Academia de Studii EconomiceFacultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

AJUTORUL DE STAT

Politica Comisiei Europene în privinţa ajutorului de stat – planuri şi rezultate. Ajutorul de stat în România.

Chiriţă SînzianaAnul IV, Seria A, Grupa 1586

2008

Abstract

Lucrarea prezintă politica abordată de Comisia Europeană în ceea ce priveşte ajutorul de stat, rezumând normele şi reglementările pe care trebuie să le indeplinească statele membre, cu referire la priorităţile cheie identificate de Comisie în crearea lor. Impunerea acestor reglementări a ridicat o serie de dificultăţi la care ne-am referit pe scurt, precum şi la principalele rezultatele obţinute până în prezent. În cazul Romaniei, am reamintit situaţia generală de la sfârşitul anului 2006 în privinta ajutoarelor de stat acordate, prezentând în final un caz foarte recent de implicare a Comisiei Europene în analiza şi sanctionarea unui ajutor ilegal acordat de statul Român.

Cuvinte cheie : Ajutor de stat, decizii de recuperare, distorsiunea concurentei, Consiliul Concurentei, Comisia Europeana.

2

Cuprins

1. Introducere 4

2. Considerente teoretice

2.1. Forme acceptate ale ajutorului de stat 42.2. Achiziţii publice sau ajutoare de stat? 5

3. Reforma ajutorului de stat – Planul de acţiune din 2005 al Comisiei Europene pentru perioada 2005-2009

3.1. Nevoia unei politici a ajutorului de stat la nivelul Uniunii Europene 63.2. Provocări pentru politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte ajutorul de stat 73.3. Ajutorul de stat în contextul Strategiei de la Lisabona 7

4. Rezultate şi considerente la nivel european

4.1. Regulile şi politica Comisiei Europene în controlul ajutorului de stat în 2006 84.2. Sisteme de transparenţă pentru proiecte de investiţii regionale cu impact

semnificativ 9

4.3. Rezultate înregistrate de Comisia Europeană în 2006 în ceea ce priveşte controlul acordării ajutorului de stat 10

5. Ajutorul de stat în Romania

5.1. Ajutorul de stat în Romania – situaţia în 2006 115.1.1. Investigaţii în domeniul ajutorului de stat în anul 20065.1.2. Cazul SC IMUT SA Bucureşti5.1.3. Recuperarea ajutoarelor de stat ilegale - Cazul Companiei Naţionale

Loteria Română5.1.4. Ajutoare de stat acordate în sectorul de autovehicule

5.2. Privatizarea Automobile Craiova 14

6. Concluzii 15

Bibliografie

3

1. Introducere

Experienţa ultimilor ani de integrare europeană arată că o concurenţă corectă şi nedistorsionată pe o piaţă este în beneficiul tuturor în ceea ce priveşte prosperitatea, libertatea de alegere a consumatorilor şi dezvoltarea sustenabilă. Atunci când companiilor le este permis să abuzeze de o poziţie dominantă, nu numai că împiedică competitorii să producă rezultate pe piata respectivă, dar fac dificilă şi apariţia inovaţiei, deoarece indiferent de calitatea produselor lor, noile firme nu pot concura pe piaţă.

Reglementările în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de stat sunt făcute pentru a împiedica intervenţia statului acolo unde ea nu este necesară, deoarece ajutoarele de stat pot da un avantaj competitiv firmelor care altfel nu l-ar avea pe piaţă, distorsionând concurenţa şi afectând negativ piaţa. Pe de alta parte, aceleaşi măsuri au în vedere targetarea suportului acordat de stat în zonele/ariile unde el este necesar şi benefic pentru piaţă şi consumatori.

Cu toate astea, mediul în care activeză companiile, angajaţii şi consumatorii şi în care se aplică politicile de concurenţă se schimbă şi se dezvoltă constant. Acest mediu capătă din ce în ce mai mult dimensiunile unei economii globale, şi regulile trebuie readaptate pentru ca toţi agenţii de pe piaţă să poata beneficia cât mai mult de avantajele pe care globalizarea le poate oferi.

A fost aşadar necesară crearea unor instrumente pentru reglementarea politicii de concurenţă la nivel European pentru a adresa aceste nevoi şi provocări. Vom discuta în continuare despre ce înseamnă un ajutor de stat şi când se poate acorda, cum a abordat Comisia Europeană problema ajutorului de stat în cadrul Statelor Membre şi ce rezultate s-au obtinut, referindu-ne în final şi la cazul ţării noastre imediat înainte de aderare, în contextul eforturilor de aliniere la standarde europene.

2. Considerente teoretice

2.1. Forme acceptate ale ajutorului de stat

Conform Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, o entitate economică dintr-un stat membru care primeşte sprijin financiar din partea guvernului obţine un avantaj faţă de competitorii săi de pe piaţă. Pentru ca acest ajutor să poata fi acordat, el trebuie să fie compatibil cu piaţa comună.

Următoarele forme de ajutor de stat sunt considerate compatibile cu piaţa comună: (a) Ajutorul de stat cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, cu condiţia ca acest ajutor să fie acordat fără discriminare cu privire la originea produselor implicate; (b) Ajutorul pentru înlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excepţionale ; (c) Ajutorul acordat economiei anumitor teritorii ale Republicii Federale Germania afectate de diviziunea Germaniei, în măsura în care acest ajutor este necesar în vederea compensarii dezavantajelor economice cauzate de diviziune.

Următoarele categorii de ajutor de stat pot fi considerate compabile cu piaţa comună: (a) Ajutorul pentru promovarea dezvoltării economice în regiuni unde standardul de viaţă este foarte scăzut sau cu nivel ridicat al somajului; (b) Ajutorul pentru promovarea unui proiect important de interes comun european sau pentru remedierea unor serioase dereglări în economia unui stat membru ; (c) Ajutorul pentru facilitarea dezvoltării anumitor activităţi economice, atunci când

4

aceste ajutoare nu afectează în mod nejustificat condiţiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun; (d) Ajutorul pentru conservarea patrimoniului cultural atunci când acest ajutor nu afectează condiţiile comerciale şi concurenţa în Comunitatea Europeană într-o măsură contrară interesului comun ; (e) Alte categorii similare de ajutor de stat specificate prin hotarârea Consiliului Europei luată prin majoritate calificată, la propunerea Comisiei Europene.

Sunt interzise măsurile ce constituie ajutor de stat, precum: i) ajutor pentru export sau orice ajutor care este condiţionat de performanţa la export, în măsura în care un astfel de ajutor poate afecta aplicarea corespunzătoare a acordurilor internaţionale la care Romania este parte; ii) ajutor pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea întreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligaţiilor datorate statului; iii) măsurile de ajutor care sunt astfel aplicate, încât crează discriminări în favoarea produselor realizate la intern, faţă de bunurile similare produse în ţări participante la acordurile internaţionale la care România este parte şi în care sunt prohibite astfel de discriminări.

Ajutorul de stat se poate concretiza intr-un transfer de fonduri publice catre o întreprindere sau în renunţarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile, şi care asigură unei întreprinderi un beneficiu de natura economică sau financiară, pe care nu l-ar fi obţinut în absenţa unor astfel de măsuri. De asemenea, acesta poate lua forma: unei scheme de ajutor de stat (sistem pe baza căruia pot fi acordate alocări specifice individuale de ajutoare întreprinderilor definite în mod general şi abstract sau orice sistem pe baza căruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru o perioadă de timp nedeterminată sau într-un cuantum nedeterminat), sau a unui ajutor individual (orice formă de ajutor care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor). [1]

2.2. Achiziţii publice sau ajutoare de stat?

În ultimii ani, Comisia Europeană a primit mai multe notificări în ceea ce priveşte ajutorul de stat în care Statele Membre au solicitat Comisiei să confirme în avans dacă unele tranzacţii pentru achiziţii publice pe care le aveau în plan nu erau ajutoare de stat. Acest fapt indică un anumit nivel de nesiguranţă în ceea ce priveşte aplicabilitatea regulilor pentru ajutorul de stat în cazul achiziţiilor publice.

Acestea din urmă nu pot fi puse în mod automat în afara reglmentărilor care privesc ajutorul de stat, deoarece, conform Articolului 87 (1) al Tratatului CE (Tratat de Instituire a Comunităţii Europene): „orice ajutor acordat de Statele Membre sau prin resursele statului, în orice formă, care pot produce distorsiuni sau ameninţa să producă distorsiuni concurenţei prin favorizarea anumitor angajamente sau producerea anumitor bunuri, va fi incompatibil cu piaţa comună în măsura în care afectează schimbul între Statele Membre”. Astfel, achiziţiile de stat ar putea deveni subiectul reglementărilor care privesc ajutorul de stat şi pot fi interzise dacă se califică ca ajutor de stat.

O astfel de tranzacţie ar fi considerată a fi beneficiat de ajutor de stat dacă îndeplineşte simultan următoarele caracteristici:

- este finanţată direct sau indirect din resursele statului- conferă un avantaj economic prin angajamentele care privesc o activitate economică- avantajul este selectiv şi distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa- are efecte asupra comerţului intra-comunitar [2]

3. Reforma ajutorului de stat – Planul de acţiune din 2005 al Comisiei Europene pentru perioada 2005-2009

5

3.1. Nevoia unei politici a ajutorului de stat la nivelul Uniunii Europene

De la semnarea Tratatului de la Roma1 din 1957, ajutorul de stat şi reglementările privind acordarea lui au devenit o parte integrantă a politicii concurenţei, Comisiei Europene revenindu-i rolul de a se asigura că ajutorul de stat acordat de către Statele Membre nu distorsionează concurenţa de pe piaţa comună.

Politica concurenţei se bazează pe ideea că o economie cu piaţă liberă asigură cea mai bună garanţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor Uniunii Europene în beneficiul cetăţenilor, acesta fiind unul dîntre obiectivele principale ale Tratatului Uniunii Europene. Pieţe care să funcţioneze corect sunt un element esenţial pentru ca toti cumpărătorii să aiba acces la produsele pe care şi le doresc, la preţuri reduse. Concurenţa este esenţială şi în mărirea competitivităţii economiei europene, deoarece crează un mediu în care companiile inovative şi eficiente sunt recompensate pe măsura.

Se conturează aşadar nevoia de a analiza şi reglementa acele măsuri de acordare a ajutorului de stat care aduc servicii avantajoase unor firme, împiedicând sau provocând întarzierea forţelor care acţioneazâ pe piaţă de a recompensa cele mai competitive firme, afectănd în felul acesta concurenţa pe piaţa europeană. Ca rezultat al acestei distorsiuni, consumatorii se pot confrunta cu preţuri ridicate, o calitate mai scăzută a bunurilor şi mai puţină inovaţie.

Mai mult decât atât, ajutorul de stat este finanţat din banii contribuabililor (tax payers) şi are costuri de oportunitate, în măsura în care fondurile astfel acordate s-ar fi putut îndrepta spre altă destinaţie, poate una esenţială ca educatie, sănătate, securitate naţională, protecţie socială şi altele. Cum fondurile de care dispune un stat pentru a-şi pune în practica politicile sunt limitate, este necesar ca acestea să facă decizii transparente şi să-şi prioritizeze acţiunile.

Pe de alta parte, măsurile de acordare a ajutorului de stat pot fi nuneori unelte eficiente pentru atingerea unor obiective de comun interes, cum ar fi promovarea dezvoltării sustenabile şi diversitatea culturală, sau corectarea eşecurilor pieţei, ajutând astfel la îmbunătăţirea funcţionării pieţelor şi competitivităţii la nivel european. Astfel, ajutorul de stat ar trebui acordat numai dacă este instrumentul potrivit pentru atingerea unui obiectiv bine definit, atunci când creează impulsurile corecte, când e bine proporţionat şi distorsiunea pe care o aduce concurenţei este foarte redusă.

3.2. Provocări pentru politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte ajutorul de stat

Consiliul European, în Martie 2005, a propus ca „Statele Membre să continue să lucreze spre o reducere generală a nivelului ajutoarelor de stat, fără să piarda din vedere eşecurile pieţei.

1 Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) şi a fost semnat de Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia şi Luxemburg la 25 martie 1957. Iniţial, numele complet al tratatului era „Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europene”.

Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992) l-a amendat eliminând, prîntre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele comunităţii cât şi al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori „Tratat de instituire a Comunităţii Europene” sau „Tratatul CE”.

Deşi intrarea în vigoare în 1993 a Tratatului de instituire a Uniunii Europene a fost un nou pas in direcţia integrării europene, luarea majorităţii deciziilor în cadrul Uniunii se face încă după baza legală a Tratatului CE, care rămâne principală sursă a legislaţiei comunitare.

6

Această tendinţă trebuie dublată de o redistribuire a ajutoarelor de stat în favoarea urmăririi unor obiective orizontale cum ar fi inovaţia, cercetarea, şi optimizarea capitalului uman”. Înafara de asta, creşterea numărului şi complexităţii documentelor adoptate de Comisia Europeană de-a lungul timpului au dus la apariţia necesităţii de a organiza şi simplifica politica de ajutor de stat, şi de a mări gradul de transparenţă în ceea ce priveşte acest aspect.

Se conturează astfel principalele elemente ale unui „ pachet de reforme„ care să fie uşor de înţeles şi consistent :

- ajutor de stat mai redus dar mai bine targetat- o abordare economică precisă, clară - proceduri mai eficiente, un control mai puternic, mai multă predictibilitate şi transparenţă

crescută- responsabilitate împărţită între Comisie şi Statele Membre

Comisia va continua să dezvolte criterii care să-i permita să evalueze compatibilitatea ajutorului de stat cu piaţa cu concurenţă liberă, în particular prin analiza unor sectoare specifice.

În general, impactul pozitiv al unui ajutor depinde de: (i) cât de corect a fost identificat obiectivul de comun interes (social, regional, economic sau cultural); (ii) dacă ajutorul de stat este un instrument potrivit pentru rezolvarea problemei respective spre deosebire de alte instrumente ale politicii de stat care ar putea fi folosite; (iii) dacă ajutorul de stat încurajează/creează tendinţa potrivită şi dacă este bine proporţionat.

Pe de altă parte, nivelul de distorsiune creat de un ajutor de stat depinde de: (i) procedurile de selecţie a beneficiarilor şi conditiile impuse odata cu acordarea lui; (ii) caracteristicile pieţei şi beneficiarului; (iii) tipul şi cantitatea ajutorului.

De exemplu, ajutorul de restructurare sau investiţie pentru companiile mari ar trebui monitorizat cu atenţie pentru ca acesta să adreseze clar un obiectiv de comun interes, de vreme ce impactul unei asemenea măsuri asupra concurenţei şi schimbului vor fi semnificative.

3.3. Ajutorul de stat în contextul Strategiei de la Lisabona2

Concurenţa este vitală pentru ca o economie să funcţioneze eficient. Un „eşec de piaţă” este o situaţie în care piaţa nu duce la un rezultat eficient din punct de vedere economic. Eşecurile pieţei au diverse origini, cum ar fi: externalităţile (există acolo unde agenţii economici nu îşi asumă în totalitate consecinţele pe care acţiunile lor le au asupra altor agenţi economici); bunurile publice (sunt bunuri de care beneficiază societatea dar care în mod normal nu sunt produse de piaţă deoarece este dificil sau imposibil să excluzi pe cineva de la a le folosi, şi deci de la a plăti pentru ele); informaţiile imperfecte (acestea pot genera costuri de tranzacţie, hazarde morale – comportamente inadecvate datorită lipsei de informaţii); problemele de coordonare (pot

2 Strategia de la Lisabona, cunoscută şi sub denumirea de Agenda de la Lisabona sau Procesul de la Lisabona a fost adoptată de Consiliul European la Lisabona în martie 2000, pe o perioadă de 10 ani, având ca scop transformarea Uniunii Europene în “cea mai dinamică şi competitivă economie a lumii”.

Obiectivele acestei strategii sunt de a contracara productivitatea scăzută şi stagnarea creşterii economice în Uniunea Europeană, prin formularea unor iniţiative politice care să fie preluate de statele membre. Principalele domenii sunt susţinerea şi refacerea economică, socială şi de mediu.

7

apărea de exemplu în cadrul setării standardelor sau infrastructurii pentru transport); puterea pe piaţă (de exemplu existenţa monopolului).

Aunci cand o piaţă nu îşi atinge eficienţa economică, Statele Membre ale Uniunii pot dori să intervină pentru a corecta eşecurile pieţei, recurgând în unele cazuri la ajutoarele de stat. Însă înainte de a folosi acest instrument, trebuie verificat dacă nu există alte măsuri mai potrivite care să nu produca aceleaşi distorsiuni pe piaţă ca ajutorul de stat, şi să remedieze problema. În cazurile în care se apeleaza la ajutorul de stat, trebuie demostrat că acesta este soluţia cea mai potrivită, şi cum poate fi implementat pentru a atinge obiectivele urmărite fără să producă distorsiuni în cadrul concurenţei şi schimbului intr-o măsura contrară interesului comun.

Priorităţile cheie identificate de Comisia Europeană în 2005 pentru reforma în cadrul ajutorului de stat au fost, în mare:

- targetarea inovaţiei şi întarirea societăţii bazate pe cunoaştere- crearea unui climat corporativ mai bun şi stimularea antreprenoriatului- investitia în capitalul uman- servicii de interes economic general de o calitate ridicată- o mai buna prioritizare prin consolidare şi simplificare- o politică regională a ajutoarelor de stat centrata pe obiective bine definite- încurajarea sustenabilităţii mediului- setarea unor infrastructuri moderne în ceea ce priveşte transportul, energia, informaţia şi

comunicaţiile [3]

4. Rezultate şi considerente la nivel european

4.1. Regulile şi politica Comisiei Europene în controlul ajutorului de stat în 2006

Comisia Europeană a simplificat în 2006 aprobarea ajutorului regional prin adoptarea unui bloc de excluderi pentru ajutorul de investitie regional. Statele Membre nu mai sunt nevoite să-şi anunţe planurile de ajutor pentru investiţii regionael Comisiei dacă acestea sunt în concordanţă cu noile Reglementări Privind Ajutorul Regional (Regional Aid Guidelines3).

Comisia a mai adoptat de asemenea un nou cadru de lucru pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovaţie. Obiectivul acestuia este să ajute statele membre să-şi canalizeze o proporţie mai mare din bugetele pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovaţie în acele proiecte care în urma analizei economice s-au remarcat a fi cele mai bune.

Au fost adoptate noi reglementări în ceea ce priveşte riscul de capital, dand posibilitatea Statelor Membre să imbunataţeasca accesul IMM-urilor la finanţare, mai ales în perioadele de început şi de expansiune ale acestora, când au cea mai mare nevoie de fonduri şi puţini investitori sunt dispuşi să facă aceste investiţii. Adoptarea acestor reglementări are în vedere contribuţia importantâ pe care IMM-urile o aduc în stimularea creşterii economice şi crearea locurilor de muncă.

Nu în ultimul rand, a mai fost adoptat un nou regulament (ajutorul de minimis) conform căruia un ajutor de 200.000 euro acordat pe o perioadă de trei ani fiscali nu va fi privit ca ajutor de stat. [4]

3 Guidelines On National Regional Aid For 2007-2013 (2006/C 54/08)8

4.2. Sisteme de transparenţă pentru proiecte de investiţii regionale cu impact semnificativ

Un proiect de investiţie „de anvergură” presupune o investiţie iniţială de peste 50 milioane euro. Noile cerinţe de notificare sunt acum legate de cantitatea de ajutor care va fi acordată, şi nu de volumul total al investiţiei, pragurile variind în funcţie de plafoane de ajutor regional.

Conform mecanismelor de transprenţă, oricând se acordă ajutor de stat pe baza schemelor de ajutor existente pentru proiecte mari de investiţii care nu sunt supuse notificărilor, Statele Membre sunt obligate ca, în decurs de 20 de zile lucrătoare de la acordare ajutorului de către autoritatea competentă, să dea Comisiei informaţiile necesare, urmând ca acestea să fie făcute publice pe site-ul Directoratului General al Concurenţei.

Odata ce informaţia a fost transmisă, DGC verifică următoarele: dacă informaţia este completă, dacă respectivul caz îndeplineşte condiţiile pentru a se încadra în procedurile de transparenţă pentu ajutoarele de stat acordate investiţiilor mari şi dacă sunt respectate toate condiţiile schemei de ajutor aplicate.

Până în August 2007, de la introducerea mecanismului de transparenţă în 2003, Comisia a primit aproximativ 150 de foi standard de informare, raportând ajutoare în valoare de aproape 2,9 miliarde euro, pentru un total de costuri eligibile ale investiţiilor de 15 miliarde euro. În 2003 acest sistem de transparenţă se aplica numai sectorului vehiculelor. Între timp, numărul domeniilor de aplicabilitate a crescut, iar în 2006, înafara de acesta, principalele sectoare vizate sunt: producerea echipamentelor electrice, optice şi medicale, producerea chimicaleleor, sectorul electric, sectorul lemnului şi hârtiei.

Tabel 1. Sumele acordate ca ajutor de stat pentru proiecte mari de investiţii

Anul 2003 2004 2005 20062007

(ian-aug)Total

Numarul de cazuri

1 14 20 54 61 150

Suma tot. acordata

29.145.135 398.994.821 346.372.518 901.233.154 1.181.301.688 2.857.047.316

Media vol. de ajutor pe caz

29.145.135 28.499.630 17.318.626 16.689.503 19.365.601 19.046.982

Sursa: EC Competition Policy Newsletter 2007 – Number 3

Următorul tabel redă situaţia la nivelul statelor membre. Cele mai multe cazuri se înregistreză în Spania, Germania şi Ungaria (însumând împreună 83 din cele 150 de cazuri înregistrate, pentru un ajutor de aproximativ 1,7 miliarde euro). Jumătate din cazurile care privesc industria autovehiculelor se înregistrează în Spania şi Italia. [2]

Tabel 2. Situaţia privind ajutoarele acordate pentru proiecte mari de investiţie la nivelul statelor membre în 2006

Statul Membru

Numar de cazuri

Ajutorul total acordat (în euro)

% ajutor pe stat membru

Ajutor mediu pe caz (în euro)

AT 1 14.080.000 0,49 14.080.000

9

BE 5 49.489.000 1,73 9.897.800CZ 11 344.652.000 12,06 31.332.000DE 29 645.107.348 22,58 22.245.081ES 30 510.127.467 17,86 17.004.249FR 5 46.497.095 1,63 9.299.419HU 24 535.411.748 18,74 22.308.823IE 11 92.120.456 3,22 8.374.587IT 6 167.643.000 5,87 27.940.500NL 1 8.762.000 0,31 8.672.000PL 7 38.609.277 1,35 5.515.611PT 10 289.397.356 10,13 28.939.736SE 1 4.910.000 0,17 4.910.000UK 9 110.240.569 3,86 12.248.952

Total 150 2.857.047.316 100,00 19.046.982 Sursa: EC Competition Policy Newsletter 2007 – Number 3

4.3. Rezultate înregistrate de Comisia Europeană în 2006 în ceea ce priveşte controlul acordării ajutorului de stat

În 2006 a existat o creştere semnificativă în controlul ajutorului de stat, cu 921 de cazuri noi înregistrate, ceea ce înseamnă o creştere de 36% faţă de anul precedent. Comisia a luat 710 decizii finale, aceasta traducându-se într-o crestere de 12% faţă de 2005. În cea mai mare majoritate a cazurilor (91%), Comisia aprobat măsurile, concluzionând că ajutorul era compatibil cu piaţa comună.

În ceea ce priveşte ajutorul regional cazurile înregistrate privesc proiecte foarte mari de investiţii. Comisia a aprobat 9 cazuri de ajutor de stat în Polonia pentru investiţia în producerea de televizoare cu ecran plat a LG Philips Polonia, precum şi două proiecte de investiţii în sectorul de energie fotovoltaică (solară) în Germania.

În cazul ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovaţie, statul a alocat, cu aprobarea Comisiei, un buget de 2 miliarde de euro pentru un proiect al Agentiei de Inovaţie Franceze (French Innovation Agency).

În ceea ce priveşte măsurile privind riscul de capital, Comisia a aprobat Investbox, un instrument de investiţie care să faciliteze întreprinderilor mici şi mijlocii din anumite regiuni ale Marii Britanii accesul la capital de la acţionari.

S-au luat de asemenea măsuri pentru implementarea mai eficientă şi imediată a deciziilor de reuperare. Numărul deciziilor de recuperare nerezolvate continuă să scadă. La sfârşitul lui 2006 erau 60 de astfel de decizii încă nerezolvate, comparat cu 75 în 2005. În cursul anului 2006, 21 de astfel de cazuri au fost închise (rezolvate), în timp ce 6 noi decizii de recuperare au fost luate. Din cele 7,2 miliarde euro de recuperat din ajutoare de stat conform deciziilor adoptate în 2002, aproximativ 7,2 miliarde euro (adica 83% din suma totala) au fost recuperate cu succes pâna la sfârşitul lui 2006.

10

Cooperarea între membrii Retelei Europene a Concurenţei (European Competition Network4) în cazuri individuale este organizată pe baza a doua obligaţii principale din partea Autorităţilor Naţionale pentru Concurenţă5 (National Competition Authorities), şi anume să aduca la cunoştinta Comisiei cazurile noi care se deschid şi înainte ca decizia finală să fie luata. Comisia a fost informată de 150 de cazuri noi de investigaţie lansate de Autorităţile Naţionale pentru Concurenţă. [4]

5. Ajutorul de stat în Romania

5.1. Ajutorul de stat în Romania – situaţia în 2006

Valoarea totala a ajutoarelor de stat autorizate în anul 2006 a fost de 7.387.006.042 lei (2.095 901.842 euro), din care 63,6% au reprezentat ajutoarele acordate pentru prestarea de servicii de interes economic general.

Tabel 4. Valoare ajutoarelor de stat autorizate în 2006, pe obiective

Nr. Crt.

Obiectivul LEI EURO

1 Salvare 181.568.279 51.516.0392 Dezvoltare regionala 395.405.955 112.187.8153 Restructurare 2.039.627.716 578.699.8774 Servicii de interes economic general 4.695.904.091 1.332.360.3615 Promovarea culturii 74.500.000 21.137.7506 Total 7.389.006..042 2.095.901.842

Sursa: Consiliul Concurenţei – Raport Anual 2006

În 2006, acţiunile Consiliului Concurenţei au fost îndreptate spre urmărirea şi controlul ajutoarelor de care au beneficiat operatorii economici, autoritatea de concurenţă dispunând, prin deciziile sale, recuperarea ajutoarelor ilegale şi incompatibile, precum şi a celor acordate peste limita maxim admisă a intensităţii, valoarea totală a acestora ridicându-se, pâna la finele anului 2006, la circa 23,4 milioane euro.

5.1.1. Investigaţii în domeniul ajutorului de stat în anul 2006

În cursul anului 2006, Consiliul Concurenţei a deschis 3 investigaţii din oficiu, având ca obiect analiza măsurilor de sprijin financiar de care au beneficiat SC Lamdro SA şi Compania Naţională

4 European Competition Network (ECN) - este formata din 27 de autoritati in ceea ce priveşte competitia, existente in cadrul Uniunii Europene si Directoratului General al Competitiei (ale carui arii de politica includ antitrustul, fuziunile, liberalizarea, ajutorul de stat si cooperarile internationale).

ECN nu are autoritate politica si in consecinta nici drepturi asupra membrilor sai, este numai un mechanism pentru o alocare optima a cazurilor si resurselor, si seteaza reguli de schimb al informaţiei in cadrul sau.5 In Romania, Consilul Concurentei

11

Loteria Româna, precum şi un numar de 6 operatori economici care activează în zone defavorizate şi care au depăşit limita maximă admisă a intensităţii.

Activitatea desfăşurată în domeniul ajutorului de stat s-a concretizat, printre altele, în finalizarea unui număr de 12 investigaţii, din care 9 au fost declanşate în anul 2005, iar 3 în anul 2006.

Tabel 3. Situaţia investigaţiilor finalizate în domeniul ajutorului de stat în anul 2006

Nr. Crt. Societatea Decizia1 SC Moldofest SA Iaşi Autorizare conditionata a ajutorului de stat pentru

restructurare2 20 de agenţi economici Recuperare (19 agenti economici) şi stopare acordare

ajutor (1 agent economic)3 SC Imut SA Autorizare conditionata a ajutorului de stat pentru

restructurare4 SC Mittal Steel Galaţi Măsurile de sprijin acordate nu constituie ajutor de stat5 SC Romned Company SRL Recuperare ajutor de stat6 SC Loteria Română Recuperare ajutor de stat7 SC Lamdro SA Recuperare ajutor de stat8 SC ICMRS SA Autorizare conditionata a ajutorului de stat pentru

restructurare9 SC Mittal Steel SA Iaşi Autorizare conditionata a ajutorului de stat pentru

restructurare10 5 agenţi economici Recuperare (4 agenti) şi stopare acordare ajutor (1 agent

economic) (zone defavorizate)11 SC Moldosin SA Vaslui Societatea nu a beneficiat de ajutor de stat, în sensul

reglementărilor legale12 SC Faur SA Bucureşti Autorizare conditionata a ajutorului de stat pentru

restructurare

Sursa: Consiliul Concurenţei – Raport Anual 2006

5.1.2. Cazul SC IMUT SA Bucureşti

În cazul SC IMUT SA Bucureşti investigaţia a avut ca obiect analiza caracterului de ajutor de stat al măsurilor de sprijin notificate, ce se urmau a fi acordate S.C. IMUT S.A. la privatizare, precum şi a compatibilităţii acestora cu condiţiile impuse de legislaţia în materie de ajutor de stat. Măsurile de sprijin constau în înlesniri la plata obligaţiilor bugetare.

Principala activitate economică desfăşurată de societate o constituie producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice. Pe lânga obiectul principal de activitate, societatea desfăşoară o serie de activităţi secundare: activitatea de proiectare pentru containere, utilaj petrolier, recipiente sub presiune; structuri şi tâmplarie metalica; prelucrari mecanice; ambalaje; articole de fierărie şi feronerie, recuperare deseuri şi resturi metalice; lucrări de instalaţii electrice; transporturi rutiere de mărfuri; modernizări butelii; reparatii utilaj petrolier; sablari.

S.C. IMUT S.A. activează pe următoarele pieţe relevante: construcţii metalice; producţie de rezervoare, recipiente metalice şi containere; utilaj petrolier şi operaţiuni de mecanică generală. S.C. IMUT S.A. execută şi comercializează produse pentru o gamă largă de beneficiari din

12

diverse ramuri industriale, ca industria chimica şi petrochimică, industriile petrolieră, metalurgică, constructoare de maşini, energetică, celulozei şi hartiei, materialelor de construcţii, cât şi pentru parteneri străini.

În urma analizei măsurilor de sprijin din punct de vedere al compatibilităţii cu reglementările legale în materie de ajutor de stat, Consiliul Concurenţei a decis autorizarea ajutorului de stat, cu conditia implementării în totalitate a planului de restructurare şi a reducerii capacităţilor de producţie pâna în anul 2011 conform programului de restructurare asumat.

Valoarea ajutorului de stat s-a ridicat la 31.069.581,4 lei.

5.1.3. Recuperarea ajutoarelor de stat ilegale - Cazul Companiei Naţionale Loteria Română

În cursul anului 2006, Consiliul Concurenţei a emis un numar de 102 de decizii în domeniul ajutorului de stat, dintre care 7 privind stoparea sau recuperarea unor ajutoare de stat ilegale, de care au beneficiat o serie de agenţi economici din zonele defavorizate, Compania Naţională Loteria Româna, SC Romned Company SRL şi SC Lamdro SA

În urma sesizării Asociaţiei Organizatorilor de Pariuri din România cu privire la tratamentul preferenţial de care beneficiază CN Loteria Româna pe piaţă jocurilor de noroc, Consiliul Concurenţei a analizat situaţia existentă pe piaţă jocurilor de noroc şi a constatat că reglementările legale în domeniu prevăd acordarea unor măsuri de sprijin financiar Loteriei Române, măsuri de care nu beneficiază şi ceilalti operatori de pe piaţă.

Măsurile de sprijin de care beneficiaza Loteria Româna sunt instituite printr-o serie de acte normative şi vizează: acordarea de licenţa prin efectul legii, exceptarea de la plata taxei de timbru social, precum şi măsuri de alta natura. În urma analizei măsurilor de sprijin pentru organizarea şi exploatarea jocurilor Pariloto şi Videoloterie, sub forma:a) acordarii de licenta prin efectul legii;b) exceptarii de la perceperea şi virarea taxei de timbru social;c) exceptarii de la perceperea şi virarea taxelor, impozitelor şi contribuţiilor de orice fel aferente sumelor percepute pentru participarea la jocurile de noroc, Consiliul Concurenţei a constatat că acestea reprezintă ajutor de stat ilegal şi incompatibil cu un mediu concurenţial normal.

În consecinţa, Consiliul Concurenţei a hotarât recuperarea ajutorului de stat şi a dobânzii aferente. Totodata, s-a dispus şi stoparea acordării de ajutor de stat sub formele mai sus menţionate, formulându-se catre Ministerul Finanţelor Publice, propuneri de modificare a cadrului normativ cu privire la tratamentul preferenţial acordat CN Loteria Româna şi definirea cu exactitate a ariei de exclusivitate a acesteia.

5.1.4. Ajutoare de stat acordate în sectorul de autovehicule

În cursul anului 2006, Consiliul Concurenţei a monitorizat ajutoarele de stat acordate sectorului de autovehicule, fiind verificat un număr de 14 agenţi economici. Dintre agenţii economici verificaţi, doar 4 au intrat sub incidenţa prevederilor regulamentului multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii, respectiv: SC Automobile Dacia Piteşti, SC Daewoo Automobile România SA Craiova, SC Astra Bus SRL Arad şi SC Mefin SA Sinaia. Din cei 4 agenţi economici, doar SC Automobile Dacia Piteşti a beneficiat de ajutor de

13

stat pentru proiecte mari de investiţii în sectorul auto, valoarea totală a ajutorului de stat autorizat ridicându-se la 279 124 036,6 lei.

Măsurile de ajutor acordate societăţii s-au concretizat în scutirea la plata impozitului pe profit pâna la data de 31.12.2006, scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru achiziţiile destinate realizării de investiţii. Intensitatea rezultată a ajutorului de stat, calculată ca raport procentual între valoarea ajutorului de stat şi valoarea investiţiilor eligibile, este de 10,52%, situată sub nivelul maxim admisibil de 15%. [5]

5.2. Privatizarea Automobile Craiova

Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul Concurenţei nu mai poate autoriza ajutoarele de stat ce se acordă în România, această competenţă fiind preluată de Comisia Europeană în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. Statele membre al Uniunii Europene au obligaţia de a notifica executivului de la Bruxelles orice intenţie de a acorda un ajutor de stat.

În mai 2007, Agenţia Română pentru Privatizare, AVAS, a anunţat vânzarea participaţiei de 72,4% pe care o deţinea în cadrul Automobile Craiova. Autorităţile române au asociat privatizării condiţii specifice, în special realizarea unui nivel minim de producţie de 200 000 de automobile în al patrulea an de la privatizare şi a unui nivel minim al investiţiilor, precum şi menţinerea tuturor celor 3900 de foşti angajaţi ai întreprinderii Automobile Craiova şi ai filialei acesteia, Daewoo România.

Ford a fost singura întreprindere dispusă să prezinte o ofertă în aceste condiţii. Aceasta a oferit un preţ de cumpărare de 57 de milioane de euro şi a câştigat licitaţia. Producatorul american s-a angajat totodata la investiţii directe de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii şi pentru cresterea productiei de automobile la 300.000 de vehicule anual, dar şi pentru suplimentarea numarului de angajaţi.

Contractul de privatizare a Automobile Craiova cu grupul american Ford a fost semnat în luna septembrie 2007. Comisia Europeană a decis investigarea unei posibile acordări de ajutor de stat în cazul Automobile Craiova (privatizarea Automobile Craiova printr-o licitaţie condiţionată ar fi putut avea drept rezultat scăderea preţului de vânzare) şi a emis un ordin prin care cere Romaniei să suspende orice acordare de ajutoare de stat care nu au fost în prealabil notificate Bruxelles-ului.

Pentru a evita ca întreprinderile să beneficieze de avantaje neloiale faţă de concurenţi, nu se pot acorda ajutoare decât în condiţii stricte. În cazul acestei privatizări nu se aplica niciuna dintre condiţiile respective şi, prin urmare, ajutorul este incompatibil cu piaţa comună.

Investigaţia Comisiei a arătat că impunerea condiţiilor respective a dus la scăderea preţului de vânzare. Valoarea de piaţă a participaţiei de 72,4% deţinută de statul român din activele industriale de bază, participaţie cumpărată de Ford, a fost estimată la 84 de milioane de euro. În consecinţă, prin impunerea unei serii de condiţii de altă natură decât economică în ceea ce priveşte licitaţia, România a renunţat la venituri în valoare de 27 de milioane de euro. Dat fiind că acele condiţii au asigurat obţinerea unui anumit nivel de producţie, de ocupare a forţei de muncă şi de investiţii, licitaţia condiţionată a conferit un avantaj economic întreprinderilor Automobile Craiova şi Daewoo România. Acest avantaj a fost finanţat din veniturile la care statul a renunţat prin vânzare.

14

Prin decizi Comisiei Europene facută publică printr-un comunicat de presă în 27 februarie 2008, pentru a elimina denaturarea concurenţei provocată de ajutorul ilegal, Guvernul României trebuie să recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova.

6. Concluzii

Statele Membre ale Uniunii Europene necesită un cadru de lucru clar şi anticipabil pentru a putea acorda corect ajutoare care să contribuie la îmbunatatirea condiţiilor pe piaţă, susţinând concurenţă şi investind în acele arii cheie în care acest ajutor să producă o imbunătăţire a performanţelor economice, competitivităţii sau crearea de locuri de muncă. Aceasta presupune însă a se ţine cont de necesităţile regionale şi sociale şi de favorizarea acţiunilor de protecţie a mediului şi promovarea diversităţii culturale. Astfel că politica ajutorului de stat trebuie constant adaptată la noile cerinţe ale unei pieţe europene în expansiune.

În 2006, la un an după punerea în aplicare a planului de acţiune pentru perioada 2005-2010, s-a înregistrat o creştere semnificativă în numărul de cazuri de control al ajutorului de stat, cea mai mare parte a proiectelor propuse în acest sens fiind acceptate. Măsurile pentru implementarea mai eficientă şi imediata a deciziilor de recuperare au dat de asemenea rezultate, ducând la recuperarea, la sfârşitul anului 2006, a 83% din suma totală acordată sub formă de ajutoare de stat în 2002. Noi reglemetări şi regulamente sunt impuse, pentru creşterea transparenţei proceselor şi eficientizarea lor.

Ajutorul de stat trebuie folosit numai atunci când este instrumentul cel mai indicat pentru realizarea unui obiectiv clar definit, atunci când efectul stimulator este suficient de mare (creează posibilităţi de dezvoltare fără a mai fi necesară acordarea de ajutor de stat în viitor sau exista efecte „în lanţ” care sã conducă la realizarea obiectivelor propuse), este proporţional şi distorsionează concurenţa cât mai puţin posibil.

Atunci cănd acest lucru nu se întamplă, Comisiei Europene îi revine sarcina de a analiza problema şi impune soluţionarea ei, pentru ca normele şi reglementările existente să fie aplicate în mod corect şi coerent de către toate Statele Membre.

15

Bibliografie

[1] AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) – NOTĂ privind ajutorul de stat [http://www.avas.gov.ro/upload/Nota%20sinteza%20ajutor_de_stat.pdf]

[2] EC Competition Policy Newsletter 2007 – Number 3, Published three times a year by the Competition Directorate-General of the European Commission [ISSN 1025-2266]

[3] State Aid Action Plan – Less and better targeted state aid: a roadmap for state aid reform 2005-2009 (Consultation document presented by the Commission); Commission of the European Communities, Brussels, 7.6.2005, [SEC(2005)795]

[4] Report on Competition Policy 2006, Published în conjunction with the General Report on the Activities of the European Union 2006, [COM(2007)358 final]

[5] Consiliul Concurenţei – Raport Anual 2006

[6] Concurenţă Nr 4/2007. Consiliului concurentei în 2007: O nouã viziune asupra ajutorului de stat, o nouã vizitã a unui comisar european

[7] Capital (27 februarie 2008). Comisia Europeană cere României să recupereze ajutorul ilegal acordat Automobile Craiova

[8] Ajutoare de stat: Comisia cere României să recupereze un ajutor ilegal în valoare de 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova ; Bruxelles, 27 februarie 2008 [IP/08/315]

16