analiya si diagnostic financiar
DESCRIPTION
Analiza si diagnostic financiarTRANSCRIPT
MASTER MANAGEMNET FINANCIAR BANCAR BRAŞOV
MATERIA: ANALIZĂ ŞI DIAGNOSTIC FINANCIAR
ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C ROMPETROL RAFINARE S.A
Masterand:Conducător ştiinţific: CZAKO FRANCISKA DELIA Conf. univ. dr. PATAKI ANAMARIA
BRAŞOV2013
CUPRINS
INTRODUCERE...............................................................................................................................................3
CAP 1. PREZENTAREA GENERALĂ A AGENTULUI ECONOMIC...................................................4
1.1 Obiectul de activitate...................................................................................................................................5
1.2.Piaţa companiei...........................................................................................................................................5
1.5. Furnizori/Clienti.........................................................................................................................................6
CAP. 2 ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C ROMPETROL RAFINARE S.A ÎN PERIOADA 2009-2011...........................................................................................................................................................................8
2.1. Diagnosticul juridic..............................................................................................................................8
2.3. Diagnosticul Resurselor Umane...............................................................................................................11
2.4. Diagnosticul Tehnologic..........................................................................................................................12
2.5 Diagnosticul de Mediu..............................................................................................................................13
2.6. Diagnosticul financiar.............................................................................................................................14
2.7. Analiza swot.............................................................................................................................................21
2.8. Ratele generale de gestiune......................................................................................................................22
CAP. 3 CONCLUZII ŞI PROPUNERI...........................................................................................................30
INTRODUCERE
Diagnosticul este o necesitate pentru a localiza şi măsura oportunităţile şi vulnerabilităţile,
dar nu are nici o incidenţă directă asupra activităţii, este un mijloc de a pregăti în mod raţional şi
operaţional acţiunile manageriale,este raţiunea pentru care diagnosticul trebuie considerat ca o fază
preliminară a elaborării strategiilor de creştere.
Analiza diagnostic reprezintă mijlocul prin care o firmă poate să-şi identifice propriile-i
puteri şi slăbiciuni, în raport cu mijloacele de care dispune, precum şi cu oportunităţile ivite şi
ameninţările la adresa ei. Astfel, conducerea firmei dobândeşte posibilitatea de a găsi soluţii de
rezolvare a problemelor sau optimizare a dezvoltării activităţii1.
Diagnosticul financiar, rezultat al unui proces de evaluare a potenţialului financiar al unei
firme, exprimă starea sa de sănătate economico-financiară şi este necesar să se efectueze pe o
perioadă de cel puţin trei ani, folosindu-se datele de evidenţă contabilă şi cele cu caracter financiar,
în mod deosebit elementele structurii bilanţului şi cele ale contului de profit şi pierdere, rezultatele
obţinute fiind comparate cu datele şi indicatorii similari obţinuţi de firmele performante din cadrul
ramurii economice.
Obiectivele diagnosticului financiar sunt diferite, după scopurile şi interesele urmărite.
Acţionarii şi managerii sunt interesaţi de rentabilitatea financiară, rentabilitatea economică,
rentabilitatea financiară, riscul financiar, riscul de faliment, gradul de autonomie, flexibilitatea
constituirii şi utilizării resurselor, posibilităţile de control. Creanţierii (instituţiile bancare, furnizorii
etc.) sunt interesaţi în principal de riscul de faliment, starea de solvabilitate, lichiditatea financiară,
nivelul datoriilor exigibile, capacitatea de rambursare a datoriilor, echilibrul între nevoi şi resurse.
Scopul analizei financiare îl constituie identificarea punctelor tari şi a celor slabe ale gestiunii
financiare în vederea fundamentării noii strategii de menţinere şi dezvoltare în viitor a firmei .
1 Staicu, Florea – în articolul Diagnosticul intern – premisă a investiţiei unei firme, publicat în revista
„Tribuna economică”, nr. 13/2002, p. 16
3
CAP 1. PREZENTAREA GENERALĂ A AGENTULUI ECONOMIC
Denumirea agent economic: ROMPETROL RAFINARE S.A.
Cod fiscal/ CUI: 1860712
Cod registrul comertului: J13/534/05.02.1991
Forma juridical de constituire: S.A.
Adresa: CONSTANTA, jud. CONSTANTA, DJ 226, Km. 23
Pagina internet: www.rompetrol.com
E-Mail: [email protected]
Telefon: 0241-506000, 0241-506100
Fax: 0241-506930; 0241-506901
Domeniu de activitate: Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
Cod CAEN (Rev. 2): 1920
Capital Social: 2.109.927.600,20
Valoare Nominala: 0,1000
Numar total actiuni: 21.099.276.002
Rompetrol Rafinare (cunoscuta anterior drept Petromidia) este principala rafinarie a
Grupului Rompetrol, fiind localizata in Navodari, judetul Constanta. Complexul Petrochimic
Midia Navodari (numele initial al companiei Rompetrol Rafinare S.A.) a facut parte din marile
platforme de rafinare a petrolului care au aparut dupa anul 1975. Complexul a fost proiectat intre
anii 1975 si 1977 pe baza inaltelor tehnologii de rafinare romanesti, cat si pe baza unor licente
straine. In 1991, Combinatul Petrochimic Midia Navodari a fost transformat in societate pe actiuni,
prin preluarea tuturor activelor fostei companii. In februarie 2001, ca urmare a privatizarii
companiei de catre Fondul Proprietatii de Stat, Grupul Rompetrol NV, a devenit principalul
actionar. In 2003, prin Hotararea nr. 50640 a Adunarii Generale a Actionarilor, compania primeste
numele de S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Actiunile Rompetrol Rafinare au fost tranzactionate la
bursa RASDAQ pana in luna noiembrie a anului 2003. Din luna aprilie a anului 2004, actiunile
Rompetrol Rafinare au fost listate si tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti – BVB.
4
1.1 Obiectul de activitate In conformitate cu prevederile Actului Constitutiv al S.C. Rompetrol Rafinare S.A., domeniul
principal de activitate il constituie prelucrarea titeiului (cod CAEN 23), iar obiectul principal de
activitate este reprezentat de fabricarea produselor rezultate din titei (cod CAEN 2320).
Obiectul principal de activitate al societatii este completat cu obiecte de activitate secundare
detaliate in Actul Constitutiv al societatii, iar dintre acestea enumeram obiectele de activitate
desfasurate efectiv de societate, pentru care s-au obtinut autorizatii conform reglementarilor legale
in vigoare: 2411 – fabricarea gazului industrial; 2414 – fabricarea de produse chimice organice de
baza; 2416 – fabricarea materialelor plastice in forme primare; 2521 – fabricarea foliilor, placilor,
tuburilor, profilelor din material plastic; 2522 – fabricarea ambalajelor din material plastic; 2523 –
fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii (teava pp); 2524 – fabricarea altor
produse din material plastic; 3710 – recuperarea deseurilor si resturilor metalice recuperabile; 3720
– recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice recuperabile; 5157 – comert cu ridicata cu deseuri
si resturi; 6311 – manipulari; 6312 – depozitari; 6030 – transport prin conducte; 7110 – inchirierea
autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica; 4030 – productia si distributia energiei termice si a
apei calde; 4100 – captarea, tratarea si distributia apei.
Alte activitati sunt stabilite si detaliate in Actul Constitutiv al societatii.
In cursul anului 2005, societatea nu a participat la nici o fuziune, dar au avut loc o serie de
modificari organizatorice:
- externalizarea, incepand cu 1.05.2005, a activitatii de operare a rampelor CF si auto de
incarcare/descarcare produse/materii prime, catre SC Rompetrol Logistics SA
- desfiintarea rampei titei-pacura a instalatiei GPL, din cadrul sectiei AFPE din Uzina Rafinarie,
incepand cu 12.04.2005.
1.2.Piaţa companiei
In 2003, prin Hotararea nr. 50640 a Adunarii Generale a Actionarilor, compania primeste
numele de S.C. Rompetrol Rafinare S.A.Actiunile Rompetrol Rafinare au fost tranzactionate la
bursa RASDAQ pana in luna noiembrie a anului 2003. Din luna aprilie a anului 2004, actiunile
Rompetrol Rafinare au fost listate si tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti – BVB.
Grupul Rompetrol este organizat in patru Entităţi de Afaceri: Retail & Marketing, Rafinare,
Trading, Upstream (Explorare şi Producţie).Rompetrol Rafinare a avut, in primul semestru al
anului, o cifra de afaceri de peste 1,42 de miliarde de dolari, mai putin cu 41% comparativ cu
perioada similara din 2008. Compania a inregistrat pierderi nete de 69,16 milioane de dolari, fata de
5
cele de aproape 49 de milioane de dolari anul trecut. Totusi, Rompetrol Rafinare a avut un rezultat
operational (EBITDA) de 3,21 de milioane de dolari. In primul semestru al anului trecut, EBITDA
fusese de peste 83 de milioane de dolari.Segmentul de distributie a avut venituri de peste 819
milioane de dolari (-31%), desi vanzarile au crescut cu 4%. Motivul a fost scaderea preturilor la
produsele petroliere. Numai in trimestrul doi, cotatiile internationale pentru titei au scazut cu 51%,
iar cele pentru carburanti cu aproximativ 50% fata de perioada similara din 2008. In acelasi timp,
marja de rafinare s-a diminuat cu 72%. In prima jumatate a anului, Rompetrol Downstream a
deschis cinci noi benzinarii si noua statii mobile Rompetrol Expres, in urma unor investitii de peste
10 milioane de dolari. Pana la finele anului, compania va deschide alte 70 de statii, dintre care 5
proprii, 40 statii Rompetrol Expres si 25 de baze interne, dedicate marilor consumatori de
carburanti. La finele iunie, reteaua de distributie Rompetrol din Romania numara 685 de statii (125
statii proprii, 169 statii Partener Rompetrol, 164 statii Rompetrol Expres si 227 de statii interne),
plus 250 de statii de distributie GPL si peste 6.000 de puncte de vanzare butelii.
Segmentul de petrochimie a adus venituri de 109,8 milioane de dolari, mai mici cu 47%
comparativ cu primul semestru al anului trecut.Rompetrol Rafinare acopera aproximativ 30% din
cererea interna si este o prezenta importanta pe piata din regiunea Balcanilor.
Rompetrol Rafinare se impune prin:
Modernizari tehnologice care permit obtinerea unor produse de calitate superioara si
constanta in timp;
Capacitatea de a produce carburanti in conformitate cu specificatiile europene, chiar daca
prelucreaza in exclusivitate titei importat, cu continut ridicat de sulf.
1.5. Furnizori/Clienti
Furnizorii de materii prime din tara sunt:
SC Rompetrol SA – Punct de lucru Rafinaria Vega – pentru nafta, pacura, materie prima
Cracare Catalitica;
SC Rompetrol Petrochemicals SRL – pentru propan piroliza;
SC Viromet SA – Victoria;
SC Izochem Trading SRL si SC Chemtransfert SRL – pentru methanol;
SC Prochema Romania SRL si Ultex SA – pentru biodiesel;
SC ButanGas Romania SA – pentru propan.
6
Principala materie prima - titeiul, se aprovizioneaza exclusiv din import si se descarca in
porturile Constanta si Midia. Cea mai mare parte a volumelor achizitionate de titei are ca sursa
bazinul Marii Negre si Marii Caspice.
Celelalte materii prime se aprovizioneaza atat din tara, cat si din import.
Pretul materiilor prime aprovizionate atat din import, cat si din tara urmeaza evolutia cotatiilor
internationale pe pietele de referinta si constituie baza de calcul in stabilirea preturilor finale de
achizitie. Toata cantitatea de titei prognozata pentru anul 2012 este contractata cu firma VECTOR
ENERGY A.G. (firma specializata in comercializarea titeiului si a produselor petroliere apartinand
Grupului Rompetrol). Pretul materiilor prime sunt in conformitate cu cotatiile internationale iar
valoarea acestor preturi de achizitie urmareste evolutia pietei titeiului (de conjunctura).
De asemenea, sunt incheiate contracte cu prestatorii de servicii (SC Oil Terminal SA, SC
Conpet, SC Rompetrol Logistics SA), care asigura incarcarea si descarcarea materiilor prime si a
produselor petroliere in porturile Constanta si Midia. Totodata exista capacitati de depozitare atat in
cadrul societatii cai si in SC Oil Terminal SA unde sunt transportate produsele finite in vederea
exportului.
1.6 Concurenţa Principalii concurenti ai rafinariei Petromidia sunt rafinariile Petrom, Lukoil, Rafo, Shell, Elf,
Mol Romania, Agip, Total,British Petroleum.
Alaturi de Rompetrol Rafinare, primele 3 rafinarii concurente au un grad de complexitate ridicat si
aprovizioneaza piata interna cu produse petroliere.
Rafo, de asemenea, proceseaza titei de import, avand dezavantajul unor costuri de transport mult
mai mari decat Petromidia, atat in cazul materiei prime, cat si in cel al exporturilor de produse finite
prin Oil Terminal Constanta. In plus, nu dispune de o retea proprie de distributie.
Rafinariile Petrom, prelucreaza in proportii importante titei autohton, avand acces facil la materii
prime. Cu toate acestea, prognozele de specialitate indica o diminuare a resurselor interne de titei,
ceea ce va duce la reorientarea in anii urmatori, catre titei importat, ca urmare a scaderii resurselor
de materie prima interna.
7
CAP. 2 ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C ROMPETROL RAFINARE S.A ÎN PERIOADA 2009-2011
Conceptul de diagnostic la nivelul unei firme, presupune gasirea disfunctionalitatilor
activitatii firmei respective, analizarea si cercetarea sarcinilor, atributiilor si competentelor,
identificarea cauzelor si masurilor care sa conduca la reglarea functionarii firmei.
2.1. Diagnosticul juridic
Societatea ROMPETROL RAFINARE S.A. este o persoana juridica româna, având forma
juridica de societate comerciala cu capital pe actiuni. Societatea îsi desfasoara activitatea în
conformitate cu prevederile legilor române si cu statutul propriu.
Principalele prevederi ale statutului sunt:
a) Obiectul de activitate îl constituie fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
b) Actiunile sunt nominative, evidenta actiunilor fiind tinuta într-un registru care se pastreaza la
sediul societatii.
c) Dreptul la vot este oferit de actiuni, actiunile conferind posesorilor lor dreptul de vot în Adunarea
Generala a Actionarilor.
d) Modificarea capitalului social se poate face în sens crescator sau descrescator pe baza hotarârii
Adunarii Generale a Actionarilor în conditiile si cu respectarea procedurilor prevazute de lege.
e)Registrele societatii si evidentele contabile ale acesteia: Societatea comerciala tine evidenta
contabila în lei, în conformitate cu Legea Contabilitatii si Normele Metodologice elaborate de
Ministerul Finantelor.
Structura actionariatului LA 31.12.2010:
Actionar Actiuni Procent
THE ROMPETROL
GROUP N.V. 10.674.636.478 50,59%
alti actionari / others 5.642.090.149 26,74%
ROMPETROL
FINANCIAL GROUP
S.R.L.
2.854.083.079 13,53%
S.C. ROMPETROL
S.A. 1.928.466.296 9,14%
Total 21.099.276.002 100 %
8
2.2 Diagnosticul comercialGama de produse realizate de Rompetrol Rafinarie SA cuprinde:
1. Combustibili lichizia) Benzine
Benzina euro Super 98 fara plumb Benzina Europlus fara plumb Benzina Premium E4 Benzina Efix Benzina naturala tip 92 Benzina Nafta Rafinat de chimizare
b) Motorine Motorina Super Euro 4 Motorina Euro 5 Efix Diesel Motorina LD Calor Extra 1 Slurry
c) Petroluri Petrol reactor Jet A1 Solventi
d) Calor Economic 3e) Pacura2. Combustibili gazosia) Gaze petroliere lichefiate
GPL Combustibil auto GPL Propan combustibil Propan Butan comercial
b) Gaze Fractie C5-C6 Gaze combustibile de rafinarie
3. Combustibili solizi Cocs de petrol Sulf de petrol
Toate produsele realizate de societate sunt conforme standardelor nationale si a celor prevazute de normele Uniunii Europene.
Principalele piete de desfacere:
Din cantitatea totala de produse vandute in anul 2007, vanzarile pe piata interna au insemnat cca
60%, diferenta de 40% avand ca destinatie piata externa.
Pe piata interna, Rompetrol Rafinarie SA a acoperit toate zonele geografice ale tarii, asigurand
necesarul de produse petroliere vandute prin reteaua de benzinarii situate la nivel national.
Pe piata externa, vanzarile au avut ca destinatii atat spatial comunitar, cat si spatiul
extracomunitar. Vanzarile intracomunitare au reprezentat cca. 35% din totalul vanzarilor pe piata
externa. La vanzarile de carburanti, motorinele au avut o prezenta mai mare in spatiul Uniunii
9
Europene, cea mai mare parte a vanzarilor de benzene avand ca destinatii spatiul non Uniune
Europeana.
Compania si-a consolidate in continuare pozitiile pe pietele regionale. Detaliat pe tari si
produse, situatia s-a prezentat astfel:
Benzine - Turcia, Georgia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Moldova
Motorine – Bulgaria, Turcia, Franta, Serbia, Ucraina, Moldova
GPL – Bulgaria, Serbia, Moldova
Cocs – Grecia, Italia, Ucraina, Turcia
Distribuirea produselor s-a facut pe mijloace auto sau cai ferate in cazul vanzarilor pe piata
interna. La export, distribuirea prodeuselor s-a realizat via terra pe cisterne auto, cai ferate sau via
mare pe vase sau barje (prin porturile Constanta sau Midia).
Cea mai mare parte a veniturilor Rompetrol Rafinarie o reprezinta vanzarea de produse
petroliere in principal, carburanti auto.
Rompetrol Rafinarie isi propune diversificarea gamei de produse, prin investitii avand drept
scop implementarea de tehnologii noi, care sa permita prelucrarea de diverse tipuri de titei si
obtinerea de produse la calitatea impusa de standardele europene.
Principala materie prima - titeiul, se aprovizioneaza exclusiv din import si se descarca in
porturile Constanta si Midia. Cea mai mare parte a volumelor achizitionate de titei are ca sursa
bazinul Marii Negre si Marii Caspice.
Celelalte materii prime se aprovizioneaza atat din tara, cat si din import.
Pretul materiilor prime aprovizionate atat din import, cat si din tara urmeaza evolutia cotatiilor
internationale pe pietele de referinta si constituie baza de calcul in stabilirea preturilor finale de
achizitie.
Toata cantitatea de titei prognozata pentru anul 2012 este contractata cu firma VECTOR
ENERGY A.G. (firma specializata in comercializarea titeiului si a produselor petroliere apartinand
Grupului Rompetrol). Pretul materiilor prime sunt in conformitate cu cotatiile internationale iar
valoarea acestor preturi de achizitie urmareste evolutia pietei titeiului (de conjunctura).
De asemenea, sunt incheiate contracte cu prestatorii de servicii (SC Oil Terminal SA, SC
Conpet, SC Rompetrol Logistics SA), care asigura incarcarea si descarcarea materiilor prime si a
produselor petroliere in porturile Constanta si Midia. Totodata exista capacitati de depozitare atat in
cadrul societatii cai si in SC Oil Terminal SA unde sunt transportate produsele finite in vederea
exportului.
Rompetrol Rafinarie SA opereaza pe piata produselor petroliere, comercializandu-si produsele
atat pe piata interna cat si pe cea externa.
10
Piata petroliera romaneasca se caracterizeaza in prezent printr-o expansiune indusa de o crestere
a cererii de carburanti auto (in special a motorinei) ca rezultat al cresterii parcului de automobile din
Romania.
Rompetrol Rafinarie SA reprezinta in prezent unul din cei mai importanti participanti pe piata
produselor petroliere din Romania. In anul 2010, vanzarile Rompetrol Rafinarie SA s-au majorat pe
piata interna cu 20% fata de 2009 si au o cota de piata de 25% iar perspectivele tintesc in continuare
o strategie de crestere a prezentei Rompetrol pe aceasta piata prin extinderea retelei de distributie la
nivel national.
In anul 2010, au functionat in Romania rafinariile grupului Rompetrol (Petromidia si Vega),
rafinariile Petrom, rafinaria Petrotel-Lukoil si partial rafinaria Rafo Onesti. Aceste rafinarii sunt
principalii competitori pe piata interna in ceea ce priveste fabricarea produselor obtinute din
prelucrarea titeiului.
Pe plan extern, societatea isi comercializeaza produsele pe pietele regionale, si nu numai pe
acestea, principalele destinatii fiind: Turcia, Georgia, Moldova, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Franta,
Spania, Serbia. Perspectivele si pe aceasta piata sunt acelea de crestere a vanzarilor pe piata
europeana.
Prin politici adecavte de marketing, Rompetrol Rafinarie SA urmareste extinderea si
consolidarea pozitiei pe aceste segmente de piata.
Principalii competitori pe piata externa sunt: Shell, Elf, Mol Romania, Agip, Total, Lukoil,
British Petroleum.
Furnizorii de materii prime din tara sunt:
SC Rompetrol SA – Punct de lucru Rafinaria Vega – pentru nafta, pacura, materie prima
Cracare Catalitica;
SC Rompetrol Petrochemicals SRL – pentru propan piroliza;
SC Viromet SA – Victoria;
SC Izochem Trading SRL si SC Chemtransfert SRL – pentru methanol;
SC Prochema Romania SRL si Ultex SA – pentru biodiesel;
SC ButanGas Romania SA – pentru propan.
2.3. Diagnosticul Resurselor Umane
Consiliul de administratie al companiei este:
1. Alexandru Nicolcioiu – Presedintele Consiliului;
2. Gheorghe Gusu –Manager Financiar;
3. Silvian Potlogea – Director Inginerie si Dezvoltare Procese;
11
4. Cristian Jivu – Director Control
5. Eta Stefan - Director Comercial
Participarea membrilor Consiliului de Administratie la capitalul societatii:
1. Alexandru Nicolcioiu – 0.000169%
2. Gheorghe Gusu –0.00018%
3. Silvian Potlogea – 0.000101%
4. Cristian Jivu – 0.000051%
5. Eta Stefan - 0.000041%
Membrii conducerii executive a companiei sunt:
Director General – Vasile Cosmin Turcu
Director Economic - Giani Iulian Kacic
Director Inginerie si Dezvoltarea Proceselor – Silvian Potlogea
Manager Financiar – Gheorghe Gusu
Director Control – Cristian Jivu
Director Comercial – Eta Stefan
Societatea are un numar de 1016 angajati dintre care :409 – personal cu studii superioare; 116 –
personal cu studii medii; 491 – muncitori.
Gradul de sindicalizare este de 82.11% (respective 698 membri ai Sindicatului Liber
Petrochimistul).
In cadrul SC Rompetrol Rafinarie SA s-au desfasurat in cadrul SC Rompetrol Rafinarie SA o
serie de programe de instruire a salariatilor si o actiune de atragere a fortei de munca din randul
absolventilor cu studii superioare, desfasurandu-se in acest sens programe special pentru acestia.
Intre conducere si salariati relatiile sunt normale, nemanifestandu-se actiuni collective de contestare
a managementului societatii, existand in mod regulat un dialog intre sindicate si conducere.
2.4. Diagnosticul Tehnologic
Din anul 2008 s-a trecut la un nou sistem de management - de la managementul pe obiective s-a
trecut la managementul pe proiecte.
Managementul proiectelor reuneste ansamblul proceselor si activitatilor desfasurate pe o
perioada limitata in vederea solutionarii unor obiective complexe, precis formulate, cu grad mare de
motivatie si risc. Reunirea pe o perioada determinata intr-o echipa distincta condusa de un manager
de proiect si diversi specialisti din cadrul organizatiei, conduce la o crestere a flexibilitatii structurii
functionale si operationale in relatie cu obiectivele.
12
Avantajele acestui sistem de management sunt urmatoarele:
1. se pot urmari indeaproape stagiile proiectelor - avand astfel posibilitatea de a interveni mai usor
pentru rezultate mai bune;
2. se seteaza si se urmaresc mai bine termenele limita;
3. se aloca si se utilizeaza mai eficient resursele (resurse umane, cat si resurse materiale);
4. se incurajeaza munca in echipa.
Fiecare investitie reprezinta un proiect condus de un Project Manager care are alaturi o
echipa formata din: project leader, ingineri constructori, economisti. Project managerul gestioneaza
proiectul urmarind incadrarea in buget (costuri, venituri), termen si calitate.
Obiectivul strategic al companiei este dezvoltarea sistemului de management integrat, la nivelul
companiilor de top si certificarea acestui statut prin premii de excelenta in afaceri. Compania
IMPACT a fost certificata in anul 2005 ISO 9001: 2000 si ISO 14001: 2004, sistemul de
management integrat fiind reconfirmat prin audit de supraveghere in anul 2006
2.5 Diagnosticul de Mediu
Societatea detine si opereaza Rafinaria Petromidia, situate in Navodari, judetul Constanta. De
asemenea, societatea este proprietarul si operatorul Rafinariei Vega, situate in Ploiesti, judetul
Prahova. Prin natura activitatii desfasurate (prelucrarea titeiului), societatea face parte dintre cele cu
impact asupra mediului motiv pentru care managementul societatii este continuu preocupat pentru
reducerea impactului activitatii asupra factorilor de mediu, alocandu-se resurse financiare
considerabile pentru realizarea de investitii in acest sens.
Rafinariile operate detin actele de reglementare tehnico-juridice (autorizatii, avize) care permit
functionarea in concordant cu legislatia in vigoare aplicabila. Dintre aceste autorizatii mentionam
pe cele mai importante, prevazute de legislatia de mediu:
1. Autorizatia Integrata de mediu nr. 26/11.10.2007, aferenta rafinariei Petromidia, emisa in
conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005.
2. Autorizatia Integrata de Mediu nr. 23/14.03.2006, aferenta rafinariei VEGA.
Ambele autorizatii integrate contin cerinte BAT (Best Available Technologies) pentru conformarea
cu cerintele de mediu in vigoare, cu termen de aplicare pana in 31.12.2012, respective 2014 pentru
Rafinaria Vega. Societatea are implementat Sistemul Integrat al Managementului de Mediu
(SIMM), acreditat de Germanischer Lloyd, conform standard ISO 14001/2004 in cursul lunii
septembrie desfasurandu-se audit de supraveghere din partea firmei care a acordat acreditarea
SIMM. Aceasta este component a sistemului de management general, care include structura
13
organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si
resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu la
nivelul societatii.
2.6. Diagnosticul financiar
Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit
aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul diagnosticului financiar
este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea
unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general,
finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul
întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.
Diagnosticul financiar se bazeaza pe analiza bilantului si contului de profit si pierdere in
perioada 2009-2011. Analiza pozitiei financiare se realizeaza pe baza bilantului financiar obtinut
din bilantul contabil prin regruparea posturilor de activ si de pasiv .
Bilantul financiar la 31.12.2009
Nevoi Resurse
A) ACTIVE IMOBILIZATE
Necorporale 3.569.077.207
Corporale 1.563.231.644
Financiare 1.998.923.079
j) Capital propriu
Capital social 2.109.927.600
Prime de capital 0
Rezerve din reevaluare 195.579.781
Rezerve 1.958.363.433
Rezultat reportat (2.637.900.419)
Rezultatul nerepartizat 0
h) Provizioane 32.977.770
i) Datorii financiare pe TL 381.657
B) ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 636.774.965
Creante 919.208.685
Titluri financiare pe TS 0
Disponibilitati 49.795.828
C) CHELTUIELI IN AVANS
1.106.427
D) Datorii pe TS 3.990.749.375 din
care datorii financiar bancare
341.939.959
I) Venituri in avans 0
Bilantul financiar la 31.12.2010Nevoi Resurse
14
E) ACTIVE IMOBILIZATE
Necorporale 4.586.773
Corporale 1.858.298.977
Financiare 2.032.926.606
j) Capital propriu
Capital social 4.410.920.572
Prime de capital 232.637.107
Rezerve din reevaluare 194.908.206
Rezerve 30.517.089
Rezultat reportat (3.617.629.972)
Rezultatul exercitiului (669.762.488)
Rezultatul nerepartizat 0
j) Provizioane 61.660.090
k) Datorii financiare pe TL 17.743
F) ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 902.498.199
Creante 1.362.973.824
Titluri financiare pe TS 0
Disponibilitati 28.095.444
G) CHELTUIELI IN AVANS
2.431.760
H) Datorii pe TS 5.545.684.078 din
care datorii financiar bancare
366.915.414
I) Venituri in avans 2.859.158
Bilantul financiar la 31.12.2011Nevoi Resurse
I) ACTIVE IMOBILIZATE
Necorporale 2.271.469
Corporale 2.265.630.938
Financiare 2.032.861.978
j) Capital propriu
Capital social 4.410.920.573
Prime de capital 232.637.107
Rezerve din reevaluare 215.074.275
Rezerve 30.517.089
Rezultat reportat (4.287.392.460)
Rezultatul exercitiului (735.847.584)
Rezultatul nerepartizat 0
l) Provizioane 79.684.017
m) Datorii financiare pe TL 0
J) ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 906.137.452
Creante 1.312.047.632
Disponibilitati 43.062.148
K) CHELTUIELI IN AVANS
L) Datorii pe TS 6.617.973.868 din
care datorii financiar bancare
446.593.166
I) Venituri in avans 0
15
1.555.268
Pe baza bilantului financiar se vor calcula indicatorii de echilibru financiar patrimonial care reflecta
pozitia financiara a intreprinderii.
Situatia neta (SN)= active totale –datorii totale
Concret situatia neta arata valoarea capitalurilor proprii.
Fondul de Rulment (FR)= capitaluri permanente – active pe termen lung
Atat capitalurile permanente cat si activele pe termen lung sunt delimitate in cadrul bilanturilor
prezentate printr’o linie de resursele si nevoile pe termen scurt.
Fond de Rulment propriu= Cp- imobilizari
Fond de Rulment imprumutat= FR-FRpropriu
Nevoia de fond de rulment(NFR) = (active circulante- active de trezorerie)- (datorii pe TS- pasive
de trezorerie)
Activele de trezorerie sunt reprezentate de titlurile financiare pe TS si de disponibilitati.pasivele de
trezorerie sunt datoriile financiar bancare.
Trezoreria neta(TN)= FR-NFR= active de trezorerie- pasive de trezorerie
Lichiditatea curenta =active circulante/ datorii curente
Lichiditatea imediata= (active circulante – stocuri)/ datorii curente
Lichiditatea la vedere= active de trezorerie/ datorii curente
Rata autonomiei financiare= capitaluri proprii/ capitaluri permanente
Rata datoriilor= Datorii totale/ active totale
Indicatori de echilibru financiar patrimonial
Indicatori 2009 2010 2011
SN 2384801211 2344003185 2064121985 FR din care: 678023871 472991188 114672971 - FR propriu 430663412 293661930 -80260665 -FR imprumutat 247360459 179329258 194933636NFR 989549527 826361636 548160675TN -311525656 -353370448 -433487704Lichiditatea curenta 1,5292 1,3304 1,057Lichiditatea imediata 1,1695 1,0642 0,7474Lichiditatea la vedere 0,0239 0,0095 0,0064Rata autonomiei financiare 0,906 0,9289 0,9174Rata datoriilor 0,388 0,4062 0,5164
16
Observam ca intreprinderea are un fond de rulment pozitiv pe toti cei 3 ani de analiza ceea
ce releva o stare de echilibru financiar pe termen lung. Astfel imobilizarile sunt finantate in
totalitate din resursele disponibile pe termen lung , surplusul acestora din urma folosindu-se pentru
finantarea activitatii curente.Se observa ca acesta inregistreaza o scadere de 30.23% in 2010 fata de
2009 si respectiv de 75.75% in 2011 fata de 2010. In anul 2011 se observa un fond de rulment
propriu negativ ceea ce inseamna ca firma a apelat la credite pe termen lung pentru finantarea
activitatii sale.Nevoia de fond de rulment evidentiaza echilibrul pe termen scurt al intreprinderii.
Trezorerie neta negativa reflecta un deficit de resurse si deci un dezechilibru financiar.
Analiza performantelor financiare
Pentru realizarea ei vom calcula soldurile intermediare de gestiune pe baza contului de profit si
pierdere.
Solduri Intermediare de GestiuneSIG 2009 2010 2011
Marja Comerciala 124324193 4647131 2251728Productia Exercitiului 5594270808 5331439768 5434976478Valoarea Adaugata 1933327724 423116067 366308590EBE 530290046 369623736 304849805Rezultat Exploatare 205484598 (22599108) (36849736)Rezultat Curent 186350013 (45954823) (314323203)Rezultat Brut 186350013 (45954823) (314323203)Rezultat Net 186350013 (45954823) (314323203)Capacitatea de autofinantare(MS) 302984445 58432998 (178630312)Capacitatea de autofinantare(MA) 302984445 58432998 (178630312)
Marja comerciala= venituri din vanzarea marfurilor –costul marfurilor vandute
Marja comerciala vizeaza exclusiv activitatea comerciala a intreprinderii, adica cumpararea
si vanzarea de marfuri. Valorile pozitive ale marjei comerciale pe toti anii d analiza evidentiaza ca
s-a obtinut un spor de venituri in urma vanzarilor de marfuri superior sporului aferent costurilor
marfurilor.Pe baza calculelor se observa o scadere a marjei comerciale cu 96.26 % in 2010 fata de
2009 si 51.54 % in 2010 fata de 2011.
17
Productia exercitiului= Marja comerciala + productia vanduta +venituri din productia
stocata +venituri din productia de imobilizari
Productia exercitiului ofera o imagine mai fidela a activitatii reale a intreprinderii pe durata
perioadei de gestiune, spre deosebire de cifra de afaceri care face referire doar la productia vanduta.
La nivelul firmei s-a inregistrat o scadere a productiei exercitiului de 4.69 % in 2010 fata de anul
2009 datorata faptului ca in 2010 avem un sold debitor al variatiei stocurilor. In 2011 fata de anul
2010 se inregistreaza o crestere de 1.94 % avand in vedere faptul ca in 2011 avem un sold creditor
al variatiei stocurilor .
Valoarea Adaugata= Productia exercitiului –cheltuieli cu materiile prime- cheltuieli cu
materiale consumabile –cheltuieli cu energia si apa –cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti
Valoarea adaugata exprima o crestere de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie, indeosebi a fortei de munca si a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor
provenite de la terti.Valoarea acestui indicator a scazut cu 78.11% in 2010 fata de 2009 si respectiv
cu 37.06% in 2011 fata de 2010. Inseamna ca exista un randament scazut al utilizarii factorilor de
productie.
Excedentul brut de exploatare(EBE) = Valoarea adaugata+ subventii de exploatare –
cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate –cheltuieli cu remuneratiile personalului –
cheltuieli privind asigurarile sociale si protectia sociala
18
EBE este o marja independenta de deciziile financiare, depinzand doar de natura activitatii
de exploatare a firmei. Se observa o scadere a excedentului brut de exploatare de 30.29% in 2010
fata de 2009 si de 17.52% in 2011 fata de 2010.
Rezultatul de exploatare = EBE+ venituri din provizioane privind activitatea de exploatare+
alte venituri de exploatare – cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de exploatare- alte cheltuieli
de exploatare
Rezultatul de exploatare releva profitul economic independent de politica financiara a firmei
si de cea de dividend tinand cont doar de consumul de capital fix.Se observa conform calculelor o
scadere de 110.99% in anul 2010 fata de 2009 ajungandu-se de la valori pozitive la valori negative.
Se observa ca din 2010 firma inregistreaza pierderi in activitatea de exploatare, pierderi care vor
duce la un rezultat net negativ. Aceste pierderi se datoreaza scaderii rentabilitatii activitatii de
exploatare.
Rezultatul curent= Rezultatul de exploatare + venituri financiare –cheltuieli financiare
Rezultatul brut= Rezultatul curent+ venituri extraordinare- cheltuieli extraordinare
19
Rezultatul net= Rezultatul brut – impozit pe profit
Rompetrol Rafinare S.A. incheie exercitiul financiar din 2011 cu o pierdere de 314323203 lei din
care 36849736 reprezinta pierdere din exploatare iar restul de 277473467 este pierderea financiara.
Desi in anul 2009 avem un rezultat favorabil in anii 2010 si 2011 se inregistreaza pierderi datorate
in principal cresterii cheltuielilor totale. Acestea inregistreaza cresteri semnificative de 6% si
respectiv 30% fata de nivelul din 2009 datorita cresterii pretului de achizitie a titeiului pe plan
mondial si majorarii preturilor la utilitati.
Observam ca in anul 2009 intreprinderea inregistreaza profit pe care il repartizeaza in totalitate
actionarilor pentru a mentine interesul acestora.Deoarece profitul se repartizeaza in totalitate nu se
va calcula impozitul pe profit pentru a se evita dubla impunere fiscala(se calculeaza impozit pe
dividend) astfel rezultatul brut este acelasi cu rezultatul net.
Capacitatea de autofinantare(MS)= EBE + alte venituri din exploatare –alte cheltuieli din
exploatare +venituri financiare – cheltuieli financiare + venituri exceptionale – cheltuieli
exceptionale –impozit pe profit
Capacitatea de autofinantare(MA)= profi net- venituri calculate+ cheltuieli calculate
20
Diagnosticul rentabilitatii si riscului intreprinderii Pentru realizarea dignosticului rentabilitatii se vor calcula urmatoarele rate de rentabilitate:
Rate de Rentabilitate 2009 2010 2011ROE 0.650553315 -0.019269875 -0,134096747Rata Dobanzii 0.025224149 0.400455357 0.665555823ROA 0.095496881 0.020174292 -0.077266699Efectul de levier 0.554920917 -0.039444167 -0.056830047Activ Economic 2632161670 2523332443 -
Capital propriu =286448487 datorii pe TL =2261990572
Rentabilitatea financiara(ROE) este cea mai importanta deoarece in functie de ea actionarii iau
decizia de a investi sau de a se retrage dintr-o afacere.
ROE= Profit net/ capitaluri proprii
Rata dobanzii= dobanzi/ datorii finaciare
Rentabilitatea economica(ROA) reprezinta rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite.
ROA=ROE +Ratadobanzii
Efectul de levier= (ROA-Ratadobanzii)
2009 2010 2011Cifra de Afaceri 6.281.160.059 7.099.249.720 10.174.808.952
2.7. Analiza swot
Puncte tari :
grad inalt de automatizare si capacitate ridicata de prelucrare
Compania detine o cota importanta de piata de aproximativ 30%
produsele respectă standardele europene de calitate şi normele de protecţie a mediului
cresterea permanenta a productivitatii si eficientei, inovatia continua
Rafinaria dispune de un terminal marin si facilitati de cale ferata si auto pentru
incarcarea/descarcarea produselor.
functionarea sistemului de management integrat al calitatii, mediului sanatatii si sigurantei
in munca, conform cerintelor ISO9001, ISO14001 si OHSAS18001.
21
Puncte slabe :
Substantele si preparatele folosite (produse petroliere, cocs de petrol, sulf de petrol, gaze
petroliere lichefiate, metanol, metil tert butil eter) sunt periculoase prezintand pericol de
incendiu si explozie
Costuri de operare ridicate
Numar prea mare de angajati
Oportunitati :
Extinderea pietei potentiale in alte zone ale tarii sau in strainatate ca urmare a intrarii in UE
Amenintari:
Cresterea preturilor substantelor folosite
in contextul intrarii in UE, accesul produselor producatorilor externi pe piata romaneasca a
devenit mult mai facil, acest lucru ducand la cresterea concurentei
2.8. Ratele generale de gestiune
2.8.1. Gestiunea capitalurilor
Capitalurile permanente = capitaluri proprii + subvenţii pentru investiţii + datorii mai mari
de un an
CP 2009 = 1.151.854.310+0+381.657 = 1.152.235.967
CP 2010 = 581.590.514 + 0 + 17.743 = 581.607.257
CP 2011 = 134.091.000 + 0 + 0 = 134.091.000
Pentru gestiunea capitalurilor utilizăm următorii indicatori:
A) numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP):
rotaţii
rotaţii
rotaţii
22
B) Durata de rotaţie a capitalurilor permanente (DRCP):
zile
zile
CONCLUZII:
Capitalurile permanente sau sursele de finanţare permanente se roteau prin veniturile totale
de 6,23 ori în 2009 şi doar de 14,43 ori în 2010. Viteza de rotaţie a capitalurilor permanente nu este
scazuta ceea ce semnifică o eficienţa buna a surselor de finanţare.
Reducerea de peste două ori a vitezei de rotaţie se datorează investiţiilor efectuate în
instalaţii şi maşini de la 1.334.255 lei în 2009 la 62.273.722 lei în 2010. Prin aceste investiţii se
speră la rezultate economice mai bune în viitor.
Precizăm că aceste rate de rotaţii au valori necorespunzătoare şi ele trebuie comparate cu
valorile din sectorul de activitate unde funcţionează firma.
Întrucât datoriile pe termen lung sunt nesemnificative în capitalurile permanente (sub 1%)
numărul de rotaţii şi duratele de rotaţie ale capitalurilor proprii sunt apropiate de ale capitalurilor
permanente analizate mai sus.
B. Gestiunea activelor
1. Gestiunea activelor totale
Activele totale includ activele imobilizate, activele curente şi cheltuielile în avans, adică:
2009 2010 2011
ACTIVE IMOBILIZARE
3.569.077.207,0
0
3.895.812.356,
00
4.300.764.385,0
0
ACTIVE CIRCULANTE
1.605.779.478,0
0
2.293.567.457,
00
2.261.247.232,0
0
CHLTUIELI IN AVANS
1.106.427,0
0
2.431.760,0
0
1.555.268,0
0
AT
5.157.963.112,0
0
6.191.811.573,
00
6.563.566.885,0
0
venituri totale 7.186.208.363,0 8.395.015.238, 11.796.290.179,0
23
0 00 0
ACTIVE CURENTE
1.606.885.905,0
0
2.295.999.217,
00
2.262.802.500,0
0
Pentru gestiunea activelor totale utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a activului total (NRAT):
rotaţii
rotaţii
rotaţii
B) Durata de rotaţie a activelor totale (DRAT):
zile = 0.71 ani
zile =0.73 ani
=0.55 ani
Pentru unităţile industriale valorile de referinţă sunt următoarele:
sub o rotaţie semnifică o activitate necorespunzătoare;
între 1 şi 1,4 rotaţii reflectă o activitate satisfăcătoare;
peste 1,4 rotaţii semnifică o activitate bună.
Concluzii:
Valorile obţinute de firma analizată semnifică o activitate buna. Investiţiile efectuate în
trecut îşi arată efectele.
1. Gestiunea activelor imobilizate
Pentru gestiunea activelor imobilizate utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a activelor imobilizate (NRAI):
rotaţii
rotaţii
24
rotaţii
B) Durata de rotaţie a activelor imobilizate (DRAI):
zile = 0,49 ani
zile = 0,46 ani
zile = 0,36 ani
Concluzii:
Valorile considerate normale pentru firmele industriale sunt de 4 rotaţii pe an, însă firma a
obţinut în 2009 2,013 rotaţii, iar în 2010 numărul a crescut la 2,154 rotaţii. Aceste valori se
datorează şi cresterii cererii de produse şi implicit a veniturilor din exploatare. Valorile considerate
normale a termenului de revenire a activelor imobilizate este de 100 de zile. În 2009 revenirea
activelor imobilizate se facea la 179 zile, iar in 2011 la 131 zile, astfel în toti cei 3 ani analizati
valorile sunt normale.
2. Gestiunea activelor curente
Activele curente cuprind activele circulante (stocuri, creanţe, casa şi conturi la bănci,
investiţii financiare pe termen scurt) şi cheltuielile în avans.
Pentru gestiunea activelor curente utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a activelor curente (NRAC):
rotaţii
rotaţii
rotaţii
B) Durata de rotaţie a activelor curente (DRAC):
zile = 0,22 ani
zile = 0,27 ani
25
zile = 0,19 ani
Concluzii:
Se consideră că avem o eficienţă maximă a activelor curente la 6 rotaţii, care corespund unui
termen mediu de revenire sub formă iniţială bănească de 60 de zile. Indicatorii obţinuţi de firmă au
valori aproximativ egale cele considerate normale.
II. GESTIUNEA STOCURILOR
Stocurile cuprind următoarele elemente: materii prime şi materiale consumabile, producţia
în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărări de stocuri.
Pentru gestiunea stocurilor utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a stocurilor (NRS):
rotaţii
rotaţii
rotaţii
B) Durata de rotaţie a stocurilor (DRS):
zile
zile
zile
Concluzii:
26
Se apreciază că avem o eficienţă minimă a stocurilor la 8 rotaţii, care corespund unui termen
mediu de revenire sub formă iniţială bănească de 45 de zile. Indicatorii obţinuţi de firmă au valori
considerate normale în 2009 iar în 2010 duratele de imobilizare a stocurilor au valori mai bune.
În 2010 stocurile se rotesc de 8 ori, recuperându-se prin cifra de afaceri în 45 de zile, iar în
2011 se rotesc de 11,2 ori, recuperându-se prin cifra de afaceri în 32 de zile.
III. GESTIUNEA CREANŢELOR
1) Gestiunea creanţelor curente
Creanţele reprezintă sumele de încasat şi pot fi clasificate în următoarele elemente:
creanţe comerciale;
sume de încasat de la entităţile afiliate;
sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare;
alte creanţe;
capital subscris şi nevărsat.
Creanţele curente includ şi cheltuielile în avans.
Pentru gestiunea creanţelor curente utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a creanţelor (NRC):
rotaţii
rotaţii
rotaţii
B) Durata de rotaţie a creanţelor (DRC):
zile
zile
zile
Concluzii:
Se apreciază că avem o eficienţă minimă a creanţelor la 6 rotaţii, care corespund unui
termen mediu de încasare de 58 de zile, însă în anul 2011 avem 9 rotaţii care corespund unui termen
de incasase de 40 de zile, ceea ce reprezintă valori normal.
27
IV. GESTIUNEA DATORIILOR
1) Gestiunea datoriilor
Pentru gestiunea datoriilor utilizăm următorii indicatori:
DATORII TOTALE
3.991.131.032,0
0
5.545.701.821,
00
6.617.973.868,0
0
CHELTUIELI TOTALE
7.660.295.781,0
0
9.064.745.476,
00
12.532.137.763,0
0
A) Numărul de rotaţii a datoriilor (NRD):
rotaţii
rotaţii
rotaţii
B) Durata de rotaţie a datoriilor (DRD):
zile
zile
zile
Concluzii:
Valoarile rotatiilor calculate precedent asigură o stare bună a gestiunii datoriilor.
Dacă în anul 2009 durata medie de plată a datoriilor era de 188 de zile, în 2010 ea ajunge la
220 zile, ceea ce arată că firma nu şi-a achitat datoriile (datoriile au crescut de la 4 milioane la 5,5
milioane).
2) Gestiunea creditului furnizor
Creditul furnizor alături de avansurile primite de la clienţi reprezintă o sursă de finanţare a
ciclului de exploatare. El arată numărul de zile de creditare obţinute de firmă de la furnizori.
Creditul furnizor include următoarele:
cheltuieli cu materii prime şi materiale;
alte cheltuieli materiale;
alte cheltuieli externe (cu energia şi apa);
cheltuieli privind mărfurile;
28
cheltuieli privind prestaţiile externe.
2010 2011
creditul furnizor
7.102.649.479,0
0
10.246.440.818,
00
chlt. materii prime
6.600.022.225,0
0
9.752.812.329,
00
alte cheltuieli materiale
2.140.785,0
0
1.955.856,0
0
alte cheltuieli externe
265.990.442,0
0
318.990.908,
00
cheltuieli prvind marfurile
40.378.625,0
0
5.721.296,0
0
cheltuieli privind prestatiile
externe
194.117.402,0
0
166.960.429,
00
Furnizori 240.804.547,00
706.233.316,
00
Creditul furnizor din 2010 = 7.102.649.479
Creditul furnizor din 2011 = 10.246.440.818
Pentru gestiunea creditului furnizor utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a creditului furnizor (NRCF):
rotaţii
rotaţii
B) Durata de rotaţie a creditului furnizor (DRCF):
zile
zile
Concluzii:
Se apreciază că avem o eficienţă minima a creditului furnizor la cel puţin 14 rotaţii, care
corespund unui termen mediu de plată a facturilor de 24 de zile. Dacă se plăteşte un furnizor mai
târziu, este un avantaj pentru firmă, întrucât ea se poate folosi de această sursă de creditare. Plata
furnizorilor depinde de modalităţile şi termenele de plată stabilite prin contractele dintre părţi.
29
Dacă în 2010 durata de plată a furnizorilor a fost de 12,2 de zile, în 2011 durata de plată a
fost de 24,81 zile, termene normal de plată.
CAP. 3 CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Compania “Rompetrol Rafinarie S.A.”, prin rezultatele obtinute in studiul prezent, a demonstrat
o forta financiara suficienta pentru cresterea si imbunatatirea capacitatii de prelucrare a produselor
rafinate dar si pentru producerea unei game diversificate de produse corespunzatoare cerintelor
consumatorilor.
Managementul companiei denota că societatea are un business profitabil, cu o valoare relativ
mică a cheltuielilor.
Afacerea este fezabilă din punct de vedere:
Comercial – având în vedere obiectivele de mărire ale producţiei un număr tot mai mare de
clienţi atât interni, cât şi externi vor putea fi satisfăcuti.
Financiar - compania îndeplineşte condiţiile de bonitate; din calculul indicatorilor rezultă că
nu există riscuri majore pentru rambursarea ratelor şi a dobânzilor.
Afacerea este credibilă datorită:
profitabilităţii sale
fluxului ridicat de lichidităţi
30
31