SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 99noiewbrie 2007

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLULREZOLU}IE PENTRU

DEMOCRA}IE, UNITATE{I SOLIDARITATE

SOCIAL|(text iintegral)

I- CContribu]ia CCSDRla ppromovarea ccerin]elor ddemocra]iei

`n vvia]a eeconomico- ssocial\ ddin RRomânia

Confedera]ia Sindicatelor Democratice dinRomânia `[i `ntemeiaz\ programul social- eco-nomic [i `ntreaga activitate organizatoric\ peconvingerea c\ cel mai important mandat politic`ntr-o societate democratic\ este cel de cet\]ean,indiferent de postura social\ sau profesional\, deresponsabilit\]ile pe care le are [i le exercit\ `nsocietatea civil\. A fi cet\]ean este o alegere defiecare zi. Credem c\ acesta este `n]elesul auten-tic al democra]iei [i de aceea vrem ca politicaromâneasc\ s\ fie reflectat\ `n fiecare clip\ dedevotament [i d\ruire pentru libertate, democra]ie

[i dreptate, pentru care t`n\ra genera]ie a dat tribut greu des`nge `n Revolu]ia din decembrie 1989.

2. Politica româneasc\ a ajuns ast\zi s\-i reprezinte maiales pe cei puternici [i boga]i. Salaria]ii, pensionarii, [omerii,tinerii la `nceput de carier\ [i agricultorii s`nt cet\]eni ce nu sepot bucura `n realitate de drepturile [i libert\]ile ce li se cuvin`ntr-o societate cu adev\rat democratic\. Refuz\m s\ neresemn\m cu o democra]ie a privilegiilor [i cu excluderea dincomunitatea politic\ a majorit\]ii cet\]enilor [i avem convin-gerea c\ cet\]enii României trebuie s\ aib\ mijloacele de asupune scrutinului public performan]ele [i presta]ia celor pecare i-au mandatat s\-i reprezinte.

3. Actuala putere , departe de a fi adus un spor de libera-lizare benefic\ a economiei, a reu[it din plin liberalizarea ci-nismului. Nicic`nd nep\sarea fa]\ de nevoile oamenilorobi[nui]i nu a atins cote at`t de grave.

Ne propunem de aceea s\ promov\m libertatea, demni-tatea [i prosperitatea pentru to]i membrii de sindicat, s\exprim\m diversitatea [i s\ `ncuraj\m creativitatea cet\]enilorRomâniei, s\ respect\m libertatea lor de con[tiin]\, capaci-tatea lor de ini]iativ\ [i dreptul lor de a-[i dezvolta pe deplintalentul individual `ntr-un regim de domnie a legii [i de soli-daritate social\, `n care [ansele s\ fie egale pentru to]i.

II. CCre[terea ccontribu]iei [[i ccapacit\]ii ddeac]iune aa ssindicatelor `̀n cconsolidarea

democra]iei [[i ccoeziunii ssociale

Congressul CCSDR cconssider\ eessen]iaal ppentruperfecc]ionaareaa vvie]ii ddemoccraaticce,, aa sstaatului dde ddrept [[i ssoccie-t\]ii ccivile,, ss\ sse aacc]ioneze `̀n uurm\toaarele ddirecc]ii:

1. Asumarea deliberat\ [i deschis\ de c\tre toate struc-turile sindicale ale CSDR a angajamentului de a sus]ine con-stant [i promova sistematic- inclusiv prin propriile programe-aplicarea [i respectarea Constitu]iei României, astfel `nc`tprincipiile [i normele Constitu]iei s\ c\l\uzeasc\ `ntreagaactivitate a statului, a for]elor social- politice, a societ\]ii civile.

2. CSDR va acorda aten]ie `nt\ririi justi]iei, pornindu-seconsecvent de la prevederile constitu]ionale potrivit c\roracet\]enii s`nt egali `n fa]a legii [i a autorit\]ilor publice, f\r\privilegii [i discrimin\ri, nimeni nefiind mai presus de lege;sprijinirea constituirii Tribunalelor muncii [i a institu]iei noi"avocatul poporului" [i exercitarea de c\tre aceasta a roluluiesen]ial ce-i revine `n ap\rarea drepturilor [i libert\]ilorcet\]enilor, a celor leza]i `n exercitarea lor.

3. CSDR va ac]iona pentru asigurarea libert\]ii de opinie,a cuv`ntului [i expresiei, ca una din cuceririle trecerii la unregim politic democratic; este `n spiritul solidarit\]ii civice s\se asigure orientarea activit\]ii mass-media `n direc]ia efor-turilor constructive ale societ\]ii democratice, a ap\r\rii dem-nit\]ii persoanei [i intereselor ]\rii; situarea criticii sociale pepozi]ii constructive [i combaterea tendin]ei de confunda liber-tatea cu bunul plac, cu folosirea unui limbaj violent, cuproferarea de calomnii [i insulte.

eforma `nv\]\m`n-tului românesccreeaz\ `nc\ proble-me noi de adaptarepentru mul]i "actori"ai actului educa]ional- at`t pentru cei "cla-sici" (elevi, p\rin]i,cadre didactice) c`t [ipentru cei mai cur`ndimplica]i (consilii

locale, comunit\]i locale, agen]ieconomici, asocia]ii etc) . Cu to]iis`nt obliga]i s\-[i repozi]ionezecerin]ele [i ofertele fa]\ de[coal\, `n ansamblul ei.

Oare nu acela[i lucru artrebui s\ se `nt`mple [i cu orga-niza]iile sindicale?

Trebuie s\ recunoa[tem c\timp de 18 ani principala activi-tate sindical\ a fost cea reven-

dicativ\, `nc\rcat\ uneori deaccente populiste [i materiali-zat\ adesea doar `n mitinguri [igreve care s\ for]eze m`naguvernan]ilor c\tre un singurscop: m\rirea salariilor [i alo-carea unui buget c`t mai mare`nv\]\m`ntului. Dac\ `n ultimii 2ani educa]ia a beneficiat decre[teri semnificative alesumelor destinate investi]iilor [idot\rilor materiale nu putemdeclara c\ s`ntem mul]umi]i ,mai ales c\ ̀ n direc]ia investi]iilorpentru dezvoltarea resurselorumane, pentru impunerea unorstandarde de calitate `n concor-dan]\ cu necesit\]ile indentifi-cate de evolu]ia social\ nu s-auconturat m\suri concrete [i efi-ciente.

Ca factor de echilibru `n sis-

temul educa]ional, sindicateledin `nv\]\m`nt s`nt oarepreg\tite pentru a-[i schimbaretorica, pentru a anticipaprovoc\rile reform\rii, pentru agenera noi tipuri de activit\]i [iproiecte centrate mai ales peformarea profesional\, pe`mbun\t\]irea managementului,pe schimbare orgazi]ional\?

Toate aceste `ntreb\ri vorr\m`ne simple exerci]ii retoricedac\ nu se con[tientizeaz\ at`tla nivelul liderilor de sindicat darmai ales la nivelul simplilormembri c\ nu po]i primi f\r\ s\oferi ceva `n schimb, iar acestCEVA pe care noi `l consider\mast\zi cel mai important lucru alactului educa]ional este CALI-TATEA muncii dasc\lilor. F\r\ea , vom avea o slab\ capacitatede a r\spunde pe termen lung

nevoii de `mbun\t\]ire a calit\]iivie]ii.

~n acest sens, sindicatele artrebui s\ participe la elaborareaunor strategii care :

- s\ m\reasc\ eficien]aeduca]iei `n contextul descen-traliz\rii, promov`nd un curricu-lum care s\ ]in\ seama de noilenevoi ale angajatorilor, decer[terea competitivit\]ii for]eide munc\ din România;

- s\ ridice calitatea educa]ieiprintr-o mai bun\ gestionare aresurselor umane [i prin legareasistemului de salarizare de per-forman]a [i responsabilitateacadrului didactic;

- s\ creeze mai multe opor-tunit\]i de formare continu\ [ide dezvoltare a carierei de pro-fesor.

Gabiela GGRIGORE

NOI PROVOC|RI PENTRUSINDICATELE DIN ~NV|}|M~NT

Eveniment cultural

PRIMA BIENAL|INTERNA}IONAL|

DE ART| PLASTIC|“LASC|R VOREL”

`mb\t\, 10 noiembrie, ̀ n organizarea Consiliului Jude]eanNeam], Complexului Muzeal Jude]ean Neam], ConsiliuluiLocal Piatra Neam], Funda]iei “Vorel” [i Filialei PiatraNeam] a Uniunii Arti[tilor Plastici din România a avut locla sediul Complexului Muzeal Jude]ean deschiderea ofi-cial\ a Bienalei “Lasc\r Vorel”.

M.Z.(ccontinuaare `̀n ppaag. 44)

Evolu]ia ssocial- iistoric\ aa mmi[c\rii ssindicale ddinRomânia eeviden]iaz\ cc\ lla CCongresul ddin 113-115 aaugust1906, pprin sstatut [[i rrezolu]iile aadoptate, aau ffost ppusebazele uunit\]ii ssindicale nna]ionale [[i oo ddat\ ccu aaceasta,patrimoniul ssindical ddevine uunitar, iindivizibil [[i nnetrans-misibil.

2. PPrin nnatur\ [[i sscop, mmi[carea ssindical\ nnu eestedependent\ dde iideologiile ppolitice, aafirm`ndu-[[i iidenti-tatea `̀n oorganizarea [[i ffunc]ionarea pprin ssolidaritate,unitate, ddemocra]ie [[i iindependen]\ ffa]\ dde ppartide [[iorganiza]iile pputerii aadministrative.

3. DDin cconsiderentele mmen]ionate, ffolosirea uunorsintagme ppolitice `̀n aaprecierea ssau aanalizarea sstructurilor ssindi-cale sse pplaseaz\ `̀n aafara ddreptului [[i llibert\]ilor ssindicale [[i nnu ppotproduce eefecte jjuridice `̀n ddauna CConven]iei 887/ 11948 aa OO.I. MM.privind llibertatea ssindical\ [[i aap\rarea ddreptului ssindical aadoptat\de cc\tre OOrganiza]ia IInterna]ional\ aa MMuncii ((ratificat\ ddeRomânia pprin DD 2213/ 11957), ccare rreglementeaz\ jjuridic [[i aadmi-nistrativ rraporturile [[i rrela]iile ssindicatelor `̀n sstructura ssociet\]iicivile.

4. MMi[carea ssindical\ eeste aapolitic\ pprin sscop [[i aac]iune, iiarpluralismul sstructural eeste ddeterminat dde ddiviziunea mmuncii [[idiversitatea pprofesional\ ccare ccontureaz\ iinterese eeconomice,sociale [[i pprofesionale sspecifice rramurilor dde aactivitate pprezente `̀nstructura eeconomic\ [[i ssocial\ lla uun mmoment ddat.

5. CCondi]iile eeconomico- ssociale [[i ppremisele oobiective ddeter-

minate dde aacestea rreclam\ ppentru mmi[carea ssindical\ uunitatea [[isolidaritatea `̀n oorganizarea aactivit\]ii [[i ffolosirea mmijloacelormateriale rrezultate ddin ccotiza]ie, dd`ndu-ii ppatrimoniului ccaracterulsocial, iindivizibil `̀n aadministrare [[i ffolosin]\.

6. CConsecven]a uunit\]ii ssindicale nna]ionale eeste rreconfirmat\[i lla CCongresul CConfedera]iei GGenerale aa MMuncii ((C.G.M.) ddin iianu-arie 11945, pprecum [[i `̀n 11989, `̀n zziua dde 222 ddecembrie, `̀n ddeplinacord ccu pprincipiile [[i ddirectivele rrevolu]iei, lla UUGSR ss-aa cconstitu-it CComitetul NNa]ional ppentru OOrganizarea SSindicatelor LLibere ddinRomânia, ccare, lla 225 ddecembrie 11989, aa aadoptat ""PlatformaPorgram", ddocument ccare aa ddeclan[at [[i aa sstat lla bbaza rreorga-niz\rii mmi[c\rii ssindicale, ddetermin`nd CCFSN (( CConsiliul FFrontuluiSalv\rii NNa]ionale) ss\ iini]ieze mm\suri `̀mpreun\ ccu CComitetulNa]ional ppentru OOrganizarea SSindicatelor LLibere ddin RRomânia(CNPOSLR) aal UUGSR, ppentru `̀ncetarea aactivit\]ii [[i cconstituirii `̀n`ntreprinderi [[i iinstitu]ii aa CConsiliilor FFrontului SSalv\rii NNa]ionale.

7. PPotrivit aacestor rrealit\]i aale vvie]ii ssindicale [[i llu`nd aact ddeProiectul dde llege [[i EExpunerea dde mmotive aa GGuvernului pprivindretrocedarea ppatrimoniului ssindical, CConsiliul NNa]ional aal CCSDR aasupus aanalizei CCongresului uurm\toarele:

a. FFinalizarea pprocesului dde rreorganizare aa mmi[c\rii ssindicale`nceput `̀n ddecembrie 11989, pprin ccrearea AAlina]ei NNa]ionale aaSindicatelor ddin RRomânia ((ANSR), ccare ttrebuie ss\ ccontribuie lla`nt\rirea ssolidarit\]ii ssindicale [[i aa uunit\]ii dde aac]iune `̀n llupta ppen-tru rrealizarea oobiectivelor ccomune ttuturor cconfedera]iilor ssindicale.

Consiliul NNa]ional aal CCSDRCONGRESUL CCSDR, 88-111 nnoiembrie 22007

(ccontinuaare `̀n ppaag. 77)

1.

R

S

1.

PPoozzii]]iiaa CCoonnssiilliiuulluuii NNaa]]iioonnaall aall CCoonnffeeddeerraa]]iieeii SSiinnddiiccaatteelloorrDDeemmooccrraattiiccee ddiinn RRoommâânniiaa `̀nn cceeeeaa ccee pprriivvee[[ttee

rreettrroocceeddaarreeaa [[ii aaddmmiinniissttrraarreeaa ppaattrriimmoonniiuulluuii mmii[[cc\\rriiii ssiinnddiiccaallee(text adaptat)

REZOLU}IE

GRIGORE AGACHE

PPaagg.. 22 APOSTOLUL noiembrie 2007

ULTIMA OR| LA ROMAN

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

mai mult dec`t probabil c\ fiecare teatru are un destinpropriu, un destin cu perioade de str\lucire, dar [i cuumbre.

La Piatra Neam], teatrul a g\sit un loc bun de mani-festare [i receptare.

~n 1851, aici are loc un turneu al lui Matei Millo,despre care D. Hogea nota `n amintirile despre trecutulora[ului Piatra Neam]: "a jucat aicea o trup\ aleas\,frumoasele lui crea]iuni, vechi piese na]ionale-"Lipitorile satului" [i "Baba H`rca".

Pe la 1860- 1870, `ntr-o cl\dire din zona str\zii{tefan cel Mare, jucau cunoscu]ii actori ie[eni Luchian,

Galino [i B\l\nescu. Oaspete al ora[ului Piatra Neam] a fost demai multe ori cunoscutul actor Ion Lupescu.

~ntre anii 1870-1871, r\ze[ul Petrache- Liciu- Caia, buniculmarelui actor Petre Liciu, construie[te Sala Roxy, primul loc spe-cial amenajat pentru teatru. Aici va juca, `n 1876, vestita trup\teatral\ condus\ de Fani Tardini [i fra]ii Alexandru [i IoanVl\dicescu. Sala Roxy s-a p\strat p`n\ la `nceputul anilor '60,c`nd a fost d\r`mat\, iar `n locul ei s-a amenajat parcul dintreteatru [i Hotelul Ceahl\u.

La 15 septembrie 1958, la Piatra Neam] s-a `nfiin]at sec]iaTeatrului de Stat Bac\u. Atunci au venit, aici, `mpreun\ cu spec-tacolele lor de produc]ie de la IATC Bucure[ti, foarte tineriientuzia[ti, necunoscu]i [i romantici Leopoldina B\l\nu]\, Florin

Piersic, Cosma Bra[oveanu, Dumitru Chesa, Atena Zaharide, IcaMatache, Zoe Muscan, urma]i, peste un an, de Ileana StanaIonescu, George Motoi etc.

Primul spectacol: "Vicleniile lui Scapin", de Moliere, regiaDavid Esrig (3 ooctombrie 11958).

La 1 iulie 1961, prin Hot\r`rea Consiliului de Mini[tri, se`nfiin]eaz\ Teatrul de Stat Piatra Neam]; primul spectacol:"Secunda 50", de Dorel Dorian, regia George Rafael.

Din 1965, se `mp\m`ntene[te politica de colaborare cu ceimai tineri regizori, iar `nceputul `l face studentul Andrei {erban, cuspectacolul devenit cap de serie "Arden din Feversham".

La 1 septembrie 1967, teatrul `[i schimb\ denumirea [idevine Teatrul Tineretului, sub direc]ia lui Ion Coman.

Mitul Teatrului Tineretului a fost acreditat `n primul r`nd deviteza cu care producea vedete; an de an au venit la Piatra Neam]cei mai buni absolven]i ai Institutului de Teatru, nume care s-auimpus rapid `n mi[carea româneasc\ [i nu numai: Hora]iuM\l\ele, Maia Morgenstern, Virgil Og\[anu, Ileana StanaIonescu, Mitic\ Popescu, Carmen Galin, Valentin Uritescu etc.

Prestigiul Teatrului Tineretului s-a consolidat [i prin rapidi-tatea cu care s-a impus `n via]a teatral\ interna]ional\, particip`ndla manifest\ri de anvergur\, `ntr-o vreme `n care spectacoleleromâne[ti treceau cu greu grani]a.

Participarea la confrunt\rile interna]ionale a generat ideealans\rii unui festival propriu. Din 1969, fiin]eaz\ la Piatra Neam]

un Festival de teatru, ajuns ast\zi la cea de-a XXII-a edi]ie.~n decursul celor aproape cinci decenii de existen]\, Teatrul

Tineretului a abordat, de cele mai multe ori `n formule inedite, at`trepertoriul românesc, c`t [i marea dramaturgie universal\. S-aujucat pe aceast\ scen\ Ibsen ("Peer Gynt"), Moliere ("Vicleniile luiScapin", "Avarul"), Bertold Brecht ("Omul cel bun din S`ciuan"),Jean Racine ("Britannicus"), Sofocle ("Antigona"), Shakespeare("Regele Lear", "Nevestele vesele din Windsor"), Carlo Goldoni("Pia]eta"), titluri care au produs spectacole de excep]ie, subbagheta unor regizori cu o foarte bun\ cot\ interna]ional\:C\t\lina Buzoianu, David Esrig, Andrei {erban, Aurelian Manea,Silviu Purc\rete, Mihai M\nu]iu, Alexandru Tocilescu, AlexandruDabija.

Desigur, lista ar putea continua `n ambele sensuri; nu exist\dramaturg român important care n-a fost jucat la Piatra Neam],dup\ cum nu exist\ regizori sau scenografi consacra]i care nu aumontat aici: Liviu Ciulei, Alexandru Darie, Alexa Visarion, IulianVi[a, Victor Ioan Frunz\, Cornel Todea, Mihai M\descu, FrancoisPamfil, Anca P`slaru, Dan Jitianu, Maria Miu etc.

Dar lucrul cel mai important care trebuie trecut pe cartea devizit\ a Teatrului Tineretului este c\ el reprezint\ o istorie vie, oistorie `n mi[care [i c\ nu [i-a tr\dat niciodat\ blazonul: Tinere]ef\r\ b\tr`ne]e.

MMiirrcceeaa ZZAAHHAARRIIAA

T.T. `n pragul celei de-a 50-a stagiuniT.T. `n pragul celei de-a 50-a stagiuni

E

SIMBOL MATEMATIC{I METAFOR|~N POEZIA LUI

NICHITA ST|NESCUmblematicul adagiu al lui Galilelo Galilei "MareaCarte a Universului este scris\ `n limbaj matema-tic" venea `n secolul al XVI-lea s\ des\v`r[easc\ideea anticului Pitagora dup\ care "totul este aran-jat `n acord cu numerele" incluz`nd [i convingerealui Aristotel conform c\ruia "originea [i substan]atuturor lucrurilor, cifrelor pot fi considerate `nansamblu ca factori ce regleaz\ Universul".

Acest adev\r fundamental `l fascineaz\ pematematicianul capabil s\ perceap\ `ntregulCosmos `ntr-o ecua]ie, dar [i pe bardul apt s\ con-

centreze lumea `ntr-o metafor\. Iat\ deci c\ dou\ concepte `naparen]\ diametral opuse, apar]in`nd unor domenii conside-rate de cei mai mul]i divergente, ecua]ia [i metafora devinexpresii ale unei atitudini comune fa]\ de Univers: aceea dea-l `ncifra, de a-i figura legile `n ni[te simboluri (numere, figuri,corpuri geometrice) de care mintea noastr\ se izbe[te `n dou\chipuri: o dat\ trezind sim]ul ordinii, simetriei, exactit\]ii, adoua oar\ stimul`nd imagina]ia misterioas\, `nv\luitoare". (E.Simion, Scriitori români de azi)

~n literatura român\, dup\ genialul matematician poet IonBarbu, Nichita St\nescu, liderul genera]iei neomoderniste, seremarc\ prin surprinz\toarele asocieri ale metaforei cu sim-boluri matematice.

Volumul "Laus Ptolemaei" `l elogiaz\ pe matematicianulcunoscut [i lanseaz\ o interesant\ teorie a punctelor [i aansamblelor ce `l [ocheaz\ pe cititorul comun.

Pentru Nichita St\nescu totul deriv\ sau se include `npunct. Elementul Aleph "punctul din care se vede sensul`ntregului, ca [i cum sensul ar fi `nsu[i `ntregul" poate fi apropi-at ca semnifica]ie de monada leibmizian\. Poetul sugereaz\c\ universul `ntreg e un ansamblu de puncte a c\ror coerent\simetrie [i form\ s`nt date de mi[care:

... Punctul cu viteza cea mai repede/ este tat\l tuturorpunctelor/ Num\rul s\u, care este numele s\u/ este tat\l tutu-ror ideilor./ Dac\ un [ir de puncte poate/ fi/ egal cu toat\ infini-tatea punctelor "la un loc"/ dac\/ viteza grupului de puncte esteegal\/ cu viteza tuturor punctelor din univers/ la un loc/ atunci[i numele punctelor acelora/ este egal cu numele tuturorpunctelor/ "la un loc".

Asemeni lui Mihai Eminescu ce descoperea importan]apunctului `n mi[care [i evolu]ia universal\ prin celebrele ver-suri din Scrisoarea I: "La-nceput un punct se mi[c\ cel dint`i [isingur iat\/ Cum din chaos face mum\ iar el devine tat\l/Punctu-acesta de mi[care mult mai slab ca boaba spumii/ Est\p`nul f\r\ margini peste marginile lumii", Nichita St\nescusugereaz\ natura complex\, valen]ele neb\nuite ale punctului`n poemul "El": "El `ncepe cu sine [i sf`r[e[te/ cu sine (...)/ Dinel nu str\bate-n afar\/ nimic; de aceea nu are chip/ [i niciform\ (...)/ El este `nl\untrul des\v`r[it ([i) de[i f\r\ margini, eprofund/ limitat".

Prof. DDaniele AANECHITEI

e la 1 octombrie 2007, profesorii vor c`[tiga mai multcu 15%- `n medie. Primele salarii majorate vor fi`ncasate `n aceast\ lun\ noiembrie. A[a s-a negociat:5% `n ianuarie; 2% `n aprilie [i 15% `ncep`nd de la 1octombrie 2007.

{i a[a a fost- toate etapele au fost respectate. ~nfa]a opiniei publice [i mai ales a p\rin]ilor, nemul]umi-rile nu s`nt dec`t exager\ri. Unii dintre ei spun c\s`ntem prea bine pl\ti]i pentru c`t muncim. Dac\ sta]ibine [i v\ g`ndi]i lumea s-a plictisit de solicit\rile noas-tre, ca de altfel [i de ale pensionarilor. Dup\ mine,vechiul [i actualul Guvern au dat lovitura. Vre]i, nuvre]i, nu e chiar simplu s\ majorezi salariile unor cate-

gorii de bugetari cu 25% `ntr-o ]ar\ european\. Dar efectul estedezam\gitor.

Revenind cu picioarele pe p\m`nt, la noi `n România, acum,

la `nceput de noiembrie, putem exemplifica modul `n care ni s-adat cu o m`n\ [i ni se ia cu dou\. ~nainte de momentul `n carevom lua salarii m\rite s-a declan[at Campania scumpirilor, 2007.P`inea cu 50%, uleiul cu 100%, apoi fructele, lactatele etc. A fostsecet\ mare [i iat\ efectele. S\ mai vorbim de scumpirea gazelornaturale, energia electric\, combustibilii solizi [i lichizi.

Nu trebuie s\ fim mari speciali[ti `n ale economiei, pentru acalcula majorarea real\ a salariilor.

{i totu[i, sumele mari alocate `nv\]\m`ntului `n acest an s`ntreale. O parte s-a cheltuit cu folos iar o alt\ parte s-a cheltuit... Seorganizeaz\ licita]ii pentru investi]ii, se declar\ c`[tig\torii [i sefac recep]iile lucr\rilor. Nimeni nu spune c\ pe acest traseu- inter-vine "comisionul". O fi adev\rat?

Prof. VValerian PPERC|

F.S.L.I. A SOLICITAT EMITEREAUNEI ORDONAN}EDE URGEN}| PENTRUACORDAREA SALARIULUIDE BAZ| DE 880 LEI

in`nd cont de faptul c\ Uniunea SindicatelorIndependente din ~nv\]\m`nt Dolj, organiza]ie sindi-cal\ afiliat\ la F.S.L.I., a c`[tigat definitiv [i irevocabilprocesul privind acordarea salariului de baz\ brut de880 lei pentru personalul din `nv\]\m`nt cu studiisuperioare de lung\ durat\, `ncep`nd cu 1 ianuarie2007, conform articolului 40 din Contractul Colectiv deMunc\- Unic la Nivel Na]ional pe anii 2007- 2010, pen-tru a se evita crearea unei discrimin\ri `ntre salaria]iiafla]i `n aceea[i situa]ie, dar [i pentru a se evita gene-ralizarea la nivel na]ional a proceselor av`nd ca obiec-tiv acordarea salariului de baz\ brut de 880 lei- F.S.L.I.

solicit\ emiterea, `n regim de urgen]\, a unei ordonan]e prin cares\ se prevad\, `ncep`nd de la 1 ianuarie 2007, pentru cei 45.000de salaria]i `ncadra]i ca debutan]i, salariul de baz\ minim brut s\fie de 880 lei pe lun\ pentru perioada 1.01.2007- 1.10.2007.

Subredac]ia RRoman

deea tezelorna]ionale- nu-i o ideegre[it\, dar aplicarea`n practic\ devinepu]in anormal\.

~n actul normativemis de guvern lapropunerea MECT,act normativ emis defunc]ionari care nu aunici o leg\tur\ cu[coala- rezultateletezelor vor decidecare este drumul pe

care `l vor urma viitorii liceeni.De[i aceste teze au o pon-

dere mai mare de 50% din mediade admitere `n clasa a IX-a, aces-tora nu li se acord\ o importan]\necesar\ ob]inerii unei evalu\riapropiate de cea din anii anteriori.Observ c\ rezultatele tezelorreprezint\ mai mult dec`t rezul-tatele de la un examen de capaci-tate sau teze na]ionale.

Avem noi timp de preg\tiresuplimentar\? S-ar p\rea c\ tezacu subiect unic este `n favoareaelevului, acesta av`nd mai pu]in\

materie de preg\tit. Esteadev\rat! Dar materia semestruluiI a r\mas aceea[i ca `n anii ante-riori [i ea trebuie comasat\. Nuavem o perioad\ de preg\tiresuplimentar\ anterioar\ acestormini-examene. Eu cred c\ ideeaeste cu totul alta. D\m tezele `ndecembrie, le evalu\m, `ntocmimstatisticile, "desfiin]\m" profesoriiai c\ror elevi au ob]inut rezultateslabe, iar apoi petrecem revelionullini[ti]i.

Men]ionez un aspect maipu]in semnificativ la prima vedere:teza de la clasa a VIII-a este `naceea[i zi cu cea de la clasa a VII-a.Num\rul de lucr\ri, pentru comisi-ile de evaluare, va fi dublu fa]\ deun examen obi[nuit. Vom fi noicapabili s\ corect\m `n timp optimaceste lucr\ri, c`t pentru dou\examene sus]inute `n vacan]\?Vom avea program la [coal\, iarevaluarea o vom face dup\ orelede curs. {i cine crede]i c\ rezist\?~ncerca]i doamnelor [i domnilorprofesori!

Prof. VValerian PPERC|

{I "NOI" AVEM SALARII M|RITE...

~N LOCUL TESTELORNA}IONALE - URMEAZ|

"TEZELE NA}IONALE"

E

D

}

I

DAN CEPOI

DUMITTRU BOSTTAN

PORTRET DE LIDER

noiembrie 2007PPaagg.. 33APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

SSSS EEEE CCCC }}}} IIII UUUU NNNN EEEE AAAAPPPP LLLL EEEE DDDD EEEE ZZZZ PPPP EEEE NNNN TTTT RRRR UUUU TTTT IIII NNNN EEEE (((( RRRR IIII ))))

Cet\]enie Independent\ seria NT nr. 000001

uriul format din: Mihaela Michailov(Pre[edinte), Olti]a C`ntec, AlinaHerescu, Alexandru Boicu (Membri)a stabilit urm\toarele nominaliz\ri [ipremii:

PREMIUL PPENTRU CCEL MMAIBUN SSPECTACOL - {{COLI DDETEATRU

TRILOGIE BBELGR|DEAN|de Biliana Srbljanovic, regia

Mihai Br\til\ [i Mircea Gheorghiu, UNIVERSI-TATEA DE ART| TEATRAL| {I CINE-MATOGRAFIC| I. L. CARAGIALE BUCURE{TI

PREMIUL PPENTRU CCEL MMAI BBUN SSPEC-TACOL - PPROFESIONI{TI

INIMI CCICATRIZATEde Max Blecher, regia Radu Afrim,

TEATRUL DE STAT CONSTAN}A

PREMIUL SSPECIAL AAL JJURIULUI PPENTRUONE MMAN SSHOW

se acord\ lui Marius DDamian pentru rolul dinNETOTU’ dup\ Isaac Bashevis Singer [i JeanClaude Carrière, regia Cristian Juncu, Teatrul74, T`rgu Mure[

PREMIUL DDE SSCENOGRAFIEAndrei DDinu – pentru spectacolul

FOTOGRAFII EXPLICITE de Mark Ravenhill,regia Miruna Dinu, UNIVERSITATEA DE ART|TEATRAL| {I CINEMATOGRAFIC| I. L.CARAGIALE BUCURE{TI

SS EE CC }} II UU NN EE AA AA CC TT OO RR II EE

{ccoli dde TTeaatruPREMIUL PPENTRU CCEL MMAI BBUN AACTOR

Alex FFifea - Tim din spectacolulFOTOGRAFII EXPLICITE de Mark Ravenhill,regia Miruna Dinu, UNIVERSITATEA DE ART|TEATRAL| {I CINEMATOGRAFIC| I. L.CARAGIALE BUCURE{TI

PREMIUL PPENTRU CCEA MMAI BBUN|ACTRI}|

Sabina PPosea - Nadia din spectacolulFOTOGRAFII EXPLICITE de Mark Ravenhill,regia Miruna Dinu, UNIVERSITATEA DE ART|TEATRAL| {I CINEMATOGRAFIC| I. L.CARAGIALE BUCURE{TI

Professioni[ti

PREMIUL PPENTRU CCEL MMAI BBUN AACTORMihai SSmarandache - Quintonce din specta-

colul INIMI CICATRIZATE de Max Blecher, regiaRadu Afrim, TEATRUL DE STAT CONSTAN}A

PREMIUL PPENTRU CCEA MMAI BBUN|ACTRI}|

Lana MMoscaliuc –Eva din spectacolul INIMICICATRIZATE de Max Blecher, regia RaduAfrim, TEATRUL DE STAT CONSTAN}A

SS EE CC }} II UU NN EE AA RR EE GG II EE

PREMIUL DDE RREGIE - DDEBUTT Miruna DDinu - pentru regia spectacolului

FOTOGRAFII EXPLICITE de Mark Ravenhill,UNIVERSITATEA DE ART| TEATRAL| {ICINEMATOGRAFIC| I. L. CARAGIALEBUCURE{TI

SS EE CC }} II UU NN EE AA DD RR AA MM AA TT UU RR GG II EE

PREMIUL DDE DDRAMATURGIE Antoaneta ZZaharia – Just for funVictor IIon DDr\gan – Norii nu beau cacao cu

lapte.

PREMIILE FESTIVALULUI DE TEATRU PIATRA NEAM}, Edi]ia a XXII-a, 21-31 oct. 2007

J

Evolu]ia pprofesional\ [[isindical\

nginerul Gabriel Plosc\ [i-a`nceput activitatea de orga-nizator de grup\ sindical\`nainte de '89, el fiind, deaproape 31 de ani, cadrudidactic la Colegiul Tehnic"Petru Poni", fostul Liceunr. 3. "~nainte de Revolu]ie[i `n anii urm\tori, eleviipreg\ti]i de mine au ob]inutpremii [i men]iuni la con-cursurile pe meserii, la nivel

jude]ean [i na]ional", a declaratGabriel Plosc\, `n calitate de profesorcu toate gradele didactice promovatecu nota maxim\.

Alte abilit\]i ale sale s`nt cele deevaluator economic [i financiar, deelaborare de standarde de pregatireprofesional\ [i de curriculum, elabo-rare de portofolii metodologice pentruaplicarea curriculumului, de membru `nComisia Jude]ean\ Neam] de auto-rizare a furnizorilor de formare profe-sional\ pentru adul]i. ~n '92 a devenitvicepre[edintele Sindicatului Liber alLucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i CercetareStiin]ific\ Neam] [i lider al SindicatuluiLiber de ~nv\]\m`nt - zona Roman.Prin intermediul programelor PHARE,de referin]\ pentru acest sector deeduca]ie, a devenit expert `n curricu-lum. Gabriel Plosc\ este pre[edinteleUniunii Jude]ene a SindicatelorDemocratice Neam] [i membru alBiroului Executiv Na]ional alConfedera]iei SindicatelorDemocratice din România (CSDR).~ntr-o continu\ "evolu]ie didactic\", s-aremarcat [i prin elaborarea de pro-grame [colare, fiind coautor la dou\manuale [colare (ap\rute `n 1982 [i1992), absolvent al mai multor stagiide perfec]ionare `n managementuleduca]ional [i managementul de pro-ces, prin elaborarea de curriculum [istandarde de preg\tire profesional\,prin elaborarea de subiecte pentruexamenul de titularizare din anul 2004[i de subiecte pentru bacalaureatul din2007, precum [i prin elaborare de pro-gram\ pentru examenul de bacalaure-at din anul 2008.

Ca [i coordonator alDepartamentului pentru ~nv\]\m`ntulProfesional [i Tehnic (DIPT) al FSLI,s-a implicat `n reforma sistemului de

`nv\]\m`nt românesc, astfel `nc`t aces-ta s\ devin\ unul performant [i com-patibil cu sistemele de `nv\]\m`nt dinUniunea European\. ~n anii 2004-2006a participat la conferin]ele na]ionale [iinterna]ionale desf\[urate la Sinaia,Bucure[ti [i Mamaia, `n care a prezen-tat punctele de vedere ale FSLI desprereforma `nv\]\m`ntului profesional [itehnic românesc.

Experien]\ lla nnivel iinter-na]ional ppentru uun ssistemde `̀nv\]\m`nt eeuropean

~n urma `ncheierii unui parteneriatcu Sindicatul Na]ional al ~nv\]\m`ntuluiSecundar Francez, Gabriel Plosc\ acunoscut foarte bine organizarea sis-temului de `nv\]\m`nt profesional [itehnic, `ntr-un schimb de experien]\realizat `n Fran]a, la Paris [i Dijon. "~nprimul r`nd, ei au o finan]are cores-punz\toare, ceea ce face ca elevii s\fie instrui]i plec`nd de la o baz\ materi-al\ modern\. Acest fapt ajut\ la for-marea unor competen]e carefaciliteaz\ inser]ia elevilor pe pia]alocurilor de munc\. ~nv\]\m`ntulfrancez are o economie stabil\, `ns\România are probleme de restruc-turare economic\ [i nu exist\ o stabili-tate, ceea ce ne `mpiedic\ s\ ne d\mseama ce calific\ri vor asigura viitorulelevilor", a ad\ugat Gabriel Plosc\.

El apreciaz\ c\ s-a constatat c\foarte mul]i absolven]i de [coli de arte[i meserii [i de licee refuz\ s\ seangajeze pe locuri de munc\ slabpl\tite la noi ̀ n ]ar\, ei prefer`nd drumul

str\in\t\]ii sau al muncii la negru.Acest fapt a determinat lipsa acut\ aangaja]ilor califica]i `n România. Deexemplu, se g\sesc foarte greu insta-latori, zugravi sau electricieni califica]i,pentru c\ ace[tia prefer\ s\ fie pl\ti]imai bine muncind `n str\in\tate. "Bazamaterial\ precar\ din [coli face ca ele-vii s\ fie slab preg\ti]i pentru pia]a demunc\. Oferta de locuri de munc\prost pl\tite a determinat ca [colile dearte [i meserii s\ piard\ din popula]ia[colar\, unii elevi aleg`nd s\ urmezecursurile unor institu]ii de `nv\]\m`ntprivat, datorit\ standardelor de dotarepe care le au acestea. Am `ncercat s\transpunem caracterul pragmatic spe-cific `nv\]\m`ntului profesional [itehnic `ntr-un curriculum mai pu]in`nc\rcat, cu accent pe latura formativ\practic\", a mai spus liderul de sindi-cat.

Rela]ia lliderului de ssindicat ccu IISJ NNeam]

Gabriel Plosc\ a dezvoltat o rela]iebazat\ pe o informare reciproc\,respect, comunicare [i con[tientizareafaptului c\ se afl\ de aceea[i parte abaricadei, `n ideea de a face s\func]ioneze c`t mai bine sistemul de`nv\]\m`nt. "Orice rela]ie este per-fectibil\. Mai pot ap\rea [i disfunc]ii,dar, c`nd exist\ bune inten]ii, acestease pot rezolva. Nu a[ vrea s\ `mireamintesc cea mai neagr\ perioad\din activitatea mea, `ntre 2005-2007,`n care efectiv nu a mai existat dialog`ntre noi [i vechea conducere aInspectoratului {colar Jude]ean (ISJ)Neam]. Comisiile paritare se f\ceaunumai atunci c`nd impunea, practic,Ministerul, prin necesitatea prezen]einoastre pentru adoptarea unor actenormative, care reglementau mi[careapersonalului didactic [i alte activit\]i",s-a pl`ns liderul de sindicat.

Gabriel Plosc\ este mul]umit c\ ac`[tigat procesul cu ISJ, pentru a facedreptate `nv\]\torilor [i educatoarelorcu gradul didactic I [i cu peste 25 deani vechime `n `nv\]\m`nt, ca s\ bene-ficieze de reducerea normei depredare cu dou\ ore [i de plata orelorlucrate suplimentar `n ultimii trei ani de`nv\]\m`nt. "Au fost [i numeroase be]e`n roate, care au lungit acest proces,pe de o parte din partea directorilorunor unit\]i de ̀ nv\]\m`nt - care au ezi-

tat [i chiar au refuzat s\ dea lista cuinforma]ii despre ace[ti colegi - [i, pede alt\ parte, din cauza vechii condu-ceri a ISJ Neam] -, care a vrut s\intimideze o parte din colegii no[tri s\i[i retrag\ pl`ngerea din instan]\.Acum avem o rela]ie bun\ cu nouaconducere ISJ, s`ntem consulta]i [icred c\ este `n beneficiul institu]iilorscolare, al dasc\lilor, al elevilor [i alsociet\]ii", a mai completat GabrielPlosc\.

~n organizarea majorit\]ii ac]iunilorla nivel na]ional, liderul de sindicat aprimit sprijinul conducerii FSLI, prinpre[edintele [i secretarul general alfedera]iei.

Menirea llideruluide ssindicat, iinformarea

[i iimplicarea

Principala menire a liderului desindicat `ntr-o [coal\ este de amen]ine leg\tura `ntre organiza]iasindical\ de baz\ [i cea de centru."Liderul de sindicat este purt\tor deinforma]ii de la membrii no[tri de sindi-cat din [coal\, despre problemele [inevoile cu care se confrunt\ ei, c\treConsiliul Jude]ean, catre BiroulOperativ, [i invers, de la aceste struc-turi c\tre colegii no[tri, informa]ii cuprivire la ac]iunile pe care trebuie s\ lefacem pentru a rezolva o anumit\situa]ie existent\. Eu `mi informez `npermanen]\ colegii despre activit\]ilecare urmeaz\ s\ se `nt`mple [i, lar`ndul meu, informez mai departedespre dorin]ele membrilor no[tri desindicat. La nivelul unit\]ilor [colare artrebui s\ func]ioneze - de[i acum nu se`nt`mpl\ `nc\ acest lucru a[a cum amdori noi -, comisiile paritare, a[a cums`nt [i cele de la ISJ [i de la nivelulMinisterului", a explicat Gabriel Plosc\.Aceste comisii faciliteaz\ g\sireasolu]iilor pentru rezolvarea "`n propriacurte" a anumitor probleme care seivesc `n activitatea [colii.

Liderii reprezint\ interesele mem-brilor de sindicat `n `nv\]\m`nt. "~njude]ul Neam] exist\ una dintre celemai puternice organiza]ii sindicale din]ar\, care num\r\ peste 8.000 demembri de sindicat din `nv\]\m`nt,deci o sindicalizare de circa 95%, ceeace ne situeaz\ pe locul cinci `n ]ar\. ~nzona Roman, avem aproximativ 3.000de membri de sindicat. Poate c\ la

aceast\ unitate au contribuit [i modul`n care am `ncercat s\ rezolv\m pro-blemele membrilor no[tri de sindicat,cu toate c\ nu `ntotdeauna am reu[its\ fim la `n\l]imea a[tept\rilor lor, darne-am str\duit s\ venim `n`nt`mpinarea situa]iilor neprev\zute [ia nevoilor [i am `ncercat s\ g\simsolu]ii. Unele nu s-au putut rezolva pecale amiabil\ [i am fost nevoi]i s\apel\m la forme de lupt\ sindical\,prin greve. Eu niciodat\ nu am f\cutaltceva dec`t ceea ce au hot\r`t mem-brii no[tri de sindicat, `n func]ie deceea ce doreau colegii no[tri", adeclarat liderul roma[can.

Lupta ppentru nnegocierilesalariale [[i dde rrezolvare aa

problemelor [[colilor

Gabriel Plosc\ este de p\rere c\[coala roma[can\ este una cu rezul-tate foarte bune, c\ `n Roman s-adovedit c\ se poate face nu numaiindustrie performant\, dar [i oeduca]ie excelent\. Acest lucru estedovedit de faptul c\ s`nt multe v`rfuri,copii talenta]i, care au devenit numede referin]\ `n domeniul `n care s-auspecializat.

"De[i multe [coli ar\]\ bine, ̀ n ceeace prive[te investi]ia `n baza material\,`nc\ s`ntem departe de nivelul exi-gen]elor impuse de un `nv\]\m`nt mo-dern [i performant. Este nevoie nunumai de alocarea banilor, ci [i dechibzuire `n cheltuirea lor. De exemplu,[colile nem]ene au primit bani, dar,pentru achizi]ionarea de aparatur\ lalaboratoarele de chimie, biologie, fizic\,s-a impus `ntr-un fel cump\rarea lorprin bursa de m\rfuri, care, `n multecazuri, a adus echipamente dep\[ite",declar\ Gabriel Plosc\.

Modul de finan]are a `nv\]\m`ntu-lui este un aspect de o deosebit\importan]\. Problema care r\m`ne `ncontinuare este cea a banilor. Dac\ nuse aloc\ bani suficien]i pentrueduca]ie, descentralizarea - con-cretizat\ `n autonomia extins\ a [coli-lor - nu va putea fi realizat\. Liderul desindicat sper\ ca factorii de decizie s\realizeze faptul c\ cea mai bun\investi]ie este `n educa]ie, pentru calucrurile s\ mearg\ bine `n intreagasocietate.

Claudia TTOMA

De 20 de ani, Gabriel Plosc\ reprezint\interesele celor care lucreaz\ `n `nv\]\m`nt

I

“SADOVENIANA”, O PROVOCARE CONTINU|

PPaagg.. 44 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

noiembrie 2007

PRIMA BIENAL| INTERNA}IONAL| DE ART| PLASTIC| “LASC|R VOREL”(urmaare ddin ppaag. 11)

n juriu care i-a avut capre[edinte pe dl. Corneliu Antim[i membri pe d-nii ValentinCiuc\, Alexandru Ichim,Gheorghe Z\rnescu [i {tefanPotop a avut a discerne, dintrecele mai mult de 350 de lucr\riexpuse, c`[tig\torii acesteiprime edi]ii interna]ionale aBienalei.

Au fost nominaliza]i pentrusculptur\: Lucian Tudorache,Vasile Soponariu, Traian

Moldovan, Sorin Dodic\, Mihai Bejenariu;pentru grafic\: Gheorghe Miron, DinuHuminiuc, Petru Comirsarschi, LeonardCurp\n, Maria Gliga [i, pentru pictur\: SorinIosub, Aurel Ro[u, Robert Vraciu, RemusLuchian, Radu Hanganu, Grigore Agache,Sorin Ot`njac, Mihai Chiuaru, FlorinMenzopol, Petre Petrescu, Marcel Lup[e,Mariana {erban, Valentin Sava.

Solemnitatea de decernare a premiilor a

fost deschis\ de dl. Gheorghe Dumitroaia,directorul Complexului Muzeal care a uratbunvenit participan]ilor la eveniment,`ncredin]`ndu-i apoi cuv`ntul d-lui ValentinCiuc\, mai vechi [i mai h`r[it combatant peredutele “bienalei”. Dl. Ciuc\ a b\tut c`mpii cugra]ie, vorbind despre terapia artei, comuni-care [i lipsa ei, polemica `ntre centru [i mar-gine, destin, iubire, vizibil [i invizibil [i, parc\,despre Bienala de la Vene]ia...

Premiile acordate de c\tre juriu au fost:Lucian TTudorache - premiu pentru sculptur\(Plug); Mihai BBejenariu - premiul juriului pen-tru sculptur\ (Bestiar); Aurel RRo[u - premiuljuriului pentru pictur\ (Altar arhaic);Gheorghe MMiron - premiul pentru grafic\(Compozi]ie); Sorin IIosub - premiul pentrupictur\ acordat de Funda]ia “Vorel” (VisulSemelei).

Dup\ cum spunea `n deschidereaostilit\]ilor dl. {tefan Potop, pre[edinteleFilialei Neam] al U.A.P., aceast\ manifestaren-ar fi putut avea loc f\r\ sprijinul sponsorilor[i prietenilor c\rora le-au fost adusemul]umiri publice: RIFIL, Petrocart,

Plantavorel, Mecanica Ceahl\u, Dinasty [iTehnoprod.

Trebuie men]ionat neap\rat [i faptul c\aceast\ edi]ie, declarat\ interna]ional\, aavut pe simeze lucr\rile unor arti[ti din Italia,membri ai Funda]iei “Aripa” `nfiin]at\ [i

patronat\ de nem]eanca Mariana Papar\, laTorino.

E un `nceput bun [i o bun\ promisiunepentru viitor.

Desigur, Bienala, care e de o bun\bucat\ de vreme un eveniment culturalna]ional, ar merita ([i i s-a promis) un spa]iuexpozi]ional pe m\sur\. Aceast\ edi]ie - de[ibine g\zduit\ - a fost totu[i o improviza]ie.Mai bine zis spa]iul alocat nu a corespuns celmai bine ambi]iilor evenimentului.

Dar s\-i d\m din nou cuv`ntul, `n loc deconcluzii, d-lui Valentin Ciuc\: “Expozi]ia,a[ezat\ sub sigla inconfundabil\ a euro-peanului “Lasc\r Vorel” dovede[te c\lucrurile nu sunt sc\pate de sub controlul,ra]ional al nevoii de a participa la un demersintegrator oarecum depersonalizat, f\r\ aabdica cu totul de la marca stilistic\ afiec\ruia...Selec]ia de la Piatra Neam]reunind arti[ti din `ntreg arealul românesc,ofer\ imaginea conving\toare a unuifenomen vital `n substan]\ [i polifonic `nexpresie. Al\turi de solu]iile cu tent\ de evi-dent\ modernitate, `n sensul unui sincronism

impus de exigen]ele limbajului la zi, ̀ nt`lnim [iconsecven]a `n sfera unor viziuni ce ]in dearta tradi]ional\. At`t `n pictur\, grafic\, art\decorativ\ eviden]iem op]iunea pentrumen]inerea unui echilibru `ntre extreme, `nc`tfiecare `[i poate manifesta exerci]iile deadmira]ie `n func]ie de propria disponibilitatepentru o variant\ sau alta. ~n fond, cu c`t ofer-ta va fi mai mare, cu at`t [i cererea are [anses\ se `mplineasc\. Al\turi de arti[tii con-sacra]i [i asimila]i la bursa timpului, tinerii aumeritul de a dinamiza prin cutezantele lorpropuneri evolu]ia domeniului. Unii au [ansacertitudinii, ceilal]i pe aceea a posibilit\]ii. {iunii [i al]ii `ns\ particip\ la descifrarea mira-colului realit\]ii”.

Chiar a[a e.

~n ssemn dde ppre]uire [[i rrespect, iilustr\macest nnum\r aal rrevistei ccu rreproduceri ddup\lucr\rile ccolegilor nno[tri GGheorghe VVADANA,Dumitru BBEZEM, DDan CCEPOI, CConstantinFILIMON, DDoina DDA{CHIEVICI, AArcadieR|ILEANU, DDumitru BBOSTAN, {{tefanPOTOP, PPetru DDIACONU, IIosif HHAIDU, DDinuHUMINIUC.

U

FFFFiiii llll eeee iiii nnnneeeedddd iiii tttt eeeeddddeeee iiii ssss tttt oooo rrrr iiii eeee llll iiii tttt eeee rrrraaaarrrr\\\\

arafraz\ modern\ abaladei populare Miori]a,romanul "Baltagul" este,f\r\ `ndoial\, una dintrecapodoperirile opereisadoveniene. Dup\m\rturisile lui MihailSadoveanu, la baz\ st\ unfapt real: oprindu-se la unhan, a auzit o discu]ie din-tre doi jandarmi despreuciderea unui cioban [i

despre posibilii f\pta[i. Cam la at`t sereduce, din c`te [tiu eu - istorii literarim\ pot contrazice - istoria na[teriicelui mai popular roman al autorului.Nu [tiu s\ mai fie [i alte declara]iicomplete [i exacte cu privire la eveni-mentul care a declan[at hot\r`rea luiMihail Sadoveanu de a scrie acestroman despre drama femeii care `[icaut\ b\rbatul mort de m`na unorcolegi de breasl\.

Citind recent o carte ap\rut\ `nanul 2005 la Editura "Princeps Edit"din Ia[i, "Dasc\l pe Valea Ozanei",

scris\ de Costache Papuc, unul dincei mai vesti]i `nv\]\tori din zonaT`rgu Neam] `ntre cele dou\ r\zboaiemondiale, dasc\l care mi-a fost un an[i mie profesor de limba român\ la[coala din V`n\tori Neam], amdescoperit un paragraf care evoc\tocmai evenimentul ce a provocatdeclicul scriitorului. Iar faptul "real" decare vorbe[te Sadoveanu nu l-a auzit`ntr-un han, cum `i pl\cea lui s\ se[tie, ci chiar din gura fratelui s\u, avo-

catul Vasile Sadoveanu, coleg de loj\masonic\ cu scriitorul, avocat care i-aap\rat pe criminali la proces. Crimas-a petrecut la Petru-Vod\, a[a cumreiese din cartea-jurnal a lui CostachePapuc, la `nceputul iernii 1927-1928.Romanul "Baltagul", dup\ cum se[tie, a ap\rut `n anul 1930 la Editura"Cartea Romaneasc\". Iat\ fragmen-tul `n care ni se dezv\luie cum s-apetrecut, `n realitate, crima.

"Se preg\tea o serbare cum nu semai d\duse `n Pipirig, `ns\ a interve-nit ceva neprev\zut, care a adus unnor de triste]e. Ni[te pipirigeni,merg`nd cu cereale de v`ndut peValea Bistri]ei, la jum\tatea munteluiPetru-Vod\ au descoperit un om mort.S-au oprit s\ r\sufle caii [i, c`nd colo,cum ninsese proasp\t, au v\zut urmede s`nge pe drum. Unul [i-a dat cup\rerea c\ trebuie s\ fie ni[te v`nat`ndosit de Nicolai Gherasim, v`n\torrenumit. S-au ab\tut din drum peurmele `nc\ neacoperite de z\pad\.C`nd colo, `ntr-o r`p\, au z\rit un om

mort, `nc\ neacoperit de nin-soare - `nsemna c\ moartean-a fost de mult. Au tras pedrepta, au dat f`n la cai, doi aur\mas pe loc, iar unul s-a`ntors la Pipirig s\ anun]e laprim\rie, la postul de jandarmi.La mort nu se g\se[te nici unact. S-a anun]at parchetul, laPiatra Neam], [i-au `nceputcercet\ri de descoperire. {efulde post (plutonierul Iacob) ag\sit la locul crimei un nasture,dar nu de la hainele mortului,care a fost adus devale laprim\rie. L-au fixat cu paznic`ntr-un local p\r\sit, unde fu-sese prim\ria veche, vizavi de[coala unde preg\team cursu-rile. ~l p\zea pe mort un bietguard b\tr`n - Zabulic\. Darnumai `n ceasurile t`rzii din

noapte r\m`nea singur; c`teva zile afost convoi de oameni s\ vad\ mortul.Peste drum era cr`[ma lui Bistriceanu.Cr`[m\ri]a b\tr`n\ a mers [i a v\zutmortul, s-a uitat cu aten]ie [i a spus:

- Eu pe omul acesta l-am v\zut. Avenit cu doi "cojeni" (cojeni le zicpipirigenii la ]\ranii dinspre c`mpie),au m`ncat, au b\ut [i au plecat spreDorna, dup\ oi, din c`te am b\gat deseam\.

{eful de post a notat acest lucru

[i, conform ordinelor primite, a pornit`n vale s\ afle `n ce comun\ au venitoi cump\rate de la munte. ~n V`n\toriiNeam] n-a g\sit, `n comuna Timi[e[tila fel, [i a trecut Moldova. La Criste[tiMo]ca la fel n-a g\sit. ~n comunaMiroslove[ti a aflat c\ de c`teva zileni[te oieri din comun\ au adus un c`rdde oi de la munte. Plutonierul Iacob amers la postul de jandarmi dinMiroslove[ti [i a ar\tat rostul care-lare aici. Trebuie s\ mearg\ la aceioieri [i s\ cerceteze. {eful de postlocal nu voia.

- Ce s\ mergi la aceia, s`nt ni[teb\t\u[i [i pot s\-]i dea cu ceva `n cap,c\ le tulburi posesia lor.

Fie c\ de fric\ nu mergea [eful depost local, fie c\ `[i primise partea deciubuc de la oierii locali, a[a cumnumai oierii [tiu s-o fac\.

Plutonierul Iacob a f\cut caz deautoritatea lui, de ordinul deperchezi]ie de la parchet. {i-i d\ ordinlocalnicului s\ mearg\, iar `n caz c\s`nt ataca]i, s\ fac\ uz de arme. Zis [if\cut. Nici n-a intrat bine Iacob `ncurtea oierilor din Miroslove[ti [iace[tia au `nceput cu ton deamenin]are:

- Ce cau]i `n gospod\ria mea, cuce drept intri `n curtea mea, c\ m\ facis\ m\ ap\r de nu [tii pe unde ai venitetc.

{eful de post din Miroslove[ti

st\tea parc\ vinovat de ceea cef\ceau `n gospod\ria oierilor. {eful depost Iacob se apropie de oieri, lecerceteaz\ hainele [i pune ochii pe ohain\ f\r\ un nasture. Scoate nas-turele din buzunar [i-l pune de undes\rise.

- ~n numele legii, e[ti arestat. {idac\ mai mi[ti, trag `n tine, l-a somatIacob.

{eful de post local a `nlemnit.A urmat reconstituirea crimei de

pe muntele Petru-Vod\, a urmat apoiprocesul la Curtea cu Juri. Cet\]eniicriminali din Miroslove[ti unde puteaus\ alerge? La avocatul Vasile

Sadoveanu, fratele scriitorului. (...) La`nmorm`ntarea victimei, care a avutloc la Pipirig, a venit so]ia lui cu unb\iet\na[ sub dou\zeci de ani. Multl-a mi[cat pe fratele meu prezen]aacestor `ndurera]i. Durerea s-ar\sfr`nt asupra `ntregii popula]ii dinPipirig [i ne-a `ntunecat ca un nornegru serbarea de la [coal\".

Iat\, a[adar, o variant\ foarteplauzibil\ a `nt`mpl\rii care a determi-nat pe Mihail Sadoveanu s\ scrie unadin cele mai frumoase povestiri dinliteratura român\.

Nicolae SSAVA

O variant\ plauzibil\a na[terii romanului "Baltagul"

P

IOSIF HAIDU

DINU HUMINIUC

DOINA DA{CHIEVICI

SADOVENIANA 2007ineri, 9 noiembrie, s-a desf\[urat la Tupila]i o nou\ edi]ie a manifest\rii literare anuale SADOVENIANA.Organizat\ de Direc]ia pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniu Cultural Na]ional a Jude]ului Neam], `n cola-borare cu Societatea Scriitorilor din Jude]ul Neam], Consiliul local [i Prim\ria Tupila]i, manifestarea aconstituit un nou prilej de a omagia personalitatea celui mai de seam\ dintre prozatorii români, MihailSadoveanu, de la a c\rui na[tere s-au `mplinit `n aceast\ toamn\ (mai exact, pe 5 noiembrie) 127 de ani.

Edi]ia din acest an a cuprins un spectacol sub genericul "Mihail Sadoveanu, cartea de citire", care aavut loc la ora 11,00 la Biblioteca comunal\ "Mihail Sadoveanu" din Tupila]i, la care [i-au dat concursulelevii [colii generale din comun\ [i un colocviu, "R\ze[ii lui Mihail Sadoveanu `n Europa mileniului trei",desf\[urat la Hanul R\ze[ilor.

Dezbaterile colocviului de la Hanul R\ze[ilor, conduse de scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorulDCCPN Neam], au fost provocate de prezentarea de c\tre Nicolae Sava a referatului "O variant\ plauzi-

bil\ a na[terii romanului Baltagul", dezbateri la care au participat criticii literari Cristian Livescu [i Vasile Spiridon, pro-fesorul Constantin Tom[a, poe]ii Gellu Dorian, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu [i Dumitru Nec[anu din Boto[ani,Nicolae Panaite [i Marius Chelaru din Ia[i, profesorul Vasile Munteanu directorul DCCPN Ia[i, scriitorul Gabriel Le]din Gala]i.

Manifestarea de vineri s-a `ncheiat cu lansarea c\r]ii "F\nu[ Neagu, povestea viei, c`ntecului vinului", de GabrielM. Le], volum ap\rut recent la Editura "Conta" din Piatra Neam] (director, scriitorul Adrian Alui Gheorghe). Gazdelemanifest\rii au fost, ca la fiecare edi]ie din ultimii ani, domnii Ioan Asaftei de la Hanul R\ze[ilor, primarul comuneiTupila]i, Petru Gherghel [i Romic\ Leonte, directorul C\minului cultural Tupila]i. (REP.)

V

{COALA, ACAS| {I ~N LUME

noiembrie 2007PPaagg.. 55 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII{TIRE TTRIST|: AA PPLECAT {{I CCRITICUL

LITERAR VVAL CCONDURACHE

evista CONVORBIRI LITERARE din luna septembrie con-semneaz\, prin semn\tura scriitorului Florin Faifer, trecerea`n eternitate a unui critic literar important din literatura con-temporan\ româneasc\, Val Condurache. Fost director alPalatului Culturii din Ia[i - dup\ ce ani de zile a lucrat ca se-cretar literar la Teatrul Na]ional din Ia[i - Val Condurache amurit, se pare, mai mult de inim\ rea, cum se spune. Iat\cum `[i `ncepe articolul omagial Florin Faifer: "A plecat, cumult\ m`hnire `n suflet, Val Condurache [i nu m\ `mpac cug`ndul. ~i aud glasul, `i v\d ochii lic\rind pozna[-ironic. {tiammai de mult c\ are probleme de s\n\tate, dar n-am [tiut nicio clip\ c\ sf`r[itul va veni at`t de vertiginos. ~l vedeam rar, peVal `n ultima vreme, retras `n sine, istovit. Culoare fe]ei era

parc\ ceva mai bun\, dar ceva `n el p\rea a se fi stins. Am pus-o peseama atacurilor din pres\, pres\ `n care se ilustrase cu condeiul lui acut[i, pentru unii, incomod..." - O editur\ ie[ean\ ar trebui s\-i reeditezec\r]ile sale de critic\ literar\ [i s\ adune sub o copert\ textele sale`mpr\[tiate prin revistele literare din ]ar\.

~NTREBARE AAMAR|: ""CITITORII PPREFER|LITERATURA SSTR|IN|?"

Scriitorul Ioan Suciu, care de]ine o rubric\ `n s\pt\m`nalul literarLUCEAF|RUL, se `ntreab\ `n ultimul num\r, 39, dac\ cititorii mai au gustpentru literatura român\, r\spunsul reg\sindu-se `n titlul articolului: "Sefac diferite sondaje cu privire la cititori `n revistele literare. Dac\ citesc li-

teratur\ român\, dac\ prefer\ literatur\ str\in\ etc. Judec`nd dup\v`nz\rile din libr\rii, se poate spune c\ se prefer\ autorii str\ini. Dac\ nelu\m dup\ ceea ce se scrie prin revistele literare, primeaz\ produc]iaintern\ de carte. La aceast\ concluzie contribuie [i adev\rul c\ scriitoriise citesc mult `ntre ei, iar ace[ti autori s`nt cam aceia[i care semneaz\`n revistele de cultur\. La formarea unei p\reri c`t mai apropiate de reali-tate contribuie din ce `n ce mai mult internetul. ~n ultima perioad\, camde un an [i jum\tate, pe internet au ap\rut site-uri sau bloguri din ce `n

ce mai interesante. Nu numai interesante dar [i de calitate" - ~ntrebarear\m`ne: prefer\ cititorii literatura str\in\ [i de ce?

LIVIUS CCIOCÂRLIE:"SECVEN}E CCU SSCRIITORI, 11978-11981"

Un foarte interesant fragment de jurnal (?) public\ scriitorul [i uni-versitarul b\n\]ean Livius Ciocârlie, unul dintre criticii importan]i ai litera-turii actuale. Cele dou\ pagini din ROMÂNIA LITERAR| nr. 44 s`nt undeliciu, `n special pentru cititorul familiarizat cu via]a literar\ a aceleiperioade de dictatur\ ceau[ist\. Iat\ doar un scurt fragment, cu reco-mandarea de a se lectura `ntregul articol: "Diminea]a, pe un soare foarterece, m\ v`ntur prin ora[ [i la dou\ s`nt la Casa (Scriitorilor; n.n.), undeiau masa cu Marius Robescu [i Dan Cristea. Senza]ie st`rnit\ de Ulici, dela alt\ mas\: l-ar fi scos pe Nicolae Drago[ de la "Luceaf\rul". L-au datla munca de sus, la "Sc`nteia". Robescu, redactor la "Luceaf\rul", nu mai

poate de bucurie. ~i spun s-o p\streze `n forul lui interior p`n\ ce se con-firm\. Afar\ de asta, cum ne `nva]\ Tovar\[ul, e `ntotdeauna loc de maibine, cine [tie cu cine se va pricopsi. La o mas\, Nichita St\nescu, mare[i p\r`nd foarte gras `ntr-un pulov\r mi]os, cu Constantin Cri[an, de caredegeaba `ncerc s\ m\ feresc. La ie[ire, Dan H\ulic\, eroul zilei, ap\ratde Doina[ [i Bogza `mpotriva lui Ungheanu. Beau o cafea cu NicolaeCiobanu la Cap[a, discu]ia noastr\ e s`rguincioas\, `ns\ anost\, ca ast\var\ `n tren, niciunul nu scoate din cap ceva mai de soi" - Ce trist... Ceimai mul]i dintre cei evoca]i s`nt pleca]i de mult la ceruri.

GEORGE AASTALO{:"PI{C|-MM|, SS| MM| TTREZESC, FFROSINO!"

Revista "DACIA LITERAR| dedic\ num\rul s\u din luna septembriescriitorului George Astalo[, poet [i dramaturg român stabilit acum vreo35 de ani la Paris. S`nt publicate `n revist\ c`teva dintre celebrele luibalade precum [i un eseu despre argoul românesc, un limbaj specialcare, pentru limba normativ\, este ca jazzul pentru muzica simfonic\.Citez una din frumoasele lui balade `n acest argou, balad\ care neaminte[te de textele lui Miron Radu Paraschivescu: "Unde-i vremea c`ndte luam, te luam [i te-n[urubam / R\sucindu-te-n cosor ca pa a]a demosor / C`nd pe luat c`nd pe pl\tit c`nd pe ]ip\tul icnit / C`nd cu undeu[urite c`nd `n ]eap\ c`t `nghite // {i-unde-i vremea c`nd te luam [i mi tepuneam `n ham / Cu c\lu[ul sub grumaz s\ cad\ strada-n necaz / ~nnecaz de zarv\ mare p`n-ce d\dea noaptea-n soare / De somn greu [ine`ntors cu osul m\duvii stors" - Poetul George Astalo[ a fost oaspeteleora[ului Piatra Neam] c`nd i s-a jucat la TT una din piesele sale.

OCHELARIST

{coalaromâneasc\,`n Spania

ristian Adomni]ei, ministrul Educa]iei,s-a declarat pl\cut suprins de intere-sul pentru cursurile de limb\, cultur\[i civiliza]ie româneasc\ `n Spania,dup\ ce a stat de vorb\ cu elevii [iprofesorii acestora. La ColegioPublico Juan de Austria, din locali-tatea Alcala de Henares (Madrid),copiii care frecventeaz\ cursurile auprimit de la Adomni]ei mai multeatlase geografice.Ministrul Educa]iei a

vizitat apoi Instituto San Isidrodin localitatea Azuqueca deHenares (Castilla la Mancha),unde a ]inut s\ le mul]umeasc\autorit\]ilor spaniole [i profeso-rilor români pentru implicareaacestora `n derularea proiectuluiini]iat de MECT.

O alt\ [coal\ vizitat\ a fostInstituto Brianda de Mendozadin Guadalajara, tot `n regiuneaCastilla la Mancha. Aici, minis-trul a asistat la o or\ de limb\,cultur\ [i civiliza]ie româneasc\,la care elevilor li s-au prezentatoriginile latine ale limbii române,cu paralelisme `ntre limba român\, limba spani-ol\ [i limba francez\. ~n intervalul acordatGeografiei României, elevii au prins pe hartaRomâniei mai multe c\r]i po[tale care ilustreaz\ora[ele de unde provin.

La cele trei institu]ii de `nv\]\m`nt de stat dinSpania vizitate, ministrul Educa]iei le-a mul]umitat`t autorit\]ilor, c`t [i profesorilor pentru sprijinulacordat `n aplicarea proiectului pilot derulat deMECT, dar [i pentru profunda implicare a aces-tora `n vederea integr\rii copiilor români `n sis-temul educa]ional din Spania. CristianAdomni]ei le-a `nm`nat profesorilor româniordinele de numire pe posturile pe care le ocup\`n [colile din teritoriul iberic. Totodat\, ministrulEduca]iei a ]inut s\ le mul]umeasc\ [i p\rin]ilorpentru interesul pe care `l manifest\ pentrup\strarea identit\]ii na]ionale a copiilor acestora.At`t profesorilor, c`t [i p\rin]ilor, CristianAdomni]ei le-a declarat tot sprijinul `n demer-surile lor pentru educarea copiilor români.

La r`ndul lor, membrii comunit\]ilorromâne[ti din Spania s-au ar\tat extrem de`nc`nta]i de cursurile de limb\, cultur\ [i civi-liza]ie româneasc\ [i i-au solicitat ministruluiEduca]iei extinderea proiectului, astfel `nc`tcursurile s\ poat\ fi urmate [i de adul]i. CristianAdomni]ei a declarat c\ rezultatele pozitive aleproiectului, dar [i cadrul de colaborare româno-

spaniol s`nt motive `ntemeiate pentru a lua `nconsiderare propunerea membrilor comunit\]ilorromâne[ti din Spania.

Cursurile de limb\, cultur\ [i civiliza]ieromâneasc\ s`nt integrate `n programa extracurri-cular\, op]ional\, a [olilor publice din Spania [iacoper\ `ntregul ciclu preuniversitar I - XII.Materialul didactic [i programa pentru orele delimba român\, istoria României [i geografiaRomâniei s`nt furnizate de MECT. Cursurile s`ntfinan]ate de Minister, iar la finalul lor, eleviiprimesc un atestat. Cei 21 de profesori carepredau aceste ore `n Spania s`nt exclusiv rezi-den]i pe teritoriul iberic. Cursurile au demaratdin a doua parte a lunii octombrie `n zonele `ncare s`nt pilotate, respectiv Madrid,Guadalajara, Cuenca, Toledo, Albacete [i

Ciudad Real. ~n perioada imediat urm\toare,aceste cursuri vor `ncepe [i `n Catalunya.

~nv\]\m`ntulpostliceal

uvernul a adoptat, `n [edin]a din 12noiembrie, ordonan]a de urgen]\propus\ de Ministerul Educa]iei pen-tru modificarea articolelor 51 [i 52din Legea `nv\]\m`ntului nr. 84/1995,referitoare la `nv\]\m`ntul postliceal.Modific\rile au scopul de a regle-menta contribu]ia de for]\ calificat\de munc\ la nevoia de dezvoltare aeconomiei. Calificarea for]ei demunc\ se realizeaz\ pentru nivelulmediu de management, acesta fiind

la ora actual\ `n deficit de acoperire.Astfel, `nv\]\m`ntul postliceal de stat se

organizeaz\ de Ministerul Educa]iei, Cercet\rii[i Tineretului din proprie ini]iativ\, la propunereaautorit\]ilor publice locale sau la cerereaagen]ilor economici [i a altor institu]ii interesate,`n formele de organizare zi, seral [i la distan]\.{colarizarea `n `nv\]\m`ntul postliceal de stat sefinan]eaz\ din bugetul de stat prin bugetele con-

siliilor locale. {colarizarea poate fi finan]at\ [i dec\tre solicitan]i, persoane fizice sau juridice, princontract `ncheiat cu unitatea de `nv\]\m`nt careasigur\ [colarizarea, se arat\ pe site-ul MECT.Instituirea acestei modalit\]i de finan]are a`nv\]\m`ntului postliceal [i sprijinirea financiar\a investi]iei `n acest tip de `nv\]\m`nt vin `n`nt`mpinarea cererii formulate de pia]a munciipentru personal calificat asimilabil niveluluimediu de calificare.

Num\rul de locuri pentru `nv\]\m`ntulpostliceal finan]at de c\tre solicitan]i, persoanefizice sau juridice, se aprob\ de inspectoratul[colar [i se comunic\ Ministerului Educa]iei,Cercet\rii [i Tineretului.

Subiectela exameneledin 2008

inisterul Educa]iei, Cercet\rii [iTineretului a publicat pe site-ulhttp://examene.edu.ro/ modele desubiecte pentru tezele cu subiectunic pentru clasele a VII-a [i a VIII-a.Acest tip de evaluare `nlocuie[te,`ncep`nd cu anul [colar 2007-2008,testele na]ionale [i are regim de tezesemestriale.

Pentru fiecare disciplin\, au fostpublicate c`te un model de subiect,baremul de evaluare, preciz\ri/expli-

ca]i privind modalit\]e de rezolvare `n raport cuobiectivele de referin]\ sau alte informa]ii utile.Subiectele s`nt elaborate de c\tre CentrulNa]ional pentru Curriculum `i Evaluare `n`nv\]\m`ntul Preuniversitar, conform programei[colare parcurse p`n\ la data desf\[ur\rii tezei,`n conformitate cu temele selectate din progra-ma [colar\ [i comunicate [colilor. Duratafiec\rei teze cu subiect unic este de dou\ oredin momentul primirii subiectelor de c\tre fiecareelev.

Disciplinele la care sesus]in teze `n clasa a VII-a s`ntlimba [i literatura român\,matematic\, respectiv limba [iliteratura matern\ pentru eleviiapar]in`nd minorit\]ilorna]ionale, care au urmat cursu-rile gimnaziale `n limbamatern\. Elevii de clasa a VIII-avor sus]ine teze cu subiect unicla limba [i literatura român\,matematic\ [i geografie sauistorie, la alegere. Eleviiapar]in`nd minorit\]ilorna]ionale, care au urmat cursu-rile gimnaziale `n limbamatern\, vor sus]ine o prob\de limba [i literatura matern\.Pentru ace[tia din urm\,

subiectele vor fi asigurate `n limba matern\ stu-diat\.

~n semestrul I, calendarul tezelor, comunpentru clasele a VII-a [i a VIII-a, are urm\toareaconfigura]ie: 30 noiembrie 2007 - limba [i litera-tura matern\, 5 decembrie 2007 - matematic\,11 decembrie 2007 - istorie/geografie (numaipentru clasa a VIII-a), 14 decembrie 2007 -limba [i literatura român\, 11 ianuarie 2008 -depunerea contesta]iilor. ~n situa]ii speciale,temeinic motivate, elevii sus]in teza cu subiectunic la care au absentat `n perioadele specialede teze prev\zute prin calendar. Pentru semes-trul I, elevii pot sus]ine teza la care au absentat`n perioada special\ din luna februarie sau `ncea din lunile mai - iunie.

Protocolantidrog

inistrul MECT, Cristian Adomni]ei, asemnat un protocol de colaborare cuAgen]ia Na]ional\? Antidrog [iAsocia]ia Rotary International `nvederea prevenirii consumului dedroguri `n r`ndul adolescen]ilor.Protocolul sus]ine proiectul „Prieteni,ajuta]i copiii s\ spun\ DA vie]ii" [i seadreseaz\ tinerilor cu v`rste cuprinse`ntre 14-16 ani [i p\rin]ilor lor.Acestora li se vor prezenta materiale[i filme elocvente despre efectele

dezastruoase ale consumului de droguri.Ministerul Educa]iei va aplica acest proiect

la nivelul `ntregii ]\ri `n anii [colari 2007-2008 [i2008-2009, `n cadrul orelor de consiliere [i ori-entare [colar\. Fiecare unitate de `nv\]\m`nt `ncare se implementeaz\ programul trebuie s\desemneze cadrele didactice care vor sus]ineaceste cursuri, de preferin]\ psihologi [colari,care vor participa la un program de instruire.

Mihaela DDR|GOI

C

G

M M

RReevista pprreeseei lliteerrarree

PETTRU DIACONU

CONSTTANTTIN FILIMON

~NV|}|M~NTUL SPECIAL

PPaagg.. 66 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

noiembrie 2007

ltimul membru intrat`n ,,familia" scriitorilordin jude]ul Neam], cu,,acte" `n regul\ (unvolum publicat), esteprofesorul de matem-atic\ Emil ARITON,care [i-a lansat primacarte, la `nceputullunii noiembrie, o pla-chet\ de poeme -TRANSPLANT DESINCERITATE.

Emil Ariton (n. 28 martie1949, la Buc[e[ti, jude]ul Bac\u),de- a lungul anilor, a frecventatcenaclurile literare din Piatra-Neam], ,,Calistrat Hoga[" [i,,Petrodava", public`nd versuri `ndiferite reviste literare dinMoldova, printre acesteanum\r`ndu-se revista de cultur\,,Asachi", [i ,,Apostolul", gazetacadrelor didactice din jude]ulNeam].

~n activitatea sa de crea]ie [i,mai ales, publicistic\, a intervenit,la un moment dat, o sincop\ de

aproape 15 ani, timp `n care poe-tul a reflectat asupra celor scrisede el, a citit s`rguincios poezie debun\ calitate, a [lefuit necontenit,,piesele" vechi din propriul porto-foliu, c\rora le-a ad\ugat noipoeme, [i, dup\ ce `n ultimii ani,dup\ 2000, a revenit la via]a lite-rar\ a cet\]ii, s-a hot\r`t s\`ncredin]eze tiparului o carte,eterogen\ din punct de vederestilistic, dar interesant\ prin c`tevapoezii pline de originalitate ce-idau consisten]\.

Cele trei p\r]i componenteale plachetei lui Emil Ariton(,,Escapade spre contemplare",,,Diversiunea [i neast`mp\rul",,,Clopotul [i alte transfigur\ri")sunt puse sub tot at`tea motouri, edrept cam ciudat alese [i reparti-zate: o strof\ din cunoscutulpoem ,,Joc secund" de Ion Barbu,un fragment din ,,Balada c\l\uzu-lui" de Adrian Alui Gheorghe [ic`teva versuri din poezia luiLucian Blaga din vol.,,Neb\nuitele trepte" (1943)

,,Cuvinte pentru fata necunoscut\din poart\" (titlul nemen]ionat depoetul nostru).

Aceast\ op]iune a autorului,precum [i unele ecouri carestr\bat din poezia sa ne`ndrept\]esc s\ afirm\m c\ EmilAriton se revendic\ (lucru

recunoscut [i de poet) din liricacelor cita]i `n motouri, `n specialdin Ion Barbu (tot matematician [iel), dar [i din Mihai Eminescu, dinBacovia, din {tefan AugustinDoina[ (v. poemul ,,Motiv de`ngrijorare") [. a., el `nsu[i sublini-ind `n propriile crea]ii elementelede intertextualitate (v. ,,Scrisul

meu te mai caut\"; ,,Zumzet deinsecte"; ,,Acompaniat de frun-ze").

~nc\ de la primul poem alc\r]ii, poate [i datorit\ faptului c\se consider\ un debutant`nt`rziat, Emil Ariton ]ine s\ pre-cizeze c\ are ceva de spus `n

poezie [i chiar ne convinge une-ori, `n versuri saturate demetafor\, fiind mereu `n c\utareapoeziei, a perfec]iunii, mai ales `nmitologia cuvintelor, dar [i `nnatura, `n realitatea`nconjur\toare: ,,Scrisul meu temai caut\, poezie, / prinnedeslu[irile dep\rt\rii, / prin

`nserare [i prin dumbr\vi, / `n`ntomnatele desfrunziri / sau `n`mbujor\ri apusene"

Emil Ariton cuprinde `npoezia sa, am putea spune,numai anumite aspecte ale mani-fest\rii naturii `n diferite anotim-puri, ci chiar este preocupat de,,p\r]i ale universului intuit / con-fuz `n dimensiunea alc\tuirii", c\poezia sa este un amestecaparte, original, de tr\iri diverseale insului `n concordan]\ cunatura: ,,Dac\ vom consim]i s\ne str\mut\m/spre claviaturilenostalgiei,/ne vom `nnoi acom-paniind `n aprilie/murmurul cloro-filei,/ca s\ implor\m gl\suireaunor izvoare/absorbindu-ler\bufnirea". {i, de ce nu?, poetu-lui `i reu[e[te aceast\ nou\,,transfigurare", `ntr-un registrupropriu, deoarece Emil Aritoneste ,,un c\ut\tor de poezie".

TRANSPLANT DE SINCERI-TATE, poemul care `mprumut\titlul `ntregului volum, citit cuaten]ie, poate fi socotit un pamflet

t\ios la adresa celor ce ,,ar puteaexila pentru erori arbitrare" [i poe-tul, fie [i numai ,,cu g`ndul", seconsider\ `n stare de a ,,f\ptui odiversiune / sau poate un trans-plant de sinceritate..."

Emil Ariton ar putea fietichetat nostalgic sau melancol-ic, de[i nu este, iar, dac\ uneori ecuprins de asemenea st\ri, elg\se[te remedii: ,,p\duri `nverzite(...) unde `nfloritorulvl\star/lumineaz\ ca o f\clie" [iiubirea: ,,C`nd vom vedea c\ `numbr\/de m\r\cine e stingere,/s\extindem iubirea".

Conchidem preciz`nd c\aceast\ carte de debut semnat\Emil Ariton este un semn c\ neafl\m `n fa]a unei voci autentice,care r\m`ne datoare cititorilor cunoi confirm\ri, de[i are girulEditurii ,,Crigarux" [i al criticilor li-terari Cristian Livescu [i AdrianJicu (v. ultima copert\).

Constantin TTOM{A

Da", pentru c\ ace[tielevi au un ritm de`nv\]are mai lentfa]\ de eleviiobi[nui]i.

"Nu", pentru c\noul concept al{colii române[ti "[coala incluziv\",adic\ "[coala pentruto]i" recunoa[te [ireac]ioneaz\ ladiversele cerin]e ale

elevului, armoniz`nd at`t diferitelestiluri de a `nv\]a, c`t [i diferitelegrade de reu[it\ [colar\, asigu-r`nd astfel educa]ie de calitatepentru to]i, prin :

- pprrooggrraammee ddee `̀nnvv\\]]\\mm`̀nntt aaddeeccvvaattee;;

- oorrggaanniizzaarreeaa eeffiicciieenntt\\;;- ssttrraatteeggiiii ddiiddaaccttiiccee ccoonnccrreettee;;- ffoolloossiirreeaa ooppttiimm\\ aa

rreessuurrsseelloorr;;- ppaarrtteenneerriiaatt ccuu cceelleellaallttee

iinnssttiittuu]]iiii aallee ccoommuunniitt\\]]iiii..~n [coala obi[nuit\, copilul

deficient trebuie s\ primeasc\`ntregul sprijin suplimentar decare are nevoie pentru o perfor-man]\ a lui, dup\ posibilit\]ile lui.

Nevoia de a asigura o peda-gogie care s\-i permit\ copiluluicu dizabilit\]i s\ beneficieze de`ntregul poten]ial educa]ionalavut la dispozi]ie `n scopul pro-priei dezvolt\ri r\m`ne o proble-m\ de fond a educa]iei.

Pornind de la acesteaspecte, ca strategii ce sprijin\integrarea [colar\ a copiilor cudizabilit\]i, [coala este chemat\s\ asigure:

- aannaalliizzaa ssiittuuaa]]iieeii ccooppiilluulluuii `̀nnffuunncc]]iiee ddee ddoommiicciilliiuull ss\\uu;;

- eevvaalluuaarreeaa gglloobbaall\\ aa ccaappaa-cciitt\\]]iiii rreeaallee aa ccooppiilluulluuii ccuu nneevvooiissppeecciiaallee;;

- eellaabboorraarreeaa uunnuuii pprrooiieecctt ddeeiinntteeggrraarree - ppee bbaazzaa uunnuuii ppssiihhooddii-aaggnnoossttiicc ffoorrmmaattiivv;;

- ppllaanniiffiiccaarreeaa [[ii ccoooorrddoonnaarreeaaaacc]]iiuunniilloorr ddiivveerr[[iilloorr ppaarrtteenneerriiiimmpplliiccaa]]ii `̀nn pprrooiieeccttuull eedduuccaa]]iieeiiiinntteeggrraattee;;

- eevvaalluuaarreeaa ppeerriiooddiicc\\ aa

ddeemmeerrssuurriilloorr aannggaajjaattee [[ii aaaacc]]iiuunniilloorr rreeaalliizzaattee;;

- iinntteeggrraarreeaa ffiizziicc\\;;- iinntteeggrraarreeaa ffuunncc]]iioonnaall\\;;- iinntteeggrraarreeaa ssoocciiaall\\,, ccaarree ssee

rreeffeerr\\ llaa nniivveelluull ppaarrttiicciipp\\rriiii ppeerr-ssooaanneelloorr ccuu ddeeffiicciieenn]]\\ llaa uunn pprroo-cceess uuttiill,, pprroodduuccttiivv..

Integrarea copiilor cu diza-bilit\]i vizeaz\:

1.Domeniul institu]ional,care presupune restructur\ri aleorganiz\rii institu]ionale;

2.Domeniul curriculum-ului,care presupune restructur\ri detipul:

- curriculum comun de baz\;- curriculum diferen]iat;- curriculum adaptat, [i de ce

nu, transformarea curriculum-uluinucleu `n curriculum indivi-dual.

3.Sistem unitar de formarecontinu\ a personalului didactic.

Educa]ia integrat\ implic\`nv\]\m`ntul special `n ansam-blul sistemului de `nv\]\m`nt.Aceast\ orientare poate pune`ntreb\ri referitoare la:

- rreellaa]]iiaa ddiinnttrree [[ccooaall\\ [[iiccooppiill;;

- rreellaa]]iiaa ddiinnttrree `̀nnvv\\]]\\ttoorr [[iieelleevvuull ccuu ddiizzaabbiilliitt\\]]ii;;

- rreellaa]]iiaa ddiinnttrree eelleevvuull iinntteeggrraatt[[ii nnooiiii ccoolleeggii ddee ccllaass\\;;

- cc`̀tt [[ii ccuumm ppooaattee pprrooffiittaaccooppiilluull ccuu ddiizzaabbiilliitt\\]]ii ddee oo oorrggaannii-zzaarree [[ccoollaarr\\ iinntteeggrraatt\\;;

- cc`̀tt [[ii ccuumm rreeuu[[ee[[ttee ccooppiilluullccuu ddiizzaabbiilliitt\\]]ii ss\\ ppaarrccuurrgg\\ ddiinnoobbiieeccttiivveellee ddee ssttuuddiiuu,, aassttffeell `̀nncc`̀ttaacchhiizzii]]iiiillee ssaallee ss\\ ppeerrmmiitt\\ pprroo-mmoovvaarreeaa `̀nn cciicclluull uurrmm\\ttoorr..

F\r\ a fi epuizat multipleleaspecte ale problematicii abor-date, subliniem c\ proiectarea [irealizarea unei asemenea strate-gii va apropia `nv\]\m`ntul româ-nesc de generosul ideal al"educa]iei pentru to]i - educa]iepentru fiecare".

~~nnvv\\]]\\ttoorr,,MMaarriiaa JJAAPPAALLEELLAA

rocesul instructiv-educativ din gr\dini]\, prin con]inu-turi [i obiective urm\rite, este un cadru important destimulare [i dezvoltare a poten]ialului creativ.

Toate domeniile de activitate, `ncep`nd cu joculliber [i termin`nd cu educa]ia fizic\, constituie tot at`teac\i de activare a creativit\]ii, iar metodele folosite nus`nt altele dec`t cele prin care ne atingem obiectivelede zi cu zi. Bine`n]eles, ponderea o au metodele active(conversa]ia euristic\, problematizarea, experimentul,`nv\]area prin descoperire etc.) dar nu pot fi omise nicicele expozitive (povestirea, descrierea, explica]ia

etc.), indispensabile `n unele activit\]i. Combinarea acestora cumijloace didactice intuitive, tehnice [i audio-vizuale ne ofer\

strategiile necesare `n educarea poten]ialului creativ.Educatoarea poate influen]a poten]ialul creativ al copiilor nu

numai prin con]inutul activit\]ilor, strategiilor folosite sau cadrustimulativ, ci, mai ales, prin propria atitudine creativ\ (receptivitatela nou, cultivarea consecvent\ a originalit\]ii etc.).

~n activitatea noastr\ nu trebuie s\ uit\m c\ niciodat\ nu esteprea devreme pentru `nceperea educ\rii creativit\]ii; ea nu ar tre-bui s\ fie `ngr\dit\ de nici un fel de restric]ii, limit\ri sau critici [iarta de a tr\i este [i iscusin]a de a te [lefui mereu spre a crea dintine o oper\ de art\, o fiin]\ autonom\, eliberat\ de tiraniainstinctelor, de impulsuri egoiste [i pasionale.

Educatoare - LLucica DDIAC

STIMULAREA CREATIVIT|}II

P

duca]ia integrat\introduce `n con-ceptul educa]ieispeciale [i alteforme de recupe-rare `n cadrul activi-t\]ilor educative detimp liber desf\-[urate complemen-tar actului instructiv-educativ.Climatul psihosocial

al `nva]\rii este v\dit`mbun\t\]it de performan]eletehnice ale computerului careajut\ fiecare elev printr-o abor-dare multisenzorial\ accep-tat\, prin exerci]ii repetitiveinteresante ce duc la mode-larea unor comportamentedeviante, completareacuno[tin]elor prin vizualizare,exerci]ii aplicative ludice.

{i `n {coala Special\ ,,Al.Ro[ca'', `n cadrul Cabinetuluide informatic\, se lucreaz\ `nultimii ani cu deosebit succesprin aplica]ii personalizateelevilor problem\ sau printr-oabordare planificat\ [isistematic\ a grupurilor deelevi, organizate pe nivele de`nv\]are, particularit\]i psiho-intelectuale [i de v`rst\.

Astfel, pentru elevii cucerin]e speciale de educa]ie,se ob]ine un feed-backpersonalizat pentru a materia-liza obiectivele prezentate.

~n acest context pe l`ng\activit\]ile cognitive desf\-

[urate de c\tre profesorii psi-hopedagogi `n `nsu[irea citit-scrisului [i a socotitului, `n dez-voltarea limbajului [i comu-nic\rii, s`nt organizate zilnicactivit\]i de timp liber, des`mb\ta [i duminica, `n careutilizarea calculatorului `ntre-ge[te sfera activit\]ilor de tera-pie educa]ional\.

Aten]ia elevilor este viure]inut\ de activit\]ile de tera-pie ocupa]ional\ realizate pecalculator ce asigur\ o bun\integrare senzorial\ [i destimulare a `ncrederii `n propriapersoan\, prin educareaabilit\]ilor pentru diverse jocuride petrecere a timpului liber.

Activit\]ile de meloterapiecompleteaz\ fericit gama uti-liz\rii calculatorului prin nor-malizarea st\rii psihice caefect curativ pentru o mai bun\comunicare, pentru educareaexpresivit\]ii mimico-gesticu-lare [i nuan]area exprim\riiverbale.

De un viu interes sebucur\ [i activit\]ile de expre-sie grafic\ [i plastic\ `n caredesenul [i culoareaproiecteaz\ tr\iri [i atitudini.Elevul poate vizualiza peecranul calculatorului nevoiade a produce o imagine este-tic\ care s\-i reprezintemesajul s\u interior.

Dar nu `n cele din urm\jocurile bine selectate caredezvolt\ interesul poten]ial psi-

hic, g`ndirea [i creativitatea,ascut observa]ia [i cultiv\ini]iativa, dezvolt\ spiritul deechip\ [i colaborare.

O alt\ valen]\ a utiliz\riicalculatorului se refer\ la acti-vit\]ile ce vin `n completareastructurilor perceptiv-motrice ;schema corporal\, lateralitatea,orientarea, organizarea struc-turilor spa]io-temporale, recu-perarea instabilit\]ii psihomo-torii si coordonarea mi[c\rilorfundamentale ale membrelor.

Pentru organizarea aces-tor activit\]i se urm\re[te opermanent\ colaborare cuechipa ce lucreaz\ cu grupelede elevi , `n stabilirea [iurm\rirea aceleia[i tematicipropuse s\pt\m`nal.

~n acela[i timp, calitateaacestor activit\]i este dat\ [i

de o selec]ie atent\ [i accesi-bil\ a materialelor introdusespre lucru [i printr-o supraveg-here strict\ [i atent\ a timpuluide utilizare [i exploatare, darmai ales printr-o bun\ motivarea acestui tip de activitate.

Computerele s`nt utile `na-i ajuta pe elevi s\ `nve]e, eleservind `n acela[i timp [i camediator `n rela]ionarea elev-terapeut.

Folosirea lor ra]ional\ stimu-leaz\ formarea deprinderilor

sociale de adaptare la multi-plele aplica]ii practice socialede formare a autonomiei per-sonale si sociale.

Bibliotecar,Emilia MMORO{ANU

{coala Special\ ,,Al. Ro[ca" Piatra-Neam]

Computerul [i activit\]ileeducativ - recuperatorii

E

„

DEBUT EDITORIAL

NNoott ee ddee ll ee cc tt oo rr ::

U

{i ei s`nt aino[tri, s\-i

primim a[adar.

DA [i NU

DAN CEPOI

SINDICATELE {I DEMOCRA}IA

noiembrie 2007PPaagg.. 77 APOSTOLUL

(urmaare ddin ppaag. 11)

~n concordan]\ cu doctrina [i principi-ile solidarit\]ii, echit\]ii [i justi]ieisociale, `n România anilor imediaturm\tori trebuie s\ se afirme activ [iconcludent societatea civil\,`n]eleas\ ca totalitatea indivizilor `ncalitatea lor de cet\]eni, a agen]iilor[i organiza]iilor economice, a celorsocio- profesionale (sindicate, orga-niza]ii de femei, tineri etc), de crea]ie[i cultur\, nepolitice,neguvernamentale,

care func]ioneaz\ pe baza legii,a Constitu]iei. CSDR consider\c\ viitorul societ\]ii române[tieste str`ns legat de maturizareasociet\]ii civile [i func]ionalitateatuturor institu]iilor sale specifice,interdependen]a dintre socie-tatea politic\ [i societatea civil\constituind o premis\ a eficien]eisociale, a pluralismului demo-cratic, a satisfacerii intereselorpersonale, de grup, na]ionale.

5. ~n contextul afirm\riisociet\]ii civile au o deosebit\`nsemn\tate structurarea [iclarificarea politicilor fa]\ dediferite categorii sociale,`ndeosebi fa]\ de tineret [i femei, spre a-[i valo-rifica poten]ialul lor creativ, care reprezint\ oavu]ie inepuizabil\ a societ\]ii române[ti.

Implicarea `n decizii sociale a tinerei gene-ra]ii, a femeilor, constituie o garan]ie a respon-sabilit\]ii acestora, dar [i a drept\]ii civile, fiindnecesar\ constituirea unui cadru normativ derecunoa[tere [i acceptare, ca partener de con-sultan]\ [i dezbatere, a organiza]iilor de tineret,de femei sau socio- profesionale de c\treautorit\]ile locale [i centrale.

6. Dreptul de opinie alternativ\ al societ\]iicivile s\ se realizeze printr-o structur\ organiza-toric\ la nivel na]ional cu reprezentare social\,cultural\, economic\, religioas\, a c\rei organi-zare [i func]ionare s\ fie statuat\ juridic.Baz`ndu-se pe principiul solidarit\]ii profesio-nale, democratice, CSDR va ac]iona, al\turi dealte for]e socio- politice, pentru a[ezarea pebaze trainice, democratice a rela]iilor inter-etnice, to]i cet\]enii trebuind s\ fie con[tien]i, `negal\ m\sur\, c\, `nainte de a se deosebipolitic, etnic, religios, s`nt [i vor fi cet\]eniromâni. Este `n spiritul celui mai profund uma-nism a considera cooperarea armonioas\, egal\

`n drepturi [i `ndatoriri, convie]uirea cultural\,religioas\, etnic\ [i politic\ drept stare de nor-malitate a societ\]ii române[ti.

III. SSindicatele, pparticipanteactive lla ddemocratizarea vvie]ii

economice [[i ssociale

1. Pornind de la realit\]ile specificeromâne[ti `n tranzi]ia c\tre economia de pia]\,Congresul CSDR consider\ c\ democratizareavie]ii economice implic\ organizarea [i dez-voltarea la nivel na]ional a unui sistem de control

social al societ\]ii civile asupra respect\riideciziilor economice [i sociale adoptate de fac-torii responsabili stabili]i prin lege.

2. ~n cadrul strategiei de reform\ dinadministra]ia public\, CSDR va ac]iona `mpre-un\ cu sindicatele pentru continuarea procesuluide descentralizare `n administra]ia public\local\, pentru cre[terea autonomiei factorilordecizionali, c`t [i a celor financiari. Se va ac]ionacu consecven]\ pentru:

- asigurarea unui cadru democratic de luarea deciziilor prin cre[terea gradului de

reprezentare a cet\]enilor;- asigurarea transparen]ei deciziilor publice

[i particip\rii cet\]enilor la fundamentarea actu-lui administrativ;

- `mbun\t\]irea utiliz\rii veniturilor localepentru finan]area serviciilor publice destinateunit\]ilor din `nv\]\m`nt, s\n\tate, cultur\ [iagricultur\;

- depolitizarea func]iilor publice.3. CSDR, pe baza evalu\rii rezultatelor

politicii fiscale, va ac]iona con-secvent pentru continuarea reformeisistemului fiscal, `n sensul reduceriiimpozitelor, taxelor [i contribu]iilor,a[ezarea echitabil\, impunerilor pecategorii de contribuabili,`mbun\t\]irea colect\rii veniturilorbugetare, sporirea calit\]ii serviciilorc\tre popula]ie, cre[terea trans-paren]ei [i eficien]ei utiliz\rii fon-durilor publice.

4. ~n realizarea strategiei dereform\ `n justi]ie, ca factor esen]ialde echilibru [i stabilitate social\,CSDR are `n vedere ca sindicateles\-[i aduc\ contribu]ia la integrareajusti]iei ca serviciu public `n socie-tate, prin colaborarea activ\ cu seg-mente ale societ\]ii civile, pentruconsolidarea [i perfec]ionarea func]ional\ astatului de drept prin rec`[tigarea `ncrederiicet\]enilor `n Justi]ie [i a respectului fa]\ de pri-matul legii.

5. CSDR va milita `n continuare pentru cons-tituirea Tribunalelor Muncii, ca instan]e specia-lizate `n solu]ionarea conflictelor de munc\.

6. ~ndeplinirea stribu]iilor privind`mbun\t\]irea condi]iilor de munc\ impune par-ticiparea CSDR la `nt\rirea controlului asupramodului cum organizatorii produc]iei `[i`ndeplinesc obliga]iile legale de a asigura toatem\surile de protec]ie [i securitate a muncii, ladesf\[urarea activit\]ilor educative pentrurespectare de c\tre `ntregul personal al unit\]ii anormelor de protec]ie [i de igiena muncii.

7. Pentru promovarea [i realizarea `n fapt, `ncadrul structurilor economice [i de produc]ie, acerin]elor eficien]ei economice ca o consecin]\fireasc\ a bunei organiz\ri a muncii [i buneipreg\tiri profesionale, a justi]iei [i drept\]iisociale pentru to]i aceia care au la baza exis-ten]ei lor salariul, se va ac]iona pentru ca platamuncii s\ determine [i s\ conduc\ la dez-voltarea [i `nt\rirea solidarit\]ii sociale.

8. Congresul CSDR consider\ c\ organele[i organiza]iile sindicale trebuie s\-[i fac\ maimult sim]it\ prezen]a [i s\ participe la intensifi-carea, prin mijloace specifice societ\]ii civile,luptei `mpotriva corup]iei, indiferent de forma [ilocul unde se manifest\, accentul pun`ndu-se pe

mijloacele morale [i activarea opiniei publice.9. O dat\ cu adoptarea votului uninominal,

organiza]iile sindicale din structura CSDR voracorda o aten]ie deosebit\ cunoa[terii,selec]ion\rii [i preg\tirii politice, economice,sociale [i juridice poten]ialilor candida]i pentruconsiliile comunale, or\[ene[ti, municipale,jude]ene [i organele legislative ale ]\rii.

IV. DDezvoltarea [[i ccre[terea eficien]ei pparteneriatului

[i ddialogului ssocial

~n plan organizatoric, crearea unui sistemconsolidat de dialog social adaptabil [i integrat`n procesul de elaborare [i implementare apoliticilor na]ionale va constitui o preocuparepermanent\ a CSDR. ~n acest sens, se va acor-da aten]ie cre[terii eficien]ei [i perfec]ion\riiacestui act democratic pentru care se va avea `nvedere:

1. Dialogul social s\ reprezinte `n viitor ocomponent\ important\ a fundamentului pentruluarea deciziilor `n fa]a provoc\rilor economico-sociale cu care România se va confrunta.Asumarea de noi responsabilit\]i de c\trepartenerii sociali, cre[terea calit\]ii rela]iilorindustriale [i accentuarea principiului de sub-sidiaritate `n implementarea acordurilor realizate`ntre parteneri.

2. Raporturile dintre institu]iile statului [ipartenerii sociali, precum [i `ntre ace[tia, trebuies\ se reflecte `n dezbateri, inform\ri, consult\ri,negocieri, acorduri [i ac]iuni comune.Organiza]iile reprezentative ale diferitelorgrupuri de interese economico- sociale pot ast-fel informa membrii lor asupra deciziilor care `iafecteaz\ sau pot participa la implementarea lor.Aceste raporturi vor conduce la o `mbun\t\]ire [istabilitate a cadrului legislativ, la cre[terearesponsabilit\]ilor actorilor sociali vis a vis de`mbun\t\]irea condi]iilor de via]\ ale salaria]ilor,

la cre[terea competitivit\]ii agen]ilor economici.3. Dialogul dintre administra]ie [i partenerii

sociali trebuie dezvoltat concomitent cu dialogulindependent `ntre partenerii sociali, precum [i`ntre ace[tia [i alte organiza]ii reprezentative alesociet\]ii civile.

Independen]a procesului de negociere sindi-cate- patronate s\ reprezinte un factor determi-nant pentru asumarea corespunz\toare aresponsabilit\]ilor [i o recunoa[tere a autono-miei partenerilor sociali.

4. ~mbun\t\]irea sistemului institu]ional aldialogului social, at`t componentele la nivelna]ional c`t [i la nivel teritorial [i sectorial, pringenerarea unor noi atribu]ii,competen]e [i responsabilit\]i `nraport cu realit\]ile [i cerin]eleviitoare ale societ\]ii române[ti.

5. Perfec]ionarea metodelor[i instrumentelor de dialog socialconcomitent cu amplificareaeforturilor `n vederea consolid\riicadrului juridic [i institu]ionalnecesar realiz\rii acestui dialog.

6. Continuarea structur\riiorganiza]iilor sindicale [ipatronale reprezentate `nConsiliul Economic [i Social, `na[a manier\ `nc`t s\ poat\ac]iona eficace, s\ dispun\ decompeten]ele necesare pentru a

se achita de sarcinile pe care le au `n cadrulinstitu]ional al dialogului social.

V. SSindicatele, ccadru oorganizatpentru rreconstruc]ia mmoral\ aa

societ\]ii rromâne[ti

Pornind de la locul [i rolul pe care `l acord\omului, educa]iei sale, CSDR este preocupat\ca o dat\ cu redresarea economic\ a ]\rii, cudezvoltarea bazei materiale de produc]ie peprincipiile economiei de pia]\ s\ creezeredresarea moral\ a societ\]ii române[ti.

1. ~n concep]ia CSDR, constituie obiectiveprogramatice de o deosebit\ importan]\ pentruviitorul ]\rii educarea moral\ [i civic\ a poporu-lui, formarea deprinderilor democratice, de par-ticipare cet\]eneasc\, responsabil\, laexercitarea libert\]ilor, s\direa `ncrederii `n sine[i regenerarea prin munc\ [i crea]ie material\ [ispiritual\, asimilarea organizat\ a valorilorgeneral umane [i distan]area de contravalori, deorice form\ [i manifest\ri ce tind a `njosi fiin]auman\, a degrada rela]iile dintre individ [i comu-nit\]ile sociale.

2. Interesele ]\rii impun s\ se realizeze unclimat de toleran]\ [i `n]elegere na]ional\,r\fuielile [i abord\rile p\tima[e diversitatea deopinii [i confrunt\ri necesare [i fire[ti `ntr-uncadru democratic, presupun dialogul [icon[tiin]a intereselor na]ionale. ~n acest sens [i`n acest spirit corespunz\tor statutului [i progra-mului s\u, CSDR `[i declar\ disponibilitatea decooperare cu toate for]ele politice [i socialeinteresate.

3. Congresul CSDR consider\ c\ dezidera-tul suprem al unit\]ii na]ionale, unitatea peren\a na]iunii române s-a afirmat [i se afirm\ prinvalorile comune la care ader\ `mpreun\ cu cele-lalte societ\]i avansate ale lumii, valori inalien-abile cum s`nt democra]ia, echitatea [i solidari-tatea social\, respectul individului [i perso-nalit\]ii umane.

Congresul Confedera]iei SindicatelorDemocratice din România `mp\rt\[e[te convin-gerea c\ drumul spre consolidarea democra]ieipluraliste [i a statului de drept este ireversibil,corespunz`nd interesului na]ional de sin-cronizare a ]\rii cu tendin]ele pozitive actuale [ide perspectiv\ pe plan mondial [i european.

4.

REZOLU}IE PENTRU DEMOCRA}IE, UNITATE {I SOLIDARITATE SOCIAL|

ARCADIE R||ILEANU

{TTEFAN POTTOP

DUMITTRU BEZEM

GHEORGHE VADANA

GHEORGHE VADANA

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

noiembrie 2007Pag. 8 APOSTOLUL

\rintele adev\rat `[iiube[te progenitura.U r m \ r e [ t e`ndeaproape progre-sele ei. Se `ntreab\permanent: " Va fi eloare geniu sau "greude cap?" Dac\majoritatea p\rin]ilors`nt reali[ti, cupicioarele pe p\m`nt,

al]ii gre[esc pun`ndu-le "coarne"de la `nceput. Musai vor ca "fatamamei" s\ ajung\ "vedeta".Evident, `n [coal\. S\ devin\model, manechin, fotomodel.

Ce `nseamn\ s\ fii"vedet\"? S\ te maimu]\re[ti c`tpo]i pe la ore. S\-]i plantezi inele(belciuge) `n urechi, nas, limb\sau buric. C\ a[a se poart\.

S\-]i sfidezi dasc\lii cu p\rulnins pentru c\ s`nt demoda]i [irugini]i. A[a cum vede]i sear\ desear\ la televizor. De ce se com-port\ a[a " vedetele"? Pentru c\trebuie s\ fie rebele, tatuate [islu]ite. Deasupra maselor igno-rante. S\ se dea `n stamb\ ori-unde [i oric`nd, chiar dac\ estede la Gu[a]ii de Sus. Curios saunu, destui adolescen]i `[i dorescs\ devin\...a]i ghicit ce. S\atrag\ privirile, aten]ia [iinevitabil, invidia celorlal]i. "Vedeta" face orice pentru a s\ri`n ochii celorlal]i, pentru a firemarcat\ [i aplaudat\. Faceparte din ga[ca celor mai tari[mecheri din cartier . Cum lec`nt\ mamele unor astfel def\tuci de bani - gata? " Fata meaeste model", un refren la mod\

printre boierii de azi.~n anturajul "vedetelor" auzi

numai vorbe deocheate. C`nd seplictisesc chiulesc chiar [i pestelimita celor 40 de absen]e care`nseamn\ exmatriculare.Paradoxal, "vedetele" de la gim-naziu, se dau rotunde [i la liceu,chiar [i la facultate. S`nt incorigi-bile. Am participat recent la ofestivitate emo]ionat\. Mi-amv\zut colegii de facultatedup\ 45 de ani. Un colegde grup\ era s\explodeze de ifose [i fi]e.Motivul? A fostambasador o s\pt\m`n\prin Africa. Ce esteacum? Un bunic diabeticcu baston. Culmea nu pri-cepe realitatea! Se

viseaz\ tot F\t - Frumos. Cespun elevii merituo[i despre pre-supusele "vedete"? " Nu dorescs\ fiu...Nu vreau s\ fiu `n centrulaten]iei. Vedetele stau `n dosulunor m\[ti, iar eu ur\sc m\[tile".Alt\ p\rere? „Eu vreau s\ fiu eu,f\r\ fi]e [i aere...". Mai are rosts\ coment\m?

DDuummiittrruu RRUUSSUU

Doamn\ LLumini]aV`̀rlan, ss`̀nte]i pprofe-sor, ddirector aadjunct aalColegiului NNa]ional„Petru RRare[", ddar [[icandidat PPD llaalegerile ppentruP a r l a m e n t u lEuropean. CCum [[i mmaiales ddin cce pperspec-tiv\ pprivi]i iintegrareanoastr\ eeuropean\?

- Evident, dinipostazele `n care m\ aflu [i pecare deja le-a]i enun]at. Ca profe-sor [i director adjunct al unui pres-tigios colegiu g`ndesc c\ inte-grarea `n spa]iul european pre-supune s\ ne ajut\m elevii s\ sedezvolte prin formarea unor noicompeten]e, prin achizi]ia uneiconduite lipsite de orice frivolitatede g`ndire at`t `n ceea ce prive[teruta individual\ de dezvoltare, dar[i deschiderea spre spa]iul comu-nitar care `nseamn\ cooperare -dimensiune important\ a societ\]iieuropene.

Sigur c\ sistemul de`nv\]\m`nt românesc presupuneexisten]a unor oportunit\]i [irestric]ii specifice, diferite de altesectoare de activitate, adic\ ele-mente de tradi]ie care trebuie con-servate, dar [i idei dinamice cares\ semnifice un combustibil ener-gizant pentru ie[irea dintr-oschem\ pe care unii `ncearc\ doars\ o recicleze.

Trebuie spus c\ `n ceea ce

prive[te politica `n domeniuleduca]iei [i al form\rii profesio-nale, UE prin Tratatul de laMaastricht (1991) [i Declara]ia dela Bologna (1999) a creat o baz\legal\ pentru o competen]\suprana]ional\ `n materie,aspir`nd la formarea, p`n\ `n anul2010, a unui spa]iu european aleduca]iei, f\r\ `ns\ a se realiza opolitic\ comun\ a educa]iei `nstatele membre, ac]ion`ndu-seconform principiului subsidiarit\]ii.

Ipostaza de candidat PD pen-tru alegerile din 25 noiembrie a.c.o datorez colegilor mei de partid,dar mi-am asumat-o - f\r\ osten-ta]ie, dar `n egal\ m\sura [i f\r\inhibi]ie - , convins\ fiind c\ prinprogramul politic pe care `l pro-movez ([i care se subordoneaz\programului politic al PD) am `nprimul r`nd `n vedere - moderni-zarea `nv\]\m`ntului, ridicarea

statutului cadrului didactic `n con-textul societ\]ii române[ti. Deasemenea, pornind de la realit\]ilejude]ului nostru [i de la dorin]a dedezvoltare durabil\ a RegiuniiNord-Est, cotat\ ca fiind cea mais\rac\, mi-am propus utilizarea c`tmai eficient\ a fondurilor definan]are de care dispunem ca statmembru al UE. Acest ajutor pre-supune `ns\ s\ ne mobiliz\m efor-turile [i s\ `nv\]\m cum s\ uti-liz\m ceea ce ni se ofer\.

Am b\gat de seam\ c\ multelucruri se pot schimba prin ac]iunecomunitar\. De aceea, trebuie s\redob`ndim spiritul comunitar, s\con[tientiz\m c\ via]a fiec\ruiadepinde de ac]iunea noastr\, afiec\ruia, [i a comunit\]ii c\reia `iapar]inem. Calitatea de europeannu se import\ de la Bruxelles, eatrebuie construit\ aici. {i asta pen-tru c\ jude]ul nostru are impor-tante puncte tari care reprezint\motive certe de intensificare aeforturilor de a ne alinia la un traimai bun, dar..."s\ tr\i]i bine"! nupoate exista f\r\ s\ muncim bine.

- CCum rreu[i]i ss\ fface]i ddis-tinc]ia `̀ntre ccalitatea dde pprofesor,de ddirector [[i ccea dde oom ppolitic,chiar dde llider dde ppartid ??

- ~n primul r`nd prin dis-cern\m`nt, delimit`nd clarobliga]iile [i competen]ele pefiecare domeniu - `nv\]\m`nt [ipolitic\, de[i, `n spa]iul meu intimcele dou\ domenii au stabilit orela]ie biunivoc\; apoi, printr-oigien\ serioas\ a muncii [i nu mai

pu]in prin asumarea rolului de a fidelegat al propriei competen]e.De asemenea, nu pot s\ nu afirmc\ e foarte important pentru mineesen]ialul aport de `ncredere altuturor prietenilor [i colegilor mei,care pe diferite c\i mi-au oferitpl\cuta [i mobilizatoarea senza]iec\ m\ aflu `ntr-o direc]ie corect\;de asemenea, beneficiez de aju-torul necondi]ionat al mamei mele,care cu discre]ie [i aten]ie m-aabsolvit de numeroase grijiadministrative.

- CCe aa]i ffi ddorit ss\ vv\ `̀ntreb [[inu aam ffost „„pe ffazz\"?

- A[ fi dorit s\ am [ansa de aexplica colegilor mei de ce amoptat pentru o implicare politic\serioas\, [tiindu-se c\, de regul\,un profesor `[i „pierde timpul" `nfelul lui, adic\ citind, recitind, scri-ind, corect`nd, dar, b\nuiesc c\pot „m\rturisi" pur [i simplu.

Am aflat c\ `n via]\ nimeninu e obligat s\ ia masa cu desti-nul, `ns\ cine n-o face, risc\. Totul.Am `n]eles c\ exist\ „un cifru deacces" [i o schem\ de ripost\ laceea ce `nseamn\ via]a ta de zi cuzi. Doresc s\ tr\iesc simplu, f\r\ am\ sim]i culpabil\ de vreo`nt`rziere `n spa]iul moral, f\r\ s\-mi repro[ez vreodat\ c\ am plasatvalorile [i voin]ele personale `ndou\ lumi diferite. De aceea, mi-amasumat [i rolul de profesor [i celde lider politic, cu am\nuntul.

A cconsemnat pprof.Dumitri]a VVASILCA

-

P

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Florin FFLORESCU - dirreecctorr ggeenneerral, IIosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc,

Constantin TTOM{A - dirreecctorr eexeeccutiv, GGheorghe AAMAICEI, {{tefan CCORNEANU.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct, Dumitri]a VVASILCA,

Valerian PPERC| ((Subredac]ia RRoman, ttel. 7732.738), CCarmen DDASC|LU (secretar).

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,tel/fax: 222.53.32, PPiatra

Neam]

Textele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.com

"VEDETA" {COLII

IN MMEMORIAM

SOL DIEZNOTA BREVIS

Pe 221 nnoiembrie, `̀n ffiecare aan, llumea ccivilizat\ ccelebreaz\na[terea mmarelui VVoltaire, ccare nne-aa ssomat sspre dde[teptare, `̀ncel mmai nnobil ffel ccu pputin]\, pprin ccuvintele: „„ LLumineaz\-tte [[i vveifi!"

Ast\zi, 221 nnoiembrie 22007, sse `̀mpline[te uun aan `̀ntreg ddec`nd pp\m`ntul aa pprimit lla ssine jjertfa ttrupeasc\ aa ccelui ccare aafost ccolegul [[i pprietenul nnostru

PROF. INSP.ALEXANDRU LUPU

un eexemplu dde sseam\n ccu vvoca]ia iiubirii.

ra de Ovidenie, Praznicul ~mp\r\tesc, care cinste[teIntrarea Maicii Domnului `n Biseric\ - asta pentru c\ elera un credincios autentic, fiu de c`nt\re] bisericesc. EraZiua Mondial\ a Salutului, drept pentru care `i salut\mazi, cu mult respect memoria. Era, poate deloc`nt`mpl\tor [i Ziua Mondial\ a Filozofiei, pentru c\ el `iiubea pe to]i cei `n]elep]i.

Pre[edintele U.N.E.S.C.O. a gratulat aceast\ zi cufraza r\mas\ celebr\: „Oare cine ar putea crea `n lumeun fundament mai bun pentru pace, dec`t filozofia?" Dinacest motiv superior, mesajul nostru se dore[te o ple-doarie pentru pace, pentru pacea lui mult r`vnit\ [i ne-

c\p\tat\ aici pe p\m`nt, mai ales c\ a plecat dintre noi `n aceea[i zicu Petre Ispirescu, `n ale c\rui pove[ti a crezut p`n\-ntr-at`t, `nc`t le [ivedea transpuse `n realitate [i odat\ cu compozitorul Ion Cristinoiu,ale c\rui [lag\re le fredona, cui credea el c\ merit\... ca nimeni altul!

A iubit doar oamenii adev\ra]i, mai ales copiii [i `n mod specialmuzica [i pe slujitorii ei one[ti, fapt care poate fi evaluat `n aceea[im\sur\ ca un mare noroc [i ca pe un real privilegiu. Credea adeseac\ acesta ar putea fi mesajul relevat de vocea unicului Frank Sinatra`n „My Way", pe care `l traducea f\r\ complexe, `n inima lui mare de]\ran din Podoleni, absolvent al unei facult\]i adev\rate, `n care aintrat f\r\ pile, atunci c`nd c`nta cu bucurie: „{i - aceast\ zi...Ce m`inenu va mai fi!"

~[i dorea pu]in, exact ceea ce a primit prin mutarea lui `ntr-o stea,adic\: `n]elegere de[teapt\ [i un pic de tihn\; at`ta doar c\ noi, ceir\ma[i s\ vorbim despre el, le percepem ca fiind paradoxal primite unpic prea t`rziu, sau [i mai trist ne-drept de devreme, sau poate doaralt-cum [i alt-unde.

Marii psihologi, `n frunte cu Jean Piaget au constatat c\ disponi-bilitatea de a iubi oamenii este o tr\s\tur\ de caracter, care seexprim\ prin gesturi, iar primul dintre ele este Generozitatea. Aceast\proprietate `i caracteriza lui sufletul `n mod deplin.

Dintre toate darurile oferite omului de c\tre Dumnezeu, cea maidrag\ i-a fost Libertatea [i de aceea cred c\ finalul din „Zorba" i sepotrive[te lui, mai mult dec`t oric\ruia dintre noi [i care suna a[a: „Aiv\zut vreodat\ o pr\bu[ire mai m\rea]\ ?"

Oricum, atunci c`nd a trecut ultima oar\ prin fa]a ochilor mei`n]epeni]i de durere, i-am zis ceea ce-i pl\cea at`t de mult s\ aud\ dela mama lui, la plecare: „Mergi cu Dumnezeu...T\tu] !" [i-atunci l-amauzit r\spunz`ndu-mi blajin, ca de at`tea ori: „R\m`i s\n\toas\... m\iPozn\ !"

Tot ce-a urmat p`n\ azi a fost doar iertare, vis [i ... T\cere...Bogdida

TREI ~NTREB|RI PENTRU UN PROFESOR CANDIDATLA ALEGERILE PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN

E

Absolven]i aai CCNAC - CCentre NNational ddesArts ddu CCirque - FFran]a lla LLiceul dde AArt\

"Victor BBrauner"n cadrul `nfr\]irii `ntre departamentul Marne [i jude]ul Neam],`n perioada 22-26 octombrie absolven]ii celei dea XIX-apromo]ii de la Centre National des Arts du Cirque au realizatun atelier muzical cu elevii de la Liceul de Art\ « VictorBrauner ».

Prin acest proiect realizat `n parteneriat cu Prim\riaPiatra Neam] [i Casa Corpului Didactic Neam] cei 12 arti[tifrancezi [i-au propus s\ realizeze un schimb de experien]\muzical care a fost `n acela[i timp si un stagiu lingvistic.

Dup\ `nceputul oarecum timid al elevilor no[tri, timidi-tate pus\ pe seama celor cel pu]in 5 ani `n plus ai absol-ven]ilor francezi, atmosfera s-a insufle]it prin intermediul lim-

bajului universal al muzicii care a f\cut comunicarea eficient\, iarnum\rul de ore prev\zute pentru stagiu a p\rut prea mic. ~n cele trei zilede workshop desf\[urate la sala "Theodor Macarie" a liceului, arti[tiifrancezi i-au inva]at pe elevii liceului nostru piese muzicale din reperto-riul lor, iar elevii no[tri i-au ajutat s\ interpreteze piese din folclorul româ-nesc, cum ar fi "Perini]a".

Au participat la acest stagiu elevii: Scurtu Raluca, Iluchianu Mirela,Stroici Sara, Bolea Ioana, Mardare Ioana, Tudose Andreea, ChirilaAdelina, Ursache Madalina, Luca Madalina Laura, Iacob Ciprian, ApetriAndrei, Chistol Victor, Buruiana Paul, Pascal Ciprian. M-au sus]inut larealizarea acestui eveniment doamna director adj. prof. Lumini]aMoscalu [i doamna prof. Georgeta Burduja.

Constituind o nou\ oportunitate de `nv\]are, elevi [i dascali, nedorim ca aceste `nt`lniri pedagogice sa fie c`t mai frecvente.

Prof. CCarmen CCORL|}ANU

EEXXPPEERRIIEENN}}EE EEUURROOPPEENNEE

~

DUMITTRU BEZEM