16. Modificarile de culoare ale tegumentului (cianoza, icterul, paloarea, sindromul Raynaud)

In afara cantitatii de pigment si de distributia lui , culoarea tegumentelor este influentata si de grosimea si transparenta epidermului, starea circulatiei superficiale. Astfel , modificarile de culoare ale tegumentului ce pot aparea sunt : cianoza, icterul , paloarea, sindromul Raynaud . * Cianoza consta in coloratia albastru – violacee a tegumentelor si mucoaselor, produse de cresterea hemoglobinei reduse peste 5g/100 ml sange. Sunt 3 tipuri de cianoza : centrala, periferica si mixta. Cianoza de origine centrala este o consecinta a saturarii insuficiente a hemoglobinei cu oxigen la nivel pulmonar sau contaminarii cu sange venos. Cianoza poate aparea din cauza : pneumotoraxului, pneumoniilor acute, stenoza arterei pulmonare. In cianoza de origine periferica cresterea concentratiei de hemoglobina redusa este rezultatul supraconsumului periferic de oxigen in conditiile stazei sanguine capilare si venoase. Apare in insuficienta cardiaca dreapta, in situatii de expunere la frig. Cianoza centrala se asociaza frecvent cu hipocratism digital. In cianoza mixta se combina mecanismul central cu cel periferic. Este intalnita in cordul pulmonar cronic decompensate si in edemul pulmonar . * Culoarea galbena a tegumentelor si a mucoaselor produsa de cresterea bilirubinei in sange peste 2 mg/dl se numeste icter. Acesta poate fi : flavin, rubin , verdin si melas. Icterul flavin (cu nuanta palida) sau icterul prehepatic apare in anemii hemolititce, cand prin distructia excesiva de hematii rezulta bilirubina indirecta sau neconjugata in exces Icterul rubin (cu nuanta rosiatica) sau hepatocelular apare in hepatita acuta virala, hepatopatiile cronice. Se produce datorita perturbarii mecanismelor implicate in preluarea si excretia bilirubinei la nivel hepatocitar. Icterul verdin (verzui) sau posthepatic apare in obstructiile complete sau partiale ale caii biliare principale. Bilirubina directa nu mai ajunge sau ajunge doar partial in duoden, si trece in sange. Icterul melas (galben-aramiu) este prezent in icterele obstructive vechi.

* Tegumentele si mucoasele palide exista in caz de vasoconstrictie periferica sau anemii. Bolnavii care prezinta vasodilatatie periferica pot sa nu fie palizi. Paloarea se recunoaste mai usor la nivelul palmelor si al mucoaselor. Exista mai multe tipuri de paloare : paloarea ca varul, paloarea cu tenta verzuie, paloarea cu nuanta galbuie, paloarea asemanatoare cafelei cu lapte si paloarea cu tenta gri . Paloarea « ca varul » apare dupa hemoragii acute mari, si paloarea cu nuanta galbuie sugereaza anemia hemolitica.

Sindromul Raynaud se manifesta printr-o succesiune de paloare si parestezii, urmate de cianoza, si in final eritem si durere. Este o consecinta a spasmelor arteriolare distale de la degete, care apar in conditii de expunere la frig sau emotii.

1

17. Leziunile cutanate primare si secundare ( enumerare, definitie )

Leziunile cutanate primare sunt : macula, papula, placa, nodulul, vezicula , pustula si chistul. Leziunile cutanate secundare : scuame/ cruste, lichenificare, cicatrice, eroziuni, fisuri , ulceratii, gangrena uscata, gangrena umeda, escara , atrofia. * Macula este o pata cu dimensiuni sub 1 cm, situata in planul tegumentului, care are o culoare diferita fata de cea a pielii din jur. Papula este o leziune solida, elevata putin fata de planul tegumentar, cu dimensiuni mici. Placa este o leziune elevata , ca si papula, dar cu dimensiuni mai mari (peste 1 cm) Nodulul este o formatiune cu dimensiuni variate, delimitata, situata in dermul profund sau in hipoderm si care proemina peste nivelul tegumentului din jur. Vezicula este o pormatiune proeminenta, care contine lichid clar sau putin opalescent, cu dimensiuni mici.sub 1 cm Pustula este o vezicula care contine puroi Chistul este o formatiune ce contine lichid , dar poate fi si solida. Bula dim mai mari decat vezicula si continut seros * Scuamele si crustele reprezinta modalitatea de vindecare a unei leziuni. Lichenificarea are o evolutie patologica. Cicatricea este o urmă (formată din ţesut conjunctiv) lăsată de o rană, de o tăietură ,etc. după vindecare. Ulceratia este o leziune a pielii sau a unor mucoase, in urma unui proces patologic de distrugere a unui ţesut. Gangrena uscata este o afectiune cauzata de intreruperea circulatiei arteriale intr-un teritoriu, care duce la moartea tesuturilor . Leziunile sunt date strict de aportul insuficient sau absent de sange. Gangrena umeda este o afectiune caracterizata prin moartea tesuturilor, afecteaza in principal, membrele si uneori si viscerele ca ficatul, plamanul sau intestinul. Cauza principala este o intrerupere locala a circulatiei sangvine. Escara este o gangrena profunda, pana la os, limitata la zone supuse presiunilor, la bolnavii imobilizati la pat. Atrofia este un tegument subtire foarte fragil.

18. Edemele

Edemul este rezultatul retentiei de apa si electroliti la nivel interstitial. Se constata cresterea in volum a regiunii, cu stergerea reliefului anatomic normal, tegumentele sunt subtiri, intinse si netede, iar dupa compresiune cu degetul apare o depresiune care persista un timp ( semnul godeului ). Exista edeme localizate si generalizate. Edemele localizate sunt : edemul limfatic, edemul venos si edemul imflamator. Edemul limfatic este voluminos, persistent, dur. Apare in neoplasme, metastaze ganglionare. Edemul venos apare in obstructii venoase si in cazul imobilizarilor prelungite. Este localizat in teritoriul aferent venei interesate si este insotit de cianoza.

2

Edemul inflamator acompaniaza leziunile inflamatorii superficiale. Este limitat si moale sau elastic. Edemele generalizate pot fi : edem renal, edem cardiac, edem hepatic si edem carenţial. Edemul renal intereseaza regiunile care contin tesut conjunctiv lax. Este matinal, moale si “alb” . Apare in sindroamele nefrotice. Edemul cardiac apare la inceput in regiunile declive. Se accentueaza spre seara, simetric si este moale. Pielea este cianotica si rece. Apare in insuficienta cardiaca. Edemul hepatic se manifesta prin apartia ascitei si ulterior prin cresterea in volum a membrelor inferioare. Este moale si alb. Apare in ciroza hepatica sau unele hepatite acute si cronice. Edemul carenţial este moale , pufos si alb. Se dispune in general la membrele inferioare.

19. Insuficienta ventriculara stanga acuta

Insuficienta ventriculara stanga acuta este determinata de o valvulopatie aortica, cardiopatie ischemica sau defect septal ventricular ,stenoza mitrala(datorita HTA pulmonare ). Se caracterizeaza prin scaderea debitului cardiac si cresterea presiunii capilare pulmonare. Dpdv clinic , se manifesta prin astenie si dispnee de efort . Atunci cand este depasita presiunea oncotica a plasmei de catre presiunea capilarelor pulmonare, se produce edem interstiţial care duce la cresterea cantitatii de oxigen . Dispneea de efort reprezinta scaderea rezervelor functionale ale cordului. Dispneea este patologica atunci cand apare sub nivel considerat normal pt varsta, sexul si antrenamentul pacientului. In evolutia unei cardiopatii, dispneea poate sa apara precoce sau tardiv (in cazul insuficientei ventriculare stangi Edemul pulmonar acut este forma cea mai grava de insuficienta cardiaca stanga acuta potential letala in cateva minute (bolnavul are tuse cu expectoratie spumoasa ca albusul de ou , rozacee)

20. Tulburarile micţiunii : definitie, exemple

Tulburarile de mictiune cuprind : polakiuria, mictiunea incompleta, disuria, mictiunea dureroasa, mictiunea imperioasa, retentia completa de urina si incontinenţa de urina. Polakiuria consta in cresterea frecventei mictiunilor peste numarul normal. Este cauzata in special de afectiuni ale cailor urinare inferioare. Este prezenta in cistite, litiaze vezicale. Micţiunea incompletă conta intr-o retentie incomplete de urina, vezica golindu-se doar partial. Disuria reprezinta o dificultate in mictiune, golirea cu efort a vezicii, conducand la mictiuni prelungite, cu scurgere lenta, neregulata. Apare in adenomul de prostata , adenocarcinomul de prostate si altele. Micţiunea dureroasă apare in cistite, uretrite, prostatite. Micţiunea imperioasă consta in senzatia de mictiune insotita de necesitatea imperioasa de a mictiona, polakiurie cu eliminarea catorva picaturi de urina. Se intalneste in cistite, prostatite, litiaza vezicala. Retenţia completă de urină poate fi acuta sau cronica. Cea acuta poate aparea si in absenta tulburarilor de mictiune, poate ceda spontan. Cea cronica apare dupa o suferinta veche, cu disurie, polakiurie, la bolnavii varstnici. Nu se vindeca spontan. Apare in uretrite acute, tumori vezicale, adenom, calculi. Incontinenţa urinară conta in eliminarea necontrolata, involuntara, a urinii. La copii se numeste enurezis. Poate aparea in cistita, epilepsie, nevroze, isterie.

3

22. Tipuri de angine ( enumerare, exemple )

Inflamatiile faringo – amigdaliene se numesc angine. Se manifesta prin febra, frisoane, cefalee, disfagie. Exista :

- angine eritematoase virale sau streptococice

- angine pultacee cu depozite purulente in cripte si foliculi

- angine flegmonoase cu alterarea starii clinice

- angine pseudomembranoase in difterie si scarlatina

- angine ulcero - membranoase insotite de obicei de ulceratii si hemoragii

- angine ulceroase in febra tifoida

- angina herpetica cu numeroase vezicule esofagiene

- angina necrotica in hemopatii maligne

23. Simptomele apendicitei acute

Apendicita este un sindrom abdominal acut sau cronic determinat de inflamaţia septică sau aseptică a apendicelui ileocecal. Apendicita acuta se instaleaza de obicei brutal in plina sanatate aparenta, cu dureri la nivelul fosei iliace drepte, care iradiaza in epigastru si regiunea ombilicala. Durerile se pot generaliza in tot abdomenul, pentru ca in timp de cateva ore sa se localizeze predominant in fosa iliaca dreapta. Durerea este insotita de greturi si varsaturi, constipatie, foarte rar diaree. Aceasta triada simptomatica, durere in fosa iliaca dreapta, greturi si constipatie, este caracteristica pentru debutul apendicitei acute. Simptomele sunt variate insa prezinta anumite caracteristici : inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata si varsaturile, constipatia sau diareea sunt alte simptome care pot aparea. Subfebrilitatea este posibila - febra nu foarte ridicata. In anumite cazuri poate evolua foarte rapid fara simptome reprezentative, mai ales la pacientii cu anumite afectiuni, bolnavi cu HIV, bolnavi de diabet zaharat.

4

24. Hepatomegalia

Prin ficat marit (hepatomegalie) se intelege cresterea ficatului peste dimensiunile considerate normale, indiferent de cauza. Cele mai frecvente cauze care duc la hepatomegalie pot fi : steatoza hepatica, hepatita cronica sau ciroza hepatica .Hepatomegaliile pot fi difuze si partiale. Cauzele hepatomegaliilor difuze pot fi : insuficienta cardiaca dreapta, pericardite, hepatite acute, hepatite cronice, ciroze cronice, mielom multiplu. Cauzele hepatomegaliilor partile pot fi : abcesul hepatic, tumorile benigne si cele maligne. Consistenta ficatului marit in volum se apreciaza astfel : ficatul moale il intalnim in steatoza hepatica, ficat cu o consistenta crescuta in hepatitele cronice, ficat cu o consistenta ferma in cirozele hepatice si ficatul cu o consistenta dura in neoplasm hepatic. Ficatul marit in volum este sensibil la palpare in staza recenta, hepatite acute, hepatite cronice. Suprafata ficatului este neteda, regulata in staza cardiaca, steatoza hepatica, hepatite acute si cronice, si este neregulata in ciroza hepatica, neoplasmele hepatice.

25. Adenopatiile Adenopatia este o afecţiune care se manifestă prin inflamarea ganglionilor. Cauza apariţiei adenopatiilor poate fi prezenţa unei tumori sau a unei infecţii virale sau bacteriene. Inflamarea ganglionilor este un semn cert de boală. Exista urmatoarele grupuri ganglionare : superficiale preauricular si retroauricular, occipital, laterocervical, submandibular, supraclavicular, axilar, inghinal si popliteal, si grupuri profunde : mediastinal si abdominal. Grupurile ganglionare superficiale pot fi examinate prin inspectie si palpare , in schimb cele profunde nu sunt accesibile examenului obiectiv. Palparea se executa bilateral, comprimand ganglionii intre degete. Se vor preciza : numarul ganglionilor, localizarea lor, marimea, consistenta, mobilitatea lor, sensibilitatea si aspectul tegumentului suprajacent. Ganglionii moi si sensibili sugereaza etiologia inflamatorie, pe cand ganglionii duri , nedurerosi sugereaza etiologia neoplazica. In leucemia limfatica cronica , ganglionii sunt elastici, mobili, nedurerosi.

5