UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA

FACULTATEA DE MEDICINĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

SINDROAMELE β-TALASEMICE LA COPIL ÎNJUDEŢUL VÂLCEA

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE, CLINICE ŞIPROFILACTICE

REZUMAT

DOCTORAND: DORINA CONSTANTINESCU

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: PROF. DR. BULUCEA DUMITRU

CRAIOVA 2012

2

CUPRINS

Introducere.............................................................................................................................. 3

Cuvinte cheie .......................................................................................................................... 4

Motivaţia studiului.................................................................................................................. 4

Ipoteza de lucru....................................................................................................................... 4

Obiectivele lucrării.................................................................................................................. 5

Metoda şi materialul de lucru................................................................................................ 5

Rezultate şi discuţii................................................................................................................. 6

Concluzii.................................................................................................................................. 7

Bibliografie selectivă............................................................................................................... 8

Anexe........................................................................................................................................ 11

3

I. INTRODUCERE

Sindroamele β-talasemice au fost identificate iniţial la locuitorii din jurul Mării Mediterane,

aşa cum sugerează denumirile de talasemie sau anemie mediteraneană. Astăzi se cunoaşte că zona de

distribuţie maximă este mult mai întinsă, putându-se afirma că această anemie genetică există pe

întregul glob, de la bazinul Mării Mediterane, în nordul Africii şi sudul Europei, Orientul Mijlociu,

India, Indonezia şi până la Extremul Orient, cazuri de „import” fiind semnalate şi în alte zone ale

lumii (Centrul şi Nordul Europei, SUA, Canada etc). Reprezentând vârful aisbergului, β-talasemia

majoră (anemia Cooley) poate fi prezentă aproximativ la aceleaşi cifre, într-un anumit teritoriu,

datorită persistenţei heterozigotismului existent, fiind şi cazuri care pot trece nediagnosticate de-a

lungul vieţii. Datorită activităţii de depistare activă a copiilor cu β-talasemie heterozigotă în

România, în special după anii 1990, numărul cazurilor cu anemie Cooley au început să scadă treptat

ca rezultat al acestei activităţi profilactice.

În esenţă, importanţa sindroamelor β-talasemice se datorează următoarelor particularităţi:

· Frecvenţa mare a acestor boli genetice cu o distribuţie geografică caracteristică şi cu un grad

mare de expresie fenotipică, de la forme clinice inaparente, până la cele mai severe boli cu

prognostic rezervat, cum este anemia Cooley dependentă de transfuzii.

· Sindroamele β-talasemice sunt boli cronice care durează toată viaţa, formele grave ridicând

încă probleme de terapie eficientă şi care să corijeze total anomalia, defectul genetic primar.

Ingineria genetică, manipularea farmacologică a producţiei de Hb fetală şi transplantul de

măduvă osoasă hematogenă, inclusiv a celulelor STEM din cordonul ombilical deschid

orizonturi noi, în acest sens făcându-se progrese notabile.

· Forma minoră/heterozigotă a sindroamelor β-talasemice este în continuă creştere, o dată cu

creşterea globală a populaţiei la nivel mondial, dar şi datorită unei identificări mai eficiente a

acesteia.

· Accesul tuturor bolnavilor cu forme majore ale sindroamelor β-talasemice din ţară la o

asistenţă standard de calitate prin eficientizarea tratamentului transfuzional combinat cu

accesul la chelarea surplusului de fier din organism cu chelatori de uz intravenos sau per oral,

asigurându-se astfel o supravieţuire de peste 40-50 de ani în condiţii acceptabile.

· Devine imperios necesar ca sfatul genetic al oricărei familii cu unul sau mai mulţi subiecţi cu

astfel de afecţiuni să fie o preocupare permanentă la toate nivelurile de asistenţă medicală

(medici de familie, policlinici şi spitale).

În ceea ce priveşte situaţia municipiului Rm-Vâlcea şi a judeţului Vâlcea răspândirea şi

frecvenţa sindroamelor β-talasemice, deşi sunt cunoscute pentru identificarea unor cazuri în acest

sens, nu a existat un studiu iniţiat, competent pentru a se ajunge la o concluzie pertinentă.

4

Prin aspectele prezentate mai sus se poate afirma că sindroamele β-talasemice reprezintă o

problemă majoră de sănătate publică, cu costuri materiale importante şi afectare psihologică a

familiei şi care în lipsa unor măsuri profilactice de control a creşterii exponenţiale observate (peste

60000 de copiii cu β-talasemie majoră născuţi anual, la nivel mondial) vor conduce în următorii 40

de ani la necesitatea creşterii bugetelor Sănătaţii, prin prisma cheltuielilor alocate tratării copiilor cu

anemie Cooley.

CUVINTE CHEIE: sindroamele β-talasemice, epidemiologie, diagnostic clinic şi de laborator,

tratament şi profilaxie, β-talasemie heterozigotă, profil hematologic, biochimic şi molecular.

MOTIVAŢIA STUDIULUI

Se concretizează în mai multe aspecte:

§ Lipsa unor studii în domeniu care să ateste preocupări medicale notabile asupra sindroamelor

β-talasemice în judeţul Vâlcea, teritoriu limitrof judeţelor din sudul ţării ca Dolj, Olt, Gorj în

care această patologie genetică este frecvent semnalată;

§ Identificarea zonelor din judeţ unde se depistează o aglomerare de sindroame β-talasemice, în

special sub forma minoră;

§ Depistarea activă a sindroamelor β-talasemice, în special a β-talasemiei heterozigote, forma

care menţine „gena patologică” în populaţie, cunoscându-se faptul că aceasta poate trece

nediagnosticată pe tot parcursul vieţii.

§ Identificarea cazurilor cu β-talasemie heterozigotă va reprezenta punctul se sprijin în

efectuarea profilaxiei postnatale a sindroamelor β-talasemice severe şi anume a anemiei

Cooley (consiliere, sfat genetic, înfiere, etc).

IPOTEZA DE LUCRU

Cazurile de sindroame β-talasemice într-un teritoriu dat şi în special cele cu β-talasemie

heterozigotă reprezintă partea vizibilă a fenomenului morbid în această zonă, cunoscându-se teoretic,

dar şi prin cercetări recente autohtone de specialitate că numai printr-o activitate de identificare

activă a acestora se poate ajunge la cunoaşterea valorilor reale a incidenţei şi prevalenţei lor.

Prin efortul comun atât din partea factorilor medicali, dar şi nemedicali de depistare activă a

cazurilor cu β-talasemie heterozigotă se aşteaptă ca în următorii ani să scadă semnificativ cazurile cu

anemie Cooley, boală genetică greu de tratat şi cu prognostic rezervat cu toate încercările terapeutice

5

practicate astăzi. Această cercetare efectuată în cadrul tezei de doctorat va demonstra cu toată

probabilitatea că şi în judeţul Vâlcea există cazuri cu sindroame β-talasemice, precum în judeţele

limitrofe.

OBIECTIVELE LUCRĂRII

§ Efectuarea unui studiu epidemiologic de primă intenţie privind frecvenţa sindroamelor β-

talasemice la copil în municipiul Rm-Vâlcea şi judeţul Vâlcea.

§ Cunoaşterea mai bună sub aspect clinic şi evolutiv al sindroamelor β-talasemice cu scopul

eficientizării diagnosticului acestor forme de la vârste timpurii şi în timp util, când eficienţa

tratamentului şi a sfatului genetic este urmată de o ameliorare semnificativă a duratei de viaţă,

precum şi de diminuare a apariţiei de cazuri noi cu forme severe şi printr-o mai bună

depistare a heterozigotismului.

§ Stabilirea unei conduite terapeutice particularizate pentru fiecare caz şi formă în parte în

condiţiile actuale ale judeţului Vâlcea.

§ Stabilirea unor măsuri de profilaxie primară şi secundară a sindroamelor β-talasemice cu

scopul de a reduce incidenţa şi prevalenţa formelor severe ale acestora în teritoriul judeţului

Vâlcea, cunoscând impactul socio-economic pe care îl reprezintă patologia în cauză.

METODA ŞI MATERIALUL DE LUCRU

Metoda de lucru a constat dintr-un studiu clinico-statistic retrospectiv (foile de observaţie ale

bolnavilor internaţi cu sindroame β-talasemice) şi prospectiv al cazurilor cu sindroame β-talasemice

din municipiul Rm-Vâlcea şi judeţul Vâlcea, incluzând:

- Rata de apariţie a bolii (incidenţa şi prevalenţa sindroamelor β-talasemice)

- Distribuţia geografică a acestora în judeţul Vâlcea, modalitaţile de evoluţie naturală şi

postterapeutică cu scopul de a contribui la clarificarea unor aspecte mai puţin cunoscute de clinică şi

diagnostic, precum şi de precizare a metodelor profilactice şi terapeutice cele mai adecvate în etapa

actuală. În vederea depistării active a cazurilor cu β-talasemie heterozigotă şi a efectuării profilaxiei

postnatale a anemiei Cooley a fost utilizată o schemă de lucru imaginată de Prof. Dr. Bulucea

Dumitru şi colab. (UMF Craiova).

Parametrii urmăriţi au fost numele şi prenumele, vârsta, sexul, istoricul bolii, antecedentele

personale fiziologice şi patologice, antecedentele heredocolaterale; examenul obiectiv pe aparate şi

sisteme, măsurători antropometrice, cu accent pe greutate, talie, aspectul faciesului, culoarea

6

tegumentelor, semne din partea aparatelor şi sistemelor organismului (în special cord, splină, ficat,

colecist) şi examinări paraclinice constând în examenele hematologice şi biochinmice curente etc.

Materialul de lucru a constat din mai multe categorii de cazuri clinice cu diagnostic de

sindrom β-talasemic (anemie Cooley, talasemie intermedia, β-talasemie heterozigotă) cu vârsta

cuprinsă între 6 luni şi 18 ani şi/sau foile de observaţie ale acestora:

Primul lot îl constituie cazurile cu β-talasemie heterozigotă internate în Secţia de Pediatrie a

Spitalului Judeţean de Urgenţă din Rm-Vâlcea, începând cu anul 2006-2011.

Al doilea lot este reprezentat de cazurile cu β-talasemie heterozigotă identificate în judeţul

Vâlcea (spitale, dispensare, medici de familie) fiind analizat împreună cu primul lot.

Al treilea lot este format din cazurile de anemie Cooley internate în Secţia de Pediatrie a

Spitalului Judeţean de Urgenţă din Rm-Vâlcea şi alte spitale din judeţul Vâlcea în perioada anilor

1975-2011, precum şi din judeţele învecinate (Olt, Dolj, Gorj) pentru o mai bună analiză din punct de

vedere epidemiologic, clinic şi terapeutic a acestor forme grave de β-talasemie.

Al patrulea lot este reprezentat de cazurile cu anemie feriprivă (carenţiale, nutriţionale)

diagnosticate în Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Rm-Vâlcea începând cu anul

2007-2011.

Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată prin programul Microsoft Access 2007.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Rezultatele şi discuţiile tezei de doctorat cuprind mai multe capitole începând cu Date

epidemiologice generale, Distribuţia cazurilor de b-talasemie heterozigotă după anul depistării,

grupa de vârstă, sex şi mediul de provenienţă, continuând cu prevalenţa şi incidenţa cazurilor de b-

talasemie heterozigotă evidenţiate, aspecte clinice şi asocierea unor comorbidităţi, terminând cu

analiza statistică a parametrilor paraclinici principali ai b-talasemiei heterozigote ca, hemoglobina,

VEM, HEM, CHEM, reticulocitoza, sideremia, feritina, modificări eritrocitare pe frotiul de sânge,

electroforeza hemoglobinei şi uneori determinări moleculare.

Discuţiile prezentate se referă şi la comorbidităţile asociate acestei anemii, ca anemia

carenţială feriprivă, hipotrofia staturo-ponderală, bronşiolita acută etc).

Autoarea confirmă valoarea utilizării „Profilului clinic şi hematologic al b-talasemiei hete-

rozigote” în stabilirea suspiciunii formei minore a b-talasemiei, anemie hipocromă, microcitară şi

mai ales a valorii modificărilor parametrilor paraclinici analizaţi ca, hemoglobina, numărul de

eritrocite, HEM, VEM, modificările pe frotiul sanguin ale seriei roşii şi până la determinarea

electroforezei hemoglobinei. În acelaşi timp se propune un nou profil intitulat „Profilul hematologic,

biochimic şi molecular” ambele fiind de un real ajutor în diagnosticarea cazurilor cu b-talasemie

7

heterozigotă. O contribuţie importantă este şi aceea a demonstrării că b-talasemia heterozigotă este

forma care se află în continuă expansiune globală, situaţie ce justifică preocuparea activă pentru

diagnosticarea cât mai rapidă a acesteia cu scopul de a limita apariţia de noi cazuri de anemie

Cooley. În continuare se analizează şi cazurile cu anemie Cooley din judeţul Vâlcea şi judeţele

limitrofe (clinica, diagnostic clinic şi de laborator, tratament) constatându-se o scădere a numărului

acestora de-a lungul timpului o dată cu îmbunătăţirea continuă a tratamentului convenţional.

CONCLUZII

¡ Studiul efectuat în perioada anilor 2007-2011 confirmă că sindroamele β-talasemice sunt

prezente şi în judeţul Vâlcea, demonstrându-se pentru prima dată existenţa acestei patologii genetice

în teritoriul menţionat. Prevalenţa β-talasemiei heterozigote pe perioada anilor menţionaţi a fost de

50 de cazuri reprezentând 0,87‰. În ceea ce priveşte incidenţa β-talasemiei heterozigote aceasta a

înregistrat o valoare de 3,85‰ din totalul cazurilor internate în Secţia de Pediatrie a Spitalului

Judeţean de Urgenţă Rm-Vâlcea, în perioada studiată. Rata de incidenţă a β-talasemiei heterozigote,

ce constă în numărul de cazuri noi diagnosticate în perioada studiului raportat la populaţia 0-18 ani a

municipiului Vâlcea a fost de 7,66 la 100000 de locuitori.

¡ La majoritatea cazurilor, semnele clinice au fost nesemnificative, cu excepţia unei palori

albe, de cele mai multe ori, însoţită de lipsa de răspuns la terapia marţială, uneori o splenomegalie

moderată (mai ales evidenţiată ecografic) şi o creştere şi dezvoltare nesatisfăcătoare.

¡ Diagnosticul β-talasemiei heterozigote la cazurile identificate a fost sugerat de prezenţa

unei poliglobulii relative asociate unei anemii moderate cu indicii eritrocitari HEM, VEM scăzuţi şi

modificări ale seriei eritriocitare pe frotiul sanguin de mărime, formă, culoare (microcitoză,

hipocromie, anizocitoză, hematii în ţintă, poikilocitoză, punctaţii bazofile, schizocitoză etc) şi

confirmat de electroforeza hemoglobinei.

¡ Stabilirea diagnosticului de β-talasemie heterozigotă confirmă justeţea „Profilului clinic

clinic şi hematologic” al acestei afecţiuni, conceput şi descris recent în literatura de specialitate

autohtonă.

¡ Din analiza cazurilor de β-talasemie heterozigotă studiate semnalăm următoarele aspecte de

care depinde stabilirea diagnosticului corect al acesteia:

- Asemănarea β-talasemiei heterozigote cu anemia feriprivă, ambele anemii hipocrome

microcitare, este neglijată de multe ori, fapt ce duce la întârzierea diagnosticului corect, uneori

perioade lungi (luni, chiar ani).

8

- Confuzia dintre cele două anemii (β-talasemia heterozigotă şi anemia feriprivă) care de

multe ori se asociază (anemie dimorfă) este urmată de favorizarea „genei defecte” într-un anumit

teritoriu şi riscul, în timp a apariţiei de noi cazuri de anemie Cooley.

¡ Pentru diagnosticarea eficientă a cazurilor cu β-talasemie heterozigotă se propune un nou

profil de diagnostic al acestei afecţiuni şi denumit „Profilul hematologic, biochimic şi molecular” al

β-talasemiei heterozigote, ce vine să completeze „Profilul clinic şi hematologic” descris anterior.

(anexa 1)

¡Studiul retrospectiv şi prospectiv al anemiei Cooley efectuat pe perioada anilor 1975-2011

în judeţele studiate Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea evidenţiază 43 de cazuri în diferite stadii de evoluţie, cele

mai multe fiind din judeţele Dolj şi Olt.

Discuţii concluzive

Diagnosticarea activă a subiecţilor cu β-talasemie heterozigotă este absolut necesară pentru

scăderea incidenţei şi prevalenţei anemiei Cooley. Din experienţa colectivului de cercetare în acest

domeniu a reieşit că, dacă nu se monitorizează activitatea de depistare a heterozigotismului în

cadrul sindroamelor β-talasemice, mulţi purtători de tară talasemică pot rămâne nediagnosticaţi

uneori chiar toată viaţa. Această activitate de depistare activă a β-talasemiei heterozigote trebuie

efectuată de către toate eşaloanele medicale.

Bibliografie selectivă:1. Butoianu E., Nicoară S. - Vademecum hematologic. Ed. med. Buc., 1973; 100-107.

2. Frank Z. Thalassemia, genetic blood disorder expected to double in next few decades, 2005, http://hum-

molgen.org.

3. Nicolau I., Goldiş Gh. - Anemiile hemolitice la copil. Ed. Academiei Republicii Populare Române, 1962, 142-158

4. Arion C., Dinu B.- Anemii hemolitice în Pediatrie. Tratat de Pediatrie sub red. Ciofu E.P., Ciofu Carmen. Ed. Med. Buc.

2001; 803-810

5. Predescu C. - Sindroamele talasemice. În Tratat de Medicină Internă, Hematologie, partea I (Coordonator Dan Coliţă)

Ed. Med. Buc., 1997; 779-802

6. Hillman R.S., Ault Keneth A. - Hematology in Clinical Practice (third edition). Mc. Graw - Hill Medical Publishing

Division New York,...Sydney, Toronto, 2002; 63, 67-68,77-103.

7. Vâlcu Al. - Eritrocitul, morfologie, fiziologie şi fiziopatologie. Ed. Med. Buc., 1977, 311- 319.

8. Almăşan B.E., Geormăneanu M. - Genetica sindroamelor talasemice. Medicina Modernă (Buc.), 2001; 7: 366-8.

9. Talmaci R, Traeger-Synodinos J, Kanavakis E, Coriu D, Colita D, Gavrila L. Scanning of beta-globin gene for

identification of beta-thalassemia mutation in Romanian population. J Cell Mol Med. 2004 Apr-Jun;8(2):232-40.

10. Antonesei Iulia Miruna. Aspecte hematologico-biochimice în β-talasemia minoră şi corelarea acestora cu mutaţiile

de la nivelul genelor β-globinei şi HFE. Teză de doctorat, Conducător ştiinţific Prof. Dr. Ioan Victor Pop, UMF „Iuliu

Haţieganu” Cluj-Napoca, 2009.

9

11. Rodica Talmaci. Diagnosticul molecular al β-talasemiilor în „Progrese în biotehnologie” vol. III, Bucureşti 2002, pg.

179-188.

12. Cappellini Maria Domenica, Hussain I, Taher A. Thalassaemia intermedia in „Disorders of iron homeostasis,

eritrocytes, erythropoiesis” Editors Beaumonts C, Beris P, Beuzard Y, Brugnara C, ESH and Club du Globule Rouge et du

Fer, printed By Litoprint, 2006;214-233.

13. Predescu C.- Orientări profilactice în Hemoglobinopatii. Centrul de Hematologie, Buc., a V-a Conferinţă Naţională

de Hematologie cu participare internaţională, Buc., oct., 1982; 51.

14. Higgs DR, Engel JD, Stamatoyannopoulos G. Thalassaemia. Lancet. 2012 Jan 28;379(9813):373-83.

15. Bulucea D., Frecuş Corina, Nedelcuţă Ramona, Bică Cătălina, Constantinescu Dorina, Şeicaru A. Ghid de diagnostic al

β-talasemiei heterozigote şi profilaxia postnatală a sindroamelor β-talasemice, Academia de Ştiinţe Medicale, Ed.

Medicală Amaltea, 2011, pg.47-50.

16. Ţurcanu L, Şerban Margit. Hematologie pediatrică. Ed. Centrala industrială de medicamente şi cosmetice, Bucureşti,

1986:214-233, 441-443.

17. Bulucea D., Nedelcuţă Ramona, Bulucea Cătălina - Sindroamele b-talasemice la copil. Ed. Aius, 2004; 161 pg.

18. Camaschella C., Cappellini MD. - Thalassemia intermedia . Haematologica 1995; 80: 58-68.

19. Frecuş Corina, Constantinescu Dorina, Bică Cătălina, Şeicaru A., Nedelcuţă Ramona, Bulucea D. Talasemia

intermedia, Medicina Modernă, 2009; vol.XVI(nr. 8):432-437.

20. Lucarelli G, Isgrò A, Sodani P, Gaziev J. Hematopoietic stem cell transplantation in thalassemia and sickle cell

anemia, Cold Spring Harb Perspect Med. 2012 May;2(5):a011825.

21. Paciaroni K, Lucarelli G. Hemopoietic stem cell transplantation failure followed by switch to stable production of

fetal hemoglobin, Blood. 2012 Jan 26;119(4):1091-2.

22. Andreani M, Testi M, Battarra M, Lucarelli G. Split chimerism between nucleated and red blood cells after bone

marrow transplantation for haemoglobinopathies, Chimerism. 2011 Jan;2(1):21-22.

23. Goussetis E, Peristeri I, Kitra V, Vessalas G, Paisiou A. et al. HLA-matched sibling stem cell transplantation in

children with β-thalassemia with anti-thymocyte globulin as part of the preparative regimen: the Greek experience.

Bone Marrow Transplant. 2011 Nov 14.

24. Aksoy C, Guliyev A, Kilic E, Uckan D, Severcan F. Bone Marrow Mesenchymal Stem Cells in Patients with Beta

Thalassemia Major: Molecular Analysis with Attenuated Total Reflection-Fourier Transform Infrared Spectroscopy

Study as a Novel Method. Stem Cells Dev. 2012 Feb 15. [Epub ahead of print].

25. Cao A, Moi P, Galanello R. Recent advances in β-thalassemias, Pediatr Rep. 2011 Jun 16;3(2).

26. Fabrice Danjou, Franco Anni, Renzo Galanello. Beta-thalassemia: from genotype to phenotype, Haematologica

2011;96(11).

27. Nathan D.G. - Pioneers and modern ideas. Prospective of thalassemia. Pediatrics. 1998; 102(1 Pt 3): 281-3;

discussion 288-9.

28. Piomelli S., Loew T. - Management of thalassemia major (Cooley’s anemia). Hematol. Oncol. Clin., N. Am76. Payen

E, Colomb C, Negre O, Beuzard Y, Hehir K, Leboulch P. Lentivirus vectors in β-thalassemia, Methods

Enzymol. 2012;507:109-24.

29. Antonio Cao, Paolo Moi, Renzo Galanello. Recent advances in β-thalassemias, Pediatric Reports 2011; volume 3:65-

78.

10

30. Zuccato C, Breda L, Salvatori F, Breveglieri G, Gardenghi S, Bianchi N et al. A combined approach for β-

thalassemia based on gene therapy-mediated adult hemoglobin (HbA) production and fetal hemoglobin (HbF)

induction, Ann Hematol. 2012 Mar 31. [Epub ahead of print].

31. Frecuş Corina. „Epidemiologia şi clinica b-talasemiei heterozigote la copil în judeţul Constanţa“. Teză de Doctorat

UMF Craiova, 2010 (Cond. Ştiinţific Prof. Dr. D. Bulucea).

32. Bacârea Anca, Dobreanu Minodora, Dorcioman Bogdana, Molnar E, Bacârea V. b-talasemia în arealul Mureş, Rev.

Română de medicină de Laborator, 2005, vol. 1;1:52-55.

er., 1991; 5(3): 557- 589.

33. Nedelcuţă Ramona, Bulucea D, Bică Cătălina, Coşoveanu Simona –Talasemia minoră la copil în ultimul deceniu în

judeţul Dolj, Oncohematologia pediatrică nr. 1-2, 2009;22-30.

34. D. Bulucea, Ramona Nedelcuţă, Cătălina Bulucea –Profilaxia sindroamelor beta-talasemice, Medicina Modernă, vol

XIV –nr. 1:33-38, 2007.

35. Passarello Cristina, Giambona A, Cannata Monica, Vinciguerra Margherita, Disma Renda, and Maggio A. Iron

deficiency does not compromise the diagnosis of high HbA2 β-thalassemia trait, haematologica 2012;97(3):472-473.

36. Nedelcuţă Ramona, Frecuş Corina, Constantinescu Dorina, Bică Cătălina –Boli asociate β-talasemiei heterozigote la

copil, studiu multicentric, Conferinţa de Pediatrie –Urgenţe în pediatrie. Boli cronice în pediatrie, Bucureşti 2010; 126.

37. Bică Cătălina, Constantinescu Dorina, Nedelcuţă Ramona, Frecuş Corina si colab –Sindroamele β-talasemice cu

predominanţa hemoglobinei fetale, Al IX-lea Congres Naţional de Pediatrie, Iaşi 2009;178.

38. Aydinok Y. Thalassemia. Hematology. 2012 Apr;17 Suppl 1:S28-31.

39. Moatter T, Kausar T, Aban M, Ghani S, Pal JA. Prenatal screening for β-thalassemia major reveals new and rare

mutations in the Pakistani population, Int J Hematol. 2012 Apr;95(4):394-8.

40. Piomelli S. - The management of patients with Cooley’s anemia: transfusions and splenectomy. Semin. Hematol.,

1995; 32(4): 262- 8.

41. Frecuş Corina, Bulucea D, Bălaşa Adriana, Mihai Cristina, Stoicescu Ramona, Hangan Toni. Valoarea predictivă a

indicilor de diferenţiere între talasemia heterozigotă şi anemia feriprivă –studiu clinic, Analele Universităţii „Ovidius”

Constanţa, Seria Ştiinţe Medicale, nr. 14, 2008, ISSN 1223-7213.

42. Karakukcu C, Karakukcu M, Unal E, Patiroglu T, Ozdemir MA et al. Coenzyme Q10 levels in β-thalassemia and its

association with ferritin levels and chelation therapy, Hemoglobin 2012;36(3):219-29.

43. Xu LH, Weng WJ, Huang K, Zhang YT. Autoimmune hemolytic anemia in patients with β-thalassemia major, pediatr

Hematol Oncol 2012;29(3):235-40.

11

ANEXA

PROFILUL HEMATOLOGIC, BIOCHIMIC ŞI MOLECULAR AL β-TALASEMIEI

HETEROZIGOTE

Hb(g/dl)

ERITROCITE(/mmc)

VEM(fl)

HEM(pg) RDW% RETICULOCITE

≤ 9 ≤ 4,5-5

9-11 ≥ 5-6

DATEHEMATOLOGICE

≥ 11-

12> 6

< 79 < 29

Nu oferădate

concludente.Când

valorile suntcrescute

semificativ,asociază ocarenţă de

fier.

Mai frecvent,VALORI

NORMALE.

Mai rar,VALORI

MODERATCRESCUTE

HbA HbA2 HbF

< 3,5% Valori normale 1-2%

≥ 3,5-5% Valori crescute > 2-10%

ELECTROFOREZA

Hb

Valorile se apreciazădupă vârsta de 6-12 luni.

Mai frecvent≥ 97%.

> 6% Mai rar, > 10%

SIDEREMIA*

CRESCUTĂ, copilmare, adult

SCĂZUTĂ, sugar, copil mic

FERITINA*

CRESCUTĂ, copilmare, adult

SCĂZUTĂ, sugar, copil mic

DIAGNOSTIC MOLECULAR

În cazul în care de fenotipul clinic şi antecedentele personale sunt pozitive şi se suspicionează o β-talasemieheterozigotă, dar determinările hematologice şi electroforeza Hb sunt la limită (incerte), se solicită

diagnosticul molecular.

* valorile normale ale sideremiei şi feritinei sunt influenţate de vârstă;

NORMALĂ NORMALĂ