222009040 print-curs-1-cv-2010
TRANSCRIPT
• Structura cordului– 2 atrii: AD, AS– 2 ventricule: VD, VS– sept a-v, interA, interV– 2 valve a-v: M = mitrală (bicuspidă)
T = tricuspidă– 2 valve sigmoide: A = aortică
P = pulmonară
valvulopatii: -stenoza
-insuficienţa
Durata ciclului cardiac depinde invers proporţional de frecvenţa cardiacă:
75 bătăi/minut (FC) 0,8 secunde
0,8 secunde
• 0,11 secunde = sistola atrială (SA)
• 0,69 secunde = diastola atrială (DA)
• 0,27 secunde = sistola ventriculară (SV)
• 0,53 secunde = diastola ventriculară (DV)
Fazele sistolei ventriculare
1. Contracţia izovolumetrică (CIV) 0,05 s.
2. Ejecţia rapidă (ER) 0,09 s.
3. Ejecţia lentă (EL) 0,13 s.
0.27 s.
Fazele diastolei ventriculare
1. Protodiastola (PD) = 0,04 s.
2. Relaxarea izovolumetrică (RIV) = 0,08 s.
3. Umplerea rapidă (UR) = 0,11 s.
4. Umplerea lentă (UL, diastazis) = 0,19 s.
5. Telediastola (TD) = SA = 0,11 s.
0.53 s.
Clinic:
• Proto-diastolă/sistolă
• Mezo-diastolă/sistolă
• Tele-diastolă/sistolă
• Holo-diastolă/sistolă
Volumul intraventricular în funcţie de fazele ciclului cardiac
• la sfârşitul TD = 120-150 ml
= volum telediastolic
• la sfârşitul PD = 50 ml
= volum minim, telesistolic
• diferenţa de 70 – 100 ml = volum bătaie
• volumele ventriculare sunt egale în cele 2 ventricule, la fel şi debitul cardiac realizat de VS şi de VD
• presiunile intracavitare sunt diferite
FC x VB
Presiunile intraventriculare în funcţie de fazele ciclului cardiac
• AS 0-2 mmHg în DA6-8 mmHg în SA
• AD 0-1 mmHg în DA2-4 mmHg în SA
• VS ~ 0 mmHg la începutul UR6-8 mmHg la sfârşitul TD80 mmHg la sfârşitul CIV120 mmHg în ER80 mmHg la sfârşitul EL 0 mmHg la sfârşitul RIV
• VD 2-4 mmHg în DV25 mmHg în SV
Mişcările valvelor cardiace în timpul ciclului cardiac
• începutul CIV -închidere mitrală-tricuspidă MT(marchează începutul SV)
• sfârşitul CIV -deschidere pulmonară-aortică PA
• începutul RIV -închidere aortică-pulmonară AP(marchează începutul DV)
• sfârşitul RIV -deschidere tricuspidă-mitrală TM
2 decalaje ale ciclului cardiac
• 1. între sistola atrială (SA) şi sistola
ventriculară (SV)
Contracţie asincronă a atriilor faţă de ventriculi
• 2. între ejecţia ventriculului drept (VD) şi ejecţia ventriculului stâng (VS)
PEVD > PEVS
- decalajul se accentuează în inspirul profund
inspir prelungit
întoarcerea sângelui venos în AD
umplerea VD
timp ejecţie VD umplerea VS
forţa de contracţie a VS
timp ejecţie VS
Manifestările externe ale ciclului cardiac
1. zgomotele cardiace -- fonocardiograma
2. pulsul arterial -- sfigmograma
3. pulsul venos -- jugulograma
4. depolarizare / repolarizare --electrocardiograma
ZGOMOTELE CARDIACE
• Zgomotul 1• Zgomotul 2
• Zgomotul 3• Zgomotul 4
• Clicuri• Clacmente• Sufluri
normale şi obligatorii
normale / patologice
patologice
Focarele de auscultaţie
• mitral -V ic stg, linia medio claviculară
• tricuspidian -IV ic dr/stg, parasternal; baza ap.xifoid
• aortic -II ic dr, parasternal
• pulmonar -II ic stg, parasternal
• Erb –pentru A -III ic stg, parasternal
• mezocardiac –pentru M -V stg, parasternal
ZGOMOTUL 1• sistolic
• frecvenţă joasă –asurzit “TUM”
• durata 0,08 – 0,15 secunde
• unic
• produs de:• închiderea M şi T se aude cel mai bine la focarele M şi T
(vârful inimii)
• contracţia V• distensia a.aortă şi a. pulmonare• vibraţiile coloanei sanguine
• sincron cu pulsul arterial şi şocul apexian
LUB
ZGOMOTUL 2
• diastolic
• frecvenţă înaltă –ascuţit “TA”
• durata 0,07 – 0,10 secunde
• unic sau dedublat în inspir profund
• produs de:• închiderea A şi P se aude cel mai bine la focarele A şi P
(baza inimii)
• vibraţiile a.aortă şi a. pulmonare
DUB
ZGOMOTUL 3
• frecvenţă joasă
• durata 0,04 secunde
• produs de:
• vibraţiile M, T şi ale sângelui la începutul UR
• la începutul protodiastolei clinice
• = zgomot protodiastolic
• intermitent, normal la tineri tahicardizaţi
ZGOMOTUL 4
• frecvenţă joasă
• durata 0,04 secunde
• produs de:
• vibraţiile pereţilor V la începutul TD (SA)
• la începutul TD clinice = zgomot telediastolic
la începutul SA = zgomot atrial
precede z.1 = zgomot presistolic
• cvasinormal la bătrâni
Zgomotele 3 şi 4 patologice
• duc la apariţia ritmului în 3 timpi = galop
z1_____z2___z3____________z1
z1_____z2____________z4__z1 _____z2
Cauzele de galop
zgomot 3 patologic zgomot 4 patologic
•ventricul cu complianţă mică
(miocardită, IM)
• ventricul cu volum rezidual mare
(HTA, IC, tahiaritmii)
•ventricul cu complianţă mică
• ventricul cu P mare sau volum telediastolic mare
(HTA, IC, SA, SP)
-ambele zgomote se pot produce în VS sau în VD-pot apare simultan ritm în 4 timpi
Modificări ale zgomotelor cardiace
• Scade intensitatea z1 + z2• obezitate, emfizem, pericardite cu lichid, IMA, şoc-colaps
• Creşte intensitatea z1 + z2• tineri, creşteri ale DC şi vitezei fluxului sanguin
(febră, anemii, hipertiroidism)
Intensitatea z1
• Creşte în• cuspele M sunt larg deschise la sfârşitul sistolei atriale • indurarea M• BAV III –”zgomot de tun” –intermitent
• Scade în• cuspele M sunt doar uşor deschise la sfârşitul sistolei
atriale
Intensitatea z2
• Creşte în• creşterea presiunii în circulaţia sistemică sau
pulmonară – întărirea componentei A sau P
(hipertensiune aortică sau pulmonară)
• Scade în• scăderea presiunii în circulaţia sistemică sau
pulmonară (valvulopatii –stenoza A, stenoza P)
Dedublările zgomotelor cardiace
• z1 dedublat– distanţare M-T - BRD
– distanţare T-M - BRS (dedublare “paradoxală”)
– intensificare T - DSA
• z2 dedublat– fiziologic în inspir– distanţare A-P - BRD, stenoză P, DSA, DSV
- produce alungirea PEVD
Zgomote patologice supraadăugate
1. Clacmente – deschiderea M, T- CDM –din stenoza M
- CDT –din stenoza T
2. Clicuri – deschiderea A, P
3. Sufluri funcţionale – tahicardie, anemie
organice
Suflurile organice
• Sistolice• de regurgitare – insuficienţa M sau T, defect sept V• de ejecţie – stenoza A sau P
• Diastolice• de umplere (uruituri) – stenoza M sau T• de regurgitare – insuficienţa A sau P• de ejecţie atrială – stenoza M
• Sistolo-diastolice• persitenţa de canal arterial PCA (“suflu de locomotivă”)
PULSUL ARTERIAL
• DEFINIŢIE
- undă pulsatilă propagată prin peretele arterial
• în circulaţia sistemică• în circulaţia pulmonară – dificil de explorat
- depinde de presiunea diferenţială = presiunea pulsului
(40 mmHg)
- Viteza pulsului
• creşte de la aortă spre arterele mici
5 m/secundă.....................35 m/secundă
• creşte în ATS şi HTA
Caracterele pulsului
1. simetrie şi sincronism
2. tensiune- dur, fortis - HTA- moale, depresibil – IVS
3. volum- magnus - IA
- parvus - SA
4. ritm
5. frecvenţă
Palparea pulsului arerial oferă date despre:
• frecvenţa cardiacă • ritmul cardiac
şi INIMA STÂNGĂ:
• starea orificiului aortic• permeabilitatea trunchiurilor arteriale• starea arterelor superficiale
PULSUL VENOS
• DEFINIŢIE
• EXAMINARE - INSPECŢIE– se urmăreşte turgescenţa venelor jugulare
» vene turgescente» vene colabate
- PVC = presiunea venoasă centrală
• în atriul drept
• 0 mmHg
• nu variază cu poziţia corpului
• este modificată –crescută– de:
- umplerea crescută a AD
- contracţia slabă a VD