apicultura in romania 1985 nr11 noiembrie

8/12/2019 Apicultura in Romania 1985 Nr11 Noiembrie

1/34


2/34

indrumare metodologidi apicoli editaa deAs~la iaCmrclltorilor de Albine din Republia

Socialist3 Romania

U P R I N SSUB SEMNUL URGENW:Tr. VOLCINSCHI Sii intensificilm propagandatehnico-9tiintificEi in apiculturii.I. RECEANU Far5 grqe li la o nouii calitatea muncii (11).DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORIA. BOAGIU Pentru ca In aceastii iarna s l numi pierdem familii de albine.V1. IIUMENI PrimEivara se nurniira familiilede albine.Al. VARTOLOMEI Concentratia siropului.I. CAPISIZU-DELABIRCA Diafragma etanqii.IDEI V LORO SE LA INDEMINA TUTURORI. OROS Contributii la perfectionarea utila-jului i tehnologiei intensive de recoltare apolenului cu ajutorul albinelor.RELATARI DE LA APICULTORIL. PADUREAN Despre pavilionul apicol.D, IONESCU, Emilia BURSUC, M MARINDetermingri de laborator privind tolerantaalbinelor fa@ de erbicide utilizate mai frec-vent fn 'tulturile agricole entornofile.DIN ISTORICUL APICULTURII0 VITCU Apicultura veche traditie pe me-leagurile romflngti.CALENDARUL APICULTORULUIAPIMERIDlAN0 MILEA Apicultura 9n Tanzania.DOCUMENTAR APICOL

o p e r t a I-a Aspect de l St&fa wm apfcoliiTimz~oara,una ddntre unltd[ftle fruntwe ale Insti-tutului de cercetare vf ptodwtfe pe~ttruapfculturii.f o o in . S ONEA


3/34

SA INTENSIF~C MROPAGANDATEHNICO STIINTIFICA N PICULTURAIng. Tr VOLCINSCHI

Popularizarea cuno~tin@lor e pro-ductie in d ndul omenillor muncii carec r e e d bog5tia material5 a tgrii, con-stituie una din p yx xp 5r ile importanteqi prmanente ale conducerii superi-oare de partid ~i de stat. Aceastii ac-tiune se realizeaz5 prin propagandatehnico-~tiin$ificl care const5 dintr-unansamblu de miisuri ce face parte in-t e g m t 5 din sistemul de conducere adomeniului respediv, avind drept scopridicarea nivelului tehnico-cultural aoamenilor rnuncii, in scopul introdu-cerii in productie pe o scar5 largg arealiz5rilor ~tiinteiqi practicii fnain-tate in vederea cresterii pmductivit5tiimuncii ~i rentabilit5tii sectorului res-pectiv. i in apicultur5 propagandatehnko-~tiinGfic5 ace parte din siste-mu1 de conducere deoarece a conduceinsearnn5 in priunul rind a studia, asintetiza si generaliza experienta fnain-tat2 ~i rea.liGrile qtiinki. Din acestpunct de vedere, propaganda tehnico-gtiintif ic5 poate i considerat.5 leg5turadintre ~tii nt 5i practidi ceea ce consti-tuie chezZqia dezvalttirii unei apiculturimoderne.A face propagand5 apicol5 fnseamnHa lupta cu p&severen@ ~i in mod or-ganizat pe nku introducerea in practicia tot x este nou si inaintat. Cadrele&nice qi de conducere care lucreaz5

in apiculturg, cercetiitorii qi apicultoriicu experieng au datoria patriotic5 cafn munca lor de zi cu zi s5 invete peall$i in mod sistematic qi organizat totce au acurndlat ei contribuind prina k t a la realiz&ea progresului ~i la

raspindirea celor mai avansate metodede luci-u.Continutul actiuniaor de propagandgtrebuie s5 aib5 un caracter conving5-tor, mobilizator, s5 fie wesib il , sB fielegat de metodele ~tiint if ice i de posi-bilitiiGle looale. Pentru aceasta propa-gandistul .apical tirebuie s5 cunoasc5cele mai eficiente forme si mijloace depmpagand5 si s le foloseasc5 in modmetodic ~i diferentiat in fdnctie de canditii ~i nivelul m e l o r de apicultori.Scopul propagandei apicole se poateconsidera atins numai atunci cfnd mil-surile riispindite vor fi aplicate in prac-tic5 ~i vor da rezultate sub form5 detone suplirnentare de miere, cear5 ~ialte produse apicole si agricole ca urmare a polenizarii culturilor agricole.Apicultura din @ra noastr5 dispunede o bogat5 literatur5 de specialitate,csrti, manuale, brqur i, planse, plimte,seturi de diapozitive, filrne apicole do-cumentare ~i alte .materiale de propa-gand5 vizual5 care pot si trebuie s i fiecit mai raGonal folosite.Asociatia Credtorilor de Albine

dispune de o bogat5 bib li ok 5 de spe-cialitate cu peste 12 000 c5ei qireviste apicole din toat5 lumea, edi-teaz5 o revist5 te hn id lunar5 deschimb de experient5 $i indrumare metodologic5 ,Apicultura in Rombniau i organizeaz5 anual diferiteforme de inv5emint apiml pentru in-ce$tori ~i avansati.In d r u l Asociatiei Cresditorilor d eAlbine, a filialelor jwdekne si cem-rilor apicole .sint organizati majorita-tea speciali$ilor ~i apicultorilor cu


4/34

experienti a r e practic2 apiculturagi desf2par3, conform statutului, obogati gi r d n i c i activitate organi-zatorici gi propagandistic2 care s-areflectat pozitiv in u l t h i i ani prin SF-rirea efectivului familiilor de albine,crgterea @ diversifioarea productieiapicole din tara nmtrg .Este semnificativfi munca de propa-ganda apical: desfiqurat3 in judeteleSfilaj, Bihor, Cluj si Mures in actiuneade diversificare a productiei apicole ingeneral gi a recolt2rii gi conditioniiriipolenului in special. Aceste patru ju-de@ au reqit in anul 1984 s predoala Combinatul elpicol 78,6 -din pro-dues total2 de polen realizatii pe taru.8.fn apicultur5 existi4 numeroase re-zerve interne h c i insuficient valorifi-cate care pot gi trebuie ~sfi ontribuiela m2rirea bog2tiei materiale a @ni.Programul special de dezvoltare aapiculturii pe perioada 1985-1990prevede sarcini mari qi de rispundere,efectivul familiilor de albine urminds5 spoxasc5 de la 1300 000 la 2 000 000familii de albine iar produdja total5de-miere extras2 s i ajung2 la 20 000tone rniere rnarfil.TovarA~ul NICOLAE CEAUGESCU,secretarul general a1 Partidului Comu-nist Roman gi prgedintele R. S. Ro-rnilnia s-a referit de mai multe ori laacest sector de activitate aritind c5,,sint necesare m5suri pentru a realizaprevederile privind apicultura, un do-meniu in care avem S bun5 experientg~i o serie de rezultate bune, dar undetrebuie s5 facem eforturi ca in cifivnani, s5 realizgm prevederile din pro-gramele care le avem .

Una din principalele sarcini din a-ceast perioadi este S atragem un nu-mi r d t ma imare de m e n i a i munciicfitre aceastA utili gi inskudivfi inde-letnicire gi dezvolttim apicultura inseetort11 de sta t qi cooperatist pentru amaterializa r e c o e e a 2cut2 de pre-sedintele statului tovmigul NICOLAECEAU$l35CU ca ,,in fiecare comun5 ~iin fiecare gospodgrie, in cooperative,intreprinderi, ~ co l i 5 fie stupi cu al-bine .

Statul n o s h sprijini dezvoltareaapiculturii prin scutire de impozitasupra veniturilor realizate din a e ~ t e -rea albinelor, credite pe termen lungpentru imfiinwrea gi d e z v o l b a stupi-nelor, avansuri bheqti pentru produc-tia apicol2 contractatij, resume meli-fere gratuite, acordarea de mijloace detransport pentru deplasarea stupilor inpastoral, acordarea de vetre de stupin5in folosinfl gratuit.5, asistenti tehniciii consultatii juridice gratuite, asigura-rea aprovizioniirii apicultoridor cuunelte, material biologic, stupi, faguriartificiali, biostimulatori, medicamentede uz alpicol, literatma de specialitate.Eficacitatea propagandei apicole de-pinde de m ulk conditii din care planulde activitate bine chibzuit ocupi unprim loc.

Planurile de munc5 intocmite judiciosau menirea s i asigure unirea eforturi-lor tuturor factorilor interesati. Ne re-ferim la toate institutiile ~i organiza-tiile cu asemenea p m p 8 r i ca : htre-prinderile agricole de sta t gi coopera-tiste; I.A.S., C.A.P., A.E.I., D.G.E.Z.,statiuni experimentale sau de cerce-ta , unitAti silvice,vli cercurile api-cole ale Asociatiei Cresctitorilor de Al-bine, cminele culturaile, presa, radio-ficarea @ repeaua cinematografici lo-c , precurn gi te intreprinderi de-tin5toare de stupi um s h t mperat iade consum, casele piooriierilor, unelespitale, bisdci, unit5ti militare etc.

Indrumate tehnic ~i metodologic deorganele agricole de specialitate ~i subconducerea organelor locale de partid,aceste institutii gi organizatii sint inte-resate s5-~ i uneasc5 eforturile prin-tr-un plan tematic unit bine chibzuitconwntrinidu-gi activitatea gi sarcinileorganizatorice, tehnice ~i propagandi- fstice in fundamentarea qi realizareasarcinilor previzute in programul ju-detean de dezvoltare a apiculturii inperioada anilor 1985-1990.eontinutul planului unic de propa-gandfi apicols urmeazA sfi prevadfi m2-surile concrete de indeplinirea sarcini-lor de plan in toate sectoarele, gencra-


5/34

lizarea metodelor avansate de lucru,rhpindirea c u n o ~ t i. e lo r apicole sipopularizarea avantajelor cresterii al-binelor ca indeletnicire traditional5util5, rentabilg, pl5cut5 si instructiv5.Pentru aceasta, cei care rgspund deactivitatea apical5 trebuie s5 cunoascggi s5 $tie cum se organizeaz5, conducesi planifie aceast.5 activitak. Este'ne-cesar ca la intocmirea planului dem n c 5 alygem dele mai conving5-toare f o m e de propaganda care s5 sedesfBqoare in masa de apicultori ~i s5constituie un indrumtitor pentru tradu-cerea in via@ a sarcinilor prevgzut dedocumentele de partid si de stat.n vederea popularizirii unei tehno-logii sau metode ina in tak de lucru estenecesar s5 folosim in a cela ~iimp dife-rite forme si mijloace care se comple-tea& reciproc. Reuqita va depinde deinteresul si pasivnna pe care o depunespecialistul, de priceperea si orientareafiec5ruia in folosirea judicioas5 a tu-turor posibilitgtilor locale.

lnv 5~ mi ntu l piml de mas consti-tuie una din formele de baz5 ale pro-pagandei tehnice pentru care exist5instruwuni si preciGri metodice corespunzitoare. Cmurile apicole pen-tru incepfitori si avansav, organizatede filialele A.C.A. a s i w 5 anual in-struirea unui numar mare de apicul-tori. Paralel u aces& cursuri, la fi-lialele A.C.A. se organizeazi cicluri demnferinte, cursuri de scurt5 durat5pentru reirnprmp5tarea cunostinplorin apkulhu-5, dificarea apicultorilordin unit5tile socialiste, recrutarea ele-vilor pentru a unma limul agroindu-strial cu specialitatea apicultura pre-cum si a speciali+tilor cu sbudii supe-rioare care doresc s urmeze cursurilepostuniversitare in apicultur5.

Cartea joac5 un roll f m t e importantn preg2tirea tehnicti a apicultorilor, dea- ei trebuie s83i formeze o biblio-t& personals. Prin filialele A.C.A. ju-dete;ne apicultorii au posibilitatea s5obVn5 ci m , manuale qi brcquri de spe-

cialitate ~i s5 se aboneze la revista lu-nar5 de specialitate ,Apicultura in

Rom5niaLL.Tot aici se pot procura Ialte materiale de propagad2 vizual5ca p l q e didactice, pliante, seturi dediapozitive pe anumite teme, etc.Propaganda demonstrativ5 este unadin cele mai conving5toare forme ~i deaceea s impune sB organiziim intil-niri, vizite sau excursii de documen-tare, consf8tuiri, demmtratii practice,schimburi de experienv cu apicultoriifruntasi. Aici apare necesitatea impe-rims5 a preg5tiri.i ac$unilor prin stu-dierea amhunvt.5 a muncii runtasilorsi a aprecierii riti e nu numai a re-zultatelor finale obmute in munca lor,dar si o analiz5 temeinic5 a procede-elor folosite ~i a eficientei lor.Experienta pozitiva necesit5 f ipopularizatZi pe plan local sau centralsub form; de reportaje, medalioane,fotogazete, fotanontaje, @ante, afi~e.

Organizarea de omursm si expozi-tii p teme apicole constihie de ase-menea forme atractive in special inmmca cu tineretul.atentie deosebia va trebui acos-dat5 informZirii operative a apicultori-lor prin toate mijloacele, asupra prin-cipalelor lucr5ri de sezon in apicultur5in functie de conditiile locale $i cu-noa~terii i respect5rii 1eg islatieiapicole.In activitatea obsteasc5 pe care odesfiivar5 apicultorii, o atentie deose-b i 6 trebuie s5 se acorde organizgriiunor echipe de apiculbri experimen-tati care S sprijine ~i s5 Pndrume lacerere activitatea apico18 din unitaulesocialiste, in special in ~c o l i C.A.P.,si alte echipe s5 urm5reasc5 respecta-rea legislatiei apicole Pn practicareastuparitului pastoral si proteflia farni-liilor de albine impotriva intoxicatiilor.Cu sprijinul cunsiliilor populare co-munale s pot orgamiza actiuni de in-frumusewre a comunelor prin plantareade arbori ~i arbusti meliferi.Exist3 si alte numeroase acvuni ~iinitiative locale ce pot di fntreprinsepe lini sprijinirii dezvolt5rii apicul-turii ~i a mobiliz5rii apicultorilor caregrin pasiunea si elanul lor de mu ..pot contribui la prmovarea acesteifrumoase qi utile incleletniciri.


6/34

Ing. I. RECEANUAvind in vedere. orienttiril8fundamentale

'de viitor elaborate de secr@arul general a1partidului, de prevederi1e;Directivelor celuide a1 XIII-lea Congres a1 Partidului Comu-nist RomBn, intelegern de ce $i 1n apiculturaftirii noastre, trecerea la o nou5 calitate amuncii trebuie s5 capete. caracterul unu i a-dev5rat salt, sti ias5 din ritmul o bi ~n ui t i stise inscrie ho s ri t pe un vector .puternicasce nded . In st i~ i dezvoltarea apiculturii afost $i este extrein de dinamic5 $i ridicareacalit5tii muncii trebuie s5 tin5 pasul cuacest dinamism.Pentr u ca $i apicultorii no$tri s5 contri-buie cu. mai multti ef ici enp la dezvoltareaintensivg a apiculturii, trebuie s 3 eliminedin activitatea lor unele gr e~ el i e care uniile. repe t5 cu bun3 $tiin@ sau d in lipsa unuibagaj corespunziitor de cunovtinte de spe-cialitate.Tinerea de familji slabe, cu speranta dele redresa pe parcurs este una din gre-Selile mari care dti na$tere la o serie Cn-treag3 de 'complicatii greu de rezolvat. Fa-.miliile slabe se dezvolt5 foarte Incet, nuajung niciodat3 in stare sti produc3 miere$i de ceIe mai multe ori trebuie hr5nite dinfondul stupinei. Acestea sfnt predispuse per-manent la imbolh5viri, sub influenta ,condi-fiilor grele de iar n3 prezintti mortalitatemare ajungind in prirntivara 'icu albine pu-Vne, o rnatcti Indoielnic3 sub raportut cali-tstii, fiind victime sigure ale furti~agurilor.Astfel de .familii nu numai c3 sint nepra-ductive, dar, i n ac e l a ~ i imp pggubitoare $ifoarte periculoase pentru restul stupinei.Singura soluf ie ,corespunziltoare este uni-rea lor, cite douti, sau chiar trei, pin3 laobtinerea unor familii guternice. Unirea seface prirntivara de timpuriu , pen tru a bene-ficia de culesurile respective $i toamna tir-ziu, pentru a intra puternice in iarn3.Refacerea numiirului de familii de albines e va realiza imediat dupti terminarea cule-surilor principale, cfnd exist3 un excedentde albine $i de botci siu m5tci in stupinapersonalti.Trecerea familiilor de; albine in stare de-inacthitate, dupg culesul principal consti-tuie una din cele mai seriqase probleme. Deregulti, dupg culesul principal din prim&-vari?, familiile de albine ajung la apogeu,ele dispun, in acest timp, de un num5rmare de albine fat5 d e capacitatea stupilor,simt lipsa fagurilor de pr3silB prin canti-tAtile mari de puiet c5p&cit, neeclozionat, $itofi fagurii de recolta slnt plini cu miere. Inaceste conditii albinele intrti in frigurile roi-'tului. In aceast5 period3 care dureaz5 cam

dou5 sgptamini, activitatea albinelor scadebrusc $i urmezati apoi roirea natural5, situa-tie cu totul nedorit5 in perspectiva avtep-t5rii unor noi culesuri principale sau ple-carea stupinei la pastoral.f n general, indreptarea acestor stilri de lu-cruri const5 din descongestionarea cuibuluifamiliilor de albine de surplusul de faguricu puiet c8p5cit, introducerea in cuib de fa-guri goi, clfiditi, de prtisil5, eventual de-popularea limitat3 a familiilor prin ridica-rea unei p5rfl a albinelor tinere (doici) odat3cu fagurii cu puiet c3p3cit ~i recoltarea par-tial5 a rnierii c5p5cite, cu completarea denoi faguri d e recolt3. Materialul biologic re-zultat, poate fi utilizat dup5 necesitsti, fiela int3rirea altor familii mai slabe, fie laformarea de noi familii.Un lucru important $i rare trebuiel reti-nut este momentul ales pentru executareaacestor operatii. De obicei lucrarile trebuies3 fnceapii, nu mai tirziu d e 5 43 zile dupaterminarea culesului principal timpuriu,fiindcii dep+ind acest termen, s-ar putea cafamiliile s3 fi inceput deja preg5tirile deroire $i fn acest caz lucrurile se compliciimnlt $i nu se poate $ti cum vor evoluaaceste stari.Dac5 apicultorul a sctipat acest moment,dac3-albinele au fnceput preggtirile de roire$i botcile cu noile m3tci a u Snceput s5 prin-dB contur, atunci singura solutie i cea maijudicioad este sti se ridice Tama cu matc3din aceste familii $i s3 s e distrpg5 botcilede prisos, l3dnd ZP 3 botci mari $i bineconstruibq. Albinele vor renunta la roire is vor apuca de lucru.Admiterea in familiile de albine a mgtdi-lor batfine, bolnave sau cu defecte este ia-r5$i o grqeal5 pe care o repet5 chi* lln iistupari cu expeVient3. M5tcile mai biifrinede doi ani, in general nu ,reu$esc s5 dez-volte familii foarte puternice $i peste acesttermen ouatul lor scade treptat, a n d e an,p nA la epuizare. Astfel de d t c i nu sintrentabile 51 schimbarea lor tr ebu ie s consti-tuie o preocupare permanent5 a stuparului.Apicultorul trebuie sti tin3 evidenta vlrsteim5tcilor din stupin3 pe fi-le familiilor. Deobicei, albinele rezolv5 singure problemele cumatca, ele netolerind mtitci slab ou5toare.,bolnave sau cu defecte, dar stuparul nutrebuie s3 lase aceasta problem3 de rezol-vat numai pe seama albinelor. Nu trebuieuitat, ins3, cti in farniliile rnai slab dezvol-tate, albinele nu dau prea mare important%matcilor lor $i uneori le tolereaza ani in gir,mergind pfnti la distmgerea lent3 a famili-ilor din l1ps5 de albine tinere.


7/34

Chiar mgtcile tinere, dac5 nu dau randa-mentul necesar, ele trebuie schimbate f5r5sfl st8m pe ginduri, deoarece orice amlnareinseamn5 pierdere de timp $i in consecinfs,,lips3 d e rentabilitate.Desigur, problema care se pune este Sde alnlocui rnatca ,veche cu una mai' .bun& decalitate $i sursa noilor mltci nu poate fiindiferent5 stuparu lui ; d n t de d0ri.t m5tcileselectionate, dup5 metode ~tiintifice,mltciverificate, recordiste, d ar ,a$a ceva este greude obtinut d e c5tre apicultorul obiqnuit $iaceasa preocupare trebuie s-o aibB Institu-tul de cercetare $i productie pentru apicul-.tu r8 a1 Asociatiei Cresc5torilor d e Albine.Lipsa de faguri $i utilizarea fagurilor ne-corespunz2tori intr-o stupin5 prezint5 marineajunsuri, cunoscute, de fapt, de toti stu-parii, dar ea dovedevte totuvi slabul interesa1 apicultorului pentru productia de cearl.Fagurii consti,tuie o zestre de nepretuit astupinei $i faptul c5 ei trebuie f5cuti dincear5 curats $i c5 aceasta la rindul ei nupoate f i produs5 decit de albine, in anu-mite perioade de timp ale anului apicol,dezinteresul multor apicultori pentru spori-rea' productiei de cear5 ne pare foarte cu-rios. Este lesne de inteles c i In ultim5 in-stanf5, cel care pierde este tot apicultorul.Poate de aceea unii apicultori, din lipsapreocup5rii serioase pent ru productia decearZi, folosesc a$a de mult fagurii vechi,negri ca smoala, cu celule mici, grei, uneoristrimbi, deformati i improprii pentru api-cultur5, dar pe care ii p5streazfi ca pe ocomoar5. Puietul crescut In astfel de fagurieste mic, mierea ~ecoltat5din faguri negriare o culoare brun5 inchis, iar ceara rezul-tat5 din topirea lor este in cantitate mic5.

Durata unui fagure de pr5sil5 este de 2-3 ani, dup5 care el poate fi trecut pentrualti 2-3 ani ca fagure de recolt5. Dup5a c g t i 4 - 4 ani fagurii devin improprii $i eitrebuie topiti pentru a se obtine'ceari. Tre-buie s5 intelegem cu totii c5 fSr& faguri d ecalitate este de necoticeput dezvoltarea fami-liilor de albine in conditiuni normale $i ob-tinwea unei mieri decalitate superioar5.Recoltarea in exces a mierii, prin mic$o-rarea rezervelor de hranl a albinelor subnecesar, caracterizeazl d e obicei pe stupari iincepatori, dar nu fac exceptie $i stupariicu vechime 'In meseriei care confund5 ex-ploatarea rational5 a familiilor de albine curecoltarea in exces a mierii. Acest aspect arerepercursiuni serioase, chia,r dac 5 se com-pleteazi rezervele de hran5 cu sirop de za-h3r, ckuia li lipsesc unele elemente esenti-ale pentru viata albinelor. Oricum, insufi-cienta rezervelor de -h ra n5 a albinelor, s ubstrictul necesar, este o f dn 3 serioas5 pus5dezvo ltlri i 'familiilor d e albine, cunoscutfiind faptul c5 albinele pot regla ouatul m5t-cilur, i functie de cantitstile d e hran5 exis-tente . %kana i n can titsti suficiente excludecu desgviqire surprizele nepllcute din tim-

pul iernii $i a1 desprim5vlr5riIor tirzii, aculesurilor nesigure d e la pomii fructiferi idB posibilitatea intregii capacit5ti d e ouat amfitcilor, sporind numlrul albinelor culegh-toare. in apropierea culesului de la salcfm,in stare s5 urnple repede toti fagurii, cumiere.alt5 conditie a rezervei de hranl pentruiarn5, este c i aceasta sfl fie de prima cali-tate. necristalizat5, c5p5cit5 $i sB nu continselementt de miere de man5, apoi s5 fie ju-dicios chibzuit5 $i distribuita in raport cuevolutia ulterioar3 a familiilor de albine, atitIn plan orizontal cit $i pe vertical.

Pe scurt a$ vrea sfl recapitulez c5 fiecareapicultor trebuie s5-$i insqeasc5 temeinictehnica nou5 a creqterii albinelor, incit s&aib5 numai fa dil ii foa rte puternice, perfects5n5toase, cu m5tci tinere $i bune ouatoare,dispunfnd de insemnate rezerve de h a n gde calitate, avind la dispozitie suficiente can-titilti de faguri i mentinute sistematic instare activB. Numai a$a farniliile de albinesint capabile de o mare productie apicoladiversificat5, s i dea beneficii $i deci satis-factii celor care i$i folosesc timpul liber inaceasti3 directie.

Indiferent de argulnentele care s-ar puteaaduce $i In cele de mai s us ne-am referitdoar la citeva dintre ele, trecerea IDr la onoul calitate a mupcii, saltul la aceast5 ca-litate, privevte pe fiecare stupar in parte.Asistiim la o neasemuit5 accelelare a pro-gresului in toate domeniile de activitate.Pentru tara noastrl el este cu claritate pre-figurat In documentele Congresului aXIII-lea, in diferitele programe speciale pesectoare $i domenii de activitate elaboratedin initiativa $i cu contributia direct5 a se-cretarului general al partidului. Dar cei careconstruiesc $i vor construi acest viitor sintoamenii i ei trebuie s5 se ridice pr in celedoui laturi care le caracterizeaza activita-tea - profesionalismul 1 cowtiin~ - anivelul exigentelor tot rnai inalte'impuse d esocietatea noastrii, d e perspectivele acesteisociet5ti.Grija $i atentia pe care o acordB condu-'cerea superioar5 de partid $i de stat $i indomeniul apicultyrii, ramur5 economic5

patriei noastre, este chemat.5 d + i aduc3contribufia la crevterea nivelului de trai a1poporului nostru.rat5 ce spune secretarul general a1 Parti-dului Comunist Romfin $i prqed int ele t ziin cuvintarea rostit5 la Consf5tuirea de lucrude la C.C. a1 P.C.R. pe probleme ,de agricul-turl, din 9 decembrie 1983 : ,Slnt necesaremlsuri pentru a realiza prevederile privindapicultura, un domeniu in care avem o bun3experienta $i o serie d e rezultate bune, da r,unde trebuie s l facem eforturi ca, in dtivaani, s5 realizlm prmederile din programelepe care le avem .


8/34

PENTRUPIERDEM FAMILIIDE ALBINE

A. BOACIUPresedintele filialei A C A

jud TeleormanJudetul Teleorman a inregistrat iniarna trecut5 o pierdere in efectivulde albine de aproape 23 . Desigur, ci-ra are un anumit grad de relativitate~ t i u t iind c5 ea nu este produsul o-biectivitgtii pure ci unor a lcu le su-biective care, impotriva vointei noa-stre, au l5satr s5 se strecoare ~i eroriin num5r5toax-e.Contraverificarea ce am f5cut-o prinsondaj inopinat, a stabilit to tu~i, c5pierderi au fost si c5 ele sint cu multmai mari fat5 de iernile precedente.Cu toate c5 faptul e consurnat, esteimportant i tabilim predis, cauzelecare 1-au determinat.Pentru aceasta am stat de vorb5 or-ganizat, c it si u totul ocazional, cu unmare n d r de apicultori investigindsituatiile atit in stuplnele cu pierderimari, d t qi in stupine .cu pierderi nri-nore sau deloc. Da, este adevgrat,,pierderi de loc si n jurul acestuiadevir, pe firul ciuGrilor, am ajunsla convingerea c5 de fapt nu iai-nalung5 $i grea a Post cauza mortaliti-tilor. Personal in cele dou5 stupine pecare le conduc direct, num5rind 7 fa-milii la introducerea la iernat, n-ampierdut decit un singur nucleu ~i omate5 intr-o familie de bazi . Dars5 15s5m apicultorii s5 vorbeasc5. Nu

f o r m u l h teoretic eauzele piederilorpentru a da ocazie la controverse. Ceeace spunern e luat din t'erituriu. Deci aupierdut farnilii de albine cei care :- Au f5cut. abuz in ex-ia de laf loarea-soarelui, negli ind asigurareacoroanelor corespunzgtoare $i a mi-nimului de dou5 rame en intregime c5-,p5cite pe margini.u facut hr5niri tirzii de comple-tare a rezemelor de iernare, la care si-ropurile n-au f ~ tnvertite aorespun-zitor ca s8 nu mai vorbim ~i c5pticite.- Au ficut hrhiri tirzii de stimd-lare ~i in lipsi de alt cules Pn na-tur5 albinele au consurnat coroanelepl5nuite pentru iernare, rezultind

populatii uzate si o albin5 tin5ri cuvaloare biologic2 sc5zuti ajungindu-sela un ghem cu fisuri.Au f5wt i m u l ~ r i up5 cules,ulde la iloarea-soarelui, intrind in iarn2cu familii, chiar q i cu cele de baz% deputere mijlocie i slabe ca populatie, lacare consumul de miere chiar de bun5calitate, a determinat crqterea canti-t5tii de resturi nedigerate in pungarectal5 mai inainte de a apare u zborde curBtire timpuriu, creind o anumestare de nelini~tecu influente nefaseasupra ghemului de iernare.De reguE, avind in vedere $rulde ierni blinde, era permis apiculto-rilor s5 interving primivara timpuriuchiar din iarn5 pentru completarea ne-cesarului de hran4 ca s5 nu mai vor-bim de pe scum de stimulare. Anulacesta interventiile au fost; dificile sicind s-au fticut incorekt a u afectatgrav ghemul, familia fiind condamnattila moarte prin infometare.Din lips5 de h r a ~uficient5 13stringerea cuiburilor pentru iernare,unii apicultori au spart cuiburile res-pectiv ghemul cu o r d cu miere carenormal ar fi trebuit plasati pe mar-gini. Dar intr-o i d ung5 si cu tem-peraturi sc5zute, ghemul s-a dispro-portionat, mai multe dbine trecind inpartea unde se afla matca si urmind


9/34

culoarele, a avansat terminind devrememierea fir2 a mai putea trece pe de12turi, unde este adev2rat se mai gg-seau provizii.mpachetajul necorespunzgtor, msiales la stupii verticali pe 10 m e uperetii sub 2 m grosime ~i cu capacetanq tip hrgnitor, mai algs vfndin vedere in asemenea cutii nu seintrii la iernat decit u familii de pu-tere mijlocie, a influentat negativ ghe-mu1 datorit2 temperaturdor d z u t e deafar2 si a detenminat sporirea consu-mului de miere ajunginduse, fie l ter-minarea rezervelor fie la diaree,

Au m i pierdut familii de albineawi apicultori care o dat5 stupii pre-g2titi pentru iernare, n-au intervenitlunar, cel putin, pentru curiitirea fun-durilor dar si mai mvlt pentru deblo-

carea urdini~elor de albina moart5,de z2pad5 sau gh eag. In felul. acestaa apgrut aerisire necorespunziitoarecare a avut Influente negative asupraghemului de iernare.cei apicultori care n-au facutdeloc sau au f2cut superficial trata-mente impotriva celor doi paraziti(Varroa si Braula) a ciror prezenMtinut populatia stupului intr-o stare depermanent2 iritatie, cu consum sporitde miere ~i mai ales uzurii, au avut inpragul primiiverii farnilii dwimate.u lucrat i lucreaz5 cu o albingcare din punct de vedere a1 vitaliatiie serios afectat.5 si deci nu are caliti-tile necesare unei i e d r i sigure.

Se impune ca pe viitor problematicaierngrii familiilor de albine s i aib5 invedere gre~elileconstatate pe viu Instupine.

Datorith lnlocuirii lor treptate cu stupi sistematici, s t q i i primitivi confectionatidin racditA lipit5 cu lut au devenit o raritate - devarate obiecte de muzeu -chiar i In zonele premontane ale Muntilor Apuseni.f o o : D. POP


10/34

VI HC MENIIarna trecutii a pus stupinele din taranoastr5 la o gre fncemare, provocindmari pierderi intre familiile de albine.Voi incerca s5 scot in evident5 unelefapte privind modul cum a decurs ier-narea albinelor in judetul Neamt, si-tuatia de la noi fiind cam la fel intoat5 tam.De la inceputul lunii noiembrie 1984~i pin5 la sf ir~ itu l unii m aA e 1985,n-a existat nici o zi rnai cald5, in care

albinele s5 pmt5 efecbua zborul de cu-r5~ir e. stf@l, rnp de cinci luni, ele aulost nevoite s5 stea inchise in stup.Chiar din luna noiembrie au inceputgerurile de -12C i asffel de perioadegemase, cu tenlperaturi foarte sclizutecare au durat cite dou5 ~i trei s5pG-mini au fost rnai multe in decursuliernii trecut. Friguroase fau fost ~i lu-nile martie qi aprilie incit vegetatia aintirziat cu cel putin dous s5ptiimini.Din cauza gerurilor de lung5 durat-5,albinele strinse in ghem, nu s-au pututdeplasa decit pe vertical2 ~i au consu-mat hrana n m a i pe f i ~ ia ngust5 dedeasupra gh mului , neputfndu-se de-plasa qi pe orizontal5 unde rnai erarniere. ~ c o l o ncle fisia de miere dedeasupra ghemului de albine era maiCngust5, acestea au ajuns repede lamrginea de sus a fagurdui qi astfelmulte familii de dbine au fnceput s5

moar5 de f m e chiar din ianuarie. Separe c5 aceasta a fost cauza care a pro-vocat cele rnai mari pierderi, dar aurnai fost ~i altele.Multe familii de albine au fost 1%-sate s ierneze pe rniere crlstalizata(floarea-soarelqi, tei de la ultimul cu-I s ) , pe care albinele, neputlnd-o con-suma, au r h a s inc5 din timpul ierniilipsite de hran5.UGi stupari au l5sat peste iarn5chiar rniere de man5 care a avut efectenefask.

Nu toti stuparii au facut hranireastirnulent5 de to m n 5 i au intrat iniarn5 cu multe albine bitfine care nuau putut supraviettli pSni la primvar5. Biostimulatorii s-au procurat abiain septernbrie, incit completarm rezer-velor de hr& s-a Eicut prea tirziu, iarsiropul depus in fagusi a r2mas nee&piicit, uzindu-se totodatii albinele tinere nkcute In toamn5.lnc5 din -5 la multe familii a a-phut diareea iar aceasta la rindul s8ua favorizat aparitia nosemozei care asecerat o bun5 parte din albine.Ad5ugind la b a te acestea qi parL?acare revine v arm zei , g5sim r5spunsulla fntrebarea de ce Pn iarna trecut5in judetul nostru au mwit ,mai binede 25 din botalul familiilor de albinerecenzate in februarie. Jn reali tatepierderile sint mai mari, Gci familiiler5rnase in via@ au i e ~ i t ar te slgbite,unele dintre ele riminind doar cu unpurnn de albine.Lunile martie ~i aprilie n-au fost niciele prea darnice, avind lungi perioadefriguroase, cu vinturi reci si pupne zilesenine, indt dezvoltarea familiilor dealbine a fost extrem de anevoioasg ~ifiind lipsite de hrang, pierderile au con-tinuat in cursul lunii martie chiar giin aprilie.Aceasta fiind situatia, se impun o se-rie de mgsuri care trebuie luate pen-tru a preveni repetarea dezastTului peviitor. Aces@~ A s ~ I - iint cunoscnte destuparii cu oarecare experienw, dar a-desea sint neglijate, i ar neg lijenppoate s5 coste scump.rima m&w2 const2 in asigura-rea f i d ~ iamilii de albine cu o mat&tin5r5 ~i prolific2 ; numai q a vom pu-tea avea familii puternice, cu popu-latie viguro& care vor ierna in con-divi rnai bune, ne vor da recolte maimari. Vreau s i scot in evidenw cali-tatea superiom-3 a miltcilor crescute in


11/34

famibile care s preggtesc de mit.Aceste milxi sint crescute in conditiilecele rnai bune qi cu ele vom obtine fa-milii cu populatie numeroas5. Datorit.5roirii, albinele existti de multe milioanede ani si au putut infrunta vitregiiletimpului. Se obiecteazii c5 m5tcile ast-fel obtinute dau familii roitoare, de lacare nu avem rmolte. Aceast5 afirmatiese refer5 dm r la roirea necontrolatti sinedirijat5 de stupar, iar mgtcile tinerenici nu roiesc in primul an.ForiJnd citeva dintre cele rnai bunefamilii sii intre in frigurile mitului,vom puka astfel obtine de timpuriurniitci bune, cu cam vom miri psisacc?sau vom vinde roiurile care ne priso-sesc Sporul la familiile de albine, tea-lizat cu un an inainte in judem nos'crida fost pierdut in iarna trecuti, fncit

- acum avem obligatia s i refacem tot.ce am pilerdut si in acelasi timp sii spon m numirul familiilor de albine pre-vfizut pentru acest an.tiut fiind c5 o familie de albinesuport.2 cu atft rnai usor rigorile ierniicu d t are o populatie mai numeroas3,compus8 din albine tinere, se impunefolmirea albinelor ajut5toare care,toamna, dup2 h r~rhrea timulent5, sZfie unite cu cele de baz5.Hrana pe c re ierneazi albineleare o mare importanti. fn literaturaapimlii se recomand8 iernarea pe mierede cea rnai bun8 calitate, rezervfnd Tnacest scop 3 4 f- plini ou mierede salcim c5pgcit5. E Vine aSa, dar mindoiesc c2 aceasta ar i solutia cea rnaifericitA. Iernarea pe miere de salcimcste exagerat de scurnpfi, o n fiecarestupin5, d t de mica ar fi ea, trebuie s ifie cit rnai ren tabs . Mulp stuparipradici inlocuirea parGal5 a mierii cusirop .de zah5r qi obtin rezultate bune.Ministeml Agnculturii din U.R.S.S. re- -cornand5 pentru iernare inbcuireaunei p5rG de miere cu zah5r, iar intsrile nordice, ca de exemplu in Fin-landa, unde iernile sfnt mai lungi, ge-. rurile m i mmi iar verile rnai scurte,albinele sfnt i e m t e nurnai pe zah5rqi btusi se obtin recolte fnunoase., e o b i e c t d c5 zah5rul nu are en-zim vitamine, sBru~iminerale, dar in

schimb el nu las5 reziduuri In intesti-nu1 albinelor. Zaharul pentru iernaretrebuie dat albinelor la inceputul luniiaugust, pentru a putea fi prelucrat qic5p5cit ; albinele care-1 prelucreazii totnu r M n peste iarn5. Folosind zah5rpentru iernare, e v i m pagubele pecare le-ar provoca o iernare pe miereade man5 care r putea s i existe in ,stupi.

ZahfiruJ. f0bsi.t pentni hrana albine-lor kebuie fie bine rafinat, s5 nufie de culmre gabuie si s2 nu contintiirnpurititi.n tirnpul iernii albinele nu prea simtlipsa enzimelor, a vitaminelor si a s5-i-urilor minerale, c5ci au adunate re-zerve de cu toamn6. e aceste sub-stante ele au nevoie l aparitia puietu-lui, incit trebuie s5 le diim din toamniicel pupn un fagure cu p5stur8, pin2vor incepe s i aduc5 polen qi nectarproasp5t.Vom putea procura cantitatea de za-h5r necesu-5, predfnd la contractarecit mai muMe produse apicole.Mentinerea s5nAEitii albinelor intot cursul anului, trebuie sii fie grijapermanent5 a oric5ru.i stupar. Pndeo-sebi tratarnentele fmpotriva locii ~i avarroozei nu trebuie neglijate sub niciun motiv.n sfir~it, ehestiune pe care a?dori s 4 pun in discutie este impor-tant e care o are formatul rarnei Tnasigurarea unei bune iern5ri ~i a dez-volt ii familiei de albine.Hrana necesax-5 unei ffamilii de albinepentru o iarni geroas5 si lung5 fgr5nici o posibilitate de a efectua m5carun zbor de curstire, cum a fost iarnatrecutii, trebuie s i fie asi.gurat.5 nurnaipe fiqia de fagure de deasupra. ghemu-lui. AceastA flsie cu miere cgp8citg are1 5 ~ m e a gali cu diarnetrul ghemuluide albine, iar ini il~ mea i trebuie s fiede 30 crnLa stupul multietajat aceasta spoate realiza iernind albinele pe dou5corpuri : in cow de sus fagurii tre-buie s5 fie plini cu miere iar cei dinorpul de jos aibi gi ei o f i ~ i e umiem de 10 n h8lIjme.


12/34

La stupul vertical R A 1 0 0 1 rama i ON ENTFqAT Astandard nu asigur5 cantitatea de hra- ,nA p n t w o penoada lung5 de iernare, ) S R ULUdnd albinele nu se pot deplasa nici pe \orizontal5 ; mii refer la f i~ ia e hrm5 AI VARTOLOMEIcare trebuie s5 existe nurnai deasupr~ghemului. Jn general rama standard i Stabilirea concentradei optime a sire-(Dadant) o gas- cea rnai ncpotrivits, i pului adminimat ca hraml al~birielorcon- 'atit pentru iernare cit si pentru dez- , tituie o ~~roblemiare a fast oar-voltarea cuibului, mai ales prim5vara. rezolvata, in prezent recomandhdu-se oAmbele feluri de ielnare prezinti \ concentralie h zahzr, ~l&nd de Ja l lneajunsuri destul de mari : \ la 211 ~i uneori chiar 311 cEnd este oece-a) Exist5 r i d ca ghemul de albine sar; completarea proviziilor de iarnz as5 nu treac5 in corpul de deasupra si tupilor.da& stuparul nu observ5 si nu ia m5- Pzrerea noasn; a t e c l ace* concen-suri la timp albinele mor de foame in trajii ar trebui reconsiderate, fiind ne-corpul de jos. 4 adecvate orgamismului albinei. In saqi-b) Atit r m a standard cit ~i cea de erea punctului nostru de vedere ne ba-Iultietajat sint ~i mult lungi decft , k pe umZtoarele considerente :inalte ~i din cauza aceasta c5Mura din I Albinele dun ; nectarul cind acesta de-cuib se impr5~tiePn lungul ramelor. \ p;$e$te 801 0 cmcentralie in zahk ;pennuAceasta face ca dezvoltarea cuibului a-1 aduce in starea de miere necrarul esteprimavara timpuriu s5 se fac5 mai ' prelucrat de albina stupului tredndu-1incet. rin &le mai multora dintre ele. PrinFolosind rama standard, qezind-o in Pngurgitarea $i aegurgitarea nectaruluistup in pozitia vertical5 (Layens), toate \ acma este transformat sub actiunea enzi-aceste,neajunsuri dispar. fi aceast5 po ) melor secretate de secretia glandelor fa-zitie a ramei, a$ezat5 cu luwimea pe ringiene $i totadat'i apa este evaporat:inalt, ghemul de albine va avea dea- ) ping la concentralia in zaharuri, da msupra sa t o a l cantitatea de hrani, 220/o f i ~ i e a l t5 de 30 cm si ar rnai r5- , fn cartea aa ,Les abeilles et rnoi (al-mine jos 10 de fagure gal, unde ) binele $i eu) profesorul R Chauvin, ple-toamna S-ar fo m a ghemul. Primavara \ cind de la de ma; ms arat; z in-toat5 c5ldura din cuib s a r p5stra mai ) troducindu-m in simp izotopi radioactivibine in partea de sus, adic5 tocmai suportali de organismul albinelor, s-aiad^ incepe se dezvolk cui- , onstatat c; dupZ 4 ore, 8 din albinebul. Volumul unuei S ~ P , 1 2 rame prezentau in corpul lor acepi izotopkasezate Pn pozitie vertical5, ar i putin \ Aceasta confirm; faptul cz orice hranamai mic dedt a1 unui stup multietajat ) adus; in m p i erte prelucrat; de aproapecu dou2 conpuri. totalitatea gaspodinelor stupului.F ~ n d u l t ~ p d u i@urams fn al ti t*e- , Personal am experhentat m multi anibuie prev2zut cu orificii de aerisire ab- 1 I . recomand;ribr acelors d u t necesare in tilmpul t r ans ~r tu lu i , vremuri, siropul de zahzr ~i apa f con-pe rsme sitA ~ c re se ace- I cenmrajie de 211 p 311 Albidele au depo-per5 stupul deasupra. i zitat siropul in catul srupului experhen-Criticile aduse r m e i halte sint mi- , al, an umplut $i cgp&it mate 10nore fats de caliutile r a e are le I rame, cu o tear; alb; ca hirtia velinLare. \ Mierea aceasta avea gustul siropului sauIn judetul Nearnt exista circa 400 a1 rahirului ce se topgte gura omului.stupi cu rama Layens, la care nu s-au ' Am extras aceas6 miere, am diluat-o lasernnalat cazuri de familii moarte, iar , ivelul siropului de $i am redat-omortalitatea din timpul iernii nu a de- ) astfel din nou fapniliilor de albine reti-@sit limitele n o d e . ntnd, pe mai departe, o singur5 ram;


13/34

cZpZci.ti spre a urmiri rnai departe expe-rienta. us acea rauni En primZvaraurmkoare Pn stup pentru a fi consumat;,dar albinele, de$i ar fi fast cazul, nus-au atins de ea.

Un a1 doilea rezultat negativ, mult rnaigrav, a fost c i toa ti albina care a pre-lucrat ace1 sirop $i-a pierdut perivorii is-a Inegyit, adic; s-a uzat complet, colo-nia pierind p h i primivara urmhoare.

Ca urmare, eu folosesc lsiropul in con-centraqie de 2 ap i, dat din timp, Pncantitzti mici, zilnic cPte un hrznitor uluc$i numai Pn cazuri extreme foloseschrinitorul tav;, dlad 4-5 1 de sirop darnuunai fn concentra~ia e 111

Aceasta imediat dwpherminarea cule-sului J e la floarea-soarelui, pentru ca al-bina uzat; s i poat; f i Pn1ocuit au altai g i t i Pn llunile de toamni.

In prdblema siropurilor medicamen-toase, cred ci concentra~ia e 111 ar tre-bui redusi la J2 $i poate chiar i rnaiputin. Eu fac deja cu rezulstate foattebune, urmzrind prin aceasta tomai faptulca medicamenml Z .fie ~re lu at i ~r el u-crat de toate doicile de czt* albina stu-.p l u i , care, chiar $i ca culeggtoare, ia cahran; siropul i mai alas apa din dapa fiind elemend de aceeg mare im-portant; pentru viata albinelor ca $ihrana proteicZ sau glucidic;.

DIAFRAGMAETANSAI CAPISIZU-DELABIRCA

Una dintre mssurile care se iau, inI vederea unei bune iern5x-i a familiilorde albine, este qi aceea de impachetaresi organizare interioar5 a stupilor, euscopul de a scoate jn prinngvax-2 fami-liile de albine intr-o stare cit rnaibung : shstoase, vigdroase ~i cu citrnai m d t i albM.

Adeseori, aceasti problem5 este ne-glijat2 de multi stupari, iar rezultatelein prim5vars sint dintre cele rnai p bgubibare.data cu strimtorarea si organizareacuibdui fn vederea iernarii, o partedin stup r5mine newupat3 de albine,care pentru a pdntimpina si inl5turacrearea m n f l o r de ce se for-meaz5 intre cele dou3 spatii, aceastiparte r5mas5 goal3 ar trebui umplut5

cd diferite materiale bolatoare, care nutotdeauna sfnt la Wemfna stuparilor( ~ ired c5 nu este aqa de u9or s5 um-pli cu paie, fin, frunze sau alte mate-ride, spatiul r5mas go in 15-20 destupi orizontali, apreciind cZi pentrufiecare stup as fi n y s a r cel putin ojumitate balot de paie . Neput$nd pro-

1 cura aceste materiale, am g5sit un alt1 procedeu, cu rezultate deosebite inbuna iernare a familiilor de albine.I Am ntodificat diafragma scurt5 astupului, prin aplicarea a benzi de

cauciuc, cite una pe fiecare park la-terals, ~i una la partea superioar5, ast-felBenzile sau f i~ i il e e oauciw late de3-4 cm qi groase de mm le-am apli-

I cat pe latura dreapt5 vi stixg8 a ramei; diafragmei ~i pe speteaza de sus pestecare am fixat o qipculi@ sau chiar obucat5 de carton P.F.L. ~i le-am conso-lidat prin b k e a a 5 cuiqoare (fig. 1i si 2).


14/34

mas%goal5 a stupului, in a a fel ca fm-piwind u v r ~i progresiv diafragma,ciitre cuibul familiei, benzile sii aderesi s se muleze perfect pe peretii late-rali.La wezarea podisoruLui, am glisat

Ippr cu el dinopre cuibul familiei sprespat id . riimas liber, astfel ca banda docauciuc superiuarii s%s Pndoaie ~i s5adere perfect la podbor, ereind celedou5 spatii perfect izolak, Pntre carenu se mai pot forma curenti prin cir-culatia aerului cald si rece, din spatiulcuibului in spatiul ramas liber si invers (fig. si 4)..Fif. 1 Diafragma etansfi cu fiviile de cau- fciuc aplicate : - speteaza superioara a Trecind la strimtorarea SIU largireadiafragmei ; - i ~ i e auciuc superioarh; cuibului Pn prim5varii, prin scoaterea3 - i ie cauciuc laterals .

:sau ad8ugarea de rarne, avem posibiii-

.. tatea ca, prin impingerea uvar%a dia-fragmei, s5 reducem sau s%marim dup5nevoie spapul cuibului familiei, f51-5 aad2uga sau a scoate din materialele

izolatoare, ce ar fi fost necesal-e la um-

II

Fig. - Diafragma cu f i~ ii le e cauciucvhzut5 ,din profil : - peteaza superioarsa diafragmei ; 2 - i ~ i e auciuc superioara ;. 3- fisie cauciuc laterals. Fig. 3 - tupul vazut din fat5 cu dia-fragma etan. montat5 : l - spatiul g lSWulitele sau bucatile de CZtrton se iama, sau compirtiment hdnire primsvarafixeaz5 cu 4 5 m mai Pn interior fat5 ,i toamna ; - isie cauciuc late'rals ; 3 - 'de marginea ramei diafragmei, pentru B ie cauciuc superioara ; - i a f ragmsa permite benzii de cauciuc ie in- scurts ; 5 - alteluta superioarg : 6 - i'tadoaie si s i adere pe peretii ~i ppdi~orul, aerisire podi~or 7 - capacul..stupului ;S ~ U P ~ U ~ . 8 - iafragmii oarba ; 9 - alteluts late-

ra l s ; 10 - amele cuibului ; - hemula montaea diafragmei f n stup, am de iernare ; 12 - oc de trecere in com-orientat aceste b'enzi citre partea rii- partimentul de hrgnire ; 13- rd i n i ~ .12

\

. . .


15/34

Fig.. - Stupul vszut de sus cu dia-fragma etanv5 montatB : patiul go1iarna.; 2 - iafragma etan A montata (scur-t B ; - amele cuibului ; 4 diafragmioarb%; 5 - altelutti lateral%.plerea acestui spatiu gol. In acest felferim famiilia de albine de u deranjprea mare.Dup5 .ce am terminat completareahranei si stimularea, locul de acces pe

sub diafragmii, din cuib in spatiul li- ,ber (compartimentul de hrinire) qi in- :vers, se astvpii cu o bucatii de pgturisau u o sipc5, pin5 in p rh 5var5 cindincepem din nou stirnularea familiei.Nu este riiu, dacii avem, s5 asezilm ~ig aceast2 parte o sal&lu@ laterziEt.

Benzile se pot confections, aatft dincauciluc ( m e r e de roti de tractor) c vqi din muema, care este tot aatfb debung.n concluzie, folosirea diafragmei etamje s cu te ~ te stupari de grija pro-curiirii (in fiecare an) a materialelornecesare urnplerii spatiilor r h a s e

goale, fe rqte f W i a de albine de \ re-pet-ate deranjiiri zgomotoase, permitementinerea unei curiitenii perfecte ininterbrul stupului, iar odatii confec-UonatZi, aceastii diafragrns, o avem pen-tru totdeauna, ea f5cind parte in ac-cesoriile stupului.

ii In perioada noiembrie 1985 martie 1986 filialele jude ii gene ale Asociagiei ~resc5torilord i Albine din intreaga ggr3i\ organizeazg:1 ii CURSURI APICOLE DE M S ii pentru Pncepdtori (ciclul I) i\ 0 pantr u avansati (cielul 11) i\ iti Fncveritarea acestor cunuri este gratuitg. La terminare \, participantii primesc diplome de absolvire ~i sprijinul orga-2 nizatiei noartre spre a ddveni apicultori.t\


16/34

CONTRlBUTll L PERFECTION RE UTILh]ULUI5 TEHNOLOGIEI INTENSIVE DE RECOLT REPOLENULUI CU JUTORUL LBlNELOl

I OROSSecretarul Filialei A.C.A. jud. Salaj

lntre ani i 1972 1984 apricultura s215jan2 a trecut printr-un test original,demn de invidiat ca e x ~ m p l u nic pe tar2 in ceea ce pr iv e~ te xploatarea intens%a familiilor de albine in directia productiei de polen, ati t cantitative cit i ca-Pr in avezarea sa 'geografic5 judetul SHIaj, situat in partea de nord-vest atgrii, in zon5 de deal, lipsit5 de bazH melifer2 de interes republican, ofer5 fpmi-liilor do albine aproape in totalitate cu l~ s u ri e intretinere i rareori culesuri denectar de productie, motiv pentru care in majoritatea anilor, familiile de albinenu- i pot asigura nici macar rezervele pentru iernat. In acelwi timp, baza meli-fer5 din flora spontan5 ofer5 familiilor de albine polen din abundentg, de pri-m5vara timpuriu o dat5 cu inflorirea viscului i a alunului i pin5 toamna tirziucind florile rapitei de primavarli sint acoperite de stratul de z5pad5.La inceput apicultorului i-a venit greu s l se atingfi de hrana proteicti acoloniei, dar era singura cale de rentabilizare a apiculturii.Din acest punct de vedere s-a manifestat m u l a retinere pin5 cind unii api-cultori au demonstrat altora c5 exploatarea familiilor de albine in directia produc-tiei de polen nu pune in pericol viata coloniei ci din contrli o activeaz5 in a douadin natur5 d t mai mult. Cind apicultorul a observat toate aceste fenomene a fostinteresat in a- i perfectiona tehnologia d e recoltare a polenului, p en tru a obtineproductii record an de an, atit prin mentinerea stupinei in stare biologic2 co-respunz5toare recolarii polenului ~i a mierii, d ar mai ales in a- i perfectionacolectoarele de polen care s5 stabileasc5 cele mai exigente cerinte ale unei exploa-t5ri intense i f5 r5 pierderi.

Actiunea de propagandi dusi de fi-liaLa A.C.A. S j in masa de apicul-tori p ntru ia produce palen, prin di-verse mijloace de convingere ~i in-struire a Imeput inc5 din anul 1972.Nu dispuneam atunci de tehnologieromAnea&i original5 pe c re s i o pre-l u i q ci a trebuit ca fiecare aminu nta1 tehnolcgiei s5-1 observgm si apoisi-1 adaptim sistematic. hcepu.tul afost tot cu collectoare de polen fabri-cate de Combinatd apicol, A.C.A. 1 ~iA.C.A. 2, pe scindurh de zbor sau in

scindura de zbor, cu plici activesimple. A p i c u l W M Lolincz din Za-15u a observat greutatea de intrare ii e ~ i r e lalbinei prin ph ca activ5 simp151-om5neasc5, datori,% imposibilit2itii albinei de a s prinde in momentul pi-trunderii n orificiu tit la w i r e darrnai ales la irntrare cu ghemotoacele depolen. Pentru a indephba acest obsta-col, La placa activ5 s-au ad5ugat leti-Soare de 6/1 5 rnm in prima fazi nu-mai in spate ~i apoi de 3/1,5 r nfat& dind astfel originalitatea plgcii ac-


17/34


18/34

aerului In timpul ventiliirii, %a cum seintiimp15 la colectoarele de polen' pescindura de z b r . Pentru aerisixea ~irnai bud este necesar5 executarea co-lecborului cu doui rfnduri de pl5ci ac-tive suprapuse.Obligatoriu colectoarele de polen tre-buie s i aibli fixate pe stup sau directpe colecDor, copertina pentru pmtectiaimpotriva ploilor ~i a razdor solare.Am abandonat orificiile laterale cutub pentru brintori, care au diminuatmult productia de pden, prin intrareaunei p5ei din albinele culegBtuare, mB-rind astfel mtitatea de polen dinstup, dind p i posi6ilitatea plec5riiroilor naturali.Din cele wlatate mai sus reiese cB

u bun colecbor de polen trebuie s5aibi p a r a m a i constructivi nu numaipe orizental5 ci m i ales pe verticals,intrucit dbinele polueaz5 o zon5 re+.str3nsB din placa aotiva.Elementele de absolua noutate pecare le-am rompletat colectorului depokn tip SBlaj, In ideea qurilrii ~imiririi randamentului muncii apicul-torului, a productiej, cit qi protectiafaaniliei de albine aa factor in dezvol-&a F t r u semnul urmito r sint ser-GI-asul. pentru albine moarte si echi-pamentul de protectie coloniei, re-spectiv anticamera.Sertl irwul penfvu albine moarte areea scop eliminarea, operatiilor foartegr&e de cur5tixe repetat5 de catreapicuilbr a ceston de dup5 placa ac-tivq, in momentul recoltiirii polenului

in plin5 zi. NeindeMrWe acestea ducla blocarea gr5kului de c5dere a polenului chiax dac2 m~r talit atea esteobi~nuitg au la blocarea urdiniydui incazul accidentelor de intoxicare qi in-d+rtare a trintorilor. Acest nou ele-ment in ~ons~tru ctiaolectoarelor de pa-]en duce la mirirea productiei pentruc5 nu se mai blocheaz5 gr5tarul u al-bine moarte care impiedic5 ciderea polen du i in se rt5r a~ i consumarea luide d t r e albine.Apiicul;torul are o situatie clarB amortalitAvi la albine ~i trintori pe fie-

care mlonie i p a t e recolt4 polenullfar5 albine m w t e . Prin metoda obkpnuit4 albhde rnoarte se m5turB ropana in fapi stupdui. Acestea putre-zesc ~i m i m urit in jurul stupinei, iard a d sint l5sate rnai multe zile pe placaactiv5 se usuc5 sf5rlmimu-se in bu-cBti (ari~pi,picioare, cap etc.) ~i ajungin fiml, in colectorul de polen. Inazul c o l m r u l ~u serGraq pentru dbine moarte ~i amplasat pe stup f ieperfect orizontaJ. fie incLtnat putin fndi~e ctia er th qul u i cu albine moarte,albinele sint crirate in5untru qi se ob-tine un pelen rnai pur.Echiparnentul d e protecfie a coloniei respectiv anticamera care prote-jeaz5 familia de albine de vinturileputernice ~i curentii M e eci de aer,impotriva pipgoilor care dau atita b5-taie de cap apicultorului qi care nu~ n a ipot atam direct urdiniquJ, prote-jeaz5 farniliile de albine contra Soare-cilor care nu rnai pot intra in stupsi a dat rezultate surprinzB&are inevitarea, declamarea ~i lichidarea fur-tipgului de tn amng ~i prim5varS instupin5.

Echipamentul de p r o t e e este foartesimplu, format dintr-o placli oarb5 dinPFL, u u d i n & edus de 30/6 mm,element de etm+re si hzrtie asfaltatBpentru acoperirea gr5tarului prin carecade plenul. Avind in vedere pagu-bele provocate de factorii de mai susin timpul iernHii, este absolut nece-sar5 dotarea fnc5 din construc@eqi fa-bricave a mlectoarelor de p l m c uaceste elemente semnifkative si fmrteimportante pentru protejarea colonieiin ah ra sezonului de productie de polen, respectiv toamna, iarna si prim5-vara timpuriu. Actuala variant5 de co-lectoare de p l m d5 jen e s tin intre-gul an calendaristic montate pe stup,f icindu-se doar schimbul 4ntre placaactivi qi placa oarbil fn functie de si-tuatie ~i nu se rnai pune problemaobi~nuirii lbibinei u colecturul de polen (fig. ~i 4 . Toate aceste elemente.de constructie au fost dezbtitute la se-


19/34

din@ de omologare a acestui tip decolector de polen s515jan care a avutloc in ziua de 18 ianuarie 1985 la Co-mitetul Executiv al Asociatiei Cresc5-torilor de Albine Bucurgti colectora r e a trecut prin ins5si faza de pro-ductie intensg cu rezultate bune ande an.TEHNICA DE LU RU

In khnologia sZEijan5 fortat5. de re-cdlare a polenului cu ajutoru3. albine-lor aplimrea colectoarelor de polen seface ~ b l o na toate familiile de albinedin aceemji stupin5 indiferent de pu-tewa sa cunosdnd faptul c5 albineleculeg5toax-e din familiile puternice semut4 la familiile far; colector maislabe ~i ap icu l tod pierde productiaprin PnsAqi pierderea albinelor culeg5-toare. Mai mult in abundenta de po-len de primivar5 inaink de echiva-lama familiilor de albine si famiLiaslab5 adun5 peste nevoile sale din na-turi deci p a t e da si apicultorului dinacest surplus.

Prirnivara este foarte important caapicultorul s5 stabileasci exact ziuaapljdrii placilor active in functie de

Fig. 3. Placa activ5 detavati din colector

Fig. 4. Placa oarb5 din PFL

rezerva. de polen proaspiit introdus instup fntnrcit depozitarea Pn rarneunei rezerve foarte mari de p5stur5duce la prelungirea perioadei de pro-ductie pentru apicultor pentru c5 al-bina va poini rnasiv la recoltarea pole nd ui pentm productie atunci c h dse va crea m e a de polen a coloniei.

Perioada optirn5 este dup5 inflorireaprimilor pomi fruotiferi dnd s a creato cantitate modesti3 de p5stu1-5 qi cindalbinele care au dus greul iernii s-auschimbat.Apicultorul s5 riu-si fac5 griji pen-tru agresivitate incetarea ~activit itii nstupin5 sau chiar fenomenul de grevH.

Cind toate pl5ciie active sint m i apli-cate pentru prima dat5 in p d u e i e pecollul cabanei pe topitorul solar sau.alte locuri se fmeazfi grhezi de albine culeg5toare cu gr5mcioarele depolen pe picioare. Se recornand2 capiculto~vl 5 nu intervin5 pentru c5dup5 zide la prima recolt5 totul vaintfa in normal.Placa activ5 se inchide intotdeaunaseara pentru productie pentru ca in


20/34

zi1wurmataare ailbinele d-si fac5 zbo-rul prin oriticiile plgcii active. Placanu .trebuie scoasii din f u w u n e pestezi, intrucit albinele i ~ ireeazii reflexeformind ciorchine pe colector, qtep-tind ofa inchiderii.Apicultorii s a j e n i care nu fac de-plas5ri in pastorul nu intrerup produc-tia din aprilie pin5 in septembrie,o data cu terminarea completiirii re-zervelor de hran5, nici macar in pe-rioada culesului de salcim local. Api-cuiltorii careipleaCii la culesul de salcimirttremp productia cu maxim o ziinainte de plecare, iar a reintoarcereape vatrii aplicii imediat colectorul depalen pe stup qi zborul de orientare a1

albinelor se face direct prin placa ac-tiv5, nmaiavfnd prableme cu depopu-l e a unor f U i e albine prin mut3ri~inici u o b i ~ u i n t au colectorul. Pen-tru form ea pd u c v e i , mai ales in pe-rioadele 1irpsit.e de cdes, se fac hraniristimulative periodice c u sirop de zahiirin pmpor ie de 1 1 sau 112 pin5 la0,5 1 pe familie, cu efect rnai deosebitatunci cind se administreaz5 dirnineatainaintea z b m l u i la cules. F5cind acestlucru, albinele care pleaca in natur5nuanai dupa palen vor avea energia dezbor i nectarul n g q 5 pentru forma-rea grfiuncioarelor de polen chiar dac5floarea n ofer5 acest nectar. Prinaceste hrAnilri s menvne o cantitatesporit3 de puiet desc5p5cit in familie,e va sdic ita mereu hran5 protek5, iarnurn5rul albinelor culegatoare de polensau miere si polen va creste continuu.

REZULTATE OBTINUTE 'Prin aplicarea tehnologiei fortate derecoltare a polenuLui cu ajutorul albi-ne3or a p cum am adtat mai sus, prinad5ugarea a n de an a noi elemente me-nite contlibuie la sporirea productieide polen pe familie ~i mk ir ea n m 5 -rului de apicultori angrenati in colec-

tarea polenului, s-a ajuns ca in anul1984 s2 realizam o productie record depeste 65 tone produse de 538 apicultori

si unitati socialiste, de la un efectivde 16 100 farnilii de albine in produc-tie, obtinind o medie de kg,familie.Data analiz5m datele din tabelul 1care evidentiaz5 nivelul achizivei depolen si miere realizat de filiala A1C.A.S a a j in perioada 1972-1984, reiese c5productia de polen este o constant2 incrgtere si nu s d e nici in.anii favo-rabili de miere si este sporit3 i? aniicdamitati, u urniditale. Nivelul pro-ducQei de p l e n achizitionat d e filial5in aceasti perioad5 d e p 5 ~ e ~ t eu 80,5 tnivelul achizitiei de miere, ceea e ar-gumenteazg qi rnai mult ornologareatehnologiei ~i preocupirile filialei. Seobtin. medii constante in tmte zonelejudetului, pe bunii producgtori, de7-15 kg polen recoltat pe familie custupini pe ac ee qi vatr5 de @n5 la50 de hrnilii, ism- in cadrul stupinei.seevidentiaza fmilii cu recorduri de20-25 kg pe sezon.

T a b e l u lEvolutia efectivului familiilor de albine inivelul productiilor de polen ~i miereachizitionate

Anul ~ f ~ ~ t i ~ ~ lchizirionatfam. realiz. Miere. Polen kq

TOTAL 281 7 362 209limitat nivelul de achizitie ~i schimdbat pretul.


21/34

Personal realieez de la 100 familii dealbine, in fiecare an, o medie-de 7-10 kg polen pe f a r d i e u recorduri depirsZi la 25 kg pe familie.Dac5 n prioada anilor 1972-74 ju-detul S5laj avea o medie de 13 mii fa-milii de albine, in nurnai 10 ani, efecti-

vul s-a dublat ajungind la circa 25 miifamilii de alb im, ob~nfndu-sevenituriconstante in UCM de 1000-2 000 leiproductie, cu beneficii constante depeste 1000 lei @ farnilie.Anul 1977 dnd s-a limitat achizitiade p l e n am d o i t s5 trec masiv la pro-dugtia de piistm-5 intrerupind p d u c -va de polen din oauza &tat5 mai sussi la ml' carea de 'miere in luna iulie.La cele 76 farnilii de albine, am mar-

cat peste 70 rame cu p5sturi ce aveaudepozitate in rame Sntre 700-1,5 kg,nerecoltifndu-le fie din muza unei petede puiet sau insuficienta umplere peo parte. Circa 30 de buc5ti erau su-ficienk de mature qi p k e pentru re-coltat d r intrerupfnd praductia de po-len cantihatea de p5stur5 din ranie spo-r e n ace ea~i erioad5 am l5sat 7 co-lectoare de polen in funcQe pentru aavea polen proasp5t pentru conservarecu zah5r pudri, in vederea hrhirilorstianuhtive de prirnivar5, perioadadnd cantitate de polen recoltat de laalbine nu a fost diferiti faw de ceadinaintea intreruperii.

Surprins I verificarea farniliilor dealbine dup5 aproximativ 20 zile, timpsuficient pen tru t ransfomrea polenu-lui in p5stur2, am reverifioat acesterame marcate gisind doar 10 buc2ti co-respunz5toare, din care a rezultat circa8 kg de p5stmB. In aceast3 perioad5s-au petrecut fenomene biologice pecare apicultorul neinteresat in produc-tia te polen qi p5stur5 le trece neob-serva

Fantitate mare de polen adunatin stup duce la blocarea spatiului deouat a1 miitcii qi spatiului de depozitarea mierii, la care se adaug5 qi ace1 fe-namen de nesigurant5 a1 conserv5riiP0Jnnulu.i de c5tre albine in timpul

iernii, dnd o cantitate mare de p5sturAmuceggie~teqi se altereaz5 datoriti in-ghetului qi l apei din microclimatulfarniliei, punind in pericol insiqi via@intregii colonii. La familiile cu col-i-toare de p l e n am avut cantitate maimaze de p5stw-3 la iernat d&t la celela cai-e am intrerupt productia.CONCLUZII

1 Colectorul de polen s5lZjan i tehnicaforfat5 de recoltare a polenului cu ajutorulalbinelor bazat5 pe crearea foamei constantede polen in familia de albine gi aplicat5corect a demonstrat cantita tiv i calitativ pa-rametrii productivi mult superiori altor ti-puri de tehnologii din lume.2 Surplusul de polen pe care natura nil1ofer5 i albina nu-1 culege pent ru nevoileproprii sau productie se pierde o da t3 cumoartea biologic5 a florii, pierdere pe careapicultorul n-o mai poate recupera, dar d igenerati& de albine pierdute care n u aucontribuit in exploatarea intens5 a prodnc-tiei de polen.3 Am hmbnstrat cg Asociatia Crescgtori-lor de Albine, grin filialele judetene, matejuca un rol decisiv in elaborarea de teh-nologii specifice, adaptate conditiilor locale,prin preluarea de la apicultorii fruntagi aelementelor de noutate gi convingere apoia masei de apicultori spre productii sigure.De felul cum asociatia va convinge factoruldeterminant a1 productiei, apicultorul s5 ac-tioneze asupra factorului productiv, in spetHalbina lucr5toare. va depinde Bansa de reu-it5 a diversificiirii productiei apicole.


22/34

DESPRE P VILIONUL PlCOL. ,

L PADUREAN -Zlll~llllllllllllllllllllllllllllllllllllln . .- I I M I ~ ~ ~ ~ ~ N ~ ~ H ~ ~ I I ] A-. E= AgricuZtura de azi, fiicutii intensiv i ~t i i n r z f i c ,a ladus necesarmente la-desfiintarea hatu rflor , prin ardturile d e varii u fost inldturatii aparifia busuiocului . -=. de miris te , prin chimizare s-au e l iminat majori tatea .b~r uien i lor '~ , are i n ma reparte erau meli fe re , s-a redu s fnt inder ea f ine fe l or ~i pi i~unilor , ar prin tratamen tefito-sanitare care se fa c tot m ai cles $i varia t, insiisi v w a albinelor este i n pericol..-.-. Ast fe l , ~ t e n f i a l u l p icol a fos t in genera l d im inuat . Polui ir ile proven ite d i n-- co+rile fabrictlor si unele em ana fii d in uzinele chimice, i n m ul te localitii$i a u>. creat probleme, fiicind in . u?rele locuri imposibilii practicarea apicu lturii. T oa teacestea au schimbat intr-o foarte scurtii perioadii de t im p co nd fpi le de cules. ...- ----.- . Fafii de aceastii in rdutiif ire a bazei mel ife re, trebu ie sii re tin em si douii. aopecte pozitive : ~ a lc lm u l floarea-soarelui. A,cestea constituje azi d& dintrc- cele mai importante resurse nectarifere ale fdrii . Introduse relativ recent (circa-. - - 2 secole), amb ele au azi particularitatea de a f i cul t ivate pe su p ra fe e i n general=.r nu fntin se. Dacii la aceste plante m eli fer e m i aclirugiim teiul,. fin efe le m on ta e, Zr cele pre-montane, f lora spontanii d in tYe tur i le mon tane, precum $i f lora d in Da ta 5Z Duniirii , a m indicat apvoape totalitatea resurselor zm pw tan te nectarifere.- S.- -- -- Fdcfnd n prezent apiculturii trebuie sir avem In vedere .nu numai real izareaZ. unei productii sporite si pole itiz& ~i ficien te, ci trebuie sir n e ' fn gr ijim $i de bun aZ dezvol ta~e famil i i lor de albine , care e dependent6 de un cules cit mai constant siZ rit m ai indelungat. acest scop, in regiunile u in t inse suprafe fe arabile , cum

este, i n m ar e parte fara noastrii, cu o climd temperat-continentalc?, c u perioade se-cetoase destu2,de frecve nte, pentru unttdfile socialiste posesoare de stup i nu m e r o ~ i. qi pentru stu pa rii care doresc sii facii producfie sporitii de m ier e, singura rezolv are-.Z este practicarea apiculturii pastorale. . =-. ---.-= Treb uie recunoscut d e la bu n inceput cii realizarea acestui deziderat n u esteS wo a rd . A s t ri imuta de mai mul te or i u n numdr impor tan t de s tup i, de brd inu l- sutelor d e m ii , e u n Eucru ce reclamii pe lingii o bu n5 organizare a apiculto@lor--e salaria$i (profesfonQti)~i amatori si o bun6 organizare a unor importante mijloaceiT .de transport.- --- , -- --- In u l t im ii an i , ' f n tara noastr if a crescut interesul fa &de stupinile pavilionare.

=.- Desi i n revista noastrii au apiirut o serie de articole i n legdturii cu pavi-Zionul apicol, m-am gtndit cii ar fi util un articol absol ut ob iectiv, i n care sii ariit -- f t ma i cuprinziitor ~i sistem atic, avan tajele ~i de za van taj ele pe care le are acestmod de practicare a stupiiritului pastoral. .- .-- z- -~ ~ m m m r m m ~ ~ ~ ~ m I~IIIIIIIIII~~IIUI~IIIIIIIIIIIIIIIUIMI~IISint cunoscute trei sisteme de stu-pini pavilimre, dup5 modalitatea detractiune : de care posed5 motor pro-priu, cele de t ip container si de tip re-mom5 pe * roprii. SB aruncgm oprivire succint5 asupra lor.Cele care posed8 motor propriu sintmult prea scunpe, se demodead tipulde moltor, acesta stA aproape tot tim-pul anului nein.trebuin@c in liber, ~i

e rnai dificil de a f i p2rkilt prin locu-rile unde se practicii stupsritrul pasto-

ral. Mgi exist5 si anurnite difioulati le-gate de mentinerea lui in circulatie.In unele t8ri sint rnai Sspiqdite pavilioanele purtat, de tip container. Eleau picioare telescopice reglabile, plat-forma camionului i n i d sub ele, sintapoi 18sate in jos si fixate de acea plat-forma, operatie ce ~UIYBZ in jur de30 de minute. Acest si sb m are avanta-jul cZi pvil ionul fiind @asat direct peplatforms, viteza de deplasare camio-nului poate fi mai mare deoit h pavi-


23/34

.lioanele remomate pe m poprii. Cadezavantaj as arninti doar faptul C di-ferite tipuri de camioane au diferite tipuri de platforme, cs obloamle camio-nului trebuie indepgrtate, toate aces-tea creind neajunsuri la fixarea pa-vilionului de platforms.CealaltA ca tepr ie , a pav ilime lor re-morci mobile pe roti proprii, sint l a noicele rnai raspindite. Cele enumeratepin5 a c m sint pavilioane ma15 cu45-90 stupi. Majoritatea acestora sintprevizute cu'un spatiu de locuit, fo-losit si ca atelier si loc de extms miere.Mai sint ay-zisele d o t e apicole mo-bile uvare, u un num5r mai redus destupi, ata~atea autotunme. Ele con-stituie in fapt o modalitate de trans-porb si nu &nt pavilioane.

In ce prive~ te vantajele si dezavan-tajele pavilioandor, le voi enunta f5rscornentarii si motiv5ri suplimntare,spre a fi cit m i concis, incerdnddElsificare a lor, pentru ca s t u p a d cu-noscfndu-le si comparindu-le s8-pcwM formula cit rnai usor o pire repersonal5 cit rnai obiectiv5.A V A N T A J E :

In leggturg cu transportulEliminarea total5 a muncii de inc5r-care-descsrcare, s p a t e pleca repede,imediat dupa inserat, se pot face depla-ssri dese, repetate, putindu-se prindeuvor 3 Tnfloriri consecutive la salcim.Familiile pot f i sdoase operativ din razade actiune a substan@lor periculoase cuocazia stropirii oulturilor, se p a t e c5-I5to~iii cu urrliniqul deschis, cind c5-15toria e rnai scurt qi cind ee p a t e

ef ectua exclusiv in intunericul nop ii.Dacs se defecteazs mijlocul de trans-port, se deschid u rdini~urile ceva rnaideparte de susea) ~ i ,poi se continuac5lAtoria in seara urm5tuare. Pot fi in-trebuinpte, rnai ales la . r e m i mij-loace rnai variate de tracuune (tractor,etc.). Ven'tilatia in cumul transportu-lui p a t e fi mai-bW, este incornpara-bil mai sigm-5 fiecare stup avind unspatiu determimt ~i in fine, la caz denevoie s p t e c5l5to~ipe distanternai scurte (de la u d d m la altd ,

cind e nevoie de operativitate, chiar ~icu mieree de la culesul precedent ne-extras8. Nu este hwoie de cabana se-para%.In leggliturg cu dezvoltarea familiei de albine

Ierneazs rnai bine, cu consum rnaiputin, rnai ferite de intemperii, curentireci q i vfnt avind expqi in afar: usingur perete. Dezvoltarea, primgvara,e rnai sustinutA, se p a t e inc5lzi interio-rul pavilionului accelerind'si rnai multrapida imputernicire a familiilor ~i pu-tindu-se preintlmpina sacirea puietu-lui la un eventual val de frig. In con-secint5 se p a t e porni stimularea rnaidevreme si pe timp mai putin favora-bil. Se pot examina stupii ~i pe timpvintos si mhi rece. Zborul de curatirepmte fi declavat prin incfiirea pavi-lionului. La ~ e s , e loc intins, desco-perit (ex. la floarea-soarelui) dbinelese oriente as spre pavilion rnai uSor(dar nu fnbtdeauna spre urdini~ulpropriu).

In leg5tur5 cu munca stuparuluiPot face pastoral i stuparii m ivfmtnici, fiind mai feriti de efort fizic,in timpul opririlor se pot odihni ~i lafeL imediat dup5 sosire pe m u a vatrs.Putinduse lucra si p tirnp mai putinfavorabil, ploios, cind se poate' chiar ~i

, extrage mierea, munca poate f i rnaibine planifioa6. Albinele sint rnai pu-tin agresive, nefiind deranjate in tim-pul lucrului de albinele altor familii.e pmte lucra i noaptea (d e l e lu-crsri), cu luminZ portocalie sau m i e .In fine, uneltele sint la ifidemins, incabini.

fn leg5tur5 cu protectia stugduiStupii sint feriti tot anul de intem-perii, sfnt asigurati Pmpotriva furtuni-lor, u+ pavilionului putindu-se Pn-chide. InundaGile ~i viiturile sint rnai ~putin periculoase, pavilionul avind oin5ltime de 80 100 crn de la pamintsi avind o greutate mare, nu p a t e fiusor migcat. Sit e asemenea, feritide distrugeriile animalelor mari (u r~ i ,vite) si rnai feriti de distrugerile .pro-vo af te de p%ri (ciocsnitoare) ~i ro-zgtoare.


24/34

D E Z A V A N T A J E :

Se transport5 greu la munte (zmeur5,'zburiitoare, m i ) , locurile rnai bunefiind in general Ling5 drumuri greupracticabile. Amplasarea se face ,maigreu pe term accidentat, fiind nevoiede un lcc drept, ferit de vfnt, dar to-tuqi liber, larg, spre a respecta o pla-sare favorabil8 fat5 de punctele cardi-nale. Initial cere o investitie mare, dem i multe zeci de mii de lei. La stupiiin pat rece, e l mai mult folositi azi,pozitia ramelor nu este paralelii cudirectia de mers qi aceasta poate cauzachiar +i pr5bqirea lor, plus un tangajmai accentuat care iritii albinele.

n leg turZi cu dezvoltarea familieiZbor intirziat de curiitire pe parteade la umbri, unde tot timpul anuluiactivitatea incepe rnai tirziu si familiilesint cu 10 200/0 mai putin populatededt cele din partea cealalti. E frec-vent5 r5t5cirea albinelor, cu dezechili-brarea puterii colorliilor ~i riitzciream5tcilor cu ocazia jmperecherii. Pen-

tru a preintimpina in parte dezavan-bajele e n m e m te la acest capitol, orien-tarea pa~i~lionului,ri de cite ori sva schimba vatra, va fi obligatoriu ace-eaqi : nord-vest--sud-est. Sint riscuris p r i t e la schimbarea liniqtit5 a m5tci-l a , farniliile roite p i e d adesea m5tcilela impemhere qi nu se p a t e urm5riin stupin5 munca de selectie qi nici nuse pot folosi familii aju6toare. E rnaiqoar5 r5spjndirea bolilor. f n caz de ro-ire, care e rnai frecvena, rnai ales lastupii suprapopulati, intAriti datoritApozitiei mai hvorabfle, u+or se antre-neaz5 la a-ta qi alte familii din ve-dr tatea oelui care ro ie~te, ar rbii nhavem unde-i plasa in pavilion avindu n m 5 r limitat de locuri.Pentru a eviba cele aritate, stupii su-prapapda@ trebuie periodic sl5biti,restabilind echilibrul, intllrind deci pecei sliibiti. Fiindc5 niciodat5 nu se reu-qqte a se muta l loc .tx>anaialbinazburiltoare riticitii, i in cel rnai bun

caz numai db ina tinirii, s creaz5 ast-fel un, pe~rmanent dezechilibru intregrupele de vfrst4 ale albinelor in ca-drul familiei de albim, neputindu-seastfel realiza o dezvoltare armonioasiia tuturor familiilor din pavilion.eg turB cu munea stuparului

Popularea inipaE a pavilionului ~iapoi completiirile familiilor pierite pepamum w e robleme serioase +i cerstuparului o practic5 corespunz5toarein aceas6 disecqe, existlnd rnai multescheme-posibilitAv de rezolvare, ce tre-buie insuqite in prealabil. Vara, fiindprea cald, trebuie deschisi ventilatia ~ideci se lumaz5 permanent fn curent.Se muncqte in pozitie rnai putin co-mod5, strimbrati ~i in general mai'greu, rnai ales la unele nivele. La re-coltare, scutumrea albinelor creaziprobleme. Nu se pot face q o r schim-b5ri fntre stupi, nici minuiri de cor-puri. Se vede mult rnai d u , lipsind lu-minozitaka si furnul afumAtorului de-ranjeaz5 pe stupar. serie de practiciutile, pentru m i n e r - farnilidor instare activii, intk-irea lor u albine zbu-ritoare, nu pot fi aplicate in stupinapavi l imi i . De 'asemenea, stupii multi-etajati igi pierd o parte din cele rnaipremase cali6ti : nu mai pot fi f5cutediviz5ri pe vertical5, nici familii aju-titoare sau nuclei, podiprul Snellgrovenu poate fi folosit, iarna nu pot fi ier-na@ nuclei peste familia de baz5. Infine, diversificarea productiei in-timpin5.greutZv. Instalarea colecGoare-lor de polen se face mult mai u,iar unele tipuri, cele mai practice qirnai eficiente, nici nu pot fi instalate.Producva de lilptivor e rnai d i f i d i siTn functie de aqezarea stupilor in pavi-lion pot exista probleme qi la produce-rea m ie~ i i n sectiuni, lipsind spatiulnecesar. Productia de v e n h nu s poaterealiza, neputindu-se manta aparaturacorespunziitmre. De aSeMenea nu sepot produce m tci imperecheate qi nicialt material biologic.


25/34

A L T E D E Z A V A N T A J ENu se pot lmp5ei stupii in grupemici pentru m2ri efectul polenizirii.La cules de asemenea, nu se pot plasastupii pe o suprafati mai fn'tid, ceeace ar avea ca efeet m5rirea pmduc-tiei. De aceea e recomandabil a folosipavilioane mdii, pin5 la 4 familii dealbine. Dac5 posed5m mai mulv stupi, emai potrivit a construi dou5 pavilimece pot fi rernomte deodat.2 cu acela~imijloc de tractiune. Odat5 f5cuti in-vestiua, trebuie practicat stuflritulpastoral multiplu, in fiecare an, spre aacoperi din plus-venitul r d i z a t micarrata investitiei. Un alt dezavantaj im-portant este ii pavilionul s poate fo-losi fgr5 transform515 numai la siste-mu8 qi modelul de'stup pentru care afost construit. Deci, revalorificarea luinu mai poate fi Mcut5 economic, decitin bloc cu tolj sbupii care il-compun.Pentru ca s5 suplineasc5 mele lip-suri qi far5 anumibe lucr5ri la carepavilionul nu s preteaz5 (ca selecve,intretinere de familii ajutitme, plasarea roilor, nucleii de imperechere curam2 mic5 sau normal5), stuparul po-sesor de pavilion apiml trebuie in modobligatoriu s aib5 qi stupiM sta-tionar2, cornpus2 din stupi asezati indi-vidual can 114 1;3 din nmArul stu-pilor din pavilion) qi de unde s men-tin5 in permanen@ nu numai dezvol-tarea qi puterea optim5 a tuturor fa-miliilor din pavilion, asg&ndu-le ast-

fel productivitatea, iar in mu pieiriiunora (furtiSag, boal5, bemet ic saupierit iarna) q i completarea lor. fn

, consecint5 pavilionul este tributar stu-pinii stationare, plasate pe vatra debaz5.CfTEVA SFATURI LA PROCURAREA SAWLA CONSTRUCTIA EVENTUALA A UNUI

PAVILIONSocot icel mai bine este s5 seprocure un pavilion construit la Com-binatul apicol i proiectat de Institutulde cercetare ~iproductie pentru apicul-tur5. Dacii stupii pe case-i posed5 stu-p a d nu se pot plasa in ace1 gen depavilion, atunci apicutorul s5 se infor-meze, s5 studieze temeinic un paviliondeja construit, potrivit pentru stupiis5i si cu sugestiile suplimentare oferitede cei ce au efectiv pavili'oane s5 treac5

la construirea lui, intr-un atelier serios.Cred c5 am tratat exhaustiv dar ab-solut obiectiv, atft avantajele, cit g idezavantajele pavilioanelor apicole siaceasta exclusiv la ideea c5, avind acestid rep ta r se dB posibilitatea stuparuluicare doreste s5 achizitioneze sau sconstruhx5 un pavilion, s5 se gin-d e d emeinic si cu rnult simt de r5s--pundere, in toM5 cunqtin@ de cauzila pasul pe care il face.h h e i cu precizarea c azi, diversifi-cind cu mipetent;i ~i prkepere pro-duclja, stuparul posesor p f ~a 6080 stupi, practicind a;piculFura staGonar5 ~i lucrfnd efectiv in stuping, iqip a t e asigura un venit net, cel putina a de maw, dar mult mai sigur, maiconstant qi f5r2 riscuri, d&t cel cepoate fi realizat n orice alt mod ustupini identice,. inclusiv c'u a j u t o dpavilionudui.

A P I C U L TO R IValorificati reziduurile de cearii bovtina)~i fagurii reformati prin filialele AsociaoeiCresciitorilor de Albine.


26/34

DETERMIN~RIDE L BOR TOR PRlVlND TOLER NT

Dr. D. IONESCU, chim. EMILIA BURSUC dr. M. MARIN( Institutul de cercetare +i productie pentru apiculturiiUtilizarea emblcidelor in cgmbatereaburuienilor cdturUm agricole, contri-- h i e la obtimrea unei ~plwductiiagri-m1e s p i t e , generate de cererea mereucresaindg a ppulagei qi industriei

@wrZitoare.Epbicidde sint substank chimice desh te z5 organic2 qi a n q a n i c g utilizateSn plrotej- sem htR.lor de plantecultivate qi distmgerea vegetatiei ne-dorite din cultnwide agricotle.Aplicarea lor in practica agricol2genereaz5 aspecte negative, uneorigrave, in relatia florg-apicultur2, prinpraducerea intoxicatiiilo~ cute fji cro-nice w e contribuie la diminuarea

.- Erbicidul Iloxan la concentratiade 3,40.104g s.a.lcqx = 1512 gs.a.lha provoacg o rnortalibate de-8,760/0; Co n c e n mia maxim5 tolerat5s-a dovedit a f i 3,40.10-6g s.a .lcuy8 ;Erbicidul Iloxan in concentratia inc m se adminktreaz5 in teren estemoderat toxic pentru albine.

Erbicidul Treflan la concentratiade 2,7.104g 3s.a./cuqc5 = 1200 gs.a.lha ~ V O W o m o a i t a t e d e10,090/0; Ckmentratia maxim Merat8s-a dovdit a fi 2,7.104g s.a./cuvc8 ;;Elrkddul Treflan fn comentratia Incare se administzeaz5 n tenen estemderat toxic pentru albine.an 5 a patrhoinidui apiwl. rbicidulAretit la mncentratiaQ a t m evitarea acestor situatii se de 4,05.104g ssa.iC+ = 1800hpun m5smi r d e d e p t e j a r e a s,a.~ha prah md~tg de, famjliilor de albine. 58,120/0; (3mrxm.h.atia netoxic5 s-aCeweG efectuate au u r w r i t dovedit a f i 4,05.10-'0g s.a./cqcFi.sbabikea taleran* ailbinelor fa@3 rbicidul Aretit fin mncentratia incele mai utiliza* e3tbicide in agncul- care se adznfrnistrW in teren estetura @rii noastre. toxic pentru albine.Au fos t experimentate 5 erbi@ rbicidul Basagran la concentra-prin adminisbama U c r (pecale de co tia de 4,3.10-4g s.a.dcqc8 = 1920 g.tact gi ingeslie Bdlan Iloxan Treflm .a.lha provoac5 o mortalitate deAretit, Ba~agran. >18,810/~. owmtratia netoxic5 s-a do-Mministrawa prin contact a sub-- a i 4,3.10-3g B ~L/CU@ ; Erbi-stantelor embicide s soldat cu -5- ub Basagmn cmmntratia 4n caretoarek mzultate : u t i l i d in teren este moderatpentru albine.Erbicidul lBalan concentde 2,02.10e 4s.a./cqc5 - 900 g Administrm prin ingestie a sub-per hwtar p v o a c g o mortalitate de stantelor enbki.de s-a soldat ~ u ran5-5.98010 ; mncentratia ~~ o1 taarele crezultates-a dovedit a f i & , 0 2 . 1 0 ~ ~H 8 . Erbicidul Balan concentrratiaEhbiciduil Balan, m cmceritra~a n de 2,02.J04g s.a~lmqcS- 00 g s.a./care s a c h i n k t m 5 in t e n ,este ha prov& o wtdit te de t22,57@/0C&centratia maxim6 Itolerat2 s-a do-


27/34


28/34

reiese $i din faptul c5 din totalul de 123 250ocale de miere exportate in anul 1817 33 000ocale au fost trimise pe piata Constantino-polului numai in luna mai.Hunii lui Atila, in secolul a1 V-lea 'e.n.,au fost de asemenea Intimpinati de catrestr3mo$ii n o ~ t r i u piine de mei $i cu mied,adic3 o b3uturA alcoolicii preparau numaidin miere de albine.De asemenea veohile scrieri citead prepa-m a idromelului ca briuturg fermentativaInca din indep3rtata antichitate ~i care con-sumat de str5mo~iinovtri In ~fertilaDacie,o apreciau ca o b5utur3 binefBc8toare. Multelocalitati in care crevterea albinelor a cu-noscut o preocupare de baz3 a locuitorilorei, purtau numele care amintesc de marileprisaci d e odinioara ca Stupina, Stiubieni,Prisaca, PrisBceni, Prisecari, Valea Prisaca,Balta Prisscei, p5raile PrisBcBreanu, i Pri-dceni, cotul PrisBceni, paurea PrisBcele,

\poiana Pridcuta, podi$ul Pris5cei etc., de-numiri care au intrat in istorie gi care sep3streazii $i astBzi.In Oltenia feudal8, ca respect ce se acorda'albin3ritului emblema judetului Mehedintiavea pe frontispiciu ei o albina, iar dup5 le-gendB se pare c5 numele o ra~ u lu i uceava,vine de la acela a1 pris3carilor adu$i deDrago$ VodB, de peste munti, $i care nlimba veche se chemau sucevi-eni, a d i d oa-meni care se indeletniceau cu albingrihl 1tr8iau de pe nrma acestei indeletniciri.La fel cronicarul moldovean Grigore Ure-&e, acredita ideea ie vremea lui Dragoy

Vodii, in lrnprejurimile Sucevei, f$i duceaexisknta u anume prisgcar pe nume Ia$co,de la care I$i pktreaz3 numele actualulcartier Itcani, din municipiul Suceava.Documentele Morice scrise mentioneaz3 al-binilritul ca preocupare a locuitorilor t5riinoastre d in secolul a1 XIV-lea $i pin3 Inzilele noastre, astfel c5 in secolul a1 XIV-lea$i prima jumBtate a secolului a1 XV-leaalbinBritul era foarte rhpindit in Moldova$i Tara RomPneasc5, iar prima atestare do-cumentar3 despre crevterea albinelor 1nTransilvania se menticmeaz5 din secolul a1XI-lea $i inceputul secolului a1 XII-lea. Al-binfiritul a fost mai dezvoltat in Moldovad ed t In Valahia, unii d intre boierii moldo-veni aveau pi& la 6 pridci a cite 500-1 000stupi, a j d n d uneori ch im pfn3 l a 12 000de familii de albiae. Amploarea mare pecare o ia albinBritu1 in secolele trecute s-areglementat prin lege privind num3rul stu-pilor, aga cum afirma Dimitrie Cantemir,fntr-adeviir, este stabil it de legile tiirii, cactnev sii nu lbd mat multi stupi dectt in-

giiduie locul pe care il stiiptneste, pentru camultimea albinelor sd nu aducd supdrareavecinului .Despre multimea albinelor pe teritoriult3rii noastre scrie $i marele istoric NicolaeIorga, care a rat3 cB mjerea ~i ceara a u fostdou3 produse care s-au g3sit din bel$ug Incainainte de epoca romans, iar ele au consti-

tuit obiect de negot extern i o afacerestr3lucit5 pentru negustorii strBini, cum afost venetianul Spiro Sano, care cump3raceara cu 80 de bani $i o vindea la Venetiacu 25 de galbeni. Cantitatea de produse api-cole era atit de mare, incit unitatea de mii-sur3 era vadra.La fel asupra albinBritului insists $i IonIonescu de la Brad in lucrarea sa intitu-lat3 ,,Specula cu stupii merge bine ca ~ iaceea cu oile ridiclnd apicultura la rang d e,,industrie care aratB c3 ,,Industria, insdaccesorie agriculturii din aceastd regiune

(fostul judet Dorohoi) este prisiiciiria pentrufoloasele cele mari ce le aduce tot elarBta c8 Albinele se nutresc fiirii sd deabani omul pe hrana lor, de aceea sint foartefolositoare i intrii in economia ruralii, adu-cind venituri fiird ca sd ceard cheltuialdmare .

Mult3 vreme s-a practicat (inceputul sec.a1 XX-lea) un albinarit primitiv, folosindu-seIn acest scop ~t iu be il e are nu erau altcevadecit scorburile copacilor tiiiati din pMure$i aduvi pe ling5 casa omului, astfel c5 pri-s3cile erau formate din mai multe ~tiubee.

In anul 1860 pe movia lui Anastasie Ba-$otB, din Pomirla, se aflau 100 de prisiicicu cite 60-80 m3tci fiecare, iar pe rno~iaStiubieni existau trei, prisBci. cu cite 100 d em5tci fiecare.

La s flq itu l secolului a1 XVII-lea $i I c e -putul secolului a1 XVIII-lea, num3rul stupi-lor din Moldova $i Muntenia ajunsese la450 000 revenind pe crtte o familie de lo-cuitori cite 2 6 stupi, iar productia de miereera i n continu5 crevtere, astfel cA I n ~ a n u l2839 'Moldova ,$i Muntenia sii exporte 250tone de-miere de albine.

Recent, in urma s3pBturilor arheologice dinlocalitatea Stf ncgti (Boto~an i) -au scos lasuprafat5 strgchini mari de lut (secolul aV-lea ie.n.) cu care str5mgii novtri acope-reau buduroaiele care adBposteau albinele.Era icoana vrernurilor de demult, .cind atitabelvug de miere $i cear5 se afla pe melea-gurile noastre, incit mierea $i ceara se tri-mitea p1nB 'la Tarigrad sau chiar ping laVenetia, Florenta, Alexandria $i chiar pin5la Constantinopol.


29/34

n jutor d picultorului incepgtor

n luna decem rieDecembrie este o lung de iarn5 din toatepunctele de vedere. chiar $i atunci cind, citeodat5, sau pe alocuri, -a rat5 altfel. Ca $i al-binele, oamenii s adun5 la cudura birlo-gului. fn aceast5 imprejurare, au rnai mult

rAgaz sg se rnai gindeasc5 i a ,ale lor .Pornind de la aceastg s5-i zicem ,situatie fa-vorabil5 , s5 p5rbim maniera de rutinii folo-sit5 ping acum La aceaSt5 rubric& de a h$i ra$i descrie lucr5rile care se efectueaz5 In stu-ping. A fmt suficient ce s-a spus in cele11 luni trecute. F5l-li a p5rbi tema $i scopulei, s5 nurnim obiectul acestei expuneri cafiind cel instructiv, sau de ce nu, de docu-mentare, z5bovind rnai pe Endelete asnpralui. Pentru aceasta s5 pmnim de la dou5elemente concrete11 Ciclul anual a e evolutie a cuibului a ealbine, pe care s5-1 numim calendar

apical .2. Ciclul anual de 2 luni, caracteristicactivit5tii umane pe care 6-1 numim &a-lendar uman .Alc5tuind un tablou general a1 acestei ac-tlvi gt i ingem hat e ,om-albin5 . s5 Itncercgmo analizg mai larg8, care s5 reprezinte defapt o sintez5 a celor spuse pin5 acum incadrul rubricii ,calendarul apicultomlui .fn fig. 1 este transpus5 sinoptic aceastriidee, care reprezintg circumscrierea calenda-mlui apicol in calendarul uman. Prezenta-rea graficg sub form5 de cerc, sugereaz5 no-

tiunea de ciclu a celor doug activitsti. Sgconsideram interpretarea graficului ca pe unjoc frumos $i pl5cut a1 mintii, 1n care lacumpgna dintre ani, trecutul se oglindevte,iar viitorul se profileaz5. Privind recapitu-lativ, analitic $i critic, va reigi poate, felulcum au fost orientate strgdaniile noastrede-a lungul lntregului an $i cum vor fiorientate acum, in ngzuinta unor recolte rnaibune. Aprecierea poate fi completti, atlt subaspect calitativ, cTt $i cantitativ, chiar dac5nu va Incinta intotdeauna. Concret, evalua-rea va putea fi fh u t 8 gi in lei sau kilo-grame. Cobtatsrile vor contribui pozitiv laactivitatea urmgtoare.

Reprezentarea graficg, destul de cnprinzg-toare gi sdgestiv8, va fi lnsofit5 de o expa-nere ceva rnai generala, wnsfderlnd ii eareprezina In fond, o sintezri a celor 11 set-vente lunare amintite.fnainte de a trece la analiza graficului,trebuie spus c5 in alcstuirea lui s-au folositvalori consigerate ca medii. Dac5 in unelezone mai sudice sau rnai nordice, se vorconstata abateri fntr-un sens sau -altul, re-prezentarea rgmine t o t u ~ i alabil5. D a d uniicititori rnai exigenti consider5 necesar, potface o adaptare pDtrivit vederilor personale,sau spetificului zonelor in care locuiesc, in-terpretarea urmind s5 se facg in mod co- -respunzgtor.

CALENDARUL APICOLCalendarul apicol st diferit de cel uman.Unul are la baza activit5ti biologice gi in-stinctuale ale albinelor, iar celslalt este stabi-

.lit arbitrar de catre oameni qi finisat de-alungul anilor. De aici rezultg $i diferentiereaatit de pregnant& Conform graficului, ,anulapicol Incepe in jur de 15 august. Momentuleste marcat conventional de aparitia pe ra-me a primelor albine care vor supravietuiiernii. Deci, care potrivit calendarului umanvor trece dintr-un an In celtilalt.e $tie c5 vara, din cauza muncilor grelela care sint supuse, viata albinelor este rnaiscum, aproximativ o lun5 de zile. Cele dintoamn5, bine hr5nite qi avind o existen@rnai putin Impov5r3toare, fn conditii nor-

male, trgiesc peste vase luni. F5r5 aceast5particularitate, perpetuarea speciei n-ar fifost posibil5.

Fig. 1


30/34

Ciclulminceput a 15 august, se fncheie intoamna anului urmgtor, odatii cu scgdereasecretiei de nectar din naturii i reducereaactivit5gi esterioare a albinelor. Acest cicluare-la baz5 patru perioade de evolufie, binedistincte intre ele.1 P e r d a corespunde regener5riicuibului in vederea iern5rii i fncepe la15 august , a a cum s-a ar5tat . De faptaceasta reprezinta data din calendarul uman. la care actioneazs stuparul, important5 fiinddec lan ~a rea ucr5rilor sale. Practic, di n ou5ledepuse de matca la inceputul acestei actiuni,tinerele albine vor p+i pe faguri abia peste21 de zile. Deci la inceputul lunii octombrie.fn acest rastimp, vremea fiind destul decald5, iar culesul inc5 posibil, cantitatea depuiet va fi insemnat5. C re ~t er ea ui se vaface p& socoteala albinelor ex istente fn cuibla acea dat5, care i a a nu vor rnai ajungeIn prim5var5.Pe m5surii ce timpul se rlcgte, cllibul serestrlnge, 'a ri a puietului se reduce i efor-tul albinelor la fel.Influenta pe care generatiile de puiet dintoamn5, bine hr5nite o au asupra conditiilorde iernare rji rnai apoi asupra ritmului dedemoltare din primiivar5, este bine cunos-cut5 stuparilor. De aceea, efortul depus pen-

tru sporirea cantit5tii de puiet i pentrupreiungirea perioadei lui de crgtere, estefoarte bine justificat. HrBnirile, stirnularilei alte m5suri ajutgtoare, fac parte din teh-nica specific5 acestei actiuni. Perioadaaceasta dureaz5 pin5 la 1 noiembrie, cindpractic nu se mhi afl5 puiet In cuiburi.2. P e r i d a I1 corespunde timpului deiernare, cind practic albinele sint Intr-unrepaos aproape total. Ea dureaz5 pin2 i njurul datei de 15 februarie, clnd reapare pu-ietul fn cuiburi, fn acest timp stuparul, inmod normal n u p a t e interveni decft indi-rect in procesul de iernare a albinelw, ve-ghind asupra linivtii de care au absolut5 ne-voie vi protejlnd stupii d e curenf i vi musa-firi nepoftiti.3 P e r o a d a 111 se caracterizeazl prin-tr-o dezvoltare impetuoas5 a cuibului, in ve-derea culesurilor ce VQr urma. Ea se Intinde

pe intervalul 15 februarie-15 rnai.La inceputul,intervalului, dezvoltarea c

apicultura in romania 1985 nr11 noiembrie

Documents