analiza de situaŢie · web viewobezitatea este o problemă serioasă de sănătate publică...

of 31 /31
ANALIZA DE SITUAŢIE ZIUA EUROPEANĂ ÎMPOTRIVA OBEZITĂŢII (ZEIO) I.Cadrul normativ naţional şi internaţional aplicabil obezităţii Prevenirea obezității trebuie rămână o prioritate.Comisia Europeană militează pentru creșterea gradului de conștientizare și pentru promovarea unor stiluri de viață active și sănătoase în țările membre ale UE, prin politici și inițiative ce includ: o Platforma UE pentru intervenții asupra alimentației, activității fizice și sănătății (2005) o “Strategia pentru Europa privind probleme de sănătate legate de nutriție, suprapondere și obezitate” (2007) o Grupul la Nivel Înalt privind Nutriția și Activitatea Fizică (2007) o Planul de Acțiune al UE privind Obezitatea Copilului 2014-2020 o Consiliul Europei a adoptat Concluziile privind Nutriția și Activitatea Fizică (2014) Prevenția joacă un rol major în epidemia obezității, dar este de asemenea important să se ofere tratament accesibil și eficient milioanelor de europeni care sunt deja obezi. Organizații de sănătate, cum ar fi OMS, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), Asociația Medicală Americană (AMA) și Asociația Medicală Canadiană (CMA) recunosc obezitatea ca o boală cronică ce necesită management pe termen lung. 1

Author: lykhuong

Post on 17-Sep-2018

219 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ANALIZA DE SITUAIE

ANALIZA DE SITUAIE

ZIUA EUROPEAN MPOTRIVA OBEZITII

(ZEIO)

I.Cadrul normativ naional i internaional aplicabil obezitii

Prevenirea obezitii trebuie s rmn o prioritate.Comisia European militeaz pentru creterea gradului de contientizare i pentru promovarea unor stiluri de via active i sntoase n rile membre ale UE, prin politici i iniiative ce includ:

Platforma UE pentru intervenii asupra alimentaiei, activitii fizice i sntii (2005)

Strategia pentru Europa privind probleme de sntate legate de nutriie, suprapondere i obezitate (2007)

Grupul la Nivel nalt privind Nutriia i Activitatea Fizic (2007)

Planul de Aciune al UE privind Obezitatea Copilului 2014-2020

Consiliul Europei a adoptat Concluziile privind Nutriia i Activitatea Fizic (2014)

Prevenia joac un rol major n epidemia obezitii, dar este de asemenea important s se ofere tratament accesibil i eficient milioanelor de europeni care sunt deja obezi.

Organizaii de sntate, cum ar fi OMS, Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD), Asociaia Medical American (AMA) i Asociaia Medical Canadian (CMA) recunosc obezitatea ca o boal cronic ce necesit management pe termen lung.

Oricum, la ora actual, Portugalia este singura ar european ce recunoate obezitatea ca boal.

Membrii Parlamentului European ar trebui sa sprijine i s semneze extrem de importanta Declaraie Scris, ce a fost iniiat de Parlamentul European, care face apel la Comisia European i la Consiliul Europei s conlucreze la recunoaterea la nivel european a obezitii ca boal cronic.[footnoteRef:2] [2: ]

La nivel internaional, obezitatea aproape s-a triplat din 1975. n anul 2016 peste 1,9 miliarde de aduli cu vrsta de 18 ani erau supraponderali. Dintre acetia, peste 650 milioane erau obezi. 39% dintre adulii peste 18 ani erau supraponderali n 2016 i 13% erau obezi. Majoritatea populaiei triete n ri n care greutatea n exces omoar mai muli oameni dect subgreutatea. 41 milioane de copii sub vrsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi n 2016.Peste 340 milioane copii i adolesceni cu vrste ntre 5-19 ani erau supraponderali sau obezi n 2016.Obezitatea poate fi prevenit.[footnoteRef:3] [3: ]

n perioada 4-5 iulie 2013 a avut loc n Viena (Austria) Conferina Ministerial European a OMS despre Nutriie i Boli Netransmisibile n contextul Sntii 2020.

Declaraia de la Viena exprim necesitatea aciunilor de prevenire a supragreutii, obezitii i subnutriiei i a interveniei asupra cauzelor profunde ale acestora. Declaraia subliniaz ngrijorarea unanim asupra efectelor negative ale obezitii n rndul copiilor.

Principalele direcii de aciune stabilite n cadrul ntlnirii de la Viena:

- Comitetul Regional al OMS pentru Europa s mandateze dezvoltarea unui nou plan de aciune privind alimentaia i nutriia, precum i a unui plan de activitate fizic;

-Evidenierea problemelor principale, cum ar fi excesul de aport energetic, de grsimi saturate i grsimi trans, zahr i sare, precum i consumul sczut de legume i fructe;

-Reducerea comercializrii alimentelor bogate n grsimi, zahr i sare n rndul copiilor;

-ncurajarea alegerii de alimente mai sntoase prin etichetarea, costurile i reformularea produselor;

-ncurajarea promovrii lanurilor alimentare mai scurte,ceea ce face ca produsele locale s fie mai accesibile;

-Promovarea beneficiilor alimentaiei sntoase n timpul vieii, mai ales pentru populaiile cele mai vulnerabile;

-ncurajarea unor reele, aliane mai puternice, care s ajute comunitile n eforturile lor de prevenie i promovare a sntii.[footnoteRef:4] [4: ]

Prevalena obezitii ar trebui s fie unul dintre indicatorii cheie de msurare a oricrui progres i conform Cartei OMS, s indice un progres vizibil, mai ales n ceea ce privete copiii i adolescenii.[footnoteRef:5] [5: ]

La iniiativa OMS de Supraveghere a Obezitii Copiilor n Europa (COSI) s-au evaluat diferenele n ceea ce privete mediul pentru o nutriie sntoas n coli i indicele de mas corporal n coli primare din 12 ri europene.Concluzia principal a fost c n majoritatea rilor unde mediul pentru o nutriie sntoas n coli nu este foartepropice,exist i coli n care funcioneaz politici de sprijinire a alimentaiei sntoase, ceea ce sugereaz necesitatea armonizrii politicilor colare.[footnoteRef:6] [6: ]

Reeaua European privind reducerea presiunii prin marketing asupra copiilor, condus de ctre Direcia Norvegian de Sntate i care implic 28 de state membre a efectuat un studiu legat de profilarea nutrienilor. Profilarea nutrienilor clasific alimentele n funcie de compoziia lor nutriional,cu scopul dea preveni bolile i de a promova snttea.Biroul European al OMS a lansat la Copenhaga, n februarie 2015, un model pentru definirea alimentelorcrora s se fac sau nu publicitaten rndul copiilor. Bazat pe o combinaie de modele utilizate n Danemarca i Norvegia, modelul identific 17 categorii de produse alimentare i stabilete nivelurile-prag de grsimi totale, grsimi saturate, zahr total, adaos de zahr, ndulcitori artificiali, sare (sodiu) i energie. Modelul pilot a fost folosit n mai multe ri europene i este oferit ca suport ethnic pentru rile membre ale Regiunii Europene a OMS, atunci cnd elaboreaz politici de restricionare a publicitii unor alimente n rndul copiilor.[footnoteRef:7] [7: ]

n Romnia, Ministerul Sntii organizeaz i finaneaz programe naionale de sntate, unele viznd prevenirea i combaterea obezitii la aduli i copii.Astfel, n cadrul Planului de aciuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naionale de sntate, se evideniaz urmtoarele direcii strategice:

1. Creterea eficacitii i rolului promovrii sntii in reducerea poverii bolii in populaie n domeniile prioritare, n care printre indicatorii de performan se numr elaborarea unui plan multianual privind promovarea unui stil de via sntos, numr de parteneriate instituionale funcionale (cu media, ONG-uri .a.),numr campanii de informare i/sau destigmatizare implementate, numr de coli i grdinie n care sunt implementate intervenii pentru copii i adolesceni, uniti educaionale acoperite de program de prevenie primar la copil (% i numr).

2. mbuntirea strii de sntate i nutriie a mamei i copilului i reducerea riscului de deces matern i infantil.[footnoteRef:8] [8: ]

II. Cadrul legal al interveniilor la nivel naional

Ordonana nr. 13 din 18 august 2017 privind aprobarea participrii Romniei la Programul pentru coli al Uniunii Europene:Programul pentru coli unific i continu Programul de ncurajare a consumului de fructe i legume n coli i Programul Lapte i corn (implementate la nivel naional), n conformitate cu regulamentele europene ncepnd cu anul colar 2017-2018, asigurnd astfel participarea Romniei la Programul pentru colial Uniunii Europene, ce se va derula n perioada 2017-2023, potrivit unei ordonane aprobate de Guvern.

Conform legislaiei europene, Programul pentru coli are dou componente:

distribuirea de fructe i/sau legume proaspete, lapte natural de consum i/sau produse lactate fr adaos de lapte praf;

msurile educative care nsoesc distribuia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ naional pentru implementarea componentelor i obiectivelor acestui program n Romnia, care va fi pus n aplicare de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Ministerul Educaiei Naionale i Ministerul Sntii.Acest program urmrete crearea de obiceiuri alimentare sntoase de la o vrst fraged, (prin componenta de educaie pentru sntate obligatorie a acestui program), precum i creterea consumului de produse locale.Bugetul pentru implementarea Programului pentru coli al Romniei n fiecare an colar se va stabili anual prin Hotrre de Guvern.

Programul pentru coli al Uniunii Europene se deruleaz ncepnd cu anul colar 2017-2018, ca urmare a adoptrii Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European i al Consiliului din 11 mai 2016. [footnoteRef:9] [9: ]

Ordinul Nr.5298 din 07.09.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea strii de sntate a precolarilor i elevilor din unitile de nvmnt de stat i particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenei medicale gratuite i pentru promovarea unui stil de via sntos, Anexa 1 stipuleaz, printre alte servicii i acelea de promovare a unui stil de via sntos:

Medicul, mpreun cu directorul unitii de nvmnt, iniiaz, desfoar i colaboreaz la organizarea diverselor activiti de educaie pentru sntate n cel puin urmtoarele domenii: nutriie sntoas i prevenirea obezitii; activitate fizic. [footnoteRef:10] [10: ]

Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaie sntoas n unitile de nvmnt preuniversitar, Legea privind interzicerea mncrii fast-food n coli. Publicat n Monitorul Oficial nr. 410 din iunie 2008[footnoteRef:11]: [11: ]

Art. 10.n incinta unitilor de nvmnt este interzis prepararea, comercializarea i distribuirea oricror alimente coninute n lista prevzut la Art.9lit.a).Art. 11.Meniurile servite n cantinele sau locaiile asimilate cu cantinele din colectiviti sunt avizate de ctre personalul medical i aprobate de ctre conductorul unitii.

Ordinul Nr. 1563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate precolarilor i colarilor i a principiilor care stau la baza unei alimentaii sntoase pentru copii i adolesceni, care prin art.1(2) stipuleaz c n incinta unitilor de nvmnt este interziscomercializarea produselor care se ncadreazn criteriile i limitele prevzute n lista din respectivul ordin[footnoteRef:12]. [12: ]

Ordinul Comitetului de Nutriie din 27 martie 2008[footnoteRef:13]: [13: ]

Art.1.(1) Se nfiineaz Comitetul Naional pentru Alimentaie i Nutriie, denumit n continuare Comitet, organism de specialitate, fr personalitate juridic.

(2) Comitetul se organizeaz i funcioneaz pe lng Ministerul Sntii Publice.

Art.2.Scopul comitetului este s elaboreze politici i strategii n domeniul nutriiei n vederea mbuntirii strii de sntate a populaiei.

OrdinulNr. 1955 din 18 octombrie 1995pentru aprobarea Normelor de igien privind unitile pentru ocrotirea, educarea i instruirea copiilor i tinerilor[footnoteRef:14]: [14: ]

Art. 17. Conducerile creelor, leagnelor, grdinielor cu program prelungit i sptmnal, ale unitilor colare cu semiinternat, internat i cantin colar, ale caselor de copii precolari i colari, ale unitilor de nvmnt superior cu cantin studeneasc i ale taberelor de odihn vor asigura o alimentaie colectiv adaptat vrstei i strii de sntate, specificului activitii i anotimpului, asigurndu-se un aport caloric i nutritiv n conformitate cu recomandrile Ministerului Sntii.

III. Nivelul i dinamica fenomenului la nivel internaional, naional i subnaional

OMS recunoate c, n acest secol, obezitatea are o prevalen egal sau mai mare comparativ cu malnutriia i bolile infecioase. De aceea, n lipsa unor msuri drastice de prevenie i tratament, n 2025 peste 50% din populaia lumii va fi obez. Obezitatea este, aadar, o boal cronic, avnd o prevalen foarte mare i care afecteaz brbai i femei de toate rasele i vrstele. Preobezitatea i obezitatea sunt probleme importante de sntate public i au nevoie de o strategie comun, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sntoase i a unui stil de via mai activ, precum i tratament i ngrijiri corespunztoare.

n Europa, incidena n cretere a obezitii la copil provoac o ngrijorare aparte. Obezitatea la copil este recunoscut a fi un factor predictiv cert al obezitii la adult, mai ales n cazul copiilor foarte obezi din prini obezi. Sunt tot mai multe dovezi care arat c obezitatea are consecine negative n plan social, economic i asupra sntii. Prin urmare, obezitatea la copil este recunoscut la ora actual drept o important problem de sntate public i acest lucru a fost ntrit de prevalena n cretere a obezitii la adult, att n rile dezvoltate, ct i n cele n curs de dezvoltare.[footnoteRef:15] [15: ]

Obezitatea este o problem serioas de sntate public deoarece crete riscul unor boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterial, bolile coronariene, anumite forme de cancer etc. n unele cazuri apar chiar i probleme psihologice. Pentru societate n ansamblul ei, ea are costuri directe i indirecte ce mpovreaz sistemul de sntate i resursele sociale.

Povara mbolnvirilor se msoar prin ani de via ajustai pentru dizabilitate, DALY (Disability Adjusted Life Years), care reprezint suma anilor de via pierdui prin decese premature i a anilor trii cu dizabilitate dat deprezenaboliisauaaccidentelor,ajustaipentrugravitateabolii.Supragreutatea i obezitatea sunt rspunztoare pentru aprox. 10% din povara total a bolilor, DALY, n rile din vestul i centrul Europei. ntre 1990-2010 contribuia supragreutii la DALY a crescut cu 39% n Europa i Asia Central.[footnoteRef:16] [16: ]

Povarambolnvirilorexprimat nDALYla100000locuitorinanul2012nRomnia, pentru toate cauzele, este mai mare cu aproximativ 20- 40% dect n rile dinvestul Europei, cuaproximativ 10% mai mare dect n Polonia icuaproximativ15%mai micdect nBulgaria. Cauzele importante de mbolnviripentru care DALY la100000 locuitori suntmaimari n Romnia dectn rile dinvestulEuropei sunt cele asupra crora excesul de greutate are un impact negativ dovedit i anume:

Boala cardiac ischemic, cea mai frecventcauz de DALY nmajoritatearilor, estede 2-3 ori maifrecvent n Romnia dect n rile dinvestul Europei, cucirca 10% mai frecventdectnPolonia i cu circa 50%mairar dectnBulgaria;

Accidentul vascularcerebral, a doua cauz ca frecven nrile din estul Europei estede 3-4 ori mai frecvent nRomniadect n rile dinvestulEuropei, cu circa 30%maifrecvent dect n Polonia icucirca 60% mai rar dect nBulgaria;

Boala hipertensiv este n Romnia de18ori mai frecventdectn Olanda, de15ori mai frecvent dect nMarea Britanie, de4orimaifrecvent dect nGermania, de 5orimai frecvent dect n Polonia icucirca 75% mai frecventdectnBulgaria.[footnoteRef:17] [17: ]

Eurostat, biroul statistic al UEa publicat n 20 octombrie 2016 rezultatele unui sondaj bazat pe interviu[footnoteRef:18]:n timp ce 46,1% dintre cei cu vrsta de 18 ani sau peste, care triesc n Uniunea European (UE) au avut o greutate normal n 2014, puin mai mult de jumtate dintre aduli (51,6%) au fost considerai ca fiind cu supragreutate (35,7% pre-obezi i 15,9% obezi) i nc 2,3% ca fiind cu subgreutate. Cu alte cuvinte, aproape 1 din 6 persoane cu vrsta de 18 ani i peste n UE a fost obezi n 2014. Obezitatea este o problem grav de sntate public, care poate fi msurat statistic utiliznd indicele de mascorporal (IMC) la aduli. Obezitatea este definitde un IMC de 30 sau peste (fig.1): [18: ]

Fig. 1 Distribuia populaiei UE n vrst de 18 ani sau peste, n funcie de indicele de mas corporal, 2014 (%)

Printre indicatorii determinanilor strii de sntate a populaiei Europei (ECHI) se numr i indicele masei corporale, alturi de tensiunea arterial, procentul fumtorilor,consumul total de alcool, consumul de fructe i legume, expuneri particulare.

Conform Eurostat, printre statele membre ale UE pentru care sunt disponibile date, cele mai mici ponderi ale obezitii n 2014 n rndul populaiei cu vrsta de 18 ani i peste s-au nregistrat n Romnia (9,4%) i Italia (10,7%), nainte de Olanda (13,3%), Belgia i Suedia (ambele 14,0%). La polul opus al scalei, obezitatea a afectat mai mult de 1 din 4 dintre adulii din Malta (26,0%), i aproximativ 1 din 5, n Letonia (21,3%), Ungaria (21,2%), Estonia (20,4%).

ntre Romnia i Malta a fost o diferen de 19,0 pp (puncte procentuale) n proporia de brbai obezi i o diferen de 14,2 pp n proporia de femei obeze. n populaia de 18 ani i peste, cea mai mic proporie de femei obeze n 2014 a fost observat n Romnia (9,7%), Italia (10,3%), Cipru (12,9%) i Austria (13,4%), iar n cazul brbailor, n Romania (9,1%), Italia (11,3%), Olanda (11,6%) i Suedia (13,6%). n 2014 nu s-a nregistrat diferen semnificativ ntre sexe n ceea ce privete femeile i brbaii obezi. n 16 state ale UE, o proporie mai mare de brbai (fa de femei) erau obezi, cele mai mari diferene fiind n Malta (4,2 pp) i Croaia (3,9 pp). Pe de alt parte, o proporie mai mare de femei erau obeze n 11 state ale UE, cu cele mai mari diferene n Lituania (5,8 pp) i Letonia (4,5 pp). n Frana proporia femeilor obeze era egal cu a brbailor, iar n Belgia diferena n populaia obez era sub 0,3 pp mai mare la femei fa de brbai. O proporie mai mare de brbai (fa de femei) erau pre-obezi n fiecare dintre statele membre ale UE. n toate rile UE proporia brbailor pre-obezi a fost mult mai mare dect proporia femeilor pre-obeze, ca de exemplu n Islanda, Norvegia i Turcia. Diferena ntre sexe a variat 7,4 pp n Malta i 18,4 pp n Cipru.

Conform OMS, n 2016, prevalena supragreutii la cei peste 18 ani, n Romnia a fost de 57,7%, la ambele sexe.[footnoteRef:19] [19: ]

n anul 2016 Romnia a avut o prevalen a obezitiila adulii de ambe sexe ntre 20 - 29,9 %(fig.2, fig.3)[footnoteRef:20] . [20: ]

Fig.2Prevalena obezitii n rndul populaiei de sex feminin cu vrsta de peste 18 ani n statele membre ale Uniunii Europene, 2016 (%)

Fig. 3 Prevalena obezitii n rndul populaiei de sex masculincu vrsta de peste 18 ani n statele membre ale Uniunii Europene, 2016 (%)

n anul 2016, prevalena cea mai crescut din ara noastr s-a nregistrat n judeele Mehedini, Bihor i Arad. Valorile cele mai mici ale prevalenei obezitii s-au nregistrat n judeele Satu-Mare i Bistria-Nsud (fig.4).

Fig. 4 Distribuia prevalenei obezitii pe judee, pe cvartile, n anul 2016 (sursa: INSP)

Potrivit OMS, Europa a avut cea de a doua cea mai mare proporie de persoane supraponderale sau obeze, n 2008, dup cele dou Americi. La nivel global, ponderea adulilor (n vrst de 20 de ani i peste), care s-au considerat a fi supraponderali sau obezi a fost estimat la 35%. Aceast cot a crescut cu peste 50% n Europa i cele dou Americi. n schimb, a fost considerabil mai sczut n Africa i Asia de Sud-Est.Numrul de persoane supraponderale i obeze a crescut n ultimii ani i muli oameni consider c este din ce n ce mai greu s se menin o greutate "normal" ntr-un mediu actual n mare parte obezogenic. Acest mediu se ntinde de la ratele de alptare sczute, la dificulti n accesarea geografic sau financiara ingredientelor unei diete sntoase, la lipsa de abiliti de gtit, la abundena i comercializarea de alimente bogate n energie, la alegerile de planificare urban i presiunile unui stil de via care reduc de multe ori oportunitatea pentru activitatea fizic (att la locul de munc, ct i n timpul liber). n timp ce obezitatea a fost odat considerat o problem numai pentru rile cu venituri ridicate, a existat o cretere considerabil a numrului de persoane din rile cu venituri mici i medii, considerate a fi supraponderale sau obeze (n special n zonele urbane, n care oamenii sunt mai predispui la un stil de via sedentar). Problema malnutriiei a devenit mai complex, deoarece obezitatea i deficienele n micronutrieni pot i merg mn n mn.Nutriia este aportul de alimente, luate n considerare n raport cu nevoile nutriionale ale organismului. Buna nutriie - un regim alimentar adecvat, bine echilibrat combinat cu activitatea fizic regulat - este o piatra de temelie pentru o sntate bun. Recomandri specifice pentru o diet sntoasa includ: consumul mai multor fructe, legume, nuci i cereale; reducerea consumului de sare, zahr i grsimi. Nutriia proast poate duce la imunitate redus, sensibilitate crescut la boli, precum i dezvoltarea fizic i mental deficitar. ntr-adevr, n ntreaga UE, ase dintre cei mai frecveni apte factori de risc pentru moartea prematur - hipertensiune arterial, hipercolesterolemie, greutate corporal mare, consumul inadecvat de fructe i legume, lipsa de activitate fizic i abuzul de alcool - pot, cel puin parial, s fie legai de modul n care mncm, bem i facem exerciii fizice.

Activitatea fizic insuficient (sub 150 minute activitate fizic moderat pe sptmn sau sub 75 minute activitate fizic intens pe sptmn sau echivalentul)este factor de risc pentru apariia supragreutii i obezitii, att la aduli, ct i la copii. Activitatea fizic este considerat insuficient dac este practicat de mai puin de 5 ori 30 de minute activitate moderat pe sptmn sau mai puin de 3ori 20 de minute activitate susinut pe sptmn, sau echivalentul.La nivel european, prevalena inactivitii fizice la adulii peste 18 ani de ambe sexe este cea mai mare (30-30,9%) n Marea Britanie, Irlanda,Portugalia, Belgia, Serbia, Italia, Spania.

n rndul femeilor adulte europene, prevalena cea mai mare (ntre 40-49,9%)

a activitii fizice insuficiente se nregistreaz n Marea Britanie, Irlanda, Serbia(fig.5)

Fig. 5 Prevalena activitii fizice la aduli, vrsta 18+ (estimri standardizate n funcie de vrst), femei, 2010

Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/app/searchResults.aspx, accesat 19.02.2018

La nivel european, la persoanele de sex masculin cu vrsta peste 18 ani, cea mai ridicat prevalen a activitii fizice insuficiente s-a nregistrat n Marea Britanie, Portugalia, Serbia (30-39.9%) (fig.6).

Fig. 6 Prevalena activitii fizice la aduli, vrsta 18+ (estimri standardizate n funcie de vrst), brbai, 2010

Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/app/searchResults.aspx, accesat 19.02.2018

n fig.7 se observ c, dintre rile UE, cel mai mare procent de persoane care fac exerciii fizice cel puin dou ore i jumtate pe sptmn se gsete n Finlanda (54.1%), Danemarca (53.4%), Suedia (53.1%), Austria (49.8%), Germania (47.3%), iar la polul opus se situeazRomnia (7,5%) i Bulgaria (9,0%).

Fig. 7 Procentul persoanelor din UE care desfoar n timpul liber activitate fizic cel puin dou ore i jumtate pe sptmn (2014). Sursa: ec.europa.eu

Institutul Naional de Sntate Public i Centrul Naional de Evaluare i Promovare a Strii de Sntate din Bucureti, nRaportul Naional de Sntate a Copiilor i Tinerilor din Romnia 2016 a publicat urmtoarele rezultate:[footnoteRef:21] [21: ]

Supraponderea i obezitatea din perioada copilriei conduce la serioase probleme de sntate n perioada de adult. Obezitatea copilului este puternic asociat cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice i degradarea strii de bine psiho-sociale, incluznd tulburri alimentare, relaii sociale precare i dezavantaje educaionale.Copilul supraponderal are mai multe riscuri s fie un adult supraponderal. Un IMC mare n adolescen este predictiv cu creterea riscului de boal cardiovascular i cu o rat ridicat a mortalitii la vrsta de adult.

n anul 2014, procentul de fete supraponderale i obeze a fost semnificativ mai mic dect la biei. Astfel ,15,03 % dintre fetele de 14 ani i 8,92 % din cele de 16 ani erau supraponderale. n categoria obeze, la toate grupele de vrst se evideniaz valori subunitare (fig.8)

Fig.8Dezvoltarea fizic a fetelor in funcie de IMC, pe grupe de vrst, n anul 2014

Cei mai muli biei supraponderali, 23,68 % s-au nregistrat la grupa de vrst 14 ani, urmai de cei de 16 ani, 16,35 %, iar cei mai puini la 18 ani, 12.05 %. n categoria obezi s-au ncadrat 3,61 % dintre bieii de 15 ani i 3,35 % dintre cei de 18 ani (fig.9)

Fig.9Dezvoltarea fizic a bieilor in funcie de IMC, pe grupe de vrst, n anul 2014

Prevalena bieilor supraponderali era n cretere de la 11,7 % n 2012 la 16,48 % n 2014, n timp ce la fete a sczut de la 9,32 % n 2012, la 6,96 n anul 2014 (fig.10)

Fig.10Evoluia prevalenei elevilor supraponderali n perioada 2008-2014

Fa de anul 2012, procentul fetelor cu obezitate era n scdere de la 0.86% la 0,53%. Menionm c prevalena bieilor cu obezitate a crescut de la 1,51% n anul 2012 la 2,28 % n anul 2014. n concluzie, prevalena obezitii la biei n anul 2014 era n uoar cretere fa de anul 2012, n timp ce la fete a sczut fa de acelai an (fig.11)

Fig.11Evoluia prevalenei elevilor cu obezitate n perioada 2008-2014

Figura 12 ilustreaz ponderea primelor 10 boli cronice la copii i tineri, boli ce reprezint 71,39% din totalul cazurilor de boal, comparativ cu celelalte 53 de boli cronice nregistrate, care au reprezentat doar 28,61% din numrul total de cazuri. Obezitatea neendocrin avea o proporie de 9,19%.

Fig.12Structura morbiditii cronice dispensarizate top 10 boli cronice

Sursa:http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/Raport-scolara-2016.pdf

n fig.13 este reprezentat grafic prevalena primelor zece boli cronice dispensarizate n anul colar 2014-2015. Se poate observa c viciile de refracie au ocupat prima poziie cu 4,25% , urmate de viicile de postur cu 1,65% i obezitatea neendocrin 1,42%, celelalte boli nregistrnd valori ale prevalenei sub 1%.

Fig.13 Prevalena primelor 10 boli cronice dispensarizate n cabinetele medicale colare n anul colar 2014-2015

Sursa: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/Raport-scolara-2016.pdf

Analiza prevalenei bolilor cronice dispensarizate n cabinetele medicale colare n anul colar 2014-2015 pe cicluri de nvmnt a artat c cea mai ridicat valoare se nregistreaz la elevii din ciclul gimnazial : 19.51% .

Valorile mici nregistrate la copiii din cree pot fi interpretate i prin prisma unei supravegheri medicale deficitare a colectivitilor de copii cu vrst mic; aceti copii sunt n grija medicilor de familie iar medicii care se ocup de colectivitile de copii (medicii colari) nu dein date privind morbiditatea prin boli cronice la aceste grupe de vrst. (fig. 14).

Fig. 14. Prevalena bolilor cronice dispensarizate n cabinetele medicale colare n anul colar 2014-2015, pe cicluri de nvmnt

Sursa:http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/Raport-scolara-2016.pdf

Principala surs n ceea ce privete comportamentele alimentare i de activitate fizic ale copiilor i aleadolescenilor din ara noastr o reprezint studiul HBSC (Health behaviour in school-aged children), realizatn Romnia de ctre Departamentul de Psihologie al Universitii Babe-Bolyai, Cluj-Napoca. Scopul HBSC este s prezinte starea de sntate, comportamentelei determinanii sociali la copii i adolesceni din Romnia participnd la ultimele trei rundeale acestuia (2005/2006, 2009/2010 i 2014/2015). Comportamentele incluse n studiul HBSC care determin necesitatea unor intervenii sunt: consumulmicului dejun, consumul de fructe i legume, consumul de ap n locul buturilor ndulcite, activitatea fizic i comportamentele asociate sedentarismului. Printre concluziile cele mai importante ale studiului se numr:

-Consumul micului dejun n Romnia nu este un comportament frecvent ntlnit, sitund Romnia printre rile cu cea mai mic prevalen a consumului zilnic de mic dejun, mai ales n rndul fetelor i alcopiilor provenii din familii cu un status socio-economic sczut.

Consumul zilnic de fructe i legume este semnificativ mai mic la biei i n familiile cu un nivel socio-economic sczut, nregistreaz o scdere semnificativ odat cu creterea vrstei copiilor i are otendin de scdere n timp.

Romnia ocup locuri fruntae n ceea ce privete prevalena consumului zilnic de buturi ndulcite,dar cu o tendin de scdere. Copiii provenii din familii cu statussocio-economic mai ridicat au un consum semnificativ mai mare fa de cei provenii din familii cu nivelsczut al acestuia.

Adolescenii din Romnia biei i fete ocup ultimele poziii n Europa n privina activitii fizicezilnice. Fetele desfoar activitate fizic mai puin dect bieii. Activitatea fizic desfurat scadecu vrsta, simultan cu creterea comportamentelor sedentare.Comportamentele sedentare sunt mai frecvente cu ct vrsta copilului este mai mare, copiii din Romnia avnd printre cele mai mari prevalene ale comportamentelor sedentare. Romnia este singura ar european in care comportamentele sedentare se ntlnesc mai frecvent la familiile cu nivel socio-economic crescut.

Sunt necesare intervenii pentru adoptarea comportamentelor alimentare sntoase (consumul miculuidejun, consumul de fructe i legume, consumul de ap n locul buturilor ndulcite) i stimulareaactivitii fizice n detrimentul comportamentelor sedentare, de ctre tineri.[footnoteRef:22] [22: ]

Preedintele Klaus Iohannis a declarat n noiembrie 2015 c susine prevenia ca prioritate zero a politicilor de sntate, fiind de prere c educaia n acest sens, nc de la cele mai fragede vrste, este calea ctre o societate mai prosper:"Trebuie s recunoatem faptul c tot mai muli romni contientizeaz importana preveniei, a unui stil de via sntos i a informrii ca acces la mai mult responsabilitate fa de propria sntate. Aceast responsabilizare individual trebuie ns dublat i ncurajat de efortul autoritilor. Personal, susin prevenia ca prioritate zero a politicilor de sntate i cred c educaia n acest sens, nc de la cele mai fragede vrste, este calea ctre o societate mai prosper. (...) Este deja larg cunoscut faptul c cele mai rspndite boli ale societii moderne pot fi evitate prin prevenie", a spus eful statului, la dezbaterea "Educaie pentru sntate".[footnoteRef:23] [23: ]

IV. Grupuri int afectate i caracteristici ale modelului de morbiditate i mortalitate romnesc, cu evidenierea inegalitilor existente

Romnia prezint profilul epidemiologic al tuturor rilor dezvoltate, cu prevalen sczut a bolilor transmisibile i n acelai timp o cretere a bolilor cardiovasculare, cancer i cauze externe, inclusiv violen i accidente, precum i boli legate de factori ai stilului de via ce pot fi prevenii, n mod special fumat, consum de alcool i obiceiuri alimentare deficitare. Cei mai importani factori de risc i proporia lor (% din totalul deceselor) sunt hipertensiunea arterial (31.8%), fumatul (16.3%), hipercolesterolemia (14.4%), IMC ridicat (13.9%), consumul excesiv de alcool (12.4%), aport sczut de fructe i legume (7.1%) i inactivitate fizic (6.6%).[footnoteRef:24] [24: ]

n Romnia, proporia cea mai mare a obezitii la femei se nregistreaz la cele cu grad de colarizare sczut, pe cnd la brbai, cei cu grad de colarizare nalt au avut cea mai ridicat proporie de obezitate.

n anul 2015, prevalena cea mai crescut din ara noastr s-a nregistrat n judeeleMehedini, Bihor i Arad. Valorile cele mai mici ale prevalenei obezitii s-au nregistrat n judeele Satu Mare iBistria Nsud.[footnoteRef:25] [25: ]

V.Determinanii specifici i dinamica acestora

Studiul privind determinanii comportamentali ai strii de sntate pentru populaia adult din Romnia CompSanRO, publicat de INSP n 2017:Comportamentele duntoare contribuie la epidemia bolilor netransmisibile, principalii factori de risc comportamentali fiind consumul nociv de alcool, consumul de tutun, lipsa activitii fizice/sedentarismul i regimul alimentar nesntos. Din cele 56 milioane decese nregistrate la nivel mondial, 38 milioane erau determinate de bolile netransmisibile, n principal boli cardiovasculare, tumori i afeciuni respiratorii cronice. Odat cu scderea deceselor determinate de boli infecioase, se estimeaz c numrul anual de decese prin boli netransmisibile va ajunge la 52 milioane n 2030.

Activitatea fizic insuficient este definit ca fiind mai puin de cinci ori cte 30 minute de activitate moderat pe sptmn sau mai puin de trei ori cte 20 minute de activitate fizic viguroas pe sptmn, sau echivalent. La nivel mondial, activitatea fizic insuficient adeterminat 69,3 milioane DALY n anul 2010, ceea ce nseamn 2,8% din total. Activitatea fizic insuficient reprezint unul din primii 10 factori de risc ai mortalitii globale, cauznd aproximativ 3,2 milioane de decese anual. Activitatea fizic regulat reduce riscul de boli cardiace ischemice, accident vascular cerebral, diabet, cancer de sn i cancer de colon i are un rol important n controlul greutiii prevenia obezitii.[footnoteRef:26] [26: ]

Excesul de greutate este responsabil pentru aproximativ 9-12% din decesele din "vechea" UE i pentru 16-20% din decesele din cele 12 state membre care au aderat la UE n 2004 i 2007. Prevalena obezitii n Europa este n cretere n multe ri i crete cel mai rapid n populaiile cu nivel socio-economic sczut. rile europene cu inegaliti de venit mai mariau niveluri mai ridicate de obezitate, mai ales la copii.Exist o relaie directntre obezitate i statusul socio-economic sczut, n special la femei. n plus,obezitatea la femei, mai ales n timpul sarcinii, contribuie la riscurile pentru sntate ale copiilor i acest lucru amplific inegalitile n materie de sntate de-a lungul generaiilor.

n Europa exist mari inechiti socio-economice, de gen i de etnie n ceea ce privete obezitatea

n UE, 26% din cazurile de obezitate la brbai i 50% la femei pot fi atribuite inegalitilor n statutul educaional. Persoanelecu nivel socio-economice sczutau de dou ori mai multe riscuri de a deveni obeze, crescnd riscul pentru diabet de tip2, boal cardiac ischemic i accident vascular cerebral. O mare parte din mortalitatea prematur ipierderea de ani sntoi observat n grupurile cu nivel socio-economicredus poate fi explicat prin boliasociate cu obezitatea.

Obezitatea poate avea ca rezultat i efecte sociale negative, cum ar fi discriminarea,excluziunea social, veniturile reduse, concediul medical de la locul de munc i omajul. Bolile cronice legate de obezitate duc la ngrijiri de sntate i sociale importante, iar n climatul de austeritate de la ora actual, prevenirea acestora trebuie considerat o prioritate. Femeile cu niveluri mai sczute de educaie sunt predispuse de cinci ori mai mult la obezitate dect cele cu studii superioare. Aceasta nseamn c oamenii obezi din grupurile cu nivel socio-economic mai redus devin mai repede obezi dect persoanele cu nivel socio-economic ridicat. Obezitatea la copiii europeni este strns legat de statutul socio-economic al prinilor. De asemenea, n rile europene, cu ct nivelul inegalitii veniturilor este mai ridicat,cu att sunt mai muli copii supraponderali.

Inegalitile n prevalena obezitii n funcie de etnie au fost observate n multe ri europene. Un studiu al obezitii infantile n grupurile de imigrani din Germaniaa constatat c factorii socio-economici i de mediu au explicat aproape toate diferenele etnice n obezitate - n special nivelul de educaie matern i privitul exagerat la televizor. Dovezile disponibile sugereaz c aportul energetic crescut, maidegrab dect activitatea fizic redus - este principala for motrice din spatele epidemiei de obezitate la nivelul grupurilorcu nivel socio-economic redus.Acest salt ctre un aport energetic crescut se datoreaz inovaiilor din industria alimentarfabricarea i distribuia alimentelor, ceea ce duce la creterea ofertei de produse ieftine, gustoase, cu densitate energetic ridicat, care sunt mult mai accesibile, convenabile i comercializate pe scar larg. Alimentele sntoase tind s fie mai puin convenabile, mai puin accesibile i mai scumpe.

Modificrile socio-demografice, cum ar fi urbanizarea i creterea participrii femeilorla fora de munc, duc la mai puin timp pentru pregtirea meselor. n mod similar cu modelele de alimentaie menionate mai sus, exist diferene mari socio-economice,de gen i etnice n ceea ce privete nivelurile activitii fizice i anume persoanele cu nivel socio-economic sczut sunt susceptibile de a avea un stil de via mai sedentar. Nivelurile activitii fizice nceps scad semnificativ ntre 11 i 15 ani n majoritatea rilor europene,mai ales la fete.

Obezitatea cost economiile naionale miliarde de euro pe an, inclusiv productivitatea pierdut i numrul de zile de boal. Sunt imperios necesare strategii de abordare a obezitii mai ales n rndul persoanelor cu nivel socio-economic sczut, pentru a elimina aceste pierderi financiare.15

Ponderea adulilor obezi variaz n mod clar ntre grupele de vrst i n funcie de nivelul de educaie. Cu excepia celor n vrst de 75 de ani ipeste, cu ct era mai mare grupa de vrst, cu att mai mare ponderea persoanelor obeze: ponderea obezitii n UE a fost de 22,1% pentru persoanele cu vrsta cuprins ntre 65 i 74 ani, n timp ce era sub 6% (5,7% ) pentru cei in vrst de 18 la 24 ani. Modelul este de asemenea clar pentru nivelul de educaie: proporia persoanelor obeze din UE scade pe msur ce nivelul de educaie crete. ntr-adevr, n timp ce procentul persoanelor obeze n rndul celor cu un nivel sczut de educaie a ajuns la aproape 20% (19,9%), a sczut pn la 16,0% pentru cei cu un nivel mediu de educaie i la mai puin de 12% (11,5%) pentru populaia cu un nivel de educaie ridicat.La brbai, n 11 din statele membre, cea mai mare pondere a obezitii a fost observat n rndul celor cu nivel sczut de educaie, n 5 state n rndul celor cu nivel mediu de educaie, n timp ce n Bulgaria i Estonia a fost n rndul celor cu nivel ridicat de educaie.16

VI. Impactul asupra strii de sntate, serviciilor de sntate i calitii vieii

Factorii de decizie politic trebuie s acioneze urgent pentru a reduce impactul epidemiei de obezitate aflat n cretere. Prevalena n cretere a obezitii n Europa, morbiditatea i mortalitatea nalte care sunt n legtur direct sau indirect cu aceast afeciune, scderea calitii vieii, costurile nalte ale obezitii justific nevoia de programe europene i naionale mpotriva obezitii. Pentru combaterea acestei epidemii trebuie ca dialogul s treac de la acuze la soluii i s se trateze obezitatea ca i alte afeciuni serioase, cum sunt bolile cardiace i cancerul .

Epidemia de obezitate constituie o povar imens asupra sistemelor de sntate.

Se estimeaz c obezitatea cost UE 70 miliarde Euro anual prin costurile de ngrijiri de sntate i scderea productivitii.

Persoanele cu supragreutate sunt majoritare n rile din Organizaia de cooperare i dezvoltare economic (OECD). Epidemia de obezitate continu s se rspndeasc i nici o ar nu a nregistrat vreun regres de la nceperea ei.

Guvernele trebuie s ntreprind acum aciuni colective, dac se dorete ca obiectivul OMS pentru 2025 Fr cretere a obezitii la copil s fie atins.

n decembrie 2014, Curtea European de Justiie a decis c obezitatea poate fi o dizabilitate, atunci cnd produce deteriorarea strii de sntate pe termen lung.

Obezitatea joac un rol central n apariia unor factori de risc i a unor boli cronice, inclusiv diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare i unele forme de cancer.

Supragreutatea i obezitatea sunt responsabile pentru aproximativ 80% din cazurile de diabet zaharat tip 2, 35% din cazurile de boal cardiac ischemic i 55% din cazurile de hipertensiune arterial n rndurile adulilor europeni.

Riscul de a dezvolta mai mult de una din aceste comorbiditi crete foarte mult dac greutatea corporal este mare (IMC peste 35 kg/m2).

Autoritile din UE trebuie s recunoasc faptul c obezitatea este o boal cronic multifactorial i complex, avnd numeroase cauze, multe neputnd a fi controlate de persoana respectiv. Cauzele obezitii variaz de la cele genetice i endocrine, la factori de mediu, cum ar fi stresul, alimentaia i locurile de munc sedentare.

Aceast recunoatere vital a obezitii ca boal va ajuta la alocarea mai multor resurse pentru cercetare, prevenie i tratament. Profesionitii din sntate vor fi ncurajai s recunoasc tratamentul obezitii ca fiind o specialitate profesional necesar i valoroas. De asemenea, va scdea stigmatizarea i discriminarea a milioane de oameni afectai.

O politic de sntate ce nu recunoate obezitatea ca boal nrutete sntatea a milioane de europeni.

Managementul obezitii necesit cooperare ntre profesionitii din sntate dieteticieni, medici, asistente medicale, fizioterapeui, psihologi, kinetoterapeui, specialiti n diversele co-morbiditi. Oferirea unui tratament multidisciplinar oamenilor obezi reprezint o adevrat provocare pentru sistemele de sntate pentru c nu exist specializare medical n obezitate.

De aceea se cere statelor membre i Medicilor efi s asigure coordonarea managementului i cercetrii obezitii n Europa, pentru ca s poat beneficia de rezultate cetenii, societatea i economia. [footnoteRef:27] [27: ]

Persoanele cu greutate excedentar sunt deseori stigmatizai, ceea ce afecteaz vieile lor zilnice prin expunerea lor la atitudini negative n multe domenii. Stigmatizarea persoanelor obeze amenin sntatea lor, genereaz inechiti i interfereaz cu eforturile efective de intervenie asupra obezitii.Obezitatea este deseori perceput de pacieni i societate ca un stil de via ales, ceea ce descurajeaz muli pacieni de a cere ajutor medical.

Comunicarea este primul pas n abordarea stigmatizrii. Clinicienii trebuie s dezvolte empatie fa de pacienii obezi. Sunt cursuri de instruire pentru profesionitii din sntate, care pot ajuta n atingerea scopurilor i de a privi obezitatea ca o boal. Muli pacieni au ncercat n mod repetat s scad n greutate. De aceea, este esenial s cunoasc ct de dificile sunt schimbrile n stilul de via i s ajute pacienii scontientizeze c scderi mici ale greutii atrag beneficii semnificative pentru sntate.[footnoteRef:28] [28: ]

Obezitatea este responsabil pentru costuri medicale directe (de exemplu taxele medicului, testele clinice) i costuri non-medicale (de exemplu, transportul pacienilor n centrele de tratament). Costul direct pe cap de locuitor al unei persoane cu greutate normal este mai mic dect al uneia supraponderale / obeze.Costurile pentru persoanele supraponderale, respectiv obeze au fost cu 9,9%, respectiv cu 42,7% mai mari comparativ cu adulii cu greutate normal. ntreaga Europ cheltuiete ntre 1,9% i 4,7% din totalul costurilor anuale de ngrijire a sntii i 2,8% din costurile anuale ale spitalelor pentru tratarea pacienilor supraponderali sau obezi.Costurile indirecte atribuite epidemiei excesului de greutate se refer la absena de la locul de munc sau la pierderea productivitii legate de boal. Alte costuri se refer la calitatea vieii persoanei, inclusiv viaa social a acesteia.

Sunt necesare strategii imediate i eficiente pentru a contracara povara financiar n continu cretere i scderea calitii vieii.[footnoteRef:29] [29: ]

Asociaia European pentru Studiul Obezitii (EASO) a constatat costuri directe legate de obezitate, ntre 1,5-4,6% din cheltuielile de sntate n Frana, la aproximativ 7% n Spania.Exist previziuni care sugereaz c, dac guvernele europene ar aloca toate resursele existente i viitoare pentru cele mai cost-eficiente metode de abordare a supragreutii,s-ar putea economisi pn la 60% din costuri n unele ri europene[footnoteRef:30]. [30: ]

VII. Concluzii i mesaje cheie

Monitorizarea regulat a prevalenei obezitii i diabetului zaharat ar trebui introdus n cadrul supravegherii bolilor cronice netransmisibile. Pentru atingerea acestui obiectiv ar trebui implementate i evaluate urmtoarele[footnoteRef:31]: [31: ]

politicile multisectoriale (n sntate, educaie, agricultur, transport, finane, vnzare cu amnuntul, precum i n sectorul privat, al angajrilor, cel social)bazate pe populaie pentru a influena producia, comercializarea i consumul de alimente sntoase;

politicile fiscale pentru a crete disponibilitatea i consumul de alimente sntoase i reducerea consumului celor nesntoase; promovarea alptrii i a alimentaiei complementare n conformitate cu recomandrile OMS; politicile i interveniile pentru reducerea inactivitii fizice; campaniile de educaie i marketing socialaxate pe impactul comportamentului alimentar i al activitiifizice asupra sntii la copii i aduli; restriciile privind comercializareaalimentelor i buturilor bogate n zahr, sarei grsime pentru copii; msurile pentru a crea medii propice alimentaiei sntoase n instituii (coli, locuri de munc, universiti, uniti religioase, sate, orae) i comuniti,inclusiv comunitile dezavantajate; cercetarea pentru a obine dovezi privind eficienainterveniilor individuale i a celor asupra populaieipentru prevenirea i controlul obezitii i diabetului zaharat.

VIII. Exemple de intervenii de sntate public eficiente i eficace n managementul obezitii la nivel naional

Ministerul Sntii organizeaz i finaneaz programe naionale de sntate (Ordinul 377/2017) care se deruleaz n perioada 2017-2018, cum ar fi Programul Naional de Evaluare i Promovare a Sntii i Educaie pentru Sntate, coninnd Subprogramul de evaluare i promovare a sntii i educaie penru sntate, care are ca i domenii specifice intervenii pentru un stil de via sntos i evaluarea strii de sntate a populaiei generale.

Societatea de Nutriie din Romnia a elaborat n 2006 Ghid pentru alimentaia sntoas coordonator Mariana Graur, care poate fi accesat i consultat pe adresa de internet: http://www.fao.org/3/a-as693o.pdf .

n anul 2005 a fost realizat n ara noastr, sub egida Ministerului Sntii, ancheta Atitudini i comportamente legate de stilul de via sntos. Ancheta s-a bazat pe un chestionar structurat asistat, pe un eantion stratificat, probabilist, bistadial, de 3000 de subieci. n ceea ce privete comportamentul alimentar al subiecilor, rezultatele au artat, printre altele c obiceiurile alimentare nu difer foarte mult dup indicele de mas corporal (IMC), chiar dac ponderea celor care au fost sftuii s-i schimbe regimul alimentar crete de la 18% n cazul persoanelor cu greutate normal la 54% n cazul obezilor de gradul II.

Diferenele n funcie de tipul de alimente consumate sunt destul de reduse (persoanele obeze consum mai rar pete sau legume proaspete), dar cantitatea de alimente ingerat este diferit (aceast informaie nu a fost cuantificat).

n perioada 2009-2011 s-a desfurat proiectul finanat din fonduri acordate de ctre Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru cretere economic i dezvoltare sustenabil n Romnia, n cadrul cruia a avut loc Campania Viaa. Au fost promovate 4 comportamente sntoase:

1.Bea ap, nu suc;

2. Mnnc zilnic micul dejun;

3. Consum zilnic trei legume i dou fructe;

4. F zilnic micare viguroas minimum 60 de minute.

Campania a avut acoperire naional. Au fost semnate acorduri de parteneriate i planuri de aciune judeene. La nivelul colilor i grdinielor s-au desfurat peste 500 microproiecte. Au fost elaborate instrumente de lucru pentru intervenii n coli (pentru elevii claselor a asea) i grdinie.Dup finalizarea proiectului, activitile au fost continuate n cadrul Planului Naional de Aciune pentru Alimentaia Sntoas i Activitatea Fizic la Copii i Adolesceni, conform Ordinului MS nr.1591 din 2010.

Ministerul Sntii a ncheiat un protocol de colaborare cu fundaia PRAIS pentru implementarea ncepnd din 2011 a micrii naionale i eu triesc sntos!, care are ca obiectiv informarea, educarea i mobilizarea tinerei generaii, a elevilor din ciclul primar i a familiilor acestora pentru un stil de via sntos, bazat pe nutriie echilibrat i micare. Aceast micare naional este membru activ n cadrul European Epode Network EEN, organizaie care reunete programe naionale similare din Frana, Spania, Belgia, Grecia, Olanda.

Pentru reducerea consumului de grsimi i zahr n rndul populaiei, Ministerul Sntii i Federaia Patronal Romn din Industria Alimentar (ROMALIMENTA) au ncheiat un protocol de colaborare n 2012. S-a convenit colaborarea pentru promovarea reducerii consumului de grsimi i zaharuri la nivel naional, n vederea mbuntirii sntii populaiei. Protocolul se deruleaz timp de 5 ani prin aciuni de informare, educare i comunicare n rndul populaiei i prin aciuni de reformulare a alimentelor pentru scderea coninutului de grsimi i zaharuri n alimentele procesate.

n anul 2015 a fost editat un Ghid de intervenie pentru alimentaie sntoas i activitate fizic n grdinie i coli, avnd ca promotor Institutul Naional de Sntate Public. Ghidul a fost realizat n cadrul proiectului:Intervenii la mai multe niveluri pentru prevenia bolilor netransmisibileasociate stilului de via n Romnia Programul RO 19 Iniiative n sntatea public,prin revizuirea materialului elaborat n cadrul proiectului:Creterea accesului la servicii de prevenie medical primar pentru copiii i adolescenii din Romnia. Alimentaia sntoas i activitatea fizic n rndul copiilor i adolescenilor din Romnia. Ghidul ofermodele i instrumente pentru realizarea de aciuni n sprijinul alimentaiei sntoase i al activitii fizice n grdinie i coli.El este destinat tuturor cadrelor didactice care i asumrolul esenial de a contribui la educaiapentru sntate a copiilor, dar i altor profesioniti, precum asistenilor medicali i medicilor colari caredesfoaractiviti ce pot contribui la o mai buneducaie pentru sntate n coli i grdinie.

19