nvy

.10.2012

Bancheri si banci in antichitate

Aparitia si evolutia bancilor de credit ca institutii aparte, respectiv a bancherilor drept o noua categorie socio-profesionala in lumea antica ne permite sa depistam in timp si spatiu 3 etape si zone geografice distincte:-orientul antic (2000-700 IEN)-grecia antica (sec7-sec4 IEN)-roma antica (sec 6 IEN-sec 5 DH->caderea imperiului roman de apus)

In orient binomul banca-bancheri apare inaintea banilor in conditia in care schimbul se facea in varianta troc. La prima vedere avem de a face cu o situatie fara sens, paradoxala (nu avem bani si vorbim de bancheri si banci). Totusi, moneda vremii consta in bunuri de valoare din aur sau alte bunuri materiale ca: grane, animale, ceramica, unelte, bijuterii etc.Bancherii primesc aceste bunuri spre pastrare(inchiriaza case de bani) sau ca plasamente cu dobanda. Bancherii joaca rolul de intermediari intre detinatorii de bogatii si cei care imprumuta. Avem si situatii cand de la bancheri imprumuta bunuri materiale. Pentru aceasta functie de intermediar, bancherii obtin un profit care consta tot in bunuri de valoare. Dezvoltarea rapida a acestei functii impune necesitatea unor reglementari.Prima colectie de legi cunoscuta- Hammurabi, rege al Babilonului (1955-1913 IEN) care in celebrul sau cod de legi stabileste printre altele cuantumul dobanzilor si conditioneaza acordarea imprumuturilor de un control prealabil al functionarilor regali.In concluzie, desi folosim notiunile de bancheri si banci, in lumea orientului antic, conform clasificarilor din zilele noastre, avem de a face cu "institutii financiare" in loc de banci clasice si depozitari de bunuri materiale in loc de veritabili bancheri.

Aparitia monedei batute si dezvoltarea comertului mediteranean favorizeaza manifestarea unei noi operatiuni bancare- schimbul.Intre comert si afacerile bancare este o stransa legatura. Comertul este domeniul vietii economice care produce cei mai multi bani, cel mai mare si rapid profit. Acumularea de monede permite comerciantilor sa-si infiinteze banci particulare, ei transformandu-se treptat in bancheri, meserie specializata in a administra cu profit propria avere baneasca acumulata in timp.In Grecia Magna(+colonii) in toate porturile apar asa numitii trapezisti(bancherii vremii), dupa numele stabilimentului lor comercial trapeza(=sala de mese a manastirii; masa) sau masa, care asigurau schimbul intre diferite monede.Aparitia scrisului permite o importanta dezvoltare a functiei trapezistilor. Ei tin conturile clientilor si le permit efectuarea unor operatiuni prin virament de la un cont la altul sau chiar prin CEC. Indeplinind majoritatea functiilor bancii moderne (depuneri, credite, schimb, conturi curente inclusiv transferabilitatea sumelor inscrise in aceste conturi), putem spune ca trapezistii sunt bancheri veritabili in sensul actual al cuvantului. (urmasii lui Alexandru Macedon - generalii- diadohi). Ptolemaios, unul din generalii lui Alexandru cel mare pune bazele celui mai puternic stat militar birocratic al lumii elenistice (323 IEN).Timp de aproape 300 ani, pana in anul 30 IEN, cand prin sinuciderea Cleopatrei, Egiptul este transformat in provincie Romana, pe valea Nilului, se dezvolta economic, administrativ, militar si cultural un stat deosebit de prosper, respectiv regatul Lagid, cu capitala la Alexandria.Noul stat ii copiaza pe trapezistii Greci, dar instituie banci regale, care detineau monopolul activitatilor bancare. Apare astfel puternica banca regala din Alexandria, in fond o banca publica.Bancile particulare apar in Egipt si in general in lumea Elenistica cucerita de Roma, numai dupa instituirea treptata a stapanirii Romane.In Imperiul Roman, bancherii erau numiti "argentari". Ei asigura toate functiile clasice ale bancilor (schimb de moneda, depuneri, acordau credite, gestionau conturile, aveau un serviciu de CEC-uri.Argentarii erau obligati sa trimita clientilor situatia conturilor acestora trimestrial, semestrial si anual.In fazele Republicana si Imperiala, in Imperiul Roman se creeaza banci mensae, insarcinate in special cu pastrarea impozitelor colectate de la cetatenii Romani.

In concluzie, trapezistii si argentarii efectueaza toate operatiunile bancare ale epocii lor, nu exista diviziune a activitatii bancare. Si unii si altii reprezinta ceea ce am numi astazi "Banci Universale".

16.11.2012.Caderea Imp. Roman de Apus, sub loviturile primului val de migratori, determina inchistarea economiei europene in perioada feudalismului timpuriu (pt apusul Europei - feud. timpuriu sec VIII-IX).Este vorba de impunerea economiei naturale inchise, care refuza schimbul de bunuri materile. Fiecare proprietate funciara isi asigura productia proprie(cereale, animale, metesugarii). Constatam o viata economica faramitata pe zone geografice mici, redusa la subzistenta. Schimburile comerciale sunt foarte reduse, chiar intamplatoare. Rezulta ca monetariile isi reduc activitatea, cantitatea de moneda scade, economisirea nu se face in moneda ci in produse.In aceste conditii, suficienta materiala de zi cu zi si nesiguranta influenteaza negativ institutiile bancare. Numarul lor scade dramatic, la fel si cuantumul afacerilor. Constituirea statelor medievale timpurii a monarhiilor absolutiste in Vestul Europei in sec XI-XII determina o renastere a marelui comert, atat pe uscat cat si pe mare (in bazinul Marii Mediterane).Revigorarea comertului international faciliteaza cresterea productiei monetare si revigorarea bancilor ca si evolutia tehnicii bancare. In ceea ce priveste evolutia tehnicilor bancare amintim 2 pe care le consideram decisive in evolutia bancara a vremii: - Aparitia cambiei (sec XIV) - ca procedeu de reglare internationala - fara cambie ar fi fost necesar un transfer fizic de fonduri intre debitor si creditor si o operatiune de schimb. Cambia va substitui aceasta operatiune fizica, castigandu-se timp si asigurandu-se o totala siguranta. Cambia faciliteaza reglarea conturilor dintr-un loc in altul, dand nastere unei noi operatiuni, care va favoriza dezvoltarea bancilor.- Contractul particular - in detrimentul actului inregistrat la notariat - Cambia, incheiata initial in prezenta notarului evolueaza, notalul intervenind numai in caz de neplata a debitorului.In functie de principalele regiuni ale Europei se contureaza diferite sisteme bancare.Pare incredibil ca nu Europa Occidentala s-a inscris in prim-planul modernizarii afacerilor bancare, ci din nou, Orientul, mai exact lumea arabo-musulmana. In lumea arabo-musulmana, din interesul unor mari negustori si detinatori de sume de bani, apare un anume tip de tranzactie sau instrument bancar, numit suftadja, nume dat apoi si documentelor privitoare la tranzactie.Conform acestei tranzactii, negustori sau bancheri sau camatari, puteau sa schimbe o anume moneda contra alteia sau sa elibereze o suma de bani contra uneia sau mai multor suftadja, sa le plateasca sau schimbe pe acestea in numerar, la Bagdad, Damasc, Cairo si chiar in lumea crestina de pe coastele si in porturile Marii Mediterane.Renasterea, a fost o veritabila revolutie in Europa, care si-a propus reabilitarea antichitatii greco-romane in plan economic, politic, cultural, stiintific, al mentalitatilor. Aceasta epoca de importanta capitala pentru societatea Europeana si mondiala deschide drumul spre modernitate, spre Capitalism. Italienii si Statele Italiene sunt primii care din secolul al XII-lea, pe baza unei infloritoare vieti economice, dezvolta o organizatie proprie de credit.Rand pe ran, Genova si Sienna(sec XII), orasele din Lombardia si Sudul Frantei, in sec al XIII, Florenta (sec XIV-XVI) domina viata bancara si Europeana prin importante banci private. Ele erau proprietatea unor cunoscute familii de bancheri locali, dintre care amintim Piccolommimi, Buonsignori, Tolomei, Bardi, Peruzzi, Acciaioli, Strozzi. Fondurile banesti a acestora provin in primul rand din comert, din camatarie, din razboaie. Lumea bancara era stratificata social:- Lumea marilor bancheri, care isi desfasurau activitatea in veritabile palate(dentro)- Lumea bancherilor mici, operau pe banca lor si lucrau in aer liber (all'aperto)Sfarsitul sec XIV si inceputul sec XV impulsioneaza dezvoltarea oraselor. Constructiile si monumentele cu care acestea doresc sa se doteze, razboaiele pe care le duc pentru a-si apara independenta sau chiar impotriva papalitatii cer fonduri banesti care nu pot fi acoperite doar din taxele municipale. Ca urmare, ele vor recurge la imprumuturi, la credite, in contul carora vor vinde rente de viata, mai tarziu convertite in obligatiuni amortizabile, cu 8% dobanda si incredintate spre administrare primelor banci publice. Astfel iau nasteri "Taula di Cambi" la Barcelona in 1401 si "Casa di SanGiorgio" la Genova in 1408, care isi desfasoara activitatea pana in 1816. Ultima este considerata ca primul mare stabiliment de credit din istoria bancilor, prima banca determinata ca societate pe actiuni, prin asocierea creditorilor statului.Bancile publice primeau depuneri nu numai de la creditorii statului ci si de la marele public, administrand uneori chiar resursele municipale. Alte banci publice mai puternice se confundau cu statul, avand in posesie colonii (Genova controla Corsica) si dreptul de a percepe impozite si de a-si face singure dreptate.Cu cat cererea de bani pentru afaceri a devenit mai mare, cu atat s-au dezvoltat si operatiunile de banca si s-au stabilit normele in statutele lor.De la sfarsitul sec XV si prima jumatate a sec XVI, casele de bancheri italieni, trebuie sa faca fata crizelor financiar-bancare. Ele sunt cauzate de mutarea centrului comercial din Mediterana in Atlantic, a dezvoltarii exceptionale a flotelor comerciale si militare (engleza, spaniola, portugheza si din tarile de jos), a ofensivei otomane in Estul si Centrul Mediteranei si a decaderii economice a Genovei si Veneziei.Burghezia Italiana, nascuta in plin Ev Mediu, creeaza in epoca ei de glorie cele mai complexe tipuri de banci si schimb comercial pe care le impune si in afara granitelor geografice ale Italiei (Anglia, Franta, spatiul geografic German, tarile Nordice, pana in Levant=Orientul apropiat si mijlociu).City-ul bancar al Londrei a fost dominat multa vreme de Italieni. Bancherii englezi incep sa se impuna in sec XIV-XV in urma unor serii de afaceri frauduloase a bancherior Italieni, in special Venezieni si Genovesi, care prin falimente deliberate au trezit suspiciunea, rezerva si reactia comerciantilor englezi.Monarhia Franceza a fost mai refractara lumii bancare in sine pe propriul teren. Ca urmare bancherii Italieni se raspandesc in spatiul Francez din Sud, in centrele comerciale din centrul statului, in final la Paris.Regalitatea, Parlamentele si consilierii regali locali s-au opus multa vreme initiativelor bancherilor francezi de a dezvolta banci si instrumente de schimb proprii.Starea a 3a, care reprezenta 90% din populatia Frantei era cea care contribuia la mentinerea statului Francez prin impozite.-burghezia, taranii, bancherii, orasenii etc.Starea 1 si starea a 2a, cu regalitatea si nobilimea ecleziastica nu plateau impozite.Biserica Catolica considera acordarea creditului ca fiind contrare notiunii de crestin. Ca urmare a acestei propagande, primii bancheri (in general in lumea Catolica) se recruteaza dintre Evrei, apoi dintre Reformati, ceea ce a creat un avans lumii evreiesti pana astazi, in a domina lumea camatariei, apoi a bancilor moderne.Incepand de prin 1727, cand se impune sistemul financiar a lui John Law si se deschide prima banca publica la Paris, se dezvolta si operatiunile de cont cu bilete, si scrisorile de schimb.Comertul cu produse in spatiul German se polarizeaza in secolul al 16-lea in doua mari zone:- In Nord, in jurul Hansei germane- In Sud, in jurul oraselor Augsburg si NurnbergIn aceste 2 zone comerciale, relatiile bancare incep sa se dezvolte, perfectionandu-se si tehnica bancara, care devine tot mai simpla. Apare si un principiu nou, care va lansa lumea bancara Germana in prim-planul Europei. Acest principiu il numim "democratizarea economisirii".Bancherii cauta sa lamureasca nu numai lumea instarita Germana - noblime, cleri etc- ci si omul de rand -taransul si mestesugarul German- sa economiseasca si sa depuna aceste economii in banci pentru mai multa siguranta si pentru dobanda.

23.10.2012

Democratizarea depunerilor(ecconomisirii) - bancherii Germani au pornit o actiune de lamurire a cetateanului de rand ca sa-si depuna economiile la banca.La concurenta cu bancherii italieni ai Florentei (fam. Medici), in sec al XVI-lea se impun cateva familii de bancheri Germani: Fugger, Welser, Tucher, Hoechstetter, cu centrele in orasele Augsburg si Nurenberg. Cea mai celebra banca germana este infiintata de Jakob Fugger care provine dintr-o familie de negustori din Augsburg, care a facut avere comercializand produse din orient: mirodenii, matasuri, perdele. Acest Jakob Fugger se va implica si in exploatarea minelor de Argint si Cupru din zona Tirol-ului. Tupeul lui a mers atat de departe incat in 1495 infiinteaza o banca de credit la Roma, in mijlocul lumii bancare italiene.Jakob Fugger va finanta capete incoronate ca Maximilian de Habsburg, pe Papa Alexandru al VI-lea, pe Carol Cvintul al Spaniei.Cultivarea economisirii la nivelul natiunii medievale germane explica impunerea solidarismului de tip cooperatist la germanii din intreaga Europa la mijlocul secolului al XIX-lea pana in prima jumatate al sec XX.In Suedia, cele mai vechi referinte privind operatiunile bancare si penalitatile legate de ele sunt inregistrate inca din sec XIII. Reglementarea si controlul acestora se afla in mana unor magistrati locali.Legislatia canonica a prohibit mult timp dobanda, camata, acceptand-o abia in sec al XVI-lea. Platirea debitului se accepta dese ori prin munca sau fructele muncii individului, deci nu neaparat in bani. Era o forma intermediara intre traditia medievala si modelul modern capitalist.In Rusia, la jumatatea sec XVII, statul era acela care, spre deosebire de tarile Vest-Europene acorda credite pe baza de ipoteca. Obiectul ipotecii pe averea unui debitor, de obicei nobil, proprietar de pamant nu era pamantul sau casa ci mai ales iobagii.Burghezia oraseneasca din Rusia isi organizeaza o banca proprie doar la sfarsitul sec al XIX-lea. De aici va lua credite pentru a-si cumpara proprietati funciare.Pentru nobilime, tarul Alexandru al III-lea infiinteaza in 1885 Banca Fondului Nobiliar de Stat. De aici nobilii puteau lua credite pe baza ipotecii pe terenuri cu dobanzi mici(pana la 5%) si pe termene lungi (aproape 50 ani - intre 36-48 ani).Cu toate acestea, intre 1906-1916, banca a trecut la vanzarea a aproximativ 10% din terenurile ipotecate, ceea ce reprezenta pamanturile a circa 400 de proprietari => multi nobili Rusi nu stiau sa faca investitii rentabile, creditele fiind consumate mai mult neproductiv, pentru trebuinte zilnice si viata de lux => ramanerea in urma a Rusiei fta de V si Centrul Europei in ceea ce priveste maniera de investitie a capitalurilor bancare.Pe de alta parte, monarhia absolutista Rusa incerca sa modernizeze tara de sus in jos intr-un moment in care clasele sociale de mijloc (burgezie, mestesugari, comercianti etc) erau inca serios marcate de paternalism si traditia pravoslavnica.Dezvoltarea deosebita a afacerilor financiar-bancare determina aparitia la Lion si Genova a primelor piete de schimb a monedelor, precurosoarele primei burse de valori infiintata la Anvers, infiintata in 1531.Aceasta institutie avea avantajul de a permite negocierea valorilor in fiecare zi fata de "pietele de schimb", unde acestea aveau loc doar de 4 ori pe an, la inceputul fiecarui anotimp.In a doua jum a sec al XVI-lea, Lion-ul si Anver-ul decad. Aceasta faciliteaza Germanilor si Olandezilor sa se impuna din nou in primul plan al vietii financiar-bancare Europene.Oamenilor de banca Olandezi le revine meritul de a fi inventat "actia" sau actiunea- societate anonima pe actiuni- ca forma particulara de valoare mobiliara care se poate transmite si negocia inclusiv la bursa, mult mai usor decat titlurile societatilor financiare, comerciale sau industriale de pana atunci.Anarhia monetara din Europa, in sensul de abundenta de metal pretios si diferite tipuri de monede, necesitatea garantarii depunerilor intr-un grad mai inalt decat erau capabile sa o faca bancile particulare, nevoia mentinerii celui mai strict secret asupra situatiei financiare a fiecarui client sunt cateva din cauzele care determina infiintarea bancilor municipale. Primele si cele mai importante au fost cele din Amsterdam, Hamburg (1619-1873 banca municipara absorbita de banca Reich-ului), Nurenberg (1621), Venezia (1637-1797 cand Napoleon ocupa N Italiei care era sub controlul imperiului Habsburgic -> are meritul de a fi introdus moneda de hartie).Bancile municipale acceptau depuneri, faceau viramente si plati. Totusi, pentru a face fata cererilor de rambursare, aceste banci retineau totalitatea depozitelor rezultate din depunerile clientilor fara sa le foloseasca in alte afaceri lucrative.Un alt impediment in activitatea acestor tipuri de banci era dificila circulatie a certificatelor de depunere eliberate clientului creditor al bancii. Lichidarea acestor certificate de depunere necesita calcule complicate.Palmstruch -fondatorul Bancii Suediei din Stockholm 1656- este primul om de banca care inlatura dificultatile de mai sus, resimtite in administrarea bancior municipale, transformand certificatul de depunere intr-un titlu de credit, numit si "bilet la purtator". Banca era dispensata de obligatiunea de a conserva in casa totalitatea banilor depusi de clienti.Biletele la purtator circulau cu valoare de moneda forte si erau primite ca plata de catre negustori si alti oameni de afaceri. Apare astfel prima banca de circulatie, sau cum se numeste astazi, banca de emisie. Bancile de emisie, multe dintre ele la origine banci private, mai apoi transformate in banci de stat, vor controla si dirija intregul sistem bancar national. Ele apar pe fondul unei traditii bancare nationale mai indelungate sau mai recente (Anglia 1694; Scotia 1695; Franta 1716; Germania! 1765; Finlanda 1811; Austria 1816; Danemarca 1818; Grecia 1828; Portugalia 1846; Spania 1856; Rusia 1860; Bulgaria! 1879; Romania 1880; Elvetia 1909).In concluzie, activitatea bancara s-a impus din necesitatea de a asigura libertatea si rapiditatea tranzactiilor cu bani si marfuri, ingradite de formalismul excesiv al lumii medievale si lipsite de un suport tehnic specializat de genul institutiilor de banca si credit.Pentru a asigura conditiile de acordare si schimb a banilor, s-au creat bancile cu toata tehnica si metodologia practica pentru circularea capitalului de la o persoana la alta, de la o tara la alta.Pe de alta parte, lumea bancara a cautat sa foloseasca institutiile juridice statale si reglementarile lor pentru a-si asigura circulatia si rambursarea creditului. Intre bancheri, dar si intre bancheri si institutiile statului apar un ansamblu de complicitati si solidaritati care se exprima prin mai multe fenomene. EX: un joc si un contact tacit si continuu; casatorii intre exponentii locali si internationali; crearea unei constiinte de apartenenta la un mediu social ce se cerea conservat si perpetuat in virtutea acestor legaturi de sange.In practica, acest ansamblu creeaza conditii de stabilitate, securitate si profit a bancherilor sau a muncii bancherului pe termen lung.

30.10.2012

Europa Centrala- o noua Europa intre Europa Vestica si Estica.A fost o idee schimbatoare de-a lungul timpului ca si realitatea care i-a corespuns. Astazi, ea reprezinta din anumite puncte de vedere, o unitate, desi unii specialisti cred ca se pot distinge 5 mari peisaje in cadrul continentului:1. Europa de Nord (Scandinava)2. Europa Apuseana3. Europa Centrala4. Europa Rasariteana5. Europa Mediteraneana (de Sud)Unii istorici inglobeaza in Europa de Est toate tarile din Europa Centrala ajunse sub ocupatia sovietica in 1944-1945, altii vorbesc despre Europa de Sud-Est, despre Europa Balcanica sau despre Europa Ortodoxa.Totusi, de la inceput Europa a avut o anume bipolaritate, pilonii pe care s-a intemeiat comunitatea europeana fiind dual: clasicismul greco-latin si crestinismul.Sinteza culturala greco-latina nu poate uni complet traditia greaca cu cea romana (rasarit cu apus).Pe de alta parte, crestinismul dupa ce in sec 4 D.Hr. este acceptat ca religie, a adancit separatia Europei intre Est si Vest (Constantinopole si Roma-Papala) prin marea schisma din 1054.In jurul anului 1000, erau clar vizibile cele 2 parti ale continentului European, fiecare din acestea revendicandu-si o ascendenta veche si ilustra.Apusul facea caz de Roma Eterna - cu radacini in timpul lui Romulus si Remus. Capitala unui imperiu pe 3 continente. Roma este mostenitorul Sf. Petru. Apusul facea caz de sinteza Romano-Germana, generatoare de vitalitate si creativitate.Atuurile Rasaritului: pe vremurile mitice; pe lumea Homerica; pe Grecia Clasica; pe Imperiul Macedonean; pe Elenism; ascendent cultural asupra Vestului; geneza Crestinismului; cand Roma cade in sec 5 sub migratori, Crestinatatea ramane prin Constantinopole si Imperiul Bizantin.In aceasta contrapunere dintre Europa de Apus si Rasarit se parea ca nu mai exista loc pentru a treia lume, pentru o alta Europa. Si totusi, apare aceasta noua Europa, Mittel-Europa, ca zona de interferenta intre Apusul si Rasaritul Europei.Caracteristicile Europei Centrale- Europa C nu este o zona omogena geografic, etnic si confesional, dar tocmai acest lucru i-a conferit personalitatea.- Din punct de vedere geografic, aceasta Europa Centrala se plaseaza in urmatoarele repere: in N- Marea Baltica; in S-Dunarea; in V- Fluviu Oda-Muntii Alpi-Marea Adriatica ; in E- Tarile Baltice- E Poloniei- V Ucrainei-Nistru-Marea Neagra.- DPDV etnic, avem popoare germanice, slave si latine. In plus, poporul maghiar- DPDV religios avem popoare catolice, ortodoxe, apar si bisericile reformate- Lutherani, Calvini; religia mozaica; religia musulmana; neo-protestanti (baptisti, penticostali)- sub aspect politic, Europa Centrala a fost intotdeauna subordonata unor state puternice, unele din ele constituite in arealul propriu, altele veneau din alta parte si subordonau.intre sec 10-13 imperiul Romano-German a controlat Centrul Europeiin sec 9,10 pana la mij sec 16, zona aceasta a fost controlata politic in mare masura de Regatul MaghiarDin sec 16-sf sec 17 avem dominatia OtomanaDe la sf sec 17-1918- dominatia habsburgica- capitala la VienaIntre 1938-1944 spatiul Central European este sub controlul Germaniei Hitleriste1945-1989 sub control SovieticO concluzie este faptul ca Europa C este o entitate de civilizatie, decat una geografica bine delimitata - este o punte de legatura intre Apus si lumea Rusa, imensa.Alta caractristica: Europa Centrala, ocupata de puteri din zona sau vecinatate, aceasta situatie a devenit complet neviabila si neproductiva pt afirmarea ei economica si politicaEuropa Centrala nu poate gasi in trecutul ei modele viabile de integrare si unitate deoarece acestea au fost bazate pe forta, inechitate, avantajand pe unii si supunand pe altii.Nu sunt de acceptat solutii politice si confesionale venite de sus si din extern.Natiunile din aceasta zona au acuma dreptul ca in UE sa se conduca singure.Ion Aurel Pop- "Europa Centrala intre hegemonii si rivalitati" - anuarul instit. de istorie G. Barit, Cj. Napoca, 2001.

ECONOMIE, BANCI SI POLITICA IN EUROPA CENTRALA SI DE SE IN SEC 18-19Sfarsitul secolului al 17-lea marcheaza incheierea etapei din istoria bancar Europeana, numita de specialisti "Era Precursorilor". Locul bancilor municipale de afaceri, interesate in operatiuni exceptionale, pentru clientela populara apar ooperativele de credit, numite si institutii parabancare.Tot acum apar si se dezvolta bancile de emisiune insarcinate sa bata moneda la nivel national, monopolizand in intregime emisiunea de bilete de banca si asigurand stabilitatea acestora.Sec 18 si 19 desavarsesc maturizarea acestor noi tipuri de banci si impun o reorientare a operatiunilor bancare de la simple imprumuturi ipotecare, la credite destinate sustinerii unei palete tot mai largi de activitati economice.Capitalul bancar se indreapta treptat spre investitii in industrie, cai ferate, navigatia fluviala si maritima, agricultura, minerit, domeniul imobiliar.Triunghiul Anglia-Belgia-Franta a fost zona in care s-a plamadit sistemul bancar modern. Inspirandu-se din experienta dobandita aici, sistemul bancar se dezvolta in spatiul german, Imperiul Habsburg si Principatele Romane, desigur cu anumite particularitati si un decalaj de timp.Accelerarea destamarii relatiilor feudale si impunerea celor capitaliste a fost facilitata de cateva importante evenimente politice si economice, petrecute in spatiul acesta geo-politic central si Sud-Est European. Ele sunt parte de sorginte externa zonei din Vest sau din Est, impuse de mari puteri, in expansiune politico-militara, parte din aceste ev si decizii ec rezultat al solutiilor gandite de oamenii politici a natiunilor din zona, dornici a racorda propriile societati la nivelul Est-European de organizare si dezvoltare economica.Primii bancheri ai Europei Centrale sunt Machedo-Roma^nii (Arma^nii).Politica de grecizare si slavizare a armanilor, pogromurile turcesti de la sf sec 18, datorate celebrului Ali Pasa de Ianina determina migrarea multor grupui de armani spre Nord, in tarile romane (TR, Moldova, Transilv), Galitia, Ungaria, Austria, Germania.Unde se asezau aromanii se puneau bazele sau se accelera procesul infiintarii burgheziei moderne. Ca urmare a serviciilor aduse statului Austriac, Imparatul Iosif al 2-lea l-ea acordat macedo-romanilor protectia sa, prin patenta din 1781, cunoscuta sub numele de "Edictul de Concivilitate".Cele mai importante colonii Macedo-romane apar la Viena, la Pesta si la Miskolc.

06.11.2012

Simeon Sina, originar din Moscopole, stabilit la Viena, a infiintat aici banca de credit mobiliar, a doua banca din Austria, dupa cea a lui Rothschild (Credit Anstaalt - institutul de credit). Fiul lui Simeon Sina, Simeon George Sina se implica in industria bumbacului, cumpara 240.000 iugare de pamant (aprox 200.000 hectare) si primeste in 1822 titlul de baron. Din aceasta infloritoare stare materiala, tanarul baron se va inscrie printre cei mai importanti mecenati ai societatii maghiare. Va fi actionar principal in societatea care va construi cel mai frumos pod de peste Dunare (cel care uneste Pesta cu Buda) - "Podul de lanturi".De asemenea George contribuie cu 80.000 florini la intemeierea academiei maghiare de stiinta.Aici intalnim familiile Gojdu si Mocioni, originare si ele din Moscopole, oras supranumit in sec al 18-lea "Florenta Balcanilor" datorita importantelor afaceri comerciale, mestesugaresti si camataresti care se derulau aici.Emanuil Gojdu, nascut in Oradea la 9 feb 1802, devenit avocat, membru al camerei magnatilor Ungariei (echivalent Senat), si-a investit banii in terenuri, afaceri imobiliare si industriale. A ridicat in Centrul Budapestei renumitul "Pasaj Gojdu", format din 7 cladiri cu etaje, legate intre ele printr-o strada.In plus, Gojdu a fost si proprietarul unor mori din Pesta, care aduceau venituri serioase. Impreuna cu alti Macedo-Romani din Pesta, dintre care Dimitrie Duncia, Stefan Manno, fratii Grabovschi, Gojdu pune la 1840 bazele societatii de credit, prima casa de economii din Pesta. Pe de alta parte, familia Mocioni se va implica si ea in viata industriala si bancara a Ungariei, atat la Pesta, cat si in Banat si Transilvania istorica.Antonio si Alexandru Mocioni contribuie la infiintarea in 1871-1872 a bancii "Albina" din Sibiu, prima institutie de credit cu capital pur Romanesc, din intregul spatiu geografic al natiunii Romane. Sibiul si Brasovul detineau controlul comertului din Sudul Transilvaniei la sfarsitul sec al 18-lea, inceputul sec 19-lea. Dintre companiile Grecesti se remarca "casa comerciala" a Sibianului Hagi Constantin Pop.Comertul de intermediere intre Orient si Europa Centrala i-a permis casei Sibiene sa acumuleze importante capitaluri banesti. Parte din ele plasate in camatarie si afaceri bancare moderne. Hagi Constantin Pop, si mai ales urmasul sau Zenobie, si-au deschis sucursale comercialein Pesta, Viena, Graz, Trieste, Ausburg, Brno, Genova, Livorno, Lipsca.La inceputul sec al 19-lea ei vor deschide o sucursala bancara la Viena. Zenobie Pop devine la un moment dat director in nou-infiintata Banca Nationala Austriaca Privilegiata SA, in fond banca de stat a imperiului Habsburg.La sf sec 18 - inceput de sec 19, un alt centru important al Macedo-Romanilor va fi Miskolts. Aici se refugiasera multi Macedo-Romani si evrei din Galitia si V Ucrainei pentru a scapa de pogromurile armatei Rusesti. Aici, Macedo-Romanii erau la 1978 in numar de 350 de familii, implicati in negustorie si camatarie. Aceasta le permite sa construiasca in centrul orasului o frumoasa biserica ortodoxa. Pe langa ea va functiona o scoala romaneasca, cu multi elevi si dascali.Din pacate, in afara de spatiul geografic romanesc (T.R, Moldova, Transilv), unde macedo-romanii isi pastraza limba si raman romani (Muciu, Sina, Guda, Saguna, Mocioni, Gojdu, Lyca). In restul Europei Centrale ei se polonizeaza, maghiarizeaza, sarbizeaza, germanizeaza.Prin munca si realizarile lor, in toate sferele de zi cu zi, acolo unde s-au asezat macedo-romanii au accelerat procesul de modernizare a natiunilor din Europa Centrala.Primul si principalul centru bancar al Imperiului Habsburg si al Europei Centrale a fost Viena. Perioada de glorie a Vienei 1800-1914. Primele banci de credit din Viena apar in prima jumatate al sec. al 19-lea, fiind proprietatea unor nobili si industriasi.Familia Rothschild avea in Europa de V 3 importante centre bancare: la Londra, Frankfurt pe Mein si Viena.In Viena, casa Rotschild infiinteaza 2 banci: Institutul de credit (Credit Anstalt -1856) si BodenCredit Anstalt (Institutul de Credit Funciar) la 1864.In conducerea acestor banci intalnim pe langa burghezi autentici si reprezentanti ai marilor proprietari funciari si ai Aristocratiei.Piata bancara a Vienei a fost dominata de 7 mari banci. Pe langa cele 2 amintite mai adaugam: AngloBank, Lander Bank, Societatea Alpina a Minelor (capital englez), Societatea Bancara Vieneza (Wiener Bankverein).Pe langa anumite particularitati de organizare si specializare in afaceri, lumea bancara Vieneza avea o serie de trasaturi comune:

1) Era angajata in operatiuni de anvergura2) Facea investitii la scara intregului imperiu, dar si al Europei

Pana in 1914, bancile Vieneze si-au deschis la nivelul imperiului dualist 65 de filiale, dintre care 42 in regiunile industriale, 11 in zonele alpine si 12 in provinciile Estice preponderent agricole.

3) A preluat controlul unor importante obiective industriale ale natiunilor din Imperiu, obligandu-le sa-si transfere sediile directiunilor generale la Viena.4) Clientela se recruta din randul Aristocratiei, marilor industriasi si statului.5) Principala slabiciune a Vienei bancare consta in dependenta de capitalul strain, mai ales de cel de origine Germana, Franceza si Engleza.6) Viena bancara avea o atitudine oarecum aroganta pentru tot ceea ce era provincial sau non-german.

Locul de primat al Vienei in sistemul bancar Central European este intarit de infiintarea si activitatea Bancii Nationale Austriece Privilegiate SA, defapt banca nationala a imperiului, cu rolul de a sustine vistieria statului cu imprumuturi si a bate moneda cu putere circulatorie in stat. Ea se infiinteaza la 1 iulie 1816 - 1918;1919 banca imperiului dualist.Banca Austro-Ungara avea scopuri multinationale (si imperiul era multinational). Iriga prin moneda unica circulatia bancara si comerciala din Tirol pana in Carpati si de pe Elba pana pe coasta Dalmatina. Moneda a fost la inceput florinul (simbol fl.) iar din 1892 florinul este schimbat cu coroana (simbol k) - 1 florin = 2 coroane. Banca Austro-Ungara avea ca obiectiv atenuarea decalajelor economice regionale, investind fonduri tot mai numeroase in zonele in curs de industrializare. Astfel, intre 1852 si 1914, banca Austro-Ungariei a infiintat 52 de filiale pe intreg cuprinsul monarhiei. In zona romaneasca, a infiintat urmatoarele sucursale si agentii: Sucursala Cernauti - agentia SuceavaSucursala Arad - 5 agentii Csaba, Gyula, Radna, Lipova, DevaSucursala Brasov - agentii in secuimeSucursala Timisoara - 9 agentiiSucursala Cluj - 5 agentiiSucursala Sibiu - 3 agentiiSucursala Oradea (1911 - actuala cladire a filialei BNR) - ag. Simleul Silvaniei

In conducerea bancii Austro-Ungariei incep discutii intre bancherii Austrieci pe de o parte si cei Cehi si Unguri pe de alta parte. Dupa 1867, unii oameni politici maghiari cauta sa rupa banca imperiului in 2.Bancherii Cehi doresc sa fie mai bine reprezentati in adunarea generala si in consiliul de administratie, avand in vedere faptul ca Praga bancara era a doua forta in Imperiu.

13.11.2012

ORASUL TRIESTEApartinator Slovaciei, situat la granita cu Italia, Trieste era locuit in majoritate de Italieni.Trieste era singurul mare port maritim al monarhiei Austro-Ungare, largit si modernizat in 1906, ajungand sa faca concurenta Hamburg-ului. Loc de confluenta intre lumea mediteraneeana si cea a Europei Centrale, in orasul-port amintit s-au confruntat interese economice si bancare, locale, cu cele Vieneze. Bancherii Italieni au infiintat aici primele banci de asigurare: 1831-Asiguratzioni Generali; 1854-Riunione Adriatica di Sicurta.Aici se infiinteaza banci de credit (tot de catre bancherii italieni) ca Banca Popolare si Banca Comerciale Triestina.Bancile de credit finantau afacerile comerciale, firmele de constructii angajate in lucrarile publice, obiective din industria chimica, foarte dezvoltate in jurul orasului-port. Dupa 1900, bancile din Trieste vor fi concurate de cele din Viena (apar filiale a lui Credit Anstaalt si Union Bank) dar si de bancile din spatiul Slav (Cehi, Sloveni si Croati).Ca urmare, in 1910, Banca Popolare falimenteaza, ceea ce permite capitalului slav sa declanseze un proces de eliberare treptata a taranimii slave de sub tutela capitalului bancar Italian dar si a camatarilor italieni, parte din ei de origine evreiasca.Al treilea centru bancar este Praga.Capitalul Ceh incepe sa se afirme din 1867-1873. Din jurul anilor 1890-1900, Praga scapa de sub controlul Vienei si devine al doilea centru bancar al imperiului. Pe langa Praga bancara, in spatiul Ceh se impun si alte centre bancare mai mici ca: Brno, Olomut si Hradec-Kralove. Dintre bancile cu capital Ceh mai importante amintim: Zivnobanca, Sporobanca, Agrarnibanca.Bancile cehe si-au infiintat o retea apreciabila de filiale in Boemia, Moravia, Slovacia, Galitia si Bucovina. Din pacate, obiectivul lor principal a fost obtinerea de profituri si nu interesul panslavist de a sprijini afirmarea economica a slavilor, scoaterea acestora de sub exploatarea camatarilor si bancilor evreiesti Austriece si Maghiare.Cu toate acestea, capitalul bancar ceh s-a implicat in industrie, agicultura (unde dupa 1859 apar o retea densa de cooperative de credit). Intre 1900-1914 cresterea capitalurilor, mai ales a depunerilor, a fost mult mai rapida la Praga decat la Viena. Ca urmare, se ascute concurenta intre bancherii Cehi si Austrieci. Din 1904, Cehii doresc sa fie reprezentati mai masiv in adunarile generale ale bancii Austro-Ungare si in functie de forta lor financiara.Din 1909, reprezentantii bancilor Cehe in banca Austro-Ungara, incep sa vorbeasca in limba Ceha in adunarile generale, provocand protestul colegilor Germani. Propunerile Cehilor nu sunt acceptate, reprezentantii ungari si austrieci solidarizandu-se si respingand solutiile propuse de Cehi.Pentru a obstructiona si concura capitalul Ceh, bancile din Viena infiinteaza mai multe filiale in Boemia si Moravia. Stransele legaturi cu lumea germana, forta economica si nivelul inalt a culturii generale a sasilor din Transilvania, determina Brasovul si Sibiul sasesc, alaturi de Medias, Sighisoara, Bistrita sa se impuna ca urmatorul centru bancar in Imperiul Habsburgic.Primele institutii de credit sasesti din Transilania sunt organizate pe principiile cooperatiste, chiar daca mai apoi se vor transforma in societati anonime pe actiuni: Casa Generala de Economii din Brasov(1835), Casa Generala de Economii din Sibiu(1841), Institutul de Credit Funciar din Sibiu(1872), Institutul de inscrisuri funciare din Medias, infiintat in 1909. Aceste Cooperative de Credit se vor transforma in Banci Societati Anonime pe Actiuni. Paralel cu sistemul banca, organizat pe principiul societatii pe actiuni, se dezvolta sistemul cooperatiei de credit. Prima Cooperativa de Credit de tip Schultze-Delitzsch se infiinteaza in 1852 la Bistrita.In 1884, in Transilvania avem 14 astfel de Cooperative de Credit, pentru ca 1914, statisticile sa inregistreze 32 de cooperative de credite de tip Scultze-Delitzsch. Treptat, acest tip de cooperative isi arata limitele: la infiintarea si activitatea lor nu participa intreaga comunitate ci doar patura mai instarita. Ca urmare, ziaristul si deputatul Karl Wolf, care era directorul Bancii sasesti din Sibiu, pune bazele cooperatiei de tip Raiffeisen. Aceste cooperative se formau prin participarea tuturor membrilor comunitatii si se stabilea o suma modica, cu care fiecare sa poata participa la constituirea fondului banesc al cooperativei. Raspunderea membrilor era nelimitata, creditele se dadeau pe timp scurt, iar profitul obtinut se folosea pentru sporirea fondului de rezerva si pentru scopuri culturale si de binefacere.Ca urmare, in 1914 existau 184 de cooperative de tip Raiffeisen cu peste 15000 de membrii.1886- Coop de credit sasest s-au constituit intr-o uniune sub cinducerea lui Karl Wolf. Acesta va asigura legatura intre uniunea coop Raiffeisen si Banca sibiu.Daca Banca Sibiana asigura cooperativei rescontul necesar, le asigura asistenta de specializare sau le pregatea functionarii.Cooperativa aduna micile economii in satele sasesti canalizandu-le spre insititutia mama de la Sibiu.1903 - Bancile sasest au infiintat o uniune de control care a asigurat un control contabil intern si extern eficace cu efect pozitiv in administradea fondurilor si incheierea corecta a bilantului.Sistemul bancar sasesc din Transilvania va fi completat in 1868 cu societatea de asigurare Transilvania din Sibiu, realizare comuna romano-saseasca. Romanii veneau cu clientela iar sasii cu capitaul. Functionarii erau initial impartiti in mod egal intre romani si sasi. Dupa 1900 sasii incep sa acapareze locurile in tehnicul societatii, incalcand intelegerea initiala ceea ce duce in 1908 la retragerea partii romane din afaceri. Ca urmare, in 1911, romanii isi infiinteaza Banca Generala de Asigurari de la Sibiu, care este activata de la 1 Ianuarie 1912.In 1918, sistemul bancar sasesc era format din 43 de banci si 183 de Cooperative de Credite. Ele acopereau ca o plasa densa intregul teritoriu din Transilvania, unde fusesera colonizati sasii.Raportat la numarul lor, constatam ca exista o institutie de credit la 5350 de sasi. Practic, nu era o asezare saseasca mai importanta fara o cooperativa sau o banca de credit.In orase cu majoritate saseasca, ca Sibiu, Brasov, Medias, Sighisoara, Bistrita, Sebes, Alba etc, gasim chair cate 2-3 banci care dominau viata economica locala.Caracteristica principala a intregului sistem de credit sasesc a fost implicarea lui in slujba intereselor nationale. Prin statute se prevedea ca jumatate sau chiar mai mult din profiturile fiecarei institutii de credit sa fie alocate pentru scopuri obstesti: biserica, scoala, cultura si pentru modernizarea vietii de zi cu zi a comunitatii. Astfel, din fondurile/profiturile acestor institute de credit s-a legat Sibiul prin cai ferate cu Vintu de Jos, cu Agnita si Turnu Rosu.Tot din profiturile institutelor de credit sasesti s-a construit uzina hidroelectrica de la Sadu de langa Sibiu, la 1893 (a 5a uzina hidroelectrica din Europa). S-a introdus Tramvaiul electric.Tot din profitul bancilor si cooperativelor sasesti s-a construit baia publica. Sistemul de credit sasesc a sprijinit si pastrarea pamantului in proprietatea comunitatii. Mosierii sasi, care din anumite motive au saracit, fiind obligati sa-si vanda o parte din mosie, aceste pamanturi au fost preluate de bancile sasesti si vandute taranilor sasi pe datorie (colonizare interna).O carenta a sistemului bancar sasesc pana in 1918 a fost absenta bancilor industriale. Aceasta deficienta se va reglemanta dupa 1818-1819, in Romania reintregita, unde bancile sasesti se vor implica serios si in industrie.Sistemul financiar-bancar sasesc din Transilvania a fost un model de organizare si activitate pentru maghiarii si romanii din provincie, mai ales pentru faza de inceput a institutelor de credit maghiare si romane.

20.11.2012

Budapesta BancaraChiar daca Budapesta se inscrie pe locul 5 in randul centrelor bancare din Imperiul Habsburg, din punct de vedere al momentului infiintarii primelor institutii de profil cu capital propriu, ca forta a capitalului pe care l-a acumulat si vehiculat pana in 1918, se inscrie pe locul 3, dupa Viena si Praga. Deosebim mai multe etape in istoria infiintarii si dezvoltarii sistemului bancar evreiesco-maghiar.Perioada 1840-1848 marcheaza aparitia primelor banci maghiare: prima apara in 1840 si se numeste "Prima casa de economii din Pesta" si in 1841 urmatoarea "Banca Comerciala Ungara din Pesta".Perioada 1850-1860, cand Viena instaureaza regimul absolutist, este una defavorabila infiintarii de noi institute de credit, doar doua.Intre 1861-1866, Viena instaureaza asa numitul regim liberal, prin care incearca sa niveleze drepturile politice pentru toate natiunile din Imperiu.In aceasta perioada si in Ungaria apar noi banci, 3 ca societati anonime pe actiuni si 23 case de economii (Cooperative de Credit). Este important de subliniat ca in aceasta perioada societatea maghiara este capabila sa puna bazele primelor banci specializate pe tipuri de activitati, indiscutabil etapa superioara in evolutia oricarui sistem bancar national.Amintim in acest context infiintarea in 1863 a Institutului Maghiar de Credit Funciar, specializata pe credite numai pe Agricultura si in 1864 prima banca industriala maghiara.Instaurarea dualismului austro-maghiar in 1867 deschide Ungariei noi si promitatoare perspective de dezvoltare in plan politic si economic, chiar daca Ungurii sunt obligati sa preia o parte din datoriile Austriei efectuate in anii 1859-1866, in razboaiele purtate cu Francezii, Prusacii si Italienii.In acest context, dezvoltarea sistemului bancar maghiar se accelereaza, el fiind intrerupt temporar doar de crizele economice si politico-militare care va zgudui Europa de la V la E.In aceasta perioada, in anii 1867-1869 consemnam un avant al vietii bancare maghiare cand se infiinteaza 47 de noi banci, dintre care cateva cu capital strain (1868- Banca Anglo-Maghiara; 1869 Banca Franco-Maghiara).Intre 1890-1897, iar avem un moment de dezvoltare a sist bancar - se infiinteaza Banca Comerciala si Industriala maghiara (1890) si cand statul pune la punct o legislatie economica moderna (legea comerciala - 1875) si legea cambiala (1876).Pe acest fundal gri, in 1911 Budapesta saluta infiintarea celei de-a 100-a banci ca pe un semn de mare succes si de sanatate financiara. In realitate sistemul bancar maghiar se confrunta cu o serie de tare (deficiente): nu era prevazuta obligativitatea vreunui control din partea statului; legislatia nu fixa urcarile de capital sau plafonul depozitelor; cooperativele de credit se transformau adesea in veritabile banci, societati anonime pe actiuni, emise intr-o atmosfera de supra-licitatie si speculatie.In 1908 existau in zona controlata politic de Austria (Austria, Slovenia, zona Trieste, Cehia, Bucovina) 399 institute de credit, din care 79 banci si 250 cooperative de credit, iar in Ungaria 1268 de institute de credit din care 467 banci si 801 case de pastrare.Deci ne intalnim cu o situatie paradoxala pentru o Ungarie mai slaba economic si cu mai putini locuitori decat Austria, deci care dispunea de aproape 4 ori mai multe institute de credit. In plus, averea bancilor maghiare reprezenta doar o treime din cea a bancilor Austriece. Deducem ca in Ungaria institutele financiare nu stateau in legatura directa cu economia reala ci aveau inclinatii speculative. Sistemul bancar maghiar era organizat ad-literam dupa cel Austriac. 5 mari banci din Budapesta controlau piata bancara a Ungariei si erau fondate cu o importanta participare Austriaca. Bancile din Ungaria au avut de suportat actiunea a doua miscari simultane dar contradictorii. In primul rand, un curent centrifug maghiar care tindea sa revendice independenta bancara, refuzand suprematia Vieneza. Celalalt curent, un curent ce gravita spre Viena, care asigura activitatea bancara la nivelul Imperiului, fiind principala sursa de capitaluri pentru bancile Maghiare.Cei care gravitau spre Viena erau marii capitalisti, marii bancheri.Sibiul sasesc se impune la 1871-1872 ca principal centru bancar al romanilor transilvaneni prin infiintarea bancii Albina, prima banca cu capital pur romanesc, nu numai din Transilvania ci din intregul spatiu national, inclusiv cel de la Est si Sud de Carpati.Care sunt cauzele aparitiei mai tarzii a Institutelor Financiare la Romani?? 1. Starea de iobagie a majoritatii romanilor Transilvaneni pana la 1848-1849, care nu a permis acumularea primitiva de capital, sursa primordiala pentru infiintarea unei institutii de credit.2. Lipsa unor specialisti proprii care sa le gandeasca si infiinteze3. Cultura bancara a cetateanului de rand, clientul potential al unei banci se plamadeste incet, in timp, prin scoala, presa si experienta proprie. Prima institutie de credit romaneasca a fost infiintata in 1867-1868 de invatatorul Visarion Roman la Rasinari. Ea s-a numit "Societatea de pastrare si imprumut" si era o cooperativa de tip Sculchze-Delisch ??. Defapt, Visarion Roman a fost functionar, agent achizitor la cateva institute de asigurari Germane si Maghiare pentru Transilvania. Ia modelul bancar German. Concomitent, Visarion Roman pune pe hartie proiectul infiintarii unei banci ipotecare cu pronuntat caracter cooperatist pe care o numeste "Societatea pentru Inaintarea Starii Materiale a Poporului Romanesc din Transilvania". Capitalul social urma sa fie strans printr-o contributie benevola de un crucer (1 ban - subdiviziunea florinului) din partea fiecarui roman. Totodata se baza si pe sprijinul Romaniei. Societatea urma sa dea Credite Ipotecare taranului, comerciantului si industriasului roman ca sa-l scape de exploatarea camatarilor. Desi proiectul nu se materializeaza in practica, va fi un exercitiu util pentru pregatirea documentelor care au dus la infiintarea bancii Albina.Premisele infiintarii bancilor cu capital romanesc:1. patentele imperiale din 1853 si 1854 permit, cu toate minusurile lor, dezvoltarea unei proprietati taranesti libere. In aceste conditii, taranii aveau nevoie de fonduri banesti pentru cumpararea de unelte mai perfectionate, animale, seminte, in vederea modernizarii si consolidarii fermei.2. nevoia de credite si pentru negustorii, meseriasii si intelectualii romani in general.3. politica anti-romaneasca a bancilor cu capital sasesc, maghiar si evreiesc din Transilvania. Aceste banci ofereau greu si tarizu credite pentru multi romani, care pierdeau momentul afacerii.4. camatarii dadeau credite cu dobanzi mari, inrobitoare pentru orice doritor de afaceri lucrative pe termen lung. 5. formarea intre timp a unui grup de functionari de banca de origine romana, autodidacti sau absolventi de unor licee economice, capabili sa infiinteze si conduca institutii proprii de credit.6. pana in 1875, cand apare legea comerciala maghiara, in Transilvania va actiona codul civil Austriac din 1853, caracterizat prin liberalism, ce permitea infiintarea relativ usoara a unei societati de credit.Pe acest fond de premise intre iunie 1869 si mai 1870, Vizarion Roman redacteaza proiectul de statute a Bancii Albina.El constituie un comitet fondator, format din personalitati ale romanilor transilvaneni: profesori, avocati, ofiteri pensionari din armata Austriaca, bancheri, cunoscuti care dadeau incredere clientelei. Vizarion Roman se va specializa cateva luni la doua importante banci din Viena. Desi guvernul din Budapesta a incercat sa boicoteze infiintarea bancii, pana la urma statutele ei sunt aprobate la 14 Iunie 1871 de Imparatul de la Viena.In decurs de 4 luni, surprinzator de rapid pentru elita romaneasca din Transilvania, are loc subscrierea a celor 3.000 de actiuni a cate 100 de florini, ceea ce insemna un capital de 300.000 de florin. Majoritatea actiunilor sunt subscrise de tanara burghezie romaneasca (tarani mai instariti, mestesugari, intelectuali - avocati, notari) aproape 60% iar taranii reprezentau 13% din actionari. Cele mai multe actiuni sunt subscrise de Banateni si de romanii din Sudul Transilvaniei (Sibiu, Fagaras, Brasov). La 10 aprilie 1872, banca isi deschie ghiseele intr-un local inchiriat in piata mare in Sibiu cu 4 functionari (vizarion Roman - director, 1 contabil si 2 practicanti).Vizarion Roman conduce banca Albina intre 1872 si Mai 1885, cand va muri subit. La inceput banca era un amestec de cooperativa de credit si banca societate anonima pe actiuni pentru ca din 1874 sa se aseze pe principiile unei banci societate anonima pe actiuni. Un succes a lui Vizarion Roman a fost infiintarea in 1882 a filialei din Brasov, deci intr-un punct comercial si geo-politic foarte important care va facilita dezvoltarea afacerilor cu regatul Romaniei.

27.11.2012

AICI LIPSESTE!!!!

Sistemul bancar slovac.Aparitia si dezvoltarea unui sistem bancar propriu a intampinat la slovaci greutati din cel putin 3 motive:1. Centralismul maghiar se opune dezvoltarii economice a Slovacilor pentr a-i putea domina politic.2. Capitalul Ceh care a dat dovada de un pragmatism exagerat nu a cautat sa sprijine afirmarea slovacilor din ratiuni politice Pan-Slave.3. Burghezia Slovaca era slab dezvoltata - nu dispunea de capitalul necesar infiintarii de banci si cooperative de credit puternice.

Cea mai importanta banca Slovaca se infiinteaza in 1885 in oorasul Martin si se numea banca "Tatra". Capitalul initial 1.6 milioane coroane. Banca slovaca ia ca model de organizare banca "Lugojana" din Lugoj, dar si banca "Albina", "Timisana" si "Ardeleana" din Orastie.In 1890 statisticile amintesc de 6 banci in Slovacia, iar in 1900, 130 de institutii bancare, din care doar 13 erau cu capital pur slovac.In 1918 amintim 228 de institute de credit (banci+cooperative) din care numai in jur de 40 erau detinute de Slovaci.In 1908 se infiinteaza "Ustredna Banka", cu sediul la Budapesta, de catre deputatul slovac Milan Hodza. Capitalul social era de 200.000 coroane.Banca s-a dorit a reprezenta interesele capitalului slovaco-romano-sarb. In directiunea acestei banci intra si deputatul Dr. Aurel Vlad.In 1910-1911, banca a fost acaparata de capitalul Ceh, care nu a mai acceptat obiectivul national al bancii.In orasul Ruzomberok se infiinteaza o banca de credit - alt centru bancar.Croatii au un sistem bancar si mai modest, desi prima institutie de credit apara in 1846 la Agram (denumirea maghiara a Zagreb-ului)In 1915 Croatii aveau 61 de banci si 146 de case de pastrare (cooperative de credit). Si aici patrund bancile Cehe, care duc aceeasi politica.

Zarfi, camatari si bancheri in Principatele Romane.Sec XVIII-1859 (se unesc sub domnia lui Cuza).Acumularea primitiva de capital pe care il va manipula zarafii, camatarii si bancherii se va face si in aceasta zona din comert.Gheorghe Lazar - "Negustorii din Valahia sec XVII-XVIII", aparuta in Ed. Institutului Cultural Roman, Bucuresti, 2006.Gheorghe Lazar -"Marturie pentru posteritate. Testamentul negustorului Ioan Baluta din Craiova", Ed. Istros, Braila, 2010.Zarafii se indeletniceau intr-o prima faza cu schimbul de monede, facand servicii comerciantilor. Ei obtineau castiguri iportante din diferenta de curs la zi a monedelor si taxa pe care o percepeau pentru serviciul pe care il faceau clientului.Zarafia era de 2 feluri: ambulanta (se plimba cu banii dintr-un targ in altul) si stabila (avea un sediu unde facea schimbul - de obicei in marile orase comerciale sau in porturile de la Dunare)Camatarii ii putem numi bancherii epocii de trecere de la Feudalism la Epoca Moderna, care ofereau credite cu dobanzi mari si pe termen scurt.

4.12.2012

Originea camatarilor.Era eterogena dpdv social si etnic.Dpdv social ei se recrutau din boieri, negustori, arendasi, zarafi, manastiri.Dpdv etnic erau evrei, armeni, greci, macedo-romani, italieni, romani.O statistica de la mijlocul sec al XIX-lea aminteste ca intre 1830-1860, in Principatele Romane din 63 camatari doar 14 erau romani.Aproape toti erau suditi -> adica straini supusi jurisdictiei consulare, deci nu celei romanesti, ca sa le poata fi aparate mai bine interesele. Ca urmare, afacerile dubioase si declararea falimentului erau oricand posibile, tragerea la raspundere a camatarilor se putea face foarte greu. Sursele capitalului camataresc sunt de 2 feluri: interne si externe.

- in cazul boierilor, banii proveneau din dijma, claca in bani, monopoluri, cresterea si vanzarea cerealeleor si vitelor de pe rezerva sa, vinderea slujbelor.- in cazul negustorilor, banii proveneau din castigurile din comert, din vanzarile en-gros sau en-detail a produselor- in cazul arendasilor, banii proveneau din profiturile obtinute din exploatarea pamantului si a taranilor.- in cazul zarafilor, din profiturile obtinute prin schimbul speculativ de moneda.- in cazul manastirilor, din valorificarea produselor agricole si animaliere pe piata, vinderea a diferite obiecte de cult, servicii bisericesti facute oamenilor (nunti, inmormantari, slujbe)

- proveneau din imprumuturi efectuate mai ales in imperiile austriac si otoman, plasate cu dobanzi mai mari in Principat.- unele case de imprumut din Principate aveau legaturi cu firme bancare din spatiul German, cel Italian, din Anglia sau din Franta

Care au fost principalele operatiuni comercial-bancare efectuate de camatari?1. Plati in tara si peste hotare2. Depuneri spre fructificare3. Acordau imprumuturi visteriilor domnesti si particularilor4. Reprezentau case de credit straine in principate - 5. Arendau veniturile statului6. Exploatau salinele si alte mine

Creditele acordate de camatari erau garantate cu amanet sau zalog sau ipoteca pe cladiri sau pamanturi.Dupa destinatia imprumuturilor oferite de camatari, distingem 3 forme de credite:1. Creditul politic - practicat mai ales in epoca fanariota, dar si a domniilor regulamentare. El consta in imprumuturi facute de domni pentru a-si putea obtine domnia la poarta. Tot aici se integreaza imprumuturile facute de vistieriile principatelor cu scopul de a acoperi cheltuielile curente ale domnitorilor. Deoarece dobanzile la creditele politice erau mari si in continua crestere, la inceputul sec al XIX-lea apar preocupari pentru limitarea lor prin legi. Astfel, legea Callimachi din 1817 pentru Moldova si legea Caragea din 1818 pentru Tara Romaneasca, stabilesc dobanda legala de 10%. Alte legi limitau numarul zarafilor, prevedeau ca zarafii sa se recruteze numai dintre oamenii cu avere si de incredere si trebuiau sa fie pamanteni (adica romani). 2. Creditul de consum era neproductiv si avea utilizari variate:- taranii se imprumutau pentru a-si plati darile catre boieri si stat.- boierii se imprumutau pentru a face fata cheltuielilor de lux, sau sa isi cumpere posturi publice sau politice.3. Creditul destinat sopurilor productive, pentru investitii sau productie.

Chiar daca camataria a fost o frana in dezvoltarea economica a principatelor, ea a avut un rol deosebit in viata socieatilor romanesti de la sfarsitul sec XVIII- inceputul sec XIX, pentru ca a bulversat-o, a scos-o din tiparele feudale prin:- ruinarea unei mari parti a boierimii feudale, accelerand aparitia mosierimii capitaliste.- duce la dezagregarea obstilor de tarani liberi, la ruinarea unor tarani si meseriasi, care sunt transformati in zilieri si proletari incipienti.- produsele agricole si animaliere, ca si pamantul, se transforma in marfa, devin obiect de vanzare-cumparare din moment ce datornicii sunt obligati sa procure bani pentru a-si plati datoriile catre camatari

Experienta acumulata in afaceri de bancherii ridicati din randul comerciantilor si zarafilor duce la perfectionarea activitatii lor, inclusiv pe linia evitarii riscurilor comerciale. Pe aceasta linie apar primele embrioane de bursa, in Bucuresti, la Hanul cu Tei si piata Sfantul Anton, iar la Iasi in Piata Unirii. Aici se intalneau bancherii, spre a se orienta asupra cursurilor curente, ale monedei si bursei, sub influenta evolutiei acestora pe pietele Istanbulului, Vienei, a Frankfurt-ului pe Main, Paris si Londra.Camata, care sugruma aproape orice afacere lucrativa, determina tanara generatie, scolita in Vestul Europei sa gandeasca infiintarea unor banci de credit romanesti. Ele trebuiau sa acorde credite cu promptitudine si ieftine, eliminand camataria.Intre 1832 si 1848, in Principatele Romane, inregistram 12 tentative, din pacate nereusite, de infiintare a unor banci cu capital romanesc.In 1832, un grup de boieri din Tara Romaneasca lanseaza proiectul unei banci nationale la Bucuresti, cu capital autohton. Inaintat generalului Kisselef, guvernatorul Principatelor Romane, proiectul nu este acceptat pe motivul ca ar leza interesele rusesti in zona.Nicolae Sutsu, primul nostru economist in sensul modern al cuvantului, lanseaza 3 proiecte pentru inzestrarea Moldovei cu Institutii de Credit modern.Dintre acestea, e de retinut proiectul unei Banci a Moldovei la Galati, din 1834, ca Banca Comerciala.In 1839, moldoveanul Leonte Radu gandeste infiintarea unei Banci Nationale, idee cuprinsa in Proiectul de Reforme a cunoscutei Conjuratii Confederative (=viza sa uneasca Moldova, Tara Romaneasca si Serbia - organizatie secreta sub francmasonerie).In 1845, Costache Balcescu, publica un proiect intr-un ziar din Bucuresti pentru o casa de pastrat si imprumutare - redacteaza statute si regulament de activitate.In toate programele revolutiei romane din 1848-1849 de la Iasi, de la Izlaz, de la Blaj, de la Brasov si Cernauti au prevazut infiintarea unei banci de credit, institutie necesara pentru modernizarea economiei.Netranspunerea in practica a acestor proiecte bancare se explica prin cateva cauze:1. Lipsa specialistilor autohtoni si a unei mentalitati favorabile depunerii economiilor la banci din partea masei cetatenilor.2. Opozitia marilor puteri din jur, mai ales Rusia si Imperiul Otoman, care vedeau in aceste incercari o manifestare a independentei de actiune a romanilor.3. Lipsa unor acumulari de capital autohton.

Imediat dupa revolutia de la 48-49 intram intr-o noua etapa, in tentativele de infiintare a unor banci in Principatele Romane. De asta data se face apel la capitalul strain. Amintim 2 din aceste tentative:- in 1850, domnul Barbu Stirbey al Tarii Romanesti, apeleaza la 2 bancheri Prusaci, pentru infiintarea Bancii Nationale a Valahiei. Propunerile bancherilor nu convin guvernului Tarii Romanesti, deoarece banca ar fi scapat complet de sub controlul autohton. Se renunta in 1851.- in timpul razboiului Crimeei (1853-1856), finanta Engleza infiinteaza la Istanbul in 1855 Banca Otomana si imediat o agentie a acesteia la Galati. Razboiul Crimeei, desfasurat partial pe teritoriul Principatelor Romane, a aruncat pe spinarea acestora mari cheltuieli legate de intretinerea trupelor de ocupatie. Incercand sa acopere aceste datorii, domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, cu ajutorul unui grup restrans dar foarte capabil de economisti romani, in primavara anului 1856 semeaza cu bancherul Nulandt din Dresda, infiintarea Bancii Nationale a Moldovei, ca banca de emisie. Deoarece bancherul german face afaceri speculative in detrimentul Moldovei, banca falimenteaza in 1858. Aceasta experienta dureroasa si pentru TR si Moldova, care vad ca bancherii straini sunt inclinati mai mult spre speculatii decat spre o afacere bancara corecta, determina lumea politica romaneasca sa repuna pe tapet organizarea creditului autohton din resurse banesti si umane proprii.

11.12.2012

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost confruntata pe tot parcursul ei de numeroase probleme. Unirea celor 2 principate romane, odata realizata, cerea reforme, iar reformele creareaa unor institutii noi si defiintarea celor vechi, absolut necesare socieetatii romanestiIn cei 7 ani de domnie inregistram numeroase solicitari, proiecte, propuneri, discutii in materie de banci de credit. Ele vin atat din partea unor specialisti si oameni politici romani, ceea ce dovedeste potentele fortelor autohtone cat mai ales din partea bancherilor straini interesati a acapara piata financiara a principatelor unite.Discutiile se poarta in jurul unor tipuri de banci ce trebuiau infiintate, ponderii capitalului strain si autohton in totalul capitalului social al acestora, capitularii sau rezistentei in fata presiunilor politice si economice ale puterilor straine, doritoare a ne dicta conditii umilitoare de colaborare.Bugetul Romaniei nu mai putea asigura ncesitatile de plati interne si externe ale statului. Pentru dezvoltarea unei economii moderne (agricultura, industrie, comert, infrastructura, porturi la Dunare). => o banca de emisie care sa bata moneda nationala, banci comerciale de diferite tipuri, moneda nationala.Desi isi diputau Romania ca importanta zona geo-politica in E si SE Europei, bancile din Anglia, Franta, Austria, Rusia si Turcia nu au facut intre 1859-1865 investitii, motivand riscurile politice si economice pentru plasamentele cerute de Romania.In consecinta, Romania ar trebui sa gaseasca o solutie proprie pt a atrage economiile populatiei, si a unor institutii, in vederea folosirii acestora in actiuni de finantare a unor programe de dezvoltare initiate de stat.In acst context apara in 1864 Casa de Depuneri si Consemnatiuni (stramosul CEC-ului). Conducerea acestei banci era asigurata de economistul Ion Ghica si Enrik Winterhalder.Fondul banesc se poate forma din urmatoarele surse: depuneri voluntare spre fructificare a privatilor, din depuneri judiciare si administrative cu caracter obligatoriu provenit din taxe, cautiuni, bunuri sechestrate depuse in grefele tribunalelor, garantii ale casierilor si agentilor contabili, arendasilor si antreprenorilor care executau lucrari catre stat, venituri locale depuse in caseriile comunelor si judetelor. Dobanda ce urma sa se plateasca depunatorilor era de 5%. Creditele acordate de CEC vor contribui la inlaturarea creditului camataresc, la creearea de intreprinderi industriale, ferme model, asezaminte de cultura, finantarea bugetului statului, construire de imobile publice, cai ferate, sosele. Ina anii 1876, 1878, 1880, CEC-ul se reorganizeaza in mai multe randuri, in conducerea lui crescand ponderea burgheziei.Aceste reorganizari vor contribui substantial la atragerea economiilor populatiei rurale si urbane.Profiturile pe care CEC-ul le obtine ii permite intre 1895 si 1900 sa-si construiasca o cladire in plin centrul Bucurestiului (Cale Victoriei- azi monument istoric). In ridicarea acestei cladiri contribuie un arhitect francez si un arhitect roman (Ion Socolescu). Incinta principala a cladirii a fost pictata intre 1900-1913 cu scene din lumea bancara (Mihail Simonide).Razboiul de secesiune din Statele Unite ale Americii din 1861-1865 a inchis pentru un timp piata americana pentru capitalul englez. In aceste conditii, capitalul disponibil de pe piata Londrei, asociat cu cel francez, fondeaza la Istanbul Banca Imperiala Otomana. Noua banca reprezenta dezvoltarea sub forma privilegiata a Bancii Otomane, infiintata in 1855, care patrunsese si in Tara Romaneasca, prin sucursale infiintate la Galati si la Bucuresti in 1863.In 1865, grupul Bancii Imperiale Otomane a obtinut de la Guvernul Roman cncesiunea bancii de emisiune, transformand defapt sucursala Bancii Otomane din Bucuresti in Banca Romaniei, sub numele "Banc du Roumanie".Aceasta banca a Romaniei s-a infiintat cu un capital social de 40 milioane franci francezi(108 milioane lei), dar din pacate nu sunt adusi in tara toti banii(doar vreo 10 mil franci francezi in certificate). Director al bancii este numit Jacob Loebel. Prin infiintarea acestei banci Cuza-Voda dorea sa stabileasca relatii mai stranse cu Anglia si Franta, in conditiile in care crestea rezistenta interna impotriva sa, ca si pericolul ruperii tarii in doua, fiind interesate in acest sens atat Imperiul Otoman cat si Rusia si Imperiul Habsburg.Economistul Ion Ghica, membru in consiliul de administratie a bancii, cunoscut adversar a lui Cuza, s-a straduit sa neutralizeze eventualele avantaje politice pe care acesta le-ar fi putut obtine din infiintarea bancii si stimularea capitalului Anglo-Francez.Dupa abdicarea silita a lui Cuza, in 1866, guvernul a anulat concesiunea de emitere de bancnote acordata Bancii Romaniei de fostul domn, contra unei despagubiri de 750.000 de franci. Din acest moment, Banca Romaniei fa functiona ca o banca neprivilegiata, sub forma de societate anonima pe timp de 35 de ani.Din 1904, ea va deveni sucursala a lui Bank of Romania Limited din Londra.Un rol hotarator in dezvoltarea sistemului bancar l-a avut adoptarea in 1867 a legii pentru infiintarea unui sistem monetar nou. Se adopta sistemul monetar bimetalist (aur si argint) ca si in uniunea monetara latina, din care faceau parte Franta, Italia, Belgia si Elvetia.Intre conservatori si liberali se declansaza o confruntare dura in legatura cu dezvoltarea creditului national.Conservatorii cred ca infiintarea unor banci cu capital romanesc ne depasesc puterile si ca acestea ar trebui infiintate de straini. Primul ministru, Lascar Catargiu (1871-1876) si ministrul de finante Petru Mavrogheni.Liberalii, prin Ion C. Bratianu sustin contrariul. Din aceasta confruntare apar primele institutii financiare cu capital romanesc:1. Creditul Funciar Rural Bucuresti (1873), care va acorda credite pe termen lung in agricultura, anihiland creditele camataresti.2. Creditul funciar Urban din Bucuresti (1874)3. Creditul Funciar Urban din Iasi (1881)

Aceste 2 institutii bancare vor finanta construirea, repararea si intretinerea imobilelor urbane. Dobanzile date de aceste institutii financiare intreprinzatorilor vor fi modice.In 1874 se infiinteaza Marmorosch Blanc et Company, prima institutie bancara cu capital mixt. Infiintata de 2 camatari de origine evreisaca, Jacob Marmoros (Bucuresti) si Mauriciu Blanc (Pitesti). In 1904 aceasta banca devine societate anonima intre actionari intrand si oameni politici, universitari romani dar si firme cu capital maghiar si german. Aceasta banca a avut un rol important in dezvoltarea si modernizarea Romaniei (a dat credite in agricultura, industrie,a sprijinit razboiul de independenta, a sprijinit in 1916,18,19 statul roman in Primul Razboi Mondial). In 1930-1931, Aristide Blanc falimenteza banca.In aceasta atmosfera se pune in discutie infiintarea Bancii Nationale a Romaniei. Un proiect e lansat de Ion C. Bratianu in Camera Deputatilor inca in 1861.Alte tentative sunt facute in 1865-1871-1873-1874.La 17 aprilie 1880, Ministrul de Finante Ion C. Bratianu depune in Camera deputatilor proiectul BNR-ului. La 1 Decembrie 1880, banca isi incepe activitatea. Capitalul a fost mixt 2/3 semnat de particular si 1/3 statul. Abia in 1901 statul iese din asociatie si banca devine institutie cu caracter privat. Capitalul initial: 30 milioane lei.Primul guvernator a fost Ion Campineanu. Adevaratul intemeietor si conducator din umbra a BNR-ului a fost liberalul Eugeniu Carada, unul din cei 6 directori ai bancii, ales de actionari si nu de stat din 1883-1910.Banca Nationala isi creeaza pana in 1914 filiale si agentii in intreaga tara. Din profiturile obtinute a cumparat asa numitul Han Serban Voda, pe care a construit sediul vechi intre 1885-1890. Proiectul a apartinut arhitectilor francezi Casiene Bernard si Andree Galerond, sub conducerea arhitectilor romani, Nicolae Cerkez si Constantin Baicoianu.Sub ordonarea BNR intre 1880-1914 se dezvolta sistemul bancar national, care cuprinde 195 institutii bancare impartite in 3 categorii ca importanta.

18.12.2012

1. Marea Finanta Romaneasca, formata din 9 mari banci, dintre care 8 in Bucuresti si 1 la Craiova.- 4 erau cu capital romanesc: Banca Agricola - infiintata in 1894, cu aprox 12 mil lei capital social. Clientela cea mai importanta era mosierimea.Banca Comertului din Craiova, infiintata in 1899, capital social 1 milion lei.Banca de Scont a Romaniei, infiintata in 1898, cu capital de 2 milioane lei.Banca Romaneasca, infiintata in 1911, cu un capital de aproape 18 milioane lei.- 5 erau cu capital strainBanca Generala Romana, infiintata in 1897, cu capital German, capital social 10 milioane lei. Era defapt o filiala a lui Disconto Geselschaft din Berlin. Director a fost la inceput Emil Costinescu, unul din liderii PNL. Din 1907 insa in banca raman numai functionari germani, limba germana fiind limba curent folosita in birouri.Banca de Credit Roman, infiintata in 1904, cu capital Austriac, capital social 5 milioane lei, finanta mai ales comertul cu cereale.Banca Comerciala Romana, infiintata in 1906, cu capital Austriac, Francez si Belgian, capital social 12 milioane lei.Banca Marmoros Blanc et CompanyZa Bank of Rumania Limited.

Din totalul resurselor financiare a acestor banci, doar 34 pana la 38% era capital romanesc, restul era capital strain.

2. Finanta Mijlocie - cuprindea 30 de banci, fiecare cu capital intre 1-1,5 milioane lei. Toate sunt cu capital romanesc. Ele se infiinteaza intr-o perioada de avant economic a Regatului Romaniei, intre 1899-1914. Vor servi patura mijlocie de agricultori, comercianti si mici industriasi.

3. Institutiile de Credit pentru micile gospodarii rurale si urbane. Acestea sunt de 2 feluri:-infiintate de stat: casele de credit agricol (1881-1892). Sunt gndite pentru a ajuta taranimea, desi pana la urma de ele se vor folosi mai ales mosierii. Cand statul isi va da seama ca nu dau credite taranimii mici si mijlocii, le va desfiinta. In locull lor, statul infiinteaza Creditul Agricol, din Bucuresti, intre 1893-1907, care functiona in cadrul ministerului finantelor. Din pacate, nici aceasta institutie de credit nu a rezolvat problemele micii taranimi (se lichideaza creditul agricol in 1912). Casa Rurala, infiintata in 1908, fiind prima institutie de credit funciar-rural ce va acorda imprumuturi taranilor pe termen lung (pana la 50 de ani), pentru a-si cumpara pamant de la mosieri.- organizatiile de credit cooperatiste, al caror capital era depus chiar de membrii lor. Creditele acordate de aceste banci populare prevedeau dobanzi minime. Ministrul Educatiei si Instructiunii Publice, matematicianul Spiru Haret, a gandit si a sprijinit infiintarea acestor banci populare. Ele erau conduse de obicei de invatatatorul, preotul sau cativa tarani mai instariti si cu stiinta de carte, la nivelul comunei

Daca in 1902 avem 700 de banci populare cu 70.000 de membrii, si un capital depus de 4,2 miioane lei, in 1913 arata 2901 banci populare cu aproape 590.000 de membrii si cu un capital de peste 100 milioane lei.Aceste banci populare au beneficiat in 1903si in 1908 de niste legi speciale, care le-au ajutat sa progreseze. La nivelul a cate 2,3,4 judete, ele s-au organizat in federale, ceea ce le-a permis sa se organizeze si sa activeze in conditii mai bune.Regatul Romaniei avea in preajma izbucnirii primului razboi mondial un sistem bancar in plina dezvoltare, net superior ca forta celui al Romanilor din Transilvania. Bancile din Regat vor subordona pe cele din Transilvania, BNR sprijinind totusi cele mai importante banci cu capital romanesc, sasesc si maghiar din Transilvania. In acest context, in perioada 1881-1918, un rol important il au si bursele de valori si de marfuri din Romania.In Romania bursele s-au legiferat ca urmare a initiativelor luate de conducerile camerelor de comert si industrie, pe baza legii din septembrie 1864.Proiecte pentru o bursa de valori se depun in parlament si in 1865 si in 1868. Totusi, abia in 1881 se aproba legea asupra burselor, mijloacelor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Pe baza ei, in Noiembrie 1892 se deschide Bursa de Comert de pe langa Camera de Comert din Bucuresti. Timp indelungat ea nu a avut un rol prea insemnat in economia Romaniei din 2 motive:- numarul redus de societati anonime existente in tara- lipsa de capitaluri lichide in cautarea de plasamente in valori mobiliare.Multa vreme, bursa a negociat doar unele valori de stat ca Obligatiuni ale Cailor Ferate si Actiuni ale BNR.Perioada cea mai fecunda pentru bursa a fost cea din 1907-1914. Cam in aceeasi perioada se ridica Palatul Camerei de Comert si Industrie si a Bursei din Bucuresti, la intretaierea strazilor Ion Ghica si Strada Doamnei.

Activitatea bancara in perioada Primului Razboi Mondial (1914-1918)

Izbucnirea PRM pune gasirea unor fonduri suplimentare in vederea inarmarii tarii. Cu atat mai mult cu cat in anii precedenti Romania avea cele mai mici procente alocate din buget pentru aparare (13,27%) in timp ce Bulgaria avea 22,23%, Grecia 21,16%, Serbia 21,16%.Partea din buget afectata pentru un militar era de 8,78%, cheltuielile militare pe locuitor in jur de 650 de franci francezi.In consecinta, pe langa resursele bugetare ordinare s-a recurs la concursul bancilor.Intre 1914-1918, statul a facut la BNR 8 imprumuturi in valoare de aproximativ 1600 milioane lei.Un aport insemnat in sprijinirea inarmarii armatei l-a avut marele public, dar si din elita intelectuala si politica, care au subscris la imprumutul national 408 milioane lei.In conditiile in care trupele puterilor centrale au ocupat Oltenia, Moldova si Dobrogea, BNR se muta la Iasi la 12 Decembrie 1916. BNR-ul mentine la Bucuresti in sediul sau un consiliu de directori si cenzori, inchis insa de autoritatile de ocupatie si inlocuit cu functionari Germani.De frica ocuparii Moldovei de catre ocupantul German, intreg tezaurul Romaniei este transferat la Moscova, in Decembrie 1916 printr-un acord dintre guvernele Rusiei Tariste si Romaniei.Bancile comerciale cu capital romanesc au sprijinit efortul national de ducere a razboiului prin sporirea capitalului social si finantarea nevoilor crescande ale tarii. Bancile cu capital strain au amanat Sine Die sprijinirea statului Roman cu credite. Mai mult, Banca Generala Romana, cu capital German, a batut o noua moneda, asa zisul leu german pentru teritoriul ocupat. In decurd de 1 an jumatate, a pus in circulatie 2 miliarde de lei, echivalentul a de 2 ori si jumatate bugetul Regatului Roman din 1914-1916. Cu aceste sume, ocupantii germani au trecut la cumpararea de mosii, perimetre petroliere, imobile, terenuri, intreprinderi industriale si comerciale.Dupa razboi, leii germani au fost rascumparati de BNR cu mari eforturi pana in 1922.Pentru sustinerea razboiului, Romania a imprumutat pe piata externa bani de la Banca Italiei si de la Banca Angliei, care au grevat bugetul Romaniei pana in 1922. Din pacate, mare parte din fondurile alocate pentru inzestrarea armatei s-au cheltuit rapid, in defavoarea tarii, de catre o serie de afaceristi pusi pe capatuiala.Totusi, eforturile BNR-ului, a sistemului bancar national, cu capital romanesc si mixt, au facut posibila ducerea razboiului si realizarea Unirii din 1918-1919.

08.01.2013

In perioada interbelica, sistemul bancar romanesc (1918-1939)

Faurirea Romaniei Mari a dat pentru prima data natiunii romane sansa de a se reuni in cadrele unui singur stat. Forta numerica a natiunii romane, bogatiile solului si subsolului, inteligenta neamului trebuiau valorificate in vederea omogenizarii politico-administrative a statului, armonizarea institutiilor si legislatiei, dezvoltarea invatamantului, refacerea economiei distruse de razboi.In acest context, domeniul bancar ca veritabil sistem de vase comunicante ce leaga intre ele toate ramurile economiei nationale va cunoaste importante mutatii si o dezvoltare pe masura cerintelor vremii. Destinul lui va fi marcat de doi factori: fazele conjuncturale strabatute de economia mondiala, cu repercursiuni directe asupra economiei romanesti; doctrinele economice care se vor confrunta in tara cu privire la calea de urmat de economia nationala in drumul ei spre dezvoltare si modernizare.Este vorba de faza refacerii postbelice (1919-1924), faza de ascensiune si avant economic (1924-1929), marea criza economica mondiala (1929-1933), relansarea economica pana in preajma declansarii celiu de-al doilea razboi mondial (1933-1939).Doctrinele economice care se vor confrunta in tara in romania interbelica - 2 doctrine corespunzand celor 2 mari partide de rotativa guvernamentala (Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc)1. PNL lanseaza doctrina economica, cunoscuta sub numele "prin noi insine" - in esenta dorea sprijinirea capitalului autohton in fata celui strain. Liberalii nu resping participarea capitalului strain la dezvoltarea economiei romanesti, dar isi rezerva controlul acestuia pentru a nu se stirbi independenta si suveranitatea statului. Vintila Bratieanu, al doilea ca varsta dintre cei 3 Bratieni, este de parere ca capitalul strain putea veni in sprijinul economiei nationale prin imprumuturi de stat, prin utilaje, tehnica si materii prime pe care Romania nu le avea.2. PNT lanseaza doctrina economica a "portilor deschise"- se baza pe teza statului social agrar taranesc. In consecinta, trebuia sa se dea primat agriculturii in fata industriei, industrializarea vizand numai anumite ramuri strans legate de agricultura. Capitalului strain trebuie sa i se asigure o penetrare si activitate neingradite.

Caracteristici perioada 1919-1928:

1. Cresterea nevoii de credite la nivelul tuturor categoriilor sociale si a sferelor economice. (reforma agrara 1921 + reorganizarea tarii)2. Cresterea spectaculoasa a numarului bancilor, mai ales mici si mijlocii (1919- 486 banci ; 1928 - 1122 banci) - intreg spatiul national este acoperit de banci, inclusiv in zonele care pana atunci erau vaduvite de astfel de institutii.3. Bancile din noile provincii unite cu tara se incadreaza in sistemul bancar de la Bucuresti, rupandu-se de centrele bancare din Viena, Praga, Budapesta si Petersburg.4. Banca Nationala a Romaniei si marile banci din vechiul regat isi deschid sucursale si filiale in noile provincii, fenomen benefic dezvoltarii economice si consolidarii unitatii tarii. 5. Apar banci specializate in finantarea unor noi domenii ale vietii economice care lipsisera pana in 1918.6. Continua sa lipseasca banci specializate in investitii pe termen lung (desecari, baraje, irigare)7. Capitalul strain cunoaste o noua etapa in eforturile de penetrare a economiei romanesti (Dresdner Bank din Bucuresti 1918; Banca Chrisoveloni cu capital anglo-grec; Banca Franco-Romana 1918)

Bancile straine au cautat obtinerea de profituri cat mai mari intr-o economie proaspat formata si neconsolidata. De aceea s-au implicat mai ales in operatiuni cu caracter comercial de scurta durata, afaceri de comision, INCASSO, devize, care aduceau venituri importante si imediate.Intre 1922-1928, profiturile trecute peste granita de pe urma capitalului strain investit in bancile romanesti au insumat 14,5 miliarde lei beneficii nete + 13,8 miliarde lei din dobanzi si comisioane la creditele acordate.In ceea ce priveste domeniul predilect de activitate, indiferent de natura capitalului (autohton sau strain), bancile mari si mijlocii si-au orientat creditul spre comert (mai ales exterior) si industrie, iar bancile mici spre comertul intern si agricultura mica si mijlocie.

Caracteristici a perioadei 1929-1933

In tara noastra, primele simptome ale crizei apar in 1928, cand marile banci occidentale incep sa-si retraga capitalurile de pe piata noastra, in eforturile de a bloca declansarea crizei in propriile tari.Cauzele crizei economice in Romania, care sunt in primul rand de natura bancara:1. Dorinta exagerata de castiguri mari si rapide determina bancile sa acorde credite pe termen lung fara o verificare serioasa a debitorilor.2. Prabusirea marilor banci Germane si Austriece, strans legate de cateva mari banci romanesti.3. Scaderea preturilor produselor agricole si proasta recolta din 1928 din tara, a determinat ca agricultorii sa nu mai poata returna la timp creditele luate de la banci.4. Administrarea nejudicioasa a fondurilor acumulate de la deponenti si chiar incalcarea unor reguli elementare de conduita bancara.

Izbucnita in 1931, criza bancara din Romania s-a manifestat prin urmatoarele:1. Prin falimente zgomotoase a unor banci (1931- cad 3 mari banci- Banca Generala a Tarii Romanesti; Banca Bercovitz; Banca Marmoros-Blanc)2. Fuziuni bancare, bancile mari inghitind pe cele mici ex: 1931- 1397; 1934 -8343. Reduceri de capital - Banca Crisoveloni 250 milioane lei (aprox 1/3)4. Renuntarea la participari industriale (BCR)5. Reducerea operatiunilor bancare

In aceasta situatie, BNR duce o politica energica de salvare a numeroase banci prin acordarea de resconturi substantiale (6,3 miliarde lei resconturi). BNR insista ca bancile comerciale sa-si mobilizeze o parte din plasament, modalitate tehnica prin care puteau fi recuperate rapid creditele acordate pentru a fi platiti deponentii care doreau sa-si ridice banii depusi.Din pacate, aceasta politica a BNR nu da rezultate pentru ca bancile foloses aceste sume ca plasamente noi pentru clienti.Un caz special il reprezinta falimentul Bancii Marmoros Blanc et company. Finanteaza pe Printul Carol. Emite cecuri fara acoperire (1.2 mld lei). BNR afla de la banca Angliei. Iunie 1930 Printul Carol ia puterea. Carol al II-lea face presiuni asupra BNR sa acopere gaura de 1.2 mld lei din bugerul tarii. Ministrul de finante intervine si el. Guvernatorul BNR respinge presiunile politice. Regele se inconjoara cu marii industriasi, in defavoarea bancherilor.Falimetul bancii Marmoros Blanc este o mostra clasica si benefica prin care guvernatorul BNR, prof. Manoescu, accepta punctul de vedere al profesionistilor din conducerea BNR, refuzand imixtiunea politicului si aparand autonomia BNR.In cea mai mare parte a anilor (toamna 1928-toamna 1933) la putere sunt guvernele PNT. Politica bancara a acestor guverne a dus la indatorirea extrema a tarii capitalului strain. Pentru recuperarea acestor credite, cu dobanzile de rigoare, finanta occidentala obliga guvernele sa accepte consilieri tehnici straini in BNR, Ministerul de Finante, alte Ministere, care ne vor dicta politica economica. Asa apar "curbele de sacrificiu" (se taia 10% din salariile functionarilor de stat), s-au sporit taxele si impozitele.In aceste conditii, bancile cu capital strain au asigurat exodul devizelor din Romania in strainatate, saracind tara de capitalul care ar fi trebuit sa fie investit pentru cresterea numarului locurilor de munca si depasirea crizei.