serving in the tennis match”în jocul de tenis ” “objectivation of the ball striking technique...
TRANSCRIPT
1
ŞCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ
UNIVERISTATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTURI MONTANE
ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ
COSAC GEORGE
„Obiectivizarea tehnicii de lovire a mingii la serviciu
în jocul de tenis ”
“Objectivation of the ball striking technique when
serving in the tennis match”
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. Univ.Dr. BONDOC-IONESCU DRAGOŞ
BRAŞOV 2015
2
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ...........................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
ORDIN Nr. 7705 din 04. 11. 2015
PREŞEDINTE Conf. univ. dr. Ioan TURCU
DECAN- Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane
Universitatea “Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. Dragos BONDOC-IONESCU
ŞTIINŢIFIC: Universitatea “Transilvania” din Braşov
REFERENȚI: Prof. univ. dr. Niculina Liliana MIHĂILESCU
Universitatea din Piteşti
Prof. univ. dr. Vasile BOGDAN
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Virgil TUDOR
Universitatea Naţionala de Educatie Fizică şi Sport din
București
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: data 09.12.2015, ora 10.00,
sala UII3,etajul II,Aula Universitaţii, Universitatea „Transilvania” din Braşov,str.Iuliu Maniu.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rog să le trimiteţi
în timp util, pe adresa de e-mail: [email protected]
Totodată, vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumesc!
3
CUPRINS
Introducere ......................................................................................................................... 13 9
PARTEA I - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ŞI METODOLOGICĂ ASUPRA
ROLULUI TEHNICII SPECIFICE ÎN ANTRENAMENTUL JOCULUI DE TENIS ... 16 10
CAPITOLUL I - Antrenamentul sportiv, concept modern în creşterea şi orientarea pregătirii
performanţei în jocul de tenis ........................................................................................... 17 10
1.1.1 Antrenamentul proprioceptiv în jocul de tenis modern, bază a dezvoltării
capacităţilor coordinative specifice ........................................................................... 21 13
1.1.2 Antrenamentul ca proces de adaptare ................................................................ 25
1.1.3 Consideraţii teoretice privind procesul de antrenament, planificare periodizare,
obţinerea formei sportive specific jocului de tenis ........................................................... 27
1.1.4 Antrenamentul sportiv privit ca un proces de instruire şi predare , proces pe
termen lung de adaptare şi reglare a efortului specific jocului de tenis. .......................... 28
1.1.5 Forma sportivă – delimitări conceptuale şi etapele obţinerii ei ........................ 30
CAPITOLUL II - Consideraţii generale asupra componentei tehnice .............................. 32 15
2.1.1 Etapele învăţării tehnicii sportive în tenis .......................................................... 35
2.1.2 Priorităţi metodice privind învăţarea tehnicii .................................................... 36
2.1.3 Cauze care duc la stagnarea evoluţiei tehnice .................................................... 37
Consideraţii teoretice privind tehnica serviciuului în jocul de tenis .................................... 38
Monitorizarea pregătirii tehnice în jocul de tenis.......................................................... 40 18
CAPITOLUL III - Particularităţi psihomotrice în pregătirea tehnică a procesului de
antrenament pentru serviciuu în tenis ............................................................................... 42 20
3.1.1 Calităţi psiho-motrice ale jocului de tenis .................................................. 42 20
3.1.2 Forţa explozivă în lovirea mingii în jocul de tenis, consecinţă a capacităţii de
concentrare şi coordonare a activităţii musculare ...................................................... 45 23
3.1.3 Automatizarea în jocul de tenis ................................................................... 45 23
Prezentare teoretică – serviciuul – componentă fundamentală de studiu biomecanic în tenis
48
3.2.1 Procedeu tehnic: serviciuul ................................................................................ 52
PARTEA II - STUDIU PRELIMINAR ASUPRA POSIBILITĂŢILOR DE
OBIECTIVIZARE A CARACTERISTICILOR DE SERVICIU LA TENIS .................. 60 26
CAPITOLUL IV - Demers metodologic de cercetare experimentală preliminară ........... 61 26
4
Design-ul cercetării: ...................................................................................................... 61 26
Argumente privind alegerea designului de cercetare conform premiselor ................... 62 27
Scopul ............................................................................................................................ 62 27
Ipotezele cercetării preliminare ..................................................................................... 62 27
Obiectivele cercetării preliminare ................................................................................. 62 28
Metode de cercetare utilizate......................................................................................... 63 28
Subiecţii cercetării preliminare: ........................................................................................... 72
Etapele cercetării preliminare............................................................................................... 73
CAPITOLUL V – REZULTATELE CERCETĂRII PRELIMINARE ............................ 81 31
Analiza datelor: .................................................................................................................... 81
5.1.1 Analiza informaţiilor de cinematică achiziţionate cu MVN-BIOMECH ... 86 31
Analiza comparativă a tehnologiilor utilizate în studiul preliminar .............................. 95 39
Concluziile cercetării preliminare ................................................................................. 96 40
PARTEA III - CONTRIBUŢII ÎN OBIECTIVIZAREA TEHNICII INDIVIDUALE A
LOVITURII DE SERVICIU ÎN TENIS .......................................................................... 97 41
CAPITOLUL VI - Metodologia cercetării de bază .......................................................... 98 41
6.1.1 Scopul : ....................................................................................................... 98 42
6.1.2 Obiective: .................................................................................................... 99 42
6.1.3 Ipoteze: ........................................................................................................ 99 42
Modul de procesare a valorilor unghiulare ................................................................... 99 42
Modul de reprezentare şi interpretare grafică ............................................................. 102 45
Procedura de analiză si interpretare statistico matematica a rezultatelor cercetarii ..... 105 48
Analiza exploratorie a variabilelor incluse în cercetare: .............................................. 105 48
6.5.1 Analiza serviciului .................................................................................... 107 50
6.5.2 Analiza comparativă a serviciuilor ........................................................... 123 66
Concluzii privind analiza datelor ................................................................................ 139 82
Concluzii în urma cercetării ........................................................................................ 141 84
Recomandări................................................................................................................ 143 86
5
Contribuţia personală în cercetare ............................................................................... 144 87
Propunere de tehnologie modernă aplicativă în pregătirea antrenamentului proprioceptiv
în efectuarea loviturii de serviciu în jocul de tenis .................................................. 144 87
Model de corectare –Program propus de pregătire .................................................. 145 88
Diseminarea rezultatelor cercetării se regaseşte în cadrul sesiunilor de comunicăari
ştiinţifice şi reviste B.D.I............................................................................................. 146 89
7. Bibliografie selectiva ............................................................................................... 147 90
6
Table of contents
Introduction .......................................................................................................................... 13 9
PART I – THEORETICAL AND METHODOLOGICAL SUBSTANTIATION OF THE
ROLE PLAYED BY THE SPECIFIC TECHNIQUE IN TENNIS TRAINING ........... 16 10
CHAPTER I – Sports training, a modern concept meant to boost and guide the performance
training in tennis ............................................................................................................... 17 10
1.1.1 The proprioception training in the modern tennis game, a basis for the
development of the specific coordination capacities ............................................... 21 13
1.1.2 Training as a process of adaptation .................................................................. 25
1.1.3 Theoretical considerations about process of training, planning and scheduling;
obtaining the tennis specific sports shape ....................................................................... 27
1.1.4 Training regarded as a process of instruction and teaching, a long-term process
of adaptation and adjustment of the tennis specific effort . .......................................... 28
1.1.5 The sports shape – conceptual delimitations and the stages of getting into it 30
CHAPTER II – General considerations about the technical composition ........................ 32 15
2.1.1 Learning stages of the sports technique in tennis ............................................. 35
2.1.2 Methodical priorities regarding the learning of the technique ......................... 36
2.1.3 Causes that lead to the stagnation of the technical evolution .......................... 37
Theoretical considerations regarding the serving technique in tennis ............................... 38
Monitoring the technical preparation in tennis ........................................................... 40 18
CHAPTER III – Psychomotor particularities in the technical preparation of the process of
training for the serve in tennis .......................................................................................... 42 20
3.1.1 Psychomotor qualities of the tennis game ................................................. 42 20
3.1.2 The explosive force in striking the tennis ball, a consequence of the capacity of
concentration and of muscle activity coordination .................................................. 45 23
3.1.3 Automation in the tennis game .................................................................. 45 23
Theoretical presentation – the serve – a fundamental element of biomechanical study in
tennis ................................................................................................................................... 48
3.2.1 Technical method: the serve ............................................................................. 52
PART II – A PRELIMINARY STUDY OF THE POSSIBILITIES OF OBJECTIVATION
OF THE SERVING CHARACTERISTICS IN TENNIS ................................................ 60 26
7
CHAPTER IV – A methodological approach of preliminary experimental research ...... 61 26
Research design: ........................................................................................................... 61 26
Arguments on the choice of the research design in accordance with the
premises 62 27
The goal ......................................................................................................................... 62 27
Hypotheses of the preliminary reasearch ..................................................................... 62 27
The goals of the preliminary research ........................................................................... 62 28
Research methods employed ........................................................................................ 63 28
The subjects of the preliminary research: ........................................................................... 72
The stages of the preliminary research ................................................................................ 73
CHAPTER V – RESULTS OF THE PRELIMINARY RESEARCH .............................. 81 31
Data analysis:........................................................................................................................ 81
5.1.1 Analysis of the kinematic information acquired with MVN-BIOMECH ...... 86 31
Comparative analysis of the technologies used in the preliminary study .................... 95 39
Conclusions of the preliminary research ....................................................................... 96 40
PART III – CONTRIBUTIONS TO THE OBJECTIVATION OF THE INDIVIDUAL
SERVING TECHNIQUE IN TENNIS ............................................................................. 97 41
CHAPTER VI – Methodology of the main research Metodologia .................................... 98 41
6.1.1 Goal : ............................................................................................................ 98 42
6.1.2 Objectives: .................................................................................................. 99 42
6.1.3 Hypotheses: ................................................................................................ 99 42
Manner of processing the angular values ..................................................................... 99 42
Graphic representation and interpretation method .................................................. 102 45
Data analysis procedure .............................................................................................. 105 48
Exploratory analysis of the variables included in the research: ................................. 105 48
6.5.1 Analysis of the serve ................................................................................. 107 50
6.5.2 Comparative analysis of serves ................................................................. 121 66
Data analysis conclusions ............................................................................................ 139 82
8
Research conclusions .................................................................................................. 141 84
Recommendations ...................................................................................................... 143 86
Personal contribution to the research ......................................................................... 144 87
6.9.1 A proposal of practical modern technology in the preparation of the
proprioceptive training in performing the serve in the tennis game ...................... 144 87
6.9.2 Correction model – a proposed training program .................................... 145 88
The dissemination of the research results can be found in the scientific sessions and the
B.D.I. magazines B.D.I. ................................................................................................. 146 89
7. Selective bibliography ............................................................................................. 147 90
9
“Pe terenul de tenis, ca şi în viaţă, în general în
orice activitate, grija pentru perfecţionare este
garanţia cea mai sigură a bucuriei.”
R.Lacoste
Introducere
Lucrarea de faţă reprezintă o provocare personală în lumea cercetării, o muncă de-a
dreptul captivantă, o “investigaţie” în descoperirile predecesorilor, încercand o îmbinare a
teoriei cu experienţă practică de peste 35 de ani în sportul alb. Pătrunzând în tainele literaturii
stiinţifice de specialitate am ajuns la concluzia că o practică deosebită, indiferent de anii
petrecuţi pe teren, care nu este dublată de o cercetare stiinţifică interdisciplinară nu poate
realiza un maxim de eficienţă.
Tenisul este un joc sportiv practicat de doi jucatori în proba de simplu sau patru în
proba de dublu care se impune prin frumuseţea, spectaculozitatea şi graţia loviturilor. Acest
joc se distinge de celalate sporturi prin dinamica mişcărilor şi sincronizarea acţiunilor
executate precis în timpul unui efort adesea maxim.
Serviciuul în tenis reprezintă pentru majoritatea specialiştilor şi jucătorilor principala
lovitură, în jurul căreia foarte mulţi jucători îşi dezvoltă strategia de joc.
Serviciul este lovitura prin care se începe punctul, este singura la care jucătorul are
dreptul şi la o a două încercare în cazul în care prima este greşită. Cu toate că este singura
lovitură neinfluenţată de adversar, este considerată ca fiind cea mai dificilă, dar o dată
perfecţionată devine o „armă” importantă în obţinerea unui punct.
Motivaţia abordării temei de faţă este legată de experienţa personală în executarea
acestui procedeu tehnic, care mi-a creat eficientizarea în competiţiile la care am participat şi
de asemenea un demers care să ducă la confirmarea şi creşterea mea profesională în domeniu.
Scopul cercetării constă în faptul că este necesar a se găsi din punct de vedere
biomecanic, tehnica, controlul, metoda de identificare a patternului cinematic în lovitura de
serviciuu prin scoaterea în evidenţa a succesiunilor segmentelor corpului în mod
individualizat pentru efectuarea unei coordonări optime a execuţiei.
„Tenisul este unul dintre sporturile cele mai de timpuriu introduse la noi. Din păcate
apariţia sa in ţara noastră nu poate fi situată la o data certă, majoritatea surselor documentare
o situează între 1998-1899. Şi două oraşe şi-o revendică: Bucureşti şi Galaţi. Se pare că
trebuie optat pentru a două variantă, considerând că prima grupare de tenis din România a
fost Galatz Tennis Club, in 1898.” (Radu V. 1979, p.70) .
10
Fiecare generaţie de specialişti în problemele antrenamentului sportiv în tenis şi-a
adus contribuţia la teoriile de moment privind pregătirea tehnică conform unui concept
acceptat de numeroşi tehnicieni “jucând, capeţi experienţă”, dar se uită că pregătirea şi doar
participarea la competiţii face ca sportivii să îşi îmbunătăţească deprinderile tehnice şi tactice
precum şi componentele fizice necesare, deoarece “antrenându-te capeţi experienţă”. De
remarcat că dacă un sportiv este bine antrenat şi adaptat la efort specific, chiar dacă
antrenamentele sunt grele se obţine efectul de supracompensare încât jocul pare să fie mai
uşor decât antrenamentul în sine. “Cand antrenamentul este o ameninţare, jocul este o
plăcere!” (Bompa T.O.,2003, p.10)
PARTEA I - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ŞI METODOLOGICĂ ASUPRA
ROLULUI TEHNICII SPECIFICE ÎN ANTRENAMENTUL JOCULUI DE TENIS
CAPITOLUL I - Antrenamentul sportiv, concept modern în creşterea şi orientarea
pregătirii performanţei în jocul de tenis
Tenisul este un sport cu o complexitate deosebită a mişcărilor în cadrul unei lovituri.
Pentru o reuşită deplină a învăţării acestei multilateralităţi a mişcărilor în afara complexităţii
mişcărilor avem nevoie de factorii de condiţionare mentali şi funcţionali, recurgându-se la o
pregătire specifică în cadrul antrenamentului care să ducă la eficientizarea jocului de tenis în
competiţie.
Constatăm că o argumentare a abordării metodelor şi factorilor tehnico-tactici,
biologici, biomecanici analizaţi în unele lucrări teoretico-practice ale specialiştilor în
domeniul tenisului , că :
- „Antrenamentul este un proces pentru optimizarea, maximizarea sau stabilizarea
stării de performanţă psiho-fizică, în care conţinuturile de antrenament sunt prezentate
conform metodelor adecvate de atrenament , ordonate conform principiilor antrenamentului
sportiv şi orientate pe obiective de antrenament predefinite (Letzeler 1980 citat de Richard
Schonborn Tenisul Metodologia Instruirii p.117).
- După părerea noastră este o definiţie completă care deschide orizontul cercetării
noastre conform temei abordate .
- „Tehnica este modalitatea specifica de execuţie a unui exercitiu fizic . Este ansamblu
procedurilor care, prin forma si conţinutul lor, asigura si facilitează mişcarea. Pentru a obtine
reuşita sportivă, jucătorii au nevoie de o tehnică perfectă, de cea mai eficientă şi ratională
11
execuţie a unui efort. Cu cât tehnica se apropie mai mult de perfectiune, cu atât consumă
sportivul mai putină energie pentru a obţine rezultatul dorit. Prin urmare, urmatoarea ecuaţie
pare să exprime realitatea sportivă: tehnica buna = eficienţă mare.” ( Bompa T.O., 2003,
p.32)
Complexitatea mişcărilor în jocul de tenis presupune o reuşită datorită factorilor
mentali şi funcţionali.
“Tehnica în jocul de tenis poate fi dezvoltată în mod optim doar când toate aceste
mişcări şi factori sunt înţelese ca fiind parte a unui întreg sistem; aceasta înseamnă că, înainte
de toate, trebuie dezvoltat sistemul” (Richard Schonborn, 2008, p.13) - Considerăm că este
relevantă afirmaţia autorului de mai sus deoarece se adresează specificului jocului de tenis
care este complex sistematizat printr-o înlanţuire de mişcări cinematice.
„Predarea tehnicii şi antrenamentul tehnicii în tenis, trebuie să se caracterizeze de la
început printr-o multitudine semnificativă şi o mare complexitate (Richard Schonborn, 2008,
p.73) .
În concepţia lui Richard Schonborn instruirea sportivă şi procesul complex de
pregătire trebuie înţelese ca un tot unitar de coordonare , condiţie, tehnică, tactică, mentalitate
şi mediu social (Lehnertg 1996 p.74). Aceste domenii nu trebuie luate ca părţi individuale de
pregătire, ci să fie într-o legatură reciprocă în cadrul antrenamentului, pentru că îmbunatăţirea
unei părţi duce la îmbunătăţirea celorlate sau invers, o parte nelucrată influenţează negativ şi
pe celălalte (2008,p.74).
Holg 1996 citat de Richard Schonborn (2008, p.86) “ calitatea coordonării se află în
centrul abordării optime a tehnicii şi se dezvăluie în coerenţa detaliilor coordonatoare.
Conform lui Richard Schonborn (2008, p.74) Partea de coordonare joacă rolul
principal şi îndeplineşte funcţia de legatură (pod) dintre cei doi piloni : condiţie şi tehnică
fig.1 si fig.2 , (2008, p.75.)
12
Fig.1. „În cazul unei capacităţi defectuase de coordonare, legătura armonioasă dintre
condiţie şi tehnică este perturbată” (Richard Schonborn, Tenisul Metodologia instruirii, 2011,
p.75)
În cazul în care condiţia este deficitară va avea loc un efect negativ asupra tehnicii . O
rezistenţă, o forţă sau o rapiditate nepregătite limitează capacitatea de învăţare şi performanţă.
Fig.2. „Condiţia defectuasă cauzează perturbări cu consecinţe serioase in dezvoltarea
tehnicii” (Richard Schonborn, Tenisul Metodologia instruirii, 2011, p.75)
În tenis dacă coordonarea evoluează necorespunzător această legatură (pod) este
distorsionată şi astfel o condiţie foarte bună nu poate sprijini şi influenţa pozitiv tehnica,
deoarece influenţează sistematizarea antrenamentului tehnic (2008, p.75.).
Conform celor scrise de Nitschl Mungert, 1991 citaţi de Richard Schonborn p.83 .
„Întreaga dezvoltare a tehnicii trebuie înţeleasă ca o optimizare specifică necesităţilor,
sistematică, a coordonarii mişcării” .
Cursul dezvoltării sistematice a tehnicii de la începător şi până la jucătorul de elită, cu
diverse obiecte impuse din figura nr. 4, duce la concluzia ca pentru a fi capabili să analizeze
şi să îmbunătăţească eficient tehnica de execuţie, antrenorii trebuie să aprofundeze
înţelegerea biomecanicii mişcărilor vizate.
“Biomecanica este studiul mişcării umane. Determinând cele mai eficace tipuri de
mişcări solicitate în producrea loviturii, un biomecanician în tenis poate analiza eficienţa
mişcării jucătorului şi poate încerca să determine dacă un jucător poate performa mai eficace
.” (ITF 1995 p.56).
După (Alberto Castellani, Angelo D’Aprile - Stefano Tomorri, Tennis Training, 1992
p. 159) “Tehnica este un element ce poate fi modificat şi perfecţionat continuu”. Castellani
13
A. afirmă că avem de a face cu două tipuri de tehnică şi anume : “prima tehnică ” tehnica
loviturii, tehnica de execuţie (tehnica loviturii de serviciu, de forehand, de volee), şi una “a
două tehnică ” care este tehnica acţiunilor , tehnică ce stă la baza unei acţiuni tactice de
dezvoltare într-un mod corespunzător. În cazul în care este văzută ca un scop în sine prima
tehnică construieşte un „bătăuş” în timp ce a două tehnică care trebuie să conţină şi prima
tehnică construieşte un jucător .
1.1.1 Antrenamentul proprioceptiv în jocul de tenis modern, bază a dezvoltării
capacităţilor coordinative specifice
Influenţa analizatorilor asupra actului motric şi a aptitudinilor şi capacităţilor
coordinative specifice ca argumentare a necesităţii reglării unor acte motrice specifice.
În analiza capacităţilor coordinative este imperios necesar să abordăm rolul pe care îl
au analizatorii în realizarea eficienţei psiho-neuro-motorii ce joacă în mod esenţial calitatea a
tot ceea ce numim performanţă motrică umană.
În sport, muzică, dans dar şi în alte activităţi ce necesită efort şi coordonare şi chiar „
în sens mai larg, în viaţa de zi cu zi, performanţa motrică este bazată pe competenţele şi
flexibilitatea sistemului senzorio-motric şi eficienţa (precizia şi viteza) relaţiilor stabilite între
percepţie şi acţiune.” (Temprado, 2005 P.)
Dacă în mod obişnuit în tenis se vorbeşte despre numai de urmatoarele simţuri : auz,
văz, simţ tactil, precizam ca fiecare dintre aceste simţuri este asimilat de tipuri de celule
diferite.
Pentru simţul tactil sunt luaţi în considerare cinci tipuri de receptori specializaţi:
receptorii firelor de păr, discurile Merkel; corpusculii Pacini, corpusculii Ruffini şi
corpusculii Meissner (Sherwood, 2013, p.188) la care s-ar putea adăuga corpusculii Krause
sensibili la variaţiile de temperatură (physioanatomy.com), în tenis se remarcă simţul rachetei
, mingii, suprafaţa de joc (zgură, iarbă, material sintetic, beton) .
Pentru auz, receptorii sunt de un tip unic numiţi „hair cells”, percepţia calităţilor
sunetului ca şi analiza fiind asigurate, în principal, de către structura mecanică a urechii
interne, respectiv a cohleei. Acelaşi tip de celule sunt cele care asigură sensibilitatea în cazul
evaluării mişcării capului cu rol esenţial în asigurarea simţului echilibrului (Fettiplace, 2006),
în funcţie de acţiunile tehnico-tactice abordate.
Văzul, poate cel mai complex dintre cele cinci simţuri clasic amintite, reprezintă un
sistem complex care, în afara celulelor receptoare – conuri şi bastonaşe, asigură funcţia de
analiză a informaţiei recepţionate prin procese de discriminare spaţială, prin analiza poziţiei
14
celulelor excitate de pe retină, şi printr-o prelucrare neuronală asigurată de mai multe straturi
de celule (Kolb). Mai mult, datorită specificităţii receptorilor (conuri şi bastonaşe), muşchii
globului ocular, cei mai fin inervaţi muşchi striaţi din tot corpul uman, asigură
funcţionalitatea vederii prin mişcările sacadate ce rezolvă problema ridicată de faptul că
procesul de recepţie are caracter de tipul reacţiei unice şi pentru a păstra sensibiltatea este
necesară o mişcare fină care să proiecteze imaginea pe retină pe zone diferite dar foarte
apropiate. La structura fizică asociată recepţiei şi analizei primare a imaginii la nivelul
ochiului se adaugă funcţionalitatea complexă a ariei vizuale plasate în zona occipitală a
scorţei cerebrale, perceterea adversarului , mingii, fileului, terenului advers.
Dincolo de deja amintitele celule specializate ale sistemului tactil care joacă, la
nivelul articulaţiilor, un rol esenţial în propriocepţie şi de rolul jucat de celulele specializate
din aparatul vestibular, răspunzătoare de informaţiile privitoare la poziţia şi mişcarea capului,
un rol important este cel jucat de receptorii specializaţi în informarea sistemului nervos
despre starea de tensiune statică şi dinamica acesteia: fusurile neuro-musculare şi aparatul
Golgi din tendoane.
Rolul sistemului nervos, central şi local, motor şi senzorial, este esenţial în reglarea
tuturor aspectelor motricităţii aşa cum este prezentat în figura nr.5.
Fig.3. Schema reglării posturale (Kiemel, 2008)
Reglajele nivelului de tonus şi/sau de tensiune în perechile de muşchi antagonişti sunt
responsabile de eficienţa mişcării şi sunt, în egală măsură, baza anatomo-fiziologică a
aptitudinilor şi capacităţilor coordinative şi a eficienţei actelor motrice specifice sau
nespecifice.
În concluzie :
Spre comparaţie cu cele scrise mai sus, un simţ cu mult mai important pentru
realizarea şi controlul actului motric, pentru definirea aptitdinilor şi capacităţilor
coordinative, este propriocepţia. Ea priveşte percepţia la nivelul muşchilor, articulaţiilor,
15
pielii şi aparatului vestibular plasat la nivelul urechii interne (Sherwod, p.148), considerăm că
abordarea antrenării analizatorilor este o cale pentru antrenamentul proprioceptiv
individualizat în jocul de tenis .
2. CAPITOLUL II - Consideraţii generale asupra componentei tehnice
Pregătirea tehnică
Tehnica unei ramuri de sport cuprinde totalitatea acţiunilor motrice executate ideal
din punct de vedere al eficienţei acestora. Ea presupune efectuarea raţională şi economică a
unui anumit tip de mişcări, specifice ramurilor de sport, constituite potrivit regulamentelor
proprii fiecăreia, în vederea obţinerii randamentului superior în activitatea competiţională.
Importanţa pregătirii tehnice
Tehnica este importantă în primul rând prin economismul mişcării şi eficacitatea
acesteia. Ea este condiţionată în mare măsură şi de celelalte componente ale antrenamentului
sportiv, în special de pregătirea fizică.
În pregătirea începătorilor este o regulă de bază , aceea de a asigura în primul rând
disponibilităţile fizice necesare însuşirii tehnicii, ceea ce presupune un număr mare de
repetări. Nedezvoltarea la nivelul corespunzător a capacităţii de efort determină o tehnică
defectuoasă.
Pregătirea tehnică nu este la fel de prioritară în toate ramurile de sport, de exemplu :
în jocurile sportive tehnica influenţează în mod prioritar soluţionarea situaţiilor complexe de
joc.
Nivelul de pregătire tehnică al unui sportiv depinde de nivelul iniţial şi de experienţa
motrică a acestuia. Însuşirea unui bagaj de priceperi şi deprinderi de mişcare realizează o
solicitare superioară a sistemului senzorial, fapt care favorizează învăţarea mişcărilor
specifice jocului de tenis.
Componentele tehnicii
Analiza tehnicii şi pregătirii tehnice evidenţiază următoarele componente:
Elementul tehnic este definit ca o structură motrică fundamentală care stă la baza
practicării unei ramuri de sport ; în cazul jocului de tenis (exemplu: serviciuul).
Procedeul tehnic este modul particular de efectuare a elementului tehnic, de
exemplu : efectuarea serviciuului cu diferite efecte . El este consecinţa unor factori dintre
care amintim : crearea de către antrenori şi sportivi de noi modele de procedee eficiente,
16
ţinând cont de particularităţile morfo-funcţionale şi psihice ale sportivilor, calitatea
materialelor sportive etc.
În jocul de tenis întalnim procedeul tehnic al serviciuului care are trei variante:
serviciuul cu topspin care confera jucătorului o tolerantă mai convenabilă la erori, deoarece
acesta trece fileul pe o traiectorie mai înaltă, iar mingea sare mai înalt după contactul cu
terenul. Aceasta depinde de suprafaţa terenului care cu cât este mai aspră, ex. zgura, are
eficienţa mai mare fiindcă săritura este mai inaltă; a două variantă, este serviciuul cu slice
care oferă jucătorului posibilitatea deplasării adversarului în afara terenului, datorită faptului
că mingea trece fileul şi sare în lateral după contactul cu terenul. Este efectuat pe terenuri
acoperite sau pe iarbă, deoarece cu cât suprafaţa este mai netedă cu atât mingea va avea un
efect de slice mai pronunţat si serviciuul plat (fără efect) este folosit in obţinerea celei mai
mari viteze, adesea depaşeşte 200 km /h si este executat de cele mai multe ori pe distanţa cea
mai scurtă (serviciuu la „T”) . Fiind executat fără efect procentul de reuşită este mai scăzut
conporativ cu topspin si slice .
Stilul tehnic constituie amprenta personală sau modul particular de efectuare a unui
procedeu tehnic. Deşi se respectă mecanismul de bază al procedeului respectiv, totuşi
particularităţile morfo-funcţionale şi psihice se întipăresc asupra execuţiei. Aceasta presupune
şi o mare valoare a sportivului. În tenis, întâlnim jucători cu diferite stiluri. De exemplu, stil
ofensiv, agresiv, combinate, defensiv etc.
2.1 Consideraţii teoretice privind tehnica serviciuului în jocul de tenis
Dacă ne referim la tehnica serviciuului în jocul de tenis, care este procedeul studiat în
lucrarea de faţă, o importanţă mare o au fazele timpurii ale unui bun serviciuu în care
elementele cele mai importante sunt:
- acţiunea simplă;
- acţiunea continuă;
- un echilibru stabil bun şi plasarea mingii;
- priza cât mai corectă (începând cu o priza estică de dreapta şi progresând gradual catre
cea continentală în fazele timpurii ale învăţării şi consolidării serviciuului trebuie să fie
predate prize şi poziţia corectă, împreună cu un model de balans ritmic, de obicei asociat cu
instrucţiunea “amândouă împreună în jos, amândouă împreună în sus”).
Ritmul la serviciuu este un criteriu important pentru a asigura o acţiune fluidă la
serviciuu. Aceste instrucţiuni denotă faptul ca ambele braţe (braţul cu racheta şi braţul cu
17
mingea) se mişcă sincron, iar ceea ce trebuie să i se transmită jucătorului este controlul
plasării mingii şi transferul eficient al greutăţii în direcţia în care se loveşte.
În procesul de consolidare şi perfecţionare se mai introduc alte elemente de bază la
serviciuu:
- schimbarea prizei către cea continentală;
- folosirea încheieturii pentru imprimarea efectului dorit;
- este adaugată rotaţia, atât slice cât şi topspin pentru eficacitate si control;
- este promovat un serviciuu puternic şi plat;
Înţelegerea biomecanică în serviciuul din tenis, duce la avantajul tehnicii serviciuului,
astfel încât acest procedeu, serviciuul, să devină o armă puternică.
O tehnică deosebită a serviciuului conferă posibilitatea de a executa toate cele trei tipuri
de lovituri in funcţie de suprafaţa de joc si de stilul adversarului pentru a pune în dificultate
adeversarul si de a-şi crea un avantaj.
Greşelile care apar la serviciuu se referă la lansarea defectuasă a mingii, direcţionarea
greşită a piciorului, la rotaţia incompletă a trunchiului şi a umărului, precum şi în ceea ce
priveşte ridicarea şi extensia antebraţului, pronaţia, precum şi flexia palmei cu greşeli de
execuţie.
Pentru a corecta unele greşeli în jocul de tenis se recurge la îmbunătaţiri biomecanice în
pregătirea loviturii ţinându-se cont de balansul, precum şi plasamentul picioarelor, rotarea
incompletă a trunchiului, aruncarea mingii nu este sincronizată cu mişcarea braţului cu
racheta şi din acest motiv trebuie să existe un control al lanţului cinematic pentru a se ajunge
la o tehnică avantajoasă.
CONCLUZII
Constatăm că se impune aprofundarea problematicii metodicii, prin care se va urmări
desfăşurarea antrenamentelor în condiţii similare competiţiilor, în toate perioadele de
pregătire. În cadrul jocului de tenis, există deosebiri între model şi cel care invaţă, din acest
motiv existând o interpretare subiectivă a tehnicii „corecte” datorită posibilităţilor individuale
ale fiecărui jucător în parte. De asemenea, în jocul de tenis sunt permise toleranţe şi
alternative tehnice individuale percepute şi aplicate în mod diferit de la un jucător la altul.
În învăţarea tehnicii sportive apare stringentă necesitatea stabilirii de către antrenori a
sistemului de acţionare necesar fiecărui procedeu tehnic. În acest scop, antrenorii precizează
18
suita de structuri de exerciţii aferente învăţării corecte şi rapide a procedeelor tehnice, dar şi
dezvoltarea calităţilor motrice aferente optimizării execuţiei acestora. Algoritmul va fi repetat
sistematic şi îndelung, până se obţin efectele scontate ale exersării. Pe parcurs, în raport cu
evoluţia învăţării, antrenorii pot modifica structurile de exerciţii, înlocuindu-le cu altele, mai
eficiente pentru noile condiţii, adaptate şi la posibilităţile individuale ale fiecarui jucător de
tenis.
Din punct de vedere al aplicabilităţii practice, se spune că învăţarea activităţilor motrice
complexe specifice jocului de tenis au o componentă tehnico-tactică însemnată.
2.2 Monitorizarea pregătirii tehnice în jocul de tenis
Referindu-ne la tehnica serviciuului în jocul de tenis, o importanţă mare o au fazele
timpurii ale unui bun serviciuu în care elementele cele mai importante sunt:
- acţiunea simplă
- acţiunea continuă
- un echilibru stabil bun şi plasarea mingii
- priza cat mai corectă (începând cu o priza estică de dreapta şi progresând gradual către
cea continentală în fazele timpurii ale învăţării şi consolidării serviciuului trebuie să fie
predate prize şi poziţia corectă, împreună cu un model de balans ritmic, de obicei asociat cu
instrucţiunea “amândouă împreună în jos, amândouă împreună în sus” (Crespo M., Miley
D.,1995 p.76-79).
Ritmul este un criteriu important pentru a asigura o acţiune fluidă la serviciuu. Aceste
instrucţiuni denotă faptul că ambele braţe (braţul cu racheta şi braţul cu mingea) se mişcă
sincron, iar ceea ce trebuie să i se transmită jucătorului este controlul plasării mingii şi
transferul eficient al greutăţii în direcţia în care se loveşte.
În procesul de consolidare şi perfecţionare se mai introduc alte elemente de bază la
serviciuu:
- schimbarea prizei către cea continentală
- folosirea încheieturii pentru controlul plasamentului
- este adaugată rotaţia pumnului pentru obtinerea efectelor de slice şi topspin
- este promovat un serviciuu puternic şi plat
Înţelegerea biomecanicii loviturii de serviciuu in tenis, duce la avantajul
formării unei tehnici deosebite, astfel încat acest procedeu sa devina o “armă” redutabilă.
19
Corectarea greşelilor de tehnică se poate realiza mai uşor folosind analiza video, care
are rolul de a reda greşelile tuturor fazelor. Corectarea trebuie să înceapă cu greşelile initiale
din faza pregatitoare şi numai după aceea să se treacă la înlăturarea altor greşeli tehnice cu
însemnătate. După depistarea greşelilor de tehnică cu ajutorul tehnologiilor avansate se trece
în practica sportivă lucrându-se specific, folosind o gamă variată de exerciţii specifice,
intervenind astfel în corectarea eficientă a greşelilor de tehnică.
În cadrul acestei etape se pune accent pe aprecierea indicelui de tehnicitate a
execuţiei, pe determinarea capacităţii de performanţă şi compararea rezultatelor cu modele
tehnice existente.
Elaborarea unor parametrii tehnici ai loviturii la serviciuu prin analiza video,
reprezintă un obiectiv foarte important, mai ales ca în jocul de tenis lovitura de serviciuu
condiţionează rezultatul final.
Obiectivul comparării parametrilor obţinuţi prin analiza video cu cei ai modelului
tehnic standard, urmăreşte un scop dublu şi anume acela că: pe de o parte duce la constatări
asupra lipsurilor sau avantajelor proprii, iar pe de altă parte serveşte ca bază pentru
determinarea propriei orientări tehnice, prin descoperirea unor noi posibilităţi de
perfecţionare a tehnicii.
Astfel, studiul analizei video îşi pune amprenta în elaborarea modelului tehnic, având
un rol important în analiza mişcărilor proprii ale jucătorului în momentul loviturii de
serviciuu, jucătorul având posibilitatea de a-şi compara rezultatele şi reprezentările sale cu
realitatea.
Utilizarea tehnicii video, scoate în evidenţă că folosirea metodei video este eficientă
în pregătirea sportivă, deoarece ea are rol de observaţie şi de depistare a tehnicii
mecanismului de bază (Bostan D. şi colab , 1987, p 37-40).
Activitatea de a realiza o tehnică corectă în tenis se realizează pe o perioadă destul de
lungă şi lentă, întrucât trecerea de la tehnica greşită la o tehnică corectă necesită multă atenţie
din partea jucătorului de tenis. Menţionăm că sarcina antrenorului în intervenţia de corectare
a tehnicii este de a utiliza înregistrările video, redarea imaginiilor pe secvenţe, iar în urma
obţinerii parametrilor cercetaţi poate găsi cauzele cât şi mijloacele şi căile de progres.
Conceptul de monitorizare se referă la o analiză periodică a unor parametrii cercetaţi
implicaţi în desfăşurarea unei pregatiri sau competiţii în tenis. Procesul de monitorizare are la
bază un sistem coerent de desfăşurare, care impune colectarea datelor înregistrate pe
parcursul competiţiilor în tenis, alcătuirea unor rapoarte, analize, diagnoze şi implicit
elaborarea unor indicatori noi în pregătire. Cu alte cuvinte monitorizarea în tenis constituie
20
un mecanism de analiză sistemică ce are posibilitatea de a evalua analitic, posibilitate care îi
permite colectarea, analizarea datelor, interpretarea şi raportarea informaţiilor obţinute în
urma cercetării în cazul de faţă a procedeului tehnic lovitura de serviciuu.
3. CAPITOLUL III - Particularităţi psihomotrice în pregătirea tehnică a procesului de
antrenament pentru serviciuu în tenis
3.1.1 Calităţi psiho-motrice ale jocului de tenis
În cadrul antrenamentului, deprinderile motrice deja însuşite pot avea, fie o influenţă
pozitivă, fie una negativă, asupra deprinderii care se învaţă în activitatea curentă, în funcţie
de mecanismul de execuţie al acesteia din urmă. Influenţa (pozitivă sau negativă) este
prezentă numai în cazurile când se repetă, în activităţile curente, deprinderile deja însuşite de
subiecţi. Atunci când influenţa este pozitivă, fenomenul se numeşte transfer şi este foarte bine
dacă poate fi valorificat la maximum, în funcţie de competenţa profesională a antrenorului.
(Cârstea Ghe. 2000, p. 72)
Jocul de tenis este un joc de mişcare în care fiecare acţiune se adaptează cateodată
neprevăzutului. Fiecare lovitură, fie că este de atac, fie că este de apărare, poate să aibă
viteză, caracteristică de recuperare, explozivă, de accelerare etc., precum şi un plasament
corespunzător. Un bun jucător de tenis este caracterizat prin modul în care se mişcă în teren,
iar performanţa în tenis se bazeaza pe explozii rapide, mişcări executate în viteză presărate cu
variaţii de mişcări laterale rapide şi dintr-o margine în alta a terenului. Una dintre calităţile de
bază ale unui jucător de tenis este menţinerea echilibrului, pe masură ce se anticipează
lovitura adversarului. Dintr-un echilibru bun jucătorul poate să alerge dupa minge şi să
iniţieze lovitura.Abilităţile mentale de bază necesare pentru jocul de turneu sunt
următoarele:
21
Fig.4. Abilităţile mentale de bază necesare pentru jocul de turneu sunt următoarele
(Loehr ,1990, ITF, p.107)
Tenisul este un sport de alergare variată, mai ales că toate loviturile din tenis,
exceptând serviciuul sunt influenţate de adversar şi de deplasare în teren. Din punct de vedere
psiho-motric sunt câţiva factori care afectează mişcarea în tenis:
- percepţia care se referă la cât de repede sau cât de bine vede jucătorul plecarea
mingii din racheta adversarului, anticipându-i direcţia şi viteza
- decizia se referă la cât de repede procesează jucătorul această informaţie şi ce
decize ia în final
- viteza de reacţie - cât de repde trece semnalul nervos de la creier la muşchi
- viteza de acţiune- se referă la cât de repede se deplasează jucătorul pe primii paşi
- aşezarea la minge este în funcţie de abilitatea jucătorului de a se aşeza pe măsură
ce ajunge la minge în aşa fel încât să îşi menţină echilibrul pe parcursul loviturii (Groppel,
1989; Smyte, 1992, p.133)
Calităţile motrice, agilitate, viteză şi accelerare sunt cele care caracterizează
abilitatea jucătorului de tenis de a se mişca repede şi usor pe teren în scopul de a obţine
poziţia echilibrată să execute lovitura.
Agilitatea este aceea care permite jucătorului să aiba o bază solidă şi o poziţie
corectă din care să loveasca mingea.
Viteza are importanţa de a permite jucătorului să ajungă repede la minge, dar
datorită faptului că este în principal înnascută, ea poate fi îmbunătăţită doar în anumite limite.
În tenis durata medie pentru un punct jucat pe iarbă este de 2,5-3 secunde iar
frecvenţa loviturilor de efectuate in acest timp este de 2,5; pe terenuri rapide, durat medie
este de 6,5-7 secunde iar frecvenţa loviturilor de lovituri efectuate în acest timp este de 5
lovituri ; pe zgură durata medie este de 5,8 secunde iar frecvenţa loviturilor de lovituri
efectuate in acest timp este de 7 lovituri.
Accelerarea este abilitatea de a reuşi să se ajungă la o anumită viteză şi depinde de
capacitatea S.N.C. al jucătorului.
Viteza explozivă şi recuperare este necesară pe parcursul primilor 2-3 paşi
efectuaţi în scopul de a se ajunge la o minge scurtă sau lateral. În jocul de tenis apare şi
fenomenul de recuperarea vitezei care este abilitatea de a se opri, de a recâştiga echilibrul,
de a recâştiga o poziţie de start în teren pentru a fi gata să explodeze din nou.
22
În tenisul modern, cea mai mare importanţă o are forţa şi puterea membrelor
inferioare ale corpului, deoarece o bună tehnică a jocului de picioare se bazează pe aceste
calităţi care creează abilitaţi explozive şi de recuperare.
Echilibrul în jocul de tenis este abilitatea de a menţine şi de a stabiliza echilibrul
corpului. Se remarcă două tipuri de bază ale echilibrului:
1. Static - care este abilitatea de a obţine poziţia staţionară
2. Dinamic - care este cel mai important în jocul de tenis deoarece este abilitatea de a
menţine echilibrul în timpul mişcării.
Un jucător care este echilibrat între lovituri depune mai puţin efort şi poate să
manifeste o tehnică bună.
Echilibrul se manifestă în poziţie statică de la punctul călcâiului de dinapoi până la
poziţia capului şi umerilor jucătorului conform unei legi nescrise în tenis, “capul mereu
deasupra umerilor în echilibru”. O bună evidenţiere pentru echilibru dinamic al unui jucător,
este dacă acesta poate să se mişte înainte pe direcţia loviturii după efectuare (dacă are umerii
peste degetele de la picioare).
Timpul de răspuns este abilitatea de a se efectua o acţiune motrică ca răspuns
real al unui stimul, de exemplu o minge care se apropie cu repeziciune; aceasta are
importanţă mare în special la returul de serviciuu sau la fileu. Acesta poate să fie îmbunătăţit
prin antrenament datorită unor factori care influenţează timpul de răspuns:
- identificarea a ceea ce se vede dinspre terenul advers;
- selectarea răspunsului pe care trebuie să îl efectueze;
- organizarea mesajelor care să fie trimise la muşchi;
Pentru reducerea timpului de răspuns prin lucrul cu stimuli proveniţi de la minge,
traiectorie, de la adversar (mişcări, prize sau alte situaţii de joc).
Mişcarea ciclică în tenis este prezentată sumar în următoarea schemă (adaptată
după LTA, 1995 p.133):
23
Fig.5. Mişcarea ciclică în tenis (Groppel & Festa Fiske, LTA, ITF,1995 p.133)
3.1.2 Forţa explozivă în lovirea mingii în jocul de tenis, consecinţă a capacităţii de
concentrare şi coordonare a activităţii musculare
Fiecare jucător de tenis produce o forţă maximală diferită atunci când execută mişcări similare
conform calităţilor sale psiho-motrice, conform capacităţii sale de concentrare asupra loviturii.
Aceste variaţii decurg din doi factori:
- Capacitatea de forţă maximală a muşchilor individuali (aşa-numiţii factori
periferici)
- Coordonarea activităţii musculare de către sistemul nervos central (factorii
centrali). Se disting două aspecte ale coordonării nervoase: coordonarea
intramusculară şi coordonarea intermusculară.
Intensitatea forţei musculare explozive depinde de rezistenţa externă furnizată, în
cazul jocului de tenis este impactul cu mingea la serviciuu sau returul. Rezistenţa dezvoltată
în cazul impactului rachetă-minge este doar unul din factorii care acţionează pentru
determinarea forţei explozive generate de jucătorul de tenis.
Conform legilor mecanicii, distanţa de trimitere a mingii în cazul serviciuului sau de
returnare este determinată de poziţia mingii în momentul eliberării sale, precum şi de viteza şi
forţa de execuţie (intensitate şi direcţie) în acel moment.
Aceasta este performanţa musculară maximă (distanţă maximă, viteză maximă) pe
care o dezvoltă jucătorul fie la serviciuu, fie în lovitura de retur.
Se constată că dacă toate părţile corpului se deplasează pe aceeaşi traiectorie sau pe
traiectorii foarte similare, se poate afirma că mişcarea în sine este aceeaşi, indiferent de diferenţele
la nivelul unor componente ca timpul şi viteza. Prin definiţie, mişcarea este determinată numai de
24
geometria deplasării, şi nu de cinematica sau cinetica acesteia.
Forţele maximale exercitate de un jucător în cadrul aceleiaşi mişcări, de exemplu în
extensia membrelor inferioare, sunt diferite în funcţie de modificarea condiţiilor.
Relaţia forţă-viteză este una din relaţiile parametrice tipice care caracterizează
performanţa musculară maximală.
3.1.3 Automatizarea în jocul de tenis
Este un proces pur de învaţare în cadrul antrenamentului de tenis prin care se
urmăreşte atingerea stabilităţii variabile. Prima unitate de antrenament începe cu încalzirea în
care seriile de lovituri vor fi mai scurte, recomandându-se serii de circa 5-20 de lovituri
alternate cu pauze de 15-20 de secunde. Aceste succesiuni au scopul de a pregăti jucătorul
pentru solicitări mai mari şi pentru a dezvolta tehnica sub stres.
Următoarea unitate de antrenament are un ritm al loviturilor crescut faţă de cea
anterioară, viteza mingii trebuie să fie aproximativ 60-70 km/h. Precizia loviturii trebuie să
fie mereu în prim-plan. Intervalul de lovire este de aproximativ de 3 secunde, iar numărul de
lovituri în repetarea anumitor tehnici de lovire poate creşte uşor până la aproximativ 180-
220(Schonborn, 1991).
Pregătirea mentală a jucătorilor de tenis
Jocul de tenis este 95% mental, datorită faptului că tenisul competitiv constituie o
provocare mentală împotriva adversarului, şi uneori, împotriva jucătorului sieşi. (Loehr,
1990; Moran, 1996; Spargo, 1990; Weinberg, 1998)
Starea psiho-motrică-mentală a jucătorului de tenis poate să aibă un impact
pozitiv sau negativ asupra stării sale fizice. Caracteristicile psihologice ale jocului de tenis
includ urmatoarele:
- este un sport individual care generează mai mult stres decât sporturile pe echipe
- este un sport care solicită un grad înalt de coordonare
- jucătorul de tenis trebuie să ia decizia optimă intr-o perioadă foarte scurtă de
timp
- sunt o serie de perioade de timp “moarte” între puncte şi în timpul schimburilor
părţilor de teren
- nu sunt premise time-out-uri şi nici înlocuiri
25
- la unele lovituri, de exemplu serviciuul şi meciul, jucătorul de tenis are timp de
gândire înainte de a lovi
- sistemul de scor indică faptul că jucătorul nu este niciodată în siguranţă.
-sistemul de competiţii este cel eliminatoriu
-la nivel profesional competiţia este săptămânală, se călătoreşte mult, câteodată
peste fusuri orare, iar sezonul este pe tot parcursul anului
-condiţiile sunt extrem de variate: diferite tipuri de suprafeţe de joc, mingi,
public, condiţii climaterice
- nu exisă timp limită, nu se ştie niciodată când se termină meciul, adesea nu
există ora programată în cadrul unui turneu
- jucătorii profesionişti trebuie să îşi dedice o parte semnificativă vieţii lor,
tenisului, prin antrenament 4-6 ore pe zi, joc, deplasări etc.
În caz că abilităţile fizice sunt egale, jucătorii de top şi antrenorii cred că partea
mentală a tenisului este extrem de importantă, este cea care face diferenţa, mai ales că pe
parcursul orelor dinaintea şi din timpul meciului, îmbunătaţirile din punct de vedere tehnic şi
fizic depind de pregătirea mentală.
În cadrul unui studiu condus de Moran (1996) asupra opiniilor antrenorilor
privind aspectele psihologice din tenis, s-au constatat următoarele:
-90% din antrenorii intervievaţi cred cu tărie că abilităţile mentale au fost foarte
importante în determinarea succesului în tenisul competitiv
-90% din antrenorii intervievaţi au raportat ca ei dedică în fiecare săptămână o
perioadă de timp pentru “analiză şi discuţie” asupra abilităţilor mentale
-antrenorii întâmpină dificultăţi în transpunerea cunoştinţelor teoretice ale
psihologiei sportivului în exerciţii practice
-antrenorii au raportat că motivarea, concentrarea, încrederea de sine, pregătirea
mentală, controlul anxietăţii, controlul furiei şi vizualizarea au fost cele mai importante
abilităţi mentale în tenis.
-antrenorii au raportat că discuţia pozitivă cu sine, imagistica, fixarea obiectivelor
de performanţă, respiraţia adâncă şi comportamentul de calmare au fost prîntre cele mai
folosite tehnici psihologice în tenis.
În mod surprinzator partea mentală din tenis nu este exersată la fel ca tactica, tehnica
sau condiţia fizică. Motivele acestui aspect include:
-mulţi cred în mod incorect că abilităţile psihice sunt înnăscute
26
-abilităţile mentale nu au fost necesare în trecut (campionii de tenis din trecut,
Tilden, Lavren, etc. au folosit startegii mentale fără să fie conştienţi de aceasta. Exemplu:
antrenamente în condiţii nefavorabile sau în condiţii de zgomot)
-antrenorii nu ştiu să predea cunoştinţe despre abilităţi mentale.
CONCLUZIE
Controlul mental în jocul de tenis se îmbunătăţeşte prin exersarea atât din punct de
vedere tehnic, cât şi fizic datorită faptului că jocul de tenis solicită un grad înalt de
coordonare pe tot parcursul jocului competitiv. Tehnicile psihologice din tenis au
particularităţi specifice, datorită faptului că factorul concentrarea este pe tot parcursul
meciului, iar jucătorul este sub presiune psihică fiind necesară o stare mentală stabilă.
PARTEA II - STUDIU PRELIMINAR ASUPRA POSIBILITĂŢILOR DE
OBIECTIVIZARE A CARACTERISTICILOR DE SERVICIU LA TENIS
4. CAPITOLUL IV - Demers metodologic de cercetare experimentală preliminară
În desfăşurarea unui demers experimental care să elucideze problematica legată de
valoarea şi particularităţile tehnice ale serviciului din tenisul de câmp, o parte importantă
este cea legată de evaluarea instrumentelor şi metodelor de investigare şi experimentarea
utilizării lor în procesul de achiziţie, prelucrare şi interpretare a datelor din procesul
investigat. Rolul acestei etape din dinamica specifică demersului de cercetare este
fundamental şi merită o atenţie specială.
De calitatea acestei etape depinde acurateţea datelor şi, pe cale de consecinţă,
validitatea rezultatelor finale ale cercetării.
4.1 Design-ul cercetării:
Design-ul cercetării s-a dezvoltat pe baza tipului de serviciu realizat in functie de
pozitia jucatorului fată de linia mediană a terenului .Tipul de serviciu a fost influentat de
unghiul de direcţie. Exemplu pentru serviciul tăiat direcţia a fost afară-dreapta. Acest design
este explicat grafic in figura nr.16 .
27
Sportiv_Tip serviciu__Unghi_direcţie
Fig.6. Design-ul experimentului
4.2 Argumente privind alegerea designului de cercetare conform premiselor
Studiile lui Kovacs and Ellenbecker, 2011 şi Sgrò şi colab, 2013 au studiat în
particular fazele serviciului pe stagii, realizând o analiză biomecanică a serviciului, însă fără
a face o diferenţă în funcţie de specificul acestuia. Prin acest demers vom încerca realizarea
unui model de calcul matematic prin care fiecărui sportiv să i se ofere un grafic de analiză
pentru fiecare tip de serviciu separate în funcţie de caractersticile personale în tehnică.
4.3 Scopul
Astfel, ţinând seama de cele scrise mai sus, putem formula scopul acestei etape a
cercetării sub forma următoare:
- Realizarea şi verificarea unor metodologii de obiectivizare a particularităţilor
biomecanice individuale a serviciului în tenis.
- Analiza lanţului biomecanic si personalizarea in vederea obiectivizarii tehnicii de
lovire la serviciu .
Tipul
serviciului
(plat sau cu
efect). Când
serviciul a fost
realizat cu
efect s-a notat
tipul loviturii
cu efect
(topspin/slice).
Nr 1/2/3
reprezinta nr.
loviturii din
seria
respectiva.
T reprezinta locul unde serveste (zona
mediana) sau A (in diagonala AFARA)
Dr/St
reprezinta
pozitia
jucatorului
fata de
linia
mediana a
terenului.
28
4.4 Ipotezele cercetării preliminare
1. Tehnologiile de investigare a cinematicii mişcării umane, pot oferi achizitii de
date care pun in evidenţă unii indicatori relevanţi la executarea serviciului în tenis.
2. Datele de cinematică care caracterizează executarea serviciul în tenis prin
obiectivizarea unor parametrii biomecanici pot reprezenta o sursă individualizată
de abordarea a procesului de instruire sportivă.
4.5 Obiectivele cercetării preliminare
În atingerea scopului definit anterior îmi propun următoarele obiective:
1. Studiul literaturii de specialitate din domeniul sportului privind antrenamentul sportiv
şi biomecanica serviciului în tenis, în vederea realizării unei baze de cunoaştere pentru
demersul urmărit în această teză de doctorat.
2. Studiul literaturii de specialitate din domeniul sportului privind utilizarea tehnologiei
în vederea obţinerii de date care permit caracterizarea biomecanică a serviciului în tenis.
3. Realizarea unui studiu preliminar privind posibilităţile de achiziţie a datelor
cinematice privind serviciul în tenis.
4. Analiza preliminară a succesiunii implicării segmentelor corpului în serviciul din
tenis.
5. Analiza comparativă a unor parametrilor privind lantul biomecanic al serviciului in
tenis .
6. Analiza celor două tehnologii Darfish si Moven in vederea obiectivizării şi
personalizării lanţului biomecanic al tehnicii de lovire in tenis .
7. Analiza datelor obţinute în scopul in care aceastea pot caracteriza cinematic
serviciul în tenis.
8. Analiza rezultatelor obţinute în cadrul cercetării preliminare .
9. Formularea concluziilor şi recomandărilor în vederea abordării cercetării de bază .
4.6 Metode de cercetare utilizate
Metoda Bibliografică, a furnizat informaţiile necesare pentru stabilirea contextului
internaţional şi naţional privind antrenamentul sportiv, biomecanica serviciului în tenis, a
tehnologiilor capabile să ofere informaţii privind cinematica gestului motric- serviciul în
tenis.
29
Metoda Experimentală-instrumente de masurare, de tip cauzal-comparativ-constatativ,
privind transpunărea mişcării sportivilor din realitate în date cinematice.
Soft de analiza video DartFish
Produsul DARFISH este larg răspândit în lumea sportului pentru antrenori atât la
locul de antrenament sau competiţie cât şi la distanţă, la analiza de joc, analiza performanţei
sportive, educarea antrenorilor şi arbitrilor, testarea şi identificarea talentelor pentru sport,
crearea de baze de date video, de arhive video, schimburi de înregistrări de jocuri, marketing
şi promovare, prezentarea unor conţinuturi în cazul vânzărilor (mai ales cele la distanţă),
redarea imediată a înregistrărilor, medicină sportivă, biomecanică, înregistrarea video unor
evenimente şi îmbunătăţirea calităţii emisiunilor TV.
Echipamentul Moven
Sistemul senzorial moven este un aparat ce măsoară mişcarea inerţială a sportivilor în
timp real pe baza unor senzori ce sunt ataşaţi sportivului. Realizarea măsurătorilor se
realizează prin senzori de tip Xsens ce comunică informaţia printr-un sistem wireless. Acest
sistem este combinat cu senzori de nivel avansat ai algoritmilor de fuziune care iau în
considerare mişcarea biomotrică a sportivului evaluat.
Folosirea acestuia se poate evidenţia în măsurarea biomecanicii (analiza primului
serviciu în tenis, sănătăţii (analiza mersului) şi recuperării (analiza deplasării în teren după o
accidentare) prin sistemul portabil, calibrarea fiind avansată din punct de vedere funcţional al
axelor, măsurătorile putând fiind realizate pe unde joase a accelerării şi a vitezei a unghiulare
care permit calculări mai uşoare ale impulsurilor interne.
Sistemul Moven este compus din 16 senzori de mişcare. Fiecare dintre dintre senzori
este alcătuit din giroscoape 3D, acceleratori 3D, magnetroni 3D. Sistemul folosind senzori
avansaţi ai algoritmilor de fuziune poate oferi estimări absolute ale orientării care sunt
folosite pentru a calcula accelerarea liniară 3D în coordonatele spaţiului care la rândul lor
oferă estimări asupra segmentelor corpului. Acest model avansat are în componenţă 23 de
segmente şi 22 de încheieturi ale modelului biomecanic ce controlează mişcarea şi elimină
orice deplasare sau alunecare.
30
Fig.7. Repartizarea senzorilor pe corp.
Fig.8. Reconstrucţia serviciului, cu reprezentarea sistemului de referinţă global cât şi
local la nivelul celor 23 de segmente
Conţinutul costumului Moven:
Sistemul trenului superior:
- 7 senzori de mişcare + fire trase
- 2 Mănuşi cu senzori inerţiali de mişcare
- 1 Caschetă cu senzori inerţiali de mişcare
- Sitemul trenului inferior:
- 5 senzori inerţiali de mişcare + fire trase
- 2 Huse/curele pentru încălţăminte cu senzori inerţiali de mişcare .
- Componente adiacente:
- 2 Terminale Xbus (transmiţătoare).
- 2 Receptoare Moven
- 8 Baterii AA + încărcător
31
- 2 X 12 VDC adaptor de curent
- Pachet Software Moven – Moven Studio – acesta este un program cu o interfaţă
grafică care poate fi folosită pentru vizualizarea şi înregistrarea în timp real.
- Cameră video de urmărire
Fig.9. Fotografia costumului MOVEN realizat pe un manechin sportiv
Pentru reconstrucţia cât mai precisă a mişcării individului trebuie luate în considerare
descierea dimensiunii subiectului (înălţime; mărimea piciorului) şi aliniamentul dintre fiecare
lăcaş al senzorului MTx şi segmental corporal.
Pentru ca acest process de calibrare să fie unul complet, evaluatorul mai trebuie să
calibreze şi sportivul în Poziţia T. Această poziţie de postură de bază este singura calibrare
obligatorie , aceasta însemnând că sportivul trebuie să stea drept pe o suprafaţă orizontală,
picioarele să fie paralele, uşor depărtate, genunchii, spatele, umerii, capul trebuie să fie drepte
şi braţele extinse cu degetele în faţă. În această poziţie se stă obligatoriu pentru o durată de
câteva secunde, după acestă perioadă sportivul este pregătit să înceapă evaluarea.
32
5. CAPITOLUL V – REZULTATELE CERCETĂRII PRELIMINARE
5.1.1 Analiza informaţiilor de cinematică achiziţionate cu MVN-BIOMECH
În subcapitolul ce urmează, voi prezenta rezultatele înregistrărilor de cinematică
pentru doi dintre cei trei sportivi, respectiv S1 şi S2.
Fig.10. Evoluţie unghi genunchi Stâng
Pentru început, ca argument asupra superiorităţii folosirii echipamentului de navigaţie
inerţială, prezint evoluţia în timp a unghiului coapsă – gambă la sportivul S1, iar cu săgeată
roşie am marcat aproximativ punctul/momentul la care sportivul are, în pregătirea loviturii
aceeaşi valoare. Ceea ce se obţine suplimentar în acest caz este o imagine clară a evoluţiei în
timp a acestui unghi ca şi o mai clară delimitarea a evoluţiei poziţiilor relative în timpul
loviturii propriu-zise (marcajul verde).
În ceea ce urmează voi încerca o analiză comparativă a cinematicii de mişcare între
sportivii S1 şi S2.
Voi începe cu prezentarea curbelor de variaţie ale unghiului dintre piciorul de sprijin,
de pe aceeaşi parte cu mâna care foloseşte racheta.
33
Fig.11. Variaţia unghiului labei piciorului de sprijin (stângul) cu solul la sportivul S1
Fig.12. Variaţia unghiului labei piciorului de sprijin (dreptul) cu solul la sportivul S2
Aşa cum se va observa şi în graficele următoare (fig. 56,57,58) că pentru fiecare
sportiv curbele sunt relativ grupate ceea ce semnifică faptul mişcările respective fac parte
dintr-un stereotip dinamic bine consolidat, pentru fiecare în parte. Se mai poate remarca
faptul că atât în faza de pregătire cât şi în cele de lovire şi finalizare a mişcării sunt diferenţe
semnificative între sportivi ceea ce interpretez ca stil propriu dacă diferenţele nu ascund
deficienţe tehnice sau chiar erori de tehnică în articulaţia măsurată
La sportivul S1 apare sistematic o primă ridicare a călcâiului urmată de o coborâre şi
apoi de o perioadă lungă în care unghiul dintre laba piciorului şi sol se stabilizează. După un
elan scurt se face ridicarea călcâiului în două trepte succesive până la întinderea maximă,
probabil în poziţia cea mai înaltă a corpului, respectiv în momentul loviturii.
34
La sportivul S2 se observă un traseu mai lin şi mai progresiv al ridicării călcâiului dar
şi o săritură dupa aterizarea ce succede loviturii.
Fig.13. Variaţia unghiului gleznei pentru piciorul de sprijin (stângul) la sportivul S1
Fig.14. Variaţia unghiului gleznei pentru piciorul de sprijin (dreptul) la sportivul S2
Fig.15. Variaţia unghiului coapsă-gambă pentru piciorul de sprijin (stângul) la sportivul
S1
35
Dacă urmărim evoluţia la nivelul unghiului făcut în articulaţia gleznei la piciorul de
pe partea mâinii de lovire, se constată aceaşi stabilitate individuală a mişcării ca şi diferenţele
de comportament dintre sportivi.
Sportivul S1 se comportă ca şi în situaţia unghiului între laba piciorului şi sol, adică
are o perioadă lungă în care valoarea unghiului se află la aproximativ 1400, acoperin complet
zona loviturii în timp ce S2 realizează o extensie puternică, probabil în momentul loviturii
ajungând cu un „vârf” la 1600 aproape de extensia maximă de 1800.
Împulsia pe care o face S2 este mult mai puternică şi aceasta s-ar putea lega de faptul
ca şi statura să este mai mică şi are nevoie de acestă forţare a impulsiei pentru a obţine o
înălţime de săritură ca să-i asigure o eficienţă crescută a serviciului observatie ce poate fi
investigată ulterior.
Fig.16. Variaţia unghiului coapsă-gambă pentru piciorul de sprijin (dreptul) la sportivul
S2
Privind la înregistrările relaţiei unghiulare dintre gambă şi coapsă, pe piciorul de
împingere, sportivul S1 realizează un elan prin flexia la nivelul acesta în două faze, iar
explozia de ridicare este mai mică, cu acelaşi aspect stabil al unghiului genunchiului în faza
să de extensie maximă. La sportivul S2 se observă, după aterizare, existenţa unor oscilaţii cu
aspectul unor unde elastice neamortizate.
36
Fig.17. Variţia unghiului coapsă dreaptă-coloană la sportivul S2
Privitor la unghiul dintre coapsă şi coloană/trunchi se observă o uniformitate mai
ridicată la S1 şi aceeaşi flexie pe care am remarcat-o la analiza de imagine la acelaşi sportiv
(S2).
Fig.18. Variaţia unghiului dintre linia umerilor și brațul drept la sportivul S1
Fig.19. Variaţia unghiului - linia umerilor şi braţul stâng la sportivul S2
Variaţiile de unghi între braţul opus celui de lovire au, pentru sportivul S2, o dinamică
mult mai accentuată şi o stabilitate prelungită după lovitură.
37
Fig.20. Variaţia unghiului braţ-antebraţ pentru braţul drept la sportivul S1
Fig.21. Variaţia unghiului braţ-antebraţ pentru braţul stâng la sportivul S2
La fel se situează şi dinamica extensiei antebraţului pe braţ în faza de aruncare a
mingii
Fig.22. Variaţia unghiului bazin-sol la sportivul S1
38
Fig.23. Variaţia unghiului bazin-sol la sportivul S2
Fig.24. Variaţia unghiului umeri-sol la sportivul S1
Fig.25. Variaţia unghiului umeri-sol la sportivul S2
Dinamica ultimilor doi parametri luaţi în discuţie, în acest studiu preliminar, este mult
mai redusă decâ în cazul celorlalte segmente nedepăşind o valoare maximă de 400 în relaţia
unchiului bazin-sol şi de 60 de grade în relaţia unghiului dintre linia umerilor şi sol.
Este în natura evidenţei faptul că pentru a înţelege semnificaţia fiecărui parametru şi a
jocului dintre evoluţiile lor asociate într-o mişcare eficientă mai este de parcurs un drum lung
în care fiecare câştig cognitiv să se raporteze permanent la performanţa sportivului şi la
particularităţile sale. Acest aspect este cu atât mai necesar cu cât tenisul este, încă, un sport în
39
care compensările pot juca un rol fundamental. Dar compensările devin utile numai atunci
când avem informaţie obiectivă despre mişcare, când ştim să o interpetăm corect şi avem
capacitatea de a sesiza căile individuale de dezvoltare a performanţei pentru fiecare sportiv în
parte.
Fig.26. Evoluţia unghiurilor asociată cu momentele urmărite
5.2 Analiza comparativă a tehnologiilor utilizate în studiul preliminar
Din capitolele precedente am reuşit să vedem, pe rând, avalanşa de tehnologie care
cucereşte lumea sportului în general şi lumea tenisului în special. Elementul primordial în
toată acestă evoluţie devine tot mai mult cunoaşterea. Dacă această tehnologie este îndreptată
40
tot mai mult spre creşterea spectacolului sportiv ca suport emoţional pentru însemnata
industrie a sportului, măcar o parte din ea se întoarce şi spre actorii spectacolului sportiv,
respectiv sportivii, fie în mod direct furnizându-le informaţii despre ei în efortul de
antrenament sau de competiţie dar şi indirect, facilitând antrenorilor o mai bună informare
astfel încât să poată fi eficienţi în activitatea lor de consiliere şi asistare a primilor.
Am abordat, ca studiu preliminar, posibiltatea de a investiga mişcarea de serviciu din
tenis, din punctul de vedere exterior, al cinematicii. Obiectivele propuse pentru acestă fază a
fost realizarea de inregistrari prin programul DARTFISH şi echipamentul de navigaţie
inerţială MVN-BIOMECH. Am comparat între ele cele două metode ajungând la concluzia
că, pentru interesele lucrării de faţă este de preferat a două metodă că furnizează informaţii
mai complete, pe un număr mai mare de parametri, cu o frecvenţă de eşantionare care poate
merge până la 120 de imagini (seturi de date) pe secundă dându-ne posibilitatea de a intra
mai profund în înţelegerea strucuturii mişcării.
Obiectivele propuse au fost atinse atât cel privind analiza comparativă a metodelor cât
şi experimentarea pe sportivi cu nivele de performanţă diferite. Urmare a investigatiilor
realizate, a înregistrărilor făcute şi prelucrării datelor adunate reiese clar faptul că metoda
oferită de DARTFISH este utilă antrenorilor în faza de corecţie imediată, mai ales modulul
său DART-TRAINER, in acelasi timp, se bazează pe imagine video care este plană şi nu
asigură posibiltatea de a măsura în profunzime, rezultatele măsurătorilor, pentru utilizare în
biomecanică, sunt, cu unele excepţii, încărcate de numeroase surse de eroare şi ca o
consecinţă nu prezintă utilitate pentru studiu de bază pe care noi l-am propus. Cred că am
demonstrat argumentat faptul că cealaltă metodă folosită, ne oferă mai multă informaţie şi că,
în situaţia unei cunoaşteri aprofundate a particularităţilor sale, poate fi utilă cercetării mişcării
de serviciu din tenis, atât la nivele mai scăzute de preformanţă, pentru corectarea de la
început a eventualelor deficienţe, cât şi în sportul de înaltă performanţă pentru creşterea
gradul de individualizare şi organizarea a antrenamentului şi a tehnicii pe bază obiectivă şi
documentată a cunoaşterii particularităţilor sportivilor.
5.3 Concluziile cercetării preliminare
A fost verificată ipoteza cercetării preliminare în care trebuia să verificăm dacă
tehnologia modernă oferă posibilităţi de investigare obiectivă a cinematicii de mişcare pentru
serviciul din tenis. Rezultatul acestei verificări este unul pozitiv.
41
Au fost atinse şi obiectivele stadiului preliminar şi am reuşit, făcând comparaţie între
metodele încercate, să precizam care dintre ele poate fi folositoare următoarei etape de
cercetare. Cercetarea noastră s-a oprit asupra metodei de utilizare a navigaţiei inerţiale cu
toate micile neajunsuri pe care am avut ocazia să la aflam.
PARTEA III - CONTRIBUŢII ÎN OBIECTIVIZAREA TEHNICII INDIVIDUALE A
LOVITURII DE SERVICIU ÎN TENIS
6. CAPITOLUL VI - Metodologia cercetării de bază
Pentru experimentul de bază al cercetării (2014-2015) ne-am propus să folosim
această metodă cu completările existente dar pe care nu le-am accesat în studiul preliminar,
respectiv cu utilizarea echipamentelor de tip MOTION GRID care să asigure o mai bună
stabilitate a datelor la schimbarea înălțimii picioarelor şi care să poată combate efectul de
„drift”, fugă de repere care apare datorită procesului de dublă integrare a datelor de
accelerometrie.
Tabel.1. Participanţii la studiu sunt 5 jucători de tenis cu vârste cuprinse între
14 si 33 de ani.
Subiecti Sex Varsta Inaltime Nivel pregatire Club Apartinator
S1 M 33 ani 197,7 cm Lot naţional
Seniori
C.S.Dinamo
S2 M 18 ani 178 cm Lot naţional
Juniori
C.S.Dinamo
S3 M 19 ani 179,5 cm Lot naţional
Tineret
C.S.Dinamo
S4 F 14 ani 162 cm Clasificare
Naţională
C.S.Dinamo
S5 M 14 ani 167 cm Clasificare
Naţională
C.S.Dinamo
42
Tabel.2. Locatiile folosite in desfasurarea experimentului au fost :
Nr. Denumire institutie Adresa
1 Centrul Naţional de Tenis Str. Pierre de Coubertin nr 11, Sector 2,
Bucuresti
2 Institutul Naţional de Cercetare
pentru Sport
Bd. Basarabia, 41A, Sector 2, Bucuresti
6.1.1 Scopul :
Obiectivizarea factorilor determinanţi ai loviturii de serviciu in tenis .
6.1.2 Obiective:
1. Măsurarea şi analiza lanţului kinetic implicat în serviciu în funcţie de viteza
maximă la impactul mingii cu racheta .
2. Identificarea diferenţelor lanţului kinetic între jucătorii participanţi la studiu.
6.1.3 Ipoteze:
1. Tehnica la jucătorii participanţi influenţează lanţul kinetic în realizarea serviciului.
2. Flexia genunchiului, unghiul coloanei şi linia umerilor sunt condiţii esenţiale în
eficienţa serviciului.
3. Indiferent de tehnica serviciului, impactul mingii cu racheta este ultima parte a
lanţului kinetic analizat în serviciu.
6.2 Modul de procesare a valorilor unghiulare
Pentru identificarea momentelor în care are loc execuţia serviciului propriu-zis, s-a
apelat la o modalitate particulară de analiză complexă a datelor. Astfel s-a calculat derivata I,
păstrându-se semnul pozitiv sau negativ al raportului privind numărul de grade parcurse în
unitatea de timp. În mod normal viteza unghiulară face referire doar la numărul de grade fără
să se tină cont de sens.Aceasta modalitate a permis identificarea valorii maxime a derivatei I,
care este în zona de acţiune/creştere a unghiului dintre segmentele vizate. Ulterior pentru
identificarea efectivă a duratei în care se modifică în sens pozitiv/crescător valoarea
unghiulară, s-a identificat punctual anterior valorii maxime în care aceasta ajunge la 0, şi
43
respectiv ulterior. Astfel zona delimitată anterior şi ulterior de valoarea maximă a
derivatei I reprezintă perioada în care la nivelul articulate vizate are loc extensia care
contribuie la execuţia serviciului în tenis.
Fig.27. Evoluţia valorilor derivatei (viteza unghiulară) unghiulare calculate pentru
serviciul în tenis
Formule utilizate:
Derivata I=
Unde:
- ∆α, diferenţa dintre valoarea anterioară a unghiului şi valoarea curentă
- ∆t, diferenţa dintre valoarea de timp anterioară şi valoarea de timp curentă
Mentionăm că, achiziţia datelor s-a realizat la o frecvenţa de 100Hz, ceea ce ne oferă
un timp de 0,01 secunde între valorile masurate. Ca urmare valoarea lui ∆t ramăne constantă
la 0,01 secunde.
44
Pentru indentificarea timpului la care a avut loc impactul rachetei cu mingea, s-a
calculat viteza şi respectiv acceleratia absoluta pentru mana dreapta (pumn). Pe baza
acceleratiei s-a indentificat momentul în care a avut loc impactul.
Formulele de calcul au cuprins calculul spaţiului parcurs de către mână între două
achiziţii consecutive de date, şi respectiv ulterior prima şi a două derivată.
Formule utilizate:
d2=∆x2+∆y2+∆z2
unde:
d=distanta A(x,y,z) - B(x,y,z)
∆x=Ax - Bx
∆y=Ay - By
∆z=Az - Bz
Si respectiv pentru viteză şi acceleratie:
v=
unde :
a=
unde:
∆v-diferenţa dintre viteza anterioara şi viteza curentă
∆t-diferenţa de timp
45
Fig.28. Aplicatia pentru procesarea şi generarea automata a graficelor privind serviciul
în tenis
6.3 Modul de reprezentare şi interpretare grafică
Avand la dispoziţie perioadele în care se realizează extensia la nivelul
articulaţiilor/planurilor vizate, s-a trecut la reprezentarea grafică a acestora.
Modul de reprezentare grafică, respectiv tipul de grafic utilizat este unul particular, în
sensul în care acesta nu poate fi realizat cu ajutorul aplicaţiei MS Excel.
Tipul de grafic trebuie să raspundă cerinţelor de a aşeza pe axa verticală, în mod
asociat cu ordinea în care se modifică unghiul din articulaţiile vizate, zonele de acţiune
definite de unghiurile dintre segmentele corpului implicate în serviciul din tenis.
46
Fig.29. Modalitatea de analiză complexă pentru identificarea valorii maxime a derivatei
I şi a perioadei de realizare a extensiei (articulaţia cotului-bratul drept)
De asemenea, necesită posibilitatea de a adăuga pe grafic elemente atât pe verticală
cât şi pe orizontală, precum şi informatii cheie privind execuţia.
Fig.30. Reprezentarea grafică a execuţiei serviciului din tenis, cuprinzând elementele
vizate
Aşa cum se poate observa în graficul nr.73 , aceasta este în concordanţă cu descrierea
segmentelor şi a articulatiilor implicate, prezentate de jos în sus conform corpului uman şi a
timpul la care are loc
contactul cu mingea
viteza maxima,
durata
47
ordinii de intrare în acţiune, curpinzând informaţii privind durata de acţiune pentru fiecare în
parte, precum şi viteza unghiulară maximă şi momentul în care aceasta a fost atinsă.
De asemenea, pentru fiecare grafic în parte este prezentată pe acesta viteza maximă
atinsă de mână/pumn şi timpul la care are loc impactul rachetei cu mingea.
Timpul privind impactul rachetei cu mingea este considerat de la prima mişcare
semnificativă pentru execuţie, respectiv, prima zonă urmarită care se modifică. Astfel, acesta
poate să aiba ca referinta de start extensia la nivelul articulaţiei gleznei sau la nivelul
articulaţiei genunchiului, funcţie de care dintre acestea începe să se modifice prima.
O modalitate ulterioară de reprezentare a serviciuiilor de o manieră comparativă a
necesitat posibilitatea de a afişa pe acelaşi tip de grafic mai multe execuţii. În acest sens, s-a
utilizat această reprezentare pentru a putea compara execuţiile aceluiaşi sportiv cât şi pentru
sportivi diferiţi.
Fig.31. Reprezentarea grafică comparativă pentru mai multe execuţii
Asa cum se poate observa în graficul de la fig.74, sunt prezentate articulaţiile care
contin segmente ale corpului implicate direct în mişcarea realizată de sportive pentru a
executa serviciul.
48
Anterior, atunci cand am prezentat modul de utilizare a informatiilor obtinute prin
reprezentare grafica, am specificat faptul ca zonele urmarite incep de jos în sus, de la picioare
spre brat, respectiv mana.
Se observa în grafic, sub forma de informative, viteza mainii în momentul impactului
rachetei cu mingea de 9,84 m/sec, cu un timp necesar pentru a ajunge la impact de 0,62 sec,
din momentul primei extensii detectate.
Particular, pentru executie, se observa o durata mare privind actiunea de la nivelul
picioarelor, în special piciorul Stâng, care are o durata de 0,55 sec, comparativ cu actiunea
trunchiului.
La nivelul articulatiei cotului, avem o viteza unghiulara de 1225 grade/sec, cu o
durata de 0,27 sec.
De menţionat este faptul că este de dorit ca acţiunea de extensie la nivelul să dureze
cat mai puţin în conditiile de obţinere a unei viteze unghiulare cât mai mari.
6.4 Procedura de analiză si interpretare statistico matematica a rezultatelor
cercetarii
- Studiu calitativ si cantitativ – design mixt.
- Calcularea rezultatelor s-a realizat cu IBM SPSS 18
Proceduri de calcul folosite: statistică descriptivă; corelaţii bivariate, pearson; regresie
simplă.
6.5 Analiza exploratorie a variabilelor incluse în cercetare:
Analiza de putere a cercetării s-a realizat in vederea cunoaşterii volumului numărului
de serviciui alese in functie de ipoteza pentru care avem cea mai mică estimare pentru
mărimea efectului (Popa , 2010, p.75):
F tests –Regresia Liniară: Fixed model, R² deviaţia de la 0
Analysis: A priori:
Intrare: Mărimea Efectului f² = 0.35
α probabilitatea de eroare = 0.05
Putere (1-β probabilitatea de eroare ) = 0.80
Număr de predictori = 1
Ieşire: Parametru de noncentralitate λ = 8.7500000
F Critic = 4.2793443
Numărător df = 1
49
Denominator df = 23
Număr Participanţi = 25
Putere actuală = 0.8085699
Prelucrarea datelor s-a realizat prin procedura de explorare pentru fiecare variabilă
individual. Variabilele incluse în studiu au fost:
- unghiul dintre picior şi gamba (piciorul drept şi stâng)
- unghiul dintre gambă şi coapsă (piciorul drept şi stâng)
- unghiul dintre coapsă dreaptă şi trunchi
- unghiul dintre coapsă stângă şi trunchi
- unghiul privind rotaţia bazinului în jurul axei vertical (axa Z)
- unghiul dintre linia definită de bazin şi torace faţă de axa verticală
- unghiul dintre antebraţ şi braţ (atât pentru braţul drept cât şi pentru braţul stâng).
Aceste date au fost calculate în funcţie de
- durata execuţiei la start – timpul în care unghiul începe acţiunea
- durata execuţiei – timpul în acţiune a unghiurilor
- viteza maximă – la care ajunge unghiul în timpul acţiunii
- viteza unghiulară maximă – punctul în care viteza unghiulară a ajunge la maxim
Analiza datelor s-a realizat la nivel descriptiv prin calcularea mediei, eroarei standard,
abaterea standard, asimetria şi boltirea şi analiza normalităţii variabilei prin testul Shapiro
Wilki în funcţie de variabilele descrise anterior în tabelul nr.7.
Depistarea încalcarii normalităţii distribuţiei a fost observată cu datele de la simetrie si
boltire. Această analiză a fost completatată de testul Shapiro Wilki, test de măsurare a
normalităţii. Tratarea datelor excesive s-a realizat prin înlocuirea acestora cu cea mai
apropiată valoare de cea a outlier descoperit (Field, 2009). Argumentul înlocuirii datelor,
este numărul mic de date şi volumul variabilelor care indeplinesc distributia normală.
Tabel.3. Legenda date variabile Viteza.metri.secunda Viteza - Metri pe secunda
Ung.Picior.Drept.Executie.Start Unghi Picior Dreapt Executie Start (mm)
Executie.durata Unghi Picior Dreapt Executie Durata (mm)
Timp.viteza. Unghi Picior Dreapt Timp Viteza
Viteza.Ung. Unghi Picior Dreapt Viteza Unghiulara
Unghi Picior Stâng Executie Durata Unghi Picior Stâng Executie Start
Ung.P.St.E.D Unghi Picior Stâng Executie Durata (mm)
Ung.P.St.T.V Unghi Picior Stâng Executie Timp Viteza (mm)
Ung.P.St.V.U Unghi Stâng Viteza Unghiulara
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. Unghi Genunchi Drept Executie Start
Ung.G.Dr.E.D Unghi Genunchi Drept Executie Durata
Ung.G.Dr.T.V Unghi Genunchi Drept.Timp Viteza
Ung.G.Dr.V.U Unghi Genunchi Drept.Viteza Unghiulara
Ung.Genunchi.Stâng.Executie.Start. Unghi Genunchi Stâng. Executie Start
Ung.G.St.E.D Unghi Genunchi Stâng Executie Durata
Ung.G.St.T.V Unghi Genunchi StângTimp Viteza
50
Ung.G.St.V.U Unghi Genunchi Stâng Viteza Unghiulara
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Execut
ie.Start
Unghi Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start
Ung.C.T.Dr.E.D Unghi .Coapsa/Trunchi.Dreapt Executie Durata
Ung.C.T.Dr.T.V Unghi.Coapsa/Trunchi.Dreapt Timp Viteza
Ung.C.T.Dr.V.U Unghi.Coapsa/Trunchi.Dreapt Viteza Unghiulara
Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga.Executi
e.Start
Unghi.Coapsa/Trunchi.Stâng .Executie.Start
Ung.C.T.St.E.D Ung.Coapsa/Trunchi.Stâng .Executie Durata
Ung.C.T.St.T.V Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga Timp Viteza
Ung.C.T.St.V.U Ung.Coapsa/Trunchi.Stâng Viteza Unghiulara
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Star
t
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start
Ung.C.V.E.D Ung.Coloana/Verticala.Executie Durata
Ung.C.V.T.V Ung.Coloana/Verticala.Executie Timp Viteza
Ung.C.V.V.U Ung.Coloana/Verticala Viteza Unghiulara
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie
.Start
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start
Ung.Linie.U.O.E.D Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Durata
Ung.Linie.U.O.T.V Ung.Umar.Linie.Orizontala.Timp Viteza
Ung.Linie.U.O.V.U Ung.Umar.Linie.Orizontala.Viteza Unghiulara
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start
Ung.Brat.Antebrat.E.D Ung.Brat.Antebrat.Executie.Durata
Ung.Brat.Antebrat.T.V Ung.Brat.Antebrat.Timp Viteza
Ung.Brat.Antebrat.V.U Ung.Brat.Antebrat.Viteza Unghiulara
6.5.1 Analiza serviciului
Ca urmare a volumului imens de date, respective grafice privind serviciuile realizate,
peste 100, pentru serviciui şi peste 20 grafice pentru comparaţie, o să ne oprim mai jos asupra
analizei individuale a serviciului.
Rezultate sportiv S1
Tabel.4. Tabel Date Serviciu S1:
Execuţie start
(ms)
Durata
execuţie
(ms)
Timp viteză
maximă
(ms)
Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta 0.06 0.22 0.22 604.8126
Unghi Picior Stânga 0.04 0.22 0.2 764.8575
Unghi Genunchi Dreapta 0.04 0.34 0.23 532.1213
Unghi Genunchi Stânga 0.04 0.44 0.21 453.2074
51
Unghi Coapsa-Trunchi Dreapta 0 0.25 0.22 167.218
Unghi Coapsa-Trunchi Stânga 0.17 0.11 0.25 118.338
Unghi Coloană Verticală 0.26 0.13 0.29 555.5637
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală 0.17 0.25 0.36 1210.002
Unghi Braţ-Antebraţ 0.25 0.18 0.31 199.2619
In continuare in figura nr.75 este reprezentat graficul datelor pentru S1.
Fig.32. Serviciu S1- efect partea stângă
Aşa cum se poate observa în graficul nr.75, sunt prezentate articulaţiile care conţin
segmente ale corpului implicate direct în mişcarea realizată de sportiv pentru a executa
serviciul.
Anterior, atunci când am prezentat modul de utilizare a informaţiilor obţinute prin
reprezentare grafică, am specificat faptul că zonele urmărite încep de jos în sus, de la picioare
spre brat, respectiv mână.
52
Se observă în grafic, sub forma de informativă, viteza mâinii în momentul impactului
rachetei cu mingea de 9,84 m/sec, cu un timp necesar pentru a ajunge la impact de 0,62 sec,
din momentul primei extensii detectate.
Particular, pentru execuţia de mai sus, se observă o durată mare privind acţiunea de la
nivelul picioarelor, în special piciorul stâng, care are o durată de 0,55 sec, comparativ cu
acţiunea trunchiului.
La nivelul articulaţiei cotului, avem o viteză unghiulară de 1225 grade/sec, cu o
durata de 0,27 sec.
De menţionat este faptul că este de dorit ca acţiunea de extensie să dureze cât mai
puţin în condiţiile de obţinere a unei viteze unghiulare cât mai mari.
- Număr serviciui: 21.
Tabel.5. Datele descriptive sportiv S1
N Media
Abaterea
standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic Std. Error
Viteza.metri.secunda 21 11.88 1.2011 -.596 .501 -.689 .972 Ung.Picior.Drept.Executie.Start 21 .3290 .05567 -.499 .501 -.659 .972
Executie.durata 21 .2324 .02488 .302 .501 -.374 .972 Timp.viteza. 21 .5190 .03590 -.129 .501 -1.583 .972 Viteza.Ung. 21 570.99 57.624 -.581 .501 .231 .972
Ung.P.St.E.D 21 .5467 .03877 -.847 .501 .570 .972 Ung.P.St.T.V 21 .5186 .03678 -.168 .501 -1.584 .972 Ung.P.St.V.U 21 546.57 98.492 .385 .501 -.912 .972
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 21 .2010 .02095 .041 .501 -1.082 .972 Ung.G.Dr.E.D 21 .4181 .03219 -.675 .501 -.303 .972 Ung.G.Dr.T.V 21 .5300 .03033 -.677 .501 -.652 .972 Ung.G.Dr.V.U 21 628.74 48.677 -.313 .501 -.083 .972
Ung.Genunchi.Stâng.Executie.Start. 21 .2114 .03198 -.326 .501 -.765 .972 Ung.G.St.E.D 21 .3590 .01578 .172 .501 -.591 .972 Ung.G.St.T.V 21 .5271 .03823 -.345 .501 -1.253 .972 Ung.G.St.V.U 21 663.63 68.852 .925 .501 -.361 .972
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 21 .2552 .04771 -.687 .501 -.367 .972 Ung.C.T.Dr.E.D 21 .2257 .01859 -.588 .501 -.193 .972 Ung.C.T.Dr.T.V 21 .4352 .03816 -.477 .501 -.927 .972 Ung.C.T.Dr.V.U 21 178.99 18.732 -.380 .501 .270 .972
Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga.Executie.Start 21 .5648 .04118 .040 .501 -1.283 .972 Ung.C.T.St.E.D 21 .0700 .01265 -.983 .501 -.132 .972 Ung.C.T.St.T.V 21 .5962 .02692 -.145 .501 -1.375 .972 Ung.C.T.St.V.U 21 140.88 59.530 .291 .501 -.922 .972
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 21 .5638 .02729 .110 .501 -1.453 .972 Ung.C.V.E.D 21 .1381 .00873 -.095 .501 -.742 .972 Ung.C.V.T.V 21 .5895 .03263 -.058 .501 -1.422 .972 Ung.C.V.V.U 21 593.18 15.343 .016 .501 .018 .972
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 21 .4352 .03600 -.274 .501 -1.662 .972 Ung.Linie.U.O.E.D 21 .2595 .01161 .525 .501 1.157 .972 Ung.Linie.U.O.T.V 21 .6548 .02994 -.042 .501 -1.630 .972 Ung.Linie.U.O.V.U 21 1270.88 86.183 -.491 .501 -.824 .972
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 21 .3552 .22407 -.772 .501 -.980 .972
53
Ung.Brat.Antebrat.E.D 21 .2952 .14445 .518 .501 -1.233 .972 Ung.Brat.Antebrat.T.V 21 .6071 .05359 .028 .501 -1.118 .972 Ung.Brat.Antebrat.V.U 21 112.18 13.094 -.694 .501 -.119 .972
În cercetarea noastră au fost selecţionate variabilele care au îndeplinit normalitatea
distribuţiei, dintre care doar patru variabile au raportat scoruri semnificative associate cu
valoarea independentă măsurată. Aceste variabile sunt incluse in tabelul nr. 10 .
Tabel.6. Date corelaţii sportiv S1
Variabila Media Abater
Standard
r
(Pearson)
Sig.
Viteză.M.S 11.88 1.20 - -
Ung.G.St.E.D .35 .015 -.56 .007
Ung.C.T.St.V.U 140.88 59.53 .51 .019
Ung.C.V.V.U 593.18 15.34 .76 .000
Ung.Linie.U.O.V.U 1270.88 86.18 .50 .20
Asocierea acestor variabile nu reprezinta o relaţie cauza efect. Rezultatele acestui
tabel este interpretat precum o asociere între variabilele descrise si viteza maxima la impact.
Pentru o relaţie cauză – efect, am apelat la o analiza de regresie raportată in tabelul nr. 11 .
Tabel.7. Rezultatele analizei de regresie liniară vizând explicaţia în anicipare sportiv S1
Notă: R²=32, pentru acest model.Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul iniţial pentru că
nu au întrunit condiţiile de includere în modelul de regresie.
Legenda:
- R² (R Square) – proportia variatiei valorilor prezise care are legatura cu variabilitatea
predictorului.
- B – Coeficient Beta nestandardizat.
- Β – valoarea r (vezi tabelul de corelatii).
- t si sig – sunt testele de seminificatie ale coeficintilor pentru variabila utilizata.
Rezultatele din tabelul nr.11 au indicat ca exista o influenţă semnificativă a Unghiului
Genunchi Stâng Execuţie Durată în viteza maxima la impact a sportivului S 1, însă fara o relaţie între
cel două marimi, mărimea efectului explicând 32% din varianta variabilei dependente, restul de 68 %
fiind explicat de alte variabile.
Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.G.St.E.D
27.419
-43.254
5.163
14.368
-
-.568
5.310
-3.011
.000
.007
54
Rezultate sportiv S2
Tabel.8. Tabel Date Serviciu S2:
Execuţie start
(ms)
Durata
execuţie
(ms)
Timp viteză
maximă
(ms)
Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta 0 0.37 0.25 452.7176
Unghi Picior Stânga 0.17 0.23 0.36 342.2775
Unghi Genunchi Dreapta 0.29 0.16 0.38 583.3008
Unghi Genunchi Stânga 0.15 0.27 0.38 337.6785
Unghi Coapsa-Trunchi Dreapta 0.17 0.17 0.31 277.1057
Unghi Coapsa-Trunchi Stânga 0.22 0.13 0.34 343.0542
Unghi Coloană Verticală 0.34 0.13 0.41 638.3316
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală 0.29 0.22 0.44 956.2958
Unghi Braţ-Antebraţ 0.31 0.22 0.41 269.4811
In continuare in figura nr.76 este reprezentat graficul datelor pentru S2.
Fig.33. Serviciu S2 efect partea dreaptă
55
În graficul nr.76 , se poate observa serviciul unui junior, care după cum se remarcă
încă din grafic, tehnica acestuia este diferită în comparaţie cu cea analizată anterior. Acest
junior, începe execuţia serviciului cu piciorul drept, unghiul genunchiului stâng intră în acţine
înaintea piciorului stâng, iar trecerea de la partea superioară a trunchiului în cea superioară
are o durată de 0.13 secunde. Nu este o trecere bruscă precum am văzut anterior, juniorul
realizând un balans mai mare. Impactul mingii cu racheta are o viteză de 11.33 m/s cu un
timp necesar de a ajunge la impact de de 0.22 secunde. Interesant este de remarcat faptul că
impactul mingii cu racheta nu se realizează în punctul maxim al unghiului braţ – antebraţ
dreapta, precum am observat la jucătorul S2. Poate fi acesta răspunsul unui nivel mai scăzut
al acestui sportiv la serviciu?
- Număr serviciui: 24.
Tabel.9. Date descriptive sportiv S2
N Media
Abatere standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic
Statistic
Std. Error Statistic
Std. Error
Viteza.metri.secunda 24 11.48 .82332 -.353 .472 -.593 .918 Executie.durata 24 .4088 .02879 -.055 .472 -.680 .918 Timp.viteza. 24 .2717 .02565 -.252 .472 -.202 .918 Viteza.Ung. 24 432.47 50.432 .161 .472 -.768 .918 Ung.Picior.Stâng.Executie.Start 24 .1583 .03102 -.431 .472 -.586 .918 Ung.P.St.E.D 24 .2742 .03752 -.162 .472 -1.178 .918 Ung.P.St.T.V 24 .3958 .02765 -.495 .472 .125 .918 Ung.P.St.V.U 24 335.72 58.048 .508 .472 .037 .918 Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 24 .2821 .04672 -.080 .472 -1.151 .918 Ung.G.Dr.E.D 24 .1867 .04752 .890 .472 -.880 .918 Ung.G.Dr.T.V 24 .4158 .02812 .147 .472 -.744 .918 Ung.G.Dr.V.U 24 660.98 74.308 .552 .472 -.814 .918 Ung.Genunchi.Stâng.Executie.Start. 24 .1713 .03139 -.632 .472 .496 .918 Ung.G.St.E.D 24 .2787 .01191 .261 .472 -.444 .918 Ung.G.St.T.V 24 .4113 .02659 -.525 .472 -.047 .918 Ung.G.St.V.U 24 492.80 144.33 .712 .472 -1.187 .918 Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 24 .1967 .03279 -.460 .472 -.200 .918 Ung.C.T.Dr.E.D 24 .1879 .01215 -.041 .472 -1.238 .918 Ung.C.T.Dr.T.V 24 .3333 .03253 .071 .472 .144 .918 Ung.C.T.Dr.V.U 24 237.23 25.308 -.476 .472 .033 .918 Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga.Executie.Start 24 .2671 .03057 .152 .472 -.667 .918 Ung.C.T.St.E.D 24 .1271 .01083 -.703 .472 -.759 .918 Ung.C.T.St.T.V 24 .3679 .03283 .008 .472 -.778 .918 Ung.C.T.St.V.U 24 207.09 59.255 .769 .472 .121 .918 Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 24 .3875 .03404 -.380 .472 -.181 .918 Ung.C.V.E.D 24 .1308 .00504 .196 .472 1.463 .918 Ung.C.V.T.V 24 .4454 .03501 .014 .472 -.436 .918 Ung.C.V.V.U 24 693.76 26.688 -.611 .472 .238 .918 Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 24 .3262 .03173 -.480 .472 .112 .918 Ung.Linie.U.O.E.D 24 .2242 .01717 .576 .472 -.746 .918 Ung.Linie.U.O.T.V 24 .4808 .03006 -.496 .472 -.137 .918 Ung.Linie.U.O.V.U 24 1026.50 83.405 -.325 .472 -.862 .918 Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 24 .3738 .03681 -.446 .472 -.342 .918 Ung.Brat.Antebrat.E.D 24 .1771 .02579 .518 .472 .067 .918 Ung.Brat.Antebrat.T.V 24 .4396 .03127 -.191 .472 -.192 .918 Ung.Brat.Antebrat.V.U 24 286.10 25.327 .812 .472 .263 .918
56
Tabel.10. Tabel corelaţii sportiv S2
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 11.4825 .82332 - -
Ung.P.Dr.V.U 432.470212 50.4322781 .42 .038
Ung.P.St.V.U 335.727900 58.0486264 -.46 .024
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. .2821 .04672 .48 .016
Ung.G.Dr.V.U 660.982713 74.3088696 .77 .000
Ung.C.T.St.V.U 207.099467 59.2557307 .56 .004
Ung.Linie.U.O.V.U 1026.505946 83.4054368 .66 .000
Ung.Brat.Antebrat.E.D .1771 .02579 -.64 .001
Ung.Brat.Antebrat.V.U 286.104183 25.3279695 .61 .001
Sportivul S 2 a înregistrat un număr mai mari de asocieri între viteza la impact şi
diferiţi indici ai serviciului. Această diferenţă indică diferenţele dintre caracteristicile tehnice
ale sportivului. Rezultatul analizei de regresie se poate observa în tabelul 15.
Tabel.11. Rezultatele analizei de regresie liniară vizând explicaţia în anicipare sportiv S2
Notă: R²=18, pentru acest model.
Legenda:
- R² (R Square) – proporţia variaţiei valorilor prezise care are legatură cu variabilitatea
predictorului.
- B – Coeficient Beta nestandardizat.
- Β – valoarea r (vezi tabelul de corelatii).
- t si sig – sunt testele de seminificatie ale coeficintilor pentru variabila utilizata.
Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul iniţial pentru că nu au întrunit
condiţiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr. 15 au indicat că există o influenţă semnificativă a
Unghiului Picior Drept Viteza Unghiulara in viteza maxima la impact a sportivului S2, insa
fara o relaţie între cel două marimi, marimea efectului explicand 18% din varianta variabilei
dependente, restul de 72 % fiind explicat de alte variabile.
Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.P.Dr.V.U
8.478
.007
1.371
.003
-
.426
6.184
2.206
.000
.038
57
Rezultate sportiv S3
Tabel.12. Tabel Date Serviciu S3
Execuţie start
(ms)
Durata
execuţie
(ms)
Timp viteză
maximă
(ms)
Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta 0.11 0.15 0.25 1200.909
Unghi Picior Stânga 0.04 0.21 0.23 1178.021
Unghi Genunchi Dreapta 0.01 0.26 0.25 1290.065
Unghi Genunchi Stânga 0.05 0.2 0.23 1150.337
Unghi Coapsa-Trunchi Dreapta 0 0.21 0.17 258.9508
Unghi Coapsa-Trunchi Stânga 0.23 0.06 0.25 401.3794
Unghi Coloană Verticală 0.26 0.21 0.27 801.0544
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală 0.21 0.17 0.34 1732.597
Unghi Braţ-Antebraţ 0.23 0.27 0.3 229.9698
În continuare - în figura nr.77 este reprezentat graficul datelor pentru S3.
Fig.34. Serviciu S3 efect partea dreaptă
58
În acest grafic putem observa un alt tip de execuţie, tehnica serviciului având ca punct
de plecare unghiului coapsă – trunchi stânga, apoi, unghi genunchi dreapta, unghi picior
stânga. Se observă o trecere rapidă, precum la jucătorul Hănescu, la unghi coapsă – trunchi
stânga, unghiul maxim al liniei umărului nu are un timp pregătitor, iar impactul mingii cu
racheta se realizeză înaintea punctului maxim unghi braţ – antebraţ dreapta.
- Număr serviciui: 25
Tabel.13. Date descriptive sportiv S3
N Media Abaterea Standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic
Statistic
Std. Error Statistic
Std. Error
Viteza.metri.secunda 25 12.52 .73328 .499 .464 -.167 .902 Ung.Picior.Drept.Executie.Start 25 .1088 .02538 -3.393 .464 14.868 .902
Executie.durata 25 .1488 .05442 4.390 .464 20.943 .902 Timp.viteza. 25 .2216 .02577 .253 .464 -1.169 .902 Viteza.Ung. 25 907.8 213.79 .423 .464 1.281 .902
Ung.Picior.Stâng.Executie.Start 25 .0424 .03282 3.188 .464 13.375 .902 Ung.P.St.E.D 25 .2152 .01295 .641 .464 -.445 .902 Ung.P.St.T.V 25 .2352 .03653 2.600 .464 10.282 .902 Ung.P.St.V.U 25 940.74 323.08 .216 .464 -1.039 .902
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 25 .0232 .05914 4.612 .464 22.284 .902 Ung.G.Dr.E.D 25 .2504 .02491 -2.018 .464 6.447 .902 Ung.G.Dr.T.V 25 .2476 .03632 2.496 .464 9.704 .902 Ung.G.Dr.V.U 25 1081.77 337.54 .475 .464 -.338 .902
Ung.Genunchi.Stâng.Executie.Start. 25 .0396 .02951 2.073 .464 7.675 .902 Ung.G.St.E.D 25 .2184 .02135 1.288 .464 1.489 .902 Ung.G.St.T.V 25 .2264 .03850 4.074 .464 18.794 .902 Ung.G.St.V.U 25 879.90 127.04 .640 .464 -.162 .902
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 25 .0176 .03479 3.760 .464 16.352 .902 Ung.C.T.Dr.E.D 25 .1904 .02031 1.077 .464 .156 .902 Ung.C.T.Dr.T.V 25 .1344 .04664 2.339 .464 7.681 .902 Ung.C.T.Dr.V.U 25 304.08 55.048 .528 .464 .265 .902
Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga.Executie.Start 25 .1872 .07442 -1.217 .464 -.334 .902 Ung.C.T.St.E.D 25 .0760 .04252 .948 .464 -.981 .902 Ung.C.T.St.T.V 25 .2300 .05132 -.434 .464 .494 .902 Ung.C.T.St.V.U 25 327.781 110.05 .159 .464 -1.133 .902
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 25 .2516 .02672 3.816 .464 17.366 .902 Ung.C.V.E.D 25 .1980 .03742 -1.018 .464 -.401 .902 Ung.C.V.T.V 25 .2700 .03266 4.329 .464 20.443 .902 Ung.C.V.V.U 25 766.71 29.331 .117 .464 .632 .902
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 25 .2004 .02423 2.985 .464 12.116 .902 Ung.Linie.U.O.E.D 25 .1772 .02011 1.120 .464 2.564 .902 Ung.Linie.U.O.T.V 25 .3384 .02703 4.050 .464 18.573 .902 Ung.Linie.U.O.V.U 25 1795.82 185.83 -3.119 .464 13.478 .902
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 25 .1840 .06614 .779 .464 .255 .902 Ung.Brat.Antebrat.E.D 25 .2232 .08508 .652 .464 .083 .902 Ung.Brat.Antebrat.T.V 25 .2896 .03813 1.298 .464 4.855 .902 Ung.Brat.Antebrat.V.U 25 230.08 26.87 -.527 .464 -.483 .902
59
Tabel.14. Corelaţii sportiv S3
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 12.55 .72 - -
Ung.P.Dr.T.V .2200 .02 -.53 .007
Ung.P.St.V.U 963.92 308.05 .44 .029
Ung.G.Dr.V.U 1100.12 331.78 -.58 .003
Ung.Brat.Antebrat.E.D .22 .08 .52 .009
Rezultatele analizei de asociere dintre variabilele măsurate raportează o tehnică care se
bazează pe dezvoltarea membrelor inferioare, dintre care Unghiul Picior Drept Timp Viteză
are o influenţă semnificativă în realizarea serviciului – vezi tabelul 19.
Tabel.15. Rezultatele analizei de regresie liniară vizând explicaţia în anicipare
- Notă: R²=29, pentru acest model.
Legenda:
- R² (R Square) – proporţia variaţiei valorilor prezise care are legatură cu variabilitatea
predictorului.
- B – Coeficient Beta nestandardizat.
- Β – valoarea r (vezi tabelul de corelaţii).
- t si sig – sunt testele de seminificatie ale coeficinţilor pentru variabila utilizată.
Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul iniţial pentru că nu au întrunit
condiţiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr.19 au indicat că există o influentă semnificativă a Unghiului
Picior Drept Timp Viteza în Viteza Maxima la Impact a sportivului S3, însă fără o relaţie
între cel două mărimi, mărimea efectului explicând 29% din varianta variabilei dependente,
restul de 71 % fiind explicat de alte variabile.
Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.P.Dr.T.V
15.98
-15.57
1.15
5.20
-
-.538
13.875
-2.992
.000
.007
60
Rezultate sportiv S4
Tabel.16. Date Serviciu S4
Execuţie start
(ms)
Durata
execuţie
(ms)
Timp viteză
maximă
(ms)
Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta 0.05 0.16 0.16 663.0142
Unghi Picior Stânga 0.01 0.23 0.15 827.2522
Unghi Genunchi Dreapta 0.03 0.22 0.17 537.8632
Unghi Genunchi Stânga 0 0.21 0.15 593.3441
Unghi Coapsa-Trunchi Dreapta 0 0.17 0.14 228.7476
Unghi Coapsa-Trunchi Stânga 0.03 0.12 0.12 153.8559
Unghi Coloană Verticală 0.19 0.14 0.23 565.9476
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală 0.07 0.32 0.3 1257.834
Unghi Braţ-Antebraţ 0.17 0.17 0.22 160.0477
In continuare in figura nr.78 este reprezentat graficul datelor pentru S4.
Fig.35. Serviciu S4 efect dreapta-afară
În figura nr.78, în cazul S4, se poate observa un start al acţiunii atât la nivelul
piciorului drept cât şi al unghiului format de coapsa stângă şi trunchi.
61
Se remarcă la nivelul trenului inferior o durată medie (comparatie cu S3) de acţiune
atât la nivelul articulaţiei gleznei cât şi a genunchilor.
La nivelul trunchiului şi a centurii scapulare se evidenţiază un timp scurt pentru
implicarea în serviciu, coloana acţionând rapid pe fondul unui balans scurt al umerilor.
Din punct de vedere al maximului vitezelor unghiulare evidenţiate pe grafic se
observă o zonă în care există succesiune la nivelul trenului inferior, iar pentru unghiul din
articulaţia cotului stâng avem o viteză maximă de 1272 grade/secundă, cu un timp de
execuţie din momentul implicării primei zone în serviciu, de 0.38 secunde.
Viteza mâinii în momentul impactului cu mingea avem o viteza de 10,15 m/sec.
- Număr serviciui: 25
Tabel.17. Date descriptive S4
Date descriptive
N Media
Abaterea standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic
Std. Error
Viteza.metri.secunda 25 9.3216 .680 -.287 .464 -.674 .902
Executie.durata 25 .1908 .024 .665 .464 -.320 .902
Timp.viteza. 25 .2056 .022 -.648 .464 -.571 .902
Viteza.Ung. 25 605.55 39.33 .014 .464 -.713 .902
Ung.Picior.Stâng.Executie.Start 25 .0264 .0180 .172 .464 -.886 .902
Ung.P.St.E.D 25 .2392 .0360 -.463 .464 -.409 .902
Ung.P.St.T.V 25 .1940 .0345 .444 .464 -.355 .902
Ung.P.St.V.U 25 746.29 88.97 -.006 .464 -.271 .902
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 25 .0476 .0194 -.040 .464 .534 .902
Ung.G.Dr.E.D 25 .2744 .0378 .379 .464 -.851 .902
Ung.G.Dr.T.V 25 .2180 .030 .109 .464 .090 .902
Ung.G.Dr.V.U 25 508.60 56.62 -.533 .464 -.473 .902
Ung.Genunchi.Stâng.Executie.Start. 25 .0336 .0272 .112 .464 -1.184 .902
Ung.G.St.E.D 25 .2264 .019 .373 .464 -.555 .902
Ung.G.St.T.V 25 .1920 .0367 .375 .464 -.669 .902
Ung.G.St.V.U 25 494.21 110.67 -.649 .464 -.060 .902
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 25 .0120 .01658 1.263 .464 .388 .902
Ung.C.T.Dr.E.D 25 .2200 .03175 .119 .464 -.773 .902
Ung.C.T.Dr.T.V 25 .1864 .03684 .274 .464 -.928 .902
Ung.C.T.Dr.V.U 25 207.62 29.20 .133 .464 -1.002 .902
Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga.Executie.Start 25 .0292 .02178 .164 .464 -.785 .902
Ung.C.T.St.E.D 25 .1856 .05508 -.474 .464 .137 .902
Ung.C.T.St.T.V 25 .1836 .04424 -.167 .464 -1.163 .902
Ung.C.T.St.V.U 25 139.62 46.37 .726 .464 -.546 .902
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 25 .2424 .02743 -.523 .464 -.464 .902
Ung.C.V.E.D 25 .1368 .01145 -.211 .464 -1.373 .902
Ung.C.V.T.V 25 .2816 .02718 -.278 .464 .773 .902
Ung.C.V.V.U 25 554.11 37.938 -.469 .464 -.253 .902
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 25 .1720 .04311 -.315 .464 .294 .902
Ung.Linie.U.O.E.D 25 .2404 .01814 -.656 .464 .185 .902
Ung.Linie.U.O.T.V 25 .3512 .02818 -.048 .464 -.112 .902
Ung.Linie.U.O.V.U 25 1256.96
97.526 -.058 .464 -1.269 .902
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 25 .2272 .03298 .057 .464 -.354 .902
Ung.Brat.Antebrat.E.D 25 .1900 .02582 .805 .464 -.318 .902
Ung.Brat.Antebrat.T.V 25 .2944 .03124 .044 .464 -.704 .902
Ung.Brat.Antebrat.V.U 25 203.29 47.199 .546 .464 -.423 .902
62
Tabel.18. Corelatii S4
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 9.32 .68 - -
Ung.G.St.V.U 494.21 110.67 -.46 .020
Ung.C.T.St.T.V .18 .044 .59 .002
Ung.Braţ.Antebraţ.V.U 203.29 47.1994 .64 .001
Sportivul S4 îşi bazează serviciul pe piciorul stâng şi pe ultima parte a lanţului cinematic,
braţ-antebraţ drept. În realizarea serviciului influenţa semnificativă este realizată de către
Unghi Genunchi Stâng, Viteza Unghiulară, analiză observată în tabelul 23.
Tabel.19. Model regresiv S4
- Notă: R²=21, pentru acest model.
- Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul iniţial pentru că nu au întrunit
condiţiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr.23 au indicat ca exista o influentă semnificativă a Unghiului
Genunchi Stâng Executie Durata in Viteza Maxima la Impact a sportivului S4, insa fara o
relaţie între cel două marimi, marimea efectului explicand 21% din varianta variabilei
dependente, restul de 79 % fiind explicat de alte variabile.
Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.G.St.V.U
10.730
-.003
.575
.001
-
-.463
18.670
-2.508
.000
.020
63
Rezultate sportiv: S5
Tabel.20. Date serviciu S5
Execuţie start
(ms)
Durata
execuţie
(ms)
Timp viteză
maximă
(ms)
Viteza
Unghiulară
(grade)
Unghi Picior Dreapta 0 0.32 0.27 324.8566
Unghi Picior Stânga 0.18 0.19 0.32 650.8919
Unghi Genunchi Dreapta 0.12 0.23 0.29 304.248
Unghi Genunchi Stânga 0.08 0.32 0.32 437.5854
Unghi Coapsa-Trunchi Dreapta 0.16 0.12 0.25 141.3986
Unghi Coapsa-Trunchi Stânga 0.09 0.19 0.23 199.202
Unghi Coloană Verticală 0.34 0.15 0.36 570.6305
Unghi Linie Umăr vs
Orizontală .18 0.25 .38 1238.65
Unghi Braţ-Antebraţ 0.28 0.27 0.34 188.0228
In continuare in figura nr.79 este reprezentat graficul datelor pentru S5.
Fig.36. Serviciu S5 efect dreapta-afară
64
Fără a reveni asupra unor aspecte constate şi în fig.79 , S5 prezintă un serviciu
caracterizat de o viteză a mâinii la momentul impactului cu mingea de doar 8 m/sec, însă pe
fondul unei execuţii care iese în evidenţă prin timpi mici privind realizarea extensiilor,
implicarea trunchiului, a centurii scapulare-balansul umerilor, însă cu un timp destul de mare
privind unghiul din articulaţia cotului drept.
- Număr serviciui: 23
Tabel.21. Date descriptive S5
Date descriptive
N Media
Abaterea standard Asimetrie Boltire
Statistic Statistic Statistic Statistic
Std. Error Statistic
Std. Error
Viteza.metri.secunda 23 10.31 .46333 .644 .481 -.615 .935
Timp.atingere.viteza.maxima 23 .4074 .03720 .480 .481 -.461 .935
Ung.Picior.Drept.Executie.Start 23 .0209 .02891 1.055 .481 -.369 .935
Executie.durata 23 .2813 .04516 -.106 .481 -.685 .935
Timp.viteza. 23 .2452 .02858 -.313 .481 -1.445 .935
Viteza.Ung. 23 254.84 64.2755524 -.648 .481 -.024 .935
Ung.Picior.Stâng.Executie.Start 23 .1626 .03911 .635 .481 .161 .935
Ung.P.St.E.D 23 .1952 .01310 -.185 .481 -.330 .935
Ung.P.St.T.V 23 .3017 .02980 .154 .481 -.959 .935
Ung.P.St.V.U 23 611.27 35.8059473 -.462 .481 -.242 .935
Ung.Genunchi.Drept.Executie.Start. 23 .1126 .03194 .263 .481 -.666 .935
Ung.G.Dr.E.D 23 .2161 .02231 .112 .481 -.150 .935
Ung.G.Dr.T.V 23 .2730 .04005 -.115 .481 -.308 .935
Ung.G.Dr.V.U 23 324.97 47.1553638 -.012 .481 -.018 .935
Ung.Genunchi.Stâng.Executie.Start. 23 .0687 .03622 .618 .481 -.444 .935
Ung.G.St.E.D 23 .3096 .01296 -.736 .481 -.261 .935
Ung.G.St.T.V 23 .3013 .03584 .818 .481 1.062 .935
Ung.G.St.V.U 23 460.29 31.0261048 -.091 .481 .429 .935
Ung.Coapsa/Trunchi.Dreapta.Executie.Start 23 .1291 .03246 -.360 .481 -.292 .935
Ung.C.T.Dr.E.D 23 .1374 .02094 .574 .481 -.022 .935
Ung.C.T.Dr.T.V 23 .2174 .03671 .252 .481 -.359 .935
Ung.C.T.Dr.V.U 23 119.39 29.2854599 .352 .481 -.081 .935
Ung.Coapsa/Trunchi.Stânga.Executie.Start 23 .0361 .04570 .844 .481 -.907 .935
Ung.C.T.St.E.D 23 .2287 .03520 -.368 .481 -.939 .935
Ung.C.T.St.T.V 23 .2148 .02778 .165 .481 -.895 .935
Ung.C.T.St.V.U 23 192.72 42.5834969 .538 .481 -.821 .935
Ung.Coloana/Verticala.Executie.Start 23 .3070 .03509 .333 .481 -.594 .935
Ung.C.V.E.D 23 .1400 .01446 -.395 .481 -.861 .935
Ung.C.V.T.V 23 .3391 .03147 .107 .481 -.713 .935
Ung.C.V.V.U 23 519.33 24.0822662 -.307 .481 -.103 .935
Ung.Umar.Linie.Orizontala.Executie.Start 23 .2157 .03287 -.039 .481 -.542 .935
Ung.Linie.U.O.E.D 23 .2470 .01363 -.099 .481 -.723 .935
Ung.Linie.U.O.T.V 23 .4213 .03415 .441 .481 -.006 .935
Ung.Linie.U.O.V.U 23 1274.89 78.9836367 .016 .481 -.043 .935
Ung.Brat.Antebrat.Executie.Start 23 .2404 .04106 .026 .481 .769 .935
Ung.Brat.Antebrat.E.D 23 .2283 .03904 .771 .481 -.318 .935
Ung.Brat.Antebrat.T.V 23 .3317 .03750 .350 .481 .350 .935
Ung.Brat.Antebrat.V.U 23 158.43 23.6491235 -.166 .481 -.750 .935
65
Tabel.22. Corelatii S5
Variabila M SD Pearson Sig.
Viteză.M.S 10.25 .54 - -
Ung.P.St.E.D .19 .023 -.52 .008
Ung.G.Dr.E.D .22 .0290 -.42 .040
Ung.Linie.U.O.V.U 1275.99 77.43 .50 .012
La sportivul S5 se observă asocierea variabilelor ce caracterizează trenul inferior şi
raportează mişcarea umerilor în realizarea serviciului. Din aceste variabile doar Unghiul
Picior Stâng, Execuţie Durată, influenţeză serviciul semnificativ, analiză observată în tabelul
nr.27.
Tabel.23. Model Regresiv S5
- Notă: R²=28, pentru acest model.
- Celelalte trei variabile au fost excluse din modelul iniţial pentru că nu au întrunit
condiţiile de includere în modelul de regresie.
Rezultatele din tabelul nr.27 au indicat că există o influenţă semnificativă a Unghiului
Picior Stâng Executie Durata in viteza maxima la impact a sportivului S5, insa fara o relaţie
între cel două marimi, marimea efectului explicând 28% din varianta variabilei dependente,
restul de 72 % fiind explicat de alte variabile.
Model 1 B SE B β t p
Viteză.M.S
Ung.P.St.E.D
12.730
-12.432
.853
4.254
-
-.529
14.927
-2.922
.000
.008
66
6.5.2 Analiza comparativă a serviciuilor
Fig.37. Comparativ serviciu S1- efect partea Stângă
Din analiza comparativă a serviciilor executate şi afişate în graficul de la fig. 80, se
observă aceeaşi tendinţă care defineşte destul de clar un “pattern” pentru acest sportiv,
caracterizat prin durata mare de acţiune la nivelul trenului inferior, o durata mică pentru
trenul superior, usor decalată faţă de trenul inferior, ceea ce sugerează o rupere a mişcării şi o
utilizare ineficientă a transferului de la trenul inferior. Cu o medie de ccs 9 m/sec pentru
viteza pumnului în momentul impactului, se poate spune ca acest tip de procedeu este destul
de lent în cazul acestui sportiv. Facem această menţiune în condiţiile în care aceasta pentru
alte tipuri de execuţie a serviciului a obţinut viteze de 13 m/sec.
67
Fig.38. Comparativ serviciu S1 - plat partea dreaptă
Din comparaţia celor trei serviciui, se observă, o diferenţă de evaluare între primele
două serviciui şi cel de al treilea, la viteza de execuţie dar şi timpul acesteia (Vezi culorile
maro şi verde). Trebuie subliniat pattern-ul dintre unghiul piciorului stâng şi unghi coapsă –
trunchi dreapta, printr-o trecere la unghi coapsă – trunchi stânga şi partea superioară a
trunchiului. Impactul mingii cu racheta se realizează după terminarea lanţului kinetic al
membrelor inferioare şi a trunchiului.
68
Fig.39. Comparativ serviciu S1 - plat vs. Efect partea dreaptă
În cazul comparării celor două tipuri de servicii, respectiv cel cu efect şi cel plat,
ambele pentru partea dreaptă, se poate observa în figura nr.82, un mic decalaj privind
momentul în care se realizează impactul rachetei cu mingea raportat la momentul în care se
obţine viteza unghiulară maximă în articulaţia cotului.
Pentru serviciul cu efect în cazul S1, momentul de atingere a vitezei unghiulare
maxime este după cel al impactului rachetei cu mingea.
În ansamblu, pentru trenul inferior şi pentru braţul drept, descrierea implicării ne arata
un grad ridicat de automatism, atât legat de momentul în care zonele urmărite actionează cât
şi ca durată.
Aceste observaţii se regăsesc în timpul necesar pentru realizarea serviciului, care în
ambele cazuri este de 0.62 sec, precum şi al vitezei pe care mâna(pumnul) o atinge, ambele
serviciui fiind în jurul valorii de 12 m/sec.
69
Fig.40. Comparativ serviciu S2 - efect partea dreaptă
Realizând o comparaţie între servicii, vom observa, luând în considerare şi
observaţiile expuse mai devreme, că acest junior poate avea un nivel inconstant de realizare a
serviciului ca tehnică. În figura nr.83 putem observa, serviciul portocaliu şi cel verde, care
respectă impactul mingii cu racheta în punctul maxim al unghiului braţ-antebraţ drept, în
comparaţie cu serviciul roşu care nu respectă acelaşi model de impact.
Diferenţele de viteză dintre ele sunt mici, însă pe viitor trebuie observată şi calcularea
eficienţei numărului de serviciui în funcţie de biomecanica tehnicii realizate.
De asemenea putem observa, serviciul portocaliu şi cel verde, care respectă impactul
mingii cu racheta în punctual maxim al unghiului braţ-antebraţ drept, în comparaţie cu
serviciul roşu care nu respectă acelaşi model de impact. Diferenţele de viteză dintre ele sunt
mici, însă pe viitor trebuie observat şi calcularea eficienţei numărului de serviciui în funcţie
de biomecanica tehnicii realizate.
70
Fig.41. Comparativ serviciu S2 - plat partea dreaptă
Serviciul plat al sportivului S2, este caracterizat de un grad ridicat de automatism,
aspect vizibil şi în cazul serviciului cu efect. Durata acţiunii la nivelul zonelor studiate fiind
aproape aceeaşi, aspect care confirmă inclusiv prin timpul de execuţie de 0.48 sec pentru
două din cele trei serviciui supuse studiului.
Se poate observa cu uşurinţă, atât în cazul serviciului cu efect cât şi al serviciului plat
un timp crescut de acţiune la nivelul articulaţiei gleznelor, însa o eşalonare bună privind
momentul în care se obţine viteza unghiulară maximă pentru articulaţiile trenului inferior.
De asemenea se evidentiază acelasi tipar regăsit şi în cazul celorlalţi sportivi,
respectiv suprapunerea momentul în care are loc impactul rachetei cu mingea şi a
momentului în care la nivelul articulaţiei cotului se obţine viteza unghiulară maximă.
71
Fig.42. Comparativ serviciu S2 – plat vs. Efect partea dreaptă
În cazul comparării celor două tipuri de serviciu, respectiv cel cu efect şi cel plat, ambele
pentru partea dreaptă, se poate observa în figura nr.85. Un mic decalaj privind momentul în
care se realizează impactul rachetei cu mingea raportat la momentul în care se obţine viteza
unghiulară maximă în articulaţia cotului. Se poate observa, că durata acţiunii unghiului picior
dreapt, unghi cu care realizaeză balansul este semnificativ mai mare spre deosebire de
acţiunea unghiului genunchi drept, ce determină o insuficientă acţiune a membrelor inferioare
asupra mişcării totale a serviciului. Această observaţia, ne indică că jucătorul S2 realizează
serviciul din balansul corpului şi nu din forţa – putere a membrelor inferioare.
72
Fig.43. Comparativ serviciu S3 -efect partea dreaptă
Comparaţia execuţiilor tehnice indică un pattern la nivel inferior al trunchiului şi o
inconstanţă la nivel superior. După cum se observă impactul mingii cu racheta, este un
moment inconstant pentru sportiv, asta poate explica şi viteza de la impactul mingii cu
racheta, fiind diferenţe mari de viteze. În opinia noastră, cauza inconstanţei la impactul
mingiei cu racheta se datorează lansarii mingii pe direcţii diferite. Remarcăm, un lucru
pozitiv în comparaţie cu S2, faptul că mişcarea se bazează pe trenul inferior. Dezvoltarea
tehnicii la nivel superior poate avea efecte benefice în jocul acestui junior, dacă va ţine cont
de aceste observaţii.
73
Fig.44. Comparativ serviciu S3 - plat partea dreaptă
Serviciul S3, în urma celor trei repetări, constatăm diferenţe de execuţie, viteze
unghiulare pe anumite segmente: unghi genunchi dreapta, unghi coapsă-trunchi stânga, unghi
coloană vs.verticală, ceea ce necesită un “lucru” specific pe aceste segmente, pentru a se
ajunge la un automatism optim. Serviciul plat este considerat cel mai simplu, în comparaţie
cu cele de efect, fapt ce se datorează mişcării segmentelor pe o singură axă. Sportivul S3
74
Fig.45. Comparativ serviciu S4 - efect partea dreaptă
S4, datorită faptului că are o vârstă în care capacităţile coordinative şi psihomotorii
nu sunt fixate, se constată diferenţe mari între mişcările specifice ceea ce influenţează
realizarea unui automatism. În opinia naostră, antrenorul trebuie să i-a în considerare nivelul
de dezvolatare antropometrică a jucătorului şi să adapteze programul de antrenament în
funcţie dezvoltarea ulterioară a serviciului (tehnica serviciului la vârsta de 14 ani, diferă cu
cea de la 19 ani).
75
Fig.46. Comparativ serviciu S4 - plat partea dreaptă
Se constată aceleaşi erori de tehnică, la fiecare execuţie în parte, explicaţia fiind că
vârsta S4 nu are bază de fixare a capacităţilor coordinative şi psiho-motorii. Plecând de la
observaţiile din figura 88 şi 89 putem afirma că lucrul segmentelor specific vârstei acţionează
conform regulilor de eficienţă tehnică.
76
Fig.47. Comparativ serviciu S4 – efect vs. plat partea dreaptă
Diferenţele de execuţie tehnică în serviciu apar în funcţie de lansarea mingii şi
putem constata că la serviciul plat, vitezele unghiulare sunt maxime, mult mai aproape de
momentul impactului. Lansarea mingii, devine un factor important în realizarea eficinetă a
serviciului indiferent de vârstă şi caracteristici antropometrice. La vârsta de 14 ani, lansarea
mingiei este în funcţie de efectul dorit, ulterior, indiferent de efectul dorit, mingea va fi
lansată în acelaşi punct pentru mascarea intenţiei de lovire.
77
Fig.48. Comparativ serviciu S5 - efect partea dreaptă
S5, datorită faptului că are o vârstă în care capacităţile coordinative şi psiho-motorii
nu sunt fixate, se constată diferenţe mari între mişcările specifice ceea ce influenţează
realizarea unui automatism. Se poate observa că lanţul cinematic dezvoltă o acţiune continuă
şi eficientă. Observaţiile de la figurile 89 şi 90 sunt valabile şi în acest caz, deoarece vârsta
sportivului este de 13-14 ani. Diferenţele în mişcare se datorează atât dezvoltării inconstante
ale segmentelor cât şi a lansării mingiei.
78
Fig.49. Comparativ serviciu S5 - plat partea dreaptă
Se constată aceleaşi erori de tehnică, la fiecare execuţie în parte, explicaţia fiind
că vârsta S5 nu are bază de fixare a capacităţilor coordinative şi psiho-motorii. Pe baza
observaţiilor anterioare, viteza unghiulară maximă se apropie de momentul impactului, fapt
ce se datorează unei bune coordonări ale lanţului cinematic. Pe această cale putem să-l
felicităm pe antrenor, pentru tehnica folosită în funcţie de caracteristicile vârstei şi cele
antropometrice individuale.
79
Fig.50. Comparativ serviciu S5 – efect vs. plat partea dreaptă
La serviciul plat S5, este indicat ca vitezele unghiulare maxime să coincidă cu
momentul impactului. Aici constatăm că nu există o eroare de execuţie tehnică. Pentru
serviciul cu efect, conform înregistrărilor şi analizei execuţiei, vitezele unghiulare nu coincid
cu momentul impactului.
80
Fig.51. Comparativ serviciu efect partea dreaptă - S1-S5
În urma înregistrărilor şi analizei parametrilor înregistraţi, putem remarca
diferenţe în timpii de execuţie, conform unghiurilor segmentelor şi durata efectuării
procedeului tehnic abordat pe fiecare subiect în parte. Se constată că fiecare subiect are
particularităţile sale, conform calităţilor proprioceptive individualizate.
81
Fig.52. Comparativ serviciu plat partea dreapta S1-S5
În urma înregistrărilor şi analizei parametrilor înregistraţi, putem remarca diferenţe
în timpii de execuţie, conform unghiurilor segmentelor şi durata efectuării procedeului tehnic
abordat pe fiecare subiect în parte. Se constată că fiecare subiect are particularităţile sale,
conform calităţilor proprioceptive individualizate, datorită faptului că fiecare jucător are
particularităţi antropometrice raportate la talie, segmente şi amplitudinea articulaţiilor
implicate.
82
6.6 Concluzii privind analiza datelor
Serviciul este un procedeu tehnic care necesită o atenţie sporită în vederea creşterii
eficienţei acestuia. În acest raport am analizat segmentele corpului unui jucător de tenis în
vederea realizării serviciului după modelul de stagii ale lui Kovacs and Ellenbecker, 2011.
Interesant a fost de observat faptul că acest model folosit de către cercetători nu este general
valabil. Nu afirmăm că acest jucători nu folosesc aceleaşi segmente folosite în model, ci că
ordinea acestora uneori diferă.
După mai multe teste am ajuns la concluzia că cel mai bine este ca jucătorul să stea cu
picioarele departate la nivelul umerilor, să le poziţioneze pe o linie paralelă cu linia de „fund”
şi după, să înceapă mutarea piciorului viitor din spate până în punctul unde este cel mai stabil
şi poate executa mişcarea cu maximă eficienţă.
a) Greutatea corpului este pe piciorul din spate şi “declanşează acţiunea” şi braţele
pornesc simultan “în jos” . (Eliott şi Saviano citati de Paul Roetert şi Jack Groppel
WORLD CLASS p.208)
Greutatea este repartizată pe ambele picioare, braţele încep mişcarea către “sus”,
braţul stâng conduce mingea pâna în momentul lansării, braţul drept începe ridicarea rachetei
b) Odată cu flexarea genunchilor greutatea corpului se mută pe vârfurile picioarelor
pentru a putea permite o rotaţie cât mai amplă a şoldului, şi o răsucire a trunchiului
combinată cu arcuirea pe spate. Racheta ajunge în poziţia “armat”, capul orientat spre palma
care a lansat mingea . Până acum totul a fost făcut cu o viteză medie. Din această poziţie
jucătorul urmează să declanşeze viteza maximă.
c) Este declanşată viteza maximă a întregului lanţ de mişcări. Forţa este transferată
de la pământ la şold prin intermediul picioarelor , iar trunchiul este este rotit prin intermediul
şoldului. Braţul care ţine racheta “explodează” către momentul impactului, rotindu-se în jurul
umărului care de asemenea începe mişcarea de rotaţie . În acest timp braţul ce a lansat
mingea revine lânga corp.
d) Momentul impactului, corpul este perfect întins, desprins de la sol, atingând
înaltimea maximă când racheta întâlneşte mingea şi avem pronaţiile antebraţului şi
pumnului.
83
După impact încheietura pumnului flexează şi avem aterizarea înainte pe direcţia de
trimitere a mingei pe piciorul din faţă .
O altă observaţie este legată de timpul folosirii segmentelor în tehnica serviciului. S-
au observat diferenţe semnificative între sportivi, pentru indicii ce au o influenţă asupra
lanţului kinetic. Fiecare dintre sportivi au caracteristici antropometrice individuale, fapt ce
explică atât tehnica personală, cât şi indicele ce poate influenţa serviciul, fiecare sportiv
având rezultate diferite. Analiza şi interpretarea datelor a demonstrat importanţa înţelegerii
dezvoltării tehnicii pentru fiecare sportiv şi obiectivizarea acesteia în funcţie de necesităţi.
Impactul mingii cu racheta este un demers care necesită o atenţie specială, pentru că
în fiecare dintre cazurile analizate de către noi, acesta a fost realizat, într-un alt punct de cât
cel prezis de către noi, la punctul maxim al unghiului braţ – antebraţ dreapta. Plecând de la
calculele realizate şi durata de execuţie, s-a putut observa că impactul mingii cu racheta, mai
precis, zona superioară a trunchiului dispune de cele mai multe modificări de la un serviciu la
altul. Prin observaţiile graficelor, vom remarca, că trenul inferior, coapsele şi trunchiul, au
acelaşi sau se dezvoltă pe aceleaşi coordonate, în comparaţie cu partea superioară, unghi
coloană, unghi linia umerilor, ce devin incosntante, sau cu valori semnificative. Întrebarea
este: dacă partea de antrenament în îmbunătăţirea serviciului este mai dezvoltat pe partea
inferioară a corpului? Cât de multă importanţă i se oferă impactului mingii cu racheta într-un
antrenament pentru serviciu?
Dezvoltarea modelelor de calcul moderne şi a instrumentelor de măsurare, pot aduce
beneficii semnificative în eficientizarea unui procedeu tehnic, în cazul nostru serviciu şi
indică în mod obiectiv de analiză şi intervenţie în funcţie de caracteristicile antropometrice
ale sportivului.
Antrenorii împreună cu sportivii pot trece de la observaţiile video la posibilitatea
obiectivizării tehnicii pe bază de sensor, prin explicarea informaţiilor şi datelor în timp real.
Specialiştii din domeniu pot folosi această tehnică în evaluarea servicilui, dar în mod deosebit
în obiectivizarea indicilor care aduc eficienţa serviciului. Noi nu admitem că doar anumiţi
indici sunt importanţi, ci folosirea acestora în funcţie de nevoile sportivului poate aduce prin
antrenament la rezultaele dorite în competiţii.
84
Concluzii în urma cercetării
Cercetarea efectuată prin programe de înregistrare Darfish a principalilor parametrii
înregistraţi pe momentele loviturii de serviciu în jocul de tenis în urma analizei şi
interpretărilor rezultatelor a scos în evidenţă faptul că deciziile nu se pot lua doar pe baza
unei singure înregistrări. Este foarte important ca fiecare execuţie tehnică să fie analizată din
mai multe unghiuri în vederea evitării erorii de paralaxă, frecvent observată la tipurile de
înregistrări Dartfish. În analiza serviciului se va apela la experţi recunsocuţi în domeniu, iar
deciziile importante se vor lua după interpretări aprofundate ale antrenorului cu specialiştii
care au realizat măsurătorile.
Folosirea analizei statistice a confirmat diferenţa dintre observaţia realizată la nivel
empiric şi observaţia obiectivă. Lanţurile cinematice indică stereotipuri dinamice bine
determinate din punct de vedere grafic, însă, matematic frecvenţa scorurilor este diferită. Prin
prelucrarea statistică a datelor s-a observat cât de importantă este cunoaşterea obiectivă a
lanţului cinematic pentru fiecare sportiv. Interpretarea datelor s-a realizat specific, pentru
fiecare sportiv, pentru a putea urmări evoluţia serviciului în funcţie de caracteristicile
personale ale tehnicii. În opinia noastră analiza statistică a evidenţiat anumiţi indici ce pot
influenţa serviciul în diferite grade, însă fără a explica acest fenomen în totalitate.
Cei mai importanţi indici analizaţi s-au regăsit la nivelul membrelor inferioare, linia
umerilor şi braţ-antebraţ. Pentru fiecare sportiv, rezultatul e diferit, nu doar ca grad de
folosire a unui indice, cât şi de poziţia sau durata acestuia. Daca pentru un sportiv Unghiul
Piciorului Stâng Execuţie Durată i-a influenţat serviciul, la un alt sportiv, acelaşi Unghi
Picior Stâng însă Viteza Unghiulară a influenţat serviciul. Acest tip de discriminare a
informaţiei pe indici şi mod de măsurare (în timp sau spaţiu), presupunem folosirea
informaţiei pe direcţii bine determinate în funcţie de cerinţele sportivului.
Evaluarea serviciului este un demers dificil şi foarte bine structurat. Această metodă
de analiză este realizată de către specialişti, însă, în colaborare strânsă cu antrenorul şi
sportivul. În vederea eficientizării serviciului, această metodă are caracter în evaluare, dar şi
în formularea unor predicţii pe calcule statistice, fapt ce poate aduce un beneficiu în plus
sportivului în viitorul apropiat.
Sportivii de înaltă performanţă au caracteristici tehnice specifice, iar antrenarea şi
dezvoltarea acestora implică cunoaşterea particularităţilor în cinematica mişcării. Metoda de
85
obiectivizare folosită în lucrare, exemplifică deosebirile în tehnica sportivilor, dar în special
în mişcarea lanţului cinematic, prin analiză şi interpretare statistică.
Dezvoltarea tehnicii la serviciu depinde exclusiv de coordonarea mână-ochi-picior.
Aruncarea mingii este fundamentală în cinematica mişcării, aşadar metoda de analiză şi
interpretare a datelor demonstrată în această lucrare, poate explica aceste fenomene prin
analiza indicilor descrişi în mişcare.
Impactul mingii cu racheta este un demers care necesită o atenţie specială deoarece, în
fiecare dintre cazurile analizate aceasta a fost realizat într-un alt punct decât cel prezis de noi,
adică la punctul maxim al unghiului braţ-antebraţ-dreapta sau stânga după caz.
Se deschid perspective noi privind posibilitatea utilizării metodei de caracterizare
biomecanică a serviciului în tenis ca bază a unei tehnici de execuţie individualizată.
Propunem să se acorde mai multă atenţie acţiunii pe partea inferioară a corpului care
are ca rezultat final, o execuţie optimă specifică în ceea ce priveşte impactul mingii cu
racheta. O altă propunere este dezvoltarea coordonării braţului ce ajută la lansarea mingii,
prin antrenament proprioceptiv individualizat. În urma cercetării remarcăm că dezvoltarea
modelelor de calcul modern şi a instrumentelor de măsurare aplicate în cercetare pot aduce
beneficii semnificative în eficientizarea procedeului tehnic, serviciu în tennis, indicând în
mod obiectiv o analiză şi o intervenţie în funcţie de caracteristicile antropometrice ale
jucătorului de tenis.
86
Recomandări
Evaluarea loviturii de serviciu prin înregistrarea cu ajutorul tehnologiei video
analizate prin programul DARFISH şi a calităţilor psiho-motrice biomecanice cu ajutorul
sistemului senzorial MOVEN BIOTECH care permite o apreciere calitativă a efectuării
execuţiei tehnice, raportată permanent la modelul ideal individualizat de execuţie, în vederea
creării unei linii tehnico-metodică de corectare a erorilor tehnice şi pregatire specifică, care să
fie propusă către Reprezentanţii Colegiului de Antrenori a Federaţiei Române de Tenis în
scopul obţinerii unor performanţe de nivel internaţional.
Se recomandă o metodologie adecvată în pregătire printr-un program diferenţiat
conform caracteristicilor antropometrice ale fiecărui jucător în parte.
Recomandăm ca în pregătirea acestui procedeu tehnic sa fie pus accentul pe metodele
de aplicare a rezultatului legăturilor inverse (feedback), a percepţiilor kinestezice ale
jucătorilor, pe memoria mişcării, imaginea şi autocontrolul mişcării, totul sub observaţia
echipei de tehnicieni, pentru a se realiza o optimizare a viitorului model adaptat calităţilor
psihomotrice specifice şi caracteristicilor antropometrice .
Imitarea unor modele de mişcare individuale sub observaţia şi îndrumarea doar a
antrenorilor nu mai constituie o cale de succes, deoarece tehnologia actuală ajută la
anticiparea şi reducerea erorilor tehnice individuale.
Recomandăm corectarea erorilor de execuţie tehnică pe baza determinării cauzelor
înregistrate cinematic, senzorial, analizate şi indentificate în mod obiectiv.
Recomandăm introducerea în cadrul pregătirii, înca de la vârsta junioratului a
antrenamentului proprioceptiv în scopul dezvoltării şi perfecţionării execuţiei tehnice pe baza
capacităţii de cuplare şi cuplare segmentară, senzitiv analitică, fiind o bază a consolidării
execuţiei tehnice la seniori şi evitării unor eventuale accidentări şi traumatisme.
87
Contribuţia personală în cercetare
Propunere de tehnologie modernă aplicativă în pregătirea antrenamentului proprioceptiv
în efectuarea loviturii de serviciu în jocul de tenis
Echipa de cercetatori : Cosac George, coord.stiintific prof. Univ. Dr. Bondoc Ionescu
Dragos, Prof. Dr. Bidiugan Radu .
Se propune ca inovaţie un proiect de prototip al unei platforme senzitiv-ergometrice
pentru fixarea poziţiei statico-kinestezice al echilibrului în momentul optim al efectuării
serviciului individualizat .
Placa-partea
superioara unde sta
sportivul
4 traductori de forţă pentru
măsurarea şi determinarea
proiecţiei centrului de masă
Ax pentru rotaţie, sensor şi
motor pentru rotaţie
Placă-partea inferioară
Achizitie de date de la:
- 4 senzori de forţă,
- un sensor de rotaţie
- Control motor pentru
rotaţie
88
Model de corectare –Program propus de pregătire
Tabel.24. Model de corectare a erorilor tehnice , Program propus de pregatire catre
Comisia Tehnica a Federatiei Romane de Tenis .
Faza loviturii Greşeală Cauze Recomandări
Pregătirea
loviturii
Coodonare deficitară
Poziţia tălpilor greşită;
Lipsă echilibru
Poziţionarea picioarelor la
nivelul umerilor; acţiune
simplă (mişcare), braţele
lucrează în acelaşi timp;
priză semideschisă spre
continentală, rotaţia
trunchiului
Comprimarea –
armarea
( Unghiul dintre
segmente )
Extensia prea pronunţată;
Flexia Genunchilor
Ineficientă
Lipsa răsucirii trunchiului
Lansarea mingii prea pe spate
sau prea în stânga
Mobilitate scăzută
Lansarea mingii deasupra
capului;
Atenţie la poziţia braţului
care aruncă mingea să fie
întins în prelungirea
umerilor
Dezvoltarea mobilităţii şi
forţa – putere a membrelor
inferioare.
Accelerarea
( viteza
unghiulara)
Lipsa unei accelerări care
să imprime forţă şi efect
mingii
Aruncarea mingii într-o zonă
greşită
Lucrul picioarelor ineficient;
Lipsa echilibrului;
Unghiul dintre braţ şi antebraţ
prea mare;
Unghiul coloanei, extensia
cotului, linia umerilor, flexia
şi rotaţia trunchiului
Mobilitate scăzută
Atenţie la lanţul kinetic,
transferal greutăţii cu
ajutorul unui balans;
Explozia braţului pe
verticală;
Flexia încheieturii;
Unghiul braţului cu
antebraţul;
Săritura la minge;
Racheta în prelungirea
antebraţului;
Lucrul articulaţiei pumnului
89
– braţului cu racheta
Finalul loviturii Aterizarea în lateral sau
chiar în spatele liniei de
“fund”
Mingea este lansată prea jos,
lateral sau spate
Mingea lansată suficient de
sus şi direcţia spre înainte,
să permită o săritură pe
direcţia unde urmează să
servească.
Flexia şi rotaţia trunchiului
Diseminarea rezultatelor cercetării se regaseşte în cadrul sesiunilor de comunicăari
ştiinţifice şi reviste B.D.I.
Cosac George & colab., Comparative study regarding biological adaptation în sport
games, Recent Advances în Applied and Biomedical Informatic and Computational
Engieneering în Systems Application – AIC’11,BEBI’11,2011Florence,Italy, pp.372-375,
ISBN 987-1-61804-028, http://www.wseas.us/books/2011/ Florence/AIASABEBI.pdf
Cosac George, Study regarding the unitary efficiency of the service return în tennis,
Internaţional Scientific Conference, Efefcts of Physical Activity Application to
Antropological Status with Children, Youth and Adults, University of Belgrad, Faculty of
Sport and Physical Education , 11-12 Decembrie 2012, Belgrad.
Cosac George, Bondoc-Ionescu Dragos, de Hillerin Pierre Joseph, Influenta noilor
tehnologii în evolutia tehnicii în tenis, sustinuta în cadrul conferintei Impactul Finalitatilor
Sitemului Educational şi de Cercetare Stiintifica din Romania în sustenabilitatea
performantelor sportive olimpice , editia a VI-a Societatea Stiintei Excelentei Umane şi
Sportului Universitar, 06.12.2014, Bucuresti .
Cosac George, Demersuri de cercetare pentru obiectivizarea parametrilor
biomecanici ai serviciului în tenis, Palestrica Mileniului III- Civilizatie şi Sport ,
Universitatea de Medicina şi Farmacie „Iuliu Hateganu” Cluj-Napoca , (acceptat spre
publicare conform adeverientei din 08.08.2015)
90
7. Bibliografie selectiva
1. Achim Ş. Planificarea în pregătirea sportivă. Bucureşti, 2005. pag 97.
2. Albus., James, S, (1991) Outline for a Theory of Intelligence.în Ieee
Transactions on systems man and cyberneics, Vol 21, No. 3. May/June 1991,
p.473-509
3. Apostol I. Ergofiziologie. Iaşi: Editura Universităţii ,,Al.I.Cuza’’, 1998. p. 48.
4. Ardelean T. Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice. Bucureşti: I.E.F.S.,
1982. 186 p.
5. Atkinson, J. – Componets of performance E.T.A. Coahers Syposion.Nordich ;
1990.
6. Atkinson, T. 2009 – Marketing to the Generation Today. ITF Coaching and
Sport Science Review 2009; 16 (48): 5 – 6
7. Balint L. Didactica Educatiei Fizice Scolare, 283p.
8. Bollettieri N. Bollettieri`s Tennis Handbook. Humman Kinetics, 2001. p. 137-
148.
9. Bompa T.O. Dezvoltarea calităţilor biomotrice. Constanţa: Exponto, 2001. 282
p.
10. Bompa T.O., - Performanta în jocurile sportive, Bucuresti, 2003,p.10 , p.32
11. Bompa.T.O. Teoria şi metodologia antrenamentului. Periodizare. Ex Ponto,
2002. p. 3-24, p.164
12. BompaT.O., Michael C., Periodizarea antrenamentului sportiv. Muşăteşti:
Tana, 2006. p.15-59.
13. Bondoc –Ionescu D – Bazele antrenamentului sportiv, Note de curs Intern,
FEFS Universitatea Transilvania Brasov, 2008.
14. Colibaba E.D. Proiectarea didactică ştiinţifică şi implementarea ei în activitatea
sportivă de performanţă. În: Ştiinţa sportului. Bucureşti, 1996, nr.12, p.13-20.
91
15. Craciun Marius, Psihologia sportului, ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, p.38-
86
16. Crespo M. Tactical goals for different skill levels: a step by step plan, Coaches
Review, 1995. p 6, 8-10.
17. Dartfish.Tv(2012) Dartfish mediabook analysis of forehand stroke.
18. Dartfish.Tv, (2011) la http://www.dartfish.tv
19. Daugs, Mechling, Bische & Oliver. Sportmotorisches Lernen und
Techniktraining-Band 1 u.2. (Invatare motorie sportiva şi antrenamentul
tehnicii- vol1 şi 2), Hofman Verl, 1989. p. 166-210.
20. Dent p. Reading the game. Coaches Review, 1994, p. 3, 4-5
21. Doson Lisa 2014 A Foolproof Way to the Continental Grip on the Serve. Long
Island Tennis Magazine.la http://longislandtennismagazine.com/article6017, accesat
20.05.2014
22. Dragnea A. şi colab. Teoria educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti: Fest, 2006.
p.221-236.
23. Dragnea A., Bota A. Teoria activităţilor motrice. Bucureşti: Didactică şi
Pedagogică, 1999. 283p.
24. Dragnea A., Teodorescu S.M., Teoria sportului. Bucureşti: Fest, 2002. p.87,
155-159, 222-284, 411.
25. Drăgan I. Refacerea organismului după efort. Bucureşti: Sport-Turism, 1978. p.
32-47.
26. Drăgan I. Ştiinţa în slujba performanţei sportive. Bucureşti: E.F.S.,1988, nr.3,
p. 12-19.
27. Đurović, N. et al.: 2008 Kinematic analysis of the tennis serve în young tennis
players Acta Kinesiologica, 2., 2:50-56
28. Elliot B.C., Reid M., Crespo M. (2003). Biomechanics of advenced tennis.(Ed).
Internaţional Tennis Federation.(pp.146-152).
92
29. Elliot, B.C. Fleising , G.S.Nicholls, R.L. and Escamilia, R.F..Tehnicque effects
of upper limb loading în the tennis serve .Journal of Science and Medicine în
Sport , (2003) 6,1,76-87 .
30. Elliot,B.C.Marshall, R.N. and Notfal, G.J. Contribution of upper limb segment
rotation during the power serve în tennis , Journal of Applied Biomechanic,
(1995).11,4,433-422.
31. Elliott B, Reid M, Crespo M. Technique Development în Tennis Stroke
Production. London, UK: Internaţional Tennis Federation; 2009.
32. Freeman, W., J., 2000 Perceptionof time and causation through thekinesthesia
of intentional action. În „Cognitive adaptation în complex systems” editor
Pessa Eliano, p.18-34 la http://sulcus.berkeley.edu/wjf/ch.perceivedtme.pdf
33. Field, A., 2009. Discovering Statistics Using SPSS. Third Edition, London,
Sage Publications, Thousands Oaks.
34. Gagea A. Metodologia cercetării în educaţie fizică şi sport. Bucureşti: Fundaţia
,,România de Mâine’’, 1999. 377 p.
35. Georgescu M. Antrenamentul sportiv modern. Bucureşti: Editis, 1993. p. 35-50.
36. Girard, O., Micallef, J-P., Millet, G, p., 2007. Influence of Restricted Knee
Motion During the Flat First Serve în Tennis. Journal of Strength and
Conditioning Research, 2007, 21(3), 950–957
37. Gottfried B., How to play on every surface. Tennis, 1994. p.46-53.
38. Groppel J.L., The biomechanics of tennis: an overview. Internaţional Journey
of Sport Biomechanics, 1986. p.141-155.
39. Harre D. Teoria antrenamentului sportiv. Bucureşti: Stadion, 1973. 300 p.
40. Harre D., Lodz I. Antrenamentul de forţă – viteză. În: Sportul de performanţă.
Bucureşti: 1986, nr.260, p.34-50.
41. Holt, Sarah, (2014) Serving for Success - Anyone for Tennis? la
http://www.bbc.com/sport/0/tennis/29019495
93
42. Hornyak T., (2014) Sony serves up tennis swing-analyzing sensor în US,
Canada. la http://www.cio.com.au/article/552960
43. Ifrim M. Antropologia motrică. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986. p.
54-60.
44. Ifrim M. Criterii somato-fiziologice în selecţia sportivilor. Bucureşti: Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1993. 70 p.
45. Ivancevic, V., & Ivancevic, T. (2005). Human-Like Biomechanics: A Unified
Mathematical Approach to Human Biomechanics and Humanoid Robotics,
Springer, Berlin
46. Ivancevic, V., & Ivancevic, T. (2006). Natural Biodynamics, World Scientific,
Singapore
47. Ivancevic, V., & Ivancevic, T. (2008) Biomechanical analysis of shots and ball
motion in tennis and the analogy with with handball throws .Facta Universitatis
Series: Physical Education and Sport Vol. 6, No 1, 2008, pp. 51 – 66.
48. Kovacs, M and Ellenbecker, T., 2011 - An 8-Stage Model for Evaluating the
Tennis Serve: Implications for Performance Enhancement and Injury
Prevention. Sports Healt, Nov • Dec 2011., pp. 504-5013. DOI:
10.1177/1941738111414175
49. la http://www.dartfish.tv
50. Loehr, J.E. Mental matchplay. World Tennis, September, 1990. p. 80-83
51. Mäenpää, Oli., Jobson, J and Löffl er Carola 2009 –The Importance of Market
research în Tennis. ITF Coaching and Sport Science Review 2009; 16 (48): 2 –
4
52. Manno R. Bazele antrenamentului sportiv. Bucureşti: C.C.P.S., S.D.P., 1996.
199 p.
53. Manno R. Tehnica în sport În: Ştiinţa Sportului, Bucureşti, 2003, nr.35, p.12-
20.
94
54. Martin, Caroline - Analyse biom_ecanique du service au tennis : lien avec la
performance et les pathologies du membre superieur. These / Universite
Rennes, 2013.
55. Mihăilescu, L. şi Mihăilecu, N., Atletismul în sistemul internaţional, edit.
Universităţii Piteşti. 2006, p 35-37.
56. Moldovan E. Aspecte cognitive şi de evaluare multicriteriala în educatie fizică
şi sport, Universitatea Transilvania din Braşov, 2009, p. 51-60.
57. Monea Ghe., Monea D., Masurari şi evaluari în sportul de performanta, 2008,
p. 54-56
58. Morrison, Jessica, (2014) Human nose can detect 1 trillion odours What the the
nose knows might as well be limitless, researchers suggest. în Nature
Internaţional weekly journal of science, doi:10.1038/nature.2014.14904
http://www.nature.com/news/human-nose-can-detect-1-trillion-odours-1.14904
59. Neagu N. - Teoria şi practica activităţilor motrice umane, Ed University Press,
Tg Mures, 2010, 309p
60. Nicu A. ş.a. Antrenamentul sportiv modern. Bucureşti: Editis, 1993. p.47-530.
61. Niculescu Ionela, Ioana, Evaluare în educatia Motrica, ed. Universitaria,
Craiova, 2009, p.13-31
62. O'Brien. B., (2014) Sample Lesson Using MotionPro! Part 1.
http://www.motionprosoftware.com/tennis_analysis_software.htm
63. Pansiot, J., Markerless Visual Tracking and Motion Analysis for Sports
Monitoring. University of London Imperial College of Science, Technology
and Medicine Department of Computing, degree of Doctor, , 2009, pp.23.
64. Pollick., E, F., Fidiopiasitis, C., Braden, V.,– Recognizing the style of spatially
exaggerated tennis serves. Perception, ß 2001 a Pion publication printed în
Great Britainvolume 30, 2001, pages 323 ^ 338
65. Popa, M. 2010 – Statistici Multivariate Aplicate în Psihologie. Editura
Polirom,Iaşi.
95
66. Radu Voia ,Tenis mica enciclopedie,1979, p.70
67. Raţă G., Psihopedagogia Sportului de Performanta note de curs, Bacau 2005-
2006.
68. Rizzolatti G.,Craighero, Laila, 2004 The Mirror-Neuron System in Annu. Rev.
Neurosci. 2004. 27:169–92
69. Roetert p., Groppel J., World-class Tennis Tehnique. Master every stroke.
Human Kinetics, 2001. p.207-209
70. Roman Ghe., Rusu Flavia, Activitati sportive, ed. Napocastar, 2008, 215 p.
71. Rusu F., Baciu A., Şanta C. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv. Note
de curs. Cluj-Napoca: F.E.F.S., U.B.B., 2009. p.23 .
72. Sakurai S, Jinii T, Reid M, Cuitenho C, Elliott B. Direction of spin axis and
spin rate of the ball în tennis service. J Biomech. 2007;40(2):S197.
73. Schonborn R. Tenisul, metodologia instruirii. Editura Casa-Oradea, 2011. p.
11-156
74. Sgrò. F., Mango, p., Nicolosi, S., Lipoma, M.- Analysis of Knee Joint Motion
în Tennis Flat Serve Using Low-Cost Technological Approach. Internaţional
Workshop on Computer Science în Sports (IWCSS 2013). Published by
Atlantis Press, 2013, pp. 250-254.
75. Simion Gh. Metodologia cercetării activităţii omului în mişcare. Piteşti:
Universitatea din Piteşti, 1998. p.5-125.
76. Stirling,D., Hesami, A, Ritz, Ch., Adistambha, K., NaghdyFazel (2010)
Symbolic Modelling of Dynamic Human Motions în Biosensors, Book edited
by: Pier Andrea Serra,INTECH, Croatia, downloaded from Sciyo.Com Xsens
MVN MotionGrid : Position Aiding System. Xsens https://www.xsens.com
77. Sun, Y., Liu, Y, Zhou, X A kinematic analysis of Li Na's tennis power serve
technique.(179). 30th Annual Conference of Biomechanics în Sports –
Melbourne 2012, pp. 253-255.
96
78. Temprado, J-J., (2005) Apprentissage et contrôle des coordinations perceptivo-
motrices. Différentes perspectives dans les sciences du mouvement humain. În
Bulletin de psychologie, 2005/1 (Numéro 475), Éditeur : Groupe d'études de
psychologie,
79. Teodorescu S. Antrenament şi Competiţie. Bucureşti: Moroşan, 2006. p.9, 15-
21, 160-161.
80. Teodorescu S. Antrenament şi competiţie. Buzău: Alpha MDN, 2009. p.187-
188.
81. Teodorescu S. Periodizarea şi planificarea în sportul de performanţă. Bucureşti:
Moroşan, 2007. p.15-16, 37-47.
82. Todorov I. Lazarov N. Norme pentru evaluarea dezvoltarii fizice şi selectia
tinerilor pentru diferitele discipline sportive, CCS Metodologiua
antrenamentului Bucuresti 2000 p. 155-160.
83. Verhoşanschi J. Todo sobre el metodo pliometrico//medios y metodos para el
entrenamento y la mejora dela fuerza explosiva. Editorial Paidotribo, 1999.
186 p.
84. Weinberg R. S. Human kinetiks pulisher.Champaign III (1988),
85. Weinberg, R.S. The mental advantage. Human Kinetics Publishers. Champaign
III, 1988. p.107
86. Weineck J. Fundamentele generale ale biologiei aplicate sportului la copii şi
adolescenţi. Biologia sportului, Bucureşti: CCPS. 1994. p.22 -37.
87. Winfreid J. Structura model pentru o Teorie a antrenamentului Sportiv.
Leistungssport 4. C.C.P.S şi S.D.P., 1995, p.4-29.
88. Zatsiorski V.M. Calităţile fizice ale sportivului. Moscova:Cultură fizică şi
sport,1970.150 p.
89. (http://www.researchgate.net/publication/231215748_An_8Stage_Model_for_E
valuating_the_Tennis_Serve_Implications_for_Performance_Enhancement_an
d_Injury_Prevention - accesat la 15.09.2015)
97
90. *** Manualul Antrenorilor Avansati, Federatia Internaţională de Tenis, 1998.
p.39-40; 67-80; 100-115; 229-239.
91. Nõmm, Sv., Toomela, A., (2013) An alternative approach to measure
quantityandsmoothness of the human limb motions în Estonian Journal of
Engineering, 2013, 19, 4, 298–308, la
http://www.kirj.ee/public/Engineering/2013/issue_4/Eng-2013-4-298-308.pdf
98
Conducător ştiîntific: Doctorand:
prof.univ.dr.BONDOC-IONESCU DRAGOŞ GEORGE COSAC
Rezumat
„Obiectivizarea tehnicii de lovire a mîngii la serviciu în Jocul de Tenis ”
Tema cercetării dîn lucrarea de faţă isi propune să studieze tehnica
serviciului în jocul de tenis în care o importanţă mare o au fazele timpurii cu cele
mai importante elemente : acţiunea simplă, acţiunea contînuă , un echilibru stabil
bun şi plasarea mîngii, priza cât mai corectă, precizând că ritmul la serviciu este
un criteriu important pentru a asigura o acţiune fluidă în controlul plasării mîngii
si transferul eficient al greutăţii în directia în care se loveşte .
În cadrul demersului metodologic de cercetare experimentală preliminara
scopul acestei etape are urmatoarea formulare : Realizarea şi verificarea unor
metodologii de obiectivizare a particularităţilor biomecanice individuale a
serviciului în tenis.
O ipoteza importantă a cercetării preliminare este : Evoluţia tehnologiilor
de investigare a cinematicii mişcării umane permite realizarea unor achiziţii de
date care duc la eficientizarea individualizata a serviciului în tenis.
Etapele cercetării prelimînare se înscriu în perioada 2011-2012 .
Tehnologia utilizata si procesarea datelor se refera la soft de analiza video
DartFish si echipament Moven Biotech cu masuratori prîn senzori de tip Xsense.
Analiza comparativa a rezultatelor studiului preliminar a creat premisele
experimentului de bază al cercetării în perioada 2014-2015, cu completările
existente de utilizare a aechipamentului de tip Motion Grid care a ajutat prin
calcule la realizarea procesării valorilor unghiulare, cu reprezentare grafică a
execuţiei serviciului pe fiecare dintre cei 5 subiecţi ai cercetării de bază .
S-au realizat comparaţii al executiilor tehnice reprezentate grapfic, constatându-se
că la baza pregătirii se află capacitătiile coordinative si psihomotorii
individualizate . Ţinându-se cont si de particularităţile atoprometrice raportate la
talie, segmente si amplitudinea articulaţiilor implicate . S-a constat ca în urma
analizei rezultatelor cercetării de bază s-au îndeplinit ipotezele de lucru
enumerate, constatându-se ameliorări în obiectivizarea tehnicii confirmând
ipoteza cercetării experimentale constatative prin prelucrări statistico-matematice
Recomandăm corectarea erorilor de execuţie tehnică pe baza determinării
cauzelor înregistrate cinematic, senzorial, analizate şi indentificate în mod
obiectiv.
Recomandăm introducerea în cadrul pregătirii inca de la vârsta
99
junioratului a antrenamentului proprioceptiv în scopul dezvoltării şi perfecţionării
execuţiei tehnice pe baza capacităţii de cuplare şi cuplare segmentară, senzitiv
analitică, fiind o bază a consolidării execuţiei tehnice la seniori şi evitării unor
eventuale accidentări şi traumatisme.
Ca o contribuţie personală se propune ca inovaţie un proiect de prototip
al unei platforme senzitiv-ergometrice pentru fixarea poziţiei statico-kinestezice
al echilibrului în momentul optim al efectuării serviciului individualizat, precum
si Model de corectare a erorilor tehnice , Program propus de pregatire catre
Comisia Tehnică a Federaţiei Române de Tenis. În urma analizei cercetării îmi
dau acceptul de sustinere publica a tezei.
100
Research Coordinator: Ph.D. Candidate:
DSc BONDOC-IONESCU DRAGOŞ GEORGE COSAC
Summary
“Objectivation of the ball striking technique when serving in the tennis match”
This research aims at studying the ball striking technique when serving in the tennis
match, where temporary elements play an essential role: the simple action, the continuous
actions, good balance and the placement of the ball, the correct grip. I would also like to
mention that the rhythm of the serve represents an important criterion in providing a fluid
action in controlling the placement of the ball and efficiently transferring the weight in the
direction of the strike.
The methodology of the preliminary experimental research aims at: Creating and
verifying certain methodologies of objectivation of the individual biomechanical
particularities of the tennis serve.
One of the most important hypotheses of this preliminary research is: The evolution of
the technologies that investigate the kinematics of the human movement enables us to acquire
data that leads to an increase in the efficiency of the tennis serve.
The preliminary research has been conducted during the period 2011-2012.
The technology used in the data processing included: the DartFish video analysis
software and Moven Biotech equipment with measurements made with Xsense sensors.
The comparative analysis of the results of the preliminary study has determined the
premises for the basic experiment of the research conducted during the period 2014-2015.
Said experiment used additional Motion Grid equipment that was used to process the angular
values, by providing a graphic representation of the serve for each of the 5 subjects used in
the basic research.
The comparative analysis of the graphically represented serves showed that the
coordinative and psychomotor skills represent the foundation of the training. However, we
also have to take into account the anthropometric particularities related to stature, joint
segments and amplitude. The analysis of the findings of this basic research shows that the
initial hypotheses have been fulfilled and that certain improvements have been observed in
the objectivation of the technique. This confirmed the hypothesis of the preliminary
experimental research through statistical and mathematical analyses.
I hereby recommend the correction of the errors of technical execution based on the
causes that have been registered cinematically and sensory and that have been analysed and
identified objectively.
I hereby recommend the introduction of the proprioceptive training even in juniors
with the purpose of developing and improving the technical execution based on the locking
and segment locking capacity that is analytically sensitive and that represents the foundation
of the technical execution of seniors and the basis for avoiding potential accidents and
traumas.
As a personal contribution I hereby suggest the creation of a prototype for a sensitive
and ergonomic platform that shall be used to determine the static and kinaesthetic balance
101
posture in the optimal moment of individual serve, as well as a prototype for correcting
technical errors, a training program that has been suggested to the Technical Commission of
the Romanian Tennis Federation. After analysing the research I hereby give my approval in
the public endorsement of this thesis.
Key words: the biomechanics of the tennis serve, the Moven system, the Dartfish
software, the cinematic registration of the execution angles on segments, the proprioceptive
training, the static and kinaesthetic balance posture.
102
CURRICULUM VITAE
Nume şi Prenume: COSAC GEORGE
Data şi locul naşterii: 26.01.1968 , Constanţa
Adresă: Mun. Braşov, str. Poarta Schei nr.16, România
Telefon: 0742.101648
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ
Perioada: 01.04.2012 - şi în prezent
Numele şi adresa angajatorului: Ministerul Administraţiei şi Internelor , Clubul
Sportiv Dinamo Bucureşti, Str. Stefan Cel Mare nr.
4-7 , Sector 2 , Bucureşti
Sector de activitate Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti
Funcţia ocupată: Vicepresedinte al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti
Perioada: 30.03.2009-01.04.2012
Numele şi adresa angajatorului: Ministerul Administraţiei şi Internelor , Clubul
Sportiv Dinamo Bucureşti, Str. Stefan Cel Mare nr.
4-7 , Sector 2 , Bucureşti
Sector de activitate Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti şi Centru Sportiv
Braşov
Funcţia ocupată: Director - Baza Sportiva Braşov
Perioada: 2000-2009
Numele şi adresa angajatorului: Ministerul Administraţiei şi Internelor , Clubul
Sportiv Dinamo Braşov , mun. Braşov , Str.
Nicopole nr. 34
Sector de activitate Sectia Tenis
103
Funcţia ocupată: Antrenor principal al Sectiei de Tenis -
Perioada: 1985-2000
Numele şi adresa angajatorului: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Clubul
Sportiv Dinamo Braşov , mun. Braşov , Str.
Nicopole nr. 34
Sector de activitate Sectia Tenis
Funcţia ocupată: Sportiv
ALTE FUNCTII SAU ACTIVITATI INDEPLINITE PE LINIE PROFESIONALA
22.02.2013 - prezent - Preşedintele Federatiei Romane de Tenis
2009 – 2015 - Organizarea a 10 turnee internationale , Futures , W.T.A
cu premii in valoare de 250.000 dolari , Cupa Davis si
Cupa Federatiei .
2005-2008 Preşedintele Colegiului Naţional al Antrenorilor
2000-2006 Colaborator Cupa Davis
2004-2009 Colaborator Echipa naţionala de Juniori
2000-2001 Antrenor principal al sportivului ANDREI PAVEL
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
Perioada: 2010 - prezent
Numele instituţiei : Universitatea „ Transilvania” Braşov, Facultatea de
Educatie Fizica şi Sporturi Montane IOSUD
Domeniul studiat : Tennis
Nivel de clasificare a formei de
Învăţământ : Doctorat (2010-2015)
Perioada: 2005-2006
Numele instituţiei : Master în cadrul Facultatii de Educaţie Fizică şi Sport -
Universitatea Transilvania , Braşov
Domeniul studiat : Curs Master „ Antrenament Sportiv ”
Nivel de clasificare a formei de
Învăţământ : Studii postuniversitare
104
Perioada: 2005
Numele instituţiei : Centrul National de Formare şi Perefectionare a
Antrenorilor , Bucureşti
Domeniul studiat : Examen de avansare “Antrenor categoria I-a”
Nivel de clasificare a formei de
Învăţământ : Studii perfectionare
Perioada: 2000
Numele instituţiei : Academia Nationala de Educatie Fizica şi Sport
Bucureşti
Examen Licenta (in urma absolvirii Facultatii de
Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii
„George Bariţiu , Braşov)
Perioada: 1995-1999
Numele instituţiei : Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul
Universităţii „George Bariţiu” , Braşov ( licentiat la
Academia Nationala de Educatie Fizica şi Sport
–Bucureşti în anul 2000 )
Domeniul studiat : „Tenis”
Nivel de clasificare a formei de
Învăţământ : Studii superioare
ABILITATI
Experienta relevanta în camp profesional
Spirit dinamic şi de competitie
Capacitate de adaptare
Comunicativ
Seriozitate, perseverenta
Management sportiv - de a asigura indrumarea antrenorilor şi sportivilor pentru inalta
performanta
Spirit de initiativa
Cunostinte limbi straine : Engleza ( avansat) , Germana ( mediu ) , Italiana ( mediu )
MOTIVATII
105
Dezvoltarea continua in domeniul cunoasterii stiintifice
Accederea pe o treapta superioara pe plan profesional
Promovarea sportului de inalta performanta la nivel national şi international
LUCRARI PUBLICATE
- Cosac George & colab., Comparative study regarding biological adaptation in sport
games, Recent Advances in Applied and Biomedical Informatic and Computational
Engieneering in Systems Application – AIC’11,BEBI’11,2011Florence,Italy, pp.372-375,
ISBN 987-1-61804-028, http://www.wseas.us/books/2011/ Florence/AIASABEBI.pdf
- Cosac George, Study regarding the unitary efficiency of the service return in tennis,
International Scientific Conference, Efefcts of Physical Activity Application to
Antropological Status with Children, Youth and Adults, University of Belgrad, Faculty of
Sport and Physical Education , 11-12 Decembrie 2012, Belgrad.
- Cosac George, Bondoc-Ionescu Dragos, de Hillerin Pierre Joseph, Influenta noilor
tehnologii in evolutia tehnicii in tenis, sustinuta in cadrul conferintei Impactul Finalitatilor
Sitemului Educational si de Cercetare Stiintifica din Romania in sustenabilitatea
performantelor sportive olimpice , editia a VI-a Societatea Stiintei Excelentei Umane si
Sportului Universitar, 06.12.2014, Bucuresti .
- Cosac George, Demersuri de cercetare pentru obiectivizarea parametrilor biomecanici ai
serviciului in tenis, Palestrica Mileniului III- Civilizatie si Sport , Universitatea de Medicina
si Farmacie „Iuliu Hateganu” Cluj-Napoca , (acceptat spre publicare conform adeverientei
din 08.08.2015)
106
CURRICULUM VITAE
Surname and First name: COSAC GEORGE
Date and place of birth: January 26, 1968 , Constanta City
Address: Brasov City, str. Poarta Schei no. 16, Romania
Phone number: 0742.101648
WORK EXPERIENCE
Period: April 1, 2012 – present
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club, Bucharest, Str. Stefan Cel
Mare nr. 4-7, Sector 2, Bucharest
Business sector Dinamo Sports Club in Bucharest
Position: Vice-President of Dinamo Sports Club in Bucharest
Period: March 30, 2009-April 1, 2012
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club, Bucharest, Str. Stefan Cel
Mare nr. 4-7, Sector 2, Bucharest
Business sector Dinamo Sports Club in Bucharest and Brasov Sports
Centre
Position: Manager – Brasov Sports Base
Period: 2000-2009
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club in Brasov, Brasov City , Str.
Nicopole nr. 34
Business sector: Tennis Department
Position: Primary coach of the tennis department
107
Period: 1985-2000
Name and address of the employer: Ministry of Administration and Home Affairs,
Dinamo Sports Club in Brasov, Brasov City , Str.
Nicopole nr. 34
Business sector: Tennis Department
Position: Sportsman
OTHER POSITIONS FILLED OR ACTIVITIES PERFORMED
DURING THE APPLICANT’S CAREER
February 22, 2013 - present - President of the Romanian Tennis Federation
2009 – 2015 - Organised 10 international tournaments, Futures,
W.T.A with awards amounting to 250,000 dollars, the
Davis Cup
and the Federation Cup
2005-2008 President of the National College of Coaches
2000-2006 Collaborator for the Davis Cup
2004-2009 Collaborator for the National Junior Team
2000-2001 Head coach for the sportsman ANDREI PAVEL
EDUCATION AND TRAINING
Period: 2010 - present
Name of the institution: “Transilvania” University of Brasov, Faculty of
Physical Education and Mountain Sports, IOSUD
(Institution Organising Doctoral Studies)
Field of study: Tennis
Level of qualification: Doctorate (2010-2015)
Period: 2005-2006
Name of the institution: Master’s studies prescribed by the Faculty of Physical
Education and Sports- “Transilvania” University of
Brasov
Field of study: Master’s studies in “Sports Training”
Level of qualification: Postgraduate studies
108
Period: 2005
Name of the institution: National Centre for Training and Coaching in Bucharest
Field of study: Promotion exam “Master Coach”
Level of qualification: Skills upgrade course
Period: 2000
Name of the institution: National Academy of Physical Education and Sports in
Bucharest
Bachelor’s Exam (as a result of graduating the Faculty
of Physical Education and Sports of “George Baritiu”
University of Brasov)
Period: 1995-1999
Name of the institution: Faculty of Physical Education and Sports of “George
Baritiu” University of Brasov (Bachelor of National
Academy of Physical Education and Sports in
Bucharest in 2000)
Field of study: “Tennis”
Level of qualification: Higher education
SKILLS
Relevant work experience
Dynamism and competitiveness
Adaptability
Good communication skills
Commitment and perseverance
Sports management – providing guidance to coaches and sportsmen for higher performance
Initiative
Knowledge of foreign languages: English (advanced user), German (average user), Italian
(average user)
MOTIVATION
Constant development of scientific knowledge
109
Accessing higher positions in my career
Promoting high performance sports nationally and internationally
PUBLISHED WORKS
- Cosac George & colab., Comparative study regarding biological adaptation in sport
games, Recent Advances in Applied and Biomedical Informatic and Computational
Engineering in Systems Application – AIC’11,BEBI’11,2011Florence,Italy, pp.372-375,
ISBN 987-1-61804-028, http://www.wseas.us/books/2011/ Florence/AIASABEBI.pdf
- Cosac George, Study regarding the unitary efficiency of the service return in tennis,
International Scientific Conference, Efefcts of Physical Activity Application to
Antropological Status with Children, Youth and Adults, University of Belgrad, Faculty of
Sport and Physical Education , 11-12 Decembrie 2012, Belgrad.
- Cosac George, Bondoc-Ionescu Dragos, de Hillerin Pierre Joseph, Influence of the new
technologies in the evolution of the tennis technique, presented during the conference: The
Impact of the Purposes of the Romanian Educational System and Research on the
Sustainability of the Olympic Sports Performance, 6th edition, the Society for Science,
Human Excellence and University Sports, December 6, 2014, Bucharest .
- Cosac George, Research approaches to objectifying the biomechanical parameters of the
serve in tennis, Palestrica Mileniului III - Civilisation and Sports, “Iuliu Hateganu”
University of Medicine and Pharmacy in Cluj-Napoca, (accepted for publishing based on the
certificate of August 8, 2015)