romania expres- nr.15

Nr.15 / Decembrie 2013• s e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/romaniaexpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie pentru românii din spania Decembrie 2013 anul ii - Nr. 15

Vă mulţumim că în 2013 aţi ales produsele noastreEconomic Market Discount vă urează „Sărbători Fericite!”

Localităţile Brunete şi Bârsău au semnat un acord de înfrăţire ... pag. 3

Povestea unei românce cu dizabilităţi prezentată publicului din Almeria... pag. 9Românii din Alcala de Henares au sărbătorit Ziua României alături de cunoscuţi solişti de muzică populară

LIONEL MESSI va pleca de la Barça la fi nalul sezonului... pag. 10Cum va arăta harta autostrăzilor din România ... pag. 4

jorge Garris mozota, sociolog:

a scăzut numărul imigranţilor care au obţinut

... pag. 5

CetĂŢeNia sPaNioLĂ

... pag. 10

un român din arganda

del rey campion

la box

emiL PaVeL PoP: “le mulţumesc românilor de pretutindeni”

... pag. 23

DOLIU LA HOLLYWOOD! A murit actorul Paul Walker!

... pag. 6

Concert de colinde româneşti în Alcalá de Henares... pag. 7

DiN iaNuarieseridicărestricţiilepe piaţa muncii

... pag. 5

din sPaNia

„Românii din Aragón se simt ca acasă”

... pag. 8

Trei sferturi dintre români se de-clară de acord cu unirea României cu Republica Moldova... pag. 4

Recepţii organizate de Ambasada României cu prilejul Zilei Naționale a României ... pag. 6

2 www.romaniaexpres.es Nr.15 / Decembrie 2013

U T I L

reDaCtor ŞeF: Alin Săcăcean

sPeCiaLiŞti:Emilian Dragomir (Sănătate) Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Puşcaşu (Juridic)

CoLaBoratori:Ioan-Daniel NytraMihaela BădinVasile GhiurcaViorel Anghelina

DesiGN & WeB:Alin Săcăcean

marKetiNG:Maria Sârzea

CoreCturĂ:Dorina Sava

CoNtaCt:tel. 628.851.495 653.400.445

e-mail: [email protected]@romaniaexpres.es

Deposito Legal M-29897-2012

ambasada româniei în regatul spaniei•Orar: l-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida de Alfonso XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publice: 913.50.18.81 (5 linii), 913.45.45.53 •Fax: 913.45.29.17 •E-mail: [email protected]; [email protected] •Biroul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale: tel. 913.50.73.56, e-mail: [email protected] •Biroul ata-şaţilor de interne: e-mail: [email protected], tel. 913595087 • Biroul comercial: e-mail: ofi [email protected], tel.: 91.350.18.81 (104) •Facebook: www.facebook.com/ambasada.madrid •Site: www.madrid.mae.roConsulatul General al româniei la madrid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-le-on (Avila, Burgos, leon, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Valladolid, Zamora) şi Insulele Canare (las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Orar: l-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Car-denal Herrera Oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917.34.40.04 (5 linii) •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 649.656.032 •Fax: 914.16.50.25 •Site: www.madrid.mae.ro •E-mail: [email protected] (pentru informații consulare); [email protected] (pentru programări de paşapoarte)Consulatul General al româniei la Barcelona •Jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Girona, lerida, Tarragona) şi Insulele Baleare •Orar: l-V, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de do-cumente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/San Juan de la Salle, 35 bis, Barce-lona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934.181.535, 934.340.220, 934.344.223 •Fax: 934.341.109 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 661.547.853 •E-mail: [email protected] •Site: www.barcelona.mae.roConsulatul General al româniei la sevilla •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Ma-laga, Sevilia, Cordoba, Jaen, Granada), Mur-cia, Ceuta, Melilla •Orar: l-V, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: Avenida Manuel siurot, 30, Sevilla, 41013 •Tel. 954.624.070, 954.240.967, 954.233.243, 954.625.372, 954.230.947, 954.239.327, 954.620.746, 954.624.053 •Tel. de urgen-ţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 648.212.169 •Fax: 954.627.108 •E-mail: [email protected] •Site: www.sevilla.mae.roConsulatul General al româniei la Bilbao •Jurisdicţie: ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), Navarra, la Rioja, Asturia, Canta-bria şi Galicia (la Coruña, lugo, Ourense, Pontevedra) •Orar: l-J: 09:30-17:00 (09:30-14:00 primirea solicitărilor pentru serviciile consulare; 14.00-16:30 se procesează solici-

tările; 16:30-17:00 eliberare de documente); •Adresa: Plaza Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944.245.177 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 608.956.278 •Fax: 944.245.405 •E-mail: [email protected] •Site: www.bilbao.mae.roConsulatul româniei la zaragoza •Jurisdicție: Aragon (Zaragoza, Huesca, Te-ruel) •Orar: l-V, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezentare de documente; 16:30-17:00 elibe-rare de documente) •Adresa: C/Camino de las Torres, 24, Zaragoza, 50008 (Intrare pen-tru public: prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM) •Tel. 976.481.429 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau dece-se): 663.814.474 •Fax: 976.481.779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.net Consulatul româniei la Castellón de la Plana•Jurisdicţie: Comunitatea Valenciană (Alican-te, Castellon, Valencia) •Orar: l-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 elibera-re de documente; Vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare docu-mente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi -cieri căsătorii, audienţe şi alte probleme •Adre-sa: Av. Valencia S/N, Esquina con Rambla de la Viuda, 12006 •Tel. 964.216.172, 964.216.171, 964.203.331, 964.203.234, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 677.842.467 •Fax: 964.257.053 •E-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: www.castellon.mae.roConsulatul româniei la Ciudad real•Jurisdicţie: Castilia-la Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) şi Extremadura (Cáceres, Badajoz) •Adre-sa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926.251.751 •Tel. de urgenţă (doar în ca-zuri de accidente sau decese): 609.513.790 •E-mail: [email protected] •Fax: 926.231.170 Viceconsulatul româniei la almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: l-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); Vi-neri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune şi alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950.625.963, 950.624.769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 682.733.408 •Fax: 950.145.217 •E-mail: [email protected] onorifi c al româniei la Pamplona•Adresa: C/Cortes de Navarra, 5, 5d, Pamplo-na, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 Consulatul onorifi c al româniei la murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, Edifi cio Paraninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968.879.567 •Fax: 968.879.568 •E-mail: [email protected]

traDuCeri autorizateaPostiLa De La HaGa

MONICA-MARIA SĂCĂCEANtraducător autorizat

de ministerul justiţiei tel. 628.851.495

email: [email protected]

instituţii ale statului român în regatul spaniei

Sărbătoarea Zilei Românilor de pretutindeni, celebrată de ziua Sfântului Andrei, Apostolul ro-mânilor, îmi oferă prilejul să

urez La mulţi ani tuturor românilor care tră-iesc în afara graniţelor ţării şi celor care poar-tă numele patronului spiritual al poporului român. Această zi este una specială pentru noi toţi, zi stabilită ca sărbătoare prin legea nr. 299 din anul 2007, al cărui iniţiator în Par-lamentul României am avut onoarea să fi u.

Trebuie să mulţumim înaintaşilor noş-tri, dar în egală măsură şi românilor care as-tăzi trăiesc pe aceste pământuri, precum şi românilor de pretutindeni, pentru că poartă în sufl et dragostea de ţară, patriotismul, iubi-rea pentru valorile naţionale, pentru istoria şi pentru cultura română.

Fără un teatru naţional, fără un muzeu românesc, fără o catedră de istorie româneas-că la universitate, fără o bibliotecă româneas-că, fără o biserică acolo unde trăiesc români, oriunde în lume, tradiţiile neamului nostru riscă să se piardă. Vă asigur de sprijinul nos-tru, al Ministerului Afacerilor Externe, ca

acest lucru să nu se întâmple!Valorile care i-au însufl eţit pe români

în 1918 sunt la fel de prezente şi astăzi în spi-ritul românilor, al românilor din ţară şi de pretutindeni. Aşa cum spunea Iuliu Maniu, „singura noastră forţă care ne poate ţine în viitor e aceea provenită din unirea tuturor ro-mânilor”. În numele aceluiaşi ideal al unităţii şi al solidarităţii trebuie să clădim împreună binele nostru ca naţiune europeană.

România este alături de dumneavoas-tră, românii care trăiesc în afara graniţelor ţării, în străduinţele pe care le depuneţi pen-tru conservarea tradiţiilor şi a limbii româ-ne, pentru a reuşi să păstrăm şi să facem mai bogată cultura europeană şi a statelor în care trăiţi. Doresc să vă asigur că românii din afara graniţelor ţării sunt o prioritate pentru poli-tica externă a României, pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Românii de pretutindeni sunt astăzi un vector important de promovare a imaginii României în lume. Comunităţile de români care trăiesc în statele uniunii Europene, cei din Statele unite, din Canada, sau din alte părţi ale lumii, pot să contribuie la promo-varea interesului naţional al Patriei Mamă. Studenţi, profesori, medici, informaticieni, sportivi, artişti şi nu numai, românii de pretu-tindeni au ajuns să fi e respectaţi pentru ceea ce fac, pentru contribuţia lor la dezvoltarea societăţilor în care trăiesc.

lor le adresez, în această zi de sărbă-toare, îndemnul: să construim împreună, dstinul României de mâine !

Fie ca spiritul sărbătorilor ce se apropie să vă lumineze gândul şi să vă găsească liniş-tiţi şi încrezători în pragul Noului An!

la mulţi ani, românilor de pretutin-deni!

mesajul ministrului afacerilor externe,titus Corlăţean, cu ocazia zilei românilor de Pretutindeni

România şi Bulgaria nu vor intra în spa-ţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manu-el Barroso, luni seara, pentru postul privat de televiziune din Franţa lCI.

"România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014", a decla-rat Barroso luni seara, invitat la le Club lCI.

"Este un amalgam incredibil între Schengen, imigraţie, lampedusa, lucrători detaşaţi (în străinătate, n.red.). Este un amal-gam care trebuie denunţat, pentru că altfel vom avea un puseu al mişcărilor extremiste care determină Europa să facă lucruri peri-culoase. România şi Bulgaria nu vor intra în Schengen pentru că există ţări care se opun", a conchis preşedintele CE.

Într-un interviu acordat în septembrie postului public de radio din Bulgaria, Barro-so afi rma că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de intrare în Schengen şi trebuie să primească o şansă de aderare cât mai curând.

"Bulgaria şi România îndeplinesc crite-riile pentru aderarea la Schengen şi cred că va fi corect să li se acorde o şansă cât mai cu-rând", declara el.

România şi Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziţie de şapte ani de la ade-rarea la uniunea Europeană (uE), să adere la Spaţiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.

Aderarea celor două state membre UE la Spaţiul Schengen a fost respinsă în septem-brie 2011, la solicitarea Finlandei şi Olandei, care denunţau corupţia şi lipsa unor acţiuni concrete împotriva crimei organizate la Bu-cureşti şi, respectiv, Sofi a.

jose manuel Barroso: românia şi Bulgaria Nu vor intra în spaţiul schengen la 1 ianuarie 2014. sunt prea multe opuneri

3www.romaniaexpres.esNr.15 / Decembrie 2013

R E P O R T A J

Într-un interviu acordat în luna mai a acestui an ziarului Româ-

nia Expres, Borja Gutiér-rez Iglesias, primarul ora-şului madrilen Brunete, afirma că nu a avut încă ocazia, dar că îşi doreşte cât mai curând posibil, să îi cunoască pe locuitorii comunei Bârsău. Iată că la doar câteva luni de la acest interviu, o delegaţie din oraşul Brunete alcă-tuită din primarul Borja Gutiérrez Iglesias, secre-tarul acestuia şi Remus Notigan, reprezentant al Asociaţiei românilor din Brunete au efectuat la fi-nalul lunii octombrie o vizită în localitatea sătmă-reană Bârsăul de Sus, aco-lo unde au fost primiţi de primarul Traian Ciurdaş şi de reprezentanţii pri-măriei locale, împreună cu care au semnat Acor-dul de înfrăţire dintre co-muna amintită şi oraşul madrilen.

Anul trecut, un grup de locuitori ai comunei

Bârsău au efectuat o vi-zită de 10 zile în Spania. În primăvara acestui an a avut loc o altă vizită a bâr-săuanilor la Madrid, de data aceasta împreună cu primarul Traian Ciurdaş, cu prilejul Zilei Femeii, eveniment sărbătorit la iniţiativa Asociaţiei Ro-mânilor din Brunete şi promovat de ziarul Ro-mânia Expres.

De-a lungul ultimu-lui an şi jumătate nenu-mărate acţiuni întreprinse atât de partea spaniolă cât şi de cea română au avut drept scop consolidarea unei înfrăţiri din punct de vedere social şi cultu-ral între cele două locali-tăţi. Sub impulsul acestei înfrăţiri şi ca recunoştin-ţă faţă de atenţia pe care partea spaniolă o acordă comunităţii româneşti din localitatea madrilenă, Primăria din Bârsău, prin persoana edilului locali-tăţii, i-a oferit primarului Borja Gutiérrez Iglesi-as titlul de „Cetăţean de Onoare al comunei Bâr-

său”. Evenimentul s-a des-

făşurat la Căminul cultu-ral al localităţii Bârsăul de Sus, în prezenţa a peste 250 de locuitori şi a mai mulţi primari din locali-tăţile învecinate dornici să întâmpine delegaţia

spaniolă. Invitaţi de onoa-re la manifestări au fost şi deputatul PSD de Satu Mare, Octavian Petric şi vicepreşedintele Consi-liului Judeţean Satu Mare, Mircea Govor.

După ce în deschide-rea manifestărilor taraful local a interpretat Imnul naţional al României, pri-marul comunei a prezen-tat actul adiţional acordu-lui în care sunt propuse scopurile acestei înfrăţiri precum şi domeniile de colaborare.

După ce a confirmat cele spuse de omologul său, primarul Borja Gu-tiérrez Iglesias a avut câ-teva cuvinte de laudă la adresa bârsăuanilor care locuiesc în Brunete şi a transmis un mesaj de re-cunoştinţă din partea sa, a instituţiei pe care o con-

duce şi a cetăţenilor ora-şului Brunete, pentru lo-cuitorii comunei Bârsău: „Mă simt foarte mândru să pot fi Cetăţean de Onoa-re al comunei Bârsău, lo-calitate din care provin majoritatea celor 1.000 de români care convieţuiesc în Brunete într-un mod exemplar”. El a asigurat oficialităţile române şi pe locuitorii comunei Bârsău că semnarea acestui acord nu este decât începutul unor proiecte comune în interesul populaţiei celor două localităţi: „Brunete şi Bârsău vor continua să „vâslească” împreună în aceeaşi direcţie, pentru a consolida această înfrăţire care ne-a produs tuturor atâtea aspecte pozitive”.

Textul Acordului de înfrăţire a fos citit atât în limba română cât şi în limba spaniolă de către secretarii primăriilor ce-lor două oraşe înfrăţite, după care, în aplauzele mulţimii, cei doi edili şi-au pus semnăturile pe acord şi au făcut schimb

de steaguri.Nu au lipsit nici ca-

dourile, Borja Gutierrez Iglesias aducând din Pe-

ninsulă un tablou cu Pri-măria şi Biserica din Bru-nete, în timp ce directorul şcolii generale locale, Au-gustin Jurje i-a dăruit pri-marului din Brunete trei volume ale unei antologii a comunei Bârsău, care tocmai a împlinit 543 de

ani de existenţă.În încheierea eveni-

mentului Remus Notigan a interpretat o melodie

patriotică pe propriile-i versuri după care a avut loc un spectacol de muzi-că populară.

Pe perioada vizitei în România, primarul madrilen a avut prilejul, aşa cum şi-a dorit, să-i cunoască pe locuitorii co-munei şi pe cei din jude-ţul Satu Mare, convingân-du-se de ospitalitatea şi gastronomia românească. Delegaţia spaniolă a ajuns la concluzia că există oportunităţi de colabora-re nu numai economică, socială şi culturală, ci şi turistică.

În Brunete trăiesc aproximativ 1.000 de ro-mâni (10,66% din popu-laţia totală a oraşului), 70% dintre aceştia pro-venind din comuna Bâr-său, acesta fiind de fapt şi motivul pentru care cele două localităţi au decis să se înfrăţească. Relaţiile de colaborare între Bru-nete şi Bârsău au început în urmă cu patru ani, la iniţiativa românilor din Brunete.

Localităţile Brunete şi Bârsău au semnat un acord de înfrăţirePrimaruL Borja Gutiérrez iGLesias A PRIMIT TITlul dE "CETăţEAN dE ONOARE Al COMuNEI BâRSău"

Sătenii din Bârsău la Căminul Cultural din localitate

Cei doi primari în mijlocul mulţimii

Borja Gutiérrez Iglesias primind titlul de Cetăţean de Onoare din partea lui Traian Ciurdaş

Cei doi primari semnând Acordul de înfrăţire


R O M Â N I A

Trei sferturi dintre români se de-clară de acord cu unirea Repu-blicii Moldova cu România, iar

63% dintre ei au o părere pozitivă despre declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu acest demers, considerat de şeful statului "următorul proiect politic" al ţării, relevă un sondaj IRES citat de MEdIAFAX.

Pe de altă parte, însă, aproape o treime dintre respondenţi cred că majoritatea cetă-ţenilor moldoveni nu sunt de acord cu uni-rea ţării lor cu România, iar o cincime spun că românii nu sunt de acord cu această uni-

re, relevă cercetarea realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

Potrivit aceluiaşi sondaj, 64% dintre români au auzit despre declaraţiile preşe-dintelui Băsescu potrivit cărora “următorul proiect politic pentru România, după NATO şi uE, este unirea cu Republica Moldova”, în legătură cu care doar 20% dintre respon-denţi au o părere proastă şi foarte proastă.

de asemenea, peste 70% dintre respon-denţi sunt de acord cu declaraţia şefului sta-tului conform căreia “acum e oportun să o spunem, avem acest obiectiv, dacă vor vrea moldovenii, am spus-o la Chişinău. Sunt convins că dacă la Chişinău va exista un in-teres unionist, România va spune da”.

Cercetarea a fost realizată vineri, pe un eşantion de 1.132 persoane cu vârsta de minimum 18 ani, eroarea maximă tolerată fiind de ± 3 %.

Acelaşi sondaj a evaluat percepţia pu-blică legată de Ziua Naţională a României, dar şi de Summit-ul China-Europa Centrală şi de Est, desfăşurat în această săptămână la Bucureşti.

trei sferturi dintre români se declară de acord cu uNirea româniei cu republica moldova

Premierul Victor Ponta a prezentat în faţa grupurilor

parlamentare uSl, strategia de dezvoltare a reţelei de au-tostrăzi 2014-2018. Ponta a propus elaborarea unui pro-iect de lege prin care Guver-nele viitoare să fie obligate să continue proiectele începute, informează agenţia Media-fax.

că anual va fi alocată construcţiei de autostrăzi o sumă cuprinsă între 750 de milioane şi un miliard de Euro, Parlamentul şi Guver-nul urmând să decidă în fi-ecare an în ce direcţie alocă această resursă suplimentară.

El le-a propus parla-mentarilor USL să facă un proiect de lege privind stra-tegia de construcţie a auto-străzilor care să fie votat de Parlament şi care să rămână ca obligaţie pentru viitoarele Guverne să continue proiec-tele începute.

Ponta a spus că există deja finanţat, în lucru, aproa-pe de a fi inaugurat sau în fază de licitaţie tronsonul Nădlac-Arad şi tronsonul Ti-mişoara-lugoj-deva-Sibiu, care este în lucru şi din care

la sfârşitul anului 2013 se dau în folosinţă încă patru tron-soane totalizând 105 km.

El a precizat că s-a fi-nalizat licitaţia pentru auto-strada Sebeş-Turda şi că din economiile făcute la POS Transport se va putea licita şi construi din programul bugetar 2007-2013 tronsonul de autostradă Turda-Târgu Mureş, unde în luna ianuarie pot începe toate procedurile.

Ponta a precizat că, pe finanţarea din fonduri de coeziune, va fi demarată au-tostrada Piteşti-Râmnicu Vâlcea, primul tronson care trece pe la Curtea de Argeş, dar şi autostrada Ungheni-

Târgu-Neamţ-Bacău şi încă trei tronsoane, respectiv Bucureşti-Buzău-Focşani, autostrada Sud Bucureşti -Alexandria şi segmentul Craiova-Calafat.

El a arătat că din fondu-rile de dezvoltare regională pot fi finanţate cu 1,8 mili-arde de Euro două segmente de autostradă, Sibiu-Braşov şi Braşov-Bacău, în aşa fel încât să se poată uni chiar în perioada imediat următoare Moldova şi Transilvania.

Premierul a arătat că e într-o procedură avansată centura Sud care va uni au-tostrada Piteşti-Bucureşti de Bucureşti-Constanţa şi că există într-o formulă avan-sată şi se pot în cursul anu-lui viitor declanşa şi lucrările pentru Piteşti-Craiova.

Proiectul Guvernului se bazează pe accelerarea pro-iectelor începute, demararea de noi proiecte din fonduri europene (accesibile datorită triplării absorbţiei din ulti-mul an), cointeresarea par-tenerilor privaţi în finanţarea autostrăzilor.

În prezent, România are puţin peste 500 km de auto-stradă. ((MEdIAFAX)

Cum va arăta harta autostrăzilor din românia

Un studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK arată care sunt cele patru bănci cu cea mai bună repu-

taţie din România, peste 60% din populaţia ur-bană bancarizată având ca bancă principală una din cele patru instituţii de credit.

ING, Raiffeisen, Banca Transilvania şi BRD Societe Generale sunt băncile cu cea mai bună reputaţie din România.

“În opinia românilor, banca cu cea mai bună reputaţie trebuie să fie orientată către oa-meni (o instituţie financiar-bancară gestionează corect interesele tuturor părţilor implicate, de la angajaţi până la clienţii băncii), foarte preocupa-tă de satisfacţia clienţilor şi condusă de principii precum onestitatea, transparenţa, etica şi res-ponsabilitatea”, se arată într-un comunicat GfK.

Scorul de reputaţie se construieşte pe şap-

te piloni, respectiv familiaritate, managementul calităţii, calitatea produselor şi a serviciilor, per-formanţa financiară, calitatea de bun angajator, responsabilitate socială şi ataşament emoţional.

“Spre deosebire de alte industrii, unde scorurile de reputaţie sunt mai polarizate, cea financiar-bancară are particularitatea unor indi-catori foarte apropiaţi ca valoare. Oportunitatea pentru jucătorii din banking este de ieşire din pluton prin consolidarea reputaţiei, cu atât mai mult cu cât aceasta are impact direct în perfor-manţa financiară a companiei”, a afirmat în co-municat Simona dan, business strategy advisor GfK România.

Studiul de măsurare a reputaţiei în siste-mul bancar a fost realizat online în luna octom-brie pe un eşantion de utilizatori de internet re-prezentativ pentru mediul urban. (MEdIAFAX)

Care sunt băncile cu cea mai bună reputaţie din românia


S PA N I A

Ad m i n i s t r a ţ i a In f r as t r u c tu -rilor Feroviare

(AdIF) din Spania a semnat un acord de colaborare cu Compania Natională de Căi Ferate din România (CFR) valabil pe o perioadă de trei ani cu posibilitate de prelun-gire, prin care ambele com-panii se angajează să coope-reze în domenii precum cel al ingineriei, construcţiilor şi administrarea căilor ferate şi a altor instalaţii relaţionate cu acest sector.

Odată cu semnarea acestui acord, AdIF doreş-te stabilirea unui cadru de relaţii mai fluide decât până acum şi o strânsă colabora-re cu CFR, a cărei reţea de transport, la ora actuală, se află în plin proces de moder-

nizare.Acordul a fost semnat

de preşedintele Administra-ţiei Infrastructurilor Ferovi-are (AdIF), Gonzalo Ferre şi de directorul general al Companiei Nationale de Căi Ferate din România (CFR), George Micu.

În baza acestui pact, ambele părţi vor face un schimb de informaţii, vor or-ganiza sesiuni de practică şi cursuri de pregătire de per-sonal, vor efectua vizite de lucru în care experţi vor stu-dia şi vor analiza cele două sisteme de căi ferate şi nu în ultimul rând îşi vor asigura reciproc asistenţă tehnică, având ca obiectiv principal modernizarea şi îmbunătăţi-rea celor două sisteme de căi ferate.

acord de colaborare între aDiF şi CFr

În perspectiva în-cheierii, la data de 31 decembrie 2013,

a perioadei tranzitorii de 7 ani de la aderarea Români-ei la uE, de-a lungul căreia vechile state membre aveau dreptul să impună cetăţeni-lor români restricţii privind accesul pe pieţele naţionale ale muncii, Ambasada Ro-mâniei de la Madrid efec-tuează demersuri pe lângă autorităţile spaniole com-petente pentru a colabora în vederea bunei derulări a liberalizării accesului lucră-torilor români pe piaţa spa-niolă a muncii, informează Ambasada României de la Madrid.

În acest context, în urma recentei reuniuni a reprezentanţilor Grupului bilateral de lucru pentru monitorizarea aplicării re-stricţiilor de acces pe piaţa

muncii spaniolă pentru lu-crătorii români, desfăşurate în data de 22 noiembrie la sediul Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale spaniol, partener deosebit de impor-tant pentru problematica în

discuţie, Ambasada Româ-niei de la Madrid informea-ză asupra elementelor de in-teres rezultate:

• autorităţile spaniole vor adopta toate măsurile necesare pentru aplicarea la

timp şi in condiţii optime a măsurii de liberalizare. Va fi transmisă birourilor din te-ritoriu o comunicare privind ridicarea începând cu data de 1 ianuarie 2014 a restric-ţiilor privind angajarea cetă-

ţenilor români;• de la data de 1 ianuarie

2014 menţiunea referitoare la dreptul de muncă din cer-tificatele de rezidenţă nu mai produce efecte juridice;

• după data de 1 ianu-arie 2014 cetăţenii români care au în certificatul de rezidenţă menţiunea referi-toare la necesitatea obţine-rii unei autorizaţii pentru a avea drept de angajare vor avea posibilitatea să solicite Comisariatelor de Poliţie, în condiţiile respectării şi a noilor condiţii cu privire la obţinerea certificatului de rezidenţă (existenţa unui contract de muncă sau a ve-niturilor suficiente şi a asi-gurării private de sănătate), schimbarea acestor certifica-te cu unele din care această menţiune să fie eliminată;

• şi după data de 1 ianu-arie 2014 angajarea se poate

face în baza documentului naţional de identitate;

• pentru obţinerea de informaţii sau pentru even-tuale sesizări pot fi folosite numerele de telefon şi adresa de e-mail indicate pe site-ul Ministerului Muncii spaniol:

- numere telefon: 91 363 71 08 / 91 363 90 71, pro-gram de informaţii de la 9:00 la 14:00;

- email: [email protected]

de asemenea, pentru detalii şi clarificări supli-mentare vă puteţi adresa Ambasadei României de la Madrid:

Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi afa-ceri sociale

- telefon: 0034.91.350.73.56;

- fax: 0034.91.345.29.17,- email: agregado.traba-

[email protected]

Precizări privind liberalizarea de la 1 ianuarie 2014 a accesului cetăţenilor români pe piaţa muncii din spania

româNii CARE Au ÎN CERTIFICATul dE REZIdENţă MENţIuNEA REFERITOARE lA NECESITATEA OBţINERII uNEI AuTORIZAţII PENTRu A AVEA dREPT dE ANGAJARE POT SOlICITA ElIMINAREA ACESTEI MENţIuNI

Eurostat a dat publi-cităţii datele referi-toare la numărul de

cetăţenii acordate în anul 2011 în statele membre ale Uniu-nii Europene. Astfel, numărul străinilor care au dobândit ce-tăţenia spaniolă în 2011 a scă-zut la 114.600 de persoane, cu 7,9% mai puţin decât în 2010 când au existat 123.700 de per-soane care au primit naţiona-litate spaniolă. dintre aceştia, cei mai mulţi imigranţi care în 2011 au primit cetăţenia spaniolă au fost ecuadorienii (27,9% din total), columbienii (17,3%), marocanii (12,6%) şi peruanii (8,1%), informează Eurostat.

Spania se află pe locul al doilea în Europa la numă-rul de acordări de cetăţenii, la egalitate cu Franţa, în urma lor situându-se Germania, cu 109.600 de persoane cărora li s-a acordat acest drept. Pe pri-mul loc se află Marea Britanie, cu 177.600 de persoane.

În anul 2011, în toată uniunea Europeană, 783.100 de persoane au primit cetă-ţenie într-unul din cele 27 de state membre (aici nefiind in-clusă Croaţia, care a intrat în uE anul acesta), ceea ce repre-zintă o scădere de 4% compa-rativ cu anul 2010. Este prima scădere după trei ani conse-cutivi de creştere a numărului

de cetăţenii dobândite de imi-granţi. Această scădere vine în urma diminuării numărului de cetăţenii oferite în patru din primele cinci state aflate în topul ţărilor unde se oferă cele mai multe cetăţenii. Astfel, Franţa a înregistrat o scădere de 20%, Italia de 15%, Marea Britanie de 9%, Spania de 7,9% şi Germania de 5%. de altfel,

cele cinci ţări deţin împreună o treime din numărul total de cetăţenii acordate de cele 27 de state.

Pe sexe, în 2011, 52% dintre persoanele care au reu-şit să obţină cetăţenia unui stat membru al uE au fost femei, iar restul bărbaţi. Vârsta medie a celor care au beneficiat de acest drept a fost de 32,5 ani, iar aproape o treime au avut sub 25 de ani. Aproximativ ju-

mătate din total aveau vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani, în timp 7% depăşeau 55 de ani.

Majoritatea cetăţeniilor acordate sunt relaţionate cu imigranţii rezidenţi în statele UE. În 2011 ţările cu cel mai mare procentaj de cetăţenii acordate imigranţilor rezidenţi au fost ungaria (9,8%), Polo-nia (6,7%), Suedia (5,8%) şi

Portugalia (5,2%), în timp ce la polul opus s-au situat Es-tonia (0,7%), Austria (0,7%), letonia (0,6%), Cehia (0,4%) şi Slovacia (0,4%). Potrivit da-telor Eurostat, în 2011, în uni-unea Europeană s-au acordat în medie 2,3 cetăţenii la fiecare 100 de rezidenţi străini.

Făcând o comparaţie cu populaţia totală a fiecărui stat mebru, cel mai mare raport îl găsim la luxemburg (6,6 la fi-

ecare o mie de locuitori), aces-ta fiind urmat de Suedia (3,9), Marea Britanie (2,8) şi Belgia (2,7). Zece ţări au acordat mai puţin de o cetăţenie la fiecare o mie de locuitori, în vreme ce media în uE a fost de 1,6 la mia de locuitori.

Noii cetăţeni ai UE în 2011 proveneau din Africa (26%), din Asia (23%), din ţări europene necomunitare (19%), din America (17%) şi din alte state ale uE (11%).

În anul 2011 cel mai im-portant grup de persoane care au adoptat cetăţenia unui stat al uE erau marocanii (64.300, din care 55% au optat pentru naţionalitatea franceză sau cea spaniolă), turcii (48.900, din care 58% au ales cetăţenia ger-mană), ecuadorienii (33.700, din care 95% au obţinut cetăţe-nia spaniolă), indienii (31.700, din care 83% s-au decis pen-tru cetăţenia britanică). Toate aceste patru naţionalităţi au re-prezentat un sfert din numărul total al celor care au reuşit să obţină în 2011 cetăţenia unui stat membru al UE.

Între naţionalităţile co-munitare, românii, cu 26.000 de persoane, sunt cei care au dobândit cele mai multe cetă-ţenii într-un alt stat membru al uE, ei fiind urmaţi de polo-nezi (11.000), italieni (7.500) şi portughezi (6.900).

Numărul imigranţilor care au obţinut cetăţenia spaniolă a scăzut cu 7,9%


S PA N I A

Cu prilejul Zilei Naţionale a Ro-mâniei, Amba-sada României

în Regatul Spaniei a organi-zat, vineri 29 noiembrie 2013, tradiționala recepție oferită în fiecare an reprezentanților comunității româneşti. La eveniment au participat apro-ximativ 120 de reprezentanți de seamă ai presei de limbă română din Spania (printre care şi România Expres), aso-ciaţiilor româneşti, biserici-

lor, profesorilor care predau în şcolile spaniole cursul de limbă, cultură şi civilizație românească (lCCR), traducă-torilor, funcționarilor publici din administrația spaniolă, ti-nerilor profesionişti, mediului universitar, ş.a.m.d.

La recepția de anul aces-ta au participat şi oaspeți veniți special din România pentru a sărbători 1 Decembrie cu românii din Spania, precum Corina Chertes, directorul Institutului limbii Române,

instituția care coordonează programul LCCR.

Ceremonia de deschide-re a recepției a început cu as-cultarea imnului național şi a continuat cu citirea mesajului adresat de ministrul afacerilor externe, dl. Titus Corlățean, românilor din afara granițelor şi o scurtă alocuțiune a amba-sadorului României în Spania, dl. Ion Vîlcu.

Ambasadorul român a remarcat intensificarea pe care au cunoscut-o anul

acesta relațiile româno-spa-niole şi importanța pe care contribuțiile venite din partea comunității româneşti o au în construcția bilaterală. De asemenea, acesta a adresat ce-lor prezenți rugămintea de a transmite membrilor diferite-lor asociații, enoriaşilor bise-ricilor, familiilor şi prietenilor români care locuiesc în Spania felicitările adresate cu ocazia sărbătoririi a 95 de ani de la Marea Unire.

Cu o zi în urmă, la Ho-telul Intercontinental din Madrid, Ambasada Români-ei în Regatul Spaniei a oferit recepţia oficială de marcare a Zilei Naționale a României, în prezența autorităților spaniole şi a reprezentanților corpului diplomatic.

Potrivit Ambasadei Ro-mâniei, la acest eveniment au participat peste 250 de per-soane, reprezentanţi ai Gu-vernului, ministerelor, Guver-nului regional al Comunității Madrid, guvernului catalan şi al guvernului Țării Bascilor,

reprezentanți ai partidelor po-litice, ai Organizației Mondiale a Turismului, numeroşi mem-bri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai ONG-urilor spaniole, fundaţiilor şi think-tank-uri spaniole, ai mediului de afaceri şi ai mediului cultu-ral, precum şi reprezentanţi ai mediului asociativ şi bisericesc românesc din Spania.

Cu acest prilej, ambasa-dorul României în Spania, dl Ion Vîlcu, a reamintit în dis-cursul său principiile care au stat la baza momentului istoric

1 decembrie 1918, şi anume unitatea, consensul şi coerența proiectului național, acestea fiind definitorii pentru mo-mentele de cumpănă cu care s-a confruntat România în ultimul secol. Totodată, acesta a făcut şi un bilanț al evoluției în 2013 a relațiilor bilaterale româno-spaniole, subliniind importanța noii dinamici pe care acestea au cunoscut-o şi evoluția acestora către un par-teneriat strategic, aşa cum au declarat premierii celor două țări în vara trecută la Madrid.

recepţii organizate de ambasada româniei cu prilejul zilei Naționale a româniei

Secretarul de stat pentru Românii de Pretutindeni, Stejă-

rel Olaru şi ambasadorul Ro-mâniei la Madrid, Ion Vîlcu, au participat, la 1 decembrie a.c., la Valdemoro, la concer-tul de colinde şi cântece tra-diţionale româneşti organi-zat, cu ocazia Zilei Naţionale a României, de către Parohia ortodoxă „Sfinţii Mărturi-sitori Visarion, Sofronie şi Oprea”, păstorită de preotul Dorin Sas şi Asociaţia Româ-nilor din Valdemoro, infor-mează Ambasada României în Regatul Spaniei.

Concertul a fost susţi-nut de către grupul vocal-in-strumental „Dor de Turda”

din România şi s-a bucurat de prezenţa unui public nu-meros, de aproximativ 300 sute de spectatori.

Cu acest prilej, secre-tarul de stat Stejărel Olaru a felicitat comunitatea româ-nească din zonă cu ocazia Zilei Naţionale şi a subliniat susţinerea DRP pentru de-mersurile privind apărarea drepturilor şi menţinerea identităţii naţionale a româ-nilor de pretutindeni. Amba-sadorul României la Madrid, Ion Vîlcu a transmis felici-tări pentru Ziua Naţională şi aprecieri pentru activitatea şi gradul ridicat de integrare al comunităţii române. Şeful misiunii de la Madrid a adre-

sat un îndemn la unitate, ac-ţiune şi optimism date fiind premisele pozitive în care a evoluat relaţia bilaterală în 2013, precum şi auspiciile bune de dezvoltare ale aces-teia în anul viitor.

Consiliera pentru Acţi-une Socială, Sănătate şi Con-sum, Sonia Sánchez lópez a transmis salutul primarului din Valdemoro adresat co-munităţii româneşti din lo-calitate, subliniind sprijinul autorităţilor locale pentru integrarea românilor în soci-etatea spaniolă, fiind menţi-onată, în context, activitatea susţinută a parohiei ortodo-xe şi a preotului dorin Sas, mai precizează Ambasada.

VaLDemoro: Concert de colinde şi cântece tradiţionale româneşti în cinstea zilei Naţionale a româniei

Câţiva cunoscuţi solişti de muzică populară din Ro-

mânia şi din Spania au sărbăto-rit Ziua Naţională a României, alături de românii din Alcala de Henares, care s-au strâns cu mic cu mare, sâmbătă 30 no-iembrie şi duminică 1 decem-brie 2013, în vechiul Târg din oraş.

La evenimentul organizat

de asociaţia românească Uniu-nea Muncitorilor Români din Spania, Teia Media şi Minis-terul Afacerilor Externe De-partamentul de Politici pentru Relatia cu Românii de Pretu-tindeni (DPRRP) au fost invi-taţi din România soliştii Petri-că Mîţu Stoian, Floarea Calotă, Alina Bîcă, Mioara Velicu şi Nineta Popa care au fost acom-paniaţi de formaţia de dansuri

populare Junii Sibiului şi de ta-ragotistul Adi Neamţu. Printre invitaţii la sărbătoare s-a aflat şi cântăreţul de muzică populară Ioan Marcu împreună cu for-maţia acestuia. Stabilit de mai mulţi ani în Spania, ioan mar-cu este unul dintre puţinii cân-tăreţi de muzică populară care a reuşit să se facă cunoscut pe meleagurile lui Don Quijote.

Românii prezenţi la eve-niment au putut degusta o gamă variată de produse ro-mâneşti oferite de reţeaua de magazine Carmangeria ro-mânească, unul dintre prin-cipalii colaboratori la eveni-ment.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat la Ziua Naţională a României din Alcala de Henares de amba-sadorul României la Madrid, Ion Vîlcu şi de secretarul de stat în cadrul dPRRP, Stejărel Olaru.

Solistul Petrică Mîţu Stoian în raionul Carmangeria românească

românii din alcala de Henares au sărbătorit ziua româniei alături de cunoscuţi solişti de muzică populară

Formaţia ioan marcu, alături de Junii Sibiului

C O M U N I TAT E A M A D R I D


S PA N I AC O M U N I TAT E A M A D R I D

În cadrul celei de-a VI-a ediţii a ciclului de activităţi Săptă-

mâna Interculturală organi-zată în localitatea Parres (As-turia), sâmbătă 23 noiembrie 2013 s-au făcut publice mai multe date referitoare la ele-vii proveniţi din familia de imigranţi şi unele detalii ale proiectului pilot care timp de şapte luni, începând din decembrie, va viza copiii co-munităţii familiilor de ţigani de naţionalitate română.

Potrivit asistentului social Esperanza Caldere-ro, unul dinte principalele

obiective ale acestui proiect este conştientizarea famili-ilor de rromi de necesitatea condiţiilor de egalitate a co-piilor acestora cu restul po-pulaţiei de vârste similare. Un prim pas pentru atinge-rea acesui obiectiv este, bine-înţeles, şcolarizarea.

Proiectul, care necesită încă anumite modificări, va avea trei arii principale de acţiune: detectarea familiilor cu copii neşcolarizaţi, intra-rea în contact cu familiile re-spective şi formarea acestora. În acest sens, se vor desemna anumiţi asistenţi sociali care

să se pună în contact cu fa-miliile de rromi provenite din România cu scopul de a le ajuta să înţeleagă impor-tanţa şcolarizării copiilor ca pârghie pentru a beneficia de o viaţă asemănătoare cu cea a celorlalţi copii. De aseme-nea, va exista o evidenţă a elevilor acestor familii pen-tru a putea observa cazurile copiilor care, determinaţi de părinţi sau având alte moti-ve, renunţă la a mai merge la şcoală.

Nu întotdeauna şcolari-zarea acestora este un lucru simplu, deoarece unii copii proveniţi din familii de rromi nu au fost niciodată la şcoală şi prin urmare ei au nevoie să fie alfabetizaţi.

Potrivit Anei Turiel Pintado de la Departamen-tul Şcolarizare, Orientare şi Participare Educativă al Consiliului de Educaţie, în Asturia, de la 1.200 de elevi imigranţi în anul 2001 s-a ajuns la 6.900 în 2013. În pofida acestei creşteri, în ul-timul an s-a produs o uşoară scădere a numărului de elevi

imigranţi datorită reîntoar-cerii în ţara de origine a mai multor familii sud-america-ne. Acest colectiv este majo-ritar în rândul elevilor care provin din străinătate, el re-prezentând 55% din totalul elevilor imigranţi din învă-ţământul obligatoriu. Pe na-ţionalităţi, însă, comunitatea românească deţine cel mai mare număr de elevi înscrişi în învăţământul obligatoriu din Asturia, ea fiind urmată de cea ecuadoriană, maroca-nă, braziliană, columbiană şi dominicană dintr-un total de 105 naţionalităţi.

Elevii imigranţi repre-zintă 5% din numărul total al elevilor din Asturia, un număr destul de mic în com-paraţie cu 10%, media la ni-vel naţional. Cea mai mare parte a acestor elevi (75%) se află în oraşele Oviedo, Gijón şi Avilés. În partea de est a Asturiei există 313 elevi imigranţi şcolarizaţi, cu alte cuvinte 4,5% din totalul de 6.900, cei mai mulţi dintre ei aflându-se în localităţile Cangas de Onís şi Arriondas.

A S T U R IAProiect de şcolarizare a copiilor proveniţi din familii de rromi

Biserica "Betel" din Alcala de Henares are deosebita plăcere de a invita românii din localitate şi din împre-

jurimi la concertul de colinde, susţinut de corul bărbătesc şi corul mixt al bisericii, avându-l ca dirijor pe Sabin Tofan, in-formează Biserica Penticostală "Betel" din Alcala de Henares, printr-un comunicat remis România Expres.

Concertul de colinde intitulat "Cadou din cer, speranţă pentru suflet" la care, de asemenea, vor participa mai multe grupuri şi solişti de muzică creştină, se va desfăşura în incinta Bisericii Penticostale "Betel" din Alcala de Henares, duminică 22 decembrie 2013, începând cu orele 18:00.

Toţi cei interesaţi să participe la eveniment sunt aşteptaţi în clădirea Bisericii "Betel" din Alcala de Henares, situată pe Calle Colmenar de Oreja Nr. 17 ( linia de autobuz nr.5).

Concert de colinde româneşti în alcalá de Henares

În data de 25 noiem-brie a.c., Ambasada României la Madrid

a inițiat seria evenimente-lor dedicate sărbătoririi Zi-lei Naționale, organizând în colaborare cu Institutul Cultural Român-Madrid un concert oferit de Cvartetul Enescu în prestigioasa sală a Ateneo de Madrid, infor-mează Ambasada României la Madrid. Evenimentul s-a bucurat de o audiență nu-meroasă – peste 320 de per-soane – Ambasadori, mem-bri ai corpului diplomatic, reprezentanți ai autorităților spaniole, oameni de cultură, personalități, reprezentanți ai comunității româneşti din Spania.

Cu această ocazie, ambasadorul României la Madrid a evidențiat, în dis-cursul său, semnificația specială a Zilei Naționale pentru identitatea națională a românilor, subliniind inte-grarea solidă a românilor în

Spania şi evoluția benefică a relațiilor bilaterale, anul 2013 reprezentând un an de referință pentru consolidarea relațiilor politice, strategice, intrate într-o nouă dinami-că. Ambasadorul a transmis, de asemenea, comunității româneşti un mesaj de încu-rajare, îndemn spre unitate, exprimându-şi susținerea pentru acțiunile derulate de mediul asociativ.

Cvartetul Enescu a pre-zentat opere de Schubert şi Dvořák şi o frumoasă adap-

tare a Rapsodiei române nr.1 a lui George Enescu realiza-tă de unul dintre membrii cvartetului – Vladimir Men-delssohn. Atât virtuozitatea interpretărilor, cât şi reper-toriul ales s-au bucurat de primirea caldă şi aprecierile asistenţei, evenimentul bucu-rându-se de un real succes la public.

Cvartetul Enescu http://www.quatuorenesco.com/?lang=en va sărbători 35 de ani de activitate artistică în 2014, ocazie cu care va susţi-

ne un concert în Salle Gaveau din Paris. Membrii Cvarte-tului Enescu predau cursuri în diferite ţări europene şi participă la festivaluri. La sfârşitul anului 2012, Cvar-tetul Enescu a fost invitat la Palatul Regal din Spania să cânte pe cvartetul de instru-mente Stradivarius - unic în lume, care aparţine Casei Re-gale din Spania - în onoarea lutierului francez Vatelot, cu ocazia celebrării a douăzeci de ani de la restaurarea aces-tora. Repertoriul Cvartetului cuprinde compoziţii clasice şi romantice din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, dar şi moderne, din secolul al XX-lea. Din deosebita discografie a Cvartetului Enescu fac par-te albumele realizate la case de discuri din Franţa, Spa-nia, Elveţia sau Germania, cu interpretări ale operelor lui Schubert, Schumann, Boc-cherini, dvorak, debussy, Ravel, Enescu, Janacek, Bar-tok sau Şostakovici.

Concert al prestigiosului Cvartet enescu oferit cu ocazia zilei Naționale a româniei


Comunitatea Au-tonomă Aragón numără peste 66.800 de ro-

mâni trecuţi în evidenţa po-pulaţiei, dintre care 50.000 în provincia Zaragoza şi 8.000 în Huesca. dacă s-ar ţine, însă, cont de imigranţii care nu sunt trecuţi în evidenţa populaţiei, numărul românilor din zonă ar fi mult mai mare. Aceasta este părerea sociologului, politolo-gului şi istoricului Jorge Gar-ris Mozota care, împreună cu Asociaţia "Rumanos sin Fron-teras" din Zaragoza, a organizat în seara zilei de 23 noiembrie 2013, la Centrul Joaquín Ron-cal din Zaragoza, o conferinţă publică cu tema: "Comunitatea românească în Aragon. Trecut, prezent şi viitor".

Dezbaterea propusă de Asociaţia "Rumanos sin Fron-teras" împreună cu Jorge Gar-ris Mozota a avut în centrul atenţiei lucrarea de doctorat a acestuia intitulată: „Comuni-tatea românească în Aragon. Context sociopolitic şi evoluţie

istorică (1990-2011)”.Colocviul la care au parti-

cipat zeci de români i-a fost de-dicat, de altfel, lui Jorge Garris Mozota, cel care şi-a petrecut ani de studiu în a prezenta so-cietăţii spaniole adevărata faţă a românilor din Aragon şi, prin extrapolare, a românilor din Spania.

Începând cu anul 2008, comunitatea românească a de-venit numeric prima, atât în Aragon cât şi în Spania. Înce-pând cu sfârşitul anilor 90, pre-zenţa românilor în Comunitate a devenit una importantă iar înainte de teza de doctorat a lui Garris era o temă inedită. Toţi spaniolii cunoşteau români la nivel personal, dar la nivel de comunitate aceştia erau o enigmă, nu se cunoşteau detalii despre cultura română, despre religie etc.

În anul 2013, în Aragon erau trecuţi în evidenţa popu-laţiei (empadronados) un nu-mar de 66.867 de români, din-tre care aproximativ 50. 000 în Zaragoza, 8.000 în Huesca, iar

restul în Teruel.La întrebarea dacă s-au

integrat românii în societatea aragoneză, răspunsul sociolo-gului spaniol este unul foarte simplu: "da". da, deoarece ara-gonezii sunt foarte apropiaţi ca şi caracter de români, iar dacă

în alte părţi ale Spaniei comu-nitatea românescă se diferenţi-ază cu mult de societatea adop-tivă, în Aragon asemănările la nivel cultural, al preocupărilor şi al firii oamenilor a făcut ca integrarea să fie mult mai uşoa-ră. Garris afirmă că există mai multe profiluri ale românului de rând care emigrează din Ro-

mânia în Aragón. Potrivit studiilor făcute

de Jorge Garris există un factor important care a făcut ca inte-grarea românilor în Aragon să fie mai uşoară, şi anume, faptul că marea majoritate dintre ei provin din Transilvania, o zonă

foarte asemănătoare Aragonu-lui (datorită caracterului agricol comun al celor două regiuni). „Românii au o mare capacitate de adaptare şi în Aragón aceştia se simt ca acasă”, afirmă Garris, care susţine că există mai multe profiluri ale românului de rând care emigrează din România în Aragón. În ceea ce priveş-

te pregătirea profesională, cea mai mare parte a românilor din această zonă au Bacalaureatul sau Şcoala Profesională. Şi pen-tru că majoritatea sunt creştini, se poate spune că un mare rol în procesul de integrare l-a avut Biserica, atât cea ortodoxă cât şi cea catolică.

Românii care au venit în Aragon au ajuns aici pre-ponderent pentru a lucra în agricultură. În Aragon există o hartă bine definită economică, agricolă şi industrială. În cele mai multe cazuri, ciclul de in-trare pe teritoriul Aragonului a fost următorul: mai întâi venea bărbatul în căutarea unui loc de muncă iar după ce acesta se stabiliza din punct de vedere economic îşi aducea alături de el familia: soţia, copiii şi nu de puţine ori chiar părinţii pentru a avea grijă de copii. În urma crizei, efectul este contrariu. Cu alte cuvinte, bărbăţii se află în somaj iar femeile lucrează în domeniul menajului şi întreţin familia.

Comunitatea româneas-

că s-a dovedit a fi capabilă să înfrunte criza rămânând pe teritoriul Spaniei. Mulţi decid acest lucru deoarece copiii s-au integrat iar sentimentul general este acela că vor rămâne pe ter-men lung în Spania.

Printre participanţii la dezbaterea publică susţinută de Jorge Garris Mozota s-au nu-mărat familia acestuia, Consu-lul României în Aragon, Steriu Alexandru Ion, preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Zaragoza, Aurel Nae, pre-şedintele Asociaţiei "Rumanos sin Fronteras" Cătălin Şerbu, în calitate de gazdă a evenimentu-lui, reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Zaragoza, profe-sorii de limbă, Cultură şi Civi-lizaţie românească din Zarago-za şi nu în ultimul rând invitaţi din comunitatea românească dar şi invitaţi spanioli care au rămas plăcut surprinşi şi care au declarat că acest gen de dez-bateri sunt necesare deoarece există nevoia de cunoaştere mai detaliată a ceea ce înseam-nă românismul în Aragon.

S PA N I AA R AG O N

jorge Garris mozota, sociolog: "Românii din Aragón se simt ca acasă"

Poliţia catalană a arestat un cuplu de naţionalitate româ-

nă, proprietari ai unui atelier mecanic din Ripollet aceştia fiind acuzaţi că au obligat doi muncitori români să lucreze în condiţii inumane şi deplo-rabile împotriva voinţei lor. Potrivit unui raport al poliţi-ei catalane, cei doi muncitori trăiau într-un permanent sta-diu de teamă, primind ame-ninţări după ameninţări şi fiind chiar agresaţi şi obligaţi să nu părăsească incinta ate-lierului.

Cei care au iniţiat primele investigaţii privind acest caz au fost agenţii comisariatului din Cerdanyola del Vallès, în urma unei plângeri depuse de o femeie la poliţia din Ro-mânia prin care explica faptul că soţul ei şi un prieten de-al acestuia sunt obligaţi să mun-cească într-un atelier mecanic din Cerdanyola del Vallès. Astfel, autorităţile române s-au pus în contact cu cele spaniole care la rândul lor au efectuat un control la atelierul

respectiv unde au identificat atât pe patronii atelierului, un cuplu tot de naţionalitate ro-mână, cât şi pe cei doi români. Aceştia au fost interogaţi prin intermediul unui interpret, dat fiind faptul că nu ştiau nici măcar să se exprime în spaniolă sau în catalană.

Din declaraţiile victime-lor agenţii de poliţie au dedus că acestea au fost atrase de o ofertă de muncă înşelătoare. Odată ajunşi în Spania, cei doi români au fost puşi la muncă fără a li se întocmi un contract şi fără a li se plăti asi-gurările sociale. Ei erau obli-gaţi să muncească, de cele mai multe ori, peste 12 ore pe zi, de luni până duminică.

Cei doi bărbaţi erau siliţi să locuiască în atelierul unde munceau, fără a li se permite să părăsească incinta localu-lui, proprietarul fiind cel care le aducea de mâncare. Potrivit poliţiei catalane, condiţiile de igienă în care trăiau victi-mele la locul de muncă erau aproape inexistente, atelierul aflându-se într-un stadiu de-

plorabil. Mai mult, localul nu dispunea de măsurile de secu-ritate necesare prevăzute de legea spaniolă.

Deoarece la percheziţia efectuată în atelierul cu prici-na s-a găsit şi o armă a cărei prezenţă nu a putut fi justifi-cată s-a trecut imediat la ares-tarea celor doi soţi.

Poliţia catalană afirmă că proprietarii atelierului au ajuns chiar să-i umilească pe muncitori determinându-i să îngenuncheze în faţa lor şi lovindu-i cu un furtun şi cu o bâtă pe motiv că ar fi folo-sit mai multă vopsea decât era necesar la vopsirea unui autoturism. În certificatul medico-legal emis de autori-tăţile spaniole se constată că în urma acestor agresiuni ce-lor doi bărbaţi le-au fost rupte mai multe coaste.

Muncitorii în cauză au încercat în repetate rânduri să părăsească localul, însă patro-nii i-au ameninţat cu moartea şi le-au promis că dacă vor pleca vor avea de suferit şi fa-miliile lor din România.

Agresorii, un bărbat şi o femeie, în vârstă de 42 respec-tiv 43 de ani, cu domiciliul în Ripollet, nu plăteau nici un fel de impozit pentru ac-tivitatea desfăşurată. Aceştia sunt acuzaţi de constrângere, ameninţare, sechestrare, po-sesie ilegală de arme şi violare a drepturilor muncitorilor şi în baza acestor fapte au fost trimişi în judecată şi puşi sub arest.

C ATA L O N IACuplu român arestat pentru că au obligat doi concetăţeni să muncească în condiţii inumane

Doamna Geanina Boicu, Consulul General al Româ-

niei la Barcelona a fost prezentă la standul României cu ocazia Târgului de Tursim de la Barce-lona, desfăşurat în perioada 19-21 noiembrie. Şeful de misiune a avut prilejul să intre într-un contact direct cu reprezentanții celor 22 de agenții de profil, ho-telieri sau organizatori de eveni-

mente care au reprezentat țara noastră la acest târg permițând un schimb de opinii cu privire la oportunitățile oferite de in-dustria de turism autohtonă şi modalitățile concrete de conso-lidare a relațiilor de specialitate dintre provincia Catalonia şi România.

Conform oficialului ro-mân, potențialul indiscutabil de care dispune România tre-

buie valorificat iar provincia Catalonia dispune de o bogată experiență în domeniu, elemen-te care sunt de interes reciproc şi care ar conduce la o situație be-nefică ambelor părți, justificând o atenție sporită pentru acest domeniu.

de altfel, reprezentantul Biroului de Turism de la Ma-drid, domnul, Bogdan Iosif, a declarat că ediția din acest an poate fi considerată un suc-ces, afirmație susținută şi de reprezentanții firmelor expo-zante. Astfel, interesul arătat de partea străină pentru România a cunoscut o creştere importantă lăsând să se întrevadă o creştere a relațiilor comerciale şi de co-laborare dintre operatorii stră-ini şi reprezentanții turismului românesc.

Prezenţă românească la târgul de turism de la Barcelona

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona


S PA N I A

În cursul zilei de vi-neri, 8 noiembrie

a.c, în contextul organizării unui nou consulat itinerant în Palma de Mallorca, dna. Geanina Boicu, Consul ge-neral al României la Barce-lona, a avut o întrevedere cu Sergi Torrandell, director general de Interne, urgențe şi Justiție, din cadrul gu-vernului Insulelor Baleare, informează Consulatul Ro-mâniei de la Barcelona.

Pornind de la faptul că inclusiv în această zonă locuiesc şi lucrează un nu-măr important de români, convorbirea s-a concentrat asupra realităților şi provo-cărilor cu care se confruntă comunitatea româneas-că dar şi instituțiile locale

atunci când sunt solicitate de către cetățenii români. Cei doi oficiali şi-au expri-mat dorinţa de a consoli-da relaţiile de colaborare şi comunicare între cele două instituţii, venind astfel în întâmpinarea şi soluţiona-rea unor situaţii care impli-că membrii ai comunităţii române. În acest sens, a fost analizată posibilitatea impli-cării serviciului de urgenţă (112) pentru informarea în timp real a consulatului atunci când sunt situaţii de-osebite, în care sunt impli-caţi cetăţeni români.

de asemenea, s-a stabi-lit organizarea unor întâlniri punctuale în viitorul apropi-at pentru definitivarea deta-liilor aferente.

I N SU L E L E BA L E A R EÎntrevedere între oficialităţile române şi cele spaniole în Palma de mallorca

În cadrul vizitelor de lucru efectuate de

Consulul General al Ro-mâniei al Bilbao în provin-cia Alava (ţara Bascilor), duminică, 17 noiembrie 2013, dna. Monica-Mihaela Ştirbu s-a aflat în mijlocul credincioşilor din parohia ortodoxă română „Sfinții Doctori fără de arginți Cos-

ma şi damian” din Vitoria, informează Consulatul Ge-neral al României la Bilbao.

După slujba arhiereas-că oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei a Bi-sericii Ortodoxe Române, şi de preotul-paroh Radu ursu, protoiereu de Vitoria-Gasteiz, Consulul General al

României la Bilbao s-a adre-sat celor prezenţi, subliniind importanţa bisericii, a şcolii şi a diplomaţiei în promova-rea şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti.

de asemenea, a oferit informaţii privind serviciile consulare şi a răspuns la o serie de întrebări prezenta-te de către cetăţenii români. Totodată, dna. Ştirbu a rei-terat buna colaborare dintre Consulatul General al Ro-mâniei la Bilbao şi parohiile ortodoxe din cadrul circum-scripţiei consulare, faptul că această întâlnire este prima dintr-un ciclu mai larg de întâlniri şi proiecte cu co-munitatea românească, ce vor avea loc în perioadă ur-mătoare.

Vizita Consulului General al româniei la Bilbao la parohia „sfinții Doctori fără de arginți Cosma şi Damian” din Vitoria-Gasteiz

ţA R A BA S C I l O R

A N DA LU Z IA

servicii Consulare itinerante în murcia, malaga şi motril

Consulatul Gene-ral al României la Sevilla ur-

mează să efectueze, în luna decembrie, o serie de ser-vicii consulare itinerante în oraşele Murcia, Malaga şi Motril. Potrivit Consulatului General al României la Se-villa, programul acestor ser-vicii consulare itinerante este următorul:

• În data de 11 decembrie 2013, sunt organizate servicii consulare itinerante în ora-şul Murcia, între orele 09:30-16:00, la adresa Av. de los Rectores no.3, Espinardo;

• În data de 13 decembrie 2013, sunt organizate servicii

consulare itinerante în ora-şul Malaga, între orele 09:30-

14:30, la adresa Calle Emilio de la Cerda no.24, Junta Municipal del Distrito no.7;

• În data de 14 decembrie 2013, sunt organizate servicii consulare itinerante în ora-şul Motril, între orele 09.30-14.30, la adresa Calle Galicia s/n, Edificio Versalles, Bajo 1, Centro Intercultural de Motril

Cu această ocazie, cetă-ţenii români pot solicita ser-vicii/documente consulare:

- înscrieri certificate de naştere/certificate de căsăto-rie;

- autentificări procuri / de-claraţii;

- inscripţii consulare / ade-verinţe;

- eliberare titluri de călă-torie.

Consulatul General al României la Sevilla reco-mandă tuturor cetăţenilor români, care vor solicita ser-vicii/documente consulare, să se prezinte cu documen-tele de identitate/călătorie şi/sau stare civilă atât în origi-nal, cât şi în fotocopie.

Procedura de eliberare a paşapoartelor electronice presupune prezenţa obliga-torie a solicitantului la sediul Consulatului General de la Sevilla, Av. Manuel Siurot nr.30, inclusiv a minorilor, având în vedere că este nece-sară prelevarea amprentelor, fotografiei şi a semnăturii digitale.

Cu prilejul "Zile-lor Tineretului şi Persoanelor

cu dizabilităţi", organizate în Almeria, în perioada 21-23 noiembrie 2013, Institu-tul Andaluz al Tineretului (IAJ) împreună cu Asociaţia

Persoanelor cu Dizabilităţi din Verdiblanca, au pre-zentat publicului mărturia Gabrielei Zamfir, o tânără româncă din Almeria, care suferă de acondroplazie şi care în urma neînţelegerii şi neacceptării de care s-a izbit

în societate a fost nevoită să plece din România.

Evenimentul desfăşu-rat sâmbătă, 23 noiembrie 2013, în Centrul Inturjoven din Almeria, a reunit apro-ximativ 20 de persoane care au putut afla povestea acestei

tinere din Corabia, o poveste de luptă şi depăşire a obsta-colelor intitulată "Gabriela, la împlinirea viselor sale", cel de-al patrulea capitol al pro-iectului audiovizual "Vieţi din Verdiblanca".

Prin intermediul Ga-brielei, în cadrul acestui eve-niment, binomul "tineret-persoane cu dizabilităţi" a avut o mai multă însemnăta-te, datorită şi legăturii directe şi cu imigraţia, mai exact cu tinerii imigranţi care aparţin colectivului persoanelor cu dizabilităţi.

Acondroplazia este una din cele mai vechi malforma-ţii congenitale cunoscute, o boală care determină majori-tatea tipurilor de piticism. Ea are o frecvenţă medie la nivel mondial de aproximativ un caz la 25.000 de naşteri şi se caracterizează prin creşterea anormală a oaselor.

Povestea unei românce cu dizabilităţi prezentată publicului din almeria

Cu prilejul prezen-tării campaniei "Nadie sin salud.

Nadie sin hogar" (Nimeni fără sănătate. Nimeni fără un cămin"), campanie care are drept scop garantizarea acce-sului oamenilor străzii la sis-temul de sănătate, organizaţia Caritas din Cuenca a oferit spre publicare datele referi-toare la numărul persoanelor care au trecut anul acesta pe la Căminul pentru Oamenii Străzii aparţinând Spitalului Santiago din Cuenca.

Potrivit responsabilu-lui programului "Sin techo" ("Fără acoperiş") aparţinând organizaţiei Caritas din Cu-enca, Óscar San Julián, din ianuarie şi până în septem-brie 2013, Căminul pentru Oamenii Străzii din Cuenca a servit ca adăpost pentru 599 de persoane. Făcând o medie,

în primele nouă luni ale anu-lui în curs, acest cămin a fost folosit în proporţie de 70,13% din capacitate.

Din totalul celor care au apelat la serviciile acestui cămin 90,54% sunt bărbaţi şi doa 9,46% femei. Pe naţiona-lităţii, spaniolii, cu 77,48%, sunt cei care trec cel mai des pragul căminului. Ei sunt ur-maţi, la mare distanţă, de ro-mâni (5,86%) şi de marocani (3,38%).

Vineri, 22 noiembrie, Cáritas Cuenca a instalat un punct de informaţie ambu-lant pe Calle Carretería din Cuenca pentru a aduce toate aceste date la cunoştinţa cetă-ţenilor oraşului, pentru a pre-zenta situaţia în care se află persoanele din acest cămin şi pentru a motiva populaţia în vederea sprijinirii acestui proiect.

6% din cei care vin la Căminul oamenilor străzii din Cuenca sunt români

C A S T I L IA L A M A N C HA


S P O R T

Impresarul FIFA François Gallardo, unul dintre cei mai

cunoscuţi în ultima vreme dar în acelaşi timp şi cei mai po-lemici protagonişti ai progra-mului de dezbateri pe fotba-listice Punto Pelota din cadrul postului spaniol de televiziu-ne Intereconomia, a lansat o ştire “bombă” care a făcut să se cutremure temeliile clu-bului FC Barcelona. de mai multe zile acesta a anunţat că urmează să dezvăluie un se-cret care va paraliza întreaga lume fotbalistică. “Dezvăluiri-le pe care le voi oferi iubitorilor fotbalului îmi vor atrage critici grozave, însă acest lucru nu mă îngrijorează nici nu mă va împiedica să o fac”, a declarat acesta cu câteva zile în urmă la Intereconomia.

Astfel, acesta s-a ţinut de promisiune şi în emisiunea de vineri 22 noiembrie 2013 a declarat în exclusivitate pen-

tru Punto Pelota că Lionel Messi va părăsi FC Barcelona şi că decizia starului argen-tinian este irevocabilă. “La finalul lunii septembrie a.c., Lionel Messi şi reprezentanţii acestuia s-au aşezat la masă pentru negocieri. Fotbalistul vroia o îmbunătăţire a actua-lului contract iar clubul cata-lan i-a dat un răspuns pozitiv, numai că la doar o lună de la această întâlnire FC Barcelona s-a pus în legătură cu repre-zentanţii actualului deţinător al “Balonului de Aur” pentru a le spune că promisiunea făcută în septembrie nu mai poate fi împlinită”, a declarat faimosul colaborator al programului Punto Pelota.

“De o lună încoace rela-ţia reprezentanţilor lui Messi cu FC Barcelona este practic inexistentă. Fotbalistul se sim-te trădat şi a decis să plece la finalul sezonului“, a adăugat Gallardo care susţine inclusiv

că argentinianul are un acord verbal cu o altă echipă, motiv pentru care în februarie sau martie vor începe demersu-rile pentru efectuarea unui transfer.

La solicitarea moderato-rului emisiunii, Josep Pedre-rol, Gallardo a pus pe masă şi alte detalii. “Messi va pleca la un club dintr-o ţară vecină Spaniei. Este practic imposibil ca argentinianul să dea înapoi pentru că reprezentanţii săi au vorbit deja cu clubul care i-a făcut oferta”, a mai spus impresarul FIFA, care afirmă că “Barça nu-i va putea da lui Messi salariul pe care i-l oferă clubul unde urmează să plece”.

Potrivit programului Punto Pelota, plecarea lui Messi de la Barcelona are le-gătură şi cu sosirea la echipă a brazilianului Neymar. “Messi şi cei apropiaţi lui au aflat că Neymar câştigă 17 milioane de euro şi căpitanul Argenti-

nei vrea să câştige cel puţin 18 milioane de euro”, a dezvăluit moderatorul emisiunii, Josep Pedrerol.

Suporterii roş-albaştrii se tem de un nou “caz Figo”, însă Gallardo a spus că deşi în fotbal totul este posibil, de data aceasta destinaţia lui Leo Messi nu este Real Ma-drid. “Eu ştiu şi cine se ocupă de transferul lui Messi şi, deşi sunt sigur că mi se va reproşa faptul că am decis să fac aceas-tă dezvăluire, nu mă intere-sează nici cât negru sub un-ghie“, a concluzionat François Gallardo.

Un alt colabora-or al Punto Pelota, Quim domènech, un jurnalist cata-lan simpatizant al Barcelonei a mărturisit, de asemenea, că lui Leo Messi i-a ajuns la ureche zvonul că mai marii clubului vorbesc despre viaţa sa privată, lucru care pe starul argentinian îl deranjează la culme şi care a putea cântări şi mai mult în decizia acestuia de a părăsi FC Barcelona.

François Gallardo este un impresar FIFA care în 2013 a devenit o piesă de bază în programul lui Josep Pedrerol, Punto Pelota, unde a făcut deja mai multe dez-văluiri în exclusivitate şi care ulterior s-au adeverit, cum ar fi printre altele: plecarea lui Jose Mourinho la Chelsea şi înlocuirea acestuia cu Carlo Ancelotti, transferul galezului Gareth Bale la Real Madrid sau plecarea lui Mesut Özil la Arsenal.

F O T BA l

Lionel messi va pleca de la Barça la finalul sezonului

FraNçois GaLLarDo AFIRMă Că ARGENTINIANul VA PlECA lA FINAlul SEZONULUI DEOARECE SE SIMTE TRăDAT DE CONDUCEREA BARCELONEI iată rezultatele tragerii la sorţi pentru cele 8 grupe ale

mondialului brazilian din 2014:

G ru P e L e C m 2 0 1 4

S P O RT E X P R E SGimnastică:

• Gimnasta română larisa Iordache a cucerit medalia de aur în proba de individual compus la etapa de Cupă Mondială a Federației internaționale de gimnastică, disputată la începutul lunii decembrie la Glasgow. Şah: • Rusia a câştigat Campionatul Mondial pe echipe la şah din Turcia, întrecând în runda a 9-a, ultima, Egip-tul, cu scorul de 2,5-1,5.Handbal:• Campioana României la handbal masculin, HCM Constanța, a fost repartizată în grupa d a Cupei EHF, alături de Fuchse Berlin, Chambery Savoie Handball (Franța) şi Sporta Hlohovec (Slovacia).judo: • Sportivele din România au obținut trei medalii în ul-timul Grand Prix de judo al anului, disputat în oraşul sud-coreean Jeju: argint prin Corina Căprioriu şi bronz prin larisa Florian şi Andreea Chițu.Fotbal: Mijlocaşul Alexandru Bourceanu (Steaua) a fost de-semnat cel mai bun fotbalist român al anului 2013, în cadrul Galei Fotbalului Românesc, în timp ce Laurențiu Reghecampf (Steaua) a fost ales cel mai bun antrenor. Titlul de cel mai bun portar i-a revenit lui Ciprian Tătăruşanu (Steaua), cel mai bun fundaş a fost declarat colegul său Florin Gardoş, premiul pentru cel mai bun mijlocaş i-a fost acordat lui Ovidiu Ho-ban (Petrolul), în timp ce Szabolcs Szekely (ACS Poli Timişoara) a fost recompensat cu titlul de cel mai bun atacant.

B OX

Pugilistul român Emil Pavel Pop, stabilit de mai

mulţi ani în localitatea ma-drilenă Arganda del Rey a câştigat la sfârşitul lunii no-iembrie centura pentru titlul internaţional la box profesio-nist versiunea WBu, catego-ria semiuşoară (61 kg), după ce l-a învins prin descalificare în runda a doua, pe compa-triotul său Adrian Pîrlogea, într-un meci disputat pe 30 noiembrie 2013, la Sala sporturi-lor din locali-tatea Cedillo del Condado (Provincia Toledo).

E m i l Pavel Pop şi Adrian Pîrlogea au pus publi-cul în picioare în cadrul unei gale atrăgătoare organizată de clubul madrilen Tundra şi compusă din mai multe par-

tide la profesionişti şi la ama-tori.

Soarta i-a readus lui Emil Pop un rival pe

care îl bătuse şi anul trecut, în aceeaşi zi a lunii no-

iembr ie . A t u n c i

Emil Pop l-a în-

vins pe Pîrlogea prin KO în runda a şasea. De data aceasta adversarul ardeleanului din Arganda nu a apucat să treacă nici de runda a doua, acesta din urmă pierzând prin des-calificare.

Adrian Pîrlogea este un pugilist experimentat, cu aproape 50 de meciuri de box profesionist la activ şi fost campion naţional la amatori în România, la toate catego-riile de vârstă din care a făcut parte.

Prin intermediul ziaru-lui România Expres “Emilio” Pop, aşa cum l-au “botezat” spaniolii, a ţinut să mulţu-mească acelora care într-un

fel sau altul l-au sprijinit în drumul spre dobândirea acestei performanţe: “Doresc să mulţumesc tuturor celor care au fă-cut posibil ca visul meu

să devină realitate: părin-ţilor mei, prietenilor mei care au fost alături de mine, echi-

pei mele, precum şi românilor de pretutindeni”. Mureşanul a insistat să-i pomenească şi pe cei care l-au sponsorizat în vederea disputării acestui meci: Nelu Bîrsan, Boby de la Discoteca Ilusion din Rivas şi Doru Roşu de la Restaurantul Transilvania din Barcelona. Nu în ultimul rând, el a dorit să dedice această victorie iubi-tei sale Cabiria.

Cu acest succes Emil Pop a ajuns la ce-a de-a 19 victorie la profesionişti, din tot atâtea meciuri, 12 din ele prin KO.

Emil Pavel Pop este le-gitimat la celebrul club Tun-dra, avându-l ca manager pe Enrique Soria şi fiind antrenat de legendarul Manolo del Río. Este de remarcat faptul că deşi evoluează sub culorile unui club spaniol el reprezintă Ro-mânia. Emil Pop este stabilit de mai mulţi ani în Arganda del Rey fiind unul dintre ro-mânii care ne reprezintă cu cinste în Spania.

un român din arganda del rey a devenit campion internaţional


P U B L I C I T A T E


P U B L I C I TAT E


P U B L I C I T A T E


an t u r a -jul este cel mai e f i c i e n t mijloc de

stimulare nu numai în ceea ce priveşte voia bună, ci şi când este vorba de pofta de a mânca şi a bea.

Fiţi atenţi atunci când vine Crăciunul sau altă săr-bătoare precum şi orice alt prilej de masă festivă. Tre-buie să ştiţi că sociabilitatea fiecăruia se manifestă de multe ori în fața unei mese încărcate.

Ar fi bine să rămâneţi prieten cu stomacul dum-neavoastră în orice împreju-rare, atât de sărbători cât şi în afara lor.

Din pucnt de vedere al sărbătorilor religioase, cei mai mulți dintre noi evolu-ăm între cele două mari eve-nimente creştine: Crăciunul şi Paştele. Deşi aceste sărbă-tori sunt precedate de o peri-oadă de post, ele pun deseori la grea încercare aparatul digestiv, începând cu sto-macul, intestinul subțire şi cel gros, nefiind cruțate nici ficatul, nici vezicula biliară şi nici pancreasul.

Vă plac ciupercile? Ele sunt un aliment complex, gustos, care poate fi preparat în multe feluri.

Cu toate că mai toți ştiu că unele ciu-perci sunt to-xice, nu toți

conştientizează pericolul atunci cand le culeg sau le cumpără.

În Romania, de pildă, există aproximativ 50 de specii de ciuperci otrăvitoare (din cele peste 4.000 de spe-cii de ciuperci cunoscute) iar numărul acestora creşte de la an la an datorită mutațiilor genetice, fenomen foarte de-rutant chiar pentru cunoscă-tori.

Ciupercile cu pălărie, prin forma, culoarea, va-rietatea şi frumuseţea lor, au exercitat dintotdeauna o atracţie asupra omului, care le-a apreciat şi datorită gus-tului sau aromei lor. Însă, pe lângă ciupercile comestibile, în natură cresc şi specii de temut, cunoscute sub titula-tura consacrată de ciuperci otrăvitoare, care dacă sunt

con-s u -

mate, provoacă intoxicaţii uneori grave sau chiar mor-tale.

Încă din antichitate apar descrieri amănunţite referitoare la intoxicaţiile provocate de către anumi-te macromicete. Ciuperci-le otrăvitoare, din cele mai vechi timpuri până azi, nu au încetat să facă victime, cu toate cunoştinţele acumulate de-a lungul vremii referitoa-re la ele.

S-a constatat că în ultimii ani ciupercile şi-au modificat într-o oareca-re măsură forma, dar nu şi compoziţia, fiind necesară deci, o cunoaştere şi mai temeinică a caracterelor bo-tanice precum şi o atenţie sporită la recoltare.

Ciupercile necomesti-bile, care produc intoxicații, se împart în două catego-rii: cu perioda de incubație scurtă şi cu perioada de incubație lungă.

semnele intoxicaţiei cu ciuperci

Semnele intoxicației cu ciuperci cu perioadă scurtă de incubaţie apar după 15 minute pană la 3 ore de la consumul lor şi se manifestă prin: creştera salivației, te-gumente umede, lacrimare, pupilă mică, dureri abdo-minale, scăderea frecvenței

cardiace, hipotensiune arterială, tulbu-

rări nervoase. ulterior, apar t u l b u r ă r i n e r v o a s e precum: tre-m u r ă t u r i , furnicături ale pielii, agitație, sta-re de confu-zie, mişcări

bruşte şi d e z o r-

donte, c o n -vulsii ş i

chiar comă. Unele specii de ciuperci dau halucinații cu vedere colorată.

Semnele intoxicației cu ciuperci cu perioada de incubație lungă (ciuperca albă, buretele viperei etc.) apar dupa 12 ore de la inges-tie. În această categorie intră ciupercile cele mai toxice, din familia Amanita phallo-ides. Manifestările sunt ur-mătoarele: grețuri, vărsături, diaree, tulburări gastroin-testinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, ence-falopatie, manifestări rena-le grave, afecțiuni hepatice, hipoglicemie, iar după 2 zile de la ingestie apare coma şi apoi decesul persoanei în cauză. În jur de 90% din intoxicațiile cu aceste ciu-perci sunt mortale.tratamentul intoxicaţiei cu

ciuperciTratamentul intoxicației

cu ciuperci cu perioada de incubație scurtă include pro-ducerea de vărsături, spă-lătură gastrică şi purgative saline.

• Producerea vărsătu-rilor se face cel mai eficient inghiţind 30 ml de sirop de ipeca (rădăcina vomitivă a unor copăcei rubiacei din America de Sud), după care se bea o cană cu apă. Dacă acest sirop nu este disponi-bil, se poate ingera apă caldă şi sărată sau se poate chiar stimula vomitarea iritind fa-ringele cu virful degetelor.

• Spălătura gastrică este metoda cea mai eficientă, dacă este făcută în timp util.În cazul în care pacientul este inconştient el trebuie intubat pentru a-i proteja căile aeriene de aspirație a conținutului gastric. Dacă pacientul este conştient, se va aşeza bolnavul pe partea stângă, cu capul mai jos. Se va introduce pe gură un tub (sondă) înspre stomac, iar prin acesta se vor introduce în stomac 200-300 ml de apă

călduță cu sare. Acesta va fi ținut în stomac 2-3 minu-te menținând tubul ridicat, după care, prin coborârea lui sub nivelul bolnavului, lichidul se va elimina singur. Această spălătură se va repe-ta de 6-8 ori.

• dacă avem la îndema-nă, este preferabil adminis-trarea de cărbune medici-nal activat (30-50g diluat în 150-200ml de apă). Acesta are proprietatea de a neutra-liza multe substanțe toxice. Administrarea de purgative osmotice stimulează evacu-area tubului digestiv prin scaune mai moi şi mai frec-vente. Se pot administra pe gură Sorbitol 70% (1 cană), sulfat de magneziu (15-20g într-o cană de apă) sau citrat de magneziu 10% ( 20-30 g).

• Se administrează, de asemenea, atropină în perfu-zie (1mg repetat la 5-10 mi-nute, până când tegumentele devin uscate, scade secreția salivară şi apare tahuicardia).

Intoxicațiile cu ciuperci cu perioda de incubație lungă sunt cele mai grave. Tratamentul începe cu splă-turi gastrice cu soluție de permanganat de potasiu (0.05%), aşa cum s-a descris mai sus.

Tratamentul este simp-

tomatic: pentru calmarea durerii, perfuzii cu glucoză şi medicamente hepato-pro-tectoare. Tocmai din cauza lipsei unui tratament speci-fic, pronosticul intoxicației este rezervat, multe cazuri ducând la deces, în ciuda tra-tamentului administrat.

În pofida convinge-rii multor culegători de ciuperci că ar cunoaşte bine diferențele dintre ciu-percile comestibile şi cele necomestibile, frecvența intoxicațiilor în perioadele specifice ale anului este foar-te mare.

Pe de altă parte, datori-tă unor fenomene de cloni-zare încrucişată, au apărut specii de ciuperci cu aspect asemănător celor comesti-bile, dar care conțin aceleaşi substanțe toxice cu efectele descrise mai sus. de aceea, recomandarea de a consuma numai ciuperci controlate de specialişti trebuie repetată ori de câte ori se iveşte oca-zia, mai ales din cauza carac-terului foarte grav al acestor intoxicații.

Cele mai sigure ciuperci sunt cele recoltate direct din crescătoriile de ciuperci sau din cutiile de conserve.

Rubrică realizată de Dr. emilian Dragomir

S Ă N Ă TAT E

intoxicaţiile cu ciuperci


C U L T U R Ă

sorin Bălăşcău este mem-bru fondator al Asociaţiei

Culturale “Ars Convivendi” (Arta Convieţuirii) din Spania, membru fondator şi preşedintele Asociaţiei Culturale hispano-romane “Gente” din Quintanar de la Orden (Spania), membru fondator al Uniunii Scrii-torilor si Artiştilor Români “Lucian Blaga” din Spania si membru al aso-ciactiei “Kintafoto” din Quintanar de la Orden.

repere personale:Născut în 15 octombrie 1974 în

Bistriţa, urmează clasele primare la Şcoala Generală Nr.4 din aceeaşi lo-calitate după care continuă cu Liceul Industrial Nr.1 până la revoluţia din 1989, când întrerupe şcoala şi i-a ca-lea străinătăţii.

Întors după ce a văzut realitatea democraţiei, se înscrie la cursurile serale ale Liceului Teoretic “Liviu Re-

breanu“ din Bistriţa unde începe să creioneze primele realizări poetice.

urmează Facultatea de Zooteh-nie din cadrul ”Universităţii de Şti-inţe Agricole şi Medicină Veterinară“ din Cluj (1995-2000) şi îşi continuă studiile cu un master în acelaşi dome-niu (2000-2002).

Dezamăgit de evoluţia şi per-spectiva României porneşte pe dru-mul străinătăţii stabilindu-se în Spania, în 2004, unde locuieşte actu-almente cu soţia sa Felicia Bălăşcău şi cei doi copii Sorina-Bianca Bălăşcău şi Raul Bălăşcău, în Quintanar de la Orden (provincia Toledo).

repere artistice:A publicat de diverse ori în ziarul

“Răsunetul” din România şi “Român în lume” din Spania, a fost intervievat de revista “Quinarte “ şi radio Surco iar, recent, s-a lansat şi pe falia ziaris-tică prin publicarea la 1 august 2012 a materialului „Referendum… BUM!” în “Cronica de BN”(ediţia online) şi pe 16 decembrie 2012 a materialului “Totu-i la fel” în Reţeaua Literară.

Actualmente pregăteşte cartea “Templul Incertitudinilor” în limba

spaniola “El Templo de

las Incerti-dumbres”, ediţie îm-bunătăţită (coperta:

Emil Dan uiuiu; desen:

Eduard Alin Tirei; fotografii: Oli-ver Călin Panţi şi Tomas Mancheno; aprecieri literare: Gelu Vlaşin, Cornel drinovan, Gheorghe Vinţan, Antonio Zaragoza Jimenez etc).

În paralel, este pe ultimii me-tri pentru a finaliza o nouă carte de poezii întitulată “Punţi evolutive” şi are în proiect trilogía fantástică “Rai 5 “.

• 2003 - “Viziuni covârşitoare ca simplu epilog “ - poezie; Editura Clubul Saeculum din Beclean; Lec-tor: Ilie Simion Graţian; Coperta: Radu Hangan.

• 2011 - “Templul Incertitudini-lor “ - maxime şi cugetări; Editura Sf.Ierarh Nicolae din Brăila; Ediţie îngrijită I.V.Stupineanu; Prefata de Cornel Drinovan.

• 2013 - “El Templo de las Incer-tidumbres ” (Templul incertitudi-nilor); Editura: El fantasma de los Sueños; Concept Sorin Bălaşcău; Colaborare: Alexandru dan uiuiu (sculptor), Eduard Alin Tirei (pic-tor), Antonio Zaragoza (jurnalist), Tomas Mancheño (fotograf).

E X P R E S L I T E R A Rsorin Bălăşcău

“Cunoaşterea îţi deschide noi perspective de a gândi”

Editura Niram Art, înființată la Madrid, în anul 2009, lansează

un nou proiect de schimb cultu-ral între Spania şi România. În cadrul acestui proiect, operele mai multor scriitori spanioli vor fi traduse şi publicate în Româ-nia, iar numeroşi autori români vor fi prezentați şi publicați în Spania.

În sensul acesta, patru scri-itori spanioli au fost prezenți la Bucureşti cu ocazia prezentării operelor lor în limba română. Lansările au avut loc la Libra-ria dalles, pe 20 noiembrie şi la Muzeul literaturii Române, pe 21 noiembrie 2013. Cei patru scriitori, Anthel Blau, Antonio Mateos Muñoz, Elimaida Vargas Paz şi Dimitra Agelopoulou au fost prezentați publicului român

de Horia Barna, hispanist, tra-ducător, editor, directorul ICR Madrid între anii 2006 - 2010 şi de dan Caragea, critic literar, lu-sitanist, traducător şi editor.

Cărțile, două de poezii, un roman şi un eseu, abordează pro-blematici de actualitate şi critică. În “din spatele privirii”, viziu-nea poetică a Elimaidei Vargas Paz despre violența în familie prezintă o situație tristă cu care atât Spania, cât şi România se confruntă. Continuând într-un ton nostalgic, Antonio Mateos Muñoz vorbeşte despre efeme-ritatea existenței în “Scrisul ab-sent”, iar dimitra Agelopoulou, autoare de origine greacă în limba spaniolă, pledează pentru întoarcerea la o “Viață primi-tivă”, simplă. În “Zburand prin cerurile interioare”, entuziasmul

cu care Anthel Blau îşi ghidează cititorii către o conştiință matu-ră, a cunoaşterii de sine, oferă un răspuns optimist întrebării despre evoluția omului. Potrivit Niram Art, Anthel Blau a fost ales pentru “marele său talent narrativ şi pentru calitatea sa nu-velistică”.

Moderatorul evenimentelor a fost scriitorul de origine ro-mână Fabianni Belemuski, tra-ducătorul operelor, iar lectura fragmentelor a fost realizată de Andreea Niram (Marketing Cul-tural Espacio Niram - Madrid).

Pe 21 noiembrie, în cadrul evenimentului organizat la Mu-zeu literaturii Române, poetul Paul Vinicius, editor la Muzeul literaturii Române, a vorbit des-pre poezia spaniolă contempora-nă, făcând referire la scriitoarea Elimaida Vargas Paz şi la poeta Dimitra Agelopoulou.

Operele selectate de editura Niram Art constituie începutul unei colaborări pe termen lung, în ambele direcții, între cele două țări. În sensul acesta, la începutul anului 2014, vor fi prezentate la Madrid două volume de poezii ale poeților Adrian Păunescu şi Paul Vinicius. Până în prezent, Editura Niram Art a publicat în Spania mai multe opere literare de autori români, atât poezie, cât şi proză, traduse în limba spani-olă, care au beneficiat de recenzii în reviste de specialitate, au fost prezentate la târguri de carte şi au avut parte de un răspuns favo-rabil din partea criticii spaniole.

editura madrilenă Niram art a prezentat patru scriitori spanioli la Bucureşti

atitudineÎngăduiescA lărmui alămuri pe nămeţi măreţiIar piscurileTemplieri în panteonul veşniciei ca să fieGlorificândHarabagii ce par a fi lăsaţi deoparteDe diletanţiiCe se propăşesc în citadela nedreptăţii .DorescO încătuşare gravă a cununii aroganteCa sacrilegiuLa înşiruirea infinită de cupizi şi neaveniţiFormândSub forma cea mai pură astăziUn eruditCe va debusola a lumii ignoranţei stare.

tăvălug de sentimente umane

rift poetic sfincşii

Zică lumea,Ce a vrea.Munții mei,Puterea mea.Râurile curgătoare,Temelii nemişcătoare.Plopi măreți,Ca vieți de geți.Văi adânci,Ca daci deştepți.dealuri multe,Ca s-afunde.Noi cotropitori,Lacomi de comori.Trecători înguste,

Stropite cu sânge.unde se luptară,Doară pentru țară.În păduri avem,Istoria din vremi.Aşa cum o ştie,Românul de bin .Pajiştile verzi,Tablouri de viteji .lacurile mici,domni drepți,îndirjiți.Ce rămân mereu,În natura vie.Stând drept chezăşie,Noilor idile.

zicală (Prima)

Îndrăznesc a încondeia tăcereaSub formeCopleşite de a minții amărăciuneCe va exoneraPrivirea şi sufletul aievea .Pasiunea ,O sansă pentru un spirit liber ?Sau razăDe speranțe într-un vulcan de ignorantă.Îndrăznesc a încondeia tăcereaSub formeCoplesite de a mintii amărăciuneCe va exoneraPrivirea şi sufletul aievea.

adevăr înăbuşit

Privesc în zări tăcuti şi însingurațiGiganți ce străjuiesc de mii de aniPrivesc, sunt neclintiți şi parcă se gândescSă lase testament sau să rămână enigmatici şi solemni.Nici timpul nu se osteneşte a-i lua la rostCi ii căleste pentru drumul lung şi anevoiosCăci nu sunt doară vechi excentrici ai unui tărâm de mult apusEi sunt eterni şi de aceea au fost născuți.

Înaripate piedestaleCreateDe broderii împanselateDespartÎn sensuri ancestraleNoţiuniPersuav captate.Înaripate penitenţeDeciseLa birouri cu cuscuteContemplăLa natura obedientăZidindCu tăvălugul sentimente.

Lumina suferăAdevarul este înăbuşitPata se întindeVieți ce se scurgApune un soareÎn aer pluteşte deznădejdeaTotul e altfelOrbit , rămâi încremenitŞi niciodatăNu va exista un sfârşitInimi suferăSunt despărțiri şi păcateRegretele lumiiDovezile-n vânt sunt spulberateIar inima suferăŞi adevărul este înăbuşit.

Începând cu 10 decembrie 2013 şi până în ianuarie 2014, ICR Madrid, în cola-

borare cu Cinemateca Spaniolă (Fil-moteca Española) şi Cineteca Madrid, organizează a IV-a ediţie a Zilelor Fil-mului Românesc, care se va desfăşura anul acesta în două spaţii: Cine doré şi Cineteca.

Program Cine Doré/Filmo-teca española (C/ Santa Isabel, 3., Madrid). Bilete: 2,50€/sesiune, 20€/abonament de 10 sesiuni; studenţi - 2€/sesiune; 15€/abonament de 10 se-siuni. Intrare liberă în limita locurilor disponibile pentru sesiunile din 10 decembrie şi din 12 decembrie. marţi, 10 decembrie, ora 19:15: „Sunt o babă comunistă” (2013); miercuri, 11 decembrie, ora 19:00, Sala 2: „Moromeții” (1988); joi, 12 decembrie, ora 19:20, Sala 1: „Matei Copil Miner” (2013);Vineri, 13 decembrie, ora 21:40, Sala 1: „Câinele japonez” (2013) ;marţi, 17 decembrie, ora 19:20, Sala 1: „Poziția copilului” (2013); Duminică, 15 decembrie, ora 19:40, Sala 1: „Când se lasă seara peste Bucu-reşti sau Metabolism” (2013); sâmbătă, 14 decembrie, ora 21:45,

Sala 1: „Rocker” (2012);Duminică, 15 decembrie, ora 19:40, Sala 1: „despre oameni şi melci” (2012).

Program Cineteca (Plaza de legazpi, 8, Madrid). Bilete: 3,50€/se-siune.miercuri, 18 decembrie, ora 20:30, Sala Bora, “În numele primarului” (2013);sâmbătă, 21 decembrie, ora 18:30, Sala Azcona,“Afacerea Tanase. leapsa pe murite” (2013);Ora 20:00, Sala Azcona, ”un gând, un vis, doyle... şi-un pix” (2012);Duminică, 22 decembrie, ora 18:30, Sala Azcona, ”Aici...adică acolo” (2012);Ora 20:30, Sala Azcona, ”după tăcere, ceea ce nu e rostit nu există?” (2012);sâmbătă, 28 decembrie, ora 18:30, Sala Azcona, “În numele primarului” (2013); Ora 20:00, Sala Azcona, ”Aici...adică acolo” (2012),Duminică, 29 decembrie, ora 18:30, Sala Azcona, “Afacerea Tanase. leap-sa pe murite” (2013);Ora 20:00, Sala Azcona, ”după tă-cere, ceea ce nu e rostit nu există?” (2012).

zilele filmului românesc, la madrid ediţia a iV-a


C U R I O Z I T Ă Ţ I

O asociaţie a pro-ducătorilor de cartofi prăjiţi din

Belgia a lansat o campanie na-ţională pentru ca această spe-cialitate culinară să fie inclusă în patrimoniul cultural imate-rial UNESCO.

Cu ocazia “Săptămânii cartofilor prăjiţi din Belgia”, eveniment încheiat pe 1 de-cembrie, uniunea naţională a producătorilor de cartofi prăjiţi belgieni (L’Union na-tionale des frituristes belges/ uNAFRI) a decis să se mobi-lizeze pentru ca această speci-alitate culinară să fie inclusă în patrimoniul cultural imaterial uNESCO, după modelul unor preparate din gas-tronomia franceză, informează lefigaro.fr, ci-tat de agenţia Mediafax.

Cartofii prăjiţi belgieni au o veritabilă reputaţie de apărat, întrucât 96% dintre familiile belgiene includ acest preparat cel puţin o dată pe lună în meniul lor. Belgienii spun că acest preparat speci-fic, o combinaţie între cartofii din varietatea “bintje” şi uleiul pentru prăjit, are un gust unic.

Belgienii care adoră car-tofii prăjiţi vor să promoveze

preparatul şi şi-au fixat urmă-torul obiectiv: recunoaşterea pe plan mondial a acestui simbol al gastronomiei naţi-onale.

“Gustul delicios al carto-filor prăjiţi, atmosfera unică din restaurantele de profil şi caracterul artizanal al produ-cătorilor noştri fac din cartofii prăjiţi nu doar un deliciu, ci şi o bogăţie culturală unică”, se afirmă într-un mesaj pos-tat pe site-ul creat cu ocazia “Săptămânii cartofilor prăjiţi din Belgia”.

Asociaţia uNAFRI a de-pus deja un dosar pe masa de lucru a ministrului flamand al Culturii şi a făcut apel, în paralel, la sprijinul publicului, un element considerat vital. În acest sens, uNAFRI a lan-sat o petiţie pe internet, dar şi în restaurantele care prepară şi comercializează cartofi pră-jiţi.

Preşedintele uNAFRI

aşteaptă decizia comunităţii flamande care va fi anunţată în decembrie. Cererea de re-cunoaştere a statutului speci-al al cartofilor prăjiţi belgieni va fi apoi trimisă comunităţii francofone şi celei germano-fone, înainte de a fi expediată la UNESCO.

“Este minunat că avem un proiect care promovează un element al culturii belgiene. Cartofii prăjiţi ne unesc. Tre-buie să renunţăm la această mentalitate tipic belgiană, po-trivit căreia orice este belgian reprezintă ceva rău”, a decla-rat preşedintele uNAFRI.

Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tra-diţii şi expresii orale, in-cluzând limba ca vector

al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolu-lui, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoş-tinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradi-ţionale.

din România, trei dintre elementele au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patri-moniului Cultural Imaterial al umanităţii: Ritualul Căluşu-lui, doina şi Tehnici de prelu-crare a Ceramicii de Horezu.

Belgienii vor să înscrie cartofii prăjiţi în patrimoniul mondial UneSCO

Privind casa din imagine ne pu-nem câteva în-trebări fireşti:

"Cum e posibil ca scându-rile din care este construită această cabană să se menţină suspendate?" "Şi cum este posibil să vedem prin aceas-tă căsuţă ca şi cum ar avea o parte din pereţi transpa-renţi?"

Ei bine, după cum pro -

babil unii v-aţi dat deja seama este vorba de un efect optic creat de un ameri-can ingenios pe nume Phillip K. Smith III. Cabana, "bote-zată" lucid Stead, este situată în faimosul deşert nordame-rican Joshua Tree, California (S.U.A) şi este un punct de atracţie pentru toţi cei care străbat zona.

Adevărul este că, la prima vedere, oricine vede căsuţa cu pricina rămâne impresionat de felul în care

aceasta se amestecă cu deco-rul deşer-tului. Ceea ce mulţi nu ştiu, însă, este faptul că efectul pe care îl dă această construcţie curioasă se datorează unor oglinzi.

de altfel, cabana nici măcar nu este

c o n -s t r u -ită de S m i t h . C ă s u ţ a era acolo iar aces-ta şi-a p r o p u s doar să facă unele modificări.

El a dat jos anumite părţi din pereţi substituin-du-le cu oglinzi aşe-zate în pozi-ţie orizonta-lă, lucru care a dus la efec-tul pe care îl vedeţi. Pen-tru un efect şi mai spec-tacular acelaşi material l-a

f o -losit şi pentru fe-

restre.Pe înserate şi la răsăritul

soarelui micuţul edificiu re-flectă o impresionantă ima-gine a deşertului iar noaptea ferestrele de tip oglindă sunt iluminate de nişte panouri LED de diferite culori dând cabanei un aspect total dife-rit de cel din timpul zilei.

Potrivit lui Smith scopul cu care a creat Lucid Stead este acela de "a scoate în evi-denţă şi a observa liniştea şi ritmul în care deşertul suferă anumite schimbări, lucru de care uneori nu ne dăm sea-ma".

Căbănuţa “transparentă” din deşertul joshua tree

Un deţinut din Suedia, în vâr-stă de 51 de

ani, a evadat din închisoare pentru a-şi trata o durere de dinţi.

după aceasta, el s-a predat poliţiei, dar fuga sa din penitenciar i-a prelungit termenul de pedeapsă cu o zi.

„Îl dureau dinţii şi dorea să meargă la dentist. După ce a ieşit de la dentist, s-a predat poliţiei”, au declarat respon-sabili ai închisorii, citaţi într-

o ştire Agerpres/AFP.deţinutul, condamnat

la o lună de detenţie, a eva-dat la începutul lunii noiembrie, cu doar două zile înainte de finalizarea p e d e p s e i , de la închi-soarea din O e s t r a g a a r d (sud-estul Suediei), un penitenciar cu măsuri de securitate nu foarte stricte.

Bărbatul s-a plâns de

durerea de dinţi cu patru zile înainte de evadare, dar responsabilii închisorii n-au

reacţionat.“Toată faţa

îmi era umflată. Până la urmă, n-am mai su-portat. Acum nu-mi mai

rămâne decât să plătesc factura

la dentist”, a declarat bărbatul, deja în libertate, pentru cotidianul suedez “Dagens Nyheter”.

Un suedez a evadat pentru a merge la dentist

Telefon 900 81 16 32 · moneygram.esTelefon 900 81 16 32 · moneygram.es

Transferul tău de bani este un dar

*Oferta este valabilă pentru acele transferuri de bani care se efectuează începând cu 25 noiembrie 2013 până în 31 decembrie 2013, inclusiv, din Spania înspre oricare dintre următoarele ţări: Ecuator, Columbia, Bolivia, Paraguay, Peru, Republica Dominicană, Argentina, Brazilia, Uruguay, Chile, Honduras, Venezuela, România, Polonia, Spania, Filipine şi Mexic şi care au fost înscrise în cenamoneygram.es. Prezenţa este limitată la 50 de persoane în fi ecare oraş (Madrid, Barcelona, Castellon şi Valencia). Regulamentul a fost depus la notar. Prin efectuarea unui transfer de bani înspre una dintre destinaţiile indicate mai sus acceptaţi conţinutul regulamentului respectiv. Se vor respecta termenii şi condiţiile. © 2013 MoneyGram. Toate drepturile rezervate.

@moneygramMe/moneygram

Înregistrează-te la cenamoneygram.es

La Crăciunul acesta, Moneygram te invită* la una dintre cele patru cine festive de Crăciun

pe care le celebrăm la Madrid, Barcelona, Castellon şi Valencia.


P U B L I C I T A T E15www.romaniaexpres.es

P U B L I C I T A T ENr.10 / 27 iunie 2013

LOGISTIC EXPRESS S&M Programul de distributie si preluare a pachetelor pe teritoriul ROMANIEI Valabil de la data de 01.03.2013 Editia a 6-a

SEBES MIERCURI Str. Mihail Kogalniceanu nº 15 A Tel. 0744 814 862

RUTA ALBA-IULIA - CLUJ – BAIA MARE - TURDA MIERCURI Tel. 0745 860 604

ALBA-IULIA Benzinaria PETROM - Moara 13:00 BLAJ Hotel TIRNAVA 14:00 TEIUS LUKOIL 15:00 AIUD Vis –a-vis de Politie 15:30 UNIREA Intersectie Alba - Cluj 16:00 CLUJ NAPOCA Benzinaria MOL – Calea Turzii 19:00 ZALAU Autogara (Parcare Unicarm) 21:00 JIBOU La bariera – Aviz telefonic 22:00

JOI Tel. 0745 860 604 SATU MARE Parcare „UNIO” – linga Imbracamintea 7:00 BAIA MARE Benzinaria MOL la „Semiluna” 8:30 DEJ Gara 10:30 GHERLA Benzinaria PETROM-centru 10:45 BECLEAN Aviz telefonic 11:30 BISTRITA Gara 12:30 REGHIN Biserica Saseasca 14:00 CIMPIA TURZII Fosta POSTA 16:00 TURDA Parcare MATERNA 16:30

RUTA BRASOV – MEDIAS – TG. MURES JOI Tel. 0751 297 217

FAGARAS Fam. STINIGUTA Str. Tabacari Nº3 Tel 0268/ 212 652

BRASOV Fam. PALFI Str. Codrii Cosminului Nº145 Tel. 0745 021 902

TIRNAVENI Autogara - linga PLUS 9:00 MEDIAS Gara 10:00 SIGHISOARA Gara 11:00 TIRGU MURES Gara 12:30 LUDUS PECO – linga bariera 14:00

RUTA DEVA – CRAIOVA – RESITA - TIMISOARA MIERCURI Tel. 0741 372 822

CUGIR Vis-a-vis de Catedrala 9:30 ORASTIE Vis-a-vis de Stadion 10:30 DEVA Benz. PETROM linga Mc Donald’s 11:00 HUNEDOARA Benz. MOL iesirea spre Deva 11:30 CALAN LUKOIL – Aviz telefonic HATEG Intre biserici 12:30 PETROSANI Parcare Benz. AGIP 13:30 TG. JIU Poarta Sarutului 15:00 ROVINARI Gara 15:30 FILIASI PETROM – Aviz telefonic CRAIOVA Parare Gara 17:30 BAILESTI Magazin Profi (Victoria) 19:00 DROBETA Parcare Podul Gruii 21:00 MOTRU PETROM 21:45 ORSOVA Aviz telefonic

JOI Tel. 0741 372 822 OTELU ROSU Intersectie – Centru 8:00 CARANSEBES Gara 9:00 RESITA Benz. PETROM - Dacia Service 10:00 BOCSA Primarie 10:30 LUGOJ Calea Fagetului (vis-a-vis de cimitir) 12:00

TIMISOARA Fam. IVANOVICI Str. Ioan Slavici Nº 37 Tel. 0755 168 951

14:00

ARAD Benz. PETROM Micalaca 16:00

RUTA CRACAL - ALEXANDRIA – PITESTI - SIBIU MIERCURI Tel. 0752 154 285

DRAGASANI Aviz telefonic 14:00 BALS Parcare Monument 15:00 CARACAL Primarie 16:00 DRAGANESTI – OLT Aviz telefonic ROSIORI DE VEDE Hotel Vedea 17:00 ALEXANDRIA MOL – Soseaua Bucuresti 18:00 TURNU MAGURELE Parcare Stadion 19:00 CORABIA Gara 19:30

JOI Tel. 0752 154 285 SLATINA Benzinaria PETROM – linga Stadion 7:30 SCORNICESTI Sala de sport 8:30 PITESTI Parcare vis-a-vis de Gara 9:30 CURTEA DE ARGES Gara 12:30 RIMNICU VILCEA Benzinari MOL – Spital Nord 13:30 SIBIU Motel PETROM 16:30

RUTA FETESTI – CONSTANTA – TULCEA - SLOBOZIA MIERCURI Tel. 0741 751 044

FETESTI PETROM – spre Cernavoda 16:30 CERNAVODA Gara - Aviz telefonic MEDGIDIA PETROM – spre Cernavoda 17:30 MANGALIA Statia Crimbo 18:30 CONSTANTA Parcare Gara 19:30 NAVODARI Parcare „Trei Magari” 20:30 DOUA CANTOANE Intersectie 21:15

JOI Tel. 0741 751 044 BABADAG Biserica Turceasca 7:00

TULCEA Fam. ZAHARIA Str. Avram Iancu Nº 7 A Tel. 0747 071 419 / 0730 106 030 8:00

ISACCEA Centru - Aviz telefonic HIRSOVA Judecatorie 11:30 TANDAREI Primarie - Aviz telefonic SLOBOZIA PETROM – Hotel Paradis 12:30 CAZANESTI La intrare - Aviz telefonic URZICENI Gara 13:30





14:00














14:00














14:00










RUTA ROMAN – VASLUI – FOCSANI - BACAU MIERCURI Tel. 0740 709 351

OITUZ Jitarie 14:30 TG. OCNA Hotel Magura - Aviz telefonic DARMANESTI Halta Darmanesti - Aviz telefonic COMANESTI LUKOIL (Fosta IRTA) - Aviz telefonic MOINESTI Parcare Politia Veche - Aviz telefonic ROMAN Hotel ROMAN 17:00 NEGRESTI Parcare BCR - Aviz telefonic VASLUI Gara 19:00 HUSI DAC PETROL - centru 20:00 BIRLAD Gara 21:00

JOI Tel.0740 709 351 RIMNICU SARAT Restaurant TURIST 6:45 FOCSANI Gara 8:30 TECUCI Gara Nord 9:30 MARASESTI Gara - Aviz telefonic ADJUD Gara 10:30 BACAU Stadionul Municipal 12:00 ONESTI Fabrica de Piine 13:30 TIRGU SECUIESC Autogara - Aviz telefonic COVASNA Benz. PETROM - spre Sf. Gheorghe – Aviz

telefonic SFINTU GHEORGHE Autogara – Aviz telefonic

RUTA PIATRA NEAMT – PASCANI – IASI - SUCEAVA MIERCURI Tel. 0746 984 897

TOPLITA FASTFOOD - centru 14:00 GHEORGHIENI In fata la liceu - Aviz telefonic BICAZ PETROM - Aviz telefonic PODOLENI Iesirea spre Buhusi - Aviz telefonic BUHUSI Gara 17:00 PIATRA NEAMT Parcare KAUFLAND 18:00 TIRGU NEAMT Mol – linga Arianis 19:00 FALTICENI Nada Florilor 19:45 PASCANI Gara 21:15 TIRGU FRUMOS Benz.OMW - linga piata 22:00

JOI Tel. 0746 984 897 IASI Gara mare 7:00 COTNARI Vis-a-vis de Popas 9:15 HIRLAU Hotel RARESOAIA 9:30 BOTOSANI OMW – Calea Sucevei 10:30 SUCEAVA OMW - Obcini 12:00 GURA HUMORULUI PETROM – spre Suceava 13:00 CIMPULUNG MOLDOVENESC Gara 14:00 VATRA DORNEI Stadion - Aviz telefonic

RUTA BUZAU – BRAILA - GALATI MIERCURI Tel. 0751 297 217

BUSTENI Centru Aviz telefonic SINAIA Gara Aviz telefonic COMARNIC La Vulturul Aviz telefonic MIZIL Terasa „La Lupu” Aviz telefonic

JOI

BUZAU Fam. BORICEANU; Str. Proiectata, Nº18; Tel. 0745 333 246

BRAILA Fam. ISMAIL; Str. Masinilor Nº3 Tel. 0745 485 777

GALATI Fam. BURLIBASA; Str. 9 Mai Nº 49 A Tel. 0744 871 321

RUTA GIURGIU-BUCURESTI–PLOIESTI-TIRGOVISTE

MIERCURI Tel 0742 181 289. GIURGIU LUKOIL – Restaurant Andaluzia 15:30 CHIRNOGI La Primarie – Aviz telefonic OLTENITA La Turn – linga parc 17:00 CALARASI Gara 18:00 BUCURESTI Benz. MOL – Lujerului (Militari) 20:30

JOI Tel 0742 181 289 PLOIESTI Gara de Vest 7:00 CIMPINA Benzinaria TIBI – OIL 8:30 FILIPESTII DE PADURE La Monument 9:00

MORENI La Monument 9:15 TIRGOVISTE Gara 10:00 GAESTI Vis-a-vis de CEC 11:00 CIMPULUNG MUSCEL Hotel Muscel 13:00










JOI













JOI













JOI




LOGISTIC EXPRESS S&MProgramul de distribuţie şi preluare a pachetelor pe teritoriul ROMÂNIEI - Valabil de la data de 01.03.2013


PA G I N A C O P I I L O R

ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ

Casa regală din românia FerDiNaND i

Să ne cunoaştem ţara! File de istorie

GhicitoriA venit baba din munţiPeste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveştiFlori de gheaţă la fereşti.

Când nu e zăpadăCând nu e zăpadăCând nu e zăpadăDoarme în ogradă,Doarme în ogradă,Doarme în ogradă,

Când nu e zăpadăDoarme în ogradă,

Când nu e zăpadăCând nu e zăpadăCând nu e zăpadăDoarme în ogradă,



Când nu e zăpadăCând nu e zăpadăCând nu e zăpadăDoarme în ogradă,

Când nu e zăpadă

Dar când ninge-afarăDar când ninge-afarăDar când ninge-afarăCu copiii zboară.Cu copiii zboară.Cu copiii zboară.

Moale, albă şi pufoasăMoale, albă şi pufoasăMoale, albă şi pufoasăPentru câmp e haină groasă.Pentru câmp e haină groasă.Pentru câmp e haină groasă.

Moale, albă şi pufoasăPentru câmp e haină groasă.

Moale, albă şi pufoasăMoale, albă şi pufoasăMoale, albă şi pufoasăPentru câmp e haină groasă.



Moale, albă şi pufoasăMoale, albă şi pufoasăMoale, albă şi pufoasăPentru câmp e haină groasă.

Moale, albă şi pufoasă

(Zăpada)(Lunile anului)

(Iarna)

(Sania)Doisprezece fraţi aleargă,Anul cât este de lung;Fug de zor prin lumea-ntreagă,Niciodată nu se-ajung.

Când jălea el aşa, iacă şi capra venea cât putea, încărcată cu de-a mâncării şi gâfuind. Şi cum venea, cât de colo vede

cele două capete, cu dinții rânjind, în fereşti.– dragii mămucuței, dragi ! Cum aşteaptă ei cu bucurie şi-mi râd înainte când mă văd !Băieții mamei, băieți,Frumuşei şi cucuieți !Bucuria caprei nu era proastă. Dar când s-apropie bine, ce să vadă ? un fi or rece ca gheața îi trece prin vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde în tot trupul, şi ochii i se păinjinesc. şi ce era nu era a bine !... Ea însă tot merge pân' la uşă, cum poate, crezând că părerea o înşală... şi cum ajunge, şi începeTrei iezi cucuiețiUşa mamei descuieți !Că mama v-aduce vouă :Frunze-n buze,lapte-n țâțe,Drob de sareÎn spinare,MălăieşÎn călcăieşSmoc de fl oriPe subsuori.Atunci iedul mezin - care acum era şi cel dintâi şi cel de pe urmă - sare iute şi-i deschide uşa. Apoi s-aruncă în brațele mâne-sa şi cu lacrimi de sânge începe a-i spune :– Mămucă, mămucă, uite ce am pățit noi ! Mare foc şi potop au căzut pe capul nostru !Capra atunci, holbând ochii lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămâne încremenită !... dar mai pe urmă, îmbărbătându-se, şi-a mai venit puțin în fi re ş-a întrebat :– da' ce-a fost aici, copile ?– Ce să fi e, mămucă ? Ia, cum te-ai dus dum-neata de-acasă, n-a trecut tocmai mult şi iacă cineva s-aude bătând la uşă şi spunând :Trei iezi cucuieți,Mamei uşa descuieți...– Şi ?...– Şi frate-meu cel mare, nătâng şi neastâmpă-rat cum îl ştii, fuga la uşă să deschidă.– Ş-atunci ?...

– Atunci, eu m-am vârât iute în horn, şi fra-te-meu cel mijlociu în cherşin, iar cel mare, după cum îți spun, se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul !...– Ş-atunci ?...– Atunci, grozăvie mare ! Nănaşul nostru şi prietenul dumitale, cumătrul lup, se şi arată în prag !– Cine ? Cumătrul meu ? El ? Care s-a jurat pe părul său că nu mi-a spărie copilaşii nici-odată ?– Apoi da, mamă ! Cum vezi, i-a umplut de spărieți !– Ei las', că l-oiu învăța eu ! dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată joc de casa mea ? Şi pe voi să vă puie la pastramă ? Nici o faptă fără plată... Ticălosul şi mangositul ! Încă se rânjea la mine câteodată şi-mi făcea cu măseaua...

Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el : n-am sărit peste garduri niciodată de când sunt. Ei, taci, cumătre, că te-oiu dobzăla eu ! Cu mine ți-ai pus boii în plug ? Apoi, ține minte că ai să-i scoți fără coarne !– Of, mămucă, of ! Mai bine taci

şi lasă-l în plata lui Dumnezeu ! Că ştii că este o vorbă : "Nici pe dracul

să-l vezi, da' nici cruce să-ți faci !"– Ba nu, dragul mamei ! "Că până la dum-nezeu, sfi nții îți ieu sufl etul." ş-apoi ține tu minte, copile, ce-ți spun eu : că de i-a mai da lui nasul să mai miroase p-aici, apoi las' !... Numai tu, să nu cumva să te răsufl i cuiva, ca să prindă el de veste.Şi de-atunci căuta şi ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. Se pune ea şi stă în cumpene, cum să dreagă şi ce să-i facă ?"Aha ! ia, acum i-am găsit leacul, zise ea în gândul său. Taci ! că i-oiu face eu cumătrului una de ş-a muşca labele !"Aproape de casa ei era o groapă adâncă; aco-lo-i nădejdea caprei.– la cadă cu dubală, cumătre lup, că nu-i de chip !... Ia, de-acu să-ncepe fapta : Hai la trea-bă, cumătriță, că lupul ți-a dat de lucru !"

Capra cu trei iezi partea a II-ade Ion Creangă

Poveşti româneşti

(Continuarea în numărul viitor)

(Urmare în numărul trecut)

De pe care culoar vine patinând renul?

astazi ziua-ntreagăa tot nins şi-a nins.Parcă mai aproapeCasele s-au strâns.

a-ngheţat de-acumaLacul cel verzui,Luna patineazăPe oglinda lui.

Dealul singuratic,Deşteptat de ger,

Numără în şoaptăstelele din cer.

iară pomii poartăalbul iernii strai

Şi visează dulceFlorile de mai...

noapte de iarnă


F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Controlul mental (2)Mintea

e un lucru mi-

nunat. Asemenea unui computer personalizat, operează cu milioane de biţi. Virtual, orice afecţi-une a noastră e determi-nată de minte. Ceea ce gândim ne poate afecta comportamentul în bine sau în rău. Iată de ce este esenţial fondul mental în vederea unui com-portament corespunză-tor. O persoană preocu-pată de lucruri negative va deveni ea insăşi o persoană negativă şi pe-simistă. O persoană care se concentrează asupra gândurilor mizere, va ajunge la acte mizera-bile. Prin contrast, dacă ne concentrăm asupra lucrurilor pozitive şi sănătoase, vom începe să facem lucruri bune.

Studii recente de psihologie au demon-strat relaţia dintre gân-dire şi comportament. Facem ceea ce gândim, iar ceea ce gândim de-vine acţine. Dacă avem voinţa de-ai îngădui lui Dumnezeu sa ne cureţe mintea şi să o umple cu

gânduri curate, rezul-tatul se va putea vedea în toate domeniile vieţii noastre. Dacă refuzăm să-i supunem gândurile,

vom fi în continuare încătuşaţi de vinovăţie şi de obişnuinţe destruc-tive puternice, iar ispita ne va copleşi pentru că nu suntem protejaţi în-deajuns în faţa ei. Astfel, înainte de a aprofunda aceste probleme serioase ale vieţii credinciosu-lui, să vedem care este Cuvântul Domnului în privinţa stăpânirii gân-durilor şi a controlului minţii.

Apostolul Pavel a spus-o astfel: „Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi

trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca o închinare a voastră cea duhovnicească. Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvâr-şit.”

Acest pasaj famili-ar este în acelaşi timp profund şi simplu.

Cheile fundamentale pentru o viaţă creştină sunt aducerea trupuri-lor ca jertfe vii şi prin înnoirea minţii. „Dar

cum să ajung acolo?” vă veţi întreba. Să ne oprim asupra minunatului adevăr conţinut în acest pasaj.

Expreasia „aducerea trupurilor” se referă la obligaţia credincioşilor de a-şi „părăsi” trupul în slujba lui Hristos. Cu-vântul aducere este un termen tehnic, însem-nând în greacă „aducere la sacrificiu”. Credincio-sul trebuie să se dedice lui Dumnezeu în mod deliberat, asemenea unei jertfe aduse lui Dum-nezeu. de fapt, Pavel continuă spunând că un astfel de act al dedicării este „o slujbă duhovni-cească.”

Cuvântul „duhov-nicesc” înseamnă aici

„raţional” sau „logic” ( din cuvântul grecesc logikos). Astfel, singu-rul lucru logic pe care credincioşii îl pot face

este de a se aduce sau de a se dedica slujbei lui Dumnezeu. Prin urma-re, necesitatea trupurilor noastre se defineşte prin devoţiunea conştientă şi dedicată în slujba lui Dumnezeu.

Înainte de a ajunge la maturitate în calea voastră către Dumne-zeu, trebuie să înţelegeţi realitatea faptului că trupul vostru aparţine lui Dumnezeu. Hristos a murit pentru păcatele voastre şi sângele Său v-a răscumpărat din ghearele Satanei. Prin urmare, contează tot ceea ce faceţi cu trupul vostru pentru că acesta nu vă mai aparţine, ci este al lui Dumnezeu.

Al doilea aspect se

referă la ”înnoirea min-ţii”. Acesta este procesul prin care ne părăsim lumea îndreptându-ne spre chipul lui Hris-tos. Porunca negativă, „să nu vă potriviţi” se referă efectiv la a „nu te lăsa modelat sau for-mat” de lumea aceasta. Traducerea Philips: „Nu lăsa lumea din jur să te constrângă în propriul ei tipar” este exactă.

Termenul trans-format ( corespondent al grecescului me-tamorphousthe) are aceeaşi rădăcină lexicală cu metamorphosis, însemnând schimbare interioară cu efectul vizibil într-o schimbare exterioară. Când omida înceată şi bătrână trece prin „metamorphosis”, ea se transformă în flu-turele viu şi colorat. O schimbare radicală.

Această înnoire a minţii este direct legată de noua naştere care aduce cu sine regenera-rea sufletească. Odată născuţi din nou, înce-pem să gândim diferit pentru că vederea noas-tră spirituală a fost ilu-minată de Dumnezeu. Prin urmare, calitatea morală a acţiunilor şi raţionamentelor noas-tre suferă o prefacere diamentral opusă prin puterea lui Dumnezeu.

„Minunat”, veţi spune, „dar cum por să ajung eu însumi acolo?”(Continuarea în numărul viitor)


A N U N Ţ U R I

imoBiLiareÎnchirieri

Închiriez 2 camere mari pen-tru fată, baiat sau familie serioasă, aproape de aeroport lângă C.C. Ple-nilunio. Camere luminoase cu in-ternet AdSl, gaz natural, bucătărie mare cu 2 frigidere, 2 băi, posibilita-te de conectare digi satelit România. Conexiune autobuze verzi Av. de America şi autobuz roşu 77. Zona li-niştită şi frumoasă, cu gaz, curent şi apă inclus în pretul de 235€ pentru o persoana sau 325 pentru o familie de 2 persoane. Tel 678.124.723. Marian. Doar pentru persoane de încredere ce muncesc.

•Închiriez cameră în Rivas, aproape de metro şi autobus la bloc într-un apartament cu 3 camere. Locuim 3 persoane. Avem digi.Apa rece nu se plăteşte. Condiţii bune. 160euro. Tel. 627.287.740

•Închiriez apartament 2 camere+salon, balcon mare, se-mimobilat, etaj 5, ultim, ascensor, zonă foarte bună, în Madrid. Metro Ciudad lineal. Preţ 600€/lună nego-ciabil.. Tel: 687.760.067.

•Închiriez apartament cu 3 camere+salon, 120 mp, balcon, boxă, garaj, nemobilat, incălzire gaz, 30 km de madrid, lipit de A4, zona Seseña, 400€/lună. Cristi. Tel. 606.750.991.

•Închiriez cameră pentru o per-soană sau două în Rivas-Urbanizaci ones, aproape de metr ou şi autobuz. Avem internet si Dig i. Locuim 3 per-soane în apartament. Preţ: 170€. Tel 642.991.773

•Închiriez cameră de „matri-monio” pentru o persoană. Con-diţii bune, persoane puţine. Preţ 200€ (cheltuieli incluse). Torrejon de Ardoz, zona las Veredillas. Tel. 642.861.179.

Vânzări•Vând urgent teren intravilan

4422 m2 extra vilan, 22655 m2 în Băiceni, Com. Cucuteni, Jud. Iaşi. Preţ 40.000 de euro, negociabil, Tel. 642.88.00.46.

•Vând casă familială în Câmpia Turzii, cochetă şi la preţ de aparta-ment, cf în regulă, un unic propietar, bine situată între combinat şi gară, str. Nicolae Titulescu,7. Cei intere-saţi pot suna la 0034/68.65.69.718 sau pot scrie la [email protected]

•Vând teren pentru construcţii, casă, vilă la ieşirea din oraşul Ne-greşti-Vaslui, spre Siliştea pe partea dreaptă (dN 15), cu suprafaţa de 3.200mp. Deschiderea la stradă este de 20m. Preţ 7€/mp negociabil. Tel. 642.960.470, skype: vand.teren

•Vând apartament 3 camere, 60 mp, în dEJ, jud. CluJ, zonă centrală: decomandat, 2 băi, balcon, centrală proprie, gaz, mobilat. Garaj perso-nal, parcare personală, cu coper-tină, compartiment în beci şi pod. Bloc şarpantă, o singură scară. Preţ: 50.000€. Info: Tel: +34.671.555.310 şi +40.743.682.858 sau e-mail: [email protected]

•Vând garsonieră conf.1, etaj 4, în cartierul V. Frumoasei, Sebeş, jud. Alba. Cu îmbunătăţiri: centrală proprie, termopane, gresie, faianţă, parchet şi mobilată complet. Preţ: 19.900€ neg. Tel. 674.939.568

•Vând vilă (la gri) 14 km de centrul Bucreştiului (PiaţaUniri) zona vile: suprafaţă construită: P+1; 145mp, teren 309mp. Par-ter: living 25mp, bucătărie 16mp, baie 5mp. Etaj: 2 dormitoare 12mp, baie 4,5mp, 1dormitor 15mp+baie 6mp. Materiale folosite: cărămidă PoroTHerm+uşi şi geamuri termo-pan exterior. Preţ: 52.500 euro. Tel. 642.866.955, 0040/721.726.514

•Târgovişte micro 6-de vânzare apartament 2 camere confort 1 semi-decomandat; are uşă din lemn masiv,

centrală termică, gresie, faianţă, ter-mopan, instalaţie electrică şi sani-tară refăcute, balcon lung închis în termopan, izolat termic la interior, geam de aerisire la baie. Pret 27.000 euro. Tel. 0040/722.526.510.

•urgent vând apartament cu 4 camere în lupeni (Hd), nefini-sat; la stradă. Preţ avantajos. Tel. 642.997.452.

•Vând casă în loc. Nedeia (jud. dolj), cu grădină de 600mp, la 5 km de Dunăre; zonă neinundabilă. Tel. 642.871.686.

•Particular, vând 1ha de pădure de stejar, întăbulat în judeţul Mara-mureş, la 12 km de Baia Mare, zona de lizieră, acces la 1km de dN1, posi-bilitate curent la 200m de sursă. Ideal pentru a construi o căsuţă de vacan-ţă. Preţ 3.500€. Tel. 642.791.060.

•Vând casă în loc. Horia, nr. 221, Jud. Arad, cu 213 mp locuibili for-mat din: bucătărie de 3.8/4.2m, salon de 5/6m, 3 dormitoare de 4/3m, hol închis de 14/1.4m, curte interioara betonată. Cu baie (wc) în casă şi wc de serviciu afară, cu fosă de scurgere, apă curentă şi gaz la poartă. Grădină de 700mp. Suprafaţă totală 1.130 mp. Preţ 48.000 €. Tel. 0034-697.629.439. Email: [email protected].

•Particular, vând teren cu casă (de reconstruit) în Robleda, Sala-manca. Casa are 104 metri iar terenul 100. Preţ 15.000€. Tel. 634.744.817.

•Vând sau dau la schimb cu un apartament, casă în Vingard (jud. Alba). Tel.637.001.796

•Vând casă în Teiuş, jud. Alba. Are 5 camere, 2 bucătării, 2 curţi, beci şi grădină. Sunt în total 450mp. Preţ 45.000€ neg. Tel. 655.149.458.

•Vând 1ha de pământ, 10.000 mp agricol, în Topraisar, Jud. Constanţa. Preţ 5.000€ neg.Tel.642.866.955

• Vând apartament cu 3 camere în Alexandria, lângă Piaţa Centrală, et. 7/10. dotări: centrală proprie, ter-mopane, parchet, gresie, faianţă, aer condiţionat. Preţ: 38.000 euro. Tel. 0040-742618782.

•Vând 1100m teren intravilan cu deschidere 14m în staţiunea balneo-climaterică Soveja, Jud. Vrancea. Se poate construi vilă, casă, orice. Preţ. 30euro/m2. Tel. (0034)664335632, (0040)744119436. Rog să sune doar cei interesaţi.

•Vând teren intravilan de 400 m2 în Bucureşti, str. Teiuş, nr. 170. Front stradal de 22m, gaze şi electricitate. Preţ: 16.000€. Tel. 652.929.794. Liviu.

auto•Vând BMW 320d, din 2002,

186.000 km, 5,7l/100km. Accept va-riante, la schimb maşină înscrisă în România+diferenţa; de preferinţă furgonetă, etc. Tel. 602.511487

•Vând Mercedes-Benz Ml270 cdi, gri, din 2005 cu nenumărate op-ţiuni:, închidere centralizată, control de stabilitate, esp, abs, isofix, pdc, volan multifuncţional, climatizator, scaune, geamuri şi oglinzi cu reglaj electronic, limitator de viteză, anti-ceaţă, senzor de lumină şi ploaie, cd, jenţi de aluminiu, suport pentru braţ şi cu direcţia recent făcută. Un sin-gur proprietar. Foarte îngrijit. Preţ 9.500 €. Tel. 603.209.120

•Vând Ford Mondeo diesel din 2004, 115 cv, culoare roşie, 175.000 km. Merită văzut. Tel. 642.991.773.

LoCuri De muNCĂCereri

•doamnă respectabilă, caut

de muncă, ca externă în menaj sau îngrijit copii, în zona Zaragoza. Am experienţă în domeniu. Tel. 642.691.395

•Bucătar s-au ajutor de bucatar spaniol şi bucătar român cu mul-tă experienţă în ambele bucătării. Pregătesc mâncăruri pentru nunţi, botezuri şi zile onomastice. Program disponibil şi autoturism propiu. Tel. 642.601.906.

•d-nă românacă, 46 ani, edu-cată, harnică, serioasă, având acte în regulă, caut de muncă ca externă în zona Madrid. Am experienţă în menaj, bucătărie ( multiple abilităţi gospodăreşti), curăţenie, îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă. Tel. 602.538.831

•Caut de muncă la curăţenie cu ora, vânzătoare, îngrijire de copii sau persoane în vârstă. Am acte în regu-lă. Ofer seriozitate! Tel. 666.031.866.

•Caut muncă în domeniul hote-lier: receptie sau comerţ alimentar: facturare. Tel. 642.866.955

•doamnă, 53 de ani, caut loc de muncă la o familie de români pen-tru a îngriji copii mici, vârstnici sau eventual curăţenie. Locuiesc în Ma-drid. Tel. 602.593.830.

•Bucătăreasă, 39 de ani, 8 ani de experienţă demonstrabilă în dome-niu în Spania, Italia şi România, caut de lucru în Com. Madrid. Ofer şi rog seriozitate. Tel. 603.215117.

•Busco trabajo como interna o lo que sea, en Guadalajara, Madrid o alredendores. Seria, formal, con experiencia y referencias. Tengo papeles en regla! Tel. 642.324.703. Albertina.

•Am 29 de ani şi caut un post de muncă, ca şofer de tir, tahograf, atestat transport de marfă! Serios, muncitor şi responsabil, nu contează unde este locul de muncă, intern sau international. Tel. 0760119537. E-mail: [email protected].

•Tânară, caut un post de re-cepţioneră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola şi engleza (nivel alto). Pot fi contactă la telefon 664105704 sau 642866955. Iulia.

•Instalator (fontanero) cu expe-rienţă, caut de muncă. Pot fi contac-tat la tel.642.746.836

•Bărbat cu „tarjeta” de construc-ţii de 8 şi 20 de ore, cu recomandări, caut de muncă în construcţii ca „peon”, „oficial”, grădinar sau în ori-ce alt domeniu. Ofer recompensă!. Tel. 642.219.600.

oferte•urgent! domn, caut doamnă

în jur de 45 de ani pentru a lucra ca „matrimonio”. Avem loc de mun-că bine plătit. De preferat să ştie să gătească mâncare spaniolă. Tel. 697.726.258

•Firmă specializată în comerci-alizarea de produse româneşti selec-tionează personal pentru vânzarea ambulată: langoşi, gogoşi, plăcinte ardeleneşti (cu varză, cartofi, brân-ză) şi kurtosi colaci. Căutăm persoa-ne cu experienţă de peste 3 ani în realizarea acestor produse şi dispuse să lucreze inclusiv ocazional la sfâr-şit de săptămână, în „ferias” şi alte

evenimente. Tel. 670.555.865 sau 911.102.690.

•Ofer servici cu contract inde-finit în curăţenie, cu ora, cu salariu de 1.300 de euro/lună (serviciul so-ţiei mele), în schimbul unui loc de muncă în zona Madrid, pentru mine (soţul), pe o perioadă de 10 luni. Tel. 642.870.314.

•Restaurant club de tenis Alameda de Osuna (Madrid), cău-tăm ospătar/ă cu experienţă, vorbi-tor de limbă spaniolă şi o ajutoare de bucătar. Relaţii la tel. 642.678.850

•Firmă de decoraţii, caută agent comercial pentru zona Madrid. Se oferă perioadă de probă de trei luni, după care se întocmeşte contract pe termen nedeterminat. Cei interesaţi pot trimite CV la [email protected]

matrimoNiaLe•doamnă grăsuţă, în vârstă

de 44 de ani, 170cm/80kg. Îmi do-resc un bărbat sincer şi curat la su-flet. Aventurierii să se abţină. Tel. 642.908.430. Com. Madrid.

•Mă numesc Gheorghiţă din Madrid. Am 42 de ani/1,84m/89kg, fără obligaţii, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată. Doresc multă seriozitate. Tel. 673.732.407

•doamnă, 44 de ani, văduvă, finuţă, plinuţă, cu un copil, nefu-mătoare, caut un tată adevărat pen-tru fiul meu; nefumător, să nu bea, finuţ, educat, cu servici stabil. din Madrid. Ofer sinceritate, iubire ade-vărată, respect. O familie adevărată. Tel. 602.547.292. Sandra.

•doamnă divorţată, !,65/75kg, 46 de ani, doresc să cunosc o per-soană de vârstă apropiată din zona Madridului pentru o relaţie serioa-să. Tel. 603.371.043

•Tânăr de 34 ani, caut tânără de vârstă apropiată, fără vicii şi obli-gaţii, pentru o relaţie stabilă. Tel. 603.107.360 sau id [email protected]

•Sunt un băiat de 33 de ani, nici urât dar nici frumos, nu ştiu dacă voi găsi eu aici ceea ce caut, o fată iubitoare şi sinceră. Oare mai există aşa ceva? daca da nu ezita să suni: 642.475.449.

•Tânăr de 33 ani, caută tânară de vârstă apropiată fără vicii şi obli-gaţii pentru o relatie stabilă. Con-tact: id - [email protected]

•Am 44 de ani, divorţat, fără obligaţii, caut domană serioasă cu pentru o relaţie de durată cu ace-leaşi intenţii. Tel. 603.125.635

•Sunt un tânăr de 29 ani în că-utarea sufletului pereche. Dacă vreo fată caută ce caut şi eu să mă contac-teze la 672.527.678.

•doamnă, 48 ani, văduvă, 1,65m, 65 kg, cu domiciliul actual în provincia Granada, doresc să cu-

nosc domn apropiat de vârsta mea, din zonă apropiată pentru o eventu-ală relaţie serioasă. Exclus aventuri-eri. Tel 642..677.035. Dupa ora 21.

•doamnaă, 55 ani, serioasă, gospodină, cu simţul umorului, sin-ceră, divorţată, vreau să cunosc un domn de vârstă apropiată, sincer, cu bune maniere şi necăsătorit, pentru o relaţie serioasă. Tel. 642.899.135.

•Am 46 ani, singur, necăsătorit, fără copii, nefumător, aş dori să cu-nosc o femeie singură necăsătorită, fără copii, nefumătoare... Rog fără bipuri.

•domn, 48 de ani, 1,75m, 65kg, divorţat, cu servici stabil, fără obli-gaţii, serios şi liniştit, doresc să cu-nosc o doamnă cu aceeaşi conduită şi care să mă urmeze în viaţă. Să fie divorţată şi hotărâtă în decizii pro-prii. Madrid.Tel.603.131.730.

•doamnă divorţată, 57 de ani, fără obligaţii, doresc să cunosc un bărbat singur de aceeaşi vârstă cu mine ( sau mai mare). Nu mă intere-sează aventura, doresc o relaţie sin-ceră, fără interese! Pentru mai multe detalii puteţi suna la tel. 642.752.752

•Tânăr, 44 de ani, caut doamnă finuţă, sinceră, cu intenţii serioase. Tel. 603.324.912.

•Tânăr nefumator de 28 de ani din Com. de Madrid caută fată sin-ceră şi serioasă pentru prietenie se-rioasa. Tel/Whatsapp 685.280.540.

•Am 34 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă. Stau în Madrid. Tel. 664.421.988.

•Bărbat, 37 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc doamnă de vârstă apropiată pentru relaţie serioasă. Madrid. Tel. 642.826.070.

•doamnă, 38 de ani, divorţată, doresc să cunosc domn de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Tel. 657.496.875.

•Sunt româncă şi caut o persoa-nă pentru prietenie şi mai departe căsătorie. Am 55 de ani şi sunt di-vorţată sunt o persoană căreia îi pla-ce sa râdă să călătorească, etc. Am 1,61m şi 61kg. Actualmente locuiesc în Madrid. Tel. 693.717.743 (doar după ora 18).

•doamnă, 45ani, 1,67m, 70kg, singură, simpatică, veselă, sinceră, serioasă, doresc să cunosc un domn pentru prietenie şi de ce nu o relaţie serioasă, dacă se poate din comuni-tatea Madrid. Tel. 663.689.903.

•doamnă divorţată, 46/1,62/64kg, educată, serioasă, fără obligaţii, doresc să cunosc un băr-bat singur, de aceeaşi vârstă sau mai mare de vârstă, serios, sincer, pentru o relaţie serioasă. Tel. 663.335.550.

•Român serios, prezentabil, educat, divorţat, fără obligaţii, având 55 ani/174 cm/82 kg, de profesie in-giner electronist, doresc să cunosc o doamnă necăsătorită, serioasă, cre-dincioasă, suplă, înalta, educată care lucreaza în Com. de Madrid. Aştept SMS de prezentare la 642.797.970.

•Spaniol de 37 de ani, de profe-sie muzician, doresc să cunosc o fată de naţionalitate română în vederea unei relaţii de prietenie sau chiar mai mult. Sunt pasionat de cinema

şi îmi plac plimbările. Tel. Whats App 647.733.924.

•locuiesc în Madrid, am 32 de ani, muncesc în aeroport şi caut o fată pentru o relaţie, eventual căsătorie. Sunt serios, am simţul umorului şi urăsc minciuna. Tel. 651.141.794

•Stau în Madrid, am casa mea, am 40 de ani. Caut o fată cu vâr-sta cuprinsă între 35 şi 42 de ani. Poate şi copii. Iubesc copiii. Tel. 642.919.410.

•Mă numesc dan, locuiesc în Madrid, am 42 de ani şi doresc să cunosc o fată de vârstă apropiată pentru o prietenie de lungă dura-tă şi de ce nu pentru căsătorie. Tel. 603.457.525.

DiVerse•Vând rochie de mireasă. Feli-

pe/Diana. Tel. 678.369.539•Vând telefon Samsung Galaxy

ACE în stare foarte bună, preţ 100€.Tel. 722.715.926, Adrian.

•Cumpăr haine second-hand şi noi din toata Spania. Cantităţi mari cu preţul între 2 şi 5 cenţi pe kg; Cumpărăm tot felul de lucruri, mobilă, televizoare, electrocasni-ce, etc. Ana. Tel. 661.177.660 sau 687.327.593.

•Absolventă a şcolii de artă, secţiunea canto popular, caut in-strumentist orgă pentru a efectua un program artistic la nunţi aniver-sări. Locuiesc în zona Alicante (Va-lencia). Rog seriozitate. Magda, Tel. 687.096.004.

serViCii

angajăm agenţi comerciali.

Condiţii avantajoase!tel. 628.851.495

se transferă magazin românesc cu clientelă fixă în Carabanchel (ma-drid). tel. 627.279.488

• dacă simţi că norocul ţi-a întors spatele, dacă vezi-că totul în jur se năruie, nu-ţi pierde speranţa!

tămăduitoarea irina îţi în-tinde o mână salvatoare.

Ai ghinion în dragoste? Vi-sezi urât? Te confrunţi cu mo-mente de spaimă? Simţi că eşti urmărit/ă de blestem? Întâm-pini probleme de impotenţă, psoriazis, beţie, vicii, etc.? Ape-lează cu încredere!

Tel. 0040-768.54.59.72, 0040-755.32.81.58, 0034-603.209.120.Ofer şi talismane pentru

spor!


A N U N Ţ U R I


D I V E R T I S M E N T

Un tip se trezeşte cu o mahmureala groaznică. Merge la baie şi privindu-şi faţa umflată şi mototolită şi ochii bulbucaţi spune: - Păi cum să nu bei cu faţa asta?

*Viata bărbaţilor este ca o zebră: blonda, brunetă, blondă, bru-netă... A femeilor ca gradina zoologică: bou, măgar, maimuţă, bou, măgar, maimuţă...

*Înainte oamenii mergeau să-şi mărturisească păcatele la preot. Mai târziu la psiholog. Acum, toţi, pur şi simplu îşi fac un blog.

*Uşa se deschide brusc şi băiatul intră în casă: Buna ziua, tată! Tatăl, fără să-şi ia ochii de la monitor: - Pe unde ai umblat? - Am fost în armată!

*O femeie în farmacie: - Aveţi ceva ieftin pentru slăbit? - da, plasture! - Şi unde se pune? - Pe gură!

*doi informaticieni stau de vorbă: -Bă, tu ce windows ai? -Termopane, de ce?

*un beţivan întreabă barmanul: - Câtă bere vindeţi pe zi? - Cam patru butoaie... - Vreţi să vă spun cum aţi putea să vindeţi cinci butoaie pe zi? Barmanul interesat: - Cum? - Umpleţi halbele ca lumea...

*Pentru a păstra liniştea şi pacea în familie, aveţi nevoie de răb-dare, dragoste, înţelegere şi de cel puţin două televizoare.

*un bărbat intră în magazinul de pantofi. Se uită ce se uită, şi cere vânzătoarei să îi arate o pereche de pantofi. Îi ia şi încearcă. Vânzătoarea îl întreabă: - Cum sunt? - Mă strâng puţin - răspunde acesta. - Încercaţi să scoateţi limba - spune vânzătoarea. - Thoth mă strângh phusin...

*Culmea ghinionului: Să te aşezi în carul cu fân şi să-ţi intre acul în fund!

*În vestul îndepărtat, la mijloc de secol XIX, un pistolar beat intră într-o cârciumă, scoate pistoalele, se îndreaptă spre bar, priveşte barmanul şi spune: - dacă mişti, eşti mort! Barmanul, scârbit de viaţă, răspunde: - Eşti idiot, dacă mişc sunt viu...

*- de ce ai fugit din închisoare? – îl întreabă un poliţist pe un deţinut. - Am vrut să mă căsătoresc. - Hmmm... Stranie închipuire despre libertate.

*Obama:- La noi un muncitor american câştigă 3.000 de dolari. Din aceştia, 2.000 de dolari îi ajung să trăiască suficient de bine, iar pe ceilalţi 1.000 de dolari nu ne interesează pe ce îi strică.Merkel:- la noi un muncitor german câştigă 2.000 de euro. din aceştia, 1.500 de euro îi ajung să trăiască suficient de bine, iar pe ceilalţi 500 de euro nu ne interesează pe ce îi strică.- La noi un muncitor român câştigă 800 de lei. Are nevoie de 2.000 de lei ca să trăiască suficient de bine, iar de restul 1.200 de lei nu ne interesează de unde îi face rost.

*O doamnă intră la farmacie şi îi cere farmacistului arsenic.Farmacistul întreabă: - doamnă, dar la ce vă trebuie arsenicul?- Ca să-l omor pe soţul meu !- doamnă, nu pot să vă vând arsenic pentru acest motiv. Îmi pare rău! spune farmacistul.Atunci doamna scotoceşte în poşetă şi scoate o fotografie cu soţul ei făcând dragoste cu soţia farmacistului.Acesta se uită la fotografie şi spune: - Ah, scuzaţi-mă, n-am ştiut că aveţi reţetă!

*Bulă, la ora de logică, trage pe neaşteptate un vânt. Indignată, profesoara îl dă afară din clasă. Trece pe culoar directorul şcolii şi îl întreabă:- Ce-i cu tine, Bulă, de ce nu eşti la ore?- domnule director, am scăpat un pârţ în ora de logică, iar pro-fesoara m-a scos din clasă. Acum, stau şi mă întreb unde-i logi-ca? Eu stau afară, la aer curat, în timp ce întreaga clasă, inclusiv doamna profesoară, respiră ce am lăsat în urmă eu.

Bancuri tari

orizoNtaL: 1) Poet ardelean interbelic din creaţia căruia amintim volumul de versuri „Neguri albe” (Aron; 1891-1961) - Nimfă din mitologia greacă, pe care Zeus a sedus-o, prefăcut în taur alb. 2) Cartea „Primul fir de păr alb” al acestui scriitor turc este o pledoarie pentru cotidian şi social (Seyfettin; 1884-1920) - sportul alb - Oana Tudor. 3) Urme de susai! - Cele-bru istoric, scriitor şi om politic român care a spus: „Natura nu e curată, e pură” (Nicolae; (1871-1940) - Pod în toponomia scandinavă. 4) Bogdan Tatomir - Omor - Abreviere medicală pentru „Short-acting thyroid stimulator”. 5) Cunoscut compo-zitor român de muzică uşoară, semnatarul coloanei sonore a filmului de televiziune „Racheta albă” (Marius) - Acide. 6) Albă - Cunoscut dramaturg, poet şi ziarist francez, autorul scena-riului de film „doamna în alb”, (Marcel; 1899-1974). 7) Oază în Sudan - Erou al mitologiei celtice, care găseşte lângă castelul său o creangă de argint cu flori albe, din care se naşte o femeie stranie care-i povesteşte despre o insulă miraculoasă Aballon. 8) Mătase de China - „Monologul alb” şi-a intitulat un poem acest liric român contemporan (Nicolae) - Sandu Orban. 9) Atol în Maldive - Cete! - Munte! - Partea de dinainte a unui zid. 10) Capăt de preş! - Foaie albă de hârtie - Râmător. 11) Scrii-tor francez din creaţia căruia amintim romanul „Negru pe alb”

(Anre; 1882-1971) - Actriţă româncă prezentă în filmul „Pro-cesul alb” (Marga). 12) Stăpân al animalelor sălbatice nobile, acest zeu oset era reprezentat ca un moşneag cu o lungă barbă albă, şezând pe piscul unui munte - Solistă vocală poloneză din repertoriul căreia am ales pentru tema noastră cântecele „Caii albi” şi „Culoarea albă”. 13) Lanţ de munţi în Mongolia - Poe-tă uruguayană, semnatara volumului de versuri „Cartea albă” (Delmira; 1890-1914). VertiCaL: 1) Clasic al literaturii române care a inclus în vo-lumul „Cântece” poemul „Pe sânul alb al fetei, când iese-n ziuă-n prag” (George; (1866-1918) - Scriitor român, semnatar al ro-manului „Ultimul alb” (I.M.). 2) Îmbrăcăminte albă pe timp de iarnă (pop.) - Imens -Florin Ochescu. 3) Arbore melifer - Coa-dă de rochie - Veche metodă sensiometrică folosită de fotografi. 4) Radu Rebreanu - Produs natural de origine animală, vegeta-lă, minerală sau sintetică, plastic şi insolubil în apă, de culoare albă, galbenă, roşie sau incoloră - Albastru (prefix). 5) A scoate cuiva peri albi - Canin. 6) Reprezentanta al picturii istorice din ţara noastră, din creaţia căruia amintim tabloul „Tărarii la Va-lea Albă” - ţară europeană vestită pentru marmura albă de Car-rara. 7) „Ochii şi urechile împăratului” la vechii chinezi - Barbu Oprea - Louis Young. 8) limbă papua - Scriitor român, semna-tar al cărţii de aventuri „Furtuna albă” (Ion) - la începutul lui iunie! 9) Vârf în Munţii Sebeşului - Nume dat mai multor specii de plante decorative (var.) - Registrul cel mai de jos al vocii băr-băteşti. 10) Coadă de urs! - A practica un sport într-un decor hibernal - Poet indian de limbă hindi (1900-1977). 11) Prozator şi romancier român, autorul cărţii pentru copii „Săgeata albă” (Vasile) - Uşi. 12) Prozatoare americană care a surprins în scrie-rile sale viaţa tumultoasă a popoarelor Americii de Nord, aceas-ta reliefându-se şi în romanul „Calule în alb! Călăreţule palid!” (Katherine Anne; 1894-1980) - „O pânză albă-n depărtare” şi-a intitulat o melodie acest compozitor român (Radu; 1927-1984). 13) Fibros - Personaje din mitologia greacă, despre care mari-narii greci spuneau că sunt protectori ai navigaţiei pe timp de furtună, strunind vânturile cu ajutorul a doi armăsari albi.

Dicţionar: BRO, SATS, RERA, SINA, TAA, PES, NOIN, BSI, CIAN, ERMu, ENGA, uIA, PANT. T. Hedesiu

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUşor Mediu Dificil

INTEGRAMĂ

Fantezie în alb

ninşi

4 2 6 96 7 4 5 8

8 44

2 3 8 4 7 57 6 2

7 4 98 3 2

2 9 6 7 3 5

2 6 8 4 7 37

8 2 52 8 4 7 1 5

6 5 49 8

25 3 7 2

7 4 6 3 9

4 2 62 1 3

2 3 6 8 46 5 3 8 7

29 4 5

4 7 6 9 32 5 6

8 2


L I F E & S T Y L E

Actorul american Paul Walker, în vârstă de 40 de

ani, a decedat în seara zi-lei de 30 noiembrie 2013 în urma unui accident trafic. Walker era pasager într-un autoturism Porche condus de un prieten al acestuia.

Actorul împreună cu prietenul său se deplasau la un eveniment caritabil pen-tru organizația Reach Out Worldwide. Din cauza vite-zei excesive şoferul a pierdut controlul autoturismului, acesta a părăsit carosabilul şi s-a ciocnit de un stâlp după care a fost cuprins de flăcări. Am-bii pasageri au fost d e c l a r a ț i morți la so-sirea echi-pelor de salvare.

Cu ini-ma îndoliată trebuie să c o n -

firmăm că Paul Wlker a mu-rit într-un tragic accident de maşină în timp ce se deplasa către un eveniment carita-bil pentru organizația Reach Out Worldwide. El era pa-

sager în maşina condusă de un prieten. Ambii şi-au pierdut viața. Vă mulțumim pentru răb-dare şi, asemeni vouă,.

Suntem uimiți şi întristați de această

veste... Vom face tot po-sibilul să vă ținem la cu-rent despre modalitățile în

care vă puteți adresa condoleanțele”,

a fost me-s a j u l

postat de echipa actorului pe contul de Facebook.

Numeroase vedete de la Hollywood, printre care ac-torii Vin diesel, James Fran-co, dwayne Johnson, Jessica Alba şi regizorul Roland Emmerich, şi-au exprimat, pe Twitter, regretul faţă de moartea actorului american Paul Walker.

Paul Wlker s-a născut pe 12 septembrie 1973 în Glendale, California, acesta devenind cunoscut datorită rolurilor din „Furios şi iute” („The Fast an The Furious” - 2001,2003,2009). El a apărut şi în „Furios şi iute 6”, care a fost lansat anul acesta.

DOliU lA HOllYwOOD! A murit actorul Paul walker!

Puţin sunt cei care nu-şi mai aduc aminte de legen-

darul baschetbalist ameri-can Michael Jordan.

Conform revistei US Weekly, Michael Jordan, în vârstă de 50 de ani va deveni tată pentru a pa-tra oară, soţia sa Yvette Prieto fiind însărci-nată. După o relaţie de 5 ani, cei doi sunt extrem de fericiţi în aşteptarea primului lor copil împreună.

Michael Jordan şi fotomodelul de origine cubaneză Yvette Prieto (34 de ani) s-au cunoscut în anul 2008 şi s-au căsăto-rit în luna aprilie a acestui an. Ceremonia religioasă

a avut loc la biserica epi-scopală Bethesda by the Sea, unde s-a căsătorit şi magnatul imobiliar Donald

Trump cu Melania Knauss, în faţa unor circa 300 de persoane. Printre cei invi-

taţi la nuntă s-au aflat cele-brităţi precum jucătorul de golf Tiger Woods sau fai-mosul actor Patrick Ewing din serialul “Dallas”.

Fostul baschetbalist american a mai fost că-

sătorit, timp de 17 ani, cu Juanita Vanoy, de care a divorţat în 2006. Jordan are trei copii cu Vanoy: Jeffrey (25 de ani), Marcus (22 de ani) şi Jasmine (19 ani).

Michael Jordan, o legendă a echipei

Chicago Bulls, este în prezent patronul echipei Charlotte Bobcats, un club din NBA (Liga profesionis-tă de baschet nord-ameri-cană).

Michael Jordan va deveni tată pentru a patra oară, la 50 de ani!

Lady Gaga, 27 de ani, a recunoscut că obişnuia să consume droguri în sco-

puri recreative pentru că o făceau să se simtă cu 10 ani mai tânără, optimistă şi complet lipsită de griji, potrivit site-ului starpulse.com, citat de agenţia Agerpres.

Solista a recunoscut deschis că a fost dependentă de dro-guri în trecut, dar a precizat că în prezent situația este sub control.

“Lucrul care-mi plăcea cel mai mult când luam câte ceva era că uitam că sunt cele-bră şi mă simțeam din nou ca la 17 ani, căutându-mi

ceva de lucru prin New York, iar această stare era foarte creativă”, a povestit ea.

Lady Gaga a ținut să precizeze că nu mai face abuzuri pentru că îşi doreşte foar-te mult să apuce vârsta de 28 de ani, făcând

trimitere la decesele tragice ale muzicie-nilor Amy Winehouse, Kurt Cobain,

Jimi Hendrix, Jim Morrison sau Janis Joplin, toate survenite la vârsta de 27 de ani, în contex-

tul unor vieți dezordonate.“Vreau să le demonstrez

tuturor că voi trăi încă multă vreme de

acum înainte, dincolo de vârsta de 27 de ani”, a declarat solista care

va împlini 28 de ani în luna martie.

La 27 de ani, Lady GaGa se droga pentru a se simţi cu 10 ani mai tânără

Cântăreaţa şi ac-triţa La Toya Jackson, sora cea mare a regreta-

tului cântăreţ M i c h a e l Jackson, în vârstă de 57 de ani, s-a căsăto-r i t

cu Jeffre Phillips, care îi este pri-eten apropiat de mai mulţi ani, dar şi partener de business, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la los Angeles, in-formează site-ul contactmusic.com, citate de agenţia Mediafax.

La eveniment au parti-cipat mama artistei, Kathe-

rine Jackson, dar şi nepotul ei Prince, unul dintre copiii lui Michael Jack-son.

Jeffre Phillips a ce-rut-o în căsătorie pe La Toya Jackson chiar în reality show-ul "Life with la Toya", pe

care La Toya Jack-

son îl realizează la televiziunea americană Oprah Winfrey Ne-twork (OWN).

"I-am cunoscut pe toţi din familia ei înainte să o cunosc pe ea. Îi ştiam pe Michael şi pe Jer-maine şi pe toţi ceilalţi înainte să o întâlnesc pe La Toya şi ca să fiu sincer credeam că era o ciudată. Apoi am cunoscut-o şi am descoperit cât de deşteaptă şi de talentată era şi am devenit imediat prieteni", a spus Jeffre Phillips pentru presă.

La Toya Jackson a mai fost căsătorită cu Jack Gordon. Cei doi s-au căsătorit în 1989. Cântăreaţa a declarat în 2011 că mariajul ei cu Jack Gordon,

La Toya Jackson s-a căsătorit la vârsta de 57 de ani

care i-a fost şi manager până la decesul acestuia, în 2005, a fost unul "forţat", iar fostul ei soţ o abuza şi dorea să o izoleze de prieteni şi de familie.

la Toya Jackson a lansat, în 2011, cartea "Starting Over", un volum de memorii care include opiniile, gândurile şi sentimen-tele artistei referitoare la moar-tea fratelui ei.


P U B L I C I TAT E

Barsan Pan Birsan y Barsan Hermanosurează tuturor clienţilor şi colaboratorilor săi

„Un An Nou Fericit!”

romania expres- nr.15

Documents