studiu de fundamentare privind evoluŢia ... - arad · pdf file- infrastructura şi...

Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad

STUDII DE FUNDAMENTARE- Studiu privind evoluţia socio-demografică 1

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUŢIA SOCIO-DEMOGRAFICĂ CSIII Sociolog Georgiana TOTH CUPRINS:

1. NOTĂ METODOLOGICĂ

1.1. OBIECTIV

1.2. TEMATICA STUDIULUI

1.3. INDICATORI ANALIZAŢI ŞI DATE STATISTICE UTILIZATE

2. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

2.1.STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

2.1.1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

2.1.2. DENSITATEA POPULAŢIEI

2.1.3.STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

2.1.4. STRUCTURA POPULAŢIEI PE VÂRSTE

2.1.5. STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ ETNIE

2.1.6. STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ LIMBA MATERNĂ

2.1.7. STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ RELIGIE

2.2.MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE

2.3.PROIECŢIA VOLUMULUI POPULAŢIEI

3. RESURSE UMANE

3.1. STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAŢIEI

3.2. INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE

3.2.1. INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAŢIE

3.2.2. INFRASTRUCTURA PENTRU SĂNĂTATE

4. DISFUNCŢIONALITĂŢI

5. RECOMANDĂRI



STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUŢIA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

1. NOTĂ METODOLOGICĂ

1.1.OBIECTIV

Studiul de fundamentare privind evoluţia socio-demografică a municipiului Arad are în vedere analiza principalilor indicatori privind stuctura şi mişcarea populaţiei, urmărind identificarea problemelor şi a disfuncţionalităţilor caracteristice structurii socio-demografice. Totodată, studiul urmăreşte fomularea unor recomandări în vederea optimizării consecinţelor fenomenelor demografice, respectiv reducerea manifestării unor consecinţe sociale negative şi valorificarea celor pozitive. 1.2.TEMATICA STUDIULUI

Analizele realizate în cadrul studiului abordează următoarele aspecte: 1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic:

- evoluţia populaţiei în utimii 10 ani (2003-2013) şi la recensăminte, volumul, densitatea populaţiei, structura populaţiei pe sexe, vârste, sexe şi vârste, structura etnică a populaţiei, structura populaţiei după limba maternă, religie;

- mişcarea naturală a populaţiei (natalitate şi mortalitate) şi mişcarea migratorie; - proiectarea evoluţiei populaţiei totale.

2. Resursele umane: - caracteristici ale resurselor de muncă: structura şi dinamica resurselor de muncă

(populaţie activă, ocupată, şomeri), ocuparea resurselor de muncă; - nivelul de instruire (structura populaţiei după nivelul de instruire) şi infrastructura

pentru învăţământ; - infrastructura şi accesibilitatea serviciilor medicale.

1.3. INDICATORI ANALIZAŢI ŞI DATE STATISTICE UTILIZATE

Analizele privind structura socio-demografică se bazează pe prelucrarea şi interpretarea datelor statistice oficiale, furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Arad şi Institutul Naţional de Statistică prin:

- Baza de date Tempo On-line, INSE; - Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor, INSE, 2002 şi 2011.

Datele statistice sunt prezentate pe serii de ani, urmărindu-se comparaţia cu nivelul judeţean şi / sau naţional. Principalele informaţii statisticeutilizate laelaborareastudiului şi sursele din care aceştia au fost obţinuţi sunt prezentate în tabelul următor:



Indicator statistic Surse de date Populatie totala (număr) INSE -Baza de Date Tempo On-Line,

Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi locuinţelor

Numar barbati – total INSE -Baza de Date Tempo On-Line, Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi locuinţelor

Numar femei – total INSE -Baza de Date Tempo On-Line, Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi locuinţelor

Numar persoane de sex masculin pe grupe mici de varsta


Numar persoane de sex feminin pe grupe mici de varsta


Decese total INSE -Baza de Date Tempo On-Line Decese sub 1 an INSE -Baza de Date Tempo On-Line Numar de nascuti vii INSE -Baza de Date Tempo On-Line Numar de stabiliri cu domiciliul in localitate INSE -Baza de Date Tempo On-Line Numar de plecari cu domiciliul in localitate INSE -Baza de Date Tempo On-Line Structura etnică a populaţiei Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi

locuinţelor Structura populaţiei pe principale religii Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi

locuinţelor Total populatie activa Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi

locuinţelor Someri – total Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi

locuinţelor Someri in cautarea unui alt loc de munca Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi

locuinţelor Someri in cautarea primului loc de munca Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi

locuinţelor Someri pe sexe şi grupe de vârstă Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi

locuinţelor Someri total dupa durata somajului (număr) Rensământul populaţiei,gospodăriilor şi

locuinţelor Populatie inactiva (număr) Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi

locuinţelor Populaţie activă (număr) Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi

locuinţelor Pensionari (număr) Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi

locuinţelor Persoane casnice (număr) Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi

locuinţelor Salariati /angajati (număr) INSE -Baza de Date Tempo On-Line,

Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor

Patroni, intreprinzatori privati (număr) Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor

Lucratori pe cont propriu (număr) Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor

Din populatia activa /ocupata , persoane care lucreaza in alta localitate

Rensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor

Din populatia activa /ocupata , persoane care Rensământul populaţiei, gospodăriilor



Indicator statistic Surse de date lucreaza in alta tara şi locuinţelor Populatia activă pe ocupatii, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN si sexe

Rensământul populaţiei gospodăriilor şi locuinţelor

Număr salariaţi INSE -Baza Tempo On - Line Populatia de 10 ani si peste, pe sexe si nivelul institutiei de invatamant absolvite

Rensământul populaţiei gospodăriilor şi locuinţelor

Populatia dupa forma de invatamant pe care o urmeaza

INSE -Baza Tempo On - Line, Rensământul populaţiei gospodăriilor şi locuinţelor

Număr cadre didactice INSE -Baza Tempo On - Line Unităţi învăţământ INSE -Baza Tempo On - Line Număr medici INSE -Baza Tempo On - Line Număr cadre medii sanitare INSE -Baza Tempo On - Line Număr paturi în spitale INSE -Baza Tempo On - Line Unităţi sanitare pe tipuri INSE -Baza Tempo On - Line

2. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC

În cadrul capitolului privind evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic sunt prezentate principalele caracteristici ale structurii (după sexe, vârste, sexe şi vârste, etnie, limbă maternă, religie) şi mişcării populaţiei (natalitate, mortalitate, migraţie). În finalul capitolului este prezentată o proiecţie a volumului populaţiei, având ca orizont de timp anul 2050.

2.1. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Descrierea evoluţiei populaţiei municipiului Arad şi a structurii populaţiei după diferite caracteristici este realizată comparativ cu cea a populaţiei judeţului Arad folosind datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin Baza TEMPO Online şi Recensământul populaţiei şi locuinţelor.

2.1.1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

La 1 iulie 2013, populaţia totală a municipiului Arad era 162450 locuitori. În ultimii 10 ani, populaţia municipiului a înregistrat scăderi anuale, relativ constante. În ansamblul perioadei 2003-2013, populaţia Aradului a scăzut cu 8880 persoane, reprezentând aproximativ 5%. Practic, în ultimii 11 ani, populaţia municipiului Arad a scăzut cu aproximativ 807 persoane per an, după cum indică sporul mediu anual de creştere. Rata de scădere a populaţiei a fost de aproximativ 0,5% pe an, în perioada 2003-2013. Deşi, mai puţin intensă, aceeaşi tendinţă de descreştere a populaţiei stabile se manifestă şi la nivel judeţean, unde populaţia a scăzut cu aproximativ 2,2%, respectiv 10310 persoane.

Volumul populaţiei Municipiului Arad (2003-2013) Anul Total judeţ Municipiul Arad

2003 461744 171330 2004 460466 169574 2005 459286 168606



Volumul populaţiei Municipiului Arad (2003-2013) Anul Total judeţ Municipiul Arad

2006 458487 167980 2007 457713 167238 2008 457257 166237 2009 455952 165477 2010 454922 164665 2011 454073 164208 2012 452526 162984 2013 451434 162450

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo

Evoluţia populaţiei Municipiului Arad în perioada 2003-2013


Evoluţia populaţiei municipiului Arad la recensămintele populaţiei este ilustrată de următorul grafic:

158000

160000

162000

164000

166000

168000

170000

172000

445000

450000

455000

460000

465000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total judeţ Municipiul Arad



Sursa datelor: INS România, Recensământul PopulaţieişiLocuinţelor

Cea mai fidelă măsurare a volumului populaţiei este realizată cu ocazia recensămintelor populaţiei. Analizând populaţia înregistrată la recensăminte, observăm că în perioada 1912-1992 aceasta s-a triplat. Din 1992 până în 2011, populaţia municipiului a scăzut de la 190114 locuitori, la 147922 locuitori, scădere ce reprezintă aproximativ 22%, respectiv 42192 locuitori.Între 2002-2011, scăderea înregistrată la nivelul municipiului este de aproximativ 15% (24905 persoane). Tendinţa înregistrată în ultimii 20 de ani la nivelul municipiului, se manifestă şi la nivelul judeţului, unde populaţia a scăzut cu 56988 locuitori, respectiv 13%. Între 2002 şi 2011, populaţia a scăzut cu 31162 persoane, reprezentând aproximativ 7%. Scăderea este determinată de pierderea importantă de populaţie rurală, cea urbană înregistrând creşteri în perioada 2002-2011, după cum se poate observa în tabelul următor. Astfel, dacă populaţia rurală a scăzut de la 227799 locuitori la 192029, cea urbană a crescut de la 233992 la 238600 locuitori, între 2002-2011.

Populaţia la recensămintele din:

Total 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 % 2002-2011 (2002=100%)

Municipiul Arad 63166 77181 87291 106460 126000 171193 190114 172827 147922

85.6

Judeţ Arad 507493 488359 476207 475620 481248 512020 487617 461791 430629 93.3

Urban (judeţ Arad) 63166 83181 93847 147275 187609 235013 254993 233992 238600

102

Rural (judeţ Arad) 444327 405178 382360 328345 293639 277007 232624 227799 192029

84.3

Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor

2.1.2. DENSITATEA POPULAŢIEI

6316677181

87291

106460

126000

171193

190114172827

147922

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Evoluţia populaţiei Municipiului Arad la recensăminte



Datorită scăderii continue a volumului populaţiei zonei în perioada 2003 – 2013 a scăzut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 739 locuitori/km² în 2003 la 694 locuitori/km² în 2013. Valoarea înregistrată la nivelul municipiului în anul 2013 - 694 locuitori/km2 se găseşte mult peste cea înregistrată de acelaşi indicator la nivelul judeţului Arad – 83,2 locuitori/km² pentru acelaşi an de referinţă.

Densitatea populaţiei (2013)

Suprafaţa totală (km2)

Număr locuitori

Densitatea populaţiei

Municipiul Arad 234 162450 694 Judeţul Arad 7754 451434 58 Sursadatelor: INSRomânia

2.1.3. STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

Distribuţia pe sexe a populaţiei municipiului Arad reflectă, un uşor dezechilibru între ponderea populaţiei feminine – 53,5% (86849 femei) şi a celei masculine – 46,5% (75601 bărbaţi), comparativ cu situaţia observată la nivelul judeţului Arad, unde există un relativ echilibru între populaţia feminină (51,7%) şi populaţia masculină (48,3%).

Structurapopulaţieipesexe(2013) Număr %

Total judeţ Arad

Total 451434 100 Masculin 218148 48.3 Feminin 233286 51.7

Municipiul Arad

Total 162450 100 Masculin 75601 46.5 Feminin 86849 53.5

Sursa: INS România, Baza de date Tempo

2.1.4. STRUCTURA POPULAŢIEI PE VÂRSTE

La recensământul populaţiei (2002), datele evidenţiază, pe ansamblul municipiului Arad, următoarea distribuţie pe principalele grupe de vârstă: populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani - populaţie tânără - reprezenta 14,5% din total, proporţia celor în vârstă de muncă era de 73,2%, iar cei cu vârste de peste 60 de ani – vârstnicii - reprezentau 12,3%. La ultimul recensământ al populaţiei, realizat în 2011, populaţia pe grupe mari de vârstă avea următoarea structură: ponderea populaţiei tânăre (0-14 ani) – 13,3%, ponderea populaţiei în vârstă de muncă – 72,1% , iar a celei vârstnice – 14,7%. Comparativ cu anul 2002, ponderea populaţiei tinere a cunoscut, până în anul 2011, o scădere de un punct procentual, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 15% din populaţia cu vârste între 0 şi 14 ani. În perioada 2002-2011, a scăzut şi populaţia în vârstă de muncă, scăderea înregistrată fiind de aproximativ 10 %. Populaţia vârstnică a înregistrat o creştere de 10%, în aceeaşi perioadă de timp.



Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă (2002-2011)

Anul Număr %

0-14 ani 15-64 ani 65+ ani 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani 2002 24974 126561 21292 14.5 73.2 12.3 2011 21122 114625 23327 13.3 72.1 14.7


Structura populaţiei pe grupe mari de vârste - %


Scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea celei de peste 60 de ani pun în evidenţă fenomenul de îmbătrânire demografică. Analiza populaţiei municipiului pe grupe mici de vârste evidenţiază reduceri importante ale populaţiei tinere cu vârste până în 35 de ani, în perioada 2002 -2011. Simultan creşteri importante se înregistrează creşteri importante de populaţie cu vârste între 35 şi 45 de ani, precum şi a celei de peste 60 de ani. Chiar dacă evoluţia populaţiei cu vârste între 0-4 ani indică o creştere a natalităţii în perioada 2007-2011, comparativ cu perioada 1998-2002, nu se poate vorbi de o redresare a situaţiei demografice, segmentele de populaţie tânără reducându-se semnificativ pentru celelalte grupe de vârstă. În plus, evoluţia natalităţii indică un trend descendent de evoluţie a acesteia în ultimii cinci ani (a se vedea analizele privind mişcarea naturală). Dezvoltarea socio-economică este direct influenţată de evoluţia demografică în general precum şi de mişcarea naturală, migratorie şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă.

14.5

73.2

12.313.3

72.1

14.7

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

2002

2011



Raportul de dependenţă după vârstă, în anul 2011 înregistra la nivelul municipiului Arad un număr de 389 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 460 la nivelul judeţului Arad, ceea ce face ca sarcina socială a populaţiei apte de muncă a municipiului să fie considerabil mai mică decât cea a populaţiei în vârstă de muncă din judeţul Arad şi de la nivel naţional. Comparativ cu anul 2002, în 2011 valoarea raportului de dependenţă a crescut la nivelul municipiului, contrar tendinţei înregistrate la nivel judeţean, unde valoarea raportului a scăzut ca urmare a creşterii populaţiei de vârstă activă.

Piramida vârstelor (2002, 2011)


Indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică are pentru municipiul Arad, în anul 2011, valoarea de 0,9 sub nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor.

Raportul de dependenţă după vârstă (2002, 2011)

Raport de dependenţă după vârstă 2002 2011 municipiul Arad 366 389 judeţul Arad 545 460 România 520 470


10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000 10000

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-79 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 + ani

2002 Masculin 2002 Feminin 2011 Masculin 2011 Feminin



2.1.5. STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ ETNIE Distribuţia etnică a populaţiei, la nivelul anului 2011, este prezentată în următorul tabel. Cel mai bine reprezentată este populaţia de etnie română (aproximativ 79%), medie relativ apropiată de cea înregistrată la nivel de judeţ. Cica 10% din populaţia municipiului este de etnie maghiară. Populaţia de etnie romă reprezintă în jur de 1,5% din populaţia municipiului, ciind mai concetrată la nivel judeţean (3,7%).

Structura populaţiei după etnie (2011) - %

Etnie Municipiul Arad

Judeţul Arad Romania

Români 78.8 79.1 83.5 Maghiari 9.7 8.5 6.1 Germani 0.8 0.7 0.2 Romi 1.6 3.8 3.1 Alte etnii 9.2 7.9 7.2 Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor

2.1.6. STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ LIMBA MATERNĂ

Pentru aproximativ 80% din locuitorii municipiului, limba maternă este cea română, valoare uşor inferioară celei judeţene (81,5%) şi pentru 9% - maghiara, uşor peste media judeţeană (8%).

Structura populaţiei după limba maternă (2011)- %

Limba maternă Municipiul Arad Judeţul Arad Romania Română 80.3 81.5 85.4 Maghiară 9.6 8.6 6.3 Germană 0.6 0.6 0.1 Romani 0.6 1.7 1.2 Altă limbă 8.9 7.7 7.0


2.1.7. STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ RELIGIE

Religia cu cea mai mare reprezentativitate atât la nivel de municipiu, cât şi la nivel judeţean este cea ortodoxă, ponderile înregistrate fiind comparabile la cele două niveluri (aproximativ 69%). Bine reprezentată este şi religia romano-catolică cu pondere de 9,4%, pondere superioară celei judeţene.



Structura populaţiei după religie (2011) - %

Religia Municipiul Arad

Judeţul Arad Romania

Ortodoxă 68.4 69.3 81.0 Romano-catolică 9.4 8.3 4.3 Reformată 2.5 2.3 3.0 Greco-catolică 0.8 1.0 1.8 Penticostală 4.3 6.7 0.7 Alte religii 14.6 12.5 9.1


2.2. MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE

Cele două tipuri de mişcări care determină volumul şi structura unei populaţii sunt: mişcare naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitate şi mortalitate - şi mişcarea migratorie. Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În perioada 2009-2013, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo-Online), în municipiul Arad rata medie a natalităţii a avut valoarea de 9,5‰, situându-se la acelaşi nivel cu cele judeţene şi naţionale.Valorile anuale înregistrate în această perioadă au variat între 10,2‰, în 2009 şi 9.0 ‰, în 2013, tendinţa înregistrată fiind, ca şi în cazul mediilor naţionale şi judeţene, de scădere aratelor natalităţii.

Evoluţia ratei natalităţii (‰) Medie

2009 -2013 2009 2010 2011 2012 2013

Total judeţ 9.8 ‰ 9.4 ‰ 8.8 ‰ 9.1 ‰ 8.8 ‰ 9.2 ‰ Municipiul Arad 10.2 ‰ 9.9 ‰ 9.1 ‰ 9.4 ‰ 9.0 ‰ 9.5 ‰ România 10,6 ‰ 9,9 ‰ 9,2 ‰ 9,4 ‰ 9,3 ‰ 9,6 ‰

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Rata medie a mortalităţii în Arad a fost de 12‰, inferioară mediei judeţene, însă superioară celei naţionale. Acest fapt poate fi pus pe seama calităţii serviciilor medicale mai proaste de care beneficiază populaţia vârstnică în cazul judeţului Arad, în special în mediul rural, comparativ cu municipiul Arad, care prin poziţia sa de municipiu reşedinţă de judeţ dispune de o calitate mai bună a unor astfel de servicii.



Evoluţia ratei mortalităţii (‰) Medie

2009 -2013 2009 2010 2011 2012 2013 Total judeţ 13.7 ‰ 13.5 ‰ 12.8 ‰ 13.2 ‰ 13.0 ‰ 13.2 ‰ Municipiul Arad 12.2 ‰ 12.1 ‰ 11.7 ‰ 12.0 ‰ 12.4 ‰ 12.1 ‰ România 12 ‰ 12,1 ‰ 11,8‰ 12 ‰ 11,7 ‰ 11,9 ‰

Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Pentru o ilustrare cât mai reală a situaţiei existente, la nivelul municipiului Arad a fost calculată o rată medie a mortalităţii infantile, pe un interval de cinci ani consecutivi (perioada 2009 - 2013). Comparativ cu media înregistrată la nivel judeţean şi naţional observăm că rata mortalităţii infantile are o valoare mult mai scăzută.

Evoluţia mortalităţii infantile(‰) Medie (2009-2013) 2009 2010 2011 2012 2013

Total judeţ 8,9 ‰ 9,6 ‰ 9, ‰3 8,9 ‰ 9,1 ‰ 9.2 ‰ Municipiul Arad 11.0 ‰ 7.2 ‰ 4.6 ‰ 4.5 ‰ 7.4 ‰ 6.9 ‰ România 10,1 ‰ 9,8 ‰ 9,4 ‰ 9 ‰ 8,5 ‰ 9.4


Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru municipiul Arad, valorile anuale atinse în perioada 2009 – 2013 sunt negative,ca urmare a natalităţii reduse în raport cu mortalitatea. În ansamblul perioadei, sporul natural a înregistrat o medie de -2,5 ‰, valoare uşor mai ridicată celei judeţene, însă inferioară celei naţionale.

Evoluţia sporului natural 2009-2013 (‰)


-3.9-4.1

-4-4.1

-4.2

-2-2.2

-2.6 -2.6

-3.4

-1.4

-2.2

-2.6 -2.6-2.4

-5

-4

-3

-2

-1

0

2009 2010 2011 2012 2013

Total judeţ Municipiul Arad România



Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale. Valorile anuale înregistrate între 2009 şi 2013 sunt negative, situaţie opusă celei observate la nivel de judeţ, unde predominante sunt stabilirile cu domiciliul. Aşadar, reducerea efectivelor de populaţie este determinată atât de natalitatea redusă în raport cu intensitatea mortalităţii, cât şi de migraţie.

Evoluţia ratei migraţiei nete (‰)

Medie 2004 -2009 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total judeţ 3.0 ‰ 1.5 ‰ 3.0 ‰ 3.4 ‰ 3.2 ‰ 1.2 ‰ 2.6 ‰

Municipiul Arad -3.3 ‰ -4.1 ‰ -1.0 ‰ -2.6 ‰ -3.1 ‰ -2.1 ‰ -2.7 ‰

România -0,5 ‰ -0,3 ‰ -0,3 ‰ 0,0 ‰ 0,1 ‰ -0,1 ‰ -0,2 ‰ Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo

2.3. PROIECŢIA VOLUMULUI POPULAŢIEI

Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Elaborarea proiectării demografice a populaţiei municipilui Arad a fost realizată având în vedere estimările oficiale privind evoluţia populaţiei oferite de INS în „Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025” şi „Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2050”. S-a utilizat metoda globală bazată pe evoluţia sporului mediu anual de creştere coroborată cu proiectarea INS. Practic, estimările în cele trei variante (optimistă, medie şi pesimistă) realizate de INS la nivel de judeţ au fost recalculate la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale din judeţ (inclusiv municipiul Arad), având în vedere evoluţia populaţiei fiecăreia în perioada 2002-2010 şi ponderea pe care o deţine populaţia fiecărei localităţi în totalul populaţiei judeţului. Pornind de la proiecţia realizată de Institutul Naţional de Statistică, cea care oferă o estimare oficială a numărului populaţiei, în vederea realizării unei analize mai detaliate, proiecţia populaţiei municipiului Arad a fost realizată în trei variante:

- Varianta optimistă - care porneşte de la ipoteza de creştere a sporului migratoriu şi a celui natural, cele două componete care determină volumul populaţiei;

- Varianata medie - porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migrator, vor avea valori constante în perioada prognozată;

- Varianata pesimistă - care porneşte de la ipoteza scăderii celor două componente.



Proiecţia volumului populaţiei

Varianta… 2025 2050

Judeţ Mun. Arad Judet Mun. Arad Varianta medie 437600 153510 399700 139866 Varianta optimistă 459900 161334 448300 156872 Varianta pesimistă 435100 152633 384000 134372

Sursa: calcule proprii pe baza prognozelor INSE la nivel judeţean

După cum se poate observa în tabelul anterior populaţia municipiului Arad, ar urma să scadă până în anul 2025, în toate cele trei variante ale proiectării. Comparativ cu anul 2013, până în 2025, populaţia municipiului Arad ar urma să scădă cu aproximativ 5% în varianta medie, 6% în cea pesimistă şi 1% în cea optimistă. Scăderea ar urma să se accentueze până în anul 2050, volumul populaţiei reducându-se faţă de 2015 cu aproximativ 5% în varianta optimistă, 15% în varianta medie şi 18% în varianta pesimistă.

3. RESURSE UMANE

3.1. STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAŢIEI

Datele puse la dispoziţie de recensământul ropulaţiei şi locuinţelor 2011 privind distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă arătau că în municipiul Arad, proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) era de aproximativ 72%. Cu toate aceste, populaţia activă (769074 persoane) reprezenta doar 48% din populaţia totală a municipiului, din care 92% era populaţie ocupată (rata de ocupare). Comparativ cu anul 2002, rata de activitate a crescut până în 2011 cu aproximativ 6 puncte procentuale, de la 42% la 48%. Tot în această perioadă, rata de ocupare a populaţiei municipiului a scăzut cu aproximativ 2 puncte procentuale.

Structura socio-economicăa populaţiei (2002, 2011)

Municipiul Arad 2002 2011 Populatie stabilă 172827 159074 Populatie activă 74197 76731 Populaţie ocupată 70202 71252 Şomeri 3995 5479 Populaţie inactivă 98630 82343 România (urban) 2002 2011 Populatie stabilă 11435080 10878099 Populaţie activă 4909152 5563000 Populaţie ocupată 4280012 5072000 Şomeri 629140 491000 Populaţie inactivă 6525928 5315099

Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, Baza de date Tempo-Online



După cum indică şi următoarele grafice, în perioada 2002-2011 a crescut atât ponderea şomerilor din totalul populaţiei (cu aproximativ 1 punct procentual), cât şi ponderea populaţiei ocupate (cu 4 puncte procentuale) a municipiului. Rata şomajului (calculată ca pondere a şomerilor din total populaţie activă) era de 7,1%. Din populaţia activă totală, 4% dintre şomeri sunt bărbaţi şi 3% femei. Structura socio-economică a populaţiei (2002, 2011)


În ceea ce priveşte participarea pe piaţa muncii între cele două sexe, există diferenţe semnificative: în timp ce persoanele active de sex masculin reprezentau la momentul recensământului din 2011 55% din populaţia masculină, persoanele active de sex feminin reprezentau doar 42% din populaţia feminină a municipiului; dacă rata şomajului în rândul persoanelor active de sex feminin era de 6,4%, în rândul celor de sex masculin atingea valoarea de 7,7%. Inactivii municipiului Arad, erau, de asemenea, distribuiţi diferit pe cele două sexe. Daca studenţii sunt relativ egal distribuiţi pe cele două sexe, ponderea persoanelor casnice şi pensionare variază semnificativ diferit în funcţie de gen. Astfel, 51% din persoanele inactive de sex feminin sunt pensionare, în timp ce numai 44% sunt de gen masculin. În cazul persoanelor casnice, 11% sunt de sex feminin şi 2% masculin.

Populaţia activă şi inactivă pe sexe la recensăminte – minicipiul Arad (2002, 2011)

Populaţie stabilă, activă, inactivă

2002 2011 total masculin feminin total masculin feminin

Populatie stabilă 172827 81705 91122 159074 75172 83902 Populaţie activă total din care: 74197 37979 36218 76731 41619 35112 persoane ocupate 70202 35455 34747 71252 38407 32845 şomeri 3995 2524 1471 5479 3212 2267 Populaţie inactivă din care: 98630 43726 54904 82343 33553 48790 elevi/studenţi 29684 14774 14910 20276 10142 10134 pensionari 41959 16669 25290 39747 14668 25079 casnice 9043 1256 7787 6493 704 5789


40,6

2,3

57,1

2002

Populaţie ocupată

Şomeri

Populaţie inactivă

44,8

3,4

51,8

2011

Populaţie ocupată

Şomeri

Populaţie inactivă



Rata de dependenţă economică pentru municipiul Arad la nivelul anul 2011 este de 1,07 şi reprezintă numărul de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă economic, valoare superioară celei observate la nivel naţional pentru municipii şi oraşe. După statutul profesional, cea mai mare pondere a populaţiei stabile o reprezintă salariaţii sau angajaţii (45%). Patronii şi lucrătorii pe cont propriu reprezintă aproximativ 2% din populaţia stabilă. Dintre femei 39% sunt angajate, în timp ce în cazul bărbaţilor ponderea angajaţilor este de 51%. Antreprenorii (patroni şi lucrători pe cont propriu) reprezintă 3% în cazul populaţiei masculine şi sub 2% în cazul celei feminine.

Populaţia stabilă după statutul profesional (2011)

Municipiul Arad

Populatie stabila

Statutul profesional

Salariat sau

angajat

Patron sau

angajator

Lucrator pe cont propriu

Membru al unai

societăţi agricole

sau cooperative

Lucrator familiar

neremunerat

Altă situaţie

Total 159074 71923 1199 2202 3 164 83583 Masculin 75172 38745 801 1322 2 63 34240 Feminin 83902 33178 398 880 1 101 49343


Analizând distribuţia populaţiei ocupate după statutul ocupaţional, observăm că ponderea salariaţilor reprezintă peste 90% atât în 2002, cât şi în 2011. Ponderea patronilor şi a lucrătorilor pe cont propriu este relativ scăzută, variind în jur de 5% din totalul populaţiei ocupate.

Distribuţia populaţiei ocupate după statutul ocupaţional (2002, 2011)

Statut profesional 2002 2011 Salariati/ Angajati 67805 67730 Patroni/ Angajatori 821 1191

Lucratori pe cont propriu 3826 2161 Membri ai unei societati agricole/cooperative 28 3

Lucratori familiali (neremunerati) 95 153 Alte situaţii 70 14

Total 72645 71252 Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor

Aproximativ 85% din populaţia stabilă a municipiului este ocupată în sectorul societăţilor nefinanciare şi financiare, 10% în administraţie publică. În jur de 5% din populaţia ocupată lucrează în instituţii non-profit în serviciul populaţiei şi în gospodăriile populaţiei. Comparativ cu barbaţii, femeile lucrează într-o proporţie mai mare în sectorul administraţiei publice.



Populaţia ocupată după sectorul în care lucrează (2011)

Populaţia stabilă ocupată

Sectorul în care lucrează

Societati nefinanciare si financiare

Administratie publica

Institutii non-profit

in serviciul populatiei

Gospodariile populatiei

Total 71252 61902 7749 553 1048 Masculin 38407 34095 3386 314 612 Feminin 32845 27807 4363 239 436


Pe sectoare ale economiei naţionale, 2,2% din populaţie lucrează în sectorul primar, 38,6% în sectorul secundar (industrial, în principal) şi 59,2% în sectorul terţial (al serviciilor). Ponderi importante de persoane sunt ocupte în industria prelucrătoare (31%), comerţ (16%), administraţie (10%), construcţii (6%), învăţământ (5%) şi în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale (5%).

Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale (2011)

Activitate Număr % Agricultura, silvicultura si pescuit 1339 1.9

Industria extractiva 257 0.4 Industria prelucratoare 22071 31.0

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 1319 1.9

Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 945 1.3 Constructii 4102 5.8

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 11466 16.1 Transport si depozitare 5410 7.6 Hoteluri si restaurante 1905 2.7

Informatii si comunicatii 1140 1.6 Intermedieri financiare si asigurari 1775 2.5

Tranzactii imobiliare 326 0.5 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2504 3.5

Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 2147 3.0 Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public 4428 6.2

Invatamant 3645 5.1 Sanatate si asistenta sociala 3649 5.1

Activitati de spectacole, culturale si recreative 880 1.2 Alte activitati de servicii 1785 2.5

Activitati ale gospodariilor private in calitate de angajator de personal casnic; activitati ale gospodariilor private de producere de bunuri si servicii destinate

consumului propriu 147 0.2 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale 12 0.0



Activitate Număr % Total 71252 100


În jur de 92% din populaţia ocupată are locul de muncă situat în municipil Arad. Navestimul este mai frecvent în localităţile situate în judeţul Arad, decât în cele din afara acestuia. Totuşi, bărbaţii se deplasează pe distanţe mai lungi pentru a lucra, 4% dintre aceştia având locul de muncă în afara judeţului, comparativ cu femeile care în proporţie de 2% se deplasează pentru muncă în afara judeţului Arad. În ceea ce priveşte migraţia pentru muncă în afara ţării, la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011, doar 1% din populaţia ocupată a fost înregistrată ca având locul de muncă situat în altă ţară. Este posibil ca acest fenomen să fie subestimat din cauza dificultăţilor de măsurare, pe de o parte şi a transformării migraţiei temporare în migraţie permanentă pentru gospodăriile care au emigrat în totalitate, după anul 2000, când fenomenul a luat amploare, pe de altă parte.

Populaţia ocupată după situarea locului de muncă (2011)

Municipiul Arad

Populaţiastabilă

ocupată

Locul de muncă situat în:

Localitatea de

recenzare

Altă localitate din judeţul de recenzare

Alt judeţ decât cel de recenzare

Altă ţară

Total Municipii si orase Comune Total Municipii

si orase Comune

Ambele sexe 71252 65624

2591 1128 1463

2334 2111 223

703

Masculin 38407 34957

1495 679 816

1539 1389 150

416

Feminin 32845 30667

1096 449 647

795 722 73

287 Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor

Populaţia ocupată după situarea locului de muncă (2011)

Locul de muncă situat: 2002 2011 În aceeaşi localitate 64275 65624 În altă localitate din judeţ 2734 2591 În alt judeţ 551 2334 În altă ţară 245 706 Total 67805 71255


La ultimul recensământ al populaţiei, rata şomajului era de 7,1%, fiind mai mare în rândul bărbaţilor decât în cel al femeilor. 4% din populaţia activă şomeră a judeţului sunt bărbaţi şi 3% femei. Dintre şomeri 58% sunt bărbaţi şi 41% femei. Analizând şomajul după durată, observăm că aproximativ 40% dintre şomeri au rămas în această situaţie mai puţin de 6 luni. Bărbaţii se integrează mai uşor pe piaţa muncii, 44% dintre aceştia fiind şomeri sub 6 luni, comparativ cu femeile care în proporţie de 35% se reintegrează pe piaţa muncii în mai puţin de 6 luni.



Şomajul după durată (2011)

Municipiul Arad ŞOMERI TOTAL

Durata şomajul

Sub 6 luni 6 pana la 9 luni 9 - 27 luni Peste 27 luni

Total 5479 2152 592 1934 801 Masculin 3212 1136 341 1164 571 Feminin 2267 1016 251 770 230


După nivelul şcolii absolvite, o pondere importantă dintre şomeri au studii liceale (33%) sau superioare (24%). Şomajul în rândul populaţiei cu nivel redus de instruire (fără şcoală sau cu şcoală primară) este redus, însă acest lucru este determinat şi de ponderea relativ scăzută a persoanelor din aceste categorii în totalul populaţiei.

Şomeri după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite şi durata şomajului (2011)

Nivelul instituţiei de învăţământ Total

Durata şomajului Sub 6 luni

6 pana la 9 luni

9 - 27 luni

Peste 27 luni

Superior 1456 646 155 519 136 Postliceal si de maistri 143 65 11 49 18 Liceal 1825 804 169 592 260 Profesional si de ucenici 901 294 129 354 124 Gimnazial 906 277 121 325 183 Primar 188 50 6 77 55 Fara scoala absolvita 60 16 * 18 25 Total 5479 2152 592 1934 801


După vârstă observăm că şomajul este mai răspândit în rândul persoanlor cu vârste între 20-25 ani, respectiv al tinerilor absolvenţi (liceu sau instituţie de învăţământ superior), indicând dificultăţile acestei categorii de integrare pe piaţa forţei de muncă.

Şomajul pe grupe de vârstă şi sexe (2011)

Grupa de vârstă Total MASCULIN FEMININ

Total 5479 3212 2267 15 - 19 ani 238 154 84 20 - 24 ani 1025 425 600 25 - 29 ani 714 386 328 30 - 34 ani 792 441 351 35 - 39 ani 688 400 288 40 - 44 ani 793 492 301 45 - 49 ani 317 218 99 50 - 54 ani 453 309 144



Grupa de vârstă Total MASCULIN FEMININ

55 - 59 ani 360 288 72 60 - 64 ani 85 85 - peste 64 14 14 -


Evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada 2004 – 2013 la nivelul municipiului Arad este redată în tabelul de mai jos fiind prezentată comparativ cu cea la nivel judeţean şi naţional pentru mediul urban:

Evoluţia numărului mediu de salariaţi

Nivel teritorial

Numar mediu salariaţi

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Municipiul Arad 75720 76909 7 9 6 2 1 79983 81822 73495 7 0 3 7 8 66211 66315 64868

Judeţ Arad 113172 115696 119782 120358 124410 110826 1 0 69 7 5 111434 113712 116953

România (urban) 4468837 4558910 4667254 4885319 5046317 4774263 43 7 6 044 4348739 4442865 4443554

Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online

Evoluţia numărului mediu de salariaţi din municipiul Arad este similară ca şi tendinţă celei de la nivel naţional. Astfel, până în anul 2008 atât în municipiul Arad cât şi în oraşele şi municipiile din România numărul mediu de salariaţi a crescut din 2004 până în 2008, an care marchează o schimbare a sensului trendului înregistrat până atunci, în sens descendent. Diferenţa dintre evoluţia indicatorului la cele două niveluri analizate vizează intensitatea cu care s-au manifestat creşterile / descreşterile. Astfel, la nivel naţional, numărul mediu de salariaţi a crescut mult mai intens comparativ cu municipiul, în perioada 2004-2008. Ulterior, perioada de criză economică s-a manifestat mult mai puternic la nivelul urbanului în ansamblu, comparativ cu municipiul, prin scaderea bruscă a numărului de salariaţi din 2008 până în 2010.

Evoluţia numărului mediu de salariaţi


0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000

3800000

4000000

4200000

4400000

4600000

4800000

5000000

5200000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Anul

România (urban) Municipiul Arad



3.2. Infrastructura pentru educaţie şi sănătate

3.2.1. Infrastructura pentru educaţie

Structura populaţiei şcolare după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite indică faptul că aproximativ 55% din populaţia de 10 ani şi peste a municipiului a absolvit cel puţin studii liceale: studii superioare 24%, postliceale 5% şi 28,6% liceale. 27% din populaţia de peste 10 ani are un nivel relativ scăzut de educaţie (primar şi gimnazial) şi circa 0,5% sunt analfabete. Dacă în cazul învăţământului preuniversitar şi universitar, nu există diferenţe de gen, acestea se pot observa în cazul absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi primar. Astfel, ponderea barbaţilor cu nivel scăzut de educaţie (30%) este superioară celei înregistrate în cazul populaţiei feminine (23%).

Nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2011)

MUNICIPIUL ARAD Superior Postliceal Liceal

Profesional si de

ucenici Gimnazial Primar Persoane

analfabete

Total populaţie de 10 ani

şi peste Total 34710 7274 41357 21013 27357 11377 468 144583 Masculin 16428 3460 19233 12671 10610 4658 151 67712 Feminin 18282 3814 22124 8342 16747 6719 317 76871


În perioada dintre ultimele două recensăminte ale populaţiei (2002-2011) a crescut semnificativ ponderea absolvenţilor de învăţământ superior de la 11% în 2002 la 24% în 2011. Totodată, a scăzut ponderea persoanelor analfabete de la 2,8% în 2002 la 0,3% în 2011.

Populaţia municipiului Arad după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2002, 2011)

Nivel educaţie 2011 2002

număr % număr % Superior 34710 24.0 17641 11.1 Postliceal 7274 5.0 6974 4.4 Liceal 41357 28.6 46745 29.4 Profesional si de ucenici 21013 14.5 28668 18.0 Gimnazial 27357 18.9 32898 20.7 Primar 11377 7.9 21456 13.5

Persoane analfabete 468 0.3 4472 2.8 Total populaţie de 10 ani şi peste 144583 100.0 158854 100.0

Sursa datelor: INS România, recenământul populaţiei şi locuinţelor

La nivelul anului 2013, în municipiul Arad populaţia şcolară era de 41823 elevi distribuiţi astfel: 4583 – învăţământ preşcolar, 12964 – învăţământ primar şi gimnazial, 9626 – învăţământ liceal, 318 – învăţământ profesional şi de ucenici, 1510 – învăţământ postliceal şi 12822 învăţământ superior. Reţeaua de unităţi de învăţământ cuprindea 64 de unităţi: 19 – învăţământ preşcolar, 14 – învăţământ primar şi gimnazial, 26 – învăţământ liceal şi 3 unitaăţi de învăţământ postliceal. Numărul de unităţi şcolare s-a redus în ansamblul perioadei 2003-



2013 cu 24 unităţi, iar această tendinţă de scădere a numărului de unităţi şcolare se manifestă şi la nivel de judeţ. Această reducere este consecinţa scăderii populaţiei şcolare, care le rândul său este determinată de reducerea semnificativă a efectivelor populaţiei de vârstă şcolară.

Date generale privind sistemul de învăţământ (2003, 2013)

Nivel teritorial

Unităţi şcolare Elevi înscrişi Personal didactic 2003 2013 2003 2013 2003 2013

Judeţ Arad 430 166 91686 79515 5710 5244 Municipiul Arad

90 64 47435 41823 2676 2690


Date generale privind sistemul de învăţământ în municipiul Arad (2013) Niveluri de instruire Unităţi de învăţământ Elevi înscrişi Cadre didactice

Total 64 41823 2690 Prescolar 19 4583 305

Primar si gimnazial (inclusiv special) 14 12964 981

Licee 26 9626 714 Scoli profesionale : 318 : Scoli postliceale 3 1510 69

Invatamant superior 2 12822 621 Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online

După cum indică datele se poate constata din graficul următor, în perioada 2003-2013, populaţia şcolară a municipiului Arad a cunoscut o scădere de 5612 elevi înscrisi, ceea ce reprezintă aproximativ 12%. La nivel judeţean scăderea înregistrată de populaţia şcolară a fost de 13%.

Evoluţia populaţiei şcolare în municipiul Arad (2003-2013)


70000

75000

80000

85000

90000

95000

100000

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Evoluţia populaţiei şcolare

Municipiul Arad Judeţul Arad



Pe niveluri de instruire cele mai importante scăderi s-au înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial (2062 elevi), profesional (2771 elevi) şi universitar (2008 studenţi).

Evoluţia populaţiei şcolare în perioada 2003-2013, pe nivelulri de instruire


Evoluţia populaţiei şcolare în municipiul Arad (2008-2013)

Niveluri de educaţie 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 91200 90800 94086 86435 84478 79515 Copii inscrisi in gradinite 12954 13675 14040 14076 12233 12053 Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 36415 36014 35527 34204 36551 36363 Elevi inscrisi in invatamantul liceal 17363 18610 18685 18649 17818 16073 Elevi inscrisi in invatamantul profesional 3199 1946 1015 266 328 610 Elevi inscrisi in invatamantul postliceal 792 1018 951 1010 1373 1530 Studenti inscrisi 20477 19537 23838 18174 16175 12886


Deşi populaţia scolară a scăzut în perioada, numărul cadrelor didactice a crescut în perioada 2008-2013. Creşterea nu se înregiastrează la toate nivelurile de învăţământ, ci doar la cel preşcolar şi superior (postliceal şi superior). Consecinţa reducerii populaţiei şcolare cuprinsă în învăţământul primar şi gimnazial este scăderea numărului de cadre didactice la aceste niveluri de educaţie.

3891

15026

9919

3089

609

14830

47435

4583

12964

9626

318

1510

12822

41823

0 10000 20000 30000 40000 50000

Copii inscrisi in gradinite

Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)

Elevi inscrisi in invatamantul liceal

Elevi inscrisi in invatamantul profesional

Elevi inscrisi in invatamantul postliceal

Studenti inscrisi

Total

Anul 2013 Anul 2003



Cadre didactice pe niveluri de instruire (2008-2013) Niveluri de instruire 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 2653 2513 2483 2359 2583 2690 Invatamant prescolar 252 279 276 299 300 305 Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 994 905 860 817 895 981 Invatamant liceal 744 740 762 709 772 714 Invatamant profesional 77 18 : : 10 : Invatamant postliceal 21 6 9 7 61 69 Invatamant superior 565 565 576 527 545 621


Analiza comparativă a indicatorilor număr mediu de elevi pe cadru didactic şi număr mediu de elevi pe sală de clasă evidenţiază faptul că valorile acestora pentru municipiul Arad se găsesc sub valorile medii judeţene, în cazul numărului elevi/cadru didactic şi peste media judeţeană în cazul numărului de elevi per sală de clasă, situaţie prezentată în tabelul de mai jos.

Valori medii ale indicatorilor privind elevi per cadru didactic şi elevi per săli de clasă (2013) Nivel teritorial Elevi/cadru didactic Elevi/ Sali de clasa

Judeţ Arad 15.2 24.6 Municipiul Arad 15.5 26.4


Valorile înregistrate ale indicatorului număr mediu de elevi pe cadru didactic pe diferite niveluri de învăţământ sunt adecvate pentru instruirea de către un singur cadru didactic, fără a avea consecinţe negative asupra calităţii procesului educaţional.

Număr de elevi pe cadru didactic, pe niveluri de învăţământ 2013

Niveluri de instruire Elevi Cadre

didactice Elevi /Cadre

didactice Total 41823 2690 15.5 Preşcolar 4583 305 15.0 Primar si gimnazial (inclusiv special) 12964 981 13.2 Licee 9626 714 13.5 Scoli profesionale 318 - - Scoli postliceale 1510 69 21.9 Invatamant superior 12822 621 20.6


Infrastructura pentru educaţie a municipiului Arad dispune de o serie de dotări prezentate în următorul tabel:

Infrastructura de învăţământ Infrastructura de

învăţământ 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sali de clasă şi cabinete şcolare 1235 1195 1165 1017 1551 1583



Infrastructura de învăţământ 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Laboratoare 294 271 316 295 473 466 Săli de gimnastică 54 50 55 42 59 61 Ateliere şcolare 147 108 96 62 78 86 Terenuri de sport 39 36 39 36 59 61 Bazine de înot 1 1 2 1 1


3.2.2. Infrastructura pentru sănătate

Gradul de dotare cu servicii medicale de către un personal calificat este în medie mai ridicat decât cel la nivel judeţean, numărul locuitorilor ce revin la un medic fiind mult mai mic în municipiul Arad decât media judeţeană. Aceeaşi situaţie se observă şi în cazul numărului de locuitori ce revine unui cadru sanitar mediu.

Număr mediu de locuitori ce revine unui medic / cadru sanitar mediu Nivel teritorial Medici Personal sanitar mediu Municipiul Arad 196.4 99.1

Judeţ Arad 390.0 202.4 Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online

Indicatorul număr de paturi la mia de locuitori ne oferă o imagine foarte bună asupra capacităţii de supraveghere medicală în interiorul unităţilor de sănătate, valoarea acestuia pentru municipiul Arad fiind de 9,3 la mia de locuitori, mai ridicată faţă de media judeţului Arad 5,2 la mia de locuitori.

Număr de paturi în spitale la mia de locuitori (2013) Nivel teritorial Populaţie

2013 Paturi in spitale

2013 Paturi la 1000 locuitori

Municipiul Arad 162248 1516 9.3 Judeţul Arad 450869 2342 5.2


Reţeaua de unităţi sanitare a municipiului Arad este prezentată în tabelul următor:

Unităţi sanitare (2013) Categorii de unităţi sanitare Număr Spitale 4 Dispensare medicale 1 Centre de sanatate mintala 1 Centre de diagnostic si tratament 1 Centre medicale de specialitate 1 Cabinete medicale de medicina generala 48 Cabinete medicale scolare 12 Cabinete medicale studentesti 1 Cabinete medicale de familie 117 Cabinete stomatologice 295 Cabinete medicale de specialitate 205



Categorii de unităţi sanitare Număr Farmacii 73 Puncte farmaceutice 2 Crese 6 Laboratoare medicale 38 Laboratoare de tehnica dentara 25 Centre de transfuzie 1 Alte tipuri de cabinete medicale 2


DISFUNCŢIONALITĂŢI

în perioada intercenzitară (2002–2011) pierderea demografică este de 42192 persoane, ceea ce reprezintă o scădere a volumului populaţiei cu aproximativ 22%. Conform proiectării demografice scăderea volumului populaţiei se va menţine, cel puţin până la nivelul anului 2050; distribuţia pe sexe a populaţiei municipiului Arad reflectă, un uşor dezechilibru între ponderea populaţiei feminine – 53,5% (86849 femei) şi a celei masculine – 46,5% (75601 bărbaţi), comparativ cu situaţia observată la nivelul judeţului Arad;

ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani, a înregistrat în perioada inter-cenzitară (2002 – 2011) o scădere de aproximativ 15%. În acelaşi timp, ponderea populaţiei vârstnice a înregistrat o creştere de aproximativ 10%. Scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea celei de peste 64 de ani pun în evidenţă fenomenul de îmbătrânire demografică;

chiar dacă în anul 2011 raportul de dependenţă după vârstă la nivel de municipiu (389 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă) este inferior mediei judeţene (460), tendinţa înregistrată în perioada 2002-2011 este de creştere a valorii acestui raport, ceea ce creşte sarcina socială a populaţiei apte de muncă;

indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică are pentru municipiul Arad, în anul 2011, valoarea de 0,9 sub nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor;

în perioada 2009-2011, rata natalităţii a scăzut cu aproximativ 1 punct procentual, tendinţa înregistrată fiind, ca şi în cazul mediilor naţionale şi judeţene, de scădere a ratelor natalităţii;

sporul natural înregistrează valori nagative în toată perioada 2009-2013, ca urmare a mortalităţii ridicate comparativ cu natalitatea.

reducerea efectivelor de populaţie este determinată atât de natalitatea redusă în raport cu intensitatea mortalităţii, cât şi de migraţie, valoarea media a sporului mogratoriu, inregistrată în perioada 2009-2011, fiind de -2,7‰.

în perioada 2002-2011, a crescut ponderea şomerilor, a populaţiei active (atât a şomerilor cât şi a populaţiei ocupate din totalul populaţiei).



ponderea antreprenorilor (a patronilor sau a lucrătorilor pe cont propriu) este relativ scăzută, variind în jur de 5% din totalul populaţiei ocupate;

pondere mare a şomerilor în rândul persoanelor cu nivel ridicat de instruire (superior) şi al tinerilor absolvenţi;

RECOMANDĂRI

Având în vedere tendinţele de evoluţie a populaţiei şi disfuncţionalităţile identificate în cadrul acestui studiu, obiectivele de dezvoltare socio-economică a municipiului Arad ar trebui orientate înspre: oprimizarea şi reducerea efectelor fenomenelor demografice negative (îmbătrânire demografică, depopulare, reducerea natalităţii, emigrare internă / externă) şi dezvoltarea serviciilor oferite în special populaţiei tinere prin măsuri care să permită dezvoltarea profesională concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii; creşterea competititivităţii capitalului uman pe piaţa muncii prin asigurarea oportunitţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă pentru categorii vulnerabile, susţinerea iniţiativelor antreprenoriale locale şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne şi flexibile.

studiu de fundamentare privind evoluŢia ... - arad · pdf file- infrastructura şi...

Documents