UNIVERSITATEA „STEFAN CEL MARE SUCEAVA”FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

Analiza si diagnosticul financiar a firmei

SC REFRIGENT SRL

STUDENTA:REUTI ANCA (BRANZA)

CAFFCTS AN II MASTERAT

CUPRINS

Pagina

1. Scurt istoric al firmei.........................................................................................3

2.Analiza pe baza Bilanţului Financiar..................................................................6

2.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil........................6

2.2 Analiza lichiditatii societatii pe baza bilantului contabil.........................11

2.3 Analiza structurii bilanţului....................................................................12

2.4 Ratele de indatorare.................................................................................15

3. Analiza pe baza Bilanţului Funcţional (operaţional)........... ..........................16

4. Contul de Profit şi Pierdere şi Soldurile Intermediare de Gestiune...................21

5. Capacitatea de autofinanţare..............................................................................27

6. Tabloul de finanţare nevoi-resurse ....................................................................28

7. Ratele de rentabilitate.........................................................................................29

8. ANALIZA SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări)…….32

2

1. Scurt istoric al firmei

Obiectul principal de activitatea al firmei „Alfa” il reprezinta instalatiile frigorifice la nivel industrial.

Societatea a luat fiinta în 1992.

Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin mijloace de tranport,aparatura de birotica,etc.si

active circulante: stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, toate necesare pentru o

buna desfasurare a serviciilor prestate.

Cifra de afaceri :

RONCifra

afaceri Crestere31.12.2006 637.02931.12.2007 537.565 85%

Cifra de afaceri a inregistrat o scadere de 15%. Administratorul si actionarul principal nu cunoaste o

cauza exacta a acestei scaderi, deoarece el nu a simtit din punct de vedere financiar, ba chiar a incheiat

mai multe contrcte de prestari servicii in anul 2007 fata de anul 2006.

Rezultat financiar (profit net/pierdere)

RON Profit Net Marja31.12.2006 20.287 4%31.12.2007 23.784 5%

Concurenta:

Societatea nu are concurenta pe raza Judetului Suceava si pe raza Judetului Botosani. Deasemenea mai

trebuie mentionat ca SC REFRIGENT SRL are incheiate contracte de intretinere si reparatie a

echipamentelor si a camerelor frigorifice la maganzinele SELGROS, METRO CASH & CARRY,

KAUFLAND.

Principalii clienti :

(termen mediu de incasare clienti)

3

Principalii clienti 2007 %OING IND COMPANY 11FROGOELECTRIC COMPANY 9NIRO SERV COM 8

Incasarea de la clienti se efectueaza la 15 ZILE sau la termene mai marei 30-60 de zile in functie de

client

Principalii furnizori:(termen mediu plata furnizori)

Principalii furnizori 2007 %

TIM-ICE COMPANY - TIMISOARA 20SIMPLEX INTERNATIONAL 12DELATREID 4EQUNIQE 4

30-60 ZILE

Numar de salariati (din care productivi) :

6 angajati din care 4 productivi

Societatea mai are un leasing la SC MOTORACTIVE SRL, conform contractului de leasing nr.

16099/26.05.2006, perioada 2006-2010, valoarea acordata 10.522 RON

Rulaje:

31.12.2006

31.12.2007

PNB

31.12.2006

31.12.2007

620.345 RON – 98% din CA

576.035 RON – 108% DIN CA

3.119 RON

4.537 RON

SC REFRIGENT SRL are sediul in SUCEAVA. Sediul este proprietatea administratorului.

Desemenea societatea mai are un punct de lucru in baza contractului de inchiriere nr. 4/01.07.2007.

Acest punct de lucru este dotat cu totae utilitatile (spatiu sanitar si birou) si dotari de logistica necesare

4

(calculator, imprimanta, scaner, fax, dulapuri, rafturi, scaune). Pentru acest spatiu clientul plateste o

chirie de 400euro/luna cu Tva inclus.

SC REFRIGENT SRL se ocupa :

- livrarea si instalarea echipamnetelor frigorifice congelate – 10% din CA

- livrarea si instalarea echipamnetelor frigorifice refrigenrante – 10% din CA

- livrarea si instalarea echipamnetelor de aer conditionat – 5% din CA

- prestarea de servicii de intretinere a echipamentelor si a camerelor frigorifice 50% din CA

SC REFRIGENT SRL are autorizatie de funcionare din punct de vedere a protectiei muncii. Societatea

a participat la TARGUL DE MATERIALE DE CONTRUCTII SI INSTALATII din 1998.

Administratorul are o experinta de 25 de ani in acest domeniu si are studii de specialitate in acest sens.

Desemenea a efectuat un stagiu de pragatire in management in 2006, este SPECIALIST PENTRU

SISTEME DE MANAGEMNT AL CALITATII ( Cetificat TUV din 2006) si a dobandit:

- in 2000 capacitatea de substituire a agentilor frigorifici poluanti in activitatea de service din tehnica

frigului

- in 2003 capacitatea de reparatii si intretinere a utilajelor frigorifice functionand cu IZOBUTAN

5

2. Analiza pe baza Bilanţului Financiar

Bilanţul financiar Denumire indicator 2006 2007

ActivActive imobilizate: 84622 37318Imobilizari necorporale 1894 631Imobilizari corporale 82728 36687Imobilizari financiare 0 0Active circulante: 287783 244936Stocuri 151419 166650Creante 110241 64810Investitii pe termen scurt 0 0Casa si conturi la banci 26123 13476Cheltuieli in avans 8633 114Total activ 381038 282368PasivCapitaluri permanente: 90298 76963Capital Social 210 210Rezerve 9396 9396Profitul reportat 0 20246Rezultatul exercitiului 20245 23784Datorii financiare mai mari de un an 60447 23327Resurse temporare: 290740 205405Furnizori 219854 117439Datorii salariati 2649 3586Datorii buget 68237 12890Datorii bancare mai mici de un an 0 71490Total pasiv 381038 282368

2.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil

Situaţia Neta =Activ - Datorii totale

SN (2006) = 381038 – (60447 + 290740) = 381038 - 351187 = 29851 lei

SN (2007) = 282368 - (23327 +205405 ) = 282368-228732= 53636 lei

Situaţia neta pozitivă si crescatoare reflecta o gestiune economică sănătoasă. Această creştere este

consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulări. Creşterea situaţiei

6

nete marchează, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea

valorii întreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.

Fondul de rulment financiar este un indicator al lichiditatii, si aceasta pentru ca un nivel insuficient

al sau este un semn al riscului de plata, dar este si un indicator al solvabilitatii, apreciat de catre

creditori, pentru ca reprezinta „o marja de securitate pe care societatea trebuie sa o constituie pentru a

face fata asimetriei riscurilor utilizarilor si datoriilor mai mici de un an”.

Fond de rulment = Capitaluri permanente (excl. amortiz. şi proviz.) – Active imobilizate (Nevoi

permanente)

FR(2006)= 90298-84622= 5676 lei

FR(2007)= 76963-37318= 39645 lei

FRF pozitiv exprima acea parte a capitalurilor permanente degajată de etajul superior al bilanţului

pentru a acoperi nevoi de finanţare din partea de jos a bilanţului.

Deoarece FRF este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, după

finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această situaţie pune în evidenţă FR ca expresie a realizării

echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe

termen scurt (întreprinderea poate să facă faţă fără dificultate riscurilor diverse pe termen scurt).

FR = Activ circulant net (cu lichiditate mai mică de un an) – Resurse temporare

FR (2006) = 296416 – 290740 = 5676 lei

FR (2007) = 245050 – 205405 = 39645 lei

În acest mod de calcul, FR pozitiv in2006 si 2007 evidenţiază surplusul activelor circulante nete

în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt.

Activele circulante transformabile în lichidităţi într-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai

rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt (exigibile într-un interval de timp sub un an), dar, în

egală măsură şi degajarea lichidităţilor excedentare. Această situaţie reflectă o perspectivă favorabilă

întreprinderii, sub aspectul solvabilităţii sale.

7

Fondul de rulment financiar poate fi analizat, în continuare, în funcţie de structura capitalurilor

permanente (capitaluri proprii şi datorii cu scadenţă mai mare deun an), analiză care pune în evidenţă

gradul în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii.Indicatorul care relevă acest grad

de autonomie financiară este fondul de rulment propriu, adică excedentul capitalurilor proprii în

raport cu imobilizările nete, determinat conform relaţiei:

Fondul de rulment propriu = capital propriu – Active imobilizate nete

FRp (2006) = 29851 – 84622 = -54771 lei

FRp (2007) = 53636 – 37318 = 16318 lei

Ca urmare a faptului că societatea are contractat un leasing, fondul de rulment propriu nu are

aceeaşi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu fiind negativ in 2006, ca

urmare a valorii foarte mari a creditului fata de profitul obtinut, in timp ce in 2007 valoare profitului

(23784) a depasit valoarea creditului restant (23327), in conditiile in care nu s-au mai contractat

credite pe termen lung.

Rezultatul negativ al acestei relaţii de calcul in anul 2006, reflectă măsura îndatorării pe termen lung,

pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt.

FRîmprumutat = FR - FRpropriu

FRîmprumutat(2006)= 5676+54771= 60447 lei

FRîmprumutat(2007)= 39645 – 16318 = 23327 lei

In anul 2006, FRpropriu este negativ, ceea ce inseamna ca FR este constituit in majoritate pe

seama imprumuturilor pe termen lung.

In anul 2007, FRpropriu are o pondere de 41,16% in FR in timp ce FRîmprumutat are o pondere de

58,84%.

Astfel, ponderea FRpropriu în FR este mai mica decât cea a FRîmprumutat ,rezultând faptul că FR

este constituit în majoritate pe seama împrumuturilor pe termen lung, iar marja de siguranţă pe care

acesta o asigură pentru finanţarea nevoilor temporare protejează întreprinderea de riscul insolvabilităţii

numai pana la scadenta acestor datorii.

Creşterea FR în 2007 faţă de 2006 cu 698,47%, provine din: scaderea datoriei fata de furnizori, a

datoriilor fata de buget si cresterea profitului.

8

Valoarea informativă deosebită a FR, conferită de poziţia strategică a acestuia, de a realiza

legătura între cele două părţi ale bilanţului financiar, conduce la aprecierea analiştilor financiari că

fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-

exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului între finanţarea pe termen lung şi cea pe

termen scurt.

Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele

temporare, bilanţul patrimonial pune in evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia

de fond de rulment (NFR).

Necesarul de fond de rulment = Nevoi temporare (exclusiv disponibilităţile) – Resurse temporare

(exclusiv credite bancare pe termen scurt)

NFR = (storcuri + creante +conturi de regularizare activ) – (furnizori + alte obigatii de exploatare +

conturi de regularizare pasiv)

NFR(2006)=(151419+110241+8633)-(219854+2649+68237)=270293-290740=

-20447lei

NFR(2007)=(166650+64810+114)-(117439+3586+12890)=231574-133915=97659 lei

Valorile negative inregistrate in anul 2006 semnifica ca exista un surplus de resurse temporare in

raport cu necesitatile existente, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei

de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnifica

aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.

Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă (anul 2007), poate fi considerată normală,

numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de

exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între

lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă

parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.

Nevoia de fond de rulment, determinată potrivit metodologiei prezentate, are un caracter static. De

aceea, se recomandă completarea analizei patrimoniale cu un studiu dinamic care evidenţiază nevoile

9

„normative” ale ciclului de exploatare determinate în funcţie de cifra de afaceri, durata stocurilor fizice

şi financiare, intensitatea fluxurilor operaţiilor şi structura costurilor de producţie. Corelaţia volumului

de activitate cu mărimea nevoii de fond de rulment conferă acesteia din urmă un caracter dinamic.

În cadrul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de

rulment reprezintă trezoreria netă(TN).

Trezoreria netă = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

TN(2006)= 5676+20447= 26123 lei

TN(2007)= 39645-97659= -58014 lei

Trezoreria netă negativă (FR < NFR) semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea

exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această

situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, se urmăreşte

obţinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel

de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaţia de dependenţă, sau de tensiune asupra

trezoreriei, în care lichidităţile sau cvasilichidităţile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe

termen scurt, limitează autonomia financiară pe termen scurt. Chiar dacă trezoreria netă negativă

evidenţiază o anumită dependenţă financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare

de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere,

dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru

acoperirea pasivului exigibil.

Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebită

putere de sinteză denumit cash-flow.

Cash-flow = Trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului contabil – Trezoreria netă la începutul

exerciţiului contabil

CF=TN(2007)-TN(2006)= -58014-26123= - 84137lei

10

Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ,

capacitatea reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrându-se astfel o scădere a valorii

întreprinderii.

Analiza lichiditate-exigibilitate joacă un rol important în diagnosticul financiar, prin faptul că

pune în evidenţă riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acţionarii şi creditorii.

2.2 Analiza lichiditatii societatii pe baza bilantului contabil

Analiza lichiditãţii societatii urmãreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente (de

exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului

incapacitãţii de plată.

Lichiditatea o reprezinta capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt (inclusiv

dobanda pentru imprumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente. In general,

datoriile pe termen scurt reprezinta o parte importanta din totalul datoriilor unei companii, si depasesc

intotdeauna resursele de numerar. De aceea, primul test al situatiei financiare a unei companii este

daca va avea suficient numerar pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt. Daca raspunsul la aceasta

intrebare este negativ, compania este in pragul unei crize financiare.

Supravietuirea reprezinta cel mai important obiectiv al firmei. Inainte ca societatea sa-si concentreze

atentia asupra altor planuri si obiective trebuie sa faca fata obligatiilor sale financiare.

Rata de lichiditatea curentã comparã ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen

scurt (scadente sub un an). La aceastã ratã nivelul asiguratoriu este 1,2-1.8, nivel care a fost depasit in

2007.

RLC=Active circulante/Datorii pe termen scurt

RLC(2006) = 287783/0 = 0

RLC(2007) = 244936/71490 = 3,43

Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din

creanţe şi disponibilităţi bãneşti.

Vloarea minima a raportului cuprinsa intre 0,2-0,3 reflecta o garantie de lichiditate, fiind asigurata

achitarea obligatiilor pe termen scurt.

11

RLR = (Creante + Disponibilitati banesti)/ Datorii pe termen scurt

RLR(2006) = (110241+26123)/0 = 0

RLR(2007) = (64810+13476)/71490 = 1.10

Nivelul acestei rate, în perioada analizatã, este in crestere, fiind situată peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama

disponibilitãţilor bãneşti.

Valorile de referinta ale indicatorului sunt cuprinse in intervalul 0,85-1,15

RLI = disponibilitati banesti / total datorii pe termen scurt

Rli(2006) = 0

RLI (2007) = 13476/71490 = 0,19

Se constata nivelului scazut al acestei rate la nivelul anului 2007, ceea ce inseamna o capacitatii foarte

scazuta de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.

2.3 Analiza structurii bilanţului

Analiza ratelor de structurã ale activului

1. Rata activelor imobilizate reprezinta raportul dintre active imobilizate si total activ si mãsoarã

gradul de investire a capitalului fix.

RAI(2006) = 84622/381038 = 0,23

RAI(2007) = 37318/282368 = 0,14

Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care

diminuează valoarile ramase ale activelor imobilizate, in plus firma a avut o dauna totala la un mijloc

fix care a scazut si mai mult nivelul imobilizarilor corporale.

2. Rata imobilizărilor necorporale(raportul dintre imobilizarile necorporale si activul total) are un nivel

neglijabil.

RIN (2006) = 1894/381038 = 0,01

RIN (2007) = 631/282368 = 0,01

12

3. Rata activelor circulante exprimã ponderea în totalul activului a capitalului circulant.

RAC (2006) = 287783/381038 = 0,76

RAC (2007) = 244936/282368 = 0,87

Ca urmare a cresterii ponderii stocurilor in anul 2007 fata de 2006 si indeosebi a scaderii activelor

imobilizate se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2007 fata de 2006.

Rata stocurilor - ponderea stocurilor în total activ se menţine relativ constanta in perioada analizată,

cunoscând o uşoară crestere în anul 2007.

RS (2006) = 151419/381038 = 0,4

RS (2007) = 166650/282368 = 0,59

Rata creanţelor - creanţele au scazut in valori absolute, cu influenţã pozitiva asupra gradului de

lichiditate.

RC (2006) = 110241/381038 = 0,29

RC (2007) = 64810/282368 = 0,23

Rata disponibilităţilor este influenţatã de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi

durata medie de achitare a obligaţiilor, care este nefavorabil.

RD (2006) = 26123/381038 = 0,07

RD (2007) = 13476/282368 = 0,05

Ponderea disponibilitatilor in patrimoniul firmei este foarte scazuta.

Analiza ratelor de structurã ale pasivului

Ratele de structurã ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin

punerea în evidenţã a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiarã a acesteia.

Rata stabilitãţii financiare reflectã legãtura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod

stabil ( cel puţin un an ) şi patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizatã înregistrează o tendinţă

de imbunatatire ca urmare a scaderii patrimoniului total.

RSF (2006) = 90298/381038 = 0,24

RSF (2007) = 76963/282368 = 0,28

13

Rata autonomiei financiare globale aratã gradul de independenţă financiarã a societatii. Se considerã

cã existenţa unui capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisã esenţialã

pentru autonomia financiarã a societatii. În situatia nostra rata autonomiei financiare globale are un

foarte scazut, manifestand o tendinta slaba de crestere in 2007.

RAFG (2006) = 29851/381038 = 0,08

RAFG (2007) = 53636/282368 = 0,19

Rata autonomiei financiare la termen aratã gradul de independenţã financiarã al unitãţii pe termen

lung. Nivelul acestei rate manifesta o tendinta de crestere datorita cresterii profitului.

RAFT (2006) = 29851/90298 = 0,33

RAFT (2007) = 53636/76963 = 0,70

Rata de îndatorare globalã reflectã ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în pasivul total al

acesteia. Nivelul ratei înregistrează un procent de indatorare foarte mare de 92% cu o scadere la 81%

in 2007.

RIG(2006) = 350521/381038 = 0,92

RIG(2007) = 228732/282368 = 0,81

Rata de îndatorare la termen reflectã gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung şi mediu.

Se utilizeazã în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung şi a

urmãririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata rata de indatorare la

termen cunoaste o scadere foarte mare ceea ce reprezinta un lucru favorabil.

RIT(2006) = 60447/29851 = 2,03

RIT(2007) = 23327/53636 = 0,44

Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii

de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero in 2006 datorita

necontractarii creditelor pe termen scurt.

RCT = Cts/NFR

RCT(2006) = 0

RCT(2007) = 71490/97659 = 0,74

14

2.4 Ratele de indatorare

Ratele de indatorare masoara importanta indatorarii pentru gestiunea financiara a firmei.

1. Rata de indatorare totala sau Levierul ( autonomie financiara)

L = Datorii totale / Capitaluri propriiValoarea acestei rate este de dorit sa fie mai mica decat 1 pentru a acorda firma in continuare

credite in conditii de garantare sigura. Cu cat levierul este mai mare, cu atat firma va depinde mai mult

de creantierii sai, motiv pentru care este denumita si rata de autonomie financiara.

In cazul firmei noastre, levierul este supraunitar, ceea ce reflecta faptul ca firma depinde foarte

mult de credite.

L(2006) = 351187/29851 = 11,77

L(2007) = 228732/53636 = 4,27

2.Rata datoriilor financiare caracterizeaza gradul de indatorare pe termen mediu si lung.

R DF = Datorii financiare>1 an / Capitaluri permanente

Valoarea acestei rate ar fi preferabil sa fie <= 0.5 pentru a acorda imprumuturi pe termen lung cu

garantare sigura.

Se observa ca R DF < 0.5 in 2007 atunci firma poate acorda imprumuturi pe termen mediu sau lung

garantate sigur.

R DF(2006) = 60447/90298 = 0,67

R DF(2007) = 23327/76963 = 0,31

3. Rata independenţei financiare

=(Capitaluri proprii/Capitaluri permanente)*100

(2006) = (29851/90298 )*100= 33%

(2007) = (53636/76963 )*100= 70%

15

In 2007 firma si-a crescut foarte mult independenta fata de 2006 aceasta datorandu-se reducerii

datoriilor pe termen lung si cresterii profitului.

3. Analiza pe baza bilanţului funcţional(operaţional)

Răspunzând altor criterii de judecată asupra situaţiei întreprinderii, prezentarea funcţională a

bilanţului evidenţiază aspectele financiare, structurale şi legăturile cu gestiunea previzională,

adaptându-se mai bine cerinţelor managerilor din întreprindere.

Se consideră următoarele date în completarea celor din bilanţul financiar:

Active fixe lei: 2006 2007Brut Amortiz. Net Brut Amortiz. Net

Imobilizări necorporale 2525 631 1894 1894 1263 631

Imobilizări corporale 95821 13093 82728 51931 15244 36687Imobilizări financiare - - - - - -

Total 98346 13724 84622 53825 16507 37318

Creanţe lei: 2006 2007Creanţe comerciale - clienţi 110241 64810Creanţe comerciale diverse 0 0Total 110241 64810

Concepţia funcţională a bilanţului are meritul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare

economică a întreprinderii, punând în evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de

funcţionare.

Bilanţul funcţional (operaţional) leiDenumire indicator 2006 2007ActivNevoi stabile:(Activ imobilizat brut)

98346 53825

Nevoi ciclice: 296416 245050Activ circulant de exploatare (brut) (ACE)

261660 231460

Activ circulant în afara exploatării (brut) (ACAE)

8633 114

Activ de trezorerie (disponibilităţi; 26123 13476

16

titluri de plasament) (D)Total activ 394762 298875Pasiv Resurse durabile: 104022 93470Capitaluri proprii (inclusiv provizioane)

29851 53636

Amortismente 13724 16507Datorii financiare mai mari de un an 60447 23327Resurse ciclice: 290740 205405Datorii de exploatare (DE) 219854 117439Datorii în afara exploatării (DAE) 70886 16476Pasiv de trezorerie (credite bancare curente) (CT)

0 71490

Total pasiv 394762 298875

În optica funcţională, realizarea echilibrului financiar al întreprinderii nu presupune doar existenţa

unui fond de rulment pozitiv ca marjă de siguranţă, ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de

finanţare ale ciclului de exploatare (stocuri+creanţe de exploatare-datorii de exploatare).

Surplusul resurselor durabile în raport cu valorile imobilizate reprezintă fondul de rulment

funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) disponibil pentru finanţarea operaţiilor ciclului de

exploatare.

a) FRNG = Resurse durabile (inclusiv amortizări şi proviz.) - Nevoi stabile (Activ imobilizat brut)

FRNG(2006)=104022-98346=5676 lei

FRNG(2007)=93470-53825=39645 lei

Aceeaşi valoare a FRNG este dată de mărimea nevoilor ciclice şi de trezorerie rămasă nefinanţată

de resursele ciclice şi de trezorerie, stabilită conform expresiei:

b) FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) – (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie)

FRNG(2006)=296416-290740=5676 lei

FRNG(2007)=245050-205405=39645lei

sau FRNG = (ACE+ACAE+D)-(DE+DAE+CT)

17

FRNG(2006)=(261660+8633+26123)-(219854+70886+0)=296416-290740=5676 lei

FRNG(2007)=(231460+114+12476)-(117439+16476+71490)=245050-205405=39645 lei

Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare, dar ele permit în acelaşi timp

şi constituirea mijloacelor de finanţare. Din confruntarea globală a nevoilor cu mijloacele de finanţare

se degajă o nevoie de finanţare a ciclului de exploatare sau nevoie de fond de rulment.

Nevoile de finanţare generate de ciclul de producţie sau „nevoile ciclice” corespund alocărilor de

fonduri (blocarea lichidităţilor) pentru constituirea stocurilor şi creanţelor (creditelor acordate

partenerilor debitori).

În compensarea acestor necesităţi de finanţare, activitatea întreprinderii furnizează resurse

reînnoibile pe măsura derulării ciclului de exploatare, respectiv „resurse ciclice” sub forma creditelor

acordate de către furnizori (forma tipică de resurse ciclice).

Nevoia de fond de rulment totală are două componente: nevoia de fond de rulment pentru

exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE).

NFRT = NFRE + NFRAE

unde NFRE = ACE – DE şi NFRAE = ACAE – DAE

NFRE(2006)=261660-219854=41806 lei

NFRAE(2006)=8633-70886=-62250 lei

NFRT(2006)= 41806+(-62250) =-20444 lei

NFRE(2007)=231460-117439= 114021lei

NFRAE(2007)=114-16476=-16362 lei

NFRT(2007)= 114021-16362=97659 lei

În timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curentă, şi în special

de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiile financiare pe termen scurt

realizate de întreprindere şi evidenţiate în ultimul nivel al bilanţului funcţional. Pe de o parte, acestea

din urmă presupun mijloace de finanţare pe termen scurt solicitate de la bănci sau alţi parteneri

financiari, deci resurse prezentând un caracter financiar, sau mai concret „resurse de trezorerie”. Spre

deosebire de resursele ciclice obţinute în cadrul activităţii curente şi induse de operaţiile industriale şi

18

comerciale, resursele de trezorerie sunt furnizate de parteneri financiari specifici, prin negocieri

particulare, care nu fac obiectul gestiunii curente, ci relevă, în mod special, gestiunea financiară pe

termen scurt sau gestiunea trezoreriei. Pe de altă parte, întreprinderea degajă excedente monetare care-

i permit acoperirea diverselor „nevoi de trezorerie”. Aceste excedente de trezorerie pot fi plasate pe

piaţa monetară şi/sau financiară, urmărindu-se procurarea unor valori mobiliare de plasament

rentabile, uşor negociabile şi cu o bună reputaţie pe piaţa de capital.

Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evidenţiază situaţia „trezoreriei nete”, expresia

cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente .

În bilanţul funcţional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de valoarea (diferenţa) activelor şi

pasivelor de trezorerie, respectiv de nevoile de trezorerie excedentare şi creditele bancare curente, care

nu se reînnoiesc automat cu fiecare ciclu de producţie.

TN = Nevoi (activ) de trezorerie – Resurse (pasiv) de trezorerie

TN(2006)=26123-0= 26123 lei

TN(2007)=13476-71490= -58014 lei

Trezoreria netă negativă evidenţiază faptul că resursele (pasivul) de trezorerie depăşesc ca valoare

nevoile (activul) de trezorerie, deci mijloacele de finanţare pe termen scurt au o valoare mai mare

decât disponibilităţile şi plasamentele financiare pe termen scurt ale întreprinderii.

Cu cât pasivele de trezorerie cresc, cu atât mai mult situaţia financiară a întreprinderii devine

vulnerabilă.

Echilibrul funcţional are la bază relaţia fundamentală a trezoreriei, care se determină pornind de la

egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului funcţional:

AIAE+IE+ACE+ACAE+D=RPR+ÎMPR+DE+DAE+CT

Prin comutarea termenilor obţinem:

(ACE-DE)+(ACAE-DAE)+(D-CT)=(RPR+ÎMPR)-(AIAE+IE)

(NFRE+NFRAE)+TN=FRNG

19

Ecuaţia fundamentală a trezoreriei devine:

TN=FRNG-(NFRE+NFRAE)sau TN=FRNG-NFRT

TN(2006)=5676-20444= -14768 lei

TN(2007)=39645-97659= -58014 lei

Realizarea echilibrului funcţional (valorile indicatorilor sunt exprimate în mil. lei):

2006 2007

Echilibrul funcţional se realizează atunci când FRNG finanţează în totalitate NFRE. Aşa cum se

observă mai sus, FRNG nu acoperă în totalitate NFRE nici în 2006, nici în 2007, fapt ce relevă

vulnerabilitatea financiară a întreprinderii. În anul 2006, FRNG finanţează 14% din NFRE, restul fiind

acoperit din resursele ciclice în afara exploatării (NFRAE negativă). În 2007, NFRE este finanţată în

proporţie de 35% din FRNG, restul provenind din trezoreria netă negativă (credite bancare pe termen

scurt) si din resursele ciclice în afara exploatării (NFRAE negativă).

În concluzie, echilibrul funcţional nu se realizează, iar întreprinderea este vulnerabilă din punct de

vedere financiar, finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare realizându-se într-o proporţie

considerabilă prin intermediul creditelor de trezorerie, aceasta nefiind o finanţare stabilă, cum ar fi cea

bazată în totalitate pe FRNG.

NFRE41806

FRNG5676

NFRAE-62250

TN26123

NFRE114021

FRNG39645

NFRAE-16361

TN-58014

20

4. Contul de Profit şi PierdereAnaliza Soldurilor Intermediare de Gestiune

Sintetizând, pentru o perioadă de activitate dată (de obicei un exerciţiu financiar), ansamblul

fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de îmbogăţire) şi cheltuieli (ca surse de

sărăcire), contul de profit şi pierderearată cum s-a ajuns de la starea patrimonială iniţială la cea finală,

reflectate în bilanţurile de la începutul şi sfârşitul exerciţiului (realizează legătura dintre bilanţul iniţial

şi cel final).

În contul de profit şi pierdere, rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determină ca diferenţă

între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii acestora. Acest aspect

conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuieli din cadrul contului de profit şi pierdere în

două categorii: fluxuri de venituri încasabile/cheltuieli plătibile şi fluxuri calculate.

Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şi veniturile de încasat în

exerciţiul următor (livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii ca şi produsele,

lucrările, serviciile în stoc, executarea unor obligaţii din partea terţilor, venituri excepţionale din

operaţii de gestiune, din cesiunea imobilizărilor, etc.).

Cheltuielile plătibile cuprind cheltuielile plătibile în cursul exerciţiului şi cheltuielile de plătit în

exerciţiul următor (cheltuieli cu materialele şi serviciile procurate din afară şi consumate, cheltuieli cu

personalul, executarea unor obligaţii de către întreprindere, cheltuieli excepţionale privind operaţiile

de gestiune, impozitul pe profit). Veniturile încasabile/cheltuielile plătibile, majorează şi respectiv

diminuează rezultatul net şi trezoreria, în timp ce veniturile şi cheltuielile calculate nu au influenţă

decât asupra rezultatului, fără a afecta direct trezoreria întreprinderii (reluări asupra provizioanelor,

cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, amortizări şi provizioane

calculate, valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate). Veniturile şi cheltuielile calculate pot

influenţa trezoreria întreprinderii numai sub incidenţa unor aspecte fiscale.

Contul de profit şi pierdere se prezintă sub următoarea formă:

21

Denumirea indicatorilor Exerciţiu financiar Precedent 31.12.2006 Încheiat

31.12.2007Venituri din vânzarea mărfurilor 249224 256507Producţia vânduta 387805 281058Producţia stocată 0 0Productia imobilizata 0 0Subvenţii de exploatare 0 0Reluări asupra provizioanelor 0 0Alte venituri din exploatare 1 34985Venituri din exploatare-total 637030 572550Cheltuieli privind mărfurile 83648 0Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile

343579 301714

Alte cheltuieli materiale 25946 9328

Alte cheltuieli externe 1406 1688

Cheltuieli cu lucrări şi servicii efectuate de terţi

87882 79402

Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

1989 2302

Cheltuieli cu personalul-total 50038 99851Alte cheltuieli de exploatare 878 24922Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

13724 16507

Cheltuieli pentru exploatare-total 609090 535714Rezultatul din exploatare 27940

(profit)36836

(profit)Venituri din titluri de plasament 0 0Venituri din diferenţe de curs valutar 0 1239Venituri din dobanzi 49 6Alte venituri financiare 0 4Venituri financiare-total 49 1249Cheltuieli privind sconturile acordate 0 0Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 1028 991Cheltuieli privind dobanzile 2531 8588Alte cheltuieli financiare 0 0Cheltuieli financiare-total 3559 9579Rezultatul financiar 3510

(pierdere)8330

(pierdere)Rezultatul curent al exercitiului 24430

(profit)28506

(profit)Venituri exceptionale-total 0 0Cheltuieli exceptionale-total 0 0Rezultatul exceptional 0 0

Rezultatul brut al exercitiului 24430(profit)

28506(profit)

Impozitul pe profit (16%) 4143 4722Rezultatul net al exercitiului 20287

(profit)23784

(profit)

22

Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea performanţelor

întreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanţare şi riscul

economic.

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea unor

solduri de acumulări băneşti potenţiale, destinate să îndeplinească o anumită funcţie de remunerare a

factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune

(SIG).

Tabloul SIG se prezintă în felul următor:

Cheltuieli Venituri SIG Costul de cumpărare al mărfurilor vândute

Venituri din vânzări de mărfuri Marja comercială (MJ)

Reducerea stocurilor (sau variaţia în minus a stocurilor)

Producţia vândutăProducţia stocatăProducţia imobilizată

Producţia exerciţiului (PE)

Consumuri provenind de la terţi Marja comercială (MJ)Producţia exerciţiului (PE)

Valoarea adăugată (VA)

Impozite, taxe şi vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugată (VA)Subvenţii din exploatare

Excedentul brut (sau insuficienţa brută) de exploatare (EBE,IBE)

IBEAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

EBEReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (RE)(profit sau pierdere)

RE(pierdere)Cheltuieli financiare

RE(profit)Venituri financiare

Rezultatul curent (RC)(profit sau pierdere)

RC(pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

RC(profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(RNE)(profit sau pierdere)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, paliere succesive în formarea rezultatului final.

Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau numai

activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). Activitatea

comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri

cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.

MJ=Venituri din vânzări de mărfuri-Costul de cumpărare al mărfurilor vândute

23

MJ(2006)=249224-83642= 165582 lei

MJ(2007)=256507-163241=93266 lei

Marja comercială realizată în 2006 şi 2007 demonstrează un excedent din vânzarea mărfurilor,

rezultând obţinerea unui profit din activitatea comercială. Scaderea înregistrată de acest indicator

semnifică o înrautatire, din punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei.

Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi serviciilor

„fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

PE = Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată - Reducerea stocurilor

PE(2006)=387805+0+0-0=387805 lei

PE(2007)=281058+0+0-0=281058 lei

Obiectul de activitate al firmei fiind prestari servicii, firma nu are productie stocata si productie

imobilizata.

Prin raportul PE(2007)/PE(2006)=0,73 se calculează indicele nominal de creştere al producţiei

întreprinderii, acesta fiind de 73%, rezultând o rată nominală de scadere a prestarilor de servicii de

27% în anul 2007 faţă de 2006.

Se observa ca in 2007 firma a avut o activitate mai redusa fata de anul 2006.

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,

îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi,

în cadrul activităţii curente a întreprinderii.

Valoarea adăugată nu este evidenţiată în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă conţine

elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la

terţi.

VA=PE+MJ-Consumuri provenind de la terţi

VA(2006)=387805+165582-(343579+25942+1406+87882)=94574 lei

VA(2007)=281058+93266-(138473+9328+1688+79402)=145433 lei

24

Raportul VA(2007)/VA(2006)=1,54 exprimă o crestere a valorii adăugate în anul 2007 faţă de

2006, fapt ce influenţează pozitiv rezultatele financiare ale întreprinderii.

Excedentul brut al exploatării (EBE) sau, după caz, insuficienţa brută de exploatare (IBE) se

stabileşte ca diferenţă între valoarea adăugată (plus subvenţiile de exploatare), pe de o parte, şi

impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte.

EBE(IBE)=VA+Subvenţii de exploatare-(Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate+Cheltuieli

cu personalul)

EBE(2006)=94574+0-(1989+50038)=42547 lei

EBE(2007)=145433+0-(2302+99851)=43280 lei

Excedentul brut al exploatării exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare (operaţii

strict legate de prestări de servicii), resursă principală a întreprinderii, cu influenţă hotărâtoare asupra

rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări,

provizioane, profit).

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a

întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările economice justificate,

normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile excepţionale) şi provizioanele din

excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatării:

RE=EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) -

(Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele pentru exploatare+Alte cheltuieli pentru exploatare)

RE(2006)=42547+(0+1)-(13724+878)=27946 lei

RE(2007)=43280+(0+34985)-(16507+24922)=36836 lei

Din valorile înregistrate de acest indicator se observă o crestere a acestuia în anul 2007.

Din contul de profit şi pierdere se poate constata o scadere mai rapidă a veniturilor de exploatare

faţă de scaderea cheltuielilor din exploatare.

25

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării normale şi

curente, cât şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale

întreprinderii.

RC = RE+Venituri financiare-Cheltuieli financiare

RC(2006)=27946+49-3559= 24426 lei

RC(2007)=36836+1249-9579= 28506 lei

Rezultatul curent (profit în 2006 şi în 2007) indică valoric cresterea performanţelor financiare ale

întreprinderii, datorată cresterii profitului din exploatare

Rezultatul net al exerciţiului (RNE) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care

vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

RNE=RC+Venituri excepţionale-Cheltuieli excepţionale-Impozit pe profit

RNE(2006)=24426+0-0-4143= 20287 lei

RNE(2007)=28506+0-0-4722= 23784 lei

Activitatea întreprinderii continua sa fie rentabilă si în 2007, inregistrand o crestere a profitului cu

14 % fata de anul precedent, ca urmare a reducerii cheltuielilor din exploatare cu aproximativ 2% in

2007 fata de 2006.

26

5. Capacitatea de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a

întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să

finanţeze investiţiile de expansiune şi de menţinere sau reînnoire din exerciţiile viitoare.

Capacitatea de autofinanţare poate fi determinată prin două metode:deductivă şi adiţională.

Prin metoda deductivă, capacitatea de autofinanţare se calculează astfel:

Capacitatea de autofinanţare = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli pentru

exploatare + Venituri financiare(a) – Cheltuieli financiare(b) + Venituri excepţionale(c) – Cheltuieli

excepţionale(d) – Impozit pe profit , unde:

a) fără reluări asupra provizioanelor;

b) fără amortizări şi provizioane financiare calculate;

c) fără:

- venituri din cesiunea elementelor de activ;

- cote părţi din subvenţii virate asupra rezultatului exerciţiului;

- reluări asupra provizioanelor excepţionale;

d) fără:

- valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate;

- amortizări şi provizioane excepţionale calculate.

CAF(2006)=42547+1-878+49-3559+0-0-4143=34017 lei

CAF(2007)=43280+34985-24922+1249-9579+0-0-4722=40291 lei

Folosind metoda adiţională, capacitatea de autofinanţare se calculează în modul următor:

Capacitatea de autofinanţare = RNE + Amortizări şi provizioane (de exploatare, financiare,

excepţionale) calculate – Cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului

– Reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor – Venituri din cesiunea elementelor de activ +

Valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate.

CAF(2006)=20287+13724-0-0-0+0=34011 lei

CAF(2007)=23784+16507-0-0-0+0=40291 .lei

27

Mărimea autofinanţării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol de semnalizator al

performanţelor întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să

utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori,

mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare ca şi nivelul

riscului de neplată.

Cresterea capacităţii de autofinanţare în 2007, faţă de 2006 semnalează faptul că întreprinderea a

fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la sresterea

încrederii acţionarilor şi a creditorilor.

6. Tabloul de finanţare „nevoi-resurse”

Tabloul de finanţare explică modul de formare a fondului de rulment net global şi modul de

utilizare a acestuia, până la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilanţului de la sfârşitul

exerciţiului contabil.

Obiectivul prioritar al analizei îl constituie impactul diferitelor operaţii ale întreprinderii asupra

trezoreriei.

ΔFRNG (2007/2006) = Δ Capitaluri permanente (inclusiv amortizări şi provizioane) – Δ Activ

imobilizat brut = [(210+9396+20246+23784+23327+16507) – (210+9396+20245+60447+13724)] –

[ (37318+16507) -(84622+13724) ] = (93470-104022) - (53825-98346) = -10552 +44521 = 33969

lei

ΔNFRE (2007/2006) = ΔACE (activ circulant de exploatare brut – ΔDE(datorii de exploatare) =

[(166650+64810)-(151419+110241)] – (117439 - 219854) = (231460-261660) + 102415= - 30200 +

102415 =72215 lei

ΔNFRAE (2007/2006) = ΔACAE(activ circulant in afara exploatarii)-ΔDAE (datorii in afara

exploatarii)=(114-8633)-(16476 - 70886)= -8519+54410= 45891 lei

28

ΔNFRT=ΔNFRE+ΔNFRAE=72215+45891=118106 lei

ΔTN=ΔFRNG-ΔNFRT=33969-118106= - 84137 lei

Tabloul de finanţare

Utilizări Suma(mil.lei) Resurse Suma(mil.lei)1.Utilizări pe termen lung 1.Resurse pe termen lungCreşterea activelor imobilizate (brute)

-44521 Creşterea capitalurilor permanente

-13335

Scăderea capitalurilor permanente

0 Scăderea activelor imobilizate

2783

TOTAL -44521 TOTAL -10552Creşterea FRNG 339692.Utilizări pe termen scurt 2. Resurse pe termen scurtCreşterea activelor circulante ∆ACE+∆ACAE

-38719 Creşterea datoriilor pe termen scurt ∆DE+∆DAE

-156825

Scăderea datoriilor pe termen scurt

0 Scăderea activelor circulante

0

TOTAL -38719 TOTAL -156825Creşterea NFRT 118106Scăderea TN -84137

Creşterea FRNG nu este suficientă pentru a acoperi creşterea NFRT, diferenţa fiind finanţată din

credite bancare pe termen scurt (trezorerie netă negativă).

7. Ratele de rentabilitate

A) Ratele de rentabilitate comercială

1) Rentabilitatea marjei comerciale

RMJ c=(Marja comercială/Vânzări de mărfuri)*100

R MJ c 2006=(165582/249224)*100=66,44%

R MJ c 2007=(93266/256507)*100=36,36%

Această rată este utilizată îndeosebi de întreprinderile cu activitate comercială şi pune în evidenţă

strategia comercială a întreprinderii analizate. Se remarcă o scadere a rentabilităţii marjei comerciale

în 2007 faţă de 2006

29

2) Rata marjei brute de exploatare

R MJ brute expl. =(Excedentul brut de exploatare/Cifra de afaceri)*100

R MJ brute expl. 2006=(42547/637029)*100=6,68%

R MJ brute expl. 2007=(43280/537565)*100=8,06%

Activitatea de exploatare degajă profit, atât în 2006, cât şi în 2007, iar rata marjei brute din

exploatare inregistreaza o usoara crestere ceea ce este un semn pozitiv careduce la scderea impovararii

costurilor din exploatare.

3) Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv, capacitatea sa de a realiza

profit şi de a rezista concurenţei.

R MJ nete =(Rezultatul Net al exerciţiului/Cifra de afaceri)*100

R MJ nete 2006=(20287/637029)*100=3,19%

R MJ nete 2007=(23784/537565)*100= 4,43%

Cresterea acestei rate reflectă o imbunatatire a capacităţii globale a întreprinderii de a obţine

rezultate financiare pozitive, totusi aceste rate sint destul de scazute.

4) Rata marjei brute de autofinanţare

R MJ brute de autofinanţare =(Capacitatea de autofinanţare/Cifra de afaceri)*100

R MJ brute de autofinanţare 2006=(34017/637029)*100=5,34%

R MJ brute de autofinanţare 2007=(40291/537565)*100=7,5%

Deşi se înregistrează o uşoară crestere a ratei marjei brute de autofinanţare, capiacitatea de

autofinantare a firmei este destul de scazuta.

B) Ratele de rentabilitate economică

Capitalul economic=Imobilizări brute+Active de trezorerie+Nevoia de Fond de Rulment Total

Capitalul economic 2006=98346+26123-20444=104025 lei

Capitalul economic 2007=53825+13476+97659=164960 lei

1) Rentabilitatea economică netă

30

R ec. netă =(Rezultatul Exploatării/Capital economic)*100

R ec. netă 2006=(27940/104025)*100=26,86%

R ec. netă 2007=(36836/164960)*100=22,33%

2) Rentabilitatea economică brută, nefiind perturbată de deciziile privind amortizarea, este folosită

frecvent în analize externe deoarece permite efectuarea comparaţiilor în spaţiu, între întreprinderi

aparţinând aceluiaşi sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de mărimea lor sau forma de

proprietate.

R ec. brută =(Excedentul brut de exploatare/Capital economic)*100

R ec. brută 2006=(42547/104025)*100=40,90%

R ec. brută 2007=(43280/164960)*100=26,24%

În economiile occidentale se consideră corespunzătoare o rentabilitate economică mai mare decât

25%, ceea ce înseamnă că în maximum 4 ani întreprinderea îşi poate reînnoi capitalurile angajate prin

excedentul său brut de exploatare.

Deşi înregistrează o scădere de 14,66%, valoarea rentabilităţii economice brute, de 26,24% asigură

la limita o reînnoire a capitalurilor angajate

C) Rata rentabilităţii financiare

R rent. fin. =(Rezultatul Net al Exerciţiului/Capitaluri proprii exclusiv profitul nerepartizat)*100

R rent. fin. 2006=(20287/9606)*100=2,12%

R rent. fin. 2007=(23784/9606)*100=2,48%

Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderilor de a degaja profit net prin

capitalurile proprii angajate în activitatea sa.

În concluzie, performanţele financiare ale întreprinderii au crescut în 2007 (profit 23784 lei) faţă

de 2006 (profit 20287 lei).

Trezoreria netă este negativă în 2007, şi pozitiva în 2006, înregistrându-se şi un cash-flow negativ

(pasivul de trezorerie a crescut într-un ritm mai accentuat decât activul de trezorerie),cu toate acestea,

întreprinderea se poate redresa, beneficiind de o capacitate de autofinanţare pozitivă (40291 lei în

31

2007) şi având posibilitatea de a apela la credite bancare pe termen lung (rata independenţei financiare

este 70% în 2007).

8. ANALIZA SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări)

Puncte tari:

- experienta in domeniul de activitate desfasurat;

- management performant;

- ocupa un loc important in structura ramurei de activitate ce o desfasoara la nivel de judet;

- numeroase contracte incheiate,

- salariati competenti si care au o cultura organizationala bine definita

Puncte slabe:

- scaderea CA in anul 2007 fata de 2006

Oportunitati:

- relatii bine dezvoltate in timp cu furnizorii si clientii;

- singura socitate din zona

Proiecte de viitor:

Societarea doreste sa faca achizitioneze un spatiu care sa fie sediul social. Trebuie mentionat ca

activitatea se desfasoara mai mult pe teren, iar in spatiul unde functioneaza este un birou si toate

echipmanetele logistice necesare.

32