sindroame respirator - traheal, bronsitic
TRANSCRIPT
AUSCULTATIA
Sunete normaleSuflu tubar fiziologicMurmur vezicular
Zgomote patologice Raluri umede : raluri crepitante (alveolare, doar
in inspir!!), buloase (caile respiratorii mijl si
mici, +/- alveole, inspir si expir, pot fi mici [subcrepitante], medii si mari)
Raluri uscate : ronflante (bronsii mijl si mari,
inspir plus expir)sibilante (caile aeriene mici,
inspir plus expir, dar mai pronuntat in expir!)
Frecatura pleurala Stridorul Crepitatiile mediastinale
Curs respiratorCurs respiratorSindromul bronsiticBronsita acută, traheita, bronsiectaziaBrosita cronica, astmul bronsic
SINDROMUL TRAHEALSINDROMUL TRAHEAL
Etiologie: -inflamatorie: traheite acute;
traheita cronică; autoimună: policondrita recidivantă;
-alergică: traheita alergică-obstrucţie: extrinsecă
(mediastin) sau intrinsecă (corp străin)
SimptomeSimptome: :
durerea retrosternală – arsură, se accentuează cu tusea, diminuă sau cedează cu expectoraţia
tusea – traheita acută: sonoră, aspră, uscată, iritativă + durere; tumori – seacă, în accese rare, scurte apoi persistentă;
expectoraţia – mucoasă, purulentă+/- striuri de sânge
hemoptizie – în cazuri de cancer trahealdispnee – însoţită de cornaj sau stridor +/-
tiraj+/- disfonie+/- disfagie
SemneSemne::
stridorul sau cornajul –tonalitate înaltă, mai intens sau prezent doar in inspiraţie
tiraj – depresiunea inspiratorie a părţilor moi datorită unui gradient între presiunea intraalveolară şi presiunea atmosferică.
Explorari paracliniceExplorari paraclinice: :
endoscopie: traheoscopie examenul radiologic tomografia computerizată:
tumori
SINDROAMELE BRONȘICESINDROAMELE BRONȘICE
Modificări ale calibrului bronşiilor:edem al mucoaseihipersecretie de mucusspasm
Bronşita acutăBronşita acută
Definiţie: inflamaţia acută a peretelui bronşic interesând mucoasa şi corionul submucos, cu tulburări de secreţie, permeabilitate şi de sensibilitate.
Cauze: -infecţioase locale: virale sau
bacteriane sau generale
-toxice: profesionale, iritaţie bronşică prin inhalare de vapori toxici (amoniac, HCl, sulfaţi, nitraţi, etc.)
AnamnezaAnamneza Debut – rinita, faringita, angina sau semne
de boală sistemica Vârsta: copii, tineri Locul naşterii şi domiciliul: zone poluate,
industriale (smog, ceaţă); Antecedente eredocolaterale:
contagiune intrafamilială; Antecedente personale patologice: boli
pulmonare sau cardiace, boli sistemice Condiţii de muncă şi viaţă: fumat, profesii
cu expuneri la noxe, expuneri profesionale la intemperii (agricultori, constructori, forestieri), locuintă necorespunzatoare
Semne generale: astenie, cefalee, (sub)febrilităţi, frisoane sau frisonete, mialgii, artralgii, stare de curbatură;
Faza de cruditate (de debut, bronşita uscată)
Faza de cocţiune (bronşita umedă)
-durează 2-3 zile-tuse uscată, iritativă, intensă, uneori chinuitoare-durere retrosternală moderată, cu caracter de opresiune toracica, senzaţie surdă - durere vie, accentuată de tuse -uneori minimă dispnee
-5-6 zile-tuse productivă-expectoraţie în cantitate moderată, mucoasă, mucoidă - mucopurulentă, mucus, puroi,
Bronsita uscata (continuare) Bronsita umeda (continuare)
Nimic deosebit Inspecţie: ronchusul traheobronşic
Palpare: freamătul ronchal sau bronşic
Auscultaţia: raluri bronşice uscate (ronflante şi sibilante)
Auscultaţia: raluri umede - buloase a)mici (subcrepitante) - bronşiolita; b) mijlocii ; c) mari ;
EXPLORĂRI PARACLINICEEXPLORĂRI PARACLINICE
Examenul radiologic al toracelui: fără modificări semnificative
Examenul citologic şi bacteriologic al sputei:
Explorari functionale respiratorii: eventual obstrucţie minimă;
BPOCBPOCDefiniţie: inflamaţia cronică a
peretelui bronşic, cu acutizări repetate şi evoluţie progresivă
Cauze: Bronşite acute repetate Agresiune directă cronică: fumat,
noxe, etc.
Anamneza:
Debut - insidios; mai ales în sezonul rece; Vârsta: adulţi, vârstnici; la tineri gravitatea este mai
mare Sex: bărbaţi Locul naşterii si domiciliul: zone poluate,
industriale (smog, ceaţă) AH: ereditate multifactorială; mucoviscidoza; deficite
imune: IgA; imobilitatea cililor - sindromul. Kartagener APP: bronşite acute repetate; infecţiile din primul an
de viaţă pot produce leziuni definitive, care devin manifeste mult mai târziu;
Anamneza Anamneza APT: fumatulCVM: profesii cu expuneri la noxe: mine cărbuni (praf),
oţelari, furnalişti, forjori, pulberi - bronşita cronică; expunerea profesională dublează riscul de a face emfizem;
expuneri profesionale la intemperii poluarea atmosferică: bioxid de sulf şi particule
în suspensie care provin din arderi; CO, oxidanţi, hidrocarburi, NO2 .
poluarea cu fumatul au efecte sinergice, nu aditive.
locuinţa necorespunzatoare (fumător pasiv, etc); status social.
Simptome Simptome
Tusea –cel puţin 2/3 luni pe an, 2/3 ani consecutiv. Mai frecventă seara la culcare sau dimineaţa la ieşirea la aer; apare în accese declanşate de factori variaţi (fum, praf, ceaţă, substanţe volatile, etc); la apariţia emfizemului îşi schimbă caracterul;
Expectoraţia: mucoasă, mucopurulentă sau franc purulentă (în acutizări); uneori fetidă; cantitate variabilă- moderată, uneori abundentă
Hemoptizia - mică, Dispneea: progresiva
Bronsita cronica = tuse productiva, fara obstructie cu caracter progresiv, fara emfizem centrolobular
BPOC = tuse productiva, obstructie bronsica progresiva cu dispnee, emfizem centrolobular
Examen obiectiv generalExamen obiectiv general
Starea psihică: apatie, somnolenţă diurnă, invesarea ritmului nictemeral (insuficienţă respiratorie, hipoxie, hipercapnee)
Atitudine – antitusigenă, antidispneica;
Facies: tip bronşitic - (blue bloater) Tegumente şi mucoase: cianoza
centrală; poliglobulie secundara! (hipoxie)
Fanere: hipocratismul digital (hipoxie cronica) – nu este frecvent
?
Examen obiectiv localExamen obiectiv local::
Inspecţie – ronchus, torace emfizematos
Palpare - diminuarea freamătului vocal
Percutie – hipersonoritate (emfizem)
Auscultaţie: murmur vezicular diminuat (obstacole bronşice) cu expir prelungit (expirul devine egal sau mai lung decât inspirul); raluri bronşice uscate: ronflante şi sibilante; in perioade de acutizare - raluri bronşice umede
Explorari paracliniceExplorari paraclinice
Radiologic: accentuarea desenului bronhovascular;
Citologic si bacteriologic al sputei (nu se face de rutina!!)
Explorari funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv (CV normală ; VEMS scăzut, indice Tiffneau [VEMS/CV] scazut)
Gaze sanguine- Astrup- se modifică tardiv: hipoxie, hipercapnie cu tablou de insuficienţă respiratorie!
Clasificarea BPOC dupa VEMS (GOLD) : O la risc; I usor; II moderat; III sever
BRONȘIECTAZIABRONȘIECTAZIADefiniţie: dilatarea segmentară a conductelor bronşice, mai
ales bazal, mai rar la vârf, ducând la un aspect de burete al plămânului, cu cavităţi cilindrice, sacciforme, chistiforme, etc; din punct de vedere clinic – expectoraţie abundentă
Cauze: -congenitale - foarte rare; -dobândite: -alterarea inflamatorie a peretelui (după infecţii bronşice
trenante sau repetate); -retracţii scleroase pulmonare (atelectazie, postpneumonice,
posttuberculoase) sau pleurale care dilată bronşiile şi le tracţionează
-stenoze sau distrucţii bronşice: TBC, neoplazii, inflamatorii nespecifice, corpi străini, determinând dilataţie în spatele stenozei
Anamneza:Debut - insidios; precedat de altă
boală AHC: mucoviscidoza; ereditate
multifactorială; sindrom Kartagener
Simptome generale: sărace, puţine Simptome locale:Tusea - productivă; declanşată poziţional
(dimineaţa la ridicare, noaptea la întoarcerea de pe o parte pe alta; ziua la aplecarea corpului înainte);
Expectoraţia: abundentă (300-500 ml/24h); mai ales dimineaţa (toaleta bronşiilor) sau în unele poziţii - pseudovomica; prin păstrarea sa într-un pahar se aşează în 3-4 straturi: inferior-grunjos (puroi, detritusuri celulare) apoi seros, mucos şi spumos.
Hemoptizia: mică, repetată, sânge pur, neamestecat în sputa caracteristică;
Dispneea: apare târziu în evoluţia bolii. Prezenţa acesteia ridică problema suprapunerii fibrozei sau a emfizemului pulmonar.
Examen obiectiv general Atitudine - antitusigenă Fanere: hipocratismul digitalExamen obiectiv local: Semnele fizice toracice pot realiza 4
sindroame:1. Sindrom bronşic - stenoză bronşică cu
dilataţie retrogradă; 2. Sindrom de condensare pulmonară -
proces de fibroză a parenchimului şi pleurei sau obstrucţie bronşica cu atelectazie
3. Sindrom pleural4. Sindrom cavitar – în prezenţa unor
dilataţii mari, golite de conţinut;
Auscultaţia :
Murmur vezicular diminuat cu expir prelungit
Raluri bronşice umede - buloase
Explorari paracliniceExplorari paracliniceBiologic: în acutizări: VSH crescut, leucocitoză cu
PMN;
Citologic si bacteriologic al sputei
Radiologic: accentuare a desenului bronhovascular; condensări pulmonare
Bronhografie cu lipiodol Bronhoscopia: evidenţiază stenozele şi dilataţiile;
permite recoltarea materialului pentru bacteriologie; permite biopsiile
Explorări funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip mixt (obstructiv + restrictiv);
ASTMUL BRONȘICASTMUL BRONȘIC
Definiţie: obstrucţie generalizată a căilor aeriene, cu etiologie multiplă, variată ca durată şi intensitate, ce apare la persoane cu hiperreactivitate bronşică la o multitudine de stimuli. Clinic se caracterizează prin accese de dispnee cu wheezing şi tuse, reversibile spontan şi/sau prin tratament. Obstrucţia este determinată de spasm, edem şi hipersecreţie
Clasificare: Din punct de vedere etiopatogenetic astmul bronşic se împarte în:
Extrinsec, exogen, alergic: declanşat de antigene specifice (alergeni); obstrucţia bronşică se realizează prin mecanism alergic în care sunt implicate IgE (reagine); alergeni: praful de casă; polenul; fungii atmosferici; alergene animale; vegetale; profesionale; medicamente;
Intrinsec, endogen, infecţios, idiosincrazic: fără etiologie definită sau mecanism patogenic specific; infectii virale
Clasificare clinica: astm intermitent (<1 criza /saptamina); astm persistent (usor, moderat sau sever)
Anamneza Anamneza
Sex: până la pubertate raportul B:F = 3:1, având o evoluţie mai gravă la băieţi; după pubertate- se egalizează raportul pe sexe dar femeile fac mai frecvent astm alergic;
Locul naşterii si domiciliul: mai frecvent in zone temperate şi nordice, în ţări industrializate sau în locuri de muncă cu poluare;
AHC: posibil genă autosomal dominantă cu penetranţă redusă
ce ar determina apariţia hipereactivităţii bronşice; ereditate multifactoriala (AB la mai multi membri ai
familiei) alte alergii: astm, rinite, urticarie, conjunctivite; alergii
medicamentoase;
Anamneza Anamneza APP: episoade alergice: rinite, urticarie, conjunctivite; bronşite acute repetate polipi nazali - mai ales în varianta cu intoleranţa
la aspirină şi alte analgezice; personalitate cu trăsături nevrotice; dezechilibru
neurovegetativ şi neuropsihic; CVM: profesii cu expuneri la noxe: pulberi, reziduri
industriale, praf de lemn, de vegetale, pulberi farmaceutice, chimicale, mase plastice;
poluarea atmosferică: se adauga ca şi factor de agravare
fumat - fumul de ţigară ca şi factor alergen, iritant
Criza de astm bronşicCriza de astm bronşic::
-Debut: brusc, uneori cu prodrom: rinoree, strănuturi,
lăcrimare, tuse seacă - "aura astmatica“; expunerea la unul sau mai mulţi alergeni, iritanţi, aer poluat, efort fizic sau chiar în somn, în primele ore ale dimineţii.
Acces de dispnee paroxistică, cu wheezing, bradipnee, cedează spontan sau la tratament. Constricţie toracică sau tuse, anxietate, cianoză centrală. Durează 1-3 ore, mai rar peste 24 ore (stare de rău astmatic – urgenţă)
Tusea - este iniţial uscată; spre sfârşitul crizei devine productivă; la copil accesele de tuse pot fi singurul semn de astm;
Expectoraţia: anunţă sfârşitul crizei. Este în cantitate mică, mucoasă, vâscoasă, filantă, gelatinoasă, translucidă, cu mucus dens în suspensie: mase mici ca boabele - sputa "perlată" a lui Laennec sau spirale- spiralele Curschmann.
Examen obiectiv generalExamen obiectiv general
Starea psihică: anxietate Atitudine - antidispneizantă - ortopnee Tegumente mucoase: cianoză centrală - numai în criză,
nu este obligatorie
Examen obiectiv localExamen obiectiv localIn criză:Inspecţia - respiraţie cu
amplitudine redusă, superficială, bradipnee< 14/min, expir prelungit (E=I), wheezing - respiraţie şuierătoare, sunet de intensitate redusă, tonalitate înaltă, timbru muzical, numai în expir
Percuţia - hipersonoritate difuză
Auscultaţia :
murmur vezicular diminuat cu inspiraţie aspră, scurtă, expir prelungit
raluri bronşice uscate - sibilante pe tot câmpul pulmonar realizând aspectul de "zgomot de porumbar"; către sfârşitul crizei se adaugă raluri ronflante şi, în perioada de tuse productivă, chiar raluri buloase.
Dupa acces retrocedaza complet : subiectiv + obiectiv
Uneori crizele pot fi subintrante, repetate, la intervale scurte, sau continue.
Starea de rău astmaticStarea de rău astmatic Acces sever de dispnee cu durata > 24 ore; Refractar la bronhodilatatoarele obişnuiteCauze: -Infecţii respiratorii -Abuz de simpaticomimetice -Suprimarea bruscă a corticoterapiei -Administrarea de sedative, depresoare
respiratori, etc. -Expunere prelungită şi masivă la alergeni sau
factori iritanţi; -Factori psihici, emoţionali, anxiogeni; Criză prelungită + cianoză, tahicardie,
deshidratare; Astrup: pO2; pCO2; acidoză gazoasă =
insuficienta respiratorie
Explorari paracliniceExplorari paraclinice
Biologic: eozinofilie (mai ales în astmul extrinsec, dar şi în cel intrinsec); hiper IgE;
Radiologic: nu există semne radiologice specifice pentru astm - eventual hiperinflaţia tranzitorie
Citologic si bacteriologic al sputei: extrinsec:
mulaje bronşice; eozinofile; cristale Charcot Leyden; corpi Creola (celule descuamate, mucus, materie proteică); intrinsec - PMN, neutrofile, bacterii; nu se face de rutina!
Explorari funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv nespecifică (VEMS scăzut); intre crize – normal; hiperreactivitate bronsica poate fi provocata medicamentos.
Explorări paracliniceExplorări paracliniceGaze sanguine- Astrup: pO2 < 50
mmHg; pCO2 (25-35 mmHg) , N sau (45-50mmHg) (în astmul sever); acidoză gazoasă;
Alte teste: teste cutanate;Teste de provocare bronşică -
singura dovadă certă a cauzei astmului; pot fi nespecifice (la histamină, acetilcolină) sau specifice (se utilizează soluţii de alergen); sunt considerate pozitive când VEMS scade ≥ 15%.
Classification Of Ventilatory Abnormalities by Spirometry
OBSTRUCTIVE RESTRICTIVE MIXED
FEV1 or Normal
FVC or Normal
FEV1/FVC Normal or
Un copil de 7 ani prezintă dispnee expiratorie şi tuse seacă, supărătoare de câte ori se joacă cu căţeluşul primit de ziua lui, dar şi noaptea.
cum se numeşte afecţiunea şi cu ce alte manifestări se poate asocia?
la ce alergeni ar ieşi pozitive testele alergologice?
cum facem diagnosticul diferential cu corpul strain aspirat, in timpul crizei de dispnee?
ce vom găsi la examenul obiectiv al plămânului în timpul dispneei?
parintii lui sufera de aceasta boala?
Pacient mare fumător vine pentru un proces congestiv al lobului mediu pulmonar, al doilea în ultimele 6 luni.
ce cauze favorizante ar putea avea pacientul pentru acest proces? Numiti doua
dacă pacientul tuşeşte şi expectorează abundent, mai ales matinal şi în decubit lateral stâng, la ce boală vă gândiţi?
ce boală din APP ar putea favoriza această stare morbidă?
descrieţi sputa din această boală
Boala Inspectie Palpare Percutie Auscultatie
ASTM Tahipnee
Dispnee Wheezing
Tahipnee
Freamat redus
Hipersonori-tate,
diafragme coborite
Expir prelungit, sibilante, murmur vezicular diminuat
ATELEC-TAZIE
Spatii intercostale ingustate pe
partea afectata
Freamat redus, trahee deviata
ipsilateral
Matitate pe plaminul afectat
Sibilante, ronflante
sau crepitante,
in functie de starea
plaminului afectat
(variabile)
BRONSIECTAZIE
Tahipnee Nimic patologic
Nimic patologic
Subcrepitante, ronchus
Boala Inspectie Palpare Percutie Auscultatie
BRONSITA Normal Normal Normal Uneori expir prelungit,
raluri bronsice
BPOC Wheezing, dispnee, cianoza, edeme
periferice, jugulare
turgescente, hipocratism
digital
Freamat vocal
diminuat, mobilitate
diafragmatica redusa
Hipersonoritate
Sibilante, ronflante, crepitante,
MV diminuat cu
expir prelungit
EMFIZEM Tahipnee, torace in
butoi, respiratie
profunda cu buzele
protruzionate,
subponderal
Freamat vocal
diminuat
hipersonoritate,
diafragme coborite
MV diminuat cu
expir prelungit,
raluri crepitante ocazional
Boala Inspectie Palpare Percutie Auscultatie
COLECTIE PLEURALA SI/SAU PAHIPLEURI-TA
Miscari respiratorii reduse pe
partea afectata
Traheea deplasata
contralateral,
Freamat vocal absent
sau redus
Matitate
cu hipersonoritate deasupra
colectiei
Diminuarea sau abolirea MV, uneori frecatura pleurala
PNEUMONIE (SINDROM DE CONDENSA-RE)
Tahipnee,, uneori
cianoza, uneori miscari
respiratorii limitate pe
partea afectata
Freamat vocal
accentuat
Matitate (doar daca pneumonia este mare)
R Crepitante in faza 1 si 3, suflu tubar patologic in
faza 2.
Uneori raluri bronsice
PNEUMO-TORAX
Cianoza, dispnee,
bombarea spatiilor
intercostale
Freamat absent,
mediastin deplasat
contralateral
Hipersonoritate
Semn Hamman,
MV absent