m n o t a : e v o l u ţ i a sarc in i i (d isgravidie) ; — infecţ i i le p r e n a t a l e ( toxoplasmoza, r u b e o l a , sifilis) ; — a n o x i e p r e n a t a l ă p r i n i n t o x i c a ţ i e c u CO, asfixie, a n e m i e , h i p e r t e n s i u n e a r t e r i a l ă a m a m e i ; — d u r a t a sarc ini i ( p r e m a t u r i t a t e s a u p o s t m a t u r i t a t e ) .

— Evoluţia travaliului şi starea nou-născutului

In aces t sens v o r fi n o t a t e : — d u r a t a n a ş t e r i i ; — a n e s t e ­zicul folosit ; — p r o c e d e e l e i n s t r u m e n t a l e s a u spec ia le ( forceps, v i d e x t r a c ţ i e , cezar iană) ; — c i r c u l a r ă de c o r d o n ; — t i p u l p r e ­z e n t ă r i i (cefalică, p e l v i a n ă , t r a n s v e r s ă ) ; — g r e u t a t e a , ta l ia ; — m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e m a n i f e s t e ; — i n s t a l a r e a r e s p i r a ţ i e i (asfixie a l b a s t r ă , m a n e v r e r e a n i m a t o r i i ) ; — c înd a fost p u s la sîn, dacă a a v u t d i f icul tă ţ i de s u p t ?

98

— In g r u p a e l e m e n t e l o r evo luţ ie i p o s t n a t a l e se c o r . s j t n -n e a z ă : — dacă c o p i l u l a fost corect a l i m e n t a t ; — d a c ă c r e ş t e ­r e a p o n d e r a l ă a e v o l u a t n o r m a l ; — d a c ă a fost un s u g a r l iniş­t i t s a u i n s t a b i l ; — d u r a t a de s o m n , f o r m a r e a r i t m u l u i de 24 de o r e ; — a b a t e r i l e de la d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e pe e t a p e l e de v î r s t ă .

— Procesul de socializare a copilului v izează : — î n c a d r a r e a în v i a ţ a famil ie i (discipl ina, a t a ş a m e n t u l ,

m a n i f e s t ă r i l e d e p r o t e s t , g r a d u l a u t o s e r v i r i i , p a r t i c i p a r e a l a d i ­fer i te ac t iv i tă ţ i fami l ia le) .

— C o m p o r t a m e n t u l l u d i c c a r e e x p r i m ă a t î t m a n i e r a p a r t i ­c u l a r ă a social izări i , cît ş i indici i d e s p r e d e z v o l t a r e a p s i h o m o ­t o r i e a copi lu lu i .

— I n t r a r e a c o p i l u l u i în c o l e c t i v i t a t e (creşă, c ă m i n , g r ă d i ­n i ţ ă , şcoală) p u n c t e a z ă ş i o r d i n e a de i n s t i t u i r e a e t a p e l o r de i n s t r u i r e ş i d e z v o l t a r e a p r e o c u p ă r i l o r p e n t r u a c u m u l a r e a de n o ­ţ i u n i , d a t e , ce-1 vor p l a s a pe o a n u m i t ă t r e a p t ă . î n t r e a c e s t e a a m i n t i m : p r e o c u p ă r i l e b i o l o g i c o - s a n i t a r e în creşă, o r g a n i z a r e a c o n v i e ţ u i r i i în c ă m i n , j o c u l p e d a g o g i c în g r ă d i n i ţ ă ş i a d a p t a r e a la p r o c e s u l de î n v ă ţ ă t u r ă ş i şcoală [89].

b) Antecedente patologice Se v o r a n a l i z a cu d e o s e b i t ă a t e n ţ i e d a t e l e p r i v i n d : — r e ­

acţ i i le p o s t v a c c i n a l e ; — a fec ţ iuni le febr i le ( d u r a t a , m a n i f e s t ă r i g e n e r a l e şi c o n v u l s i v a n t e ) ; — t u l b u r ă r i d iges t ive ( d e s h i d r a t ă r i , tox icoze) ; — bol i le c o n t a g i o a s e ( m a n i f e s t ă r i n e u r o p s i h i c e d i n r u g e o l ă , ore i l lon, t u s e convuls ivă, febră t i foidă etc.) ; —• t r a u ­m a t i s m e l e c r a n i o c e r e b r a l e .

2 . 2 . 3 . 5 . A N C H E T A S O C I A L A

I n f o r m a ţ i i l e se cu leg de la p ă r i n ţ i , de la cei c a r e se o c u p ă efect iv de î n g r i j i r e a copi lu lu i , cu m e n ţ i o n a r e a pe fişă a surse i de i n f o r m a ţ i e . E s t e r e c o m a n d a b i l ca d a t e l e să fie c o m p l e t a t e ş i c o n f r u n t a t e p r i n r e l a t ă r i l e m a i m u l t o r p e r s o a n e .

P r i n c i p a l e l e p u n c t e de i n v e s t i g a t :

a) Membrii familiei ( p ă r i n ţ i , s u r o r i , f raţ i) , în o r d i n e a c r o ­nologică, cu v î r s tă , p r e g ă t i r e a ş c o l a r ă ş i p ro fes iona lă .

99

b) Condiţii le de mediu :

— In t i m p u l sa rc in i i ş i n a ş t e r i i ( p ă r i n ţ i căsă tor i ţ i , c o h a b i -t a r e ne lega l i za tă , l e g ă t u r ă î n t î m p l ă t o a r e , condi ţ i i ps iholog ice sociale favorab i le s a u n e f a v o r a b i l e , copi l n e d o r i t ) .

— D a c ă de la n a ş t e r e ş i p î n ă în p r e z e n t m a m a a c r e s c u t ea însăşi copi lul , s-a o c u p a t de el o a l t ă p e r s o a n ă d i n fami l ie ( b u ­nici, m ă t u ş i ) , a fost a b a n d o n a t , p la sa t .

— R e l a ţ i i l e d i n t r e p ă r i n ţ i (de b u n ă î n ţ e l e g e r e ş i de a j u t o r r e c i p r o c s a u n e î n ţ e l e g e r i , c e a r t ă v i o l e n t ă în faţa copi i lor), cît ş i e fectul n e î n ţ e l e g e r i i a s u p r a copi lu lu i .

— R e l a ţ i i l e d i n t r e p ă r i n ţ i ş i copi l ş i î n t r e copi l ş i fraţi , s u r o r i .

— C i n e se o c u p ă de e d u c a r e a copi lu lu i , cît t i m p se o c u p ă m a m a s a u t a t ă l cu c o p i l u l zi lnic, îşi p e t r e c zi lele l i b e r e ş i c o n ­cediu l î m p r e u n ă c u copi lul , s î n t legaţ i a fec t iv d e copi l s a u n u .

—• A l t e p e r s o a n e c a r e i n f l u e n ţ e a z ă e d u c a ţ i a , i n s t r u c ţ i a s a u c o m p o r t a r e a copi lu lu i .

:•) Relaţi i le cu colectivitatea :

V o r f i c o n s e m n a t e : — c o m p o r t a r e a în g r ă d i n i ţ ă , c ă m i n de zi, şcoală ; -— a c o m o d a r e a în m e d i u l p r e ş c o l a r s a u şcolar ; — d e z v o l t a r e a m i n t a l ă în r a p o r t cu copii i de aceeaş i v î r s t ă ; — ce re la ţ i i au p ă r i n ţ i i cu şcoala (se d u c , se i n t e r e s e a z ă , s în t d e z i n ­teresa ţ i ) .

d) Condiţii le materiale se r e f e r ă la b u g e t (suficient, b i n e g o s p o d ă r i t s a u n u ) , l o c u i n ţ ă , e c h i p a m e n t g o s p o d ă r e s c ş i v e s t i ­m e n t a r , condi ţ i i de i g ienă [171].

2.2.4. EXAMENUL GENERAL (SOMATIC)

E x a m e n u l g e n e r a l a l b o l n a v u l u i e s te o b l i g a t o r i u , c h i a r dacă a n a m n e z ă nu s u g e r e a z ă o i m p l i c a ţ i e n e u r o p s i h i c ă a u n e i boli s o m a t i c e . P e d e a l t ă p a r t e , l ez iuni le s i s t e m u l u i n e r v o s p o t Ia r î n d u l lor să a i b ă un r ă s u n e t c a r d i o v a s c u l a r , d igest iv , os-t e o a r t i c u l a r , p u l m o n a r . î n cele c e u r m e a z ă s e v o r e x e m p l i f i c a u n e l e d i n t r e aces te core la ţ i i r e c i p r o c e n e u r o - v i s c e r a l e [174].

100

2 . 2 . 4 . 1 . ÎNĂLŢIMEA, G R E U T A T E A , S T A R E A D E NUTRIŢIE

S î n t m o d i f i c a t e î n a f e c ţ i u n i l e d i s m e t a b o l i c e , n a n i s m t n ge­m e n i l o r , m i x e d e m u l c o n g e n i t a l , i m a t u r i t a t e , g e m e l a r i t a t e etc.

2 . 2 . 4 . 2 . T E G U M E N T E L E

P o t i n d i c a p r i n e x i s t e n ţ a u n o r s e m n e p a t o g n o m o n i c e o a n u m i t ă boa lă . Astfel , t u m o r e t e l e ( R e c k l i n g h a u s e n ) , p e t e l e pig­m e n t a r e ( B o u r n e v i l l e ) , a n g i o m a t o z a ( S t u r g e - W e b e r ) , co loraţ ia i c t e r i c ă (ga lactozemie) , e c z e m e ( fen i lce tonur ie) , d e r m a t o z ă fo-tosens ib i lă (boala H a r t n u p ) s î n t s e m n e p r i n c i p a l e î n s i n d r o a -m e l e a m i n t i t e m a i sus, î n c a r e e s t e p r e z e n t ă ş i def ic ienţa m i n t a l ă .

2 . 2 . 4 . 3 . S I S T E M U L O S T E O A R T I C U L A R

S i s t e m u l n e r v o s c e n t r a l î n c h i s î n c u t i a c r a n i a n ă ş i î n ca­n a l u l r a h i d i a n p o a t e s ă su fe re î n c a z u l t r a u m a t i s m e l o r osoase, m o r b u l P o t t , a n o m a l i i c raniocefa l ice ş i v e r t e b r o m e d u l a r e . D e a s e m e n e a p o t f i c o n s t a t a t e m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e a le d e g e t e ­lor ( s i n d r o m u l L a u r e n c e - M o o n - B i e d l ; s i n d r o m u l F r a n c e s -c h e t t i ) s a u b l o c a r e a a r t i c u l a ţ i i l o r ( a r t r o g r i p o z ă ) [99, 56].

2.2.4.4. E X A M E N U L C L I N I C A L C A P U L U I

î n m o d n o r m a l c a p u l n o u - n ă s c u t u l u i e s t e r e l a t i v m a i m a r e d e c î t a l a d u l t u l u i ( î n ă l ţ i m e a c a p u l u i l a n o u - n ă s c u t r e p r e z i n t ă o p ă t r i m e d i n l u n g i m e a copi lu lu i , pe c înd la a d u l t n u m a i o o p t i m e ) .

C a p u l c r e ş t e r a p i d î n p r i m i i c inci a n i d e v ia ţă , p e n t r u c a apoi s ă c r e a s c ă m u l t m a i încet .

S u t u r i l e s î n t d e s c h i s e ş i p a r ţ i a l m o b i l e l a n a ş t e r e . F o n t a -n e l a m a r e se î n c h i d e î n t r e l u n a a 12-a ş i a 15-a.

O m e t o d ă s i m p l ă de a p r e c i e r e c l in ică a c a p u l u i copi lu lui e s te m ă s u r a r e a p e r i o d i c ă a p e r i m e t r u l u i cefalic.

101

Vîreta Media (cm) Deviaţia standard

naştere 35,0 1,2 1 lună 37,6 1,2 2 luni 39,7 1,2 3 luni 40,4 1,2 6 luni 43,4 1,1

12 luni 46,5 1,2 18 luni 48,4 1,2

2 ani 49,0 1,2 3 ani 50,0 1,2 4 ani 50,5 1,2 5 ani 50,8 1,4 6 ani 51,2 1.4

12 ani 53,2 1,8 20 ani 55,6 1,8

Perimetrul occipito-su-praorbitar mediu după Wat-son-Lawrey

Modif icăr i le p e r i m e t r u ­lu i c r a n i a n p o t f i n o t a t e î n d o u ă s e n s u r i : m a c r o c e f a l i e s a u m i c r o c e f a l i e .

a) Macrocefalia p o a t e fi fiziologică, d e s e o r i f a m i l i a l ă (d i fe renţe le p î n ă la 2 cm în p l u s s a u î n m i n u s fa ţă d e v a l o r i l e m e d i i s î n t f iziologi­ce), în c a r e m o r f o l o g i a ş i c r e ş t e r e a c a p u l u i s în t n o r ­m a l e ş i n u e x i s t ă s e m n e p a ­tologice n e u r o l o g i c e ; m a c r o ­

cefal ia p o a t e fi patologică, în cazu l h i d r o c e f a l i e i ( c o n g e n i t a l e sau c î ş t igate) , c u e v o l u ţ i e p r o g r e s i v ă , r e a l i z î n d p e l i n g ă a s p e c t u l de h i p e r t e n s i u n e i n t e r o r a n i a n ă ş i o r e g r e s i u n e i n t e l e c t u a l ă .

M e g a l e n c e f a l i a m a i p o a t e f i î n t î l n i t ă ş i în s t a d i u l t a r d i v a l bolii T a y - S a c h s , însă f ă r ă c a r a c t e r e v o l u t i v [77].

b) Microcefa l ia p o a t e f i primitivă, c o n g e n i t a l ă , a p a r e u n e o r i famil ia l , t r a n s m i s ă r e c e s i v s a u î n u r m a l e z i u n i l o r d i n p e r i o a d a o r g a n o g e n e t i c ă s a u secundară u n o r p r o c e s e infecţ ioase p r i n s u ­d u r a p r e c o c e a s u t u r i l o r c r a n i e n e .

Craniostenozele s î n t r e z u l t a t u l s inos tozăr i i p r e c o c e a u n o r s u t u r i c r a n i e n e ce d e t e r m i n ă f o r m e di fer i te a le c r a n i u l u i :

— dol ico sau scafocefal ia în s inostoza s u t u r i i sag i ta le ; — b r a h i c e f a l i a în s inos toza s u t u r i i m e d i o - f r o n t a l e . Stigmatele degenerative ale capului p o t i n t e r e s a : — T e g u m e n t e l e ş i f a n e r e l e ( p ă r c r e s c u t m u l t s p r e f r u n t e

şi t î m p l e (păr ca o p e r i e , ca o căc iu l i tă de b l a n ă , cu v î r t e j u r i a n o r m a l e , p ă r creţ, d e c o l o r a t e t c ) .

— Ochi i ( h e t e r o c r o m i a i r i su lu i , e p i c a n t u s , s c l e r e a l b a s t r e , h i p e r t e l o r i s m ) .

— U r e c h i l e (moi, g r o s o l a n e la mongolo iz i ; m o d e l a r e def i­c i t a r ă a p a v i l i o a n e l o r u r e c h i i în ol igofreni i c o n g e n i t a l e ; i m p l a n ­t a r e joasă, u r e c h i l e m a r i , c u l o b u l a d e r e n t î n d i fe r i te a f e c ţ i u n i d i s m e t a b o l i c e ) .

— Aspectele displastice faciale cu un a n u m i t c a r a c t e r p a -t o g n o m o n i c : m o n g o l i a n ( e p i c a n t u s , h i p e r t e l o r i s m , r ă d ă c i n a n a ­sului î n f u n d a t ă , u r e c h i l e de fec tuos m o d e l a t e , l i m b a b r ă z d a t ă ) .

102

— H u r l e r i a n (facies g rotesc , g roso lan, f r u n t e b o m b a t ă , r ă ­d ă c i n a n a s u l u i ş t e a r s ă , b u z e g r o a s e , p ă r s tufos, macrog los ie) .

— Disostoza c r a n i o facială C r o u z o n (acrocefal ie, n a s în f o r m ă d e cioc, h i p e r t e l o r i s m , h i p o p l a z i a m a x i l a r u l u i s u p e r i o r ) .

— A c r o c e f a l o s i n d a c t i l i a A p e r t (orb i te î n d e p ă r t a t e ş i o r i e n ­t a t e obl ic î n jos, tu r ice fa l i e , n a s m a r e ş i coroiat) .

— S i n d r o m u l F r a n c e s c h e t t i ( a n t i m o n g o l i s m , m i c r o o f t a l m i e , r e t r o g n a t i s m , h i p o p l a z i a oase lor feţei).

—- P r o g e r i a (facies seni l) .

— S i n d r o m u l E d w a r d s ( u r e c h i m a l f o r m a t e , jos i m p l a n t a t e , m i c r o g n a ţ i e ) .

2,2.4.5. A P A R A T U L R E S P I R A T O R

I n s u f i c i e n ţ a r e s p i r a t o r i e c r o n i c ă p o a t e d e t e r m i n a o e n c e f a ­l o p a t i e c a r a c t e r i z a t ă p r i n : e d e m c e r e b r a l c u cefalee n o c t u r n ă , u n e o r i v ă r s ă t u r i , m a n i f e s t ă r i c o n v u l s i v a n t e , m o d i f i c ă r i E.E.G. M a n i f e s t ă r i l e c o n s e c u t i v e : a s t e n i e , t u l b u r ă r i d e m e m o r i e , r a n ­d a m e n t şcolar r e d u s , c e p o t m i m a p s i h o p a t o l o g i a u n e i r e g r e ­s i u n i ps ih ice, c a r e î n s ă d i s p a r e o d a t ă c u s u p r i m a r e a t u l b u r ă r i ­lor d e o x i g e n a r e c e r e b r a l ă .

2.2.4.6. A P A R A T U L C A R D I O V A S C U L A R

O ser ie de a f e c ţ i u n i c a r d i o v a s c u l a r e ( s tenoza m i t r a l ă , m a l ­f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e d e cord, m a l f o r m a ţ i i v a s c u l a r e c e r e b r a l e ) p o t d e t e r m i n a a c c i d e n t e v a s c u l a r e c e r e b r a l e , c e s e p o t so lda p e l îngă d e f e c t u l n e u r o l o g i c ş i c u de f ic ienţă m i n t a l ă d e g r a d e v a ­r iab i le .

2.2.4.7. A P A R A T U L D I G E S T I V

î n d i fe r i te t u l b u r ă r i m e t a b o l i c e p o t f i n o t a t e h e p a t o s p l e n o -m e g a l i a , i n s u f i c i e n ţ a h e p a t i c ă , t u l b u r ă r i a le t r a n z i t u l u i i n t e s t i ­n a l , h e r n i i o m b i l i c a l e etc.

103

2.2 .4.8. TULBURĂRI E L E C T R O L I T I C E Ş l A P A R A T U L R E N A L

D e z e c h i l i b r u l h i d r o e l e c t r o l i t i c d e t e r m i n ă t u l b u r ă r i n e u r o -p s i h i c e î n funcţ ie d e s u b s t a n ţ a î n e x c e s s a u defici t ş i d e p a r t i ­c u l a r i t ă ţ i l e i n d i v i d u a l e . D e s e o r i î n a n t e c e d e n t e l e de f ic ienţ i lor m i n t a l i p o t f i găs i te s t ă r i de d e s h i d r a t a r e (toxicoza, d i s p e p s i a gravă, s i n d r o m u l n e u r o t o x i c ) .

U n m a r e n u m ă r d e p e r t u r b ă r i e lec t ro l i t i ce ş i m e t a b o l i c e p r o v o a c ă s i n d r o a m e n e u r o p s i h i c e , p r i n t r e c a r e n o t ă m :

—• d i a b e t u l ins ip id n e f r o g e n ( i n c a p a c i t a t e a t u b u l o r e n a l ă de a r ă s p u n d e la h o r m o n u l a n t i d i u r e t i c ) se asociază cu de f ic ienţa m i n t a l ă ;

— S i n d r o m u l L o v e se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n : c a t a r a c t ă , g l a u -com, def ic ienţă m i n t a l ă , h i p o t o n i e m u s c u l a r ă c u d e m i e l i n i z ă r i în s i s t e m u l n e r v o s c e n t r a l , a m i n o a c i d u r i e cu ac idoza t u b u l a r ă ;

— h i p o f a s f a t e m i e ( p r i n defect t u b u l a r r e n a l ) p r o v o a c ă la s u g a r i c r a n i o s t e n o z ă , convuls i i , h i p s a r i t m i e , r e t a r d a r e p s i h o -m o t o r i e ;

— în a m i n o a c i d u r i i ( fen i lce tonur ia , b o a l a H a r t n u p , c i s ta-t i o n u r i a , c i t r u l i n u r i a , h i p e r g l i c i n u r i a i d i o p a t i c ă etc.) î n t î l n i m m a n i f e s t ă r i n e u r o l o g i c e ;

— e x a m i n a r e a s o m a t i c ă oferă p o s i b i l i t a t e a d e p i s t ă r i i u n o r s e m n e p a t o g n o m o n i c e c a r e p e r m i t e d e l i m i t a r e a e t i o p a t o g e n i c ă a def ic ienţei m i n t a l e .

2.2.5. EXAMINAREA NEUROLOGICA

E x a m i n a r e a n e u r o l o g i c ă v a c o m p l e t a t a b l o u l s i m p t o m a t o ­logie s c h i ţ a t l a e x a m e n u l g e n e r a l c u s i m p t o m e n e u r o l o g i c e c a r e a l ă t u r i de t a b l o u l p s i h o p a t o l o g i c , în f inal, va s tabi l i n a t u r a ş i g r a d u l def ic ienţe i m i n t a l e .

V o m m e n ţ i o n a d o a r s e m n e l e n e u r o l o g i c e c a r e p o t f i d e p i s ­t a t e ş i î n c a d r a t e î n t r - u n s i n d r o m n e u r o l o g i c (de o r d i n e r e d i t a r , c o n g e n i t a l s a u c îş t igat) ce p o a t e f i găs i t în d i fer i te le f o r m e de def ic ienţă m i n t a l ă .

104

2 . 2 . 5 . 1 . INSPECŢIA

I n c a d r u l e x a m e n u l u i n e u r o l o g i c n u e x i s t ă u n m o m e n t p r o -p r i u - z i s a l i n s p e c ţ i e i . E a î n c e p e d e l a p r i m u l c o n t a c t c u p a ­c i e n t u l ş i c o n t i n u ă t o t t i m p u l e x a m e n u l u i , d e o a r e c e m u l t e d i n t r e s i m p t o m e a p a r î n condi ţ i i spec ia le — e m o ţ i i , a n u m i t e a t i t u d i n i , i a r a l t e l e s în t m a i b i n e o b s e r v a t e c înd, p r i n t r - o e x a ­m i n a r e , i se d i s t r a g e a t e n ţ i a b o l n a v u l u i . La copi l e x a m e n u l n e u r o l o g i c o b i e c t i v p o a t e s ă î n t î m p i n e m a r i g r e u t ă ţ i d i n c a u z a ag i ta ţ ie i , a p l î n s u l u i s a u a r e f u z u l u i de a c o o p e r a a t u n c i c î n d se g ă s e ş t e în c o n t a c t cu o p e r s o a n ă s t r ă i n ă . A t î t e x a m i n a r e a a t i t u ­dini i , cî t ş i a m i ş c ă r i l o r i n v o l u n t a r e se v o r face p u n î n d u - 1 în s i t u a ţ i i v a r i a t e : cu lca t , şezînd, în p ic ioare , m e r g î n d , u r m ă r i n -d u - i m o b i l i t a t e a s p o n t a n ă [174].

2 . 2 . 5 . 2 . MIŞCĂRILE I N V O L U N T A R E

Mişcăr i le i n v o l u n t a r e , e v i d e n t e u n e o r i d e l a p r i m a v e d e r e , n e c e s i t ă în a l t e c a z u r i o o b s e r v a ţ i e î n d e l u n g a t ă , e le a p ă r î n d în r e p a u s sau î n t i m p u l u n e i m i ş c ă r i , fie î n p ă s t r a r e a u n e i poziţ i i , f i ind m o d i f i c a t e d e efort, d e e m o ţ i i s a u c h i a r d e t e m p e r a t u r a m e d i u l u i a m b i a n t . M i ş c ă r i l e i n v o l u n t a r e p o t f i n o t a t e î n r a p o r t c u condi ţ i i l e d e a p a r i ţ i e , t e r i t o r i u l lor, a m p l i t u d i n e a , b r u s c h e ­ţea, r i t m u l .

P r i n t r e m i ş c ă r i l e i n v o l u n t a r e ce p o t f i î n t î l n i t e ş i c a r e oferă o i n d i c a ţ i e de loca l izare s a u et io logică a m i n t i m :

a) Miokini i le î n t î l n i t e în s e c h e l e l e de e n c e f a l i t ă p o s t v a c -c ina lă .

b ) Micloni i le s î n t s e m n a l a t e î n b o a l a U n v e r r i c h t - L u n d b o r g s i în seche le le de ence fa l i tă le targ ică .

c) Tremurătura se în tâ lneş te în u r m ă t o a r e l e bol i : — Parkinson e s te s ta t ică, f i ind e v i d e n ţ i a t ă în r e p a u s şi la

m e n ţ i n e r e a u n e i a t i t u d i n i , d i m i n u î n d s a u d i s p ă r î n d î n c u r s u l e f e c t u ă r i i u n e i m i ş c ă r i v o l u n t a r e . A c e a s t ă t r e m u r ă t u r a î n s o ţ i t ă d e obicei d e u n g r a d d e r i g i d i t a t e p o a t e f i î n t î l n i t ă î n sechele le d e ence fa l i tă ( p r i n l e z i u n e a l o c u s u l u i n iger , g l o b u l u i p a l i d c u i n t e r e s a r e a f ib re lor ş i s i n a p s e l o r i n h i b i t o r i i d o p a m i n e r g i c e ş i e l i b e r a r e a c i r c u i t e l o r col inergice) ;

— t r e m u r ă t u r a d i n maladia Wilson a r e a t î t c a r a c t e r e x t r a -p i r a m i d a l s ta t ic , cî t ş i c e r e b e l o s d e e x a g e r a r e i n t e n ţ i o n a l ă , ev i-d e n ţ i i n d u - s e în c u r s u l m i ş c ă r i l o r ;

105

— t r e m u r ă t u r a d i n encefalopatiile dismetabolice e s te a m ­plă, c o m p a r a t ă c u fîlfîitul a r ip i lor , f i ind m a i b i n e v iz ibi le a t u n c i c înd b o l n a v u l î n t i n d e m e m b r e l e s u p e r i o a r e c u d e g e t e l e î n a b -d u c ţ i e ;

— t r e m u r ă t u r a cerebeloasă e s te a t î t i n t e n ţ i o n a l ă cît ş i s t a ­t ică ş i se î n t î l n e ş t e în a t rof i i le c e r e b e l o a s e d i n p r o c e s e l e e n c e -fal i t ice s e c h e l a r e .

d ) M i ş c a r e a core ică es te a r i t m i c ă , v a r i i n d n e c o n t e n i t „ fă ră s c o p " ( m i ş c a r e „i logică", n e i m i t î n d u n ges t d i n v i a ţ a o b i ş n u i t ă ) , c u a m p l i t u d i n e c a r e v a r i a z ă d e l a u n m o m e n t l a a l t u l ş i c u a p a ­r i ţ i a i m p r e v i z i b i l ă . M i ş c ă r i l e core ice d i m i n u a î n r e p a u s ş i d i s p a r î n s o m n . E l e s î n t a s o c i a t e d e obicei c u h i p o t o n i a m u s c u l a r ă . S e î n t î l n e s c î n seche le le d e coree S y d e n h a m , c o r e e c r o n i c ă H u n -t i n g t o n , ence fa l i tă j o a s ă s a u s e c h e l e d e a c c i d e n t e v a s c u l a r e t a l a -mice, s u b t a l a m i c e ş i m e z e n c e f a l i c e .

e ) H e m i b a l i s m u l a r e c a r a c t e r i s t i c i l e m i ş c ă r i i core ice, c u ­p r i n d e j u m ă t a t e d i n c o r p , a v î n d a m p l i t u d i n e ş i v i o l e n ţ ă d e o s e ­bi te, p r o v o c î n d m i ş c ă r i de ra tare ş i a r u n c a r e a m e m b r e l o r .

f ) M i ş c a r e a a te toz ică e s te a r i t m i c ă , l e n t ă cu c a r a c t e r v e r -m i c u l a r ş i i n t e r e s e a z ă m a i m u l t s e g m e n t e l e d i s t a l e a le m e m b r e ­lor ş i s î n t a soc ia te c u u n g r a d d e h i p e r t o n i e . M i ş c a r e a a t e t o z i c ă d i m i n u a î n r e p a u s ş i d i s p a r e î n t i m p u l s o m n u l u i . S e î n t î l n e s c în : p a r a l i z i i c e r e b r a l e in fant i l e , a t e t o z ă c o n g e n i t a l ă d u b l ă , s e c h e l e d e encefa l i te ş i d u p ă t r a u m a t i s m e .

g ) T o r t i c o l i s u l s p a s m o d i c (mişcăr i i n t e r m i t e n t e a le c a p u l u i ş i g î t u l u i , p r o v o c a t e d e s p a s m e d e s e o r i d u r e r o a s e a l e m u s c u l a ­t u r i i g î t u l u i ) e s te î n t î l n i t î n s e c h e l e d e ence fa l i tă e p i d e m i c ă ş i î n d e g e n e r e s c e n t a h e p a t o l e n t i c u l a r ă .

2 . 2 . 5 . 3 . STAŢIUNEA Şl M E R S U L

a) Ortostaţiunea se a p r e c i a z ă d i n d o u ă p e r s p e c t i v e : — d a c ă se i n s t a l e a z ă în p e r i o a d a 9 — 1 1 l u n i , c înd s u g a r u l

a c h i z i ţ i o n e a z ă a c e a s t ă p e r f o r m a n ţ ă ; — d a c ă o d a t ă i n s t a l a t ă e s te m o d i f i c a t ă pato log ic . b) M e r s u l se e x a m i n e a z ă d i n a c e e a ş i p e r s p e c t i v ă ca ş i or­

t o s t a ţ i u n e a . A c h i z i ţ i a m e r s u l u i d u p ă p e r i o a d a d e 1 1 — 1 5 l u n i a t r a g e a t e n ţ i a fie a u n u i s e m n de de f ic ienţă p s i h o m o t o r i e s a u a u n e i l ez iuni n e u r o m u s c u l a r e , f ă r ă c o m p o n e n t ă p s i h i c ă [99].

106

M e r s u l b o l n a v u l u i va f i a p r e c i a t ţ i n î n d u - s e s e a m a de pozi ţ ia m e m b r e l o r , a t r u n c h i u l u i ş i a c a p u l u i , de fe lul c u m se s p r i j i n ă f iecare m e m b r u in fer ior , d e l u n g i m e a p a s u l u i , d e m ă r i m e a bazei d e s u s ţ i n e r e , d e p ă s t r a r e a d i recţ ie i , d e m i ş c ă r i l e d e asoc iere a le m e m b r e l o r s u p e r i o a r e , d e fe lul c u m e x a m i n a t u l p r i v e ş t e s o l u l î n a i n t e a s a s a u îşi u r m ă r e ş t e m e m b r e l e i n f e r i o a r e e tc . Modi f i ­c ă r i l e d e m e r s d e s e o r i c a r a c t e r i s t i c e s u g e r e a z ă d i a g n o s t i c u l d e s i n d r o m s a u d e b o a l ă — m e r s u l „ c o s i t " î n h e m i p l e g i a c u c o n -t r a c t u r ă ; — m e r s u l „ for fecat " în d ip leg ia s p a s t i c ă i n f a n t i l ă ; — m e r s u l l e g ă n a t „ d e r a ţ ă " a l m i o p a t i c u l u i ; — m e r s u l „ d a n s a n t " d i n coree .

2 . 2 . 5 . 4 . E X A M I N A R E A MOTILITĂŢII A C T I V E Şl A FORŢEI S E G M E N T A R E

• E x a m e n u l m o t i l i t ă ţ i i v o l u n t a r e se c e r c e t e a z ă la sugar şi co­pilul mic a p r o a p e e x c l u s i v p r i n o b s e r v a r e a m o t i l i t ă ţ i i s p o n t a n e în pozi ţ ie c u l c a t ă ş i în funcţ ie de v î r s tă , în pozi ţ ie r i d i c a t ă , în m e r s , î n t i m p u l j o c u l u i .

î n c e p î n d cu preşcolarul, m o t i l i t a t e a a c t i v ă se t e s t e a z ă c e -r î n d c o p i l u l u i s ă facă m i ş c ă r i p e r î n d î n t o a t e s e g m e n t e l e c o r ­p u l u i . P e n t r u a n u e t i c h e t a g r e ş i t u n deficit m o t o r s e v a ţ i n e s e a m a î n t o t d e a u n a d e e v a l u a r e a forţei m u s c u l a r e , d e e v e n t u a ­lele def ic i te d a t o r i t ă u n e i c o n t r a c t u r i a n t a l g i c e , d e e x i s t e n ţ a u n e i a n c h i l o z e e tc .

. Def ic i te le n e u r o m u s c u l a r e m i c i se p o t c e r c e t a p r i n m a n e ­v r e l e B a r r e , M i n g a z z i n i ş i Vasi lescu, p r o b a lu i B a b i n s k i , p r o b a r i d i c ă r i i m e m b r e l o r i n f e r i o a r e , p r o b a b r a ţ e l o r î n t i n s e .

2 . 2 . 5 . 5 . E X A M I N A R E A T O N U S U L U I M U S C U L A R

P e n t r u e v i d e n ţ i e r e a m o d i f i c ă r i l o r t o n i c e se e x a m i n e a z ă :

a) Tonusul de repaus se r e f e r ă la : — consistenţa muşchiului, a p r e c i a t ă p r i n p a l p a r e şi p r i n

i n s p e c ţ i e ; — extensibilitatea, c e r c e t a t ă p r i n m o b i l i z a r e p a s i v ă (în caz

de h i p o t o n i e , e x t e n s i b i l i t a t e a e s te c r e s c u t ă ; în h i p e r t o n i e se în-t î m p i n ă o r e z i s t e n ţ ă c r e s c u t ă ) ;

107

•— pasivitatea e s te t e s t a t ă p r i n p r o b a de b a l o t a r e a m e m ­b r e l o r . P a s i v i t a t e a se p o a t e e v i d e n ţ i a ş i l a e x a m i n a r e a r e f l e x u ­lu i r o t u l i a n (ref lex p e n d u l a r ) .

b ) T o n u s u l p o s t u r a l s e e v i d e n ţ i a z ă p r i n c e r c e t a r e a re f lexe­lor d e p o s t u r ă .

c ) T o n u s u l d e a c ţ i u n e s e o b s e r v ă î n t i m p u l m i ş c ă r i l o r v o ­l u n t a r e .

Tulburările tonusului muscular p o t fi n o t a t e în d o u ă s e n s u r i :

— Hipotonia musculară e v i d e n t ă în leziuni cerebrale (boli d e g e n e r a t i v e , s e c h e l a r e , in fecţ ioase şi h e m o r a g i c e ) ; sindroame extrapiramidale de neostriat (congeni ta le , h e r e d o f a m i l i a l e , c îş t i-gate) ; afecţiuni musculare congenitale ( m a l a d i a O p p e n h e i m ) ;

— Hipertonia musculară p o a t e fi î n t î l n i t ă în l ez iuni ce i n ­t e r e s e a z ă d i fe r i te z o n e a le s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l : spastici-tatea — d i n lez iuni le p i r a m i d a l e —, aşa c u m es te p r e z e n t ă în s e c h e l e de e n c e f a l o p a t i e i n f a n t i l ă , bo l i d e g e n e r a t i v e ; rigidita­tea — d i n lez iuni le e x t r a p i r a m i d a l e — s e c h e l a r e ( icter n u c l e a r ) s a u bol i h e r e d o f a m i l i a l e .

EXAMENUL TONUSULUI MUSCULAR LA NOU-NASCUT, SUGAR

ŞI COPILUL MIC

E x a m i n a r e a t o n u s u l u i m u s c u l a r f u r n i z e a z ă d a t e i m p o r b a n t e a s u p r a e x i s t e n ţ e i u n e i s u f e r i n ţ e c e r e b r a l e î n p e r i o a d a d e n o u -n ă s c u t , oeea c e i m p u n e i n s t a u r a r e a u n o r m ă s u r i d e p r e v e n i r e a seche le lor n e u r o p s i h i c e . D e a c e e a e x a m i n a r e a t o n u s u l u i m u s c u ­l a r e s te inc lus o b l i g a t o r i u î n e x a m e n u l c l inic g e n e r a l a l n o u -n ă s c u t u l u i , făcînd p a r t e d i n scoru l A p g a r . N o u - n ă s c u t u l p ă s ­t r e a z ă poz i ţ ia fetală, c u t o a t e m e m b r e l e f lec ta te ( p r i n h i p o t o n i e c e f a l o t r u n c h i u l a r ă ş i h i p e r t o n i a m e m b r e l o r ) . E v o l u ţ i a t o n u s u l u i se face s p r e o i n v e r s a r e , p î n ă la r e a l i z a r e a e c h i l i b r u l u i î n t r e t o ­n u s u l a x i a l ş i ce l a l m e m b r e l o r , e c h i l i b r u c a r e p e r m i t e ac t iv i ­t a t e a g e s t u a l ă ş i m e r s u l . C r e ş t e r e a t o n u s u l u i a x i a l a r e loc î n d i r e c ţ i e ce fa locaudală , î n t i m p c e h i p e r t o n i a m e m b r e l o r s e r e ­d u c e m a i p r e c o c e l a m e m b r e l e s u p e r i o a r e .

Nou-născutul normal îşi m i ş c ă m e m b r e l e 1/2 oră d u p ă n a ş ­t e r e ş i apoi, d u p ă o p e r i o a d ă de l in i ş te ( 3 — 4 ore), ori de c î te or i e s te t r e a z s a u p l înge .

108

î n caz d e h i p o t o n i e m u s c u l a r ă , n o u - n ă s c u t u l t r e a z s tă n e ­m i ş c a t ş i c înd es te s u s p e n d a t n u - ş i f lectează m e m b r e l e , ele a t î r n ă i n e r t e s u b i n f l u e n ţ a g r a v i t a ţ i e i .

H i p o t o n i a se î n t î l n e ş t e în : p r e m a t u r i t a t e , bol i g e n e r a l e g r a v e , a f e c ţ i u n i r e s p i r a t o r i i , l e z i u n i c e r e b r a l e p r i n asf ix ie a l ­b a s t r ă , l ez iuni m e d u l a r e , m i o p a t i i c o n g e n i t a l e .

— E x a m e n u l t o n u s u l u i m u s c u l a r t r e b u i e e f e c t u a t l a su­g a r u l t r e a z , f ă r ă s ă p l îngă , l in iş t i t , d a r î n t i m p u l e f e c t u ă r i i m i ş ­căr i lor s p o n t a n e . S e a p r e c i a z ă , î n p r i m u l r î n d , e l e m e n t e l e t o n u ­sului p a s i v s a u d e r e p a u s p r i n t e s t a r e a c o n s i s t e n ţ e i , b a l o t ă r i i ş i e x t e n s i b i l i t ă ţ i i m u s c u l a r e .

Ref lexe le a r h a i c e : •— Reflexul Mor o, n u m i t de î m b r ă ţ i ş a r e , e s te d e c l a n ş a t de

m i ş c a r e a c o r p u l u i în d e c u b i t dorsa l , p r i n t r a c ţ i u n e a b r u s c ă a cearcea fu lu i pe c a r e e aşezat . R ă s p u n s u l c o n s t ă d i n a b d u c ţ i a m e m b r e l o r s u p e r i o a r e , u r m a t ă d e a d d u c ţ i e ş i f l ec tarea lor.

R ă s p u n s u l u n i l a t e r a l s a u d i m i n u a t p u n e p r o b l e m a u n e i f r a c t u r i d e c lav iculă, u n e i p a r a l i z i i d e p l e x b r a h i a l , h e m o r a g i e c e r e b r a l ă . M e n ţ i n e r e a r e f l e x u l u i p e s t e v î r s t a d e I V — V l u n i p u n e p r o b l e m a u n e i e n c e f a l o p a t i i .

— Reflexul flexoric al degetelor ( re f lexul de a p u c a r e ) se d e c l a n ş e a z ă l a a t i n g e r e a p a l m e i . D i s p a r e l a v î r s t a d e 2—4 l u n i .

—- Reflexul de apărare c o n s t ă d i n r e t r a g e r e a b r u s c ă , p r i n flexie, a m e m b r u l u i i n f e r i o r la a t i n g e r e a tă lp i i . A b s e n ţ a a c e s t u i ref lex i n d i c ă o l e z i u n e a S.N.C.

Tabelul 9

E x a m i n a r e a t o n u s u l u i m u s c u l a r l a s u g a r ( d u p ă A . M a r e ş )

Virsta Balotare Extensibilitate :

Virsta Balotare unghiul popliteu junghiul adductorilor

nou-născutul absentă 90° 30° 2 — 4 luni minimă 10(T 60° 4 — 6 luni medie 120°-130' 9 0 " - 1 0 0 ' S luni aproape normală 1 4 0 3 - 1 6 0 120' 12 luni normală 180' 140°

10!)

2.2.5.6. E X A M I N A R E A R E F L E X E L O R

a) Ref lexe le super f ic ia le

— Reflexele abdominale şi cremasterian s î n t a b o l i t e în : l e z i u n i a l e n e u r o n u l u i m o t o r c e n t r a l în p a r t e a p a r a l i z i e i ; le­z i u n i r a d i c u l a r e , c înd r e f l e x u l n u s e o b ţ i n e î n s e g m e n t e l e c o r e s ­p u n z ă t o a r e r ă d ă c i n i l o r lezate .

— Reflexia cutanat plantar în e x t e n s i e i n d i c ă o l e z i u n e s a u o i n f l u e n ţ a r e t r e c ă t o a r e (ca d u p ă cr iza de epi leps ie) a căi i p i r a m i d a l e .

— Reflexul palmomentonier ( M a r i n e s c u şi Radov ic i ) p e r ­s i s t e n t d u p ă v î r s t a de 4 ani i n d i c ă o î n t î r z i e r e în m a t u r a r e a sis­t e m u l u i n e r v o s .

— Reflexul corneean e s te m o d i f i c a t în l e z i u n i a le n e r ­v i lor c r a n i e n i ( t r i g e m e n , facial) s a u encefa l i t ice joase .

— Reflexele velopalatin şi faringian s î n t d i m i n u a t e s a u a b o l i t e î n l ez iuni b u l b a r e a le n e r v i l o r c r a n i e n i (IX, X) .

b) Ref lexe le p r o f u n d e (miotat ice , o s t e o t e n d i n o a s e ) , b i c i p i -tal , t r i c i p i t a l , s t i loradia l , c u b i t o - p r o n a t o r , r o t u l i a n ş i a c h i l i a n p o t f i i n f l u e n ţ a t e p a t o l o g i c în d o u ă s e n s u r i :

— Reducerea reflexelor osteo-tendinoase se î n t î l n e ş t e în : t u l b u r ă r i e n d o c r i n e ( m i x e d e m ) ; h i d r o e l e c t r o l i t i c e ( h i p o k a l i e -m i e ) ; i n t o x i c a ţ i i ( b a r b i t u r i c e , m o r f i n ă ) ; l e z i u n e a a r c u l u i ref lex.

— Exagerarea reflexelor osteo-tendinoase: h i p e r t i r o i -d i e n i ; n e v r o t i c i ; t u l b u r ă r i e lec t ro l i t ice ( h i p o c a l c e m i e ) ; i n t o x i ­c a ţ i e cu s t r i c n i n a ; l ez iuni p i r a m i d a l e (evolut ive, s e c h e l a r e ) .

2 . 2 . 5 . 7 . E X A M E N U L SENSIBILITĂŢII

T u l b u r ă r i l e d e sens ib i l i ta te e x p l o r a t e î n e x a m e n u l c l in ic n e u r o l o g i c c u p r i n d d o u ă categor i i p r i n c i p a l e de m a n i f e s t ă r i : s u b i e c t i v e ( s p o n t a n e ) ş i ob iect ive (provocate) .

a) în g r u p a t u l b u r ă r i l o r s u b i e c t i v e de s e n s i b i l i t a t e p o t f i d e p i s t a t e :

— paresteziile c a r e s în t senzaţ i i a n o r m a l e , n e p l ă c u t e , d e ­scr i se de b o l n a v ca a m o r ţ e l i , f u r n i c ă t u r i , s e n z a ţ i e de r e c e sau de ca ld e tc . ;

— paresteziile viscerale (cenes topat i i l e ) r e s i m ţ i t e de obicei în s fera c a r d i a c ă , d igest ivă, r e s p i r a t o r i e ;

110

— durerile ce pot î m b r ă c a d i fe r i te f o r m e (nevra lg ie , c a u -zalgie).

b) In grupa tulburărilor obiective de sensibilitate se d e ­s c r i u modi f icăr i le p u s e î n e v i d e n ţ ă d e e x a m i n a t o r p r i n a p l i c a ­r e a de e x c i t a n ţ i a d e c v a ţ i . D a t e l e o b ţ i n u t e se v o r c o n s e m n a pe o s c h e m ă t i p d e s e n s i b i l i t a t e . L a s u g a r ş i c o p i l u l mic , s e n s i b i l i t a ­t e a v a f i e x p l o r a t ă p r i n d i v e r s e re f l exe s a u c o m p o r t a m e n t e m o ­tor i i , d e c l a n ş a t e d e s t i m u l i ap l ica ţ i d e e x a m i n a t o r .

V o r fi c e r c e t a t e : s e n s i b i l i t a t e a superficială ( tact i lă, t e r ­m i c ă şi d u r e r o a s ă ) ; s e n s i b i l i t a t e a profundă ( m i o a r t r o k i n e t i c ă , v i b r a t o r i e , b a r e s t e z i c ă ) ; s e n s i b i l i t a t e a sintetică ( d i f e r e n ţ i a t ă ) : s i m ţ u l local izăr i i t a c t i l e ş i d u r e r o a s e ( topognozia) , s i m ţ u l d i s­c r i m i n ă r i i t a c t i l e ş i d u r e r o a s e , s i m ţ u l d e r m o l e x i c , s i m ţ u l s t e -reognos ic .

T u l b u r ă r i l e o b i e c t i v e d e s e n s i b i l i t a t e p o t f i g r u p a t e î n u r ­m ă t o a r e l e ca tegor i i : hiperestezie ( p e r c e p e r e a e x a g e r a t ă î n d e o ­sebi a e x c i t a ţ i i l o r d u r e r o a s e ) ; hipo sau anestezia ( d i m i n u a r e a s a u a b o l i r e a s e n z a ţ i i l o r d e t e r m i n a t e d e d iverş i s t i m u l i ) .

2 . 2 . 5 . 8 . P R O B E L E C E R E B E L O A S E

I n e x a m e n u l n e u r o l o g i c d e r u t i n ă e l e m e n t e l e s i n d r o m u l u i c e r e b e l o s s ta t ic ş i c i n e t i c s e e v i d e n ţ i a z ă p r i n u r m ă t o a r e l e p r o b e m a i i m p o r t a n t e : — examenul staţiunii, în c a r e se s t u d i a z ă s e n ­s u l d e v i e r i l o r şi e c h i l i b r u l în g e n e r a l ; — examenul mersului, m e r s ebr ios, b a z ă de s u s ţ i n e r e lă rg i tă , a s inerg ie , p u l s i u n i ;

— examenul probelor segmentare ale ataxiei cerebeloase : p r o b a i n d i c e - n a s ş i c ă l c î i - g e n u n c h i , p r o b a p r e h e n s i u n i i , sc r i ­sul, p r o b a m a r i o n e t e l o r ( indică ad iadococ inez ia) , p r o b a H o l ­m e s - S t e w a r t ş i p r o b a D r ă g ă n e s c u - V o i c u l e s c u ( p e n t r u e v i d e n ­ţ i e r e a as inerg ie i ) . S i n d r o m u l c e r e b e l o s p o a t e f i u n i l a t e r a l ( p a r ­ţial) s a u g lobal , de c a u z e d i fer i te . P r i n t r e a c e s t e a a m i n t i m : a fec ţ iuni i n f l a m a t o r i i v i r a l e ce se p o t so lda cu s e c h e l e ; d e g e n e ­r e s c e n t e c e r e b e l o a s e (boala P i e r r e - M a r i e , b o a l a F r i e d r e i c h , s in­d r o m u l M a r i n e s c u - S j ö g r e n ) ; s e c h e l e de e n c e f a l o p a t i i i n f a n t i l e ; t u l b u r ă r i de d e z v o l t a r e (atrof ia î n c r u c i ş a t ă a c e r e b e l u l u i a p a r e în e n c e f a l o p a t i i c o n s e c u t i v l e z i u n i l o r emis fe re i c e r e b r a l e o p u s e ) ; d e g e n e r e s c e n t a h e p a t o - l e n t i c u l a r ă ( forma W e s t p h a l - S t r ü m p e l l ) ; id io ţ ia a m a u r o t i c ă f a m i l i a l ă ; c o r e e a c r o n i c ă ; sc leroza t u b e -r o a s ă ; a t a x i a t e l a n g i e c t a z i c ă (Loui s-Bar) .

111

2.2.5.9. E X A M E N U L TULBURĂRILOR T R O F I C E

La e x a m e n u l t e g u m e n t e l o r ş i f a n e r e l o r se v o r n o t a — deşi es te g r e u de d e l i m i t a t s fera n o ţ i u n i i de t u l b u r a r e t ro f ică — e l a s t i c i t a t e a t e g u m e n t e l o r , e d e m e l e „ t r o f i c e " ( n e d a t o r a t e u n e i boli c a r d i o v a s c u l a r e , r e n a l e , h e p a t i c e , d i s p r o t e i n e m i e e t c ) , u l ­c e r a ţ i i s a u escare, atrof i i c u t a n a t e l i m i t a t e , p i e l e luc ioasă ş i s u b ţ i r e , coloraţ i i a n o r m a l e ( d e r m i t ă l ivedoidă), a m p u t a ţ i i s p o n ­t a n e a le dege te lor , t u l b u r ă r i v a s o m o t o r i i , h i p o sau h i p e r t r i c o z ă , modi f icăr i a le u n g h i i l o r .

L a e x a m e n u l o s t e o - a r t i c u l a r s e v o r c o n s e m n a o s t e o - a r t r o -pat i i le , f r a c t u r i l e „ s p o n t a n e " . D e a s e m e n e a atrof i i le m u s c u l a r e , cu o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă p e n t r u c a r a c t e r u l lor topograf ic .

2 . 2 . 5 . 1 0 . TULBURĂRILE S F I N C T E R I E N E

Se c o n s e m n e a z ă v î r s t a la c a r e s-a i n s t a l a t c o n t r o l u l s f inc-t e r i a n vez ica l ş i a n a l d i u r n ş i n o c t u r n . Se c o n s e m n e a z ă , în caz d e t u l b u r ă r i s f incter iene, m o m e n t u l , v î r s t a i n s t a l ă r i i , c o n t e x t u l pa to log ic î n c a r e a u a p ă r u t ş i f o r m a ( i n c o n t i n e n ţ ă s a u r e t e n ţ i e ) .

2 . 2 . 5 . 1 1 . E X A M E N U L N E R V I L O R C R A N I E N l

a ) S i m ţ u l olfactiv. E s t e e x a m i n a t c e r î n d u - s e b o l n a v u l u i s ă ident i f ice m i r o s u l u n e i s u b s t a n ţ e s e p a r a t p e n t r u f iecare n a r i n ă , fără a u t i l i za s u b s t a n ţ e oare să e x c i t e t e r m i n a ţ i i l e t r i g e m e n u l u i ( a m o n i a c , oţet) s a u pe cale g u s t a t i v ă (c loroform).

Se p o t d e p i s t a : h i p o s m i a ş i a n o s m i a , în seche le de e n c e f a ­lopat ie pos t t r a u m a t i s m c e r e b r a l ş i p o s t infecţ ioasă .

b ) A c u i t a t e a v i z u a l ă . î n c u r s u l p r i m u l u i a n d e v i a ţ ă v e d e ­r e a e s te t e s t a t ă p r i n o b s e r v a r e a r ă s p u n s u l u i g e n e r a l a l c o p i l u l u i l a i l u m i n a r e , r e a c ţ i a p u p i l a r ă l a l u m i n ă ş i r ă s p u n s u l l a ob iec­t e l e i n t r o d u s e î n c î m p u l v izual .

— Nou-născutul p r i v e ş t e un obiect de 8 cm d i a m e t r u în m i ş c a r e ş i ocazional u r m ă r e ş t e u n obiect c a r e s e d e p l a s e a z ă l a t e r a l .

— La o lună u r m ă r e ş t e un obiect c a r e se d e p l a s e a z ă l a t e ­r a l p î n ă la 70°.

112

—• La 3—4 luni a p a r e î n c e r c a r e a de f ixare b i n o c u l a r ă c a r e se d e p l a s e a z ă î n c e t î n t r - u n u n g h i de 180°, deş i m i ş c ă r i l e ochi lor s în t încă n e s i g u r e . D e a s e m e n e a îşi p r i v e ş t e m î i n i l e .

— La 6 luni s c h i m b ă v o l u n t a r p u n c t u l de f i x a r e şi p r i v e ş t e u n disc a l b d e 8 m m d i a m e t r u .

— La 1 1/2 ani copi lu l p o a t e face c o n v e r g e n ţ a şi p o a t e d i ­f e r e n ţ i a f o r m e g e o m e t r i c e (minge, cub) .

— La 2 ani p o a t e v e d e a şi local iza un disc a l b de 2 — 3 mm d i a m e t r u . P r e f e r ă c u l o a r e a roş ie a l t o r cu lor i .

— La 3 ani t r e c e de la f i x a r e a b i n o c u l a r ă la cea m o n -o :uLară.

— La 5 ani f i x a r e a es te b u n ă , i a r la 6 ani p o a t e u r m ă r i m a i b i n e î n d i r e c ţ i a obl ică.

— Intre 3—7 ani p o t fi folosiţi optot ip i i s t a n d a r d i z a ţ i a d t p t a ţ i acestei p e r i o a d e d e v î r s ta .

c) C î m p u l v i z u a l . Se d e t e r m i n ă p r i n : u t i l i z a r e a c a m p i m e -t r e l o r ş i m e t o d a c o m p a r ă r i i c î m p u l u i v i z u a l a l b o l n a v u l u i c u cA al e x a m i n a t o r u l u i .

Modif icăr i le c î m p u l u i v i z u a l s e t r a d u c p r i n s t r î m t o r a r e c o n c e n t r i c ă , t u b u l a r ă s a u h e m i a n o p s i e .

d) M o t i l i t a t e a o c u l a r ă . Se e x a m i n e a z ă m i ş c ă r i l e o c u l a r e s p o n t a n e , m i ş c ă r i l e o c u l a r e l a c o m a n d ă ş i cele c a r e a p a r l a m o ­di f icarea poziţ ie i c a p u l u i (mişcăr i le o c u l a r e f i ind u r m a t e d e d e v i e r e a în aceeaş i d i r e c ţ i e a c a p u l u i , i a r m o d i f i c ă r i l e de p o ­ziţ ie a c a p u l u i i n d u c ref lex o n o u ă pozi ţ ie a g lobi lor ocular i ) .

P a t o l o g i a m o t i l i t ă ţ i i o c u l a r e se m a n i f e s t ă p r i n : — Paraliziile de lateralitate p o t fi c o m p l e t e , f i ind p i e r ­

d u t ă a t î t m i ş c a r e a v o l u n t a r ă cit ş i cea ref lexă, s a u disociate, m o t i l i t a t e a re f lexă f i ind p ă s t r a t ă .

— Paraliziile de verticalitate ( s i n d r o m u l P a r i n a u d ) p o t fi, d e a s e m e n e a , c o m p l e t e s a u d i soc ia te .

— Paralizia mişcării de convergenţă. — Paralizia nervului oculomotor comun (p toza p a l p e b r a l ă ,

s t r a b i s m d i v e r g e n t , i m p o s i b i l i t a t e a m i ş c ă r i l o r o c u l a r e c u e x c e p ­ţ i a a b d u c ţ i e i ş i a u n u i g r a d de cobor î re , m i d r i a z ă cu a b o l i r e a u n i l a t e r a l ă a r e f l e x u l u i f o t o m o t o r ş i de c o n v e r g e n ţ ă ) .

— Paralizia nervidui patetic se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n î n c l i n a ­r e a c a p u l u i s p r e p a r t e a o p u s ă n e r v u l u i p a r a l i z a n t ş i d ip lop ie v e r t i c a l ă a p a r e la p r i v i r e a în jos.

— Paralizia nervului oculomotor extern p r o v o a c ă l i m i t a r e a saii i m p o s i b i l i t a t e a a b d u c ţ i e i , s t r a b i s m c o n v e r g e n t , d i p l o p i e d e o r i z o n t a l i t a t e ş i r o t a r e a c a p u l u i în d i r e c ţ i a de a c ţ i u n e a m u ş ­c h i u l u i p a r a l i z a t .

8 — Copilul deficient in.ntal 113

In et iologia pato log ie i m o t i l i t ă ţ i i o c u l a r e , ce p o a t e î i î n s o ­ţ i tă d e u n g r a d d e def ic ienţă m i n t a l ă s în t n o t a t e : a c c i d e n t e l e v a s c u l a r e ( s i n d r o a m e l e W e b e r , B e n e d i k t , M i l l a r d - G u b l e r ) ; po l i-r a d i c u l o n e v r i t e ; m a l f o r m a ţ i i v a s c u l a r e c o n g e n i t a l e ( a n e v r i s m e ) ; p r o c e s e infecţ ioase ( t r o m b o f l e b i t a s i n u s u l u i c a v e r n o s ) ; encefa­lopat i i le i n f a n t i l e .

e) Examenul pupilei. Se v o r c o n s e m n a : s i t u a r e a , f o r m a , d i­m e n s i u n e a p u p i l e i şi a s p e c t u l i r i s u l u i . P o t f i c o n s t a t a t e : anizo-corie fiziologică, a d e s e a c o n g e n i t a l ă , c a r e p r e s u p u n e o d i f e r e n ţ ă a d i a m e t r e l o r p u p i l a r e s u b un mm ş i o d i n a m i c ă p u p i l a r ă n o r m a l ă .

— Anizocorie patologică c a r e es te fie r e z u l t a t u l u n o r l e ­z iuni o c u l a r e ( ir i te, i r idocic l i te , t r a u m a t i s m , h e m o r a g i i r e t i n i ­ene), fie n e r v o a s e (consec inţa d e z e c h i l i b r u l u i i n e r v a ţ i e i a n t a g o ­n i s t e a i r i su lu i ) .

M ă r i r e a d i a m e t r u l u i p u p i l a r p e s t e 4 mm —• m i d r i a z ă — a p a r e în caz de p r e d o m i n e n ţ ă a s i s t e m u l u i s i m p a t i c fie p r i n p a ­ra l iz ia p a r a s i m p a t i c u l u i , fie p r i n e x c i t a ţ i e s i m p a t i c ă .

M i c ş o r a r e a p u p i l e i s u b 2 mm — m i o z ă — t r a d u c e o p r e ­p o n d e r e n ţ ă p a r a s i m p a t i c ă fie p r i n p a r a l i z i a s i m p a t i c u l u i , fie p r i n i r i t a ţ i a p a r a s i m p a t i c u l u i .

Cercetarea reflexului fotomotor, r e f l e x u l u i de a c o m o d a r e -c o n v e r g e n ţ ă ş i c i l iospinal c o m p l e t e a z ă e x a m e n u l d i n a m i c a l p u p i l e i .

f ) Examenul fundului de ochi. Se pot c o n s t a t a u r m ă t o a r e l e modi f icăr i pa to log ice :

— Staza papilară, c a r e es te e x p r e s i a c r e ş t e r i i p r e s i u n i i i n -t r a c r a n i e n e . E d e m u l p a p i l a r este s e m n u l d e c e r t i t u d i n e a l u n e i t u m o r i c e r e b r a l e î n a p r o x i m a t i v 7 5 % d i n c a z u r i . I n a f a r a p r o ­ceselor e x p a n s i v e i n t r a c r a n i e n e , s taza p a p i l a r ă m a i p o a t e f i î n -t î l n i t ă în : a n o m a l i i de d e z v o l t a r e ( c r a n i o s t e n o z ă , h i d r o c e f a l i e c o n g e n i t a l ă , m a l f o r m a ţ i a A r n o l d - C h i a r i ) ; bol i in fecţ ioase (me­n i n g i t e , encefal i te) ; e n c e f a l o p a t i e h i p e r t e n s i v ă ; ence fa l i tă p s e u d o t u m o r a l ă .

— Atrofia optică p o a t e fi primitivă ( c o n t u r n e t t r a s a t , c u ­l o a r e a pa l idă , a lbă, u n i f o r m ă , vase le r e t i n i e n e a u a s p e c t n o r ­m a l ) s a u secundară (papi la e s te d e c o l o r a t ă a lb-gr i , cu m a r g i n i p e a l o c u r i i m p r e c i s e , e s t o m p a t e , a d e s e a c u p i g m e n ţ i l a p e r i ­ferie).

•— Malformaţii retiniene.

114

Malformaţii retino-cerebrale : — Sindromul Wyburn-Mason, m a l f o r m a ţ i e a r t e r i o - v e n o a s ă

a r e t i n e i ş i t r u n c h i u l u i c e r e b r a l . — Boala Hippel-Lindau a n g i o m a t o z a r e t i n i a n a asoc ia tă ,cu

h e m a n g i o n c e r e b e l o s ş i m a l f o r m a ţ i i v i scera le . — Boala Sturge-Weber, m a l f o r m a ţ i i a le v a s e l o r r e t i n i e n e ,

d e obicei l a m a r g i n e a p a p i l e i opt ice , g l i o a m e c e r e b r a l e . — Retinita pigmentară p r e z i n t ă o a c u m u l a r e s p i c u l a r ă de

p i g m e n t , vase le r e t i n i e n e s înt î n g u s t a t e . — Modificări pigmentare se î n t î l n e s c şi în : e m b r i o p a t i a

rubeol ică , t o x o p l a s m o z ă c o n g e n i t a l ă , b o a l a inc luz i i lor c i t o -m e g a l i c e .

— Atrofii maculo-cerebrale. —• Degenerescenta familială maculară-Stargardt în c a r e

m a c u l e l e s înt a t ro f ice d e c u l o a r e g r i - g ă l b u i e . — B o a l a Tay-Sachs în c a r e d e g e n e r a r e a m a c u l a r ă a r e un

a s p e c t in „ c i r e a ş ă " . g ) Nervul tr igemen. P e n t r u t e r i t o r i u l m o t o r s e p a l p e a z ă

m u ş c h i i m a s e t e r i ş i t e m p o r a l i , a c ă r o r c o n t r a c ţ i e p o a t e f i p e r ­c e p u t ă c înd p a c i e n t u l s t r î n g e d inţ i i . At ro f ia lor d u c e l a m o d i f i ­c a r e a re l ie fu lui t e m p o r a l ş i s u b z i g o m a t i c . I n c a z u l p a r a l i z i e i u n i l a t e r a l e , l a d e s c h i d e r e a g u r i i m a n d i b u l a d e v i a z ă d e p a r t e a p a r a l i z a t ă , p r i n a c ţ i u n e a p t e r i g o i d i a n u l u i e x t e r n d e p a r t e a să­n ă t o a s ă . L e z a r e a b i l a t e r a l ă a t r i g e m e n u l u i m o t o r a fec tează g r a v m a s t i c a ţ i a , c u i m p o s i b i l i t a t e a r i d i c ă r i i m a n d i b u l e i c ă z u t e .

E x a m e n u l sens ib i l i tă ţ i i feţei i n c l u d e o b l i g a t o r i u c ă u t a r e a r e f l e x u l u i c o r n e e a n , a c ă r u i d i m i n u a r e s a u a b o l i r e e s te s i n g u r u l s e m n de l e z a r e a t r i g e m e n u l u i senz i t iv .

h) Nervul facial. E x a m i n a r e a i n c l u d e s i m e t r i a feţei, m o t i l i -t a t e a v o l u n t a r ă , e m o ţ i o n a l ă , a u t o m a t ă , i n v o l u n t a r ă a s i m e t r i e i feţei, c o n t r a c ţ i a p i e l o s u l u i g î t u l u i , s e n s i b i l i t a t e a g u s t a t i v ă ( p e n ­t r u d u l c e ş i s ă r a t p e r c e p u t e m a i b i n e l a v î r fu l l imbi i , p e n t r u a c r u p e m a r g i n i ş i p e n t r u a m a r ses izat î n spec ia l î n t r e i m e a p o s t e r i o a r ă ) .

P a r a l i z i a facia lă periferică a p a r e în : l e z i u n i a le fosei p o s ­t e r i o a r e ; p o l i r a d i c u l o n e v r i t ă ; m e n i n g i t e , h e r p e s z o s t e r ; a fec­ţ i u n i p a r o t i d i e n e ( t r a u m a t i s m e , t u m o r i ) ; s i n d r o m u l M d e b i u s (apîazia n u c l e u l u i facial) ; l ez iuni p o n t i n e (pol iomie l i tă) .

i ) Nervul acustico-vestibular — Examenul auzului. O p r i m ă o r i e n t a r e o b ţ i n e e x a m i n a ­

t o r u l s u n î n d î n c e t u n c lopoţe l î n s p a t e l e c o p i l u l u i ş i c e r î n d - i s ă i n d i c e d e u n d e a u d e s u n e t u l .

115

— Acumetria fonică. Se face e x a m i n a r e a cu o voce ş o p t i t ă ş i apo i c u voce t a r e , s e p a r a t p e n t r u f iecare u r e c h e . V o c e a ş o p ­t i t ă s e t r a n s m i t e p e ca le a e r i a n ă . P e r c e p ţ i a e i e s te s c ă z u t ă î n s u r d i t a t e a d e t r a n s m i s i e . Vocea t a r e (de c o n v e r s a ţ i e ) s e t r a n s ­m i t e a t î t p e ca le a e r i a n ă , cî t ş i p e ca le osoasă. E s t e m a i s l a b a u z i t ă î n s u r d i t a t e a d e p e r c e p ţ i e .

— Acumetria instrumentală ( p r o b e l e cu d i a p a z o a n e ) p e r ­m i t e p r e c i z a r e a s e d i u l u i lez ional p r i n e x p l o r a r e a t r a n s m i s i i l o r osoase şi a e r i a n ă . Se v o r ap l ica ; proba Weber (care c o n s t ă în c o m p a r a r e a p e r c e p ţ i e i osoase, s i m u l t a n l a a m b e l e u r e c h i p r i n a p l i c a r e a u n u i d i a p a z o n c a r e v i b r e a z ă p e v e r t e x s a u f r u n t e ) ; proba Rinne (constă în c o m p a r a r e a d u r a t e i p e r c e p ţ i e i s u n e t u ­lui pe ca lea osoasă şi a e r i a n ă ) şi proba Schwabach (cons tă în m ă s u r a r e a d u r a t e i p e r c e p ţ i e i osoase) .

— Audiometria s t a b i l e ş t e p r a g u l a u d i t i v al u n e i f r e c v e n ţ e s o n o r e . P e n t r u a c e a s t a s e e m i t c u a j u t o r u l a u d i o m e t r u l u i s u ­n e t e p u r e , i n t e n s i t a t e a s u n e t u l u i f i ind m ă r i t ă p î n ă c înd b o l n a ­v u l s e m n a l e a z ă p e r c e p e r e a lu i . S e m ă s o a r ă p e n t r u f iecare u r e c h e a u d i ţ i a a e r i a n ă ş i a u d i ţ i a osoasă, r e z u l t a t e l e f i ind î n r e ­g i s t r a t e p e u n graf ic. S c ă d e r e a a u z u l u i s e c o n s e m n e a z ă î n decibi l i .

Examenul funcţiei vestibuläre. A n a m n e z ă p o a t e p r e c i z a e x i s t e n ţ a v e r t i j u l u i (ameţe l i ) .

P e n t r u a p r e c i e r e a t u l b u r ă r i l o r e c h i l i b r u l u i s e v o r e x e c u t a v

u r m ă t o a r e l e p r o b e : R o m b e r g , B a r r e , B a b i n s k i - W e i l l ş i a b r a ţ e ­lor î n t i n s e .

S e c e r c e t e a z ă d a c ă b o l n a v u l p r e z i n t ă n i s t a g m u s ( la tera l , ver t ica l , r o t a t o r ) .

P r i n t r e probele vestibuläre instrumentale a m i n t i m p r o b a calor ică ş i p r o b e l e r o t a t o r i i [174].

j ) Nervul glosofaringian. Se c e r c e t e a z ă s e n s i b i l i t a t e a g u s ­t a t i v ă a t r e i m i i p o s t e r i o a r e a l imbii , re f lexe le v e l o p a l a t i n şi f a r ing ian .

k) NervuJ pneumogastric. Se e x a m i n e a z ă f o n a ţ i a ş i d e g l u -t i ţ ia . Ca s e m n e pato log ice p o t f i î n t î l n i t e : v o c e a n a z o n a t ă , d i s-fagia, v ă l u l imobi l , a b o l i r e a re f lexe lor v e l o p a l a t i n ş i f a r i n g i a n , t a h i c a r d i e , a b s e n ţ a r e f l e x u l u i o c u l o c a r d i a c , m o d i f i c ă r i a le f rec­v e n ţ e i r e s p i r a t o r i i .

1) Nervul spinal. In l e z i u n e a s p i n a l u l u i r o t a ţ i a şi f lexia c a p u l u i s înt d i m i n u a t e ; c o n t u r u l m u ş c h i l o r s t e r n o - c l e i d o - m a s -t o i d i a n ş i t r a p e z es te ş ters , o m o p l a t u l e s t e d e p l a s a t în jos ş i la­t e r a l , i a r r i d i c a r e a ş i r e t r o p r o i e c t i a u m ă r u l u i n u s î n t pos i­bi le [99].

116

m ) N e r v u l h i p o g l o s . î n l e z i u n e a n e r v u l u i h i p o g l o s î n t i m p u l m a s t i c a ţ i e i s e a c u m u l e a z ă a l i m e n t e l e î n t r e p a r t e a p a r a l i z a t ă ş i a r c a d a d e n t a r ă ; în r e p a u s v î r ful l imbi i e s te d e v i a t de p a r t e a i n d e m n ă p r i n a c ţ i u n e a s t i log losului ; a m p l i t u d i n e a ş i for ţa m i ş ­c ă r i l o r l imbi i s înt s c ă z u t e ; se p r o d u c atrof i i a le l i m b i i [122].

2.2.6. EXAMINAREA PSIHIATRICA

A d r e s î n d u - s e u n o r p e r i o a d e d e v î r s t a c u c a r a c t e r i s t i c i p s i ­hologice p r o p r i i , e x a m i n a r e a p s i h i a t r i c ă a cop i lu lu i de f ic ient m i n t a l s e a d a p t e a z ă a c e s t o r a .

2 . 2 . 6 . 1 . E X A M I N A R E A C O P I L U L U I ÎNTRE 0 - 3 A N I

L a copi lu l î n t r e 0 — 3 a n i e x a m e n u l s e r e z u m ă l a s t a b i l i r e a v î r s te i d e d e z v o l t a r e . V î r s t a c ronolog ică n u c o i n c i d e î n t o t d e a ­u n a c u v î r s ta m a t u r ă r i i . P e d e o p a r t e s în t pos ib i le a b a t e r i î n t r - o d i rec ţ ie s a u a l t a : m a t u r a r e a n u a r e loc l a s c a r a v î r s t e i r e a l e , o d e p ă ş e ş t e — a c c e l e r a r e — s a u nu r e a l i z e a z ă p e r f o r m a n ­ţ e l e — r e t a r d a r e .

D i n acest m o t i v , a p r e c i e r e a gradului de maturare e s te p o ­sibi lă n u m a i în r a p o r t cu o scară de r e f e r i n ţ ă [171].

I n funcţ ie d e r e z u l t a t u l aces te ia , m e d i c u l s e p o a t e a n g a j a în s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i ş i m a i i m p o r t a n t , a p r o g n o s t i c u l u i . S a r c i n a s tabi l i r i i v î r s t e i d e d e z v o l t a r e n u es te t o t d e a u n a u ş o a r ă ş i nici suf ic ient de p r e c i s ă .

P e n t r u a s e în lesn i a d a p t a r e a e s te r e c o m a n d a b i l ă i n t r o d u ­c e r e a p r e a l a b i l ă a c o p i l u l u i î n t r - o c a m e r ă d e a ş t e p t a r e c u j u ­căr i i , u n d e es te l ă sa t să se joace l iber, în t i m p ce p ă r i n t e l e d i s­c u t ă c u m e d i c u l . î n a c e a s t ă c a m e r ă s t ă u n o b s e r v a t o r c a r e î n r e g i s t r e a z ă ş i a n a l i z e a z ă c a r a c t e r i s t i c i l e a c o m p o r t a m e n t u l u i l i­b e r a l copi lu lu i , c o n ţ i n u t u l jocu lu i , c a p a c i t a t e a a c e s t u i a d e a d a p t a r e la o a m b i a n ţ ă n o u ă ş i a l t e a s p e c t e . S-a c o n v e n i t ca d e z v o l t a r e a c o p i l u l u i să fie a p r e c i a t ă în c inci p l a n u r i de c r i ­t e r i i : a) p e r f o r m a n ţ e m o t o r i i ; b) p e r c e p ţ i e ; c) a d a p t a r e şi i n ­t e g r a r e ; d) l i m b a j ; e) r e a c ţ i i r e f l exe specif ice ; a c e a s t a se face c o n f o r m fişei p r e z e n t a t e la c a p i t o l u l d e p i s t ă r i i def ic ienţei m i n t a l e .

117

2 , 2 . 6 . 2 . E X A M I N A R E A C O P I L U L U I ÎNTRE 3 - 1 5 A N I

E x a m i n a r e a ps ih ică a copi lu lu i def ic ient m i n t a l î n t r e 3—15 ani , t r e b u i e să c o n t u r e z e t a b l o u l p s i h o p a t o l o g i c ş i să s t a b i l e a s c ă l e g ă t u r a î n t r e d a t e l e a n a m n e s t i c e , i s t o r i c u l a fec ţ iuni i ş i s t a r e a p r e z e n t ă a p r e c i a t ă î n p e r s p e c t i v a d i n a m i c i i sale. E x a m e n u l ps i­hic t r e b u i e c o n s e m n a t î n m o d descr ip t iv , a t e n t , m i n u ţ i o s , r e d î n d ceea c e d e f i c i e n t u l m i n t a l p r e z i n t ă m a i semni f ica t iv . D u r a t a e x a m e n u l u i p s i h i c e s te v a r i a b i l ă î n r a p o r t c u v î r s t a copi lu lu i , n e d e p ă ş i n d î n g e n e r e 30—40 d e m i n u t e , c h i a r d a c ă n u s-a e p u i ­zat e x p l o r a r e a t u t u r o r obiect ive lor p r o p u s e .

2.2.6.2.1. P R I M U L C O N T A C T M E D I C-B O L N A V

D e s c r i e r e a s tăr i i p s i h i c e a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l t r e ­b u i e să î n c e a p ă în m o d f iresc p r i n consemnarea elementelor caracteristice primului contact cu pacientul [171]. P r i n t r e a c e s ­t e a i n t e r e s e a z ă d e z i n v o l t u r a , u ş u r i n ţ a s tabi l i r i i re la ţ ie i s a u r e ­fuzul s tab i l i r i i u n e i r e l a ţ i i ps ih ice c u m e d i u l ş i a m b i a n ţ a m e d i ­cală. De a s e m e n e a v o r f i m e n ţ i o n a t e m i m i c a (veselă, s ă r a c ă , d e p r e s i v ă ) , g e s t u r i l e , i n s t a b i l i t a t e a p s i h o m o t o r i e .

2.2.6.2.2. E X A M I N A R E A M A N I F E S T Ă R I L O R P S I H O P A ­T O L O G I C E A F U N C Ţ I I L O R D E C U N O A Ş T E R E

Ca d i m e n s i u n i ps ihologice a v e m în v e d e r e , în m o d c u r e n t : p e r c e p ţ i a , a t e n ţ i a , m e m o r i a , g î n d i r e a , n i v e l u l m i n t a l , v o r b i r e a , o r i e n t a r e a t e m p o r o - s p a ţ i a l ă .

P e r c e p ţ i a . E x a m i n a r e a p e r c e p ţ i e i î n c e p e o d a t ă c u p ă t r u n ­d e r e a b o l n a v u l u i î n c a b i n e t . M e d i c u l t r e b u i e s ă s e a s i g u r e c ă e x a m i n a t u l n u p r e z i n t ă vicii o r g a n i c e d e o r d i n de fec t iv a l e u n o r s i m ţ u r i : a m b l i o p i e , h i p o a c u z i e , h i p o e s t e z i e , a n e s t e z i e e tc . D e a s e m e n e a m e d i c u l t r e b u i e s ă a i b ă î n v e d e r e f a p t u l c ă ş i d e ­f ic ientu l m i n t a l p o a t e su fer i o t u l b u r a r e p s i h i c ă ( n e v r o t i c ă r e ­act ivă, d e p r e s i v ă , ps ihot ică) , a v î n d c a r a c t e r i s t i c i l e t a b l o u l u i p s i h o p a t o l o g i c r e s p e c t i v .

A p a r i ţ i a u n o r t u l b u r ă r i de p e r c e p ţ i e de ordin cantitativ (d i­m i n u a r e a s a u a c c e n t u a r e a p e r c e p ţ i e i ) s a u de ordin calitativ ( h a l u c i n a ţ i e , h a l u c i n o z ă , p s e u d o h a l u c i n a ţ i e * i luzie, c e n e s t o p a t i e ) i n d i c ă e x i s t e n ţ a a c e s t o r t a b l o u r i p s i h o p a t o l o g i c e s u p r a a d ă u g a t e (nevrot ic , ps ihot ic) s i n d r o m u l u i d e de f ic ienţă m i n t a l ă .

118

x\tenţia. E x a m e n u l a t e n ţ i e i , î n t r - u n fel, s e s u p r a p u n e c u e x a m e n u l fa t igab i l i tă ţ i i m i n t a l e . S e u r m ă r e ş t e , astfel, l a copi lu l de 3—5 a n i , p r e d o m i n e n ţ a fiziologică a a t e n ţ i e i spontane. U l ­ter ior , în specia l în p e r i o a d a şcolii, se i n s t i t u i e d o m i n a n ţ a a t e n ­ţiei selective s a u a a t e n ţ i e i dirijate, p î n ă la c a p a c i t a t e a a d o l e s ­c e n t u l u i de a se c o n c e n t r a t i m p de 6—8 o r e cel p u ţ i n , p r e t i n s e d e a c t i v i t a t e a c u r e n t ă . D e obicei, n e v o m m u l ţ u m i c u ind ica ţ i i c o m p o r t a m e n t a l e g e n e r a l e p r i v i n d a t e n ţ i a , a t î t î n c u r s u l e x a m i ­n ă r i i , cît ş i în c u r s u l jocu lu i ; l a t e n ţ a r ă s p u n s u l u i , s c h i m b a r e a p r e o c u p ă r i l o r . N e v o m i n t e r e s a l a p ă r i n ţ i a s u p r a m o d u l u i î n c a r e copi lu l îşi î n v a ţ ă lecţ i i le ş i c u m îşi e x e c u t ă t e m e l e (dacă p r o c e s u l d e p r e g ă t i r e a lecţ i i lor e s te î n t r e r u p t p e n t r u a c t i v i t ă ­ţ i le ludice) .

P e n t r u a p r e c i e r i l e c a n t i t a t i v e ş i c a l i t a t i v e a le a t e n ţ i e i v o m •aplica t e s t e l e p r e z e n t a t e la c a p i t o l u l e x a m i n ă r i i ps iholog ice .

M e m o r i a . A c t i v i t a t e a ps ih ică d e f i x a r e ( î n r e g i s t r a r e , m e ­m o r a r e , s tocare) , p ă s t r a r e ( c o n s e r v a r e s t r u c t u r a n t ă ) , e v o c a r e ( r e ­m e m o r a r e ) , r e c u n o a ş t e r e ( ident i f icare) a p r o p r i i l o r t r ă i r i e s te m o d i f i c a t ă î n d i f e r i t e g r a d e d e i n t e n s i t a t e l a d e f i c i e n t u l m i n t a l .

S u b aspect cantitativ i n s u f i c i e n ţ a m e m o r i e i p o a t e i n t e r e s a d i v e r s e l e e i e t a p e fie d e a n s a m b l u , fie d u p ă m o d a l i t ă ţ i sec to­r ia le . I n d e f i c i e n ţ a m i n t a l ă d e t e r m i n a t ă e r e d i t a r s în t a l t e r a t e t o a t e c o m p o n e n t e l e funcţ ie i m n e z i c e , s p r e d e o s e b i r e d e p r o ­cesul d e m e n ţ i a l u n d e i n i ţ i a l se a l t e r e a z ă funcţ i i le de f i x a r e ş i u l t e r i o r cele d e e v o c a r e . Def ic i tu l g r a d u a l a l funcţ i i lo r m n e z i c e a r e d r e p t l i m i t ă s u s p e n d a r e a t o t a l ă a a c e s t o r a ( a m n e z i a ) , a d i c ă î n c e t a r e a o r i c ă r e i m o d a l i t ă ţ i d e î n r e g i s t r a r e , r e s p e c t i v d e e v o ­c a r e , p e r s o a n a p i e r z î n d t r e c u t u l , p i e r d e c o n d i ţ i a s o l i d a r i t ă ţ i i c u s i n e însăşi , se a n u l e a z ă n o e t i c . A p r e c i e r e a ob iec t ivă a t u l b u r ă ­r i lor d e m e m o r i e s e face p r i n d i fe r i te te s te , a d a p t a t e p e r i o a d e ­lor d e v î r s tă , a ş a c u m s în t p r e z e n t a t e l a c a p i t o l u l e x a m i n ă r i i ps ihologice.

G î n d i r e a . D e f i n i t ă ca „o f u n c ţ i e de r e f l e c t a r e sub iec t ivă , n o ţ i o n a l a b s t r a c t ă a l a t u r i i e s e n ţ i a l e a l u m i i o b i e c t i v e " , g î n ­d i r e a p o a t e f i descr i să , s u b r a p o r t logic (sau fiziologic) ca o m i ş c a r e a n o ţ i u n i l o r (Şt. Stossel) .

F o l o s i n d u n l i m b a j i n t e n ţ i o n a t s impl i f icator , s a r c i n a e x a ­m i n a t o r u l u i ar c o n s t a în a d e s c o p e r i :

— c a l i t a t e a n o ţ i u n i l o r c a r e se m i ş c ă ; cu a l t e c u v i n t e , re­laţia d i n t r e r e a l i t a t e şi p l a n u l n o ţ i u n i l o r ;

— m o d u l în c a r e a r e loc m i ş c a r e a n o ţ i u n i l o r . V ia ţa i d e a t i v ă a b o l n a v i l o r e s t e d e s c r i s ă cu i n s t r u m e n t e de

o r d i n c a n t i t a t i v ş i d e o r d i n ca l i ta t iv .

119

D i n t r - o p e r s p e c t i v ă cantitativă n e i n t e r e s e a z ă d e b i t u l v e r ­bal, i n t e r v a l u l d e t i m p d i n t r e î n t r e b a r e ş i r ă s p u n s , c h i a r c o n ­t i n u i t a t e a ş i v i teza u n e i d e s f ă ş u r ă r i m o t o r i i .

La d e f i c i e n t u l m i n t a l de r e g u l ă se c o n s t a t ă diminuarea fluxului ideator (b rad ips ih ie) . U n e o r i , la i n s t a b i l u l p s i h o m o t o r se p o a t e c o n s t a t a augmentarea vitezei ideaţiei, c o p i l u l f i ind i n ­c a p a b i l s ă ţ i n ă p a s u l c u p r o p r i i l e sale idei, n u p o a t e v o r b i c u v i teza cu c a r e g î n d e ş t e .

î n c a z u l c o e x i s t e n ţ e i u n o r p r o c e s e p s i h o t i c e l a u n def ic ient m i n t a l p o t fi c o n s t a t a t e aspecte psihopatologice calitative: (idei le d e l i r a n t e , de l i re le s i s t e m a t i z a t e , ide i le obsesive, d i so­ciaţ ia g îndir i i ) .

N i v e l u l m i n t a l . P r o b l e m a t i c a l a c a r e s e r e f e r ă p r i n c i p a l e l e c o n t r i b u ţ i i p s i h i a t r i c e a le c e r c e t ă r i i n i v e l u l u i m i n t a l e s te e x ­t r e m d e vas tă .

P s i h o l o g i a cl inică oferă i n s t r u m e n t e u t i l e de m ă s u r a r e a c a p a c i t ă ţ i l o r de a b s t r a c t i z a r e . Se află în c i r c u l a ţ i e o s e r i e de t e s t e c a i n s t r u m e n t e d e i n v e s t i g a ţ i e c e def inesc r a p o r t u l d i n t r e vîrsta reală ( c o n s t a t a t ă ) a i n t e l i g e n ţ e i şi vîrsta standard de i n ­t e l i g e n ţ ă . R a p o r t u l e s t e a ş a - n u m i t u l coef ic ient d e i n t e l i g e n t ă (Q.I.). * '

î n e x a m i n a r e a cl inică c u r e n t ă p u t e m a p e l a l a c î t e v a m i j ­loace s i m p l e : ca lcu l m i n t a l , o p e r a ţ i i de d i f icu l ta te c r e s c î n d ă , î n ş i r a r e a u n e i ser i i n o r m a l e d e cifre î n o r d i n e d i rec tă , î n o r d i n e inversă , d u p ă c r i t e r i u l ş i r u l u i n a t u r a l s a u p e s ă r i t e , d i n doi î n doi, e f e c t u a r e a de a d u n ă r i , scăder i , î n m u l ţ i r i , î m p ă r ţ i r i ; mic i ş i n a i v e păcă le l i m a t e m a t i c e , u n d e r ă s p u n s u l m a t e m a t i c s e află î n opozi ţ ie cu r ă s p u n s u l logic (de e x e m p l u : C î t e p ă s ă r i r ă m î n d i n 5 dacă î m p u ş c ă m u n a ?) [114].

Se p o t da ş i t e m e de ca lcul calif icat în f u n c ţ i e de ş c o l a r i ­z a r e a copi lu lu i , i n t e r e s î n d u - n e î n specia l d e m o d u l c u m es te a t a c a t ă p r o b l e m a ş i u l t e r i o r , m o d u l c u m e s t e r e z o l v a t ă .

Formularea unor definiţii, î n c e p î n d cu a o b i e c t e l o r d i n ca­m e r ă , a i n s t r u m e n t e l o r de scris, a v e h i c u l e l o r de pe s t r a d ă e tc .

O r i c e def ini ţ ie s e c o m p u n e d i n d o u ă p ă r ţ i d i s t i n c t e . P r i m a es te a î n c a d r ă r i i n o ţ i u n i i de de f in i t în s fera n o ţ i u n i i i m e d i a t s u p e r i o a r e - î n c a d r a r e a n o ţ i u n i i specie î n n o ţ i u n e a g e n .

A c e a s t a e s te e t a p a p r i n c i p a l ă a def in i r i i ş i t o c m a i de ea s e i n t e r e s e a z ă p s i h i a t r u l . D e e x e m p l u : c î ine le e s te u n a n i m a l d o m e s t i c , s c a u n u l e s te o m o b i l ă , c i o c a n u l e s t e u n i n s t r u m e n t . U n def ic ient m i n t a l s u b s t i t u i e def in i ţ ia î n loc s ă î n c a d r e z e ca­t e g o r i a l ş i v e r b a l „ m a s a " în g r u p a s u p e r i o a r ă , a m o b i l e l o r , o i n -

120

dică cu d e g e t u l , deci o ident i f ică sau se re feră la o a n u m i t ă m a s ă ( „ m a s a es te a m e a " ) .

A l teor i d e f i c i e n t u l m i n t a l c o n s t r u i e ş t e fraze, a p e l î n d l a l o c u ţ i u n e a s i t u a t i v ă „ a t u n c i c î n d " . A c e a s t ă o p e r a ţ i e m i n t a l ă fi ind tot u n fel d e c o n c r e t i z a r e i n s t r u m e n t a l ă sau u t i l i t a r ă , n u a r e funcţ ie de def in i ţ ie . De e x e m p l u : e x a m i n a t u l a f i r m ă că „ m a s a este a t u n c i c înd m î n c ă m s a u s c r i e m " . P r i n a c e a s t a e l i n d i c ă fapte, s e r e f e r ă l a e v e n i m e n t e , d a r n u de f ineş te .

în a d o u a t r e a p t ă a o p e r a ţ i e i de de f in i re se r e u n e s c c a r a c ­ter i s t ic i le n e c e s a r e ş i su f ic iente p e n t r u i d e n t i f i c a r e a n o ţ i u n i i p r o p u s e def inir i i . A c e a s t ă a d o u a t r e a p t ă ind ică în spec ia l n i ­v e l u l d e c u n o ş t i n ţ e a l e x a m i n a t u l u i , deci g r a d u l s ă u d e şcola­r i z a r e ş i e f ic ienţa i n s t r u c ţ i e i , ş i e s t e m u l t m a i p u ţ i n r e v e l a n t ă p e n t r u n i v e l u l m i n t a l .

E s t e v o r b a d e i d e n t i f i c a r e a d e o s e b i r i l o r c a r a c t e r i s t i c e d i n ­t r e doi t e r m e n i , d i n t r e d o u ă n o ţ i u n i r a p o r t a t e u n a l a a l t a .

E x a m i n a t o r u l se a d r e s e a z ă c o p i l u l u i cu c u v i n t e l e : c a r e e s te d e o s e b i r e a d i n t r e ? ş i c o n t i n u ă la a l e g e r e (în funcţ ie de v î r s ta , şco lar izare etc.) : lac-r îu, pi t ic-copi l , t r e a p t ă - s c a r ă , fe t i ţâ-bă ia t , gr îu-ovăz, u ş ă - p o a r t ă , f e r e a s t r ă - g e a m ?

Se cere n o m i n a l i z a r e a nu a o r i c ă r e i deosebi r i , c i a n u m e a deoseb i r i i e s e n ţ i a l e . î n t r e a g a d e s f ă ş u r a r e a c o n v o r b i r i i e s te o c o n t i n u ă s o n d a r e a n i v e l u l u i m i n t a l .

P r i c e p e r e a e x a m i n a t u l u i de a î n ţ e l e g e ş i s o l u ţ i o n a î n t r e ­b ă r i l e , de a desc i f ra deta l i i le , a b i l i t a t e a sa v e r b a l ă , v i o i c i u n e a în dialog, a l ă t u r i d e n u m e r o a s e a l t e a s p e c t e e x p r e s i v e ( p r i v i n d p l a n u l afectiv, n i v e l u l e d u c a ţ i o n a l s a u s t a b i l i t a t e a u n o r r e l a ţ i i i n t e r p e r s o n a l e c o r e c t e ş i f ireşt i etc.) p o a t e furniza c r i t e r i i de a p r e c i e r e a n i v e l u l u i m i n t a l .

V o r b i r e a . V o r b i r e a es te l e c t u r a e x p r e s i v ă , ac t ivă î n r e l a ţ i a l ingv i s t ică d e c o m u n i c a r e . E a impl ică , î n p r i m u l r î n d , d i n p a r ­t e a m e d i c u l u i e x a m i n a r e a u n o r a s p e c t e de o r d i n fonetic ş i gra­matical.

P r i n t r e t u l b u r ă r i l e î n t î l n i t e l a d e f i c i e n t u l m i n t a l n o t ă m : tulburările fonetice (dislalie, r ino la l ia , r o t a c i s m e l e ) ; tulburările gramaticale ( a c o r d u l de gen, de n u m ă r , top ica frazei, a l t e r a r e a r a p o r t u l u i d i n t r e p r o p o z i ţ i a p r i n c i p a l ă ş i s e c u n d a r ă ) .

O r i e n t a r e a t e m p o r o - s p a ţ i a l ă . O r i e n t a r e a t e m p o r o - s p a ţ i a l ă n u e s t e p r o p r i u - z i s o funcţ ie , u n p l a n s a u l a t u r a v ie ţ i i p s i h o l o ­gice ci o r e z u l t a n t ă a ef ic ienţei funcţ i i lor gnoseologice, cî t şi a c î m p u l u i ş i n i v e l u l u i d e c o n ş t i i n ţ ă . I n a c e a s t ă a c c e p ţ i u n e e a d e v i n e un i n d i c a t o r — p r e ţ i o s — de a n s a m b l u a l a p t i t u d i n i l o r ps ih ice .

121

O p l a s a r e def ic i tară în c o o r d o n a t e l e de t i m p ş i s p a ţ i u sau i m p r e c i s a r e a l i z a r e a p r o p r i e i p e r s o a n e î n s e a m n ă t o t o d a t ă p a ­tologie e x p r i m a t ă l a n i v e l ps iholog ic î n t r e c a r e se î n s c r i e pe l îngă confuzia m i n t a l ă , d e l i r a n ţ i , d e m e n ţ i ş i def ic ienţ i m i n t a l i .

2.2.6.2.3. E X A M I N A R E A M A N I F E S T Ă R I L O R P S I H O P A T O L O G I C E A F E C T I V E

L a def icienţi i m i n t a l i e s te c u n o s c u t ă i m a t u r i t a t e a a fect ivă { infanti l i sm afectiv), m a n i f e s t ă r i d e i n d i f e r e n ţ ă afect ivă. U n e o r i s înt d e s c r i s e modi f icăr i , ca : a n x i e t a t e , a m b i v a l e n ţ ă afect ivă, exploz i i d e furie, n e r v o z i t a t e , r i g i d i t a t e a „ a f e c t i v ă " .

2.2.6.2.4. E X A M I N A R E A M A N I F E S T Ă R I L O R P S I H O P A ­T O L O G I C E I N P L A N U L A C T I V I T Ă Ţ I I

Ş I A M O T I V A Ţ I E I V O I N Ţ E I

A c t i v i t a t e a ş i a t i t u d i n e a a c o p e r ă d o m e n i u l comportamen­tului ( a n s a m b l u l m a n i f e s t ă r i l o r m o t o r i i cu sens). E x a m i n a r e a p o a t e d e p i s t a : s t ă r i de ag i ta ţ ie , cr ize de afect, i n s t a b i l i t a t e p s i -h o m o t o r i e , modi f icăr i de c o m p o r t a m e n t (fugă, v a g a b o n d a j ) . >

L a copil, ţ i n u t a n e g l i j e n t ă p o a t e s ă de f inească t o t a t î t d e m u l t ş i t o t a t î t d e b i n e p e copi l ş i p e a p a r ţ i n ă t o r i i s a u îngr i j i ­tor i i săi .

Pe p l a n vol i t iv se n o t e a z ă o n o t ă c r e s c u t ă de n a i v i t a t e ş i s u s c e p t i b i l i t a t e , ceea c e exp l ică p r o c e n t u l c r e s c u t a l m a n i f e s t ă ­r i lor de d e l i c v e n t ă în r î n d u l def ic ienţ i lor m i n t a l i .

2.2.6.2.5. E X A M I N A R E A M A N I F E S T Ă R I L O R P S I H O P A ­T O L O G I C E A L E P E R S O N A L I T Ă Ţ I I

, D e f i n i t ă ca un c o n c e p t f u n d a m e n t a l a l ps ihologie i , r e z u l t ă d i n t r - o a m p l ă v i z i u n e d e a n s a m b l u socia l- i s tor ică ş i b iologică, d a r c u p r e c i s e r e f e r i r i d e t i m p ş i spa ţ iu , s i n t e z ă a t u t u r o r l a t u ­r i lor şi funcţ i i lor i n s u l u i (at î t a ce lor ps iholog ice cît şi a ce lor fizice) î n p s i h i a t r i e , î n cazu l n o s t r u î n p l a n u l e x a m i n ă r i i p s i ­h i a t r i c e , ea, p e r s o n a l i t a t e a nu p o a t e f i d e c î t o conc luz ie (Şt. S tos se l ) . U n b u n e x a m e n p s i h i a t r i c î n s e a m n ă , î n c o n s e c i n ţ ă , c ă a j u n g î n d l a r e d a c t a r e a c a p i t o l u l u i p e r s o n a l i t a t e , m e d i c u l

122

p o a t e să o d e f i n e a s c ă ş i să o d e s c r i e în i n t e g r i t a t e a s a u d i s m o r -f i s m u l ei, î n e v o l u ţ i a s a u r i g i d i t a t e a e i d e o a r e c e t o a t e î n t r e b ă ­r i le p e c a r e l e i m p l i c ă a c e a s t ă de f in i ţ ie ş i-au găs i t r ă s p u n s u r i l e .

2.2.6.2.6. E X A M I N A R E A M A N I F E S T Ă R I L O R P S I H O P A ­T O L O G I C E A L E C O N Ş T I I N Ţ E I

Ca ş i c o n c e p t u l de p e r s o n a l i t a t e , c o n ş t i i n ţ a p e n t r u a f i s u r p r i n s ă î n c u r s u l e x a m i n ă r i i p s i h i a t r i c e n u c e r e i n v e s t i g a ţ i i spec ia le . P r i n t o t ce î n s e a m n ă e x p r e s i e a ei, c o n ş t i i n ţ a e s te e x a ­m i n a t ă d e - a l u n g u l l abor ioase i ş i d e t a l i a t e i i n v e s t i g a ţ i i c a r e s e c o n f u n d ă c u însăş i e x a m i n a r e a p s i h i a t r i c ă . î n aces t s e n s n e i n ­t e r e s e a z ă : n i v e l u l c o n ş t i i n ţ e i , c î m p u l de c o n ş t i i n ţ ă , s t r u c t u r a c o n ş t i i n ţ e i , d i n a m i c a s tă r i i d e c o n ş t i i n ţ ă .

2 . 3 . E X A M I N A R E A P S I H O L O G I C Ă

2 . 3 . 1 . P R O B L E M E G E N E R A L E

N e a d r e s ă m î n p r i m u l r î n d p s i h o l o g u l u i . V o m î n c e r c a î n c o n t i n u a r e s ă p u n e m î n d i s c u ţ i e ş i s ă p r e z e n t ă m u n e l e so luţ i i p e n t r u p r o b l e m e l e f u n d a m e n t a l e p e c a r e l e r i d i c ă p r a c t i c a e x a ­m e n u l u i p s i h o l o g i c a l def ic ienţe i m i n t a l e . N u n e v o m a n g a j a î n d i scuţ i i t e o r e t i c e d e c î t a t u n c i c înd d e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r p r a c t i c e o v a c e r e ş i n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e a c e s t e a s î n t i m ­p l i c a t e d e f u n d a m e n t a r e a so luţ i i lor d a t e .

I n a l d o i l e a r î n d d e m e r s u l n o s t r u s e a d i a şează m e d i c u l u i p e d o p s i h i a t r u c a r e î n t r - u n fel s a u a l t u l e s te u n u l d i n b e n e f i ­c iar i i p r i n c i p a l i a i r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e d e ps iholog . î n aces t p a r a g r a f m e d i c u l v a găs i i n f o r m a ţ i i p r e ţ i o a s e a s u p r a a s p e c t e l o r c a r e p o t f i i n v e s t i g a t e , p r e c u m ş i a s u p r a i n s t r u m e n t e l o r p e c a r e l e p o a t e u t i l i z a p s i h o l o g u l . P e n t r u a p u t e a folosi cît m a i c o m ­p l e t r e z u l t a t e l e e x a m e n u l u i ps ihologic , m e d i c u l p e d o p s i h i a t r u t r e b u i e s ă c u n o a s c ă b i n e s t r u c t u r a , pos ib i l i tă ţ i l e ş i l i m i t e l e m i j -

123

loacelor u t i l i z a t e d e ps iholog, p r e c u m ş i m o d u l c u m s e pot i n ­t e r p r e t a r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e .

In a l t r e i l e a r înd, p r e z e n t a r e a se a d r e s e a z ă t e r a p e u t u l u i fie e l p e d a g o g , fie i n s t r u c t o r de r e e d u c a r e , logoped s a u e d u c a t o r . T e r a p e u t u l v a găsi i n f o r m a ţ i i d e m o d u l c u m s ă i n t e r p r e t e z e d i n p u n c t u l s ă u d e v e d e r e r e z u l t a t e l e u n u i e x a m e n ps ihologic , s ă c a u t e i m p l i c a ţ i i l e e d u c a ţ i o n a l e ş i s ă e v a l u e z e pos ib i l i tă ţ i l e p e c a r e l e a r e de f ic ientu l m i n t a l î n p r o c e s u l d e î n v ă ţ ă m î n t .

V i z ă m ş i i n t e r e s u l p ă r i n ţ i l o r de a şt i cît m a i m u l t e d e s p r e copi lu l s ă u c a r e p r e z i n t ă o def ic ienţă m i n t a l ă .

S t r u c t u r a p a r a g r a f u l u i es te d e t e r m i n a t ă d e p r o b l e m e l e r i ­d ica te d e p r a c t i c a e x a m e n u l u i ps ihologic, p r e c u m ş i d e a d r e s a s a prec i să . N e p r o p u n e m s ă r ă s p u n d e m c u c l a r i t a t e l a c î t e v a î n t r e b ă r i f u n d a m e n t a l e : c a r e s în t s c o p u r i l e în c a r e se face e x a ­m i n a r e a ps ihologică, c a r e s înt a s p e c t e l e cele m a i f r e c v e n t i n v e s ­t igate, c u c e i n s t r u m e n t e e x a m i n ă m , c u m t r e b u i e o r g a n i z a t u n e x a m e n ps ihologic în aşa fel înc î t r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e să fie cît m a i c o n c l u d e n t e , c u m i n t e r p r e t ă m d a t e l e o b ţ i n u t e ş i c u m u t i l i ­zează ps iho logu l r e z u l t a t e l e , concluz i i le ş i i m p l i c a ţ i i l e e x a m i ­n ă r i i făcute .

2.3.2. SCOPURILE Şl SARCINILE EXAMENULUI

PSIHOLOGIC

în ce scop s înt e x a m i n a ţ i def ic ienţ i i m i n t a l i de c ă t r e p s i ­holog ? A n a l i z î n d e x p e r i e n ţ a c l inică î n r e g i s t r ă m u r m ă t o a r e l e p a t r u s i t u a ţ i i :

a ) p î n ă l a v î r s ta şco lară c o p i l u l e s te a d u s l a c o n s u l t a ţ i i d e p ă r i n ţ i p e n t r u î n t î r z i e r i în d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e ; în acest caz e x a m e n u l t r e b u i e să r ă s p u n d ă la î n t r e b a r e a : e s te copi lu l e x a m i n a t u n def ic ient m i n t a l ş i d a c ă da, c a r e e s te g r a d u l def i­c ienţei ; m e d i c u l p e d o p s i h i a t r u a r e a b s o l u t ă n e v o i e de e x a m i ­n a r e a ps ihologică a c a z u l u i p e n t r u d i a g n o s t i c ş i m a i a les p e n t r u f o r m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i c a z u l u i ; în a c e s t e s i tuaţ i i , s c o p u l e x a m e n u l u i ps ihologic e s t e d u b l u . I n p r i m u l r î n d e l t r e b u i e s ă s tab i lească n i v e l u l m i n t a l ş i s ă ofere t o a t e i n f o r m a ţ i i l e ş i c o n ­cluzi i le în l e g ă t u r ă cu g r a d u l ş i s t r u c t u r a m i n t a l ă a def ic ien-

124

t u t u i , în a l doi lea r înd, e x a m e n u l t r e b u i e să r e l e v e d i recţ i i l e în c a r e t r e b u i e s ă s e des făşoare a c t i v i t a t e a t e r a p e u t i c ă î n v e d e r e a r e c u p e r ă r i i ;

b ) d e cele m a i m u l t e or i c a z u l v i n e l a c o n s u l t a ţ i i d i n şcoala g e n e r a l ă de m a s ă , p r e z e n t î n d un eşec şcolar g loba l ; în aces te c a z u r i e x a m e n u l ps iholog ic t r e b u i e s ă s t a b i l e a s c ă c a r e e s te c a u z a eşeculu i şco lar ; u r m ă r i n d să d e s c o p e r e factori i r e s p o n ­sabil i c a r e d e t e r m i n ă eşecu l şcolar, p s i h o l o g u l t r e b u i e s ă i n v e s ­t i g h e z e î n p r i m u l r î n d n i v e l u l m i n t a l , i n t e l i g e n ţ a , p e n t r u a v e -d s a în ce m ă s u r ă aces t factor e s t e d e t e r m i n a t în e ş e c u l şco lar ; î n cazu l î n c a r e e x a m e n u l i n t e l i g e n ţ i i r e l e v ă p r e z e n ţ a u n e i d e ­f ic ienţe m i n t a l e , p s i h o l o g u l c o n t i n u ă i n v e s t i g a r e a p e n t r u a r e ­l e v a ş i alţ i factor i cu c a r e a c e a s t a se asociază în d e t e r m i n a r e a e ş e c u l u i şcolar .

P e baza s t u d i e r i i c o m p l e x e a c a z u l u i s u b r a p o r t u l f a c t o r i ­lor c a r e d e t e r m i n ă e ş e c u l şcolar, p e n t r u c a r e c o p i l u l v i n e l a c o n s u l t a ţ i e , p s i h o l o g u l t r a g e c o n c l u z i a î n l e g ă t u r ă c u şco lar iza­r e a î n c o n t i n u a r e , făcînd p r o p u n e r i d e o r i e n t a r e s p r e şcoala a j u t ă t o a r e s a u i n d i c î n d d i recţ i i le î n c a r e t r e b u i e s ă s e l u c r e z e cu copi lu l p e n t r u a p u t e a f i m e n ţ i n u t în şcoala g e n e r a l ă (mai a le s î n c a z u r i l e d e i n t e l e c t d e l i m i t ă ) .

î n aces te c a z u r i e x a m i n a r e a ps iholog ică a r e c a scop p r i n ­c i p a l ş c o l a r i z a r e a a d e c v a t ă ş i o b ţ i n e r e a u n u i r a n d a m e n t c o r e s ­p u n z ă t o r . E x a m e n u l ps ihologic n u s e m u l ţ u m e ş t e n u m a i c u n i ­v e l u l m i n t a l , c i îşi l ă r g e ş t e d o m e n i u l de i n v e s t i g a r e c u p r i n z î n d în p r i m u l r î n d funcţ i i le i n s t r u m e n t a l e : l i m b a j u l ora l , l a t e r a l i -t a t e a , m o t r i c i t a t e a g e n e r a l ă ş i m o t r i c i t a t e a f ină, c i t i tu l , scr i sul , ca lcu lu l . N u s e p i e r d e d i n v e d e r e n ic i t r ă s ă t u r i l e d e p e r s o n a l i ­t a t e . I n a c e s t e c a z u r i e x a m e n u l ps iho log ic v i z e a z ă d o u ă sco­p u r i : a) să r e l e v e a n s a m b l u l de factor i c a r e d e t e r m i n ă e ş e c u l ş c o l a r ; b) să p u n ă în e v i d e n ţ ă î n t r e g p o t e n ţ i a l u l e d u c a t i v a l c j z u l u i p e n t r u a p u t e a f o r m u l a d i r e c ţ i i l e î n c a r e s e p o a t e l u c r a cu copi lu l ;

c) u n e o r i p s i h o l o g u l t r e b u i e să e x a m i n e z e o se r ie de copi i t r i m i ş i de şcoala a j u t ă t o a r e fie că nu fac faţă p r o c e s u l u i de î n ­v ă ţ ă m î n t , fie că se c o n s i d e r ă că a r p u t e a să u r m e z e şcoala g e ­n e r a l ă ; î n a c e s t e c a z u r i p s i h o l o g u l r e e x a m i n e a z ă c o p i l u l u r m ă ­r i n d s ă s u r p r i n d ă d a c ă n u es te v o r b a d e u n p r o c e s d e d e g r a d a r e m i n t a l ă î n u r m a u n e i ser i i d e p r o c e s e e v o l u t i v e s a u d i n c o n t r ă d a c ă n u s e î n r e g i s t r e a z ă o m a t u r a r e i n t e l e c t u a l ă c a r e a p r o p i e c o p i l u l de o d e z v o l t a r e n o r m a l ă ; în a m b e l e c a z u r i e x a m e n u l ps ihologic i m p l i c ă o r e s p o n s a b i l i t a t e d e o s e b i t ă ş i n e c e s i t ă pe

125

l îngă a p l i c a r e a u n o r p r o b e ş i o o b s e r v a ţ i e d e m a i l u n g ă d u r a t ă c a r e nu se p o a t e face dec î t în condi ţ i i l e i n t e r n ă r i i copi lu lu i ;

d) în p r a c t i c a c l inică c u r e n t ă se c e r f r e c v e n t o s e r i e de e x a m i n ă r i ps iholog ice în v e d e r e a o r i e n t ă r i i p r o f e s i o n a l e â a d o ­lescenţ i lor c a r e a u abso lv i t şcoala a j u t ă t o a r e s a u s e găsesc î n clase s u p e r i o a r e a le şcolii g e n e r a l e : p r i n c i p i a l , e x a m e n u l i m ­pl ică m a r i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i , î n p r a c t i c ă , condi ţ i i l e î n c a r e s e e f e c ­t u e a z ă ş i m o d u l c u m es te p r i v i t d e cei c a r e dec id o r i e n t a r e a p r o f e s i o n a l ă face ca aces t e x a m e n să fie formal , i n c o m p l e t ş i să se r e f e r e la o se r ie de factor i g e n e r a l i ca i n t e l i g e n ţ a , în ce le m a i b u n e c a z u r i , n i v e l u l m a t u r i z ă r i i sociale : p s i h o l o g u l c l in ic n u c u n o a ş t e p s i h o p r o f e s i o g r a m e l e m e s e r i i l o r s p r e c a r e s e p o t o r i e n t a def icienţi i m i n t a l i ş i n u a r e l a î n d e m î n ă n ic i i n f o r m a ­ţi i le la z i în l e g ă t u r ă cu c o m a n d a socială în aces t d o m e n i u ; în a c e a s t ă d i r e c ţ i e a r t r e b u i e s ă s e facă m u l t m a i m u l t .

I n c o n c l u z i a c o n s i d e r a ţ i i l o r d e m a i sus, p r e z e n t ă m s c h e m a ­tic t a b l o u l s c o p u l u i ş i s a r c i n i l o r e x a m e n u l u i ps iholog ic a l d e ­f ic ientu lu i m i n t a l :

Tabelul 10

Nr. crt.

Scopul în care s-a examinat de­ficientul mintal Sarcinile examenului

1. Diagnosticul deficienţei mintale, orientarea şcolară şi alcătuirea unui program de recuperare spe­cială

2. Şcolarizarea adecvată şi obţine­rea unui randament optim ; re-orientarea şcolară

3. Orientarea profesională

— maturarea psiho-socială ; ' — relevarea unor simptome specifice

care informează asupra etiologiei (de ex. fond organic) ;

— precizarea structurii mintale aşa cum reiese din examenul inteligenţei ;

— stabilirea direcţiilor de recuperare

— stabilirea dinamicii nivelului mintal — relevarea simptomelor cu caracter

etiologic ; deteriorarea mintală ; — nivelul şi maturizarea funcţiilor in­

strumentale ; — stabilirea pontenţialităţilor educaţio­

nale ; — trăsături de personalitate ; — maturarea psiho-socială

— stabilirea nivelului mintal — nivelul aptitudinilor profesionale — maturarea psiho-socială

126

2.3.3. O B I E C T I V E L E E X A M E N U L U I P S I H O L O G I C

P r i m a î n t r e b a r e p e c a r e n e - o p u n e m c î n d t r e b u i e s ă f a c e m u n e x a m e n p s i h o l o g i c u n u i de f ic ient m i n t a l e s t e : c e funcţ i i , a s p e c t e , d o m e n i i v o m inves t iga . R ă s p u n s u l l a a c e a s t ă p r o b l e m ă n u es te deloc s i m p l u ş i c o m p o r t ă n u m e r o a s e i m p l i c a ţ i i t e o r e ­t ice. V o m a b o r d a r ă s p u n s u l d i n t r - o p e r s p e c t i v ă o p e r a ţ i o n a l ă , ţ i n î n d s e a m a d e b a t e r i a d e p r o b e ş i t e s t e , d e a n s a m b l u l m e t o ­d e l o r p e c a r e l e a v e m l a î n d e m î n ă . î n a f a r a a c e s t o r m e t o d e , p r o b e ş i t e s te , i n v e s t i g a r e a ps iholog ică r ă m î n e f ă r ă ob iect .

D ă m m a i jos, g e n e r a l i z î n d o e x p e r i e n ţ ă c l in ică b o g a t ă , u n i n v e n t a r de p r o b l e m e ş i a s p e c t e c a r e p o t f i i n v e s t i g a t e în c a ­d r u l e x a m e n u l u i ps iholog ic a l d e f i c i e n t u l u i m i n t a l . I n f o r m a ­ţ i i le ofer i te d e i n v e s t i g a r e a a c e s t o r a s p e c t e p e r m i t f o r m u l a r e a u n o r concluzi i d iagnos t ice , p r e c u m ş i e v a l u a r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r e d u c a ţ i o n a l e p e c a r e l e a u def ic ienţ i i m i n t a l i . I n c a d r u l e x a m e ­n u l u i ps ihologic p u t e m e x a m i n a :

2 . 3 . 3 . 1 . D E Z V O L T A R E A P S I H O - M O T O R I E

S e p o a t e s tabi l i n i v e l u l a t i n s d e d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e , s e p o a t e ca lcu la coef ic ientu l d e d e z v o l t a r e ş i s e p o t r e l e v a d o ­m e n i i l e î n c a r e d e z v o l t a r e a e s te d e f i c i t a r ă , p r e c u m ş i ace le a s p e c t e î n c a r e d e z v o l t a r e a e s te r e l a t i v m a i b u n ă ; d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e s e e x a m i n e a z ă d e r e g u l ă l a copi i i m i c i ( 0 — 5 a n i ) şi, a şa c u m a m a r ă t a t î n t r - u n c a p i t o l a n t e r i o r , s t ă l a b a z a d e ­p i s t ă r i i p r e c o c e a c o p i l u l u i de f ic ient m i n t a l .

2 . 3 . 3 . 2 . N I V E L U L M I N T A L

î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e s e p o a t e s tabi l i v î r s t a m i n t a l ă (V.M.), coef ic ientu l d e i n t e l i g e n ţ ă (Q.I.), s t r u c t u r a m i n t a l ă , i n d i c i d e d e t e r i o r a r e m i n t a l ă , indic i s e m n i f i c a t i v i p e n t r u d i z a r m o n i i l e cogni t ive .

I n v e s t i g a r e a n i v e l u l u i m i n t a l e s te f u n d a m e n t a l ă p e n t r u e x a m e n u l ps iho log ic a l d e f i c i e n t u l u i m i n t a l ; e l e s t e n e c e s a r a t î t î n d i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l , cî t ş i î n e v a l u a r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r e d u c a ţ i o n a l e în g e n e r a l , a p o s i b i l i t ă ţ i l o r de î n v ă ţ a r e în spec ia l .

127

2 . 3 . 3 . 3 . M O T R I C I T A T E A

E s t e u n u l d i n a s p e c t e l e p r i n c i p a l e p e n t r u d i a g n o s t i c u l d e ­f icienţei m i n t a l e ; se p o a t e inves t iga m o t r i c i t a t e a g e n e r a l ă , d i ­n a m i c ă ş i s ta t ică, e c h i l i b r u l , p r a x i i l e , d e x t e r i t a t e a m a n u a l ă , l a t e r a l i t a t e a , s incinezi i le, c o o r d o n ă r i l e .

2.3.3 .4. FUNCŢIILE S E N Z O R I A L E Şl P E R C E P T I V - M O T R I C E

Se p o t i n v e s t i g a funcţ i i le : a u d i t i v ă , v izua lă , gnozi i le, s o -m a t o g n o z i i l e , p e r c e p ţ i i l e d e m ă r i m e , formă, g r e u t a t e , m a t u r a r e a funcţ ie i v i z u a l - m o t r i c e , r i t m u l .

2.3.3.5. ATENŢIA

V o l u m u l a t e n ţ i e i , ca l i tă ţ i le a t e n ţ i e i , pos ib i l i tă ţ i le d e c o n ­c e n t r a r e , s p i r i t u l d e observaţ ie , t u l b u r ă r i l e a t e n ţ i e i .

2 . 3 . 3 . 6 . M E M O R I A

M e m o r i a v izuală, m e m o r i a a u d i t i v ă , m e m o r i a c u v i n t e l o r , m e m o r i a n u m e r e l o r , m e m o r i a i m e d i a t ă , f ide l i ta tea m e m o r i e i , t u l b u r ă r i l e d e m e m o r i e .

2 . 3 . 3 . 7 . L I M B A J U L

A s p e c t u l fonetic, n i v e l u l v o c a b u l a r u l u i , s t r u c t u r a g r a m a t i ­cala, î n ţ e l e g e r e a l i m b a j u l u i , pos ib i l i tă ţ i le de v e r b a l i z a r e , c i t i ­rea, sc r ie rea .

2 . 3 . 3 . 8 . P E R S O N A L I T A T E A

S t a b i l i t a t e a e m o t i v ă , a fec t iv i ta tea , t r ă s ă t u r i l e d e p e r s o n a l i ­t a t e , i m p u l s i v i t a t e a , a g r e s i v i t a t e , t o l e r a n ţ ă l a f rus t ra ţ i i .

128

2 . 3 . 3 . 9 . M A T U R A R E A P S I H I C O - S O C I A L A

N i v e l u l m a t u r ă r i i ps iho-socia le, d o m e n i i l e î n c a r e m a t u r a ­r e a este î n t î r z i a t ă .

2 . 3 . 3 . 1 0 . POSIBILITĂŢILE D E ÎNVĂŢARE

S e p o a t e e x a m i n a c a p a c i t a t e a d e î n v ă ţ a r e , pos ib i l i t ă ţ i l e d e f o r m a r e a u n o r d e p r i n d e r i p r a c t i c e , d o m e n i i l e î n c a r e i n t e r e s u l ş i î n v ă ţ a r e a e s t e m a i faci lă e tc .

E n u m e r a r e a a c e s t o r d o m e n i i c a r e p o t c o n s t i t u i ob iec t ive a le e x a m e n u l u i p s i h o l o g i c a l c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l s î n t i m ­p o r t a n t e , d e o a r e c e e le s tab i lesc m a i b i n e ceea c e s e p o a t e cere ş i în acelaş i t i m p c e e a ce se p o a t e oferi p r i n t r - o i n v e s t i g a r e ps ihologică.

2.3.4. I N S T R U M E N T E D E I N V E S T I G A R E U T I L I Z A T E Î N E X A M I N A R E A DEFICIENŢILOR M I N T A L I

î n p a r a g r a f u l a n t e r i o r a m p r e z e n t a t a s p e c t e l e ps iholog ice c a r e p o t ş i t r e b u i e e x a m i n a t e la d e f i c i e n t u l m i n t a l . In c o n t i ­n u a r e v o m c ă u t a să r ă s p u n d e m la î n t r e b a r e a : cu ce e x a m i n ă m ?

D ă m m a i jos b a t e r i a d e p r o b e c a r e p o a t e f i u t i l i z a t ă î n e x a m i n a r e a p s i h o l o g i c ă a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l . M e n ţ i o n ă m că a c e a s t a s e r e f e r ă l a a s p e c t e l e ps iho log ice p e c a r e l e c o n s i d e r ă m i m p o r t a n t e î n v e d e r e a d i a g n o s t i c ă r i i , s tab i l i r i i p r o g n o s t i c u l u i , o r i e n t ă r i i ş c o l a r e ş i p ro fes iona le , p r e c u m ş i o p t i m i z ă r i i p r o c e ­s u l u i d e r e c u p e r a r e ş i î n p r i m u l r î n d p r o c e s u l i n s t r u c t i v - e d u c a -t i v d i n şcoli le s p e c i a l e c a r e l u c r e a z ă c u def ic ienţ i m i n t a l i .

P e n t r u f iecare a s p e c t î n p a r t e a m i n t r o d u s î n b a t e r i a p r o ­p u s ă cîte 2 — 3 p r o b e s a u t e s t e p e n t r u c a î n s i t u a ţ i i d e i n c e r t i t u ­d i n e , p s i h o l o g u l s ă p o a t ă i n v e s t i g a ş i c u a l t e m i j l o a c e .

î n l e g ă t u r ă c u c o n ţ i n u t u l b a t e r i e i p r o p u s e p r e c i z ă m f a p t u l că ea c u p r i n d e a c e l e p r o b e ş i t e s t e c a r e au c ă p ă t a t o c i r c u l a ţ i e m a i m a r e a t î t î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e , cî t ş i î n p r a c t i c a cl i­n i c ă d i n ţ a r a n o a s t r ă . D e s i g u r c ă p e n t r u f iecare d o m e n i u p o t f i u t i l i z a t e ş i a l t e p r o b e ş i t e s t e — a c e a s t a d e p i n z î n d de e x p e ­r i e n ţ a c l inică a f i ecăru i ps iholog în p a r t e . P r i v i t ă d i n acest p u n c t d e v e d e r e b a t e r i a p r o p u s ă a p a r e c a f i ind o r i e n t a t i v ă .

129

Tabelul 11

B a t e r i a d e p r o b e ş i t e s t e p r o p u s ă p e n t r u e x a m i n a r e a ps ihologică a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l

Nr. crt. Aspectul investigat Probe şi teste propuse Observaţii

I Dezvoltarea psihomotrică 1) Scara de dezvoltare psihomotrică Brunet-Lezine

2) Denver Development Screening test 3) Fişele de dezvoltare psihomotrică

ale CNPI Timişoara II Inteligenţa 4) Binet-Simon

5) W.I.S.C. 6) Matricele progresive Raven 7) Dearborne (test colectiv) 8) Goodenough (test colectiv)

III Motricitatea 9) Testul de motricitate Ozerestzki 10) Probe pentru investigarea sincineziilor 11) Test de dominanţă laterală

Piaget-Head-Ajuriaguerra 12) Probe de ritm Stambak 13) Tapping 14) Punctare 15) Trasare

IV Funcţiile perceptiv-mo-trice

16) Bender 17) Probe de auz fonematic

V Atenţie 18) Labirinte 19) Bourdan 20) Kraepelin 21) Praga

VI Memorie 22) Rey 23) Test de memorie vizuală 24) Memoria numerelor

VII Limbaj 25) Probe de pronunţie 26) Probe de vocabular 27) Alcătuire de povestiri după imagini

VIII Personalitate 28) Probe de desen (om, familie, casă, pom) 29) Luscher 30) Rorschach

IX Maturarea psiho-socială 31) Scara de maturitate socială H. Gunzburg (PPAG, PACi, PAC2)

32) Scara pentru măsurarea dezvol­tării psiho-sociale Hurtig-Zazzc

X Nivel şi posibilităţi de învăţare

33) Cod 34) Reproducere 35) Scriere 36) Citire 37) Calcul

130

B a t e r i a p r o p u s ă în v e d e r e a i n v e s t i g ă r i i ps ihologice a defi­c i e n t u l u i m i n t a l este m u l t m a i m a r e faţă d e n e c e s i t ă ţ i l e cu­r e n t e ale u n u i e x a m e n ps ihologic . I n f u n c ţ i e d e c e r i n ţ a f o r m u ­l a t ă d e m e d i c , p r e c u m ş i d e s c o p u l u r m ă r i t î n e x a m e n , p e n t r u f iecare caz n e v o m a l c ă t u i o b a t e r i e m u l t m a i r e d u s ă .

I n c o n t i n u a r e v o m p r e z e n t a p e s c u r t u n e l e p r o b l e m e r id i­c a t e d e i n v e s t i g a r e a u n o r a s p e c t e , i n s i s t î n d a s u p r a specif icului î n t î l n i t l a de f ic ientu l m i n t a l . N u v o m face o d e s c r i e r e a m ă n u n ­ţ i t ă a f iecărei p r o b e , ci v o m i n f o r m a ps ihologi i ş i m e d i c i i p e -d o p s i h i a t r i i a s u p r a pos ib i l i tă ţ i lor ş i l i m i t e l o r u n o r a d i n t r e t e s t e . E l a b o r a r e a u n u i m a n u a l d e ps iho log ie c l in ică p e n t r u a p r e z e n t a î n a m ă n u n ţ i m e t o a t e aces te i n s t r u m e n t e c u ap l icaţ i i c o n c r e t e l a e x a m i n a r e a copi lu lu i def ic ient m i n t a l ar f i de d o r i t ş i deosebi t d e u t i l .

2.3.5. UNELE PROBLEME ALE EXAMINĂRII INTELIGENŢEI

LA DEFICIENŢII MINTALI

I n b a t e r i a p r o p u s ă a m c u p r i n s u n n u m ă r d e cinci te s te , d i n t r e c a r e u n e l e pot f i a p l i c a t e ş i colect iv . în cele ce u r m e a z ă ne p r o p u n e m : 1) sâ p r e z e n t ă m o a n a l i z ă ps ihologică, p r e c u m şi e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă in l e g ă t u r ă cu u t i l i z a r e a t e s t u l u i D e a r b o r n e ; 2) să p r e z e n t ă m u n e l e d a t e specif ice în l e g ă t u r ă cu W I S C - u l , c a r e r e p r e z i n t ă d e fapt t e s t u l f u n d a m e n t a l î n e x a m i n a r e a cli­n i c ă ; 3) să s i s t e m a t i z ă m u n e l e o b s e r v a ţ i i ş i ind ica ţ i i e x i s t e n t e î n l i t e r a t u r a d e spec ia l i ta te c u p r i v i r e l a i n t e r p r e t a r e a r e z u l t a ­t e l o r o b ţ i n u t e c u a j u t o r u l t e s t e l o r d e i n t e l i g e n ţ ă .

2.3.5.1. A N A L I Z A PSIHOLOGICĂ A T E S T U L U I D E A R B O R N E

P r o b a D e a r b o r n e es te u n t e s t colect iv d e i n t e l i g e n ţ ă . E l s e p o a t e ap l ica î n clasele I — I V î n v e d e r e a d e p i s t ă r i i copi i lor de­bi l i m i n t a l i ş i d i f e r e n ţ i e r e a lor de cei cu î n t î r z i e r i şco lare de a l t ă n a t u r ă . A c e s t test p o a t e f i a p l i c a t ş i în şcoli le a j u t ă t o a r e în v e d e r e a o m o g e n i z ă r i i c lase lor s a u î n c ă m i n e l e - ş c o a l ă c u scopul i n v e s t i g ă r i i pos ib i l i tă ţ i lor e d u c a ţ i o n a l e a le imbeci l i lor .

131

A c e s t t e s t e s te a l c ă t u i t d i n 17 i t e m i . A v î n d în v e d e r e că r e z o l v a r e a f iecărui i t e m s e b a z e a z ă p e î n ţ e l e g e r e a i n s t r u c t a j u l u i v e r b a l dat , î n s e a m n ă c ă f a c t o r u l î n ţ e l e g e r e e s t e f a c t o r u l c o m u n p e c a r e î l g ă s i m î n t r - o p r o p o r ţ i e m a i m a r e s a u m a i m i c ă î n toţi

132

i t e m i i . î n ţ e l e g e r e a e s te o c o m p o n e n t ă f u n d a m e n t a l ă a inte l i ­g e n ţ e i .

A n a l i z î n d f iecare i t e m s u b u n g h i u l d e v e d e r e a l factor i lor ps ihologic i i m p l i c a ţ i î n r e z o l v a r e , a m d e s p r i n s u n e v a n t a i larg de a s p e c t e ps iholog ice ce ne p e r m i t o a n a l i z ă c a l i t a t i v ă de fi­n e ţ e a copi i lor i n v e s t i g a ţ i .

î n gra f icu l d e m a i jos s în t p r e z e n t a ţ i u n n u m ă r d e 1 5 fac­tor i ps ihologic i găs i ţ i î n r e z o l v a r e a t e s t u l u i D e a r b o r n e . P r e z e n ­t a r e a lor e s te r e p a r t i z a t ă p e i t e m i .

A v î n d la î n d e m î n ă o ast fel de a n a l i z ă ps iholog ică a f iecărui i t e m , se faci l i tează foar te m u l t p r e l u c r a r e a c a l i t a t i v ă a r e z u l t a ­t u l u i . E l v a f i e x p r i m a t n u n u m a i c a n t i t a t i v s u b f o r m a vîrs te i m i n t a l e (V. M.) s a u coef ic ientu lu i de i n t e l i g e n ţ ă (Q. I.), ci ş i ca­l i ta t iv . S e p o t e v i d e n ţ i a a t î t factor i i ps ihologic i c e p r e z i n t ă t u l ­b u r ă r i , p r e c u m ş i ace ia c a r e s t r u c t u r e a z ă pos ib i l i tă ţ i l e e d u c a ­ţ i o n a l e a le d e f i c i e n t u l u i m i n t a l . C r e i o n î n d s t r u c t u r a i n t e l e c t u a l ă c u e l e m e n t e l e î n p l u s ş i î n m i n u s , e x a m e n u l ps iho log ic d e v i n e m a i la rg u t i l i z a b i l î n a c t i v i t a t e a t e r a p e u t i c ă . î n fe lul acesta, c u a d e v ă r a t , t e r a p e u t u l ş i c a d r u l d i d a c t i c v a găsi î n e x a m e n u l ps ihologic nu n u m a i o o r i e n t a r e g e n e r a l ă , c i ş i p u n c t e de p l e ­c a r e c o n c r e t e p e n t r u m u n c a lor.

U t i l i z a t î n aces t m o d , t e s t u l D e a r b o r n e d e v i n e u n i n s t r u ­m e n t m u l t m a i e f ic ient î n c u n o a ş t e r e a copi i lor def ic ienţ i m i n ­tal i , m a i a les a l i m i n a r i l o r ş i d e b i l i l o r m i n t a l i . El ne d e s c h i d e ca lea s p r e o î n ţ e l e g e r e şi o e x p l i c a r e m a i b u n ă a d i f icu l tă ţ i lor p e c a r e l e î n t î m p i n ă , d a r ş i a s u p r a p o s i b i l i t ă ţ i l o r p e c a r e l e a u î n p e r m a n e n t a lor i n t e r a c ţ i u n e c u l u m e a .

2 . 3 . 5 . 2 . A N A L I Z A P S I H O L O G I C A A S U B T E S T E L O R SCĂRII W . I . S . C .

S p r e d e o s e b i r e d e t e s t u l B i n e t - S i m o n , a le c ă r e i p r o b e a u u n c a r a c t e r d o m i n a n t v e r b a l , W.I .S.C.-ul ( W e c h s l e r I n t e l l i g e n c e Sca la for C h i l d r e n ) e s t e a l c ă t u i t d i n d o u ă scăr i : u n a v e r b a l ă ş i a l t a d e p e r f o r m a n ţ ă . F i e c a r e d i n a c e s t e scăr i e s t e f o r m a t ă d i n cinci s u b t e s t e . La s f î rş i tul e x a m i n ă r i i se o b ţ i n t r e i indic i ; Q.I. t o t a l s a u g lobal , Q.I. v e r b a l (Q.I.V.) ş i Q.I. de p e r f o r m a n ţ ă (Q.I.P.).

N u es te î n i n t e n ţ i a n o a s t r ă d e a p u n e î n d i s c u ţ i e semni f i­caţ ia ps iholog ică a a c e s t o r ind ic i . Ea es te b i n e p r e c i z a t ă în l i t e ­r a t u r a de s p e c i a l i t a t e ş i a fost u t i l i z a t ă de noi a ş a c u m este

133

a r ă t a t ă d e P . D a g u e , C . B a u d i n , P . D a g u e ş i F . D i e h l [8], M . P e r -ron-Bore l l i ş i R. P e r r o n [123].

M e r g î n d î n d i r e c ţ i a u t i l i z ă r i i a s p e c t e l o r c a l i t a t i v e a le r e z u l ­t a t e l o r o b ţ i n u t e de copii i def ic ienţ i m i n t a l i l a t e s t e l e de i n t e l i ­g e n ţ ă ap l ioate , a m c o n d u s d e m e r s u l n o s t r u ş i î n s p r e a n a l i z a ps ihologică a s u b t e s t e l o r scăr i i W.I .S.C. P u n c t u l de p l e c a r e 1-a c o n s t i t u i t î n c e r c a r e a f ă c u t ă d e L . M o o r [111]. P r e z e n t ă m î n c o n t i n u a r e , d e s i g u r î n m o d s u c c i n t , r e z u l t a t u l aces te i a n a l i z e p e s u b t e s t e .

-A) Cunoştinţe generale. A c e a s t ă p r o b ă face a p e l la n u m e ­roase c u n o ş t i n ţ e şcolare, d a r ş i e x t r a ş c o l a r e . L a a c e a s t ă p r o b ă î n t î m p i n ă d i f icul tă ţ i copii i c a r e a u f r e c v e n t a t şcoa la n e r e g u l a t , copii i c a r e t r ă i e s c î n t r - u n m e d i u fami l ia l p r e c a r , p r e c u m ş i cei c a r e a u u n l i m b a j foar te s ă r a c . î n s u ş i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r i n c l u s e în s u b t e s t e s te în funcţ ie de ceea ce au î n v ă ţ a t , de ceea ce au p u t u t să v a d ă ş i să a scu l te , de c a p a c i t a t e a lor de o b s e r v a ţ i e ş i de m e m o r i a c a r e le-a p e r m i s să î n r e g i s t r e z e fapte le ş i să l e r e ţ i n ă . P e n t r u r e u ş i t a l a a c e a s t ă p r o b ă n u es te n e c e s a r u n n i v e l r id icat a l p r o c e s e l o r g îndi r i i . A c e a s t a exp l ică de ce debi l i i m i n ­tal i d e c a r e famil i i le s-au o c u p a t foar te m u l t r e u ş e s c b i n e l a a c e a s t ă p r o b ă . In concluz ie , a c e a s t a e s te o p r o b ă de c u n o ş t i n ţ e ş c o l a r e ş i d e c u l t u r ă g e n e r a l ă .

B) înţe legere. D. W e c h s l e r c o n s i d e r ă a c e a s t ă p r o b ă ca ţ i n î n d de b u n u l s imţ . R a p a p o r t o c o n s i d e r ă ca o p r o b ă de jude­c a t ă c a r e face a p e l n u n u m a i l a u n e l e m e n t i n t e l e c t u a l , c i ne­ces i tă ş i c u n o ş t i n ţ e p r a c t i c e ş i î n ţ e l e g e r e a s i t u a ţ i i l o r socia le d i n v ia ţa d e t o a t e zilele c u c o m p o n e n t e l e lor afect ive. C o n s i d e r ă m că r e u ş i t a la acest s u b t e s t i m p l i c ă pe l î n g ă b u n s i m ţ ş i o a n u ­m i t ă m a t u r i t a t e socială.

C) Aritmetica. P r o b a de ca lcul m i n t a l face a p e l la c u n o ş ­t i n ţ e ş c o l a r e r e l a t i v s i m p l e . P r o b a a p r e c i a z ă a t î t pos ib i l i t ă ţ i l e de c o n c e n t r a r e , p r e c u m ş i a p t i t u d i n e a de a m a n i p u l a s i m b o l u r i . U l t i m e l e p r o b e a le ser ie i (cele scr ise p e c a r t o n a ş e ) n u p o t f i r e ­zolvate dec î t d a c ă c o p i l u l es te c a p a b i l d e r a ţ i o n a m e n t logic, p e n t r u că p r o b l e m e l e n e c e s i t ă r e z o l v a r e a succes ivă a m a i m u l ­t o r opera ţ i i .

D) Analogii — Asemănări. E s t e o p r o b ă de a b s t r a c ţ i e ver­b a l ă c a r e s t u d i a z ă f o r m a r e a c o n c e p t e l o r v e r b a l e ; ea c e r e s t a b i ­l i rea u n e i r e l a ţ i i î n t r e d o u ă l u c r u r i s a u două e v e n i m e n t e , î n a i n t e de a s tabi l i a c e a s t ă r e l a ţ i e , s u b i e c t u l t r e b u i e să c u n o a s c ă cei doi t e r m e n i pe c a r e î i c o m p a r ă . Proba ne permite să ne dăm

134

s e a m a d a c ă s u b i e c t u l es te c a p a b i l d e g e n e r a l i z ă r i ş i r a ţ i o n a ­m e n t e a b s t r a c t e s a u d a c ă es te c a p a b i l s ă d i s t i n g ă e s e n ţ i a l u l d e u n d e t a l i u superf ic ia l , c o n c r e t . A c e a s t ă p r o b ă a r e o f o a r t e m a r e s a t u r a r e î n fac toru l „ G " .

E ) M e m o r i a cifrelor. I n a p a r e n ţ ă s e p a r e c ă î n a c e a s t ă p r o b ă es te i m p l i c a t ă m a i m u l t m e m o r i a i m e d i a t ă dec î t m e m o r i a î n c o m p l e x i t a t e a sa. P r o b a c e r e însă o m a r e c a p a c i t a t e d e a t e n ţ i e , i a r r e p e t a r e a ser i i lor i n v e r s e a p t i t u d i n e a d e a m a n i p u l a s i m b o ­l u r i l e a b s t r a c t e . Copi i i ins tab i l i ş i a n x i o ş i e ş u e a z ă î n m o d f rec­v e n t l a a c e a s t ă p r o b ă .

F ) L a c u n e ( C o m p l e t a r e d e i m a g i n i ) . P e n t r u W e s c h s l e r a c e a s t ă p r o b ă m ă s o a r ă a p t i t u d i n i l e f u n d a m e n t a l e d e p e r c e p ţ i e ş i de c o n c e n t r a r e , d e o a r e c e a c e s t e a fac a p e l l a r e c u n o a ş t e r e a v i z u a l ă ş i la i d e n t i f i c a r e a f o r m e l o r ş i o b i e c t e l o r fami l ia re , î n a i n t e de a se v e d e a ce l ipseş te î n t r - o i m a g i n e , s u b i e c t u l t r e ­b u i e să r e c u n o a s c ă ce r e p r e z i n t ă i m a g i n e a , să fie c a p a b i l să d i s c e a r n ă că p a r t e a c a r e l ipseş te e s te e s e n ţ i a l ă fie în ceea ce p r i ­veş te forma, fie în ceea ce p r i v e ş t e funcţ ia o b i e c t u l u i . P r o b a m ă s o a r ă c a p a c i t a t e a i n d i v i d u l u i de a d i s c e r n e î n t r e ceea ce e s te e s e n ţ i a l ş i ceea c e n u es te e s e n ţ i a l . R e u ş i t a l a p r o b ă d e p i n d e î n m a r e p a r t e d e f a m i l i a r i z a r e a c o p i l u l u i c u o b i e c t u l c a r e e s te p r e ­z e n t a t , î n concluz ie , e s te v o r b a d e e v a l u a r e a c a p a c i t ă ţ i i d e o b s e r v a r e ş i a t e n ţ i e . P r o b a es te p u t e r n i c s a t u r a t ă î n p e r c e p ţ i e v izuală .

G ) A r a n j a r e a i m a g i n i l o r . A c e a s t ă p r o b ă s e r e f e r ă l a a p t i ­t u d i n e a c o p i l u l u i de a sesiza şi de a î n ţ e l e g e o s i t u a ţ i e în a n ­s a m b l u l său . E l t r e b u i e s ă ses izeze „ i d e e a " i s t o r i o a r e i , î n a i n t e de a a r a n j a i m a g i n i l e . P r o b a p e r m i t e a p r e c i e r e a c a p a c i t ă ţ i i de a a n t i c i p a , de a face un p l a n , de a p r e v e d e a , de a o r g a n i z a . Co­p i l u l t r e b u i e să p e r c e a p ă corect i m a g i n i l e ca să fie c a p a b i l de a j u d e c a ş i r e l a ţ i o n a c o n ţ i n u t u r i l e . P r o b a n u p u n e p r o b l e m e din p u n c t u l d e v e d e r e a l s t r u c t u r ă r i i s p a ţ i a l e (cu t o a t e c ă u n i i su­biecţ i î n c e p a r a n j a r e a de la d r e a p t a s p r e s t înga) ş i n ic i d i n cel a l c o o r d o n ă r i i o c u l o - m o t o r i i .

H ) C u b u r i l e K o h s . R e p r o d u c e r e a m o z a i c u r i l o r i m a g i n a t e d e K o h s p r e s u p u n e a p t i t u d i n i a n a l i t i c e ş i s in te t ice , p r e c u m ş i o b u n ă c o o r d o n a r e v i z u o - m o t o a r e . S î n t n e c e s a r e , p e n t r u o r e u ş i t ă sa t i s făcă toare , ş i o a r e c a r e p r e c i z i e a g e s t u r i l o r ş i o a r e c a r e r a p i ­d i t a t e . P r e s u p u n e m c ă o r g a n i z a r e a v i z u a l ă j o a c ă r o l u l d o m i ­n a n t , p e c înd m o t r i c i t a t e a n u i n t e r v i n e dec î t c a factor e x e c u ­t a n t . C o p i l u l p r i v e ş t e în p r i m u l r î n d d e s e n u l m o d e l ; î l

135

d e s c o m p u n e în p ă r ţ i l e sale ş i d u p ă a c e e a î n c e a r c ă să-1 r e p r o ­d u c ă c u a j u t o r u l c u b u r i l o r . E s t e întâ lni t ş i u n a l t c o m p o r t a m e n t : copi lu l nu a r e decî t o p e r c e p ţ i e g lobală, de r e g u l ă confuză, pe c a r e apoi î n c e a r c ă s-o rea l i zeze cu a j u t o r u l c u b u r i l o r . I n d i f e ­r e n t d e m o d u l c u m p r o c e d e a z ă , e x e c u t a r e a aces tu i s u b t e s t im­pl ică f o r m a r e a d e c o n c e p t e .

I) Ansamblarea obiectelor. A c e a s t ă p r o b ă n e c e s i t ă o b u n ă c o o r d o n a r e o c u l o - m o t r i c ă . P l e c î n d d e l a p ă r ţ i izo late , copi lu l t r e b u i e să-şi r e p r e z i n t e p e p l a n m i n t a l u n a n s a m b l u , dar n u n u m a i să şi-1 r e p r e z i n t e , c i să-1 r e c o n s t i t u i e . R e u ş i t a r e p r o d u ­cerii d e p i n d e de f a m i l i a r i z a r e a copi lu lu i cu f igura ş i de a p t i t u ­d i n e a sa, de c a p a c i t a t e a sa de a s tabi l i r a p o r t u r i î n t r e p ă r ţ i ş i î n t r e g . U n i i copii ( d i n t r e c a r e n u m e r o ş i dis lexici) ident i f ică foar te r e p e d e f iecare d i n t r e p ă r ţ i , p r e c u m ş i a n s a m b l u l f iguri i , d a r n u r e u ş e s c s ă l e r e a n s a m b l e z e .

L) Cod. A c e a s t ă p r o b ă p e r m i t e să a p r e c i e m c a p a c i t a t e a de î n v ă ţ a r e ş i de a d a p t a r e la o s i t u a ţ i e n o u ă . C o d u l i n v e s t i g h e a z ă pos ib i l i tă ţ i le de c o n c e n t r a r e ş i de d e p u n e r e a u n u i efort s u s ­ţ i n u t , p r e c u m şi c a p a c i t a t e a de a asocia s i m b o l u r i cu v i t e z ă ş i prec iz ie . N e c e s i t ă o p e r c e p ţ i e v i z u a l ă a d e c v a t ă , o b u n ă m e m o r i e v izuală , a t e n ţ i e ş i u n g r a d suf ic ient d e c o o r d o n a r e v i z u o -m o t r i c ă .

M e n ţ i o n ă m că în a n a l i z a c a l i t a t i v ă a t e s t u l u i W.I .S.C. n e ^ a u fost de un r e a l folos r e z u l t a t e l e ana l ize i fac tor iă le a le aceste i scări, a n a l i z ă făcută de D a v i s ş i c i t a t ă de L. M o o r [111]. în a c e a s t ă a n a l i z ă au fost s t u d i a ţ i u r m ă t o r i i factor i : î n ţ e l e g e r e a v e r b a l ă , v i z u a l i z a r e a , fac i l i ta tea n u m e r i c ă , î n ţ e l e g e r e a m e c a ­nică, r a ţ i o n a m e n t u l , f lu id i ta tea , r a p i d i t a t e a p e r c e p t i v ă , e d u c a ­ţ ia ş i c u n o ş t i n ţ e l e g e n e r a l e .

2 . 3 . 5 . 3 . R E Z U L T A T E S P E C I F I C E D . M . L A W . I . S . C .

D a t e l e e x i s t e n t e î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e , c a ş i e x p e ­r i e n ţ a p r o p r i e n e p e r m i t s ă r e l e v ă m c î t e v a t r ă s ă t u r i specif ice a le r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e d e def ic ienţ i i m i n t a l i l a W.I .S.C.

a) Intel igenţa verbală ş i intel igenţa nonverbală. P r i m a c o n s t a t a r e p e c a r e o r e l e v ă m es te , e v i d e n t , s u p e r i o r i t a t e a s e m n i -

136

f icat ivă a Q.I .P. a s u p r a Q.I.V. R e z u l t a t e l e n o a s t r e c o n f i r m ă c o n ­cluzi i le lu i W e c h s l e r , c a r e a r a t ă c ă d a c ă s u p e r i o r i t a t e a i n t e l e c ­t u a l ă se m a n i f e s t ă p r i n t r - o s u p e r i o r i t a t e c r e s c î n d ă a Q.I.V. a s u p r a Q.I.P., deficienţii intelectuali se caracterizează printr-o inferioritate marcantă a Q.I.V. faţă de Q.I.P.

D a c ă aşa s t a u l u c r u r i l e , p u t e m t r a g e c o n c l u z i a c ă n u m a i s c a r a v e r b a l ă c o r e l e a z ă s t r î n s cu i n t e l i g e n ţ a g l o b a l ă ? A c e a s t a a r î n s e m n a s ă n e g ă m e x i s t e n ţ a u n e i i n t e l i g e n ţ e g e n e r a l e c a r e s e r e l e v ă în sa rc in i v a r i a t e c a r e n e c e s i t ă : „ î n ţ e l e g e r e , i n v e n ţ i e , d i r e c ţ i e ş i c e n z u r ă " , d u p ă f o r m u l a lu i B i n e t , ş i c a r e s e m a n i ­festă a t î t în r ă s p u n s u r i l e v e r b a l e cî t ş i în a c t e l e ş i c o n d u i t e l e a d o p t a t e .

A . B i n e t r e f e r i n d u - s e ş i r e c u n o s c î n d e x i s t e n ţ a u n e i i n t e l i ­g e n ţ e s e n z o r i a l e ş i a u n e i i n t e l i g e n ţ e v e r b a l e a r a t ă că debi l i i m i n t a l i c o m p a r a t i v c u n o r m a l i i s î n t i n f e r i o r i l a ca lcul , l a c i t i re ş i scr iere , a d i c ă la i n t e l i g e n ţ ă v e r b a l ă , î n s ă i n f e r i o r i t a t e a es te m a i p u ţ i n e v i d e n t ă l a i n t e l i g e n ţ a senzor ia lă . A c c e p t î n d aceas tă poziţ ie, A . B i n e t a r a t ă c ă d e b i l u l m i n t a l n e a p a r e c a u n copil o p r i t la o fază a n t e r i o a r ă a d e z v o l t ă r i i sa le i n t e l e c t u a l e .

A c e a s t ă s u p e r i o r i t a t e a Q.I.P. fa ţă de Q.I.V. nu se î n t î l n e ş t e la to ţ i copiii debi l i ş i în p a r t i c u l a r la cei c a r e au su fer i t l ez iuni c e r e b r a l e .

D a c ă aşa s t a u l u c r u r i l e , a t u n c i p u t e m s p u n e c ă c u a j u t o r u l W.I .S.C.-ului no i p u t e m a r ă t a c la r că doi debi l i , de aceeaş i v î r s t ă r e a l ă ş i c u ace leaş i Q.I., n u s în t d e l o c i d e n t i c i d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l p o s i b i l i t ă ţ i l o r lor i n t e l e c t u a l e .

b) Către un profil al deficienţilor intelectuali . D a c ă se c o m p a r ă s u b f o r m ă d e p r o f i l n o t e l e ponderate m e d i i , c o n s t a t ă m c ă l a u n e l e p r o b e def ic ienţ i i m i n t a l i s e s i t u e a z ă n e t d e a s u p r a ş i l a a l t e l e n e t s u b m e d i a celor zece p r o b e . D e a s u p r a m e d i e i s e s i t u e a z ă la î n ţ e l e g e r e , l a c u n e , c u b u r i , asamblarea o b i e c t e l o r ş i cod ş i n e t s u b m e d i e la i n f o r m a ţ i i , l a a r i t m e t i c ă ş i l a v o c a b u ­lar . I n s i s t ă m a s u p r a acestor u l t i m e t r e i p r o b e l a c a r e a t î t l i m i n a r i i , cît ş i debi l i i m i n t a l i o b ţ i n r e z u l t a t e m a i s labe . Or, în t o a t e a c e s t e t r e i p r o b e e s t e v o r b a de o i n s u f i c i e n ţ ă a a c h i z i ţ i i l o r p r i n c a r e def ic ienţ i i m i n t a l i s e d i f e r e n ţ i a z ă d e n o r m a l i .

Se p o a t e o b i e c t a că a c e a s t ă s c ă d e r e a n i v e l u l u i de c u n o ş ­t i n ţ e e s te d a t o r a t ă insuf ic ienţe i p o s i b i l i t ă ţ i l o r i n t e l e c t u a l e , or , s t u d i u l r e z u l t a t e l o r l a p r o b e l e v e r b a l e a r a t ă , d i n c o n t r ă , c ă î n d o u ă p r o b e def ic ienţ i i m i n t a l i o b ţ i n n o t e s u p e r i o a r e m e d i e i lor v e r b a l e : a c e s t e d o u ă p r o b e s î n t „ î n ţ e l e g e r e a " ş i „ a n a l o g i i l e "

137

c a r e fac m a i p u ţ i n a p e l ca ce le la l te t r e i la c u n o ş t i n ţ e ş c o l a r e ş i p u n î n joc o a d e v ă r a t ă a c t i v i t a t e i n t e l e c t u a l ă , c o m p a r ă r i m i n ­tale, ref lexi i , clasif icări .

î n l e g ă t u r ă c u d a t e l e d e m a i sus p u t e m s e m n a l a ş i o a l t ă t r ă s ă t u r ă descr i să p e n t r u p r i m a d a t ă d e R . Zazzo : e s t e v o r b a d e s p r e heterocronie.

c) H e t e r o c r o n i e . N o ţ i u n e a es te i n t r o d u s ă de R. Zazzo în 1960 [194, 195]. E l c o n s t a t ă că d e b i l u l m i n t a l c o m p a r a t cu copi­lul n o r m a l se d e z v o l t ă cu v i t e z e di fer i te , în d i fer i te s e c t o a r e ale d e z v o l t ă r i i ps iho-biologice .

A c e s t fapt e s te d a t d e i n t e r p r e t a r e a p r o f i l u l u i ps ihologic o b ţ i n u t p e n t r u debi l i cu o b a t e r i e de t e s t e : r e z u l t a t e l e debi l i ­lor s e i e r a r h i z e a z ă d e a s u p r a ş i s u b n i v e l u l m e d i u , c u m i n i m u m p e n t r u p r o b e l e u n d e i n t e r v i n e o r g a n i z a r e a s p a ţ i a l ă ş i o u m a x i ­m u m l a p r o b e l e d e ef ic ienţă p s i h o - m o t r i c ă .

H e t e r o c r o n i a e s te p r e z e n t a t ă ca o i p o t e z ă e x p l i c a t i v ă : t o a t e h e t e r o c r o n i i l e c o n s t a t a t e (d i fe renţa î n t r e c a p a c i t a t e a d e o r g a n i ­z a r e s p a ţ i a l ă ş i cea d e r a n d a m e n t p s i h o - m o t o r ) s e e x p l i c ă p r i n h e t e r o c r o n i a f u n d a m e n t a l ă î n t r e c r e ş t e r e a fizică ş i c r e ş t e r e a m i n t a l ă , î n t r e d e z v o l t a r e a s o m a t i c ă ş i d e z v o l t a r e a c e r e b r a l ă .

î n 1960 R . Zazzo v e d e a î n h e t e r o c r o n i e „ c h e i a t u t u r o r p a r ­t i c u l a r i t ă ţ i l o r , a t u t u r o r „spec i f ic i tă ţ i lor" deb i l i tă ţ i i m i n t a l e " [189 ; pag . 8].

D i f e r e n ţ a î n t r e V.M. ş i V.C. nu a fost c o n s i d e r a t ă p î n ă a t u n c i d e c î t î n t r - u n m o d s ta t ic : d e b i l u l m i n t a l e r a a s i m i l a t u n u i copi l m a i m i c .

A c e a s t ă d i f e r e n ţ ă — d i n p e r s p e c t i v a h e t e r o o r o n i e i — es te i n t e r p r e t a t ă ca un s i s t e m de e c h i l i b r u p a r t i c u l a r , ca o s t r u c t u r ă or ig inală , c a u z ă a t o t ceea ce p o a t e să fie d i s t inc ţ ie î n t r e deb i­lu l m i n t a l î n r a p o r t c u copi lu l n o r m a l .

d) Tipologia d e b i l i t ă ţ i i m i n t a l e ş i W J . S . C . - u l . T r e d g o l d [176 a ] . e s t e p r i m u l c a r e d i s t i n g e d e b i l i t ă ţ i

p r i m a r e (sau i n t r i n s e c e ) , d a t o r a t e u n e i t r a n s m i t e r i e r e d i t a r e , ş i d e b i l i t ă ţ i s e c u n d a r e (sau e x t r i n s e c e ) , d a t o r a t e „ î m p r e j u r ă r i l o r " fizice s a u sociale ; e l a d a u g ă că u n e l e cazur i i m p l i c ă a c ţ i u n e a c o m b i n a t ă a ce lor d o u ă m o d a l i t ă ţ i , i a r p e n t r u a l te le c a u z e l e r ă m î n n e c u n o s c u t e .

S t r o m m [172] r e i a l ini i le g e n e r a l e a l e aceste i clasif icaţi i, n u m i n d e n d o g e n e def ic ienţe le p r i m a r e ş i e x o g e n e p e ce le s e c u n d a r e ; în a c e a s t ă u l t i m ă c a t e g o r i e e l g r u p e a z ă cazu­r i l e d e „ b r a i n i n j u r e d c h i l d r e n " , copii c a r e î n a i n t e , î n t i m p u l ş i d u p ă n a ş t e r e au su fer i t o l e z i u n e s a u o in fecţ ie c e r e b r a l ă .

138

L e w i s [92] o feră o a l t ă clas i f icare, d i s t i n g î n d d e b i l i t ă ţ i de t i p a tho log ic „ t o t d e a u n a asoc ia te ş i m a i a les d a t o r a t e u n e i le­z i u n i o r g a n i c e a c r e i e r u l u i s a u u n e i a n o m a l i i a f u n c ţ i o n ă r i i s a l e " , a c e a s t ă o r g a n i c i t a t e fi ind s a u d e o r i g i n e e r e d i t a r ă sau c î ş t iga tă , ş i d e b i l i t ă ţ i d e o r i g i n e s u b c u l t u r a l ă , v e r i t a b i l e „ p r o ­d u s e soc ia le" a le m i z e r i e i ş i p r i v a ţ i e i c u l t u r a l e .

î n l e g ă t u r ă c u a c e s t e clasif icări, p e n o i n e - a i n t e r e s a t d a c ă d e b i l i i e x o g e n i p r e z i n t ă l a W.I.S.C. „ p a t t e r n s " specifici .

C e r c e t ă r i l e a r a t ă că debi l i i „ e x o g e n i " p r e z i n t ă o d i s p e r s i e m a i m a r e la toţ i coeficienţi i (Q.I.V., Q.I .P. ş i Q.I.T.), c o m p a r a t i v cu debi l i i „ e n d o g e n i " . O a l t ă c a r a c t e r i s t i c ă c o n s t a t a t ă e s t e că Q . I . P . l a e n d o g e n i e s te m a i m a r e dec î t l a e x o g e n i .

2.3.5.4. P R O B L E M E R I D I C A T E D E I N V E S T I G A R E A M O T R I C I T A T I I

2.3.5.4.1. P U N C T E D E R E P E R . T E Z E G E N E R A L E

E x i s t ă c î t e v a t e z e g e n e r a l e p e c a r e or ice p s i h o l o g care-ş i p r o p u n e s ă e x a m i n e z e m o t r i c i t a t e a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l t r e b u i e s ă l e a i b ă î n v e d e r e a t î t î n s t a b i l i r e a d i r e c ţ i i l o r d e i v e s -t i g a t , cît şi a a leger i i i n s t r u m e n t u l u i u t i l i za t . M a i m u l t , inter­pretarea r e z u l t a t e l o r pe c a r e copi i i def ic ienţ i m i n t a l i o o b ţ i n t r e b u i e s ă ţ i n ă s e a m a d e c î t e v a p u n c t e d e r e f e r i n ţ ă b i n e f o r m u l a t e .

F r u c t i f i c î n d e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă î n a c e a s t ă d i recţ ie , p r e z e n ­t ă m î n c o n t i n u a r e p r i n c i p a l e l e p u n c t e d e r e f e r i n ţ ă i n s i s t î n d m a i a l e s a s u p r a a s p e c t e l o r prax io log ice .

P r i m a t e z ă : t u l b u r ă r i l e m o t r i c e i n t r ă î n t o t d e a u n a c a e le­m e n t e i m p o r t a n t e î n s t r u c t u r a t a b l o u l u i p s i h o - p a t o l o g i c a l copi­l u l u i def ic ient m i n t a l . Se p o a t e c h i a r f o r m u l a o l e g ă t u r ă legică î n t r e def ic ienţa m i n t a l ă , n i v e l u l ş i t u l b u r ă r i l e de m o t r i c i t a t e ; c u cît g r a d u l de f ic ienţe i m i n t a l e e s te m a i p r o n u n ţ a t , c u a t î t ş i n i v e l u l m o t r i c i t a t i i es te m a i scăzut ş i t u l b u r ă r i l e s înt m a i va­r i a t e ş i m a i g r a v e . Ş i i n v e r s : în d e b i l i t ă ţ i l e m i n t a l e le jere, de r e g u l ă , n i v e l u l m o t r i c i t a t i i e s te m a i a p r o p i a t d e cel a l n o r m a l u ­lui, i a r t u l b u r ă r i l e m o t r i c e s în t m a i f ine ş i m a i p u ţ i n g r a v e .

D e aci s e d e s p r i n d e c u u ş u r i n ţ ă i d e e a c ă i n v e s t i g a r e a m o ­t r i c i t a t i i e s te a b s o l u t ob l iga tor ie în or ice e x a m i n a r e a def ic ien­t u l u i m i n t a l . E x a m e n u l ps iholog ic a l copi lu lu i def ic ient m i n t a l ,

139

i n d i f e r e n t de scopul în c a r e es te făcut, t r e b u i e să c u p r i n d ă ş i m o t r i c i t a t e a .

A d o u a t e z ă : t u l b u r ă r i l e m o t r i c e d e p i n d î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă de et iologia def ic ienţei m i n t a l e . S . R. H e a t h , de e x e m p l u , a r a t ă că e x i s t ă o core la ţ ie s t r î n s ă î n t r e n i v e l u l i n t e l e c t u a l ş l efi­c i e n ţ a m o t o a r e la s u b i e c ţ i i c a r e p r e z i n t ă o d e b i l i t a t e „ e n d o ­g e n ă " , p e c înd l a d e b i l i t ă ţ i l e „ e x o g e n e " core la ţ i i le d i n t r e m o t r i ­c i t a t e ş i i n t e l i g e n ţ ă s î n t m a i s labe.

I a t ă d e c e p s i h o l o g u l c a r e i n v e s t i g h e a z ă m o t r i c i t a t e a defi­c i e n t u l u i m i n t a l t r e b u i e s ă u r m ă r e a s c ă r e l a ţ i a c u i n t e l i g e n ţ a p e n t r u a p u t e a oferi i n f o r m a ţ i i p r e ţ i o a s e p e n t r u s t a b i l i r e a a s p e c ­te lor et iologice a le d i a g n o s t i c u l u i .

A t r e i a t e z ă : e f ic ienţa m o t r i c ă a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l es te u n u l d i n p a r a m e t r i i p r i n c i p a l i p e c a r e s e c o n s t r u i e ş t e p r e g ă t i ­r e a p e n t r u m u n c ă ş i p r i n a c e a s t a i n t e g r a r e a p r o f e s i o n a l ă ş i so­cială a a c e s t u i def ic ient .

D a c ă aşa s t a u l u c r u r i l e î n s e a m n ă c ă i n v e s t i g a ţ i a m o t r i c i ­tatii, m a i a les s u b a s p e c t u l ef icienţei, t r e b u i e să i n t e r e s e z e p e ps iho log î n m o d d e o s e b i t p e n t r u c ă r e z u l t a t e l e aces te i e x a m i ­n ă r i v o r s ta î n b u n ă p a r t e l a b a z a p r o g n o s t i c u l u i .

A p a t r a t e z ă : pe l îngă de f ic ienţe le m o t o r i i g r a v e c a r e aso­ciate de f ic ienţe i m i n t a l e fac d i n copi l u n de f ic ient c o m p l e x , e x i s t ă o ser ie d e t u l b u r ă r i m o t r i c e m i n o r e , d e t i p i n s t r u m e n t a l , oare s e găsesc b i n e r e p r e z e n t a t e î n t a b l o u l p s i h o p a t o l o g i c a l de f ic ienţe lor m i n t a l e u ş o a r e ; d i n t r e a c e s t e t u l b u r ă r i a m i n t i m : 1 ) r e t a r d u l m o t o r s i m p l u ; 2 ) t u l b u r ă r i m o t r i c e c a r e a fec tează c a l i t a t e a şi s t i lu l g e s t u l u i ; 3) d i f icul tă ţ i de s t a b i l i r e a d o m i n a n ­ţ e i l a t e r a l e ; 4 ) t u l b u r ă r i p r a x i c e r e f e r i t o a r e la e x e c u ţ i a a c t e l o r i n t e n ţ i o n a l e c o m p l e x e .

A v î n d î n v e d e r e c a r a c t e r u l i n s t r u m e n t a l a l t u l b u r ă r i l o r m o t r i c e , p s i h o l o g u l t r e b u i e s ă i n v e s t i g h e z e î n d e t a l i u a c e a s t ă f u n c ţ i e î n a i n t e d e p r e c o n i z a r e a u n o r m ă s u r i d e p e d a g o g i e t e r a ­p e u t i c ă , d e o a r e c e m e t o d e l e t r e b u i e s ă ţ i n ă c o n t n u n u m a i d e n i v e l u l c o n c e p t u a l g lobal, c i ş i d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m o t r i c i t a ­tii f ine.

A c incea teză : p r i n a m e l i o r a r e a m o t r i c i t a t i i se o p e r e a z ă şi o ser ie de s c h i m b ă r i în p l a n ps ihologic, c r e ş t e p o t e n ţ i a l u l a d a p -t a t i v ş i se î m b u n ă t ă ţ e s c p e r f o r m a n ţ e l e a t î t în p l a n şcolar, cît şi social .

A c e a s t a î n s e a m n ă c ă p s i h o l o g u l , p r i n e x a m e n u l său, s tab i­leş te d e fapt p u n c t e l e d e p l e c a r e a le p l a n u l u i d e r e e d u c a r e ş i r e c u p e r a r e p s i h o - m o t r i c ă a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l .

140

A şasea t e z ă : a n a l i z a d o m e n i u l u i c o m p l e x a l m o t r i c i t a t i i se p o a t e face cel p u ţ i n în t r e i d i rec ţ i i : a) a c o n s i d e r a m o t r i c i t a t e a c a „ s i s t e m d e m i ş c ă r i c o o r d o n a t e c u c o m p l e m e n t e l e s a l e t o n i c e ş i c l o n i c e " ; aces t a s p e c t a l m o t r i c i t a t i i e s te l egat de e c h i p a m e n ­t u l n e u r o - a n a t o m i c ş i re f lectă î n m a r e p a r t e i n t e g r a r e a n e u r o -fiziologică ; b) a c o n s i d e r a m o t r i c i t a t e a ca „ s i s t e m de m i ş c ă r i c o o r d o n a t e , în f u n c ţ i e de un r e z u l t a t s a u de o i n t e n ţ i e " (defi­n i ţ i a d a t ă p r a x i i l o r d e J . P i a g e t ) , aci m o t r i c i t a t e a e s te p r i v i t ă î n i n t e r f e r e n ţ e l e sa le cu d e z v o l t a r e a i n t e l e c t u a l ă ; c) a cons idera m o t r i c i t a t e a s u b u n g h i u l „ c o m p l e x e l o r m o t r i c e " (Wal lon), adică î n t r - o opt ică de d i f e r e n ţ i e r e a c o m p o r t ă r i l o r p o s t u r o - m o t o a r e , în funcţ ie de e l e m e n t e l e a f e c t i v o - e m o ţ i o n a l e ş i c o n ş t i i n ţ a p r o ­p r i u l u i c o r p .

2.3.5.4.2. S C H I Ţ A P E N T R U U N E X A M E N A L M O T R I C I T A T I I L A C O P I L U L D E F I C I E N T M I N T A L

î n cele c e u r m e a z ă , b a z î n d u - n e p e e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l ă , p r e c u m ş i p e d a t e l e e x i s t e n t e î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e v o m î n c e r c a să p r e z e n t ă m o sch i ţă a e x a m e n u l u i m o t r i c i t a t i i copi lu­lui def ic ient m i n t a l . D e s i g u r c ă a c e a s t ă s c h i ţ ă v a a p a r e u n o r a p r e a c o m p l e x ă , î n s ă p e b a z a ei, î n c o n t e x t e d i fer i te , p s i h o l o g u l c l in ic îşi v a e l a b o r a p r o p r i a s a schi ţă , p r o p r i a s a t a c t i c ă ş i s t r a ­teg ie . Aici no i o p r e z e n t ă m pe a n o a s t r ă cu i n t e n ţ i a de a c o n s t i ­t u i p u n c t d e p l e c a r e ş i a oferi suges t i i p e n t r u n o i d e m e r s u r i .

E x a m e n u l m o t r i c i t a t i i c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l s e p o a t e face cu a j u t o r u l a t r e i ser i i de t e h n i c i :

a) t e h n i c i n e u r o p s i h o l o g i c e ; b) t e h n i c i ps iholog ice ; c) t e h n i c i de s t u d i u a e l e m e n t e l o r m o t o r i i a l e s c r i s u l u i .

a) E x a m e n u l motricitatii cu ajutorul tehnici lor neuropsiho­logice. î n c a t e g o r i a t e h n i c i l o r n e u r o p s i h o l o g i c e a m i n t r o d u s u r ­m ă t o a r e l e p r o b e :

— p r o b e l e e l a b o r a t e de H. W i n t r e b e r t , c a r e au ca p u n c t c o m u n f a p t u l c ă r e a c ţ i i l e e x a m i n a t e s î n t s u b d e p e n d e n ţ a s i s te­m u l u i n e r v o s c a r e p r i m e ş t e i n f o r m a ţ i i , l e i n t e g r e a z ă ş i d ă r ă s ­p u n s u l a d e c v a t ; a c e s t e p r o b e s e o c u p ă n u d e p e r f o r m a n ţ a m o ­tr ică, c i de ceea ce se î n t î m p l ă în t i m p u l a ş t e p t ă r i i , d e s f ă ş u r ă r i i m i ş c ă r i i şi î n t r e r u p e r i i ei ;

— p r o b e p e n t r u e v a l u a r e a s inc inez i i lor ; se ş t ie că s i n c i n e -zii le s î n t de d o u ă t i p u r i , d u p ă l o c a l i z a r e a m i ş c ă r i i i n d u c t o a r e :

141

1) s incinezi i p e r i f e r i c e — c a r e se c e r c e t e a z ă p r i n p r o b a p ă p u ­şi lor j u c a t e cu o m i n ă , c a r e i n d u c e la n i v e l u l mî in i i o p u s e fie u n r ă s p u n s t o n i c ( o b i ş n u i t e x t e n s i a ş i a b d u c ţ i a d e g e t e l o r ) , f ie u n r ă s p u n s t o n i c o - k i n e t i c ( m i ş c a r e a d e p r o n o s u p i n a r e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n c o m p l e t ă ş i r e p e t a t ă ) ; 2 ) s i n c i n e z i i a x i a l e c a r e se c e r c e t e a z ă p r i n d e s c h i d e r e a p r o g r e s i v ă , apoi m a x i m ă a g u r i i ; e le se o b s e r v ă la n i v e l u l mî in i lor , a le c ă r o r d e g e t e se d i s p u n î n e x t e n s i e ş i a b d u c ţ i e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n p r o ­n u n ţ a t ;

•—• probe de stabilitate ca p r o b a j u r ă m î n t u l u i cu cele d o u ă b r a ţ e î n t i n s e c a r e se î n t o v ă r ă ş e ş t e cu m i ş c ă r i de m e r s pe loc ; s e c o n s t a t ă c ă m î i n i l e s a u î n t r e g b r a ţ u l , u n e o r i ş i t r u n c h i u l p a r t i c i p ă la a c t i v i t a t e a a l t e r n a n t ă a m e m b r e l o r i n f e r i o a r e ; în aces te c a z u r i v o r b i m d e i n s t a b i l i t a t e d e d i f u z i u n e „ a m e m b r e ­l o r " s a u d e i n s t a b i l i t a t e d e d i f u z i u n e a „ p o s t u r i i " d a c ă e s t e a n g a j a t t r u n c h i u l ;

— probe pentru aprecierea funcţiei de coordonare, c a r e se r e f e r ă la d e s f ă ş u r a r e a m i ş c ă r i i , l a „ c u r s i v i t a t e a " ei, l a „ a r m o ­n i e " ; t o a t e aces te ca l i tă ţ i s u b î n ţ e l e g că nu es te n e v o i e de i n ­t e r v e n ţ i a c o r e c t o a r e ; a c e a s t ă d e s f ă ş u r a r e a r m o n i o a s ă p o a t e f i p e r t u r b a t ă d e e r u p ţ i a c o n t r a c ţ i i l o r p a r a z i t e , n e c o n t r o l a b i l e , c a r e s înt d e fapt „ m i ş c ă r i a n o r m a l e " , t r e m u r ă t u r i , secuse c lonice, coreice, coreo-ate toz ice . F ă c î n d p a r t e d i n c o o r d o n a r e , f u n c ţ i a d e i m p u l s i o n a r e , d e e l a n a l mişcăr i i , c a ş i f u n c ţ i a de f r î n a r e, c a r e v i n e să t e r m i n e aces t e l a n p r i n t r - u n j o c r e c i p r o c a d a p t a t î n t r e agoniş t i ş i a n t a g o n i ş t i , p o t f i d e a s e m e n e a p e r t u r b a t e : funcţ ia de c o o r d o n a r e descr i să m a i s u s es te e x a m i ­n a t ă c u a j u t o r u l a d o u ă p r o b e : a ) p r o b a i n d i c e n a s ş i i n d i c e-u г e с h e, p r i n ca r e se a p r e c i a z ă c u r s i v i t a t e a m i ş ­căr i i în a n s a m b l u , f ineţea cu c a r e i n d e x u l v i n e să a b o r d e z e ţ i n t a ş i r e c t i t u d i n e a t r a e c t u l u i : c o t a r e a se face a t î t p e n t r u d r e a p t a cît ş i p e n t r u s t ingă. Ea v izează : prec iz ia , t r e m o r u l , d e s c o m p u ­n e r e a m i ş c ă r i i , g reşe l i le topogra f ice ; b ) p r o b a î n t o a r ­c e r i i m î i n i i , c a r e s e e x e c u t ă c u po l ice le î n a b d u c ţ i e c o m ­p l e t ă ; se a p r e c i a z ă p o s i b i l i t a t e a şi c a l i t a t e a în f r înăr i i , a c ă r e i l ipsă se t r a d u c e p r i n r ă s t u r n a r e a mî in i i ; pe de a l t ă p a r t e se n o t e a z ă c a l i t a t e a iuţe l i i , a c e a s t a n e f i i n d c e r u t ă i m e d i a t , c i p r o ­p u s ă î n t r - u n a l doi lea t i m p : la ce p r a g c a l i t a t i v f r î n a r e a îşi p i e r d e ca l i tă ţ i le .

— proba jurămîntului cu braţele întinse cu a j u t o r u l că­r e i a se i n v e s t i g h e a z ă pos ib i l i tă ţ i le de m e n ţ i n e r e a u n e i poziţ i i , pos ib i l i tă ţ i c a r e p u n î n joc a t î t for ţa m u s c u l a r ă , c î t ş i i n t e r ­v e n ţ i a u n o r m i ş c ă r i a n o r m a l e ; u n e l e m e n t def ic i tar u n i l a t e r a l

142

s e t r a d u c e p r i n c ă d e r e a p r o g r e s i v ă a b r a ţ u l u i ( s e m n u l lu i B a n e a l m e m b r e l o r s u p e r i o a r e ) , p o t ex i s ta însă ş i s e m n e m a i d i s c r e t e . a ) p r o n a ţ i a f o r ţ a t ă a j u r ă m î n t u l u i , m e r g î n d s p r e p r o n o s u p i n a -ţ ie, cu u ş o a r ă b a s c u l a r e a m a r g i n i i e x t e r n e s a u i n t e r n e a mî ini i c a r e este î n t o v ă r ă ş i t ă de o u ş o a r ă a b d u c ţ i e r e l a t i v ă a d e g e t u l u i m i c ; b ) c ă d e r e a c e l o r t r e i d e g e t e m e d i a n e c u r ă m î n e r e a î n p o ­ziţie î n t i n s ă d o a r a pol ice lui ş i d e g e t u l u i m i c s a u i n v e r s .

b) Examenul motricitatii cu ajutorul probelor psihologice. M o t r i c i t a t e a , p r i v i t ă d i n t r - o p e r s p e c t i v ă ps iholog ică e s t e s t u ­d i a t ă cu d o u ă t i p u r i de t e h n i c i :

— p o r n i n d u - s e de la t r a d i ţ i a n e u r o p s i h i a t r i l o r de l i m b ă f r a n c e z ă ( D u p r e , 1907 ; M e r k l e n , N a u d a s c h e r , 1908 ; V e r m e y l e n , 1923) au fost c o n s t r u i t e scăr i m o t r i c e , de i n s p i r a ţ i e c l inică, c a r e p e r m i t să se s tab i lească un n i v e l g l o b a l de d e z v o l t a r e m o t o r i e ; a m i n t i m aici scăr i le e l a b o r a t e de Ant ipof f (1928), O z e r e t s k i (1931), H e u y e r - B a i l l e (1932), G u i l l m a i n (1948), Gi l le (1952) ;

— p o r n i n d u - s e de la a n a l i z a fac tor ia lă a u n o r b a t e r i i cu-p r i n z î n d p r o b e d e r a p i d i t a t e , d e prec iz ie , d e i n t e l i g e n ţ ă p r a c ­tică, de a t l e t i s m etc . se p r e c i z e a z ă n o ţ i u n e a de m o t r i c i t a t e , p u n î n d u - s e î n e v i d e n ţ ă i n d e p e n d e n ţ a r e l a t i v ă d i n t r e a p t i t u d i ­n i l e m o t r i c e ş i a p t i t u d i n i l e i n t e l e c t u a l e ; s t u d i i l e b a z a t e p e a n a ­liza factor ia lă e l i m i n ă e x i s t e n ţ a u n u i factor g e n e r a l î n m o t r i ­c i ta te , a s e m ă n ă t o r f a c t o r u l u i G . î n a p t i t u d i n i l e i n t e l e c t u a l e , s e d i s t i n g t r e i fac tor i : precizia, abilitatea digitală şi rapiditatea.

D i n c a d r u l p r i m u l u i t i p d e t e h n i c i , p e n t r u e x a m i n a r e a m o ­t r i c i t a t i i cop i lu lu i def ic ient m i n t a l , no i am u t i l i z a t scara Ozeretski.

D i n c a d r u l ce lu i d e - a l doi lea g r u p d e t e h n i c i a m s e l e c ţ i o n a t o ser ie de p r o b e fără i m p l i c a r e a fac tor i lor i n t e l e c t u a l i . P r o b e l e s e l e c ţ i o n a t e p r o p u n s c o p u r i s i m p l e , u ş o r d e î n ţ e l e s ş i o r g a n i ­zat î n spaţ iu , p r o b e s c u r t e ş i r e l a t i v a t r ă g ă t o a r e p e n t r u copi lu l def ic ient m i n t a l . A m c ă u t a t c a p r o b e l e p r o p u s e s ă a c o p e r e e v a n t a i u l f ac tor i lor c a r e f o r m e a z ă d o m e n i u l m o t r i c i t a t i i . D i n t r e factori am a v u t în v e d e r e m a i a les rapiditatea ş i precizia m i ş ­căr i lor .

D ă m m a i jos d e s c r i e r e a s u m a r ă a p r o b e l o r * . 1) Linia punctată : pe o foaie de f o r m a t m a ş i n ă se găsesc

p ă t r ă ţ e l e ( l x l cm) î n ş i r u r i d e c î te 1 0 ; copi lu l t r e b u i e s ă facă o l in ie p u n c t a t ă în f iecare p ă t r a t cî t m a i r e p e d e pos ib i l ; se

* Descrierea detaliată a probelor, etalonarea şi calcularea coeficien­tului de dezvoltare motrică (Q.M.) sînt prezentate în lucrarea Examenul motricitatii la copil, de D. Ciumăgeanu.

143

a d m i t t r e i î n c e r c ă r i c u f iecare m î n ă ; d u r a t a f iecăre i î n c e r c ă r i i u n m i n u t .

2) Decupaj: c o p i l u l t r e b u i e să d e c u p e z e c e r c u r i l e lui O z e r e t s k i cî t m a i p r e c i s posibi l , l a v i t e z a p e r s o n a l ă apoi cu c o n s e m n u l s ă d e c u p e z e r e p e d e ş i b i n e . C o t a r e a ţ i n e s e a m a d e v i teză ş i prec iz ie .

3) Cuburi: c o p i l u l c o n s t r u i e ş t e t u r n u r i , c î t m a i î n a l t e , a v î n d c u b u r i de 7 ş i apo i de 5 mm m u c h i a , cu d e g e t e l e ş i apoi cu o p e n s ă .

4) Bile (proba Ricosay) : copi lu l t r e b u i e să ţ i n ă s i m u l t a n d o u ă b i l e d e oţe l î n t r e d o u ă l a m e l e d i s t a n ţ a t e c o n v e n a b i l . S e fac d o u ă r î n d u r i d e c inci c u p l u r i , c u b i l e d e d i a m e t r e d i fer i te .

5) Trasaj (Mac Q u a r r i e ) : c o p i l u l t r e b u i e să t r a g ă o l in ie c o n t i n u ă , s p r e d r e a p t a ş i apo i s p r e s t înga, f ă r ă î n t r e r u p e r e , t r a -v e r s î n d o ser ie de „ r o s t u r i " , de p o r t i ţ e ce se găsesc d e - a l u n g u l u n o r l ini i v e r t i c a l e ; se c e r e să t r e a c ă p r i n p o r t i ţ e f ă r ă să se a t i n g ă m a r g i n i l e ; e s te o p r o b ă r e l a t i v c o m p l e x ă c a r e c e r e a n t i ­c i p a r e v izua lă , o r g a n i z a r e a e f ic ientă a a c t u l u i m o t o r , c o o r d o ­n a r e a , s u p r a v e g h e r e a ş i d i r i j a r e a v i z u a l ă a a c t u l u i m o t o r p r e c u m ş i a t e n ţ i e c o n c e n t r a t ă ş i p r e c i z i e m o t r i c ă .

e) Examenul prin studiul e lemente lor motoare ale scrisului. I n c o n c e p e r e a e x a m e n u l u i m o t r i c i t a t i i l a c o p i l u l d e b i l m i n t a l p r i n s t u d i u l e l e m e n t e l o r m o t o a r e a le s c r i s u l u i a m p l e c a t d e l a t e z a b i n e c u n o s c u t ă în p s i h o p a t o l o g i a c o p i l u l u i : cu c î t o a c t i ­v i t a t e e s t e m a i c o m p l e x ă , c u a t î t c o p i l u l e ş u e a z ă m a i u ş o r , d i n c a u z a i n t e r f e r e n ţ e i s t r î n s e î n t r e d i fer i ţ i f a c t o r i î n joc. Or, s c r i e ­r e a e s t e o a c t i v i t a t e c o m p l e x ă , i m p l i c î n d factor i m o t o r i , i n t e ­l e c t u a l i ş i t e m p e r a m e n t a l i .

A m a p l i c a t t e h n i c a i n d i c a t ă d e M . S t a m b a x : a m c e r u t c o p i l u l u i d e b i l m i n t a l să sc r ie o sor i soare s c u r t ă l a un p r i e t e n — la v i t e z a o b i ş n u i t ă , apoi cît m a i r e p e d e posibi l . Am c e r u t apoi să scr ie o s c r i s o a r e s c u r t ă , însă f o a r t e îngr i j i t c ă t r e o p r o ­fesoară. S-a p u s l a p u n c t u n s i s t e m d e c o t a r e a u r m e l o r g r a ­fice, c a r e d e s c o m p u n e r e a l i t a t e a a p r e c i a t ă î n t r - u n n u m ă r o a r e ­c a r e d e a s p e c t e m a i e l e m e n t a r e a c ă r o r p r e z e n ţ ă e s t e c e r c e t a t ă î n s c r i e r e ş i n o t a t ă obiect iv . N e - a m r e f e r i t n u m a i l a e l e m e n ­tele i m p u t a b i l e m o t r i c i t a t i i i n f a n t i l e . E s t e c u n o s c u t c ă p e r f e c ­ţ i o n ă r i l e m o t r i c i t a t i i m e r g în s e n s u l u n e i specif icaţ i i a m i ş c ă r i i u t i l e p r i n e l i m i n a r e a s incinezi i lor , c o o r d o n a r e a g r u p e l o r m u s c u ­l a r e în l e g ă t u r ă u n e l e cu a l te le ş i d e s f ă ş u r a r e a a r m o n i o a s ă a g e s t u l u i grafic.

N o t ă r i l e v izează o ser ie de i t e m i e x i s t e n ţ i la nivelul lite­relor ( r e l u a r e a b a s t o n a ş e l o r d e s c e n d e n t e , r e t u ş a r e a l i t e re lor ,

144

î n c o v o i e r e a b a s t o n a ş e l o r , u m f l a r e a l i t e r e l o r r o t u n d e , b u c l e r ă u a r c u i t e ) , în progresiune ( sacadăr i , te le scopăr i ) , la nivelul liniei ( l inie s p a r t ă , l i n i e osc i lantă , l i n i e d e s c e n d e n t ă , c u v i n t e c a r e d a n s e a z ă pe l inie), p r e c u m şi ansamblul traseului ( t r e m u r ă t u r i , c l ă t i n ă r i , i r e g u l a r i t a t e a d i r e c ţ i e i ş i d i m e n s i u n i i ) .

P e b a z a i t e m i l o r s t u d i a ţ i ş i cotăr i i a c e s t o r i t e m i s e p o a t e ca lcu la coef ic ientu l g r a f o m o t o r (Q.G.M.), c o m p a r a b i l cu Q.M. şi Q.I.

S t u d i u l s c r i s u l u i p o a t e s ă ofere u n se t d e i n f o r m a ţ i i deo­s e b i t d e i m p o r t a n t e p e n t r u a p r e c i e r e a m o t r i c i t a t i i f ine a a c e s t o r def ic ienţ i , m o t r i c i t a t e i m p l i c a t ă i n s t r u m e n t a l n u n u m a i î n achi­ziţi i le şcolare, c i ş i în m u l t e d i n achiz i ţ i i le p r o f e s i o n a l e .

2.3.5.4. DIRECŢII D E I N T E R P R E T A R E

I n t e r p r e t a r e a r e z u l t a t e l o r t r e b u i e f ă c u t ă î n p r i m u l r î n d p e f iecare g r u p ă d e t e h n i c i î n p a r t e .

Ast fe l r e z u l t a t e l e t e h n i c i l o r n e u r o p s i h o l o g i c e n e p e r m i t s ă s t a b i l i m d a c ă d e b i l u l m i n t a l s a u l i m i n a r u l p r e z i n t ă t u l b u r ă r i m o t r i c e d e p e n d e n t e d e a t i n g e r i s a u modi f icăr i f u n c ţ i o n a l e a le s i s t e m u l u i n e r v o s . M a i m u l t , a c e s t e t e h n i c i n e p e r m i t s ă cons ta­t ă m d a c ă a v e m d e a face c u t u l b u r ă r i m o t r i c e c l a r e î n s ă d e i m ­p o r t a n ţ ă mi j locie s a u d i n c o n t r ă , m o t r i c i t a t e a e s te foar te p e r ­t u r b a t ă . C u a l t e c u v i n t e , i n v e s t i g a ţ i a f ă c u t ă c u a j u t o r u l a c e s t o r t e h n i c i n e p e r m i t e s ă i m p l i c ă m î n i n t e r p r e t a r e s t a r e a m o r f o -funcţ iona lă a s i s t e m u l u i n e r v o s .

T e h n i c i l e ps iho log ice oferă i n t e r p r e t ă r i i î n p r i m u l r î n d u n Q.M. g loba l c a r e p e r m i t e a p r e c i e r i a s u p r a d e z v o l t ă r i i m o t r i c e , s t a b i l i n d n i v e l u l ş i g r a d u l î n t î r z i e r i i .

I n acelaş i t i m p r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e î n d i fe r i te p r o b e p e r ­m i t e v a l u a r e a a c e l o r a s p e c t e a l e m o t r i c i t a t i i c a r e p r e z i n t ă în-t î rz ier i ş i t u l b u r ă r i c a r e i m p l i c ă o i n t e r v e n ţ i e t e r a p e u t i c ă .

T e h n i c a de s t u d i u a e l e m e n t e l o r m o t r i c e a le scr ier i i , c a r e d e r e g u l ă l a debi l i m i n t a l i d a u r e z u l t a t e s e m n i f i c a t i v d i f e r e n -ţ i a t o a r e faţă d e n o r m a l i , n e r e l e v ă pos ib i l i tă ţ i l e g r a f o m o t r i c i -t ă ţ i i a le a c e s t o r def ic ienţ i .

I n t e r p r e t a r e a r e z u l t a t e l o r e x a m e n u l u i m o t r i c t r e b u i e s ă s e c o n c e n t r e z e ş i a s u p r a c o n f r u n t ă r i i f a p t e l o r r e l e v a t e d e d i fe r i te t e h n i c i u t i l i z a t e .

S e v a c ă u t a d i s c u t a r e a u r m ă t o a r e l o r a s p e c t e : l e g ă t u r a d i n ­t r e î n d e m î n a r e a n o r m a l ă ş i a s p e c t e l e m o t r i c e a le scr ier i i , co-

145

r e l a r e a d i n t r e p r o b e l e n e u r o p s i h o l o g i c e c, v ™ a 7 ă ^ h i ™ • 1 . . -i •. .1 . -cil c V IZ, treime* t r C l l l U d . -

n i e n t u l n e u r o m o t o r ş i p r o b e l e p s i h o l o g i c e c a r e s g r e f e r ă £ a i

ales la e f i c i e n ţ a m o t r i c a . I n t e r p r e t a r e a e x a m e n u l u i m o t r i c v a t r . e b u i s ă t i n d ă L d e _

ce larea c o p i i l o r def ic ienţ i m i n t a l i c u l e z i u r ^ n i c e d e c d l a

c a r e t u l b u r ă r i l e m o t r i c e a p a r i n t r - u n t a b l c ^ d ° d e z v o l t a r e d i _ z a r m o n i c ă .

2.3.6. VALOAREA PROBELOR DE DESEN f N INVESTIGAREA COPIILOR DEFICIENŢI MINTALI

. P r o b e l e d e d e s e n o c u p ă u n loc i m p o r t a n t î n i n v e s t i g a r e a

copi i lor def ic ienţ i m i n t a l i a t i t in d e p i s t a n . „ . „° ^ . , ' .. , ., , ^ ?a lor, cit si m cu­n o a ş t e r e a s t r u c t u r i i lor ps ihologice . R e c u r g e m l a p r o b e l e d e d e s e n î n p r i m u l r î n d D t e c a

ele s în t u ş o r de apl icat , p u t î n d f i d a t e colec.. • m „ . , 1 n , - , ,• • • , t • -tiv şi m a i a les p e n ­

t r u c a c o p m def ic ienţ i m i n t a l i p r i m e s c c u p l a C g r e s a r c i n a d e a

desena . D e s e n u l es te, d u p ă c u m a r a t ă J . p i a g e t f o r m ă funcţ ie i s e m i o t i c e c a r e s e î n s c r i e l a j u m ă ^ ^ ^ î n t

jocul s i m b o l i c , c u c a r e s e a s e a m ă n ă p r i n f a ^ c ă o f e r ă . p l ă c e r e f u n c ţ i o n a l a ş i acelaş i a u t o t e l i s m , ş i ] m a g i n e a m m t a i a ' c a r e a r e c o m u n e f o r t u l d e i m i t a r e a realu. u - t t 1-127 a i

în al doi lea r înd, p r o b e l e de d e s e n r* , f. •> , ./ „ i i • • x i . i • - • Jt ti folosite a t i ţ in

a p r e c i e r e a n i v e l u l u i i n t e l e c t u a l c i t ş i i n l rl V e s t i g a r e a n e r s o n

l i tăţ i i . S - a c o n s t a t a t că făc înd a b s t r a c ţ i e d e L-^fj.,,.-! .• J}a~ . . , , . . . . , v

n . a p t i t u d i n i l e a r t i s t i c e i n d i v i d u a l e , e x i s t a o e v o l u ţ i e a d e s e n u l u i cCpjiuiuj m f u n c « e ţ j v î rs tă . D e s e n u l e s te s t r î n s l egat d e dezv<J t r a n a c i t ă t i l o r i n t e l e c t u a l e . S t a d i i l e g r a f i s m u l u i s î n t d e p e r d e n t e d g w j i e d e z

vol tăr i i g e n e r a l e a copi lu lu i , d e n i v e l u l l i r r b a j u l u i . ag

i n t e l e c : t u l u i s a u . J

T e n t a t i v a de a folosi d e s e n u l ea i n d i c e L L ţ . . [ n {

a p a r ţ i n e lui F I G o o d e n o u g h [57], c a r e m « - 1 9 2 6 ' e l a b o r e a z ă

o s c a r a de e v a l u a r e a Q.I. pe b a z a d e s e n u l • î • ( r» Q

M a n " ; „ T e s t d u B o n h o m m e " ) . P r o b a s e b u ^ ^ 1 ^ ^ ^ a p l i c a b i l i t a t e , c o r e l î n d sa t i s făcă tor c u a l t e , „ „ i , j • . v -( r = 763 c u S t a n f o r d - B i n e t - T e r m a n ) 3 r o b e d e i n * * g e n ţ a

L a a p l i c a r e a t e s t u l u i î n s c o p u r i l e u r m ă ^ d g n o i a m

s e a m a ş i d e u n e l e r e z e r v e f o r m u l a t e i n S a t u r a d e spec ia l i ­t a t e , ca c e l e a le lu i E. O c h s [114 a ] , L. J . H a ^ y i k £59 a A b r a -

146

r H , , , i - . ne baza observaţ i i lor h a m [ l a ] , r e z e r v e p e c a r e l e f o r m u l a m ş i r . o b ţ i n u t a l a l e s . f ăcute în e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă : a ) p e r f o r a t t 6 r r n i n a t ă de n i v e l u l t u l o m u l u i e s te l e g a t ă în b u n ă p a r t e ş i de. ^ s i x e sp inş i de i n t e g r ă r i i în g r u p u l social a l clasei ; copi i i S O c i o m e t r i c ă ) p r e -colect ivul clasei (aşa c u m a p a r î n m a t i i ^ . z u t l a d e s e n u l o m u . z i n t ă î n m a r e a lor m a j o r i t a t e u n Q.I. m a i , b \ n e r f o r m a n ţ a l a lui dec î t l a ce le la l te p r o b e d e i n t e l i g e n ţ a f u r ă r i a fect ive ge-d e s e n u l o m u l u i e s te m u l t i n f l u e n ţ a t ă d e t v

c u f r a t i i n e r a t e d e c a r e n ţ e a l e re la ţ i i lor c u p ă r i n ţ i i

,„ p e r m i t e o i n t e r p r e -C u n o a ş t e r e a ş i r e ţ i n e r e a aces tor f a p t * £ d e i n t e l i g e n t ă ş i

t a r e j u s t a a d i f e r e n ţ e l o r i n t r e d i fe r i te t f d a c e s t e d i f e r e n ţ e

indic i i o b ţ i n u ţ i l a p r o b e l e d e d e s e n A t u n d - n m i a r e a m a j o r i -s înt m a r i , î n d e f a v o a r e a p r o b e l o r d e d e s * f i e d g Q i n t e g r a r e

t e t e a c a z u r i l o r a m c o n s t a t a t c ă e s te wof Q t u l b u P a r e a f e c t i v ă

s laba m co lec t ivu l social al clasei, f ie de u a ] b a

c u p u n c t u l d e o r i g i n e î n famil ie . E . O c h j 'ament î n a i n t e ş i

l a u n g r u p d e copii c u t u l b u r ă r i d e cotPV c o n s t a t ă 0 c r e ş t e r e d u p ă c î teva l u n i de t r a t a m e n t i n t e n s i v . & g i Q s c ă d e r e & Q T

a Q.I. o d a t ă c u a m e l i o r a r e a a d a p t a m soci^ V f o r m u l e a z ă c o n _ m cazul u n e i i n a d a p t a r i p e r s i s t e n t e . Auf t - d e s o c i a l i z a r e a

cluzia ca o scara de d e s e n m ă s o a r ă f a c t o r i ' copi i lor .

L. S. H a n v i k [59 a] găseş te f e v ^ ^ ^ ^ J ^ G o o d e n o u g h ş i W.I .S.C. l a o ser ie d e copi> g 4 m t - c g 1 q Astfel, Q.I. m e d i u la t e s t u l o m u l u i e s t e % , . • , "L,fo W.I.S.C se o b ţ i n e un Q.I. m e d i u de 107. Core la ţ ia nu es te s ta-. . . . .,. • .. . , . , d e s e n s m t i m p l i c a ţ i t i s t ic semni f ica t iva , d e o a r e c e in p r o b a ^ . 1 -n, „^„^

. , j. , . .' .. . • ti j. < r e z u l t a t e l e . De aceea o s e n e de factor i afectivi c a r e i n f l u e n ţ e a z ă • - - ^, S r -, ,„„ , , . . . , , . .... , • m a x i m a m m a s u r a -t e s t u l o m u l u i t r e b u i e u t i l i z a t c u p r u d e n t ^ r e a i n t e l i g e n ţ e i l a copii i c u t u l b u r ă r i a f e c t i v e '

T „ , . , , . . . ,-opunem şi u t i l i z a r e a In a f a r a p r o b e i de d e s e n a o m u l u i , pl

c- j - t \ - - , j 1 . . , r„ f 1 u t i l i z a t in m a s u -d e s e n u l u i casei c a r e , de a s e m e n e a , p o a t ^ . , . - - - •

. 1 , . , .. . . , . f A f n c o n s t a t a t insa ca şi r ă r e a n i v e l u l u i d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e . A J • „ t „ , , . • •• , , . . m u l t e c a z u r i p e r t o r -

d e s e n u l casei ca si cel al o m u l u i da m , , . . v>+s c-. • , , 1 1 U i - x 1 x ^tele de i n t e l i g e n ţ a . Şi

m a n t e m a i s labe dec i t cele o b ţ i n u t e l a t e £ ' . l a p r o b i e m e l e afec-aci am cons t a t a t m a r e a sens ib i l i t a te a prot^ . . . v . , . , , , j . , j , . , . , „ . . . . / ic ient i m i n t a l i cu se -t ive lega te d e m e d i u l famil ia l . C o p m de> J . „ • J „

. . . . , . , . „ , ? , ^ m a in p r i m i i am de p a r a ţ i i f r e c v e n t e şi de l u n g a d u r a t a de xv .,. . • o4. „- ; . ,. ... I . ° „ f ţubal t e n s i o n a t şi vi-v iaţa, c o p m c a r e t r ă i e s c i n t r - u n m e d i u î&> . , .f. .. ,.

. * ' . . . , , • o. T • ^2Ut ( semnif icat iv din c iat obţ in la p r o b a casei un Q.I. m a i s c ^ -r, w T C r>

. V , ^ , ,. ,. . , , ^ , y,e, R a v e n sau W.I.S.C. p u n c t d e v e d e r e s tat i s t ic) deci t l a D e a r b o r i '

M7

N u m e r o ş i a u t o r i a r a t ă însă c ă d e s e n u l r e l e v ă n u n u m a i a p t i t u d i n i i n t e l e c t u a l e ş i p r a c t i c e (abi l i tă ţ i m a n u a l e , ca l i tă ţ i p e r c e p t i v e , o r i e n t a r e în spaţ iu , n i v e l i n t e l e c t u a l ) , ci ş i trăsături de personalitate c a r e e x p r i m ă , î n a i n t e de t o a t e r e a c ţ i i l e sale e m o ţ i o n a l e d e m o m e n t , a t i t u d i n i a fect ive î n s i t u a ţ i i d e t e r m i ­n a t e , e f o r t u r i l e sa le de a se a d a p t a la m e d i u l î n c o n j u r ă t o r e tc . Aşa c u m a r a t ă A . A b r a h a m [ 1 a], p r o b a d e d e s e n e s t e u n t e s t p r o i e c t i v de acelaş i t i p ca R o r s c h a c h u l ş i T.A.T. „ C o p i l u l se p r o i e c t e a z ă în desen, a r a t ă D. W i d l o c h e r , în aşa fel înc î t p r i v i n d ş i a n a l i z î n d d e s e n u l noi p u t e m s ă f a c e m u n a d e v ă r a t p o r t r e t ps ihologic c o p i l u l u i " [186 ; p . 113]. D e s e n u l p e r m i t e e x p l o r a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i d a t o r i t ă va lor i i sale e x p r e s i v e , p r o i e c ­tive, n a r a t i v e ş i a soc ia t ive .

a) Valoarea expresivă a d e s e n u l u i d e p i n d e de g e s t u l g r a ­fic insuş i , c a r e p r i n n a t u r a s a m o t r i c ă es te l egat d e r e l a ţ i i l e t o n i c o - e m o ţ i o n a l e a le s u b i e c t u l u i c a r e d e s e n e a z ă .

b) Valoarea proiectivă cons tă în f a p t u l că f iecare d e t a l i u al d e s e n u l u i p o a r t ă m a r c a v ie ţ i i e m o ţ i o n a l e a copi lu lu i ; în î n ­t r e g i m e , g lobal , d e s e n u l re f lectă o v e d e r e de a n s a m b l u a p e r ­sonal i tă ţ i i .

î n l e g ă t u r ă c u v a l o a r e a p r o i e c t i v ă p ă r e r i l e s î n t î m p ă r ţ i t e . Astfel, d u p ă L u q u e t „ m o d e l u l i n t e r n " c o n s t i t u i e u n d a t d e o r­din i n t e l e c t u a l , e s te o r e p r e z e n t a r e pe c a r e s p i r i t u l şi-o face d e s p r e o b i e c t î n f u n c ţ i e d e d a t e l e p e r c e p t i v e ş i d e c u n o ş t i n ­ţe le n o a s t r e . F . M i n k o w s k a d ă c o n c e p t u l u i d e „ m o d e l i n t e r n " o def ini ţ ie m a i largă, c o n s i d e r i n d c ă r e p r e z e n t a r e a d e s p r e ob iec te n u es te d e t e r m i n a t ă n u m a i d e d a t e i n t e l e c t u a l e , c i ş i d e d i s p o ­ziţii m a i g lobale a le p e r s o n a l i t ă ţ i i c a r e r e l e v ă a t î t a f e c t i v i t a t e a cît ş i i n t e l i g e n ţ a . N o ţ i u n e a m t e l e c t u a l i s t ă d e „ m o d e l i n t e r n " es te î n l o c u i t ă cu a c e e a de „ v i z i u n e a l u m i i " („Vis ion du m o n d e " ) .

î n i n t e r p r e t a r e a d e s e n u l u i a m a d o p t a t aces t p u n c t d e v e ­d e r e , c o n s i d e r i n d c ă d e s e n e l e copi i lor e x p r i m ă n u n u m a i n i v e ­lul i n t e l e c t u a l , c i m a i a les t r ă s ă t u r i l e p e r s o n a l i t ă ţ i i , a le a fect i­v i tă ţ i i lu i .

c) Valoarea narativă e s te e x p r i m a t ă p r i n f a p t u l că d e s e n u l p r i n t e m a sa, p r i n p e r s o n a j e l e ş i ob iecte le desenate ne oferă i n f o r m a ţ i i i m p o r t a n t e d e s p r e relaţii le copilului c u l u m e a î n ­c o n j u r ă t o a r e , d e s p r e m i ş c a r e a d e a p r o p i e r e sau retragere, d e p l ă c e r e sau t e a m ă , m i ş c a r e c a r e m a r c h e a z ă r a p o r t u r i l e sa le c u f i inţe le ş i l u c r u r i l e d i n m e d i u l î n c o n j u r ă t o r .

d) Valoarea asociativă. D e s e n u l p e r m i t e ca, p r i n t r - o t e h ­nice d e i n t e r p r e t a r e s imbol ică, s ă p ă t r u n d e m î n z o n e l e p r o f u n d e

148

a le p e r s o n a l i t ă ţ i i copi lu lu i , zone în c a r e confl icte ş i t e n s i u n i , d e c a r e e l însuş i r ă m î n e i n c o n ş t i e n t ş i v e r b a l n u l e p o a t e r e l a t a , d e t e r m i n ă e ş e c u r i ş i t u l b u r ă r i d e c o n d u i t ă i m p o r t a n t e .

în c o n t i n u a r e v o m p r e z e n t a c î teva c o n s i d e r a ţ i i d e s p r e de­senul familial, c a r e a r e as tăz i o î n t r e a g ă i s t o r i e . P u n c t u l de p l e c a r e î l c o n s t i t u i e a n u l 1937 c î n d T r u d e T r a u b e p u b l i c ă un ar t ico l a s u p r a d e s e n u l u i copi i lor def ic ienţ i . în aces t a r t ico l se a t r a g e a t e n ţ i a a s u p r a i n t e r e s u l u i p e care-1 p r e z i n t ă u n s t u d i u s i s t e m a t i c a s u p r a d e s e n u l u i famil ie i la copiii dificili. I d e e a a fost p r e l u a t ă ş i d u s ă m a i d e p a r t e d e F . M i n k o w s k a , c a r e v e d e în d e s e n u l famil ie i m o d u l de e x p r e s i e a conf l ic te lor famil ia le . L u i M a u r i c e P o r o t î i r e v i n e m e r i t u l de a f i c e r c e t a t în d e t a l i u a c e a s t ă p r o b ă . Cu a j u t o r u l e i se p o a t e s t u d i a : c o m p u n e r e a fa­mi l ie i ( u n u l s a u m a i m u l ţ i m e m b r i p o t s ă n u fie d e s e n a ţ i ) , p l a ­sarea , ta l ia, f o r m a , o r d i n e a d e sos i re, t o a t e a c e s t e a a v î n d i m p o r ­t a n ţ a ş i s e m n i f i c a ţ i a lor. D e e x e m p l u , s e ş t ie c ă p r i m u l p e r s o n a j d e s e n a t e s te f r e c v e n t m e m b r u l famil ie i c a r e j o a c ă î n v i a ţ a co­p i l u l u i r o l u l cel m a i i m p o r t a n t . L o c u l p e care-1 o c u p ă copi lu l î n d e s e n este, d e a s e m e n e a , s e m n i f i c a t i v p e n t r u r e l a ţ i i l e sa le c u famil ia . O m i s i u n e a u n u i p e r s o n a j , a u n u i f ra te s a u a u n e i s u r o r i e x p r i m ă d e m u l t e ori d o r i n ţ a d e a-1 v e d e a e x c l u s .

C a i n ş i G o m i l a s-au o c u p a t de u t i l i z a r e a c l in ică a d e s e n u ­lui famil iei , u r m ă r i n d s ă s t a b i l e a s c ă indic i i pato log ic i c a r e in­f o r m e a z ă d e s p r e e x i s t e n ţ a conf l ic te lor a fect ive. L o u i s C o r m a n [36] p u n e la p u n c t o t e h n i c ă m o d i f i c a t ă de a p l i c a r e a p r o b e i . La î n c e p u t se c e r e s u b i e c t u l u i să d e s e n e z e fami l ia sa. In a l t ă ş e ­d i n ţ a i se c e r e „ D e s e n e a z ă - m i o f a m i l i e " s a u „ I m a g i n e a z ă - ţ i o fami l ie ş i d e s e n e a z - o ! " I n t e r p r e t a r e a d e s e n e l o r L. C o r m a n o face la t r e i n i v e l e : n i v e l u l grafic, n i v e l u l s t r u c t u r i l o r f o r m a l e şi în f ine n i v e l u l c o n ţ i n u t u l u i .

I n c o n t i n u a r e p r e z e n t ă m u n caz c a r e i l u s t r e a z ă pos ib i l i tă­ţ i le d e i n t e r p r e t a r e a l e d e s e n u l u i fami l ie i l a copii i d e b i l i m i n ­ta l i . In f igura 3 e s te p r e z e n t a t d e s e n u l e leve i C. M. d i n clasa a IV-a a şcolii a j u t ă t o a r e .

E l e v a face p a r t e d i n t r - o fami l ie legal c o n s t i t u i t ă . T a t a este s ă n ă t o s , m u n c i t o r , cu gr i jă fa ţă de famil ie . M a m a e s t e casnică ; ea e s te b o l n a v ă de i n i m ă ; se î n ţ e l e g e b i n e cu s o ţ u l ş i îngr i j e ş te şi c o n d u c e g o s p o d ă r i a . In famil ie e x i s t ă t r e i copii : t o a t e fete ; cea m a i m a r e M e l a n i a (cazul n o s t r u ) e s te în c lasa a IV-a, ur­m e a z ă Angela , în c lasa I, u r m e a z ă şcoala la ţ a r ă , la b u n i c i ; ş i

149

Fig. 3. Desenul familiei executat de un copil defi­cient mintal. Grad de debilitate mintală.

în f ine D a n i e l a în v î r s t a de 2 a n i . M e l a n i a a c r e s c u t şi ea la b u n i c i p î n ă la v î r s t a de 3 a n i . M a m a îşi c o n c e n t r e a z ă toată gri ja a s u p r a fetiţei celei m a i mic i . Ş i M e l a n i a t r e b u i e s-o îngr i jească zilnic, r e n u n ţ î n d la a c t i v i t a t e a de joc. A c e a s t ă f r u s t r a r e de la joc ş i de la o ser ie de b u c u r i i ş i a t e n ţ i i d i n p a r t e a m a m e i a d e ­t e r m i n a t î n suf le tu l fet i ţe i u n s e n t i m e n t d e r i v a l i t a t e ş i d e r e s ­p i n g e r e a t î t fa ţă de sora m a i mică, cît ş i fa ţă de m a m ă . M e l a n i a r e s p i n g e ş i pe A n g e l a oare es te la b u n i c i , acolo u n d e ea a c r e s ­c u t î n m i c a copi lăr ie . D e s e n î n d fami l ia sa, e a e l i m i n ă d i n d e s e n a m b e l e s u r o r i . E a s e v r e a copi l u n i c . E l i m i n ă ş i p e m a m a d e c a r e a fost s e p a r a t ă în m i c a copi lăr ie ş i c a r e a c u m f o r m u l e a z ă f r u s t r ă r i i m p o r t a n t e faţă d e ea. S e d e s e n e a z ă p e e a î m p r e u n ă cu t a t a pe care-1 i u b e ş t e ş i cu c a r e ar d o r i să s tab i lească re la ţ i i a fect ive m u l t m a i s t r î n s e . T a t a însă, c u t o a t e c ă e s te foar te a t e n t cu M e l a n i a , nu neg l i j ează nici pe ce le la l te fe t i ţe ş i n ic i pe m a m a . D a t o r i t ă a c e s t o r l u c r u r i , s u b i e c t a î l d e s e n e a z ă p e p l a n u l doi ş i m a i m i c dec î t ea — s e m n al d e v a l o r i z ă r i i lu i î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă .

A c e s t e p r o b l e m e famil ia le , r e s i m ţ i t e ş i p r o i e c t a t e a d î n c în p e r s o n a l i t a t e a sub iec te i n o a s t r e p r i n r e f u l a r e a u n e i i m p u l s i v i ­tă ţ i ş i agres iv i tă ţ i m a r c a n t e c r e e a z ă i m p o r t a n t e d i f icu l tă ţ i d e o r d i n afect iv î n m e d i u l şcolar, c a r e e x p l i c ă î n p a r t e a t î t r a n ­d a m e n t u l scăzut cît ş i e l e m e n t e l e disgraf ice ş i d i sca lcul ice m a r ­c a n t e î n t î l n i t e î n p r o c e s u l d e î n v ă ţ ă m î n t .

150

Aces t caz i l u s t r e a z ă î n m o d e v i d e n t v a l o a r e a p r o b e i d e d e ­s e n ^ F a m i l i a m e a " î n e v i d e n ţ i e r e a u n o r factor i p e r t u r b a t o r i , a l t fe l g r e u d e s u r p r i n s a t u n c i c înd a n a l i z ă m d i s r a n d a m e n t e l e şcolare . D e s i g u r că aces t factor nu es te s i n g u r u l , c i e l se aso­ciază ş i cu a l ţ i factor i . De e x e m p l u , în c a z u l n o s t r u , e leva, la n a ş t e r e a fost o i m a t u r ă (2 040 g). A c e a s t a i-a d a t o a n u m i t ă „ f r a g i l i t a t e " c o n s t i t u ţ i o n a l ă p e f o n d u l c ă r e i a s e p o t dece la p r i n e x a m e n u l n e u r o l o g i c ş i p r o b a B e n d e r s e m n e l e u n o r m i c r o s e -c h e l e c e r e b r a l e . N i v e l u l i n t e l e c t u a l : R a v e n : 62 ; W.I .S.C. : 64. D a r aşa c u m s e a r a t ă î n l i t e r a t u r a d e spec ia l i ta te , p r e m a t u r i t a -t e a n u d e t e r m i n ă p r i n e a însăş i i n a d a p t a r e a , c i e a c o n s t i t u i e u n „ fond f a v o r i z a n t " c a r e p o a t e faci l i ta a p a r i ţ i a u n e i i n a d a p t ă r i . F a c t o r u l biologic asocia t cu cel socio-famil iar l a c a r e d a c ă a d ă u ­g ă m ş i d e b i l i t a t e a m i n t a l ă , a v e m l a î n d e m î n ă t o a t e e l e m e n t e l e c a r e p o t e x p l i c a d i f icu l tă ţ i le ş c o l a r e ş i r a n d a m e n t u l s lab obţ i­n u t de e l e v a C. M.

D e s e n u l oasei a fost u t i l i z a t ca p r o b ă p r o i e c t i v ă de F r a n -coise M i n k o w s k a , f ă r ă însă s ă e l a b o r e z e v r e u n s i s t e m specia l d e n o t a ţ i e . I n t e r p r e t a r e a s e face p e b a z a a p r e c i e r i l o r clinice-A u t o a r e a a a r ă t a t că pe b a z a d a t e l o r f o r m a l e a le d e s e n u l u i se p o t d i f e r e n ţ i a t r ă s ă t u r i l e specif ice a l e t i p u r i l o r r a ţ i o n a l e , afec­t i v e ş i senzor ia le , p r e c u m şi a t i p u r i l o r a soc ia te . R i g i d i t a t e a , i m o b i l i t a t e a , p r e c i z i a formei , a b s e n ţ a m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r d e s c o p e r ă u n t i p r a ţ i o n a l . L a t i p u l senzor ia l , d i n c o n t r ă , casa e s te fără o f o r m ă precisă , p l a s a t ă î n t r - u n m e d i u a m b i a n t (soare, cer, p ă s ă r i , a r b o r i , f lori). D e s e n u l casei a fost s t u d i a t ş i de c ă t r e C. R i b a u l t [141], c a r e î n c e a r c ă o s t a n d a r d i z a r e ş i e t a l o n a r e c a r e s ă p e r m i t ă a p r e c i e r e a n i v e l u l u i i n t e l e c t u a l . A u t o a r e a a r a t ă c ă subiecţ i i or fani ş i c a r e t r ă i e s c în i n s t i t u ţ i i s p e c i a l i z a t e de t i p u l casei d e copii p r e z i n t ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i specif ice î n d e s e n a r e a ca­sei c o m p a r a t i v cu copii i c a r e t r ă i e s c în fami l ie : d e s e n e a z ă case m u l t i p l e , oase b iser ic i , case d e s e n a t e î n t r - u n c o n t e x t b o g a t r e ­p r e z e n t a t .

I n c o n t i n u a r e v o m p r e z e n t a p e b a z a e x p e r i e n ţ e i n o a s t r e i l u s t r a r e a a d o u ă t i p u r i de case î n t î l n i t e f r e c v e n t în d e s e n e l e copi i lor def ic ienţ i m i n t a l i .

D e s e n u l casei l a d e b i l u l m i n t a l p r e z i n t ă u n e l e t r ă s ă t u r i ca­r a c t e r i s t i c e ş i u ş o r de ident i f i ca t m a i a les în c a z u r i l e e v i d e n t e :

— oase s c h e m a t i c e , s ă r a c e în deta l i i , de r e g u l ă cu o m i t e r e a p e r s p e c t i v e i , u n e o r i fără acoper i ş , f ă r ă f e r e s t r e ş i u ş ă ;

— f e n o m e n u l t r a n s p a r e n ţ e i es te c a r a c t e r i s t i c p r i n p e r s i s ­t e n ţ a lu i p e s t e v î r s t a de 7—8 a n i ;

151

— a t u n c i c înd casa a r e acoper i ş , de m u l t e ori e s te n e a j u s ­t a t , s a u dacă es te a j u s t a t , e x t r e m d e r a r e s te l u c r a t ;

— l ip i rea f e r e s t r e l o r de m a r g i n i d u p ă 7—8 a n i este7 un s e m n i m p o r t a n t a l g r u p e i a n a l i z a t e .

P r e z e n t ă m î n c o n t i n u a r e , î n v e d e r e a i l u s t r ă r i i aces te i case-t i p , d e s e n u l e levei F. C, clasa a I l - a şcoala a j u t ă t o a r e , (fig. 4).

E l e v a F. C. în v î r s t ă de 9 a n i ş i 9 l u n i a r e p e t a t de t r e i or i c lasa I , şcoala g e n e r a l ă ş i î n t î m p i n ă ş i a c u m di f icul tă ţ i i m p o r ­t a n t e la cit it, scr is ş i ca lcul . F a c e p a r t e d i n t r - o fami l ie legal c o n s t i t u i t ă . C l i m a t u l fami l ia l es te t e n s i o n a t d e f r e c v e n t e c e r t u r i ş i conf l icte î n t r e p ă r i n ţ i . P o s i b i l i t ă ţ i l e e d u c a t i v e a l e famil ie i s în t r e d u s e . E s t e i n t e r e s a n t d e a m i n t i t c ă to ţ i cei t r e i f ra ţ i c a r e u r m e a z ă şcoala p r e z i n t ă eşec şcolar g lobal .

C i t i n d d e s e n u l , r e ţ i n e m : s c h e m a t i s m , l ipsă de p e r s p e c t i v ă , d i f icul tă ţ i i m p o r t a n t e î n d e s e n a r e a ş i a j u s t a r e a a c o p e r i ş u l u i , fe res t re l ips i te d e m a r g i n i , f e n o m e n u l t r a n s p a r e n ţ e i (se v e d e b e c u l ş i soba d i n c a r e iese f u m ş i d r u ­m u l p e care-1 p a r c u r g e f u m u l p î n ă c e iese p r i n acoper i ş ) , n u m e r o a s e ş t e r ­s ă t u r i .

D e s e n u l c o t a t d u p ă C . R i b a u l t a r a t ă o V.M. de 6 a n i şi un Q.I. = 61. T e s t a r e a n i v e l u l u i i n t e l e c t u a l c u W.LS.C.-ul i n d i c ă Q.I. = 64 ; Q . I . V . -= 62 şi Q.I.P. = 66.

P r e z e n t ă m î n c o n t i n u a r e „casa-t i p " a c o p i l u l u i d e b i l m i n t a l c u t u l b u ­r ă r i d e c o m p o r t a m e n t , c r e s c u t î n casa de copi i s a u a d o p t a t . A c e s t copil , f i ind f rus ta t , m a i a les î n p r i m a copi lă r ie , d e r e l a ţ i a a fec t ivă c u m a m a , p r e z i n t ă î n d e s e n u l casei u n e l e t r ă s ă t u r i s p e ­cifice :

— a p a r i ţ i a f r e c v e n t ă a u n o r case m u l t i p l e ;

— a p a r i ţ i a f r e c v e n t ă în d e s e n a u n o r d r u m u r i ;

— o m a i m a r e p r e c o c i t a t e în d o ­r i n ţ a d e a r e p r e z e n t a p e r s p e c t i v a , d a r o m a i m a r e d i f i c u l t a t e în a-i d o b î n d i legi le ;

— p r e z e n ţ a t r a n s p a r e n ţ e l o r în u n e l e d e s e n e ş i î n t î m p i n a r e a u n o r d i -

152

f icul tă ţ i m a r c a n t e î n d e p ă ş i r e a a c e s t u i s t a d i u m a i p r i m i t i v d e r e p r e z e n t a r e ;

— a c o p e r i ş a j u s t a t însă n e l u c r a t , de r e g u l ă f ă r ă d e s e n a r e a h o r n u l u i şi f u m u l u i ;

— f e r e s t r e l ip i te de m a r g i n i s a u cu p r o p o r ţ i i n e a d e c v a t e ;

— în d e s e n a r e a uşi i , de r e g u l ă , nu se p ă s t r e a z ă f o r m a ş i p r o p o r ţ i i l e a d e c v a t e , p r e c u m ş i p l a s a r e a î n t r - u n loc c o r e s p u n ­zător . P e n t r u i l u s t r a r e a u n o r a d i n t r e indic i i aceste i „ c a s e - t i p " p r e z e n t ă m u n a d i n t r e observa ţ i i l e n o a s t r e .

E l e v u l H. N., c lasa a I l I - a , în v î r s t ă de 8 a n i şi 8 l u n i es te înf iat de la casa de copii la v î r s t ă de 16 l u n i ; m a m a sa b u n ă , i m e d i a t d u p ă ce 1-a n ă s c u t 1-a d a t la casa de copi i a v î n d în ve­d e r e că fusese p ă r ă s i t ă de soţ ş i m a i a v e a încă doi copii . F a m i l i a c a r e 1-a înf iat m a i a v e a o fată c a r e a c u m es te c ă s ă t o r i t ă ş i a r e ş i ea o fet i ţă de 4 a n i . P r i m i n d t e m a „case i " , c o p i l u l face dese­n u l d i n fig. 5.

153

C i t i n d desenul , r e ţ i n e m : case m u l t i p l e , d r u m u r i , l ipsa h o r ­n u l u i ş i f u m u l u i , f e r e s t r e l ip i te de m a r g i n i ş i cu p r o p o r ţ i i ne­a d e c v a t e , u ş a c u f o r m ă ş i p r o p o r ţ i e n e c o r e s p u n z ă t o a r e , l ipsa p e r s p e c t i v e i , t r ă s ă t u r i u n e o r i n e s i g u r e , fine, a l t e o r i a p ă s a t e , ş t e r s ă t u r i .

Ce ne r e l e v ă aceş t i indic i ? In p r i m u l r î n d p u t e m s p u n e că ne a f lăm în faţa u n u i copi l cu ser ioase c a r e n ţ e a fect ive de n a ­t u r ă famil ia lă . Deşi nu a af lat d e c î t în u l t i m u l an că es te copil înfiat, î n t r e a g a sa s t r u c t u r ă ps ihologică e s t e a c e e a a u n u i copil or fan. C u i n s t a b i l i t ă ţ i e m o t i v e , t r ă i n d c u i n t e n s i t a t e s e n t i m e n t e de i n s e c u r i t a t e , cu r e a c ţ i i de d e m i s i e în faţa e f o r t u r i l o r , cu c o m ­p o r t a m e n t e i m p u l s i v - a g r e s i v e . F u g a d e acasă es te u n a d i n solu­ţii le s t r u c t u r a t e î n r e z o l v a r e a u n o r s i tua ţ i i conf l ic tua le . C o p i l u l n u es te i n t e g r a t î n m e d i u l fami l ia l ş i p r e z i n t ă s i m p t o m e evi­d e n t e d e i n a d a p t a r e famil ia lă .

Di f icu l tă ţ i l e sale şcolare, aşa c u m re iese d i n c a r a c t e r i z a r e a î n v ă ţ ă t o a r e i s înt c o m p o r t a m e n t a l - e d u c a t i v e . E s t e o b r a z n i c , b ă ­tăuş , a r ţ ă g o s , fără i n t e r e s p e n t r u î n v ă ţ ă t u r ă , î n u l t i m u l t i m p a î n c e p u t să fugă şi de la şcoală. N i v e l i n t e l e c t u a l Q.I. = 79, l i m i n a r .

î n concluzie, c o p i l u l p r e z i n t ă t u l b u r ă r i a f e c t i v - c o m p o r t a -m e n t a l e cu p u n c t de p l e c a r e în s i t u a ţ i a fami l ia lă c o m p l e x ă ş i cu l ă r g i r e a sferei de m a n i f e s t a r e ş i la şcoală.

U n e l e aspecte ale investigării funcţiei perceptiv-motrice. I m p o r t a n ţ a m a t u r ă r i i funcţ ie i v i z u a l - m o t r i c e î n o r g a n i z a r e a c o m p o r t a m e n t e l o r şcolare , p r i n t r e c a r e ş i î n s u ş i r e a c i t i t - scr i su-lui ş i c a l c u l u l u i es te r e c u n o s c u t ă ş i s u b l i n i a t ă de n u m e r o ş i a u t o r i .

I m p o r t a n ţ a c u n o a ş t e r i i n i v e l u l u i de m a t u r a r e a acestei funcţ i i l a copi lu l def ic ient m i n t a l s p o r e ş t e d a t o r i t ă f a p t u l u i că e a p o a t e s ă n e ofere i n f o r m a ţ i i î n v e d e r e a dece lăr i i f o n d u l u i or­g a n i c a l u n o r t u l b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e .

î n b a t e r i a p r o p u s ă d e noi a m i n t r o d u s p r o b a B e n d e r . L a p r i m a v e d e r e p r o b a p a r e s i m p l ă . S u b i e c t u l t r e b u i e s ă d e s e n e z e , a v î n d m o d e l u l în faţă, un n u m ă r de n o u ă f iguri . L . B e n d e r şi-a a le s f igur i le d i n m a t e r i a l u l e x a m i n ă r i l o r d e ps iholog ie s t r u c t u ­r a l ă a lu i W e r t h e i m e r . R e z u l t a t u l f inal e s te o s t r u c t u r ă v izua l-m o t r i c ă , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a p r o p i a t ă d e s t r u c t u r a - m o d e l , în funcţ ie de m e c a n i s m e l e i n t e g r a t i v e a le s u b i e c t u l u i c a r e a în­c e r c a t r e p r o d u c e r e a a c e s t o r s t r u c t u r i . „ S t r u c t u r a r ă s p u n s u l u i — a r a t ă L. B e n d e r — e s t e d a t ă de c o n f i g u r a ţ i a de a n s a m b l u a s t i m u l u l u i , p r e c u m ş i de s t a r e a g loba lă de i n t e g r a r e a s u b i e c t u -

154

l u i " [10 a ; p. 23]. R e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e s u r p r i n d a s p e c t u l m a t u ­r ă r i i n e u r o - m o t o r i i c a r e a c o m p a n i a z ă î n t r e a g a d e z v o l t a r e ş i c r e s t e i e a copi lu lu i .

F u n c ţ i a d e s t r u c t u r a r e v i z u o - m o t r i c ă , i n v e s t i g a t ă d e p r o b a B e n d e r , e s t e f u n d a m e n t a l ă , f i ind î n r a p o r t u r i s t r î n s e c u pos ibi­l i tăţ i le l i m b a j u l u i , c u p e r c e p ţ i a v izua lă , c u î n d e m î n a r e a m o ţ r i c ă , cu m e m o r i a , cu p e r c e p e r e a s p a ţ i u l u i ş i t i m p u l u i , cu pos ib i l i tă­ţ i le de o r g a n i z a r e ş i r e p r e z e n t a r e ş i în u l t i m a ana l iză , cu i n ­t e l i g e n ţ a .

P o t r i v i t şcolii d e p s i h o d i a g n o s t i c f ranceze, t e s t u l a p a r ţ i n e g r u p u l u i d e p r o b e c a r e i n v e s t i g h e a z ă s t r u c t u r a p e r c e p ţ i e i m i ş ­cări i î n spa ţ iu , e x a m i n î n d u n u l d i n t r e a s p e c t e l e e i ş i a n u m e r e a l i z a r e a graf ică.

A c e a s t ă s t r u c t u r a r e v i z u o - m o t r i c ă s e d e z v o l t ă o d a t ă c u v î rs ta . î n ceea c e p r i v e ş t e r e l a ţ i a d i n t r e t u l b u r a r e a m a t u r ă r i i funcţiei v i z u a l - m o t r i c e ş i n i v e l u l d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e g lo­b a l e se c o n s t a t ă e x i s t e n ţ a a d o u ă c a z u r i .

î n p r i m u l r î n d e x i s t ă c a z u r i l a c a r e s e c o n s t a t ă e x i s t e n ţ a u n e i r e l a ţ i i d i r e c t - p r o p o r ţ i o n a l e î n t r e g r a d u l t u l b u ­r ă r i i funcţ ie i v i z u a l - m o t r i c e ş i s c ă d e r e a n i v e l u l u i d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e .

î n a l d o i l e a r î n d s e m e n ţ i o n e a z ă n u m e r o a s e ca­z u r i în c a r e r ă m î n e r e a în u r m ă a m a t u r ă r i i funcţ ie i v i z u a l -m o t r i c e n u es te p r o p o r ţ i o n a l ă c u n i v e l u l d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e g lobale . In a c e s t e c a z u r i , p r o b a r e u ş e ş t e ca p r i n c o m p a r a r e a cu n i v e l u l i n t e l e c t u a l g l o b a l să ne furn izeze o ser ie de i n f o r m a ţ i i i m p o r t a n t e p e n t r u d e s c o p e r i r e a u n o r s i m p t o m e d e l e z i u n e o r ­g a n i c ă a s i s t e m u l u i n e r v o s . C o p i l u l p o a t e s ă a i b ă u n i n t e l e c t b u n , însă să p r e z i n t e o î n t î r z i e r e de p e s t e doi an i a m a t u r ă r i i funcţ ie i v i z u a l - m o t r i c e . Aces t copi l î n t î m p i n ă d i f icu l tă ţ i d e c i t i t-scr i s i m p o r t a n t e . î n aces t caz p u t e m s ă f o r m u l ă m i p o t e z a e x i s t e n ţ e i u n o r m i c r o s e c h e l e c e r e b r a l e . D e z i n t e g r a r e a s c h e m e ­lor p e r c e p t i v e es te u n s i m p t o m a l e x i s t e n ţ e i u n o r l ez iuni c e r e b r a l e .

P r o b a B e n d e r î n v a r i a n t a K o p p i t z u t i l i z a t ă d e noi n e oferă o se r ie de i n f o r m a ţ i i ş i a s u p r a t u l b u r ă r i l o r e m o ţ i o n a l e . I n s t a b i ­l i t a t e a e m o ţ i o n a l ă ş i m o t r i c ă , i m p u l s i v i t a t e a , a g r e s i v i t a t e a , t i ­m i d i t a t e a , d i m i n u a r e a sau i n c a p a c i t a t e a d e o r g a n i z a r e ş i a n t i c i ­p a r e , t o a t e aces te a s p e c t e i m p o r t a n t e s în t r e l e v a t e d e c ă t r e p r o b a B e n d e r , a j u t î n d foar te m u l t î n s u r p r i n d e r e a c a u z e l o r d i ­f icul tă ţ i lor î n t î m p i n a t e d e elevi î n p r o c e s u l d e î n v ă ţ ă m î n t .

P e n t r u e x e m p l i f i c a r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r p e c a r e l e oferă p r o b a B e n d e r , p r e z e n t ă m î n c o n t i n u a r e cazu l e l e v u l u i M . M . d i n clasa

155

a IV-a. D e s e n e l e f ă c u t e la p r o b a B e n d e r p o t f i u r m ă r i t e în fig. 6.

C o t a r e a î n r e g i s t r ă r i i la p r o b a B e n d e r fig. 6 a, i n d i c e 3 : i n ­t e g r a r e a c e r c u l u i cu p ă t r a t u l e s t e d e f i c i t a r ă ; d e s e n u l d : i n d i ­cele 11 : r o t a r e a f iguri i ; d e s e n u l e : i n d i c e l e 13 : r o t a r e a c e r c u ­lui. T o t a l p u n c t e : 3.

I n t e r p r e t a r e a î n r e g i s t r ă r i i B e n d e r : n i v e l u l m a t u r i z ă r i i ş i d e z v o l t ă r i i funcţ ie i v i z u a l - m o t r i c e se p l a s e a z ă î n t r e 8 şi 8 ani şi 6 l u n i . A v î n d în v e d e r e că s u b i e c t u l a r e 10 a n i se c o n s t a t ă o î n t î r z i e r e d e a p r o a p e doi ani . E l e v u l o b ţ i n e l a t e s t u l R a v e n Q.I. = 76, f i ind l i m i n a r .

U r m ă r i n d v a l o a r e a i n d i c i l o r găs i ţ i p e n t r u d e c e l a r e a u n u i fond o r g a n i c c o n s t a t ă m că la v î r s t a de 9—10 a n i doi d i n t r e cei t re i ind ic i s înt semni f ica t iv i ( indicele 11 ş i 13). A c e a s t a în­s e a m n ă că e x i s t ă o m a r e p r o b a b i l i t a t e ca s u b i e c t u l n o s t r u să p r e z i n t e m i c r o s e c h e l e c e r e b r a l e . A n a m n e z ă c o p i l u l u i c o n f i r m ă a c e a s t ă ipoteză . In p r i m u l r î n d f a p t u l că s u b i e c t u l n o s t r u a fost un copi l p r e m a t u r ( g r e u t a t e 2 300 g la n a ş t e r e ) , i a r în m i c a c o ­p i l ă r i e a a v u t m e n i n g i t ă .

156

I n d i c i e m o ţ i o n a l i . A n a l i z a î n r e g i s t r ă r i i B e n d e r l a acest su­b i e c t a r a t ă p r e z e n ţ a a t r e i ind ic i : I I l i n i e o n d u l a t ă (L.O.) la fig. 2 : a c e a s t a semni f ică o l ipsă de s t a b i l i t a t e , o ins ta­b i l i t a t e e m o t i v ă ş i o c a p a c i t a t e s ă r a c ă în v e d e r e a c o o r d o n ă r i i ş i c o n t r o l u l u i fin a l ac t iv i tă ţ i i m o t r i c e ; V I m ă r i m e m i c ă ; m a j o r i t a t e a d e s e n e l o r s în t m i c ş o r a t e fa ţă d e m ă r i m e a din fişa s t i m u l : aceas tă d i m e n s i u n e m i c ă a d e s e n e l o r r e l e v ă a n x i e t a t e , c o m p o r t a r e r e t r a s ă ş i t i m i d i t a t e ; V I I I m u n c ă e x c e s i v ă ş i l i n i i î n t ă r i t e (la fig. A , 3 , 4 , 6 , 8), c a r e r e l e v ă i m p u l ­s iv i ta te ş i a g r e s i v i t a t e . C o n s t a t ă m c ă t r ă s ă t u r i l e r e l e v a t e d e i n ­dicele VI ş i V I I I s în t o p u s e . Aces t c a r a c t e r c o n t r a d i c t o r i u s e m ­n a l e a z ă t r e c e r e a d e l a t i m i d i t a t e l a i m p u l s i v i t a t e . F a p t u l este e x p l i c a t p r i n i n s t a b i l i t a t e a e m o t i v ă .

Concluzii. P r o b a B e n d e r r e l e v ă c ă s u b i e c t u l e x a m i n a t p r e ­z i n t ă d i n p u n c t de v e d e r e i n t e l e c t u a l o d e z v o l t a r e de l i m i t ă cu o î n t î r z i e r e de a p r o x i m a t i v doi a n i în m a t u r i z a r e a funcţ i i lor p e r c e p t i v - m o t r i c e ş i c u indic i semni f ica t iv i p e n t r u m i c r o s e c h e l e c e r e b r a l e . I n p lus , s u b i e c t u l p r e z i n t ă ş i t u l b u r ă r i e m o ţ i o n a l e , i n s t a b i l i t a t e , c a p a c i t a t e s ă r a c ă d e c o o r d o n a r e ş i c o n t r o l m o t r i c , cu t r e c e r i f r e c v e n t e de la s t ă r i de a n x i e t a t e ş i t i m i d i t a t e la i m p u l s i v i t a t e ş i a g r e s i v i t a t e . A c e s t e i n f o r m a ţ i i ne p e r m i t să f o r m u l ă m i p o t e z a e x i s t e n ţ e i u n o r d i f icu l tă ţ i i n s t r u m e n t a l e d e t i p u l dis lexiei , disgraf ie i ş i disoalcul ie i . I p o t e z a f o r m u l a t ă pe b a z a i n f o r m a ţ i i l o r f u r n i z a t e d e p r o b a B e n d e r e s te c o n f i r m a t ă d e r e z u l t a t e l e şco lare , p r e c u m ş i d e observa ţ i i l e î n v ă ţ ă t o a r e i . R e d ă m c î teva d i n o b s e r v a ţ i i l e î n v ă ţ ă t o a r e i : „ C i t e ş t e b i n e însă î n t î m p i n ă d i f icu l tă ţ i i m p o r t a n t e î n p o v e s t i r e a ce lor c i t i t e " . U n e o r i scr ie f o a r t e u r î t , d e z o r d o n a t , a b i a i se p o a t e citi sc r i ­sul, î n loc d e „ m " scr ie „ n " , n u d e s p a r t e c u v i n t e l e corect , n u foloseşte corect l i n i u ţ a de u n i r e , scr ie n u m a i o p a r t e d i n cu­v i n t e ş i u i t ă r e s t u l . L a a r i t m e t i c ă s e î n c u r c ă l a o p e r a ţ i i l e c u n u m e r e z e c i m a l e . J u d e c ă foar te g r e u p r o b l e m e l e . Nici cea m a i u ş o a r ă p r o b l e m ă n u e s t e î n s t a r e s-o rezo lve . A t e n ţ i a î n clasă e s t e de s c u r t ă d u r a t ă . In p a u z ă ş i acasă es te foar te v i o l e n t ş i d u r . S e b a t e ş i c a u t ă m e r e u ocazii c a s ă s e b a t ă . E s t e foar te m i c d e s t a t u r ă , d a r s e i a l a b ă t a i e c u copii i m a i m a r i a t î t c a v î r s t ă cî t ş i ca s t a t u r ă " .

D i n p r e z e n t a r e a c a z u l u i d e m a i sus, re ie se c ă p r o b a B e n d e r e s t e u n i n s t r u m e n t i m p o r t a n t c a r e n e p o a t e r e l e v a i n f o r m a ţ i i s e m n i f i c a t i v e î n v e d e r e a exp l icăr i i d i f icu l tă ţ i lor p e c a r e l e în­t î m p i n ă e l e v u l î n p r o c e s u l d e î n v ă ţ ă m î n t . Aces t i n s t r u m e n t î n s ă n u p o a t e f i m î n u i t dec î t d e u n ps iho log c u e x p e r i e n ţ ă , ce-r î n d o p r e g ă t i r e spec ia lă în v e d e r e a i n t e r p r e t ă r i i r e z u l t a t e l o r .

157

î n concluz ie p u t e m s p u n e c ă p r o b a B e n d e r es te deoseb i t d e i m p o r t a n t ă în s t u d i e r e a copi i lor def ic ienţ i m i n t a l i din şcoala a j u t ă t o a r e , ea o f e r i n d u - n e i n f o r m a ţ i i p r e ţ i o a s e a s u p r a : 1) ni­velului de maturizare şi d e z v o l t a r e a funcţ i i lor v i z u a l - m o t r î c e , funcţ i i i m p l i c a t e d i r e c t în î n v ă ţ a r e a c i t i t - scr i su lu i ş i c a l c u l u l u i ; 2) prezenţei unor microsechele cerebrale, fapt i m p o r t a n t de c u ­n o s c u t a t î t p e n t r u î n ţ e l e g e r e a d i f icu l tă ţ i lor î n t î m p i n a t e d e su­b i e c t cit m a i ales p e n t r u e l a b o r a r e a u n e i t e h n o l o g i i a d e c v a t e d e i n s t r u i r e ; 3) e x i s t e n ţ e i u n o r tulburări emoţionale, care p o t să s tea l a b a z a d i f icu l tă ţ i lor s a u s ă a i b ă u n c a r a c t e r s e c u n d a r , f i ind d e t e r m i n a t e d e p r e z e n ţ a d i f icul tăţ i lor însăş i .

2 .4 . INVESTIGAŢIILE PARACUNICE

2.4.1. EXAMENUL L C R .

P e n t r u s tab i l i rea d i a g n o s t i c u l u i et iologic, e x a m e n u l L.C.R. se i m p u n e în ser ia inves t iga ţ i i lo r p a r a c l i n i c e . î n t r - o ser ie d e a f e c ţ i u n i s e p o t n o t a modi f icăr i a le L.C.R.

P r i n t r e a c e s t e a n o t ă m : — c r e ş t e r e a l i p i d e l o r ş i s f ingol ip ide lor ( T a y - S a c h s , N i e -

m a n n - P i c k ) ; — s c ă d e r e a a c i d u l u i h o m o v a l i n i c (n == 0,045 ± 0,016 ug/ml)

în s i n d r o a m e l e e x t r a p i r a m i d a l e ; — R.B.W. — pozit iv, p e n t r u sifilis ; •— c r e ş t e r e a g l ic inei în g l ic inoză.

2.4.2. ELECTRO-DIAGNOSTICUL NEUROMUSCULAR

2.4.2.1. E X A M E N U L E L E C T R I C C L A S I C

U r m ă r e ş t e m o d i f i c ă r i l e c a n t i t a t i v e ( h i p o e x e i t a b i l i t a t e , i n -e x c i t a b i l i t a t e ) ş i c a l i t a t i v e ( reacţ ia e l e c t r i c ă de d e g e n e r e s c e n t ă )

159

î n a fec ţ iuni le d e g e n e r a t i v e , î n i n t e r e s a r e a n e u r o n u l u i m o t o r p e ­r i fe r ic ş i bol i le m u s c u l a r e .

2 . 4 . 2 . 2 . C R O N A X I A

C r o n a x i a r e p r e z i n t ă t i m p u l m i n i m n e c e s a r p e n t r u c a u n c u r e n t g a l v a n i c , cu o i n t e n s i t a t e d u b l ă faţă de r e o b a z ă să d e ­t e r m i n e o c o n t r a c ţ i e m u s c u l a r ă .

V a l o r i l e n o r m a l e s î n t :

. M u ş c h i i a n t e r i o r i 0,06—0,15 ms ; P r o x i m a l : M u ş c h i i p o s t e r i o r i 0,06—0,32 m s .

. . M u ş c h i i a n t e r i o r i 0,10—0,32 ms ; L n s t a i : M u ş c h i i p o s t e r i o r i 0,10—0,70 m s .

I n lez iuni le n e u r o n u l u i m o t o r p e r i f e r i c c r o n a x i a c r e ş t e d e 10—50 ori, i a r î n d is t rof i i le m u s c u l a r e p r o g r e s i v e p o a t e a j u n g e de 100 or i v a l o a r e a n o r m a l ă .

2 . 4 . 2 . 3 . E L E C T R O M I O G R A F I A

E l e c t r o m i o g r a f i a c l in ică c e r c e t e a z ă a c t i v i t a t e a m u ş c h i u l u i s t r ia t , p r i n d e t e c t a r e a v a r i a ţ i i l o r p o t e n ţ i a l u l u i s ă u e l e c t r i c . P r i n ­c i p i u l e x p l o r ă r i i E.M.G. e s t e cel a l u n i t ă ţ i i m o t o r i i , c a r e es te a l c ă t u i t ă d i n n e u r o n u l m o t o r p e r i f e r i c î m p r e u n ă c u t o a t e f ibre le m u s c u l a r e p e c a r e a c e s t a l e i n e r v e a z ă .

L e z i u n i l e n e u r o n u l u i m o t o r p e r i f e r i c ş i l ez iuni le p r i m i t i v e a le m u ş c h i u l u i s t r i a t s î n t u r m a t e d e modi f icăr i ale t r a s e e l o r e lec t romiogra f ice , c a r e p e r m i t , în g e n e r e , s i s t e m a t i z a r e a a d o u ă t i p u r i d e t r a s e e pato log ice , n e u r o g e n ş i m i o g e n .

î n t r a s e u l n e u r o g e n es te i m p l i c a t ă s c ă d e r e a n u m ă r u l u i u n i t ă ţ i l o r m o t o r i i , în t r a s e u l m i o g e n s c ă d e r e a d i m e n s i o n a l ă a u n i t ă ţ i i m o t o r i i .

2 . 4 . 2 . 4 . V I T E Z A D E C O N D U C E R E Î N N E R V I I P E R I F E R I C I

S t i m u l a r e a p e r e u t a n ă s a u d i r e c t ă a u n u i n e r v c u e lectrozi d e s u p r a f a ţ ă s a u e lec t roz i-ac e s te u r m a t ă , d u p ă o p e r i o a d ă d e

160

l a t e n ţ ă , d e a p a r i ţ i a p o t e n ţ i a l u l u i d e a c ţ i u n e evocat ( m u s c u l a r , în cazul s t i m u l ă r i i f ibre lor m o t o r i i ş i s e n s i t i v d a c ă au fost sti­m u l a t e f ibrele sens i t ive), ceea c e p e r m i t e c a l c u l a r e a v i teze i d e c o n d u c e r e .

V a l o r i s c ă z u t e s î n t n o t a t e în Tabelul n boa la R e f s u m , bol i d e g e n e r a t i v e ( C h a r c o t - M a r i e - T o o t h ) . Nervul

Valorile normale :

2.4.3. ELECTROENCEFALOGRAFIA

r a d i a l m e d i a n c u b i t a l s c i a t i c p o p l i t e u e x t e r n

6 6 - 7 2 m / s 5 6 — 6 4 m / s 5 8 — 6 2 m / s

4 4 - 5 2 m / s

E.E.G. c o n s t ă în c u l e g e r e a , a m p l i f i c a r e a ş i î n r e g i s t r a r e a graf ică a a c t i v i t ă ţ i i b i o e l e c t r i c e a n e u r o n i l o r c e r e b r a l i .

F r e c v e n ţ a c r e s c u t ă a m a n i f e s t ă r i l o r c o n v u l s i v a n t e şi a ce lor ep i lept ice l a copi lu l de f ic ient m i n t a l , jus t i f ică o p o r t u n i t a t e a e f e c t u ă r i i cu r e g u l a r i t a t e a e x a m e n u l u i E.E.G.

E x a m e n u l E.E.G. p e r m i t e s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i poz i t iv i n cazur i le î n d o i e l n i c e , s t a b i l i r e a f o r m e i c l in ice d e epi leps ie , n e c e s a r ă u n u i t r a t a m e n t c o r e c t ş i i n u r m ă r i r e a bol i i ş i ef icaci­t ă ţ i i t r a t a m e n t u l u i .

î n e n c e f a l o p a t i i l e in fant i le , î n s o ţ i t e d e m a n i f e s t ă r i e p i l e p t i c e p u t e m î n t î l n i m o d i f i c ă r i E.E.G. c a r a c t e r i s t i c e f o r m e i c l in ice r e s p e c t i v e .

în cazu l e x i s t e n ţ e i crizelor majore, pe un fond de u n d e l e n t e , a p a r d e s c ă r c ă r i d e v î r f u r i s u p r a v o l t a t e c u f r e c v e n ţ ă d e 10—30 c/s în t o a t e d e r i v a ţ i i l e c a r e c o r e s p u n d fazei t o n i c e .

în faza c ronică , d e s c ă r c ă r i l e de v î r f u r i se r ă r e s c , f i ind se­p a r a t e ş i apo i î n l o c u i t e d e u n d e l e n t e s u p r a v o l t a t e .

I n t e r c r i t i c se c o n s t a t ă o d i s r i t m i e di fuză. Absenţa a r e cel m a i t i p i c a s p e c t E.E.G., c a r a c t e r i z a t p r i n

d e s c ă r c ă r i g e n e r a l i z a t e de c o m p l e x e v î r f - u n d ă de 3 c/s b i l a t e r a l , s i n c r o n e , c u î n c e p u t ş i sf îrşit b r u s c , c u d u r a t ă d e 10—60 s e c u n d e .

Criza minoră mioclonică se m a n i f e s t ă e l e c t r i c p r i n b u f e e g e n e r a l i z a t e de pol iv îr f u n d ă 2—4 c/s.

161

Spasmul infantil ( S i n d r o m u l W e s t ) a r e o e x p r e s i e c a r a c t e ­r i s t ică d e n u m i t ă h i p s a r i t m i e (ac t iv i ta te l e n t ă , a m p l ă , c o n t i n u ă , g e n e r a l i z a t ă — d i s r i t m i e m a j o r ă ) .

Modif icăr i E.E.G. se găsesc ş i în t u l b u r ă r i l e m e t a b o l i c e (h iperg l icemie , e n c e f a l o p a t i e h e p a t i c ă , t e t a n i e , f e n i l a c e t o n u r i e ) .

în h e m i p l e g i e in fant i lă , în a r i i l e de at rof ie c o r t i c a l ă se gă­seş te o a c t i v i t a t e alfa r e d u s ă s a u c h i a r a b s e n t ă .

R e z u l t a t e l e c e r c e t ă r i l o r e x i s t e n t e î n l e g ă t u r ă c u pos ib i l i ta­t e a u t i l i zăr i i E.E.G. î n d i a g n o z a def ic ienţe i m i n t a l e s în t con­t r a d i c t o r i i .

D. B. L inds ley , M. O s t o w ş i P . J . E l l i n g s o n c o n s i d e r ă că nu e x i s t ă nici o core la ţ ie î n t r e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e E.E.G. ş i i n t e l i g e n ţ ă d e t e r m i n a t ă c u a j u t o r u l t e s te lor . Alţ i a u t o r i însă, ca, d e e x e m ­plu, H. B e r g e r , S . K r e e z e r , au găs i t core la ţ i i î n t r e E.E.G. ş i d e ­f icienţa m i n t a l ă , a t u n c i c înd s e î n r e g i s t r e a z ă u n d e l e d i n m a i m u l t e r e g i u n i , g ă s i n d la def ic ienţ i i m i n t a l i o f r e c v e n ţ ă s c ă z u t ă a u n d e l o r alfa, c o r e s p u n z ă t o r cu copiii n o r m a l i de aceeaş i v î r s t ă .

2.4.4. ECHOENICEFALOGRAFIA

P r o p r i e t a t e a u l t r a s u n e t e l o r de a se re f lecta la i n t e r f a ţ a a d o u ă m e d i i de d e n s i t ă ţ i d i fer i te se u t i l i z e a z ă p e n t r u a e v i d e n ţ i a pozi ţ ia s t r u c t u r i l o r i n t e r e m i s f e r i c e m e d i a n e (epifiza, v e n t r i c u l u l I I I , s p e t u m l u c i d u m ) .

2.4.5. REOENCEFALOGRAFIA

V a r i a ţ i i l e c a n t i t ă ţ i i d e s înge d i n c r e i e r modi f ică r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă a ţ e s u t u r i l o r , g e n e r î n d d i f e r e n ţ e de p o t e n ţ i a l e lec t r ic c a r e , d u p ă ampl i f icare , p o t să fie înscr i se graf ic.

E a es te folosită n u m a i î n c o r e l a ţ i e c u a l t e m e t o d e d e i n ­ves t iga ţ ie .

162

2.4.6. EXAMINAREA RADIOLOGICÄ

2 . 4 . 6 . 1 . C R A N I O G R A F I A SIMPLĂ

Se e f e c t u e a z ă în i n c i d e n ţ e l e f u n d a m e n t a l e (faţă, profi l , bază) ş i în f u n c ţ i e de a s p e c t u l c l inic se r e c u r g e la i n c i d e n ţ e spe­ciale şi la t o m o g r a f i i .

Modi f icăr i le pa to log ice ce p o t f i e v i d e n ţ i a t e la e x a m e n u l rad io log ie s i m p l u s în t :

a ) în craniostenoze se o b s e r v ă d i s p a r i ţ i a s u t u r i l o r a fectate , ş t e r g e r e a d e s e n u l u i v a s c u l a r ş i a c c e n t u a r e a u n e o r i a i m p r e s i u -n i l o r dig i ta le, s u b ţ i e r e a calotei . L e z i u n i de a t rof ie osoasă se î n -t î l n e s c ş i p e b a z a o r a n i u l u i , r a p o r t u r i l e î n t r e e ta je le aces te ia f i ind m u l t m o d i f i c a t e . Cel m a i f r e c v e n t s i n o s t a z a r e a a fectează s u t u r a sag i ta lă .

b) In hidrocefalie ş i microcefalie a p a r modi f icăr i a le dia-m e t r e l o r c r a n i e n e :

Tabelul ÎS

Vîrsta Longitudinal

(cm) Transversal

(cm)

Nou născut 13,8 11,0 3 luni 15,9 12,3 6 luni 16,1 13,6 1 an 17,5 14,6 1 1 / 2 ani 17,9 14,7 2 ani 18,8 14,7 3 ani 19.6 15,3 6 ani 20,2 15,9 12 ani 20,7 16,7 18 ani 2 1 - 2 2 1 7 - 1 8

c) H e m i a t r o f i a c r a n i a n ă — c o n s e c u t i v opr i r i i în d e z v o l t a r e a u n u i emis fer s a u lob c e r e b r a l — r e l e v ă a s i m e t r i a p r i n d i m i ­n u a r e a h e m i c r a n i u l u i re spect iv .

d ) T o x o p l a s m o z a s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n e x i s t e n ţ a u n o r cal-cif icări difuze, în „vîrf de u n g h i e " , l i n e a r e s a u c u r b e , în n u ­c leu s t r ia ţ i , t a l a m u s .

e) B o a l a B o u r n e v i l l e — calcif icări i n t r a c r a n i e n e . f ) B o a l a S t u r g e - W e b e r cu calci f icăr i le c a r e p r e d o m i n ă în

s c o a r ţ a p a r i e t o - o c c i p i t a l ă , de obicei, ca l ini i p a r a l e l e . L a e x a m i n a r e a craniogra f ie i u n loc i m p o r t a n t î l o c u p ă as­

p e c t u l ş i d i m e n s i u n i l e şeii t u r c e ş t i , p r e c u m ş i poz i ţ ia g lande i

163

164

2 . 4 . 6 . 2 . P N E U M O E N C E F A L O G R A F I A

D e o a r e c e m o d i f i c ă r i l e c e r e b r a l e p r o d u c r a r e o r i s e m n e p e rad iogra f ia c r a n i a n ă s i m p l ă , e s t e n e c e s a r ă î n t r e b u i n ţ a r e a u n o r mi j loace d e c o n t r a s t c a r e e v i d e n ţ i a z ă s i s t e m u l v e n t r i c u l a r ş i p e r m i t d e c e l a r e a u n o r p r o c e s e p a t o l o g i c e i n t r a c r a n i e n e . î n P E G s e i n t r o d u c e a e r î n s p a ţ i u l s u b a r a h n o i d i a n l o m b a r s a u suboccip i ta l . S e fac radiograf i i î n i n c i d e n ţ e l e d e profi l , a n t e r o -p o s t e r i o a r ă ş i p o s t e r o a n t e r i o a r ă .

Modi f icăr i le s i s t e m u l u i v e n t r i c u l a r s e t r a d u c p r i n a p a r i ţ i a u n o r modi f icăr i de formă, v o l u m , pozi ţ ie , cit ş i a p r e z e n ţ e i a e r u l u i p e r i c e r e b r a l , c a s e m n d e s u f e r i n ţ ă c e r e b r a l ă .

în h e m i p l e g i a i n f a n t i l ă , de obicei, se c o n s t a t ă o h idroce fa l i e i n t e r n ă c o n t r a l a t e r a l ă h e m i p l e g i e i s a u o h i d r o c e f a l i e b i l a t e r a l ă a s i m e t r i c ă (es te m a i d i l a t a t v e n t r i c u l u l c o n t r a l a t e r a l h e m i p l e ­giei). In hemiplegia dublă se c o n s t a t ă o h i d r o c e f a l i e b i l a t e r a l ă s imetr ică , d i l a t a r e a c i s t e r n e l o r b a z a l e .

In diplegia atonică se e v i d e n ţ i a z ă d i l a t a r e a s i m e t r i c ă a v e n t r i c u l e l o r I I I ş i IV a c i s t e r n e l o r b a z a l e .

In jormele ataxice de s e c h e l e de e n c e f a l o p a t i e i n f a n t i l ă , P E G p u n e în e v i d e n ţ ă o d i l a t a r e a v e n t r i c u l u l u i a l IV-lea a c u m u l a r e d e a e r î n fosa p o s t e r i o a r ă .

2 . 4 . 6 . 3 . A R T E R I O G R A F I A C E R E B R A L A

S e r e a l i z e a z ă p r i n i n j e c t a r e a d e s u b s t a n ţ e d e c o n t r a s t î n a r t e r e l e c a r o t i d e s a u v e r t e b r a l e . D u p ă i n j e c t a r e s e fac r a d i o ­grafi i c r a n i e n e (de faţă, prof i l s a u oblice). S î n t i n d i c a t e în as­p e c t e l e m a l f o r m a t i v e c e r e b r a l e .

2.4.6.4. INVESTIGAŢII R A D I O L O G I C E D I V E R S E

P e n t r u p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i et iologic a l def ic ienţei m i n t a l e s în t n e c e s a r e ş i a l t e e x a m i n ă r i radio logice, c a r e e v i d e n ­ţ iază fie p r o c e s e de o s t e o p o r o z ă (glicinoză, s i n d r o m o c u l o - c e r e -b r a l L o w e , b o a l a N i e m a n n - P i c k ) , modi f icăr i d i sp laz ice ş i p a t o -g n o m o n i c e î n e r e d o p a t i i l e d i s m e t a b o l i c e ( H u r l e r , m u c o l i p i d o z e , su l fa t idoza j u v e n i l ă A u s t i n ) .

165

2.4.7. INVESTIGAŢII UMORALE

în a c e a s t ă c a t e g o r i e se i n c l u d :

2 . 4 . 7 . 1 . A N A L I Z E S A N G U I N E

P e l ingă inves t iga ţ i i l e c u r e n t e , b i l i r u b i n e m i a , t r a n s a m i n a z a , a ldolaza, h e m o l e u c o g r a m ă , V.S.H., în e l u c i d a r e a e t i o p a t o g e n i e i s înt a b s o l u t n e c e s a r e a n a l i z e c a r e să c e r c e t e z e d i fer i te le l inii m e t a b o l i c e :

— p r o t e i n e m i a cu e lectroforeza, l i p i d e m i a , c o l e s t e r o l e m i a , g l icemia.

D e a s e m e n e a p e n t r u e r e d o p a t i i l e m e t a b o l i c e t r e b u i e c e r c e ­t a t e e lec t ro fore t ic : f e n i l a l a n i n a , c i s t a t i o n i n a , t r i p t o f a n e m i a , gli­cina, h i s t i d i n a , l iz ina, fos fatemia, ca lcemia, c u p r e m i a , fosfataza alcal ină, i o d e m i a , g a l a c t o z e m i a .

V o r f i e f e c t u a t e o r i c î n d se i m p u n e , a n a l i z e de r u t i n ă , ca : reacţ i i le serologice p e n t r u sifilis ş i t o x o p l a s m o z ă , d e t e r m i n a r e a g r u p e i s a n g u i n e , R h , t i t r u l d e a n t i c o r p i , t e s t u l C o o m b s .

2 4.7.2. A N A L I Z A U R I N E I

P e l îngă s u m a r u l u r i n e i t r e b u i e a d ă u g a t e d e t e r m i n ă r i l e ca l i ta t ive s a u c a n t i t a t i v e a u r m ă t o r i l o r p r o d u ş i ce pot f i e v i d e n ­ţ iaţ i în u r i n ă : a c i d u l fen i lp i ruv ic , a c i d u l al fa h i d r o x i b u t i r i c , h o m o c i s t i n a , c i s ta t ionina, gl icina, h i s t i d i n a , l izina, calciu, m u c o -p o l i z a h a r i d e l e acide.

2.4.8. INVESTIGAŢIILE GENETICE

în a f a r a ana l ize lor c u r e n t e a m i n t i t e , t o t mai f r e c v e n t se impun in practica medicală şi investigaţi i le genetice.

Examenul cromatografic al aminoacizilor, e x a m e n e enzi-mologice, determinarea cariotipului ş i e x a m e n u l dermatoglife-lor se practică din ce în ce m a i larg în laboratoarele special izate şi sînt de m a r e uti l i tate şi decis ive în diagnosticul maladii lor genet ice .

168

P A R T E A A T R E I A

D E S C R I E R E A F O R M E L O R CLINICE

3 . 1 . INTELECTUL DE LIMITĂ

3.1.1. DEFINIŢIE

N o ţ i u n e a d e „ i n t e l e c t d e l i m i t ă " es te d e d a t ă r e c e n t ă , a p ă -r î n d ca ob iect de r e f e r i r e t e o r e t i c ă ş i m a i a les p r a x i o l o g i c ă în u l t i m e l e d o u ă deceni i , f i ind l e g a t ă s t r î n s d e s p o r i r e a e x i g e n ţ e ­lor sociale m a n i f e s t a t ă p r i n p r e l u n g i r e a ob l iga t iv i tă ţ i i î n v ă ţ ă -m î n t u l u i la 7, 8 şi apoi la 10 a n i .

C o n c e p t u l de „ i n t e l e c t de l i m i t ă " e s t e def ini t ca o c a t e g o r i e e t e r o g e n ă d e f o r m e ş i g r a d e di fer i te , d a r a v î n d c a t r ă s ă t u r ă co­m u n ă d e c o m p e n s a r e a ş c o l a r ă l a v î r s t a d e 11—12 a n i , c o r e s p u n -zînd c lase lor a V-a şi a VT-a şi c a r e r e p r e z i n t ă un p r o c e n t a j de a p r o x i m a t i v 10% d i n p o p u l a ţ i a şco lară . D e z v o l t a r e a i n t e l e c ­t u a l ă d e l i m i t ă es te m e n ţ i o n a t ă î n t o a t e scăr i le d e i n t e l i g e n ţ ă a le p s i h o m e t r i e i . Astfel , î n s c a r a B i n e t - S i m o n s e i n d i c ă u n d e ­calaj î n t r e V.M. ş i V.C. de c i rca 2 a n i ş i j u m ă t a t e la v î r s t a de 10 ani , deca la j c a r e c r e ş t e t r e p t a t p î n ă la 5 an i la v î r s t a de 15 a n i . Cu a l t e c u v i n t e se m e n ţ i o n e a z ă o p l a f o n a r e în d e z v o l t a r e a p s i h o - i n t e l e c t u a l ă l a v î r s t a de 10—12 a n i .

M u l ţ i a u t o r i ( K a z l a n d , P o n n e ş i G i l a r d , M a r t i n , F a u , B a s ­ton, C o r d i e r , Vial, G i l l e etc.) def inesc d e z v o l t a r e a m i n t a l ă de l i m i t ă n u î n funcţ ie d e c r i t e r i u l p s i h o m e t r i c , c i d e u n u l şcolar . Ei i n d i c ă p l a f o n a r e a ş c o l a r ă la n i v e l u l clasei a V-a.

A u t o r i i c a r e d e s c r i u d e z v o l t ă r i l e d e l i m i t ă c u r e f e r i r i l a a specte le lor cl inice ( M i c h a u x , R o b i n , K o h l e r , L u t z , Vial etc.) v o r b e s c d e s p r e e x i s t e n ţ a u n o r eterogenităţi clinice în c a r e se a l ă t u r ă î n t î r z i e r i p e d a g o g i c e m a r c a n t e (def ic ienţe f u n c ţ i o n a l e ) , d i z a r m o n i i l e cogni t ive c u t u l b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e , d i fe r i te ce-

168

r e b r o a s t e n i i s a u d e z v o l t ă r i d i z a r m o n i c e de c a r a c t e r ş i p e r ­s o n a l i t a t e .

I n d i f e r e n t d e p u n c t u l d e p l e c a r e a l d e f e c t u l u i s a u a l difi­c u l t ă ţ i l o r î n t î m p i n a t e se r e a l i z e a z ă în f ina l aceeaş i p l a f o n a r e în d e z v o l t a r e a i n t e l e c t u a l ă c ă t r e v î r s t a d e 1 2 a n i , c u d e c o m p e n -s a r e ş c o l a r ă i m p o r t a n t ă î n c e p î n d d i n c lasa a V l - a ş i cu a p a r i ţ i a u n o r reacţ i i n e v r o t i c e ş i c o m p o r t a m e n t a l e s e c u n d a r e i n s u c c e ­s u l u i «şcolar.

I n ţ a r a n o a s t r ă d e p r o b l e m a i n t e l e c t u l u i d e l i m i t ă s-au o c u p a t M. Ş t e f a n [175], T. K u l c s a r [78 b ] , C. P ă u n e s c u [120].

P e n t r u a î n ţ e l e g e ş i m a i b i n e c a t e g o r i a „ l i m i n a r u l u i " , ca­r a c t e r u l s ă u r e l a t i v c a r e es te l e g a t d o m i n a n t d e u n a n u m i t c o n - > t e x t , a m i n t i m o b s e r v a ţ i i l e ş i c o n c l u z i i l e lu i M a s l a n d (ci tat d e M . Roşea) . E l a r a t ă c ă şcoala e s te p r i n c i p a l u l , d a c ă n u s i n g u r u l c o n t e x t î n c a r e cei m a i m u l ţ i copii cu d e z v o l t a r e de l i m i t ă s înt e t i c h e t a ţ i ş i t r a t a ţ i c a r e t a r d a ţ i m i n t a l i . A c e s t a u t o r s e spr i j ină p e d a t e l e u n e i c e r c e t ă r i d e a m p l o a r e î n c a r e s e a r a t ă c ă i n c i d e n ţ a l i m i n a r i l o r d e p i s t a ţ i c r e ş t e c u v î r s t a î n a n i i şco lar izăr i i ob l iga­tori i , a j u n g î n d de la 4 ,5% d e p i s t a ţ i la v î r s t a de 8 a n i , la 1 4 % d iagnos t ica ţ i l a v î r s t a d e 1 6 a n i , d u p ă c a r e i n c i d e n ţ a s c a d e d a s -t u l d e b r u s c , i a r î n a n i i v î r s t e l o r a d u l t e aceş t ia i n t r ă î n r î n d u -ri le p o p u l a ţ i e i n o r m a l a d a p t a t e p r o f e s i o n a l ş i socia l .

In conc luz ie , p u t e m s p u n e că î n t r e c o p i l u l d e b i l m i n t a l ş i copi lu l n o r m a l e x i s t ă o z o n ă d e t r a n z i ţ i e î n c a r e n u s e p o a t e t r a g e în m o d c o n v e n ţ i o n a l o l in ie de f r o n t i e r ă . In a c e a s t ă zonă d e l imită , î n f u n c ţ i e d e e x i g e n ţ e l e ş c o l a r e ş i soc io-profes ionale s e r e l e v ă u n g r u p d e copii c a r e p r e z i n t ă o m a r e v a r i e t a t e d e t a ­b l o u r i c l in ice ş i p s i h o p a t o l o g i c e p e o a r e î i c u p r i n d e m s u b d e n u ­m i r e a d e „ d e z v o l t ă r i i n t e l e c t u a l e d e l i m i t ă " .

3.1.2. TERMENI ECHIVALENŢI. LIMITE PSIHOMETRICE

î n c e r c ă m î n t a b e l u l d e m a i jos s ă p r e z e n t ă m t e r m i n o l o g i a , p r e c u m ş i l i m i t e l e p s i h o m e t r i c e în tâ ln i te î n l i t e r a t u r a d e specia­l i t a t e c u p r i v i r e l a c a z u r i l e d e l i m i t ă .

S e c o n s t a t ă c ă n u e x i s t ă o u n i t a t e d e v e d e r e î n t r e diferi ţ i a u t o r i . I n f o a r t e m u l t e scăr i ( T e r m a n , M e r r i l l , W e c k s l e r etc.) c a t e g o r i a l i m i n a r u l u i es te de f in i tă p r i n t r - u n Q.I. c u p r i n s î n t r e

169

Autori Limite psihometrice

M. A. Merrill 70—79 D- Wecksler 70—79 Comitetul de

70—79

experţi O.M.S. 70—80/95 R. Penrose 70—85 M. C. Audela 70—90

Tabelul 16 70—79. Al ţ i a u t o r i î n s ă l ă r ­gesc l i m i t a s u p e r i o a r ă p e s t e 80. Se c o n s i d e r ă că o p a r t e î n s e m n a t ă d i n t r e copi i i c a r e a u u n Q.I. î n t r e 80—89 p r e ­z i n t ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i speci f ice care-i_ a p r o p i e d e l i m i n a r i . Astfel , P e n r o s e c o n s i d e r ă c ă l i m i n a r u l s e î n t i n d e p î n ă î n j u r u l u n u i Q.I. ega l c u 85.

M a r i a Ceci l ia A u d e l a l ă r g e ş t e ş i m a i m u l t zona, a j u n g î n d p î n ă la Q.I. = 90.

I n 1954 s e p u b l i c ă l a G e n e v a r a p o r t u l C o m i t e t u l u i d e ex­p e r ţ i p e n t r u p r o b l e m e l e c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l d e p e l îngă O.M.S., c o m i t e t c a r e c o n s i d e r ă c ă zona î n c a r e î n t î l n i m c a z u r i l e de l i m i t ă e s te c u p r i n s ă î n t r e Q.I. = 70 şi Q.I. = 80/95.

î n c a d r u l scăr i lor c a r e u t i l i z e a z ă V.M., ca, d e e x e m p l u , B i n e t - S i m o n , i n t e l e c t u l d e l i m i t ă s e d e f i n e ş t e p r i n e x i s t e n ţ a u n u i a n u m i t d e c a l a j î n t r e v î r s t a c ronolog ică ş i cea m i n t a l ă . La o v î r s tă c r o n o l o g i c ă de 10 a n i c o r e s p u n d e o V . M . de 7,3 a n i , i a r l a 15 a n i V.M. es te de 1 0 — 1 1 a n i . G. A m a d o c o n s i d e r ă că dez­v o l t ă r i l e d e l i m i t ă n u d e p ă ş e s c V.M. d e 1 1 — 1 2 a n i .

D e n u m i r i l e u t i l i z a t e î n d i f e r i t e l i m b i s î n t : „ d u l l " s a u „ b a c k - W a r d " (engleză) ; „ p e u - d o u e " şi „debile l é g e r " ( f ranceză) ; „ u n t e r b e r g a b t " ( g e r m a n ă ) .

3.1.3. CARACTERISTICI SOMATICE

N u s în t d e s c r i s e e l e m e n t e p a t o g n o m o n i c e c a r e de f inesc a c e a s t ă f o r m ă cl inică. D e cele m a i m u l t e or i l i m i n a r i i s e r e c o l ­t e a z ă d i n c a t e g o r i a m i c r o s e c h e l a r i l o r e n c e f a l o p a ţ i , i m a t u r i l o r , s e c h e l a r i l o r d e m e n i n g o e n c e f a l i t e . Deci , f i ind v o r b a d e a fec­ţ i u n i c a r e a u u n c a r a c t e r cîş t igat, î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r d u p ă d e s ă v î r ş i r e a dezvo l tă r i i fe ta le n u e x i s t ă s e m n e s o m a t i c e s p e ­cifice.

P r i n t r e cele m a i f r e c v e n t e s e m n e s o m a t i c e se î n t î l n e s c : o d e z v o l t a r e s o m a t i c ă i n s u f i c i e n t ă a t î t p o n d e r a l c i t ş i s t a t u r a l ,

170

s e m n e d e r a h i t i s m d e t i p s e c h e l a r , a n e m i e c a r e n ţ i a l ă . A l t e o r i t u l b u r ă r i d i s c r i n i c e d i n s e r i a a d i p o z o g e n i t a l ă ( o b e z i t a t e facio-t r o n c u l a r ă , v e r g e t u r i ) s a u h i p o f u n c ţ i a g o n a d e l o r ( a b s e n ţ a c a r a c ­ter i s t ic i lor s e x u a l e s e c u n d a r e ) s a u i n s u f i c i e n ţ a c o r t i c o - s u p r a r e -n a l e i ( h i p o t e n s i u n e a r t e r i a l ă , p i g m e n t a ţ i e a c c e n t u a t ă a t e g u m e n ­t e l o r e t c ) , t o a t e a v î n d a c e l a ş i s u b s t r a t d e s e c h e l a r i t a t e p e a x u l c o r t i c o - h i p o f i z o s u p r a r e n a l .

3.1.4. STIGMATE NEUROLOGICE

Nici t a b l o u l n e u r o l o g i c nu a r e o speci f ic i ta te l a l i m i n a r . In funcţ ie d e c a u z a ş i i n t e n s i t a t e a fac tor i lor e t i o p a t o g e n i c i c a r e au a c ţ i o n a t a s u p r a S.N.C. p o t f i d e c e l a t e :

— t u l b u r ă r i m o t o r i i , de t i p p a r e t i c s a u p a r a l i t i c , cu o a n u ­m i t ă s i s t e m a t i z a r e ( h e m i saoi p a r a p a r e z e ) ;

— t u l b u r ă r i c e r e b e l o a s e m i n o r e ( t r e m u r ă t u r i , n i s t a g m u s , t u l b u r ă r i d e e c h i l i b r u ) ;

— t u l b u r ă r i e x t r a p i r a m i d a l e î n caz d e e n c e f a l o p a t i e p r i n i n c o m p a t i b i l i t a t e d e R h s a u s e c h e l e d e e n c e f a l i t ă b a z a l ă ;

— d i v e r s e l e z i u n i d e n e r v i c r a n i e n i ( s t r a b i s m , d e m o t i l i t a t e a g lobi lor ocu lar i , p a r e z ă facială, h i p o a c u z i e , t u l b u r ă r i d e m o ­t i l i t a t e l i n g u a l ă etc .) , c a r e s î n t în tâ ln i te î n s e c h e l e d e e n c e f a l o ­p a t i e i n f a n t i l ă de d i f e r i t e e t io logi i ;

— hipotrof i i s a u atrof i i m u s c u l a r e î n bol i le m u s c u l a r e e r e ­d i t a r e .

3.:.5. TABLOUL PSIHOPATOLOGIC

P r e z e n t ă m c î t e v a s e m n e def in i tor i i d u p ă c a r e l i m i n a r i i p o t f i u ş o r ident i f icaţ i , m a i a les în p r o c e s u l de î n v ă ţ ă m î n t :

— d a u r ă s p u n s u r i i n e g a l e c a n i v e l d e r e a l i z a r e , c a r e s e a s e a m ă n ă a t î t c u ce le a le c o p i l u l u i n o r m a l c î t ş i c u ce le a l e c o ­p i l u l u i d e b i l m i n t a l ;

— e i folosesc d e s t u l de r a r g e n u l p r o x i m în cazu l def i­n i r i i d i f e r i t e l o r n o ţ i u n i ;

171

— rea l izează î n e t a p e u n r ă s p u n s corect , n e c e s i t î n d î n t r e ­b ă r i s u p l i m e n t a r e ş i o a t i t u d i n e î n c u r a j a t o a r e ş i a p r o p i a t ă d i n p a r t e a e x a m i n a t o r u l u i ; e l a r e n e v o i e de o m o b i l i z a r e în t i m p a c a p a c i t ă ţ i l o r sa le m i n t a l e ;

— se c o n s t a t ă că în c a d r u l u n e i a c t i v i t ă ţ i de î n v ă ţ a r e , c o n ­d u s e d i n a p r o a p e î n a p r o a p e , aceş t i copi i s î n t capabi l i s ă folo­sească a j u t o r u l p r i m i t , d î n d d o v a d ă de suf ic ientă p l a s t i c i t a t e ş i m o t i l i t a t e n e r v o a s ă .

B u s e m a n n [28] c o n c e p î n d i n t e l i g e n ţ a ca o f u n c ţ i e de s in­teză, c a u n vas t a n s a m b l u f u n c ţ i o n a l c a r e s t r u c t u r e a z ă î n t r e p t e o s e r i e de funcţ i i p s i h i c e m a i e l e m e n t a r e , d e s c r i e u r m ă t o a r e l e t i p u r i c l inice a l e d e f e c t u l u i m i n t a l u ş o r s a u m a r g i n a l :

— h i p o a c t i v i t a t e i n t e l e c t u a l ă g e n e r a l ă , în c a r e r e c u n o a ş t e m de f a p t d e s c r i e r e a c a z u r i l o r de c e r e b r a s t e n i e s a u a s t e n i e ;

— h i p e r a c t i v i t a t e i n s t i n c t u a l ă , c u d e s c r i e r e a u n o r c a z u r i d e d e z v o l t a r e d i z a r m o n i c ă a p e r s o n a l i t ă ţ i i ;

— h i p e r a c t i v i t a t e m o t o r i e , în c a r e r e c u n o a ş t e m d e s c r i e r e a copi lu lu i i n s t a b i l şi h i p e r k i n e t i c ;

— h i p e r a c t i v i t a t e e m o t i v ă specif ică c o p i l u l u i t i m i d , e m o ­tiv, i n h i b a t ;

— a n o m a l i i în ceea ce p r i v e ş t e f l u x u l idea ţ ie i , î n c e t i n e a l ă i n g î n d i r e , e r e t i s m ps ih ic , b a r a j e a le gândiri i s a u l a p s u s u r i , m o ­m e n t e d e v id m i n t a l , p e r s e v e r ă r i l e m i n t a l e ;

— dizabi l i tă ţ i specif ice, t u l b u r ă r i gnoz ice s a u p r a x i c e . D e m u l t e ori de f ic i tu l m i n t a l n e a p a r e c a u n def ic i t f u n c ­

ţ i o n a l : a p a r d e z e c h i l i b r e î n t r e d i fer i te le s e c t o a r e n e u r o - f i z i o -logice a l e deciziei , a l e t r a n s m i s i e i , e x e c u ţ i e i , c r e ş t e r i i s a u r e ­glări i . D i n t o a t e a c e s t e a r e z u l t ă o l ipsă de a c t i v i t a t e , de d e z v o l t a r e , d e a d a p t a r e , deci u n deficit . Aces t def ic i t d e l i m i t ă n u este n u m a i organic , c i d e m u l t e ori es te, m a i ales, f u n c ţ i o n a l .

Aceş t i copii î n t î m p i n ă i m p o r t a n t e d i f icul tă ţ i î n î n s u ş i r e a c i t i t - scr i su lu i ş i c a l c u l u l u i . E i p r e z i n t ă t u l b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e m a r c a n t e , c a r e d e cele m a i m u l t e or i n u p o t f i r e c u p e r a t e p r i n m u n c a î n v ă ţ ă t o r u l u i î n c a d r u l c lase lor o b i ş n u i t e .

I n fe lul a c e s t a s e s t r u c t u r e a z ă u n e ş e c şcolar . S i t u a ţ i a lor în şcoa lă es te p r e z e n t a t ă în s c h e m a din fi­

g u r a a l ă t u r a t ă . A c e a s t ă c a t e g o r i e a p a r e deci î n c o n t e x t u l e x i g e n ţ e l o r ' ş c o ­

l a r e ş i ea nu p o a t e f i i n v e s t i g a t ă ş i t r a t a t ă dec î t s t r î n s l egat de c o n t e x t u l c a r e a e v i d e n ţ i a t - o .

C o p i l u l l i m i n a r r e z o l v ă sa rc in i le ş c o l a r e d o a r p î n ă l a u n a n u m i t n i v e l d e c o m p l e x i t a t e ş i a b s t r a c t i z a r e . P e s t e aces t n i v e l e l p r e z i n t ă î n m o d s i s t e m a t i c i n s u c c e s e şcolare . T . K u l c s a r a r a t ă

172

c ă „ e x i s t ă u n p r a g a l a d a p t a b i l i t ă ţ i i ş c o l a r e , d i n c o l o d e c a r e c o n d u i t e l e i n t e l e c t u a l e a l e a c e s t o r e l e v i d e v i n d e z a d a p t a t e " [78 b ; p . 15]. D i n c o l o d e aces t p r a g s e s i t u e a z ă s a r c i n i l e ş c o l a r e i n a d m i s i b i l e p o t e n ţ i a l i t ă ţ i l o r i n t e l e c t u a l e a l e e l e v u l u i , f a ţ ă d e c a r e — d a t o r i t ă s e n t i m e n t u l u i i n s u c c e s u l u i — el p r e z i n t ă în m o d f r e c v e n t o a t i t u d i n e n e g a t i v ă .

T u l b u r ă r i l e d e c o m p o r t a m e n t î n t î l n i t e f r e c v e n t s î n t s e c u n ­d a r e t r ă i r i i l ipse i d e e f ic ienţă î n d o m e n i u l şcolar .

C o p i l u l l i m i n a r î n t î m p i n ă d i f icu l tă ţ i c h i a r d i n c l a s a I , p r e ­zentând d e r e g u l ă c o n d u i t e o p e r a t o r i i i n f e r i o a r e copi i lor n o r m a l i . E i î n ţ e l e g l a c u n a r ş i i m p r e c i s s a r c i n i l e şco lare , r e z o l v ă c o r e c t d o a r c o r e s p o n d e n ţ a t e r m e n c u t e r m e n , n u c o n s e r v ă c a n t i t ă ţ i l e , l i p s e ş t e r e v e r s i b i l i t a t e a î n g î n d i r e .

S t r u c t u r a r e a p e r c e p t i v - m o t r i c ă a s p a ţ i u l u i e s t e t u l b u r a t ă : n u r e s p e c t ă f o r m a , m ă r i m e a , p r o p o r ţ i a , o r i e n t a r e a , poz i ţ ia r e l a ­t i v ă , l ipseş te c o o r d o n a r e a v i z u a l - m o t r i c ă m a i a l e s l a s a r c i n i l e d e g r a f o m o t r i c i t a t e .

A c e s t o r s i m p t o m e l i se asociază f r e c v e n t o i m a t u r i t a t e s o -cial-afect ivă, m a n i f e s t a t ă î n d i f icu l tă ţ i d e c o l a b o r a r e , d e s t a b i ­l i r e a r e l a ţ i i l o r i n t e r p e r s o n a l e ş i în i n f a n t i l i s m afect iv .

173

L a v î r s t a ş c o l a r ă mi j loc ie ş i m a r e l i m i n a r i t a t e a s e m a n i ­festă î n m u l t i p l e s i m p t o m e faţă d e v î r s t a şco lară m i c ă . î n p e r ­f o r m a n ţ e l e i n t e l e c t u a l e p r e z i n t ă f luc tuaţ i i . M e c a n i s m e l e g îndi r i i s î n t b l o c a t e f r e c v e n t p r i n factor i d e o r d i n afect iv ş i social . R i ­d i c a r e a b loca je lor p e r m i t e a c e s t o r copii să d e p ă ş e a s c ă s t a d i u l o p e r a ţ i i l o r corecte . R a ţ i o n a m e n t e l e p r o g r e s i v e s în t e s e n ţ i a l e î n d i f e r e n ţ i e r e a d i a g n o s t i c ă a l i m i n a r i l o r fa ţă de debi l i i m i n t a l i a căre i c o n s t r u c ţ i e g e n e t i c ă r ă m î n e n e t e r m i n a t ă .

F a c t o r u l v e r b a l p r e z i n t ă u n e l e p a r t i c u l a r i t ă ţ i . E i î n t î m p i n ă d i f icu l tă ţ i î n r e a l i z a r e a a c t i v i t ă ţ i l o r d e anal iză, s inteză, c o m p a ­r a ţ i e , a b s t r a c t i z a r e , c las i f icare e tc . c u c o n ţ i n u t s e m a n t i c ş i s i m ­bolic. L a n i v e l u l v e r b a l - a b s t r a c t o p e r a ţ i i l e m i n t a l e d e v i n i m p r e ­cise, n e s i g u r e ş i i n e r t e ( r ig id i ta tea s t r u c t u r i i ) .

F a c t o r u l d e i n t e g r a r e ( c a p a c i t a t e a d e a c o r e l a p e p l a n m i n ­ta l m a i m u l t e condi ţ i i n e c e s a r e r e u ş i t e i î n s i tua ţ i i p r o b l e m a t i c e ) ş i cel de o r g a n i z a r e a s t r u c t u r i i c o g n i t i v - o p e r a ţ i o n a l e s înt s l ab r e p r e z e n t a ţ i .

L ipsa de s t ă p î n i r e , a u t o c o n t r o l u l - a u t o r e g l a r e a n e s i g u r ă ş i insu f ic ientă s înt t r ă s ă t u r i specif ice copi i lor cu d e z v o l t a r e de l imită .

C a u n f a p t i n t e r e s a n t a m i n t i m p a r t i c u l a r i t a t e a a t i t u d i n i i aces tor e lev i faţă de s a r c i n a i n t e l e c t u a l ă . E i se a n t r e n e a z ă m a i g r e u dec î t debi l i i m i n t a l i î n r e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r . C h i a r a t u n c i c î n d se a n t r e n e a z ă , l a p r a g u l de t r a n s f o r m a r e a sarc ini i , a b a n d o n e a z ă î n m o d b r u s c a c t i v i t a t e a . P r e v ă z î n d i n s u c c e s u l sau s i m ţ i n d a n x i e t a t e a , l i m i n a r u l g r e u îşi p o a t e o r g a n i z a e n e r g i i l e e m o ţ i o n a l e n e c e s a r e r e a l i z ă r i i cu succes a a c t i v i t ă ţ i i şco lare . A n x i e t a t e a , s e c u n d a t ă d e n e s i g u r a n ţ ă a fect ivă i n f l u e n ţ e a z ă n e ­gat iv, p r o v o c î n d f r e c v e n t i n h i b i ţ i a şcolară .

N i v e l d e a s p i r a ţ i e scăzut, t e a m ă d e insucces , n e î n c r e d e r e în s ine, t o a t e a c e s t e e l e m e n t e c o n s t r u i e s c o a t i t u d i n e „ c o n s t a n t " n e g a t i v ă , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n se lect ivă , faţă d e a c t i v i t ă ţ i l e şcolare . L i m i n a r i i îşi t r ă i e s c r o l u l de elevi fără p l ă c e r e , ceea ce d u c e l a n e d e z v o l t a r e a s a u c h i a r l ipsa i n t e r e s e l o r cogni t ive , l a v î r s ta l a c a r e „ f o a m e a " d e e x p e r i e n ţ ă n o u ă ş i d e a c t i v i t a t e s înt c o n s i d e r a b i l e (R. L i n t o n ) .

U r m a r e a „ f i r e a s c ă " a a c e s t e i s i t u a ţ i i de f a p t p o a t e f i a b s e n -t i s m u l ş i e v a d a r e a copi lu lu i în l u m e a j o c u r i l o r ş i a a v e n t u r i l o r . D e aci ş i p î n ă l a t u l b u r ă r i l e d e c o m p o r t a m e n t n u m a i e s te decît u n s i n g u r p a s .

174

A c e s t e s i m p t o m e g e n e r a l e p e r m i t d i f e r e n ţ i e r e a t e o r e t i c ă ş i p r a c t i c ă a copi i lor cu i n t e l e c t de l i m i t ă ca o f o r m ă a p a r t e a def ic ienţei m i n t a l e , d i s t i n c t ă a t î t fa ţă de s t a r e a n o r m a l ă cît ş i faţă d e d e b i l i t a t e a m i n t a l ă .

A r g u m e n t u l h o t ă r î t o r î n d e t e r m i n a r e a a p a r t e n e n ţ e i u n u i copi l la a c e a s t ă f o r m ă sau la cea a d e b i l i t ă ţ i i m i n t a l e u ş o a r e î l c o n s t i t u i e c a p a c i t a t e a lu i d e î n v ă ţ a r e ş i d e a d a p t a r e l a c e r i n ţ e l e colect iv i tă ţ i i n o r m a l e .

3.1.6. INTEGRAREA ŞCOLARĂ Şl PROBLEMELE RECUPE­

RĂRII ŞCOLARE Şl SOCIALE A COPIILOR L1MINARI

C a z u l c o p i l u l u i cu d e z v o l t a r e de l i m i t ă m i l i t e a z ă p e n t r u o p e d a g o g i e d i f e r e n ţ i a l ă ş i i n d i v i d u a l i z a t ă .

T r a t a r e a d i f e r e n ţ i a t ă a lu i în p r o c e s u l e d u c a ţ i o n a l l-ar feri, a t î t pe e l cît ş i s o c i e t a t e a de m u l t e d i n d i f icu l tă ţ i le a m i n t i t e m a i s u s .

C a r a c t e r u l pol imorf , a t î t s u b r a p o r t u l et iologic c î t ş i s i m p ­t o m a t i c a l a c e s t e i f o r m e d e de f ic ienţă m i n t a l ă m i n o r ă n e c e s i t ă d i n p u n c t d e v e d e r e e d u c a ţ i o n a l p r o g r a m e a d e c v a t e ş i specif ice. T r a t a r e a e d u c a ţ i o n a l ă a aceste i g r u p e de copii nu se p o a t e face dec î t d i n p e r s p e c t i v a d i f e r e n ţ i a l ă .

î n s i s t e m u l d e î n v ă ţ ă m î n t d i n t r - o s e r i e d e ţ ă r i , d e e x e m p l u , în F r a n ţ a , e x i s t ă î n c e p î n d d i n c lasa a V I - a o s e r i e de c lase cu prof i l p r a c t i c c a r e s î n t u r m a t e d e elevi i l i m i n a r i .

î n ţ a r a n o a s t r ă a u e x i s t a t c la se d e r e c u p e r a r e , î n f i i n ţ a t e l a i n s i s t e n ţ a p e d o p s i h i a t r i l o r c a r e î n s ă n u ş i-au d o v e d i t v i a b i ­l i t a t e a d i n l ipsa u n u i for m e t o d o l o g i c i n t e r d i s c i p l i n a r c a r e să î n d r u m e ş i s ă s t r u c t u r e z e o c o n c e p ţ i e u n i t a r ă l e g a t ă d e m u n c a p e d a g o g i c ă d e s f ă ş u r a t ă cu a c e ş t i copi i .

T r e b u i e să m i l i t ă m în c o n t i n u a r e p e n t r u o p e d a g o g i e dife­r e n ţ i a t ă a le c ă r o r p r i n c i p i i l e v o m p r e z e n t a l a c a p i t o l u l d e s p r e t e r a p i a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l .

I n t e g r a r e a ş c o l a r ă n u s e p o a t e face dec î t d a c ă aceş t i copii l i m i n a r i s î n t t r a t a ţ i i n d i v i d u a l , c u m e t o d e ş i p r o g r a m e specia le , a d e c v a t e p o s i b i l i t ă ţ i l o r ş i de f ic ienţe lor p e c a r e l e p r e z i n t ă .

175

Incepînd d in c lasele a V-a şi a V l-a în instruirea şi edu­carea copii lor l iminari trebuie să se pună accentul pe aspectele practice şi de formare a competenţei sociale.

Viaţa arată că după depăşirea obstacolului „şcoală", în pro­fesie ş i în viaţă, copi lul l iminar reuşeşte să se integreze destul de bine, ştergîndu-se în mod ev ident diferenţele dintre el şi co­pi lul normal.

3 . 2 . D E F I C I E N T A M I N T A L Ă G R A D U L I :

D E B I L I T A T E A M I N T A L Ă

3.2.1. DEFINIŢIE

Termenul a fost introdus în nomenclatură în 1909 de Dupre şi a fost reluat şi lărgit de V e r m e y l e n în 1924. El e s t e uti l izat ca fi ind s inonim cu insuficienţa mintală şi are un înţe les varia­bil la diferiţi autori.

Debi l i tatea mintală se situează între imbeci l i tate şi l imi­nari tate.

Ea reprezintă o insuficienţă mai mult sau mai puţ in mar­cată a dezvoltării intel igenţei, lăsindu-i individului posibil ita­tea de a ajunge la autonomie socială, fără însă să-i permită să-şi asume total responsabil itatea conduitelor sale, deoarece el este incapabil să prevadă implicaţi i le.

La sfârşitul dezvoltării sale, nu depăşeşte mecanismele de gîndire şi moduri le operaţionale ale unui copil de 9 ani. Vîrsta sa mintală se s i tuează între 7 — 8 ani ş i 9 — 1 0 ani.

Psihometric, debilul mintal se def ineşte printr-un Q.I. care variază între 50 şi 69.

El es te educabil : es te capabil de achiziţi i şcolare corespun­zătoare vîrstei sale mintale.

După gradul insuficienţei minta le d is t ingem debili i mintal i severi, mijlocii şi lejeri.

176

3.2.2. TERMINOLOGIE Şl LIMITE

î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e s î n t u t i l i za ţ i u r m ă t o r i i t e r m e n i : S c h w a c h s i n n , D e b i l i t a t (germ.) ; M e n t a l def ic iency, F e e b l e m i n ­d e d (engl.) ; M o r o n ( l i t e r a t u r a a m e r i c a n ă ) , D e b i l i d a d m e n t a l (span.) ; D e b i l e (fran.) ; Def ic ienza m e n t a l e (ital.).

I n c e e a c e p r i v e ş t e l i m i t e l e p s i h o m e t r i c e , p r e z e n t ă m u n t a ­b e l s i n t e t i c c u d a t e l e u t i l i z a t e d e d i fer i ţ i a u t o r i .

Tabelul 17

L i m i t e l e p s i h o m e t r i c e d u p ă diferi ţ i a u t o r i

Nr. crt. A u t o r u l Testul utilizat

Limitele indicate pt. debi­litatea mintală

1 Wechsler D. W.I.S.C Q I . = 5 0 - 7 0 2 American Association Terman-Merrill QI = 4 0 —54 debili miji.

lor Mental Deficiency W.I.S.C. QI.=55 —69 debili lejer 3 Terman, LAI. Terman Q I . = 5 0 - 7 5 4 Raven, J.C. Materiale progresive Q I . = 5 0 - 6 9 5 Haven, J.C. Materiale progresive Sub centilul 5

(color) 6 Anstey, A. Domino 48 (D.48) Stanina 1

3.2.3. CARACTERISTICI SOMATICE

D e s e o r i se n o t e a z ă o c o n s t i t u ţ i e s o m a t i c ă d i sp las t ică , dis-a r m o n i c ă , h i p o s t a t u r a l ă , c u d i s p r o p o r ţ i e î n t r e l u n g i m e a e x t r e ­m i t ă ţ i l o r ş i t a l i e . S e î n t î l n e s c , d e a s e m e n e a , a s p e c t e d i smorf ice f a c i o - c r a n i e n e : microcefa l ie , h idroce fa l i e , c r a n i o s t e n o z e .

F r e c v e n t p o t f i găs i te s i m p t o m e c a r e t r ă d e a z ă o p a r t i c i p a r e v i scera lă, î n d e o s e b i c înd et iologic e s te v o r b a de o e r e d o p a t i e m e t a b o l i c ă . P r i n t r e a c e s t e s e m n e n o t ă m : h e p a t o m e g a l i e , Sple­n o m e g a l i e , t u l b u r ă r i u r i n a r e , m a n i f e s t ă r i h e m a t o l o g i c e , d e t e r i o ­r ă r i osoase, a n o m a l i i g e n i t a l e ( p u b e r t a t e p r e c o c e s a u î n t î r -ziată) e tc .

177

3.2.4. STIGMATE Şl PARTICULARITĂŢI NEUROLOGICE

F r e c v e n ţ a m a n i f e s t ă r i l o r n e u r o l o g i c e es te m a i m a r e c a î n i n t e l e c t u l l i m i n a r , d a r m a i r e d u s ă d e c î t cea î n t î l n i t ă î n id io ţ ie ş i i m b e c i l i t a t e . De ce le m a i m u l t e ori se î n r e g i s t r e a z ă o n e î n d e -m i n a r e , m i ş c ă r i i n u t i l e , s incinezi i , i n s t a b i l i t a t e p s i h o m o t o r i e . I n cazul u n o r l ez iuni f r o n t a l e de t i p s e c h e l a r se o b s e r v ă o di f icul­t a t e m a r c a n t ă î n e x e c u ţ i a m i ş c ă r i l o r i n t e n ţ i o n a l e , d e o a r e c e n u pot e l a b o r a f o r m u l a m o t o r i e .

î n o r d i n e a f r e c v e n ţ e i m a i î n t î l n i m lez iuni c u e x p r e s i a cl i­n ică n e u r o l o g i c ă ce c o n s t ă în g r a d e de d i fe r i te i n t e n s i t ă ţ i a u n o r s i n d r o a m e p i r a m i d a l e , e x t r a p i r a m i d a l e , c e r e b e l o a s e , m o t i l i t ă ţ i i o c u l a r e e x t r i n s e c e .

La copiii debi l i m i n t a l i au fost d e t e r m i n a t e o ser ie de par­ticularităţi ale activităţii nervoase superioare. Astfel, f o r m a r e a re f lexe lor c o n d i ţ i o n a t e p r e z i n t ă osci laţ i i i n t e n s e ş i p e r s i s t e n t e s u b a s p e c t u l t i m p u l u i de l a t e n ţ ă , a l forţei ş i a l d u r a t e i r e a c ţ i e i . D i f e r e n ţ i e r i l e s e e l a b o r e a z ă t r e p t a t , n u s u b f o r m ă d e sal t . Di­f e r e n ţ i e r i l e s e d e z i n h i b ă u ş o r s u b i n f l u e n ţ a u n o r a g e n ţ i e x t e ­r ior i c e a c ţ i o n e a z ă î n a i n t e a a p a r i ţ i e i s t i m u l u l u i d i f e r e n ţ i a t o r .

C e r c e t ă r i l e au r e l e v a t o se r ie de p a r t i c u l a r i t ă ţ i a le ce lui de-a l d o i l e a s i s t e m de s e m n a l i z a r e ş i a le i n t e r a c ţ i u n i i sale cu p r i m u l s i s tem. Se ş t ie azi că debi l i i m i n t a l i s î n t capabi l i in m a i m i c ă m ă s u r ă decî t n o r m a l i i să se o r g a n i z e z e ş i să-şi c o o r d o n e z e a c ţ i u n i l e în c o n f o r m i t a t e cu o c o m a n d ă v e r b a l ă . T u l b u r a r e a funcţ ie i de r e g l a r e a ce lui de-a l doi lea s i s t e m de s e m n a l i z a r e în f o r m a r e a l e g ă t u r i l o r d in p r i m u l s i s t e m au e fec te m u l t i p l e : for­m a r e a î n c e t i n i t ă ş i l ipsa de t r ă i n i c i e a l e g ă t u r i l o r t e m p o r a l e , p u ­t e r n i c a i n f l u e n ţ ă d e z o r g a n i z a t o a r e a a g e n ţ i l o r e x t e r n i , i n c o r e c t a v e r b a l i z a r e a s t i m u l u l u i s a u a l e g ă t u r i i d i n t r e s t i m u l ş i r e a c ţ i e .

D i s o c i e r e a celor d o u ă s i s t e m e d e s e m n a l i z a r e , d i f icu l ta tea c u c a r e s e rea l i zează t r a n s p u n e r e a l e g ă t u r i l o r d i n p r i m u l î n cel de-a l doi lea s i s tem de s e m n a l i z a r e ne e x p l i c ă de ce l a copii i debi l i m i n t a l i a c t i v i t a t e a n u d o b î n d e ş t e î n t o t d e a u n a u n g r a d s u ­f icient de c o n ş t i e n t i z a r e .

I n s u f i c i e n ţ a funcţ ie i r e g l a t o a r e a ce lui de-a l do i lea s i s tem de s e m n a l i z a r e , p r e c u m ş i d isociaţ ia ce lor d o u ă s i s t e m e sftit d e ­t e r m i n a t e , î n p r i m u l r înd, d e f rag i l i ta tea e n g r a m e l o r cor t ica le g e n e r a t e de s e m n a l e l e v e r b a l e , ceea ce face ca ele să fie u ş o r i n d u s e n e g a t i v d e s e m n a l e l e d i n p r i m u l s i s t e m d e s e m n a l i z a r e .

178

I n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e e x i s t ă d a t e c a r e p u n î n ev i­d e n ţ ă relaţia între deficienţa mintală şi activitatea electrică a scoarţei cerebrale la aceşti copii.

Astfel, o s e r i e de c e r c e t ă r i a r a t ă că c o r e l a ţ i a E E G cu v î r s ta m i n t a l ă e s t e m a i m a r e d e c î t c o r e l a ţ i a c u coef ic ientu l d e i n t e l i g e n ţ ă .

O ser ie de a u t o r i ca H. B e r g e r , G. K r e e z e r găsesc o c o r e ­la ţ ie s e m n i f i c a t i v ă î n t r e d e f i c i e n ţ a m i n t a l ă ş i u n d e l e a l fa occi­p i t a l c a r e au o f r e c v e n ţ ă m a i s c ă z u t ă dec î t l a n o r m a l i i de aceeaş i e t a t e .

L. A. N o v i k o v a c o n s i d e r ă că i n d i c a t o r u l cu v a l o a r e d i f e r e n -ţ i a t o a r e e s e n ţ i a l ă l-ar c o n s t i t u i însă u n d e l e d e l t a d e t i p p a t o ­logic î n t î l n i t e f r e c v e n t la copiii debi l i m i n t a l i ş i c a r e l ipsesc î n m o d a b s o l u t l a n o r m a l i .

M a j o r i t a t e a a u t o r i l o r s înt as tăz i de a c o r d că, cu cît g r a d u l def ic ienţe i m i n t a l e e s t e m a i p r o n u n ţ a t , c u a t î t e l e c t r o e n c e f a l o ­g r a m e l e p r e z i n t ă a b a t e r i m a i e v i d e n t e faţă d e n o r m a l i .

O ser ie de c e r c e t ă r i ca cele e f e c t u a t e de S. N e t c h i n e d e s ­chid o n o u ă p e r s p e c t i v ă . E le r e l e v ă o o a r e c a r e r e l a ţ i e î n t r e n i ­v e l u l m i n t a l ş i E E G . Se a r a t ă că t i p u l de o r g a n i z a r e a e l e c t r o ­e n c e f a l o g r a m e i c o r e s p u n d e a t î t n i v e l u l u i m i n t a l , c î t ş i m a i a les p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r c o m p o r t a m e n t u l u i p s i h o m o t o r .

3.2.5. TABLOUL PSIHOPATOLOGIC

Debil i i m i n t a l i p r e z i n t ă o se r ie de p a r t i c u l a r i t ă ţ i speci f ice a t î t în ceea ce p r i v e ş t e p r o c e s e l e de c u n o a ş t e r e , cît ş i în d o ­m e n i u l m o t r i c i t a t i i ş i a fect iv i tă ţ i i . V o m î n c e r c a î n cele c e u r ­m e a z ă s ă p r e z e n t ă m , d e s i g u r î n m o d succ int , aces t t a b l o u s p e ­cific. C o n s i d e r ă m că e l va f i u t i l m a i a l e s c a d r e l o r d i d a c t i c e ş i c h i a r p ă r i n ţ i l o r c a r e s î n t i m p l i c a ţ i î n d o m e n i u l p e d a g o g i e i t e ­r a p e u t i c e .

î n ceea c e p r i v e ş t e percepţiile c e r c e t ă r i l e a u r e l e v a t u r m ă ­t o a r e l e p a r t i c u l a r i t ă ţ i :

— copiii debi l i m i n t a l i p r e z i n t ă u n e l e de f ic ienţe a le ana­lizei ş i sintezei; ei d e s p r i n d d i n o b i e c t e s a u d i n i m a g i n i m u l t m a i p u ţ i n deta l i i , fapt c a r e face ca p e r c e p ţ i i l e lor să fie insuf i ­c i e n t de specif ice, d e t e r m i n î n d as t fe l confuzi i . Se ş t ie azi că l i m i t a r e a analizei nu e s t e e fectu l e x c l u s i v a l u n e i i n c a p a c i t ă ţ i

179

î n s fera s e n z o r i a l ă , c i ş i a i u n e i l ipse d e a c t i v i s m î n fa ţa sar­cini i f ixate . C a r a c t e r u l insuf ic ient de a n a l i t i c a l p e r c e p ţ i i l o r se d a t o r e a z ă ş i m a s c ă r i i u n o r e l e m e n t e d e c ă t r e a l t e l e c a r e s e d e s ­p r i n d m a i uşor . Ast fe l s e d e s p r i n d m a i u ş o r e l e m e n t e l e m a i p e ­r i fer ice s a u cele d e l i m i t a t e p r i n c o n t u r s a u c u l o a r e :

— culoarea e s te o î n s u ş i r e c a r e se i m p u n e şi e s te d e s p r i n s ă cu u ş u r i n ţ ă de c ă t r e debi l i i m i n t a l i fa ţă de forma, g r e u t a t e a ş i m a t e r i a l u l d i n c a r e e s te confec ţ ionat o b i e c t u l — indici c a r e s înt a n a l i z a ţ i m a i g r e u ;

— sinteza e l e m e n t e l o r a n a l i z a t e e s te cu g r e u e f e c t u a t ă pe p l a n p e r c e p t i v : or ice s i t u a ţ i e p r e a f r a g m e n t a t ă e s t e c u g r e u r e c o n s t i t u i t ă ;

— durata n e c e s a r ă ana l ize i şi s in teze i în p e r c e p ţ i e es te m a i m a r e la debi l i i m i n t a l i decî t la n o r m a l i ;

— o a l t ă t r ă s ă t u r ă c a r a c t e r i s t i c ă a d e b i l u l u i m i n t a l o c o n s t i ­t u i e îngustimea cîmpului perceptiv ; ei p e r c e p în m o d clar, î n ­t r - u n t i m p l imi ta t , u n n u m ă r m a i m i c d e e l e m e n t e dec î t n o r ­m a l i i ;

— orientarea în spaţiu a d e b i l u l u i m i n t a l e s t e dificilă d a ­t o r i t ă a t î t î n g u s t i m i i c î m p u l u i p e r c e p t i v cît m a i a les c a p a c i t ă ţ i i r e d u s e de a stabi l i , pe p l a n i n t u i t i v , r e l a ţ i a d i n t r e o b i e c t e ;

—- copi lu l deb i l m i n t a l îşi p e r f e c ţ i o n e a z ă m a i î n c e t ş i în m o d l i m i t a t p e r c e p ţ i i l e sale ca efect a l re f lec tăr i i r e p e t a t e a o b i e c t u l u i ; c a p a c i t a t e a de ana l iză ş i s in teză se î m b u n ă t ă ţ e ş t e s u b i n f l u e n ţ a p r o c e s u l u i t e r a p e u t i c , însă r ă m î n e t o t u ş i s u b n i ­v e l u l a t i n s d e copiii n o r m a l i ;

— u n e l e c e r c e t ă r i f ăcute în d o m e n i u l s tab i l i r i i speci f icului p e r c e p ţ i i l o r l a def ic ienţ i i m i n t a l i a u r e l e v a t f a p t u l c ă e x i s t ă d i ­f e r e n ţ e s e m n i f i c a t i v e î n t r e debi l i i m i n t a l i de t i p fami l ia l ş i cei cu lez iuni c e r e b r a l e : astfel s-a s tab i l i t că la copiii cu lez iuni c e r e b r a l e ex i s tă o t u l b u r a r e a c a p a c i t ă ţ i i de a d e s p r i n d e f igura d i n fond ;

— c o n s t a n ţ a p e r c e p ţ i e i de f o r m ă ş i m ă r i m e la c o p i l u l d e b i l m i n t a l s e rea l izează î n t r - u n r i t m f o a r t e l e n t ş i c u m u l t e di f icul­t ă ţ i , c o n s t i t u i n d u - s e ca o t r ă s ă t u r ă specif ică a a c e s t o r copi i ;

— debi l i i m i n t a l i se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o l ipsă de f lex i­b i l i t a t e a ac t iv i tă ţ i i cogni t ive în g e n e r a l , a ac t iv i tă ţ i i p e r c e p t u a l e în m o d special . A c e s t fapt a fost p u s în e v i d e n ţ ă a t î t în p e r ­c e p e r e a f igur i lor r e v e r s i b i l e , cît ş i în p e r c e p e r e a i luz i i lor ; d a ­t e l e senzor ia le c a r e c o n t r a z i c e x p e r i e n ţ a f ixată î n m e m o r i e r ă -m î n insuf ic ient a n a l i z a t e .

180

I n c o n t i n u a r e v o m c ă u t a s ă p u n c t ă m c î t e v a t r ă s ă t u r i s p e ­cifice a l e gîndirii d e b i l u l u i m i n t a l , aşa c u m r e i e s e le d i n c e r ­c e t ă r i l e c u n o s c u t e :

— g î n d i r e a lu i e s te c a r a c t e r i z a t ă î n p r i m u l r î n d p r i n p r e ­d o m i n a r e a funcţ i i lor d e achiz i ţ ie c o m p a r a t i v c u funcţ i i le d e e la­b o r a r e ; g î n d i r e a lu i nu es te c r e a t i v ă , c i r e p r o d u c t i v ă ;

— d e c u r g î n d d i n t r ă s ă t u r a d e m a i s u s a p a r e p r e d o m i n a r e a g îndi r i i c o n c r e t e ş i p r a c t i c e faţă de g î n d i r e a a b s t r a c t ă ş i s p e ­c u l a t i v ă ;

— de f ic ienţe le d e i n t e l e c t î n t î l n i t e a p a r n u n u m a i î n o p e ­raţ i i le c o m p l e x e de g e n e r a l i z a r e ş i a b s t r a c t i z a r e , c i ş i în o p e ­r a ţ i i l e e l e m e n t a r e d e anal iză, s i n t e z ă ş i c o m p a r a r e . N i v e l u l scă­z u t a l c o m p a r ă r i i d e c u r g e d i n i n s u f i c i e n ţ e l e p r o c e s u l u i d e a n a l i z ă : n e r e u ş i n d să d e s p r i n d ă în su f ic ientă m ă s u r ă e l e m e n ­t e l e c a r a c t e r i s t i c e , e l c o n s i d e r ă c a f i ind i d e n t i c e d o u ă o b i e c t e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a s e m ă n ă t o a r e . E l r e u ş e ş t e î n m i c ă m ă s u r ă să i e r a r h i z e z e ş i să s u r p r i n d ă u n i t a t e a e l e m e n t e l o r ş i de aci def ic ienţe le de s i n t e z ă ;

— deb i lu l m i n t a l s tab i le ş te m a i u ş o r deoseb i r i l e decît a s e ­m ă n ă r i l e — ş i a c e a s t ă t r ă s ă t u r ă se m e n ţ i n e p î n ă la o v î r s t ă m a i m a r e ;

— p r o c e s u l d e g e n e r a l i z a r e n u es te a b s e n t d i n a c t i v i t a t e a de g î n d i r e , n u m a i că e l se r e a l i z e a z ă la un n i v e l scăzut ;

— î n ţ e l e g e r e a c a r e c o n s t ă în i n t e g r a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r noi î n s i s t e m u l a n t e r i o r e l a b o r a t a p a r e c u g r e u , d in c a u z a m o d u l u i d e f e c t u o s î n c a r e s e rea l i zează a c e a s t ă i n t e g r a r e . E s t e u n e o r i i n c a p a b i l s ă î n ţ e l e a g ă u n t e x t s a u e n u n ţ u l u n e i p r o b l e m e , deşi d i s p u n e d e i n f o r m a ţ i a n e c e s a r ă p e n t r u c ă a c e a s t ă i n f o r m a ţ i e n u se r e a c t u a l i z e a z ă în m o m e n t u l n e c e s a r ş i pe baza c o n t e x t u l u i d a t . D e e x e m p l u , d i f icu l tă ţ i le a p ă r u t e î n î n ţ e l e g e r e a u n e i p r o ­b l e m e s înt d e t e r m i n a t e de r e p r e z e n t a r e a insuf ic ient de c lară a ob iec te lor ş i a a c ţ i u n i l o r d e s p r e c a r e se v o r b e ş t e în e n u n ţ ;

— c a p a c i t a t e a r e d u s ă de a folosi c u n o ş t i n ţ e l e v e c h i în î n ­ţ e l e g e r e a ş i r e z o l v a r e a u n o r s i t u a ţ i i d i fe r i te e s te u n a d i n p a r ­t i c u l a r i t ă ţ i l e d e b a z ă c e i n f l u e n ţ e a z ă î n t r e g u l p r o c e s d e c u n o a ş ­t e r e ; d i n c a u z a i n e r ţ i e i g îndi r i i , în r e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r a p a r „ p e r s e v e r ă r i " d i n c a r e copi lu l d e b i l m i n t a l p o a t e ieş i c u g r e u .

A p a r i ţ i a ş i d e z v o l t a r e a limbajului e s t e c o n s i d e r a t ă ca u n u l d i n t r e indici i cei m a i semni f ica t iv i î n t a b l o u l p s i h o p a t o l o g i c . N o t ă m în a c e a s t ă d i r e c ţ i e c î teva f a p t e c a r a c t e r i s t i c e :

— p r i m u l c u v î n t a p a r e l a c o p i l u l d e b i l m i n t a l î n m e d i e l a v î r s t a de 2 a n i pe c î n d la c o p i l u l n o r m a l la un an ;

181

— u t i l i z a r e a propoz i ţ ie i a p a r e în c o m u n i c a r e a c o p i l u l u i n o r m a l la 1,7 ani , pe c înd la d e b i l u l m i n t a l a b i a la 3 a n i (S. M. G o e r t z e n ) ;

— o ser ie de a u t o r i s tab i lesc v î r s t a m e d i e de a p a r i ţ i e a v o r b i r i i n o r m a l i l o r la 15,7 l u n i ( e x t r e m e l e v a r i i n d î n t r e 9 ş i 25 luni) , pe c înd la debi l i i m i n t a l i la 34,2 l u n i ( e x t r e m e l e v a ­r i i n d î n t r e 12 şi 156 luni) ;

— cu tot d e c a l a j u l ş i v a r i a ţ i i l e e x i s t e n t e de la a u t o r la a u t o r , t o t u ş i r ă m î n e v a l a b i l ă c o n s t a t a r e a că la copilul debil mintal limbajul se dezvoltă, în general, cu întîrziere, sub toate aspectele sale.

C u t o a t e acestea, c e r c e t ă r i l e a u scos î n e v i d e n ţ ă c ă n u or ice î n t î r z i e r e î n d e z v o l t a r e a v o r b i r i i es te u n i n d i c i u s e m n i f i c a t i v a l def ic ienţe i m i n t a l e , deş i cea m a i f r e c v e n t ă c a u z ă a î n t î r z i e r i i vorb i r i i e s t e i n s u f i c i e n ţ a i n t e l e c t u a l ă .

R e z e r v a î n s t a b i l i r e a u n e i re la ţ i i d i r e c t e î n t r e n i v e l u l d e d e z v o l t a r e a l i m b a j u l u i ş i n i v e l u l i n t e l e c t u a l e s t e j u s t i f i c a t ă ş i d e faptu l c ă l i m b a j u l e s t e u n f e n o m e n foar te sens ib i l l a c o n ­diţ i i le e d u c a t i v e .

Def ic ienţe le l i m b a j u l u i a p a r s u b v a r i a t e a s p e c t e : a l p e r c e ­per i i ş i în ţe leger i i vorb i r i i i n t e r l o c u t o r u l u i , a l v o l u m u l u i voca­b u l a r u l u i , a l e x p r e s i v i t ă ţ i i vorbi r i i , a l a r t i c u l ă r i i ş i r i t m u l u i vorb i r i i , a l mi j loace lor de c o m u n i c a r e ; t o a t e a c e s t e t u l b u r ă r i de l i m b a j n u a u însă u n c a r a c t e r p a t o g n o m o n i c — î n t r e a g a g a m ă de def ic ienţe f i ind î n t î l n i t ă ş i l a n o r m a l (G. G e n s ) .

Speci f icul de f ic ienţe lor de l i m b a j c o n s t ă în : a) o f r e c v e n ţ ă m a i m a r e d e c î t la c o p i l u l n o r m a l ; e x i s t ă ac i c h i a r o l e g i t a t e : c u cit g r a d u l de f ic ienţe i m i n t a l e es te m a i m a r e , c u a t î t ş i f rec­v e n ţ a t u l b u r ă r i l o r de l i m b a j e s t e m a i m a r e ; b) o p e r s i s t e n ţ ă m a i m a r e ş i o r e z i s t e n ţ ă speci f ică la a c ţ i u n e a de c o r e c t a r e .

V o c a b u l a r u l copi i lor debi l i m i n t a l i e s te m a i l i m i t a t d e c î t c e l a l n o r m a l i l o r : e l e s t e m a i s ă r a c în c u v i n t e - n o ţ i u n i c a r e d e ­s e m n e a z ă m ă r i m i , r e l a ţ i i spa ţ ia le , c a r a c t e r i s t i c i p s i h i c e ; în v o ­c a b u l a r u l u t i l i z a t î n v o r b i r e p r e d o m i n ă s u b s t a n t i v e l e , a c e a s t ă t r ă s ă t u r ă m e n ţ i n î n d u - s e m a i m u l t t i m p dec î t l a n o r m a l i ; n u ­m ă r u l d e v e r b e es te m a i m i c d e c î t l a n o r m a l i . S e î n t î m p i n ă d i ­f icul tăţ i c o n s i d e r a b i l e în î n ţ e l e g e r e a ş i u t i l i z a r e a c o m p a r a ţ i i l o r , e p i t e t e l o r ş i m e t a f o r e l o r .

F r a z a , a t î t în l i m b a j u l scr is cî t ş i în ce l o r a l se c a r a c t e r i ­zează p r i n t r - u n n u m ă r m a i m i c d e c u v i n t e , p r e c u m ş i p r i n t r - o c o n s t r u c ţ i e d e f e c t u o a s ă d i n p u n c t d e v e d e r e g r a m a t i c a l : l ipsa de a c o r d a v e r b u l u i în n u m ă r ş i p e r s o a n ă cu s u b i e c t u l , o m i t e r e a

s u b i e c t u l u i , o m i t e r e a p r e d i c a t u l u i , r e p e t a r e a s u b i e c t u l u i ş i p r e ­d i c a t u l u i la s f î rş i tul frazei (Th. C a r l t o n ş i L. C a r l t o n ) .

V o r b i r e a c o n ţ i n e m u l t e c u v i n t e p a r a z i t e ş i p e r s e v e r a r e a a n u m i t o r e x p r e s i i ; ea es te s ă r a c ă în i n t o n a ţ i i ; d e b i t u l m i n t a l se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n a c t i v i s m r e d u s a l v o r b i r i i — e l nu face u n efort p e n t r u a-şi m o b i l i z a ş i o r g a n i z a a m i n t i r i l e , m u l ţ u -m i n d u - s e cu o r e l a t a r e super f ic ia lă .

Aceşt i copii î n t î m p i n ă di f icul tăţ i i m p o r t a n t e î n î n s u ş i r e a formei scrise a l i m b a j u l u i ; d a t o r i t ă a c e s t u i fapt e x i s t ă o d i s-lexie, disgraf ie ş i d i sor togra f ie specif ică deb i l i tă ţ i i m i n t a l e .

D a t e l e e x i s t e n t e cu p r i v i r e la memoria a c e s t o r def icienţi s înt u n e o r i c o n t r a d i c t o r i i . U n i i a u t o r i s u s ţ i n c ă d e b i l i t a t e a m i n ­tală n u e x c l u d e p o s i b i l i t a t e a u n e i m e m o r i i d e z v o l t a t e , c h i a r a u n e i h i p e r m n e z i i . Al ţ i a u t o r i a r a t ă c ă d e r e g u l ă , m e m o r i a es te de f ic i tară s u b u n e l e a specte . I a t ă c î t e v a d i n t r ă s ă t u r i l e s p e ­cifice :

— s-a s tab i l i t că î n t i n d e r e a m e m o r i e i de cifre e s te m a i r e ­d u s ă c o m p a r a t i v cu n o r m a l u l de aceeaş i V .M. ;

— l a debi l i i m i n t a l i m e m o r a r e a n u d o b î n d e ş t e u n c a r a c t e r suf ic ient de v o l u n t a r ; aceş t i copii nu r e c u r g la p r o c e d e e de f ixare i n t e n ţ i o n a t ă , n u - ş i e l a b o r e a z ă u n p l a n d e o r g a n i z a r e a m a t e r i a l u l u i n ic i î n m o m e n t u l f ixări i , n ic i î n m o m e n t u l r e p r o ­ducer i i ; e f ic ienţa s c ă z u t ă a m e m o r i e i v o l u n t a r e nu se r e d u c e însă la o f ixare de fec tuoasă , ci r e z u l t ă ş i d i n t r - o e v o c a r e i n s u ­ficient de ac t ivă ;

— u n a d i n c a r a c t e r i s t i c i l e i m p o r t a n t e a le m e m o r i e i este r i g i d i t a t e a f ixări i ş i r e p r o d u c e r i i c u n o ş t i n ţ e l o r , c a r e d u c e d e fapt l a d i f icul tă ţ i i m p o r t a n t e î n r e a l i z a r e a t r a n s f e r u l u i d e cu­n o ş t i n ţ e ;

— l ipsa de f ide l i ta te a m e m o r i e i es te o a l t ă p a r t i c u l a r i t a t e c a r e a p a r e f r e c v e n t ; a t u n c i c înd r e p r o d u c u n t e x t s a u c î n d p o ­ves tesc o î n t î m p l a r e , copii i debi l i m i n t a l i a d a u g ă ' e l e m e n t e s t r ă ­ine, p r o v e n i t e d i n t r - o e x p e r i e n ţ ă a n t e r i o a r ă , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a s e m ă n ă t o a r e ;

— e i n u p o t o fer i i n d i c a ţ i i d e m n e d e î n c r e d e r e î n l e g ă t u r ă c u ob iecte le v ă z u t e s a u î n l e g ă t u r ă c u î n t î m p l ă r i l e l a c a r e a u as is tat , d i n c a u z a suges t ib i l i tă ţ i i lor p r o n u n ţ a t e ;

— c e r c e t ă r i l e a u a r ă t a t c ă î n m e m o r a r e a v o l u n t a r ă ş i î n cea i n v o l u n t a r ă nu s-au găsi t d i f e r e n ţ e î n t r e copi i i n o r m a l i ş i debi l i m i n t a l i de t i p famil ia l ; în s c h i m b cei cu l e z i u n i c e r e ­b r a l e d o v e d e s c o c a p a c i t a t e d e m e m o r a r e i n v o l u n t a r ă m a i r e d u s ă dec î t cei de t i p f a m i l i a l s a u decî t copi i i n o r m a l i ;

183

— e i a u n e v o i e d e u n n u m ă r m a i m a r e d e r e p e t i ţ i i decî t copiii n o r m a l i , p e n t r u a r e ţ i n e u n m a t e r i a l v e r b a l ; a u n e v o i e d e u n n u m ă r m a i m a r e d e r e p e t i ţ i i n u n u m a i p e n t r u a p u t e a r e ţ i n e u n v o l u m o a r e c a r e d e c u n o ş t i n ţ e , d a r ş i p e n t r u a a j u n g e la o s c ă d e r e a greşe l i lor .

S-a d o v e d i t c u u n n u m ă r m a r e d e fapte c ă m a r e a m a j o r i ­t a t e a a c e s t o r copii p r e z i n t ă deficienţe ale motricitatii. S-a s ta­bilit, d e a s e m e n e a , c ă c u cit g r a d u l def ic ienţe i m i n t a l e e s t e m a i m a r e c u a t î t n i v e l u l m o t r i c i t a t i i r ă m î n e m a i scăzut .

S e ş t ie c ă g r a v i t a t e a de f ic ienţe lor m o t r i c e d e p i n d e î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă d e et io logia î n t î r z i e r i i m i n t a l e . Unii, a u t o r i , ea, de e x e m p l u , A. A. S t r a u s s ş i L . E. L e h t i m e n au r e l e v a t f a p t u l c ă debi l i i c u lez iuni c e r e b r a l e p r e z i n t ă t u l b u r ă r i a le m o t r i c i ­tat i i m u l t m a i n u m e r o a s e ş i m a i g r a v e dec î t cei d e t i p famil ia l .

Se c o n s i d e r ă că aceş t i def ic ienţ i p r e z i n t ă î n t r e 8 ş i 14 an i o întârz iere de 2—4 ani în d e z v o l t a r e a m o t r i c i t a t i i i m p l i c a t e în ac t iv i tă ţ i m a i c o m p l e x e .

î n t â r z i e r e a m o t r i c i t a t i i s e î n r e g i s t r e a z ă m a i a les s u b u r m ă ­t o a r e l e a s p e c t e :

— viteza mişcărilor a t î t în d e s f ă ş u r a r e cît şi ca t i m p de r e a c ţ i e e s te , în g e n e r a l , m a i s c ă z u t ă : se c o n s t a t ă că debi l i i m i n ­tali d e t i p famil ia l s î n t m a i p u ţ i n def ic i tar i s u b a s p e c t u l t i m p u ­lui de r e a c ţ i e dec î t cei cu l e z i u n i c e r e b r a l e ;

— p r e c i z i a m i ş c ă r i l o r es te ş i ea s c ă z u t ă ; l ipsa de prec iz ie a p a r e ş i î n m i ş c ă r i l e m a r i , d a r e a e s t e m a i e v i d e n t ă î n m i ş c ă ­r i le m a i f ine a le m î i n i i ; i m p r e c i z i a m i ş c ă r i l o r e s te însoţ i tă de sinkinezii i m p o r t a n t e ; -N,

— ei î n t î m p i n ă d i f icu l tă ţ i în imitarea mişcărilor, f a p t c a r e i n f l u e n ţ e a z ă n e g a t i v f o r m a r e a m u l t o r d e p r i n d e r i ; i m i t a r e a s e rea l i zează m a i g r e u a t u n c i c î n d sol ici tă o r i e n t a r e a î n s p a ţ i u ; debi l i i m i n t a l i au t e n d i n ţ a de a i m i t a m i ş c ă r i l e ca în o g l i n d ă ;

— indicaţiile verbale î i a j u t ă în m a i m i c ă m ă s u r ă în orga* n i z a r e a ş i c o r e c t a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i m o t o r , c o m p a r a t i v o u r o l u l ace loraş i ind ica ţ i i l a copi lu l n o r m a l ;

— reglarea forţei musculare e s t e def ic i tară , d a t o r i t ă m a i a les insu f ic ienţe i s e n z a ţ i i l o r k i n e s t e z i c e ;

— contractura a n u m i t o r g r u p e de m u ş c h i nu se r e a l i z e a z ă d i n t r - o d a t ă , c i n u m a i d u p ă o p e r i o a d ă d e s ink inez i i , î n c a r e a d e s e o r i s e c u p r i n d ş i m u ş c h i i a r r t a g o n i ş t i ;

— debi l i i m i n t a l i î n t î m p i n ă d i f icul tă ţ i în relaxarea volun­tară a a n u m i t o r g r u p e de m u ş c h i , p r e c u m şi la t r e c e r e a de la o m i ş c a r e la a l t a ;

184

— o ser ie de a u t o r i (G. N. C a n t o r , C. M. S t a c e y ) c o n s t a t ă c ă cei c u u n Q.I. s u b 6 0 p r e z i n t ă def ic ienţe m a j o r e s u b a s p e c ­t u l dexterităţii manuale, ceea ce î i face i n a p ţ i p e n t r u m u n c i de prec iz ie ; copii i c u d e b i l i t a t e m i n t a l ă u ş o a r ă r ă m î n s u b n i v e l u l n o r m a l u l u i n u m a i î n ac t iv i tă ţ i l e c a r e n e c e s i t ă o d e x t e r i t a t e m a ­n u a l ă p r o n u n ţ a t ă ; u n i i s în t capabi l i să e x e c u t e o a c t i v i t a t e m a ­n u a l ă t o t a t î t d e p r e c i s c a ş i u n i i n o r m a l i ;

— la debi l i i m i n t a l i se o b s e r v ă , m a i f r e c v e n t d e c î t la n o r ­mal i , lateralitatea manuală stingă sau ambidextră ;

— o ser ie de c e r c e t ă r i (P. H o l m a n ) r e l e v ă că, d a c ă se a s i ­g u r ă condi ţ i i de a n t r e n a m e n t , motricitatea se poate ameliora în mod simţitor, a p r o p i i n d u - s e m u l t de n i v e l u l n o r m a l i l o r , m a i a les în c o o r d o n a r e a o c h i - m î n ă ş i d e x t e r i t a t e m a n u a l ă ;

— în a p r e c i e r e a ş i d i s c u t a r e a m o t r i c i t a t i i la c o p i l u l debi l m i n t a l t r e b u i e s ă ţ i n e m s e a m a d e f a p t u l c ă u n i i copii s în t hi-perkinetici şi a l ţ i i hipokinetici; de aces t a s p e c t t r e b u i e să se ţ i n ă s e a m a m a i a le s în c o r e c t a r e a d e f i c i e n ţ e l o r m o t r i c i t a t i i ;

în ceea ce p r i v e ş t e activitatea voluntară, s-a s t a b i l i t f aptu l că ea p r e z i n t ă de f ic ienţe în t o a t e m o m e n t e l e d e s f ă ş u r ă r i i sale.

— scopurile pe c a r e ş i le f ixează d e b i l u l m i n t a l s în t , în g e ­n e r a l , s c o p u r i a p r o p i a t e , g e n e r a t e d e t r e b u i n ţ e l e ş i d e i n t e r e s e l e m o m e n t a n e ;

— el se a b a t e de la scopul f ixat, d a c ă î n t î m p i n ă di f icul tăţ i , şi e x e c u t ă o a l t ă a c t i v i t a t e m a i u ş o a r ă ;

—- e fectu l s u c c e s u l u i sau i n s u c c e s u l u i a s u p r a act iv i tă ţ i i u l ­t e r i o a r e d e p i n d e n u n u m a i d e n i v e l u l i n t e l e c t u a l , c i ş i d e u n e l e p a r t i c u l a r i t ă ţ i a le p e r s o n a l i t ă ţ i i ; u n i i a u t o r i r e l e v ă e x i s t e n ţ a a d o u ă categor i i de debi l i m i n t a l i ; u n i i c a r e l u p t ă p e n t r u succes şi alţ i i c a r e î n c e a r c ă să ev i te i n s u c c e s u l ;

— se c o n s t a t ă că aceş t i copii m a n i f e s t ă o t e n d i n ţ ă m a i p r o ­n u n ţ a t ă d e c î t n o r m a l i i d e a n u î n t r e r u p e a c t i v i t a t e a î n c e p u t ă sau de a r e v e n i la ea ;

— d i f icu l tă ţ i le m u l t i p l e î n t î m p i n a t e în e x e c u t a r e a u n e i ac­t iv i tă ţ i d e c u r g d i n i n s u f i c i e n t a a t e n ţ i e pe c a r e e i o a c o r d ă i n ­s t r u c ţ i e i ce l i se dă ; d e b i l u l m i n t a l e s te î n c l i n a t să t r e a c ă i m e ­diat la a c ţ i u n e ; cel c a r e a n a l i z e a z ă i n s t r u c ţ i a nu p r e v e d e di f icul tăţ i le c a r e s-ar p u t e a ivi ş i n u c e r e l ă m u r i r i s u p l i m e n ­t a r e ; s e p o a t e f o r m u l a c o n s t a t a r e a c ă d e b i l u l m i n t a l e s t e l ipsi t de o r i e n t a r e a p r e a l a b i l ă în a c t i v i t a t e a pe c a r e o d e s f ă ş o a r ă ;

— a p a r f r e c v e n t m a n i f e s t ă r i de negativism, ca efect al ca­pac i tă ţ i i r e d u s e de l u c r u a s c o a r ţ e i c e r e b r a l e ; c î n d cftpilul p r e ­z intă o s t a r e de n e g a t i v i s m , t o n u l a s p r u ş i p o r u n c i t o r e s te cu t o t u l n e i n d i c a t , a v î n d ca efect a d î n c i r e a n e g a t i v i s m u l u i ;

185

T u l b u r ă r i l e afective şi emoţionale s î n t o c o m p o n e n t ă p r i n ­c ipa lă a t a b l o u l u i p s i h o p a t o l o g i c .

A f e c t i v i t a t e a es te t o t d e a u n a p e r t u r b a t ă fie c ă d e b i l i t a t e a c o n s t i t u i e u n t e r e n p e c a r e a c ţ i o n e a z ă condi ţ i i l e e d u c a t i v e d e ­fectuoase, fie că p r o a s t a a p r e c i e r e a s i tuaţ i i lor , d e f e c t u l de ver­ba l izare , m a r e a e m o t i v i t a t e , s e n t i m e n t u l d e i n f e r i o r i t a t e , p e r ­t u r b ă s u c c e s i u n e a d i fe r i te lor e t a p e a l e d e z v o l t ă r i i a fect ive .

U n s t u d i u s i s t e m a t i c e f e c t u a t d e M . C h a z a n [28 a ] d ă u r m ă ­t o a r e a d i s t r i b u ţ i e a d i fe r i te lor t u l b u r ă r i a le a fect iv i tă ţ i i la copiii debi l i m i n t a l i :

— d e p r e s i u n e : 16,4%, — o s t i l i t a t e faţă de a d u l ţ i : 13,8%, — a b s e n ţ a r ă s p u n s u l u i la sol ic i tăr i : 13,8%, — a n x i e t a t e în l e g ă t u r ă cu a f e c ţ i u n e a a d u l ţ i l a r : 10,8%, — i n d i f e r e n ţ a faţă de a p r o b a r e a a d u l ţ i l o r : 10,8%, — n e a s t î m p ă r — i n s t a b i l i t a t e : 9 ,5%, — t e n s i u n e e m o t i v ă : 8,2%, — a n x i e t a t e a în l e g ă t u r ă cu a c c e p t a r e a de c ă t r e alţ i

copii : 6,7%, — o s t i l i t a t e faţă de copii : 3,9%, — v a r i a t e s i m p t o m e n e v r o t i c e : 2,6 %. D i n c o m p a r a r e a debi l i lor m i n t a l i cu l e z i u n i c e r e b r a l e ş i a

delor d e t i p famil ia l s-a t r a s c o n c l u z i a c ă p r i m a g r u p ă p r e z i n t ă o a n x i e t a t e m a i m a r e ş i o s t a r e de a g i t a ţ i e m a r c a n t ă , o c a p a c i ­t a t e m a i r e d u s ă d e a-şi i n h i b a a n u m i t e i m p u l s u r i , d i f i c u l t a t e a de a r e n u n ţ a la un obiect s a u la o a c ţ i u n e în v e d e r e a p r i m i r i i u n e i r e c o m p e n s e î n t î r z i a t e .

Cea m a i f r e c v e n t ă t u l b u r a r e es te t o t u ş i imaturitatea afec­tivă, c a r e face ca un copi l d e b i l m i n t a l de v î r s t ă ş c o l a r ă să a ibă m a n i f e s t ă r i p r o p r i i p r e ş c o l a r i l o r , s u b a s p e c t u l e m o ţ i i l o r ş i sen­t i m e n t e l o r .

M a n i f e s t ă r i l e e m o t i v e s în t a d e s e o r i exagerat de puternice în r a p o r t cu cauza c a r e 1-a p r o d u s . U n e o r i aceş t i copi i p r e z i n t ă frici ne jus t i f ica te . E m o ţ i a d e m î n i e i a p r o p o r ţ i i l e u n e i c r i z e d e furie, î n s o ţ i t ă d e r e a c ţ i i a g r e s i v e faţă d e cei d i n j u r , d i s t r u g e r e a obiecte lor , lov i rea p r o p r i u l u i c o r p .

Vese l ia se p o a t e t r a n s f o r m a în cr ize de r îs n e s t ă p î n i t . L ipsa d e r e ţ i n e r e s e c o n s t a t ă , d e a s e m e n e a , ş i î n m a n i f e s t ă r i l e d e s i m p a t i e .

, M a n i f e s t ă r i l e descr i se, cu t o t c a r a c t e r u l lor exploziv , nu s în t e x p r e s i a u n o r t r ă i r i a d î n c i ş i s tab i le . C a u z e t o t a t î t d e n e ­î n s e m n a t e c a cele c a r e le-au p r o v o c a t p o t d e t e r m i n a î n c e t a r e a lor s a u t r e c e r e a la o e m o ţ i e c o n t r a r ă . M a n i f e s t ă r i l e e x t e r i o a r e

186

p u t e r n i c e s î n t e f e c t u l c a p a c i t ă ţ i i -reduse a scoar ţe i c e r e b r a l e de a r e a l i z a u n c o n t r o l a s u p r a c e n t r i l o r s u b c o r t i c a l i .

P r i n c a r a c t e r u l l o r e x p l o z i v ş i h a o t i c , e m o ţ i i l e a u deseor i u n efect d e z o r g a n i z a t o r a s u p r a a c t i v i t ă ţ i i d e b i l i l o r m i n t a l i .

Mai m u l t , c a p a c i t a t e a r e d u s ă de a c o n t r o l a e x p r e s i i l e e m o ­ţ i o n a l e c o m p l i c ă r e l a ţ i i l e l o r c u cei d i n j u r .

N u toţ i debi l i i m i n t a l i s e c a r a c t e r i z e a z ă î n s ă p r i n emoţ i i exp loz ive . U n i i d i n t r e e i s în t placizi , a u o c a p a c i t a t e r e d u s ă d e a s tab i l i un c o n t a c t afect iv a d e c v a t cu a d u l ţ i i s a u c h i a r cu copiii d e aceeaş i v î r s tă .

Se o b s e r v ă u n e o r i p r e d o m i n a r e a u n e i d ispozi ţ i i : astfel, u n i i s î n t m a i f r e c v e n t eufor ic i , a l ţ i i a p a t i c i , a l ţ i i i r i t ab i l i .

C h i a r a t u n c i c î n d n u p r e z i n t ă t u l b u r ă r i e v i d e n t e a le a fec­t iv i tă ţ i i , aceş t i copi i au o gamă mai redusă de sentimente dec î t n o r m a l i i d e a c e e a ş i v î r s tă .

î n acest g r u p d e def ic ienţ i g ă s i m u n o a r e c a r e n u m ă r d e tablouri clinice: p u t e m î n t î l n i debi l i s i m p l i s a u a r m o n i c i (de­scriş i d e V E R M E Y L E N ) ; deb i l i i v e r b a l i l a c a r e p r e d o m i n ă funcţ ia l ingv i s t ică d î n d loc l a u n v e r b a l i s m c r a s ; î n t î l n i m s i n ­d r o m u l G r i m b e r t , s e c h e l e d e i n s u f i c i e n ţ ă p o n d e r a l ă l a n a ş t e r e s a u p r e m a t u r i t a t e l a c a r e t r a d u c e r e a c l in ică e s te u n i n f a n t i l i s m p e r s i s t e n t .

3.2.6. I N T E G R A R E A F A M I L I A L A Şl S O C I O - P R O F E S I O N A L A

P r e z e n ţ a u n u i copi l d e b i l m i n t a l î n t r - o f a m i l i e r e p r e z i n t ă u n f a p t d e g r e a î n c e r c a r e . N u m e r o ş i p ă r i n ţ i n u r e u ş e s c s ă s e î m p a c e c u aces t g înd . C h i a r a t u n c i c î n d î n t â r z i e r e a î n d e z v o l ­t a r e a c o p i l u l u i e s t e e v i d e n t ă , e i se a m ă g e s c cu o m u l ţ i m e de exp l ica ţ i i pos ib i le .

N u c o n s t i t u i e o e x c e p ţ i e n ic i p ă r i n ţ i i c a r e t r ă i e s c u n s e n t i ­m e n t d e c u l p a b i l i t a t e fa ţă d e copil , s e s i m t r ă s p u n z ă t o r i .

Copii i debi l i m i n t a l i , în condi ţ i i l e u n e i a t i t u d i n i r e a l i s t e a familiei r e u ş e s c să se i n t e g r e z e în fami l ie .

î n ceea c e p r i v e ş t e şcoala, e i p o t u r m a şcoala a j u t ă t o a r e u n d e îşi î n s u ş e s c c i t i t - scr i su l ş i c a l c u l u l e l e m e n t a r la n i v e l u l a 4 — 5 clase d i n şcoa la g e n e r a l ă .

187

D e b i l u l m i n t a l a r e p o s i b i l i t a t e a să-şi î n s u ş e a s c ă o p r o f e s i e p e c a r e o p o a t e e x e r c i t a c u succes . I n l e g ă t u r ă c u p r e g ă t i r e a pro fes iona lă ş i i n t e g r a r e a socia lă v o m r e v e n i î n t r - u n p a r a ­graf spec ia l .

3 . 3 . D E F I C I E N T A M I N T A L Ă D E G R A D U L I I :

I M B E C I L I T A T E A

3.3.1. DEFINIŢIE

I m b e c i l i t a t e a es te o def ic ienţă m i n t a l ă g r a v ă , s i t u î n d u - s e s u b r a p o r t u l g r a d u l u i î n t r e d e b i l i t a t e a m i n t a l ă ş i id ioţ ie . V î r s t a m i n t a l ă s e s i t u e a z ă î n t r e 2—7 a n i . Q.I. v a r i a z ă î n t r e 2 0 — 5 0 .

U t i l i z î n d c r i t e r i u l achiz i ţ i i lor v e r b a l e , E s q u i r o l def inea i m ­beci lul , c o m p a r a t i v c u id io tu l , c a a v î n d p o s i b i l i t a t e a însuş i r i i î n t r - u n a n u m i t g r a d a f o r m e i o r a l e a l i m b a j u l u i .

S p r e d e o s e b i r e d e idioţ i , c a r e a u l a î n d e m î n ă n u m a i „ p a -l e o i n t e l e c t u l " , imbeci l i i , a t i n g n i v e l u l „ n e o i n t e l e c t u l u i " c a r e l e p e r m i t e să se s e r v e a s c ă de e x p e r i e n ţ e l e a n t e r i o a r e p e n t r u a se a d a p t a la o s i t u a ţ i e n o u ă (Wal lon).

Cel a fec ta t de i m b e c i l i t a t e este, p a r ţ i a l , e d u c a b i l , l u c r u foar te i m p o r t a n t p e n t r u s t a b i l i r e a m ă s u r i l o r d e a s i s t e n ţ ă s o ­cială ş i r e c u p e r a r e p r o f e s i o n a l ă .

3.3.2. TERMENI ECHIVALENŢI. LIMITE ÎN DIFERITE

CLASIFICĂRI

C o r e s p o n d e n ţ a t e r m e n u l u i d e i m b e c i l ş i i m b e c i l i t a t e î n d i­fer i te l i m b i es te u r m ă t o a r e a :

l i m b a g e r m a n ă : S c h w a c h s i n n i g e r , I m b e z i l l i t ä t ,

188

l i m b a f r a n c e z ă : I m b é c i l e , I m b é c i l l i t é , l imba e n g l e z ă : I m b e c i l e , i m b e c i l i t y , s t u p i d n e s s , Limba s p a n i o l ă : I m b e c i l , i m b e c i l i d a d , l i m b a i t a l i a n ă : I m b e c i l e . In ceea ce p r i v e ş t e l i m i t e l e p s i h o m e t r i c e a le imbec i l i tă ţ i i ,

e le v a r i a z ă d e l a a u t o r l a a u t o r . P r e z e n t ă m î n t a b e l u l d e m a i jos cele m a i u t i l i z a t e l i m i t e :

Tabelul 18

Autorul Limite (V.M. sau Q.I.) Teste

Binet-Simon V.W. = 2 - 7 ani Binet-Simon L>. Wechsler Q.I = 2 0 - 4 9 W.I.S.C. Î-.M. Terman V.M. = 3 - 7 ani Terman A!. Roşea Q . I . = 2 2 - 5 0 Terman li. Lafon V.M. = 3 - 7 ani Q.I. = 3 0 - 5 5 - 6 0

Unii a u t o r i p r e f e r ă u t i l i z a r e a t e r m e n u l u i de infirmitate mintală ( p e n t r u id ioţ i ş i imbeci l i ) , d e o a r e o e aces t c o n c e p t îng lo­b e a z ă n u n u m a i a n s a m b l u l c a z u r i l o r c l inice, c i ş i t o a t e i m p l i c a ­ţi i le sociale r i d i c a t e d e aceşt i def ic ienţ i m i n t a l i oare r e p r e z i n t ă 2%o d i n p o p u l a ţ i e .

3.3.3. CARACTERISTICI SOMATICE

F i i n d v o r b a d e a fecţ iuni c a r e î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r s înt c o n t r a c t a t e î n c u r s u l p e r i o a d e i feta le, a v î n d c a s u p o r t e t i o p a t o -genîc o t u l b u r a r e genet ică , m e t a b o l i c ă , c r o m o z o m i a l ă s a u e m -br io- fe topat ică , f r e c v e n ţ a m a l f o r m a ţ i i l o r s o m a t i c e e s t e d e r e ­g u l ă r i d i c a t ă . D i n t r e m a l f o r m a ţ i i l e î n t î l n i t e n o t ă m :

— a s p e c t u l d i sp las t ic f a c i o - c r a n i a n ( h i p e r t e l o r i s m , m a c r o -glosie, a s i m e t r i i c r a n i e n e , oxicefal ie, g u r ă d e l u p , b o l t a p a l a t i n ă ogivală, facies de p i t ic , u r e c h i m a l f o r m a t e , d i sp laz i i faciale, p r o e m i n e n ţ a g lobi lor o c u l a r i , n a s l ă ţ i t etc.) ;

— m a l f o r m a ţ i i v i scera le : h e p a t o - s p l e n o - m e g a l i e , h e r n i i ale p e r e t e l u i a b d o m i n a l ;

189

— t u l b u r ă r i de d e z v o l t a r e s o m a t i c ă cu deficit p o n d e r o -s t a t u r a l , d i s p r o p o r ţ i i e v i d e n t e î n t r e l u n g i m e a c o r p u l u i ş i a m e m b r e l o r ;

— m o d i f i c ă r i a l e c u t a n o - m u c o a s e l o r ( ichtioze, p e t e v a s c u ­l a r e , t u m o r e t e s u b c u t a n a t e , p r o c e s e d e h i p e r k e r a t o z ă sau l i c h e -ni f ieare etc.) ;

— m o d i f i c ă r i o s t e o - a r t i c u l a r e (de s t a t i c ă a coloanei v e r t e ­b r a l e , p ic ior s t r î m b etc.) ;

— a n o m a l i i g e n i t a l e ( c r i p t o r h i d i e , p s e u d o h e r m a f r o d î t i s m e t c ) .

3.3.4. STIGMATE NEUROLOGICE

La fel cu m o d i f i c ă r i l e s o m a t i c e ş i ce le n e u r o l o g i c e s î n t î n -t î ln i te l a imbeci l i î n t r - o p r o p o r ţ i e m a i m a r e d e c î t l a debi l i i m i n ­tal i , însă m a i d i s c r e t e ş i m a i c o n s t a n t e d e c î t l a idioţ i .

C a r a c t e r i s t i c aceste i f o r m e cl inice e s t e tulburarea de motri­citate, în a d e v ă r m o t r i c i t a t e a es te s l ab d e z v o l t a t ă ş i i n s u f i c i e n t d i f e r e n ţ i a t ă . I m b e c i l u l n u p o a t e e x e c u t a o m i ş c a r e i z o l a t ă (de e x e m p l u n u p o a t e î n c h i d e u n o c h i s i n g u r ) , m i ş c ă r i l e s în t s t î n -gace ş i l ips i te d e f ine ţe p r e z e n t î n d n u m e r o a s e s incinezi i m a i a les l a n i v e l u l m e m b r e l o r s u p e r i o a r e .

în a f a r ă de aces te t u l b u r ă r i î n t î l n i m ş i o ser ie de s i n d r o a m e n e u r o l o g i c e b i n e c o n t u r a t e , ca : microcefa l ie , h idroce fa l ie , c r a -n i o s t e n o z e , d isplazi i faciale ( m o n g o l i a n ă , h u r l e r i a n ă e t c ) , a n o ­m a l i i c ranio- fac ia le î n s o ţ i t e c u m a l f o r m a ţ i i a l e o r g a n e l o r s e n ­z o r i a l e (vizual, a u d i t i v ) .

S î n t î n t î l n i t e s i n d r o a m e n e u r o l o g i c e m o t o r i i ( h e m i p l e g i i , p a r a p a r e z e ) , t u l b u r ă r i e x t r a p i r a m i d a l e ş i s p i n o c e r e b e l o a s e (ataxie , m i ş c ă r i i n v o l u n t a r e , t r e m o r i n t e n ţ i o n a l , t u l b u r ă r i d e echi l ibru, h i p e r t o n i e m u s c u l a r ă c u h ipore f lex ie) , v e s t i b u l ä r e ş i a t i n g e r i de n e r v i c r a n i e n i ( m o t r i c i t a t e a e x t r i n s e c ă a g lob i lor ocular i , p a r e z e faciale), t o a t e a c e s t e a î n t r e g i n d t a b l o u l de f ic ien­ţei m i n t a l e d e g r a d u l I I .

190

3.3.5. TABLOUL PSIHOPATOLOGIC

P e p l a n i n t e l e c t u a l , s p r e d e o s e b i r e d e idioţi , imbeci l i i a j u n g să-şi î n s u ş e a s c ă s i s t e m u l s imbol ic a l l i m b a j u l u i î n v e d e r e a c o ­m u n i c ă r i i . V o r b i r e a lor es te î n s ă i m p e r f e c t ă . S u b r a p o r t u l p r o ­n u n ţ i e i p r e z i n t ă n u m e r o a s e de fec te d e a r t i c u l a ţ i e , i a r in te l ig i -b i l i t a t e a es te r e d u s ă . V o c a b u l a r u l e s te r e s t r î n s l a c u v i n t e l e u z u a l e . S t r u c t u r a g r a m a t i c a l ă a l imbi i nu es te î n s u ş i t ă ş i d a t o ­r i t ă a c e s t u i fapt v o r b i r e a lor e s te f r e c v e n t a g r a m a t i c a l ă .

P r i n def ini ţ ie e i n u r e u ş e s c să-şi î n s u ş e a s c ă c i t i t-scr i sul , i a r a t u n c i c înd t o t u ş i r e u ş e s c d e p r i n d e r e a es te m e c a n i c ă , s e b a z e a z ă pe u n e l e m e c a n i s m e de g loba l izare ş i es te p a r ţ i a l ă ş i p r i n a c e a s t a i m p e r f e c t ă r e f e r i n d u - s e n u m a i la o se r ie d i n e l e m e n t e l e l i m b a ­j u l u i scris.

G î n d i r e a i m b e c i l i l o r r ă m î n e p r i n e x c e l e n ţ ă o g î n d i r e c o n ­cre tă , s i t u a ţ i o n a l ă r e s t r î n g î n d u - s e l a r e z o l v ă r i m e c a n i c e .

L a s f î r ş i tu l d e z v o l t ă r i i lor, imbeci l i i n u d e p ă ş e s c m e c a n i s ­m e l e g î n d i r i i c o n c e p t u a l e ş i m o d u r i l e o p e r a ţ i o n a l e c a r e c a r a c ­t e r i z e a z ă g î n d i r e a c o p i l u l u i de 7 ani .

Imbeci l i i n u r e u ş e s c s ă î n ţ e l e a g ă re la ţ i i l e s p a ţ i a l e ş i n u pot s ă achiz i ţ ioneze n o ţ i u n e a d e n u m ă r .

Afectivitatea imbec i l i lo r e s te î n t o t d e a u n a f o a r t e i m a t u r ă ş i labi lă . I m a g i n i l e p a r e n t a l e c o n s t i t u i e s i n g u r u l lor s i s t e m d e r e ­fer inţă , s i n g u r a e x p e r i e n ţ ă r e l a ţ i o n a l ă , d i n a c e a s t a d e c u r g î n d i n f a n t i l i s m u l lor m a r c a n t .

Imbec i l i i a u o m a r e n e v o i e d e s e c u r i t a t e . E i p r e z i n t ă c o n ­d u i t e r e a c t i v e la o s i t u a ţ i e de a b a n d o n ş i pe aces t fond se p o t dezvol ta s t r u c t u r i m i n t a l e obses ionale , fobice s a u h i p o c o n d r i c e .

C o m p o r t a m e n t u l i m b e c i l i l o r e s te d o m i n a t d e e m o t i v i t a t e c a r e î n s ă es te î n t o t d e a u n a r ă u c o n t r o l a t ă , e s te c o n s t a n t p u n c t a t d e i n s e c u r i t ă ţ i , d e o a r e c e l u m e a î i a p a r e c a f i ind ost i lă . I m b e ­cilii n u a u u n s e n t i m e n t p r o f u n d d e i n c a p a c i t a t e ş i i n f e r i o r i t a t e .

N u m e r o a s e l e c o m p o r t a m e n t e a b e r a n t e î n t î l n i t e l a imbeci l i n u s î n t dec î t r e a c ţ i i d e i n s e c u r i t a t e ş i fur ie s a u a t i t u d i n i d e p r e s t a n ţ ă . D e m u l t e ori c o m p o r t a m e n t u l lor n u e s t e dec î t o t e n ­t a t i v ă de a e v i t a o s i t u a ţ i e de eşec.

S ă r ă c i a e x p e r i e n ţ e i ş i i n e r ţ i a e x p l i c ă t e n d i n ţ a i m b e c i l i l o r de a c i r c u m s c r i e l u m e a lor la o z o n ă r e s t r î n s ă în c a r e t o a t e e le­m e n t e l e s î n t c u n o s c u t e .

A f e c t i v i t a t e a i m b e c i l u l u i r ă m î n e deci e l e m e n t a r ă . U n i i s înt i n d i f e r e n ţ i , i n a c t i v i , izolaţ i , a l ţ i i s în t a fectuoş i , e m o t i v i ş i a r a t ă u n a t a ş a m e n t e x c l u s i v p e r s o a n e l o r c a r e s e o c u p ă d e e i .

191

A c e a s t ă l a b i l i t a t e a fect ivă s e m a n i f e s t ă p r i n p l î n s ş i c r i z e n e m o t i v a t e , furi i s u b i t e , v i o l e n t e , p a r o x i s t i c e , u n o a r e c a r e n e ­g a t i v i s m faţă d e a n t u r a j .

F o n d u l afect iv e s te a l c ă t u i t d i n p u e r i l i s m ş i v a n i t a t e , r e a c ­ţii ost i le f r e c v e n t e , t r ă s ă t u r i c a r e fac f o a r t e dificilă i n t e g r a r e a socială a imbeci l i lor . T r e b u i e să a d ă u g ă m ş i f r e c v e n ţ a u n o r m a ­ni fes tăr i p s i h o p a t i c e . D e l i r u r i d e r e v e n d i c a r e ş i p e r s e c u ţ i e , e p i ­soade d e d e p r e s i e a n x i o a s ă î n c u r s u l c ă r o r a p o a t e a p a r e su ic idul , u n e o r i i m b e c i l u l p o a t e d e v e n i p e r i c u l o s p e n t r u v i a ţ a socială, a j u n g î n d p î n ă l a c r i m ă .

A t e n ţ i a es te c a r a c t e r i z a t ă p r i n i n s t a b i l i t a t e ; a t u n c i c înd es te i n t e r e s a t , p e n t r u s c u r t ă v r e m e , i m b e c i l u l s e p o a t e o o n c e n t r a .

M e m o r i a es te d e r e g u l ă d i m i n u a t ă însă u n e o r i p o a t e s ă fie h i p e r t r o f i a t ă , e x c e p ţ i o n a l ă . P r e z e n ţ a h i p e r m n e z i e i a d a t n a ş t e r e la o g r u p ă n u m i t ă a b u z i v „ idioţ i s a v a n ţ i " în t i m p ce în r e a l i ­t a t e e i s înt n i ş t e imbeci l i . S î n t c u n o s c u ţ i î n p r i m u l r î n d imbeci l i i ca lcu la tor i , d i n t r e c a r e cel m a i c e l e b r u r ă m î n e I n a u d i , apoi .calculator i i de c a l e n d a r e r a p o r t a ţ i de Bl in (1910), H e u y e r (1926), D e l a y (1947). T o ţ i aceşt i imbec i l i cu o m e m o r i e e x c e p ţ i o n a l ă v in de fapt ş i i l u s t r e a z ă a c e a s t ă d i s a r m o n i e a d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e î n t î i n i t e l a aceş t i def ic ienţ i m i n t a l i .

î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e s în t de f in i te u n o a r e c a r e n u m ă r d e t i p u r i c l inice, n u n u m a i d u p ă et iologie, c i ş i d u p ă t r ă s ă t u r i l e c o m u n e ale a s p e c t e l o r c l in ice ş i d e e v o l u ţ i e . D i n t r e a c e s t e t i p u r i a m i n t i m : mongolismul, întîrzierea cu note autistice, cretinismul, vitîrzierea mixedematoasă. Se î n t î l n e s c şi i m b e c i l i eufor ic i , de r e g u l ă v e r b a l i c a r e p o t a j u n g e l a u n e l e p e r f o r m a n ţ e ş c o l a r e însă c a r e s î n t c u t o t u l i n u t i l i z a b i l e p e n t r u ei. A c e a s t ă î n c e r c a r e d e a d e s p r i n d e u n e l e t i p u r i c l in ice a r e o v a l o a r e p r o g n o s t i c ă ş i e d u -c a t i v - t e r a p e u t i c ă deoseb i tă , n u a n ţ î n d a t i t u d i n e a r e c u p e r a t o r i e faţă de aceş t i def ic ienţ i .

3.3.6. ÎNCADRAREA SOCIALA Şl FAMILIALA.

POSIBILITĂŢI Şl REALITĂŢI

î n c ă d e l a î n c e p u t t r e b u i e s ă a r ă t ă m c ă i m b e c i l u l e s te inca­p a b i l de a se a u t o c o n d u c e în r e l a ţ i i l e cu l u m e a ş i cu e l însuş i , d e aceea e l r ă m î n e u n as i s ta t p e r m a n e n t , însă m u l t m a i p u ţ i n i m p e r a t i v c a i d i o t u l .

192

El are nevoie de o tutelă şi o supraveghere constantă. Intr^un cadru social a cărui structurare nu este prea complexă, imbeci lul este uti l izabil şi semiperfectibi l . In m e d i u rural mai ales, el poate face une le operaţii s imple, sub control constant.

Inserţia sa socială depinde într-o largă măsură de afecti­vitatea sa : unii imbeci l i stabili pot să se supună la o disciplină socială elementară, alţii din contră, prezintă o mare labil itate şi manifestări psihopatice care fac necesară internarea. O serie de imbecil i pot comite crime, agresiuni sexuale, furturi, toate acestea însă purtînd pecetea impulsivităţi i şi a l ipsei de ju­decată.

In ult imele deceni i prognosticul adaptării sociale a imbeci­lilor a fost radical modificat datorită sistematizări i metodelor reeducative speciale care exp loatează în m o d particular i n t e ­l igenţa senzorio-motrică", datorită formelor de muncă adaptată, prin înţelegerea familiei în efortul de educare (Asociaţia părin­ţilor infirmilor mintali), prin organizare administrativă şi le­gislativă (legi de asistenţă şi ajutor social), prin cercetarea formelor vieţii adu l te compatibi le cu handicapul inte lectual (ate­liere sub tutelă).

Imbecili i pot să fie educaţi să se a l imenteze singuri, în ge­neral autoservirea le este accesibilă. P o t efectua o serie de munci s imple sub supraveghere. Sînt consideraţi parţial recuperabili, însă nefiind capabili să se autoconducă, rămîn dependenţi so­ciali.

Pentru aceşti deficienţi mintali, la noi în ţară, s-a creat de către Ministerul Munci i ş i prevederi lor sociale un t ip de in­stituţie special : cămin-şcoală.

In ceea ce pr iveşte latura educaţională există astăzi puse la punct tehnici care au la bază o bună cunoaştere a structurii psihologice a imbecili lor, precum şi o aplicare corespunzătoare a teorii lor psihologice ale învăţăturii. U n u l din mode le le educa­ţionale, apreciat ca ce l mai consistent ş i cu cea mai bună efi­cienţă practică este cel apl icat în inst ituţi i speciale pentru defi­cienţii mintal i de gradul II de către Gunzburg. Acest t ip de învăţămînt pune pe primul plan dezvoltarea deprinderilor care fac handicapatul cît mai puţ in dependent de asistenţă. Este vorba de deprinderile sociale şi deprinderi le de muncă.

Efortul educat iv are o ţ intă bine precizată de la început : obţinerea unei maturizări sociale şi a unei deprinderi de muncă care să facă posibi lă integrarea într-o activitate productivă simplă, în cadrul unui atel ier de muncă protejată sau în cadrul gospodăriei familiei.

193

3 . 4 . DEFICIENŢA M I N T A L Ă D E G R A D U L I I I

. I D I O T I A

3.4.1. DEFINIŢIE

Idioţ ia v i n e de la g r e c e s c u l id iote ia — c a r e î n s e a m n ă s im­p l i t a t e , i g n o r a n ţ ă .

E s q u i r o l (1818) es te p r i m u l c a r e a i n d i v i d u a l i z a t p r i n t r e s t ă r i l e m i n t a l e def ic i tare , descr i se g loba l d e P i n e l , s u b n u m e l e de id iot i sm, d o u ă f o r m e d e m e n ţ a şi id ioţ ia . ' '

Def in i ţ ia idioţ iei ca dea l t fe l ş i a imbeci l i tă ţ i i au r ă m a s m u l t t i m p foar te i m p r e c i s ă . E s q u i r o l d e f i n e ş t e id ioţ ia u t i l i z î n d c r i t e r i u l achiz i ţ i i lor v e r b a l e . Id ioţ i i n u - ş i î n s u ş e s c l i m b a j u l , deşi ei p o t scoate o ser ie de s u n e t e şi c h i a r s i labe. • • < •

S e g u i n (1846) cr i t ică aces t c r i t e r i u de clas i f icare s r d ă o d e s c r i e r e m a i g lobală, p o r n i n d de la o se r ie de i m p r e s i i c l in ice.

Al ţ i a u t o r i c o n s i d e r ă c ă idioţi i n u a u l a d i spoz i ţ ie d e c î t „ p a l e o i n t e l e c t u l " c a r e n u l e p e r m i t e d e c î t u t i l i z a r e a r e f l e x e l o r c o n d i ţ i o n a t e . •

O d a t ă c u a p a r i ţ i a p r i m e l o r scăr i p s i h o m e t r i c e a p a r ţ i n î n d lui B i n e t - S i m o n (1905—1908), i d i o t u l e s te d e f i n i t p r i n t r - u n n ive l m i n t a l i n f e r i o r v î r s t e i de 2 ani, a v î n d un Q.I. s u b 20.

M u l t m a i t î r z i u s-a u t i l i z a t p e n t r u de f in i rea de f ic ienţ i lor m i n t a l i p r o f u n z i un a l t c r i t e r i u c a r e s-a d o v e d i t a f i f o a r t e i m ­p o r t a n t : es te v o r b a d e c a p a c i t a t e a d e a u t o p r o t e c ţ i e . A c e a s t ă c a p a c i t a t e e s te de f in i tă de B r i t i s h M e n t a l Def ic iency A c t - c a o c a p a c i t a t e d e a r ă s p u n d e d e p r o p r i a s a s e c u r i t a t e î n v i a ţ a d e t o a t e zi lele. D i n aces t p u n c t d e v e d e r e i d i o t u l es te i n c a p a b i l s ă se a u t o c o n d u c ă ş i să se a p e r e de e v e n t u a l e l e p e r i c o l e ş i c h i a r să se h r ă n e a s c ă .

Noi c o n s i d e r ă m î m p r e u n ă c u K o h l e r (1954) c ă a c e s t a e s t e c r i t e r i u l p e c a r e t r e b u i e să-1 a v e m î n v e d e r e î n s t a b i l i r e a m ă s u ­r i lor de a s i s t e n ţ ă socia lă a id io ţ i lor c a r e au o p e r m a n e n t ă n e v o i e de îngr i j i re ş i s u p r a v e g h e r e .

194

3.4.2. CARACTERISTICI SOMATICE

I d i o t u l a r e u n a s p e c t m u l t m a i d i smorf ic dec î t ce le la l te f o r m e a l e def ic ienţe i m i n t a l e , a r e o s t a g n a r e a d e z v o l t ă r i i , p r e -z e n t î n d n u m e r o a s e a t i n g e r i m a l f o r m a t i v e e m b r i o n a r e - p recoce . M a j o r i t a t e a id ioţ i lor s î n t h ipot rof ic i p o n d e r o s t a t u r a l i . S î n t î n t î l ­n i t e d e o s e b i t de f r e c v e n t e m a l f o r m a ţ i i l e cefal ice, faciale, a le t r u n c h i u l u i ş i e x t r e m i t ă ţ i l o r c a r e s în t d e s i g n a t e s u b n u m e l e d e s t i g m a t e .

S î n t î n t î l n i t e t o a t e d i s m o r f i s m e l e : m a l f o r m a ţ i i c r a n i e n e microcefal i i , c r a n i o s t e n o z ă , h idrocefa l i i ) , faciale ( h i p e r t e l o r i s m , f r u n t e î n g u s t ă , teş i tă , u r e c h i m a l f o r m a t e ) , a le c a v i t ă ţ i i b u c a l e (macroglos ie, l i m b a p r o t r u z ă , a n o m a l i i d e n t a r e , î n p a r t i c u l a r „ t r i a d a H u t c h i n s o n " c a r e n u e s t e c u m s-a c r e z u t m u l t t i m p p a -t o g n o m i c ă p e n t r u sifi l isul c o n g e n i t a l , s ia loree a b u n d e n t ă ) , m a l ­f o r m a ţ i i sche le t ice (sindacti l i i , h e m i h i p e r t r o f i i , lordoze, cifosco-lioze).

T r e b u i e s ă a r ă t ă m c ă d i s m o r f i s m e l e deşi î n t î l n i t e î n m o d f r e c v e n t t o t u ş i nu s î n t exc lus ive : e x i s t ă ş i idioţ i e u m o r f i c i .

S l a b a r e z i s t e n ţ ă l a infecţ i i i n t e r c u r e n t e e x p l i c ă m o r t a l i t a t e a r i d i c a t ă î n t î l n i t ă în r î n d u l id ioţ i lor . M e d i a de v î r s t ă a lor e s te de 19 a n i faţă de a i m b e c i l i l o r c a r e e s te de 26 a n i ( K a p l a n , 1939). Acest a u t o r a r a t ă c ă n u m a i 7 % d i n c a z u r i l e u r m ă r i t e d e e l r e u ­şesc s ă d e p ă ş e a s c ă v î r s t a d e 5 0 an i m a i a les î n u r m a i n t r o d u c e r i i în t e r a p i e a a n t i b i o t i c e l o r .

3.4.3. STIGMATE NEUROLOGICE

L a idioţ i î n t î l n i m f r e c v e n t cele m a i v a r i a t e a t i n g e r i lezio-n a l e d e i n t e n s i t ă ţ i m a r c a t e . P r i n t r e a c e s t e a n o t ă m t e t r a p i e g i i l e spast ice, h e m i p l e g i i , p a r a p l e g i i , s i n d r o a m e c o r e o a t e t o z i c e d u b l e , s i n d r o a m e c o c h l e o v e s t i b u l ä r e , m a n i f e s t ă r i e p i l e p t i c e (crize m a ­jore , p e t i t m a l , s p a s m e î n f l e x i u n e , s i n d r o a m e d e t r u n c h i ce­r e b r a l ) . A l t e o r i se găsesc m a n i f e s t ă r i c l inice a l e s u f e r i n ţ e l o r n e u r o m u s c u l a r e (atrofi i g loba le s a u p a r ţ i a l e , mioc loni i , aref lexi i o s t e o t e n d i n o a s e , re f racţ i i e tc .) .

195

3.4.4. TABLOUL PSIHOPATOLOGIC

S t r u c t u r a p s i h o m o t r i c ă e s te r u d i m e n t a r ă , n e d i f e r e n ţ i a t ă ş i n u c o n s t ă d e c î t d i n b a l a n s ă r i u n i f o r m e , c o n t o r s i u n i , g r i m a s e , i m p u l s i u n i m o t r i c e s u b i t e .

P e a c e s t fond, a ş a c u m a r a t ă E y (1939), a fecte le, t e n d i n ţ e l e sexua le , g e s t u r i l e d e t r e z i r e , b r u ş t i l e p r o i e c ţ i i î n ac t s a u e m o ţ i i (pl îns sau rîs) a p a r c a s i m p l e a c t e a u t o m a t e s a u re f lexe . î n t r e a g a v ia ţă a fect ivă r ă m î n e l e g a t ă d e i n s t i n c t e p r i m i t i v e b r u t a l e , d e a d e r e n ţ a n a r c i s i c ă l a c o r p , l a z o n e l e sa le e r o g e n e .

3.4.5. PERFORMANŢE. INTEGRARE SOCIALA

D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l i n t e g r ă r i i sociale p u t e m d i s t i n g e idioţ ia c o m p l e t ă ş i id ioţ ia p a r ţ i a l ă .

Idiotul complet n u p r e z i n t ă d e c î t i n s t i n c t e d e c o n s e r v a r e . Es te fără l i m b a j , scoate s u n e t e n e a r t i c u l a t e , ţ i p e t e , uneori e c o -lal ie. C o m p o r t a m e n t u l s ă u e s t e a l c ă t u i t d i n a c t e pur ref lexe ; i n a c t i v i t a t e a s a g loba lă e s t e î n t r e r u p t ă d e i m p u l s i u n i v i o l e n t e sau de crize co ler ice . A f e c t i v i t a t e a sa r ă m î n e l a n ive lu l p u r a u t o e r o t i c ( m a s t u r b a r e , b u l i m i e , au to fag ie) .

Idiotul incomplet, d i n c o n t r ă , p r e z i n t ă o a f e c t i v i t a t e m a i p u ţ i n r u d i m e n t a r ă , î n t î l n i n d u - s e la e l c h i a r o t e n d i n ţ ă a fec t ivă c ă t r e a n t u r a j . D r e s a r e a funcţ i i lor s a l e v e g e t a t i v e ş i m o t r i c e e s t e posibi lă . î n l i m b a j î n s ă n u p o a t e d e p ă ş i m o n o s i l a b e l e .

T o t u ş i i d i o t u l v a r ă m î n e î n t o t d e a u n a i n c a p a b i l s ă s e î n g r i ­jească el î n s u ş i ş i i m p u n e o s u p r a v e g h e r e şi o a s i s t e n ţ ă p e r m a ­n e n t ă .

P r e z e n ţ a u n u i c o p i l id io t î n t r - o f ami l ie r e p r e z i n t ă o m a r e d r a m ă , c a r e t u l b u r ă a d î n c a t î t e c h i l i b r u l i n t e r i o r a l famil ie i cît ş i re la ţ i i l e aces te ia cu s o c i e t a t e a .

D a t o r i t ă a c e s t u i f a p t s e r e c o m a n d ă s c o a t e r e a c o p i l u l u i d i n m e d i u l fami l ia l ş i p l a s a r e a lu i î n t r - o i n s t i t u ţ i e d e a s i s t e n ţ ă so­cială p e n t r u i r e c u p e r a b i l i .

A v a n t a j u l u n e i as t fe l d e m ă s u r i î l r e p r e z i n t ă d e g r e v a r e a famil iei ş i r e c u p e r a r e a e i s u b r a p o r t social .

196

P A R T E A A P A T R A

DELIMITĂRI E T I O P A T O G E N I C E A L E

DEFICIENŢEIIMINTALE

D e s c r i e r e a f o r m e l o r c l inice ele def ic ienţă m i n t a l ă , d u p ă c r i ­t e r i u l e t i o p a t o g e n i c , s e r a p o r t e a z ă l a p e r i o a d e l e d e d e z v o l t a r e ( p r e n a t a l ă , p e r i n a t a l ă , p o s t n a t a l e ) î n c a r e d i v e r s e c a u z e ş i d e z ­e c h i l i b r e (metabol ice , f e r m e n t a t i v e , c a r e n ţ i a l e , e n d o c r i n e , u m o ­ra le , e lect ro l i t ice , infecţ ioase, p a r a z i t a r e , t o x i c e , t r a u m a t i c e ) p o t d e t e r m i n a p e l îngă t u l b u r ă r i l e specif ice s i n d r o m u l u i r e s p e c t i v ş i def ic ienţă p s i h o m o t o r i e . L i n d z e i ş i c o l a b o r a t o r i i (1971) a n a l i z î n d c a t a l o g u l bol i lor e r e d i t a r e a u găs i t 134 d e e r e d o p a t i i , c a r e î n t a ­b l o u l c l inic a u ş i de f ic ienţă m i n t a l ă , d e u n d e d i f i c u l t a t e a s i s te­m a t i z ă r i i ş i o r d o n ă r i i f o r m e l o r c l inice d u p ă c r i t e r i u l e t i o ­p a t o g e n i c .

D i n t r e clasi f icări le a f la te î n l i t e r a t u r ă , u r m ă m cea ofer i tă de G e o r m ă n e a n u M., c a r e r e s p e c t ă cele d o u ă i m p e r a t i v e : cel et iologic ş i cel de p e r i o a d ă , în c a r e a c ţ i o n e a z ă a s u p r a o r g a ­n i s m u l u i .

4 . 1 . DEFICIENŢA M I N T A L Ă DETERMINATĂ

I N P E R I O A D A PRENATALĂ

4 . 1 . 1 . DEFICIENŢA M I N T A L A ÎN E R O R I E R E D I T A R E ALE M E T A B O L I S M U L U I A M I N O A C I Z I L O R

4 . 1 . 1 . 1 . F E N I L C E T O N U R I A

A fost descr i să de F o l l i n g în 1934 şi se a p r e c i a z ă că e s t e cea m a i f r e c v e n t ă e n c e f a l o p a t i e m e t a b o l i c ă .

198

î n p r i m e l e l u n i n o u - n ă s c u t u l p a r e n o r m a l , p e n t r u c a u l t e ­r i o r să a p a r ă p r i m e l e s e m n e : i r i t a b i l i t a t e a ş i cr ize le c o n v u l s i v e . C a r a c t e r i s t i c e s î n t f a n e r e l e b l o n d e , d e p i g m e n t a t e , ochi i d e c u ­l o a r e a l b a s t r u deschis , m i r o s c a r a c t e r i s t i c a l u r i n e l o r . T a b l o u l c l in ic se c o m p l e t e a z ă cu : î n t î r z i e r e în achiz i ţ i i le p s i h o m o t o r i i în d i fer i te e t a p e ; s t e r e o t i p i i m o t o r i i (agi tat , îşi m i ş c ă m î i n i l e f ă r ă scop, îşi b a l a n s e a z ă corpul ) ; m o d i f i c ă r i a le t o n u s u l u i m u s ­c u l a r p î n ă l a r i g i d i t a t e , t r e m u r ă t u r i , r e f l e x e o s t e o - t e n d i n o a s e vii, c lonus , m a n i f e s t ă r i c o n v u l s i v a n t e ( s p a s m e î n f l ex iune, cr ize e p i ­lept ice) ; t r a s e u E E G d e t i p e n c e f a l o p a t c u p a r o x i s m e s u p r a -vo la te .

' I n v e s t i g a ţ i i l e p a r a c l i n i c e e v i d e n ţ i a z ă p r e z e n ţ a f e n i l a l a n i n e -m i e i (n = l , 5 — 3 m g % ) în doze c r e s c u t e . D e t e r m i n ă r i l e se fac p r i n : m e t o d a f l u o r i m e t r i c ă M c C a m a n ş i R o b i n s , m e t o d a e n z i m o - s p e c t r o f o t o m e t r i c ă L a D u ş i m e t o d a c r o m a t o g r a f i c ă p e h î r t i e . D e a s e m e n e a s e e v i d e n ţ i a z ă c a l i t a t i v î n u r i n ă p r i n t e s t u l F o l l i n g cu p e r c l o r u r ă de f ier ş i r e a c ţ i a cu h î r t i e r e a c t i v P h e n i s t r i x .

L a n o u - n ă s c u t , î n a i n t e d e p ă r ă s i r e a m a t e r n i t ă ţ i i , s e face t e s t u l d e d e p i s t a r e s i s t e m a t i c ă ( tes t s c r e e n i n g ) p r i n m e t o d a d e i n h i b i ţ i e b a c t e r i a n ă ( t e s t u l G u t h r i e ) b a z a t p e i n h i b a r e a d e z v o l ­t ă r i i u n e i t u l p i n i d e b a c i i subt i l i s . Z o n a d e c r e ş t e r e d e p e p l a c ă e s t e p r o p o r ţ i o n a l ă c u c o n c e n t r a ţ i a d e f e n i l a l a n i n ă a e ş a n t i o n u l u i d e s î n g e (cî teva p i c ă t u r i p r e l e v a t e d i n d e g e t s a u călcî i) . C a n t i ­t a t e a l i m i t a t ă d e f e n i l a l a n i n ă c a r e d e f i n e ş t e u n r e z u l t a t p o z i t i v de p r e z u m ţ i e e s te de 4 mg/100 m l . A n t i b i o t i c e l e ş i s u l f a m i d e l e p o t n e g a t i v a t e s t u l ( reacţ i i fals n e g a t i v e ) .

4.1.1.2. DEFICIENŢA M I N T A L A Î N TULBURĂRI A L E M E T A B O L I S M U L U I M E T I O N I N E I

4.1.1.2.1. H I R E R M E T I O N I N E M I A

M a l a b s o r b ţ i a m e t i o n i n e i s e m a n i f e s t ă c l inic p r i n e p i s o a d e d iare ice , convuls i i , p ă r b l o n d , î n t î r z i e r e m i n t a l ă ş i u r i n i c u m i ­r o s r î n c e d , d a t o r i t ă c o n ţ i n u t u l u i c r e s c u t d e acid a l f a - h i d r o x i -b u t i r i c [55].

199

4.1.1.2.2. H O M O C I S T I N E M I A C U H O M O C I S T i I N U R I E

A s p e c t u l s o m a t i c ( fanere b l o n d e ş i f r iabi le, oase le m a l a r e p r o e m i n e n t e , p o m e ţ i i roş i i c u n u a n ţ e c ianot ice) ş i a n o m a l i i l e osoase, a m i n t i n d s i n d r o m u l M a r f a n ( m e m b r e l u n g i , m a i a le s d i s -ta l , g e n u n c h i va lg b i l a t e r a l , p ic ioare scobi te , cifoscolioză) s î n t c a r a c t e r i s t i c i l e p r i n c i p a l e [56].

L a a c e s t e a s e a d a u g ă r e t a r d a r e a p s i h o m o t o r i e , convul s i i l e g e n e r a l i z a t e c u modi f icăr i d e E E G p a r o x i s t i c e ş i m o d i f i c ă r i e f ta l-mologice ( s u b l u x a ţ i a c r i s t a l i n u l u i , g l a u c o m , c a t a r a c t ă , l e z i u n i r e t i n i e n e ) .

E x a m e n e l e d e l a b o r a t o r : r e a c ţ i a B r a n t e v i d e n ţ i a z ă h o m o -c i s t ină c r e s c u t ă p r i n a p a r i ţ i a cu lor i i roş i i a u r i n i i ş i p r o b a de î n c ă r c a r e la m e t i o n i n ă es te poz i t ivă [10].

4.1.1.2.3. C I S T A T I O N E M I A C U C I S T A T I O N U R I E

A fost descr i să de H a r r i s [1] în 1959 şi a r e ca e l e m e n t e d i s t i n c t e : î n t î r z i e r e în d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e , a c r o m e g a l i e , t r o m b o c i t o p e n i e , m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e d i v e r s e . T e s t e l e , b io lo­gice e v i d e n ţ i a z ă : e x c r e ţ i a u r i n a r ă c r e s c u t ă de c i s t a t i o n i n ă (0,5—1,5 g/zi) d e t e r m i n a t ă p r i n c r o m a t o g r a f i a u r i n a r ă , c i s t a n i o -n i n ă c r e s c u t ă î n s î n g e ş i ţ e s u t u r i . L a p r o b a d e î n c ă r c a r e o r a l ă c u m e t i o n i n ă s e m ă r e ş t e c i s t a t i o n u r i a [56].

4.1.1.3. D E F I C I E N T A M I N T A L A I N TULBURĂRI A L E M E T A B O L I S M U L U I T R I P T O F A N U L U I

4.1.1.3.1. B O A L A H A R T N U P

A c e a s t ă boa lă m e t a b o l i c ă a l u a t n u m e l e famil ie i în c a r e a fost d e t e c t a t ă p e n t r u p r i m a d a t ă [1, 10, 16]. C a r a c t e r i s t i c e aces te i a fec ţ iuni s î n t l ez iuni le : cutanate ( e r u p ţ i e de t i p pe lagro id , p r i n fotosens ib i l i ta te) , mucoase (glosită şi s t o m a t i t ă a n g u l a r ă ) şi neuropsihice (a tax ie cerebe loasă , t r e m u r ă t u r ă i n t e n ţ i o n a l ă , n i s -t a g m u s , de f ic ienţă m i n t a l ă , d i fe r i te s t ă r i de t i p ps ihot ic) . Biolo­gic se c o n s t a t ă : o h i p e r a m i n o a c i d u r i e c o n s t a n t ă , i m p o r t a n t ă şi p e r m a n e n t ă ; e x c r e ţ i a t r i p t o f a n u l u i es t« c r e s c u t ă ; a m i n o a c i d e -m i a es te n o r m a l ă ş i t r i p t o f a n e m i a u ş o r s c ă z u t ă .

200

4.1.1.3.2. T R I P T O F A N E M I A

T u l b u r a r e a m e t a b o l i c ă r e z u l t a t ă d i n b l o c a r e a c o n v e r t i r i i t r i p ­t o f a n u l u i în f o r m i l k i n u r e n i n ă ş i k i n u r e n i n a se m a n i f e s t ă .clinic p r i n : e r u p ţ i i c u t a n a t e , n a n i s m ş i de f ic ienţă m i n t a l ă . I n v e s t i g a ­ţ i i le p a r a c l i n i c e e v i d e n ţ i a z ă : h i p e r t r i p t o f a n e m i a , t r i p t o f a n u r i e ş i i n d i c a n u r i e .

4 . 1 . 1 . 4 . G L I C I N O Z A

A fost d e s c r i s ă în 1961 de G h i l d s [78]. T a b l o u l c l in ic d e b u ­t e a z ă în p r i m e l e zi le de v i a ţ ă p r i n cr ize le de ac ido-cetoză : v ă r ­s ă t u r i g r a v e , p o l i p n e e , acidoză m e t a b o l i c ă . U l t e r i o r s e c o m p l e ­t e a z ă cu a l t e s i m p t o m e d i n ser ia h e m a t o l o g i c ă : t r o m b o c i t o p e n i e c e s e a t e n u e a z ă p r o g r e s i v , d i s p ă r î n d d u p ă v î r s t a d e u n a n , l e u c o -p e n i e c u n e u t r o p e n i e .

•In p r i m u l an de v i a ţ ă a t r a g a t e n ţ i a t u l b u r ă r i l e n e u r o l o g i c e i m p o r t a n t e , ca : s o m n o l e n ţ ă , d i f icu l tă ţ i le la s u p t , h i p o t o n i a g lo­b a l ă , convuls i i le g e n e r a l i z a t e , accese le mioc lonice , m i ş c ă r i l e co-r e o a t e t o z i c e . D e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e e s te î n t î r z i a t ă , p e e t a p e , c o n c r e t i z a t ă s p r e v î r s t a şco lară î n t r - o def ic ienţă m i n t a l ă d e g r a d m o d e s t . D e a s e m e n e a s e c o n s e m n e a z ă o d e z v o l t a r e s t a t u r o -p o n d e r a l ă î n c e t i n i t ă ş i m a n i f e s t ă r i d e o s t e o p o r o z ă p r o g r e s i v ă .

A n a l i z e l e de l a b o r a t o r e v i d e n ţ i a z ă o ac idocetoză m e t a b o l i c ă ş i cetoză fără h i p o g l i c e m i e ; h i p e r g l i c i n u r i e (0,50—1 g / z i ) ; h i p e r -g l i c i n e m i a î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i d e 5—20 or i m a i m a r i d e c î t n o r ­m a l , g l ic ina se g ă s e ş t e c r e s c u t ă în L.C.R. ş i s u d o a r e ; h i p o g a m a -g l o b u l i n e m i e [56].

4.1.1 .5. P R O L I N E M I I L E Ş l H I D R O X I P R O L I N E M I A

S î n t boli e r e d i t a r e e x t r e m d e r a r e c a r e r e z u l t ă d i n d e f e c t u l de c a t a b o l i z a r e a p r o l i n e i .

S i m p t o m a t o l o g i a : î n t î r z i e r e m i n t a l ă , s u r d i t a t e c e n t r a l ă , convuls i i ş i i n s u f i c i e n ţ ă r e n a l ă p r o g r e s i v ă .

4 . 1 . 1 . 6 . B O A L A U R I N I L O R C U M I R O S D E S I R O P D E ARŢAR

P e n t r u p r i m a d a t ă a fost d e s c r i s ă d e M e n k e s î n 1954. I n f o r m a s u b a c u t a c u d e b u t m a i p u ţ i n b r u t a l , t a b l o u l n e u r o l o g i c

201

es te d o m i n a t de : cr ize de o p i s t o t o n u s , s i n d r o m e x t r a p i r a m i d a l , convuls i i , c e c i t a t e cort ica lă, î n t î r z i e r e p s i h o m o t o r i e ş i def ici t în c r e ş t e r e . U r i n a a c e s t o r b o l n a v i a r e u n m i r o s p a r t i c u l a r d e s i r o p d e a r ţ a r .

R e a c ţ i a u r i n a r ă a 2-4 d i n i t r o f e n i l h i d r a z i n ă dă un p r e c i p i t a t ga lben, a t e s t î n d p r e z e n ţ a acizi lor cetonic i d e r i v a ţ i d i n a m i n o -acizii r a m i f i c a ţ i [25].

4.1.1.7. DEFICIENŢA M I N T A L A I N TULBURĂRILE M E T A B O L I S M U L U I H I S T I D I N E I

4.1.1.7.1. H I S T I D I N E M I A

E s t e o e r o a r e m e t a b o l i c ă în c a r e e s te i m p l i c a t ă t r a n s f o r m a ­r e a h i s t i d i n e i î n acid u r o c a n i c , p r i n defici t d e h i s t i d a z ă . P r i n c i ­pa le le s i m p t o m e s î n t : n e d e z v o l t a r e a l i m b a j u l u i , de f ic ienţă m i n ­t a l ă ş i a t a x i e p r o g r e s i v ă . Biologic : r e a c ţ i a cu p e r c l o r u r ă fer ică pozi t ivă ; r e a c ţ i a P h e n i s t i x poz i t ivă ; r e a c ţ i a cu d i n i t r o f e n i l h i ­d r a z i n ă n e g a t i v ă ; h i s t i d i n e m i a ş i h i s t i d i n u r i a f o a r t e c r e s c u t e .

4.1.1.7.2. C A R N O Z I N E M I A

E s t e o b o a l ă reces iv a u t o s o m a l ă m a n i f e s t a t ă cl inic cu m i o -clonii ş i de f ic ienţă m i n t a l ă g r a v ă .

4.1.1.8. H I P E R L I Z I N E M I A

Se m a n i f e s t ă c l inic p r i n : h i p o t o n i e m u s c u l a r ă cu l a x i t a t e l i g a m e n t a r ă , convuls i i , î n t î r z i e r e m i n t a l ă ş i s t a t u r a l ă . T e s t e l e b iologice e v i d e n ţ i a z ă l i z i n e m i a c r e s c u t ă ş i l i z i n u r i e c o n s i d e ­rab i lă .

4.1.1.9. H I P E R A M I N O A C I D U R I I L E C O M P L E X E

4.1.1.9.1. S I N D R O M U L O C U L O - C E R E B B A L L O W E [56, 25, 44]

T a b l o u l c l inic d e b u t e a z ă [16, 25, 44] de la n a ş t e r e cu s e m n e d i g e s t i v e ( a n o r e x i e , v ă r s ă t u r i , c o n s t i p a ţ i e ) c e r e a l i z e a z ă î n s c u r t t i m p t a b l o u l u n e i distrof i i . T e g u m e n t e l e s î n t p a l i d e , i a r

202

d e s e n u l v e n o s super f ic ia l ev ident . A s p e c t u l c r a n i u l u i d e t ip scafo-cefalic, c u ochi i p r o f u n d î n f u n d a ţ i . P r i n t r e s i m p t o m e l e n e u r o ­l o g i c e sînt n o t a t e : î n t î r z i e r e p s i h o m o t o r i e cons iderab i lă , h i p o t o n i e c u a re f lex ie o s t e o - t e n d i n o a s ă ş i h i p e r l a x i t a t e l i g a m e n ­t a r ă . S i m p t o m e l e o c u l a r e p r e z e n t e : c a t a r a c t ă c o n s t a n t ă b i l a t e r a l ă , g l a u c o m î n 5 0 % d i n c a z u r i ş i n i s t a g m u s s e c u n d a r . E x a m e n u l r a d i o l o g i e e v i d e n ţ i a z ă s e m n e l e u n e i o s t e o p o ­r o z e g e n e r a l i z a t e .

S i m p t o m e b i o l o g i c e : a m i n o a c i d u r i e g e n e r a l i z a t ă d e o r i g i n e r e n a l ă , cu a m i n o a c i d e m i e n o r m a l ă ; ac idoza t u b u l a r ă : p H u r i n a r p e s t e 6 , acizi cetonic i p r e z e n ţ i î n u r i n ă , e x c r e ţ i e u r i ­nară f o a r t e m a r e c u b i c a r b o n a ţ i ; p e r t u r b ă r i a le m e t a b o l i s m u ­lu i fosfocalcic cu : c a l c e m i e n o r m a l ă , a b s o r b ţ i e i n t e s t i n a l ă i n s u ­f ic ientă a ca lc iu lu i , h i p e r c a l c i u r i e c o n s t a n t ă ce p o a t e a n t r e n a nef roca lc inoza şi l i t iaza ca u r m a r e a a l c a l i n i t ă ţ i i r e l a t i v e a u r i -n i i ; fosfatemie s c ă z u t ă , fosfataze a l c a l i n e c r e s c u t e ; c l e a r e n c e - u l fosforului c r e s c u t ; deficit în a m i n o g e n e z ă .

4.2.1.9.2. C i S T I N O Z A ( A B D E R H A L D E N-L I G N A C)

• "Clinic d e b u t e a z ă în p r i m u l an de v i a ţ ă cu d e s h i d r a t a r e p r o ­gres ivă m a n i f e s t a t ă p r i n se te exces ivă, a n o r e x i e , v ă r s ă t u r i , c o n s t i p a ţ i e , c r e ş t e r e a s t a g n e a z ă ş i p r o g r e s i v se a j u n g e la distro-fie ş i n a n i s m . Of ta lmolog ie : fotofobie, c r i s t a l e de c i s t i n ă în cor-nee, d e g e n e r e s c e n t ă p i g m e n t a r ă r e t i n i a n a .

4.1.1.9.3. T I R O Z I N O Z A

. B o a l a d e b u t e a z ă d i n p r i m e l e s ă p t ă m î n i d e v ia ţă , c u t u l b u ­r ă r i d iges t ive ş i o h a l e n ă cu m i r o s p a r t i c u l a r de t r a n s p i r a ţ i e (N. A. J . C a r s o n ) [55, 79]. M i r o s u l s c a u n e l o r es te s i m i l a r h a l e n e i . U n e o r i m a n i f e s t ă r i h e m o r a g i c e . H e p a t o s p l e n o m e g a l i e . S e m n e d e r a h i t i s m r e z i s t e n t l a v i t a m i n a D (cu fosfa­t e m i e scăzută , fosfataze a lca l ine c r e s c u t e ) s a u s e m n e d e a n o m a l i e r e n a l ă t u b u l a r ă . S e a d a u g ă convuls i i , t u l b u r ă r i d e m e r s ( h i p o t o ­n i e m u s c u l a r ă ) , î n t î r z i e r i î n d e z v o l t a r e a i n t e l e c t u a l ă ş i o p r i r e a creş ter i i .

4.1.1.9.4. G L I C O G E N O Z A S A U B O A L A V O N G t l E R K E

F o r m a c u d e b u t t î r z i u s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n î n t î r z i e r e a î n c r e ş t e r e , m ă r i r e a a b d o m e n u l u i , h e p a t o m e g a l i e e n o r m ă , c u s p l i n ă n o r m a l ă , facies d e p ă p u ş ă , o b e z i t a t e f a c i o t r u n c h i u l a r ă c u m e m ­b r e e m a c i a t e . C r e ş t e r e a s e m e n ţ i n e l e n t ă , p u b e r t a t e a în t î rz ie ,

203

b o l n a v i i r ă m î n mici , c u i n t e l e c t i n s u f i c i e n t d e z v o l t a t (sechele a l e h ipog l icemie i cronice) .

P a r a c l i n i c : h i p o g l i c e m i e pe n e m î n c a t e , cu c e t o n e m i e ş i c e -t o n u r i e . Cetoza es te a c c e n t u a t ă de : foame, s c ă d e r e a p H - u l u i s a n g u i n ş i a d m i n i s t r a r e d e a d r e n a l i n ă . H i p e r c o l e s t e r o l e m i e , h i -p e r g l i c e r i d e m i e , h i p e r u r i c e m i e , h i p e r l i p i d e m i e .

I n j e c t a r e a d e a d r e n a l i n ă s a u d e g lucoza n u modi f ică g l ice­m i a d a r a n t r e n e a z ă cetoză ş i l a c t a c i d e m i e .

4.1.2. DEFICIENŢA MINTALĂ ÎN E R O R I E R E D I T A R E ALE M E T A B O L I S M U L U I P R O T E I N E L O R . D E F E C T E A L E M E T A B O L I S M U L U I H E M O G L O B I N E I

S i c l e m i a es te o boa lă e r e d i t a r ă ce se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n î n ­l o c u i r e a în l a n ţ u l b e t a a l m o l e c u l e i de H b , a a c i d u l u i g l u t a m i c cu va l ina, în pozi ţ ia 6 [55, 79]. A c e a s t ă s u b s t i t u ţ i e de a m i n o a c i d es te p r o p r i e h e m o g l o b i n e i S (HbS). P r e z e n ţ a aceste i h e m o g l e b i n e în e r i t r o c i t e l e b o l n a v u l u i es te cauza s i m p t o m e l o r boli i . .

P r i n c i p a l e l e s i m p t o m e : a p a r i ţ i a d r e p a n o c i t e l o r , î n c e t i n i r e a V S H , c r e ş t e r e a r e z i s t e n ţ e i o s m o t i c e ş i s c ă d e r e a r e z i s t e n ţ e i m e ­canice a e r i t r o c i t e l o r , i n s t a l a r e a t r o m b o z e l o r c a p i l a r e .

S i m p t o m a t o l o g i e i h e m a t o l o g i c e se a d a u g ă : d u r e r i l e a b d o m i ­nale , a r t ra lg i i l e , t u l b u r ă r i l e n e u r o l o g i c e (afazie, convuls i i , n i s -t a g m u s , modi f icăr i p u p i l a r e , c e c i t a t e p a s a g e r ă s a u def in i t ivă , t u l ­b u r ă r i de sens ib i l i ta te) ş i r e t i n i e n e (vase s i n u o a s e ş i m i c r o a n e -v r i s m e ) . E x a m e n u l h e m a t o l o g i c ind ică o a n e m i e c u c a r a c t e r h e -mol i t ic ş i f o r m a de s e c e r ă a e r i t r o c i t e l o r cu a p a r i ţ i a s a u a c c e n ­t u a r e a a c e s t u i a s p e c t î n condi ţ i i a n o x i c e .

4.1.3. DEFICIENŢA M I N T A L A I N E R O R I E R E D I T A R E ALE M E T A B O L I S M U L U I H I D R O C A R B O N A T E L O R

4 . 1 . 3 . 1 . H I P O G L I C E M I I L E C U H I P E R S E N S I B I L I T A T E L A L E U C I N A

A fost descr i să de C o c h r a n e în 1956. F o r m a i n t e r m e d i a r ă a n t r e n e a z ă r e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă s i t u l b u r ă r i d e c a r a c t e r [56, 79].

204

D e t e r m i n a r e a g l i c e m i e i p e n e m î n c a t e e s te v a r i a b i l ă (de l a n o r m a l l a 0,30 g%o), n u es te a g r a v a t ă d e f o a m e a p r e l u n g i t ă s a u d e r e g i m u l c e t o g e n ş i s e c o r e c t e a z ă r a p i d p r i n in jec ţ ie c u g l u ­cagon. N u es te î n s o ţ i t ă d e cetoză. Acizi i g r a ş i l i b e r i n u s î n t c r e s c u ţ i .

P a t o g n o m o n i c e s te s e n s i b i l i t a t e a l a l e u c i n ă , d e ­t e r m i n a t ă p r i n p r o b e d e î n c ă r c a r e , e f e c t u a t ă c u 0,15 g/kg c o r p , c a r e d e t e r m i n ă s c ă d e r e a i m e d i a t ă a g l icemiei , u r m a t ă de o c r e ş ­t e r e r a p i d ă c e e s t e î n s o ţ i t ă d e a c c i d e n t e cl inice.

4 . 1 . 3 . 2 . G A L A C T O Z E M I A

E s t e o e r e d o p a t i e m e t a b o l i c ă p r i n defect de u r i d i l - t r a n s f e -rază . î n m o d n o r m a l , g a l a c t o z a d e a p o r t p r o v i n e a p r o a p e e x c l u ­s iv d i n l a c t o z a l a p t e l u i (70 g % î n l a p t e l e d e m a m ă ; 4 5 — 4 8 % î n l a p t e l e d e vacă) . L a c t o z a es te s c i n d a t ă d e l a c t a z a p a n c r e a t i c ă î n ­t r - o m o l e c u l ă d e g lucoza ş i u n a d e ga lactoza, a m b e l e s u b s t a n ţ e f i ind a b s o r b i t e d e m u c o a s a i n t e s t i n a l ă [55].

T r e c e r e a ga lac toze i în g lucoza ( s i n g u r a p o s i b i l i t a t e de a f i va lor i f ica tă d e o r g a n i s m ) a r e loc î n f icat p r i n fosfori lare, î n d o u ă e t a p e . C e r c e t ă r i l e a u a r ă t a t c ă a c t i v i t a t e a g a l a c t o z o - l - f o s f a t - u r i -d i l t r a n s f e r a z e i e s t e n u l ă î n ficat ş i e r i t r o c i t e . A c u m u l a r e a g a l a c -t o z o - l - f o s f a t u l u i î n ce lu le a n t r e n e a z ă p e r t u r b ă r i a l e m e t a b o l i s ­m u l u i c e l u l a r . D e f i c i e n ţ a m i n t a l ă a r f i i n d u s ă d e h i p o g l i c e m i e . C a t a r a c t a e s te c o n s e c i n ţ a f o r m ă r i i d i n g a l a c t o z a a g a l a c t i -t o l u l u i (dulc i to lu lu i ) , pe o cale m e t a b o l i c ă l a t e r a l ă ( t r a n s f o r m a ­r e a e s t e c o n t r o l a t ă d e a l d o l a z - r e d u c t a z ă , d u l c i t o l u l f o r m a t n u m a i p o a t e f i m e t a b o l i z a t în c o n t i n u a r e ) [5 a ] .

B o a l a se m a n i f e s t ă l a c î t e v a zile de la i n t r o d u c e r e a a l i m e n ­t a ţ i e i l a c t a t e , c u t u l b u r ă r i d i g e s t i v e ( a n o r e x i e , v ă r s ă t u r i , d i a r e e ) c e n u r ă s p u n d l a t r a t a m e n t . î n a 4-a z i a p a r e i c t e r u l c a r e e v o ­l u e a z ă p r o g r e s i v , f ă r ă s e m n e d e h e m o l i z ă , î n s ă c u h e p a t o s p l e -n o m e g a l i e . C a t a r a c t ă b i l a t e r a l ă z o n u l a r ă ş i l a m e l a r ă , u n e o r i n u ­c leară , î n d e z v o l t a r e a s t a t u r o - p o n d e r a l ă ş i p s i h o m o t o r s e n o t e a z ă o î n c e t i n i r e s o l d a t ă (dacă s u p r a v i e ţ u i e s c ) în f inal cu o de f ic ienţă m i n t a l ă [133].

La ana l ize le de l a b o r a t o r î n r e g i s t r ă m : g a l a c t o z e m i e c r e s ­c u t ă p e s t e 1 g%c g l i c e m i e s c ă z u t ă u n e o r i p î n ă la 0,10 g%o, p r o b a d e î n c ă r c a r e l a g a l a c t o z a es te poz i t ivă .

205

4.1.4. DEFICIENŢA MINTALĂ ÎN TULBURĂRILE EREDITARE

ALE LIPOPROTEINELOR ABETALIPOPROTEINEM1A ;

E s t e a b s e n ţ a c o n g e n i t a l ă a b e t a - l i p o p r o t e i n e l o r . , T a b l o u l c l in ic d e b u t e a z ă î n p r i m e l e s ă p t ă m î n i d e v i a ţ ă c u

t u l b u r ă r i d iges t ive ( scaune diare ice, v ă r s ă t u r i , i n a p e t e n ţ ă , m e -t e o r i s m a b d o m i n a l ) . S p r e v î r s t a p r e ş c o l a r ă a p a r t u l b u r ă r i l e . n e u ­rologice (ataxie , a re f lex ie o s t e o t e n d i n o a s ă , t r e m u r ă t u r i c e r e b e -loase, m i ş c ă r i i n v o l u n t a r e ) , def ic ienţă m i n t a l ă . La a c e s t e a se a d a u g ă m a n i f e s t ă r i l e o c u l a r e ( scăderea a c u i t ă ţ i i v i z u a l e , î n g u s ­t a r e a c î m p u l u i v izual , d e g e n e r e s c e n t ă p i g m e n t a r ă a r e t i n e i ) ş i a n o m a l i a e r i t r o c i t a r ă s a u a c a n t o c i t o z ă ( e r i t r o c i t e l e a u f o r m a d e ar ic i ş i au v ia ţă s c u r t ă ) . v »

Biologic se e v i d e n ţ i a z ă : l ipiderrue p l a s m a t i c ă s c ă z u t ă ( sub 1 g/l i tru) ; fos fol ip idemia şi c o l e s t e r o l e m i a (0,20—0,50 g/l) sîrrt de a s e m e n e a s c ă z u t e ; s c ă d e r e a p î n ă la a b s e n ţ a t o t a l ă a b e t a - l i p o ­p r o t e i n e l o r d i n p l a s m ă , d e m o n s t r a t ă d e e lec t ro foreza p e hârt ie, în t i m p ce a l f a l i p o p r o t e i n e l e s în t n u m a i d i m i n u a t e ; hipogarfîa ş i h i p o b e t a p r o t e i n e m i e .

4.1.5. DEFICIENŢA MINTALĂ ÎN MUCOPOLIZAHARIDOZE.

MUCOLIPIDOZE, LIPIDOZE .".

4 . 1 . 5 . 1 . B O A L A H U R L E R

T a b l o u l d e b u t e a z ă la v î r s t a de 6—18 l u n i [56]. C a r a c t e r i s t i c aceste i boli e s te d i s m o r f i s m u l gargoi l ic . B o l n a v u l a r e u n facies grotesc, g roso lan, c u f r u n t e a b o m b a t ă , r ă d ă c i n a n a s u l u i ş t e a r s ă , n a r i n e lă ţ i te , b u z e groase, p ă r a s p r u ş i s tufos. L i m b a este=volu-m i n o a s ă , d i n ţ i i mic i [55, 79]. T r u n c h i u l e s te d e f o r m a t , c u - d i a ­m e t r u l a n t e r o - p o s t e r i o r m ă r i t ş i cifoză d o r s o - l o m b a r ă . A b d o m e ­n u l a r e f r e c v e n t e h e r n i i ombi l ica le s a u i n g h i n a l e , h e p a t o s p l e n o -m e g a l i e . . ;

A s p e c t u l m e m b r e l o r e s te c a r a c t e r i s t i c : „ î n d e s a t e " cu> m i ş ­căr i a r t i c u l a r e l i m i t a t e (în spec ia l a b d u c ţ i a u m e r i l o r ş i ş a l d u r i -

206

lor, e x t e n s i a c o a t e l o r ş i g e n u n c h i ­lor) . D e g e t e l e s î n t m a s i v e , f l ec ta te î n f o r m ă d e g h i a r ă , e x t e n s i a c o m ­p l e t ă f i ind impos ib i lă .

V o c e a es te r ă g u ş i t ă ş i r e s p i ­r a ţ i a z g o m o t o a s ă . B o l n ă v i i au a s ­p e c t n a n i c ş i s î n t r e t a r d a ţ i m i n t a l i .

E x a m e n u l rad io log jg e v i d e n ­ţ i a z ă ap laz ia > ! Hnghiu lu i a n t e r o - s u -p e r i o r a l corpufri ţ v e r t e b r e l o r d o r ­sale (vizibi l d i n profi l), d î n d u - l e a s p e c t e d e p i n t e n e s a u d e cîr l ig. C o a s t e l e s î n t l a t e c a p a l e t e l e s a u r a m e l e . Diaf iza oase lor l u n g i e s t e m a s i v ă , l ipseş te î n s ă d i s t r a c ţ i a

Fig. 9. Maladia Hur- m e t a f i z a r ă d i n a c o n d r o p l a z i e . E p i -ler — faciesul gargoi- f izele a p a r u n e o r i u ş o r d e f o r m a t e ,

l i c n e r e g u l a t e , f r a g m e n t a t e .

B a z i n u l e s te s t r i m t , c u colu l f e m u r a l d e v i a t î n va lg . D e z ­v o l t a r e a c o r p u l u i e s te î n t î r z i a t ă , m e t a c a r p i e n i i c a p ă t ă a s p e c t d e „ c ă p ă ţ î n ă d e z a h ă r " .

I n v e s t i g a ţ i i l e p a r a c l i n i c e e v i d e n ţ i a z ă p a t r u a n o m a l i i : — g r a n u l a ţ i i l e bazofi le d i n c i t o p l a s m ă p o l i n u c l e a r e l o r ; — ' ce lu le le G a s s e r ( l imfocite c u v a c u o l e c i t o p l a s m a t i c e c e n ­

t r a t e d e u n p u n c t î n t u n e c a t ) ; — celu le B u h o t m e d u l a r e ( p l a s m o c i t e v a c u o l a t e cu o f o r m a ­

ţie î n t u n e c a t ă în f o r m ă de b a s t o n a ş ) ; — celule le h i s t i o c i t a r e v o l u m i n o a s e cu c i t o p l a s m ă b u r a t ă

de g r a n u l a ţ i i bazofi le . I i i u r i n ă s î n t s e c r e t a t e c a n t i t ă ţ i i m p o r t a n t e d e m u c o p o l i z a -

h a r i d e ac ide în d o u ă f r a c ţ i u n i ( c o n d r o i t i n - s u l f a t B ş i h e p a r i t i n -s u l f a t ) . '

4 . 1 . 5 . 2 . B O A L A H U N T E R

E s t e o v a r i a n t ă g e n e t i c ă a bol i i H u r l e r . D e b u t e a z ă cl inic la v î r s t a d e 2—4 a n i . F a c i e s u l e s te g ro tesc , a r e m i ş c ă r i l e a r t i c u l a r e l i m i t a t e , cifoza e s t e r a r ă . F r e c v e n t s u r d i t a t e a e s te s e m n a l a t ă , i a r def ic i tu l m i n t a l e s te d e g r a d d e b i l i t a t e m i n t a l ă .

207

4 . 1 . 5 . 3 . B O A L A S A N F I L I P P O

E s t e c u n o s c u t ă ş i s u b n u m e l e d e o l igofrenie pol id is t rof ică . A n o m a l i e cranio-fac ia lă de a s p e c t h u r l e r i a n [1, 56, 79]. In a c e a s t ă f o r m ă cifoza l ipseş te . S u r d i t a t e a e s te f r e c v e n t ă , i a r def ic i tu l m i n t a l e s te p r o f u n d .

4 . 1 . 5 . 4 . B O A L A M O R Q U I O

A s p e c t u l g r o t e s c a l fac iesu lu i e s te m o d e r a t . C e r c e t a r e a m o ­bi l i tă ţ i i a r t i c u l a ţ i i l o r m î i n i l o r ş i d e g e t e l o r a r a t ă o h i p e r l a x i t a t e iar cifoza es te f o a r t e p r o n u n ţ a t ă . D i n ţ i i a u a s p e c t p i c h e t a t , c u s m a l ţ c e n u ş i u . N a n i s m u l a p a r e p r e c o c e p e n t r u c a l a v î r s t a d e 10 a n i , c r e ş t e r e a să se o p r e a s c ă . H i p o a c u z i a e s t e f r e c v e n t ă . R a ­diologie se c o n s t a t ă p l a t i s p o n d i l i e ş i apof iza o d o n t o i d ă ap laz ică [79]. î n u r i n ă s e e l i m i n ă exces iv m u c o p o l i z a h a r i d e .

4 . 1 . 5 . 5 . B O A L A C R A I G - N O R M A N N

G a n g l i o z i d o z a g e n e r a l i z a t ă d e b u t e a z ă l a n a ş t e r e c u u n m a r e p o l i m o r f i s m s i m p t o m a t i c [55].

î n t î r z i e r e a p s i h o m o t o r i e e s te n o t a t ă î n a i n t e de v î r s t a de 6 l u n i , se a g r a v e a z ă progres iv , f i ind p r e z e n t ă ş i o h i p o t o n i e m u s ­c u l a r ă g e n e r a l i z a t ă . D i s m o r f i s m u l facial e s te d e t i p h u r l e r i a n c u m a c r o g l o s i e , g ingi i le h i p e r t r o f i a t e . M î i n i l e s î n t s c u r t e ş i g r o a s e . Cifoscolioza es te e v i d e n t ă .

în 50% d i n c a z u r i se g ă s e ş t e p a t a m u s c u l a r ă roş ie c ireş ie, î n t i m p c e opacif ier i le c o r n e e n e a u fost r a r e o r i o b s e r v a t e . C e ­c i t a t e a s e i n s t a l e a z ă p r o g r e s i v ş i a g r a v e a z ă r e t a r d a r e a p s i h o m o ­t o r i e . Radio log ie se e v i d e n ţ i a z ă d e f o r m a r e a în f o r m ă de con a p r i m e l o r v e r t e b r e l o m b a r e .

4 . 1 . 5 . 6 . S U L F A T I D O Z A JUVENILĂ T I P A U S T I N

A t r a g e a t e n ţ i a d e l a n a ş t e r e l e n t o a r e a î n d e z v o l t a r e a p s i h o ­m o t o r i e [1, 55, 79]. P e m ă s u r a c r e ş t e r i i î n v î r s t a t u l b u r ă r i l e n e u ­rologice i a u a m p l o a r e ( spas t ic i ta te , t r e m u r ă t u r i , miocloni i , n i s -

208

t a g m u s ) . F a c i e s u l d i s m o r f i c gargo i l ic es te d i scre t . E x a m e n u l r a ­diologie a r a t ă o disostoză, de a s e m e n e a , m o d e r a t ă ( c r a n i u m a r e , ş e a u a t u r c e a s c ă la rgă , d e f o r m a ţ i e t o r a c i c ă „ în p i e p t d e p o r u m ­b e l " , c o r p u r i l e v e r t e b r a l e ş i p e l v i s u l d i sp laz ice, diaf izele oase lor l u n g i lăţ i te), o s t a g n a r e în c r e ş t e r e a oase lor l u n g i . Nu e x i s t ă h e p a t o s p l e n o m e g a l i e ş i o p a c i f i e d c o r n e e n e .

4.1.5.7. M U C O L I P I D O Z A I

P r i m e l e m a n i f e s t ă r i a p a r î n a l doi lea s a u a l t r e i l e a a n d e v i a ţ ă ş i c o n s t a u î n m a n i f e s t ă r i gargoi l ice c u m e r s p r o g r e s i v fără a a v e a a m p l o a r e a c e l o r d i n b o a l a H u r l e r . F r e c v e n t s e c o n s t a t ă h e p a t o s p l e n o m e g a l i e ş i h e r n i i c u local izăr i d i fer i te . D u p ă v î r s t a de 4 a n i se c o n s t a t ă l i m i t a r e a m i ş c ă r i l o r a r t i c u l a r e . T a b l o u l cli­nic s e d e f i n i t i v e a z ă î n j u r u l v î r s t e i d e 1 0 a n i , c înd c r e ş t e r e a î n ­ce t in i tă , de f ic ienţa i n t e l e c t u a l ă , a t a x i a ş i h i p o t o n i a m u s c u l a r ă d a u c o n t u r u l c lasic a l boli i .

E x a m e n u l d e l a b o r a t o r oferă o se r ie d e e l e m e n t e c a r a c t e r i s ­tice : l imfocite p e r i f e r i c e v a c u o l a t e ; c e l u l e m e d u l a r e p a r t i c u l a r e cu vacuole ş i g r a n u l a ţ i i r e f r i n g e n t e cu c o n t r a s t de fază.

în u r i n ă se g ă s e ş t e o e x c r e ţ i e n o r m a l ă a m u c o p o l i z a h a r i d e l o r ac ide ; c a n t i t ă ţ i c r e s c u t e de h e x o z a m i n e ce c o n ţ i n u r o m u c i d e c î t ş i a b s e n ţ a s u l f a t i d e l o r ş i gang l ioz ide lor .

4 . 1 . 5 . 8 . M U C O L I P I D O Z A I I

A r e e l e m e n t e c o m u n e c u b o a l a H u r l e r . Cl in ic s e dece lează d u p ă n a ş t e r e s e m n e l e l u x a ţ i e i c o n g e n i t a l e a ş o l d u l u i , d e f o r m ă r i toracice, h i p e r p l a z i a g ing iva lă . P r o g r e s i v t a b l o u l c l in ic s e c o m ­p l e t e a z ă c u î n t î r z i e r e a p s i h o m o t o r i e p r o f u n d ă , n a n i s m u l , h e p a -tomega l ia , t e g u m e n t e î n c h i s e l a c u l o a r e ş i c o r n e e c l a r ă .

Radio log ie : m o d i f i c ă r i g r a v e de d i sos toză m u l t i p l ă [26].

4.1.5.9. M U C O L I P I D O Z A

D e b u t u l c l in ic a r e loc d u p ă v î r s t a de 2 a n i c înd se n o t e a z ă n a n i s m , l i m i t a r e a m o b i l i t ă ţ i i a r t i c u l a r e , g î t scur t , scolioză, d i s-

209

plaz ia şo ldulu i . F a c i e s u l gargoi l ic ex i s tă , d a r c u t r ă s ă t u r i ş te r se . Def ic ienţa m i n t a l ă e s te m o d e r a t ă , d a r e a s e a c c e n t u e a z ă p r o g r e ­siv [56]. Radio log ie se e v i d e n ţ i a z ă modi f icăr i d i sp laz ice pelvirje ş i v e r t e b r a l e .

E x a m e n u l de l a b o r a t o r a r a t ă leucoci te per i fe r ice n o r m a l e ; ce lu le v a c u o l i z a t e a le m ă d u v e i osoase (s tocare de g l icol ipide) ş i m u c o p o l i z a h a r i d u r i e n o r m a l ă .

4.1.5.10. FUCOZIDOZA

P r i m e l e s e m n e a p a r î n p r i m u l a n d e v i a ţ ă ş i c o n s t a u î n în­târz ie rea p s i h o m o t o r i e , s p a s t i c i t a t e , t r e m o r , facies gargoi l ic ş t e r s [56].

E v o l u ţ i e cu a g r a v a r e p r o g r e s i v ă ş i m o a r t e la v i r s t a Ce 4 — 6 ani .

4.1.5.11. M A N O Z I D O Z A

D e b u t u l cl inic s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n h e p a t o s p l e n o m e g a l i e , h i p o t o n i e m u s c u l a r ă precoce, h i p e r r e f l e x i e , d e z v o l t a r e p s i h o m o ­t o r i e l e n t ă , în t i m p ce m a n i f e s t ă r i l e gargoi l ice se c o n t u r e a z ă în cel de-a l 2-lea an de v ia ţă .

4.1.5.12. BOALA GAUCHER

C e r e b r o z i d o z a s a u l ipidoza cu c e r e b r o z i d e a fost descr i să de Ch. E. G a u c h e r în 1822 [65]. D i n t r e cele trei t ipuri descr i se a m i n t i m :

— forma s u g a r u l u i , în c a r e t u l b u r ă r i l e a p a r p r e c o c e , f i ind m a r c a t e de o p r i r e a c r e ş t e r i i s t a t u r a l e , Splenomegalie ş i s e m n e n e u r o l o g i c e (somnolenţă, ţipăt s lab, o p i s t o t o n u s , s p a s t i c i t a t e , tul­burări r e s p i r a t o r i i grave) şi evo luţ ie spre m o a r t e ;

— forma juvenilă a r e o e v o l u ţ i e t r e n a n t ă în c a r e s e m n e l e n e u r o l o g i c e s u r v i n progresiv ş i c o n s t a u în convuls i i , d e t e r i o r a r e mintală, alterări E E G [1, 56, 82].

210

4.1.5.13. BOALA NIEMANN-PICK

S i m p t o m a t o l o g i a d e b u t e a z ă î n p r i m e l e l u n i d e v i a ţ ă c u a g r a ­v a r e a s tăr i i g e n e r a l e , t u l b u r ă r i d i g e s t i v e ( a n o r e x i e , v ă r s ă t u r i , d iaree) , c r e ş t e r e a în v o l u m a a b d o m e n u l u i d a t o r i t ă h e p a t o s p l e -n o m e g a l i e i [79], t r a n s p i r a ţ i i profuze, p i g m e n t a r e a t e g u m e n t e l o r ş i u n e o r i ş i a m u c o a s e l o r . G a n g l i o n i i l imfat ic i s î n t m o d e r a t m ă ­r i ţ i d e v o l u m ş i t u l b u r ă r i r e s p i r a t o r i i ( tuse, d i s p n e e ) s în t n o t a t e f recvent .

T u l b u r ă r i l e n e u r o p s i h i c e a u u n c a r a c t e r d e p r o g r e s i v i t a t e notând d e l a h i p o t o n i e m u s c u l a r ă l a a b o l i r e a mot i l i tă ţ i i p r e c u m ş i d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă c a r e a t i n g e g r a d u l d e idioţ ie . E x a m e n u l o f ta lmolog ie e v i d e n ţ i a z ă : s c ă d e r e a a c u i t ă ţ i i v i z u a l e p î n ă la c e c i t a t e , n i s t a g m u s în 2/3 d i n cazur i , h a l o u c e n u ş i u ş i p a t ă m a c u l a r ă roş ie-cireş ie c e n t r a l ă (ca î n T a y - S a c h s , d a r fără a t rof ia n e r v u l u i opt ic ş i a f ibrelor nervoase) , a m a u r o z a de t i p c e n t r a l . De a s e m e n e a se c o n s t a t ă o d i m i n u a r e p r o g r e s i v ă a a u ­z u l u i c e p o a t e e v o l u a s p r e s u r d i t a t e .

R a d i o l o g i e : a s p e c t de o s t e o p o r o z ă [79]. E E G c a r e in i ţ ia l a r e u n a s p e c t n o r m a l , s e d e t e r i o r e a z ă p r i n

a p a r i ţ i a d e b u f e u r i d e u n d e l e n t e ş i v î r f - u n d ă . I n v e s t i g a ţ i i l e de l a b o r a t o r e v i d e n ţ i a z ă : fosfataze acide n o r ­

m a l e (spre d e o s e b i r e de boala G a u c h e r ) ; l i p i d e m i e m o d e r a t c r e s ­c u t ă pe s o c o t e a l a co les tero lu lu i , fosfol ipidelor ş i t r i g l i cer ide lor . H e m o l e u c o g r a m a indică : a n e m i e , l eucoci toză m o d e r a t ă u n e o r i c u l imfocite v a c u o l i z a t e . I n p u n c t a t u l m e d u l a r a p a r celule N i e m a n n - P i c k (celule r e t i c u l a r e de 2 0 — 9 0 m i c r o n i , 2-—3 nucle i , c i t o p l a s m ă s p u m o a s ă p r i n a c u m u l a r e d e l ipide).

4.1.5.14. IDIOŢIA AMAUROTICĂ INFANTILA (BOALA TAY-SACHS)

E s t e o e r e d o p a t i e m e t a b o l i c ă ce d e b u t e a z ă la v î r s t a mică ş i a r e o evo luţ ie l e t a l ă î n t r e 2—4 ani [65].

4.1.5.15. IDIOŢIA AMAUROTICĂ JUVENILA (BOALA SPIELMAYER-VOGT, S A U BOALA BATTEN-MAYOU)

P r i m e l e s e m n e a p a r l a v î r s t a d e 5—8 a n i ş i c o n s t a u î n t u l ­b u r ă r i o c u l a r e ( scăderea a c u i t ă ţ i i v izua le , p î n ă l a c e c i t a t e c o m -

211

p l e t ă ) . S i m p t o m e n e u r o l o g i c e (crize c o n v u l s i v e , s i m p t o m e e x t r a -p i r a m i d a l e c u r i g i d i t a t e d e a t i t u d i n e , p i e r d e r e a m i ş c ă r i l o r a u t o m a t i c e , r e d o a r e c e î n g r e u n e a z ă m e r s u l , u l t e r i o r s i m p t o m e c e r e b e l o a s e , t u l b u r ă r i d e ech i l ib ru , r a r e o r i mioc loni i , a t e t o z ă , s p a s m e d e t o r s i u n e ) ş i t u l b u r ă r i ps ih ice ( r e g r e s i u n e m i n t a l ă p î n ă la d e m e n ţ ă ) [82].

4 . 1 . 5 . 1 6 . S I N D R O M U L R E F S U M

E s t e o e r e d o p a t i e a s i s t e m u l u i n e r v o s [140] p r i n t r - u n defect d e d e g r a d a r e e x o g e n a l a c i d u l u i f i tonic p î n ă l a b i o x i d d e c a r -bor.. m e c a n i s m c e a r p u t e a i n t e r f e r a c u f u n c ţ i a v i t a m i n e l o r l i -p o s o l u b i l e . P r i m e l e s e m n e s î n t n o t a t e î n p e r i o a d a d e 4 — 8 a n i , e le a v î n d o p r o g r e s i u n e l e n t ă [49]. T u l b u r ă r i l e a u d i t i v e ( s u r d i ­ta te) , cele opt ice ( h e m e r a l o p i e , p i g m e n t a r e r e t i n i a n a ) , n e u r o l o ­gice, (cerebe loase , a t a x i e , d i s p a r i ţ i a r e f l e x e l o r m i o t a t i c e ) , p s i h i c e ( d e g r a d a r e i n t e l e c t u a l ă ) ş i c u t a n a t e ( ichtioză) de f inesc t a b l o u l c l in ic a l a c e s t u i s i n d r o m [132].

4.1.6. D E F I C I E N T A MINTALĂ IN TULBURĂRI ALE M E T A B O L I S M U L U I I O D U L U I

4.1.6.1. H I P O T I R O i D I S M U L C O N G E N I T A L

D u p ă Milcu, f o r m a cea m a i g r a v ă e s t e r e p r e z e n t a t ă d e m i -x e d e m u l c o n g e n i t a l , î n c a r e l e z a r e a p a r e n c h i m u l u i t i r o i d i a n s e i n s t a l e a z ă î n p e r i o a d a fe ta la .

D e cele m a i m u l t e or i s i m p t o m e l e p a t o g n o m o n i c e a le m i x e -d e m u l u i c o n g e n i t a l se c o n t u r e a z ă î n t r e a I l - a ş i a X X I V - a l u n ă . A b s e n ţ a s i m p t o m e l o r î n p e r i o a d a n e o n a t a l ă p o a t e f i e x p l i c a t ă p r i n i m p r e g n a r e a o r g a n i s m u l u i c o p i l u l u i c u h o r m o n i t i r o i d i e n i d e o r i g i n e m a t e r n ă .

î n t r e s i m p t o m e l e c a r e a t r a g a t e n ţ i a a s u p r a m i x e d e m u l u i a m i n t i m : î n t î r z i e r e a î n c r e ş t e r e s t a t u r a l ă , i n f i l t r a ţ i a t e g u m e n ­t e l o r c a r e i n t e r e s e a z ă m a i a les r e g i u n e a p e r i o r b i t a l ă , d o s u l m î i -

212

n i l o r şi p i c i o a r e l o r şi ceafa, m a c r o g l o s i e , gură interdes—=chLsâ, t e ­g u m e n t e l e p a l i d e ş i reci , a b d o m e n m ă r i t ca v o l u m , M I I h e r n i e ombi l ica lă , m e m b r e l e i n f e r i o a r e s c u r t e . S u g a r u l se aLL. z=me ntează dificil, p r e z i n t ă c o n s t i p a ţ i e rebe lă , b r a d i c a r d i e , este 1> np«a şi se d e z v o l t ă î n c e t i n t e l e c t u a l . D i a g n o s t i c u l p o z i t i v se p u n e p r i n evi­d e n ţ i e r e a r a d i o g r a f i c ă a î n t î r z i e r i i a p a r i ţ i e i n u c l e i l o r d r - 0 s ificare ( f e m u r a l infer ior , t i b i a l s u p e r i o r şi c u b o i d i a n ) şi m a i a«=__les a dis-g e n e z e i epi f izare. C o l e s t e r o l e m i a e s t e ceva mai crescu^№;ă, iar io­d u l l egat p r o t e i c ( P B I ) ş i i o d u l e x c i t a b i l prin butanolC ^ B E I ) p r e ­z i n t ă va lor i s c ă z u t e î n m i x e d e m u l c o n g e n i t a l .

4 . 1 . 6 . 2 . D I S T R O F I A E N D E M I C A T I R E O P A T A ( D E T )

T e r m e n u l D E T a fost p r o p u s d e M i l c u î n 1949 ş i p ^ ^ r e e i z e a z ă c a r a c t e r u l c o m p l e x a l p r o c e s u l u i d i s t ro f ic a î n t r e g u l u i - o r g a n i s m e x i s t e n t î n s t a r e e n d e m i c ă r e a l i z a t î n p r i m u l r î n d p r i n t u l b u r ă r i m o r f o f u n c ţ i o n a l e a le t i ro ide i .

F o r m a n e u r o p a t ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n lez iuni ive=rse î n î n t r e g o r g a n i s m u l , p e p r i m u l p l a n s i t u î n d u - s e l e z i u n i l ^ ^ S . N . C . ; e s t e f o r m a e m b r i o f e t a l ă .

C r e t i n i s m u l e n d e m i c e s t e — d u p ă M e a n s — n e u r » dis-trofia, cea m a i i m p o r t a n t ă e x i s t e n t ă î n t r - o z o n ă e n d e m i c ă .

T r ă s ă t u r i l e p r i n c i p a l e d u p ă M i l c u s î n t : — î n t î r z i e r e a î n d e z v o l t a r e a s o m a t i c ă , a j u n g î n d — w n e o r i l a

n a n i s m ; — î n t î r z i e r e în d e z v o l t a r e a m i n t a l ă ; — s u r d i t a t e a s e v e r ă d e t i p c e n t r a l ; — s t r i c t a l o c a l i z a r e geograf ică.

4.1.7. DEFICIENŢA MINTALĂ IN DEGENERESCENT A

HEPATOLENTICULARĂ

Boala a fost d e s c r i s ă în 1912 de Wi l son şi este m o z ă c u p r i c ă în c a r e se asociază, în g r a d e v a r i a b i l e [5

— s i m p t o m e h e p a t i c e (icter, h e p a t o m e g a l i e moder; s p l e n o m e g a l i e , s e m n e de h i p e r t e n s i u n e p o r t a l ă ) ;

t e z a u r i s -_ 1 3 3 ] : 3tă_ d u r ă .

2 1 3

— s i m p t o m e n e u r o l o g i c e de t i p e x t r a p i r a m i d a l ( t r e m u r ă t u r ă i n t e n ţ i o ­na lă , ak inez ie , s p a s m d e t o r s i u n e , m i ş ­căr i coreoate toz ice , convuls i i , m e r s n e ­sigur, e x p r e s i a feţei c a r a c t e r i s t i c ă , d i -s a r t r i e ) ;

— t u l b u r ă r i ps ih ice (cu c o n s e c i n ţ e a s u p r a ac t iv i tă ţ i i şcolare, t u l b u r ă r i d e a t e n ţ i e , r e t a r d a r e ps ihică) ;

— s i m p t o m e o c u l a r e ( inel v e r d e p e r i c o r n e a n K e y s e r - F l e i s c h e r , c a r a c t e ­r i s t ic d a t o r a t t e z a u r i z ă r i i c u p r i c e , c a t a ­r a c t a „în f loare de t u r n e s o l " ) ;

s i m p t o m e r e n a l e (de t i p t u b u l o -p a t i e c o v p l e x ă , c u h i p e r a m i n o a c i d u r i e i m p l i c î n d m a j o r i t a t e a a m i n o a c i z i l o r , c u p r e d o m i n e n ţ a n e t ă a t r e o n i n e i ş i c i s t i-ne i l a c a r e se p o t a d ă u g a g l icozur ie ,

p r o t e i n u r i e ) ; — t u l b u r ă r i b i o c h i m i c e : c e r e b r o p l a s m i n a (n = 2 5 — 5 0 mg %)

scade s u b 5 m g % ; c u p r e m i a (n = 100 u g / % ) s c ă z u t ă la 4 0 — 80 u g % ; c u p r u l t i s u l a r crescut , fcsfataze a lca l ine u ş o r c r e s c u t e .

4.1.8. DEFICIENŢA MINTALĂ ÎN CROMOZOMOPATII

4 . 1 . 8 . 1 . ABERAŢII A U T O Z O M A L E

4.1.8.1.1. B O A L A L A N G D O N-D O W N

A fost descr i să în a n u l 1866 de J . A. L a n g d o n ş i H. D o w n ş i se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r i a d a : d i s m o r f i e p a r t i c u l a r ă , î n t î r z i e r e m i n t a l ă ş i a b e r a ţ i e c r o m o z o m a l ă ( a u t o z o m a l ă ) n u m e r i c ă [56, 100, 106, 178].

C a r a c t e r i s t i c i s o m a t i c e . Dismorf ia es te a t î t de t ipică, înc î t a d e t e r m i n a t pe M a r f a n să a f i r m e că dacă a i v ă z u t un astfel de copi l i-ai v ă z u t pe toţ i s a u că m o n g o l i a n u l s e a m ă n ă m a i b i n e cu un alt m o n g o l i a n decî t cu p r o p r i u l s ă u f ra te .

214

C a p u l e s te m i c , d i a m e t r u l a n t e r o -p o s t e r i o r e s te m i c ş o r a t ş i o c c i p u t p l a t (brahicefa l ie) .

F a c i e s u l e s t e r o t u n d a p l a t i z a t , c u a b ­s e n ţ a a p r o a p e c o m p l e t ă a p o m e ţ i l o r ş i r i ­d i c a t u r i l o r o r b i t a r e . R o ş e a ţ a obra j i lor ş i a v î r fu lui n a s u l u i î i dă a s p e c t u l de „faţă de c l o w n " .

H i p e r t e l o r i s m u l , f a n t e l e p a l p e b r a l e obl ice în sus ş i în a fară, e p i c a n t u s u l , n a s u l t u r t i t , rea l izează fac iesu l t i p i c al m o n g o - Fig. 11. Dismor-l i a n u l u i . D i n t r e c e l e l a l t e e l e m e n t e c a r e fia mongoliană. m a i p o t f i î n t î l n i t e l a e x a m e n u l e x t r e m i ­tăţ i i cefalice s î n t g u r a mică, c u f i sur i c o m i s u r a l e , p e r m a n e n t î n t r e d e s c h i s ă , c u m a c r o g l o s i e , d i n ţ i i n e r e g u l a t i m p l a n t a ţ i , ca­riaţ i , inegal i , u r e c h i l e mici , n e l o b u l a t e , a s i m e t r i c e . D e cele m a i m u l t e ori g î t u l e s t e scur t , c a p u l p ă r î n d i m p l a n t a t î n t o r a c e l e c a r e e s t e l ă r g i t l a bază, cu l o r d o z ă în pozi ţ ie şez îndă.

P e r e t e l e a b d o m i n a l a r e d e s e o r i o d i a s t a z ă a d r e p ţ i l o r şi h e r n i e ombi l ica lă f r e c v e n t ă .

E x a m i n a r e a e x t r e m i t ă ţ i l o r c o n s t a t ă : m î i n i l e mici, s c u r t e , l a te , cu d e g e t e l e d i v e r g e n t e , d î n d i m p r e s i a că s î n t de aceeaş i lung ime, cu e x c e p ţ i a pol ice lui ş i d e g e t u l u i m i c f o a r t e scur t , s u b ­ţ iat ş i i n c u r b a t . In p a l m ă , p r i n f u z i u n e a plicii mij loci i ş i a celei in fer ioare se f o r m e a z ă o p l ică p a l m a r ă t r a n s v e r s a l ă u n i c ă — l in ia C r o o k s h a n k s a u pl ică s i m i a n ă — p a r a l e l ă cu l in ia r ă d ă c i ­ni lor celor p a t r u d e g e t e . A c e a s t ă l in ie es te p r e z e n t ă l a 6 8 % d i n LV.ongolieni faţă de 1% la n o r m a l i .

D e r m a t o g l i f e l e m î i n i i s în t c a r a c t e r i s t i c e : c o n f i g u r a ţ i e de t i p buc lă p e p u l p e l e d ig i ta le es te r e m a r c a b i l ă , d i s t r i b u ţ i a b u c l e l o r r a d i a l e pe d e g e t u l a l IV-lea ş i a l V- lea nu es te s i m i l a r ă n o r m a ­lului . De a s e m e n e a la b a z a d e g e t u l u i a l I I I - l e a ş i a l IV-lea e x i s t ă a p r o a p e î n t o t d e a u n a o b u c l ă n o r m a l ă . T r i r a d i u s u l (t ' , t " ) e s te în pozi ţ ie c e n t r a l ă ; u n g h i u l f o r m a t ce p l e a c ă de la t r i r a d i u s u r i l e LI şi t, pe de o p a r t e şi de la d şi t pe de a l t ă p a r t e , e s te a p r o a p e de 80° (45° la n o r m a l ) .

P i c i o a r e l e de a s e m e n e a au c î t e v a e l e m e n t e d i s t i n c t e : s în t s c u r t e , cu d e g e t e mici , h a l u c e l e e s te d i v e r g e n t , f i ind s e p a r a t de . ! II- lea d e g e t p r i n t r - u n s p a ţ i u la rg ş i p r o f u n d c a r e se c o n t i n u ă

;)e p l a n t ă cu un ş a n ţ c a r a c t e r i s t i c . T e g u m e n t e l e ş i f a n e r e l e au modi f icăr i c a r a c t e r i s t i c e : s înt

uscate, a spre , r e c i l a e x t r e m i t ă ţ i , p ă r u l es te a s p r u , fr iabi l .

215

Tabloul psihopatologic es te d o m i n a t de de f ic ienţa m i n t a l ă , c a r e e s te a l doi lea s i m p t o m cl inic d i n t r i a d ă , a c e a s t a a t i n g î n d u n g r a d var iab i l , d e l a d e b i l i t a t e m i n t a l ă l a idioţ ie . D e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e p e e t a p e es te î n t î r z i a t ă . M o n g o l i a n u l e s t e l e n t , a p a t i c , pasiv, s tă ore î n t r e g i î n aceeaş i pozi ţ ie s a u s e m i ş c ă m o ­n o t o n [120].

I n s t a b i l i t a t e a p s i h o m o t o r i e e s te i m p o r t a n t ă . C o p i l u l p o a t e t r e c e de la d o c i l i t a t e l a a c ţ i u n i de a u t o ş i h e t e r o a g r e s i v i t a t e . A t e n ţ i a e s te labi lă, l a t o a t e v î r s t e l e î n g r e u n î n d e d u c a ţ i a . C o m ­p r e h e n s i u n e a e s t e r e d u s ă , m e m o r i a m e c a n i c ă ş i l i m b a j u l a p a r e t î rz iu . Vocea es te r ă g u ş i t ă , m o n o t o n ă . N u r e u ş e ş t e s ă î n v e ţ e s ă scrie, i a r d e s e n u l r ă m î n e r u d i m e n t a r ş i i n e s t e t i c . G e s t i c u l a ţ i a r ă m î n e m u l ţ i a n i p r i n c i p a l u l m o d d e e x p r i m a r e , m i m e t i s m u l f i ind r e m a r c a b i l . S e n s i b i l i t a t e a p e n t r u m u z i c ă ş i d a n s e s t e r e c u ­n o s c u t ă , d a r fără a d e v e n i v r e o d a t ă i n t e r p r e t .

Aberaţia cromozomală e s te cea d e - a t r e i a t r ă s ă t u r ă c a r a c t e ­r i s t ică a boli i . B o a l a D o w n e s t e p r i m a a b e r a ţ i e a u t o z o m a l ă n u ­m e r i c ă , i n d i v i d u a l i z a t ă d e T u r p i n , L e j e u n e , L a f o u r c a d e ş i G a u -t i e r în a n u l 1959.

N u m e l e d e t r i s o m i e 2 1 es te d a t d e p r e z e n ţ a s u p r a n u m e r a r ă a u n u i e x t r a c r o m o z o m a c r o c e n t r i c m i c , a p a r ţ i n î n d g r u p e i 6 ( g r u p ă cu cei m a i m i c i c r o m o z o m i ) , f i ind d o v e d i t a f i un c r o m o ­z o m 2 1 . M e c a n i s m u l t r i s o m i e i e s t e n e d i s j u n c ţ i a p e r e c h i i 2 1 î n c u r s u l meioze i . F e c u n d a r e a u n u i g a m e t d i s o m i c ( n + l = 2 4 c r o ­m o z o m i ) d e c ă t r e u n g a m e t m o n o s o m i c n o r m a l ( n = 2 3 d e c r o m o ­zomi) va f i u r m a t ă de f o r m a r e a u n u i z igot t r i z o m i c (2 n +1 = 47 d e c r o m o z o m i ) .

Examinările paraclinice o feră modi f icăr i b i o c h i m i c e şi h e ­m a t o l o g i c e : h i p e r c o l e s t e r o l e m i e , h i p e r l i p o p r o t e i n e m i e , h i p o p r o -t e i n e m i e , h i p o c a l c e m i e , fosfataza a l c a l i n ă c r e s c u t ă , fosfataza ac idă l e u c o c i t a r ă c r e s c u t ă , t r a n s a m i n a z a g l u t a m i c - o x a l - a c e t i c ă -e r i t r o c i t a r ă c rescută .

R e f e r i t o r l a r e l a ţ i a î n t r e l e u c e m i e ş i t r i s o m i a 21, se c o n s t a t ă că e s te de 20 de ori m a i f r e c v e n t ă la m o n g o l i e n i d e c î t la p o p u ­laţ ia m a r t o r .

Examenul radiologie ind ică s e m n u l cel m a i c o n s t a n t şi a n u m e : s c u r t i m e a şi c o n c a v i t a t e a celei de a I l - a f a l a n g e a d e g e ­t u l u i a l V-lea, de u n d e r e z u l t ă c o n c a v i t a t e a c a r a c t e r i s t i c ă a a c e s t u i deget . D e a s e m e n e a , m a t u r a r e a osoasă este, î n g e n e r a l , î n t î r z i a t ă .

216

4.1.8.1.2. S I N D R O M U L E D W A R D S (Trisomia 18)

T a b l o u l c l in ic e s te c a r a c t e r i s t i c : d i s t rof ie p r e n a t a l ă , u r e c h i m a l f o r m a t e , jos i m p l a n t a t e , m i c r o g n a ţ i e , boa lă p a l a t i n ă î n g u s t ă , d e g e t e s u p r a p u s e (al I I- lea p e a l I I I- lea) , 6 s a u m a i m u l t e a r c u r i d ig i ta le , deficit m i n t a l , m u s c u l a t u r ă h i p e r t o n ă [47].

î n 5 0 — 8 0 % d i n c a z u r i e x i s t ă : o c c i p u t u l p r o e m i n e n t , h a l u x s c u r t ş i dorsof lectat , s t e r n scur t , p e l v i s m i c , l i m i t a r e a abducţ je î şo ldulu i , s u f l u r i c a r d i a c e , h e r n i e i n g h i n a l ă s a u ombi l ica lă .

Se p o a t e asocia : c a p t u r t i t t r a n s v e r s a l , a n o m a l i i o c u l a r e e x t e r n e (ptoză, e p i c a n t u s , s t r a b i s m ) , c r e a s t ă s i m i a n ă , h i p o p l a z i a u n g h i i l o r de la m î n ă , d e v i a ţ i a r a d i a l ă s a u c u b i t a l ă a mî in i i , p ic ior e c v i n - v a r u s , p t e r i g i u m colii [56, 39].

4.1.8.1.3. S I N D R O M U L P Ă T A U (Trisomia 13)

Clinic se c o n s t a t ă : microcefa l ie , b u z ă de i e p u r e cu s a u f ă r ă pa la toschiz i s , u r e c h i m a l f o r m a t e , p l ică p a l m a r ă m i c ă , d e r m a t o -glife o r i z o n t a l e c a r a c t e r i s t i c e , u n g h i i l e d e g e t e l o r m î i n i i s înt

217

lungi , s t r î m b e ş i h i p e r c o n v e x e . Se î n t î l n e s c de a s e m e n e a : c o n ­vulsii, de fecte o c u l a r e (microf ta lmie, co loboma) o p a c i t ă ţ i cor­n e e n e , c a t a r a c t ă , h i p o p l a z i a n e r v u l u i opt ic , a n o f t a l m i e ) . S t a t u r a este mică, iar def ic i tu l m i n t a l este grav .

4.1.3.1.4. M O N O S O M I A A U T O S O M A L A (Antimongoiismul)

A fost descr i să de L e j e u n e în 1964 s u b f o r m a u n u i m o z a i ­c i i : . Cl inic b o l n a v u l p r e z i n t ă u n facies g roso lan, ( n a s u l m a r e , g ros ş i p r o e m i n e n t , f a n t e l e p a l p e b r a l e oblice, în jos ş i în afară, m i c r o ş i r e t r o g n a ţ i e , u r e c h i l e m a r i ş i a s i m e t r i c e ) . B a z i n u l es te îngust . M u s c u l a t u r a e s te h i p o t o n ă , ia r de f ic i tu l m i n t a l e s te sever .

4.1.8.1.5. S I N D R O M U L L E J E U N E („cri d u chat", „cat-cry")

Clinic s e d e t a ş e a z ă p r i n d i s m o r f i s m p a r t i c u l a r (facies r o t u n d l u n a r , microcefa l ie . h i p e r t e l o r i s m , fante p a l p e b r a l e î n c l i n a t e î n jos, e p i c a n t u s ş i u r e c h i jos i m p l a n t a t e , s t r a b i s m d i v e r g e n t ) . P o n -d e r o s t a t u r a l este î n t î r z i a t . I n t e l e c t u a l se î n r e g i s t r e a z ă o r e t a r -ciare profundă-[90] .

C a r a c t e r i s t i c : ţ i p ă t u l emis p r i n h i p o p l a z i a s u p r a g l o t i c ă cu l a r i n g o - m a l a c i e . M a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e a le i n i m i i .

4.1.8.1.6. D E L E Ţ I A B R A Ţ U L U I S C U R T A L C R O M O Z O M U L U I 4 (4p—)

T a b l o u l c l inic d o m i n a t d e s t a t u r ă mică, î n t î r z i e r e m i n t a l ă , microcefa l ie , h i p e r t e l o r i s m , ob l ic i ta tea f a n t e i p a l p e b r a l e , n a s î n f o r m ă de cioc, ptoză, n a n i s m .

4.1.8.1.7. D E L E Ţ I A B R A Ţ U L U I L U N G A L C R O M O Z O M U L U I 1 8 (18q—)

A fost descr i s de G r o u c h y în 1964. B o l n a v u l es te de s t a t u r ă mică. c u î n t î r z i e r e m i n t a l ă g ravă . C a n a l u l a u r i c u l a r e s te h i p o -plaz ic ş i a n t e h e l i x u l es te p r o e m i n e n t . D e g e t e l e s î n t l u n g i ş i conice, i a r coapsele în h i p e r a b d u c ţ i e .

4.1.8.1.8. D E L E Ţ I A B R A Ţ U L U I S C U R T A L C R O M O Z O M U L U I 1 8 (18p—)

T a b l o u l cl inic este d e t e r m i n a t d e a s p e c t u l facial ( h i p e r t e l o ­r i s m , s t r a b i s m , u r e c h i m a r i , groase, jos i m p l a n t a t e , m i c r o g n a ţ i a , nas t u r t i t ) , c ă r u i a i se a d a u g ă r e t a r d a r e m i n t a l ă g ravă .

2 1 8

4.1.8.1.9. D E L E Ţ I A B R A Ţ U L U I L U N G A L C R O M O Z O M U L U I 2 1

C o p i l u l a r e o s t a t u r ă m i c ă ş i un def ic i t in te lectua l . F a n t e l e p a l p e b r a l e s î n t obl ice, i a r u r e c h e a e x t e r n ă m a l f o r m a t ă .

4.1.8.1.10. S I N D R O M U L S C H M I D T-F R A C C A R O

F a c i e s u l p r e z i n t ă h i p e r t e l o r i s m cu u ş o a r ă nhliritati • a f a n ­te lor p a l p e b r a l e . Al te m a l f o r m a ţ i i : c o l o b o m a i r isu lui , a t r e z i e

.!a. I n t e l e c t u l e s te î n t î r z i a t .

4.1.8.1.11. „ R I N G - — C R O M O Z O M U L D

A n o m a l i a se e x p r i m ă cl inic p r i n a b s e n ţ a d e g e t u l u i n • a r p j î n ­t î rz iere m i n t a l ă ş i a l t e m a l f o r m a ţ i i .

4.1.8.2. ABERAŢII G O N O Z O M A L E

4.1.8.2.1. S I N D R O M U L T U R N E R

T a b l o u l c l in ic d e b u t e a z ă d e l a n a ş t e r e p r i n nanism, d i s m o r -:ie (faţă r o t u n d ă , h i p e r t e l o r i s m , e p i c a n t u s , p t o z ă pal _ p e b r a l ă , u r e c h i la te ş i jos i m p l a n t a t e , m i c r o g n a ţ i e ş i b o l t ă palal ină ogi­vală), r e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e ş i l i m f o e d e m c o n g e n i t a l c — ^ 1 e x t r e ­m i t ă ţ i l o r [39]. S e m n e l e radio log ice d e v i n e v i d e n t e după 7 a n i ş i a n u m e : — f o r m a d e n i c o v a l ă a p l a t o u l u i t ib ia l i n t e r n , r; i r p f a c ţ j a

t r a m e i osoase ; h i p o p l a z i a p r i m e i v e r t e b r e cerv ica le ş i scol ioza s a u cifoscolioza ; î n t î r z i e r e a m a t u r a ţ i e i osoase [107, 154]

Disgenez ia g o n a d a l ă es te de f in i tor ie p e n t r u d i a g n o s ^ s t i c , m a ­n i f e s t a t ă p r i n a b s e n ţ a s a u a s p e c t u l r u d i m e n t a r al n v a i ' p l n r i n ­d u c e a m e n o r e e p r i m a r ă ş i s t e r i l i t a t e . La p u b e r t a t e : labii THe r ă m î n infant i le , u t e r u l e s te mic, atrof ie, p i l o z i t a t e a p u b i a n ă ş ^ S a x i l a r ă r e d u s ă , s îni i i n s u f i c i e n t dezvol ta ţ i .

I n 8 0 % d i n c a z u r i c r o m a t i n a s e x u a l ă es te n e g a t i \ g s . C a r i o -t i p u l e s t e 45 X ( c o m p l i m e n t X0 a l g a r n i t u r i i c r o m o z o m ^ = d e ) .

4.1.8.2.2. S I N D R O M U L P S E U D O-T U R N E R

Morfologia e s t e a p r o a p e i d e n t i c ă cu a boli i Turnee: :—• clasice, c u d e o s e b i r e a c ă s e r e f e r ă l a u n i n d i v i d d e sex n = — n a s c u l i n [56, 39, 107].

219

N a n i s m u l e s te t o t u ş i m a i p u ţ i n e v i d e n t c a l a femei le c u c o n s t i t u ţ i e XO.

D i s m o r f i a es te î n s ă c a r a c t e r i s t i c ă . B o l n a v u l p r e z i n t ă p t e r i -g i u m colii m a i b i n e vizibi l d i n s p a t e , g î t u l e s te s c u r t . P ă r u l a s p r u , jos i m p l a n t a t . S t r a b i s m , b le faroptoz i s , h i p e r t e l o r i s m e p i -c a n t u l i n t e r n , f a n t ă a n t i m o n g o l i a n ă , i m p l a n t a r e a j o a s ă a u r e c h i ­lor, b o l t ă p a l a t i n ă ogivală, r e t r o g n a ţ i e , g u r a t r i u n g h i u l a r ă c u c o m i s u r i cobor î te ( „ g u r ă d e p e ş t e " ) .

Def ic ienţa m i n t a l ă e s te m a i f r e c v e n t ă c a î n T u r n e r clasic. I n s u f i c i e n ţ a g o n a d a l ă e v i d e n t ă l a p u b e r t a t e , p e n i s m i c , scro­

t u l p u ţ i n dezvol ta t , te s t icu le le mici , c r i p t o r h i d i e f r e c v e n t ă .

4.1.8.2.3. B O A L A K L I N E F E L T E R

A fost descr i să în 1942 [39] ş i se m a n i f e s t ă în c o p i l ă r i e p r i n ta l ie î n a l t ă , d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă , t e s t i c u l e mic i ş i u n e o r i i n c o m ­p l e t m i g r a t e î n scrot . L a p u b e r t a t e : t a l i a e s te s u p e r i o a r ă m e d i e i d i n p o p u l a ţ i e , u m e r i i s î n t î n g u ş t i ş i ş o l d u r i l e l a t e d e t i p f e m i n i n .

P i l o z i t a t e a e s t e r e d u s ă ş i m u s c u l a t u r a s lab d e z v o l t a t ă . O r ­g a n e l e g e n i t a l e : p e n i s mic , h i p o s p a d i a s , t e s t i c u l e l e mic i , p o t e n ţ a s e x u a l ă r e d u s ă , e r e c ţ i a s p o n t a n ă ş i p o l u ţ i a a b s e n t ă .

D.M. a t i n g e g r a d e v a r i a b i l e . C r o m a t i n a s e x u a l ă e s te p r e z e n t ă î n nuc le i i c e l u l e l o r m u ­

coasei b u c a l e ( test B a r r pozi t iv , a s e m ă n ă t o r s e x u l u i f e m i n i n ) . C a r i o t i p u l m a j o r i t ă ţ i i b o l n a v i l o r e s t e 47, X X Y . E x i s t ă î n s ă o m a r e v a r i e t a t e . T e s t i c u l u l K l i n e f e l t e r i a n r e p r e z i n t ă t r ă s ă t u r a c a r a c t e r i s t i c ă a t u t u r o r c a z u r i l o r ( c r o m a t i n : — p o z i t i v e s a u n e ­gat ive) . Modi f icăr i le h o r m o n a l e ş i e n z i m a t i c e c o n s t a n t e s î n t c r e ş t e r e a g o n a d o t r o f i n e l o r ş i s c ă d e r e a 17 ce tos tero iz i lor în u r i n ă .

4.1.9. DEFICIENŢA MINTALA IN DISPLAZII

NEUROECTODERMALE

4.1.9.1. N E U R O F I B R O M A T O Z A V O N R E C K L I N G H A U S E N

Boala s e m a n i f e s t ă p r i n a p a r i ţ i a ş i d e z v o l t a r e a d e f i b r o a m e c u t a n a t e ş i f i b r o a d e n o a m e s u b c u t a n a t e m o l u s c u l a r e , n e v i m u l ­t ip l i (cu loarea l a p t e l u i d e cafea) d i s e m i n a ţ i , î n specia l , p e t r u n c h i

220

ş t e x t r e m i t ă ţ i . C î t e o d a t ă p o t a p a r e g l i o a m e a le n e r v i l o r a c u s t i c s a u opt ic . S e m a i p o t s e m n a l a cr ize e p i l e p t i c e s i u n p r o c e n t de .10% de de f ic ienţă m i n t a l ă . [97, 56].

4.1.9.2. S C L E R O Z A TUBEROASĂ B O U R N E V I L L E

S e m a n i f e s t ă p r i n def ic ienţă m i n t a l ă , ep i leps ie , calci f ier i i n t r a c r a -n i e n e , a d e n o a m e s e b a c e e p l a s a t e î n ­t r - o d i spoz i ţ ie c a r a c t e r i s t i c ă l a n i v e ­l u l feţei, î n j u r u l n a s u l u i f o r m î n d f l u t u r e l e lu i P r i n g l e ş i f a -c o m e r e t i n i e n e .

S e m a i d e s c r i u ş i a l t e m a n i f e s ­t ă r i c a m o d i f i c ă r i a l e cu lor i i p ie l i i (p lăci c r o m a t i c e ) ş i u n e l e t u m o r i c a r d i a c e , p u l m o n a r e s a u r e n a l e .

D e f i c i e n ţ a m i n t a l ă e s t e v a r i a b i l ă d e l a g r a d u ş o r l a f o r m a p r o f u n d ă .

4.1.9.3. A N G I O M A T O Z A E N C E F A L O -T R I G E M I N A L A S T U R G E - W E B E R

S i n d r o m u l a fost d e s c r i s î n a n u l 1879 d e c ă t r e S t u r g e , r e l u a t ş i c o m ­p l e t a t u l t e r i o r d e W e b e r (1922) [49].

T a b l o u l c l in ic e s te p r e d o m i n a t d e m a n i f e s t ă r i a n g i o m a t o a s e cu loca l izare c u t a n a t ă ş i c e r e b r a l ă [132].

A n g i o m a t o z a c u t a n a t ă e s te p r e z e n t ă d e l a n a ş ­t e r e , s u b f o r m a u n o r a n g i o a m e a l e feţei d e n u m i t e „ n a e v u s f l a m -m e n s v a s c u l o s u s " d e c u l o a r e r o ş u închi s , p l a n e , d e ce le m a i m u l t e or i î n t e r i t o r i u l d e d i s t r i b u i r e a n e r v u l u i t r i g e m e n . M a i p o t a p a r e ş i m i c i p e t e t e l a n g i e c t a z i c e . A n g i o m a t o z a c u t a n a t ă e s t e d a t o r a t ă ec taz i i lor c a p i l a r e , d e t e r m i n a t e d e l ipsa c o n g e n i ­ta lă, de r e z i s t e n ţ ă a p e r e t e l u i v a s c u l a r [77].

A n g i o m a t o z a c e r e b r a l ă u n i l a t e r a l ă î n s u b ­s t a n ţ a c e r e b r a l ă ş i p e m e n i n g e .

Cl in ic se m a n i f e s t ă p r i n : c r i z e e p i l e p t i c e , a c c e s e m i g r e -noase, afazie, h e m i p a r e z e , m o n o s a u h e m i p l e g i i , o l igo f ren ie [55].

221

M a n i f e s t ă r i o c u l a r e : a n g i o m a l coroidei , g l a u c o m congeni ta l , a n g i o m con junct iva l , h e m i a n o p s i e .

R a d i o g r a f i i l e c r a n i e n e e v i d e n ţ i a z ă e x i s t e n ţ a u n o r calcif icări i n t r a c r a n i e n e s u b f o r m ă d e „ s t r i a ţ i i c e r e b r i -f o r m e " , s e m ă n î n d c u n i ş t e l inii g i r i f o r m e c a r e u r m ă r e s c c i r c u m -v o l u ţ i u n i l e c e r e b r a l e , m a i f r e c v e n t e î n l o b u l occipi ta l . A n g i o -graf ia c e r e b r a l ă p o a t e a r ă t a p r e z e n ţ a ş i l o c a l i z a r e a a n g i o m u l u i c e r e b r a l . P E G ş i E E G p u n î n e v i d e n ţ ă s e m n e i n d i r e c t e d e a t rof ie sau s u f e r i n ţ ă c e r e b r a l ă .

4.1.9.4. S I N D R O M U L - K L I P P E L - T R E N A U N A Y

A fost descr i s de c ă t r e M. K l i p p e l ş i P. T r e n a u n a y în a n u l 1900, în g r u p u l focomatoze lor [1, 54, 5 6 , 1 3 2 ] .

T a b l o u l c l inic î n m ă n u n c h e a z ă c o n s t a n t : a n g i o m super f ic ia l cranio-facia l , v a r i c e a le m e m b r e l o r ş i m a c r o m e l i e .

A n g i o m a t o z a c o n g e n i t a l ă , c u loca l izare c r a n i o -facială, c a r e e s te m a i m u l t v e n o a s ă d e c î t a r t e r i a l ă . U n e o r i a p a r

a n g i o a m e c u loca l izare c e r e b r a l ă , r e s ­p o n s a b i l e d e m a n i f e s t ă r i l e n e u r o l o g i c e ( t u l b u r ă r i n e u r o v e g e t a t i v e , s u d o r a ţ i e a b u n d e n t ă , î n t î r z i e r e î n d e z v o l t a r e a ps ihică) .

A n g i o m a t o z a c o n g e n i ­t a l ă p r o f u n d ă a m e m b r e l o r , s u b f o r m ă d e var ice , a n e v r i s m e c a v e r n o a s e s a u h e m a n g i o a m e loca l iza te d e obicei n u m a i l a u n u l d i n m e m b r e . C e a m a i f r e c v e n t ă loca l izare este la m e m b r e l e in­fer ioare ş i aici m a i a les p e t r a i e c t u l v e ­n e i p o p l i t e e .

M a c r o m e l i e loca l iza tă l a m e m ­b r u l a f e c t a t de p r o c e s u l a n g i o m a t o s ş i e s t e d a t o r a t ă h i p e r t r o f i e i în l u n g i m e a

Fig. 15. Nevi, va- oase lor l u n g i . D a t o r i t ă i n e g a l i t ă ţ i i rice ş i hipertrofia m e m b r e l o r i n f e r i o a r e , a p a r t u l b u r ă r i de membrului irife- m e r s şi în s t a ţ i o n a r e . rior sting în sin- , , .. . , ,. „ , dramul Klippel- F l e b o g r a f i a e v i d e n ţ i a z ă s taza

Trenaunay. v e n o a s ă e x i s t e n t ă d e a s u p r a o b s t a c o l u l u i .

222

4.1.10. DEFICIENŢA MINTALĂ ÎN ANOMALII CRANIENE

TRANSMISE GENETIC

4.1.10.1. M I C R O C E F A L I A

S e m a n i f e s t ă d e l a n a ş t e r e , p r i n r e d u c e r e a p e r i m e t r u l u i c r a n i a n î n c a r e ş i c r e i e r u l r ă m î n e f o a r t e mic, u n i f o r m s u b ­d e z v o l t a t şi s i m e t r i c [101, 56, 133].

T a b l o u l c l inic es te cel a l u n e i r e t a r d ă r i p s i h o m o t o r i i d e g r a d e var iab i le . U n e o r i pot f i î n t î l n i t e t u l b u r ă r i de t ip p a r e t i c , l ez iuni d e n e r v i c r a n i e n i , m a n i f e s t ă r i ep i lept ice .

4.1.10.2. H I D R O C E F A U A

S e p r o d u c e p r i n a c u m u l a r e a î n exces d e L.C.R. ş i c r e ş t e r e a c o n s e c u t i v ă a p r e s i u n i i în s i s t e m u l v e n t r i c u l a r c e r e b r a l [155]. Cele m a i f r e c v e n t e f o r m e s în t :

— h i d r o c e f a l i a o c l u z i v ă , p r o d u s ă p r i n bloc r.. a c i rcu la ţ ie i L.C.R. d a t o r i t ă u n o r obstacole l a n i v e l u l g ă u r i i M o n r o .

223

a a p e d u c t u l u i lu i S y l v i u s s a u a g ă u r i i M a g e n d i e . O b s t a c o l u l se p o a t e p r o d u c e p r i n p r o c e s e pa to log ice e x o g e n e ş i p r i n l ipsa d e d e z v o l t a r e (atrezie) a orificii lor.

— h i d r o c e f a l i a a r e s o r b t i v ă p r o d u s ă p r i n î m ­p i e d i c a r e a r e s o r b ţ i e i L.C.R. la n i v e l u l v i loz i tă ţ i lor a r a h n o i d i e n e .

T a b l o u l cl inic es te d o m i n a t d e m ă r i r e a p e r i m e t r u l u i c r a n i a n , f r u n t e a b o m b a t ă , f o n t a n e l e l e largi, s u t u r i l e d e h i s c e n t e , ochi i î n a p u s d e soare , s t r a b i s m .

P e p l a n n e u r o l o g i c s e p o t c o n s t a t a : def ic i te m o t o r i i v a r i a ­bi le, cr ize e p i l e p t i c e ş i r e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e de g r a d e d i fer i te .

4 . 1 . 1 0 . 3 . C R A N I O S T E N O Z E L E

C o n s t a u d i n î n c h i d e r e a p r e m a t u r ă a u n e i a s a u m a i m u l t o r s u t u r i c r a n i e n e ş i a u c a e fecte d e f o r m ă r i a le c r a n i u l u i , t u l b u r ă r i c e r e b r a l e ş i o c u l a r e . F a c t o r i i d e t e r m i n a n ţ i n e c u n o s c u ţ i ac ţ io­n e a z ă î n v i a ţ a e m b r i o n a r ă [1].

S i n o s t o z a u n e i s u t u r i a n t r e n e a z ă î n c e t a r e a c r e ş t e r i i ş i d i s p a ­r i ţ ie i ţ e s u t u l u i f ibros l a n i v e l u l r e s p e c t i v ş i a p a r i ţ i a u n e i de for­m ă r i a c r a n i u l u i ( p r i n c r e ş t e r e a c o m p e n s a t o a r e a s u t u r i l o r r ă ­m a s e l ibere) .

4.1.10.3.1. S C A F O C E F A L I A

S e rea l izează p r i n î n c h i d e r e a p r e m a t u r ă a s u t u r i i sag i ta le , d e f o r m î n d c r a n i u l , c a r e p a r e a l u n g i t a n t e r o - p o s t e r i o r ş i t u r t i t l a t e r a l .

4.1.10.3.2. O X I C E F A L I A

E s t e r e z u l t a t u l s i n o s t a z ă r i i s u t u r i i c o r o n a r e . P l a n ş e u l o r b i ­tei d e p r i m a t , p r o d u c e : e x o f t a l m i e m a r c a t ă , s t r a b i s m c o n v e r ­gent , n i s t a g m u s , a t rof ie opt ică, d i m i n u a r e a v e d e r i i .

4.1.10.3.3. B O A L A C R O U Z O N

Disostoza craniofac ia lă se m a n i f e s t ă c l in ic p r i n acrocefa l ie , f r u n t e b o m b a t ă , n a s u l p r o e m i n e n t î n f o r m ă d e cioc, h i p e r t e l o -r i sm, h i p o p l a z i a m a x i l a r u l u i s u p e r i o r ş i p r o g a n t i s m u l m a n d i b u ­lei. P e r i o d i c s e î n r e g i s t r e a z ă s e m n e d e h i p e r t e n s i u n e i n t r a c r a -

224

n i a n ă , c a r e a g r a v e a z ă exof ta lmia , s t r a b i s m u l ş i în f inal a t ro f ia n e r v u l u i opt ic p î n ă l a c e c i t a t e . U n e o r i a p a r c o n v u l s i i c e p o t a v e a u n efect n e f a v o r a b i l a s u p r a d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e .

4.1.10.3.4. S I N D R O M U L A P E R T (ACROCEFALOSINDACT1LIA)

A s p e c t u l c ranio- fac ia l e s te d e t e r m i n a t d e s i n o s t o z a r e a p r e ­m a t u r ă a s u t u r i l o r ş i h i p o p l a z i a n e r e g u l a t ă a e t a j u l u i m i j l o ­c iu [34]. O r b i t e l e s î n t î n d e p ă r t a t e ş i o r i e n t a t e obl ic î n jos. C r a ­n i u l a r e f o r m ă d e t u r n . N a s u l m a r e ş i c o r o i a t ( p a p a g a l ) . B o l t a p a l a t i n ă ogivală. La a s p e c t u l facial se asociază s indact i l i a , p o l i -dact i l îa, l ă ţ i r e a d e g e t u l u i m a r e ş i de f ic ienţa m i n t a l ă , (în g e n e r a l c u i n d i c e r e d u s ) , a n o m a l i i o c u l a r e ( c a t a r a c t ă , a t ro f ie opt ică, n i s t a g m u s ) .

4.1.10.3.5. S I N D R O M U L C A R P E l N T E R

S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n acrocefa l ie , facies p a r t i c u l a r ( h i p o ­plazia e t a j u l u i mi j loc iu a l feţei, d e p l a s a r e a l a t e r a l ă a c a n t u l u i i n t e r n ) , pol idact i l ie , s indact i l ie , obez i ta te , def ici t m i n t a l , h i p o -g e n i t a l i s m ş i n a n i s m i n c o n s t a n t .

4.1.10.3.6. S I N D R O M U L G R E I G

S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n d i s t a n ţ ă a n o r m a l d e m a r e î n t r e ochi s i l ă ţ i r e a a p a r e n t ă a r ă d ă c i n i i n a s u l u i . M a i p r e z i n t ă b r a h i ş i microcefa l ie , m a l f o r m a ţ i i a le m a n d i b u l e i ş i d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă .

4.1.10.4. D E F E C T E P R E D O M I N A N T F A C I A L E

4.1.10.4.1. S I N D R O M U L P I E R E E-R O B I N

S e d e f i n e ş t e p r i n t r i a d a s i m p t o m a t i c ă : h i p o p l a z i a m a n d i ­b u l e i (micrognaţ ie) , g losoptoza (cu t u l b u r ă r i r e s p i r a t o r i i ) ş i p a l a -toschizis [49].

F a c i e s u l a r e a s p e c t d e p a s ă r e [132].

La a c e a s t ă t r i a d ă se p o t asocia : microcefa l ia , d e b i l i t a t e a m i n t a l ă , t u l b u r ă r i n e u r o l o g i c e , o b l i c i t a t e a n t i m o n g o l i a n ă a f a n ­t e l o r p a l p e b r a l e , e p i c a n t u s ş i h i p e r t e l o r i s m [56].

225

4 . 1 . 1 0 . 4 . 2 . S I N D R O M U L P A P I L L O N-L E A G E P S A U M E

S i n d r o m u l a fost descr i s în 1964 ca un a n s a m b l u p l u r i m a l -f o r m a t i v c a r a c t e r i z a t p r i n asoc ierea c o n s t a n t ă a a n o m a l i i l o r fa­ciale, ora le şi d ig i ta le [124, 56, 125].

A n o m a l i i l e f a c i a l e s e m a n i f e s t ă p r i n a s i m e t r i a ş i a p l a t i z a r e a feţei, b u z e s c u r t e ş i s t r i a t e d e n u m e r o a s e r i d u r i , c a r e a p a r d e obicei î n p r e l u n g i r e a f r e n u l u i m u c o l a b i a l , n a s a p l a t i z a t , l ă r g i t l a bază, h i p e r t e l o r i s m , e p i c a n t u s , h i p o p l a z i a m a n d i b u l e i s a u n u m a i r e t r o g n a t i s m .

A n o m a l i i a l e c a v i t ă ţ i i b u c a l e : h i p e r t r o f i a f r e n u l u i bucolab ia l , l i m b a f ixată (anchiloglosie), a s p e c t s c r o t a l a l l imbi i ; a n o m a l i i ale p a l a t u l u i osos, a n o m a l i i d e n t a r e ; a b s e n ţ a e m a i l u l u i d e n t a r .

A n o m a l i i d i g i t a l e : pol i-s in-c l ino-camptoda 'c t i l ie izolate sau asociate .

î n t î r z i e r e a d e z v o l t ă r i i p s i h i c e , m e r g î n d u n e ­or i p î n ă la o a d e v ă r a t ă a r i e r a ţ i e m i n t a l ă . Dis t rof ia părulu i- : ' p ă r r a r , uscat , fr iabil, a lopecie .

R a d i o g r a f i a c r a n i a n ă e v i d e n ţ i a z ă v e r t i c a l i z a r e a p ă r ţ i i a n t e ­r i o a r e a baze i c r a n i u l u i , inc lus iv l a m a c i u r u i t ă a s f e n o i d u l u i . •

4.1.10.4.3. S I N D R O M U L F R A N C E S C H E T T I

A fost d e s c r i s în a n u l 1944 de c ă t r e A. F r a n c e s c h e t t i [56].

C e e a c e c a r a c t e r i z e a z ă d i n p u n c t d e v e d e r e c l inic a c e s t s i n d r o m e s t e d i v e r s i t a ­t e a ş i v a r i e t a t e a a n o m a l i i l o r c r a n i o - f a c i -a le ; nu t o a t e a c e s t e a n o m a l i i c o e x i s t ă la acelaş i b o l n a v , ci se p o t asocia î n t r e , ele, în cele m a i d i v e r s e c o m b i n a ţ i i [51]. Ast fe l b o l n a v i i p o t p r e z e n t a : m o d i f i c ă r i o f t a i -m i c e ( a n t i m o n g o l i s m , m i c r o f t a l m i e , ca­t a r a c t ă c o n g e n i t a l ă ) ; h i p o p l a z i a m a n d i b u l e i ş i r e t r o g n a t i s m ; h i p o p l a z i a o a s e l o r f e ţ e i (mai ales a osu lu i z igomat ic) , d î n d a s p e c t u l de „ f igură de p a s ă r e " ; b o l t ă og iva lă ; a n o ­m a l i i d e n t a r e (d inţ i h i p o p l a z i c i c u spaţ i i l a rg i i n t e r d e n t a r e ) ; m a c r o s t o m i e ; a n o ­m a l i i ale u r e c h i l o r (pavi l ioane, m a l -

226

f o r m a t e , jos i m p l a n t a t e , m a l f o r m a ţ i i a l e u r e c h i i m e d i i ş i i n ­t e r n e , h i p o a c u z i e p î n ă l a s u r d i t a t e ) ; î n t î r z i e r e a p s i h i c ă m o d e ­r a t ă [49].

4.1.11. NANISMUL CU DEFECTE ASOCIATE

4 . 1 . 1 1 . 1 . S I N D R O M U L S I L V E R

K . H . S i lver d e s c r i e î n 1953 s i n d r o m u l c a r a c t e r i z a t p r i n p r e ­z e n ţ a d e n u m e r o a s e a n o m a l i i c o n g e n i t a l e î n s i m e t r i a c a p u l u i , h i p o t r o f i e s t a t u r a l ă ş i p u b e r t a t e p r e c o c e . L a n a ş t e r e g r e u t a t e a e s te s u b p o n d e r a l ă , u l t e r i o r d e z v o l t a r e a s o m a t i c ă ş i p s i h o m o t o -r ie es te î n t î r z i a t ă . D e n t i ţ i a a p a r e t î rz iu. M e r s u l ş i a l e r g a r e a s în t n e s i g u r e . A s i m e t r i a în s t r u c t u r a o r g a n i s m u l u i se m a n i f e s t ă p r i n : h e m i h i p o t r o f i e , a s i m e t r i a feţei ş i a e x t r e m i t ă ţ i l o r . F a ţ a a r e f o r m ă t r i u n g h i u l a r ă , b ă r b i a c o r e s p u n d e v î r fu lu i t r i u n g h i u l u i , b u z a i n f e r i o a r ă a t î r n ă m u l t , i a r g u r a a r e f o r m a u n u i V i n v e r s a t . S e n o t e a z ă s e m n e l e u n e i p u b e r t ă ţ i p r e c o c e . L a fete, m e n a r h a s e i n s t a l e a z ă la 8—9 a n i , în c o n t r a s t cu d e z v o l t a r e a p o n d e r o - s t a t u -r a l ă î n t î r z i a t ă ; l a b ă i e ţ i c a r a c t e r e l e s e x u a l e s e c u n d a r e d e v i n e v i d e n t e foar te t i m p u r i u . F r e c v e n t s e î n t î l n e ş t e scolioza.

4 . 1 . 1 1 . 2 . S I N D R O M U L C O R N E L I A D E L A N G E

D e b u t u l a fec ţ iun i i e s te i n t r a u t e r i n . P r i n c i p a l e l e s e m n e s î n t : n a n i s m u l , ol igofrenia, a s p e c t u l c ranio-fac ia l (micro ş i b r a n h i c e -falie, h i p e r t e l o r i s m , n a s m i c ş i t u r t i t , f a n t ă p a l p e b r a l ă cu obl i-c i t a t e a n t i m o n g o l i a n ă ) , h i r s u t i s m g e n e r a l i z a t , s p r î n c e n e s tufoase u n i t e pe l in ia m e d i a n ă (sinofris) c l inodact i l i e ( d e g e t u l V s c u r t ş i îndoi t) , s indact i l i e , h i p o p l a z i a u l t i m e l o r fa lange.

Radio log ie : se c o n s t a t ă î n t î r z i e r e a m a t u r ă r i i osoase.

4 . 1 . 1 1 . 3 . S I N D R O M U L H A L L E R M A N N - S T R E I F F

E s t e u n s i n d r o m p l u r i m a l f o r m a t i v î n c a r e a l ă t u r i d e n a ­n i s m u l a r m o n i o s ş i î n t î r z i e r e a în d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e w î n -

227

t î lnesc ş i a l te a n o m a l i i : discefal ie cu a s p e c t de c a p de p a s ă r e , a n o m a l i i d e n t a r e ( e r u p ţ i e a n a r h i c ă , d e n t i ţ i e n e r e g u l a t ă ) , a n o ­mal i i c u t a n a t e (piele s u b ţ i r e , f ină, atrof ică), a n o m a l i i o c u l a r e (microf ta lmie, c a t a r a c t ă c o n g e n i t a l ă , n i s t a g m u s u l , s t r a b i s m u l ) , m a l f o r m a ţ i i a u d i t i v e ( i m p l a n t a r e a joasă a u r e c h i l o r , s u r d i t a t e ) .

4.1.11.4. O S T E O D i S T R O F I A EREDITARĂ A L B R I G H T

A fost descr i să în a n u l 1952. I n t r e s e m n e l e m a j o r e se î n ­scr iu : ta l ie mică, o b e z i t a t e , b r a h i m e t a c a r p i e , faţă r o t u n j i t ă , ca­r a c t e r u l famil ia l . La a c e a s t a se a d a u g ă : d e b i l i t a t e m i n t a l ă , a n o ­mal i i ale fanere lor , calci f icări le s u b c u t a n a t e , t e t a n i a l a t e n t ă (fără h ipoca lcemie) , o p a c i t ă ţ i a le c r i s t a l i n u l u i [51].

4.1.11.5. S I N D R O M U L R U B I N S T E I N - T A Y B I

I n a n u l 1963 H . J . R u b i n s t e i n ş i H . T a y b i d e s c r i u u n s i n ­d r o m c a r a c t e r i z a t p r i n : a n o m a l i i d ig i ta le , d i smor f ie c r a n i o - f a -cială, î n t î r z i e r e î n d e z v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e , n a n i s m a r m o n i c ş i modi f icăr i ale d e r m a t o g l i f e l o r [27, 56, 132].

A n o m a l i i l e d ig i ta le ( fa langele d i s t a l e a le pol ice lui , h a l u c e l u i , s u b f o r m ă d e „ p a l e t ă " s a u „ s p a t u l ă " ) cî t ş i d i s m o r f i a c ranio- fa-cială (microcefal ie, s p r î n c e n e a r c u i t e , „ n a e v u s f l a m m e u s " a l f runţ i i , p t o z a p a l p e b r a l ă , e x o f t a l m i e , h i p e r t e l o r i s m , f a n t e p a l p e ­b r a l e a n t i m o n g o l i e n e , u r e c h i jos i m p l a n t a t e , n a s acvi l in, m i c r o -gnaţ ie , b o l t a p a l a t i n ă ogivală) s î n t p r i n c i p a l e l e s e m n e ale boli i .

4.1.11.6. S I N D R O M U L S M I T H - L E M L I - O P I T Z

A fost descr i s în a n u l 1964 ş i c o n s t ă în a s o c i e r e a de n a n i s m , encefa lopat ie ( h i p o t o n i a m u s c u l a t u r i i schelet ice, î n t î r z i e r e a m e r s u l u i şi a d e z v o l t ă r i i ps ih ice) şi d i fe r i te d i smorf i i [56, 132, 139], d i n c a r e n o t ă m pe cele : c r a n i e n e (microcefal ie), faciale (pa la t ogival, n a s mic, t u r t i t ) , o c u l a r e ( s t rab i sm, p t o z ă p a l p e ­bra lă) , g e n i t a l e , ( c r i p t o r h i d i e , h i p o s p a d i a s , p s e u d o h e r m a f r o -di t i sm).

228

4 . 1 . 1 1 . 7 . S I N D R O M U L P R A D E R - W I L L I

A fost descr i s în 1956 de A. P r a d e r şi H. Wil l i . D e b u t u l s e n o t e a z ă l a n o u - n ă s c u t cu. a m i o t o n i e g e n e r a l i ­

zată . U l t e r i o r se c o n t u r e a z ă : n a n i s m u l , o b e z i t a t e a , d e f i c i e n ţ a m i n t a l ă , h i p o t o n i e m u s c u l a r ă g e n e r a l i z a t ă , c r i p t o r h i d i e , h i p o p l a -zie sc ro ta lă .

I n c o n s t a n t s e m a i asociază : î n t î r z i e r e î n d e z v o l t a r e a d e n -t i ţ ie i , î n t î r z i e r e a î n c h i d e r i i f o n t a n e l e l o r , s t r a b i s m c o n v e r g e n t , h e m a t o a m e s u b c u t a n a t e s a u m u s c u l a r e , E n t î r z i e r e a p u b e r t ă ţ i i , u n e o r i d i a b e t z a h a r a t .

4.1.12. TULBURĂRI NEUROLOGICE ASSOCIATE

CU DEFICIENŢĂ MINTALĂ

4 . 1 . 1 2 . 1 . S I N D R O M U L M A R I N E S C U - S J O G R E N

T a b l o u l c l in ic e s t e r e z u l t a t u l u n e i a s o ­cier i s i m p t o m a t o l o g i c e n e u r o l o g i c e , p s i h i c e ş i o f ta lmologice [56, 77, 94].

A t a x i a s p i n o - c e r e b e l o a s ă m a n i f e s t a t ă încă d i n p r i m u l a n d e v i a ţ ă ( a t a x i e , m i ş c ă r i i n v o l u n t a r e , t r e m o r i n t e n ţ i o n a l , n i s t a g i r u i s , t u l b u r ă r i d e e c h i l i b r u , h i p o t o n i e m u s c u l a r ă c u h i p o r e f l e x i e , p a r e z e , para l iz i i ) , p r e c e d î n d c a t a r a c t a .

C a t a r a c t a c o n g e n i t a l ă b i l a t e r a l ă , i n i ţ i a l gonală, d e v i n e r a p i d t o t a l ă , e v i d e n ţ i i n d u - s e tn j u r u l v î r s t e i de 4 a n i .

D e f i c i e n ţ a m i n t a l ă m a n i f e s t a t ă c l i n i c t a r d i v , m e r g e d e l a s i m p l a d e b i l i t a t e m i n t a l ă la id ioţ ie .

A l t e a n o m a l i i a s o c i a t e i n c o n s t a n t : o c u l a r e ( s t r a b i s m c o n v e r g e n t a l t e r n a n t , e p i c a n t u s b i ­l a t e r a l ) , s c h e l e t i c e (cifoscolioză, lordoză, p i ­cior s t r î m b , g e n u v a l g u m ) , a l e f a n e r e l o r (unghi i d is trof ice, p ă r fr iabil), o r g a n e l o r g e n i ­ta le ( h i p o s p a d i a s , ep i spadias) , n a n i s m [ 1 3 2 ] .

229

4 . 1 . 1 2 . 2 . S I N D R O M U L S J O ' G R E N - L A R S S O N

A fost descr i s în 1957 de c ă t r e G. K. T. S j o g r e n şi T. L a r s -son [1]. C h i a r la n a ş t e r e se c o n s t a t ă co loraţ ia roş ie a t e g u m e n ­t e l o r ; în d e c u r s de c î teva zile ele d e v i n î n g r o ş a t e , luc ioase, s t r ă ­b ă t u t e d e n u m e r o a s e f i sur i (fine l a î n c e p u t , apoi m a i a c c e n t u a t e ) . D e s t u l de t î r z i u se i n s t a l e a z ă i m a g i n e a t ip ică a icht ioze i c u t a ­n a t e ; t e g u m e n t e l e d e v i n h i p e r k e r a t o z i c e , pe a l o c u r i e x i s t î n d zone de l icheni f icare . U l t e r i o r co loraţ ia roş ie a t e g u m e n t e l o r d i spare , d a r a s p e c t u l lor i cht ioz i form r ă m î n e def ini t iv .

A l doi lea s i m p t o m este în târz ierea ps ihică, e v i d e n t ă d u p ă p r i m u l an de v ia ţă, es te v a r i a b i l ă ca i n t e n s i t a t e (de la deb i l i ­t a t e m i n t a l ă l a idioţie). Dip leg ie spas t ică m a n i f e s t a t ă s u b f o r m a u n o r p a r e z e sau para l iz i i spas t ice ( s i n d r o m Lit t le) .

A n o m a l i i asociate : d e g e n e r e s c e n t a m u s c u l a r ă cu d i m i n u a ­r e a v e d e r i i ; p ic ior s t r î m b c o n g e n i t a l , cifoscolioza.

4 . 1 . 1 2 . 3 . S I N D R O M U L M E N K E S

P r e z i n t ă t u l b u r ă r i c e r e b r a l e c u convuls i i , p ă r c r e ţ c u f i r u l gros, s t a t u r ă mică ş i de f ic ienţă m i n t a l ă .

4 . 1 . 1 2 . 4 . S I N D R O M U L L A U R E N C E - M O O N - B I E D L

A fost descr i s în a n u l 1866 de c ă t r e J . Z. L a u r e n c e î m p r e u n ă cu R. C. M o o n şi î n t r e g i t în a n u l 1922 de c ă t r e A. B i e d l [56, 106].

T a b l o u l c l inic e s te d o m i n a t d e o b e z i t a t e t i p a d i p o z o g e n i t a l , r e t i n i t ă p i g m e n t a r ă (cu r e p a r t i ţ i a u n i f o r m ă a p i g m e n t u l u i ) ce a p a r e d u p ă v î r s t a d e 1 0 a n i ş i s e m a n i f e s t ă p r i n h e m e r a l o p i e ş i î n t î r z i e r e ps ih ică i m p o r t a n t ă . A l t e s e m n e n o t a t e s î n t cele d e h i -p o g o n a d i s m , pol idact i l ie , m i c r o f t a l m i e , n i s t a g m u s , s u r d i t a t e , microcefal ie, p a r a l i z i e spas t ică a m e m b r e l o r i n f e r i o a r e .

230

4.1.13. TULBURĂRI NECLASIFICATE ASOCIATE CU DEFICIENTA MINTALA

4 . 1 . 1 3 . 1 . S I N D R O M U L W I E D E M A N - B E C K W I T H

S i n d r o m u l a fost descr i s în a n u l 1963 de H. R. W i e d e m a n ş i i n ace laş i an B . B e c k w i t h p u b l i c ă i n d e p e n d e n t c î t e v a o b s e r v a ţ i i referitoare la acest s indrom malfor-mat iv [132, 180].

Tabloul cl inic se manifestă prin g igant ism (nou-născut cu greutate la naştere de peste 3 500 g şi tal ia de p e s t e 50 cm, a căror dezvoltare pon-derostaturală es te accentuată), macro-glos ie ce poate antrena tulburări respiratorii, dificultăţi de alăptare), vi sceromegal ie (hepatospleno-cardio-megalie), omfalocel ( 9 5 % din cazuri), tulburări neuropsihice (letargie, n i s­tagmus, convulsi i, microcefalie, re-tardare psihomotorie). „ ,

E x a m e n e l e de laborator indică : H ^ K E S L ^ hipoglicemie, mperhpidemie, hiper- c i e s u I (microcefalie, colesterolemie. macroglosie).

4 . 1 . 1 3 . 2 . S I N D R O M U L M I E T E N

Clinic se m a n i f e s t ă p r i n c o n t r a c t u r ă în f lex ie a c o t u l u i , n a s 4 r î m b , o p a c i t a t e c o r n e a n ă , s t a t u r ă mică, def ic i t m i n t a l .

4 , 1 . 1 3 . 3 . S I N D R O M U L D O N O H N E

Morfologic s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n m i c r o c e f a l i e , facies d e p i -:ic, h i p e r t e l o r i s m , p r o e m i n e n ţ a g lobi lor o c u l a r i , n a s lă ţ i t , n a r i n e a n t e v e r s a t e , g u r a largă, l i m b a groasă, b u z e p l i n e , p a n i c u l a d i p o s nul, t o p i r e a m a s e l o r m u s c u l a r e , d e z v o l t a r e m i n t a l ă d e f i c i t a r ă .

R a d i o l o g i e : î n t î r z i e r e în m a t u r a r e a osoasă.

231

4 . 1 . 1 4 . DEFICIENŢA M I N T A L A D U P A O SUFERINŢA E M B R I O - F E T A L A

4.1.14.1. E M B R I O P A T I I L E (0-3 L U N I D E VIAŢĂ I N T R A U T E R I N A )

4.1.14.1.1. E M B R I O P A T I E R U B E O L I O A (SINDROMUL GREGG)

A fost descr i să p e n t r u p r i m a o a r ă de N. M c . A. G r e g g în A u s t r a l i a î n 1941. S e a p r e c i a z ă c ă dacă m a m a s u f e r ă d e r u b e o l ă în p r i m e l e 4 l u n i a le sarc ini i , p r o d u s u l e m b r i o n a r s u f e r ă ast fe l : p r i m e l e 3 0 zile î n p r o c e n t d e 8 3 % , î n t r e 3 0 — 9 0 zile 6 1 % , d u p ă 3 l u n i , 4,6% iar d u p ă 6 l u n i nu m a i p r o d u c e m a l f o r m a ţ i i [49, 171].

E b e r t c o n s i d e r ă c ă v i r u s u l r u b e o l i c a c ţ i o n e a z ă i n d i r e c t , p r o -d u c î n d a n t i c o r p i m a t e r n i , c a r e t u l b u r ă d e z v o l t a r e a e m b r i o n a r ă n o r m a l ă .

T a b l o u l cl inic a l e m b r i o p a t i e i r u b e o l i c e es te d e a s p e c t p l u r i -m a l f o r m a t i v [77, 132].

M a l f o r m a ţ i i d e n t a r e : î n t î r z i e r e a e r u p ţ i e i , m o d i f i c ă r i a le s m a l ţ u l u i , h ipoplaz i i .

M a l f o r m a ţ i i a u r i c u l a r e : h i p o a c u z i e , t u l b u r ă r i d e echi l ibru, m a l f o r m a ţ i i a le u r e c h i i e x t e r n e .

M a l f o r m a ţ i i c a r d i a c e : de fecte s e p t a l e . M a l f o r m a ţ i i o c u l a r e : c a t a r a c t ă c o n g e n i t a l ă , m i c r o f t a l -

mie, p s e u d o r e t i n i t ă p i g m e n t a r ă , n i s t a g m u s , s t r a b i s m . T u l b u r ă r i n e u r o p s i h i c e : î n t î r z i e r e î n d e z v o l t a r e a ps i-

h o m o t o r i e , h i p e r k i n e z i i , d ip leg ie spast ică, t u l b u r a r e a r e f l e x e l o r de s u g e r e ş i d e g l u t i ţ i e ( leziuni b u l b a r e ) , microcefa l ie , h i d r o c e -falie, calcif icări i n t r a c e r e b r a l e .

4.1.14.1.2. E M B R I O P A T I A R U G E O L I C A

Î m b o l n ă v i r e a m a m e i î n p r i m e l e 3 l u n i d e s a r c i n ă p o a t e p r o ­d u c e l e z i u n i e m b r i o n a r e î n t r - u n p r o c e n t d e 12% d i n î m b o l n ă ­viri . Clinic, l a n a ş t e r e , p r e z i n t ă microcefa l ie s a u h idrocefa l ie , s u r d i t a t e .

4.1.14.1.4. E M B R I O P A T I A G R I P A L A

A fost c i t a t ă de a s e m e n e a în c a u z e l e d e t e r m i n a n t e de def i­c ienţă m i n t a l ă .

232

4.1.14.1.4. E M B R I O P A T I A P R I N V I R U S U L H E P A T I T E I E P I D E M I C E

Clinic se m a n i f e s t ă p r i n : microcefa l ie , n a n i s m a r m o n i o s , m a l f o r m a ţ i i a soc ia te (cardiace, c e r e b r a l e , o c u l a r e , a l e n e r v i l o r c r a n i e n i ) ş i d e z v o l t a r e m i n t a l ă î n t î r z i a t ă .

4.1.14.1.5. E M B R I O P A T I A D I A B E T I C A

E m b r i o p a t i a d i a b e t i c ă p r e z i n t ă 5 m o d a l i t ă ţ i e v o l u t i v e : a) a v o r t în p r i m e l e 3 l u n i de g e s t a ţ i e ; b) m o r t a l i t a t e f e t a l ă în 1 5 — 2 0 % d i n c a z u r i ; c ) n a ş t e r e l a t e r m e n sau, m a i f r e c v e n t , p r e m a t u r ă a u n o r copi i cu m a l f o r m a ţ i i c r a n i e n e , a n e n c e f a l i e , a n o m a l i i c e r e b r a l e , sche le t ice , r e n a l e ; d) copi i f o a r t e m a r i ; e) copi i p r e z e n t î n d o „ i n s u f i c i e n ţ ă v i t a l ă " .

4.1.14.1.6. E M B R I O P A T I A V I R O T I O . A D I N B O A L A I N C L U Z I I L O R C I T O M E G A L I C E

Clinic s e m a n i f e s t ă p r i n microcefa l ie , n a n i s m a r m o n i o s , m a l f o r m a ţ i i a soc ia te (cardiace, c e r e b r a l e , o c u l a r e , a l e n e r v i l o r c r a n i e n i ) ş i d e z v o l t a r e m i n t a l ă î n t î r z i a t ă [16, 42].

4.1.14.1.7. E M B R I O P A T I 1 I A T R O G E N E

N u m e r o ş i a g e n ţ i fizici, m e d i c a m e n t o ş i a u a c ţ i u n e a s u p r a p r o d u s u l u i e m b r i o n a r . D e pi ldă, aminopterina p r o d u c e d i s p l a z i e c r a n i a n ă , l ă ţ i r e a r ă d ă c i n i i n a s u l u i , ochi i î n a p u s d e s o a r e , n a ­n i s m . A l t e p r e p a r a t e (c i tostat ice, s u l f a m i d e h i p o g l i c e m i a n t e , s t e -roizi) p o t a c ţ i o n a d i n p r i m e l e zile d e v i a ţ ă i n t r a u t e r i n ă a s u p r a ce lu le lor g e r m i n a t i v e , p r o d u c î n d fie d i s t r u g e r e a lu i , f ie a p a r i ţ i a u n o r m u t a ţ i i genice, fie a l t e r a r e a p r o c e s e l o r m e t a b o l i c e . S e c u ­n o a ş t e d e a s e m e n e a i n f l u e n ţ a n e g a t i v ă a s u p r a e m b r i o g e n e z e i a s u b s t a n ţ e l o r p s i h o t r o p e , opiacee, a n t i d e p r e s i v e , n e u r o l e p t i c e . D u p ă a d m i n i s t r a r e a a c e s t o r a a u fost d e s c r i s e m a l f o r m a ţ i i s o m a ­t ice ş i n e r v o a s e î n s o ţ i t e de deficit p s i h i c g r a v .

4.1.14.1.8. E M B R I O P A T I E P R I N T R A U M A T I S M A L G R A V I D E I

T r a u m a t i s m e l e fizice s u f e r i t e d e g r a v i d ă c î t ş i t e n t a t i v e l e m e c a n i c e d e a v o r t p o t p r o d u c e l e z i u n i î n p e r i o a d a d e o r g a n o g e -n e z ă ş i d i f e r e n ţ i e r e , a c ă r o r r e z u l t a t e p o t f i : a s p e c t e l e m a l f o r -m a t i v e c r a n i o c e r e b r a l e , de f ic ienţă m i n t a l ă .

233

4 . 1 . 1 4 . 2 . F E T O P A T I I L E ( p e r i o a d a d e 4 - 9 l u n i d e viaţă intrauterină)

Infecţ i i le c o n t r a c t a t e d e m a m ă d u p ă î n c h e i e r e a p r i m u l u i t r i ­m e s t r u a l s a r c i n i i s a u a l t e v a r i a t e n o x e a u c o n s e c i n ţ e d i fer i te d e cele d i n p r i m e l e t r e i luni , d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă o r g a n o g e n e z a es te t e r m i n a t ă ; în p lus , a p r o x i m a t i v d i n a X I I - a s ă p t ă m î n ă a g e s t a -ţiei f ă t u l d o b î n d e ş t e c a p a c i t a t e a de a r e a c ţ i o n a , a p ă r î n d u - s e de î m b o l n ă v i r i .

D a t o r i t ă aces te i s i tuaţ i i , f ă t u l va face a c e e a ş i b o a l ă ca ş i m a m a . D a c ă i n f e c t a r e a s e p r o d u c e m u l t t i m p î n a i n t e d e n a ş t e r e , f ă t u l face b o a l a i n t r a u t e r i n .

D u p ă n a ş t e r e , d i a g n o s t i c u l s e s t a b i l e ş t e p e b a z a e x i s t e n ţ e i u n e i i m u n i t ă ţ i p e n t r u boa la r e s p e c t i v ă , a p r e z e n ţ e i a n t i c o r p i l o r s a u a seche le lor pe c a r e le p r e z i n t ă f ă t u l (de e x e m p l u , c i roză în cazul h e p a t i t e i ep idemice) .

D a c ă i n f e c t a r e a s-a p r o d u s c ă t r e s f î rş i tul sarc in i i , n o u - n ă s -c u t u l p o a t e face b o a l a p o s t n a t a l ( e x a n t e m t ip ic î n caz d e r u g e o l ă s a u r u b e o l ă , ic ter î n caz d e h e p a t i t ă e p i d e m i c ă e t c ) . S i m p t o m e l e cl inice î n infecţ i i le c o n g e n i t a l e c u di fer i ţ i a g e n ţ i s î n t p o l i m o r f e .

4.1.14.2.1. F E T O P A T I I L E V I B i O T I C E

O ser ie d e a f e c ţ i u n i v i r o t i c e su fer i te d e m a m ă î n p e r i o a d a fetală a u efecte a s u p r a f ă t u l u i c a r e p o a t e face b o a l a cl inică, i a r î n p e r i o a d a p o s t n a t a l ă s ă s e m a n i f e s t e s u b f o r m ă d e s e c h e l a -r i t a t e n e u r o p s i h i c ă . P r i n t r e cele m a i f r e c v e n t e v i r o z e c u t r o p i s m n e u r o l o g i c se e n u m e r a : po l iomie l i ta , coxackie, h e r p e s u l , i n e l u -ziile c i tomega l ice .

A c e s t e a p o t d e t e r m i n a : l e z i u n i m e n i n g o - e n c e f a l i t i c e , m i -crocefal ie, porencefa l ie , î n t î r z i e r e p s i h o m o t o r i e , s p a s t i c i t a t e , m a ­ni fes tă r i ep i lept ice .

4.1.14.2.2. F E T O P A T I I L E B A C T E R I E N E

a) F e t o p a t i a l u e t i c ă e s te o b o a l ă in fecţ ioasă d e t e r m i n a t ă d e i n f e c t a r e a f ă t u l u i p e ca le t r a n s p l a c e n t a r ă c u t r e p o n e m a p a l i d a . P î n ă l a v î r s t a d e 4 — 5 l u n i d e v i a ţ ă i n t r a u t e r i n ă , d i n c a u z a s t r u c t u r i i p a r t i c u l a r e a v i loz i tă ţ i lor cor ia le , b a r i e r a p l a c e n t a r ă f i ind i m p e n e t r a b i l ă , n u s e p r o d u c e i n f e c t a r e a f ă t u l u i . P e r m e a b i l i z a r e a u l t e r i o a r ă a b a r i e r e i ( p r i n t r a n s f o r m a r e a h i s t o -logică ş i e n d o m e t r i t a sifi l itică) v a p e r m i t e t r e c e r e a t r e p o n e m e l o r .

I n a f a r a m a n i f e s t ă r i l o r c u t a n a t e , m u c o a s e , osoase s e întâl­n e s c ş i local izăr i v i scera le (splenice, h e p a t i c e , r e n a l e , p u l m o n a r e )

234

ş i cele n e r v o a s e ( m e n i n g i t ă l a t e n t ă , as=- i m p t o m a t i c ă clinic, cu l i­chid clar, h i p e r a l b u m i n o z a , h i p e r c i t o z ^ s m o d e r a t ă , serologie p o ­zi t ivă) c a r e p o t e v o l u a s p r e v i n d e c a r e s a u cu s e c h e l e : h i d r o c e -falie, a t ro f ie opt ică, l e z i u n i a u d i t i v e , - d e f i c i e n ţ ă m i n t a l ă .

b) L i s te r ioza a fost descr i să în 19î=—>5 de H. J . Reiss , J . P o t e l şi A. K r e b s .

L a n o u - n ă s c u t s i m p t o m e l e s î n t : febră, s i m p t o m e l e r e s p i ­ra tor i i , c i r c u l a t o r i i , t u l b u r ă r i m e n i n ^ ş ş o - e n e e f a l i t i c e (convuls i i , ag i ta ţ ie , s e m n e m e n i n g i a l e , L.C.R. tu lb ^ î r e s a u x a n t o c r o m , p l e i o -citoză). Seche le le , î n p r o c e n t d e 4 0 % , s î n t m a n i f e s t a t e p r i n d e ­ficienţă m i n t a l ă .

c ) T u b e r c u l o z a s înt r a r e or i n o t a t e f o r m e d e a t i n g e r e n e r ­v o a s ă , p r i n infecţ ia h e m a t o g e n ă a făt — u l u i , s e c u n d a r ă i n f e c t ă r i i p l a c e n t e i , s a u p r i n a s p i r a ţ i e ş i î n g h i ţ i r e a d e bac i l i K o c h d i n l i c h i ­d u l a m n i o t i c .

4.1.14.2.3. F E T O P A T I I L E P i ^ f t A Z I T A R E — T O X O P L A S M O Z A C O H ~ G E N I T A L A

E s t e c e a m a i f r e c v e n t ă boa lă i n f e ^ - c ţ i o a s ă a f ă t u l u i . î n E u ­r o p a a c e a s t ă f e t o p a t i e se î n t î l n e ş t e în p r o p o r ţ i e de 7 c a z u r i la 1 000 de n a ş t e r i .

S t u d i i serologice s i s t e m a t i c e f ă c u t < = ? î n d i f e r i t e ţ ă r i a u a r ă t a t c ă p o p u l a ţ i a a d u l t ă e s te i n f e s t a t ă c u t o x o p l a s m ă î n p r o p o r ţ i e m a s i v ă de 5 0 — 8 0 % ( D e s m o n t s G., 197=11, 1974).

I n f e s t a r e a g r a v i d e i c u t o x o p l a s m ă G o n d i p r o d u c e o p a r a z i -t e m i e a grav ide i , i n f e s t a r e a p l a c e n t e i Ş M _ i n v a d a r e a h e m a t o g e n ă a p r o d u s u l u i de concepţ ie . F e t o p a t i a e v o î Z M u e a z ă în t r e i s t a d i i :

a ) S t a d i u l d e f e t o p a t i e a c u t ă g e n - ^ e r a l i z a t ă , c î n d i n f e s t a r e a s-a p r o d u s p î n ă la 2 s ă p t ă m î n i î n a i n t e « l e n a ş t e r e ;

b ) S t a d i u l d e ence fa l i tă a c u t ă t o x c = » p l a s m i c ă , c î n d i n f e s t a r e a a p r e c e d a t n a ş t e r e a cu 2—4 s ă p t ă m î n i ^_

c.) S t a d i u l de s e c h e l e post-encefa. Hit ice, c î n d l e z a r e a p r o ­d u s u l u i d e c o n c e p ţ i e a a v u t loc c u 1 — _ 2 l u n i î n a i n t e d e n a ş t e r e .

T a b l o u l c l inic p o s t n a t a l a fost d e f S n i t p r i n t r - o t e t r a d ă c o n ­s i d e r a t ă clasică ş i p a t o g n o m o n i c ă : h i ^ r d r o c e f a l i e , a n o m a l i i o c u ­lare (cor iore t in i tă , atrof i i r e t i n i e n e , c a t a r a c t ă , m i c r o f t a l m i e ) , calcif icări i n t r a c e r e b r a l e ş i t u l b u r ă r i r ^ M e u r o l o g i c e (microcefa l ie î n t î r z i e r e p s i h o m o t o r i e ) .

D i a g n o s t i c u l de l a b o r a t o r . Se b a z e ^ « _ z ă : a ) p e e v i d e n ţ i e r e a a g e n t u l u i p a t o g ^ s n d i n : •— l i c h i d u l c e f a l o r a h i d i a n ,

235

— l ich idu l a m n i o t i c , — g a n g l i o n i l imfat ici , — focare infecţ ioase d i n p l a c e n t ă , b) d i a g n o s t i c u l serologic : 1. Testul de culoare Sabin Feldman p u n e în e v i d e n ţ ă a n t i ­

corpi l it ici, c a r e a p a r î n p r i m a s ă p t ă m î n ă d e in fes ta ţ ie , a t i n g t i t r u l m a x i m la 3 s ă p t ă m î n i ş i apo i descresc l e n t , p î n ă la n i v e l u r i mic i , c a r e s e m e n ţ i n t o a t ă v i a ţ a . A c e s t t e s t c o n s t ă î n a c e e a c ă p a r a z i ţ i i v e n i ţ i î n c o n t a c t c u a n t i c o r p i i d i n s e r u l b o l n a v u l u i îşi p i e r d p r o p r i e t a t e a de a se colora cu a l b a s t r u de m e t i l e n .

2. Reacţia de fixare a complementului. Se p o z i t i v e a z ă cu c î teva zile s a u s ă p t ă m î n i m a i t î r z i u d e c î t T.S.F. ş i r ă m î n e p o z i ­t ivă l u n i s a u a n i de zile.

3. Intradermoreacţia la toxoplasmină. Se foloseşte p e n t r u d e p i s t a r e a în m a s ă a bo lnav i lor . E s t e de m e n ţ i o n a t că a c e a s t ă r e a c ţ i e es te n e g a t i v ă la n o u - n ă s c u t ş i s u g a r .

P e n t r u d i a g n o s t i c u l d e t o x o p l a s m o z ă cronică, t i t r u l S F t r e ­b u i e să a t i n g ă v a l o a r e a de 1 : 256, i a r R.F.C. 1 : 5.

4.1.14.2.4. F E T O P A T I A P R I N T R A U M A T I S M E F I Z I C E

D e z v o l t a r e a e m b r i o f e t a l ă p o a t e f i i n f l u e n ţ a t ă de t r a u m e fi­zice p e c a r e l e s u f e r ă m a m a , p r i n t r e c a r e s e n o t e a z ă cele g e n e ­r a l e ş i cele g e n i t a l e ( t e n t a t i v e l e a b o r t i v e m e c a n i c e ) .

4.1.14.2.5. F E T O P A T I A P R I N S T Â R I C A R E N Ţ I A L E

A l i m e n t a ţ i a c a r e n ţ a t ă î n p r o t e i n e , g luc ide, v i t a m i n e ş i să­r u r i m i n e r a l e , d e t e r m i n ă p e l îngă o c r e ş t e r e s o m a t i c ă insuf i ­c ientă , modi f icăr i e n d o c r i n e ş i t u l b u r ă r i în s t r u c t u r a ş i funcţ ia s i s t e m u l u i nervos .

F r e c v e n t s î n t c o n s e m n a t e : n a n i s m , microcefa l ie , r e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e la copii, a c ă r o r m a m e au fost p r i v a t e ( a p o r t i n s u ­ficient, t u l b u r ă r i d iges t ive c u m a l a b s o r b ţ i e i n t e s t i n a l ă ) î n c u r s u l sarc ini i .

4.1.14.2.6. F E T O P A T I A P R I N P L A C E N T A P R A E V I A

H e m o r a g i i l e d i n p r i m e l e l u n i d e s a r c i n ă d e t e r m i n ă f e n o ­m e n e de h i p o x i e , ce p o t p r o d u c e o e n c e f a l o p a t i e (F. B i i c h n e r ) . S-a c o n s t a t a t c ă h e m o r a g i i l e d i n p r i m e l e l u n i a le sa rc in i i a d u c p e l u m e d e d o u ă ori m a i m u l ţ i p r e m a t u r i , d e d o u ă or i a t î ţ i a m a l -formaţ i , d e c î t g r a v i d e l e fără s î n g e r ă r i (K. K n o r r ) .

236

4 . 2 . DEFICIENŢA M I N T A L Ă DETERMINATĂ I N

P E R I O A D A PERINATALĂ ( P E R I O A D A NAŞTERII)

4.2.1. DEFICIENŢA MINTALĂ LA PREMATURI

P r i n t r e m a n i f e s t ă r i l e c l inice cele m a i f r e c v e n t s î n t n o t a t e : p a r a p a r e z e l e spas t ice , h e m i p l e g i i l e , de f ic ienţa m i n t a l ă , m a n i ­fes tăr i le ep i lept ice .

4.2.2. NANISMUL INTRAUTERIN IDIOPATIC

E s t e c u n o s c u t s u b u r m ă t o a r e l e s i n o n i m e : d i s t rof ie p r e n a ­ta lă, d i s m a t u r i t a t e , d e b i l i t a t e c o n g e n i t a l ă , s i n d r o m „ s m a l l for d a t e t t . T a b l o u l c l in ic se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n : n a n i s m a r m o n i o s c u m e m b r e ş i fa ţă d e l i c a t e , p e r i m e t r u l c r a n i a n e s t e v a r i a b i l , t a ­lia ş i g r e u t a t e a s î n t s u b n o r m a l e . L a aceş t i n o i - n ă s c u ţ i d i s m o r -fiile s î n t a b s e n t e . V î r s t a osoasă r a d i o l o g i e se p l a s e a z ă î n t r e v î r s t a ta l ie i ş i cea cronologică r e a l ă . H i p o g l i c e m i e n e o n a t a l ă . E v o l u ţ i a p s i h o m o t o r i e [45] p e e t a p e es te î n t î r z i a t ă .

4.2.3. NANISMUL GEMENILOR

D e b u t e a z ă i n t r a u t e r i n ş i se m a n i f e s t ă p r i n : h i p o t r o f i e p o n ­d e r a l ă , microcefa l ie , m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e d iver se , î n t î r z i e r e î n m a t u r a r e a osoasă, r e t a r d a r e î n d e z v o l t a r e a l i m b a j u l u i , î n t î r ­z iere i n t e l e c t u a l ă , î n t i m p c e d e z v o l t a r e a m o t o r i e e s t e b u n ă .

S e a p r e c i a z ă c ă p r e m a t u r i t a t e a ş i g e m e l a r i t a t e a e v o l u e a z ă î n t r - u n p r o c e n t d e p î n ă l a 60% s p r e de f ic ienţă m i n t a l ă .

237

4.2.4. DEFICIENŢA MINTALA LA SUPRAMATURAŢI

(POSTMATURAŢI)

Deşi r a p o r t a t l a p r e m a t u r i t a t e , n u m ă r u l s a r c i n i l o r s u p r a -m a t u r a t e es te m a i mic , se c o n s i d e r ă că p o s t m a t u r i t a t e a e s te o c a u z ă i m p o r t a n t ă a def ic ienţe i m i n t a l e .

T a b l o u l c l inic e s te cel de encefa lopat ie , u n d e se î n t î l n e s c , d e o p o t r i v ă e x p r i m a t e , s e m n e n e u r o l o g i c e ( p i r a m i d a l e , c e r e b e -loase, e x t r a p i r a m i d a l e ) asoc ia te cu g r a d e d i fer i te de D.M.

4.2.5. DEFICIENŢA MINTALĂ DUPĂ SUFERINŢA

CEREBRALĂ NATALĂ

T r a u m a t i s m e l e o b s t e t r i c a l e d i n : n a ş t e r i l e p r e l u n g i t e sau p r e c i p i t a t e ; dis toci i le de b a z i n ( rahi t ic , p la t , lordot ic) ; d i s t o -cii le de p r e z e n t a r e (pelvină, facială, t r a n s v e r s ă ) ; d i s toci i a le p ă r ţ i l o r m o i ; a p l i c a r e de forceps, h i p o x i e (c i rcu lară de c o r d o n , folosirea anes tez ic i lor , p r e l u n g i r e a exces ivă, s t ă r i d e şoc a l e grav ide i , a s p i r a ţ i i de l ichide) r e a l i z e a z ă fie m e c a n i c s a u h î s t o -chimic , o s u f e r i n ţ ă encefal ică, s o l d a t ă cu t a b l o u l u n e i encefa lo­p a t i i in fant i l e cu g r a d e v a r i a t e de def ic ienţă m i n t a l ă . • - -

4.2.6. DEFICIENŢA MINTALA IN ICTERUL NUCLEAR

(INCOMPATIBILITATE DE RH Şl ABO)

T a b l o u l cl inic s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - u n s i n d r o m e x t r a p i -r a m i d a l (pa l ida l s a u s t r ia t ) c a r a c t e r i z a t p r i n s p a s t i c i t a t e a m e m ­b r e l o r ş i m u ş c h i l o r feţei.

N o u l n ă s c u t es te a d i n a m i c , s o m n o l e n t , r e f u z ă a l i m e n t a ţ i a d a t o r i t ă t u l b u r ă r i l o r d e d e g l u t i ţ i e . O p i s t o t o n u s u l s a u r i g i d i t a t e a g e n e r a l i z a t ă , modi f icăr i le re f lexe lor , ţ i p ă t u l c a r a c t e r i s t i c , d i s -p n e e a , c ianoza. P o z i ţ i a g lobi lor o c u l a r i „ în a p u s de s o a r e " â fost descr i să de Wil l i ca s e m n p r e c o c e ( a p a r e în z iua a 3-a ş i p e r s i s t ă

238

p î n ă în l u n a a Vl-a) ce s-ar d a t o r a l ezăr i i c e n t r i l o r e x t r a p i r a m i -dal i c a r e c o o r d o n e a z ă re f lexe le s ta t ice ş i poz i ţ ia g lobi lor o c u l a r i . E v o l u ţ i a l e t a l ă e s te a p r e c i a t ă la 30 %, în t i m p ce o r g a n i z a r e a se­c h e l e l o r n e u r o l o g i c e g r a v e (atetoza, d ip leg ia a t o n ă F ö r s t e r , r e -t a r d a r e p s i h o m o t o r i e ) e s te c o t a t ă l a u n p r o c e n t d e p e s t e 4 0 % [56].

T e s t e l e d e l a b o r a t o r c a r e c o n t r i b u i e l a d e p i s t a r e a s a u p r e c i ­z a r e a i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i i s a n g u i n e (Rh, A B O ) :

a) D e t e r m i n a r e a s p e c t r o f o t o m e t r i c ă a p i g m e n ţ i l o r b i l i a r i în l i c h i d u l a m n i o t i c o b ţ i n u t p r i n a m n i o c e n t e z ă .

b ) D e t e r m i n a r e a f a c t o r u l u i R h l a t o a t e g r a v i d e l e . c ) T i t r a r e a a n t i c o r p i l o r R h î n t i m p u l ges ta ţ ie i l a t o a t e m a ­

m e l e R h n e g a t i v e . T i t r a r e a s e face l a î n c e p u t u l s a r c i n i i ş i î n s ă p t ă m î n a 35—36-a. D a c ă m a m a a m a i n ă s c u t feţi m o r ţ i , t i t r u l de 1/64 r e p r e z i n t ă un per ico l (în 9 0 % d i n ast fe l de c a z u r i ş i a c e s t copil v a p r e z e n t a i n c o m p a t i b i l i t a t e ) . D a c ă î n a n t e c e d e n t e s e gă­sesc d o u ă n a ş t e r i c u e r i t r o b l a s t o z ă , p r o p o r ţ i a d e v i n e 1 0 0 % .

C r e ş t e r e a t i t r u l u i c ă t r e u l t i m e l e l u n i a le sa rc in i i p î n ă l a cifra de 1 024 es te de p r o g n o s t i c foar te r ă u .

d ) H e m o g l o b i n a î n s înge le c o r d o n u l u i o m b i l i c a l s u b 13,5 g % i n d i c ă h e m o l i z ă .

e) H i p e r b i l i r u b i n e m i a es te p e s t e 3 mg % . f ) T e s t u l C o o m b s d i r e c t poz i t iv a r e m a r e v a l o a r e p e n t r u

d iagnost ic . L a n a ş t e r e , s i n g u r a cauză pos ib i lă es te i n c o m p a t i b i l i ­t a t e a s a n g u i n ă .

g ) T e s t e l e G P T ş i G O T d a u î n i c t e r e l e p r i n i n c o m p a t i b i l i ­t a t e cifre c r e s c u t e l a 100 EW (U. W r o b l e n s k i ) . în i c t e r u l o b s t r u c ­tiv s î n t i n i ţ i a l n o r m a l e , apoi cresc l e n t , a j u n g î n d î n s ă l a 700 E W . î n h e p a t i t a e p i d e m i c ă , v a l o r i l e cresc r a p i d l a cifre f o a r t e m a r i .

4 . 3 . DEFICIENŢA M I N T A L Ă DETERMINATĂ

Î N P E R I O A D A POSTNATALĂ

Ş i d u p ă n a ş t e r e , s u g a r u l ş i m a i t i rz iu copi lu l m i c e s t e s u p u s v a r i a t e l o r n o x e c a r e a u p r o p r i e t a t e a d e a lăsa seche le n e u r o p s i -hice . N u r a r e o r i t u l b u r ă r i l e r ă m î n n e o b s e r v a t e î n m o m e n t u l

239

a p a r i ţ i e i lor ş i l ez iuni le î n c e p să se e x t e r i o r i z e z e a b i a d u p ă a n i de zi le.

Aici t r e b u i e a d ă u g a t c ă s i m p t o m a t o l o g i a c l inică t r ă d e a z ă n u m a i f o a r t e p u ţ i n a s u p r a cauze i lez iuni i , î n t r u c î t cele m a i v a ­r i a t e t u l b u r ă r i p o t provoca, î n m a r e p a r t e , t a b l o u r i p s i h o p a t o l o ­gice ş i n e u r o l o g i c e i d e n t i c e .

C a u z e l e e n u m e r a t e l a c a p i t o l u l E t i o p a t o g e n i e ( in f lamator i i , p a r a z i t a r e , infecţ ioase, d iscr ini i , t r a u m a t i c e , c a r e n ţ i a l e , t u l b u r ă ­r i le c i r c u l a t o r i i c e r e b r a l e ) r e a l i z e a z ă t a b l o u r i l e t ip ice d e e n c e f a ­l o p a t i e c u e v o l u ţ i e a c u t ă ş i a p o i s e c h e l a r ă î n c a r e s i m p t o m a t o ­logia n e u r o l o g i c ă e s te i n t r i c a t ă c u g r a d e v a r i a b i l e d e def ic ienţă m i n t a l ă .

P A R T E A A C I N C E A

E T I O P A T O G E N I A D E F I C I E N T E I M I N T A L E

5 . 1 . I N T R O D U C E R E

Defic ienţa m i n t a l ă a r e l a o r i g i n e n u m e r o a s e pos ib i l i tă ţ i et iologice, c e i m p u n î n p r i m u l r î n d o r d o n a r e a lor s i s temat ică , i a r î n a l doi lea r î n d s t a b i l i r e a core la ţ i i lor î n t r e s i n d r o a m e l e cl i­n i c e ş i c a u z e l e c a r e l e p r o d u c . F a c t o r i i p a t o g e n i s e p o t î m p ă r ţ i , î n r a p o r t c u m e c a n i s m u l ş i p e r i o a d a î n c a r e a c ţ i o n e a z ă a s u p r a o r g a n i s m u l u i , în genet ic i (endogeni) ş i c î ş t igaţ i (exogeni) . D u p ă V. P r e d e s c u ş i c o l a b o r a t o r i i [133] p o n d e r e a f iecărei c a t e g o r i i va­r i a z ă î n r a p o r t c u g r a v i t a t e a def ic ienţe i m i n t a l e , a p r e c i i n d c ă d e n i v e l a r e a i n t e l e c t u a l ă a c c e n t u a t ă e s t e d e t e r m i n a t ă î n p r o p o r ­ţ i e d e 8 0 — 9 0 % d e c ă t r e a f e c ţ i u n i o r g a n i c e c e r e b r a l e d e n a t u r ă g e n e t i c ă s a u o b s c u r ă , r e s t u l f i ind e x o g e n u l . D i n c o n t r ă , î n e t i o ­logia f o r m e l o r u ş o a r e , c a d e b i l i t a t e a m i n t a l ă s a u i n t e l e c t u l d e l imi tă , p o n d e r e a bol i lor c e r e b r a l e s e r e d u c e l a 1 0 — 2 0 % . D u p ă u n i i a u t o r i ( R u d e r , S c h w a b l e ) u n p r o c e n t d e 2 0 — 2 5 % n u p o t f i î n c a d r a ţ i î n t r - o a n u m i t ă g r u p ă et iologică [64].

Diver ş i i factor i et iologici (genet ic i ş i exogeni) d e t e r m i n ă s i n d r o a m e a l c ă r o r a s p e c t d e p i n d d e m o m e n t u l (e tapa) î n c a r e a c ţ i o n e a z ă a s u p r a S.N.C. In a c e a s t ă d i r e c ţ i e se d e o s e b e ş t e : — e t a p a de p r o g e n e z ă ( m a t u r i z a r e a ce lu le lor s e x u a l e ş i f e c u n -daţ ia) . D u p ă P a c h e , Schlack, G i u l i a n i [56] î n a c e a s t ă p e r i o a d ă g a m e t o p a t i i l e rea l i zează t a b l o u r i pa to log ice ce se d i f e r e n ţ i a z ă g r e u d e ce le la l te t u l b u r ă r i g e n e t i c e s a u e x o g e n e .

E t a p a d e b l a s t o g e n e z ă ( e m b r i o g e n e z ă ) , î n c a r e a r e loc for­m a r e a foi ţe lor g e r m i n a t i v e ş i desăvârş i rea f o r m ă r i i o r g a n e l o r p r i ­m i t i v e , p o a t e f i p e r t u r b a t ă g e n e t i c s a u exogen, c o n c r e t i z î n d u - s e g r u p a a f e c ţ i u n i l o r d e n u m i t ă e m b r i o p a t i i .

E t a p a d e o r g a n o g e n e z ă ( fetogenezâ) c o n s t ă î n m o r f o ş i h i s t o -geneză, c a r e l a r î n d u l e i e s te s u p u s ă ace loraş i factor i , r e s p o n ­sabi l i d e v a r i e t a t e a fe topat i i lor .

242

D e a s e m e n e a n u s e ş t ie î n c ă î n c e m ă s u r ă t a b l o u r i l e e x o ­g e n e s î n t i n f l u e n ţ a t e s a u f a v o r i z a t e d e fac tor i i g e n e t i c i , ceea c e face c a d e l i m i t a r e a , u n e o r i ar t i f ic ia lă, î n t r e ce le d o u ă g r u p e s ă d e v i n ă o b s t a c o l în logica d iagnos t ică . S u b î m p ă r ţ i r e a a c t u a l ă a m u l t i p l i l o r factor i et iologici n u t r e b u i e s ă n e î n ş e l e a s u p r a f a p ­t u l u i c ă m a j o r i t a t e a „ l e z i u n i l o r c e r e b r a l e a le c o p i l ă r i e i p r e c o c e " d i a g n o s t i c a t ă d e no i n u p o t f i î n c ă c lar i f ica te d i n p u n c t d e v e ­d e r e et iologic [55].

P e n t r u o r i e n t a r e a î n d i a g n o s t i c u l e t io log ic v o m e n u m e r a factori i î n c r i m i n a ţ i î n e t i o p a t o g e n i a def ic ienţe i m i n t a l e .

5 . 2 . F A C T O R I E T I O L O G I C I . C L A S I F I C A R E

5.2.1. F A C T O R I I E N D O G E N I ( G E N E T I C I )

F a c t o r i i e n d o g e n i c o n s t i t u i e ş i m a i a les v o r p r e z e n t a u n a d i n t r e p r o b l e m e l e m a j o r e a le m e d i c i n e i [101], n u m ă r u l t u l b u r ă ­r i lor e r e d i t a r e d i a g n o s t i c a t e î n p r a c t i c a m e d i c a l ă c r e s c î n d s u b ­s tanţ ia l . E s t e g r e u d e s p u s d a c ă es te u n f e n o m e n r e a l s a u n u , dacă n u c u m v a e s t e d o a r u r m a r e a a m e l i o r ă r i i p o s i b i l i t ă ţ i l o r d e inves t igare . P î n ă a c u m s-au ident i f i ca t cel p u ţ i n 1 800 de e r e d o -pat i i m e t a b o l i c e ş i n u m ă r u l l o r c r e ş t e c o n t i n u u ( M a x i m i l i a n ) .

In a c e a s t ă c a t e g o r i e C. O a n c e a ş i D. C r i s t o d o r e s c u d e s c r i u trei g r u p e :

5.2.1.1. DEFICIENŢA MINTALA PRIN MECANISM POLIGENIC

Defic i tu l m i n t a l e s t e d a t o r a t p r e c u m p ă n i r i i g e n e l o r m i n o r e i c favorabi le i n t e l i g e n ţ e i . I n a c e a s t ă g r u p ă s î n t i n c l u s e c u p r e ­c ă d e r e c a z u r i l e d e def ic ienţă m i n t a l ă „ p u r ă " f ă r ă p a t o l o g i e .i^ociată.

243

5.2.1.2. DEFICIENŢĂ M I N T A L A C U T R A N S M I T E R E MENDELIANĂ

A d o u a g r u p ă c u p r i n d e def ic ienţă m i n t a l ă c a u z a t ă d e g e n e m a j o r e m u t a n t e c u t r a n s m i t e r e m e n d e l i a n ă . î n a c e a s t ă g r u p ă s e i n d i v i d u a l i z e a z ă d o u ă s u b g r u p e :

Cele c a r e au ca b a z ă p a t o g e n e t i c ă o e r o a r e î n n ă s c u t ă de m e ­tabol i sm, a ş a - n u m i t e l e e n z i m o p a t i i , ce s înt c a r a c t e r i z a b i l e ş i d iagnost icab i le b i o c h i m i c [79 a] .

Tabelul 19

A n o m a l i i ale m e t a b o l i s m u l u i a m i n o a c i z i l o r c u t r a n s m i t e r e m e n d e l e a n ă î n c a r e e s te p r e z e n t ă de f ic ienţa m i n t a l ă

Tip de tran­smitere

244

î n def ic ienţa m i n t a l ă d i s e n z i m a t i c ă g e n a m u t a n t ă e s t e s t r u c -i ura lă , i a r def ic i tu l ş i p a t o l o g i a se i n s t a l e a z ă p o s t n a t a l , d e o a r e c e i n c u r s u l v ieţ i i i n t r a u t e r i n e e c h i p a m e n t u l e n z i m a t i c n o r m a l a l . lamei p o a t e c o m p e n s a v ic iu l m e t a b o l i c [56]. C a r a c t e r i s t i c a

a c e s t o r t a b l o u r i e s te s e v e r i t a t e a r e t a r d u l u i m i n t a l ş i a s o c i e r e a t a b l o u r i l o r n e u r o l o g i c e ş i s o m a t i c e , c a r e le c o n f e r ă o f i z i o n o m i e c o m p l e x ă [5 a ] .

Tabelul 21

T u l b u r ă r i l e m e t a b o l i s m u l u i m u c o p o l i z a h a r i d e l o r , l i p i d e l o r g l u c i d e l o r ş i g l ico l ip ide lor c u t r a n s m i t e r e m e n d e l e e a n ă î n

c a r e e s te p r e z e n t ă def ic ienţa m i n t a l ă

Denumirea bolii Tipul de transmitere Defectul enzimatic

iîoala Hurler R.A. Alfai^-iduronidază Boala Hunter R.L.S. Boala Sanfilippo R.A. O sulfatază sau N-acetil-glucoza-

minidază Boala Morquio R.A. Si ndrom Craig-Norman R.A. Izoenzime A-B-C ale beta galacto-

zidazei Sulfatidoza juvenilă R.A. Arilsulfatidazele A, B, C Mucolipidoza I R.A. Mucolipidoza II R.A. Mucolipidoza III R.A. I ucozidoza R.A. Alfa1-fucozidaza Manozidoza R.A. Alfamanozidaza Boala Gaucher R.A. Glucocerebrozidaza Boala Niemann-Pick R.A. Sfingomielinaza Boala Tay-Sachs R.A. Hexozaminidaza A. Boala Spielmayer-Vogt R.A. sindromul Refsum R.A. Fitanic acid oxidaza

Cea de-a d o u a s u b g r u p ă a de f ic ienţe i m i n t a l e e n d o g e n e es te cea c a u z a t ă d e g e n e , m a j o r e d a r f ă r ă s u b s t r a t b i o c h i m i c .

245

Denumirea bolii np ae tran­smitere

Enzima sau structura deficientă

Fenilcetonurie Hipermetioninemia Homocistinuria tip I Cistationuria Boala Hartnup

Triptofanuria Glicinoza Hiperprolinemiile Boala urinilor cu miros de sirop

de arţar Histidinemia Carnozinemia Hiperlizinemia Cistinoză Tirozinemia neonatală

R.A. R.A. R.A. R.A. R.A.

R.A. R.A.

R.A. R.A. R.A. R.A. R.A. R.A,

Fenil-alanin-hidroxilaza

Gistationsintetază Cistationază Transportul renal (şi intestinal) al

aminoacizilor neutri Triptofanpirolază

Prolinoxidază

Decarboxilaza ketoacizilor Histidaza Carnosinaza Lizinketoglutarat-rcductază Cauze necunoscute sau incertă Hidroxifenil-piruvic acid oxidaza

Tabelul 20

I n c i d e n ţ a la n o u - n ă s c u ţ i a p r i n c i p a l e l o r a m i n o a c i d o p a t i i g e n e t i c e

Boala | Date cumulative (după B. Childs, 1975)

Fenilcetonuria Leucinoze Histidinemia Tirozinoza Cistinuria Boala Hartnup

1/11500 1/200 000 1/220 000 1/24 000 1/7 000 1/26 000

0 4 A

M o d u l d e t r a n s m i t e r e î n p r i n c i p a l e l e s i n d r o a m e ş i bol i g e n e t i c e î n c a r e e x i s t ă ş i de f ic ienţă m i n t a l ă

Denumirea bolii sindromului | Modul de transmitere

li. Recklinghausen D.A. li. OourneviJlc D.A. 11. SIurge Weber D.A. (?)

Tabelul S2 (coMUmare)

Denumirea bolii sindromului Modul de transmitere

B. Klippei-Trenannay D.A. Microcefalia primară R A . Crauiostenozcle R.A. B. Crouzon D.A. S. Apert D.A. S. Carpcnter R.A. S. Greig gravă R.A. S. Papillon-Leage-Psaune D.A. S. Franceschetti D.A. S. Cornelia de Lange R.A. (?) S. Albright R.A. S. Smith-Lemli-Opitz R.A. S. Marinescu-Sjögren R A . S. Sjögren-Larsson R A . S. Menkes X.R. (?) S. Laurence-Moon-Bicld RA. S. "Wiedeman-Bcckwith R A . S. Mieten R A . S. Donohne R A .

5.2.1.3. D E F I C I E N T A M I N T A L A P R I N A N O M A L I I C R O M O Z O M I A L E

Anomali i ale numărului şi morfologiei cromozomilor se pot produce în cursul meiozei, formării oului sau postzigotic prin fenomene de nondisjuncţie, remanieri etc. Consecinţa anomaliei cromozomiale este un dezechil ibru genic (plus sau minus de m a ­terial genic, u l t imul fiind adesea incompatibi l cu viabilitatea oului) care se soldează cu defecte variate (encefalopatie, malfor­maţii somatice [55, 64, 65, 101, 178].

Referitor la mecan isme le etiopatogenice responsabile în maladia Langdon-Down au fost emise numeroase păreri.

Vîrsta înaintată a mamei la naşterea copilului pare cea mai importantă dintre variatele cauze ale apariţiei în triplicat a cro­mozomului mongolismului, Shut te lworth (1895—1905) observase că mamele mongoloizi lor sînt semnif icativ mai în vîrsta decît mamele unor copii normali.

Turner explică factorul de vîrsta în modul următor : în ovo-geneza umană, prima div iz iune reducţională are loc în timpul vieţii intrauterine. De atunci şi pînă la desăvîrşirea ovulaţiei

246

Tabelul 23

Deficienţa mintală produsă de anomali i cromozomiale

Sindromul Anomalia cromozomială Sindromul Anomalia

cromozomială

DOWN Trisomia parţială sau to­tală pentru cromozomul G 21

TURNER Monosomie totală sau par­ţială a unui cromozom X

PATAU Triscmie totală sau par­ţială pentru cromozonul D 13

KLINEFEL TER

Cromozon X supra uneori (1—3) pe lingă o formulă gonosomială masculină

normală XY

EDWARDS Trisomie totală sau par­ţială pentru cromozonul E 18

XYY Cromozon Y supra nume­rar pe lingă o formulă go­nosomială mase. normală XY

CRI DU GHAT

Deleţie parţială a braţelor X X X scurte ale unui B 5 X X X X şi

X X X X X

Cromozonul X supranume-rar pe Ungă o formulă go­nosomială feminină nor­mală XX

şi fecundaţiei trec m i n i m u m 15 ani. Nu e s t e indiferent dacă fe­cundarea se produce la 15—20 ani sau în jurul vîrstei de 45 ani. Cu cît acest „dict iotem" este mai lung, cu atît riscurile ned is-juncţiei sînt mai mari. Vîrsta tatălui ca purtător fenotipic nor­mal al anomaliei cromozomiale în schimb, nu pare să aibă im­portanţă decît în cazuri le de fuziune centrică G/G. In realitate, Ilaldane (1951) susţ ine că, curba înregistrată de vîrsta mamei la naşterea mongol ianului nu este uni, ci bimodală, înregistrîndu-se în funcţie de ea două tipuri genet ice diferite în mongol i sm : mongolieni (trisomici) independenţi de vîrsta mamei şi m o n g o -lieni (trisomici) dependenţ i de vîrsta mamei . La cei din prima Lfrupă cauza aberaţiei es te nedisjuncţia secundară, iar la cea de a două grupă cauza cea mai importantă de nedisjuncţie es te deteriorarea ovocitului. Un ovocit fecundat la o vîrsta înaintată

247

( î n t r e 3 5 — 4 5 ani) p o a t e f i d e t e r i o r a t p r i n m e c a n i s m e n u m e r o a s e c a r e au p e r t u r b a t d e s f ă ş u r a r e a n o r m a l ă a meioze i ( factori fizici, ch imic i , r a d i a ţ i i , infecţi i , toxice) .

A u t o i m u n i z a r e a p o a t e expl ica, d e a s e m e n e a , a l t e r a r e a p r o ­t e i n e l o r fuzor ia le ale g â r n e ţ u l u i m a m e l o r î n v î r s t ă ş i n e d i s j u n c -ţ ia ş i se p o a t e a d m i t e că la o femeie în v î r s t ă p r o b a b i l i t a t e a for­m ă r i i a u t o a n t i c o r p i l o r e s te m a i m a r e dec î t l a f e m e i a t î n ă r ă .

5.2.2. FACTORII EXOGENI

T o t aşa c u m t r e b u i e s ă n e g î n d i m l a d e t e r m i n a r e a g e n e t i c ă a def ic ienţe i m i n t a l e , t r e b u i e să a v e m în v e d e r e ş i p o s i b i l i t a t e a d e t e r m i n ă r i i e x o g e n e c h i a r dacă t o t u l p l e d e a z ă p e n t r u o e t i o -logie e r e d i t a r ă [54, 64, 185].

A s p e c t u l ş i g r a v i t a t e a def ic ienţe i m i n t a l e d e p i n d e d e m o ­m e n t u l i n t e r v e n ţ i e i lor î n p r o c e s u l evolut iv , d e m a s i v i t a t e a a g r e s i u n i i ş i de t i p u l a g e n t u l u i agres iv .

P e n t r u a r e a l i z a a s p e c t u l d e n e d e z v o l t a r e s a u s u b d e z v o l t a r e , factori i e x o g e n i t r e b u i e s ă ac ţ ioneze t i m p u r i u , î n p e r i o a d a i n t r a ­u t e r i n ă ş i î n p r i m i i t r e i a n i d e v ia ţă .

D e z v o l t a r e a ps ih ică p o a t e f i s t î n j e n i t ă ş i de i n f l u e n ţ e l e so­ciale n e g a t i v e c a r e pot î m p i e d i c a , cel p u ţ i n î n p a r t e , p u n e r e a î n v a l o a r e a a p t i t u d i n i l o r i n t e l e c t u a l e .

D u p ă e t a p a î n c a r e a c ţ i o n e a z ă c a u z e l e e x o g e n e ş î n t d e l i ­m i t a t e u r m ă t o a r e l e p e r i o a d e cu i m p o r t a n ţ ă p a t o g e n i c ă :

— Prenatală cu t r e i e t a p e d i s t i n c t e :

— progenetică — c o r e s p u n z ă t o a r e p e r i o a d e i f o r m ă r i i p r o ­d u s u l u i de concepţ ie , c a r e d u r e a z ă c î teva zile d u p ă f e c u n d a ţ i e ;

— embrionară — î n t r e 0 — 3 l u n i ;

— jetală •— î n t r e 4—-9 l u n i .

— Perinatală — în c u r s u l t r a v a l i u l u i ş i p r i m e l e zile d u p ă n a ş t e r e . . .

— Postnatală — ce se î n t i n d e — d u p ă m a j o r i t a t e a a u t o r i ­lor — în p r i m i i 3 a n i de v i a ţ ă .

248

5 . 2 . 2 . 1 . F A C T O R I I P R E N A T A L I

5.2.2.1.1. F A C T O R I I P R O G E N E T I C I

în 1952 H. D. P a c h e i n t r o d u c e n o ţ i u n e a de gametopatie, î n -ţ c l e g î n d p r i n a c e s t e l e z i u n i p r e c o c e s u p r a a d ă u g a t e a le p l a s m e i , a p ă r u t e î n a i n t e d e f e r t i l i z a r e a celulei o u ş i î n a i n t e a p r i m e l o r d i ­viziuni . H u f m a n n c o n s i d e r ă c ă î n g r u p a g a m e t o p a t i i l o r t r e b u i e inc luse n u m a i l ezăr i l e gârneţ i lor care-ş i a u o r i g i n e a î n c a u z e e x o g e n e [54, 64].

în acelaş i t i m p se ş t ie că o d e l i m i t a r e n e t ă es te pos ib i lă .numai în cazul c u n o a ş t e r i i factor i lor et iologici, d e o a r e c e , de r e ­gulă, g a m e t o p a t i i l e d e t e r m i n ă fenocopi i a le u n o r bol i e r e d i ­t a r e [65, 101].

P r i n t r e factori i p a t o g e n i c u a c ţ i u n e a s u p r a gârneţ i lor n o t ă m : — Radiaţii le diferite (alfa, beta, neutronii, p r o t o n i i , gama,

R o n t g e n ) c a r e d e t e r m i n ă o l e z a r e p r i m a r ă p r i n i r a d i a ţ i e , p r o d u ­ci nd m o a r t e a ce lule i ş i o l e z a r e s e c u n d a r ă ce i n d u c e t u l b u r ă r i metabol ice , b locăr i f e r m e n t a t i v e , m o d i f i c ă r i d e p e r m e a b i l i t a t e .

U n e x e m p l u b i n e c u n o s c u t e s te ace la a l copi i lor n ă s c u ţ i d e c ă t r e m a m e l e i r a d i a t e î n cazu l b o m b a r d a m e n t e l o r a t o m i c e le la H i r o ş i m a şi N a g a s a k i . Ei au o î n f ă ţ i ş a r e c a r a c t e r i s t i c ă , u m e m b r e l e lungi , c a p u l mic , m a l f o r m a ţ i ş i de f ic ienţă m i n t a l ă

pro fundă .

î n a i n t e d e t o a t e , ce lu la es te cel m a i m u l t p e r i c l i t a t ă î n •impui mi toze i . De aici re ie se m a r e a s e n s i b i l i t a t e de i r a d i a ţ i e a n ă m e ţ i l o r .

•— Procesele involut ive de la n ive lu l ovarului p o t a d u c e cu ele p e r i c o l u l u n e i l e z ă r i a celulelor g e r m i n a t i v e .

H u f m a n n oferă î n s p r i j i n u l aces te i idei r e z u l t a t e l e u n e i a n ­c h e t e efectuate pe 143 nou-născuţi evrei, în primii trei ani după c e l d e - a l doi lea război m o n d i a l , la c a r e f r e c v e n ţ a m a l f o r m a ţ i i l o r e r a de 4 or i m a i m a r e . D i n t o t a l u l de 58 d e f e c t e de d e z v o l t a r e , au a p ă r u t , p r i n t r e a l te le , de 12 or i m o n g o l i s m u l , de 12 ori h e m a n -Ljioamele ş i nev i i , de 8 ori p i c i o a r e s t r i m b e şi de 15 or i h i d r o c e -: alia. La m a j o r i t a t e a f e m e i l o r cu copii m a l f o r m a ţ i au e x i s t a t în p e r i o a d a l u ă r i i î n e v i d e n ţ ă t u l b u r ă r i g e n i t a l e f u n c ţ i o n a l e . D r e p t cauze s-au î n c r i m i n a t : şocur i le ps ih ice p r i n d e p o r t a r e , c a r e n ţ e a l i m e n t a r e ş i t u l b u r ă r i h o r m o n a l e .

— Şocuri le psihice grave p o t p r o v o c a modi f icăr i a l e ce lu­lelor g e r m i n a t i v e , aşa cum a u p u t u t d o v e d i c e r c e t ă r i l e a n a t o m i c e c u p r i n z ă t o a r e a le lu i H. S t i e v e c a r e a găs i t l a a u t o p s i a c o n d a m -

249

naţilor sănătoşi executaţ i că, deja, după puţ ine săptămîni de pri­vaţ iune de l ibertate au apărut la nivelul gonadelor modificări progresive profunde.

— W. H. Stefko mai include în această grupă inaniţi i le cro­nice cu repercusiuni metabol ice şi endocrine.

— In diabetul zaharat se ajunge la o atrofie marcată a ova­relor care coexistă cu o tulburare funcţională genitală şi o insu­ficienţă de reproducere, confirmat de tulburările de dezvoltare ale nou-născutului, ca indiciu de suferinţă a celulelor germina­t ive ale ovarului prin modificări progresive.

5.2.2.1.2. F A C T O R I I E M B R I O P A T I C I

S u b termenul de embriopatie sînt cuprinse, după A. Fran-ceschetti, toate tulburările de dezvoltare ale unui embrion în primele 3 luni de sarcină. H. F lamm izolează separat pr imele 3 săptămîni ale sarcinii (ce corespund stadiului de gastrulă), iar tulburările descrise sînt et ichetate sub noţ iunea de „blastopatie".

f Este foarte adevărat că ne p u t e m dispensa de aceste n o ­ţiuni, cu atît mai mult, cu cît de la început nu pare posibilă o del imitare precisă a blastopatii lor de embriopatii.

De la trompe pînă în cavitatea uterină îmbolnăviri le orga­nelor genita le materne pot determina moartea oului sau doar tul­burarea dezvoltării sale.

Aproximat iv în ziua a 8-a are loc nidarea oului în mucoasa uterină. In această perioadă un aport insuficient de glucoza sau ox igen poate duce la tulburări de nidaţie. Dacă nidaţia oului se realizează fără nici un defect, produsul de concepţie cîştigă con­tactul cu circulaţia maternă şi dev ine dependent de ea. Toate boli le ce ating circulaţia sau compoziţia sîngelui la mamă se pot răsfrînge asupra embrionului. Urmări le vor f i cu atît mai mar­cate cu cît ea se produce mai precoce şi mai intens. Pr in aceasta ca şi prin tulburările de nutriţie se poate ajunge la o tulburare temporară a metabol ismului embrionar în această fază sau în oricare alta a dezvoltării embrionare. Astfe l o h ipox ie poate pro­duce la sfîrşitul primei luni de sarcină o encefalopatie sau o altă malformaţie gravă a creierului, pe cînd într-o perioadă mai tar­divă de dezvoltare doar lezarea unei părţi a creierului.

Tulburările amintite pot apare în caz de hemoragi i ale pri­mei perioade a sarcinii. De fapt, s-a dovedit că gravidele cu h e ­moragii în primele luni ale sarcinii aduc pe l u m e mai mulţ i pre-

250

maturi şi de două ori mai mulţ i malformaţi decît gravidele fără sîngerări.

Aceste modificări pot fi declanşate de următoarele cauze : — Fizico-chimice: iradierile atomice, substanţe le radio­

active, razele X, oxid de carbon, salvarsan, sărurile unor m e t a l e grele (nichel, zinc, cobalt, mercur, plumb).

— Medicamente teratogene: f izostigmina, preparatele de aur, citostatice, salicilaţi, pirazolinicile, sulfamide h ipogl ice-miante, steroizii, substanţele psihotrope, opiacee, neuroleptice, antidepresive, tranchil izante, cloridina, substanţele imunosupre-soare [15], care pot acţiona încă din pr imele zile, producînd fie distrugerea oului, fie apariţia unor mutaţi i genice, fie alterarea proceselor metabol ice.

— Boli infecţioase virotice (rubeolă, boala incluzii lor c i to-megalice, gripa).

— Boli caşectizante ale mamei (tuberculoza pulmonară, fe­bra tifoidă, malaria, avitaminoze, a l imentaţ ie carenţială).

— Traumatisme ale gravidei (căderi, loviri, accidente, tenta­tive de avort).

— Tulburări endocrine ale mamei (diabetul mamei, tulbu­răr i l e tiroidiene).

5.2.2.1.3. F A C T O R I I F H T O P A T I C I

O dată cu dezvoltarea crescîndă, cu maturarea şi d i feren­ţierea ţesuturilor apar — în contrast cu embriopati i le — reacţii faţă de inf luenţe nocive. Cu cît un ţesut este mai precoce dife­renţiat, cu atît mai devreme prezintă el asemenea reacţii. In plus, datorită permeabil ităţi i placentare, care permite trecerea unor protozoare ca toxoplasma, l isteria monocitogenes, a spiro-cheţi ler şi a altor germeni se pot produce infecţii cerebrale grave.

Astfel, pe baza tabloului anatomo-patologic, urmări le feto-patiilor, în special dacă se produc la sfîrşitul perioadei fetale, nu se pot deosebi de modificările produse de îmbolnăvir i le din perioada vieţi i extrauterine.

Parenhimul cerebral poate f i astfel distrus sau dezorgani­zat prin procese necrotice, inflamatorii, vasculare, reparatorii sau distrofice.

Cauzele care pot determina fetopatii sînt următoarele : — intoxicaţi i d iverse (alcool, CO, plumb, m e r c u r ) ; — stări carenţiale (avitaminoze, carenţe al imentare, boli

c i işect izante);

251

— infecţ i i m a t e r n e (lues, l i s ter ioza, m a l a r i e , t o x o p l a s m o z ă , boa la inc luz i i lor c i tomegal ice) ;

— t r a u m a t i s m e fizice ; — p l a c e n t a p r a e v i a cu m i c r o h e m o r a g i i .

5.2.2.2. F A C T O R I I PERI N A T A L I

I n a n t e c e d e n t e l e copi i lor def ic ienţ i m i n t a l i d e s e o r i s e n o ­t e a z ă e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r c r e s c u t d e a c c i d e n t e l a n a ş t e r e . E le a u fost a t r i b u i t e in i ţ ia l e x c l u s i v d i f icu l tă ţ i lor d e o r d i n o b s t e -tr ical , t r a u m a t i z ă r i i m e c a n i c e a copi lu lu i în c u r s u l t r e c e r i i p r i n f i l iera pe lv i -geni ta lă . M a i t î r z i u s-a d e m o n s t r a t că e le au o p a -togenie c o m p l e x ă , d e p i n z î n d î n egală m ă s u r ă d e r e z i s t e n ţ a fă­t u l u i ş i de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m a m e i .

I m e d i a t d u p ă n a ş t e r e , s t a r e a c l inică a n o u - n ă s c u t i i l u i se e v a l u e a z ă cu a j u t o r u l s c o r u l u i Apgar , c a r e a r e o s e m n i f i c a ţ i e p r o g n o s t i c ă p e n t r u n o u l - n ă s c u t . S c o r u l A p g a r s e a p r e c i a z ă l a un m i n u t , 5 m i n u t e ş i 10 m i n u t e d u p ă n a ş t e r e .

Tabelul 24

S c h e m a s c o r u l u i A p g a r

Simptome 0 puncte 1 punct 2 puncte

Culoarea pielii cianoză Tonusul muscular flasc Respiraţia absentă

Frecvenţă cardiacă absente Răspunsul la stimuli absent

cianoză periferică roz mişcă membrele "bun gasping (respiraţii inefi- bună şl

ciente) cientă 100 100 . '

slab bun

e f i -

Scorul Apgar Corespunde

10, 9, 8 Stare clinică bună 7 6, 5, 4

Apnee tranzitorie Asfixie albastră

3, 2, 1 Asfixie albă

C i r c u m s t a n ţ e l e d e o r d i n o b s t e t r i c a l c a r e c o n t r i b u i e l a p r o ­d u c e r e a t r a u m a t i s m e l o r la n a ş t e r e s în t : • •

252

5.2.2.2.1. P R E M A T U R I T A T E A

P r e m a t u r u l es te u n n o u - n ă s c u t v i u a c ă r u i g r e u t a t e l a n a ş t e r e e s te egală s a u m a i m i c ă de 2 500 g , i n d i f e r e n t de d u r a t a ges ta ţ ie i . E x i s t ă t r e i ca tegor i i :

— n o u - n ă s c u ţ i î n a i n t e de t e r m e n (cu o g e s t a ţ i e m a i s c u r t ă de 37 s ă p t ă m î n i ) ;

— n o u - n ă s c u ţ i la t e r m e n , d a r cu o g r e u t a t e m a i m i c ă de 2 500 g (distrof ie p r e n a t a l ă ) ;

— n o u - n ă s c u ţ i p r o v e n i ţ i d i n s a r c i n i g e m e l a r e .

R a p o r t a ţ i l a g r e u t a t e , p r e m a t u r i i s î n t clasi f icaţi în : p r e ­m a t u r i de g r a d u l I î n t r e 2 0 0 0 — 2 500 g ; g r a d u l II î n t r e 1 5 0 0 — 2 000 g ; g r a d u l I I I s u b 1 500 g [101].

P r e m a t u r i t a t e a p r i n g e s t a ţ i e s c u r t ă . F r e c v e n ţ a a n o m a l i i l o r n e u r o p s i h i c e la v î r s t a de 1 an, d u p ă g r e u t a t e a la n a ş t e r e ş i s c o r u l Apgar, la 5 m i n u t e d u p ă n a ş t e r e e s te :

Tabelul 25

Scor Apgar Greutatea la naştere

Scor Apgar 1 0 0 1 - 2 000 g 1 2 0 0 1 - 2 500 g 1 peste 2 500 g

0 - 3 1 9 % 1 3 % 4 % 4 - 6 1 4 % 5 % 4 % 7 - 1 0 9 % 4 % 1%

5.2.2.2.2. P O S T M A T U R I T A T E A

M o r t a l i t a t e a e s te c r e s c u t ă î n r î n d u l p o s t m a t u r i l o r a j u n g î n d î n t r e 6 — 7 % (A. S a u t e r ) , i a r d i n s u p r a v i e ţ u i t o r i — d u p ă u n s t u ­diu e f e c t u a t de N. S c h a c h t e r — 5 5 % v o r f i cu s e c h e l e p s i h i c e di fer i te . P r i n t r e c a u z e l e s u f e r i n ţ e i c e r e b r a l e l a p o s t m a t u r i s e invocă l ez iuni le v a s c u l a r e p l a c e n t a r e , r e s p o n s a b i l e d e h i p o x i a c i o n i c ă a f ă t u l u i cî t ş i r e d u c e r e a l i c h i d u l u i a m n i o t i c .

D a c ă a d ă u g ă m c ă î n t r e 7 0 — 9 0 % d i n p o s t m a t u r i s u f e r ă ş i d e t r a u m e m e c a n i c e p r i n a p l i c a r e d e forceps p e n t r u a e x t r a g e l a t u l s a u o p e r a ţ i a c e z a r i a n ă , c o m p l e t ă m l i s ta e l e m e n t e l o r c a r e c o n c u r e a z ă l a i n s t a l a r e a s e c h e l e l o r e n c e f a l o p a t i c e c a r e s e m a n i ­festă p r i n : r e t a r d a r e p s i h o m o t o r i e , t u l b u r ă r i c o m p o r t a m e n t , m a n i f e s t ă r i c o n v u l s i v a n t e etc.

253

5.2.2.2.3. D E F I C I E N Ţ A M I N T A L A D U P A T R A U M A T I S M E O B S T E T R I G A L E

Dacă pentru făt naşterea normală prezintă deja un eveni­m e n t agresiv, orice tulburare în mersul evolut iv al naşterii pre­zintă un pericol şi mai mare [64].

Incidenţa suferinţei fetale intranatale es te în general 4% din totalul naşteri lor (I. Lupea).

Eliberarea de mamă, pierderea placentei ca organ al meta­bolismului şi de detoxif iere şi adaptare la mediul extern pre­tind din partea fătului eforturi considerabile. La prematuri, adaptarea este îngreunată din cauza imaturităţi i funcţionale a organelor [155].

Toate leziuni le suferite de s istemul nervos în cursul naşterii se pot reduce la două cauze fundamentale şi anume :

— la o lezare mecanică, — la o h ipoxie prin tulburări circulatorii. Tendinţa crescută la hemoragi i şi vulnerabi l i tatea mărită

a nou-născutului favorizează acţiunea cauzelor enunţate. a) Lezarea mecanică prin naştere. Cu toate posibil ităţi le de

adaptare ale oaselor mobi le ale craniului fetal, orice presare di­rectă, dar şi diferenţa de presiune între conţinutul uterin şi m e ­diul e x t e r n după ruperea membranelor poate produce o lezare a creierului copilului [156].

Cauzele care pot produce sau favoriza o lezare mecanică : distocii le de bazin (rahitic, plat, lordot ic ) ; distocii le de prezen­tare (pelvină, facială, transversală) ; distocii le de părţi moi (tu­mori uterine, cicatrice) ; aplicarea forcepsului ; fătul prea mare.

In mod normal, artera ombilicală se contractă automat în momentu l în care cordonul ombil ical devine extrauterin, inter-ceptînd sîngele venit spre placentă. Se realizează un mecanism de va lvulă de siguranţa care previne transferul de s înge de la făt la placentă. In prezentaţia c r a n i a n ă normală, fătul respiră înainte ca sîngele veni t la placentă să fie întrerupt [64, 93 a] .

In prezentaţia pelviană, cordonul ombil ical este e x p u s la aer înaintea capului şi el este adesea comprimat. Timpul care trece pînă la expulz ia capului este o perioadă p o t e n ţ i a l ă de anoxie.

De asemenea, contracţii le de naştere ar determina variaţii rapid evo lut ive ale presiunii intracraniene, de unde apar pro­cese de stază în s istemul circulator cerebral. P e lingă acestea apar hemoragii subarahnoidieme, care prin organizare de sim-fize ale meningelui pot deveni cauze ale unei hidrocefalii.

254

Procese hemoragice se mai g ă s = — e s c şi sub p p i d n r a l . şi s u b cpendimare.

Referitor la traumatismul r e a M izat prin aplicarea forcep­sului, părerile sînt împărţite. Unii apreciază ca m i n i m f c = j l ez iu­nile produse de forceps, susţinînd " —î naşterea prin fnmr -»ps e s t e necesară, de cele mai multe ori, toc 'mai la copiii lezaţi a căror suferinţe primare, responsabile, det —ermină neces i tatea g = » p l i c â r i i forcepsului.

Majoritatea autorilor văd, însăi , în indiciul anamn - ^ « s t i c al unui traumatism cranian prin fon -eps absoluta posibi I U i t a t e a unei leziuni cerebrale suferite prin ^ ^ a c e a s t a .

b) Hipoxia din t impul naşterii Nou-născutul este apărat, într-un oarecare grad ş i de hipoxie. S is temul nervos, d i ^ ^ m cauza incapacităţii funcţionale şi imatur i—etăţ i i cortexului c e r e l ->ral are necesităţi scăzute în o x i g e n (E. Og_ > i ţ 7 . , M . Schneider), iar în afară de aceasta, conţinutul de Hb este considerabil m^ ' i m a r e dccît ulterior [78].

Cauzele h ipoxie i : — prelungirea exces ivă a naşte rii ; — aplicarea anestezicelor c a r e — produc contractarea tonică

u t e r i n ă ; — tulburări ale respiraţiei (boe« la prin membrane h z ^ S a l i n e ) ; — compresiunea cordonului o m . b i l i ca l ; — anomali i le cordonului o m b i l H cal (procidenţă, circi i lare în

jurul gîtului) ; — ruptura de placentă ; — placenta praevia ; — dezinserţia prematură a p l a c — e n t e i ; — ruptura prematură a pungii - a p e l o r ; — contracţii le uterine foarte i ilabe sau foarte p u t -ernice ; — disproporţiile cefalo-pelvine. Din punct de vedere anatomc^^—patolog ic apar n e c r - ^ « ) z e , în

parenchim, iar din cauza t u l b u r ă r i L ^ ^ r de permeabi l i tate^^- apare, de regulă, ş i un edem cerebral mai mult sau mai p u ţ i n a expr i­mat, care poate provoca o laxitate cr - ^ s c u t ă a ţesuturilor, ^ ^ _ a r apoi o degenerescentă sau o scleroză pri^^m producere de fibn. - gl iale.

O. Ullr ich a propus pentru a c e s s — t e cazuri noţ iunea d_ «naş­tere carenţială". Imaturitatea o r g a n ^ ^ s l o r şi valoarea lor i uncţ io-nalâ redusă împiedică o adaptare li • t imp la solicitările^ e x t r a -uterine şi se ajunge astfel mult mai uşor la o hipoxie.

In general, h ipoxia fetală se de _^=fineşte ca fiind s i t u F = ^ ţ i a pa­tologică caracterizată prin scăderea r iportului de o x i g e n — a u s c ă ­derea utilizării lui la n ive lu l ţ e s u t u r ^ E l o r .

255

D u p ă m o d u l ş i locul u n d e s e p r o d u c e p e r t u r b a r e a a p o r t u ­lui ş i c o n s u m u l u i de ox igen la n i v e l u l ţ e s u t u r i l o r fe ta le se p o a t e d i s t i n g e [2 a, 61 a, 93 a] :

— h i p o x i a a n o x i c ă ( o x i g e n a r e i n s u f i c i e n t ă a s înge lu i fe ta l la n i v e l u l p l a c e n t e i ) ;

— h i p o x i a a n e m i c ă ( scăderea a p o r t u l u i de o x i g e n la n i v e ­lu l ţ e s u t u r i l o r , ca u r m a r e a a n e m i e i fetale) ;

— h i p o x i a de s tază (este u r m a r e a s c ă d e r i i d e b i t u l u i s a n ­g u i n în i n s u f i c i e n ţ e c a r d i a c e fe ta le ş i în p a t o l o g i e de cordon) ;

— h i p o x i a h i s t o t o x i c ă ( p r i n u t i l i z a r e a de f ic i ta ră a ox ige­n u l u i d e c ă t r e ţ e s u t u r i l e fe ta le) .

S i s t e m u l n e r v o s e s te f o a r t e sens ib i l l a a c ţ i u n e a h i p o x i e i . His tologic, h i p o x i a d e t e r m i n ă la n i v e l u l s i s t e m u l u i n e r v o s : e d e m , h e m o r a g i i p u n c t i f o r m e , i n t u m e s c e n ţ ă — c a r e m e r g e p î n ă la n e c r o z ă cor t ica lă l a m i n a l ă s a u în focare — z o n e de r a m o l i s ­m e n t î n c o r p u l s t r i a t ş i r e a c ţ i a g l ia lă c o n s e c u t i v ă .

M a i sens ib i le l a h i p o x i e s î n t acele r e g i u n i a l e S.N.C. c a r e s î n t b o g a t e î n e n z i m e o x i d a t i v e ş i a u u n n i v e l m e t a b o l i c i n t e n s , c u m e s t e cazu l n u c l e i l o r d e l a b a z a c r e i e r u l u i .

H i p o x i a cronică t u l b u r ă m a t u r a ţ i a c e l u l a r ă a e n c e f a l u l u i , a l t e r e a z ă m i e l i n i z a r e a ş i e m i t e r e a d e n d r i t e l o r . A d e s e a s e c o n ­s t a t ă c ă l e z i u n i h i p o x i c e e x t i n s e l a n i v e l u l s i s t e m u l u i n e r v o s p o t r ă m î n e l a t e n t e d i n p u n c t d e v e d e r e cl inic, î n p r i m e l e s ă p t ă m î n i sau l u n i d e v i a ţ ă a p ă r î n d t u l b u r ă r i s e n z o r i a l e ş i p s i h o m o t o r i i d o a r l a s f î r ş i tu l p r i m u l u i a n d e v ia ţă s a u c h i a r m a i t î rz iu .

S î n t descr i se d o u ă f o r m e : Asf ix ia a l b a s t r ă es te c a r a c t e r i z a t ă d e u r m ă t o a r e l e s i m p -

t o m e : - r ^ c i a n o z ă g e n e r a l i z a t ă ; — t o n u s m u s c u l a r b u n ; — b ă t ă i c a r d i a c e a m p l e şi u ş o r b r a d i c a r d i c e ; — p r e z e n ţ a u n u i e fort r e s p i r a t o r s a u a g a s p i n g u l u i . Asf ix ia a lbă se s t a b i l e ş t e pe b a z a u r m ă t o a r e l o r s i m p t o m e : — p i e l e a p a l i d ă şi r e c e ; — m u c o a s e l e c i a n o t i c e ; — a b s e n ţ a c i rcu la ţ ie i per i fe r ice ; — a t o n i e m u s c u l a r ă ; — b ă t ă i c a r d i a c e s labe şi r a r e ; — u n e o r i se p o a t e o b s e r v a g a s p i n g u l . R e z u l t a t e l e t î rz i i a le u n e i h i p o x i i p r e n a t a l e s în t c o n v u l ­

siile, d e b i l i t a t e a m i n t a l ă , t u l b u r ă r i l e m o t o r i i d i fer i te .

256

I n c i d e n ţ a s e c h e l e l o r n e u r o p s i h i c e l a copi i i c a r e a u p r e z e n -:.it s e m n e d e asfixie p r i m a r ă ( a l b a s t r ă s a u a lbă) e s t e d e 7 — 1 0 % 11 L u p e a , G h . U r s u , Li l ly R o s a n ) .

T r a t a r e a t u t u r o r f o r m e l o r d e h i p o x i e î n faza t u l b u r ă r i l o r icute ş i d i s p e n s a r i z a r e a c a z u r i l o r p r i n serv ic i i le d e n e u r o p s i h i a -

11 ic in fant i lă , p e n t r u d e p i s t a r e a şi t r a t a r e a la t i m p a seche le lor , • sic o n e c e s i t a t e a b s o l u t ă p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a p r o g n o s t i c u l u i i i aceş t i copii .

5.2.2.2.4. E N C E F A L O P A T I I A B I L I R U B I N I C A

B o a l a h e m o l i t i c ă a n o u - n ă s c u t u l u i ( e r i t r o b l a s t o z a fetală, fe-t o p a t i a serologică) e s t e d e t e r m i n a t ă d e i n v a z i a a n t i c o r p i l o r d e l.t m a m ă la făt, p r i n p l a c e n t ă . O r g a n i s m u l m a t e r n s i n t e t i z e a z ă u eşt i a n t i c o r p i î m p o t r i v a a n t i g e n e l o r de pe h e m a t i i l e fe ta le , de

.;i u p e d i fer i te , g r u p ă pe c a r e f ă t u l a m o ş t e n i t - o de la t a t ă . A n t i ­corpi i d e z v o l t a ţ i de m a m ă s î n t de d o u ă fe lur i : c o m p l e ţ i ş i i n ­c o m p l e ţ i . S e n s i b i l i z a r e a m a m e i s e face î n u r m a t r e c e r i i e r i t r e ­ci te lor fe ta le — p r i n p l a c e n t ă — în c i r c u l a ţ i a m a t e r n ă . P a s a j u l h e m a t i i l o r fe ta le s p r e c i r c u l a ţ i a m a t e r n ă s e face m a i i n t e n s î n t i m p u l c h i u r e t a j e l o r , n a ş t e r i l o r ş i m a n e v r e l o r o b s t e t r i c a l e .

î n r a p o r t c u n u m ă r u l a n t i g e n e l o r d i n s t r u c t u r a h e m a t i e i , \ a r i e t a t e a izo s a u a l l o i m u n i z ă r i i e s te m a r e (ABO, R h , M, N, Kel l , Ce l lano, Duffy, U , K i d d e t c ) , d a r d e f a p t i n c i d e n ţ a bol i i h e m o l i t i c e s e r e z u m ă p r a c t i c l a s i s t e m u l R h ş i s i s t e m u l A B O .

E x c e s u l d e b i l i r u b i n ă n e c o n j u g a t ă ş i m a i a les e x c e s u l f r a c ­ţ iuni i n e l e g a t e d e a l b u m i n ă ser ică a r e a c ţ i u n e toxică, i n d i r e c t ă la n i v e l u l ce lule i n e r v o a s e . B i l i r u b i n ă n e c o n j u g a t ă e s t e so lub i lă n i so lvenţ i i g r ă s i m i l o r , ceea c e î i f avor izează p ă t r u n d e r e a p r i n i n c m b r a n a ce lule i n e r v o a s e . C e a m a i p e r i c u l o a s ă d i n aces t p u n c t i l e v e d e r e e s te î n s ă b i l i r u b i n ă i n d i r e c t ă n e l e g a t ă de a l b u m i n a p lusmat ică . Ac idoza a c c e n t u e a z ă c r e ş t e r e a aces te i f r a c ţ i u n i p r i n d e c u p l a r e a e i d e p e a l b u m i n ă , c resc înd as t fe l p e r i c o l u l l e z i o n a l p e n t r u s i s t e m u l n e r v o s . A c ţ i u n e a c i to tox ică a b i l i r u b i n e i r e z u l t ă p r o b a b i l d i n i n t e r f e r a r e a aces te ia c u fos for i larea o x i d a t i v ă ş i c u p r o d u c e r e a c o m p u ş i l o r m a c r o e r g i c i .

I m p r e g n a r e a n u c l e i l o r d e l a b a z a c r e i e r u l u i ş i a l t e r ă r i l e u n e ţ i o n a l e , u r m a t e d e cele morfologice, d u c l a t a b l o u l c l in ic a l nu h o r n u l u i n e u r o i c t e r i c (encefa lopat ie b i l i r u b i n i c ă ) .

N i v e l u r i l e d e b i l i r u b i n ă n e c o n j u g a t e d i n s înge l a c a r e s e nvlalează i c t e r u l n u c l e a r se c o n s i d e r ă a f i 18—20 mg % p e n t r u

:i< M - n ă s c u t u l l a t e r m e n ş i î n t r e 1 5 — 1 8 m g % / m l p e n t r u

257

n o u - n ă s c u t u l p r e m a t u r . I n c a z u l asocier i i t r a u m a t i s m u l u i o b s t e ­t r ica l , h i p o x i e i ş i acidozei, p r a g u l n e u r o t o x i c a l b i l i r u b i n e i l i b e r e scade [93 a ] .

5 . 2 . 2 . 3 . F A C T O R I I P O S T N A T A L I

î n p e r i o a d a p o s t n a t a l ă c r e i e r u l p o a t e f i l e z a t d e n u m e r o a s e cauze, d u p ă c u m u r m e a z ă [64, 77, 122, 125] :

Bol i inflamatorii cerebra le : encefal ite v i r o t i c e , m e n i n ­g o e n c e f a l i t e (T.B.C., m e n i n g o c o c i c ă , s taf icocice, ş t r e p t o c o c i c e ) , abcese c e r e b r a l e .

O p a r t i c i p a r e î n s e m n a t ă în p r o d u c e r e a l e z i u n i l o r c e r e b r a l e a le copi i lor î n t r e 0 — 3 a n i o au bol i le in fec ţ ioase cu determinări encefa l i t ice . Pe l îngă m o d i f i c ă r i l e pur i n f l a m a t o r i i se ajunge l a t u l b u r ă r i d e c i r c u l a ţ i e c u e x t r a v a z ă r i sanguine ş i necroze. U l t e ­r i o r p o t a p a r e l ez iuni a le p e r e ţ i l o r v a s c u l a r i , tromboze v e h p a s e şi s inusa le , cît ş i e n d a r t e r i t e .

Cele m a i f r e c v e n t e encefa l i te s în t în tâ ln i te în : ru jeolâ', r u -beolă, var ice lă , p a r o t i d i t ă e p i d e m i c ă , t u s e convul s ivă , p o s f ' v a c -cinale, v i ro t ice , g r ipa le .

în a c e a s t ă g r u p ă i n t r ă ş i p r o c e s e l e in fecţ ioase mening ' i ene : p n e u m o c o c i c ă , meningococ ică , stafi lococică, T.B.C. '. '

Boli parazitare cerebrale (chist h i d a t i c , cisticercoză). ' ' Boli infecţioase cu complicaţi i cerebrale ( tuse c o n v u l s i v ă ,

p a r o t i d i t ă e p i d e m i c ă , s c a r l a t i n ă , var ice lă , var io lă , g r ipă , h e p a ­t i t ă e p i d e m i c ă ) .

Boli generale cu modificări secundare cerebrale de ţip, en-cefalozic (în : h i p o x i e , ac idoze, t u l b u r ă r i h idroelectrol i t ice. , h.i-poglicers*e p r e l u n g i t ă ) . . . . . .

Ca ş i în p e r i o a d a n a ş t e r i i ş i s u g a r u l m i c e s te în m o d şpgcial s u p u s p e r i c o l u l u i h i p o x i e i . H . Willi v o r b e ş t e d e a n o x i e / ' c e r e ­b r a l ă c î n d se a j u n g e la o h i p o x i e p r i n i m a t u r i t a t e s a u pi-in-tr-o l e z i u n e p e r i n a ta lă a c e n t r u l u i r e s p i r a t o r , c a r e p o a t e l ă s a . ; ş p o i l e z i u n i c e r e b r a l e . C î n d e x p a n s i u n e a p l ă m î n i l o r n u a r e loc s a u în m a l f o r m a ţ i i p u l m o n a r e ş i c h i a r o i n s u f i c i e n ţ ă funcţ iona lă , s e p o a t e a j u n g e l a aşa-zisa a n o x i e p u l m o n a r ă .

î n c a z u l m a l f o r m a ţ i i l o r c a r d i a c e s a u a l l e z i u n i l o r m i o c a r ­dice, U r m a r e es te aşa-zisa a n o x i e c a r d i a c ă .

I n a f a r a b o l i i m e m b r a n e i h i a l i n e , î n p r i m e l e zile d u p ă n a ş t e r e p o t a p a r e p n e u m o n i i l e i n t e r s t i ţ i a l e ş i p l e u r o -

258

p n e u m o n i a p r i m a r ă a b c e d a n t ă c a r e p r o d u c h i p o x e m i i p e r s i s ­t e n t e ş i p r i n a c e a s t a l e z i u n i h i p o x e m i c e î n s i s t e m u l n e r v o s .

Traumatisme cranio-cerebrale cu s a u fără c o m o ţ i e c e r e b r a l ă . A c ţ i u n e a t r a u m a t i s m e l o r c r a n i o - c e r e b r a l e l a v î r s t a 0 — 3 an i

'••tu a d e s e a s u b a p r e c i a t ă , d e o a r e c e c u t i a c r a n i a n ă p r e z i n t ă o m a r e e l a s t i c i t a t e , ceea ce conferă o a m o r t i z a r e a s u p r a c o n ţ i n u ­tului . Astfel, o l e z i u n e c e r e b r a l ă p o a t e r ă m î n e u ş o r n e o b s e r v a t ă in m o m e n t u l a p a r i ţ i e i sale. De a s e m e n e a , c h i a r t r a u m a t i s m e m i c i p o t p r o v o c a — î n c a d r u l s i n d r o a m e l o r h e m o r a g i p a r e m a n i f e s t ă r i h e m o r a g i c e e p i d u r a l e , s u b d u r a l e , s u b a r a h n o i d i e n e s a u encefa l ice, c a r e s e p o t solda c u m a n i f e s t ă r i n e u r o l o g i c e sis­t e m a t i z a t e ş i seche le n e u r o p s i h i c e d e g r a d e d i fe r i te .

Intoxicaţi i acute ş i cronice ( p l u m b , alcool, ox id de c a r b o n , ai c n . fungicide) .

Vacc inur i l e : ant ivar io l ic , a n a t o x i n ă t e t a n i c ă ( p r i n m e c a ­n i s m c o m p l e x toxico-alergic) .

Carneţele prelungite (vitamine, eleetroliţi, proteine). Tulbu-i . i r i l o c r o n i c e d e n u t r i ţ i e c a p ă t ă u n ro l d e o s e b i t î n bol i le s u g a -i u l u i s i p o t lăsa în u r m a lor c o n c o m i t e n t l e z i u n i c e r e b r a l e p e r ­s i s t e n t e .

A l i m e n t a ţ i a h i p o p r o t e i c ă , c a r e p o a t e p r o -l u e c u n e d e m c e r e b r a l , s e m a n i f e s t ă c l inic p r i n : v ă r s ă t u r i ,

••tare de r ă u , convuls i i , t u l b u r ă r i de v e d e r e (H. F i n k e l s t e i n ) . T a ­lii n u l c l inic se p o a t e c o m p l e t a p î n ă la r e a l i z a r e a s t ă r i l o r d i s t r o ­f i c e . D u p ă d u r a t a ş i p e r s i s t e n ţ a t u l b u r ă r i l o r d e t e r m i n a t e d e a l i­m e n t a ţ i a h i p o p r o t e i c ă H. St i l te descrie d i f e r i t e s i m p t o m e ce se l">t solda cu defecte c e r e b r a l e .

O c a r e n ţ ă de v i t a m i n e (Bi, B 2 , B 6 , C, D şi K) p o t d u c e la i ' i n v u l s i i s a u î n asociere c u a l t e cauze l a m a n i f e s t ă r i n e u r o -I' .iliice.

S u f e r i n ţ e l e circulatorii cerebrale ( a r t e r i t e , t r o m b o z e v e -i n.iso sau a le s i n u s u r i l o r c a v e r n o a s e ) p o t da lez iuni c e r e b r a l e în

• i l r u l bol i lor infecţ ioase c î n d p o t a p a r e embol i i , în spec ia l în h . t i•riorul a r t e r e i c e r e b r a l e m e d i i .

T r o m b o z e l e v e n o a s e s a u s i n u s a l e p o t p r o v o c a , d e a s e m e n e a , l'vuiiii c e r e b r a l e . D u p ă W. S c h u l z ş i accese le c o n v u l s i v e se sol­ii a/a cu t u l b u r ă r i c i r c u l a t o r i i , cu c a r a c t e r progres iv , ceea ce xplică modi f icăr i le p s i h i c e e v o l u t i v e la ep i lept ic i .

Tulburări metabol ice. H. Doose, î n t r - u n s t u d i u a l s t ă r i l o r ! . . | I ' g l i c e m i c e l a copii, d e s c r i e e x i s t e n ţ a u n o r v e r i t a b i l e encefa-• pat ii p o s t h i p o g l i c e m i c e c a r e se m a n i f e s t ă p r i n : accese e o n ­

i i i \ e , r e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă , p a r e z e d i fer i te .

259

Ş i î n a l t e a fec ţ iuni ( h e p a t i c e s a u r e n a l e ) c u t u l b u r ă r i m e ­tabol ice p o t a p a r e encefa loze ce se p o t solda cu lez iuni n e u r o ­logice ş i defect i n t e l e c t u a l .

Factorii psiho-sociali reprezentaţi p r i n s i s t e m u l e d u c a t i v , ca l i ta tea i n f l u e n ţ e l o r c u l t u r a l e a le famil ie i ş i m e d i u l u i , s t a r e a e c o n o m i c ă a famil ie i ce se re f lectă în pos ib i l i tă ţ i le de s t u d i u ofe­r i t e copi lu lu i , p r e c u m ş i re la ţ i i l e a fect ive c a r e o r i e n t e a z ă i n t e ­r e s u l a c e s t u i a în s fera şcolii s a u d i n c o n t r ă , p o t să l e d e v i e z e c ă t r e a l t e s e c t o a r e d e a c t i v i t a t e .

T o t aici s î n t c u p r i n s e ş i condi ţ i i le d e h o s p i t a l i s m p r i n i n ­t e r n a r e d e l u n g ă d u r a t ă î n sp i ta le , î n u n i t ă ţ i p r e ş c o l a r e c u p r o ­g r a m s ă p t ă m î n a l s a u case d e copii .

P A R T E A A Ş A S E A

S U B S T R A T U L A N A T O M O - P A T O L O G I C R A P O R T A T L A F O R M E L E E T I O P A T O B E N I C E

A L E D E F I C I E N T E I M I N T A L E

Neuropatologia copilului se deosebeşte de cea a adultului prin aceea ca S.N.C. infantil incomplet dezvoltat are o reacti­vitate particulară, variabilă în cursul diferitelor stadii de dez­voltare ontogenetică.

Procesele anatomo-patologice fundamentale sînt rezultatul acţiunii factorilor endogeni sau exogeni. In raport cu perioada în care acţionează şi cu agresivitatea factorilor et iopatogenici amintiţi, leziunile anatomo-patologice sînt globale sau loca­lizate [44].

Aceste leziuni sînt primare (genetic) sau secundare ( e x o ­gen). Principalele leziuni sînt cele întîlnite în [132] :

— tulburările de dezvoltare (întârzierea dezvoltării cere­brale, întreruperea evoluţ ie i s istemului n e r v o s ) ;

— tulburările de diferenţiere (lipsa sau hipoplazia stra­tului supragranular, întîrzierea procesului de miel inizare a fibrelor nervoase) ;

— tulburări de maturizare a structurilor ţesutului nervos ;

— leziuni cîştigate soldate cu procese cicatriceale, hidroce-falia, porencefalia.

In acest capitol vor fi prezentate caracteristicile esenţ ia le macroscopice şi microscopice a principalelor boli survenite în perioada prenatală, perinatală şi postnatală (între 0 — 3 ani) în care D.M. este prezentă.

262

6 1 . M O D I F I C Ă R I A N A T O M O - P A T O L O G I C E

I N F O R M E L E E T I O P A T O G E N I C E E I S U R V E N I T E

J N P E R I O A D A PRENATALĂ

6 1.1. G R U P A E R E D O P A T I I L O R M E T A B C « _ I C E

Deşi această grupă este bogată în e n t i t ă ţ d S E nozologice, cerce­tările şi studiul leziuni lor macro şi m i c r o s e c z ^ s p i c e a le S . N . C . s e i edxiic doar la cîteva afecţ iuni oare sînit î n t â l n ^ M t e mai f recvent în patogenia copilului. De menţ ionat în schim. b e x i s t e n ţ a a n u ­meroase studii privind leziuni le altor o r g a n ^ ^ s : hepatic, splină, rena l , hematopoetic.

6 . 1 . 1 . 1 . EREDOPATIILE METABOLISMULUI PROTEIf-—3IC

6.1.1.1.1. F E N I I i C E T O N U R Z

Leziunile nervoase sînt produse de efec~i : u z i n e i şi al ortotiraminei (produse intermeca tenilalanina) şi constau în : a) miel inizarea l>relor nervoase ; b) demiel inizarea fasciculei ! e) procese de proliferare glială şi corpi g r a n u l pide în jurul vaselor din cortexul cerebral.

După CI. Benda [114] se consideră că se Unt de degenerare a substanţei albe pe un f-mielinizării, determinată de intoxicaţia îndeluu

I E

t u l tox ic a l ortoti-Siare, rezu l tate din

defectuoasă a fi-l o r cort icopont ine ; l a r i încărcaţi cu li-

produce un proces » n d de întîrziere a ngată a neuroni lor.

6.1.1.1.2. H O M O C I S T I N E l M H E

Macroscopic au fost decelate acidente \. de t ip emboli i şi tromboze fără o anumită S N C . [70].

vasculare cerebrale s i s temat izare în

2 6 3

6.1.1.1.3. B O A L A U R I N I L O R C U M I R O S D E S I R O P D E A R Ţ A R

P r i n c i p a l a l e z i u n e es te r e p r e z e n t a t ă d e d e g e n e r e s c e n t a spong ioasă c e r e b r a l ă a s e m ă n ă t o a r e celei î n t î l n i t e î n b o a l a C a -n a v a n [70].

6 . 1 . 1 . 2 . E R E D O P A T I I L E M E T A B O L I S M U L U I G L U C I D I C

6.1.1.2.1. G L 4 I C O G E N O Z A T I P V O N G I E R K E

S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n l e z i u n i m i c r o s c o p i c e c e c o n s t a u î n t r - o d e p u n e r e a n o r m a l ă d e g l icogen î n f icat ş i r i n i c h i . C e ­l u l e l e a c e s t o r o r g a n e s î n t m ă r i t e î n v o l u m d a t o r i t ă vaeuojlelor c i t o p l a s m a t i c e [44].

6.1.1.2.2. G A L A C T O Z E M I A

L e z i u n i l e p r i n c i p a l e se găsesc în f icat ş i c o n s t a u în f ibroze p e r i p o r t a l e ce p o t f i c o n s t a t a t e în p r i m e l e s ă p t ă m î r a de v i a ţ ă [132].

R a p i d se rea l i zează o c i roză p r o l i f e r a t i v ă . L e z i u n i m i c r o s c o ­pice s e m a i găsesc î n r i n i c h i , sp l ină . I n c r e i e r n u a u fost d e s c r i s e l e z i u n i specifice.

6 . 1 . 1 . 3 . E R E D O P A T I A M E T A B O L I C A L I P O P R O T E I N I C A " : ; A B E T A L I P O P R O T E I M E M I A ..

A b s e n ţ a c o n g e n i t a l ă a b e t a - l i p o p r o t e i n e l o r d e t e r m i n ă d e -m i e l i z a r e a s u b s t a n ţ e i n e r v o a s e , a t rof ia m a c u l e i , m o d i f i c ă r i a l e e p i t e l i u l u i m u c o a s e i i n t e s t i n a l e (celulele e p i t e l i a l e m u l t m ă r i t e , c u c i t o p l a s m ă foar te c l a r ă p r i n a c u m u l a r e d e g r ă s i m i c u a s p e c t v a c u o l a r ) .

S e a p r e c i a z ă c ă l a b a z a a c e s t o r m o d i f i c ă r i s e află t u l b u r ă r i d e t r a n s f e r a l g r ă s i m i l o r p r i n defici t d e b e t a - l i p o p r o t e i n e [42, 132].

264

6.1.2. S F I N G O L I P I D O Z E L E

6 . 1 . 2 . 1 . B O A L A G A U C H E R

P r i m e l e l e z i u n i a p a r î n s p ~ F i n ă , f icat ş i m ă d u v ă o s c ^ » - a s ă , f i ind d e p i s t a t e ce lu le le G a u c h e r , ' ^ v o l u m i n o a s e , c u c i t o p l a s s — : a n ă a l c ă ­t u i t ă d i n m a t e r i a l l ip id ic c a r e a c i u s e co lorează c u m e t o m^iele o b i ş ­n u i t e de c o l o r a r e a l ip ide lor [7c >]

î n c r e i e r s e găsesc ce lu le g lobuloase , d e s t i n s e , d e ^ - m a t e r i a l d e a l t ă n a t u r ă d e c î t cel d i n c e t _ u l a G a u c h e r , c u n u c l e u I Z f c . d e p l a s a t s p r e per i fer ie , c u d e f o r m ă r i g l o » - b u l a r e ale d e n d r i t e l o r .

6 . 1 . 2 . 2 . B O A L A N I E M A N N - P I C K

S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n p r e ^ z e n ţ a î n v i s c e r e (ficat =şi s p l i n ă ) ş i în c r e i e r a u n o r „ce lu le s p u n z m o a s e " de o r i g i n e r e t i c u m . l o - h i s t i o -1 i lară, p l i n e cu g r a n u l a ţ i i de fcrr»s fat ide ş i s f i n g o m i e l i n ă [55].

Ce lu le le n e r v o a s e a le s c o a n — ţ e i s în t b a l o n a t e .

6 . 1 . 2 , 3 . IDiOŢHLE A M A U R O T I C E

Macroscopic, c r e i e r u l p r e z a n t ă o u ş o a r ă a t ro f ie . I m . a f o r m e l e j u v e n i l e p o a t e e x i s t a o m i c r o c ^ ^ f a l i e s a u o m i c r o g i r i e . ^ G Z t e r e b e l u l e s t e d e s e o r i f o a r t e m i c . C î n d c«—apilul a t r ă i t m a i m u l t c = - ^ s 1 8 l u n i , c r e i e r u l a r e d e obicei u n v o l i z = B m m a r e , d a t o r i t ă t u m ^ î î » r f ieri i c e ­lule lor şi p r o l i f e r ă r i i g l ia le [70, 44].

Microscopic, l e z i u n e a cea m a i c a r a c t e r i s t i c ă e s t e ^ - a c e e a a celulei n e r v o a s e , c a r e su feră c~~> d e g e n e r e s c e n t ă g r a n s a l a r ă , c u f o r m a r e a d e m u c o i z i ş i l i p o c r o » - : m i e . C e l u l e l e s î n t m ă r i _ — * e î n v o ­lum, c u n u c l e u l î m p i n s l a p e = - r i f e r i e , c u d e n d r i t e l e - f c z u m e f i a t e (aspect b a l o n i z a t s a u p i r i form).

A l t e r a r e a m a x i m ă s e î n t î h — n e ş t e , cel m a i a d e s e a , î n _ t a l a m u s , locus niger , n u c l e i i c e n u ş i i c e n t ^ r a l i , c e r e b e l [44].

I n forma Tay-Sachs, a c e a = s t ă d e g e n e r a r e e s t e a p n r — o a p e ge­n e r a l i z a t ă : î n s c o a r ţ ă , t a l a m u s w , cerebe l , corp i i s t r i a ţ i , - « r u n c h i u l c e r e b r a l , m ă d u v a sp inăr i i , g a n g ^ - l ionii v e g e t a t i v i .

265

In forma Spielmayer-Vogt, mai afectat este cerebelul, ex i s-tînd în acelaşi t imp zone cu celule sănătoase şi porţiuni ce lu­lare bolnave. Celulele din retină suferă aceeaşi degenerare ca şi cele din creier [132]. Ficatul şi splina nu sînt afectate

6 . 1 . 2 . 4 . S I N D R O M U L R E F S U M

Sînt descrise leziuni care interesează atît s istemul nervos central cit şi cel periferic. Printre acestea notăm : hipertrofia nervilor periferici, realizînd o polinevrită hipertrofică interst i-ţială, fibrele miel inice sînt reduse ca n u m ă r ; foarte numeroase fibre colagene care se insinuează printre axoni, care cu t impul degenerează [44, 70].

In s istemul nervos central se constată : subţierea leptome-ningelor, focare de demiel inizare în trunchiul cerebral.

6.1.3. B O A L A W I L S O N

Macroscopic se observă o necroză s imetrică a nucleilor cau-dali şi a putamenului ; ramolismente corticale şi medulare.

Microscopic se constată că leziuni le depăşesc neostriatul, pătrunzînd în zonele înconjurătoare. Aceste leziuni constau în mici focare polichistice, înconjurate de corpi granuloşi şi proli­ferare glială sau gliovasculară. Celulele şi substanţa albă. d e g e ­nerează [122]. Ficatul are aspect de ciroză atrofică nodulară. Spl ina es te uneori mărită de volum. Inelul Keyser-Fleischer, descris la n ive lu l corneei, pare să fie alcătuit din granule de cupru, depuse pe membrana Descemet.

6.1.4. C R O M O Z O P A T I I L E : M A L A D I A L A N G D O N - D O W N

Macroscopic. Emisferele cerebrale apar mai mici deeît la copii normali de aceeaşi vîrstă, cu circumvoluţi i mici şi puţ in

266

sinuoase, cu diminuarea în egală măsură, a cortexului şi a sub­stanţei albe [55].

Microscopic se constată o rarefacţie celulară. Există he te-i otipii celulare, fără glioză, dar cu modificări ale pereţi lor \ aseulari.

6 . 1 . 5 . D I S P L A Z I I L E N E U R O - E C T O D E R M A L E

Displazii le neuro-ectodermale se produc datorită unor tul­burări de diferenţiere a ectodermului din care se dezvoltă S.N.C., s f formează astfel proliferări blastomatoase, malformative care interferează procesul de dezvoltare normală a creierului.

6 . 1 . 5 . 1 . B O A L A R E C K L I N G H A U S E N

Elementul morfologic tipic, neurofibromul, este o t u m o -retă' derivată din teaca lui Schwann, formată dintr-o reţea co-lagenă, în ochiurile căreia se află celule cu nuclei hipercromi, lormînd sinciţi i [56]. Cazurile care ajung la deficienţă mintală sînt numai cele în care se produce concomitent o proliferare ylială periapeductală Silviană, producînd hidrocefalie internă c onsecutivă, determinînd o degradare cerebrală progresivă.

6 . 1 . 5 . 2 . B O A L A B O U R N E V I L L E

Macroscopic, creierul prezintă microgirie, cu microcefalie re­lativă, leziuni de scleroză sub formă de zone rotunde sau ova-lare, de culoare albicios-gălbuie, de consistenţă dură, local i­zate' în regiuni le anterioare ale creierului, acesta puţind lua aspectul de donopidâ [44].

Microscopic, tuberozităţi le sînt alcătuite din fibre gl iale şi celule monstruoase. Mici formaţiuni tumorale se pot găs i în pe­reţii ventriculi lor cerebrali, pe care, cîteodată îi invadează.

267

6 . 1 . 5 . 3 . B O A L A S T U R G E - W E B E R

L e z i u n i l e au o d u b l ă loca l izare ce i n t e r e s e a z ă , pe de o p a r t e în p r o f u n z i m e , l e p t o m e n i n g e l e ş i c r e i e r u l , i a r pe de a l ta, • s u ­perf icială, t e r i t o r i u l c u t a n a t i n e r v a t d e n e r v u l t r i g e m e n [77]. L e z i u n e a t ip ică es te p r o l i f e r a r e a a n g i o m a t o a s ă c a p i l a r e - v e -noasă . L a ochi exis tă, deseor i , a n g i o a m e coro id iene . P r o c e s u l es te a p r o a p e î n t o t d e a u n a u n i l a t e r a l ş i a n t r e n e a z ă o î n t î r z i e r e e v i d e n t ă î n c r e ş t e r e a r e g i u n i i i n t e r e s a t e , c a r e c a p ă t ă u n a s p e c t h ipotrof ic . P i a m a t e r c e r e b r a l ă p r e z i n t ă d i l a t a ţ i i n e r e g u l a t e a le venelor , c a r e s î n t i n t e r p r e t a t e c a a n g i o a m e r a c e m o a s e , loca l iza te d e obicei î n r e g i u n e a occipi ta lă . C i r c u m v o l u ţ i i l e s u b i a c e n t e s înt a t rof ice, cu ce lu le d e g e n e r a t e ş i p r o c e s e de gl ioză. :Deseori pot f i d e c e l a t e d e p u n e r i d e calciu s u b f o r m ă d e granule , , î n - p e ­reţ i i v a s e l o r mici .

6 . 1 . 5 . 4 . B O A L A K L I P P E L - T R E N A U N A Y

P e l ingă a n g i o m a t o z a craniofac ia lă , c a r e a p a r e ca; u n a n -g i o m super f ic ia l , r e z u l t a t d i n d i l a t a r e a v e n e l o r ş i h i p e r t r o f i a ţ e ­s u t u r i l o r m o i , e x i s t ă ş i a n g i o a m e c u loca l izare c e r e b r a l ă , r e s p o n ­sabi le d e u n e l e m a n i f e s t ă r i n e u r o p s i h i c e .

6.1.6. ANOMALII CRANIENE TRANSMISE GENETIC

6 . 1 . 6 . 1 . M I C R O C E F A L I A

S î n t descr i se d o u ă t i p u r i , î n funcţ ie d e m e c a n i s m u l .etio-p a t o g e n i c .

6.1.6.1.1. M I C R O C E F A L I A G E N E T I C A . ,

S e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o n e d e z v o l t a r e u n i f o r m ă a ; e m i s ­fere lor c e r e b r a l e , î n t i m p c e c e r e b e l u l e s t e ceva m a i d e z v o l t a t . E x a m e n u l m a c r o s c o p i c e v i d e n ţ i a z ă : a b s e n ţ a u n o r sc izur i p r i -

.nare , h i p o p l a z i a lobi lor f ronta l i , c z r i r c u m v o l u ţ i i l e p o t f i s u b ţ i r i u i i m p r e c i s c o n t u r a t e . M i c r o s c o r ^ » i c se c o n s t a t ă : i m a t u r i t a t e

n e u r o n a l ă , m i e l i n i z a r e r e d u s ă , f ^ - a s c i c u l e d e f ibre n e r v o a s e i ibţiri.

6.1.6.1.2. M I C E O C E F A L . I A C Î Ş T I G A T A

A c e a s t a a p a r e d u p ă o sufer inţ . -ă c e r e b r a l ă feta la, n a t a l ă s a u . n p e r i o a d a p o s t n a t a l ă , d i n p r i m e l ^ « l u n i d e v i a ţ ă î n u r m a u n u i . i r o c e s infecţios, a n o x i c , h e m o r a g L c s a u t r a u m a t i c . S e c a r a c t e -• w.vivAt p r i n o p r i r e a în c r e ş t e r e a c r e i e r u l u i , d a r nu în p r o p o r ­ţ i a celei n o t a t e î n f o r m ă genet ică . M a c r o s c o p i c s e o b s e r v ă z o n e < or t ica le a s i m e t r i c e , de m i c r o g i r i e ^ s ş i sc leroză a t r o f i c ă l o b a r ă . Microscopic, l ez iuni d e g e n e r a t i v e î n s o ţ i t e d e sc leroză c o n j u n c -i ivo-glială.

6 . 1 . 6 . 2 . H I D R O C E F A L I A C O N G E N I T A I A

S î n t descr i se două f o r m e .

6.1.6.2.1. H I D R O C E F A L i A I N T E R N A N E C O M U N I C A N T A S A U O C L U Z I V A

i n a c e a s t ă f o r m ă s c u r g e r e a I _ — . C . R . d i n v e n t r i c u l e î n s p a ­ţiile s u b a r a r h n o i d i e n e es te î m p i e - d i c a t ă d e o b s t r u c ţ i a a p e d u c ­tului S y l v i u s s a u a g ă u r i l o r T.ngg—-hVa ş i M a g e n d i e ( p r i n m a l -l o r m a ţ i e c o n g e n i t a l ă s a u e p e n d i m ^ m t ă i n t r a u t e r i n ă ) .

6.1.6.2.2. H I D R O C E F A ^ L S A I N T E R N A C O M U N I C A N T A S A T J A R E S O R i B T I V A

A c u m u l a r e a se d a t o r e ş t e fie unui def ici t de r e s o r b ţ i e , fie unui exces de p r o d u c e r e a Tichii hi lni , f i ind s e c u n d a r ă î n g r o ­zirii ş i f ibrozăr i i l e p t o m e n i n g e l o = M - , p r i n p r o c e s e i n f l a m a t o r i i sau h e m o r a g i c e s u f e r i t e î n c u r s u l d e z v o l t ă r i i fe ta le .

A s p e c t u l m o r f o p a t o l o g i c : ve^Mitr iculele c e r e b r a l e s î n t m ă ­rite, c o n ţ i n î n d d e l a c î t e v a s u t e c z 3 e milii ittri p î n ă l a c î ţ i v a l i t r i de l ichid. P l e x u l coroid ş i e p e n d i r r r — i u l au a d e s e a a s p e c t c o n g e s t i v

269 268

ş i e d e m a t o s . S u b s t a n ţ a c e r e b r a l ă es te s u b ţ i a t ă , c i r c u m v b l u ţ i i l e s e ş terg, u n e o r i emis fe re le i a u a s p e c t u l u n o r vez icule . D i v e r s e l e f o r m a ţ i u n i n e r v o a s e s în t a t ro f ia te , oase le c r a n i u l u i s î n t s u b ­ţ i a t e , f o n t a n e l e l e l a r g deschise, s u t u r i l e d é h i s c e n t e .

6 . 1 . 6 . 3 . C R A N I O S T E N O Z E L E

L e z i u n i l e n e r v o a s e s î n t r e z u l t a t u l c r e ş t e r i i pres iuni i , i n t r a -c r a n i e n e ce se i n s t a l e a z ă p r o g r e s i v . Se n o t e a z ă : t u r t i r e a , c i r-c u m v o l u ţ i i l o r c e r e b r a l e ş i a trof ia opt ică s e c u n d a r ă s taze i p a ­p i l a r e .

6.1.7. AFECŢIUNI GENETICE NECLASIFICATE IN CARE,ESTE

PREZENTA DEFICIENŢA MINTALA

6 . 1 . 7 . 1 . M A L A D I A M A R I N E S C U - S J D G R E N

L e z i u n i l e s în t loca l iza te în c e r e b e l ş i c o n s t a u în a t ro f ie cor-t icală, c u r e s p e c t a r e a n o d u l u s u l u i , f loculusulu i , nuclei i ţ j r t e c -tal i ş i a o l ive lor [44]. Atrof ia ce lu le lor n e r v o a s e şi r a r e f a c ţ i a f ibre lor m i e l i n i c e , c o n s t a n t întâ lni te , e x p l i c ă de f ic i tu l i n t e l e c ­t u a l p e care-1 p r e z i n t ă aceşt i b o l n a v i . I n m ă d u v a s p i n ă r i i s e c o n s t a t ă s u b ţ i e r e a fascicule lor p i r a m i d a l e .

6 . 1 . 7 . 2 . S I N D R O M U L R U B I N S T E N - T A Y B I

în u n e l e c a z u r i s-a c o n s t a t a t a b s e n ţ a t o t a l ă s a u părţ ' iâlă a c o r p u l u i calos ş i a n o m a l i i morfo log ice î n s t r u c t u r a s c o a r ţ e i c e ­r e b r a l e ( a b s e n ţ a c e l u l e l o r p i r a m i d a l e m a r i ş i mi j loci i , întârzie­r e a mie l in izăr i i ) [55]. ; •• •

270

6.1.8. EMBRIOPATII

6 . 1 . 8 . 1 . E M B R I O P A T I A R U B E O L I C A - nPFfif —;

Se c o n s t a t ă n u m e r o a s e a n o m a l i i ca_ z z r a c t e r i s t i c e : c a t a r a c t ă c o n g e n i t a l ă , m i c r o f t a l m i e , a t rof ie i r i a n j ^ » t , g l a u c o m c o n g e n i t a l , m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e de cord, m i c r o c - ^ e f a l i e ş i h i d r o c e f a l i e .

6.1.8.2. B O A L A I N C L U Z I I L O R C I T O M F G A I i r i =

A i i a t o m o p a t o l o g i c a u fost descr i se u i r m ă t o a r e l e m a l f o r m a ţ i i c i a n r o - c e r e b r a l e : microcefa l ie , h i d r o c e f f = = 3 h e , m i c r o g i r i e , p o r e n -ce fa l ie, a b s e n ţ a b u l b u l u i ş i t r a c t u l u i o l » - act iv, ca lc i f icăr i i n t r a -c c r e b r a l e î n j u r u l p e r e t e l u i s i s t e m u l u i v e n t r i c u l a r . D e a s e m e ­nea, î n 9 0 % d i n c a z u r i s î n t descr i se l e z i i z » » : n i d e c o r i o r e t i n i t ă [70].

6.1.9. FETOPATII

6 . 1 . 9 . 1 . T O X O P L A S M O Z A

Se găsesc l e z i u n i a le c o r t e x u l u i , mu -leilor de la b a z a c r e i e ­r u l u i , r e g i u n e a d iencefa l ică, e p e n d i m ş i l e p t o m e n i n g e , c e c o n s ­tau î n in f i l t ra ţ i i p e r i v a s c u l a r e , m i c r o n o d t z u l i ş i g r a n u l o a m e loca­l izate în j u r u l v e n t r i c u l u l u i 3 [44].

în faza s e c h e l a r ă se găsesc a g e n e z U i c o r t i c a l e (pachig i r ie) , c l e r o z e s a u a s p e c t e d e meningo-encefa_ IILită c ronică .

6 . 1 : 9 . 2 . F E T O P A T 1 I L E V I R O T I C E

Se descr iu , f ă r ă d e o s e b i r e de la o f iplazii c e r e b r a l e , d i s g e n e z i i a le n u c l e i l o r

< iate u n o r m a l f o r m a ţ i i c a r d i a c e , r e n a l e , . I 'atice [55].

- * * ) r m ă et io logică l a a l ta , — n e r v i l o r c r a n i e n i , a s o -

osoase, o c u l a r e ş i h e -

271

6 . 2 . M O D I F I C Ă R I L E A N A T O M O - P A T O L O G I C E

I N F O R M E L E E T I O P A T O G E I M I C E S U R V E N I T E

I N P E R I O A D A P E R I NATALĂ

6 . 2 . 1 . I C T E R U L N U C L E A R

L e z i u n i l e au fost s t u d i a t e a t î t în faza ic ter ică, cî t ş i în faza t r a d i v ă a seche le lor c o n s t i t u i t e [122].

In faza a c u t ă se c o n s t a t ă : o c o l o r a ţ i e ic ter ică a n u c l e i l o r de l a b a z a c r e i e r u l u i , d i n b u l b ş i d i n cerebe l . E x a m e n u l h i s to log ic a r a t ă l e z i u n i c e l u l a r e c o n s i d e r a b i l e ( t u m e f a c ţ i e a c u t ă , d e g e n e ­r e s c e n t ă g r a v ă a g r a n u l a ţ i i l o r Nissl, d i s p a r i ţ i a m u l t o r celule) . L e z i u n i i m p o r t a n t e s e găsesc î n c o r t e x u l c e r e b r a l .

I n faza s e c h e l a r ă , î n z o n e l e a m i n t i t e m a i sus, s e o b s e r v ă d i s p a r i ţ i a s a u r ă r i r e a ce lu le lor n e r v o a s e , focare d e m i e l i n i z a r e .

6.2.2. E N C E F A L O P A T I I L E I N F A N T I L E C U E T I O L O G I E PERI N A T A L A

Encefa lopat i i l e i n f a n t i l e p e r i n a t a l e s î n t r e z u l t a t u l lezăr i i c r e i e r u l u i copi lu lu i i m e d i a t , î n a i n t e s a u î n t i m p u l t r a v a l i u l u i , d e r e g u l ă p r i n t u l b u r ă r i c i rcu la tor i i , h e m o d i n a m i c e ş i a n u m e : e d e m u l c e r e b r a l ş i h e m o r a g i i l e m e n i n g o - c e r e b r a l e loca l iza te s a u difuze [77].

Altera ţ i i l e f u n c ţ i o n a l e c o n s t a u î n d i s p a r i ţ i a s a u r a r e f a c ţ i a ce lu le lor n e r v o a s e , t u l b u r ă r i d e m a t u r a ţ i e a n e u r o n i l o r , m o d i ­ficări a le ţ e s u t u l u i d e s u s ţ i n e r e î n s e n s u l u n e i invaz i i g l iale, sc leroze s a u a u n o r d i s t rucţ i i , l e z i u n i a le s u b s t a n ţ e i a lbe, for­m a r e a de l a c u n e ş i cav i tă ţ i . Ast fe l s î n t descr i se :

— agenezi i le cor t ica le , m a n i f e s t a t e p r i n t r - o s impl i f icare a c i r c u m v o l u ţ i u n i l o r c a r e s î n t a b i a s c h i ţ a t e (agirie) s a u g r o a s e c u ş a n ţ u r i p u ţ i n a d î n c i (pachigir ie) , u n e o r i s u b ţ i r i c u ş a n ţ u r i l a r g i (microgi r ie s e c u n d a r ă ) ;

272

- d i s g e n e z i a n e u r o n a l ă a n u c l e i l o r b a z a l i î n t î l n i t ă în î n -u t i b i l i t a t e a de Rh ş i în h i p o a n o x i i l e p r e m a t u r i l o r ; — sc leroza c e r e b r a l ă a t rof ică în c a r e o r g a n i z a r e a c i ' rcum-fiuni lor s u f e r ă modi f icăr i m o d e r a t e , f i sur i le i n t e r e m i s f e -ş i i n t e r l o b a r e s î n t m a i largi . L a p a l p a r e c r e i e r u l e s t e d u r , >e s e c ţ i u n e se va o b s e r v a o sc leroză a s u b s t a n ţ e i a l b e . V e n -

c e r e b r a l i s î n t la rg i ş i r o t u n z i ; — porencefa l ia e s te a s p e c t u l a n a t o m o - p a t o l o g i c t e r m i n a l no:- r a m o l i s m e n t e c e r e b r a l e d e o r i g i n e a r t e r i a l ă , e m b o l i c ă x n b o t i c ă p o s t t r a u m a t i c e s a u i n f l a m a t o a r e . C i r c u m v o l u ţ i i l e

" i r u l bazei c a v i t ă ţ i i s î n t a l t e r a t e ş i a trof ice.

6.3. M O D I F I C Ă R I L E A N A T O M O - P A T O L O G I C E

Î N F O R M E L E E T I O P A T O G E N I C E S U R V E N I T E

Î N P E R I O A D A POSTNATALĂ

3.1. ENCEFALITELE DIN BOLILE ERUPTIVE

Sn.t descr i se d o u ă t i p u r i :

- . : ; . 1 . M E N I N G O E N C E F A L I T A S E R O A S A

P r e z i n t ă s e m n e d e s tază v e n o a s ă c u v a s o d i l a t a ţ i e , e x u d a t >, ? x t r a v a z a t e h e m a t i c e , în p a r e n h i m . De a s e m e n e a , în m e -» se c o n s t a t ă e d e m i n t e r s t i t i a l , s t a z ă v e n o a s ă ş i i n f i l t r a ţ i i ' - i t a r e p e r i v a s c u l a r e .

- J 1.2. M E N I N G O - E N C E F A L O - M I E L I T A D E M I E L I N I Z A N T A

P r o c e s u l i n f l a m a t o r c u p r i n d e l e p t o m e n i n g e l e l a c a r e s e : i o l e u c o e n c e f a l o m i e l i t ă d e m i e l i n i z a n t â p e r i v e n o a s ă . De

273

a s e m e n e a au fost găs i te l ez iuni p r o l i f e r a t i v e g l ia le ş i d e m i e l i -n i z a n t e în f o r m a ţ i u n i l e de la b a z a c r e i e r u l u i ş i t r u n c h i u l u i ce­r e b r a l .

6.3.2. ENCEFALITA POSTVACCINALĂ

I n a c e a s t ă f o r m ă s î n t descr i se l ez iuni mor fo log ice d e t i p u l h i p e r p l a z i e g l ia lă — d e m i e l i n i z a n t p e r i v e n o s ş i de t i p u l m e n i n g o ­encefa l i tă seroasă . A c e s t e a c u p r i n d a t î t e m i s f e r e l e c e r e b r a l e cît ş i f o r m a ţ i u n i l e baza le , îndeoseb i ce le e x t r a p i r a m i d a l e .

6.3.3. SECHELE DE ENCEFALOPATIE HEMORAGICÀ

(ACCIDENTE VASCULARE, TRAUMATICE)

S î n t r e z u l t a t u l p r o c e s e l o r di fuze sau local izate d i n l e p t o -m e n i n g e ş i e m i s f e r e l e c e r e b r a l e p r o d u s e d e f e n o m e n e l e d e a n o - ' x ie ş i e d e m c e r e b r a l , în a c c i d e n t e l e v a s c u l a r e ( h e m o r a g i i , sau ' in fa rc t izăr i t r o m b o t i c e ) [44]. A c e s t e l ez iuni se o r g a n i z e a z ă u l t e ­r i o r p r i n p r o c e s u l d e scleroză r e a c t i v ă î n c icatr ic i c e r e b r a l e , con junct ivo-g l ia le asociate cu o sc leroză p e r i v a s c u l a r ă p a r i e t a l ă difuză, de i n t e n s i t a t e v a r i a b i l ă ş i o l e p t o m e n i n g i t ă f ibroasă ge­n e r a l i z a t ă . C o n s e c u t i v a c e s t o r a v o r f i t u l b u r a t e c i r c u l a ţ i a s a n g ­v i n ă şi cea a L.C.R., i a r o x i g e n a r e a şi s c h i m b u r i l e m e t a b o l i c c e r e b r a l e v o r f i d i m i n u a t e .

D e s e o r i se p o a t e c o n s t i t u i ş i o h idrocefa l ie i n t e r n ă c a r e an t r e n e a z ă u n p r o c e s l a t e n t d e at rof ie cor t ica lă di fuză.

P e aces t fond, s u b d e z v o l t a r e a i n t e l e c t u a l ă e s t e i n e v i t a b i l ă g r a v i t a t e a def ic ienţe i m i n t a l e f i ind în funcţ ie de p e r i o a d a î c a r e s-au i n s t i t u i t l ez iuni le ş i de i n f l u e n ţ a lor a s u p r a e v o l u ţ i e u l t e r i o a r e a d e z v o l t ă r i i c r e i e r u l u i .

274

P A R T E A A Ş A P T E A

D I A G N O S T I C . S T A B I L I R E A G R A D U L U I Şl A C A U Z E L O R

D E F I C I E N T E I M I N T A L E . D E L I M I T A R E FATĂ DE A L T E AFECŢIUNI

7 . 1 . I M P E R A T I V E L E D I A G N O S T I C U L U I

D E DEFICIENTĂ M I N T A L Ă

î n m o m e n t u l î n c a r e s e f o r m u l e a z ă d i a g n o s t i c u l d e def ici­e n ţ ă m i n t a l ă , m e d i c u l ş i p s i h o l o g u l îşi a s u m ă faţă de copil, fa­mi l ie ş i soc ie ta te o se r ie de r e s p o n s a b i l i t ă ţ i . în p r i m u l r î n d e i d a u u n „ v e r d i c t " c a r e d e cele m a i m u l t e ori e s te d e f i n i t i v p e n ­t r u t o a t ă v ia ţa . Aces t verd ic t , deseor i , n u es te a c c e p t a t d e fa­mi l ie , c a r e î n c e a r c ă să-1 s c h i m b e , g ă s i n d tot felul de a r g u m e n t e c o n t r a , m a i c u s e a m ă a t u n c i c înd e x i s t ă ş i u n s e n t i m e n t d e c u l ­p a b i l i t a t e a l p ă r i n ţ i l o r .

î n funcţ ie d e m o d u l c u m este f o r m u l a t ş i e x p u s p ă r i n ţ i l o r , de p e r i o a d a în c a r e a fost s tabi l i t , c i t ş i de p r i m e l e m ă s u r i t e ­r a p e u t i c e ( m e d i c a m e n t o a s e , e d u c a t i v e , r e c u p e r a t o r i i ) d e p i n d e v i i t o r u l d e f i c i e n t u l u i m i n t a l . D e a c e e a d i a g n o s t i c u l î n de f ic ienţă m i n t a l ă c a r e se f o r m u l e a z ă , p r i n a c t i v i t a t e a de c o l a b o r a r e a m e m b r i l o r echipe i d e special iş t i , t r e b u i e s ă r ă s p u n d ă u r m ă t o a ­r e l o r i m p e r a t i v e :

S p r e d e o s e b i r e d e a l t e g r u p e d e patologie , î n de f ic ienţa m i n t a l ă , u n d e s î n t s e m n a l a t e c a z u r i s i m i l a r e î n famil ie , s e i m ­p u n e ca diagnosticul să fie preventiv. P r i n a c e a s t a se î n ţ e l e g e c u n o a ş t e r e a d i n t i m p a c a u z e l o r ş i s e m n e l o r p r e d i s p o z a n t e la de f ic ienţa m i n t a l ă . în aces t s e n s se a c o r d ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă : a ) p r i m i p a r e l o r ( u n d e v o r f i c o n s e m n a t e t o a t e s e m n e l e d e s u f e r i n ţ ă fetala, m o d u l c u m a r ă s p u n s l a r e a n i m a r e , e v o l u ţ i a î n c u r s u l sp i ta l izăr i i la secţ ia de n o u - n ă s c u ţ i ) ; b) m a m e l o r c a r e a u a v u t a l t e s a r c i n i c u r i sc î n a n t e c e d e n t e ( i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i d e R h , b a z i n e distocice, c i r c u l a r e d e c o r d o n , a p l i c a r e d e forceps) . L a a c e a s t ă ca tegor ie , d e a s e m e n e a , v o r f i p u n c t a t e t o a t e s e m -

276

• Ic de s u f e r i n ţ ă c e r e b r a l ă şi v o r f i î n d r u m a t e , p r i n fişa de i m a t u r ă la c a b i n e t u l N . P . I . ; c) î n a l I I I - l e a rind, or i d e c î te n i s în t s e m n a l a t e î n a n t e c e d e n t e l e fami l ia le t u l b u r ă r i m e t a b o ­l i c o , genet ice , m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e să se efectueze analize

i r e permit elucidarea etiologiei ş i i m p l i c i t a p l i c a r e a t e r a p i e i pic i f ice (lues) s a u a u n o r r e g i m u r i a l i m e n t a r e ( f e n i l c e t o n u r i a ,

. . . i lactozemia etc.) cu efecte favorabi le . La e l a b o r a r e a d i a g n o s -i i u lui p r e v e n t i v c o l a b o r e a z ă m e d i c u l d e m e d i c i n ă g e n e r a l ă ,

, ' d i a t r u l , o b s t e t r i c i a n u l ş i n e o n a t o l o g u l , c a r e v o r c o n s e m n a în :işa de l e g ă t u r ă t o a t e d a t e l e cu lese pe p a r c u r s ce v o r f i t r i m i s e i l < a s e m e n e a s e r v i c i u l u i d e N . P . I .

î n a l II- lea r î n d , d i a g n o s t i c u l î n def ic ienţa m i n t a l ă , t r e b u i e ,i Fie precoce. A c e a s t a c o n s t ă în :

a) d e p i s t a r e a c a u z e l o r ş i s e m n e l o r de s u f e r i n ţ ă c e r e b r a l ă l e t a l ă ;

b) a p r e c i e r e a c o r e c t ă a s i m p t o m e l o r de s u f e r i n ţ ă n a t a l ă ;

c) a c o r d a r e a i m p o r t a n ţ e i e v o l u ţ i e i p a t o l o g i e i g e n e r a l e ş i i i . i v o a s e d i n p r i m e l e zile d e v i a ţ ă ş i î n c o n t i n u a r e , î n 1 'i-irnul an ;

d ) u r m ă r i r e a d e z v o l t ă r i i p s i h o m o t o r i i c u s e s i z a r e a t i m p u r i e in t î rz ie r i lor pe d i f e r i t e e t a p e ;

e ) c o n s e m n a r e a m a n i f e s t ă r i l o r c o n v u l s i v a n t e d i n p r i m i i a n i viaţă, r a p o r t a t e l a d i f e r i t e m o m e n t e pa to log ice , c a r e a r p u ­

r a c o n s t i t u i u n s e m n a l d e a l a r m ă p e n t r u o î n c e t i n i r e î n d e z ­o l a r e a m i n t a l ă .

C o n s i d e r ă m c ă def ic ienţa m i n t a l ă t r e b u i e r e c u n o s c u t ă c u c a i l t î n a i n t e c a e a s ă fie vizibi lă p e n t r u p ă r i n ţ i . P e n t r u c e r t i -; n a r e a d i a g n o s t i c u l u i , ca ş i p e n t r u s t a b i l i r e a celei m a i c o r e c t e

i ludin i t e r a p e u t i c e m e d i c u l p e d i a t r u t r e b u i e s ă a p e l e z e l a •nisultul c a b i n e t u l u i d e p e d o - n e u r o p s i h i a t r i e .

Decizia n e c e s i t ă ţ i i e x a m i n ă r i l o r a l t o r spec ia l i ş t i ( radiologie, s p l o r ă r i f u n c ţ i o n a l e , O R L , of ta lmologie, l a b o r a t o r ) , ca ş i i n t e r -i r t a r e a lor t r e b u i e s ă a p a r ţ i n ă e x c l u s i v n e u r o p s i h i a t r u l u i .

I n faţa u n e i a s e m e n e a d e s f ă ş u r ă r i d e for ţe e s t e e v i d e n t c ă l i g n o s t i c u l n u s e p o a t e s tabi l i dec î t p r i n t r - o m u n c ă d e e c h i p ă , n t a r e specia l i ş t i i d i v e r ş i să v a d ă şi să u r m ă r e a s c ă copi lu l , i ş i s p u n ă p u n c t u l de v e d e r e ş i ceea ce e s t e de f ă c u t p e n t r u

î m b u n ă t ă ţ i r e a s t ă r i i lu i .

277

7 . 2 . I D E N T I F I C A R E A DEFICIENŢEI M I N T A L E

P r i m a e t a p ă î n logica d i a g n o s t i c ă e s te d e p i s t a r e a ş i i d e n t i f i ­c a r e a def ic ienţe i m i n t a l e .

î n p r a c t i c a m e d i c o - p e d a g o g i c ă p o s i b i l i t a t e a e x i s t e n ţ e i u n e i de f ic ienţe m i n t a l e e s te e v o c a t ă î n faţa u n e i î n t î r z i e r i î n d e z v o l ­t a r e a p s i h o m o t o r i e s a u a u n o r p e r f o r m a n ţ e ş c o l a r e nesa t i s făcă­toare , în ast fe l de s i t u a ţ i i se r id ică u r m ă t o a r e l e p r o b l e m e :

a) C î n d s p u n e m că un copi l es te r e t a r d a t p s i h o m o t o r ? b) C î n d e t i c h e t ă m un copi l def ic ient m i n t a l ? c) C a r e e s t e s e m n i f i c a ţ i a î n t î r z i e r i i în achiz i ţ i i le p s i h o m o -

tor i i p e n t r u d e z v o l t a r e a ps ih ică u l t e r i o a r ă ? S î n t î n t r e b ă r i l a c a r e m e d i c u l , ps ihologul , p e d a g o g u l t r e ­

b u i e s ă d e a u n r ă s p u n s . P e n t r u a p lasa copi lu l în c a d r u l patologic, L. M i c h a u x a p e ­

lează la t r e i c r i te r i i : g r a v i t a t e a înt î rz ier i i , p r e z e n ţ a s e m n e l o r n e u r o l o g i c e asoc ia te ş i c o m p o r t a m e n t u l copi lu lu i .

— Gravitatea întîrzierii. în g e n e r a l c o n s t a t a r e a u n e i î n t î r ­zieri i m a s i v e ( l imbaj , n e u r o m o t o r , c o n t r o l s f i n c t e r i a n ) c u 2 — 3 e t a p e d e v î r s t ă n e p e r m i t e s ă p l a s ă m copi lu l r e s p e c t i v î n a f a r a l i m i t e l o r d e n o r m a l i t a t e .

— Existenţa tulburărilor neurologice. A b s e n ţ a u n o r p e r ­f o r m a n ţ e n o r m a l e î n m o t r i c i t a t e ( m e n ţ i n e r e a c a p u l u i , p r e h e n -s i u n e a , s t a t u l în şezut, m e r s u l ) ; p r e z e n ţ a unor s e m n e de def i­cit m o t o r ; cr izele convul s ive ; a s i m e t r i i de t o n u s m u s c u l a r ; p a r a l i z i i de n e r v i c r a n i e n i ; a b s e n ţ a s a u p e r s i s t e n ţ a p r e l u n g i t ă , a u n o r re f lexe d i n p e r i o a d a n e o n a t a l ă s î n t e l e m e n t e d e c e r t i t u ­d i n e p e n t r u d i a g n o s t i c u l d e def ic ienţă m i n t a l ă .

— Contactul cu copilul. în cazul c î n d c o n s t a t ă m o i n c a p a ­c i t a t e d e a-şi f ixa a t e n ţ i a , d e z i n t e r e s , m a r i t u l b u r ă r i d e d i s p o ­ziţie, p r e z e n ţ e d e s t e r e o t i p i i m o t o r i i a v e m s u f i c i e n t e e l e m e n t e d e o r i e n t a r e s p r e a-1 c o n s i d e r a r e t a r d a t .

F o r m u l a r e a d i a g n o s t i c u l u i t r e b u i e b i n e c î n t ă r i t , d e o a r e c e f i ind v o r b a d e u n o r g a n i s m î n d e z v o l t a r e e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a d e r e c u p e r a r e a r e t a r d u l u i p s i h o m o t o r c o n s e m n a t , î n t r - o a n u ­m i t ă e t a p ă .

Deal t fe l , la cea de a t r e i a p r o b l e m ă , referitoare la semni­f icaţia î n t î r z i e r i i p s i h o m o t o r i i p e n t r u v i i t o r u l copi lu lu i , se im^ pune o anumită prudenţă, a şa c u m a p r e c i a z ă o se r ie de a u t o r i (H. Ey, A s h e r , D o n n e l , Mi l le r ş i Rosenfe ld) , c a r e în cazur i-de c e r -

276

e n c e f a l o p a t ă (cu p a r a l i z i i ş i com. z ă ţ i a l i t a t e ) r e t a r d u r i l e :o:notori i in i ţ ia le a u fost r e c u p e r a t e , a j u t n g î n d s ă a i b e o i n t e -: i ' a n o r m a l ă .

Aceşti a u t o r i c i tează cifre v a r i a b i l e ( i r z a a t r e 3 0 — 4 0 % ) d e c o ­d i r e a u fost e t i c h e t a ţ i r e t a r d a ţ i în per— rioada d e 1—3 a n i şi • .va a juns să p r e z i n t e în p e r i o a d a 3 8 a n i o d e z v o l t a r e

7.3. S T A B I L I R E A D I A G N O S T I C U L U I Ş l G R A D U L U I

D E DEFICIENŢĂ M I N T A L Ă

D i a g n o s t i c u l c l in ic e s te r e l a t i v s i m p l i i » p e n t r u f o r m e l e se-(idioţie, imbec i l i ta te) , î n s ă d e v i n e m a i - c o m p l i c a t p e n t r u cele

ure , d a t o r i t ă e x i s t e n ţ e i f o r m e l o r d e t T - e c e r e p l a s a t e î n t r e 'lititate m i n t a l ă ş i n o r m a l i t a t e a intelectu-F^=uă.

P e n t r u s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i c l i n i c a v o r f i u t i l i z a t e d a -' f u r n i z a t e de : a n a m n e z ă (dezvo l ta rea - j ^ p s i h o m o t o r i e , p e r f o r ­atele şcolare, cal i f icarea profes ională , a d a p t a r e a socială) ; vorb i rea cu b o l n a v u l ; e x a m i n a r e a s o m ^ ^ t i c ă ş i n e u r o p s i h i c ă ; 'ele p s i h o m e t r i c e .

R e z u l t a t u l e x a m e n u l u i c l inic, c o r o b o r - s a t c u p r o f i l u l p s i h o ­ze, d a t e l e ofer i te de c a r a c t e r i z a r e a peda»Lgogică ş i a i n f o r m a -br de î n c a d r a r e socială, ne p e r m i t să z J K o r m u l ă m f o r m a cl i-i in r a p o r t cu g r a d u l de f ic ienţe i minta le-

7.4. C E R C E T A R E A C A U Z E L O R D E « I C I E N Ţ E I M I N T A L E

P e n t r u f o r m u l a r e a c o r e c t ă a u n u i diag-^iostic etiologic m e m -•: echipe i de spec ia l i ş t i t r e b u i e :

a) Să cunoască istoria personală a c c ^ p i l u l u i : d a t e a s u p r a i".ţilor şi f ra ţ i lor ; i n f o r m a ţ i i g e n e t i c e — f e r t i l i t a t e a m a m e i ;

279

m o d u l c u m a e v o l u a t s a r c i n a , n a ş t e r e a , r e a c t i v i t a t e a la n a ş t e r e ; g r u p a s a n g u i n ă ş i Rh ; t r a u m a t i s m e l e o b s t é t r i c a l e ; a n t e c e d e n ­t e l e patologice, d e z v o l t a r e a p e e t a p e e tc .

b) Să examineze somatic, neurologic şi psihiatric p e n t r u a e v i d e n ţ i a pos ib i le le s i m p t o m e s u b i e c t i v e ş i obiect ive de def i­c ienţă m i n t a l ă , t u l b u r ă r i s o m a t i c e , de f ic ienţe s e n z o r i a l e ş i n e u ­rologice asocia te .

c) Să efectueze investigaţi i paraclinice ( g e n e r a l e şi specifice).

d) Să aprecieze influenţa factorilor psicho-socio-culturali a s u p r a d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u a l e .

e) Să interpreteze şi să coreleze cu celelalte date, prof i lu l ps ihologic r e z u l t a t d i n t e s t ă r i l e p s i h o m e t r i c e .

7 . 5 . DIFERENŢIEREA DEFICIENŢEI M I N T A L E D E A L T E

MANIFESTĂRI P A T O L O G I C E

D e o a r e c e î n c e t i n i r e a , o p r i r e a s a u r e g r e s u l î n achiz i ţ i i le p s i -h o m o t o r i i p o t a p ă r e a t r a n z i t o r i u ş i î n a f a r a de f ic ienţe i m i n t a l e „ p u r e " , î n u n e l e a fec ţ iuni s a u p o a t e f i c o n f u n d a t c u s i n d r o a m e ps ihopato log ice , î n c a r e p o t f i m i m a t e d e f i c i e n ţ e m i n t a l e , s e i m ­p u n e t r e c e r e a în r e v i s t ă a a c e s t o r pos ib i l i tă ţ i .

7 . 5 . 1 . AFECŢIUNI I N T E R C U R E N T E

O ser ie de a f e c ţ i u n i ca : t u ş e a convuls ivă, a f e c ţ i u n i g a s t r o -i n t e s t i n a l e p r e l u n g i t e , b r o n h o p n e u m o n i i l e , distrof i i le, r a h i t i s ­m u l g r a v , p o t d e t e r m i n a o p r i r i s a u c h i a r r e g r e s i i p s i h o m o t o r i i t r a n z i t o r i i , c e s e r e c u p e r e a z ă r a p i d o d a t ă c u rec î ş tâgarea s ă n ă ­tă ţ i i s o m a t i c e .

280

7.5.2. P S E U D O D E B I L i T A T E A JPMINTALÀ

Carac t e r i s t i c es te t ab lou l p s r ^ K h o p a t o l o g i c d e de f i czSEt a p a r e n t

vi revers ib i l al i n t e l i g e n ţ e i ce apa_ r z r e la şcolar i , ca r e a c ţ L -e a f e c t i v ă la u n e l e conf l icte cu f a m i l i a s a t z ^ » şcoala. P r i n c i p a l e l e ^ s e m n e : d e s c u r a j a r e , d e z g u s t fa ţă d e s t u c B B i u , p i e r d e r e a a p e t i t u Z U u i d e î n -\ ă ţ a r e , e m o t i v i t a t e c r e s c u t ă , ma«_ ~iifestări d e n e g a t i v i s r = m , t u l b u -i.iri de m e m o r i e , i n s u c c e s e ş c o l a r - ^ « e .

S e m n i f i c a t i v ă e s te d i spar i ţ ia fc— t u l b u r ă r i l o r l a s c o a t _ t e r e a d i n m e d i u l t r a u m a t i z a n t ş i r e z o l v a r e ^ a » crizei a fect ive .

7.5.3. STĂRILE R E A C T I V E N E W — / R O T I C E

S î n t d e t e r m i n a t e d e s i t u a ţ i i p - _ = s i h o t r a u m a t i c e , a n x i c - _^»ene c a r e real izează u n e o r i t a b l o u r i c e î m f c a » r a c ă a s p e c t u l u n u i d B L e f i c i t i n ­te lectual .

Ş i î n a c e s t e s i t u a ţ i i „ e ş e c u l ş < x - c l a r " , f i ind e x p r e s i a s s — e c u n d a r ă a l p s i h o t r a u m e i a fect ive p r i m a r < ^ s , a r e u n c a r a c t e r i — e v e r s i b i l , odată c u r e z o l v a r e a conf l ic tu lu i a l = z e c t i v .

7.5.4. H O S P I T A L I S M U L

P r i m e l e o b s e r v a ţ i i a s u p r a rete c o p i i i d e s p ă r ţ i ţ i d e m a m e l e l o r înt crescuţ i î n s p i t a l e s a u or fe l ina te (1943). S p i t z ( 1 9 4 5 ) .

S e î n c r i m i n e a z ă c a r e n ţ a afecti a p a t i e , t r i s t e ţ e , p l îns , i n s o m n i e , î n tori i , d i fe r i te s t e r e o t i p i i m o t o r i i .

a r d ă r i i p s i h o m o t o r i i a —gjărute la : ă d i n p r i m e l e l u n i d g p v i a ţ ă ş i • au fost f ă c u t e de < î o l d f a r b

vă c a r e d e t e r m i n ă : p . m a s i v i t a t e , t î r z i e r e î n achiz i ţ i i l e H £ p s i h o m o -

2 8 1

L a copii i m e n ţ i n u ţ i m u l t t i m p î n izolare s e c o n s t a t ă î n p l u s d i f icu l tă ţ i în s t a b i l i r e a c o n t a c t e l o r ş i modi f icăr i de c o m p o r t a ­m e n t ş i de a d a p t a r e la condi ţ i i le dificile a le vieţ i i , i n c a p a c i t a t e d e i d e n t i f i c a r e c u alţi i , l ipsa d e r e z i s t e n ţ ă faţă d e so l ic i tăr i b i o ­logice ş i p s i h i c e de t i p o b i ş n u i t .

7.5.5. DEFICIENŢE S E N S O R I A L E M I N O R E ( H I P O A C U Z I A Ş l A M B L I O P I A )

P o t c r e e a d i f icul tă ţ i d e c o m u n i c a r e , c e p o t d a i m p r e s i a u n e i de f ic ienţe m i n t a l e . O e x a m i n a r e a t e n t ă ev i tă o ast fel de e r o a r e d iagnos t ică .

7.5.6. A U T I S M U L P R E C O C E K A N N E R

A fost d e l i m i t a t d i n m a r e l e g r u p a l copi i lor socot i ţ i defi­c i e n ţ i m i n t a l i s a u surzi , c a r e p r e z e n t a u o î n t î r z i e r e în d e z v o l t a ­r e a l i m b a j u l u i act iv . S p r e d e o s e b i r e d e d e f i c i e n t u l m i n t a l , î n a u t i s m t u l b u r a r e a f u n d a m e n t a l ă r e z i d ă î n l ipsa i n t e r e s u l u i fa ţă d e c o m u n i c a r e ş i r e t r a g e r e a î n l u m e a i n t e r i o a r ă c a r e a n t r e n e a z ă î n m o d s e c u n d a r insu f ic ienţa î n a s i m i l a r e a s t r u c t u r i l o r l i m b a j u ­lui , f u n c ţ i u n i l e i n t e l e c t u a l e r ă m î n î n d i n t a c t e .

7.5.7. C O P I L U L I N S T A B I L P S I H O M O T O R ( H I P E R K I N E T I C )

P o a t e a p a r e c a u n r e t a r d a t — p r i n p r i s m a i n s u c c e s e l o r ş i d i sc ip l ine i şcolare .

I n et iologia a c e s t u i s i n d r o m s î n t i n c r i m i n a t e c a u z e d e m i -c r o s e c h e l a r i t a t e ş i p s i h o g e n e . O e v a l u a r e p s i h o m e t r i c ă , d e m o n -

282

.-. • : . : d o s labă c o n c e n t r a r e a a t e n ţ i e i , cu t u l b u r a m r i s e c u n = z = 3 a r e a l e u )cesului m n e z i c , d a r c u u n n i v e l m i n t a l n o r m - » l .

7.5.8. TULBURĂRILE I N S T R U M E N T A L E Ş l D E F I C I E N T A M I N T A L A

T e r m e n u l d e „ t u l b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e " , a p = » ă r u t î n ^ « u l t i m e l e t re i deceni i , face p a r t e a c u m d i n v o c a b u l a r u l u z mal a l p s f i M h o p a t o -logiei.

Ce s e m n i f i c a ţ i e i se a c o r d ă şi d e s p r e ce i n s t r u m e z — a r t e e s t e v j fba ?

î n p r a c t i c ă e x i s t ă m a i m u l t e a c c e p ţ i u n i : — s e c o n s i d e r ă c a o d i f i c u l t a t e m a r c a n t ă ^ n însuşi-rza-ea c i t i ­

rii, scr ier i i ş i c a l c u l u l u i l a u n copi l a oănui n i-w^e l m i n t ^ ^ l g l o b a l este n o r m a l r e p r e z i n t ă o t u l b u r a r e „ i n s t r u m e n t - a l ă " d e o ; = } r e c e c i ­t i rea e s t e u n „ i n s t r u m e n t " m a j o r a l m u n c i i ş c -olare ş i — g j r i n u r ­m a r e al d e z v o l t ă r i i c u l t u r a l e ş i i n t e l e c t u a l e a c c z s p i l u l u i ;

— se c o n s i d e r ă că o t u l b u r a r e de l i m b a j es —te ş i ea c ^ » d i f i c u l -t i f.e „ i n s t r u m e n t a l ă " p e n t r u c ă l i m b a j u l e s te u r r » „ i n s t r u i = n e n t " a l LjLîidirii şi c o m u n i c ă r i i ;

— se c o n s i d e r ă că o d i f i c u l t a t e p a r t i c u l a r ă » , de a o r ^ ^ a n i z a ş i • /rienta a c ţ i u n e a în s p a ţ i u ş i în t i m p e s t e o d i ^ n f i c u l t a t e „ i n s t r u ­m e n t a l ă " p e n t r u c ă a c e a s t ă c a p a c i t a t e es te fuirzmcial i m p — ~licată î n d e z v o l t a r e a i n t e l i g e n ţ e i Ş i l i m b a j u l u i , c ă r o r a e a l e f u « n i z e a z ă u n i n s t r u m e n t n e c e s a r u n o r e t a p e s a u u n o r rr=rModalităţ«M_ d e e l a ­b o r a r e a lor.

A n a l i z a i n s t r u m e n t a l ă s e s p r i j i n ă p e o d e ^ s c r i e r e d ^ « „ s i m p -t o m e " . P o r n i n d d e l a a c e a s t ă d e s c r i e r e s e c e r — c e t e a z ă • • m e c a n i s ­mele ş i s t r u c t u r i l e f u n c ţ i o n a l e c a r e s t a u l a b - a z a s imţ ^ t o n t e l o r .

F i i n d v o r b a d e t u l b u r ă r i e v o l u t i v e , o b s e n — v a t e î n p e r i o a d a 1 » c r e ş t e r e , e x p l i c a r e a lor e s t e c ă u t a t ă î n t e o r i . ^ ş i i p o t e = z e l e p s i ­

hologiei g e n e t i c e . D e c i î n t r e a g a c o n s t r u c ţ i e r » t n i n t a l ă e — s t e p u s ă ni cauză . U n e l e f u n c ţ i i de bază, c u m ar f i ţuncr^ţia simb olică s a u iuncţia de integrare a r e p e r e l o r s p a ţ i o - t e m p o r ^ a l e a p a r m—.nlhiirate d i ' t e r m i n î n d ast fe l d i f e r i t e f o r m e a l e r e t a r d u k r ^ i p s i h o n — n o t o r , a l e t u l b u r ă r i l o r d e v o r b i r e s a u d e l i m b a j scris . F u n cţ i i le e v c z ^ c a t e m a i

2 8 3

s u s ş i p u s e î n e v i d e n ţ ă p r i n a n a l i z a p s i h i c ă p o t f i i n s t r u m e n t e d e b a z ă a le d e z v o l t ă r i i m i n t a l e î n î n t r e g i m e .

î n fe lu l a c e s t a a p a r o s e r i e d e p r o b l e m e f o a r t e dificile, a t î t t e o r e t i c e c î t ş i p r a c t i c e , c u p r i v i r e l a spec i f ic i ta tea u n o r t u l b u ­r ă r i i n s t r u m e n t a l e ş i i n t r i c a r e a l o r î n d e z v o l t a r e a m i n t a l ă v i z î n d a n s a m b l u l său.

î n p r a c t i c a c u r e n t ă a c o n s u l t a ţ i i l o r medico-ps iho log ice , d o u ă m a r i ca tegor i i d e d i f icu l tă ţ i i n s t r u m e n t a l e a p a r f r e c v e n t : tul­burările motricitatii şi tulburările de limbaj. C î n d t u l b u r a r e a e s t e i m p o r t a n t ă , p ă r i n ţ i i s e n e l i n i ş t e s c fie c ă c o p i l u l lor n u ş a d e f ă r ă spr i j in la 1 a n , fie că nu m e r g e la 2 a n i , fie că nu p r o n u n ţ ă încă d e c î t p u ţ i n e c u v i n t e la 3 a n i .

î n c a z u l c înd î n t î r z i e r e a e s t e f o a r t e n e t ă ş i c o n s t a t a t ă p r e ­coce d e m u l t e or i e a s e p r e z i n t ă c a a v î n d u n c a r a c t e r g lobal , ceea c e n e face s ă n e g î n d i m c ă e a a p a r e î n t r - u n t a b l o u p a t o l o ­gic specif ic de f ic ienţe i m i n t a l e .

Se î n t î m p l ă , de e x e m p l u , să a v e m de a face cu o m a n i f e s ­t a r e e lect ivă, copi lu l p r e z e n t î n d n u m a i o î n t î r z i e r e d e l i m b a j , d e z v o l t a r e a m o t r i c i t a t i i f i ind î n l i m i t e n o r m a l e .

Spec i f ic i ta tea u n e i a s a u a l t e i a d i n t u l b u r ă r i p o t a p ă r e a c la r m u l t m a i t î r z i u , l a g r ă d i n i ţ ă s a u d e ce le m a i m u l t e ori l a şcoală, î n a d e v ă r , e x i g e n ţ e l e şco lare p o t s ă r e l e v e d i f icu l tă ţ i , p î n ă a t u n c i n e p e r c e p u t e , c a r e a fectează e l e c t i v u n e l e a c t i v i t ă ţ i c o m p l e x e , c u m ar f i t u l b u r ă r i l e lexico-graf ice, ca d is lex ia, d i sgraf ia , d i sca lcul ia .

î n t o a t e cazur i le , u n u l d i n ob iec t ive le ce le m a i i m p o r t a n t e a le e x a m e n u l u i ş i d i a g n o s t i c u l u i e s t e de a e v a l u a spec i f ic i ta tea ş i de a p r e c i z a d a c ă es te v o r b a d e s p r e o t u l b u r a r e i n s t r u m e n ­t a l ă c u c a r a c t e r e lect iv î n t î l n i t ă l a u n copil c u d e z v o l t a r e n o r ­m a l ă s a u es te v o r b a d e o t u l b u r a r e i n s t r u m e n t a l ă î n s c r i s ă î n t r - u n t a b l o u ps ihopato log ic m a i c o m p l e x , specif ic de f ic ienţe i m i n t a l e .

T r e i s e p a r a f i p u n c t e l e c h e i e c a r e t r e b u i e a v u t e î n v e d e r e î n s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i d i f e r e n ţ i a l î n t r e c o p i l u l n o r m a l c u t u l b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e ş i c o p i l u l de f ic ient c a r e p r i n d e f i n i ţ i e p r e z i n t ă t u l b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e .

In p r i m u l r î n d nivelul intelectual d e t e r m i n a t cu a j u t o r u l t e s t e l o r d e i n t e l i g e n ţ ă . î n t o t d e a u n a c o p i l u l n o r m a l p r e z i n t ă u n Q.l. c a r e - 1 p l a s e a z ă î n l i m i t e l e n o r m a l e . P u t e m î n t î l n i î n s t r u c -

2 8 4

и л c o g n i t i v ă a c o p i l u l u i cu un Q.l. ~ ^ 3 i o r m a l o a n u m i t ă d i z a r -mie c a r e u n e o r i s e asociază t u l b u r e = 3 r i l o r i n s t r u m e n t a l e ş i c u

iiitorul c ă r e i a m u l ţ i a u t o r i încearcă să e x p l i c e a c e s t e d i f icul-i 'i C o p i l u l de f ic ient m i n t a l p r e z i n t ă u n Q.l. specif ic, b i n e s t a -

1 >!'. de c ă t r e scăr i le p s i h o m e t r i c e .

U n a l doi lea e l e m e n t p e care t r e - bu ie să-1 a v e m î n v e d e r e .!) complexitatea şi gravitatea гтгТгт - ^ ~ " ~ : f — instrumentale în-i.ii. D e r e g u l ă l a c o p i l u l n o r m a l t u l b - т î r ă r i l e i n s t r u m e n t a l e s î n t

mii m o d e r a t e ş i a u u n c a r a c t e r d e н и м 11г or i foa r t e elect iv, m a -

i ,festîndu-se fie s u b f o r m a u n e i d i s le^J ^ i i - d i s o r t o g r a f i i fie a u n e i ^calculii, fie n u m a i a u n e i s imple tnii — n r ă H de v o r b i r e (dis lal ie).

L a copi lu l def ic ient m i n t a l t u l b u ^ e i r ă r i l e i n s t r u m e n t a l e s î n t ilt m a i c o m p l e x e , î n s u m î n d domeni — • m a i v a r i a t e ş i a v î n d u n

с id de g r a v i t a t e ma i ma r e , e le constL — t u i n d o n o t ă d e f i n i t o r i e a >vif ici ta ţ i i t a b l o u l u i ps ihopatologic .

A l t r e i l e a e l e m e n t p e c a r e t r e b u L să-1 a v e m î n v e d e r e î n ! i s | u o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l e s t e c o m p o r t a л ea t u l b u r ă r i i i n s t r u m e n ­t e l a a c ţ i u n e a t e r a p e u t i c ă . I n s t i t u i r t = = a u n u i p r o g r a m a d e c v a t

'I'1 r e e d u c a r e a t u l b u r ă r i l o r i n s t r u m e n — * a l e a r e r e z u l t a t e d i f e r i t e ! i normal şi d e f i c i e n t m i n t a l .

R e z u l t a t e l e r e e d u c ă r i i i n s t r u m e n t a ale, i n d i f e r e n t d e f o r m a ; ' :âre o a r e , s î n t m a i b u n e şi mai r a r _ >ide la c o p i l u l n o r m a l . La Hicientul m i n t a l s e î n r e g i s t r e a z ă p r o g r e s e a l e r e e d u c ă r i i intr-un r i t m m u l t m a i l e n t , t u l b u r ă r S L ^ l e s î n t m a i r e z i s t e n t e ş i în f iorăr i l e s î n t m a i p a r ţ i a l e . însăşi m - m e t o d o l o g i a r e e d u c ă r i i e s t e • nţitor d e o s e b i t ă la c o p i l u l n o r m a l ş i la d e b i l u l m i n t a l de '\ 'inplu.

7.5.9. TULBURĂRILE D E LIMBAJ Şl DEFICIENŢA M I N T A L A

P r i n f a p t u l c ă l i m b a j u l este cons a d e r a t c a f i ind o f u n c ţ i e v lectuală se t r a g e c o n c l u z i a că orice def ic i t de l i m b a j e s te de

i|)t o def ic ienţă m i n t a l ă . E x i s t ă însă ! ^ g i a u t o r i c a r e s u s ţ i n ş i î n ":'te ş i d e m o n s t r e a z ă c ă t u l b u r ă r i l e ^ — i c h i a r p i e r d e r e a l i m b a -

2 8 5

j u l u i nu es te u r m a t ă ş i nu d e t e r m i n ă o d i m i n u a r e a a c t i v i t ă ţ i i i n t e l e c t u a l e .

A b o r d î n d p r o b l e m a r e l a ţ i e i i n t e l e c t - l i m b a j d i n t r - u n u n g h i c a r e s t a b i l e ş t e u n r a p o r t î n t r e i n s t r u m e n t a l i t a t e a l i m b a j u l u i ş i p r o c e s e l e m i n t a l e n e v e r b a l e , K . G o l d s t e i n s t a b i l e ş t e şase p o s i ­bi l i tă ţ i , d e m o n s t r a t e cl inic, a r e l a ţ i e i l imba j- in te lec t .

L e r e d ă m m a i jos d u p ă s i n t e z a f ă c u t ă d e A . A j u r i a g u e r r a .

A . T u l b u r ă r i l e d e l i m b a j ş i de f ic ienţa m i n t a l ă s e p r e z i n t ă s i m u l t a n d a t o r i t ă l e z i u n i l o r c o n c o m i t e n t e a le d i f e r i t e l o r p ă r ţ i a le c r e i e r u l u i . D a r ele p o t f i ş i i n d e p e n d e n t e , c u m se î n t î m p l ă î n afazia s e n z o r i a l ă p u r ă u n d e def ic i tu l i n t e l e c t u a l , d a c ă ex i s tă , d e p i n d e d e l ez iuni le c e r e b r a l e s i t u a t e î n a f a r a ar ie i l i m b a j u l u i .

B. T u l b u r ă r i l e de l i m b a j p o t f i s e c u n d a r e d e f i c i t u l u i m i n t a l .

C. O r d i n e a f o r m ă r i i g î n d i r i i nu se r e s p e c t ă e x a c t în l i m b a j ; ea p o a t e f i m o d i f i c a t ă p r i n factori ca cei a i t u l b u r ă r i l o r i n s t r u ­m e n t a l e ( g r a m a t i c ă , s i n t a x ă , t o n a l i t a t e e t c ) .

D. O a l t e r a r e a a t i t u d i n i i a b s t r a c t e p o a t e să modi f ice a t î t g î n d i r e a cît ş i l i m b a j u l în aceeaş i m a n i e r ă .

E . L i m b a j u l l a r î n d u l s ă u i n f l u e n ţ e a z ă f o r m a g î n d i r i i .

F . I n f l u e n ţ a e m o ţ i i l o r a s u p r a l i m b a j u l u i t r e b u i e s ă fie s u b l i n i a t ă .

A c e s t e c o m b i n a ţ i i pos ibi le t r e b u i e a v u t e î n p e r m a n e n t î n v e d e r e î n s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i d i f e r e n ţ i a l î n t r e de f ic ienţa m i n t a l ă , a u d i o m u t i t a t e ş i m u t i s m elect iv .

Audiomutitatea sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii este c i r c u m s c r i s de C. P ă u n e s c u [120] ca un deficit de e x p r i ­m a r e şi î n ţ e l e g e r e a v o r b i r i i e x i s t e n t la c o p i l u l de 5 a n i : a.) i n ­d e p e n d e n t d e or ice deficit p s i h i c - i n t e l e c t u a l , d a r î n s o ţ i t d e u n deficit i n t e l e c t u a l s e c u n d a r ş i de modi f icăr i a le s ferei a fect iv-c o m p o r t a m e n t a l e ; b ) i n d e p e n d e n t d e u n deficit d e auz , d a r p o ­t e n ţ a t a d e s e a p r i n def ic i t a u d i t i v , p e r i f e r i c s a u c e n t r a l ; c ) î n ­soţ i t f r e c v e n t d e u n deficit p r a c t o - g n o z i c , p e r c e p t i v o - g e s t u a l ş i m i m i c ; d) d a t o r î n d u - s e fie a fectăr i i g r a v e a i n s t r u m e n t a l i t ă ţ i i l i m b a j u l u i , fie u n e i t u l b u r ă r i î n m a t u r i z a r e a s t r u c t u r i l o r p r i n c a r e se rea l i zează l imba ju l , fie d e g r a d ă r i i lu i f u n c ţ i o n a l e p r i n def ic i t d e i n t e g r a r e cort ica lă .

286

Copi lu l a u d i o m u t es te d i f e r e n ţ z « c a t d e copi lu l de f ic ient m i n -' il p r i n :

— î n ţ e l e g e şi e x e c u t ă sa rc in i ;

— î n ţ e l e g e g e s t u r i l e ş i p a n t o r _ = » i m e la un n i v e l c o r e s p u n ­zător v î r s te i c ronolog ic ;

— n i v e l m i n t a l c a r e la p r o b e M _ e n e v e r b a l e se p r e z i n t ă a f i i n l i m i t e l e n o r m a l u l u i ; e x i s t e n ţ a — * m u i u ş o r def ici t i n t e l e c t u a l •au u n e i d i m i n u ă r i a pos ib i l i tă ţ i lo- zr m i n t a l e se c o n s i d e r ă a fi ••i-cundare n e d e z v o l t ă r i i l i m b a j u l u i —

— o r i e n t a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e în v i a ţ a de t o a t e zi lele ş i în m e d i u famil ia l .

D i f e r e n ţ i e r e a e s te u ş o a r ă d a c ă — a c c e p t ă m def in i ţ ia d a t ă d e l'Yoschels ş i a n u m e că a u d i o m u t i t a t t e a e s t e o î n t â r z i e r e în d e z -\ u i t a r e a l i m b a j u l u i c a r e e x c l u d e p r e z e n ţ a unei l e z i u n i c e r e ­bra le o r g a n i c e . L u c r u r i l e însă s î n t jBsaruIt m a i c o m p l i c a t e d a c ă se i n t r o d u c în def in i ţ ie ş i c a z u r i l e cu 1 e z i u n i o r g a n i c e în p r i m a co­pilărie, fie p e r i n a t a l e , n a t a l e s a u p o ^ s t n a t a l e .

I n aces te c a z u r i t r e b u i e s t a b i l i — * d a c ă î n t î r z i e r e a l i m b a j u l u i e s t e p r i m a r ă s a u s e c u n d a r ă .

Dacă l e z i u n e a a a t i n s emisferi a l d o m i n a n t s a u z o n e l e v o r ­birii, a t u n c i n e d e z v o l t a r e a l i m b a j u ^ l u i e s t e p r i m a r ă ş i s e p o a t e asocia c u de f ic ienţa m i n t a l ă a g r a v î n » _ d - o ş i p r o g n o s t i c u l e s te m u l t rezervat . D a c ă l e z i u n e a c e n t r a l ă n -u a a t i n s z o n e l e v o r b i r i i — şi d e t e r m i n ă o î n t î r z i e r e g e n e r a l ă a d e z v o l t ă r i i p s i h o m o t o r i i , i n ­clusiv a l i m b a j u l u i , a t u n c i n e d e z \ o l t a r e a v o r b i r i i e s te s e c u n ­d a r ă ş i se i n t e g r e a z ă în t a b l o u l p s i h o p a t o l o g i c a l de f ic ienţe i m i n t a l e .

L e z i u n e a a t i n g e funcţ i i le ps iBfc i ice , c a p e r c e p ţ i a , m e m o r i a , asociaţi i le, i m a g i n a ţ i a , p o s i b i l i t ă ţ i l e ^ - d e c o m b i n a r e c a r e s î n t i m ­pl icate d i r e c t î n d e z v o l t a r e a l i m b - -ajului. D e f i c i e n ţ e l e m i n t a l e i.rave d e t e r m i n ă o n e d e z v o l t a r e e^ ^ i d e n t ă a l i m b a j u l u i .

Dacă d i n c o n t r ă , î n t î r z i e r e a i n t ^ l e c t u a l ă e s te s e c u n d a r ă , d a -l u r î n d u - s e n e d e z v o l t ă r i i vorb i r i i , a j- t u n c i p e p r i m u l p l a n a p a r e d i a g n o s t i c u l d e a u d i o m u t i t a t e .

D e m u l t e or i d i a g n o s t i c u l difei e n ţ i a l t r e b u i e p u s î n t r e mu­tismul electiv ş i d e f i c i e n ţ a m i n t a L - ă . C o p i l u l c a r e p r e z i n t ă un „ m u t i s m e l e c t i v " r e f u z ă c o n t a c t u l c u a m b i a n ţ a ş i îşi modi f ică i t i t u d i n e a î n r a p o r t c u s c h i m b ă r i l e ^ ^ d e m e d i u s a u d e p e r s o a n e .

Copi lu l ştie să v o r b e a s c ă , însă m»= s t a b i l e ş t e r a p o r t u r i d e c o -

287

m u n i c a r e v e r b a l ă decît în m o d e l e c t i v . E l e c t i v i t a t e a se r e f e r ă la dotiă c r i t e r i i : a) de situaţii; c o p i l u l v o r b e ş t e acasă, în fa­m i l i e , în joc cu c o p i i i ş i nu v o r b e ş t e de loc ş i r e f u z ă c o n t a c t u l cu alte s i t u a ţ i i ; b) de persoane ; v o r b e ş t e cu f ra ţ i i şi p ă r i n ţ i i ş i n u vorbeşte c u p e r s o a n e ş i c o p i i n e c u n o s c u ţ i .

Copiii c u m u t i s m e l e c t i v prezintă : u n i n t e l e c t î n l i m i t e normale, o t u l b u r a r e a a fect iv i tăţ i i m a r c a n t ă c a r e se m a n i f e s t ă e lect i r p r i n b l o c a r e a vorb i r i i în condiţii de s t re s s afect iv.

Pe l inia r a ţ i o n a m e n t u l u i cl inic, p r o g n o s t i c u l r e p r e z i n t ă a d o u a e t a p ă i m p o r t a n t ă d u p ă d i a g n o s t i c . O d a t ă s t a b i l i t e , c a u z a ş i g r a d u l def ic ienţei m i n t a l e , u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i c a r e s e p u n s î n t : va e v o l u a s p r e a m e l i o r a r e s a u a g r a v a r e ? a p a r compl ica ţ i i ? c u m va f i a s i m i l a t d e f i c i e n t u l m i n t a l în fami l ie ş i s o c i e t a t e ?

D a t o r i t ă p r o g r e s u l u i r e a l i z a t î n d o m e n i u l mi j loace lor d e i n ­ves t igaţ ie , c o m p l e m e n t a r e clinicii, c a r e p e r m i t a s tăz i u n d iag­n o s t i c precoce, c o m p l e t ş i m a i a p r o f u n d a t c î t ş i achiz i ţ i i lor t e r a p i e i m o d e r n e (ant ib iot ice, r e a n i m a r e etc.) a fost a m e l i o r a t sens ib i l p r o g n o s t i c u l v i t a l a l m u l t o r boli , d i n c a r e u n e l e e r a u i n e ­l u c t a b i l f a ta le (encefal i te, m e n i n g i t e , eredopaiti i d i smetaboJ ice, s u f e r i n ţ e c e r e b r a l e n a t a l e grave, e t c ) . I n a s e m e n e a condi ţ i i î n u l t i m e l e d o u ă deceni i , p r o g n o s t i c u l v i t a l a fost a m e l i o r a t s i l e­g a t de aces ta a cîş t igat în i m p o r t a n ţ ă p e r s p e c t i v a de v i i t o r ş i în specia l î n c a d r a r e a socială a f o r m e l o r s e c h e l a r e s o l d a t e cu d e ­f icienţă m i n t a l ă .

P e r s p e c t i v a de v i i tor a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l e s t e so l ic i ta tă

t o t m a i m u l t , a t î t de famil ie cît ş i de soc ie ta te . S c ă d e r e a p r o ­

c e n t u l u i m o r t a l i t ă ţ i i g e n e r a l e , d a t o r i t ă a s i s t e n ţ e i m e d i c a l e î m ­

b u n ă t ă ţ i t e ş i m o d e r n e , a r e c a r e v e r s c r e ş t e r e a n u m ă r u l u i co­

pi i lor cu seche le n e u r o p s i h i c e . F a m i l i a ş i şcoala p r e t i n d copi lu lu i

o b u n ă p r e g ă t i r e c a r e să-i a s i g u r e „accesu l l a c o n c u r e n ţ ă " . î n

ast fe l de condi ţ i i , fami l ia sol ici tă s e r v i c i u l u i de n e u r o p s i h i a t r i e

i n f a n t i l ă f o r m u l a r e a p e r s p e c t i v e i p s i h o p e d a g o g i c e ş i sociale în

s i t u a ţ i a în c a r e copi lu l a su fer i t un p r o c e s fie infecţ ios, t r a u m a ­

t ic s a u t o x i c c e r e b r a l , c a r e se p o a t e so lda cu s e c h e l a r i t a t e .

290

8 . 1 . F A C T O R I I D E C I Z I O N A L I Î N F O R M U L A R E A

P R O G N O S T I C U L U I

Deşi p r o g n o s t i c u l es te d e p e n d e n t d e -«diagnostic, e l n u s e ite d e d u c e a u t o m a t d i n aces ta . î n u n e l e c z i z a z u r i , însă, c u m s î n t

• M i i o p a t i i l e d i s m e t a b o l i c e g r a v e , m e n i n g o e n c e f a l i t e l e s e v e r e , i i g n o s t i c u l a p a r e e v i d e n t d i n c o n t e x t u l c l i i—mic ş i p a r a c l i n i c . C e e a

<• nu t r e b u i e s c ă p a t d i n v e d e r e , e s te că, p r o » - g n o s t i c u l e s t e n u m a i indiv idual , c o n c r e t , f iecare def ic ient m i n t a M z _ îşi a r e p r o g n o s t i c u l h i i . Acelaş i g r a d d e def ic ienţă m i n t a l ă a r e ^ a s p e c t e p r o g n o s t i c e -: i Ferite, p r o p r i u f iecărui b o l n a v , d a t o r i t ă p ; = a t r i m o n i u I u i s ă u b i o -! n j M L - n o r m a l şi pato logic , c î ş t igat şi m o ş t e r r z » i t . C u a l t e c u v i n t e , : iecare def ic ient m i n t a l es te u n u n i c a t , u n c u m u l s t r i c t i n d i v i ­d u a l i z a t f u n c ţ i o n a l ş i s t r u c t u r a l .

î n e l a b o r a r e a p r o g n o s t i c u l u i t r e b u i e s ă ţ i n e m s e a m a d e i ' u t e d a t e l e culese d i n :

— a n a m n e z ă ( c u n o a ş t e r e a t r e c u t u l u i r^-matologic şi a i s t o r i -• ului bolii) ;

— e x a m e n u l c l inic ( s e m n e subiect ive, obiect ive , loca le ş i i. 'eiierale — s o m a t i c e , n e u r o l o g i c e , p s i h i a t r i i — — p ) ;

— inves t iga ţ i i l e p a r a c l i n i c e ( b i o c h i m i c e ^ , radio logice, E.E.G., !•: M G . etc.) ;

— r e z u l t a t e l e inves t iga ţ i i lo r ps ihologic (probe ş i t e s t e p s i ­hologice p e r m i t o b i e c t i v a r e a c a l i t a t i v ă ş i c a n t i t a t i v ă a t u l b u -: a r i l o r ps ihice) .

î n a f a r a aces te i p r i m e categor i i d e ele m n e n t e , c a r e a j u t ă l a o r i e n t a r e a p r o g n o s t i c ă , e c h i p a d e l u c r u ( • • m e d i c u l , p s i h o l o g u l , pedagogul ş i a s i s t e n t a socială) t r e b u i e să a p e l e z e ş i la d a t e l e Furnizate de :

— f o r m a cl inică a boli i r a p o r t a t ă la et iologie, s u b s t r a t u l m a t o m o p a t o l o g i c , e x t i n d e r e a l e z i u n i l o r n i ^ s u r o l o g i c e , e x i s t e n ţ a • i m p t o m a t o l o g i e i s o m a t i c e asoc ia te etc. ;

—• c a l i t a t e a d i a g n o s t i c u l u i , c a r e se r e ^ = - f e r ă la p r e c o c i t a t e a ş i e x a c t i t a t e a s tab i l i r i i lui, ceea ce p e r m i t e S S _ n t r o d u c e r e a în t i m p util a t e r a p i e i ;

•— a p l i c a r e a t r a t a m e n t u l u i a d e c v a t ş i m o d u l de r e a c ţ i e al o r g a n i s m u l u i la t e r a p i e ;

— e x i s t e n ţ a u n e i d u b l e def ic ienţe ( s e n a t o r i a l e , m o t r i c e , e p i ­leptice, c o m p o r t a m e n t a b e r a n t ) , c a r e dă o n o t ă de a g r a v a r e a I >erspectivei i n s e r ă r i i socia le ;

291

— m o d u l c u m d e f i c i e n t u l m i n t a l e s te a s i m i l a t a fect iv în famil ie ;

— g r a d u l de def ic ienţă m i n t a l ă , de care d e p i n d e c a p a c i t a t e a i n d i v i d u a l ă de i n s t r u i r e ş i î n c a d r a r e a u l t e r i o a r ă în s o c i e t a t e ;

— p r e z e n ţ a ş i g r a d u l t u l b u r ă r i l o r i n s t r u m e n t a l e (disgrafie, d is lexie, d i sca lcul ie , t u l b u r ă r i d e s c h e m ă c o r p o r a l ă , t u l b u r ă r i d e p s i h o m o t r i c i t a t e ) , c a r e î n g r e u n e a z ă ş c o l a r i z a r e a s p e c i a l ă ş i p r e ­g ă t i r e a profes ională .

8 . 2 . F O R M U L A R E A P R O G N O S T I C U L U I

E l a b o r a r e a f o r m u l ă r i i p r o g n o s t i c u l u i p r e t i n d e u n p r o c e s c o m p l e x d e g î n d i r e cr i t ică. M e m b r i l o r echipe i (medicu l , p s i h o ­logul, p e d a g o g u l , r e e d u c a t o r u l t u l b u r ă r i l o r i n s t r u m e n t a l e , logo­p e d u l ) l i se sol ici tă ast fe l c a p a c i t a t e a de a s tab i l i core la ţ i i , de a r a p o r t a c a z u r i l e s i m i l a r e „ t r ă i t e " l a d e f i c i e n t u l m i n t a l în cauză. D a c ă p e n t r u a a j u n g e la d i a g n o s t i c se m e r g e de la a n a ­l iză la s in teză, de la p a r t i c u l a r l a g e n e r a l , de la c o n c r e t l a a b s t r a c t , f o r m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i cere ş i e l u n p r e a l a b i l p r o ­ces de ana l iză m e t i c u l o a s ă . O r i c e p r o g n o s t i c f i ind i n d i v i d u a l , c o n c r e t p e n t r u a-1 s tab i l i v a t r e b u i s ă fie raportai t l a t o ţ i p a r a ­m e t r i i o b ţ i n u ţ i l a e x a m i n a r e a copi lu lu i .

D a t o r i t ă m u l t i p l i c i t ă ţ i i f ac tor i lor c a r e c o n d i ţ i o n e a z ă p r o g ­n o s t i c u l def ic ienţe i m i n t a l e , e l a b o r a r e a lui es te m a i dificilă d e c î t p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i et iologic ş i de g rad . E s t e m a i u ş o r să s tab i leş t i g r a d u l d e c î t să p r e v e z i v i i t o r u l medico-soc ia l a l def i­c i e n t u l u i m i n t a l .

T r e b u i e e v i t a t ă p a r c i m o n i a n e j u d i c i o a s ă î n ceea c e p r i v e ş t e e x p l o r ă r i l e c o m p l i m e n t a r e , n e c e s a r e p r e c i z ă r i i d i a g n o s t i c u l u i ş i f u n d a m e n t ă r i i p r o g n o s t i c u l u i .

T r e b u i e s u b l i n i a t că p r o g n o s t i c u l nu es te s ta t ic , i m u a b i l , c i d i n a m i c . Adesea, d i a g n o s t i c u l (e t icheta) se „ r e t u ş e a z ă " s a u se c o m p l e t e a z ă î n c u r s u l e v o l u ţ i e i î n r a p o r t c u m o d i f i c ă r i l e t a ­b l o u l u i c l in ic ( favorabi le s a u ne favorab i le ) s a u c u a p a r i ţ i a u n e i c o m p l i c a ţ i i s a u a l t i n c i d e n t e v o l u t i v (medica l s a u social). D e a c e e a se c e r e ca f o r m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i să nu fie ca tegor ică , a b s o l u t ă , c i re la t ivă , a p r o x i m a t i v ă .

292

F o r m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i c z d e f i c ^ = * e n ţ e i m i n t a l e t r e b u i e s ă refere la :

a ) C a r a c t e r u l d e e v o l u t i v i t a t - e ( a ^ — r a v a r e , s t a ţ i o n a r e , r e c u p e -i i c), în funcţ ie de etiopatogenLe şi r e a c t i v i t a t e la t r a t a m e n t .

f o r m u l e a z ă deci un p rognos- "t ic m l i n p e r s p e c t i v a m e d i c a l ă ; b) C a p a c i t a t e a de i n s t r u i r e , în f i m c ţ i e de g r a d , ce-i p e r m i t

» a n u m i t ă î n c a d r a r e fami l ia lă ş ă s o c = i a l ă ( i n s t r u c ţ i e p r e ş c o l a r ă , '•iilară e t c ) .

S e f o r m u l e a z ă deci u n pr«Dgno ^ s t i c d i n p e r s p e c t i v a p s i h o -• ncială.

8 . 2 . 1 . P R O G N O S T I C U L I M E E D I A T ( I N P R E Z E N T )

S e r e f e r ă l a a f e c ţ i u n i l e n e i i - T i l n i « i n e î n p r i m a l o r e t a p ă d e '•voluţie ( formele a c u t e de merm_ ingo encefa l i tă , s u f e r i n ţ ă c e r e ­bra lă n a t a l ă , t r a u m a t i s m e l e c r a n L - o - c e ^ ^ - e b r a l e , e r e d o p a t i i l e d i s m e -i ibolice î n p r i m u l a n d e v i a ţ ă e t c ^ . ) .

Ele s e p o t f o r m u l a a s t f e l : — f a v o r a b i l : s p r e v i n d e c a i — e , c i — a g r a d e v a r i a b i l e d e s e c h e ­

l a r i t a t e n e u r o p s i h i c ă , a ş a c u m ^ s t e î n c a z u l p r o c e s e l o r i n f e c ­ţi oase m e n i n g o - e n c e f a l i t i c e acuL t e , t r a u m a t i s m e c r a n i o - c e r e -l>rale, s u f e r i n ţ e c e r e b r a l e fe ta le e s t e . ;

— r e z e r v a t , î n u n e l e f o r a t - e g r w e d e m e n i n g o - e n c e f ai i t e , ( r e d o p a t i i d i s m e t a b o l i c e , a f e c ţ i _ u n i d e g e n e r a t i v e , m a l f o r m a ţ i i congeni ta le , b o a l a h e m o l i t i c ă a n_ ou-na ă s c u t u l u i e tc . ;

— i n f a u s t — s p r e e x i t u s în ^ ^ e r e d o p a t i i l e g r a v e , f o r m e l e • i i p r a a c u t e a l e p r o c e s e l o r e n c e ^ - z f a l i t ^ E c e in fecţ ioase , h e m o r a g i a c e r e b r a l ă fetala e tc .

8 . 2 . 2 . P R O G N O S T I C U L I N D K P A I ^ T A T ( I N V I I T O R )

Deficienţa mintală, f i i n d e ^ e p r e s — i a î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r a u n u i p r o c e s s e c h e l a r , s t a b i l i z ^ a t , t n e b u i e apreciată p r o g n o s t i c din m a i m u l t e p e r s p e c t i v e .

2 9 3

8 . 2 . 2 . 1 , F O R M U L A R E A P R O G N O S T I C A M E D I C A L A

P r o g n o s t i c u l m e d i c a l î n d e p ă r t a t s e r e f e r ă l a pos ib i l i tă ţ i l e d e e v o l u ţ i e a u n o r a fecţ iuni , c u s u b s t r a t a n a t o m o p a t o l o g i c d i ­fer i t ş i m e c a n i s m e e t i o p a t o g e n i c e d iver se , î n c a r e p e l îngă d e ­f ic ienţa m i n t a l ă e x i s t ă ş i a l t e t u l b u r ă r i s o m a t i c e ş i n e u r o l o g i c e c a r e i n f l u e n ţ e a z ă e v o l u ţ i a ş i d a u o a n u m i t ă speci f ic i ta te , f iecă­r u i caz î n p a r t e .

A c e s t p r o g n o s t i c t r e b u i e s ă s e î n c a d r e z e î n t r - u n a d i n u r m ă ­t o a r e l e f o r m u l ă r i :

a) f a v o r a b i l : — a t u n c i c î n d se n o t e a z ă o s t a b i l i z a r e a p r o ­cese lor pa to log ice ( infecţioase, t r a u m a t i c e , toxice) ş i n u s e p r e ­v e d e î n v i i tor , u n p r o c e s d e d e m e n t i e r e s a u r e g r e s m i n t a l ;

b) r e z e r v a t : — a t u n c i , c înd se ş t ie că s u b s t r a t u l a n a t o m o ­pato log ic ş i m e c a n i s m u l e t i o p a t o g e n i c oferă în e v o l u ţ i e p e r i o a d e d e a g r a v a r e , c u r e g r e s i u n e p s i h i c ă (hidrocefa l ie e v o l u t i v ă , d i s -plazi i le n e u r o e c t o d e r m a l e , u n e l e c r o m o z o m o p a t i i , m a l f o r m a ţ i i l e c o n g e n i t a l e etc.) ;

c) g r a v — s p r e e x i t u s — în c a r e def ic ienţa m i n t a l ă e s t e s e ­c u n d a r ă , p e p r i m u l p l a n a f l îndu-se t u l b u r ă r i l e s o m a t i c e ş i n e u ­rologice, aşa c u m s e o b s e r v ă î n e v o l u ţ i a m a j o r i t ă ţ i i e r e d o p a -t i i lor d i s m e t a b o l i c e u n e l e a f e c ţ i u n i d e g e n e r a t i v e , c înd î n p r i m a s a u a d o u a c o p i l ă r i e se n o t e a z ă s f î r ş i tu l le ta l .

8 . 2 . 2 . 2 . F O R M U L A R E A P R O G N O S T I C U L U I P S I H O P E D A G O G I C

P r o g n o s t i c u l p s i h o p e d a g o g i e s e r e f e r ă l a pos ib i l i t ă ţ i l e d e ş c o l a r i z a r e ş i î n t r - u n s e n s m a i l a r g d e e d u c a r e . A c e s t p r o g n o s t i c i n t e r e s e a z ă î n m o d d e o s e b i t p e p ă r i n ţ i , d a r î n ega lă m ă s u r ă ş i p e cei c h e m a ţ i s ă rea l izeze t e r a p i a e d u c a ţ i o n a l ă .

U n l u c r u es te d o v e d i t a s t ă z i c ă p r o g n o s t i c u l p s i h o p e d a g o g i e n u t r e b u i e f u n d a m e n t a t n u m a i p e Q.I. P r e d i c ţ i a e d u c a b i l i t ă ţ i i t r e b u i e s ă s e bazeze p e c u n o a ş t e r e a u n e i î n t r e g i c o n s t e l a ţ i i de factor i :

— Q.I. c a r e însă nu d e t e r m i n ă s i n g u r pos ib i l i tă ţ i l e e d u c a ­ţ i o n a l e a le d e f i c i e n t u l u i m i n t a l ;

— c a p a c i t a t e a de î n v ă ţ a r e , c o n c e p t c o m p l e x c a r e î n g l o b e a z ă t o t a l i t a t e a t r ă s ă t u r i l o r ş i a p t i t u d i n i l o r p e c a r e l e a r e ş i c a r e s î n t i m p l i c a t e î n a c t i v i t a t e a d e î n v ă ţ a r e ; î n d e t e r m i n a r e a c a p a c i t ă ţ i i

294

: j ' v c t r e se a r e în v e d e r e în p r i m u l rîl znd d e z v o l t ^ ^ ^ r e a l i m b a -i i i ! ş i n i v e l u l d e z v o l t ă r i i m o t r i c i t a t i i s u b di fe m i t e l e sale,

* - ,

- def ic ienţe le asoc ia te (senzoria le, i — z ^ a o t o r i i , corMfcnportamen-i •) se d o v e d e s c a fi un factor i m p o r t a m — m t în e l a b o « « = - a r e a p r o g -

.t icului p s i h o p e d a g o g i e ; c u c î t l a ^ d e f i c i e n ţ a m i n t a l ă s e i .miază u n a s a u m a i m u l t e d e f i c i e n ţ e c u a t î t progn<zz=z>sticul e d u -

• l'ili taţii e s te m a i r e z e r v a t ; — s t r u c t u r a famil ie i , n i v e l u l ş i • p o s i b i l i t ă ţ i i -e e d u c a ţ i o -

n u" . a t i t u d i n e a ş i i n i ţ i a t i v e l e l u a t e precczzzzsce în d i r e c z z z = ţ i a r e c u p e -i i. i i copi lului , se d o v e d e s c a f i în u n e l e — c a z u r i fa( - t o r u l h o t ă -

r in e l a b o r a r e a p r o g n o s t i c u l u i ps ihope- -«dagogic. " i n e f o r m u l e a z ă p e r s p e c t i v a p s i h o p e c — • * a g o g i c ă ? *n p r i m u l r î n d m e d i c u l ş i ps ihologe ni, a d i c ă ci -?i c a r e s î n t

va. aţi s ă p u n ă d i a g n o s t i c u l . E i s î n t d a t - « o r i s ă i n v e ^ ^ s t i g h e z e c o ­pilul în aşa fel î n c î t să p o a t ă s c h i ţ a şi 1 ~ n p r o g n o s t z z z z i c p s i h o p e -" i logic. A c e s t p r o g n o s t i c p s i h o p e d a g o g i e z i n i ţ i a l e s t e d e o s e b i t de i m p o r t a n t p e n t r u v i i t o r u l copi lu lu i , de< o a r e c e e l d S i E r e c ţ i o n e a z ă i : t i e a g a a c t i v i t a t e t e r a p e u t i c ă ş i î n acel .aşi t i m p e : ;te f a c t o r u l

i ; ) mobi l i zează famil ia, r e p r e z i n t ă p e r u ^ p e c t i v a d e v i i t o r , p o -ţează m o t i v a ţ i a p ă r i n ţ i l o r .

D e s i g u r că p r o g n o s t i c u l ps ihopedagt J g i c e s t e f< - a r m u l a t d i n r. u şi în u n e l e c a z u r i r e f o r m u l a t de m ii m u l t e o — r r i , p e r i o d i c , i • către t e r a p e u ţ i — i n c l u s i v de c ă t r e c a d r e l e di i J a c t i c e . D i n

p e r s p e c t i v a t e r a p e u t u l u i , a c a d r u l u i dii_ Bact ic , pro) m o s t i c u l se i ' 'ntiiică cu s c o p u r i l e p r o p u s e . A c e s t e sg -opuri p o t f i e ş a l o n a t e P 1 o p e r i o a d ă m a i m i c ă s a u m a i î n d e p ă r b i t ă .

P r o g n o s t i c u l p s i h o p e d a g o g i e d i n pi r s p e c t i v a I — e r a p e u t u l u i '•-.13 d e f a p t ceea ce îşi p r o p u n e să r e a l i z e z ^ ^ z e cu copil u l d e f i c i e n t m i n t a l . E l s e e l a b o r e a z ă î n t r e p t e , per iod z ic ş i a r e î n v e d e r e r i t ­m u l ş i r e z u l t a t e l e c o n c r e t e o b ţ i n u t e într-«=~zz) e t a p ă d a t . i .

R e f o r m u l a r e a p e r m a n e n t ă a p r o g n c ^ ^ = - t i e u l u i p s i l _ — l o p e d a g o g i c i.inînd s e a m a d e d i n a m i c a ş i r e z u l t a t e l e m u n c i i d e ; — ^ f ă ş u r a t e c u copi lu l de f ic ient m i n t a l e s te u n a d i n t r . ă s ă t u r i l e f « — n d a m e n t a l e care t r e b u i e a v u t e î n v e d e r e p e r m a n e n t .

P r o g n o s t i c u l p s i h o p e d a g o g i e n u s e z z ^ E o r m u l e a z ă o d a t ă p e n -i ru t o t d e a u n a , e l e s t e m o b i l , v iu, dinarrM- - ic, u r m î n d s ă s e s i z e z e toate s c h i m b ă r i l e î n r e g i s t r a t e ş i c a r e p o ^ ^ E z f i u t i l i z a t ^ în fo losu l copilului d e f i c i e n t m i n t a l .

P r o g n o s t i c u l p s i h o p e d a g o g i e in i ţ iaL e l a b o r a t c==ate m e d i c ş i l>siholog s e r e f e r ă l a pos ib i l i tă ţ i l e c a r e p e _ ^ « c r m i t v e c t o r z z ^ z a r e a v i i t o ­r u l u i copi lu lu i ş i se p o a t e f o r m u l a în t e r r e r n e n i ca :

295

— şcolarizabil în şcoala generală cu c o n d i ţ i a a j u t ă r i i comt-p e t e n t e a c o p i l u l u i în a c t i v i t a t e a de î n v ă ţ a r e ; a c e s t p r o g n o s t i c p o a t e f i f o r m u l a t p e n t r u copii i l i m i n a r i c u u n m e d i u fami l ia l c o r e s p u n z ă t o r c a r e p o a t e î n ţ e l e g e ş i o r g a n i z a î n d r u m a r e a c o p i l u l u i ;

— şcolarizabil în clase special organizate în î n v ă ţ ă m î n t u l g e n e r a l p e n t r u copi i cu d e z v o l t a r e de l i m i t ă ; a c e s t p r o g n o s t i c p u n e a c c e n t u l p e a j u t o r u l d a t d e şcoală, d e c a d r e l e d i d a c t i c e ş i m a i p u ţ i n de famil ie ;

— şcolarizabil în şcoala ajutătoare p e n t r u copii i debi l i m i n t a l i ;

— încadrarea într-un cămin-şcoală în v e d e r e a u n e i e d u ­caţi i spec ia l iza te p e n t r u r e c u p e r a r e a p a r ţ i a l ă a copi i lor defi­c ienţ i m i n t a l i de g r a d u l II ;

— neşcolarizabili şi needucabili p e n t r u def ic ienţ i i m i n t a l i d e g r a d u l I I I c a r e v o r f i î n d r u m a ţ i c ă t r e s p i t a l e l e d e cronic i .

8.2.2.3. F O R M U L A R E A P R O G N O S T I C U L U I DEZVOLTĂRII S O C I A L E

P r o g n o s t i c u l d e z v o l t ă r i i sociale s e r e f e r ă î n p r i m u l r î n d l a pos ib i l i tă ţ i le de a d e v e n i a u t o n o m , de la d e p r i n d e r i l e e l e m e n ­t a r e d e a u t o s e r v i r e p î n ă l a î n c a d r a r e a î n m u n c ă ş i i n t e g r a r e a î n t r - u n g r u p social, t o a t e a c e s t e a t r e b u i e a v u t e î n v e d e r e î n f o r ­m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i d e z v o l t ă r i i sociale.

î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e t r e b u i e a v u t î n v e d e r e c ă d e f i c i e n t u l m i n t a l a r e pos ib i l i tă ţ i d e m a t u r a r e socială c a r e d e p ă ş e s c Q.I. M a i m u l t , o ser ie d e a u t o r i a u a r ă t a t ş i a u d e m o n s t r a t c ă r e u ş i t a profes ională, d e e x e m p l u , n u i m p l i c ă e x a c t a c e e a ş i fac tor i c a r e u ş i t a şcolară . M a i m u l t , O. P . K o l s t o e e v i d e n ţ i a z ă c h i a r o r e ­la ţ ie i n v e r s ă î n t r e c u n o ş t i n ţ e l e şco lare ş i succesu l p l a s ă r i i p r o ­fesionale.

S e c o n s i d e r ă c ă î n e l a b o r a r e a p r o g n o s t i c u l u i d e z v o l t ă r i i sociale t r e b u i e să se a i b ă î n v e d e r e o c o n s t e l a ţ i e de variabile i a n u m i t e c a r a c t e r i s t i c i i n d i v i d u a l e , p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e a n u m i t o r ta­b l o u r i p s i h o p a t o l o g i c e , a n u m i ţ i factor i ps ihosocia l i , c a r a c t e r i s t i ­cile m o d u l u i de î n v ă ţ a r e a m e s e r i e i , n i v e l u l ş c o l a r ş i profes io­n a l . De e x e m p l u , o ser ie de a u t o r i au a r ă t a t că t u l b u r ă r i l e de adaptare în grup în t i m p u l şcolarizării şi mai a le s a p r o ­fes ional izăr i i p o t c o n s t i t u i u n p r e d i c t o r a l i n a d a p t ă r i i d u p ă absolv i re .

296

D e s i g u r c ă p r i m i i c a r e î n c e a r c ă s ă f o r m u l e z e u n p r o g n o s t i c i l d e z v o l t ă r i i socia le a l c o p i l u l u i de f ic ient m i n t a l s î n t m e d i c u l

M ps ihologul . P r o g n o s t i c u l lor se r e f e r ă m a i a le s la pos ib i l i t ă ţ i l e -le a a j u n g e la o a u t o n o m i e şi i n d e p e n d e n ţ ă socială . P r o g ­nost icul e s t e f o r m u l a t în t e r m e n i ca :

— dependenţi sociali p e n t r u def ic ienţ i i c a r e nu p o t d e c î t par ţ ia l s ă s e a u t o s e r v e a s c ă ş i c a r e t r e b u i e p e r m a n e n t s u p r a v e ­gheaţ i ş i a j u t a ţ i .

— parţial dependenţi social p e n t r u ace le c a z u r i c a r e p r i n t r - u n p r o c e s e d u c a ţ i o n a l s i s t e m a t i c a j u n g s ă s e a u t o s e r ­vească ş i c h i a r să-şi î n s u ş e a s c ă o se r ie de d e p r i n d e r i e l e m e n ­tare de m u n c ă ; e i însă t r e b u i e s u p r a v e g h e a ţ i ş i î n d r u m a ţ i în a c t i v i t a t e a p r a c t i c ă ;

— independenţi sociali p e n t r u acei def ic ienţ i m i n t a l i c a r e a jung nu n u m a i la o a u t o s e r v i r e p e r s o n a l ă , c i ş i la î n s u ş i r e a unei m e s e r i i c a r e p e r m i t e să o profeseze î n t r - u n g r u p social organizat .

P r o g n o s t i c u l d e z v o l t ă r i i sociale es te m o b i l , se e l a b o r e a z ă în t r e p t e ş i p e r i o d i c ş i ţ i n e s e a m a p e r m a n e n t d e r e z u l t a t e l e a n t e ­r ioare p e c a r e le-a o b ţ i n u t f iecare de f ic ient m i n t a l î n „ c u c e ­r i r e a " i n d e p e n d e n ţ e i ş i i n t e g r ă r i i sociale.

8.2.2.4. P R O G N O S T I C U L I N D U B L A DEFICIENŢĂ

8.2.2.4.1. D E F I C I E N Ţ A M I N T A L A Ş I E P I L E P S I A

C o p i l u l de f ic ient m i n t a l c a r e p r e z i n t ă ş i c r ize e p i l e p t i c e so­licită u n p l u s d e a t e n ţ i e n u n u m a i d i n p a r t e a famil ie i , a m e d i ­cului d a r ş i d i n p a r t e a c a d r e l o r d i d a c t i c e . I m p r e v i z i u n e a a p a ­riţ iei cr ize lor, e x i s t e n ţ a pos ib i l i tă ţ i i a c c e n t u ă r i i def ic ienţe i m i n t a l e p r i n t r - u n p r o c e s d e r e g r e s i u n e , cî t ş i f r e c v e n ţ a c r e s c u t ă a t u l b u r ă r i l o r de c o m p o r t a m e n t l a aceas tă g r u p ă n e obl igă l a f o r m u l a r e a u n u i p r o g n o s t i c r e z e r v a t a t î t d i n p e r s p e c t i v a m e d i ­cală cît ş i d i n cel a l p e r s p e c t i v e i ps iho-socia le .

8.2.2.4.2. D E F I C I E N Ţ A M I N T A L A Ş I D E F I C I T E L E M O T O R I I

î n t r - u n p r o c e n t c e v a r i a z ă d u p ă d i fer i ţ i a u t o r i î n t r e 2 — 5 % def ic ienţa m i n t a l ă p o a t e f i a soc ia tă ş i d e u n def ic i t m o t o r , d e g r a d e v a r i a t e .

297

Aceste def ic i te m o t o r i i a g r a v e a z ă p r o g n o s t i c u l def ic ienţe i m i n t a l e d a t o r i t ă c o e x i s t e n ţ e i t u l b u r ă r i l o r d e s c h e m ă corpora lă , a t u l b u r ă r i l o r i n s t r u m e n t a l e , a d i f icu l tă ţ i lor de scr is f r e c v e n t e la a c e a s t ă g r u p ă .

8.2.2.4.3. D E F I C I E N T A M I N T A L A Ş I D E F I C I E N Ţ A S E N Z O R I A L A

Asocierea u n e i def ic ienţe s e n z o r i a l e ( a u d i t i v e : h i p o a c u z i e , s u r d i t a t e ; v i z u a l e : a m b l i o p i e , cec i ta te , s c ă d e r e a a c u i t ă ţ i i v i­zuale) l a u n def ic ient m i n t a l , î n t u n e c ă p r o g n o s t i c u l ps ihosocia l ş i pedagogic .

I n s t r u i r e a ş c o l a r ă î n t î m p i n ă di f icul tăţ i , d e o a r e c e n u e x i s t ă o r e ţ e a şco lară c a r e să a s i g u r e o c o r e c t a r e m e d i c o - p e d a g o g i c ă a u n e i d u b l e sau pol ide f ic ienţe .

P A R T E A A N O U A

P R E V E N I R E A Şl T E R A P I A MEDICO-PSIHOPEDAGEGICĂ Şl SOCIALĂ

A D E F I C I E N T E I M I N T A L E

9 . 1 . P R E V E N I R E A DEFICIENŢEI M I N T A L E

9.1.1. EDUCAŢIA S A N I T A R A A F E M E I I

A b o r d a r e a p r e v e n i r i i p o a t e f i r e a l i z a t ă n u m a i î n t r - o c o m u ­n i t a t e o r g a n i z a t ă , c a r e s ă p e r m i t ă e f ic ienţa m ă s u r i l o r p r o f i l a c ­tice ce v izează r e d u c e r e a def ic ienţe i m i n t a l e .

A ş a c u m a u a r ă t a t e x p e r i e n ţ e l e p r i v i n d e f e c t u a r e a v a c c i ­n ă r i l o r î n m a s ă , c o m b a t e r e a bo l i lor infecţ ioase ş i v e n e r i c e t r e ­b u i e c o n c e p u t ă şi a p l i c a t ă o e d u c a ţ i e s a n i t a r ă a v i i t o a r e i m a m e :

a ) e d u c a ţ i a femei lor g r a v i d e p r i v i n d m e n ţ i n e r e a s t ă r i i d e s ă n ă t a t e ş i e v i t a r e a bol i lor c o n t a g i o a s e ş i a folosiri i m e d i c a ­m e n t e l o r t o x i c e cu a c ţ i u n e a s u p r a f ă t u l u i ;

b ) i n s t r u i r e a v i i t o a r e i m a m e c u d a t e m i n i m e p r i v i n d e v o ­luţ ia n o r m a l ă ş i pa to log ică a sa rc in i i p e n t r u a a p e l a în t i m p u t i l l a a s i s t e n ţ a m e d i c a l ă , a t u n c i c înd s e d e c l a n ş e a z ă t r a v a l i u l s a u c înd a p a r s i m p t o m e l e s u f e r i n ţ e i m a t e r n o - f e t a l e , p e n t r u a r e ­d u c e r i scu l s e c h e l a r i t ă ţ i i e n c e f a l o p a t e .

9.1.2. A S I G U R A R E A U N U I S T A N D A R D E C O N O M I C Şl P S I H O S O C I A L CORESPUNZĂTOR

P e n t r u r e d u c e r e a p r o c e n t u l u i d e s u b c u l t u r ă , c a r e p o a t e g e ­n e r a m a n i f e s t ă r i d e falsă r e t a r d a r e i n t e l e c t u a l ă , întîlnite în fa­mil i i le c u n i v e l socio-economic r e d u s , se rv ic iu l d e a s i s t e n ţ ă so-

300

i tlă t r e b u i e să î n d r u m e ş i să u r m ă r e a s c ă a t î t m o d u l c u m es te ! >sit b u g e t u l famil ia l , cî t ş i la a m e l i o r a r e a c o n d i ţ i i l o r de i n -

n n a r e a l c o p i l u l u i ( î n c a d r a r e a î n co lec t iv i ta te) î n c a z u l u n u i •fiu f a m i l i a r c a r e n ţ a t .

F a c t o r i i ps ihosocia l i i n f l u e n ţ e a z ă d i r e c t d e z v o l t a r e a i n t e -• tu i ui, d e o a r e c e m e d h i l socio-famil ia l c o n s t i t u i e u n e l e m e n t

i d i s p e n s a b i l d e z v o l t ă r i i i n t e l e c t u l u i u m a n . T r e b u i e p r o m o v a ţ i • ' i m u l i i socio-famil ia l i , c a r e să favor izeze d e z v o l t a r e a p r o c e s e l o r

>gnitive sau, c î n d aceş t i s t i m u l i s î n t i n s u f i c i e n ţ i s a u i n a d e c v a t i • i fie a m e l i o r a ţ i p e n t r u ca a l t fe l p o t e n ţ i a l u l b io logic u m a n nu

• v i p u t e a va l ida . T r e b u i e s u b l i n i a t f a p t u l c ă î n t r e factor i i e r e d i t a r i , o r g a n i c i

; de m e d i u social e x i s t ă o i n t e r d e p e n d e n ţ ă s t r î n s ă ş i p e r ­t i n e n t ă , a d e s e a s u m î n d u - s e m a i m u l ţ i f a c t o r i î n t r - o a d e -

. irafcă c o n s t e l a ţ i e în r e a l i z a r e a t a b l o u l u i c l in ic al u n e i def i-i ?nţe m i n t a l e .

N u m a i o f a m i l i e u n i t ă , e c o n o m i c ş i e m o ţ i o n a l (afectiv) p o a t e • ' n i u n t e r e n p r o p i c e p e n t r u o d e z v o l t a r e n o r m a l ă e m o ţ i o n a l ă , i n t e l e c t u a l ă .

9.1.3. S F A T U L G E N E T I C

F r e c v e n ţ a c r e s c u t ă a a f e c ţ i u n i l o r e r e d i t a r e ş i a bol i lor c o n -î Miitale, în c a r e def ic ienţa m i n t a l ă e s te p r e z e n t ă , p l a s e a z ă e o n ­

i i tu l g e n e t i c pe o t r e a p t ă i m p o r t a n t ă în p r e v e n i r e a de f ic ienţe i n i n t a l e . Deal t fe l , O.M.S., în a n u l 1964, a r e c o m a n d a t i n s i s t e n t i rganizarea u n e i r e ţ e l e d e s f a t u r i g e n e t i c e ş i i n t r o d u c e r e a g e -. ,'ticii în f a c u l t ă ţ i l e de m e d i c i n ă .

S f a t u l g e n e t i c s e c e r e î n u n a d i n u r m ă t o a r e l e s i t u a ţ i i t istoclorescu D.) :

1 . D a c ă c u p l u l a p r o c r e a t u n u l s a u m a i m u l ţ i copi i o l i-îot'reni.

2 . D a c ă e x i s t ă u n caz d e ol igofrenie (sau m a i m u l t e ) î n vr . i l ie.

3 . D a c ă a p a r ţ i n ă t o r i i ( rude) s a u m e d i c i i c o n s t a t ă c ă u n u l i u a m b i i m e m b r i a i c u p l u l u i s î n t de f ic ienţ i m i n t a l i .

4 . D a c ă cei do i p ă r i n ţ i s a u v i i t o r i soţ i s î n t î n d e m n i , d a r î n '•un iha lor e x i s t ă u n u l s a u m a i m u l ţ i b o l n a v i cu bol i e r e -i • ):•>.

301

5. C î n d soţi i s a u v i i tor i i soţi s î n t c o n s a n g u i n i ş i v o r să a f le d a c ă v o r a v e a d e s c e n d e n ţ i h a n d i c a p a ţ i genet ic .

A c e s t c o n s u l t t r e b u i e e f e c t u a t n u m a i î n c a b i n e t e l e s p e c i a ­l izate, c a r e a u p o s i b i l i t a t e a s ă p r e c i z e z e d i a g n o s t i c u l e x a c t , n a ­t u r a bol i i ş i î n f ina l s t a b i l i r e a r i s c u l u i d e r e c u r e n ţ ă .

I n p l u s , c o n s u l t a n t u l g e n e t i c i a n es te so l ic i ta t s ă e s t i m e z e p r o g n o s t i c u l u n e i m a l a d i i g e n e t i c e ş i s ă r e c o m a n d e a n u m i t e m ă ­s u r i c u c a r a c t e r e u t e n i c - e u f e n i c (dietă s a u e v i t a r e a a n u m i t o r d r o g u r i î n cazu l u n o r boli m e t a b o l i c e , m ă s u r i d e r e a b i l i t a r e , i n ­t e r v e n ţ i i c o r e c t o a r e e t c ) .

D a r p e n t r u aceas ta , aşa c u m s u b l i n i a R o b e r t ş i F o r e s t i e r (1974), „ u n c o n s u l t g e n e t i c n u s e p o a t e e f e c t u a î n a f a r a u n u i c e n t r u sp i ta l icesc ş i u n i v e r s i t a r " .

D u p ă C r i s t o d o r e s c u D. [5 a, p. 71] s t a b i l i r e a r i s c u l u i i m p l i c ă t r e i e l e m e n t e :

a) d e t e r m i n a r e a e x a c t ă a bol i i p r o b a n d u l u i ( s i n o n i m „ c a z u l i n d e x " ) , ad ică a ace lu i caz d i n fami l ie c a r e a m o t i v a t a p r e h e n ­s i u n e a şi deci c o n s u l t a ţ i a :

b ) ana l iza p e d i g r e e - u l u i ( s t r u c t u r a famil ie i r e s p e c t i v e , e v e n ­t u a l e l e l e g ă t u r i c o n s a n g u i n e , s t a r e a d e s ă n ă t a t e / b o a l ă a m e m b r i ­lor săi), f i ind r e c o m a n d a b i l ă e x a m i n a r e a p e r s o n a l ă a t u t u r o r s u ­biecţ i lor p î n ă l a r a n g u l I I I d e r u d e n i e ş i c o n s u l t a r e a t u t u r o r d a ­t e l o r m e d i c a l e p o t e n ţ i a l fo los i toare (de la m e d i c i i c u r a n ţ i , d i n e v i d e n ţ e l e s ta t i s t ice v i ta le , d i n f işele s p i t a l e l o r ş i pol ic l in ic i lor , d i n d o c u m e n t e n e c r o p t i c e e t c ) , î n spec ia l p e n t r u acei s u b i e c ţ i c a r e d i n d i fe r i te m o t i v e n u p o t f i a b o r d a ţ i (decedaţ i , r e f r a c t a r i , s i t u a ţ i la m a r i d i s t a n ţ e ) ;

c) c u n o a ş t e r e a p r i n c i p i i l o r de genet ică, p e n t r u a f o r m u l a pe b a z a i n f o r m a ţ i i l o r cu lese cifra p r o b a b i l i s t i c ă de r i sc .

O d a t ă d i a g n o s t i c u l s t a b i l i t ş i o b ţ i n u t e d a t e l e fami l ia le , se ca lcu lează r i scu l c o n f o r m u n e i a d i n t r e u r m ă t o a r e l e m o d a l i t ă ţ i , î n funcţ ie d e t i p u l i n f o r m a ţ i i l o r d i sponib i le ( d u p ă M u r p h y , 1968, c i t a t de C r i s t o d o r e s c u D.) : A) m o d u l a r ă ; B) e m p i r i c ă ; C) p a r ­t i c u l a r ă ; D) c v a s i m o d u l a r ă ; E) m o d u l a r - p a r t i c u l a r ă .

A c e s t s fat p o a t e f i a c o r d a t n u m a i d e u n g e n e t i c i a n - c l i n i c i a n cu o sol idă f o r m a ţ i e c a r e să d i s p u n ă de o s p e c i a l i z a r e n e u r o -ps ih ia t r ică , cît ş i de u n a g e n e t i c ă , altfel, pe l î n g ă b a n a l i z a r e a n o ţ i u n i i d e sfat g e n e t i c , s e p o t c o m i t e greşe l i m e d i c a l e c u c o n ­sec inţe g r a v e .

302

9.1.4. D I A G N O S T I C U L A N T E N A T A L

L i t e r a t u r a d e spec ia l i ta te , d i n u l t i m i i a n i , c o n s e m n e a z ă t o t • nai f r e c v e n t m e t o d e ş i t e h n i c i c a r e p e r m i t d e p i s t a r e a u n o r m a ­ladii e r e d i t a r e , î n c ă în faza e m b r i o f e t a l a .

P r i n t r e a c e s t e a a m i n t i m : a ) e x a m e n u l rad io log ie p e n t r u d e p i s t a r e a u n o r m a l f o r ­

maţ i i schelet ice, a encefal ie i , a microcefa l ie i , a h idroce fa l i e i , a s i n d r o m u l u i D o w n ;

b) fe toscopia ; c) a m n i o g r a f i a ; d) E.C.G. ( p e n t r u d i a g n o s t i c a r e a s u r d i t ă ţ i i cu s i n d r o m

A d a m - S t o k e s ) ; e) u l t r a s o n o g r a f i a : d e t e r m i n ă d u p ă s ă p t ă m î n a a 14-a de

viaţă i n t r a u t e r i n ă , d i a m e t r u l b i p a r i e t a l , î n caz d e microcefa l ie , hidrocefal ie, a n e n c e f a l i e ( C a m p b e l l , 1972) ;

f ) p u n c ţ i a a m n i o t i c ă ş i s t u d i u l c i t o g e n e t i c şi/sau b i o c h i m i c a l ce lu le lor ş i l i c h i d u l u i o b ţ i n u t e în u r m a p u n c ţ i o n ă r i i .

L i c h i d u l a m n i o t i c s e o b ţ i n e p r i n a m n i o c e n t e z ă t r a n s a b d o -minală, d u p ă loca l izarea p r e a l a b i l ă a p l a c e n t e i c u a j u t o r u l h e ­mat i i lo r m a r c a t e s a u p r i n u l t r a s u n e t e , d u p ă cea d e - a 16-a s ă p ­t ă m î n a d e g e s t a ţ i e , c înd l i c h i d u l a m n i o t i c " e s t e î n c a n t i t a t e d e L'50 g , i a r f e t u s u l a r e a p r o a p e 100 m m . D i n p r e l e v a t u l a m n i o t i c sc pot o b ţ i n e u r m ă t o a r e l e d a t e :

1) s e x u l , p r i n d e t e r m i n a r e a c r o m a t i n e i s e x u a l e X şi a c o r -I m s c u l u l u i Y (în celule) ;

2) c a r i o t i p u l ( p r i n c u l t i v a r e a ce lu le lor) ; 3) n i v e l u l u n o r e n z i m e ş i m e t a b o l i ţ i în l ichid ; 4) n i v e l u l u n o r e n z i m e , cît ş i a l ţ i p a r a m e t r i m e t a b o l i c i

(modul c u m s e r e a l i z e a z ă p r o c e s e l e d e s i n t e z ă s a u d e g r a d a r e a le s u b s t r a t u r i l o r c a r e ne i n t e r e s e a z ă ) în c e l u l e [5 a] .

I n f o r m a ţ i i l e cele m a i u t i l e s în t f u r n i z a t e d e e l e m e n t e l e c e ­lulare, c e l u l a a m n i o t i c ă f i ind e c h i v a l a b i l ă d i n p u n c t u l d e v e ­d e r e a l genet ic i i c e l u l a r e c u ce lu la f ib rob las t ică s t u d i a t ă p o s t n a t a l .

A m n i o c e n t e z ă s e m a i r e c o m a n d ă ş i î n c a z u r i l e î n c a r e exis tă r i s c u l n a ş t e r i i u n u i copi l c i t o g e n e t i c a n o r m a l î n u r m ă ­toare le s i t u a ţ i i ( G a r n i e r 1972) :

— la m a m e l e m a i în v î r s t ă de 45 a n i ( r i scul e s te 1 : 40 de a avea un copi l cu s i n d r o m D o w n ) s a u d a c ă a n ă s c u t de ja un copil cu o a n o m a l i e c r o m o z o m i a l ă ;

303

— la femei le c a r e au a v u t h e m o r a g i i în c u r s u l p r i m e l o r d o u ă l u n i d e sarc ină, d e o a r e c e aces te femei n a s c m a i f r e c v e n t copii c u a n o m a l i i c r o m o z o m i a l e d e c î t femei le c a r e n - a u a v u t a s e m e n e a t u l b u r ă r i ;

— l a femei le c a r e a u n ă s c u t p r e m a t u r , u n copi l m a l f o r m a t , c u o r i g i n e n e c u n o s c u t ă , n e i n v e s t i g a t c i togenet ic .

P î n ă î n p r e z e n t s-a r e u ş i t d i a g n o s t i c a r e a a n t e n a t a l ă (sau i n f i r m a r e a sa) în u r m ă t o a r e l e bol i ( tabe lu l 26) :

Tabelul 26

Tulburarea Enzima sau structura deficientă

A. Aminoacidopatii Citrulinemia Boala urinilor cu miros de

sirop de arţar Acidemia izovalerică Acidura argininosuccinică Hiperamoniemia Fenilcetonuria

B. Anomalii ereditare ale me­tabolismului hidrocarbonate-lor

Galactozemia C. Mucopolizaharidoze, lipi-

doze, mucolipidoze Mucopolizaharidoze tip I Boala Fabry Boala Gaucher Boala Krabbe Boala Niemann-Pick A şi B Boala Refsum Boala Tay-Sachs Leucodistrofia metacromatică Ceramid-lactozidoza Fucozidoza

Sintetaza acidului argininosuccinic Decarboxilaza acizilor cetonici cu

lanţ ramificat Izovaleric acid CoA dehidrogenaza Argininosuccinaza Ornitin-carbonil-transferaza Fenilalaninhidroxilaza

Galactoză fosfat-uridil-transferază

Alfa'-iduronidaza Alafa-galactozidoza Glucocerebrozidaza Beta-galactozidaza Sfingomielinaza Fitanic-aeid-oxidaza Hexozaminidaza A Arilsulfataza A Lactozilceramidaza Alfa-fucozidaza

I n m î i n i l e u n e i echipe e x p e r t e d i a g n o s t i c u l a n t e n a t a l p r i n a m n i o c e n t e z ă oferă e l e m e n t e de c e r t i t u d i n e , ia r în c a z u l că fă­t u l e s te a f e c t a t se p o a t e e fec tua a v o r t u l se lect iv . D a r ca ş i l a

304

.1 genet ic , p r o b l e m e l e de cal i f icare p r o f e s i o n a l ă ş i în s p e c i a l l.i '.are t e h n i c ă fac c a n u m ă r u l c a b i n e t e l o r d e c e r c e t ă r i g e -•e să fie î n c ă m i c .

9 1.5. S C R E E N I N G - U L N E O N A T A L

i . i a c ţ i u n e a d e p r e v e n i r e a de f ic ienţe i m i n t a l e s c r e e n i n g - u l ief ineşte ca a c ţ i u n e a de d e p i s t a r e a u n e i t r ă s ă t u r i p a t o l o g i c e

t i c l a n o u - n ă s c u ţ i , c a r e s î n t pos ibi l i v i i t o r i def ic ienţ i m i n t a l i . S c r e e n i n g - u r i l e p o t f i b i o c h i m i c e ş i c i t o g e n e t i c e . a ) I n p r i m u l r înd, benef ic iază d e p i s t a r e a a m i n o a c i d o p a t i i l o r ,

: ' ; e c a r e f e n i l c e t o n u r i a s e s i t u e a z ă p e p r i m u l p l a n d e o a r e c e c r e l a t i v f r e c v e n t ă ( i n c i d e n ţ a de 1/8 000 — p r o g r a m u l e u r o ->;i S c h m i d - R u t e r 1973), p o a t e f i p r e v e n i t ă p r i n d i e t ă ş i d a c ă

•ste t r a t a t ă p r e c o c e a r e c o n s e c i n ţ e de o r d i n n e u r o p s i h i c . La • m . S z e i n b e r g ş i C o h e n a d a u g ă , e f e c t u a r e a s c r e e n i n g - u l u i . " i m p i n ă i n c o n v e n i e n t e la cei t e s t a ţ i d e o a r e c e m e t o d e l e s î n t

'.• -.le e fec tuat , r e z u l t a t e l e s î n t f idele şi nu cos tă p r e a m u l t ;<unct de v e d e r e e c o n o m i c . A c t u a l m e n t e se folosesc m e t o d e ce d o z e a z ă d i r e c t fen i la la-

:.a in s î n g e ( f luorometr ic , c r o m a t o g r a f i c ş i în spec ia l p r i n - t u l G u t h r i e ) .

T e s t u l G u t h r i e (de i n h i b i ţ i e b a c t e r i a n ă ) oferă r e z u l t a t e c v a -u u i t a t i v e , f i ind n u m a i d e d e p i s t a r e .

D i a g n o s t i c u l va f i c o n f i r m a t p r i n : — r e p e t ă r i succes ive ; — p r o b e de î n c ă r c a r e ; — c r o m a t o g r a f i e ; — d o z a r e a f e n i l a l a n i n h i d r o x i l a z e i în l e u c o c i t e l e n o u - n ă s c u -

u suspecţ i . Deoarece n i v e l u l f e n i l a l a n i n e i c r e ş t e î n s î n g e n u m a i d u p ă

Per ioadă d e a l i m e n t a r e n a t u r a l ă , s e r e c o m a n d ă c a o p t i m ă p e n ­i i t e s t a r e z iua a 6-a, e f e c t u a r e a ei în p r i m e l e 5 zile f i ind sol-i c u r e z u l t a t e fals n e g a t i v e .

D e a s e m e n e a t r e b u i e p r e c i z a t c ă n u m a i u n p r o c e n t d i n cei Kit iv i la t e s t u l G u t h r i e v o r f i c o n f i r m a ţ i a f i a d e v ă r a ţ i fen i l -•tonurici, r e s t u l î n c a d r î n d u - s e î n a l t e f o r m e d e h i p e r f e n i l a l a -!•:••?-nie (uşoare s a u t r e c ă t o a r e ) .

305

A m n i o a c i d o p a t i i g e n e t i c e d e p i s t a b i l e p r i n t e s t e d e i n h i b i ţ i e b a c t e r i a n ă t i p G u t h r i e ( d u p ă H . K . B e r r y , 1975, c i t a t d e D. C r i s t o d o r e s c u ) .

Tabelul 27

Afecţiunea Aminoacidul testat

Microorganis­mul

Concentraţia inhibitorului

Nivel conside­rat pozitiv/

/mg %

Fenilcetonurie Fenilalanina B. subtilis ATCC 6633

l , 3 x l 0 - e M B-2 tienila-lanină

4

Boala urinilor cu miros de

Leucina B. subtilis ATCC 6051

6 , 7 x l 0 _ e M 4-azoleucina

4

arţar Homocistinurie Metionina B. subtilis

ATCC 6051 l , 5 x Ю

-" M

metionin-sulfoxin

2

Histidinemia Histidina B. subtilis ATCC 6051

60 x 10" ' M 1,2, 4triazol 3-alanina

6

Tirozinoza ereditara

Tirozina B. subtilis ATCC 6051

1,5 x 10_e

M D. tirozina

8

In cazur i le con f i rma te de f en i l ce tonur ie , d i e t a t r e bu i e s ă fie s ă r a c ă î n f e n i l a l a n i n a , b o g a t ă î n t i r o z i n a ş i ac id g l u t a m i c .

I n r a p o r t c u v î r s t a copi lu lu i , r e g i m u l t r e b u i e c o m p l e t a t щ h id roca r bona t e sub f o r m ă d e fă inoase ş i z a h ă r , u l e i (de a r a h i d e , m ă s l i n e s a u d e p o r u m b ) , l e g u m e (fără cartof i) , s ă r u r i m i n e r a l e , v i t a m i n e ş i o c a n t i t a t e m i c ă de l a p t e (10 ml/kg corp/zi), în s c o p u l f u r n i z ă r i i u n e i mic i c a n t i t ă ţ i d e f e n i l a l a n i n a n e c e s a r ă creş ter i i . C a p r e p a r a t e c o m e r c i a l e folosite î n a l i m e n t a ţ i e a m i n ­t i m : L o f e n a l a c 430 calorii/100 g ; C y m o g r a m 400 calorii/100 g ; M i n a f e n 540 calorii/100 g şi A l b u m e i d 370 calorii/10 g.

b ) D i n t r e a n o m a l i i l e m e t a b o l i s m u l u i g l u c i d e l o r ş i g l icopro-te ine lor , g a l a c t o z e n i a a fost p r o p u s ă p e n t r u p r o g r a m a de scree-n i n g . T e s t u l cons tă î n e v i d e n ţ i e r e a def ic ienţe i e n z i m a t i c e î n s i n * gele d i n c o r d o n u l o m b i l i c a l ( m e t o d a B e u t l e r - B a l u d o ) . D e o a r e c e a f e c ţ i u n e a es te r a r ă (1/50 000—1/75 000 n o u - n ă s c u ţ i ) ş i e v o l u ţ i t

f o a r t e g r a v ă (fatală în p r i m e l e zi le f ă r ă a f i pos ib i lă în cele m a i m u l t e c a z u r i o i n t e r v e n ţ i e eficace), p r o g r a m e l e de d e p i s t a r e a

306

. . i lactozemiei n u s-au g e n e r a l i z a t c a ce le p e n t r u f e n i l c e t o n u r i e . ! M c a z u r i l e d e p i s t a t e s e a d m i n i s t r e a z ă u n r e g i m f ă r ă g a l a c t o z ă ,

u n e x c l u d e r e a l a p t e l u i ş i a d e r i v a ţ i l o r să i . A c e a s t a s e r e a l i -•<-.i/.ă p r i n : h i d r o l i z a t e de c a z e i n ă ( N u t r a n i g e n ) , b ă u t u r i d e -l.ictozate ( G a l a c t o m i n ) .

c ) S i n d r o m u l D o w n . R i s c u l c r e s c î n d c u v î r s t a m a t e r n ă 11 200 î n t r e 3 5 — 3 9 a n i , 1/80 î n t r e 4 0 — 4 4 a n i şi de 1/40 p e s t e 15 de ani) , s-a p r o p u s a m n i o c e n t e z a t u t u r o r m a m e l o r v î r s t n i c e .

S c r e e n i n g - u l c i t o g e n e t i c a l m a m e l o r v î r s t n i c e a r r e d u c e m o r b i d i t a t e a p r i n s i n d r o m u l D o w n , d a r n u a r e r a d i c a m a l a d i a , >li o a r e c e u n p r o c e n t a p r e c i a b i l d e m o n g o l i e n i s î n t n ă s c u ţ i d e m a m e t i n e r e .

d ) D e a s e m e n e a es te r e c o m a n d a b i l s c r e e n i n g - u l h i p o t i r o i -liri a c ă r e i i n c i d e n ţ ă la n o u - n ă s c u ţ i e s t e de 1/3 000 ( C r i s t o ­

d o r e s c u D.). P r o f i l a x i a dis t rof ie i e n d e m i c e t i r i o p a t e s e p o a t e r e a l i z a c u

u n c o m p l e x d e m i j l o a c e f a r m a c o d i n a m i c e , d e i g i e n ă i n d i v i d u a l ă , i e lec t ivă ş i de o r d i n social (Milcu Şt . ) .

P r o f i l a x i a c u iod e s t e cea m a i eficace î n p r e v e n i r e a g u ş i i . Ne face p r i n i o d a r e a săr i i la t i t r u l de 20 mg Ki la 1 000 g s a r e • a p r i n t a b l e t e i o d a t e c a r e c o n ţ i n 1 mg Ki ş i e c h i v a l e a z ă cu 10 p i ­l i t u r i d i n so lu ţ ia 2 gIK/1 000 m l a p ă . S e a d m i n i s t r e a z ă s ă p t ă -m i n a l 1/2 t a b l e t e copi i lor s u b 7 ani , 1 t a b l e t ă c e l o r p e s t e 7 a n i ,

t a b l e t e f e m e i l o r g r a v i d e ş i ce lor c a r e a l ă p t e a z ă . î n f inal, m e n ţ i o n ă m c ă s c o p u l a c e s t o r c a p i t o l e (sfat g e n e -

i ic, d i a g n o s t i c a n t e n a t a l ş i s c r e e n i n g - u l ) a fost de i n f o r m a r e , p e n -n u ca m e d i c u l p r a c t i c i a n să ş t ie că se p o a t e a d r e s a c e n t r e l o r

pcc ia l iza te d e u n d e s ă sol ici te i n f o r m a ţ i i ş i c o l a b o r a r e î n c a z u -i ile în c a r e s u s p e c t e a z ă o p a t o l o g i e g e n e t i c ă .

9.1.6. E V I T A R E A F A C T O R I L O R C U POTENŢIAL T E R A T O G E N :

A ş a d u p ă c u m a m a r ă t a t , l a c a p i t o l u l e t i o p a t o g e n i e i , s e c u ­nosc a c ţ i u n i l e t e r a t o g e n e a u n o r factor i , c a r e t r e b u i e d e p i s t a ţ i ş i evitaţi, p e n t r u a r e d u c e p r o c e n t u l copi i lor m a l f o r m a ţ i .

a ) S e v a e v i t a i r a d i e r e a s u b or ice f o r m ă a g r a v i d e i î n p r i ­mele 3 l u n i de s a r c i n ă .

b ) V o r f i a d m i n i s t r a t e , n u m a i d a c ă e s t e î n p e r i c o l v i a ţ a g r a ­videi, u r m ă t o a r e l e m e d i c a m e n t e , c a r e s î n t i n c l u s e p e l i s ta c e l o r

3 0 7

cu efect teratogen : citostaticele, sul famidele hipoglicemiante,: steroizii, neurolepticele, antidepresivele.

c) Scoaterea gravidei din mediu l tox ic în care se manipu­lează următoarele substanţe toxice : oxid de carbon, mercur, ] plumb.

9.1.7. P R O F I L A X I A T R A U M A T I S M U L U I O B S T E T R I C A L

O bună profi laxie constă în urmărirea atentă şi dirijarea corectă a naşterii. în acest context se vor avea în vedere :

— durata travaliului să nu depăşească 15 ore ; — să se calmeze contracţii le uterine subintrante ; — în cazurile de cezariană, anestezia va fi puţin profundă

ş i asociată cu oxigenoterapie. Se va evita administrarea opiacee-lor, iar analgezicele se vor administra cu cel puţin 2 ore înainte de naştere. Barbituricele în doză mare pot f i nocive pentru pro­dusul de concepţie ;

— în travalii le laborioase şi prelungite este recomandată administrarea de glucoza şi alcaline.

La naşterea prematură se va evita administrarea medicaţ ie i ocitocice, deoarece aceasta provoacă contracţii uter ine sub in­trante. La fel este contraindicată ruperea membranelor amnio­tice-înaintea dilatării complete a colului uterin. Se vor admi­nistra gravidei ox igen şi glucoza şi se va încerca scurtarea e x -pulziei prin epiziotomie şi infiltrarea cu novocaină a nervi lor uterini înalţi (Lupea I.).

9.1.8. P R E V E N I R E A Şl T R A T A R E A B O L I I H E M O L I T I C E A NOU-NÀSCUTULUI

9 . 1 . 3 . 1 . P R O F I L A X I A B O L I I H E M O L I T I C E A N O U - N A S C U T U L U I

Se recomandă următoarele m ă s u r i : — se va evita administrarea de sînge Rh pozitiv tuturor

femei lor Rh-negative, încă din perioada cea mai precoce a v ieţ i i ;

308

— femei le Rh negat ive vor primi o doză de 2 0 0 — 3 0 0 ng uiiunoglobulina G ant i-D între prima şi a 3-a zi după un avort» ••au după naşterea unui produs d e concepţ ie Rh-pozitiv. A d m i ­nistrarea intravenoasă este mai eficientă decît cea intramuscu-lară şi se recomandă îndeosebi cînd aceasta se face mai tardiv, m t r e ziua a 3-a şi a 6-a după avort sau naştere, dar numai c u p r e p a r a t e făcute în mod special pentru injecţie intravenoasă. In general, doza de 85jig imunoglobul ină este suficientă, după u n i i autori, pentru o transfuzie fetomaternă mai mică de 5 m l <lc sînge. In marea majoritate a cazurilor ( 9 4 % după I. Lupea) c a n t i t a t e a transfuzată este egală sau sub 5 ml de sînge.

Uni i autori nu recomandă administrarea imunoglobul ine i a n t i - D în cazul în care femeia a născut u n făt cu dublă incompa­t i b i l i t a t e sanguină, R h şi A B O (fătul considerîndu-se donator), d e o a r e c e în acest caz hemat i i le sînt degradate de aglut ininele n a ­t u r a l e a şi 8. Totuşi u n procent mic de cazuri se imunizează ş i i n a c e s t e împrejurări, prin urmare profilaxia este indicată .i a i c i .

9 . 1 . 8 2 . T R A T A M E N T U L B O L I I H E M O L I T I C E A N O U - N A S C U T U L U I

în raport cu atitudinea terapeutică, se pot dist inge u r m ă ­t o a r e l e situaţii :

a) Nou-născuţi i sănătoşi cu testul Coombs pozit iv şi cu v a ­lori normale ale bi l irubinemiei nu necesită nici un tratament.

b) Nou-născuţi i cu paloare, splenomegal ie, icter lent progre-• iv, testul Coombs pozitiv, anemie cu hemoglobina mai mică de I i g % nu necesită exanguinotransfuzie, dacă bi l irubinemia i n ­directă at inge 1 0 — 1 2 mg % ml în pr imele 24 de ore sau mai tîr-/iu dacă valori le ating 1 8 — 2 0 mg % ml.

c) Nou-născuţi i cu testul Coombs pozitiv, hemoglobina d in • ingele cordonului ombil ical mai mare de 3 mg %, hepatpsple-uomegalie, l ichidul amniot ic galben, trombocitopenie neces i tă exanguinotransfuzie imediat. Adesea, exanguinotransfuzia tre­ia ue repetată după 1—2 zile, în raport cu n ive lu l bi l irubinemiei.

d) Boala hemolit ică prin incompatibi l i tate A B O are ca tra-tament de elecţie iradiere cu lumină albastră sau albă. F o t o t e -i . ipia dă rezultate salutare la 8 0 — 9 0 % din cazuri, scăzînd atît t>i!irubinemia totală, cît şi fracţiunea ne legată de albumină a liilirubinei neconjugată. Exanguinotransfuzia se impune cînd l ' i l irubinemia depăşeşte 2 0 — 2 4 mg % ml ş i se urmăreşte un

3 0 9

efect rapid sau în cazurile în care fototerapia este ineficientă. Durata expuner i i la lumina albastră sau albă poate varia într» 3 — 4 zile. In această perioadă de t imp, expunerea se întrerupe numai în t impul al imentaţiei copilului.

9 . 1 . 9 . P R O F I L A X I A Şl T R A T A M E N T U L U N O R AFECŢIUNI ALE M A M E I , C U R I S C D E T R A N S M I T E R E L A FĂT

9 . 1 . 9 . 1 . D E P I S T A R E A F A C T O R I L O R D E R I S C P R E N A T A L

Factorii de risc prenatal, depinzînd de factorii m a t e r n i : insuficienţele feto-placentare, boli le debi l i tante ale mamei, ane­mie, h ipo sau hipertensiune, proteinuric, metroragiile, im inen-ţe le de avort, tentat ivele de avort, denutriţia, tulburările hidro-electrol it ice cu fenomene de acido-cetoză, variate infecţii v i­rale, eşecuri reproductive în antecedente (avorturi spontane cu repetiţie, naşteri premature sau dismature), reprezintă factorii de risc în special pentru oligofrenii cu paralizii cerebrale.

9 . 1 . 9 . 2 . P R E V E N I R E A E M B R I O P A T I E I R U B E O L I C E

Şti indu-se că rubeola poate determina pe l ingă embriopati i şi fetopatii, gravida va evita pe cît posibi l în oricare parte a sarcinii contactul infectant cu bolnavii de rubeolă. D a c ă con* tactul infectant s-a produs sau e probabil, profilaxia rubeolet congenita le constă în administrarea la gravidă a unei doze d gamaglobul ină mai mare de 35 ml, iar jumătate din această do se va repeta din 8 în 8 zile, t imp de 4 săptămîni. Gamaglobul in specifică dă rezultate superioare.

După un interval mai mare de 4 — 5 zile de la data con tac tului infectant sau după apariţia exantemului , terapia profi. lactică cu gamaglobul ină este ineficace. ?

Pentru a evita infectarea produsului de concepţie prin v a c ; cinare, se preconizează aplicarea vaccinului :

— în perioada l ă u z i e i ;

310

— în perioada pubertară ;

— prenupţ ia l ; evitîndu-se concepţia trei luni după vac-

Revaccinarea sau vaccinarea lehuzelor care au avut în a n -edente boala, es te importantă, deoarece nu se cunoaşte încă

H r a t a eficienţei profilactice a imunizării act ive artificiale sau i i i t u r a l e , în cazul în care infectarea rubeol ică a gravidei este

-jură ş i profilaxia nu mai este posibilă, legislaţia statului nostru : c o m a n d ă întreruperea sarcinii.

9.1.9.3. P R E V E N I R E A Şl T R A T A M E N T U L INFESTĂRII T O X O P L A S M O Z I C E

9.1.9.3.1 S U S P E C T A R E A T O X O P L A S M O Z E I L A G R A V I D A

Se face pe baza următoarelor date anamnest ice : — dacă a născut un copil cu toxoplasmoză ; — dacă a avut naşteri repetate cu feţi malformaţi sau

ir/n-ţi ;

— dacă a avut contact cu animale bo lnave cu toxoplasmoză ;

— dacă prezintă s imptome rău definite în t impul sarcinii.

9.1.9.3.2. P R E V E N I R E A I N F E S T Ă R I I T O X O P L A S M O Z I C E

In cadrul profi laxiei infecţiei cu toxoplasma a gravidelor se i -comandă evitarea consumului de carne crudă sau insu-ucient fiartă, la fel ca şi a ouălor crude şi laptelui nefiert. De a d e m e n e a se va ev i ta contactul cu animale le domest ice ş i mai 11 îs cu cele bolnave.

9.1.9.3.3. T R A T A M E N T U L T O X O P L A S M O Z E I

Tratamentul nou-născuţi lor cu toxoplasmoză manifestă dă i ' z u l t a t e slabe, deoarece alteraţii le cerebrale sînt ireversibile, l > o aceea, tratamentul gravidei v a f i tratamentul profilactic sau

urativ precoce pentru copil.

Tratamentul se face cu Daraprim, Supronal, Sulfadiazina, Hovamic ina .

311

Cînd exis tă fenomene inflamatorii, modificări ale L.C.R. corioretinită şi riscul hidrocefaliei, se va asocia corticoterapia (2 mg/kg/zi) la prima cură şi eventual la următoarele (Desmonts şi colab.).

9 . 1 . 9 . 4 . P R O F I L A X I A B O L I I I N C L U Z I I L O R C I T O M E G A L I C E

Profi laxia prin vaccinarea împotriva virusului c itomegal ic nu este încă rezolvată. Se recomandă întreruperea sarcinii la pr imigestele excretoare de virus.

9.1.9 .5. D I A G N O S T I C U L P R E N A T A L A L D I S T R O F I E I F E T A L E

Pentru vi itorul neuropsihic al copiilor cu distrofie fetală (sinonim : dismatur, pseudo prematur, nou-născut cu detresă cronică intrauterină, malnutriţ ie intrauterină) este e x t r e m de important diagnosticul precoce antenatal. Pentru suspicionarea distrofiei fetale se iau în considerare circumstanţele et iopato-genice consemnate de Clifford, care o atribuie disfuncţiei pla-centare (natură circulatorie, infecţioasă, toxică, nutriţională), cît şi faptului că femei le care au născut un copil subdezvoltat au predispoziţie la recidive.

Pentru diagnosticul prenatal al distrofiei fetale pledează : — nive lu l fundului uterin mai jos decît virsta sarc in i i ; — nive lu l estrogenilor în urina din 24 de ore a gravidei

scăzut pînă la 10 mg şi chiar mai m u l t ; — datele antropometrice (diametrul biparietal, d iametrul

toracic şi greutatea fătului) obţinute cu ajutorul ultrasunetelor oferă cele mai valoroase informaţii asupra stadiului şi r i tmu­lui de dezvoltare a produsului de concepţie. Creşterea diametru­lui biparietal cu mai puţ in de I1/2 mm pe săptămînă este un s e m n important de distrofie fetală.

Cele mai grave sechele neurologice (microcefalie) apar în cazurile în care distrofia a debutat în pr imele 20 de săptămîni de gestaţie, cînd mult ipl icarea neuronilor este mai activă.

Diagnost icul precoce al distrofiei fetale şi declanşarea naş­terii înaintea agravării s indromului de denutriţ ie scad atît mor­tal itatea cît şi procentul sechelelor neuropsihice.

312

9 . 1 . 1 0 . RECUNOAŞTEREA Şl T R A T A R E A P R E C O C E A SUFERINŢEI C E R E B R A L E FETALE

9 . 1 . 1 0 . 1 . D I A G N O S T I C U L P R E C O C E A SUFERINŢEI F E T A L E P R E N A T A L E

Suferinţa fetală prenatală este condiţionată cel mai adesea de h ipoxie şi de acidoza metabolică consecut ivă acesteia.

Depistarea prenatală a suferinţei fetale este incomplet re­zolvată în momentu l de faţă. între invest igaţ i i le nespecif ice care diferenţiază fătul suferind de fătul cu fiziologie normală se enumera :

a) Cercetarea unor produşi hormonal i fetoplacentari. b) Dezvoltarea somatică a fătului. c) Aspectul şi compoziţ ia l ichidului amniotic. d) Electrocardiografia fetală. în general se apreciază că suferinţa cronică fetală impune

extragerea fătului cînd : — estrioluria scade sub 5 000 ? ; — hormonul lactogen placentar sub 3 |ig/ml ; —• creşterea diametrului biparietal fetal sub 1,5 mm/

/săptămînă ; — densitatea optică a l ichidului amniot ic peste 0,2 ; — evoluţia frecvenţei cardiace (tahicardie-bradicardie-

aritmia cardiacă) ; — emisie de meconiu.

9 . 1 . 1 0 . 2 . R E A N I M A R E A N O U - N A S C U T U L U I C U A S F I X I E P R I M A R A

Reanimarea are două scopuri : a) aerarea plămînilor, pentru a permite desfăşurarea sch im­

burilor g a z o a s e ; b) lupta împotriva decompensări i cardio-vasculare şi a tul­

burărilor metabolice. Cunoscîndu-se că : în cursul primelor 5 minute de apnee,

pH-ul scade cu 0,04/minut, pCC>2 sanguin creşte cu 10 mm Hg/minut, puterea tampon a sîngelui scade cu 2 mEq/minut, iar pC>2 sanguin scade la 0 în primele 2V2 minute, primul imperat iv al reanimării este instalarea respiraţiei.

313

T u l b u r ă r i l e d e v e n t i l a ţ i e p o t d u c e î n c î t e v a m i n u t e l a i n s u ­f ic ienţă c a r d i o c i r c u l a t o r i e ş i la l e z i u n i c e r e b r a l e de f in i t ive .

C a p l a n d e l u c r u î n r e a n i m a r e a p r i m a r ă a n o u - n ă s c u t u l u i , v o m a v e a î n v e d e r e p a t r u o b i e c t i v e :

a ) D e z o b s t r u a r e a căi lor r e s p i r a t o r i i . b) R e s p i r a ţ i a art i f ic ia lă . c) M a s a j u l c a r d i a c . d) C o m b a t e r e a acidozei . D e s f ă ş u r a r e a a c e s t o r m a n e v r e va f i r a p i d ă ş i se va e v i t a

r ă c i r e a , t r a u m a t i z a r e a ş i i n f e c t a r e a n o u - n ă s c u t u l u i . N o u - n ă s c u t u l r e a n i m a t t r e b u i e s ă fie ţ i n u t î n o b s e r v a ţ i e

t i m p de 2-—4 zile d u p ă r e a n i m a r e , p e n t r u a d e p i s t a ş i c o r e c t a la t i m p rec id ive le .

9.1.10.3. TRATAMENTUL NOU-NĂSCUTULUI TRAUMATIZAT OBSTETRICAL

La n e v o i e va f i r e a n i m a t . Va f i ţ i n u t în r e p a u s , e v i t î n d u - s e or ice m i ş c a r e i n u t i l ă . C o n v u l s i i l e s a u s t a r e a d e a g i t a ţ i e s e v o r c o m b a t e c u F e n o b a r b i t a l , S e d u x e n , D i a z e p a m .

Ca h e m o s t a t i c e se va a d m i n i s t r a F i t o m e n a d i o n 1 mg/kg/ /corp/zi, i .m. s a u i.v. t i m p de 2 zile c o n s e c u t i v . Se v o r m a i a d ­m i n i s t r a V i t a m i n a C , R u t o s i d . C a m ă s u r ă a n t i ş o c s e v a a d m i ­n i s t r a s e r g l u c o z a t 5 % , c u s e r fiziologic î n p r o p o r ţ i e d e 6 : 1 , 5 0 — 1 0 0 ml/kg/corp/zi î n p e r f u z i e l e n t ă ş i e v e n t u a l 10—20 m g g lucort icoiz i .

D u p ă e x t e r n a r e a d i n secţ ia d e n . n . or ice copi l c u s u f e r i n ţ ă fe ta lă v a f i d i s p e n s a r i z a t d e c ă t r e s e r v i c i u l d e n e u r o p s i h i a t r i e i n f a n t i l ă .

9 . 1 . 1 1 . T R A T A M E N T U L C H I R U R G I C A L A L U N O R MALFORMAŢII N E U R O L O G I C E

I n cazu l u n o r m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e (h idrocefa l ie o b s t r u c -t ivă, c r a n i o s t e n o z ă ) , o i n t e r v e n ţ i e c h i r u r g i c a l ă , e f e c t u a t ă l a m o ­m e n t u l p o t r i v i t , p r e v i n e p e r t u r b ă r i l e c i r c u l a ţ i e i l i c h i d i e n e ş i i m p l i c i t m a n i f e s t ă r i l e n e u r o p s i h i c e c a r e l e d e t e r m i n ă .

314

9 . 1 . 1 2 . T R A T A M E N T U L M I X E D E M U L U I C O N G E N I T A L

I n s t i t u i r e a t r a t a m e n t u l u i î n t r e 2 şi 6 l u n i p o a t e r e a l i z a o t i i p e r a r e p s i h i c ă c o m p l e t ă în 4 5 % d i n c a z u r i (Milcu, Şt . ) .

T r a t a m e n t u l s e face c u t i r o i d ă u s c a t ă s a u t i r o x i n ă , c a r e s e u a m u l e a z ă în o r g a n i s m , s p r e d e o s e b i r e de t r i i o d o t i r o n i n a c a r e

v e l i m i n ă m a i r a p i d . D o z e l e s e f ixează p r i n t a t o n a r e p r o g r e -i a de la 10 mg p î n ă la 70 mg t i r o i d ă uscată/z i .

9 . 1 . 1 3 . I D E N T I F I C A R E A P R E C O C E Ş l T R A T A R E A C O P I I L O R DEPRIVAŢI A F E C T I V Şl C U L T U R A L

S e r e f e r ă l a copi i i c a r e d i n a n u m i t e c a u z e s î n t l ips i ţ i d e p r o t e c ţ i e afect ivă, a ş a c u m e s t e s i t u a ţ i a ce lor p ă r ă s i ţ i î n m a t e r ­n i t a t e (decesul m a m e i , bol i c o n t a g i o a s e a l e m a m e i , n a ş t e r i n e ­legi t ime).

î n ace laş i c a d r u s î n t i n c l u ş i ş i copi i i c r e s c u ţ i î n u n i t ă ţ i î n -ehise (case d e copii, l e a g ă n e , c ă m i n e s ă p t ă m î n a l e ) u n d e p r o c e n ­t u l r e t a r d a ţ i l o r i n t e l e c t u a l , a p s e u d o d e b i l i l o r ş i a ce lor cu m a ­ni fes tăr i d e h o s p i t a l i s m s î n t î n t î l n i t e î n p r o c e n t c r e s c u t .

S c o a t e r e a t i m p u r i e d in acest m e d i u ş i inserarea lor într-un c a d r u afect iv e m o ţ i o n a l c o r e s p u n z ă t o r a u u n efect f a v o r a b i l a s u p r a d e z v o l t ă r i i lor.

9 . 2 . T E R A P I A DEFICIENŢEI M I N T A L E

9 . 2 . 1 . S T I M U L A T I V E ALE MATURIZÀRM

a) Preparate d e I e c i t i n ă (Lecitina vegetală, Asœledtm, Buer lec i t in , Bi la t in ) .

315

Acţiune farmacodinamică : p r i n c o n ţ i n u t u l în fosfol ipide t o t a l e , a v î n d d r e p t c o n s t i t u e n ţ i p r i n c i p a l i fos fat idi lcol ina (leci-t ina) , fos fa t id in i l inoz i to lu l ş i fos fa t i lco lamina m ă r e s c c a p a c i t a ­t e a d e m u n c ă fizică ş i i n t e l e c t u a l ă , a c c e l e r e a z ă r e f a c e r e a o r g a ­n i s m u l u i d u p ă e f o r t u r i i n t e n s e .

Modul de administrare — doze : z i ln ic 3 l i n g u r i ţ e . D u r a t a u n e i c u r e es te d e 6 s ă p t ă m î n i . T r a t a m e n t u l s e p o a t e r e l u a d u p ă o p a u z ă de 10 zile.

b) Crelizin (Cerebro l iz in) . Acţiune farmacodinamică : p r e p a r a t u l c o n ţ i n e e x t r a s a p o s

c o m p u s d i n t r - u n a m e s t e c d e a m i n o a c i z i ş i p e p t i d e , o b ţ i n u t p r i n h i d r o l i z a e n z i m a t i c ă a c r e i e r u l u i d e p o r c , d u p ă e l i m i n a r e a f r a c ­ţ i u n i l o r l iposolubi le . P r e p a r a t u l s t i m u l e a z ă p r o c e s e l e m e t a b o ­lice c e r e b r a l e , a r e e fecte favorab i le a s u p r a i n s t a b i l i t ă ţ i i p s i h i c e , în t u l b u r ă r i l e de c o n c e n t r a r e a a t e n ţ i e i .

Modul de administrare : se a d m i n i s t r e a z ă i n t r a m u s c u l a r s a u s u b c u t a n a t 1 fiolă la 2 — 3 zi le în ser ie de 10 f io le—20 fiole, cu p a u z ă d e 2 — 3 l u n i .

c) Encephabol ( E n e r b o l — Pol fa (Polonia)) . Acţiune farmacodinamică : C l o r h i d r a t u l de p i r i t i n o l m o n o -

h i d r a t ( P i r i t o x i n ă ) e s te u n a c t i v a t o r m e t a b o l i c a l ce lule i c e r e ­b r a l e , c u efect f avorab i l î n t u l b u r ă r i l e d e m e m o r i e ş i a t e n ţ i e ; d i m i n u a f a t i g a b i l i t a t e a n e r v o a s ă .

Modul de administrare : se a d m i n i s t r e a z ă 1—2 d r a j e u r i pe z i s a u V 2 — 3 l i n g u r i ţ e p e zi, t i m p d e m a i m u l t e s ă p t ă m î n i , c u p a u z e de 2 s ă p t ă m î n i , î n t r e c u r e .

d) Meclofenoxat (Lucidr i l , Hel ferg in) . Acţiune farmacodinamică: p r o p r i e t ă ţ i l e p s i h o t o n e a le m e ­

d i c a m e n t u l u i se d a t o r e s c c a p a c i t ă ţ i i c e n t r o f e n o x i n e i de a n o r ­m a l i z a p r i n t r - u n m e c a n i s m n e u r o e e g l a t o r ş i n e u r o s t i m u l a t o r m e t a b o l i s m u l o x i g e n u l u i ş i g lucozei d e l a n i v e l u l ce lu le i n e r ­voase . G u i r a u d o p i n e a z ă c ă p r e p a r a t u l a r e a c ţ i u n e m a i a les a s u ­p r a s t ă r i i d e c o n ş t i e n t ă p r i n i n t e r m e d i u l s i s t e m u l u i r e t i c u l a r a c t i v a t o r a s c e n d e n t , î n t i m p c e N e g r i s u s ţ i n e c ă e fecte le t e r a ­p e u t i c e ţ i n d e m e c a n i s m u l n e u r o r e g l a t o r d i n s i s t e m u l n e r v o s c e n t r a l p e r i f e r i c ş i v e g e t a t i v .

Modul de administrare : doze : 0,200 g—0,600 g ( 2 — 6 c o m ­p r i m a t e p e zi).

e ) Vitamina ( P y r i d o x i n a c h l o r a t u m (D.C.I.), B e c i l a n -S p e c i e ( F r a n ţ a ) , B e n a d o n - R o c h e (Elveţ ia), H e x o b i o n (R.F.G.) , P i r i d o x i n a (R.S.C.)).

316

Acţiune farmacodinamică: p r i n c i p a l a a c ţ i u n e asupra trofi-: aţ i i ce lu le i n e r v o a s e , o i m p u n e în t e r a p i a a d j u v a n t ! , a l ă t u r i 1 • a l t e p r e p a r a t e .

Modul de administrare : p e r o r a l p î n ă la 3 a n i , OjOl-^.Oö g • d ; 3—15 a n i : 0,01—0,25 g pe zi.

f ) Preparatele din acid g l u t a m i c . G l u t a r o m ( A c i d u m g l u t a -nicum (D.C.I.), G l u t a m i n o l , B iog lu t in) .

Acţiune farmacodinamică: Acidul g l u t a m i c j o a c ă r o l i m ­p o r t a n t î n m e t a b o l i s m u l ce lu la r , unde d a t o r i t ă s i s t e m e l o r d e * i n s a m i n a r e , r e p r e z i n t ă u n p u n c t d e l e g ă t u r ă î n t r e m e t a b o -; . m u l g l u c i d e l o r ş i ce l a l p r o t i d e l o r . I n t r - o m ă s u r ă sens ib i l m a i

n a r e d e c î t a l ţ i a m i n o a c i z i s e g ă s e ş t e î n s t a r e l i b e r ă î n s i s t e m u l ' rvos c e n t r a l .

Modul de administrare : 1—6 d r a j e u r i de 3—4 or i pe zi, 1 m e s e .

Multiglutin Acţiune farmacodinamică : a c ţ i u n i l e f a r m a c o d i n a m i c e a l e

• ' i lc ig lut inului se d a t o r e s c a c i d u l u i g l u t a m i c d i n c o m p o z i ţ i a ; Aces ta e s t e u n i n t e r m e d i a r i m p o r t a n t î n m e t a b o l i s m u l g e ­

rul azota t . A c i d u l g l u t a m i c , î m p r e u n ă c u a m i d a s a a t i n g 8 0 % u n c o n c e n t r a ţ i a t u t u r o r a m i n o a c i z i l o r l i b e r i l a n i v e l u l s i s te-iinlui n e r v o s c e n t r a l , f i ind s t r î n s i m p l i c a t î n f u n c ţ i o n a r e a n o r -. i l ă a n e u r o n u l u i . La aces t n i v e l e l r e a l i z e a z ă d e t o x i f i e r e a

m a t e r i e i n e r v o a s e p r i n c o n j u g a r e a i o n u l u i d e a m o n i u r e z u l t a t î n .nod fiziologic d i n m e t a b o l i s m u l loca l i n t e n s . D i n a c e a s t ă t r a n s ­

l u n a r e e n z i m a t i c ă i a n a ş t e r e u n c o m p u s n e t o x i c — g l u t a -i na —, c a r e la r î n d u l e i se d isociază la n i v e l u l r inichiului : n o n i a c u l e l i m i n a t p r i n u r i n ă , i a r a c i d u l g l u t a m i c es te r e c o n s t i -

' iit. A c i d u l g l u t a m i c a r e u n r o l m a r c a t î n s t i m u l a r e a s i n t e z e i • •c-ulcolinei, m e d i a t o r e s e n ţ i a l în t r a n s m i s i a i n f l u x u l u i n e r v o s , r u n d p a r t e ş i l a f o r m a r e a p r o t e i n e l o r specif ice d i n m a t e r i a

vvoasă . Modul de administrare : 2—10 fiole/zi.

; 2.1.1. T E R A P I A MANIFESTĂRILOR C O N V U L S I V A N T E , E P I L E P T I C E

I n s t i t u i r e a ş i c o n d u c e r e a t e r a p i e i m e d i c a m e n t o a s e a n t i e p i -• price p r e s u p u n e r e s p e c t a r e a u n o r r e g u l i g e n e r a l e c e u r m ă r e s c i e s e n ţ ă e f icac i ta tea m a x i m a l ă cu d o z e m i n i m e ş i e v i t a r e a e f e c -•l.)r s e c u n d a r e , p o s i b i l i t a t e a d e s f ă ş u r ă r i i şco lar izăr i i s a u a c t i v i -

317

taţii profesionale în bune condiţiuni. Pentru aceasta v o m avea în vedere :

a) In alegerea medicaţiei se va ţ ine seama de t ipul c l inico-electroencefalografic al crizei.

b) Dozajul depinde de frecvenţa crizelor, vîrstă şi asocia­ţii le medicamentoase.

c) Nici o medicaţie nu se substituie sau suprimă brusc. d) Tratamentul va fi continuat zilnic, fără întrerupere, t imp

de 2 — 3 ani de la u l t imul acces. Suprimarea tratamentului se va face progresiv după ce EEG s-a normalizat. Nu se suprimă tratamentul la debutul sau în t impul pubertăţii.

Tabelul 2$

M e d i c a m e n t e a n t i e p i l e p t i o e

Medicamentul Prezentare Indicaţii Doze uznale

Fenobarbital Comprimat Orice formă de Sugar : 0,03 g—0,06 g (Gardenal, de 0,10 g şi epi lepsie 1—3 ani : 0,06 g—0,10 Luminai, 0,015 g fiole 6 — 1 5 ani ; Se venal) 0/20 g 0,10 g—0,15 g

Fenitoin Comprimate Epilepsie grand Pînă la 5 ani : (Hidantoin, de 0,100 g mal, psihomoto- 2X1/4 compr. Dihidan, rie focală, echi- 5—8 ani : 4X1/4 compr. Dophemin, valenţe Peste 8 ani : 2 X 1 Diphedan)

Primidan (Majsolin, Mysolin, Sertan)

Comprimate Epilepsie majoră şi Sub 8 ani : 2X1/2 tab. de 0,250 g psihomotorie Peste 8 ani : 3X1/2 tab.

Tegretol (Finlepsin, Stazepin)

Comprimate Epilepsie psihomo- Sub 8 ani : 3X1/2 tab. de 200 mg torie, temporală, peste 8 ani : 3 X 1 comp.

grand mal, focale, petit mal

Suxi lep (Zarontin)

Capsule, Petit mal 1—2 capsule/zi Comprimate de 250 mg

Morfolep Comprimate Petit mal şi a lte 3X1/2 compr ./zi de 0,50 g forme, spasme în

f lexie

318

Tabelul 28 (continuare)

Medicamentul Prezentare Indicaţii Doze uzuale

Trepal (Epixal, Tri medal, Trimetrin, Tridione, Kpidin)

Comprimate Epilepsie minoră 2—6 ani : 0,45—0,60 g de 0,150 g şi psihomotorie 6—15 ani : 0,60—1,80 g

iVnacemâd Comprimate Epilepsie psihomo- Sub 5 ani : 3X1/4 compr. de 0,500 g torie, grand mal, 5—10 ani : 3X1/2 compr.

petit mal peste 10 ani : 3 X 1 comprimate

9.2.1.2. T E R A P I A INSTABILITĂŢII P S I H O M O T O R I I Şl A TULBURĂRILOR D E C O M P O R T A M E N T

Incidenţa ridicată a instabilităţii psihomotori i şi a modif i­căr i lor comportamentale la copii deficienţi minta l le creează s e ­rioase probleme de acomodare şi încadrare şcolară.

De aceea credem că trebuie apelat la o terapie sedativă, neuroleptică sau tranchil izantă ori de cîte or i s ituaţia cl inică o impune. Printre medicamente le uti l izate amint im : Neulept i l , Levomepromazin, Tioridazin, Diazepam, Meprobamat, Napoton, I faloperidol.

9.2.1.3. T E R A P I A D E F I C I T E L O R M O T O R I I

în et iopatogenia deficienţei motorii, procentul encefa lopa­tiilor infantile, cu dublă manifestare, — intelectuală şi motor ie

- este cotat la cifre vari ind între 2 — 5 % . Recuperarea ş i corectarea deficitului motor la aceste cazuri

e realizează prin : a) g imnastică medicală s istematică ; b) m e ­tode fizioterapice (masaj galvanic, ionizări etc.) ; c) cure bal­n e a r e la sanatorii le Techirghiol, 1 Mai Oradea, Gura Ocniţei ; (1) terapie medicamentoasă antispastică (clorzoxazon, mideton, mydocalm, lyoresal, diazepam) ; e) intervenţi i chirurgicale ( te-notomii ) etc.

319

9 . 3 . C O P I L U L D E F I C I E N T M I N T A L Ş l F A M I L I A .

P S I H O T E R A P I A F A M I L I E I

9.3.1. P R O B L E M E R I D I C A T E D E F A M I L I A C O P I L U L U I D E F I C I E N T

P r e z e n ţ a u n u i copi l de f ic ient î n t r - o fami l ie p r o d u c e o m o ­di f icare m â i m u l t s a u m a i p u ţ i n p r o f u n d ă a î n t r e g i i s t r u c t u r i , a fectează a t î t „ e c h i l i b r u l " i n t e r i o r cît ş i „ e c h i l i b r u l " e x t e r i o r c a r e v izează re la ţ i i l e fami l ia le c u soc ie ta tea . U n i i a u t o r i v o r b e s c c h i a r d e s p r e d e c l a n ş a r e a u n e i „ c r i z e " fami l ia le .

D a c ă aces t l u c r u es te a d e v ă r a t , a t u n c i m e d i c u l , ps iho logul , p r o f e s o r u l ş i to ţ i cei ce l u c r e a z ă ş i s î n t i m p l i c a ţ i în t e r a p i a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l t r e b u i e să l u c r e z e ş i să a c o r d e o m a r e i m p o r t a n ţ ă famil ie i . î n s ă n ă t o ş i r e a c l i m a t u l u i famil ia l , a s a n a r e a lu i , o r g a n i z a r e a u n e i t e r a p i i , a u n e i cons i l i e r i ş i s f ă t u i r i a f a m i ­liei r e p r e z i n t ă de f a p t u n a d i n d i rec ţ i i l e i m p o r t a n t e a t e r a p i e i c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l .

E x i s t ă o d i n a m i c ă m a r c a t ă m a i a les de o se r ie de î n t r e b ă r i pe c a r e p ă r i n ţ i i ş i l e p u n în l e g ă t u r ă cu c o p i l u l lor ş i cu s i t u a ţ i a în c a r e e i se găsesc.

P r i m a î n t r e b a r e e s te : „ D e ce a t r e b u i t să mi se î n t î m p l e c h i a r m i e aşa c e v a ?".

A c e a s t ă î n t r e b a r e a p a r e î n m o m e n t u l î n c a r e p ă r i n ţ i l o r l i s e c o n f i r m ă s a u l i s e a n u n ţ ă c ă c o p i l u l lor e s te u n def ic ient m i n ­ta l , a d i c ă m o m e n t u l î n c a r e e s te c o m u n i c a t d i a g n o s t i c u l .

D e a c e e a m o m e n t u l î n c a r e fami l ia e s t e a n u n ţ a t ă c ă a r e u n copi l def ic ient m i n t a l t r e b u i e b i n e p r e g ă t i t . T r e b u i e s ă s e ţ i n ă s e a m ă d e s t r u c t u r a ps iho log ică a p ă r i n ţ i l o r , p r e c u m ş i d e n i v e ­l u l soc io-cu l tura l . D a c ă de f ic ienţa m i n t a l ă n u es te s e v e r ă ş i u ş o r d e o b s e r v a t î n c o m p o r t a m e n t u l copi lu lu i , a t u n c i a n u n ţ a r e a fami l ie i n u t r e b u i e g r ă b i t ă . L a v î r s t e l e mic i p r o g n o s t i c u l e s t e e x t r e m d e l i m i t a t .

Aces t m o m e n t a l a n u n ţ ă r i i famil ie i e s t e u n m o m e n t d e g r e a î n c e r c a r e .

U n i i p ă r i n ţ i n u r e u ş e s c s ă s e î m p a c e c u aces t g înd . E i n u a d m i t a c e a s t ă r e a l i t a t e , o r e s p i n g , s e l u p t ă c u ea, s e î n ş e a l ă p e e i înşişi , s e a m ă g e s c , c a u t ă expl icaţ i i , u n e o r i fo r ţează u n e l e e x -

320

pliiuiţii : „ C o p i l u l e s te d e ş t e p t d a r e d i s t r a t " , „ î n ţ e l e g e t o t u l d a r m v o r b e ş t e " e tc .

S î n t u n i i p ă r i n ţ i c a r e t r ă i e s c u n s e n t i m e n t d e c u l p a b i l i t a t e 1 tt i de copi l şi se s i m t r ă s p u n z ă t o r i fa ţă de s i t u a ţ i a lu i .

U n e o r i î n r e l a ţ i i l e d i n t r e p ă r i n ţ i p l a n e a z ă o s t a r e d e t e n ­ii.ine, f iecare d i n ei c o n s i d e r î n d că în f a m i l i a c e l u i l a l t a e x i s t a t > t a r ă a le c ă r e i e fecte a u a p ă r u t l a copi l . î n a c e s t e c a z u r i p ă r i n -

iii vor f i l ă m u r i ţ i că e x c e p t î n d a l c o o l i s m u l c r o n i c , sif i l isul n e -: i t i t , î n c e r c ă r i n e r e u ş i t e d e a v o r t , d e f i c i e n ţ a m i n t a l ă p o a t e a p ă r e a c a efect a l u n o r factor i c e n u p o t f i d i r i ja ţ i î n m o d e o n ­

i i e n t ş i v o l u n t a r . O a d o u a e t a p ă c a r e u r m e a z ă d u p ă a n u n ţ a r e a u n u i d i a g -

;•ostie c e r t ş i d u p ă p r i m e l e r e a c ţ i i i n e r e n t e e s te e t a p a î n c a r e ) i i m ţ i i s î n t f r ă m î n t a ţ i să d e a un r ă s p u n s la î n t r e b a r e a „Ce pot •:•::> pentru copilul meu ?". în a c e a s t ă e t a p ă , o m a r e i m p o r t a n ţ ă a p o a t e h o t ă r î t o a r e , e s te i n f o r m a ţ i a pe c a r e o au p ă r i n ţ i i d e s p r e

• m ce se p o a t e face. Ţ i n î n d s e a m a de n i v e l u l lor, m e d i c u l t r e -' ) ' i e să-i i n f o r m e z e cu r ă b d a r e ş i c o m p e t e n ţ ă de t o t ceea ce se [ ) iţe face d i n p u n c t de v e d e r e m e d i c a l . E x i s t ă m u l ţ i p ă r i n ţ i c a r e .••m; d i n m e d i c în m e d i c cu s p e r a n ţ a că va găs i u n u l c a r e să-i

d i c e u n „ m e d i c a m e n t " c a r e să-i „ a j u t e " c o p i l u l u i . A c e a s t ă s p e ­t i t ă , a l i m e n t a t ă d e m u l t e or i ş i d e u n i i m e d i c i , î i face d e f a p t i neg l i jeze ş i s ă t r e a c ă p e u n p l a n s e c u n d a r a s p e c t u l e d u c a t i v .

, în cazu l copi lu lu i de f ic ient m i n t a l , t o c m a i m ă s u r i l e e d u c a -1 : / e -înt f u n d a m e n t a l e . C ă t r e a c e a s t ă t e z ă t r e b u i e i n f o r m a ţ i î n r n ă n u n ţ i m e , m a i m u l t , p î n ă l a i n t r a r e a î n şcoală, p s i h o l o g u l ,

i igopedul ş i r e e d u c a t o r i i e x i s t e n ţ i în c e n t r e l e de n e u r o p s i h i a -i ' i e i n f a n t i l ă t r e b u i e să a l c ă t u i a s c ă p r o g r a m e i n d i v i d u a l e p e r i o -l ice p e c a r e p ă r i n ţ i i t r e b u i e s ă l e e fec tueze c u copii i lor. I n s t r u i -

i \ i p ă r i n ţ i l o r va f i f ă c u t ă cu r ă b d a r e . Ei t r e b u i e să î n ţ e l e a g ă că pot să-1 a j u t e p e c o p i l u l lor . D i a l o g u l p ă r i n t e - t e r a p e u t t r e b u i e

i fie r e l u a t p e r i o d i c , î n c e r e î n d să s t a b i l e a s c ă „ b i l a n ţ u l " a c t u a l s ă s e e l a b o r e z e d i r e c ţ i i l e d e o r i e n t a r e p e n t r u p e r i o a d a u r -

i" . • • > ire.

î n m o m e n t u l î n c a r e c o p i l u l def ic ient m i n t a l e s te î n c a d r a t •ti -o i n s t i t u ţ i e specia lă, de r e g u l ă p ă r i n ţ i i s î n t n e m u l ţ u m i ţ i de

p r o g r e s e l e p e c a r e c o p i l u l l e face. R e l a ţ i a p ă r i n t e - c a d r u d i d a c t i c i u t e r a p e u t t r e b u i e s ă fie o r g a n i z a t ă , c ă p ă t î n d u n c a r a c t e r d e o l i b o r a r e . Ş c o a l a v a t r e b u i s ă a i b ă i n i ţ i a t i v a i n i ţ i e r i i i n f o r m ă r i i uni l ie i î n p r o b l e m e l e m u n c i i l a a c e a s t ă v î r s t ă c u c o p i l u l def i-n ' n t m i n t a l .

P r e o c u p a r e a p ă r i n ţ i l o r p e n t r u c o p i l u l de f ic ient m i n t a l p o a t e p în m u l t e c a z u r i a b s o a r b e î n t r e a g a a c t i v i t a t e a fami l ie i . P ă -

321

r in ţ i i , de m u l t e or i , neg l i j ează cei la l ţ i copi i care sînt norm De a c e e a famil ia t r e b u i e o r i e n t a t ă c ă t r e o etapă în care să p r e o c u p e p e n t r u a da r ă s p u n s la î n t r e b a r e a : „Ce pot face ş i p e n t r u cei la l ţ i copii ?".

C o p i l u l def ic ient ş i p r e o c u p a r e a fami l ie i pentru e l nu tre­b u i e să f r u s t r e z e pe ce i la l ţ i copi i d i n fami l ie . Părinţi i trebuie s ă n u negl i jeze î n d r u m a r e a ş i s ă d i m i n u e z e afecţiunea pentru copii n o r m a l i d i n famil ie .

9 . 3 . 2 . A T I T U D I N E A PĂRINŢILOR FAŢĂ D E C O P I L U L D E F I C I E N T M I N T A L

E s t e c u n o s c u t f a p t u l c ă a t i t u d i n e a p ă r i n ţ i l o r , c a d e a l t f e l ş i r e a c ţ i a m e d i u l u i social fa ţă d e copiii def ic ienţ i m i n t a l i e s t e m a i p u ţ i n f a v o r a b i l ă dec î t faţă de cei h a n d i c a p a ţ i fizic.

J . R. T h u r s t o n e l a b o r e a z ă în 1959 o s c a r ă de v a l o a r e a a t i ­t u d i n i l o r p ă r i n ţ i l o r faţă d e copi i i h a n d i c a p a ţ i , b a z a t ă p e c o m p l e ­t a r e a de f raze. U t i l i z î n d o f o r m ă m o d i f i c a t ă a aces te i scăr i , J . F. C o n d e l l a c o n s t a t a t o p r e o c u p a r e d e o s e b i t ă a p ă r i n ţ i l o r p e n t r u v i i t o r u l c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l .

S t u d i i n d a t i t u d i n e a a d o p t a t ă d e p ă r i n ţ i fa ţă d e c o p i l u l d e ­f ic ient m i n t a l , M . C h i v a a r a t ă c ă e a d e p i n d e d e m a i m u l ţ i factor i :

— g r a d u l d e f i c i e n t u l u i s a u a l a n o m a l i e i pe c a r e o p r e z i n t ă ; — factor i i afectivi, sociali ş i c u l t u r a l i ai a n t u r a j u l u i c a r e

c o n d i ţ i o n e a z ă m o d u l î n c a r e m a m a t r ă i e ş t e a c e a s t ă r e a l i t a t e ( — n i v e l u l de a s p i r a ţ i e fami l ia lă ş i v a l o r i z a r e a p o t e n ţ i a l i -

t ă ţ i l o r i n t e l e c t u a l e ; — m ă s u r a în c a r e copi lu l nu a c o r e s p u n s a ş t e p t ă r i l o r p a ­

t e r n e î n s e n s u l u n e i r e a l i z ă r i socia le s a u i n t e l e c t u a l e . U n i i d i n p ă r i n ţ i v ă d n u m a i a s p e c t u l d e i n f i r m i t a t e ş i î n

c o n s e c i n ţ ă e i a l i n t ă copi lu l î n m o d exces iv . R e z u l t a t u l u n e i a s t ­fel de a t i t u d i n i nu î n t î r z i e să se v a d ă : la cop i l a p a r e o s e r i e de t r ă s ă t u r i n e g a t i v e d e p e r s o n a l i t a t e . S e v a a r ă t a p ă r i n ţ i l o r c ă o ast fe l d e a t i t u d i n e î m p i e d i c ă e d u c a r e a u n o r t r ă s ă t u r i p o z i t i v e d e c a r a c t e r .

S î n t u n i i p ă r i n ţ i c a r e izolează c o p i l u l ş i se izolează ş i pe ei . E s t e o a t i t u d i n e greş i tă . C o p i l u l de f ic ient m i n t a l a r e n e v o i e d e s o c i e t a t e a n o r m a l i l o r . E l v a t r e b u i ( n e r e f e r i m l a c a z u r i l e m a i

322

uşoare) s ă t r ă i a s c ă î n s o c i e t a t e a n o r m a l i l o r . D e a c e e a e l t r e b u i e - o c u n o a s c ă d e m i c . M u l t e d i n m o d e l e l e p e c a r e t r e b u i e s ă l e

însuşească l e g ă s e ş t e î n s o c i e t a t e a n o r m a l i l o r . S e p a r a r e a c o p i l u l u i d u c e la o s e p a r a r e a p ă r i n ţ i l o r , fapt c a r e

p r e j u d i c i a z ă d e m u l t e or i c l i m a t u l fami l ie i .

9 . 3 . 3 . P S I H O T E R A P I A F A M I L I E I C O P I L U L U I D E F I C I E N T

T e r a p i a e s te c o m p l e x ă , e a n u s e l i m i t e a z ă n u m a i l a s u b i e c -' ul în cauză, ci se e x t i n d e în m o d n e c e s a r ş i la fami l ie .

D ă m m a i jos — g e n e r a l i z î n d e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă — c i t e v a pr inc ip i i c ă l ă u z i t o a r e p e c a r e t o ţ i cei c a r e s î n t i m p l i c a ţ i î n t e r a ­pia c o p i l u l u i de f ic ient m i n t a l t r e b u i e s ă ş i l e î n s u ş e a s c ă p e n t r u r e g l a r e a c o m u n ă a r e l a ţ i i l o r cu famil ia .

T r e b u i e să se e x p l i c e fami l ie i ş i să se rea l izeze î n d r u m a r e a n e c e s a r ă ca f iecare copi l def ic ient m i n t a l să înceapă procesul de reeducare cit mai devreme posibil şi în mod necesar în familie. Unii p ă r i n ţ i t r e b u i e c o n v i n ş i d e aces t l u c r u — m a i a les d e n e ­c e s i t a t e a c ă r e e d u c a r e a t r e b u i e s ă î n c e a p ă î n m o d n e c e s a r î n fa­mil ie . In a c e a s t ă d i r e c ţ i e t r e b u i e să se facă o a n u m i t ă i n s t r u i r e a famil ie i în l e g ă t u r ă cu ce t r e b u i e să facă ş i c u m t r e b u i e să p r o c e d e z e . Kineziterapeutul t r e b u i e să d e m o n s t r e z e t e h n i c i l e de l u c r u ş i să se a s i g u r e că p ă r i n ţ i i au î n ţ e l e s ş i e x e c u t ă c o r e c t d i ­feritele p r o c e d u r i . De a s e m e n e a logopedul pe l î n g ă i n d i c a ţ i i l e g e n e r a l e t r e b u i e s ă i n d i c e î n f iecare caz î n p a r t e e x e r c i ţ i i l e c e t r e b u i e f ă c u t e ş i s ă d e m o n s t r e z e c u m s ă p r o c e d e z e î n d i f e r i t e s i tua ţ i i p e n t r u o b ţ i n e r e a u n e i v o r b i r i in te l ig ib i le .

E s t e n e c e s a r , de a s e m e n e a , ca psihologul să i n d i c e m o d e ­l e l e d e r e a c ţ i i a l e p ă r i n ţ i l o r l a d i fe r i te le c o m p o r t a m e n t e a l e c o ­pi i lor def ic ienţ i m i n t a l i p e n t r u a o b ţ i n e r e z u l t a t e a d a p t a t i v e . F o r m a r e a c o m p o r t a m e n t a l ă a p ă r i n ţ i l o r e s te u n a d i n c o m p o n e n ­t e l e f u n d a m e n t a l e a le p s i h o t e r a p i e i fami l ie i .

In. m u n c a c u fami l ia t r e b u i e s ă s e s u g e r e z e p e r m a n e n t i d e e a c ă e s t e c u t o t u l c o n t r a i n d i c a t ă g o a n a d e l a u n m e d i c l a a l t u l . F a ­mi l ia t r e b u i e s ă a l e a g ă u n s i n g u r m e d i c a l e c ă r u i s f a t u r i t r e b u i e s ă fie r e s p e c t a t e . C o n s u l t a r e a u n u i a l t m e d i c s e v a face n u m a i la i n d i c a ţ i a lu i .

S e v a e x p l i c a fami l ie i că, c o p i l u l de f ic ient m i n t a l a r e n e v o i e de a f e c ţ i u n e a p ă r i n ţ i l o r ş i în specia l a m a m e i . S u c c e s u l în

323

m u n c a d e r e e d u c a r e e s t e s t r î n s l e g a t d e sa t i s facerea nevoile* afect ive. D e m u l t e ori u n copi l c u u n n i v e l i n t e l e c t u a l s e v e r f ic i tar face p r o g r e s e î n m u n c a d e r e e d u c a r e m u l t m a i m u * decî t s^ar a ş t e p t a d a t o r i t ă f a p t u l u i că n e v o i l e sa le a fect ive s in sa t i s făcute . în a c e a s t ă d i r e c ţ i e însă e s te n e v o i e de a m e n ţ i n e a n u m i t ă m ă s u r ă . „ R ă s f ă ţ u l " ş i „ i n f a n t i l i z a r e a " ş i m a i m a r e a co p i l u l u i def ic ient m i n t a l c o n s t i t u i e obs tacole i m p o r t a n t e î n m u n c a de r e e d u c a r e . :

S e v a s u g e r a p ă r i n ţ i l o r i d e e a c ă e i t r e b u i e s ă a c o r d e m a i m u l t ă î n c r e d e r e s fa tur i lor c o m p e t e n t e a l e ce lor c a r e s e o c u p ă c u r e e d u c a r e a copi lu lui , dee î t p r o p r i i l o r sa le concepţ i i e d u c a t i v e c h i a r d a c ă a c e s t e a a u r e u ş i t î n e d u c a ţ i a copi i lor lor n o r m a l i . Unitatea de vederi şi de concepţie a părinţilor cu echipa de re­educare şi ulterior cu şcoala este absolut necesară pentru obţi­nerea unor rezultate importante.

S e v a exp l ica ş i s u g e r a p ă r i n ţ i l o r c ă n u t r e b u i e s ă v izeze p r e a sus, n u t r e b u i e s ă c e a r ă p r e a m u l t d e l a copi lu l de f ic ient m i n t a l . R i s c u l u n o r e x i g e n ţ e p r e a m a r i , e s te oboseala, s u r m e n a ­jul , r e a c ţ i a d e demis ie , d e s c u r a j a r e a ş i i n s t a l a r e a u n o r c o m p l e x e de i n f e r i o r i t a t e . P ă r i n ţ i l o r t r e b u i e să l i se i n d i c e p e r m a n e n t o ser ie d e s c o p u r i prec i se , o p e r a ţ i o n a l e , c a r e s ă l e v e c t o r i z e z e , m u n c a cu copi lu l ş i c a r e să p o a t ă f i a t i n s e . A t i n g e r e a u n u i s c o p p r o p u s s p o r e ş t e î n c r e d e r e a ş i c e r t i t u d i n e a famil ie i c ă s e p o a t e face ceva cu copi lu l ş i în ace laş i t i m p m o b i l i z e a z ă poz i t iv ş i c o ­p i lu l s ă d i n d u - i î n c r e d e r e a în forţe le sale.

Scopurile să fie concrete : să m e a r g ă în p i c i o a r e , să m ă n î n c e s ingur , să se î m b r a c e , să v o r b e a s c ă corect e tc . A s e m e n e a s c o p u r i s înt m o b i l i z a t o a r e ş i a t i n g e r e a lor e s te pos ibi lă .

T r e b u i e să se s u g e r e z e p e r m a n e n t famil ie i că în m u n c a e i e d u c a t i v ă t r e b u i e să se urmărească aspectele practice, a u t o s e r ­virea, a u t o n o m i a , î n v ă ţ a r e a mişcăr i i , c o m p o r t a r e a î n s o c i e t a t e ş i n u t r e b u i e s ă u r m ă r e a s c ă ş c o l a r i z a r e a c u or ice sacr i f ic iu î n for­m e l e e i o b i ş n u i t e .

Se va r e c o m a n d a ca p î n ă la 7—8 a n i c o p i l u l să fie c r e s c u t ş i e d u c a t î n m e d i u l famil ia l . D e s i g u r c ă n e r e f e r i m l a ace le c a z u r i c a r e p o t să benef ic ieze de o a s e m e n e a e d u c a ţ i e . I n t e r n a r e a î n ­t r - o i n s t i t u ţ i e spec ia l i za tă s e v a r e c o m a n d a d u p ă 1 0 — 1 3 a n i , d e ­o a r e c e l a a c e a s t ă v î r s t ă ceea c e s e p i e r d e p e p l a n afect iv e s t e la rg c o m p e n s a t d e a v a n t a j e l e ofer i te î n v e d e r e a i n t e g r ă r i i soc io-p r o f e s i o n a l e î n c o m u n i t a t e .

Se i n d i c ă ca un p r i n c i p i u g e n e r a l o atitudine de înţelegere şi bunăvoinţă faţă de familie. C h i a r d a c ă fami l ia u n e o r i a p a r e cr i t icabi lă, t o t u ş i n u t r e b u i e c r i t i c a t ă n i c i o d a t ă fără s ă s e i n d i c e

324

i «Iuţii p r a c t i c e rea l i zab i le . C r i t i c a s a u r e p r o ş u r i l e f ă c u t e fami l ie i p r o d u c d e r e g u l ă c u l p a b i l i t ă ţ i ş i f r e c v e n t d e t e r m i n ă d e z e c h i l i ­b r u l fami l ia r , a c e a s t a d ă u n î n d î n p r i m u l r î n d copi lu lu i . O a t i -' u d i n e p l i n ă d e t a c t ş i î n ţ e l e g e r e t r e b u i e s ă c a r a c t e r i z e z e l in ia de c o n d u i t ă a ce lor c a r e s tab i le sc r e l a ţ i i s a u îşi p r o p u n să facă i p s i h o t e r a p i e a famil ie i .

B u n u l s i m ţ ş i d e v o t a m e n t u l s în t c a l i t ă ţ i l e p r i m o r d i a l e p e a r e t r e b u i e s ă l e a i b ă t e r a p e u t u l î n r e l a ţ i i l e lu i c u p ă r i n ţ i i .

î n c o n t i n u a r e v o m î n c e r c a s ă s c h i ţ ă m c î t e v a p r o b l e m e le­gate d e f o r m a r e a p ă r i n ţ i l o r c a r e a u u n copi l de f ic ient m i n t a l .

F o r m a r e a p ă r i n ţ i l o r e s t e u n a s p e c t n o u a l t e r a p i e i f u n c ­ţ ionale .

I d e e a u n u i p r o g r a m g l o b a l î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e a fost i m p u s ă : n m o d p r o g r e s i v .

P l e c î n d de l a l u c r ă r i l e lu i H a w k i n s (1966), B e r n a l (1969), I ' a t t e r s o n (1969) ş i K a n e (1976), no i a m s u b l i n i a t p e r m a n e n t î n u l t imi i a n i f a p t u l că p ă r i n ţ i i p o t f i v e c t o r i p r i n c i p a l i a i t e r a p i e i ( opi i lor def ic ienţ i m i n t a l i .

T e r a p i a copii lor, m a i a les î n p r i m i i 7—8 a n i d e v i a ţ ă e s te m u l t m a i ef ic ientă d a c ă e a s e rea l i zează î n m e d i i l e lor n a t u r a l e . Kxistă o l e g ă t u r ă d i r e c t ă î n t r e a c ţ i u n e a d e s f ă ş u r a t ă d e p ă r i n ţ i ş i f o r m a r e a ş i s c h i m b a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i copi i lor .

D e a c e e a noi a m e x p e r i m e n t a t ş i p r o p u n e m u n as t fe l d e p r o g r a m d e f o r m a r e a p ă r i n ţ i l o r c u copii def ic ienţ i m i n t a l i .

A c e a s t ă t e r a p i e e s t e e f ic ientă a t î t s u b f o r m ă i n d i v i d u a l ă , < ît şi în g r u p c u p r i n z î n d 5—10 famil i i .

P r e z e n t ă m î n c o n t i n u a r e e t a p e l e p r o g r a m u l u i t e r a p e u t i c . P r i m a î n t r e v e d e r e . E v a l u a r e a preliminară. S c o p u l p r i m e i

i n t r e v e d e r i e s t e de a e v a l u a p r o b l e m e l e fami l ie i î n a i n t e de a face indicaţ i i le t r a t a m e n t u l u i . C o p i l u l e s t e s u p u s u n u i e x a m e n cl i­nic ş i ps iho log ic g e n e r a l . S e e x a m i n e a z ă ş i p ă r i n ţ i i c u u n t e s t proiect iv (Ltischer) p e n t r u a se a p r e c i a s t r u c t u r a p e r s o n a l i t ă ţ i i s i cu un c h e s t i o n a r p e n t r u a m ă s u r a sa t i s facţ ia c o n j u g a l ă (Loeke-Wal lace M a r i t o l A d j e s t a m e n t I n v e n t o r y ) .

C o n t r a i n d i c a ţ i i l e m a j o r e a le a c e s t u i t r a t a m e n t î n c e e a c e p r i v e ş t e fami l ia s î n t : o p e r i o a d ă r e c e n t ă d e cr iză g r a v ă p e p l a n afect iv s a u m a t e r i a l s a u i m p o s i b i l i t a t e a de a se m u n c i cu p ă r i n ţ i i .

S t a b i l i r e a u n e i l i n i i d e referinţă, a u n e i d i r e c ţ i i î n a i n t e a î n c e p e r i i t r a t a m e n t u l u i s e face p l e c î n d d e l a m ă s u r a r e a f r e c ­v e n ţ e i ş i i n t e n s i t ă ţ i i c o m p o r t a m e n t e l o r j e n a n t e , s e m n a l a t e l a p r i m a întrevedere. F i x a r e a p u n c t e l o r d e r e f e r i n ţ ă p e r m i t e d e -

325

f in i rea o b i e c t i v ă a p r o b l e m e l o r , s e r v e ş t e c a p u n c t d e p l e c ă r i p e n t r u î n c e p e r e a p s i h o t e r a p i e i ş i p e r m i t e a p r e c i e r e a e fecte lo i i n t e r v e n ţ i e i t e r a p e u t i c e ş i p o s t c u r ă d î n d e l e m e n t e d e corni p a r a ţ i e .

E x i s t ă p a t r u t e h n i c i p e n t r u a s t a b i l i o l i n i e de b a z ă : 1) oL-, s e r v a ţ i i l e î n s a l a d e a ş t e p t a r e u n d e p ă r i n ţ i i s î n t o b s e r v a ţ i d § m o d u l c u m s tab i lesc r e l a ţ i i c u c o p i l u l ; 2 ) o b s e r v a ţ i i f ă c u t e acasă u n d e o b s e r v a t o r i i (psihologi s a u a s i s t e n t e sociale) p e t r e i c î teva o r e p e n t r u a s t u d i a r e l a ţ i i l e d i n t r e p ă r i n ţ i ş i c o p i i ; 3) o b ­s e r v a ţ i i r e g u l a t e f ă c u t e acasă d e c ă t r e p ă r i n ţ i ş i î n r e g i s t r a t e suU f o r m ă d e j u r n a l ; 4 ) u t i l i z a r e a c h e s t i o n a r e l o r c o m p o r t a m e n t a l e c a r e t r e b u i e c o m p l e t a t e p e n t r u f iecare copi l î n p a r t e .

D u p ă c e t e r a p e u t u l a r e su f ic iente d a t e a s u p r a c o m p o r t a ­m e n t e l o r c a r e p u n p r o b l e m e , e l î n c e p e t r a t a m e n t u l c a r e s e d e ­r u l e a z ă î n e t a p e s i s t e m a t i c e .

C o n c e p t e l e învăţării s o c i a l e . S c o p u l a c e s t e i e t a p e e s t e de a d e z v o l t a l a p ă r i n ţ i î n ţ e l e g e r e a ş i î n s u ş i r e a c o n c e p t e l o r c u c a r e o p e r e a z ă î n v ă ţ a r e a socială.

P ă r i n ţ i i d i s p u n d e t r e i m o d u r i d e r ă s p u n s f a ţ ă d e copi i i d e ­f icienţi m i n t a l i : aprobarea ( î n t ă r i r e a pozi t ivă) , dezinteresul (ext incţ ia) ş i atenţia negativă. U t i l i z a r e a a c e s t o r t r e i m o d u r i de r ă s p u n s a r e efecte d i r e c t e ş i t a n g i b i l e a s u p r a c o m p o r t a m e n ­t u l u i copi i lor . P e n t r u s p o r i r e a f r e c v e n ţ e i a p a r i ţ i e i c o m p o r t a m e n ­t u l u i d o r i t , t r e b u i e s ă r ă s p u n d e m p r i n a p r o b a r e . U n c o m p o r t a ­m e n t n e g a t i v , d a r c a r e n u m e r i t ă p e d e a p s ă t r e b u i e s ă fie i g n o ­r a t . P e n t r u r e d u c e r e a f r e c v e n ţ e i a p a r i ţ i e i î n v i i t o r a u n e i c o n ­d u i t e i n t o l e r a b i l e t r e b u i e î n t r e b u i n ţ a t ă a t e n ţ i a n e g a t i v ă .

E s t e i m p o r t a n t c a p ă r i n ţ i i s ă s t ă p î n e a s c ă a c e s t e c o n c e p t e p e n t r u c ă p a r t i c i p a r e a l o r e s t e e s e n ţ i a l ă î n t r a t a m e n t . E i t r e ­b u i e să-şi e x p r i m e d o r i n ţ a d e a s e a n g a j a a c t i v î n t r a t a m e n t , î n aşa fel î n c î t să fie c a p a b i l i să rea l i zeze acasă s a r c i n i l e ş i să d i s c u t e l a f iecare ş e d i n ţ ă p r o g r e s e l e famil ie i .

F o r m a r e a discriminării c o m p o r t a m e n t e l o r . A m e l i o r a r e a r a ­p o r t u r i l o r p ă r i n ţ i - c o p i l s e face f o a r t e r e p e d e c înd p ă r i n ţ i i ş t i u s ă d i s c r i m i n e z e c o m p o r t a m e n t e l e ş i s ă r ă s p u n d ă î n t r - u n m o d a d e c v a t , ad ică c înd ş i c u m e i t r e b u i e s ă r ă s p u n d ă pozit iv, n e ­g a t i v s a u d e l o c copi i lor lor. T e r a p e u t u l e x p l i c ă p ă r i n ţ i l o r c ă e i t r e b u i e s ă ş t i e s ă m a n e v r e z e a p r o b a r e a ş i s ă a r a t e i n t e r e s p e n ­t r u c o m p o r t a m e n t e l e pozi t ive , î n a i n t e de a i g n o r a s a u de a p e ­deps i . P ă r i n ţ i i t r e b u i e s ă a l e a g ă p e n t r u î n t ă r i r e , a p a r i ţ i a a c e l u i c o m p o r t a m e n t p e c a r e e i î l d o r e s c s ă s e r e p e t e . A c e a s t ă a p r o ­b a r e t r e b u i e s ă u r m e z e i m e d i a t a p a r i ţ i e i c o m p o r t a m e n t u l u i d o -

326

i'. A t u n c i c î n d p ă r i n ţ i i ş t i u să a c o r d e o a t e n ţ i e a f e c t u o a s ă , e i •)')uie să î n v e ţ e ş i să i g n o r e c o m p o r t a m e n t e l e c u r e n t e , d a r c a r e

a r d o r i s ă l e r e v a d ă a p ă r î n d . T e r a p e u t u l v a t r e b u i să-i a j u t e , a vidă şi să de f inească a c e s t e c o m p o r t a m e n t e . A i g n o r a e s t e o

; onduită c a r e c o n s t ă în a d i s t r a g e copi lu l ş i d a c ă es te n e c e s a r în a ne î n d e p ă r t a ş i a nu r ă s p u n d e în n ic i un m o d v e r b a l ş i a nu • U ' n i i n ic i u n c o n t a c t c u p r i v i r e a . î n v ă ţ a r e a a c e s t e i c o n d u i t e de către p ă r i n ţ i se d o v e d e ş t e a fi f o a r t e dificilă. D e r e g u l ă , p ă ­r inţ i i r e a c ţ i o n e a z ă v i u î n f a ţ a u n o r c o m p o r t a m e n t e n e g a t i v e ş i in'.îVnpină d i f icu l tă ţ i a t u n c i c înd t r e b u i e să le i g n o r e z e .

O altă t e h n i c ă p u s ă la d i spozi ţ ia p ă r i n ţ i l o r p e n t r u a r e d u c e frecvenţa a p a r i ţ i e i c o m p o r t a m e n t e l o r i n d e z i r a b i l e e s te a t e n ţ i a negativă. Copi i i s î n t a v e r t i z a ţ i d e c o n s e c i n ţ e l e n e g a t i v e a l e c o m ­p o r t a m e n t e l o r lor ş i s î n t i m p l i c a ţ i î n e l a b o r a r e a m i j l o a c e l o r p e n t r u a le r e d u c e a p a r i ţ i a .

A t e n ţ i a n e g a t i v ă se c o m p u n e d i n c inci e l e m e n t e : — o b ţ i n e r e a a t e n ţ i e i c o p i l u l u i ; — e n u n ţ a r e a c l a r ă şi s i m p l ă a p r o b l e m e l o r ; — a e x p r i m a s e n t i m e n t e l e s a l e ; — a p r o p u n e d i f e r i t e mi j loace p e n t r u a e v i t a ca ace laş i i n ­

c i d e n t să nu se m a i p r o d u c ă d i n n o u ; — a t e r m i n a d i s c u ţ i a e x p r i m î n d c o p i l u l u i sa t i s facţ ia de a

fi a v u t a c e a s t ă d i scuţ ie . C e l m a i des eşec a l p ă r i n ţ i l o r e s t e c ă d a u u n r ă s p u n s n e a ­

d e c v a t l a c o m p o r t a m e n t u l copi i lor . D e aceea, î n p r o g r a m u l n o s ­t r u insistăm m u l t a s u p r a f o r m ă r i i d e p r i n d e r i i d e a r ă s p u n d e a d e c v a t .

S t a b i l i r e a u n u i p r o g r a m c o n c r e t . D u p ă c e î n ş e d i n ţ e s p e ­ciale p ă r i n ţ i i ş i-au î n s u ş i t c o n c e p t e l e c u c a r e o p e r e a z ă î n v ă ţ a ­r e a socia lă ş i a u d a t d o v a d ă c ă ş i-au f o r m a t d e p r i n d e r e a d e a d i s c r i m i n a s i t u a ţ i i l e î n c a r e t r e b u i e s ă r ă s p u n d ă pozi t iv , n e g a t i v s a u deloc, în t e r a p i a fami l ie i se t r e c e la o n o u ă e t a p ă : s t a b i l i ­r e a u n u i p r o g r a m c o n c r e t .

P e n t r u s t a b i l i r e a u n u i ast fe l d e p r o g r a m , t e r a p e u t u l î m ­preună c u p ă r i n ţ i i s t a b i l e s c u n i n v e n t a r d e c o m p o r t a m e n t e f rec­v e n t î n t î l n i t e î n r e l a ţ i i l e p e c a r e copi lu l de f ic ient m i n t a l l e s ta­b i l e ş t e î n r e l a ţ i i l e s a l e c u fami l ia .

P e n t r u f iecare c o m p o r t a m e n t a l c o p i l u l u i s e s t a b i l e ş t e c o m ­p o r t a m e n t u l d e r e a c ţ i e a l p ă r i n ţ i l o r . T e r a p e u t u l v a e x p l i c a p e l a r g p ă r i n ţ i l o r c u m t r e b u i e s ă p r o c e d e z e ş i d e c e t r e b u i e s ă p r o c e d e z e aşa şi nu al t fe l .

327

P e n t r u î n c e p u t , u n astfel d e p r o g r a m n u t r e b u i e s ă c u ­p r i n d ă d e c î t p u ţ i n e c o m p o r t a m e n t e î n aşa fel înc î t p ă r i n ţ i i s ă l e p o a t ă rea l iza .

P e m ă s u r ă c e p ă r i n ţ i i a c u m u l e a z ă o o a r e c a r e e x p e r i e n ţ ă p l a n u l p o a t e s ă c u p r i n d ă u n n u m ă r m a i m a r e d e c o m p o r t a m e n t e .

î n a l c ă t u i r e a p r o g r a m u l u i s e v a a c o r d a p r i o r i t a t e c o m p o r ­t a m e n t e l o r g r a v e ş i p e r i c u l o a s e î n t î l n i t e l a copil .

D u p ă e l a b o r a r e a u n u i p r o g r a m , t e r a p e u t u l , p e r i o d i c , c o n ­si l iază p ă r i n ţ i i î n r e z o l v a r e a dif icultăţi lor. î n t î m p i n a t e î n t i m ­p u l ap l icăr i i .

î n f u n c ţ i e d e n i v e l u l s o c i o - c u l t u r a l a l p ă r i n ţ i l o r , p r e c u m ş i d e u n e l e p a r t i c u l a r i t ă ţ i c o m p o r t a m e n t a l e a le c o p i l u l u i def i­c ient m i n t a l s e v o r o r g a n i z a î n p e r i o a d a d e t e r a p i e d o u ă s a u t re i p r o g r a m e .

E t a p a p o s t c u r ă se i n i ţ i a z ă cu scopul de m e n ţ i n e r e a a c h i ­ziţ i i lor t e r a p e u t i c e , p r e c u m ş i d e u r m ă r i r e p r i n b i l a n ţ u r i s i s te­m a t i c e r e p e t a t e (follow-up).

9 . 4 . C O P I L U L D E F I C I E N T M I N T A L Ş l Ş C O A L A

9 . 4 . 1 . SPRE O P E D A G O G I E T E R A P E U T I C A

î n t î l n i r e a d i n t r e p e d a g o g i e şi m e d i c i n ă s-a d o v e d i t a f i î n t o t d e a u n a d e o s e b i t d e f r u c t u o a s ă , a t î t î n p l a n t e o r e t i c c î t ş i î n d o m e n i u l p rac t ic i i . î n s p a ţ i u l p r o b l e m a t i c i i c o m u n e a u a p ă r u t n u m e r o a s e d i sc ip l ine ş t i inţ i f ice. A m i n t i m aici, a p a r i ţ i a s u r d o -pedagogie i , t i f lopedagogie i , o l igof renopedagogie i , logopedie i , d e -fectologiei c a ş t i i n ţ ă d e s i n t e z ă , p e d a g o g i e i m e d i c a l e , p e d a g o g i e i c u r a t i v e e tc .

A s t ă z i e s t e a c c e p t a t ă t o t m a i m u l t i d e e a c ă p e d a g o g i a n u s e face n u m a i î n şcoli le d e n o r m a l i , c i ş i î n şcol i le s p e c i a l e p e n ­t r u def ic ienţ i , c ă p e d a g o g i a s e face n u n u m a i î n şcoli c i ş i î n sp i ta le , n u n u m a i î n c lase c i ş i î n c a b i n e t u l d e c o n s u l t a ţ i e , c ă e a n u a r e c a scop n u m a i e d u c a ţ i a c i ş i v i n d e c a r e a , c ă e a e s t e n u

328

n u m a i u n ac t d e c o n s t r u c ţ i e c i ş i u n u l d e r e c o n s t r u c ţ i e , c ă e a s e s p r i j i n ă î n u n e l e c a z u r i p e t e h n i c i c l i n i c o - t e r a p e u t i c e s a u I i z i o - t e r a p e u t i c e c a r e - i n e t e z e s c ş i u n e o r i c h i a r î i de f inesc t e r e ­n u l d e a c ţ i u n e .

A n a l i z î n d î n t î l n i r e a d i n t r e p e d a g o g i e ş i m e d i c i n a d e f i c i e n ­t u l u i m i n t a l c o n s t a t ă m o se r ie de s c h i m b ă r i ş i s t r u c t u r ă r i l a n i v e l u l a c t u l u i e d u c a t i v care- i d a u a c e s t u i a pos ib i l i tă ţ i ş i u n specif ic n o u t r a n s f o r m î n d u - 1 î n t r - u n act educativ-terapeutic.

P r i n ac t e d u c a ţ i o n a l s e î n ţ e l e g e o a c ţ i u n e p r e c i s v e c t o r i z a t ă c a r e a r e c a scop t r a n s m i t e r e a u n e i c u n o ş t i n ţ e , s t r u c t u r a r e a s a u r e s t r u c t u r a r e a u n e i p r i c e p e r i s a u d e p r i n d e r i , f o r m a r e a s a u r e -m o d e l a r e a u n o r t r ă s ă t u r i d e c a r a c t e r , a u n e i a t i t u d i n i soc ia le , a u n e i m a n i f e s t ă r i p o z i t i v e a p e r s o n a l i t ă ţ i i .

O m u l f i ind u n „ h o m o e d u c a n d u s " , a c t u l e d u c a t i v e s te î n -t î ln i t d e - a l u n g u l î n t r e g i i sa le v ie ţ i ş i îşi p ă s t r e a z ă v i e i m p o r ­t a n ţ a ş i d u p ă c o n s u m a r e a e v e n i m e n t u l u i p e r t u r b a t c a r e e s t e boala, u n e o r i a c ţ i o n î n d c h i a r î n t i m p u l d e s f ă ş u r ă r i i p r o c e s u l u i pato logic , a v î n d efecte p o z i t i v e a s u p r a a c e s t u i a .

A v î n d în v e d e r e că actul educaţional se c a r a c t e r i z e a z ă în p r i m u l r î n d p r i n f a p t u l c ă s c h i m b ă r e a l i t a t e a a s u p r a c ă r e i a îş i e x e r c i t ă a c ţ i u n e a , m o d i f i c î n d u - ş i p e r m a n e n t s t r u c t u r a ş i f u n c ­ţi i le, el a r e u ş i t să-şi a s i m i l e z e actul terapeutic, t r a n s f o r -m î n d u - s e î n t r - o c a l i t a t e n o u ă , î n t r - u n ac t c u v a l e n ţ e , s t r u c t u r ă şi f ina l i tă ţ i noi , î n t r - u n act educaţional-terapeutic.

D e v e n i n d t e r a p e u t i c p r i n s c o p u r i l e p r o p u s e , p r i n n o i l e v a ­l e n ţ e î n s u ş i t e , a c t u l e d u c a ţ i o n a l u r m e a z ă m o d a l i t ă ţ i l e t e r a p i e i , s e s t r u c t u r e a z ă d i m e n s i o n î n d u - s e d u p ă a l ţ i p a r a m e t r i .

A c t u l e d u c a t i v - t e r a p e u t i c d e v i n e etiologic a t u n c i c înd v i ­zează s c h i m b a r e a cauze lor , se o r i e n t e a z ă p a t o g e n e t i c s a u fizio-patolog'c a t u n c i c înd se a d r e s e a z ă ca f i n a l i t a t e m o d u r i l o r de a c ţ i u n e s a u m e c a n i s m e l o r p r i n c a r e c a u z e l e a c ţ i o n e a z ă a s u p r a o r g a n i s m u l u i , a r e î n v e d e r e e l e m e n t e l e simptomatice a t u n c i c înd îşi p r o p u n e să facă să d i s p a r ă s a u să se a t e n u e z e o s e r i e d e s e m n e or i m a n i f e s t ă r i a le boli i .

D e s i g u r c ă î n a c ţ i u n e a sa, a c t u l e d u c a t i v - t e r a p e u t i c s t r u c t u ­r a t î n v i z i u n e a l a r g ă a r e c u p e r ă r i i t r e b u i e s ă ţ i n ă s e a m a n u n u m a i d e p a r a m e t r i i def ic ienţe i , c i ş i d e d i m e n s i u n i l e ş i p a r a ­m e t r i i p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i def ic ient .

P e d a g o g i a t e r a p e u t i c ă c a r e se c o n t u r e a z ă ca o d i s c i p l i n ă s p e c i a l ă l a i n t e r s e c ţ i a d i n t r e p e d a g o g i e ş i m e d i c i n a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l n u a b d i c ă d e l a p o s t u l a t e l e p e d a g o g i e i g e n e r a l e . T o a t e

3 2 9

componente le educaţiei îşi găsesc un echivalent terapeutic, după c u m urmează :

a) educaţia intelectuală — sub aspectul asimilării unor cunoştinţe, priceperi ş i deprinderi e lementare de cultură g e n e ­rală — în pr imul rînd de citit-scris şi calcul, care trebuie să constituie programul de şcolarizare al l iminarului şi debi lu­lui m i n t a l ;

b) educaţia fizică — sub aspectul mai a les al culturii f izice medicale, implicînd tehnici de reabilitare din ce în ce mai com­p l e x e şi mai adaptate deficienţelor motrice întîlnite frecvent la deficienţii m i n t a l i ;

c) educaţia morală — sub aspectul psihoterapiei comporta­mentulu i şi a soc ioterapie i ;

d) educaţia prin muncă — sub aspectul ergoterapiei şi ini­ţierii profesionale în vederea integrării socio-profesionale ;

e) educaţia estetică — sub aspectul artterapiei şi muz ico-terapiei, indicate pe larg în terapia deficientului mintal.

Cu alte cuvinte, pedagogia terapeutică instituită şi insti-tuţionalizată în cazul deficienţilor mintal i cuprinde în sfera sa de preocupări orice manifestare şi activitate în care un act edu­caţional compensează, restabi leşte sau vindecă.

Pedagogia terapeutică a deficienţilor mintal i presupune o muncă în echipă. Special istul în pedagogie trebuie să-şi desfă­şoare act iv itatea sub comandamentul echipei complexe, adu-cîndu-şi contribuţia sa pe direcţii le schiţate pentru recuperarea şi reintegrarea fiecărui caz în parte.

9 . 4 . 2 . D O U Ă TENDINŢE : EDUCAŢIA I N C O M U N S A U EDUCAŢIA S E P A R A T A ?

Există o problemă deschisă, problemă v iu discutată în ult i­me le decenii, legată de locul unde trebuie să se desfăşoare edu­caţia copiilor deficienţi m i n t a l i : în instituţi i speciale sau îm­preună cu copiii normali, în şcol i le de masă. Problema nu es te o s implă di lemă topografică, ci reprezintă în u l t ima analiză o problemă de concepţie, de esenţă.

330

Adepţii curentului integraţionist aduc ca principal argu­ment faptul că frecventarea şcolii de masă, împreună cu copiii normali es te o modal i tate esenţială de obişnuire a def icientului mintal cu felul de v iaţă pe care el va trebui să-1 ducă mai tîr-ziu. Integrarea socială a deficientului minta l nu este un act post-şcolar, ci trebuie să se realizeze de la vîrstele mici şi t reptat.

Rupt în t impul copilăriei ş i adolescenţei de mediu l social normal, printr-o separare într-o inst ituţ ie specială, n imic nu-1 va pregăti pentru dif icultăţi le pe care el va trebui să le întâm­pine în viaţa socială.

Pe baza argumentelor, adepţii acestei poziţii s i tuează pe primul loc principiul integrării sociale. Acesta este de fapt scopul pe care-1 urmăreşte educaţia. Cum poate f i ea asigurată pe depl in dacă nu se real izează pornindu-se de la vîrsta şcolară ?

Mai mult, printr-un fenomen e lementar de ps ihologie s o ­cială indivizii handicapaţi tind să se const ituie în grupuri în­chise. Aceste grupe sfîrşesc prin a constitui o parte importantă a universului lor. Or, şcoala specială v i n e să consol ideze o ase­menea tendinţă şi chiar dacă ar vrea să lupte împotriva acestei tendinţe are la îndemînă mij loace puţ ine şi de o efi­cienţă minimă.

Cu totul altfel se petrec lucrurile în cazul în care copi lu l , este plasat de t impuriu în mediul colegilor normal dezvoltaţi.

Apărătorii şcolarizării separate, în argumentarea poziţiei lor p u n accentul ş i aduc pe primul p lan problemele tehnice. Se susţ ine că nu es te suf icient să se propună integrarea socială ca scop, trebuie să se asigure şi mij loacele de a o atinge. Def i­cienţii mintal i trebuie să achiziţ ioneze u n e l e deprinderi, să a m e ­lioreze şi să reeduce u n e l e funcţii, să corecteze şi să recupereze o serie de deficite înainte de a se integra. Or, tocmai aceste achiziţii ş i acte educaţional-terapeutice nu se pot desfăşura şi organiza în cadrul clasei normale, pentru că e le nu fac obiectul învăţămîntului pentru ceilalţi copii.

Chiar dacă se aderă la soluţia educaţiei comune, această educaţie nu poate f i în total itate comună.

Trebuie să se ţ ină seama în plus de faptul că însuşirea unor tehnici speciale trebuie să se real izeze înaintea asimilării co­mune. Care es te poziţia noastră în această dispută.

în primul rînd noi considerăm că problema trebuie pusă diferenţiat ş i nu pentru toţi deficienţii minta l i în bloc.

331

I n a d e v ă r , def icienţi i m i n t a l i , c u def ici te u ş o a r e c a cele î n -t î l n i t e l a l i m i n a r i p o t ş i t r e b u i e î n a n u m i t e condi ţ i i s ă fie şco­lar iza ţ i î n şcoala d e m a s ă . î n c o n t i n u a r e v o m s c h i ţ a c o n d i ţ i i l e c a r e p o t a s i g u r a o c o e d u c a ţ i e e f ic ientă a copi i lor l i m i n a r i în şcoala d e m a s ă .

C h i a r u n i i debi l i m i n t a l i le jer i , d a c ă e d u c a ţ i a t e r a p e u t i c ă a fost a p l i c a t ă p r e c o c e ş i f a m i l i a a a v u t ş i a r e o p r e o c u p a r e p e r ­m a n e n t ă p e n t r u r e c u p e r a r e a c o p i l u l u i p o a t e î n c e r c a o ş c o l a r i ­z a r e î n î n v ă ţ ă m î n t u l d e m a s ă , p î n ă l a n i v e l u l u n d e copi lu l r e u ­şeş te să se i n t e g r e z e .

P e n t r u m a r e a m a j o r i t a t e a debi l i lor m i n t a l i , c a r e p r e z i n t ă def ici te ş i r i t m u r i p r o p r i i de a s i m i l a r e , p r e c u m ş i o se r ie de t u l ­b u r ă r i i n s t r u m e n t a l e c a r e n e c e s i t ă t e h n i c i s p e c i a l e d e r e c u p e ­r a r e , c o n s i d e r ă m c ă a c e ş t i a t r e b u i e e d u c a ţ i î n şcoli spec ia le . D e ­s igur c ă o r g a n i z a r e a şcoli lor s p e c i a l e t r e b u i e s ă a s i g u r e u n c o n t a c t p e r m a n e n t cu copii i de aceeaş i v î r s t ă ş i o d e s c h i d e r e m a x i m ă c ă t r e v ia ţă .

P e n t r u def ic ienţ i i m i n t a l i sever i , d e t i p u l i m b e c i l i l o r n e c e ­s i t a t e a e d u c ă r i i lor s e p a r a t e e s te e v i d e n t ă . P r e l u c r a r e a ş i a d a p ­t a r e a p r o c e s u l u i e d u c a ţ i o n a l î n c a z u l i m b e c i l i l o r c r e e a z ă d i f e r e n ţ e a t î t d e m a r i fa ţă d e î n v ă ţ ă m î n t u l d e m a s ă î n c î t c o e d u -caţ ia p r a c t i c n u es te posibi lă .

9.4.3. D E F I C I E N T U L M I N T A L I N ŞCOALA D E M A S A . L I M I T E . CONDIŢII. R E Z U L T A T E . P E R S P E C T I V E

C o p i l u l l i m ' n a r , c a r e p r e z i n t ă u n deficit i n t e l e c t u a l u ş o r , fără a soc ierea a l t o r t u l b u r ă r i c a r e s ă s c a d ă c o n s i d e r a b i l efi­c ienţa ş i să i n f l u e n ţ e z e s t a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i p o a t e f i şco­la r iza t î n şcoala d e m a s ă , î n ace leaş i c lase s a u î n c lase s p e c i a l e , a s i g u r î n d u r m ă t o a r e l e condi ţ i i :

— pregătirea pentru şcoală a copilului liminar să fie fă­c u t ă d u p ă u n p r o g r a m a m ă n u n ţ i t , c a r e s ă v izeze t o a t e a s p e c t e l e p r i n c i p a l e î n c a r e e l p r e z i n t ă î n t î r z i e r i , i m a t u r ă r i s a u t u l b u r ă r i c a r e p o t face i m p o s i b i l ă a b o r d a r e a p r o c e s u l u i d e î n v ă ţ ă m î n t ; a c e a s t ă p r e g ă t i r e se p o a t e face la g r ă d i n i ţ ă , în grupe pregăti­toare spec ia l o r g a n i z a t e p e n t r u a n u m i t e a c t i v i t ă ţ i ş i c o n d u s e d e spec ia l i ş t i s a u d e c ă t r e e d u c a t o a r e i n s t r u i t e î n t e h n i c i l e i m -

332

p u s e ; se p o t o r g a n i z a la n i v e l u l şcol i lor clase pregătitoare p e n ­t r u a c e i copi i c a r e n u s i n t a p ţ i p e n t r u î n c e p e r e a ş c o l a r i z ă r i i — m u n c a d i n a c e s t e c lase a r t r e b u i s ă fie c o m p l e x ă ş i s ă a i b ă u n c a r a c t e r t e r a p e u t i c ; p r e g ă t i r e a p e n t r u şcoa lă s e p o a t e face ş i î n fami l ie — acolo u n d e e x i s t ă condi ţ i i p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a u n e i a c t i v i t ă ţ i e d u c a t i v - t e r a p e u t i c e ; în a c e s t e c a z u r i s p e c i a l i ş t i i l a b o r a t o r u l u i d e s ă n ă t a t e m i n t a l ă (medic i , p s i h o l o g i , logopezi , r e e d u c a t o r i , a s i s t e n t e ) v o r e l a b o r a ş i î n d r u m a m u n c a fami l ie i .

— î n c ă d i n c lasa I , copi i i l i m i n a r i t r e b u i e să se b u c u r e de v a c t i v i t a t e d i f e r e n ţ i a t ă , ţ i n î n d u - s e s e a m a d e p o s i b i l i t ă ţ i l e p e c a r e l e a r e , s ă fie t r a t a ţ i i n d i v i d u a l ş i î n m u n c a c u e i s ă s e a d a p t e z e m e t o d e ş i p r o c e d e e c o r e s p u n z ă t o a r e ; p e n t r u a c e ş t i copi i t r e b u i e să se e l a b o r e z e o p r o g r a m ă s p e c i a l ă cu p r e v e d e r i a d a p t a t e p o s i b i l i t ă ţ i l o r ;

— î n t o t t i m p u l şco lar izăr i i , m a i a le s î n c i c l u l p r i m a r , c o n ­s a c r a r e a p e r m a n e n t ă ş i p e r s e v e r e n t ă a f a m i l i e i cu şcoa la e s t e a b s o l u t n e c e s a r ă ; î n v ă ţ ă m î n t u l t r e b u i e să i n d i c e f a m i l i e i ce t r e b u i e s ă facă ş i c u m t r e b u i e s ă f a c ă ; p ă r i n ţ i i t r e b u i e t r a n s -i o r m a ţ i î n c o l a b o r a t o r i i cei m a i a p r o p i a ţ i a i î n v ă ţ ă t o r u l u i ;

— î n t o t c ic lu l p r i m a r copi i i l i m i n a r i t r e b u i e s ă s e b u c u r e d e a s i s t e n ţ a d e s p e c i a l i t a t e a l o g o p e d u l u i p e n t r u t u l b u r ă r i l e i n s t r u m e n t a l e cît ş i a t e r a p e u t u l u i în r e e d u c a r e a i n s t a b i l i t ă ţ i i p s i h o m o t o r i i ; p e r i o d i c copi i i l i m i n a r i t r e b u i e v ă z u ţ i d e m e d i c u l p e d o p s i h i a t r u ;

— î n c ic lu l c lase lor V — X î n c a r e c o n ţ i n u t u l î n v ă ţ ă m î n -Lului d e v i n e d i n c e î n c e m a i c o m p l e x , c e r i n ţ e l e a m p l i f i c î n d u - s e c o n t i n u u l a t o a t e m a t e r i i l e , f a ţ ă d e c o p i l u l l i m i n a r t r e b u i e s ă -,e ia c î t e v a m ă s u r i c a r e să p r e v i n ă i n a d a p t a r e a ş c o l a r ă :

• p e n t r u f i e c a r e ob iect d e î n v ă ţ ă m î n t t r e b u i e s ă s e p r e ­v a d ă u n c u a n t u m d e c u n o ş t i n ţ e e l e m e n t a r e p e c a r e e i t r e b u i e s ă ş i l e î n s u ş e a s c ă ; t r a t a r e a l o r i n d i v i d u a l i z a t ă — s u b r a p o r t u l p r o g r a m e i ş i m e t o d e l o r e s t e a b s o l u t n e c e s a r ă ;

• să se a c o r d e o a t e n ţ i e s p o r i t ă în v e d e r e a o r i e n t ă r i i d o m i ­n a n t e a a c e s t o r copi i în a ş a fel î n c î t la s f î r ş i tu l c e l o r 10 c lase s ă iese m u n c i t o r i cal i f icaţi .

D e s i g u r c ă d e r e g i m u l copi i lor l i m i n a r i î n ş c o a l a d e m a s ă pot benef ic ia ş i o s e r i e de debi l i m i n t a l i , f a ţ ă de c a r e f a m i l i a s e a n g a j e a z ă p e l i n i a m u n c i i c u c o p i l u l i a r ş c o a l a s e a n g a j e a z ă l a m a n e v r a r e a e x i g e n ţ e l o r î n aşa fel î n c î t s ă n u fie h a n d i c a p a ţ i sociali . C a z u r i l e î n s ă s î n t r a r e ş i f o a r t e des , l a u n m o m e n t d a t , se t e o r i e n t e a z ă s p r e şcoala a j u t ă t o a r e .

333

Se întîmplă frecvent ş i fenomenul retragerii l iminarului de la şcoala de masă şi reorientarea lui spre şcoala ajutătoare. E s t e vorba despre acei l iminari care prezintă un e ş e c şcolar g e n e ­ralizat şi care nu întrunesc condiţi i le famil iale şi personale care să permită o recuperare la n ive lu l şcolii de masă.

9.4.4. INVĂŢĂMÎNTUL S P E C I A L . S C O P . S T R U C T U R A TENDINŢE

Invăţămîntul special ajutător se încadrează în s i s temul g e ­neral de educaţie. Este un învăţămînt deschis care permite atît intrări de la n ive lu l învăţămîntului general cît şi ieşiri d in acest învăţămînt. Adică, dacă un copil a intrat la o şcoală aju­tătoare şi face progrese care permit formularea speranţei de a intra la normali, o poate face.

Invăţămîntul special ajutător are ca obiect ive valorificarea maximă a potenţialelor biologice şi psihice a le copii lor debil i mintali, st imularea şi corectarea dezvoltării lor fizice şi i n t e ­lectuale, pregătirea pentru integrarea socio-profesională.

Aceste obiective generale se concretizează în două categorii de sarcini ce se întregesc reciproc :

— sarcini comune cu ce le ale învăţămîntului de masă, urmărind înarmarea copiilor debil i mintal i cu un s istem de cu­noştinţe, priceperi şi deprinderi necesare adaptăr i i ;

— sarcini speciale, specifice care decurg d'n caracterul t e ­rapeutic pe care-1 are actul educat iv : es te vorba de corectarea şi reeducarea funcţiilor instrumentale, de o diminuare a insu­ficienţelor cogmtive, de o echilibrare a profilului lor psihologic heterocron.

Structura învăţămîntului ajutător — denumit uneori auxi­liar (Finlanda), de perfecţionare (Franţa) sau pur şi s implu spe­cial (Cehoslovacia) diferă de la ţară la ţară. In prezent, la noi structura cuprinde următoarele verigi :

— grădiniţa specială pentru copiii a căror deficienţă m i n ­tală a fost diagnosticată de t impuriu ;

— şcoala ajutătoare propriu-zisă, cu durata de 8 ani (se pot organiza şi clase pregătitoare), pentru copiii debil i mintal i de vîrstă şcolară ;

334

— şcoală profesională specială, cu durată de 4 — 6 ani, orga­nizată pe trei categorii, în raport cu n ive lu l şcolarizării anterioare.

In contextul dezvoltări i şi perfecţionării cont inue a între­gului învăţămînt din ţara noastră se impun şi une le îmbunătă­ţ ir i în legătură cu invăţămîntul ajutător :

a) Precocitatea educaţiei terapeutice a copii lor def icienţi mintali : toţi terapeuţi i pedagogi sînt astăzi de acord asupra faptului că educaţia terapeutică trebuie să înceapă cît mai de­vreme pos ib i l ; argumente le pentru o precocitate a educaţie i s î n t legate mai ales de faptul că în t impul primilor ani p last ic i­tatea s istemului nervos se manifestă în cel mai mare grad. Avînd în vedere că deficienţii mintali prezintă o întîrziere c o n ­siderabilă în achiziţionarea mersului, folosirii membrelor, în însuşirea vorbirii — avînd însuşirea acestor achiziţii se pierd condiţi i le cele mai favorabile. Pentru asigurarea unei educaţ i i precoce sînt necesare punerea la punct a unor servici i de t ipul spitalelor de zi ş i unor secţii ambulatorii pe lîngă secţi i le de neuropsihiatrie. în m u l t e ţări — u n e l e începuturi sînt şi la noi — se pune un mare accent pe înfi inţarea unor grădiniţe speciale de copii sau grupe speciale pe l îngă grădiniţele de copi i normali.

b) Instruirea şi formarea părinţilor în vederea realizării u n o r programe educativ-terapeutice cu propriul lor copil def i­cient m i n t a l ; pe lîngă laboratoarele de sănătate mintală se pot in i ţ ia periodic cursuri de o zi sau două cu grupe de părinţi care au copii deficienţi de vîrstă mică ; în une le ţări se practică instruirea şi formarea părinţilor prin corespondenţă ; părinţii trebuie să servească în u l t imă analiză drept intermediar sau instrument pentru o acţiune exercitată de profesori sau tera­peuţi specializaţi, cu care părinţii trebuie să ţ ină legătura în mod regulat.

Intervenţi i le părinţilor variază în funcţie de gradul def i­cienţe i , precum şi de tulburările motrice, afective şi comporta­menta le a le copilului.

Se pot, de asemenea, edita broşuri şi lucrări special izate < a r e se adresează părinţilor şi care au ca scop să informeze şi să formeze părinţii ca educatori şi terapeuţi ai propriului copil.

în une le ţări se ut i l izează şi profesorul i t inerant (home-teacher) ; profesorul special izat se deplasează în famil i i le in te­resate. El dă indicaţi i le cuveni te la faţa locului şi exempl i f ică părinţilor activităţi le pe care aceştia trebuie să le facă cu co-

335

pi lu l , c o r e c t e a z ă greşel i le , î i a j u t ă să d e p ă ş e a s c ă d i f icu l tă ţ i l e m o m e n t a n e . C o l a b o r a r e a l u i cu fami l ia c o n t i n u ă ş i d u p ă ce a î n c e p u t ş c o l a r i z a r e a p r o p r i u - z i s ă .

Pe l î n g ă şcoli le a j u t ă t o a r e t r e b u i e să i a f i in ţă ş i „Şcol i p e n ­t r u p ă r i n ţ i " , î n c a r e s ă i n t e g r e z e m a i a le s p ă r i n ţ i i d i n l o c a l i t a t e a de r e ş e d i n ţ ă a şcolii.

D i n e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă s u b l i n i e m f a p t u l c ă n u s e p o a t e p u n e b a z ă p e e d u c a ţ i a fami l ia lă d e c î t d a c ă s e ţ i n e s e a m a c ă î n cazu l e i e s te v o r b a n u n u m a i d e o e d u c a ţ i e p r i n p ă r i n ţ i , c i ş i de o e d u c a r e a p ă r i n ţ i l o r .

A c e a s t a î n s e a m n ă că nu t r e b u i e să se a ş t e p t e o c o o p e r a r e a u t o m a t ă ş i s p o n t a n ă ; a c e a s t ă c o o p e r a r e t r e b u i e să fie i n i ­ţ ia tă , î n c u r a j a t ă ş i s u p r a v e g h e a t ă .

c) P r e g ă t i r e a profesor i lor , e d u c a t o r i l o r ş i t e r a p e u ţ i l o r oare l u c r e a z ă c u copiii def ic ienţ i m i n t a l i . O r i c e î n v ă ţ ă m î n t e f ic ient p r e s u p u n e c a d r e spec ia l iza te . La noi în ţ a r ă a e x i s t a t o facu l­t a t e de defectologie c a r e î n s ă a fost d e s f i i n ţ a t ă ; în m o m e n t u l d e faţă şcoli le a j u t ă t o a r e f u n c ţ i o n e a z ă c u c a d r e d i d a c t i c e p r e ­g ă t i t e p e n t r u î n v ă ţ ă m î n t u l d e m a s ă . S i n g u r a s u r s ă d e s p e c i a l i ­zare a u r ă m a s c u r s u r i l e o r g a n i z a t e d e I n s t i t u t u l c e n t r a l d e p e r ­f e c ţ i o n a r e a c a d r e l o r d i d a c t i c e B u c u r e ş t i . E x i s t ă în f i e c a r e şcoa lă a j u t ă t o a r e n u m e r o a s e c a d r e d i d a c t i c e c a r e ş t i u p u ţ i n d e s p r e de f ic ienţa m i n t a l ă ş i a p r o a p e d e loc d e s p r e a c t u l e d u -c a ţ i o n a l - t e r a p e u t i c c u c o p i l u l de f ic ient m i n t a l .

î n p e r s p e c t i v ă n u s e p o a t e v o r b i d e s p r e u n î n v ă ţ ă m î n t s p e ­cia l m o d e r n f ă r ă o p r e g ă t i r e ş i s p e c i a l i z a r e a c a d r e l o r d i ­dact ice . P r e g ă t i r e a t e r a p e u t u l u i ş i c a d r u l u i d i d a c t i c e s te f u n ­d a m e n t a l ă p e n t r u o m u n c ă e f ic ientă c u c o p i l u l def ic ient m i n t a l .

9 . 5 . D E F I C I E N T U L M I N T A L Ş l I N T E G R A R E A

S O C I O - P R O F E S I O N A L Ă

C r e ş t e r e a , e d u c a r e a ş i o c r o t i r e a m i n o r i l o r c o n s t i t u i e p e n t r u s t a t u l n o s t r u socia l i s t o p r e o c u p a r e d e s e a m ă . î n c a d r u l acestei p r e o c u p ă r i , u n loc î n s e m n a t î l o c u p ă o c r o t i r e a ace lor m i n o r i c a r e n u a u a s i g u r a t e î n fami l i le lor condi ţ i i le n e c e s a r e p e n t r u d e z v o l t a r e a fizică, m o r a l ă ş i i n t e l e c t u a l ă n o r m a l ă , a c ţ i u n e c a r e

336

r

rea l i zează p r i n d i f e r i t e f o r m e ş i i n s t i t u ţ i i d e o c r o t i r e . P r i n Legea N r . 3/1970 se a s i g u r ă c a d r u l o r g a n i z a t o r i c a l a c ţ i u n i i de -crotire a m i n o r i l o r de f ic ienţ i , aşa c u m s î n t p r e v ă z u t e în a r t i ­

colul 5, u n d e s î n t i n c l u s e c a t e g o r i i l e ş i i n s t i t u ţ i i l e de o c r o t i r e ş i

i n s t r u i r e .

9 . 5 . 1 . ATRIBUŢIILE C O M I S I E I D E D I A G N O S T I C Şl TRIAJ i

P e l î n g ă L a b o r a t o r u l d e s ă n ă t a t e m i n t a l ă i n f a n t o - j u v e n i l ă s a u serv ic i i le d e n e u r o p s i h i a t r i e i n f a n t i l ă d i n pol ic l in ic i le j u d e ­ţ e n e f u n c ţ i o n e a z ă comis i i le de d i a g n o s t i c ş i t r i a j a l copi i lor defi­c ienţ i n e u r o p s i h i c i . I n c o m p o n e n ţ a a c e s t o r comis i i i n t r ă c a d r e l e m e d i c a l e ( n e u r o p s i h i a t r u , p e d i a t r u , o t o r i n o l a r i n g o l o g , o f t a l m o ­log), defectologi (ps iholog ş i logoped), r e p r e z e n t a n t u l secţ ie i de î n v ă ţ ă m î n t , a s i s t e n ţ a socială.

S p r e comis ie s î n t î n d r u m a ţ i copi i i o u s u s p i c i u n e a d e defi­c i e n ţ ă m i n t a l ă , m o t o r i e s a u senzor ia lă , î n v e d e r e a s tab i l i r i i g r a ­d u l u i ş i r e c o m a n d ă r i i t i p u l u i d e a s i s t e n ţ ă m e d i c a l ă , şco lară s a u socială.

La comis ie d o s a r u l c o p i l u l u i c o n ţ i n e : c e r e r e a p ă r i n ţ i l o r ( a p a r ţ i n ă t o r i l o r ) p e n t r u a f i t r a t a t , r e c o m a n d a r e a m e d i c a l ă , a n ­c h e t a socia lă ş i f işa m e d i c a l ă c a r e oferă d a t e l e p e r s o n a l e ş i h e -r e d o c o l a t e r a l e , r e z u l t a t e l e i n v e s t i g a ţ i i l o r m e d i c a l e ş i ps ihologice, r e f e r a t u l u n i t ă ţ i i p r e ş c o l a r e s a u ş c o l a r e d i n c a r e p r o v i n e .

D u p ă e x a m i n a r e s e î n t o c m e ş t e p r o c e s u l v e r b a l , u n d e s înt

c o n s e m n a t e : — d i a g n o s t i c u l c l i n i c ş i f u n c ţ i o n a l ; — g r a d u l de f ic ienţe i m i n t a l e ;

. — r e c o m a n d a r e a t i p u l u i de a s i s t e n ţ ă (medica lă , şcolară,

socială) . D o s a r u l se î n a i n t e a z ă comis ie i de o c r o t i r e a m i n o r i l o r c a r e

e l i b e r e a z ă h o t ă r î r e a c u p r i v i r e l a m ă s u r a d e o c r o t i r e .

337

9.5.2. R O L U L C O M I S I I L O R P E N T R U O C R O T I R E A

M I N O R I L O R

Comis i i l e p e n t r u o c r o t i r e a m i n o r i l o r d e p e l i n g ă c o m i t e t e l e e x e c u t i v e a le consi l i i lor p o p u l a r e a le m u n i c i p i i l o r ş i o r a ş e l o r s î n t o r g a n i z a t e p e b a z a L e g i i N r . 3/1970.

A c e s t e comisi i , u r m ă r e s c d e z v o l t a r e a d i n p u n c t d e v e d e r e fizic, m o r a l ş i i n t e l e c t u a l a m i n o r i l o r faţă d e c a r e s-au l u a t m ă ­s u r i d e o c r o t i r e ş i c a r e s e găsesc î n r a z a t e r i t o r i a l ă r e s p e c t i v ă , i n d i f e r e n t d a c ă m ă s u r a a fost l u a t ă de acea comis ie s a u de co­mis ia j u d e ţ e a n ă p e n t r u o c r o t i r e a m i n o r i l o r . D e a s e m e n e a , u r m ă ­resc ş i s p r i j i n ă m i n o r i i c a r e a u fost c u p r i n ş i î n u n a d i n f o r m e l e d e o c r o t i r e p r e v ă z u t e d e lege î n c e p r i v e ş t e c o n t i n u a r e a -studii­lor î h t r - o f o r m ă d e î n v ă ţ ă m î n t , u c e n i c i a ' l a locul d e m u n d ă , în­c a d r a r e a m m u n c ă etc. * :

9.5.3. D E F I C I E N T U L M I N T A L Ş l P R O F E S I A

E s t e r e c u n o s c u t ş i d e m o n s t r a t c ă deb i l i i m i n t a l i ş i c h i a r . i m ­becil i i p o t să-şi î n s u ş e a s c ă d e p r i n d e r i l e d e m u n c ă i m p l i c a t e î n ­t r - o se r ie de profesi i , în a ş a fel înc î t să-şi p o a t ă as jgura e x i s t e n ţ a .

î n c ă d i n a n u l 1937 P . B i e t h [11c] a r ă t a î n u n u l d i n s t u d i i l e sa le c ă 8 0 % d i n abso lvenţ i i u n e i şcoli a j u t ă t o a r e a u a j u n s l a o s i t u a ţ i e e c o n o m i c ă m u l ţ u m i t o a r e . î n g e n e r a l se ş t i e că randa­m e n t u l î n m u n c ă a l d e b i l u l u i m i n t a l e s t e m a i b u n dec î t p r o g ­n o s t i c u l făcut în t i m p u l şco lar izăr i i sa le . '

U n a d i n t r e p r o b l e m e l e i m p o r t a n t e a l e o r i e n t ă r i i p ro fes io­n a l e a de f ic ienţ i lor m i n t a l i e s te c u n o a ş t e r e a m e s e r i i l o r î n c a r e e i p o t s ă facă faţă. D ă m m a i jos, p e n t r u o r i e n t a r e , l i s ta d r . S i m e n c i t a t d e C . K o h l e r [73] a ce lor m a i u z u a l e f o r m e d e m u n c ă î n c a r e p o t f i î n c a d r a ţ i def ic ienţ i i m i n t a l i . L i s ta c u p r i n d e ş i .nivelu­r i l e m i n t a l e m i n i m e l a c a r e p o t f i e x e c u t a t e d i fe r i te le a c t i v i t ă ţ i . A c e a s t ă l i s tă e s t e c i t a t ă ş i d e c ă t r e M . R o ş e a [50]. . . .

338

A. Ocupaţii c o m u n e p e n t r u cele două sexe

Nive lu l de 3 a n i :

Nivelul de 5 a n i :

Nive lu l de 6 ani :

Nivelul de 7 a n i :

Nivelul de 9 ani :

Nive lu l de 3 ani :

Nive lu l de 4 a n i :

Nivelul de 5 a n i :

Nivelul de 6 ani

Nive lu l de 7 an i :

Nive lu l de 8 a n i :

Nive lu l d e 9 a n i :

Nive lu l de 10 an i :

I. Lucrări de gospodărie

Frecarea pode le lor , deplasarea meselor şi a scaunelor în v e d e r e a curăţeniei, ştergerea me­selor cu o cîrpă udă, transportarea veselei de metal din sufrager ie în sala de spălare a ei. Spălarea vese le i , aranjarea patului, perierea şi ceruirea parchetu lu i .

Lăeuirea, ceruirea; măturarea şi alte activităţi

de curăţenie în interiorul sălilor, ajutor la între­

ţinerea une i săli în întregime.

Măturarea şi ş tergerea prafului în birouri.

Activităţi le îndep l in i te de o îngrijitoare.

II. Grădinărit

Strîngerea p ietre lor sau a crengilor, încărcarea pietrelor într-o roabă, utilizarea următoarelor u n e l t e : sapă, lopată, tîrnăcop, greblă într-o muncă de terasament, fără precizie, încărcarea unei roabe cu ajutorul lopeţilor, ni­velarea a p r o x i m a t i v ă cu ajutorul unei lopeţi sau sape, înt inderea nis ipului pe o alee. Recoltarea p lante lor, atunci cînd munca nu pre­supune aprec ierea stării acestora, de exemplu, recoltarea de pe c împ a sfeclei de zahăr, a mor­covilor.

Cositul ierbii pe o pajişte, executarea unei nunei grosiere de pl iv ire.

Executarea unei munc i mai fine de plivire a ce­

pei, a morcovi lor etc.

Recoltarea legumelor, cu excepţia tomatelor, a

mazării, şi a a l tor produse care necesită o apre­

ciere mai precisă a stării lor, tăierea arbor: lor cu

securea, săparea şi rărirea legumelor,

întoarcerea şi încărcarea finului.

Recoltarea oricăror fructe şi legume, săparea zar­

zavaturilor în c a l i t a t e de ajutor de grădinar.

Ajutor de grădinar.

339

III. Croitorie

Nivelul de 4 ani : Ruperea unor fîşii şi coaserea lor pentru a face preşuri, cusutul simplu cu puncte variate.

Nivelul de 5 ani : Cusutul după contur, tăierea cu foarfecele a unor fîşii de sfoară.

Nivelul de 7 ani : Executarea tivului simplu, model simplu în cru­ciuliţe, utilizarea maşinii de cusut de mînă, cu­sutul nasturilor şi a peticelor.

Nivelul de 8 ani : Cusutul butonierelor, cruciuliţe pe canava, îm-brăcarea păpuşilor, cusutul rochiţelor croite de altcineva.

Nivelul de 9 ani : Croirea şi confecţionarea rochiilor, utilizarea maşinii de stopat, utilizarea maşinii electrice de cusut.

IV. Bucătăria

Nivelul de 4 ani : Curăţarea mazării păstăi. Nivelul de 5 ani : Curăţirea legumelor, spălarea veselei. Nivelul de 8 ani : Ajutor la toate în bucătărie. Nivelul de 9 ani : Pregătirea unor mîncăruri simple, ajutor la ser­

vit, curăţirea cratiţelor, cuţitelor şi a altor usten­sile de bucătărie.

Nivelul de 10 ani : Pregătirea unor dulciuri simple. Nivelul de 11 ani : Prăjituri şi mîncăruri obişnuite.

V. Spălătorie

Nivelul de 3 ani : Transportarea lenjeriei, aşezarea şi scoaterea ru­felor din maşina mecanică de spălat.

Nivelul de 5 ani : Aşezarea rufelor la calandru şi îndoirea lor. Nivelul de 6 ani : Atîrnarea rufelor* la uscat şi strîngerea lor. Nivelul de 8 ani : Călcarea rufelor drepte. Nivelul de 9 ani : Călcarea rufelor mai complicate, utilizarea ma­

şinii de spălat. Nivelul de 10 ani : Scrobirea şi călcarea rufelor scrobite.

VI. Ţesătorie

Nivelul de 4 ani : Ţesătură simplă pe război Todd, bobinaj. Nivelul de 5 ani : Ţesătură cu model pe război Tood, ţesut cu ta-

pete simple.

340

Nivelul de 6 ani :

Nivelul de 7 ani :

Nivelul de 8 a n i :

Nivelul de 9 a n i :

Nivelul de 7 a n i :

Nivelul de 8 a n i :

Nivelul de 9 a n i :

Nivelul de 10 a n i :

Nivelul de 3 ani :

Nivelul de 4 a n i :

Nivelul de 5 ani :

Nivelul de 6 ani :

Nivelul de 7 ani :

Nivelul de 9 a n i :

Nivelul de 10 ani :

Nivelul de 5 ani :

Nivelul de 6 ani :

III. Lucrări

Nivelul de 6 ani :

Ţesut de tapet cu modele simple.

Ţesut de prosoape şi feţe de masă pe război,

Concord.

Fabricarea de covoare, utilizarea războiului au­

tomat de covoare.

Util izarea războiului cu patru curele, utilizarea

războiului pentru eşarfe.

VII. împletituri

Confecţionarea de mături (primele faze).

Confecţionarea de coşuri (modele simple).

Confecţionarea de coşuri (modele mai complexe).

Confecţionarea de coşuri după modele, lucrări

din rafie şi răchită.

B . O c u p a ţ i i p e n t r u b ă i e ţ i

I. Tîmplărie

Tăierea la întîmplare cu un fierăstrău mic, lus­truirea cu glaspapir a suprafeţelor plane.

Tăierea scîndurilor şi grinzilor, tăierea lemnului cu securea, tăierea cu fierăstrăul urmărind o li­nie trasată pe lemn, tăierea cu fierăstrăul a lem­nelor de foc.

Polisarea mobilelor cu hîrtie emeri, în vederea lăcuirii lor.

Fabricarea de jucării : animale din lemn, piese de şah.

Reparaţii s imple : cutii, perii.

Reparaţii de mobile.

Lăcuire şi lustruire.

II. Perii

Trierea părului pentru confecţionarea periilor.

Confecţionarea periilor.

în gospodării agricole : îngrijirea animalelor

Inhămarea şi deshămarca cailor, conducerea unei

căruţe.

341

Nivelul de 7 ani :

Nivelul de 8 ani :

Nivelul de 6 a n i :

Nivelul de 10 ani :

Nivelul de 7 ani :

Nivelul de 8 a n i :

Nivelul de 9 a n i :

Nivelul de 10 a n i :

Nive lu l 'de 7 ani :

Nivelul de 9 ani y

Nivelul de 7 a n i :

Nivelul de 9 ani :

Nivelul de 8 ani :

Nivelul de 4 ani :

Nivelul de 9 a n i :

Nivelul de 5 a n i :

Conducerea unui atelaj cu 2 cai, aratul, grăpatul, îngrijirea în grajd.

Lucrări generale în staul, cosirea şi î n c ă r c a r e a finului, mulsul, conducerea unui atelaj c u b o i .

IV. Zidărie

Amestecarea cimentului şi ajutarea z i d a r i l o r . Confecţionarea de forme pentru d a l e l e d e c i ­ment..

V. Vopsitorie

Vopsirea unui utilaj de gospodărie agricolă. Vopsiri interioare şi exterioare I n s u p r a f e ţ e plane.

Vopsirea de jucării, rame de ferestre, m u n c ă fină.

Pictarea de litere.

VI. Cizmărie

Reparaţii de încălţăminte mai simplă. Reparaţii de pantofi.

VII. Potcovăritul

Ajutor dat potcovarului la scoaterea c u i e l o r , p la­sarea potcoavei, împlintarea cuielor.

VIII. Imprimerie

Presă cu pedală, punerea în bloc a f o i l o r d e hîrtie, trierea caracterelor.

IX. Frizerie

Tunsul, rasul.

C. Ocupaţii pentru fete

I. Confecţii de jucării

Decuparea de i m a g i n i pentru albume.

Confecţionarea d e jucării d i n stofă.

II. Croşetat, tricotaj, broderie

Lănţişor cu croşeta, împletitură, p u n c t p e f a ţ ă ,

342

Nivelul de 6 a n i :

Nivelul de 7 a n i :

Nivelul de 8 ani :

Nivelul de 9 a n i :

Nivelul de 10 a n i :

Nivelul de 11 a n i :

fileuri pentru sacoşe, hamacuri, plase de baschet-bal.

Croşetarea de ochiuri deschise.

Croşetarea de ochiuri pline, împletirea de fulare.

Croşetarea după model, împletirea de pulovere,

bonete, broderie : cusături de butonieră şi cru­

ciuliţe pe canava.

împletiri de ciorapi şi mănuşi, utilizarea maşinii de tricotat pentru bonete şi sacoşe, confecţiona­rea de modele simple.

Trieotarea la maşină a puloverelor, utilizarea maşinii de tricotat pentru vîrful de ciorapi, bro­derie cu punct suedez.

Dantele cu modele dificile, broderii cu punct mai complicat.

ţ )es igur că meseri i le specif icate în l ista de mai sus nu epui­

zează activităţi le profesionale în care def icienţi i mintal i pot f i

utilizaţi. Lista furnizează însă o serie de p u n c t e de reper în legă­

tură cu nivelul mintal min im care este necesar în executarea

unor activităţi.

9.5.4. INSTITUŢII D E ASISTENŢA

,.1. Reţeaua de asistenţă şcolară aparţinînd de Ministerul învăţămîntului şi Educaţiei.

a) Şcoli generale pentru deficienţi mintali

L o c a l i t a t e a ş i a d r e s a Judeţele repartizate Observaţii

A l e x a n d r i a , S t r . L i b e r t ă ţ i i n r . 310 Arâ'd,» Str. O p t . Ignat nr. 10 Apa, Str. Din J o s Bazau, S t r . D o b r o g e a n u - G h e r e a

nr. 30

Ilfov, Teleorman -fete Arad mixtă Satu Mare . -mixtă Buzău, Bacău, Braşov băieţi

3 4 3

Localitatea şi adresa Judeţele repartizate Observaţii

Bucureşti, Str. Pope Petre nr. 31, mun. Bucureşti fete { Sector 2

Bucureşti, Str. Popa Rusu nr. 13, mun. Bucureşti fete Sector 2

Bucureşti Spl. Unirii nr. 104, mun. Bucureşti băieţi Sector 5

Bucureşti, Şos. Olteniţei nr. 208, mun. Bucureşti , băieţi Sector 5

Bucureşti, Str. Labirint nr. 186, mun. Bucureşti mixtă Sector 4

Bucureşti, Str. Soldat Enache Ion mun. Bucureşti băieţi nr. 31, Sector 5 • ' •

Bucureşti, Str. Surorilor, Sector 8 mun. Bucureşti mixtă Brăila, Şos. Rîmnicu Sărat Brăila, Galaţi, Tulcea băieţi Bughea, Argeş Argeş băieţi Balş — Olt, Str. Plopului Olt, Mehedinţi, Vîlcea mixtă

nr. 16 bis Bilber — Harghita, Harghita, Covasna mixtă

Str. Principală . ... Blaj — Alba, Str. Republicii Alba, Braşov băieţi

nr. 11 Bocşa — Caraş-Severin Caraş-Severin mixtă Baia-Mare, Str. 23 August nr. 19 Maramureş mixtă Cluj, Str. Moţilor nr. 24—26 Cluj mixtă Constanţa, Str. Semănătorului Constanţa, Tulcea mixtă

nr. 8 Cudalbi —> Galaţi Fierbinţi — Ilfov Focşani, Str. Coteşti nr. 17 Filipeşti — Tg. Prahova Filiaşi, Calea Lenin nr. 208 Gîrdani — Maramureş Giiău — Cluj

Huedin, Str. A. Iancu nr. 41 Movila — Ialomiţa Mediaş Iaşi, Str. C. A. Rosetti nr. 11—15 Macea — Arad Nisipeni — Satu-Mare

Galaţi, Brăila, Vrancea mixtă Ilfov, Teleorman ' băieţi Vrancea, Bacău, Vaslui mixtă Prahova, Dîmboviţa mixtă Dolj, Gorj, Mehedinţi mixtă Maramureş mixtă Cluj mixtă Cluj, Bistriţa-Năsăud mixtă Ialomiţa, Buzău, Prahova -mixtă Sibiu băieţi Iaşi, Botoşani, Vaslui mixtă Arad, Caraş-Severin rriixtă Satu-Mare mixtă

344

Localitatea şi adresa Judeţeie repartizate Observaţii

Oradea, Str. Castanilor nr. 61 Bihor mixtă

Ocland — Harghita, Harghita, Covasna mixtă

Str. Principală nr. 222 - fete Piatra-Neamţ, Str. Parcului nr. 1 Neamţ, Bacău - fete

Popeşti — Bihor Bihor băieţi

Pleşoiu — Olt Olt, Mehedinţi, Vîlcea mixtă

Periş — Ilfov Ilfov, Mun. Bucureşti mixtă

Ploieşti Prahova mixtă

Pest iana — Hunedoara Hunedoara mixtă

Răscruci — Cluj Cluj, Bistriţa-Năsăud mixtă

Recaş — Timiş Timiş băieţi

Şimleul Si lvaniei Sălaj mixtă

Suta-Seacă — Dîmboviţa Dîmboviţa, Buzău, Prahova fete

Sîncrai — Alba Alba mixtă

Săcei — Haţeg Hunedoara mixtă

Sibkij Str. Filarmonicii nr. 18 Sibiu mixtă Tg: Neamţ, Str. Lenin 134 Neamţ, Bacău băieţi

Turm* Roşu — Sibiu Sibiu, Braşov fete

Tileagd — Bihor Bihor mixtă

Tg. L&puş, P-ţa Eroilor nr. 3 Maramureş mixtă

Timişoara, Str. Musorgski nr. 2 Timiş mixtă Tg. Mureş, Str. Lungă 84 Mureş mixtă Vărădia — Arad Arad mixtă

Vişeul de sus, Str. 23 August Maramureş mixtă

nr. 20 Valea Mare — Argeş Argeş, Vrancea fete

Vaslui Vaslui, Vrancea mixtă

Zvorişiea — Suceava Suceava mixtă

2. Reţeaua de as is tenţă Sănătăţii.

Cămine-spitale pentru

Ionăşeni Ghimeş Moreni Brîncoveneşti

socială aparţinînd Ministerului

eficienţi nerecuperabili

Botoşani Bacău Dîmboviţa Mureş

345

Postrăveni Ologeni Tătarei Rîul Vadului Măciuca Lugoj

Neamţ Prahova Sibiu Vîlcea Timiş

n i s t e r u l Î A c i L 6 a S Î S t e n t ă S O c i o - ^ ° ^ « p ă r t i n i n d ; Mi-

a) Cămine-şcoală

Cămin-şcoală Slobozia băieţi Cămin-şeoală Caransebeş fete

b) Şcolile profesionale speciale

(atelierele de muncă protejate)

Şcoala profesională spe­cială 15

(oligofreni-mixtă)

Şcoala profesională spe­cială nr. 20 (oligofreni-băieţi)

Şcoala profesională Nr. 22 (oligofreni-fete)

Şcoala profesională Nr. 21 (oligofreni-fete)

Reghin Jud. Mureş Cartier Apalina 170

Bistriţa Costeşti Jud. Vîlcea

Huşi Str. Dobrina 2

Ineu Jud. Arad Str. Tarian Nr. 2

zidar construcţii, forjor, instalator pt. instalaţii sanit., lăcătuş - constr., metalice, sobar teraco-tist, mozaicar,' fâiaftţar, zugrav-vopsitor, : tafci-ţer, tîmplar rhfrbiiă şi art. tehnice, ' croitor îmbrăcăminte bărbaţi.

Tîmplar mobilă âf fcteh. tapiţer, zugrav-vopsi­tor, zidar, mozaicar, faianţar, sobar;'' 'tini­chigiu, croitor îmbrăcă­minte bărbaţi, instala­tor pt. inst. teh.-sani-tare.

Tîmplar mobilă- şi art. tehnice, parchetari, zi­dari, zugrav-vopsitor, sobar-teracotist, dogar. Tîmplar mobilă şi art. tehnice tinichigiu, zu­grav-vopsitor, zidar, ta­piţer, sobar-teracotist.

346

Şcoala -profesională spe­c ia lă Nr, 23 (ofigofsem^mixt)

Şcoala profesională spe­cială Nr. 27 (oligbfi'eni-băieţi)

Şcoala profesională spe­cia lă Nr. 29 (oligofreni-fete)

Sui ci Jud. Argeş

Cobiâ Jud. Dîmboviţa

Horia Jud. Tulcea

Croitor îmbr. femei, croitor îmbr. bărbaţi, ţesător manual covoa­re, zugrav-vopsitor, ta­piţer.

Tîmplar mobilă şi arti­cole tehnice, tapiţer, croitor îmbrăcăminte bărb. zidar construc-

Croitor îmbr. femei, plăpumar, saltelar, zu­grav-vopsitor.

P e n t r u a asigura o asistenţă specializată grupelor de defi­cienţi mintali, considerăm că este necesară o diversificare a inst ituţi i lor şi o pregătire a cadrelor de defectologi, pentru de­ficienţa respectivă.

in prezent sînt în afara as istenţei sau sînt toleraţi în co­lect iv ităţ i normale sau instituţii de asistenţă următoarele categori i :

deficienţii psihomotori preşcolari ; —^deficienţi i intelectual i cu epi lepsie sau şi cu deficienţe

motorii; . - 'r—• def ic ienţe intelectuale asociate cu deficienţe senzoriale ;

«-^deficienţe inte lectuale cu tulburări de comportament. • > > . • » • • • '

9 . 6 . A S P E C T E M E D I C O - L E G A L E A L E DEFICIENŢEI

M I N T A L E

9 . 6 . 1 . MANIFESTĂRI A N T I S O C I A L E Şl INFRACŢIONALE

Defic ientul mintal poate comite acte antisociale şi infrac­ţionale deoarece nu are capacitatea necesară de discernămînt

347

p e n t r u a e v a l u a g r a v i t a t e a fapte lor . D e a s e m e n e a î i l i p s e ş t e j u ­decata , a u t o c o n t r o l u l , p u t e r e a d e i n h i b i ţ i e ş i d e c î n t ă r i r e â m o ­t ive lor ş i r e z u l t a t e l e a c ţ i u n i i lu i nu p o t f i p r e v ă z u t e . Adesea se n o t e a z ă a c t e c a r e p o t f i cal i f icate d r e p t r ă u t a t e ş i c a r e î n fond s î n t d a t o r a t e u n e i l ipse a a fect iv i tă ţ i i , a mi le i , a c o m p a s i u n i i .

I n f r a c ţ i u n i l e c a r e p o t f i comise de def ic ienţ i i m i n t a l i s î n t : f u r t u r i l e , a t e n t a t e l e l a b u n e l e m o r a v u r i , v io lur i le , î n g e n e r a l d e ­l ictele s e x u a l e , i n c e n d i e r e a , a c t e l e a g r e s i v e ş i c h i a r c r i m e , u n e ­or i d i n r ă z b u n a r e . F i i n d u ş o r sugest ib i l i , p o t s ă c o m i t ă d i fe r i te f a p t e p e n a l e , c h i a r ş i c r i m e , s u b i n f l u e n ţ ă s t r ă i n ă .

9.6.2. D E F I C I E N T U L M I N T A L Ş l R E S P O N S A B I L I T A T E A P E N A L A

R e s p o n s a b i l i t a t e a p e n a l ă s e s tab i le ş te î n f u n c ţ i e d e g r a d u l def ic ienţei m i n t a l e , de reac ţ i i l e c o m p o r t a m e n t a l e în diferitie si­tuaţ i i , d e a c t i v i t a t e a d u s ă î n m o m e n u l săv î rş i r i i i n f r a c ţ i u n i i ş i î n r a p o r t c u v î r s t a .

P s i h i a t r u l , sol ic i tat î n c a l i t a t e d e e x p e r t t r e b u i e s ă fie f o a r t e a t e n t c u aceş t i b o l n a v i î n t r e b u i n ţ a ţ i d e s e o r i d e a l ţ i i p e n ­t r u p e r v e r s i u n i s e x u a l e . F a p t u l c ă d e f i c i e n t u l m i n t a l r i u ' a r e d i s c e r n a m î n t u l , c o n t r o l u l ş i a u t o c r i t i c a f a p t e i sale, a j u n g e d e s e ­or i să fie c o a p t a t ş i u t i l i z a t de a l t e p e r s o a n e cu e x p e r i e n ţ ă i n ­f racţ ională . Aceş t i m i n o r i d e l i c v e n ţ i t r e b u i e d e c l a r a ţ i n e r e s p o n ­sabil i . I n s t a b i l i r e a r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i p e n a l e t r e b u i e s ă s e a ibă î n v e d e r e g r a d u l d e def ic ienţă m i n t a l ă ş i î n f u n c ţ i e d e a c e a s t a dacă es te c a p a b i l să se o r i e n t e z e ş i să-şi d e a s e a m a de g r a v i ­t a t e a a c t u l u i comis .

S o c i e t a t e a c o n t e m p o r a n ă s u b s e m n u l ş o c u l u i v i i t o r u l u i s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o t r a n z i e n ţ ă p e r m a n e n t ă c a r e i m p l i c ă o a d a p t a r e c o n t i n u ă l a s i t u a ţ i i l e n o i c r e a t e . ' '

D i n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , d e f i c i e n t u l m i n t a l e s t e ş i ya f i pus p e r m a n e n t în c o n t e x t e c r i t i c e l a c a r e va t r e b u i să se aHapteze. De a c e e a în s o c i e t a t e a c o n t e m p o r a n ă e x i s t ă o p r e o c u p a r e impor­t a n t ă p e n t r u a s i s t e n ţ a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l , p e n t r u p r e g ă t i r e a l u i p e n t r u v ia ţă, p e n t r u i n t e g r a r e a lu i socio-profes ionalâ .

î n ce le c e u r m e a z ă v o m c o n t u r a c î t e v a o r i e n t ă r i ş i p e r s p e c ­t i v e l e g a t e d e p r o b l e m a t i c a d e f i c i e n t u l u i m i n t a l î n s o c i e t a t e a c o n t e m p o r a n ă .

î n p r i m u l r î n d n e v o m o p r i a s u p r a o r i e n t ă r i i r e c u n o s c u t e de t o t mai m u l ţ i ş i î m b r ă ţ i ş a t ă de legis laţ i i le ş i p r a c t i c i l e din t o t m a i m u l t e ţ ă r i : precocitatea depistării şi introducerii unei terapii complexe medico-psihopedagogice.

D e p i s t a r e a t r e b u i e f ă c u t ă p r i n m e d i c i i p e d i a t r i d a r ş i p r i n m e d i c i i d e c e l e l a l t e s p e c i a l i t ă ţ i c a r e î n c o n s u l t a r e a c o p i l u l u i î n -t î l n e s c t u l b u r ă r i î n d e z v o l t a r e s a u u n e l e def ic i te care a r p u t e a s ă i n d i c e e x i s t e n ţ a u n e i d e f i c i e n ţ e m i n t a l e . E v i d e n ţ a de f ic ien­ţ i l o r m i n t a l i , t r a t a r e a şi î n d r u m a r e a soc io-profes ională să se facă p r i n L a b o r a t o a r e l e de s ă n ă t a t e m i n t a l ă î n f i i n ţ a t e la n i v e l u l fie­c ă r u i j u d e ţ .

D e p i s t a r e a p o a t e f i f ă c u t ă ş i d e c ă t r e e d u c a t o r i i care-ş i d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a în i n s t i t u ţ i i l e p r e ş c o l a r e . C o n t r i b u i e l a a c e a s t ă a c ţ i u n e d e m a r e i m p o r t a n ţ ă e d u c a t o r u l , u r m ă r i n d dez­v o l t a r e a p s i h o m o t o r i e a c o p i l u l u i cu a j u t o r u l f i şelor s p e c i a l ela­b o r a t e , copi i c a r e p r e z i n t ă î n t î r z i e r i în d e z v o l t a r e mdrumînd p ă r i n ţ i i l a c o n s u l t a r e a m e d i c u l u i p e d o p s i h i a t r u .

D e p i s t a r e a e s t e f ă c u t ă ş i d e famil ie . P e n t r u a c e a s t a p ă r i n ţ i i t r e b u i e i n f o r m a ţ i ca a t u n c i c î n d o b s e r v ă u n e l e î n t î r z i e r i î n dez­v o l t a r e a copi i lor lor s a u u n e l e def ici te să se a d r e s e z e m e d i c u l u i p e d o p s i h i a t r u .

350

P e n t r u o r g a n i z a r e a s i s t e m a t i c ă ş i p r e c o c e a u n e i t e r a p i i c o m p l e x e e s t e n e v o i e de :

a) c r e a r e a c a d r u l u i i n s t i t u ţ i o n a l l ă r g i t c a r e să fie a d e c v a t ş i î n z e s t r a t cu t o t ceea ce e s te n e v o i e p e n t r u o t e r a p i e cît m a i e f i c a c e ;

b) f o r m a r e a de specia l i ş t i (medici , defectologi , logopezi, r e e d u c a t o r i , a s i s t e n t e sociale) p r i n c u r s u r i de s p e c i a l i z a r e •;" t r e ­b u i e s ă fie d u b l a t d e e n t u z i a s m ş i d r a g o s t e faţă d e p r o b l e m a co­p i i l o r def ic ienţ i m i n t a l i , fă ră de c a r e e s t e g r e u să se r e a l i z e z e ceea ce t r e b u i e ş i ceea ce se ş t ie în a c e s t d o m e n i u ;

c ) o r g a n i z a r e a u n o r c u r s u r i ş i î n t o c m i r e a u n e i l i t e r a t u r i a d e c v a t e p e n t r u p ă r i n ţ i , d e o a r e c e f ă r ă c o l a b o r a r e a p ă r i n ţ i l o r n u se pbate ' c o n c e p e o t e r a p i e e d u c a ţ i o n a l ă p r e c o c e a copi i lor defi­c i e n ţ i m i n t a l i ;

d ) o r g a n i z a r e a u n o r c e r c e t ă r i ş t i inţ i f ice a m p l e c a r e s ă evi­d e n ţ i e z e pos ib i l i tă ţ i le ş i m e t o d o l o g i a de r e c u p e r a r e ş i r e a b i l i t a r e a def ic ienţ i lor m i n t a l i .

O a d o u a o r i e n t a r e c a r e se face r e s i m ţ i t ă t o t m a i m u l t în v i i tor e s te l ega tă de proiectarea unei educaţii cît mai diferen­ţiate pentru copiii deficienţi mintali. D i f e r e n ţ i e r e a nu î n s e a m n ă s e p a r a r e a c o p i l u l u i de f ic ient m i n t a l de c o p i l u l n o r m a l , c i o t r a ­t a r e a lu i p o t r i v i t p o s i b i l i t ă ţ i l o r pe c a r e le a r e .

P r o p u n e m l a n i v e l u l g r ă d i n i ţ e l o r î n f i i n ţ a r e a u n o r g r u p e s a u a u n o r a c t i v i t ă ţ i spec ia le p e n t r u cei def ic ienţ i . F o r m u l ă m n e c e s i t a t e a î n f i i n ţ ă r i i u n o r clase p r e g ă t i t o a r e p e l î n g ă şcoli le d e m a s ă c u u n r e g i m d e s c h i s s p r e şcoala g e n e r a l ă s a u s p r e şcoala a j u t ă t o a r e . E s t e a b s o l u t n e c e s a r c a l a n i v e l u l şcolii a j u t ă t o a r e să se d i f e r e n ţ i e z e c lase ş i g r u p e de copi i cu d u b l e de f ic ienţe (def icienţ i m i n t a l i a soc ia ţ i c u t u l b u r ă r i senzor ia le , c u ep i leps ie , c u t u l b u r ă r i d e c o m p o r t a m e n t e t c ) .

S ă s e a ibă î n v e d e r e p e r m a n e n t c ă m u n c a c u copi lu l defi­c i e n t e s t e c o m p l e x ă ş i î n aces t d o m e n i u e d u c a ţ i a s e î n t î l n e ş t e c u t e r a p i a . N u t r e b u i e u i t a t , c i m e r e u a v u t î n v e d e r e c a r a c t e r u l t e ­r a p e u t i c a l p e d a g o g i e i d e s f ă ş u r a t e c u copii i def ic ienţ i m i n t a l i .

A t r e i a o r i e n t a r e pe c a r e o c o n t u r ă m ca f i ind n e c e s a r ă e s te l e g a t ă de m u n c a o r g a n i z a t ă în v e d e r e a combaterii hospitalis-miditi d i n l e a g ă n e l e de copii, d i n case le de copi i ş i u n e o r i d i n c r e ş e l e ş i c ă m i n e l e s ă p t ă m î n a l e . H o s p i t a l i s m u l se d o v e d e ş t e a f i u n a d i n s u r s e l e p r i n c i p a l e a l e g e n e z e i de f ic ienţe i m i n t a l e . D i m i n u a r e a ş i a m e l i o r a r e a i n f l u e n ţ e l o r n e f a s t e a le h o s p i t a l i s -m u l u i e s t e o d i r e c ţ i e d e m a r e p r i o r i t a t e î n p r e v e n i r e a a p a r i ţ i e i def ic ienţe i m i n t a l e .

351

A v î n d î n v e d e r e r o l u l m a r e p e care-1 a u p ă r i n ţ i i î n e d u c a r e a ş i r e c u p e r a r e a copi i lor def ic ienţ i m i n t a l i p r o p u n e m înfiinţarea unei asociaţii a părinţilor care au copii deficienţi.

A c e a s t ă asociaţ ie ar a v e a r o l u l de a face o p r o p a g a n d ă s u s ţ i n u t ă în r î n d u l p ă r i n ţ i l o r , de a o r g a n i z a ş i a d i r i j a a c ţ i u n i l e p ă r i n ţ i l o r î n v e d e r e a r e a l i z ă r i i u n i t a r e a p r o b l e m e l o r r i d i c a t e d e copii i def ic ienţ i m i n t a l i .

Se i m p u n e , de a s e m e n e a , d e z v o l t a r e a cabinetelor de consult genetic, l a î n c e p u t în c e n t r e l e u n i v e r s i t a r e ş i u l t e r i o r în j u d e ­ţe le a r o n d a t e c e n t r e l o r u n i v e r s i t a r e . C o n s u l t u l g e n e t i c a r p u t e a s ă c o n t r i b u i e l a p r e v e n i r e a a p a r i ţ i e i u n o r d e f i c i e n ţ e m i n t a l e .

Se i m p u n e cu n e c e s i t a t e elaborarea unui sistem unic de depistare, fişare, codificare statistică şi evidenţă a de f ic ienţ i lor m i n t a l i p e n t r u a a v e a p e r m a n e n t l a î n d e m î n ă cifre r e a l e ş i i n ­f o r m a ţ i i s i g u r e a t u n c i c î n d s e s t a b i l e ş t e d e z v o l t a r e a r e ţ e l e i ş i c a d r e l o r d e a s i s t e n ţ ă m e d i c o - p e d a g o g i c ă .

G L O S A R

= incapacitatea de a recunoaşte sau de a elabora semne numerice sau de a opera cu ele. După H. Hecaen (1965) acalculia reuneşte alexia şi agrafia pentru cifre şi numere, discalculia de tip spaţial şi pierderea operaţiilor aritmetice de bază.

= proprietate a subiectului de a resimţi emoţii şi sentimente, ansamblul proce­selor, stărilor şi relaţiilor emoţionale sau afective.

= tulburare a limbajului, caracterizată prin pierderea capacităţii de a vorbi corect din punct de vedere gramatical.

= (gr. anamnezis = amintire) investigare fie directă a unui subiect care consti­tuie un caz, fie a persoanelor din antu­rajul acestuia, în scopul obţinerii de informaţii privind antecedentele sale personale sau accidentale morbide pre­cedente.

= (gr. autos — însuşi) după B. Bleuler, sindrom constînd în replierea totală asu­pra propriei lumi lăuntrice, mod de gîn-dire necritic centrat pe subiectivitate şi rupt de realitate, dominată de fante­zie şi reverii. Subiectul refuză contactul cu persoanele şi obiectele externe şi se refugiază în lumea sa lăuntrică în care îşi satisface dorinţele în plan imagi­nativ.

353

Autozom

Baterie de teste

Boală genetică

Cariotip

Citogenetica

Congenital

Cotient intelectual (Q.I.)

= cromozom somatic sau nesexuai.

= sistem de probe standardizate care vi­zează diagnosticarea a diverse însu­şiri şi procese în vederea unui scop unic, acela privind prognoza adecvării individului la o anumită profesiune, activitate sau funcţie socială.

= orice manifestare patologică condiţio­nată de o mutaţie genică sau cromo-zomială transmisă de-a lungul mai multor gen-eraţii sau apărute în celulele germinale a le unuia dintre părinţi.

= ordonarea sistematică a cromozomilor dintr-o celulă aşa cum au iost foto­grafiaţi sau observaţi după imaginea microscopică. Deoarece forma şi nu­mărul cromozomilor sînfc o caracte­ristică a speciei, cariotipul est-e un cri­teriu de apreciere genetică a speciei.

ramură a geneticii care studiază pro­cesele ereditare în corelaţie cu struc­turile şi cu evenimentele celulare, în­deosebi legate de numărul, morfologia şi modificările cromozomilor.

apărut de la naştere.

noţiune introdusă de W. Sten i (1912), completînd conceptul de vîrstă mintală al lui A. Binet, reprezentînd un raport între vîrsta mintală şi cea acronolo-gică, înmulţit cu 100 (pentru eliminarea zecimalelor) şi care devine un coeficient al dezvoltării intelectuale, permiţînd comparaţii individuale şi intraindivi-duale prin urmărirea menţinerii, creş­terii şi a descreşterii coeficientului în timpul înaintării în vîrstă.

354

Debilitate mintală forma cea mai uşoară de înapoiere sau deficienţă mintală, şi în genere, de slă­biciune a activităţii psihice.

Oefectoiogie

Deleţie

Deme

Discalculie

Dislexte

Disgrafie

Dismetabolie

Displazie

= disciplină ştiinţifică, referitoare la par­ticularităţile psihofiziologice ale dez­voltării copiilor cu deficienţe fizice şi psihice — surzi, hipoacuziei, orbi, am-bliopi, deficienţi mintali, logopaţi, cu afecţiuni locomotorii ş.a.m.d. — la le­gităţile educaţiei, instrucţiei şi învă-ţămîntukii lor.

=' pierderea unui fragment de cromozom.

= grup cu înrudire consanguină sau co­munitate locală endogamă.

= perturbare în mecanismele înţelegerii şi efectuării operaţiilor de calcul Ia co­pii cu inteligenţă normală. Discalculia este însoţită de tulburări ale organizării spaţiale.

= perturbare anormală a mecanismelor citirii (ce se efectuează cu deformări, erori, lacune), simbolurile citite nu sînt precis identificate, clar înţelese şi co­rect reproduse.

= perturbare a învăţării scrisului, ano­malie a activităţii grafice exprimată în substituiri, omisiuni, inversări de li­tere şi silabe sau fuziuni de cuvinte ; neregularitritea desenului literelor şi dispunerea lor anarhică în pagină.

= tulburări ale metabolismului.

= anomalii în dezvoltarea ţesuturilor, or­ganelor sau a unei regiuni anatomice, ducînd la forme deformate sau la mon­struozităţi, unele incompatibile cu v iaţa

355

stare în afara armoniei — staturo-ponderală — discordanţă între dez­voltarea staturală şi cea ponderală.

se referă la gemenii proveniţi din două ouă distincte (gemeni fraterni).

trăsătură ereditară care se exprimă la heterozigoţi, gena responsabilă fiind prezentă în doză unică.

inflamaţie cu etiologie variată a ţesu­tului nervos central, caracterizata prin leziuni alternative (exudative şi proli­ferative) ale celulelor gliale şi tulburări ale funcţiilor cerebrale.

denumiră generică dată unui complex simptomatic polimorf care exprimă o suferinţă difuză a encefalului, determi­nată de cauze variate — CRONICA INFANTILA — sindrom neuropsihic cu etiologie multiplă, avînd simptome mo­torii şi psihice polimorfe, produse de leziuni anatomopatologice variate.

încrucişare în interiorul unui grup. Si­nonim — inbreeding.

(moştenit, eredofamilial). Termeni si­nonimi referitori la trăsăturile transmi­sibile genetic.

reflectă gradul de realizare fonotipică al unei gene şi este un fenomen cali­tativ.

unitate funcţională a aparatului genetic care specifică înlănţuirea aminoacizilor într-un lanţ polipeptidic.

cromozom sexual.

Ileterozigot

ll idrocefalie

individ care posedă alele diferite ale aceleiaşi gene pe un locus dat H pe cromozomii omologi.

sindrom caracterizat printr-o acumulare de lichid cefalorahidian aflat în stare de tensiune în cutia craniană — IN­TERNA — acumulare de lichid cefalo­rahidian în interiorul cavităţilor ven­triculare cerebrale — E X T E R N A — acumulare între foiţele meningier.e în­soţită adesea de atrofii cerebrale.

Hiperkinezie

Hipertrofie

= mişcare exagerată.

= dezvoltare exagerată a unui organ sau ţesut ca urmare a activităţii sale cres­cute în scopul adaptativ sau compensa­tor.

Ilipotrofie dezvoltarea subnormală a unui ţesut (organ) sau a organismului, datorită unui metabolism scăzut (local sau ge­neral), de cauză nutriţională, circulato­rie sau neuro-hormonală.

Hipoxie reducerea nivelului oxigenului sub li­mitele normale în ţesuturi, medii de cultură sau aer. NATALA (sin. anoxie natală) — este un sindrom caracterizat prin tulburări în instalarea respiraţiei extrauterine după naştere.

Homozigot care posedă gene identice, pe omologi, într-un locus dat.

Idiotie

Imbecilitate

(gr. idioteia — simplitate, ignoranţă) cea mai gravă formă de înapoiere mintală (nedezvoltare psihică).

deficienţă gravă în dezvoltarea min­tală şi se situează sub raportul gravi­tăţii, între debilitate mintală şi iciioţie.

3 5 7

Dizarmonie

Dizigot

Dominant

Encefalită

Encefalopatie

Endogamie

Ereditar

Expresivitate

Genă

Gonozom

3 5 n

Intelect

Invăţămînt ajutător

Izolat

Locus

= cuvînt generic cu semnificaţii variate, utilizat pentru a desemna totalitatea funcţiilor mentale, centrate în jurul gîndirii abstracte şi logice, capacitatea de a gîndi, de a opera cu noţiuni : minte, gîndire, raţiune.

ansamblul formelor instituţionale care asigură instruirea, educarea şi pregăti­rea pentru muncă a copiilor cu defi­cienţă mintală moderată sau uşoară.

populaţie cu efectiv limitat, care are un număr de strămoşi comuni mai mare decît populaţia generală.

locul de pe cromozomi ocupat de un set specific de alele.

Microcefalie anomalie caracterizată prin craniu cu dimensiuni inferioare datelor antropo-metrice corespunzătoare vîrstei, dato­rită sinostozei premature a suturilor craniene.

M o n o z i g o t

Mutaţie

O l i g o f r e n i e

Oligcfrenoîogie

Ontogeneză

= gemeni proveniţi dintr-un singur ou (germeni identici).

: schimbare de material genetic.

stare de înapoiere psihică (intelectuală, afectivă, voliţională) globală şi ireversi­bilă, datorită unei suferinţe cerebrale survenite în perioada prenatală, peri-natală şi postnatală.

ramură a defectologiei care se referă la problemele complexe ale cunoaşterii, educării şi recuperării deficienţilor mintali.

originea şi dezvoltarea unui organism de la oul fecundat pînă la starea de adult.

358

l'.n-er.e

l*i'i>etr»nţă

I'lciolropistn

Proband (propositus, caz ir,dex)

Pol igesic

Kecesivitate

Secbe/f:

Semn»! Babinski

Sindactil ie

Sindrom genetic

Strabism

paralizii parţiale, incomplete, mani­festate prin diminuarea forţei muscu­lare (paresis = slăbire, relaxare).

= exprimă proporţia indivizilor care ma­nifestă un caracter dat şi este un feno­men calitativ.

= totalitatea manifestărilor fonotipice atribuite unei singure mutaţii genice se numesc efecte pleiotropice, iar ge­nele cu asemenea efecte au primit nu­mele de gene pleiotropice sau polifenice.

= cel care a permis detectarea unei anu­mite tulburări ereditare.

= gene nealele plasate în loci diferiţi pe acelaşi cromozom sau pe cromozomi di­feriţi, determinînd acelaşi caracter.

= trăsătură exprimată numai cînd gena responsabilă este prezentă în doză dublă, la homozigoţi.

= leziune sau afecţiune durabilă, conse­cutivă unui proces patologic.

= reflex patologic care apare în leziunile căii piramidale. La excitarea prin zgî-rierea uşoară cu un ac bont a marginii externe a plantei apare ca răspuns re­flex extensia halucelui şi f lexia cu răsfirarea în evantai a celorlalte degete.

= lipirea degetelor de la mîini sau de la picioare.

= asociere de manifestări fenotipice.

= tulburare de coordonare a musculaturii oculare extrinseci, caracterizată prin deviaţia axei vizuale a unui ochi în timp ce celălalt fixează, astfel că ve­derea binoculară nu este posibilă.

359

Teratologie = ştiinţa anomaliilor, malformaţiilor şi monstruozităţilor.

aberaţie eromozomială stru.-turală constînd din dislocarea unui cromozom sau a unui fragment de cromozom pe un alt cromozom.

ovul fertilizat sau ou.

Alcătuit din următoarele lucrări bibliografice :

1. * * * Dicţionar medical. Ed. medicală, Bucureşti, 1970. 2. Geormăneanu, M. Patologia prenatală. Ed. medicală, Bucureşti, 1972. 3. Geormăneanu, M. Patologia indusă prenatală. Ed. medicală, Bucu­

reşti, 1978. 4. Lafon, R. Vocabulaire de psyhopidagogie et de psychiatrie de

l'enfant. P.U.F., 1963. 5. Popescu-Neveanu, Paul. Dicţionar de psihologie. Ed. Albatros. Bucu­

reşti, 1978.

6. Popescu, O. Sindroame în pediatrie. Ed. medicală, Bucureşti, 1974. 7. Săhleanu, V. şi Stugren, B. Mica enciclopedie de biologie şi medi­

cină. Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976.

Translocaţie

Zigot

B I B L I O G R A F I E

1. Aita, A. J. Manifestări neurologice în bolile generale. Ed. medicală, Bucureşti, 1968.

1 a. Abraham, A. Le dessin d'une personne. Le test de Machover. Ed. Delachaux & Niestlé Neuchatel, 1963.

2. Ajuriaguerra, J. Manuel de Psychiatrie de l'enfant. Paris, 1971. 2 a. Alessandrescu D. şi colab. Factorii natali ai suferinţei fetale,

Congr. al Vl l-lea naţional de obstetrică, Bucureşti, 1973, pag. 36.

3. Alexander, W. P. Echelle de performance pour la mesure de l'inte-ligence pratique. Centre de Psych. Appliquée, Paris, 1950.

4. Anastasiu, Gh., Constantinescu, VI. Contribuţii la istoria învăţămân­tului special din România, Ed. did. şi ped., Bucureşti, 1968.

4 a. D'Anthnaise, M., Salbreux, R. Prevalence de la déficience mentale profonde chez l'enfant. In : Neuropsychiatrie de l'enfance et de l'adolescence. Nr. 1—2, 1979.

5. Anziu, D. Les méthodes projectives, P.U.F., 1960. 5 a. Arseni, C. Tratat de neurologie, Vol. I, Ed. medicală, Bucureşti,

1979. 6. Bărbieri, N. F. Le dessin de Venfant. Son utilité pour le diagnostic

en neuropsychiatrie infantile. Rev. Neuropsychiatrie infan­tile, Nr. 3—4, 1962.

7. Baton P. Inadaptés scolaires et l'enseignement spécial. Univ. de Bruxelle, 1962.

8. Baudin, C, Dague, P., Diehl, F. Etude des résultats an W.I.S.C. de cent garçons déficients intellectuele. Rev. de Psychologie appliquée. Nr. 4, 1968.

9. Baumeister, A. A. Use of the W.I.S.C. with mental retardates. A re­v iew. Am. J. of ment, d e l , 69 (2), 1964.

10. Baumeister, A. Mental Retardation. Univ. of London Press LTD. 10 a. Bender L. Un test visuo-moteur et son usage clinique. P.U.F., Paris,

1957. 11. Berksen, G., Mason, W. A. Stereotyped movements as mental defec­

tives. Am. J. of ment, def., 68, 4, 1964. 11 a. Berry, H. K. Fed. Proc. 1975, 34, 2 134—2 139. l i b . Berlogea, O. Şcoala şi integrarea socială a deficienţilor. în : Psiho­

pedagogia specială I.S.P., Bucureşti, 1973. 11c. Dieth, P. Le rendement scolaire et social d'une école d'arriérés. In:

Journ. de Psychol. 34, 1937.

361

12. Binet, A., Simon, Th. Méthodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des anormaux. Année psychologique, t. XI., 1905.

13. Binet, A., Simon, Th. La mesure du développement de l'intelligence chez les jeunes enfants. Paris, 1917.

14. Binet, A. Ideile moderne despre copii. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975.

15. Biscof, P. Münch, med. Wochenschrift, 118, 1323, 1976. 16. Blanchard, I. Speach pattern and etiology in mental retardation

Amer. J. of ment, def., 68, 5, 1964. 17. Bologa, V., Toth, W., Ciumăgeanu, D. Gh. Creiniceanu pioner al de-

jectologiei moderne româneşti. Contribuţii la istoria învăţă-mîntului special din România. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1968.

18. Bologa, V. Istoria medicinii universale. Ed. medicală, Bucureşti, 1970. 19. Botez, J. M., Sen, Al., Dobrota, I. Elemente de neuropsihiatrie. Ed.

ştiinţifică, Bucureşti, 1971. 20. Brînzei, P. Itinerar psihiatric. Ed. Junimea, Iaşi, 1975. 21. Brown, A. N. Méthodes et techniques en psychologie clinique.

P.U.F., Paris, 1952. 22. Brunet-Lézine. Le dévelopment psychologique de la première en­

fance. P.U.F., Paris, 1951. 23. Brunet-Lézine. Echelle de développement psychomoteur de la pre­

mière enfance. Ed. Sei. et Psychotechn., Paris, 1955. 24. Bucur, S. şi colab. Viaţa medicală. 1968, 17, p. 1185. 25. Bühler, Ch., Hetzer, H. Kteinkindertests. Leipzig, Barth, 1932. 26. Bühler, Ch., Hetzer, H. Kleinkindertests. Entwicklungstests von 1 bis

6 Lebensjahr. München, Bart, 1966. 27. Burder, M, şi colab. Pediatrie. 1971, 1, p. 85. 28. Buseman, A. Psyhologies des déficiences intellectuelles. P.U.F., Paris,

1965. 28 a. Chazan, M. The incidence and nature of maladjustement among

children in schools for the educationally subnormal. Im : Bri­tish Journ. Educ. Psychol, 34, 1964.

28 b. Childs, B. Ann. Rev. Genêt. 1975. 9, 67—89. 29. Chiva, M. Débiles normaux, débiles pathologiques. Ed. Delachaux et

Niestle, 1973. 30. Cîmpeanu, L. Ardealul. Cluj. 1924. 31. Ciumăgeanu, D., Paradi, L., Fürtös, A. Unele date în legătură cu uti­

lizarea WISC-ului în examinarea nivelului intelectual la copii şi adolescenţi cu tulburări neuropsihice. Conferinţa naţională de psihiatrie, Cluj, 1971.

32. Claparéde, Ed. Comment diagnostiquer les aptitudes chez les écoliers. Paris, Flammarion, 1924.

33. Claparéde, Ed. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975.

34. Coman, O şi colab. Consideraţii în legătură cu un caz de sindrom Apert. Pediatria, Bucureşti, 1966, 6, p. 567.

35. Cordier, J. Contribution ă l'étude de V'epidemiologie de débilité men­tale. Bruxelles, 1963.

36. Corman, L. Le diagnostic de l'intelligence par la morphopsychologie. Presses Univ. de France, 1970.

3G2

37..Cotte, S., Roux, C, Aureil le A. Utilisation du dessin comme test psy­chologique chez les enfants. Ed. du Comité de l'enfance défi­ciente. Marseille, 3-e éd., 1951.

38. Crahay, S. Etude des corrélations existant entre les manifestations cliniques et les investigations psychiométriques dans les séquelles éloignées des traumatismes crâniens. Acta Psychia-trica Belgica, 70, 1970, p. 2.

39. Davidenkova, E. Bolile cromozomiale ale omului. Ed. medicală, Bucureşti, 19G6, p. 98.

40. Decroly şi Buyse. La pratique des tests mentaux. Paris, Alcan, 1928. 41. Delay, J., Pichot, P., Perse, J. Méthodes psychométrique en clinique.

Tests mentaux et interprétation. Paris, Masson, 1966. 42. Dexter, L. A. Research on problèmes of mental subnormality. Amer.

J. of ment, de f i c , 64, 1960. 43. Bopchis, N., Szl iwowski, H. B., Klees-Delange, M. Lésions cérébrales

à minim ; Moyens d'investigations. Acta Psychiatrica Belgica, vol. 70, 4, 1970.

44. Drăgănescu, Şt., Drăgănescu, M., Petrescu, Ar. Encefalite virotice umane. Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1963.

45. Dugas, M., Gallet, J. P. Les facteurs peri et post nataux de la débilite mentale. Rev. Prat., 1966, XVI, 17, 2333.

46. Dunean, G. C. Bolile metabolismului — defecte metabolice înnăscute. Ed. medicală, Bucureşti, 1966.

47. Edwards, J. H. şi colab. A new trisomie syndrome. Lancet, 1960, I, pag. 787. '

4 7 a . Enăcheseu C. Semnificaţia şi valoarea psihopedagogică a desemnu-lui la oligofreni. în : Psiho-pedagogia specială* I.S.P. Bucu­reşti, 1973.

48. .Ey, H. et col. Manuel de psychiatrie. Masson, Paris. 1970. 49. Fancomy, S. W. Manual de pediatrie. Ed. medicală, Bucureşti, 1965,

ed. a 7-a. 50. Farkaş, M. Date experimentale în legătură cu defectele de vorbire la

copii întîrziaţi mintali. Prob leme de defectologie, vol. III. Ed didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1963.

51. Feighin, M. Lexicon de simptome şi sindroame. Ed. medicală, Bucu­reşti, 1967.

52. Feldioreanu, T. şi colab. Pediatrie. Bucureşti, 1971, voi. 3, p. 273. 53. Forno, L. La technique des dessin de la maison, de l'arbre et du

bonhomme comme moyen d'exploration de la personnalité Rev. Neuropsychiatrie infant., 52, 1—2, 1960.

54. Freedman, A. M., Kaplan. H. I. The child. N e w York Atheneum, 1972. 55. Geormăneanu, M. Patologia prenatală. Ed. medicală, Bucureşti, 1972 56. Geormăneanu, M. Patologia indusă prenatal. Ed. medicală, Bucu­

reşti. 1978. 56a. Gesell A. V'embriologie du comportement humain. P.U.F., Paris,

1952. 57. Goodenough, F. L'intelligence d'après le dessin (Le test du bon­

homme). P.U.F., Paris, 1957. 58. Goertzen, S. M. Speach and the mentally retarded child. Mental Re­

tardation. N e w York, Holt, Rinehart, Winston, 1961. 58 a. Golu, M., Dieu, A. Introducere în psihologie. Ed. ştiinţifică, Bucu­

reşti, 1972. 363

59. Graborov, A. N. Ocerki po oligofrenopedagoghite Uciped ghiz Moskva, 1961.

59 a. Hanvik, L. J., The Goodenough test as a measure of inteligence in child psychiatrie patients. In : J. Clin. Psychol., 9, 1953.

60. Heiser, K. F. Mental déficiences. In : Handbook of Clinical Psycho­logy, ed. B. B. Wblman, N e w York, McGraw-Hill, 1963.

61. Herşcovici, P. Patologia perinatale. Ed. medicală, Bucureşti, 1?67. 61 a. Herzovi, F. Reanimarea nou-născutului şi sugarului. Ed. Dacia,

Cluj, 1974, 20, 32. 62. Heuyer, G. Pour Ia psychiatrie infantile. Semhöp, 22, 1969. 63. Holmes, A. The conservation of the child. Philadelphia, Lipincot,

1912. 64. Huffmann, S. Dur Systematik und Ätiologie der frühskindlächen

Hiruschänden. Fortschritter der Neurologie-Psychiatrie Heft 6, 1963, pp. 281—307.

65. Hurst, L. A. Hereditary disorders of childhood and adolescence. Med. P r o c , 1968, 14, p. 271.

66. Inhelder, B. Le diagnostic du raisonnement chez les débiles mentaux. Delachaux et Niestle, Paris, 1963, p. 306.

67. Ionescu, A. G. Vade-mecum terapeutic. Ed. medicală, Bucureşti, 1971. 68. Jonckheere, P. Valeur et limites des tests mentaux dans les syndro­

mes psycho-organiques. Acta Psychiat. Belgica, 70, 2, 1970. 69. Kanner, L. A history of the care and study of the mentally retardet.

Springfield Ch. Thomas, 1964. 69 a. Kirk, S. A., Johnson, G. O. Educating the Retarded Child, Cam­

bridge, 1951. 70. Kissane, M. J. Pathology of infancy and childhozd. The C. V. Mosby

Comp., Saint Louis, 1967. 71. Klein, S. Kisérlet egy ûj tipusu intelligencia-teszt kialakităsâra

Akad. Kiadö, Budapest, 1970. 72. Knörr, K. Verch. Dtsch., Gez. inn. ched., 64, 1958, pp. 54—57. 73. Kohler, C. L. Jeunes déficients mentaux. Ch. Denost, Bruxelles, 1967. 74. Köhler, C. I. Les déficiences intellectuelles chez l'enfant. P.U.F.,

Paris, 1953. 75. Kohler C. Les déficiences intellectuelles chez l'enfant. P.U.F., Paris,

1964. 76. Kok, C. Le test de l'arbre. Vitte, Paris, 1956. 77. Kreindler, A., Apostol, B. Neurologia infantilă. Ed. medicală, Bucu­

reşti, 1965. 78. Kreindler, A. Neurologie, vol. I. Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti,

1971. 78 a. Kuhn, Th. Structura revoluţiilor ştiinţifice. Ed. ştiinţifică şi enci­

clopedică, Bucureşti, 1976. 78 b. Kulcsar, T., Inteligenţa şcolară de limită. Teză de doctorat, Cluj,

1974. 79. Mc.Kussick, V. A. Human genetics. Sec. Ed. Found, of med. Sen

series, N e w Jersey, 1970. 79 a. Mc.Kussick, V. A. Mendelian inheritance in man : catalogs of

autosomal dominant, autosomal recessive and X linked phenotypes. Johns Hopkins University Press, Baltimore and London, 1975.

80. Lafon, R. Vocabulaire de psychopédagogie et le psychiatrie de l'en­fant. P.U.F., Paris, 1963. 364

81. Lamote de Grignom, C. Chaturopathies : définition and clasification. Proc. of the Sec. Congr. of the Internat. Assoc. for Sci. Study of mental deficiency, Warsaw, 1971.

82. Lcmy, M., Royer, P., Frezai, J., Rey, J. Maladies héréditaires du métabolisme chez l'enfant. Ed. Masson Paris, 1968.

83. Lang, J. L. L'enfance inadaptés. P.U.F., Paris, 1962. 84. Lăpuşan, I. şi colab. Studiul morbidităţii şi al eficienţei dispensari-

zării bolilor psihice pe anul 1965. Sub redacţia Institutului de Igienă, Bucureşti, 1968.

85. Lăpuşan, I. şi colab. Studiul morbidităţii şi al eficienţei dispensari-zării bolilor psihice pe anul 1968. Volum redactat de Acad. ştiinţe medicale, Bucureşti, 1969.

86. Lăpuşan I. şi colab. Studiul dinamic al îmbolnăvirilor prin afecţiuni psihice dispensarizate pe anul 1969. Volum redactat de Acad. ştiinţe medicale, Bucureşti, 1970.

87. Lăpuşan, I. şi colab. Studiul longitudinal al îmbolnăvirilor prin boli psihice în România în perioada 1965—2970. Volum redac. de Institutul de Igienă, Bucureşti, 1974.

88. Lăzărescu, M. Lecţii de psihiatrie. Curs lito, I. M. Timişoara, 1973. 89. Lăzărescu, S. şi colab. Vademecum în neurologie. Ed. scrisul româ­

nesc, Craiova, 1974. 90. Lçjeune, J., Turpin, R., Gauthier, M. Bull. Acad. Nat. Mèd., 1959,

143, p. 256. 91. Ix sny , I. Electroenzephalographie im Kindesalter. Veb. Verlag, Volk

und Gesundheit, Berlin, 1962. 92. Lt vine, J. La critique du concept de débilité mentale et les courants

actuels. Rev. de Ped., VII, 7, 1971. 93. Ltzine, I. Prima vîrstă. In : Psihologia copilului de M. Debesse. Ed.

didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970. 93 a. Lupea, I., Ursu, Gh., Roşan, Lilly. Patologie perinatală, Ed. medi­

cală, Bucureşti, 1978. 94. Lupu, I. şi colab. Pediatria. Bucureşti, 1969, 2, p. 549. 95. Luria, A. R. The mentally retard child. London, Pergamon Press,

1963. 96. Lutz, I. Psychiatrie infantile. Neufchâtel, 1968. 97. Malpass, L. F. Motor skilles in mental deficiency. In : Handbook of

mental deficiency, ed. N. R. Ellis, McGraw-Hill, N. Y., 1963. 98. Iviàrculescu, I. şi colab. Pediatria. Bucureşti, 1963, 12, p. 253. 99. Mareş, A. Neurologie infantilă. Ed. medicală, Bucureşti, 1976.

100. Maximil ian, C. Pediatria, Bucureşti, 1968, 17, p. 154. 101. Maximil ian, C, Marinescu, D. Sfaturi genetice. Ed. scrisul româ­

nesc, Craiova, 1978. 102. Meili, R. Manuel du diagnostic psychologique. P.U.F., Paris, 1964. 103. Michaux, L. Psychiatrie infantile, P.U.F., Paris. 1965. 104. Michaux, L. Encyclopédie medico-chirurgicale. Psychiatrie, Ed. Flam-

maroti, Paris, 1965. 105. Metchine, S., Lairy, G. C. Onde cérébrales et niveau mental. In :

Enfance, 4—5, 1960. 106. Milcu, Şt., Maximil ian, C. Genetica umană. Ed. ştiinţifică, Bucureşti,

1966. 107. Milcu, Şt. Endocrinologie clinică, Ed. medicală. Bucureşti, 1967. 108. Milcu, Şt. şi colab. Endocrinopatiile genetice. Ed. Academiei R.S.R.,

Bucureşti, 1968.

365

109. Misés, R. Réévaluations dans l'approche psychopathologique des dé­ficients intellectuels. Confort, psychiatr., 10, 1973.

110. Montessori, M. Descoperirea copilului. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977.

111. Moor, L. Monographies de psychologie médicale appliquée à la neuropsychiatrie infantile. Paris, 1962.

112. Moor, L. Comment pratiquer l'examen psychometrique du. debile mental pour apprécier les possibilités de reéducation. Rev. Neuropsychiat. Infant., 1—2, 1962.

113. Moskovitz, M. J., Orgel, A. R. General Psychology. Houghitou Mif­flin Comp., Boston, 1969.

114. Oancea, C, Christodorescu, D. Oligofreniile in psihiatrie, (sub. red. V. Predescu). Ed. medicală, Bucureşti, 1976.

114 a. Ochs, E. Changes in Goodenough drawings associated toith changes in social adjustment. In : J. Clin. Psychol, 6, 1950.

115. O'Connor, N., Hermelin, B. Speech an thought in severe subnorma-lity. Pergamon Press, Oxford, 1963.

116. Opitz, E., Schneider, M. Ergebn. Physiol., 46, 1950, p. 120—2G0. 117. Ornstein, R. E. The Psychology of concionsness. W. H. Freeman and

Comp., San Francisco, 1972. 118. Ozeretski, N. Echelle métrique du développement de la motricité

chez l'enfant et l'adolescent. Hygiene Ment., 1963. 119. Pantova, I. S. Cercetarea cariotipului. Bolile cromozomiale umane

Ed. medicală, Bucureşti, 1966. 120. Păunescu, C. Handicapul intelectual şi integrarea şcolară. Rev. de

pedagogie, 12, 1970. 120 a. Păunescu, C. Recuperarea şcolară în perspectiva pedagogiei pros-

pective. în : Psiho-pedagogia specială, I.S.P. Bucureşti, 1973. 121. Păunescu, C. Deficienţa mintolo şi procesul învăţării. Ed. didactică

şi pedagogică, Bucureşti, 1976. 121 a. Păunescu, C. Intelectul de l imită sau omul unidimensional. în :

Psihopedagogia specială, I.S.P., Bucureşti, 1973. 122. Pavel, O. Curs de neurologie infantilă. I.M.F. Cluj, 1973. 123. Perron, R. .Attitudes et idées face aux déficiences mentales. Les dé­

bilités mentales. A. Clin. Paris, 1969. 124. Petrescu, C. Pediatria, Bucureşti, 1967, 2, p. 181. 125. Petrescu, C. şi colab. Pediatrie, Bucureşti, 1971, 155, p. 385. 126. Pevzner, M. S. Deti oligofreni. Izd. APN, R.S.F.S.R., Moskwa. 1959. 127. Pevzner, M. S. Oligophrenia. N e w York, Joseph. Wathers, 1961. 127 a. Piaget, J. Psihologia inteligenţei, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1965. 128. Pichot, R. Les tests mentaux en Psychiatrie, Paris, 1949. 129. Pichot, R. Les tests mentaux, P.U.F. Paris, 1965. 130. Picq, L., Vayer, P. Education psycho-motrice et arriération mentale.

Doin, Edit. Paris, 1972. 131. Pinel, Ph. Traité médico-philosophique sur l'aliénation mentale. Pa­

ris, Brosson, 1809. 132. Popescu, O. Sindroame în pediatrie. Ed. medicală, Bucureşti, 1974. 133. Predescu, V. şi colab. Psihiatrie, Ed. medicală, Bucureşti, 1976. 133 a. Pufanu, C. Implicaţii psiho-pedagogice in modernizarea învăţămîn-

tului special. în : Psiho-pedagogie specială, I.S.P., Bucureşti, 1973.

366

134. Quesne, R. Notion du schema corporel et intérêt dans une leçon de reéducation psycho-motrice. Rev. Neuropsychiat. Infantil, 17, 4—5, 1969.

135. Radu, Gh., Stoiciu, E. M. Unele particularităţi ale învăţămîntului pentru debili mintali. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976.

136. Raicu, P. Genetica, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1964. 137. Rey, A. L'examen clinique en psychologie. P.U.F., Paris, 1958. 138. Rey, A. Les troubles de la mémoire et leur examen psychométrique.

Ed. Dessart, 1966. 139. Régnier, Cl. şi colab. Arch. Franc. Péd. 1971, 3, p. 339. 140. Ribadeau-Dumay, J. L. Presse Med., 1969, 55, p. 2085., 141. Ribault, C. Le dessin de la maison chez l'enfant. Rev. Neuropsychia­

trie infantil, nr. 1—2, 1965. 142. Richer, S. Procesul de interpretare faţă de părinţi a datelor clinice

în psihiatria infantilă. Laval med., 1976, 38, 1. 143. Robinson, H. B., Robinson, N. M. The mentally rettarded child.

N e w York, Mc. Graw-HilI, 1965. 144. Rosenthal, D. Parent-child relationships and psychopathological di-

sorder in the child. Wrch. gen. Psychiatry, 1975, 32, pp. 466—476.

145. Roşea, Al. Măsurarea inteligenţei şi debilitatea mintală. Ed. Cartea românească, Cluj, 1930.

146. Roşea, Al. Metodologie şi tehnici experimentale în psihologie. Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1971.

147. Roşea, Al. şi colab. Valoarea şi limita testelor psihologice. Rev. de psihologie nr. 1, 1971.

148. Roşea, Al. şi colab. Psihologie generală. Ediţia a Il-a, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975.

149. Roşea, Mariana. Specificul deficienţelor psihice între copiii întîr-ziaţi mintali şi cei normali. Ed. didactică şi pedagogică. Bucureşti, 1965.

150. Roşea, Mariana. Psihologia deficienţilor mintali. Ed. didactică şi pe­dagogică, Bucureşti, 1967.

151. Roşea, M. ş.a. Unele aspecte pedagogice legate de particularităţile activităţii de analiză şi sinteză la copii întîrziaţi mintali. Rev de pedagogie, 3, 1955.

152. Roşea, M. Date în legătură cu dezvoltarea fidelităţii memoriei la copiii normali şi înttrziafi mintali. Studia Universitatis Ba-beş-Boiyai, seria III, 1, 1959.

153. Roşea, M., lonescu, Gh. Aspecte ale personalităţii clinice evidenţiate prin tehnici proiective. Conferinţa naţională de psihologie, 1966.

154. Ruse, Gh. şi colab. Pediatria, Bucureşti, 1969, 4, p. 354. 155. Rusescu, A., Popescu, N. Viafa medicală, 1957, VI, 3, p. 193—201. 156. Rusescu, A. Pediatria. Vol. I şi II Ed. medicală, Bucureşti, 1965. 156 a. Rusu, O., Popa, M., Taulescu, Gh. Influenţa fototempiei asupra

bilirubinei la nou-născut. Ed. medicală, Bucureşti, 1974, pag. 198.

156 a. Salbreux, R., ş.a. Typologie et prevalence des handicaps sévères et multiples dans une population d'enfants. In : Neuropsychia­trie de l'enfance et de l'adolescence, Nr. 1—2, 1979.

367

157. Sareson, S. B., Doris, I. Psychological problems in mental deficiency. N e w York, Fowrth Ed., 1969.

158. Schachter, M., Cotte, S. Les divers tests de dessin, leur place dans la psychologie normale et pathologique de l'enfant. Sauver-garde de l'enfance, sep.—oct., 1953.

159. Şchiopu, Ursula. Psihologia copilului. Ediţia a II-a, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967.

160. Şchiopu, Ursula. Introducere în psihodiagnostic, Bucureşti, 1970. 161. Semelaigne, R. Les pionnières de la psychiatrie françoise, avant et

après Pinel. Baillière et fis., Paris, 1930. 162. Sen, A. Educaţie şi terapie. Ed. didactică si pedagogică, Bucureşti,

1978. 163. Simoes, M. Le W.I.S.C. indice de la relation au monde. Interpréta­

tion de la différence des Q.I. aux deux échelles. Rev. Neuro-psychiat. infant., 3, 1970.

164. Simon, J. Remarques àpropos d'un essai de réétablonnage du test de Kohs. Rev. Psychol. appl. 15, 3, 1965.

165. Sivadon, P., Gantheret, F. Rééducation corporelle des fonctions men­tales. Ed. Soc. Françaises, Paris, 1965.

166. Spradlin, J. E. Language and communication of mental defectivei. Handbook of mental deficiency, ed. N.R. Ellis, Me. Graw-Hill, N e w York, 1969.

167. Stern, E. Die Testz in der Klinischen Psychologie, 2.BD, Zürich, Raseher, 1954.

168. Stern, W. Die inteligenz def Kinder und Jugendlichen und die Me­thoden ihrer Untersuchung. Leipzig, Barth, 1928.

169. Stoenescu, A. Terminologie şi clasificare privind deficienţa mintală. Rev. de Psychologie 15, 1, Bucureşti, 1973.

170. Stolte, H. Mschr. Kinderkeiîd, 99, 1954, pp. 157—159. 171. Stössel, St. Examinarea neuropsihiatrică a copilului. Curs I.M.F., Ti­

mişoara, 1971. 172. Strom, R. D. Psychology for the classroom. Prentice Hali. Inc.

New-Jersey, 1969. 173. Szakâcs, F. Klinikai prôbâk. Z. Sorozat, Budapest, 1970. 174. Şofletea, A. Neurologia clinică. Ed. medicală, Bucureşti, 1968. 175. Ştefan, Margareta. Intelectul de limită. Teză doctorat, I.M.F., Bucu­

reşti, 1971. 176. Tabary, S. C, La Rosa, M. Déficiences isolées à l'écholle verbale du

WISC. Leur évolution dans le temps. Rev. Neuropsych. inf., 16, 3, 1968.

176 a. Tredgold, A. F., Mental Deficiency, Baltimore, 1908. 177. Tucicov-Bogdan, Ana. Psihologia generală şi psihologia socială.

Vol. I şi II. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1973. 178. Tudose, Olimpia. Biologie genetică. Curs lito, I. M. Timişoara, 1978. 179. Ureche, C. I., Mihalescu, S. Tratat de patologie neuromintală. La-

page, Cluj, 1929. 180. Vidailhet, M., Grignon, S. Medicine et Hygiene, 1971, nr. 281, p. 579. 181. Vigotski, L. Opere psihologice alese. Vol. I şi II, Ed. didactică şi pe­

dagogică, Bucureşti, 1971. 182. Vincent, R. Cunoaşterea copilului. Ed. didactică şi pedagogică, Bucu­

reşti, 1972.' 183. Wechsler, D. Echelle d'intelligence de Wechsler pour enfants. Paris,

Centre de Psychol. Appliquée, 1957.

368

184. Welner, B. I. Psychopathology in Adolescence. Arch. gën. Psychi­atry, 33, 1976, pp. 187—193.

185. Wett a George and Wells, Goodrich, D. A synopsis of contemporany psychiatry. The C. V. Mosby Comp. Saint Louis, 1969.

186. Wildlocher, D., Haag, M. La tehntque d'interprétation au aesstn libre pour l'étude de la personnalité de l'enfant. Rèv. Neuro-psychiat. infant., 1—2, 1965.

187. Wilson. W. Social psychology and mental retardation. Internat, rev. of res. ment, retard., 4, 1970.

188. Zazzo, R. Manuel pour l'examen psychologique de l'enfant. Delachau.x et Niestlé, cd. Neuchâtel, Paris, 1960.

18;». Zazzo, R. La pratique des tests dans l'examen des débiles mentaux. Les enfants et les adolescents inadaptés. Cahier de Pédag moderne, Paris, 1966.

190. Zazzo, R., Gilly, M. Nouvelle échelle métrique de l'inteligence. A. Co­lin, Paris, vol. 2, 1966.

I'M. Zazzo, R. Evoluţia copilului de la doi la şase ani. In : Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, sub red. Debesse M. 1 Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970.

l'.fJ. Zazzo, R., Les débiles mentaux. Esprit, numéro Spécial, 1965. l !)8. Zazzo, R, Pour une définition integrative de la débilité mentale:

délerminents biologiques critères sociaun. En Medico Inter­nat. Congress M. 153, 1907.

194. Zazzo, R. Une recherche d'équipe sur le. débilité mentale. Enfance, M 4, 5, 1960.

197). Zazzo, R. Les débilités mentales. A. Colin, Paris, 19G9. ivi(>. Zftrgô, B., Erdélyi, R. Fenomenul de constanţă a percepţiei la copiii

oligofreni. Probleme de defectologie. Ed. didactică şi peda­gogică, Bucureşti, 1961.

i'.i". * * * La Ligue Internationale des Associations d'Aide aux Handi­capés mentaux. Bruxel les, Haejez, 1972.

1H8 " * * Psychopathological disorder in childhood. Graf for the advan­cement of Psychiatry. Jason Aronson, N e w York, 1974.

Testul Dearborne, 130, 131, 147 Testul Denver Development

Sereening, 130 Testul Goodenough, 130, 147 Testul GPT, 239 Testul GOT, 239 Testul de memorie vizuală, 130 Testul Ozeretzki, 130 Testul Piaget-Head-

Ajuriaguerra, 130 Testul Scholl, 70 Tirozinoză, boală, 203 Tonus de acţiune, 108 Tonus postural, 108 Tonus repaus, 107 Travaliul, 254 Traumatisme obstétricale, 252,

254 Tratamentul bolii hemolitice

a nou-născutului, 309 Tratamentul toxoplasmozei,

311 Tredgold, A. F., 23, 138 Trenaunay, sindrom, 222, 263 Triptofanemia, boală, 201 Trisomia, 13, 217 Trisomia, 18, 217 Trifon, E., 71 Triton, L., 71 Tulburări instrumentale, 283 Tulburări limbaj, 196, 285 Turner, sindrom, 219 Turpin, 216

Ulrich, O., 255 Urină cu miros de sirop

de arţar, boală, 201, 2(?1

Vasilescu, manevra, 107 Vermeylen, 176, 187 Victor, 36 Vîgotski, L. S., 45, 48 Vincet, R., 61 Vîrsta, 92 Vîrsta cronologică, 67 Vîrsta maturizării, 67 Vîrsta mintală, 67 Vîrsta reală, 69 Vîrsta standard, 80 Vitaminele, 316 Vorbirea 121

Walion, H, 89, 18« Watson-Lawrey, 102 Wecksler, 133, 189 Westphal-Strümpell, 111 Wiedeman-Beckwith, sin/lrom,

231 Wilbur, H. B„ 38 Willy, 258 Wilson, boalä, 213 VVISC — Scale inteligen-e for

children, 133, 147

Zazzo, R., 44

C U P R I N S

C u v î n t î n a i n t e 5 G h i d o r i e n t a t i v de la s i m p t o m la boa lă 9

Prob leme generale

1.1. I n t r o d u c e r e 18 1.2. D e l i m i t a r e a p r o b l e m e i . Definiţ i i . Clasi f icări . T e r ­

minolog ie . F r e c v e n ţ ă 20 1.3. E v o l u ţ i a g î n d i r i i ş i a t i t u d i n i l o r fa ţă de def ic ien­

ţii m i n t a l i î n d e c u r s u l i s tor iei . T e n d i n ţ e c o n t e m ­p o r a n e 31

1.4. N a t u r a def ic ienţe i m i n t a l e 44

Depistarea şi examinarea deficientului mintal

2.1. D e p i s t a r e a c o p i l u l u i def ic ient m i n t a l . S t r a t e g i i ş i tact ic i 54

2.2. E x a m i n a r e a c o p i l u l u i de f ic ient m i n t a l . . . . 9 0 2.3. E x a m i n a r e a ps ihologică 123 2.4. I n v e s t i g a ţ i i l e p a r a c l i n i c e 158

Descrierea formelor cl inice

3.1. I n t e l e c t u l de l i m i t ă 168 3.2. D e f i c i e n ţ a m i n t a l ă d e g r a d u l I . D e b i l i t a t e a m i n ­

t a l ă 176 3.3. Def ic ienţa m i n t a l ă de g r a d u l I I . I m b e c i l i t a t e a . . 188 3.4. Def ic ienţa m i n t a l ă de g r a d u l I I I . Id io ţ ia . . . . 194

Delimitări et iopatogenice ale deficienţei mintale

4.1. D.M. d e t e r m i n a t e în p e r i o a d a p r e n a t a l ă . . . 198 4.2. D.M. d e t e r m i n a t e în p e r i o a d a p e r i n a t a l ă . . . 237 4.3. D.M. d e t e r m i n a t e în p e r i o a d a p o s t n a t a l ă . . . 239

379

Etiopatogenia deficienţei mintale 5.1. I n t r o d u c e r e 5.2. F a c t o r i etiologici. Clas i f icare . . .

242 243

Substratul anatomo-patologic raportat la formele et iopatogenice ale deficienţei minta le

6.1. Modi f icăr i a n a t o m o - p a t o l o g i c e în f o r m e l e e t i o p a ­t o g e n i c e s u r v e n i t e în p e r i o a d a p r e n a t a l ă . . . 263

6.2. Modi f icăr i a n a t o m o - p a t o l o g i c e în f o r m e l e e t i o p a ­t o g e n i c e s u r v e n i t e în p e r i o a d a p e r i n a t a l ă . . . 272

6.3. Modi f icăr i le a n a t o m o - p a t o l o g i c e în f o r m e l e e t i o ­p a t o g e n i c e s u r v e n i t e în p e r i o a d a p o s t n a t a l ă . . 273

Diagnostic. Stabil irea gradului şi a cauzelor deficienţei mintale. Del imitarea faţă de alte afecţiuni

7.1. I m p e r a t i v e l e d i a g n o s t i c u l u i d e def ic ienţă m i n t a l ă 276 7.2. I d e n t i f i c a r e a def ic ienţe i m i n t a l e 278 7.3. S t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i de def ic ienţă m i n t a l ă . 279 7.4. C e r c e t a r e a cauze lor de def ic ienţă m i n t a l ă . . 279 7.5. D i f e r e n ţ i e r e a def ic ienţe i m i n t a l e d e a l t e m a n i ­

fes tăr i pa to log ice 280

Aprecierea prognostică şi a perspectivei inserării sociale a deficientului mintal

8.1. F a c t o r i i deciz ional i în f o r m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i 291 8.2. F o r m u l a r e a p r o g n o s t i c u l u i 292

Prevenirea şi terapia medico-psiho-pedagogică şi socială a deficienţei mintale

9.1. P r e v e n i r e a def ic ienţe i m i n t a l e 300 9.2. T e r a p i a def ic ienţe i m i n t a l e 315 9.3. C o p i l u l def ic ient m i n t a l ş i famil ia . P s i h o t e r a p i a

fami l ie i 320 9.4. C o p i l u l def ic ient m i n t a l ş i şcoala 328 9.5. D e f i c i e n t u l m i n t a l ş i i n t e g r a r e a socio-profes io-

n a l ă 336 9.6. A s p e c t e medico- lega le a le de f ic ienţe i m i n t a l e . . 347

Deficientul mintal în societatea contemporană. Orientări ş i perspect ive . . . . . . 349

G l o s a r 353 Bibl iograf ie 361 I n d i c e a l fabet ic 370

380

C O N T E N T S

P r e f a c e 5 O r i e n t a t i v e g u i d e f r o m s y m p t o m t o d i sease 9

G e n e r a l p r o b l e m s

1.1. I n t r o d u c t i o n . D e l i m i t a t i o n of t h e p r o b l e m . . . 18 1.2. D e f i n i t i o n s . C l a s s i f i c a t i o n s . T e r m i n o l o g y . F r e ­

q u e n c y 20 1.3. H i s t o r i c a l s u r v e y o f t h i n k i n g a n d a t t i t u d e s t o ­

w a r d s m e n t a l d e f i c i e n c y . C o n t e m p o r a r y t e n ­d e n c i e s 3 1

1.4. T h e n a t u r e o f m e n t a l d e f i c i e n c y 44

Recogni t ion a n d e x a m i n a t i o n of the m e n t a l l y deficient

2.1. R e c o g n i t i o n o f t h e m e n t a l l y de f ic ient chi ld. S t r a ­t e g i e s a n d w a y s 5 4

2.2. E x a m i n a t i o n of t h e m e n t a l l y de f ic ient chi ld . . 90 2.3-. P s y c h o l o g i c a l e x a m i n a t i o n 123 2.4. P a r a o l i n i c i n v e s t i g a t i o n s 158

The descr ipt ion of the clinical forms

3.1. L i m i n a r y i n t e l l e c t 168 3.2. M e n t a l d e f i c i e n c y o f t h e 1 g r a d e . M e n t a l

d e b i l i t y 176 3.3. M e n t a l d e f i c i e n c y of t h e 2 g r a d e . I m b e c i l i t y . . 188 3.4. M e n t a l d e f i c i e n c y of t h e 3 g r a d e . I d i o c y . . . 194

Etiopathogen ic d e l i m i t a t i o n s of the menta l l y deficient

4.1. M e n t a l d e f i c i e n c y d e t e r m i n e d i n t h e a n t e n a t a l life 198

381