suport curs diversificare

8/17/2019 Suport Curs Diversificare

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-diversificare 1/16

DIVERSIFICARE

Achiziții necesare – apar de obicei în jur de 6 luni.

1. știe să șadă, măcar sprijinit, are un bun control la capului

2. și-a dublat greutatea de la naștere

3. pierde refexului de protruzie a limbii

. demonstrează că este !plin" prin întoarcerea capului de la s#n sau biberon

Accesorii:

$teamer%&ase de gătit la aburi ' pre(erabil care să colecteze zeama.

)ructele *-1+ minute,

legumele si carnea - cca +,cerealele ' 3+.lender

ă&i pt cuburi de gea/ă

0ecipien/i pt congelator%borcanele% pungi de congelator

inguri/e lemn%silicon

astronașe

ană cu cioc

Reguli1. regula celor 3- zile2. un aliment nou se introduce în prima jumătate a zilei3. alimentul nou primul, c#nd îi este (oame. alimentul nou doar cu linguri/a*. nu stimula/i pre(erin/a pentru dulce6. să m#ncăm un curcubeu de culori4. să m#ncăm în (unc/ie de anotimp

Cantități5 nu sunt standardizate, ecare copil are ne&oile și apetitul luiUn copil sănătos trebuie să aibă eisie !e urină regulat zilnic "i scaune#aproape$ zilnice.Copilul D%s %a &nca at&ta c&t e ne%oie pentru copilul D%s'

$emne că mai &rea7 $e întinde după linguri8ă

9escide gura:pucă m#ncarea ;i-o duce la gură

$emne că e plin



<ncide gura c#nd se apropie linguri8a$cuipă din gură<ntoarce capul

Cantitatea !e lapte care se o(eră )n tipul !i%ersi*cării

+-3 luni7 = la 1-3 ore $:> ? *++-11++ ml

-* luni7 = la 2- ore $:> ? 6*+-12++ ml

6-@ luni7 = la 3- ore $:> ? 6*+-1+++ ml

A-12 luni7 = la -* ore $:> ? 6*+-4*+ ml..................9:0...?#nă spre A luni, cantitatea de lapte răm#ne destul de constantă, abia după A luni încep solidele să de&ină preponderente.

+E,U-E

-nu se cură/ă dec#t dacă este absolut necesar Bcoaja con/ine mul/i nutrien/i șibreC ' inclusi& la ciuperci-la aburi, D%- erte sau la cuptor

-pre(erabil la abur ' păstrează mai bine nutrien/ii-se păstrează apa de la aburi sau de la erbere ' pt pasare, băut Budat forietcC-se taie în bucă/i c#t mai mari Bexpunerea la aer distruge &itamineC darsimilare, pt ca toate legumele să se gătească deodată-se poate prepara piure în cantitate mai mare și apoi /ine la congelator

6 ' @ @ ' 1+ 1+-12 E 12

:ndi&e:nginare:rdei gras% capia% gogoșararto( arto( dulceeapă9o&leac9o&lecelFasole păstăi BE 4C

)eniculMazăre=orco&?ătrunjel rădăcină?ăst#rnac?raz$(eclă roșie$parangelSoia Felină>sturoi

Garză Hale

ameroccolionopidăiuperciLinte0oșie$panac$parangelG#nătă

astra&eteFasole uscatăIulieNăut 0oșie0ucola$alatăGarzăGarză de

ruxelles

Jreaneurdă0idici>rzici

FRUC.E



-se spală dar dacă se poate nu se cojesc B(ructe organiceC-crude $:> preparate termic Bmai ușor digerate, mai sa&uroaseC-întregi sau suc Bmaxim 1@+ ml suc%ziC

)0>K:L9K

)0>K$>-:L9K

)0>K 9>L ?K?KML

ananas mere banană pepene roșu

căpșune mango curmale pepene galben turHestan

grape(ruit caise stade cantalup

lăm#ie ane prune uscate

mere acre cireșe struguri

portocală HiNi smocine

prune acre papaOa

mure piersici

zmeură prune dulci

rodie

6 ' A A ' 12 E 12

:ne:&ocadoananăireșe B@Caisăorcodușe B@CIutuiePaHi B@C

itci B@C=ăr

:nanasurmalePiNi=ango0ubarbă$mocine

:grișeăpșuneătinăitriceoacăzeoarne9udeIoji

=ăceșe=ăsline



=erișoare B@C?epene roșu și galben B@C?ară?iersică % nectarină?rună

?rune uscate?apaOa BE@C$tade și struguri Bmărun/ite sau piureC0odie B@CGișine B@C

=ureMoni?OsalisQmeură

#te&a reguli !e urat )n cazul consuului !e (ructe7' (ructele se măn#ncă necombinate, ca mese separateR' nu se recomandă consumarea (ructelor imediat după mese, atunci c#nd

digestia mesei precedente nu s-a înceiat încăR

' sucurile de (ructe se tratează ca o masă întreagăR' a se e&ita combinarea (ructelor dulci cu (ructele acideR' cel mai bine este ca pepenii să e m#nca/i separat, însă pot e&entual

combina/i cu (ructe acide sau sub-acide.

<nsă există și c#te&a e/cepții de la aceste reguli7' a&ocado se combină bine cu (ructele acide și sub-acideR' oleaginoasele Bnucile, aluneleC și semin/ele, înmuiate bine sau germinate,

pot combinate cu (ructeR' curmalele se combină bine cu lapte.

Cobinații !e (ructe

D%- iaurt D%- cereale

– $os de mure, măr și pară

' ?ere și banane Bîn constipa/ieC

' anane și mure

' ananacado ' banană și a&ocado Bîn constipa/ieC

' :&ocado, piersică și br#nză de &aci Bîn constipa/ieC

' =ăr și pară

' ?iersică și banană Bîn constipa/ieC

' anană, mură și pară Bîn constipa/ieC

' =ere și prune Bîn constipa/ieC

' =ure și mere

' ?iersică, pară și măr Bîn constipa/ieC

CEREA+E

' 6 6 ' A A ' 12 E 12



Srez albSrez brun

Ir#uSrzS&ăzsecară?orumb

Jri;că=ei:marantTuinoa apioca

Mepărat integrale

Lni/ial sub (ormă depiure%"mămăligu/ă", ulterior înproduse coapte Bp#ine, brioșe,biscui/iC și paste integrale.

0cană !e cereale Căni !e apă -inute la (oc ic

:marant 2 2*

Srz perlat%decorticat 2 U +-*

Srez brun 2 *

Jrișcă 2 1*-2+

ulgur 2 1*-2+

uș-cuș 1 U -*

=ei 3 *

S&ăz - (ulgi 2 1*

S&ăz integral 3 *-6+

Tuinoa 2 1*-2+

$ecară 6+

:rpacaș 2 2*

Ir#u integral 3 12+

riticale 6+

Pamut 2 *+

1roce!ee:

1. măcinare prealabilă ' în cantită/i mai mari 5E se /in la (rigider

)ăina albă a pierdut în timpulprocesării7

V W din proteine

V X din grăsimi

E U din bre

E U din &itamina 6

E X - U din a, =g, ?, P, Ma, etc.



-E apoi se erb amestec#nd cu telul B172 cereală 7 apăC 5E o !mămăligu/ă carese poate combina cu legume, (ructe, iaurt, br#nză etc.

2. erbere prealabilă 5E se pasează la blender cu orice alt aliment

ex7 o por/ie 5 linguri B1% canăC de orez brun la 1 cană de apă

5 3 linguri mei la 1 cană de apă

- cu cât e mai mic bobul cu atât mai puțin trebuie folosit!

+E,U-I23ASE5 procent (oarte bun de proteine de origine &egetală Brecomandate copiilor cusuprapondereC-înmuiate peste noapte B@-12 oreC $:> germinate-se aruncă apa de înmuiere și se poate scimba pe parcursul gătirii apa deerbereM eguminoasele germinate erb mult mai repede Bp#nă și în 1+YC

-se pot e măcina separat Bla momentul gătirii sau în prealabil și păstratela (rigider în recipien/i de sticlăC sau se pot erbe în &ase di(erite și apoi seblenduiesc împreună.

-se poate re(rigera 2-3 zile sau congela p#nă la 1 lună.

0 cană boabe uscate Căni apă )nuiere .ip *erbere

:dzuHi D *+Y=ung D 1 X lacH-eOe pea%oci-negri

D 1

ob D 1 Măut D 2 =azăre 3 - +Y)asole neagră, pestri/ă D 1 )asole pinto 3 D 1 X )asole roșie 3 D 1 X )asole albă m%= D 1 $oia D 3

inte - 3+Y

+AC.A.E4r&nza !e %aci5

Z $e erbe 1l de lapte pe (oc Bpasteurizat, de consumC, c#nd dă în clocot,se dă la o parte de pe (oc și stoarce în el o lăm#ie sau se adaugă 2- tablete decalciu lactic. $e br#nzește în *-1+ minute. $e strecoară și se pune la (rigider.0ezistă cca trei zile.

Iaurt 5 de cumpărat ' numai alb, de pre(erin/ă organic

$:> de făcut

6 Rețetă iaurt !e casă #7!i%ersi*care5ro$' ++ml lapte de &acă cu grăsime 3,*[

?iureul de cereale și leguminoase B1 parte leguminoase D 2 păr/icereale C atinge o propor/ie și complementaritate a proteinelor la(el de bună ca a ouălor și cărnii

http://diversificare.ro/alimente/2012/02/ce-lapte-oferim-copiilor-dupa-incheierea-alaptarii/





' X linguri/ă de iaurt Bpre(erabil preparat tot în casă, denumită popular!maia"CTruc7 dacă &e/i (olosi ca și maia iaurt din comer/, riscul este ca iaurtulproaspăt (ăcut să aibe o textură cleioasă. a să ob/ine/i un iaurt cremos,&ă recomand să prepara/i mai multe runde de iaurt după re/eta propusă,

e&ident în cantită/i mult mai mici, de exemplu din *+ sau 1++ de ml delapte.-o! !e preparare:aptele se erbe (oarte bine, circa 1+-1* minute după primul clocot. $e

lasă să se răcească p#nă c#nd nu (rige la deget B*+, temperatura optimăpentru acti&area bacteriilorC.

<ntr-un borcan de sticlă de ++ de grame se pune X linguri/ă de iaurt șipu/in lapte, amestec#ndu-se (oarte bine. :poi se adaugă și restul de laptecăldu/, se acoperă cu un capac și se lasă la căldură Biarna de exemplu pecalori(er, în cuptorul preîncălzit, &ara oriundeC timp de minim 2 ore. u c#ttimpul este mai mare, cu at#t iaurtul &a căpăta un gust acru mai puternic.

<n momentul în care începe să se încege, se pune la rece Bîntr-un bol cuapă rece sau în (rigiderC pentru încă minim 2 ore înainte de a consumat.

4r&nza !e iaurt 5 iaurtul (ără zer, alternati&ă bună pentru sm#nt#nă.Z se lasă iaurtul la scurs într-o sită cu 2 șer&ete de #rtie, ti(on gros pus în două, etc ' la (rigider, amestec#nd ( ușor din c#nd în c#nd.

8erul 5 con/ine calciu, proteineR se poate bea ca atare, se poate (olosi la preparatbrioșe și alte preparate coapte, supe etc.

+apte acru 9i zerZ aptele crud se strecoară bine ;i se toarnă într-o ulcică de păm#nt cu gura

largă sau într-un borcan de 1l, pentru a &edea mai u;or c#nd se separăzerul, ;i se acoperă. BGasul (olosit de opăre;te înainte de (olosire, pentru aelimina bacteriile nedoriteC.

$e lasă să stea la temperatura camerei Baproximati& 2+ de gradeC 1-2 zile,p#nă se înceagă bine laptele, iar zerul se lăsă pe (undul borcanului. <nacest punct am ob8inut laptele acru5 Kl se poate amesteca ;i consuma caatare sau se poate trece la pasul următor, pentru a ob8ine zer "i br&nză!e %aci.

$e toarnă laptele coagulat într-un castron acoperit cu o sită largă peste care sea;ează un strat de ti(on, ;i &om lăsa c#te&a ore, p#nă se scurge tot zerulBsau peste noapteC.

<n ti(on &a răm#ne o br&nză creoasă, pentru întins pe p#ine.

Cobinații !e iaurt cu (ructearoatD sos de mere și scor/ișoarăD aneD piersici și banane Bsau separatCD germeni de gr#uD a&ocadoD blenduit cu orice (ruct 5E smootieD carto( dulce și scor/ișoară

http://diversificare.ro/retete/2014/01/iaurt-crocant/

http://diversificare.ro/retete/2014/01/iaurt-crocant/



CAR2E3U;

Carne:-către 3+ g%zi-artă sau la abur

3u:)iert tare, W - X -1 gălbenuș pe zi - p#nă la 3 pe săptăm#nă Bp#nă la &#rsta de 1anC.:mbele amestecate cu cereale și%sau legume.<n zilele cu ou nu se mai dă carne.

' 6 6 ' A A ' 12 E 12

Iălbenuș Su integral

?uiurcan)icat Bpeste @ luniC

GităD%- porcD%- miel

?e;te alb Bpăstră&, ;alăuCsomondoradăsardine

A+.E A+I-E2.E

6-@ @-1+ 1+-12 E12:loe &era sucorș de casăusuiocimen, cimionimbru9rojdieeuștean?ătrunjel

$usan>lei Bmăsline,s#mburestrugure, susan,foarea soareluiCBE 4CGanilie

=ărar?asteintegrale?udră deroșco&e0ozmarin$emin/e demac

BD%- inC

obodă :raide:lune de pădureacaoMuci cajuIimbir BE 2 aniC=iere=igdaleMucă de cocos

MuciMuci macadamiaMuci braziliene?olen?ropolis$are$emin/e de c#nepă, cia, do&leac,foarea soarelui, in$pirulină

+IC<IDE

M> la copiii alimenta/i cu lapte exclusi&, doar la cei di&ersica8i-apă pu8in mineralizată B\12+ mg%lC

Mulți copii preferă iaurtul - și uneori singura modalitatede a-i face să accepte un anume aliment – de ex. legume,

poate să e să se asociee cu iaurt!



-pre(erabil apă de iz&or $:> de robinet artă ;i răcită sau ltrată $:> apă debebelu;i din comer8

-2+-3+[ din m#ncare, 4+-@+[ din licide

-antită8i moderate7 3+-6+ ml între mese

6-12 luni 2++-2*+ ml%zi în a(ară de m#ncareBE 4 luni ' *+ ml suc (ructe C

1-3 ani ' *++ ml%zi

BE1 an ' 1++ ml suc ' max 1@+ ml suc de (ructe%ziC

K]

- apă

- suc de (ructe ' proaspăt, e&entual diluat

- ceai neîndulcit

- lapte de nuci ;i semin8e

G#rsta antitate Bml%HgC

\ 3 luni 1*+

3 ' 6 luni 12*-1*+

6 ' A luni 1++-12*

A ' 12 luni 1++-11+

1-3 ani 1++C32DI-E2.E

SARE' max 1 g sare B+, g Ma pe ziC

5 se ob/ine din alimentele integrale oricum' se poate înlocui cu mirodenii și plante aromatice

9e e&itat7alimente procesateconser&ebr#nzeturi maturate ' pt începutmezeluri

ZAHĂR^ )a&orizează obezitatea, diabetul de tip LL, rezisten/a la insulină, :9J9^ $lăbește sistemului imun ' mai ales dacă este consumat în timpul unei in(ec/ii^ Lnfuen/ează negati& capacitatea de în&ă/are, concentrare și aten/ie^ ?roduce dezecilibre ale glicemiei și insulinei7

• :(ectează sănătatea pielii• reează dependen/ă

Qaăr 5 recompensă%mică plăcere _ obicei _ ne&oieorganică _ dependen/ă

9e e&itat7- sucuri din comer/ - ciar și cele !(ără zaăr adăugat", ! din

!concentrat"- dulciuri colorate- iaurturi cu (ructe- prăjiturele, biscui/i dulci



- produsele !(ără zaăr" ' !zero", cu îndulcitori

SI.UA=II S1ECIA+E

SM$L?:FLKAliente recoan!ate Aliente 2Erecoan!ate #)n cantități

ari$

cereale integrale B-E paste, p#ine, dulciuri,salate cu cereale erteC, orez brun, mueslisau granola de casă Bre/etăC

(ăină albă, carto, orez alb

(ructe - mai ales prune, pere, piersici, HiNi lactate Bcu excep/ia iaurtului alb, HeruluiC

legume carne

miere dulciuri ranate

:?` produse de tip (ast-(ood, cipsuri-semin/e de in măcinate

- 1 linguri/ă x 2 pe zi Bîntre 2-4 aniC- p#nă la 1 lingură x 2 pe zi Bpeste 4 aniC Bamestecate în suc de

(ructe, iaurt, smootie, supă, miere sau în bombi/eC-semin/e de cia - budinci-psOllium - 1 linguri/ă pe zi - poate crescută în timp la 2 linguri/e

oate cele de mai sus se bazează pe con/inutul de bre pentru a a&eaecien/ă - 9KL e necesar să socoti/i între 1%2-1 paar de apă în plus pentruecare doză de mai sus.9L:0KK% KMK0SSL`

- nu mai necesită o dietă (oarte restricti&ă- e mult mai importantă idratarea- mai important să bea D%- să măn#nce dec#t să /ină regim

Aliente recoan!ate Aliente 2Erecoan!ate #)n cantități ari$

Diaree ?#ine prăjităSrez ert, pila( cu carnearne artă sau la cuptorD%- ? (ără lactoză

lactate Bcu excep/ia iaurtului alb, Herului ' c#ndse mai leagă scaunulC

anană, măr BcoptC, ane :lte (ructe

=orco& ert, carto( 9o&lecel, a&ocado, conopidăIlucoză pentru îndulcire 9ulciuri ranate, zaăr

:?`, ceai de mentă, (runze de zmeur,$0S

$ucuri dulci

Vărsături

icide în cantită/i mici și repetate -apă-$0S-cola (ără gaz

icide carbogazoase

itrice

9LK` GKIK:0L:M`



:ten/ie la sursele de er și proteine^ bob, năut, linte, (asole uscată, uinoa ' sunt bogate în er și proteine^ semin/e de foarea soarelui, do&leac ' măcinate, unt de semin/e^ melasă ' con/inut mare de er, 1 lg 5 3,* mg )e 5 *+ [ din necesarul unui copil

de 1-3 ani

^ cereale integrale^ (ructe uscate7 stade, prune uscate, caise uscate^ legume7 broccoli, spanac^ produse pe bază de soia nemodicată genetic

alte surse7 suc de prune, pepene roșu

Suplientați %itainele 9i ineralele- de ex. suc de legume în p#ine sau brioșe, legume tocate în clătite sau omletă,broccoli sau spanac congelat în smooties, super-alimente în piureul de cereale,suc sau smooties Bpolen, semin/e de in măcinate, semin/e de susan, de cia, dec#nepă, goji, etc.C

Kxemplu de meniuri &egetariene7Mic dejun: ină: !ustări: erci de rișcă D lapte&egetal D (ructe depădureomletă cu legume?#ine cu (asole (recată%ummus% tainiSu ert cu cec debananeLaurt cu semin/e șicompot

ocăni/ă de legume Dorez brun% mei% uinoaIazpaco$upe-creme cu tăie/eiiorbi/ă de legumeegume la cuptor D sos%cremă Btaini, ummusC

)elii de orez expandat Dunt de semin/e% nuci$mooties, sucuri delegume$alată de (ructe$alată de (asole?#ine cu ummus saupesto,:&ocado și ou ertrioșe

AU.3DIVERSIFICARE

:rgumente- controlul asupra K și măn#ncă- în ritmul lor Bcare poate lentC- !încredere" în m#ncare '- studii pe copii cu tulb de alimenta/ie ' lipsa controlului îi poate (ace

suspicioși la m#ncăruri noi și manipularea Bprin alternarea linguri/elor dulcicu alte alimenteC îi (ace să își piardă încrederea în momentul mesei.

- m#ncatul înpreună este o experien/ă socială Bîn&a/ă regulile mesei,așteptatul propriului r#ndC

:&antaje7- se continuă controlul asupra alimenta/iei pe care îl a&ea în timpul suptului

' în loc să e preluat de părin/i, pentru a-i cedat din nou ulterior- copiii răni/i cu linguri/a au probleme în a accepta unele alimente BG,

ascuns în m#ncarea pre(erată, promisiune de desert etcC ' măn#ncă ( &ariat, rar de&in mo(turoși

- impul bucal al digestiei este (oarte important și o parte se pierde în timpulalimentării cu linguri/a

- ?asarea alimentelor duce la pierderea nutrien/ilor ' &itamina se pierde la

ni&elul supra(e/elor expuse Bdeci o bucată de măr sau un măr &or multmai bogate în &it dec#t aceeași cantitate pasatăC

http://www.greenkitchenstories.com/broccoli-pesto

http://www.greenkitchenstories.com/broccoli-pesto



- ?ot să nu în&e/e să mestece sucient și să îngită prea repede ' uneorirat#nd momentul în care s-a atins sa/ietatea

- /in mult în gură, amestecă bine cu sali&ă, recunoscsenza/ia de sa/ietate 5E o digestie mai bună și o capacitatede a recunoaște și răspunde la impulsurile organismului

- în&ă/area despre alimente '!care e morco&ul"]- sunt implica/i în &ia/a (amiliei inclusi& la mese

se pare că copiii implica/i în mesele (amiliei au mai pu/inădorin/ă să (acă alegeri incorecte alimentare ca adolescen/i%adul/i

- o atitudine poziti&ă (a/ă de m#ncare (ără ner&i și lupte la masă (ără ne&oie de jocuri și trucuri

- mese mai ușor de pregătit- mai pu/ine mo(turi

:&antajele copiilor alăpta/i pt - mișcările gurii la supt ' seamănă cu mestecatul- sunt obișnui/i cu gusturi di(erite ale =- este obișnuit să aibă control asupra c#nd și c#t măn#ncă

>= <MK?K=]- $păla/i m#nu/ele- permite/i copilului să stea la masă cu toată (amilia și să urmărească

procesul la orice masă, indi(erent ce m#nca/i ' dacă este treaz și

dornic- asigura/i-&ă că stă bine și drept Bpe scaun de masă sau în bra/e ' M>

bouncer, nu scoicăC- da/i pu/in de m#ncare B=C pt ca primele mese să nu e în stare de (oame

marcată la început, mai mult se &a juca și &a copia comportamentedec#t &a m#nca

încă nu știe că !noua jucărie" poate să îl sature- aștepta/i-&ă la &ariabilitate Bde ex. zile cu multe mese de solide, apoi zile

doar pe =C- supra&egea/i )nto!eauna masa copilului- o(eri/i sucient timp să proceseze m#ncarea și experien/a

acti&ează procesele digesti&e în&a/ă să apuce și să mestece mai bine în&a/ă să recunoască c#nd e plin &orbi/i-i despre m#ncare și ce con/ine și ce (ace etc.

- permite/i să re&ină la unele bucă/ele abandonate- pregăti/i-&ă sufetește pentru mizerie

M9 <MK?K=]1. știe să șadă, măcar sprijinit, are un bun control la capului

2. și-a dublat greutatea de la naștere

3. pierde refexului de protruzie a limbii

9:0 și după încercarea de a răni cu linguri/a, cu men/iunile7

- ar putea a&ea tendin/a să își umple gura prea mult- ar putea a&ea tendin/a la a se îneca Bnu și-a exersat refexul de (und deg#tC



- după 1 an pute/i deja o(eri tac#murile lui proprii ' pt a copia exact ce (ace/i- poate necesar să mai strecura/i c#te o linguri/ă de piure p#nă ce

capacită/ile lui ajung din urmă ne&oile.

K0S0L- (or/area să măn#nce mai mult ' la început &or m#nca mult mai pu/in dec#t

ne-am dori - și se &or baza pe lapte (or/area

exces de m#ncare la &#rsta adultă mese dicile și confictuale- cearta dacă nu măn#ncă destul de repede sau de mult etc.- 9:0 nici lauda c#nd o nimeresc

m#ncarea eșec sau succes pot să ajungă să măn#nce ca să &ă (acă

plăcere $:> să nu măn#nce ca sdare- ajutorul și gidarea în timpul meselor

le strică concentrarea nu-i grăbi/i, să apuce să proceseze nu începe/i cură/enia după copil sau spălatul

&aselor c#t încă mai are de m#ncat

- monitorizarea prea atentă da/i-le spa/iul și libertatea de a m#nca singuri,(ără să îi pierde/i din &edere B&ede/i-&ă demasă C

- G aprins 5 distrage aten/ia copilului de la m#ncare și a 9&s de la copil> K <MK?K=]

- !soldă/ei" de aprox * cm' să aibă !m#ner"- legume

nu prea moi Bsă nu se stri&ească în pumnC nici prea tari Bcasă le poată mol(ăiC

erte% la abur% la cuptor% crude- (ructe

crude% la abur% la cuptor mere, pere, nectarine ' întregi ' după ce le !începe/i" cu omușcătură

D o parte din coajă Bpt mai bună aderen/ăC ' mere, pere,a&ocado, carto, D%- banană Bpăstrat un !cornet" din coajăC

- carne 5 la început suptă, nu mestecată și îngi/ită pe os Bcopăne de puiC soldă/ei tăia/i de-a curmezișul, nu de-a lungul brei tocată în loc de bucă/ele mici Bdispar în pumnC

- p#ine, (ăinoase mai ușor de mane&rat dacă e prăjită nu mai mult de 2 (elii pe zi Bprea multă sareC

(elii de orez sau gr#u expandat (ără sare D%- ce&a de uns grisine D%- o pastă

<n primele luni, este mai mult o metodă de explorare amediului dec#t un mod de rănire ' poate dura p#nă către 1an=oti&a/ia copilului 5 curiozitatea

(oamea



pasteo integraleo (ussili, conciglie, melcișorio la început (ără sos

- orez cu bob scurt ' mai ușor pt că e mai lipicios cu bob lung ' pre(erabil gătit în ziua precedentă sau ert mai

mult- paste de întins sau înmuiat

salată de &inete ummus iaurt cu castra&e/i%tzatziHi guacamole (asole (ăcăluită pastă de pește cremă de br#nză Bde ex. cu ceapă &erde și mărarC pastă de linte BdalC

- alimente destul de calde dar nu erbin/i ' încerca/i prin gustare nu prin

atingere- 3- bucă/i de m#ncare

pregăti/i-&ă să a&e/i și alte bucă/i de o(erit sau să le totridica/i de unde cad și să i le tot o(eri/i

nu prea multe bucă/i de prea multe (eluri ' pot copleșicapacitatea de decizie a bebelușului

- pe c#t posibil aceeași sau măcar parte din m#ncarea 9&s- posibil să e ne&oie de suplimente de &itamine D%- er> aliente !e e%itat:

nuci%alune întregi ' sau bucă/i mari

(ructe cu s#mburi BcireșeC carne cu zg#rciuri

struguri, roșii mici ' doar tăiate în Xpește cu oase

> accesorii7o scaun de masă

nu obligatoriu % și în poala 9&s pre(erabil (ără prea multă căptușeală

o prosoape de bucătărie• (a/a și m#inile -E masa -E scaunul -E podeaua -E coș

de ru(eo babe/ică ' dar și în maieu sau golu/o (ar(urii și castroane

5 nu obligatorii % măsu/a scaunului înalt sau masa (amilieiicură/ată5 D%- (a/ă de masă de mușama cu model c#t mai simplu Bsăse distingă m#ncareaC5 aderente5 curate, M> sterilizate

$L>:FLL ?:0L>:0K- mușcat degetul 5E pl#ns brusc în timpul mesei- înecat ' refexul de (und de g#t

se declanșează la sugari mici B6-A luniC pe o zonă mai

anterioară a limbii dec#t mai încolo ' deci mai sigură- aspirat ' mai (rec&ent dacă noi punem ce&a în gura copilului- respingerea unui aliment 5 nu îi trebuie la acel oent



dar poate să îl accepte m#ine sau la masa următoare- ascunderea unei bucă/ele în obraz ' &erica/i la s(#rșitul mesei solicit#nd

să își descidă guri/a Bca să nu aspire la somn sau joacăC- (rustrarea 5 abilită/ile lor de autoalimentare nu se dez&oltă destul de

repede pt ei 5 poate obosit sau în(ometat

da/i-i să sugă un pic sau pune/i-l la somn

=L 9K>M- (ructe- terci de o&ăz%!porridge" D%- stade Bsau alte (ructe uscateC, scor/ișoară,

(ructe de pădure, semin/e și alune măcinate etc- p#ine BpărjităC cu ummus, pastă de br#nză- iaurt D%- (ruct- omletă bine (ăcută- cereale de de diminea/ă%muesli ' ciar și uscat

I>$`0L- (ructe ' Bmere, pere, bananeC- salate ' roșii, castra&e/i, tulpini de /elină, ardei, conopidă, brocolli crude- legume erte sau coapte ' reci- porumb ert- salată de paste- br#nză- iaurt D%- (ructe- ummus sau guacamole cu !soldă/ei" de legumă sau grisine- (ructe uscate Bcu modera/ieR caisele uscate să e maro, nu portocalii ' cu

sul/iC- biscui/i de casă

>= SMLM>`=]- uneori apare o pierdere a interesului după primele săptăm#ni- poate apărea o perioadă de scădere a apetiului Bși curbei ponderaleC între

@-A luni ' urmată de o alta, în care măn#ncă mai cu spor, ecient- continua/i să o(eri/i o mare &arietate peste săptăm#nă

o copiii cu ? ' papile gustati&e mai restricti&eo copiii pe = ' mai desciși la &arietatea gusturilor Bmai ales dacă

mama a m#ncat o dietă liberalăC- introduce/i condimente, ciar iu/i- introduce/i consisten/e &ariate- &or apărea pre(erin/e restricti&e 5 pot reprezenta o ne&oie de moment

carboidra/i ' în perioadele de creștere accelerată grăsimi ' în perioadele reci

"ntotdeauna puteam să pre#ăd o perioadă mai rececând găseam urme de degețele $n unt%

- &or apărea re(uzuri de durată &ariabilă ' continua/i să o(eri/i (ără (or/are- idratarea ' apă și =- &a scădea ne&oia de =- rezista/i tenta/iei de a o(eri dulciuri ' mai ales ca recopensă sau ca

sursă !e consolare



- e&ita/i confictele emo/ionale

=`MM`]0ăspuns 5 destul &deile noastre despre cât trebuie să mănânce pro#in din cultura gras

și frumos%. '#eți $ncredere $n ne#oile și instinctele copilului.(u comparați cu un copil alimentat cu lingurița – piureurile conținmai multă apă.)opiii au stomacuri mici *+ mese mici și frec#ente – mai ales M.

/rmăriți scaunele, urina și curba ponderală.

=ult succes Kcipa uibului erzelor

0ecretele unei autodi#ersicări de succes

mesele * timp de 1oacă 2la debut3

alăptați la cerere

nu #ă așteptați să mănânce prea mult la$nceput

pregătiți-#ă pentru mierie

mâncați cu copilul la masă și lăsați-l să participe $ncerce din farfuria 4#s

faceți mesele plăcute pentru toată lumea

suport curs diversificare

Documents