rcs 91.010.30

STANDARD ROMAN

sR EN 1gg1 -1-1

August 2004lndice de clasificare G 11

Eurocod 1: Acliuni asupra structurilorPartea 1-1: Acfiuni generale- Greutifi specifice,greutifi proprii, incirciri utile pentru clidiri

Eurocode 1: Actions on structures-part 1-1: Generatactions-Densities, self-weight, imposed loads for buildings

Eurocode 1: Actions sur les structures - partie 1-1: Actions

S:ffifl1,";t#L'*Jr"#miques' poids propres' charges

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 3 mai 2004Standardul european EN 1991-1-1:2002 are statutul unuistandard romdnTnlocuiegte STAS 1O1O1l1-78 9i STAS 1O1O1t2-75

CORESPONDENT, A cu standardul european

the European Standard

Acest standard este identicEN 1991-1-1:2002

This standard is identical withEN 1991-1-1:2002

La pr6sente norme est identique d la Norme europ6enneEN 1991-1-1:2002

ASOC|ATTA DE STANDARDTZARE DtN (ASRo)_ Adresa PogtalS: str. Mendeleev 21-25,010362, Bucuregti

'

Direcfia Generali: Tel. +40 21 21132 96, Fax +40 21 210 08 g3Direc[ia standardizare:Tet. +40 21 310 43 08, +40 21 310 43 09 sau+40 21 312 47 4,Fa>< +40 21 315 58 70

, Directia^euotig*ii -.s^"I: Y:ll{il.{!1q1e1te: rel \10 ?1 ?!217 2s, +40 21 2127s 20,!!0 21 312 94 88, +40 21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +49 21 212 76 20

@ ASRO Reproducerea sau.utilizarea integrale sau pa(iali a prezentului standard in orice publicatii gi prin oriceprocedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este intezise dace nu exista icordul scris alASRO

Ref.: SR EN 1991-1-1 :2004 Editia 1

Preambul nafional

4g::! _s!a$a1d reprezinti versiunea romini a textului in limba englezi a standardutui europeanEN 1991-1-1:2002.

Standardul european EN 1991-1-1:2002 a fost adoptat inilial la data 3 mai 2004 prin metoda anuntuluicare este inlocuiti de prezenta traducere.

Acest standard inlocuiegte incepAnd din 30 ianuarie 2010 (aceasta corespunde cu data limiti de laCEN privind anularea tuturor standardelor nalionale in contradicfie a firilor membre CEN 9i necesititimp pentru elaborarea gi aprobarea anexelor na[ionale) STAS 10101t1-78, Acfiu-ni in construc(ii.Greutili tehnice gi incirciri permanente, STAS 1O1O1t2-75, Acliuni in construclii. lncirciri datoriteprocesului de exploatare.

Coresponden{aurmdtoarea:

EN 1990:2002

EN 1991-1-7EN 1991-2EN 1991-3EN 1991-4EN 1991-1-3EN 1991-1-4EN 1991-1-6

dintre standardele europene la care se face referire gi standardul romAn este

IDT SR EN 1990:2004

, lr.cod:Bazeleproiectiriistructurilor

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeazd standardele europene la care se face referintd(respectiv standardele romAne identice cu acestea).

Simbolul gradului de echivalente (lDT - identic), conform SR 10000-8.

Standardele europene. citate ca referin{i_gi care nu au fost adoptate ca standarde rom6ne pot ficonsultate sau comandate la Asocia{ia de Standardizare din Rom6nia

STANDARD EUROPEANEUROPEAN STANDARDNORME EUROPEENNEEUROPAFCHE NORM

EN 1991-1-1

Aprilie 2002

tcs 91.010.30 lnlocuiegte ENV 1 991-2-1 :1995

Versiunea romdnd

Eurocod 1: Acfiuni asupra structurilorPartea 1 -1 : Ac[iuni generale-Greutifi specifice,greutifi proprii, incirciri utile pentru clidiri

Eurocode 1: Actions on Eurocode 1: Actions sur les Eurocode 1- Einwirkungen aufstructures-Part 1-1: General structures -Partie 1-1:Actions Tragwerke- Teil 1-1:Wlchten,

actions- Densities,self- g6n6rales- Poids volumiques, poids Eigengewicht und Nutzlasten imweight, imposed loads for propres, charges d'exploitation Hochbau

buildings bAtiments

Acest standard reprezintd versiunea romAnd a standarduluieuropean EN 1gg1-1-1:2002.Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cupermisiunea CEN.

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 30 noiembrie 2001.

Membrii CEN sunt obligali si respecte Regulamentul lntern CEN / CENELEC care stipuleazdcondiliile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard na[ional, fdrd nici omodificare .Listele actualizate gi referinlele bibliografice referitoare la aceste standarde nalionale pot fiob[inute pe bazS de cerere cdtre secretariatulcentralsau orice membru cEN.

Acest stan_dard european existi in trei versiuni oficiale (englez5, francezd, germani). O versiune inoricare alti limbd, realizati prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sana[ionali gi notificati SecretariatuluiCentral, are acelagi statut ca giversiunile oficiale.

Membrii CEN sunt organismele nafionale de standardizare din urmdtoarele !iri: Austria, Belgia,Danemarca, Elvefia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, LuxemUurg, tvla-6a,Marea Britanie, Norvegia, olanda, Portugalia, Republica cehd, spania gisuedia.

CEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZAREEuropean Committee for Standardization

Comite Europ6en de NormalisationEuropdisches Komitee fUr Normung

Secretariat Gentral : str. Stassart 36, B-1050 Bruxelles

@2002 cEN Toate drepturile de exploatare sub orice toimEJlin orice rnoosunt rezervate in lumea intreagi membrilor CEN

Pagina

4

4

5

5

b

6

6

7

7

7

II9

10

10

10

11

1'l

11

11

1'l

1'l

12

12

SR EN 1991-1-1:2004

Cuprins

Preambul

lstoricul programului de eurocoduri

Domeniul de aplicare gi statutul eurocodurilor

Standarde nafionale care implementeazi eurocoduri

Legitura dintre eurocoduri gi specificatiile tehnice armonizate (EN, ATE)

lnforma[ii adi[ionale specifice EN 1991-1-1

Anexa na[ionali la EN 1991-1-1

Secfiunea t Generalitifi

1.1 Domeniu de aplicare

1.2 Referinte normative

1.3 Distinclia dintre principii gi reguli de aplicare

1.4 Termeni 9i defini{ii

1.5 Simboluri

Secfiunea 2 Clasificare acfiuni

2.1 Greutate proprie

2.2 lncirciri utile

Secfiunea 3 Situafii de proiectare

3.1 Generalitifi

3.2 lncircdri permanente

3.3lncirciri utile

3.3.1 Generalitili

3.3.2 Prevederi adifionale pentru clSdiri

Secfiunea 4 Greutiifi specifice ale materialelor de construcfie gi materiatelordepozitate

4.1 Generaliti{i

Secfiunea 5 Greutatea proprie a lucririlor de construcfie

5. 1 Reprezentarea acliunilor

5.2 Valori caracteristice ale greutifii proprii

5.2.1 Generalitifi

5.2.2 Prevederi aditionale pentru clSdiri

13

13

13

13

13

SR EN 1991-1-1:2004

Secfiunea 6 incirciri utile pe clidiri6. 1 Reprezentarea acfiunilor

6.2. Distribulia incircirilor

6.2.1 Plangee, grinzi gi acoperiguri

6.2.2 Stilpigi pereli

6.3 Valori caracteristice ale incdrcirilor induse

6.3.1 Zone reziden[iale, sociale, comerciale gi administrative

6.3.1.1 Categorii

6.3.1.2 Valori ale ac[iunilor

6.3.2 Zone pentru depozitare gi activiti{i industriale

6.3.2.1 Categorii

6.3.2.2 Valori ale ac[iunilor

6.3.2.3 Acfiuni induse de utilaje de ridicat

6.3.2.4 Acfiuni induse de migcarea vehiculelor

6.3.2.5 Acliuni induse de utilaje speciale de intrelinere

6.3.3 Zone pentru garaje gi trafic de vehicule (firi poduri)

6.3.3.1 Categorii

6.3.3.2 Valori ale acliunilor

6.3.4 Acoperiguri

6.3.4.1 Categorii

6.3.4.2 Valori ale acliunilor

6.4lncdrciri orizontale pe parapete gi pereli despi(itori care funclion eaz1 cabariere

Anexa A (informativa) Tabele pentru greutatea specifici nominali a materialelor deconstrucfii, greutatea specifici nominali si unghiul de taluz naturat pentru materialedepozitate

Anexa B(informativd) Bariere de securitate pentru vehicule gi parapete pentru parciri

Bibliografie

15

15

15

15

15

15

15

15

16

18

18

18

19

20

20

20

20

21

22

22

22

23

24

34

35

SR EN 1991-1-1:2004

Preambul

Acest document (EN 1991-1-1:2002) a fost elaborat de Comitetut Tehnic CEN/TC 250 ,,EurocoduriStructurale", alcdruisecretariat este delinut de citre BSl.

Acest standard european trebuie si primeasci statutul de standard nalional, fie prin publicarea unuitext identic, sau prin ratificare, pAni celtdziu in octombrie 2002,iar toate standardele nalionale incontradicfie cu acesta trebuie anulate pAni cel tiziu in martie 2010.

CEN/TC 250 este responsabil de toate eurocodurile structurale.

Acest document inlocuiegte ENV 1991-2-1 :1 9gS.

Anexele A gi B sunt informative.

Conform Regulamentului lntern CEN/CENELEC, institutele de standardizare nalionale dinurmitoarele {iri sunt obligate si aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemaica, Elve[ia,Finlanda, Fran[a, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Luxemburg,

-Malta, Marea Britanie,

Olanda, Norvegia, Portugalia, Republica Cehi, Spania gisuedia.

lstoricul programului de eurocoduri

ln 1975, Comisia Comunitd(ii Europene decide, in baza articolului 95 al Tratatului, un program deacliune in domeniul constructiilor. Obiectivul programului este de a elimina obstacolele in caleacome(ului gi armonizarea specificafiilor tehnice.

ln cadrul acestui program de acliune, comisia a luat ini[iativa de a stabili un ansamblu de regulitehnice armonizate pentru proiectarea lucririlor de construcfii; aceste reguli, intr-o primi etap6, s-untutilizate ca o alternativd la reglementdrile nalionale in vigoare in diferite state membre gi inlocuireaacestora

Timp de cincisprezece ani, comisia, cu ajutorul unui comitet director alcituit din reprezentan[ii statelormembre, a condus la dezvoltarea programului eurocodurilor, care incepe in cursul anilor 19g0 cuprima genera[ie de coduri europene.

ln-'!_!a! comisia gi statele membre ale Uniunii Europene 9i ale Asociafiei Europene a Liberului Schimb- AELS - au decis, pe baza unui acord 1) intre comisie gi Cer.r, si transfere ia cer,l p6nt"o serie demandate, pregitirea gi publicarea eurocodurilor, cu scopul de a le da in viitor statutul de standardeuropean (EN). Acesta stabilegte de facto o legituri intre eurocoduri gi toate directivele consiliuluigi/sau deciziile comisiei privind standarde europene (de exemplu Direitiva consiliului gg/106/cEEqtlytnl Projlusele pentru construclii - DPC - 9i Directivele Consitiutui 93/37|CEE, 92I50/CEE 9i89l440lCEE privind lucrdri gi servicii publice, ca gidirectivele echivalente aleAELS, destinate puneriipe picioare a pielei interne).

Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde urmitoarele standarde, in general fiecare esteconstituit din mai multe pd(i:

EN 1990, Eurocod: Bazele proiectdrii structurilor.EN 1 991;- Euroco-d 1 : Acliu n i asupra structurilor.prEN 1992, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.prEN 1993, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o{el.prEN 1994, Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de olel gi beton N1)

prEN 1995, Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn.prEN 1996, Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidirie.prEN 1997, Eurocod 7: Proiectarea geotehnici.prEN 1998, Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten{a seismic6.prEN 1999, Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu.

1) Acord intre Comisia Comunit5lii Europene gi Comitetul European de Standardizare (CEN) privind elaborarea

",, -.9"_9rt9-.!.{rripentru proiectarea lucririlor de construclii 9i ingineregti (BC/CEN/03/89).'''' NOTA NATIONALA - A se citi beton armat cu armituri rigidd.

SR EN 1991-1-1:2004

Standardele eurocod recunosc responsabilitatea autoriti[ilor de reglementare din fiecare stat membrugi au pistrat dreptul acestora de a stabili la nivelul lor na(ional vllori din reglementdri de securitatecare continud si difere de la un stat la altul.

Domeniul de aplicare gi statutul eurocodurilor

Statele membre ale UE gi ale AELS recunosc eurocodurile servesc ca standarde de referin[i pentruurmitoarele utilizdri:

ca mijloc de a proba conformitatea clidirilor gi_a lucrdrilor ingineregti cu cerinlele esenliale dinDirectiva Consiliului 89/106/CEE, in partic.ular-Cerinla EsenlialS nr.i - Stabilitatea gi rezistenlamecanici gi Cerinla Esenliald nr. 2 -securitate in caz de incendiu;

cabazd de specifica{iiin contractele de lucriride construcliigiserviciile tehnice asociate;

cadru de specificalii tehnice armonizate la produsele pentru construc[ii (EN giATE).

Eurocodurile, in misu.ra in care-privesc lucriri de construclii in sine, au o relalie directd cudocumentele lnterpretative " cu refe_rire la articolul 12 al DPC, chiar daci sunt de naturi diferiti destandardele de produse armonizate3). in consecinfd, aspectele tehnice care rezultd din lucrdrile deelaborare a eurocodurilor trebuie si fie luate in considerare de manieri adecvati de cdtre comiteteletehnice CEN gi/sau de cdtre grupurile de lucru ale EOTA care elaboreazi standarde de produs, invederea ajungerii la o completi compatibilitate a acestor specificalii tehnice cu eurocodurile.

Standardele eurocoduri furnizeazd reguli comune de proiectare structurali pentru calculul intregiistructuri, 9i produselor componente, de naturi tradilionald sau inovatoare. Formele neobignuileconstructive sau de concepfie,_nu sunt acoperite in mod specific Ai in asemenea cazuri proieitantulapeleazi la expe(i pentru considera(ii suplimentare.

Standarde nationale care implementeaze eurocoduri

Standardele nalionale care implementeazd eurocodurile trebuie sd cuprindd intregul text aleurocodului (inclusiv toate anexele) aga cum a fost publicat de CEN; acest text poate fi precedat de opagind nalionali de titluri 9i de un preambul national; poate fi urmat gi de o anexl na(ionatd.

Anexa nalionald poate si conlind doar informa{ii privind parametrii ldsa[i liberi in eurocod la alegereanationali, menlionali ca parametri determinali la nivel nafional, care sunt utiliza[i pentru proiec'iareaclidirilor gi lucririlor de construclii ingineregti din [ara respectivi; se referi la:

valorigi/sau clase unde eurocodul prevede alternative;veloricare se pot utiliza acolo unde eurocodul prezinti numai un simbol;date specifice [arii respective (geografice, climatice etc.) de exemplu harta zonarii zdpezii;procedura de utilizat atunci cdnd eurocodul indici proceduri alternative.

Poate de asemenea sd confini:decizii de aplicare a anexelor informative giref.eriri la informalii complementare care si nu fie contradictorii, pentru a ajuta utilizatorul inaplicarea eurocodului.

.') Conform articolului 3.3 al DPC, cerinlele esenliale (CE) trebuie sd primeasci o formd concretd in documenteleinterpretative (Dl) pentru a asigura legitura necesard intre cerin{ele esen{iale gi mandatete pentru standardeeuropene (EN) armonizate 9i ghidurile pentru agremente tehnice europene (ATE), pre",im gi cu acesteggremente."'Conform articolului 12 al DPC (Directiva Consiliului 89/106/CEE) documentele interpretative trebuie:a) si prezinte o formd concretd pentru cerinlele esen(iale armonizandu-se terminologia gi bizele tehnice,,indicandu-se acolo unde este necesar, clasele sau nivelul pentru fiecare cerin{i;b) sd indice metodele de corelare a acestor clase sau.niveluri ale cerinlelor iu specificatiile tehnice, de exemplumetode de calcul gi incercare, reguli tehnice pentru proiectare, etc.;c)sd serveasci drept referin(5 pentru stabilirea standardelor armonizate gi ghidurilor pentru agremente tehnicearmonizateEurocodurile, de facto, joacd un rol similar pentru Cerinla Esentiale CE 1 9i pentru o parte din CE 2.

SR EN 1991-1-1:2004

Legitura dintre eurocoduri gi specificafiite tehnice armonizate (EN gi ATE)pentru produse

Este necesard o coerenfe Llrg specificatiile tehnice armonizate ale produselor pentru construclii giregulile tehnice pentru lucrdri de construclii"). Mai mult, orice informalie care insolegte marcalui iE aproduselor pentru construclii cu referire la eurocoduri trebuie sd men{ioneze clar caie parametrideterminali la nivel nalional au fost luali in considerare.

lnformafii adifionale specifice EN 1991-1-l

EN 1991-1-1 stabilegte acliunile 9i furnizeazi indica{ii pentru proiectarea structurali a ctddirilor gilucrdrilor de construc[ii ingineregti gi in special urmitoarele aspecte:

- greutili specifice ale materialelor de construclie gi ale materialelor depozitate;- greuti{i proprii ale elementelor de construcfie,- incirciri utile pentru clidiri.

EN 1991-1-1 se adreseazi clien{ilor, proiectanlilor, antreprenorilor gi autoritililor publice.

EN 1991-1-1 se utilizeazd impreuni cu EN 1990, alte pi(iale EN 1991 gide ta EN 1992 pAnd taEN 1999 pentru proiectarea structurilor.

Anexa nafionali la EN 1991-1-l

Acest standard stabilegte proceduri alternative, valori gi recomandd clase, cu note indicandu-se undetrebuie sd se faci opliunea nalionali. De aceea standardul nalional care adoptd EN 1991-1-1 poateay.ea o anexi nalionald cu tofi parametrideterminali la nivel na{ional de utilizat la proiectarea clidirilorgi lucririlor de construclii ingineregti care sunt construite in {ara respectivi.

Alegerea na{ionali este autorizati in EN 1991-1-1 de:

- 2.2(31;- 5.2.3(1) pAnd la 5.2.3(5);- 6.3.1.1 (tabelul6.1);- 6.3.1.2(1)P (tabelul 6.2);- 6.3.1.2(10) & (11);- 6.3.2.2(1)P (tabelul6.4);- 6.3.2.2(3);- 6.3.3.2(1)(tabelul6.8);- 6.3.4.2 (tabelul6.10) ;- 6.4(1XP)(tabelul6.12),

*(A se vedea articolul 3.3 9i articolul 12 al DPC, cdt gi 4.2,4.3.1,4.9.2 9i b.2 din lD 1.

SR EN 1991-1-1:2004

Secfiunea I Generalitifi

1.1 Domeniu de aplicare

(1) EN 1991-1-1 define$te ac{iuni 9i furnizeazi indica[ii pentru proiectarea clidirilor 9i lucrdrilor deconstrucfii ingineregti, cat giaspecte geotehnice pentru urmdtoareie subiecte:- greutifi specifice ale materialelor de construclie gi ale materialelor depozitate;- greutSli proprii ale lucririlor de construcfie,- incdrcdri utile pentru clddiri.

(2) Secliunea 4 9i anexa A indicd valori nominale pentru greutili specifice ale materialelor deconstrucfii, materiale suplimentare pentru poduri gi materiale depozitate. ln completare pentrumaterialele specifice se indici gi unghiul de taluz natural.

(3) Sec[iunea 5 prevede metode de evaluare a valorilor caracteristice a greutilii proprii ale lucririlorde construclii.

(4) Secfiunea 6 indici valori caracteristice a incircdrilor utile pentru plangee gi acoperiguri, acestevalori sunt definite in funclie de categoria de utilizare in domeniile din constructii urmitoare:

- rezidenliale, sociale, comerciale gi administrative;

- garaje 9i spa[ii destinate traficului de vehicule;

- depozite gi activiti{i industriale;

- acoperiguri;

- suprafele pentru aterizarea elicopterelor.

(5) lncdrcdrile din trafic indicate in sectiunea 6 se referd la vehicule cu greutatea bruti de pAni la160 kN. Proiectarea zonelor de trafic cu vehicule grele cu greutatea brutd mai mare de 160 kN trebuiesi fie conveniti cu autoritatea relevanti. lnforma{ii adilionale se pot gisi EN 1gg1-2.

(O) fe$1u construclii sau perefi de barare, fo(ele orizontale sunt indicate in sectiunea 6. Anexa Bprezinti indicalii adilionale pentru bariere de securitate in parcdri.

NOTA - Fo(ele datorate impactului vehiculelor sunt specificate in EN 1gg1-1-7 gi EN 1 gg1-2.

(7).-Pentru situaliile de proiectare cere implici efectul acliunilor in silozuri gi rezervoare, cauzate deapd sau alte materiale, a se vedea EN 1gg1-3.

1.2 Referinfe normative

Acest standard european cuprinde prin referinle datate sau nedatate, prevederi din alte publicafii.Aceste referin[e normative sunt citate la locurile corespunzltoare din text $i publicalille sunt enumeratein continuare. Pentru referinlele datate, amendamentele sau revizuirile'ulterioare a oricdreia dinaceste publicalii nu se aplicd acestui standard european decAt daca ele au fost incorporate in el p6namendament sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima edifie a publiba[iei la care seface referire (inclusiv amendamentele

NOTA 1 - Eurocodurile au .fo9J

publicale pind in prezent ca prestandarde europene. Standardele europeneenumerate in continuare sunt citate ca referinle normative, fie cd sunt publicate sau sunt in lucru:

EN 1990EN 1991-1-7

EN 1991-2EN 1991-3

EN 19914

Eurocode: Basis of structural designEurocod 1: Actions on structures: part 1-7: Accidental actions from impact andexplosionsEurocode 1 : Actions on structures: part 2: Traffic loads on bridgesEurocode 1: Actions on structures: part 3: Actions induced by cranes andmachineryEurocode 1: Actions on structures: Part 4: Actions in silos and tanks

SR EN 1991-1-1:2004

NOTA 2 - Eurocodurile au .fo9t publicate pAni in prezell ca prestandarde europene. Standardele europeneenumerate in continuare sunt citate ca referinle normative, fie cd sunt publicate sau sunt in lucru.

EN 1991-1-3EN 1991-1-4EN 1991-1-6

Eurocode 1:Actions on structures: Part 1-3: Snow loadsEurocode 1:Actions on structures: Part 1-4: Wind actionsEurocode 1: Actions on structures: Part 1-6: Actions during execution

1.3 Distincfia dintre principiigi regulile de apticare

(1) Aceasti parte a eurocodului stabilegte, in funclie de caracterul fiecdrui articot, o distinclie dintreprincipii gi regulile de aplicare.

(2) Principiile cuprind:

- afirma{ii de ordin general gi definifii pentru care nu existi alternative;

- cerin[e 9i modele analitice pentru care nu este admisi o alternativS, dec6t in cazul in care aceastaeste indicati in mod explicit.

(3) Principiile sunt identificate prin numirul paragrafului, urmat de litera p .

(4) Regulile de aplicare sunt reguli recunoscute in general, care sunt conform principiilor gi satisfaccerinlele acestora.

(5) Se admite utilizarea alternativd a regulilor de proiectare diferite de regulile de aplicare indicate inEN 1991-1-1 pentru lucriri de construc(ii, cu condilia ca si se demonstreze conformitatea reguliloraltemative cu principiile relevante 9i sunt cel pulin echivalente in ceea ce privegte securitateastructurali, aptitudinea deexploatare gidurabilitatea care se atinge cAnd se utilizeaza eurocodurile.

NOTA: Daci o reguld de aplicare este inlocuitd de o regulE de proiectare alternativd, proiectarea rezultati nupoate fi declar^atd a fi in deplind conformitate cu EN 1991-1-1 degi proiectarea rdm6ne in acord cu principiileEN 1991-1-1. in cazul utilizdrii EN 1991-1-1 pentru o caracteristici prezentatd in anexa Z a unui standard deprodus .sau a unui ghid pentru agrementele teJrnice europene (ATE), utilizarea unei reguli de proiectarealternative nu poate fi acceptatd pentru marcajul CE.

(6) ln aceasti parte a standardului, regulile de aplicare sunt identificate printr-un numir amplasat intreparanteze, ca de exemplu acest paragraf.

1.4 Termeni 9i definifii

Pentru utilizarea acestui standard european se aplici termenii gi defini[iile indicafi in ISO 2394,ISO 3898, lso 8930 gi cei/cele prezentate in continuare. in p1is, pentru utilizarea acestui standard seindici o listd de termenigisunt definiliide bazd in EN 1990, 1.5.

1.4.1 greutatea specificigreutate a materialului pe unitatea de volum, pentru o distribu[ie normald a microgolurilor, golurilor giporilor.

NQTA - in limbaj obignuit acest termen este deseori abreviat ca ,,densitate" (care este strict masi pe unitatea devolum).

1.4.2 unghiul taluzului naturalunghi pe care panta naturald a unei grdmezi de material liber o face cu orizontala.

1.4.3 greutatea bruti a vehicululuigreutatea brutd a unui vehicul include greutatea proprie a acestuia Tmpreuni cu greutatea maximd abunurilor admise si le care

1.4.4 elemente structuraleelemente care cuprind structura principal6 gi structurile de suport. Pentru poduri, elementelestructurale cuprind grinzile, pldcile structurale gi elementele care asigurd stabilitate ca gi cabluri desuspendare.

SR EN 1991-1-1,2004

1.4.5 elemente nestructuraleelemente care includ elementele de completare gi finisare legate de structuri, inclusivimbrdcimintea drumului gi parape{ii nestructurali. lnclud de asemenealchipamente gi utiiaje fiiatepermanent de, sau in cadrul structurii.

1.4.6 pereli despirfitoripereli neportanli

1.4.7 perefi despi(itori mobitipereli care pot si fie deplasafi, respectiv adiugafi, eliminafi sau reconstruili in alt loc

1.5 Simboluri

(1) Pentru inlelegerea cestui standard european, se aplici urmitoarele simboluri:

NOTA - Notaliile utitizate se bazeazi pe tSO 3898: 1997.

(2) O listn generali de simboluri este previzuti in EN 1990 la 1.6 9i sunt prezentate in continuarenotafiile specifice acesteipd(idin EN 1991.

Litere latine majuscule:\/' A suprafafi incircati

Ao suprafafa ini{ial5A vabare caracteristici a incircdrii concentrate variabile

Litere latine mici9* greutate pe unitatea de suprafafi, sau greutate pe unitatea de lungimen numirulde niveluriqk valoare caracteristicd a incdrcdrii uniform distribuite, sau incircirii liniare

Litere grecegti mici

oe coeficient de reducerecrn coeficient de reducere,/ greutatea specificiq coeficient de amplificare dinamicdVto coeficientul pentru valoarea de combinalie a unei incdrciri variabile, a se vedea tabelulA.1.1

din EN 1990A unghiultaluzuluinatural(grade)

SR EN 1991-1-1:2004

Secfiunea 2 Glasificare acfiuni

2.1 Greutate proprie

(1) Greutatea proprie a construcliilor se considerS, ca ac{iune permanenti fix5, a se vedeaEN 1990 1.5.3. 9i 4.1.1,.

(2) ln cazul in care greutatea proprie poate varia in timp, se iau in considerare valorile caracteristicesuperioari gi inferioari (a se vedea EN 1990 4.1.2,).ln cazurile in care elementul nu este fix (deexemplu perelii despi(itori mobili, a se vedea 6.3.1.2(8)), greutatea proprie se trateazi ca o incircareutild adi!ionali.

NOTA - Aceastd reguli se aplici in cazurile particulare cAnd ac[iunile ,,permanente" pot fi favorabile.

(3)P lncdrcirile datorate umpluturilor trebuie considerate ca acliuni permanente 9i posibila redistribuirea lor trebuie luati in considerare la proiectare, a se vedea 5.2.2 (1) gi (2).

(4)P lncdrcirile cu pdm6nt pe acoperiguri giterase trebuie considerate ca acliuni permanente.

(5) Referitor la principiile2.l(3)P gi 2.1(4)P, proiectarea trebuie sd ia in considerare varialiile deumiditate 9i varialiile de grosime, care pot fi cauzate de acumuldri necontrolate in durata de viatdproiectati a structurii.

NOTA - Pentru informa(ii detaliate asupra impingerii pimintului a se vedea EN 1997.

2.2 incirciri utile

(1)P lncircirile utile trebuie si fie considerate ca acliuni variabile libere, daci nu se specifici altcevain acest standard, a se vedea EN 1 990 1 .5.3 gi 4.1 .1 .

NOTA - Pentru incdrciri utile pe poduri a se vedea EN 1991-2.

(2) Atunci cAnd se consideri o situalie de proiectare accidentali, in care impactul vehiculelor sauincircdri accidentale cauzate de echipamente pot fi relevante, aceste incircdri se iau dinEN 1997-1-7.

(3) lncircirile utile se iau in calcul ca ac[iuni cvasistatice (a se vedea EN 1990 1.5.3.13). Modelele deincircare pot include efecte dinamice daci nu existd riscul apariliei fenomenului de rezonan[d sau altrdspuns dinamic semnificativ alstructurii, a se vedea de la EN 1992 pind la EN 1999. in cazulin carese consideri cd migcarea ritmicd sincronizati a oamenilor sau dansul sau sdriturile pot conduce laaparilia fenomenului de rezonanfi, modelul de incdrcare se determind pentru o analizd dinamicdspeciald.

NOTA - Procedura utilizatd poate fi prezentatd intr-o anexd nalionali.

(4) ln cazul ln care se considerd incircdri din utilaje de ridicat gi elicoptere, se ia in considerareincircarea suplimentard datoratd maselor gi fo(elor de ine(ie cauzate de efectele fluctuante aleacestor incircdri. Aceste efecte sunt luate in calcul prin intermediul unui coeficient dinamic rp deamplificare care se aplici valoriiincdrcirii statice, cum se indici in expresia (6.3).

(5)P Actiunile care produc accelera[ii semnificative structurii sau elementelor structurale trebuieclasificate ca acliuni dinamice gi trebuie considerate in analiza dinamicd.

l0

SR EN 1991-1-1:2004

Secfiunea 3 Situafii de proiectare

3.1 Generalititi

(1)P lncdrcdrile permanente gi utile relevante trebuie determinate pentru fiecare situalie de proiectareidentificatd conform EN 1990 3.2,.

3.2 incirciri permanente

(1) Gleutatea proprie totali a structurii gi a elementelor nestructurale se considerd in calcul, incombinalii de acliuni ca o singuri acliune.

NOTA - A se vedea EN 1990 tabelul 41 .2 (B) nota 3.

(2) Pentru zonele unde se preconizeazi limitarea sau adiugarea de elemente structurale saunestructurale, in proiectare se iau in considerare cazurile de incdrcare critice.

(3) La proiectare, este luati in considerare greutatea proprie a noilor finisaje gi/sau a sistemelor dedistribu(ie care se intenfioneazd si fie executate dupd terminarea structurii (a se vedea 5.2).

(4)P Nivelul apei trebuie luat in calcul pentru situa[ii de proiectare relevante.

NOTA-A se vedea EN 1997.

(5) ln cazul clSdirilor utilizate pentru depozitare, sursa umiditifii gi umiditatea materialelor in vrac, se iain considerare la proiectare.

NOTA - Valorile greutililor specifice din anexa A sunt indicate pentru materialele in stare uscatd.

3.3 incirciri utile

3.3.1 Generalitig

(t)e !-a proiectare, pentru zonele care se preconizeazi a fi supuse la diferite categorii de incarcdri,trebuie considerate cazurile de incircare cele mai critice.

(2)P ln.situa{iile de proiectare unde incircirile utile aclioneazd simultan cu alte incdrcdri variabile (deexemplu ac[iuni datorate vAntului, zdpezii, macaralelor sau utilajelor) trebuie consideratd o singuriacfiune pentru totalul incircirilor utile luate in considerare.

(a) nc9J9 unde varialia repetati a ?ncircirii sau efectele vibraliilor pot cauza fenomenul de oboseald,se stabilegte un model de incircare pentru oboseali.

(4) Pentru structuri sensibile la vibrafii, modelele dinamice ale incircdrilor utile sunt luate inconsiderare unde este relevant. Procedura de proiectare este indicatd in EN 19g0 la 5.1.3.

3.3.2 Prevederi adifionale pentru clidiri1.... .. ^| (1) La acoperiguri, incircirile utile gi incircirile din zipadi sau din v6nt, nu se aplici simultan. - )l--- '/

(2)P Atunci cind incircarea utili este considerati ca ac{iune care insofegte o alti acfiune, conformEN 1990, doar unul din cei doi coeficienti rp (EN 1990, tabelul 41.1) 9i o, (O.S.t .2(11)) trebuie aplicali.

(3) Pentru incdrciri dinamice produse de utilaje a se vedea EN 1991-3.

(4) lncdrcirile utile considerate pentru verificirile in starea limitd de exploatare sunt specificate inacord cu condiliile de exploatare gicerin{ele privind performanla structurii.

2*/

l1

SR EN 1991-1-1:2004

Secfiunea 4 Greutifi specifice ale materialelor de construcfie gi materialetordepozitate

4.1 Generalitiifi

(1) Se stabilegte si Jie indicate valorile caracteristice ale greutililor specifice ale materialelor deconstruclie gi materialelor depozitate. Valorile medii se utilize-azi ci valoii caracteristice. A se vedea4.1(2) 9i4.1(3).

NOTA - Anexa A indici v.alori ale greutililor specifice 9i ale unghiurilor de taluz natural pentru mate1aleledepozitate. CAnd se indicd un domeniu de valori se presupune 6d valoarea medie depinde de provenien(amaterialului gi poate si fie aleasd de la caz la caz.

(2) Pentru materiale (de exemplu materiale noi sau inovatoare) care nu sunt specificate in tabelul dinanexa A, valorile caracteristice ale greutS[ii specifice sunt determinate conform cu EN 1gg0,4.1.2 gistabilite pentru fiecare proiect in parte.

(3) Unde materialele sunt folosite cu o varialie semnificativ6 a greuti[ilor specifice de exemplu datoritiprwenienfei lor, continutului de api etc., valoarea caracteristici a acestor greutdli specifice se oblineconform EN 1990, 4.1.2.

(4) ln cazul in care se realizeazd o evaluare directi a greutifilor specifice atunci valorile determinateastfel pot fi utilizate.

NOTA - Se poate utiliza anexa D din EN 1990.

12

SR EN 1991-1-1:2004

secfiunea 5 Greutatea proprie a lucririlor de construcfie

5.1 Reprezentarea acfiunilor

(1) Greutatea proprie a lucririlor de construclii trebuie, in cele mai multe cazuri, si fie reprezentat6 deo singuri valoare caracteristici 9i si fie calculati pe baza dimensiunilor nominale gi a valorilorcaracteristice ale greuti[ilor specifice

(2) Greutatea proprie a lucrdrilor de construclii include elementele structurale gi nestructurale carecuprind inclusiv greutatea elementelor fixe din exploatare, cdt gi greutatea pimantului gi umpluturilor.

(3) Elementele nestructurale includ:

- invelitori ale acoperigului;- imbrdciminte pentru pardoseli gi finisaje pereli;- compartimentiri gi placdri;- mAinicurente, bariere de securitate, parapete giborduri;- placdri pe pereti;- plafoane suspendate;- izolalie termici;- echipamente pentru poduri;- echipamente fixe (a se vedea 5.1.(4)).

NOTA - Pentru informalii despre utilajele fixe a se vedea EN 1991-3. Pentru a1e echipamente industriale (deexemplu case de bani) se consultd producdtorul.

(4) Elementele fixe includ:

- echipamente pentru ascensoare gi scdri rulante;- echipamente pentru instalafii de incilzire, ventilalie 9i aer condifionat;- echipamente electrice;- conducte, firi con(inutul lor;- relele de cabluri telefonice gi tuburi de proteclie.

(5)P lncircirile datorate perelilor despd(itori mobili trebuie tratate ca incirciri utile, a se vedea5.2.2(2)P 9i 6.3. 1 .2(8).

5.2 Valori caracteristice ale greutifii proprii

5.2.1 Generalitig

(1)P Determinarea valorilor caracteristice ale greutilii proprii, dimensiunilor 9i greutdlilor specificetrebuie efectuati conform EN 1990,4.1.2.

(2) Dimensiunile nominale sunt cele indicate pe planuri.

5.2.2 Prevederi adifionale pentru clidiri

(1) Pentru elementele prelucrate, ca de exemplu sisteme de pardoseali, fa[ade 9i plafoane,ascensoare gi echipamente pentru clidiri, datele pot fi furnizate de cdtre producitor.'

(2) Pentru determinaree efectului greutS{ii proprii a pere{ilor despa(itori mobiti, trebuie s6 se utitizezeo incdrcare echivalenti uniform distribuiti care se addugb incircdrii utile, a se vedea A.S.1.ZtAl.

5.2.3 Prevederi adifionale specifice pentru poduri

(1) Valorile caracteristice superioare gi inferioare pentru pd(ile nestructurale, ca umplutura pe podurilede cale feratS, sau umplulura peste pa$!e ingropate sau canalele de scurgere, sunt luate inconsiderare daci materialul se consolideazd, devine saturat sau igi schimbi pioprietdfile in timpulexploatirii.

NOTA - Valori corespunzdtoare pot fl indicate in anexd nationald.

13

SR EN 1991-1-1:2004

(2) Grosimea nominali a stratului de umpluturd pe podurile de cale ferati se specifici. pentru adetermina valorile caracteristice superioare gi inferioare a grosimii stratului de umpluturi pe podurilede cale feratd se ia in considerare o abatere a adancimii nominale de r 30%.

NOTA - O valoare corespunzdtoare este indicati in anexa na(ionali.

(3) Pentru a determina valorile caracteristice superioare gi inferioare ale greutilii proprii ahidroizolalilor, a egalizirilor gi a altor acoperiri pentru poduri, unde varia[ia grosimi-i lor pdat6 fi hare,sunt luate in considerare abaterea grosimii totale fali de cea nominalS siu alte valori specificate.Numai daci nu este altfel specificat, aceasti abatere este egali cu t 20o/o dac6 este prwdzut6 oacoperire post execulie in valoare nominali, gi + 40% gi - 20% daci o asemenea acoperire nu esteinclusi.

NOTA - Specificalii corespunzdtoare sunt indicate in anex6 nalionali.

(4) Penhu greutatea proprie a cablurilor, conductelor gi fevilor, sunt luate in considerare valoareacaracteristici superioari gi inferioard. Daci nu este altd specificafie, se poate lua in considerare oabatere de la valoarea medie a greutSfii proprii de xZ0o/o.

!9I4. Specificalii corespunzdtoare pot fi indicate in anexd na(ionali. A se vedea de asemenea EN 1990,4.1.2(4\.

(5) Pentru greutatea proprie a altor elemente nestructurale ca:- m3ini curente, bariere de securitate, parapete, borduri 9i alte elemente auxiliare ale podurilor,- imbiniri/dispozitive de fixare,- elemente cu goluri,valorile caracteristice se considerd egale cu valorile nominale numai daci nu se specifici altceva.

NOTA - Specificalii corespunzitoare pot fi indicate in anexi na{ionali. Se admite ca golurile sd fie umplute cuapd, funclie de proiect.

t4

SR EN 1991-1-1:2004

Sec{iunea 6 ?ncircdri utile pe clidiri

6.1 Reprezentarea ac[iunilor

(1) lncircdrile utile pe clidiri sunt cele care rezultd din exploatare. Valorile indicate in aceastisecliune includ:

- utilizarea normali de citre persoane;- mobilier gi obiecte deplasabile (de exemplu pereli despdrfitori nepermanen[i, magazii,

con{inutul containerelor);- vehicule;- evenimente anticipate rare, ca gi, concentrdrile de persoane sau mobilier, sau migcarea sau

stivuirea obiectelor care poate si apari in timpul reorganizirii sau redecordrii.

(2) lncircirile utile specificate in aceasti parte sunt modelate prin incirciri uniform distribuite,incdrcdri liniare sau concentrate sau grupiri ale acestor incirciri.

(3) Pentru determinarea incircirilor utile, plangeele gi acoperigurile sunt subdivizate in categorii dupdutilizarea lor.

(4) Echipamentele grele (de exemplu in bucdtirii comune, sdli pentru radiologie, sdli pentru cazaneetc.) nu sunt incluse in incircirile indicate de aceastd secliune. lncircdrile peitru echipamente grelesunt agreate intre client gi/sau autoritatea competenti.

6.2 Distribufia incircirilor

6.2.1 Plangee, grinzi gi acoperiguri

(1)P Pentru proiectarea plangeelor structurilor cu un etaj sau doar parter, incdrcdrile utile trebuie si fieluate in calcul ca acfiuni libere aplicate pe zone unde efectul este cel mai defavorabil.

(2) Unde incdrcdrile pe alte etaje sunt relevante, se presupune cd sunt uniform distribuite (ac{iunifixe).

(3)P Pentru a asigura rezistenla localS minimi a plangeelor structurii, trebuie efectuati o verificare laincdrcari concentrate care, daci nu se specifici altfel, nu este combinatd cu incirc6rile uniformdistribuite sau alte ac[iuni variabile.

(4) lncdrcirile utile dintr-o singurd categorie pot fi reduse lin6ndu-se seama de suprafe[ele pretuate deelementulcelmaiapropiat, cu un coeficient de reducere qA conform 6,3.1.2(10).

6.2.2 Stilpigi pere(i

(1) Pentru proiectarea stdlpilor 9i perefilor supugi ac[iunii mai multor etaje, incircirile utile totale peplangeele fiecirui etaj sunt considerate uniform distribuite.

(2) Atunci c6nd incircirile utile provin din mai multe etaje aclioneazd pe stilpi sau pere{i, incdrcareautili totali poate fi redusi cu un coeficient on din 6.3.1.2(i t1 9i S.e.t 1Zye.

6.3 Valori caracteristice ale incircirilor utile

6.3.1 Zone rezidenfiale, sociale, comerciale 9i administrative

6.3.1.1 Categorii

(1)P Suprafelele din clSdiri reziden{iale, sociale, comerciale gi administrative trebuie imp6(ite incategorii conform cu utilizarea specificatd, prezentati in tabelul 6. 1.

(2)P lndependent de aceastd clasificare a suprafelelor, efectul dinamic trebuie luat in considerareacolo unde se anticipeazd cd utilizarea produce astfel de efecte (a se vedea 2.2(3) 9i (S)p).

l5

SR EN 1991-1-1:2004

Tabelul 6.1 - Categorii de utilizare

Cateqoria utrlrzare sDeclllca Exemplu

A Zone pentru activitdtidomestice 9i reziden[iale

Camere in clddiri reziden(iale sau locuinte;Dormitoare gi pavilioane din spitale;Dormitoare ln hoteluri, bucdtirii de oensiuni si toalete

B Zone oentru birouri

cZone unde apar aglomeririumane (cu exceptia zonelordefinite in categoriile A, B, Dl))

C1: Zone cu mese, etc.de exemplu: zone din gcoli, cafenele, restaurante,sufragerii, sili de lecturd, receplii.

C2 zone cu locuri fixe:de exemplu:. zone din biserici, teatre sau cinematografe,s6li de conferin[e, aule, sili de gedinte, camere deagteptare, sdli de agteptare pentru gdri.

C3: Zone firi obstacole pentru oameni in migcare,de exemplu zone din muzee, sili de expozitie, etc. 9i zonede acces al oamenilor in clddiri publice gi administrative,hoteluri, spitale, giri.

C4: Zone pentru desfSgurarea activitS!ilor fizice,de exemplu: sdli de dans, sdli de gimnastice, scene.

C5: Zone previzute pentru multimi:de exemplu: in clidiri pentru evenimente publice ca silide concerte, sili de sport inclusiv tribunele, terase 9i zonede acces, platforme de cale feratd.

D Zone comercialeD1: Zone pentru vinziri cu aminuntul

D2'.Zone din maqazine universale1) Atenlie se consufie 6.3.1.1(2), in special la C4 gi C5. A se vedea EN 1990 c6nd efectele dinamice suntluate in calcul. Pentru categoria E, a se vedea tabelul 6.3.NOTA 1 - Dupd utilizarea prevdzutd, zonele trebuie clasificate de la C2, C3, C4 pot sd fie clasificate C5 prindecizia clientului gi/sau a anexei na(ionale.

NOTA 2 - Anexa nalionali poate defini subcategorii la A, B, Cl p6nd la C5, D1 9i D2.

NOTA 3 - A se vedea 6.3.2 pentru depozite gi activitdti industriale.

6.3.1.2 Valori ale acfiunilor

(1)P Categoriile zonelor de incSrcare, stabilite in tabelul 6.1, trebuie proiectate utilizAndu-se valorilecaracteristice q1(incdrciri uniform distribuite) giQr (incdrciriconcentrate).

NOTA - Valorile q1 gi Qr. sunt indicate in continuare in tabelul 6.2. Cind se specifici un domeniu de valori,valoarea poate fi stabilitd in anexa nalionalS. Valorile subliniate sunt valori recomandate pentru fiecare aplicatie inparte. Pentru determinarea efectelor generale se utilizeazd qk gi pentru determinarea efectelor locale se utilizeazdQr.. Anexa nalionald poate defini condilii diferite pentru utilizarea acestui tabel.

(2) Atunci c6nd este necesar, la proiectare Qr $i Qr, se majoreazi (de exemplu pentru sceri gi balcoanein funcfie de gradul de ocupare gi de dimensiuni).

(3) Pentru verificiri locale, se ia in calcul o singurd fo(i concentratd Qr.

(4) Pentru fo(e concentrate datorate rafturilor de depozitare sau echipamentelor de ridicare, sedetermini pentru fiecare caz individual Qr, a se vedea 6.3.2.

t6

SR EN 1991-1-1:2004 tun*w:T*

(S;e lncdrcirile concentrate trebuie considerate ca acliondnd in orice punct al plangeului, balconuluisau scdrilor, pe o zoni ilustrativd pentru utilizarea 9i forma plangeului.

ruOfA - in mod normal, forma poate fi considerati un pitrat cu latura de 50 mm. A se vedea 6.9.4.2(4).

(6)P lncircirile verticale pe plangee datorate traficului sau utilajelor de ridicare trebuie luate in calculconform 6.3.2.3.

Qf ntungl cind plangeele sunt supuse utilizirilor multiple, trebuie proiectate pentru cea maidefavorabild categorie de incirciri care produce cel mai mare efect al acliunilor ( d'e exemplu fo(esau sigefi) in elementul considerat.

(8) ln.cazul in 91Je plangeele permit o distribuire laterali a incircirilor , greutatea proprie a perelilordespi(itori mobili poate fi luati in considerare ca o incircare uniform OiltriOuita q*, cire se'adiugiincircirilor utile oblinute din tabelul 6.2. Aceasti incircare uniform distribuiti OeiinOe de greutat6aproprie a peretelui despdrtitor dupd cum urmeazi:

- pentru pereli despS(itori mobili cu greutatea propr:ie < 1,0 kN/m din lungimea peretelui:qi=0,5 kN/m2;- pentru pere{i despi(itori mobili cu greutatea proprie s 2,0 kN/m din lunlimea peretetui:qi7O.C tf..flrti- pentru pere[idespS(itorimobilicu greutatea proprie s 3,0 kN/m din lungimea peretelui:qi=f ,Z tfrflmr.

(9) Pereliidesp5(itorimaigreise iau in considerare in proiectare finandu-se seama de:- amplasament gi direclia distribuliei;- forma structurali a perelilor.

(t.O).C91t9rm 6'2.1(4) coeficientul de reducere o4 poate fi aplicat valoritor qk pentru incircdrite utite dintabelul6.2,9i6.10 pentru plangee, terase circulabile pentru acoperigur:i, caieioria r 1a se veoea tabelul6.e).

NOTA 1 - Valoarea recomandatd pentru coeficientul de reducere oA pentru categoriile de la A p6nd la E sedetermini dupd cum urmeazi:

on=]vr*4=r,o = (6.1)

cu restricfia pentru categoriile C gi D: an) Q,6unde:

t4o coeficient conform EN 1 990 anexa 41 tabelul A1 .1 ,

4 = 1o,om2

I suprafala incircatd

NOTA 2 - Anexa nalional5 poate indica o metod6 alternativi.

Tabelul 6.2 - lncirciri utile pe ptangee, balcoane

\r3N,

din clidiri

Gategoria zonei de incircare rkNll,rraf

TKNICategoria A

- Plangee- Scdri- Balcoane

Categoria B

Categoria C-cl-c2-c3-c4frYq

Categoria D-D1-D2

1,5 p6ni la !p2.0 p?nd la 4,0.2.5 pAni la 4,0

2,0 p6ni la QlQ

2,0 pind la !,Q3,0 p6nd la fQ3,0 pini la 9J04,5 pind la !,Q5JQ p6n5 la 7,5

{Q pini la 5,04,0 pdnd la !.Q

!.1Q pdnd la 3,0!1Q pind la 4,0!,1Q p6ni ta 3,0

1,5 pdni la g

3,0 pdni la {1Q2,5 pini la 7,0 (4,0)

4JQ p6n5 ta 7,03,5 pini la lp3,5 pdni la l[

3,5 pdni la 7,0 (4Q)3,5 pini la Zp

()

H

IJ

17

SR EN 1991-1-1:2004

(1-1)..Conform 6.2.2(2) gi cu conditia ca zona si fie clasificatd dupi tabelul 6.1 in categoriile de ta Ap6ni la D, pentru st6lpi gi pereli incircarea utild totali din mai multe etaje poate fi iimulliti cu uncoeficient de reducere on.

NOTA 1 - Valorile recomandate pentru on sunt indicate in continuare.

- _2+(n-2V,@n

-- (6.2)

unde:n numirul de etaje (>2) deasupra elementului structural incircat din aceeagi categorie.0)o conform EN 1990, anexa 41 , tabelul 41 . 1 .

NOTA 2 - Anexa nalionald poate prezenta metode alternative.

6.3.2 Zone pentru depozitare gi activitig industriale

6.3.2.1 Categorii

(1)P Zonele pentru depozitare gi activitSli industriale trebuie impi(ite in doud categorii conformtabelului6.3.

Tabelul 6.3 - Categorii pentru depozitare Si utiliziri industriale

Cateqoria Utiliztri specifice ExempleE1 Zone susceptibile acumul5rilor de bunuri,

inclusiv zonele de accesZone pentru depozitare inclusivdepozitele de cirti si alte documente

E2 Utilizdri industriale

6.3.2.2 Valori ale acf iunilor

(1)P Suprafelele incircate, clasificate conform tabelului 6.3, trebuie proiectate folosind valorilecaracteristice q1(incircare uniform distribuitd) giel (incircare concentrati).

NOTA - Valorile recomandate pentru q6 9i Qr< sunt indicate in tabelul 6.4. Valorile pot fi schimbate daci estenecesar conform cu utilizarea (a se vedea tabelul 6.3 gi anexa A) pentru proiecte specifice sau prin anexanatjonalS. 9k esle folosit pentru determinarea efectelor generale gi Qk pentru efecte locale. Anexa nalionala poatedefini condilii diferite de utilizare a tabelului 6.4.

Tabelul 6.4 - incirciri utire pe prangee datorate depozitirii

Categoria zonei de inclrcarerrl$1",r

Qr<

TKNICateqoria E1 7.5 7.0

(2)P Valorile caracteristice ale incircirilor utile trebuie si fie valorile maxime luate finindu-se seamade efectul dinamic, dacd existi. Distribuirea incdrcirilor trebuie definiti astfel incAi sd produci celemai defavorabile condilii admise in exploatare.

NOTA - Pentru situa[ii de proiectare trecdtoare datorate instaldrii gi reinstalirii maginilor, unitdtilor de produ{ieetc. lndicalii sunt stabilite in EN 1991-1-6.

(3) Valorile caracteristice ale incircirilor verticale din zonele de depozitare sunt oblinute [inindu-sef-ama de greutatea specifici gi valoarea superioari de proiectare pentru inilfimea de depozitare.Cin-d materialele depozitate exerciti fo(e orizontale pe pereli etc., tota orizontali se determiniconform EN 1991-4.

NOTA - A se vedea anexa A pentru greutili specifice.

(4) Orice efect de umplere gi golire se ia in considerare.

(5) lncircirile din zonele de depozitare pentru cd(i gi alte documente se determina din suprafala deincdrcare, inil{imea dulapului de ci(i gi greutatea specificd.

18

SR EN 1991-1-1:2004

(6) lncircirile pentru zone cu utilizare industriali sunt ob{inute finindu-se seama de destinalie 9iechipamentele care sunt instalate. Acolo unde echipamente ca macarale, utilaje deplasabile'etc.,trebuie instalate, efectul pe structuri se determini conform EN 1gg1-3.

(7) Actiunib datorate utilajelor de ridicat 9i vehiculelor de transport se considerd ca incdrcdriconcentrate care ac[ioneazd impreund cu incdrcarea utild distribuiti indicati in tabelele 6.2, 6.4 9i 6.g.

6.3.2.3 Acfiuni induse de utilaje de ridicat

(1) Utilajele de ridicat sunt clasificate in 6 clase de la FL 1 pini la FL 6, in funclie de greutatea netd,dimensiuni giincircarea ridicati, a se vedea tabelul 6.b.

Tabelul 6.5 - Dimensiuni ale utilaje de ridicat conform clasetor FL

Glasautilajului de

ridicat

Greutatea netiilkNI

lncarcarearidicati

tkNl

Lifimea la osiea [ml

Li(imeatotalib lml

Lungimeatotalillml

FL1FL2FL3FL4FL5FL6

2131446090110

101525406080

0,850,951,001,201,501,80

1,001,101,201,401,902.30

2,603,003,304,004,605.'10

(2) incircarea verticald ?tglce pe osie Q6 depinde de clasa utilajului de ridicat de la FL 1 p6nd ta FL 6gi se stabilegte in tabelul 6.6.

Tabelul 6.6 - lncircirile pe osie ale utilajelor de ridicat

Clasa utilajului de ridicat Incircarea pe osie QrtkNl

FL1FL2FL3FL4FL5FL6

26406390140170

(3) lncircarea statici verticali pe osie Q1 se miregte cu un coeficient de amplificare dinamicd gfolosind expresia (6.3):

Qr,a,= QQr (0.3)

unde:

Qr,o* valoarea caracteristicd dinamici a ac[iunii;

g coeficientuldeamplificaredinamicd;

Qo valoarea statici caracteristicd a acliunii.

(4) Coeficientul dinamic A pentru utilajele de ridicat ia in considerare efectele inertiale cauzate deaccelera{ia 9i frAnarea ridiciriiincircirii gi se recomandi si se ia:

9=1,40 pentru rolipneumatice,9=1,40 pentru rolisolide.

(5) Pentru utilajele de ridicat care au o greutate mai mare de 110 kN incircirile se definesc printr-oanalizd maiexactd.

(6) lncdrcirile verticale pe osie Qxgi Qr.a* sunt dispuse conform figurii 6.1.

l9

SR EN 1991-1-1:2004

Figura 6.1 -(fl lncircdrile orizontale datorate acceleririi sau fr6ndrii utilajului de ridicat pot fi luate ca fiind egalecu 3070 din incircarea verticali pe osie Qr.

NOTA- Nu este ne@sar sd se aplice un coeficient dinamic

6.3.2.4 Acfiuni induse de migcarea vehiculelor

(1) Ac[iunile induse de vehiculele de lransport care se migcd liber pe plangee sau sunt ghidate pe ginesunt determinate pe baza unui modelde incdrcdripe roat6.

(2) Valorile statice ale incSrcirii verticale pe roati se indici in termeni de incircdri permanente giincircdri utile. Dispunerea lor se utilizeazi pentru a defini coeficienlii de grupare gi incirci16 l-aoboseali.

(3) lncircirile pe ro[ile orizontale gi verticale sunt determinate pentru fiecare caz.

(4) Se determini dispunerea incircirilor, linAndu-se seama de dimensiunile relevante pentruproiectare fiecare caz in parte.

NOTA - Modelele adecvate pentru incdrciri din EN 1gg1-2 pot sd fie utilizate unde este retevant.

@lDimensiuni ale utilajelor de ridicat

6.3.2.5 Acfiuni induse de utilaje speciale de intrefinere

(1) lncircirile induse de utilajele speciale de intrelinere sunt modelate cavehiculele de transport, a se vedea 6.3.2.4.

(2) Se determini distribuirea incdrcirilor finAndu-se seama de dimensiunile semnificative pentruproiectare pentru fiecare caz in parte.

6.3.3 Zone pentru garaje gi trafic de vehicule (firi poduri)

6.3.3.1 Gategorii

(1)P Zonele de trafic Ai parciri in clidiri trebuie Tmpi(ite in doui categorii funclie de accesibititateavehiculelor dupi cum se indicd in tabelul 6.7.

incirciri exercitate de

20

SR EN 1991-1-1:2004

Tabelul 6.7 -Zone de trafic Ai parcare in clidiri

6.3.3.2 Valori aleacfiunilor

(1) Modelul de incircare care se utilizeazd este un ax simplu cu o incdrcare ek, cu dimensiunile dinfiqurg 6.2 9i o incircare uniform distribuitd q1. Valorile caracteristice pentru q* qi ei sunt indicate intabelul6.8.

ryOTA - q! este utilizat pentru determinarea efectelor generale gi Qk pentru efecte locale. Anexa na[ionald poatedefini condifii diferite de utilizare a acestui tabel.

Ltr]- nlNOTA - Pentru categoria F (a se vedea tabelul 6.8) l5{imea suprafetei pitrate este 100 mm 9i pentru categoria c(a se vedea tabelul 6.8) ld{imea suprafe[ei patrate este 200 mm.

Figura 6.2 - Dimensiuni ale incircirii pe osie

(2) lncircarea pe osie se aplici pe doui suprafefe pdtrate cu latura de 100 mm pentru cele dincategoria F 9i 200 mm pentru cele din categoria G, in pozi{iile posibile cu efectele cele maidefavorabile asupra structu rii.

Gategoria zonelor de trafic Utiliztri specifice Exemole

F

Zone cu parcdri 9i de trafic pentruvehicule ugoare (cu greutatea brutis 30 kN 9i cu s 8 locuri, fird loculsoferului)

garaje;parcdri, holuri pentru parcdri

G

Zone cu parciri gi de trafic pentruvehicule medii (cu greutatea bruta> 30 kN 9i < 160 kN gicu 2 osii)

cii de acces; zone pentru livr6ri,zone accesibile maginilor depompieri (cu greutatea bruti< 160 kN)

NOTA 1 -Zonele de acces proiectate pentru categoria F

NOTA 2 - Suprafetele proiectate pentru categoria F gi G sunt prevdzute cu semnale de atentionarecorespunzitoare.

Tabelul 6.8 - incirciri utile pe zone pentru garaje gi trafic de vehicule

Categoria zonelor de trafic rrfil"t Qr,IKNIqategoria F

greutatea bruti a vehiculului < 30 kN

Categoria Gcu greutatea bruti > 30 kN si s 160 kN

9t

5.0

Qi

o"ry.OT.A

1 - Pentru categoria F, qr poatedin domeniulde la 10 pAnd la 20 kN.

NorA 2 - Pentru categoria G, Qr< poate fi selectat din domeniul de la 40 pini la 90 kN.

NOTA 3 - Unde este indicat un domeniu de valori in notele 1 9i 2, valoarea poate fi stabiliti in anexa nationald.Valorile recomandate sunt subliniate

21

SR EN 1991-1-1:2004

6.3.4 Acoperiguri

6.3.4.1 Categorii

(1)P Acoperigurile sunt clasificate in trei categorii, dupi accesibilitatea lor cum se indici in tabelut 6.9.

(2)lnc-drcirile utile pentru acoperigurile din categoria H sunt cele indicate de exemplu in tabelul6.10.lncircdrile utile pentru acoperigurile din categoria I sunt indicate in tabelele 6.2, 6.4 gi 6.g dupdutilizarea specificd.

(3) Pentru incircdrile pe acoperigurile din categoria K (heliporturile) sunt pentru elicoptere tip HC, a sevedea tabelul 6.11.

6.3.4.2 Valori ale acfiunilor

(1) Pentru acoperigurile din categoria H se recomandd sd fie utilizate valorile caracteristice minime ergiql sunt indicate in tabelul6.10. Depind de aria proiectatd pe acoperigulcare urmeazi a fiexecutat.

Tabelul 6.10 - incirciri utile pe acoperigurile din categoria.H

Acoperig nr,ll,.,rQr

rkNtCateooria H Or Qr

N9T4 ] - Pentru categdria H q1 poate fi selectat din domeniul de la 0,00 kN/m2 pdnd ta 1,00 kN/m2 9i er poate fiselectat din domeniul de la Og *Yall,q ,UAtunci cAnd tabelul indicd un domeniu de valori, valoarea poate sa fie indicati in anexa nationald. Valorilerecomandate sunt: - 'i -.')

,/l._. Qr=0,4 kN/m?, er=1 ,0 kN

NOTA 2 - qk poate varia in anexa na[ionata fundie de panta acoperigului.

NOTA 3 - Qr se presupune ci actjoneazd pe o suprafa{5 A care este indicati de anexa nationale. Valoarearecomandatd pentru A este de 10 m', cu domeniul de la zero pind la toatd suprafa{a acope1gului.

NOTA 4 - tse vedea de asemenea 3.3.2 (1)

(2) Valoarea minimi indicatd in tabelul 6.10 nu ia in considerare acumuldrile necontrolate de materialede construcfie care pot apare in timpul intrelinerii.

NorA - A se vedea de asemenea EN 1991-1-6: Ac(iuni pe durata executdrii.I

? I lllf Pentru acoperiguri, trebuie efectuate verificiri separate pentru inc6rcarea concentratd e1 gi) \ incdrcarea uniform distribuiti qj, ac[ionAnd independent.

ill ttt*l*rigurile, altele decAt cele tip invelitoare, sunt proiectate s6 reziste ta1,5 kN pe o suprafa{dfl@Elementeleacoperiguluicusuprafa!iprofilatisuntproiectateastfelincAtil rncarcare-e-co'nGhtratd Qk si ac[ioneze pe suprafala efectivi rezultati din niodul de distribuire af[ incdrcdrilor.

(5) Pentru acoperigurile din categoria K acliunile induse de elicoptere pe suprafa{a de aterizare suntdeterminate conform tabelului 6.11, 9i folosind coeficienlii dinamici inOicaii in 6.3.4.2(6) 9iexpresia 6.3.

Tabelul 6.9 - Categorii de acoperiguri

Categoria zonei deincircare Utiliziri specifice

H Acoperisu ri inaccesibile, exceptAnd intrefi nerea s i rEpaEtiG normEi6I Acoperiguri accesibile cu ocuparea dupi categoriile de la A pina ta DK Acopejiguri accesibile pentru servicii speciale, cum ai fi netioorturite.

22

SR EN 1991-1-1:2004

Tabelul 6.11 - incirciri utile pe acoperiguri de categoria K pentru eticoptere

Clasaelicopterului

incircarea Q la decolareaelicopterului

incdrcarea Q* ladecolare

uamensiunile zonei deincircare(mxm)

HClHCz

Q<20kN20kN<Q<60kN

Qr=20kNQr=60kN

0,2x0,20.3 x 0.3

6.4 incirciri orizontale pe parapete gi despi(itori care functioneazi ca bariere.

(6) Coeficient ul dinamic A 9ar9 se aplice incircirii Qr la decolare pentru a gne seama de efectul deimpact, poate fi luat ca g = 1,40.

(7) Pentru sciri de acces gi pasarele, se consideri incdrcirile din tabelul 6.10, pentru o pantd aacoperigului < 20". Pentru pasarelele care fac parte din calea de evacuare, q1 se ia conform tabelului6.2. Pentru pasarele de serviciu valoarea minimd caracteristicd er< se ia 1,s klri.

(8) Urmitoarele incirciri sunt utilizate pentru. proiectarea cadrelor 9i acoperigurilor pentru trape (alteledecAt cu ferestre) suporturile de plafoane gi alte structuri similare:

a) firi acces: firi incdrciri utile;b) cu acces: 0,25 kN/m2 distribui{i.pe iltgaqa suprafa[i sau pe intreaga suprafald de suport, gi o

incircare de 0,9 kN astfel amplasati incit si producd tensiunile mixime in elementuirespictiv.

(1) Valorile caracteristice ale incdrcirii liniare qs acliondnd la inillimea unui perete Aespart,rtoriiilEparapete dar nu maiinalli de 1,2Q m sunt valori indicate conform tabelului6.12.

Tabelul 6.12-incircirite orizontate pe per4i despi(itori gi parapete

Categoria G2 pdni la C4 9i D

Categoria G5

Categoria E

Gategoria F

Categoria G

Qt

Qt

Qt

Qr

Qt

A se vedea Anexa B

A se vedea Anexa B

ll9]4 1 - Pentru categoriite f,_B 9i C1, cr, RoaterygTL ? - Pentru categoriile C2 pind la C4 9i D, q6 poate fi setectat din domeniut ie ra o,A rirul'm':iana ra1,.1Q kN/m.

I9I4 q - Pentru categoria C5 qr poate fi selectat din domeniul de ta !,e kN/m p6nd la S,0 kN/m.ry.oTA 4 - Pentru categoria E q, poate fi selectat din domeniul oe tat-€ kN/m pani ra ep lNlm pentru zonetedin categoria E incdrc5rile orizontale depind de ocupare. Deci valoarea lui qr se definegte ca o valoare minimd gise verificd pentru un nivel de ocupare specific.NOTA 5 - Acolo unde este indicat un domeniu de valori in notele 1, 2, 3 gi 4 valoarea poate fi stabilitd in anexana[ionald. Valoarea recomandatd este subliniatd.NOTA 6 -.Anexele na{ionale pot prescrie incdrciri punctuale suplimentare Qr gi/sau specifica{ii pentru ciocniri cucorpuri tari sau moi pentru verificdri analitice sau exDerimentale.

(2) Pentru zonele supuse probabil aglomeririlor asociate custadioane, standuri, scene, sili de gedinle sau camere deconform categorieiC5.

evenimente publice de exemplu pentruconferinfe, incdrcarea liniari este luat6

23