romania expres- nr.1

facebook.com/romania.expres twitter.com/RomaniaExpres

publicaţie bilunară pentru românii din spania 31 octombrie - 13 noiembrie 2012 anul I - nr.1

www.romaniaexpres.es

• S e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •

Unul din patru spaniolifără loc de muncă

pag. 4 pag. 6

Interviu în exclusivitate cuEmil Constantinescu“Cum să nu aibă România nevoie de românii din străinătate?” ...pag.12-13

Timpul virozelor … pag. 14

Benefi ciile crizei … pag. 19

pagina copiilor … pag. 18

Curiozităţi … pag 16

Divertisment … pag. 22 Tradiţii … pag. 17

Mondene … pag. 23Anunturi ...pag. 20-21

Şomajul atinge un nou prag istoric în spania: 25,02%Românii însă rezistă în spania

Contra lasăFuenlabradapentruPetrolul

pag. 10

Câţi bani mai pun românii la saltea?

...pag. 4

Crin antonescu în vizită în spania

...pag. 7

Film românesc premiat în spania

...pag. 8

William Brânză: “Am primit asigurări că estricţiile pentru români vor fi eliminate cel târziuîn două luni”

pag. 4

Instanţa crede că mesajele fl uturaşelor distribuite de Xavier Albiol au instigat la discriminare şi ură ... pag. 7

Trei români morţi într-un accident rutier petrecut în Germania...pag. 3

România ocupă locul 60 într-un top

al prosperităţii...pag. 4

serviciu de alertare prin sms pentru românii care călătoresc în zone de . risc ...pag. 5

Sport … pag. 10

Cei 23 de candidaţi la Balonul de aur...pag. 10

a apărut Fundaţia MoneyGram ...pag. 24

Rubrica juridică … pag. 15

2 www.romaniaexpres.es Nr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012

U T I L

Ambasada României în Regatul Spaniei•Orar: L-V, 09:00-14:00 şi 15:00-18:00 •Adresa: Avenida de Alfonso XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publi-ce: 913501881, 913454553, 914137412, 914137425, 913597623, 913504436 •Tel. de urgenţă, (cazuri extraordinare): 609069983 •Fax: 913452917 •E-mail: [email protected], [email protected] •Ataşat pe probleme de muncă şi sociale: tel. 913507356, e-mail: [email protected] •Ataşat de interne: tel. 913595087, e-mail: [email protected] •Consilier economic: tel. 913501881 (int. 104) e-mail: [email protected] •Site: http://madrid.mae.roConsulatul General al României la Ma-drid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Cas-tilia-Leon (Avila, Burgos, Leon, Palen-cia, Salamanca, Segovia, Soria, Valla-dolid, Zamora) şi Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Car-denal Herrera Oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917344004, 913720832, 917342993, 917345688, 917345667 •Tel. de urgen-ţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 649656032 •Fax: 914165025 •Site: http://madrid.mae.ro •E-mail pen-tru informații consulare: [email protected], [email protected] •E-mail pentru programări de paşapoarte:[email protected] General al Romaniei la Bar-celona •Jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Giro-na, Lerida, Tarragona) şi Insulele Baleare •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-15:00 pre-luare de documente; 16:00-17:00 elibera-re de documente) •Adresa: C/San Juan de la Salle, 35 bis, Barcelona, 08022 (intra-re public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934341108, 934341139 •Fax: 934341109 •Tel. de gar-dă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 661547853 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.barcelona.mae.roConsulatul General al Romaniei la Bil-bao •Jurisdicţie: Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), Navarra, La Rioja, Asturia, Cantabria şi Galicia (La Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra) •Orar: L-J: 09:00-17:00 (09:00-13:30 prezentare de documente; 16:00-17:00 eliberare de do-cumente); Vineri, acces numai cu progra-mare •Adresa: Plaza Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944245177 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 608956278 •Fax: 944245405 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.bilbao.mae.roConsulatul General al Romaniei la se-villa •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Malaga, Sevilia, Cordoba, Jaen, Granada), Murcia, Ceuta, Melilla •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documen-te; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/Nicaragua, 18, Sevilla, 41012

•Tel. 954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954239327, 954620746, 954624053 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 648212169 •Fax: 954627108 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.sevilla.mae.roConsulatul Romaniei la Castellón de la plana•Jurisdicţie: Comunitatea Valenciană (Alicante, Castellon, Valencia) •Orar: L-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 eliberare de documente; Vi-neri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare documente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi cieri căsă-torii, audienţe şi alte probleme •Adresa: C/ Larra, 2, Castellón de la Plana, 12006 •Tel. 964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 677842467 •Fax: 964257053 •E-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: http://castellon.mae.roConsulatul Romaniei la Ciudad Real•Jurisdicţie: Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadala-jara) şi Extremadura (Cáceres, Badajoz) •Orar: •Adresa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926251751 •Tel. de ur-genţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 609513790 •Fax: 926231170 •E-mail: [email protected] Romaniei la Zaragoza •Jurisdicție: Aragon (Zaragoza, Huesca, Teruel •Orar: L-V, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezentare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/Camino de Las Torres, 24, Zaragoza, 50008 (intrarea prin spatele clădirii) •Tel. 976481429 •Tel. de urgenţă (doar în ca-zuri de accidente rutiere sau decese): 663 814 474 •Fax: 976481779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.netViceconsulatul României la almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: L-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de docu-mente; 16:00-17:00, eliberare de docu-mente); Vineri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune şi alte servicii •Adresa: Carretera Huér-cal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950625963, 950624769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 682733408 •Fax: 950145217 •E-mail: [email protected] Onorifi c al Romaniei la pamplona•Adresa: C/Cortes de Navarra, 5, 5D, Pamplona, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 Consulatul Onorifi c al Romaniei la Murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, Edifi cio Paraninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968879567 •Fax: 968879568 •E-mail: [email protected]

Instituţii ale statului român în Regatul Spaniei

REDACTOR ŞEF: Alin Săcăcean

SpECIAlIŞTI:Marinela Puşcaşu (Juridic)Gianina Stanea (Juridic)Emilian Dragomir (Sanatate)Cristina Marinescu (Spiritual)

COLABORATORI:Vasile GhiurcaViorel Anghelina

DESIGN & WEB:Alin Săcăcean

MaRKETInG:Maria Sârzea

CORECTURĂ:Dorina Sava

COnTaCT:Tel. 628.851.495 653.400.445E-mail:[email protected]@romaniaexpres.es

Deposito Legal M-29897-2012

A te naşte şi a trăi în vremuri de criză şi de destrucţie este o mare binecu-vântare. Cel puţin la fel de mare ca ha-rul de a veni pe lume şi a exista într-un climat de prosperitate şi plină dezvoltare. Afi rm acest lucru bazându-mă atât pe propria-mi experienţă de viaţă, deoare-ce, nu o dată mi-a fost dat să văd mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu în situaţii de adevărată criză, cât şi pe cea a nenumăra-te persoane care, în ciuda sumedeniei de momente de-a dreptul grele, au văzut în situaţia lor un prilej de a mulţumi ceru-lui pentru puţinul pe care îl au şi pentru viaţa pe care o trăiesc. În fond fericirea cuiva nu depinde de bunăstarea în care trăieşte, ci mai degrabă de modul în care se raportează la diferitele circumstanţe ale vieţii.

Ne temem de vremurile de criză şi nu ne sunt pe plac, însă ele îşi găsesc rostul în anumite momente ale vieţii, pentru că ele ne determină să coborâm în noi înşine, cu scopul de a sta de vorbă cu propria persoană, pe care în cele mai multe dintre cazuri, o cunoaştem extrem de puţin sau chiar deloc.

Dacă în astfel de vremuri de restriş-te am ajuns să nu mai vedem binecuvân-tarea, înseamnă că avem trebuinţă de un dialog urgent cu sinele. Sau poate că avem nevoie să ne schimbăm principiile de raportare la cei din jur, căci pentru a vedea binecuvântarea în clipele grele ale vieţii este sufucient să ne comparăm sta-rea cu cea a celor care de regulă au mai puţin decât noi, nicidecum cu cei care au mai mult. Dacă prima ipostază ne des-chide mintea, cea de-a doua ne umple de amărăciune şi de invidie.

În vremuri de plină criză se naş-te azi şi “România Expres”, dar se naşte nu atât cu speranţa unei vieţi lungi, cât cu dorinţa ca această viaţă, indiferent de durata ei, să fi e una frumoasă în care să putem număra împreună binecuvântări-le divine.

Dorim ca prin această publicaţie să vă oferim cât mai multe informaţii utile şi de interes pentru românii din Spania, într-un format, sperăm, mai atrăgator, cu un conţinut mai complex şi totodată uşor accesibil, cuprinzând secţiuni te-matice noi. Printre cititori i-am inclus şi pe cei mai mici, cărora le vom dedica un spaţiu special în fi ecare număr., deoarece cred că era necesar să umplem un astfel de gol existent în mass media română din Spania.

Ziarul este elaborat cu scopul de-a promova unitatea in cadrul comunitaţii româneşti şi integrarea socio-profesio-nală în cadrul comunităţii în care trăim. Şi cum însuşi “comunitate” conţine în structura sa cuvântul “unitate”, am ales ca şi slogan “România Expres, ziarul care ne uneşte”.

Spunea Goethe că “pentru orice re-lizare, primul pas este curajul” şi curajul - har Domnului - nu ne lipseşte nici măcar în vremuri de criză ca cele despre care vorbeam. Începutul nu este deloc uşor, iar drumul pe care am pornit cu sigu-ranţă nu va fi unul fără povârnişuri, însă atât cât vom avea energie şi cât în Spania vor mai bate inimi de români, vom face ca vocea noastră să răsune pe întreg tărâ-mul lui Don Quijote.

Să fi ţi iubiţi!

Cuvânt de început

www.romaniaexpres.esNr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012

R O M Â N I Î N L U M E3

Invitaţie la Conferinţa “Diaspora Românească: Va-loare adăugată a României”

Cu ocazia aniversării primului an de existenţă şi activitate a Platformei Sociale a Diasporei, Di-aspora Progresistă invită românii de pretutindeni la conferinţa intitulată “Diaspora Românească: Valoare Adăugată a Ro-mâniei”, o conferinţă a diasporei româneşti inde-pendente.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 3 noiembrie 2012, la Atena şi va cu-prinde dezbateri centrate pe teme precum nevoia acută de reformă ideolo-gică în societatea româ-nească, precum şi pre-zentări ale unor materiale informative cu privire la

accesarea fondurilor eu-ropene prin intermediul organizaţiilor non-profit administrate de cetăţeni români în afara graniţelor României.

Mai multe detalii pri-vitoare la acest eveniment se pot găsi şi pe pagina de Facebook a organiza-torilor. Cei care doresc să adreseze întrebari legate exclusiv de acest eveni-ment pot scrie la adresa de e-mail [email protected].

Cei care doresc să se înscrie la acest eveniment pot să o facă online la http://fluidsurveys.com/surveys/diaspora/inscri-eri/.

G R E C IA

G E R M A N IA

Trei români au murit în noaptea de 27 octom-brie, şi alţi trei au fost grav răniţi în urma unui acci-dent produs pe autostrada A3 în landul german Ba-varia, informează ziarul german Süddeutsche Zei-tung, citat de Mediafax.

Potrivit informaţi-ilor furnizate de poliţia germană, un microbuz în care se aflau şase români

a intrat în coliziune cu un camion, în jurul orei 23.30 (ora locală), a declarat po-liţia germană. Potrivit Do-nau Kurier, camionul era înmatriculat în Bulgaria.

Cei trei pasageri ră-niţi au fost duşi la spital, prezentând răni grave şi foarte grave. Poliţia bavară a demarat o anchetă pen-tru a se stabili circumstan-ţele accidentului.

Trei români morţi într-un accident rutier

Menţinerea restricţii-lor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari până în 2014 se numără printre principalele puncte asupra cărora au convenit libera-lii şi laburiştii olandezi în cadrul acordului lor de coaliţie guvernamentală, relatează site-ul Dutch-News.nl, citat de Media-fax.

Acordul, al cărui con-ţinut nu a fost dezvăluit oficial, dar din care au fost publicate numeroase aspecte în presă, urmează să fie prezentat grupuri-lor parlamentare ale celor două partide. Acesta pre-vede mai ales măsuri de austeritate în valoare de

15 miliarde de euro până în 2017, potrivit presei lo-cale (DutchNews.nl.).

La capitolul imigra-ţie şi integrare, acordul prevede, între altele, ridi-carea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari în 2014, necesi-tatea de a locui şapte ani în Olanda (comparativ cu cinci cum era anteri-or) pentru a putea vota la alegerile locale, exclude-rea imigranţilor de la be-neficiile sociale în primii şapte ani de reşedinţă sau obligaţia de a locui timp de şapte ani (faţă de cinci ani cum era anterior) în Olanda pentru a putea primi cetăţenie.

Olanda menţine restiricţiile pentru muncitorii români până în 2014

O L A N DA

În zilele de 20 şi 21 octombrie 2012, Preşedinte-

le Comisiei Parlamentare pentru Românii din Stră-inătate, deputatul William Brînză (PDL), a avut mai multe întâlniri cu diferiţi membrii ai comunităţii de români din Marea Brita-nie şi cu lideri politici şi reprezentanţi ai autorităţi-lor locale. În cadrul aces-tor întrevederi, William Brânză a abordat o serie de subiecte privitoare la situaţia românilor stabiliți în Marea Britanie, printre care şi cea a restricțiilor pe piața muncii britanice pentru cetățenii români.

În ultima perioadă, prin presa britanică cir-culau tot felul de zvonuri potrivit căreia guvernul de la Londra intenţionează să introducă vizele pentru cetăţenii de naţionalita-te română, motiv pentru care deputatul PDL a ţinut să clarifice această proble-mă. În acest context, ro-mânii prezenţi la întâlniri i-au transmis preşedin-telui comisiei mai multe aprecieri pentru efortul depus în folosul români-lor din diaspora şi în mod concret pentru cei din Marea Britanie.

“A fost o informaţie infirmată de ambasado-rul Regatului Unit al Ma-rii Britanii şi Irlandei de Nord, E.S Martin Harris.

În cadrul întrevederii pe care am avut-o în data de 12 octombrie 2012, diplo-matul mi-a dat asigurări că guvernul său nu a luat în discuţie această proble-mă şi nu are în vedere să îngrădească accesul cetă-ţenilor români în Marea Britanie” a declarat Willi-am Brînză, citat de Eveni-mentul Zilei. “În plus, am-basadorul mi-a explicat faptul că o comisie special

înfiinţată în Marea Brita-nie analizează oportunita-tea eliminării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru cetăţenii români înainte de sfârşitul lui 2013 şi mă bucur că am avut posibi-litatea să transmit direct acest mesaj la peste 2 mii de români cu care m-am întâlnit în acest weekend în Londra”, a mai spus William Brânză.

Brânză le-a promis

românilor din Marea Bri-tanie că va monitoriza si-tuaţia privind rezolvarea întârzierilor nejustificate ale Departamentului de Muncă şi Pensii în cazul emiterii Numărului de Asigurare Socială cetăţe-nilor români. Mai mult, ambasadorul Martin Har-ris i-a transmis acestuia că situaţia se va rezolva până cel mai târziu în decem-brie 2012.

M A R E A B R I TA N I E

William Brânză: "Guvernul britanic analizează posibilitatea eliminării restricţiilor de muncă pentru românii din Marea Britanie"

Cuvânt de început

www.romaniaexpres.es Nr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012

În ciuda crizei şi a vremurilor gre-le prin care trece

ţara noastră, se pare că românii reuşesc totuşi să economisească 9% din ve-nitul lunar, la fel de mult ca austriecii, cehii şi nem-ţii. Într-un top al celor mai economi, polonezii se află pe primul loc în Europa Centrală şi de Est (ECE), punând deoparte circa 16% din venitul lunar. Aceştia sunt urmaţi de slovaci, sârbi şi turci, care strâng aproximativ 13% din venitul lunar. Curios este şi faptul că britanicii economiseau doar 7% din venit potrivit datelor de la mijlocul anului 2012, deşi veniturile lor s-au men-ţinut în mare parte la un nivel stabil.

"Economisirea a de-venit mult mai importantă pentru majoritatea locui-torilor din această regiune faţă de acum câţiva ani. Această evoluţie reprezin-tă o veste bună deoarece susţine nivelul scăzut al îndatorării gospodăriilor şi contribuie totodată la creşterea lichidităţii sec-torului financiar", spune Martin Skopek, director ECE Retail, Erste Group.

În ECE, una din două persoane obişnuieşte să pună periodic bani deo-parte. Două treimi din-tre cehi, slovaci, unguri, români, croaţi şi sârbi economisesc imediat ce dispun de bani. Majorita-tea persoanelor intervie-vate în cadrul studiului au declarat că economisesc pentru a avea rezerve fi-nanciare, pentru pensie, pentru achiziţia unei locu-inţe sau pentru renovări.

Bineînţeles că la capitolul cantitate de bani lucrurile stau cu totul altfel. Nemţii pun lunar de-o p a r t e cei mai mulţi bani, 178 euro. Ei sunt ur-maţi de austrieci, cu 164 euro, polonezi, cu 90 euro, slovaci, cu 83 euro şi cehi, cu 78 euro. Barometrul arată un decalaj destul de mare, în condiţiile în care maghiarii, ucrainenii, sâr-bii, croaţii, muntenegrenii şi românii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună.

Trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt preocupaţi de posibi-

litatea deprecierii mone-delor locale şi, implicit de rentabilitatea pe viitor a propriilor economii. Ast-fel, 85% dintre români şi aproape trei sferturi din-tre polonezi, austrieci şi nemţi sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale, creşterea infla-ţiei şi scăderea puterii de cumpărare.

În prezent, 80% din-tre români, sârbi şi ma-

ghiari se simt afectaţi de si-tuaţia econo-

mică negativă din ţările lor,

în timp ce mai p u -

ţin de jumătate

dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale, apreciază revista Capital.

În ceea ce priveşte ipotecile şi împrumutu-rile, cehii şi slovacii sunt cei mai dispuşi să se îm-prumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%), la polul opus situându-se românii (41%). Cu toate acestea, unele tradiţii nu se văd afectate de lipsa

banilor. De exemplu, în Polonia, aproape o treime din cetăţeni afirmă că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii.

Barometrul Erste Group privind economi-sirea realizat de IMAS In-ternational pentru Erste Group cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est. Mai bine de jumătate dintre respondenţii stu-diului din cele 12 ţări in-cluse consideră că nu au suficiente informaţii des-pre subiectele financiare.

Astfel, opt din zece români şi acelaşi număr dintre turci cred că ar fi necesar să se ofere o mai bună informare cu privire la economie şi finanţe, în timp ce doar aproximativ 55% dintre croaţi şi ger-mani consideră acelaşi lucru. Jumătate dintre ro-mâni cred că este foarte important ca băncile să se implice în educaţia finan-ciară a adulţilor şi a copi-ilor. Aproape 90% dintre toţi respondenţii conside-ră că o bancă ar trebui să ofere adulţilor ocazia de a-şi îmbunătăţi cunoştin-ţele despre subiecte finan-ciare şi economice.

R O M Â N I A4

NEMŢII ŞI AUSTRIECII ECONOMISESC ACELAŞI PROCENT, DAR CANTITĂŢILE DE BANI SUNT MULT MAI MARI

Românii reuşesc să economisească 9% din venitul lunar România se află pe

locul 60 din 142 de ţări, după Sri Lanka şi Mon-golia, într-un top privind prosperitatea, realizat de institutul independent de studii şi analize sociale Legatum din Londra.

Î n t r e ţările est-europene, R o m â n i a este de-vansată de Cehia (locul 28), Polonia, (32) Ungaria (39), dar şi de Bulgaria, care ocu-pă poziţia 48.

Pe primele cinci lo-curi în acest clasament se află Norvegia, Danemar-ca, Suedia, Australia şi Noua Zeelandă, în timp ce Statele Unite ocupă abia poziţia a 12-a, urma-te în ordine de Marea Bri-tanie şi Germania. Franţa se află pe locul 21, iar Spa-nia pe 23.

La realizarea clasa-mentului a fost calculat un indice care a luat în considerare factorii eco-nomie, antreprenoriat şi oportunităţi, guvernanţă, educaţie, sănătate, sigu-ranţă şi securitate, liber-tate personală şi capitalul

social.România a obţinut

cea mai bună poziţie la capitolul siguranţă şi se-curitate (47), urmat de domeniile educaţie şi an-

treprenoriat, am-bele pe locul

49.C e a

mai sla-bă poziţie, resp e c t iv 113, a fost înregistra-tă de Ro-

mânia în ca-zul capitalului

social.Româ-

nia s-a plasat pe lo-cul 94 în privinţa econo-miei, pe 71 în domeniul guvernanţei, pe 64 în cel al sănătăţii şi abia pe locul 81 în cazul libertăţii per-sonale.

În urma României s-au plasat state precum Rusia (66) şi Ucraina (71).

Institutul a inclus în acest an în clasament încă 32 de ţări, astfel că numă-rul total al statelor evalu-ate a ajuns la 142. Studiul acoperă 96% din popula-ţia lumii, în încercarea de a evalua sănătatea econo-mică a unei naţiuni din-colo de indicatori precum Produsul Intern Brut.

România se află pe locul 60 din 142 de ţări, într-un top privind prosperitatea

spanIa OCUPĂ LOCUL 23

Restricţiile de muncă pen-tru cetăţenii

români din Spania vor fi eliminate în cel mult două luni. Este asigurarea pe care ne-o dă preşedinte-le Comisiei parlamentare pentru românii din străi-nătate, deputatul William Brînză, asigurare pe care la rândul său a primit-o de la ambasadorul Spani-ei la Bucureşti Estanislao de Grandes Pascual şi de la ataşatul pe probleme de muncă din cadrul misiu-nii diplomatice spaniole, informează parlamentarul român pe pagina sa de Fa-cebook.

“Am supus spre analiză decizia guvernului spaniol care a hotărât să restrângă

accesul şomerilor de lungă durată la ajutorul de şomaj de tip “Renta active de re-insercion” în cazul în care şomerii călătoresc în afa-ra Spaniei. Ambasadorul mi-a dat asigurări că, în ciuda crizei care afectează Spania guvernul aplică le-gile echidistant pentru toţi cetăţenii, fie ei spanioli sau români şi se aplică doar ce-lor care stau mai mult de 15 zile în străinătate fără să anunţe la oficiul forțelor de muncă de care aparţin (INEM) pentru a li se eli-bera o autorizație de ieşire din țară”, scrie William Brânză.

O problemă de im-portanţă majoră pentru românii din Spania este dreptul la dublă cetăţenie.

În sensul acesta deputatul român spune: ”Am soli-citat, totodată, sprijin în ceea ce priveşte acordarea dublei cetăţenii, argumen-tând numărul foarte mare

al familiilor mixte româno-spaniole. În context, amba-sadorul Spaniei mi-a dat asigurări că va transmite solicitarea guvernului de la Madrid cu precizarea că

aceasta se poate concretiza prin semnarea unui acord între Spania şi România”.

O altă temă de interes abordată de cei doi politi-cieni a repezentat-o iden-tificarea soluţiilor pentru reducerea şomajului în rândul românilor din Spa-nia (potrivit statisticilor spaniole sunt în număr de 920 de mii). “În acest sens am cerut ambasadorului sprijin pentru a face lobby pe lângă firmele spaniole care vin să investească în România să angajeze ro-mâni din Iberia”, adaugă Brânză.

Acesta a mulţumit părţii spaniole pentru des-chiderea pe care statul spa-niol o manifestă cu privire la extinderea cursului de

limbă cultură şi civilizaţie românească, prin acorda-rea de spaţii necesare des-făşurării cursurilor.

William Brânză asi-gură că “partea spaniolă a primit cu deschidere propu-nerile sale subliniind faptul că restricţiile de muncă vor fi eliminate cel mai târziu la sfârşitul acestui an”. Tot-odată el a precizat că statul spaniol va susţine extin-derea cursului de limbă română în concordanţă cu solicitările Ministerului Educaţiei din România cu atât mai mult cu cât şi Spa-nia doreşte ore mai multe de spaniolă în ţara noastră (potrivit statisticilor spa-niole în România studiază 25.000 de elevi şi studenţi spanioli).

William Brânză confirmă eliminarea restricţiilor de muncă pentru cetăţenii români din spania, la 1 ianuarie

www.romaniaexpres.esNr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012 5R O M Â N I A

Joi, 25 octombrie 2012, doamna se-

cretar de stat, Natalia In-totero, a participat la pri-ma şedinţă a Consiliului Consultativ Interinstitu-ţional pentru românii din străinătate, care a avut loc la sediul Ministerului Afa-cerilor Externe (MAE), transmite printr-un co-municat de presă Depar-tamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).

Constituit la iniţiati-va Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul Con-sultativ Interinstituţional are ca obiectiv eficienti-zarea coordonării între instituţiile cu atribuţii în soluţionarea problematicii românilor care trăiesc în străinătate. La reuniunile Consiliului participă re-prezentanţi ai Ministeru-lui Afacerilor Externe, ai Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni, ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ai Ministerului Muncii, Familiei şi Pro-tectiei Sociale, ai Minis-terului Administraţiei şi Internelor, dar şi ai TVR Internaţional, Radio Ro-mânia Internaţional, Pa-triarhia Română şi Insti-tulul Cultural Român.

Doamna secretar de stat, Natalia Intotero, a vorbit, în cadrul reuniu-nii, despre Strategia Naţi-onală pentru românii de pretutindeni, afirmând că se are în vedere „ela-borarea de instrumente specifice pentru monito-rizare, cel mai important dintre acestea fiind (pe lângă planuri de acţiuni şi formate de raportare), un compendium de minime

standarde şi indicatori, ce va asista atât viitoarele procese de elaborare ale unor strategii similare cât şi implementarea viitoa-relor programe şi proiec-te destinate românilor de pretutindeni”.

Pe agenda primei şedinţe s-au mai aflat şi inventarierea probleme-lor specifice, identificarea mecanismului de coordo-nare interinstituţională, evaluarea dimensiunilor comunităţilor româneşti din diaspora şi a dinami-cii şi structurii acestora, studierea posibilităţilor de valorificare a potenţialului de imagine al românilor din străinătate, analizarea investiţiei educaţionale în tinerii români de peste ho-tare şi, nu în ultimul rând, stabilirea mecanismelor generale de consolidare a construcţiei comunitare.

MaE a lansat un serviciu de alertare prin sMs pentru românii care călătoresc în străinătate

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a lansat, luni 29 octombrie, la sediul Ministerului Afa-cerilor Externe (MAE), Serviciul de alertă SMS de atenţionare pentru cetăţe-nii români care călătoresc în ţările care prezintă un anumit grad de risc.

Acest serviciu dă ce-tăţenilor români care că-lătoresc în străinătate, în zone de risc, posibilitatea să primească prin SMS informaţii privitoare la datele de contact ale misi-unilor diplomatice şi con-sulare ale Romaniei din statul pe al cărui teritoriu se află.

Corlăţean afirmă că serviciul va funcţiona în tări din Orientul Mijlociu care prezintă un risc de conflict armat, cum ar fi Siria, precum şi în anumi-te ţări cu fenomene mete-orologice şi naturale peri-culoase, cum a fost cazul erupţiei vulcanului din Is-landa, în urmă cu doi ani sau cum este cazul uraga-nului care zilele trecute au

afectat coasta de est a Sta-telor Unite ale Americii, în special New York.

Ministrul de Externe al României a mai spus că acest servici respectă legea privind protecţia da-telor cu caracter personal, explicând că MAE nu va accesa baza de date cu ca-racter personal şi că ope-ratorii de telefonie mobilă vor transmite mesajele de avertizare.

Pentru a dezvolta acest serviciu, Ministerul Afacerilor Externe a sem-nat parteneriate cu com-paniile de telefonie mobi-

lă: Cosmote, Orange, RCS & RDS şi Vodafone, cos-turile fiind foarte reduse.

La lansarea serviciu-lui a participat şi primul-ministru Victor Ponta, care ţinut să felicite atat ministerul condus de Cor-lăţean, cât şi mediul privat pentru iniţiativă, specifi-când că astfel de proiecte, în care mediul privat cola-borează cu cel de stat, sunt demne de lăudat. Premie-rul a mai menţionat faptul că îşi doreşte ca românii să nu fie niciodată nevoiţi să apeleze la astfel de ser-vicii.

prima şedinţă a Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru românii din străinătate

Uniunea Social Libe-rală (USL) a înscris la Bi-roul electoral de circum-scripţie nr. 43 candidaţii pentru colegiile din stră-inătate la alegerile parla-mentare din 9 decembrie. Astfel, USL va trimite în cursa electorală pentru o funcţie de senator în dias-pora pe Cristian David în colegiul uninominal nr. 1 din care face parte şi Spa-nia. În acelaşi colegiu, Vic-tor Socaciu, care nu va mai ocupa funcţia de deputat de Mureş, va lupta pentru un fotoliu în Camera De-

putaţilor, având-ul ca ad-versar pe reprezentantul PDL, Wiliam Brânză.

Victor Socaciu a ajuns deputat în urmă cu 4 ani prin redistribuire, el cla-sându-se de fapt pe locul 3 în funcție de numărul de voturi primite. Cunoscu-tul cântăreț de muzică folk s-a remarcat prin proiec-tele neobişnuite pe care le-a propus în parlament, precum cel de dublare al filmelor sau de interzice-re a folosirii în reclame a bunurilor din patrimoniul național precum Ateneul,

Eminescu ori colindele vechi. Tot el a propus şi aprobarea dreptului de a returna orice produs cumpărat din orice motiv în termen de 2 zile. Toate propunerile sale au fost însă respinse.

După ce în luna mar-tie a acestui an, prezenta-toarea Marina Almăşan, cea care în urmă cu 4 ani l-a însoțit în campania electorală de la Târnăveni, a divorţat de el, Socaciu a devenit ţinta presei mon-dene din România.

Victor Socaciu, în vârstă de 59 de ani, este născut în Braşov şi este cunoscut de către public pentru bogata sa traiecto-rie de interpret de muzică folk. Socaciu, absolvent al Şcolii Populare de Artă, a debutat pe scena Cena-clului Flacăra condus de Adrian Păunescu. De ase-menea, fostul soţ al Mari-nei Almăşan este membru al Uniunii Compozitori-lor, şi membru PSD din anul 2001.

Victor socaciu, rivalul lui William Brânză în lupta pentru diaspora


S PA N I A6

Acestea sunt cifrele în-spăimântă-toare ale ul-

timului studiu efectuat de Institutul Naţional de Sta-tistică din Spania. Se pare că noua reformă a muncii, cel puţin de moment, nu are efectul dorit de către guvernul de la Madrid şi cine ştie dacă va avea pe viitor.

În vremuri de criză pre-cum cele pe care le trăim, este dificil să ne imaginăm o ştire mai îngrijorătoare pentru familiile spaniole decât cea a creşterii şo-majului. Nici nu mai ştim pentru a câta oară o ast-fel de ştire apare în presa iberică şi internaţională. Ultimele date furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INE) din Spania, care a făcut un sondaj în rândul popula-ţiei active, arată că numă-rul şomerilor din Spania a ajuns la 5.778.100 de per-soane, ceea ce înseamnă o creştere cu nu mai puţin de 85.000 de suflete în cel de-al treilea trimestru al anului 2012, faţă de ace-eaşi perioadă a anului tre-cut. Cu alte cuvinte, rata şomajului a depăşit pragul de 25%, în timp ce în luna iulie Guvernul prevedea o rată care nu va trece peste 24,6%.

Pe sectoare, şoma-jul a scăzut în construc-ţii (-35.900), servicii (-28.100) şi industrie (-11.100), în schimb a crescut în agricultură (+17.500) sau în rândul celor care au mai mult de un an de când încearcă să obţină o slujbă (+83.300) şi a celor care sunt în că-utarea primului loc de muncă (+59.100).

Potrivit Asociaţiei Marilor Agenţii de Mun-că Temporara (Agett), cel de-al treilea trimestru al anului nu este unul pro-pice pentru găsirea unui loc de muncă în Spania. Tocmai de aceea, Agett susţine că această creştere a şomajului a fost mai mo-derată decât se aştepta. În cel de-al treilea trimestru al lui 2012 s-au înregistrat mai puţine concedieri de-cât în trimestrul anterior (-96.900) şi decât în ulti-mele 12 luni (-835.900), ajungându-se la ora actua-lă la ocuparea a 17.320.300 de locuri de muncă. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor publice, acesta se face responsabil de dis-pariţia a 228.800 de pos-turi. Totuşi administraţia spaniolă contează încă cu 2.991.700 de salariaţi, ceea ce reprezintă 59.800 de lo-curi de muncă în plus faţă de momentul începerii

crizei în anul 2007.Date pozitive

Sondajul efectuat de Institutul Naţional de Sta-tistică din Spania oferă şi el câteva date pozitive - e drept, puţine şi modeste - de care Guvernul se agaţă pentru a putea vorbi des-pre o "stabilitate" în ceea ce priveşte această dete-riorare a pieţei muncii. În primul rând, numărul posturilor de muncă pier-

dute (-96.900) este mult inferior celui înregistrat în acelaşi trimestru al anului trecut, când acesta s-a ri-dicat la 146.800.

Un lucru asemănător se consemnează în ceea ce priveşte cei 85.00 de şo-meri ai celui de-al treilea

trimestru, al cărui număr este departe de cel al ace-luiaşi trimestru din anul 2011 (144.700 de şomeri) şi bineînţeles şi mai de-parte de cel al celui de-al trelea trimestru din anul 2008 (217.300 de şomeri).

scade şomajul în Madrid

Andaluzia nu reuşeşte nicicum să iasă din dezas-trul provocat de şomaj. În Spania, această comunita-te continuă să aibă atât cea mai mare rată a şomajului (35,42%), cât şi cel mai mare număr de persoa-ne fără un loc de muncă (1.424.200). În acest ultim

sondaj, numărul şome-rilor a crescut la 61.300 de persoane, înregistrând cea mai mare creştere după Comunitatea Va-lenciană (26.500) şi Mur-cia (20.600). O menţiune aparte merită Ceuta, în care aproape jumătate din

populaţia activă (41,03%) nu are un serviciu. Ade-vărul este că şomajul a scăzut doar în câteva re-giuni: Castilia-La Mancha (-9.600), Galicia (-11.900) şi Madrid (-15.100), ulti-ma cu cea mai însemnată scădere a numărului şo-merilor. Rata şomajului în Madrid se află la 18,56%, aproape de cele ale Navar-rei (14,95%), Ţării Basci-lor (15,48%) şi Cantabriei (15,71%).

Femeile, mai afectate de şomaj

Pe sexe, spre deosebi-re de alte perioade, în acest al treilea trimestru şoma-

jul a crescut mai mult în rândul femeilor (+75.500) şi mult mai puţin în rân-dul bărbaţilor (+9.500), rata şomajului la femei atingând astfel 25,41%, în vreme ce în cazul băr-baţilor aceasta a urcat la 24,68%.

După ce în trimes-trul anterior, rata şomaju-lui în rândul tinerilor sub 25 de ani a înregistrat un record, în trimestrul al treilea aceasta a scăzut la 52,3%, fiind totuşi extrem de mare. În ciuda acestui fapt, numărul şomerilor tineri a crescut cu 12.700 de persoane ajungând la 970.200 de tineri şomeri.

Pe naţionalităţi, şo-majul a crescut între spani-oli cu 136.000 de persoane şi a scăzut între străini cu 51.000 de persoane. To-tuşi, rata şomajului în rân-dul populaţiei străine este destul de mare (34,84%), fiind cu 11,5 procente mai mare decât cea a populaţi-ei spaniole (23,32%).

Creşte numărul muncitorilor pe

cont propriuCât despre românii

din Spania, situaţia lor nu este nici ea prea roză, mul-ţi dintre conaţionalii noş-trii rămânând în ultimii ani fără loc de muncă. În ciuda acestui fapt, românii continuă să vină în Spania în căutarea unei vieţi mai bune. Unii au plecat acasă cu gândul şi cu speranţa că lucrurile s-au schimbat şi că acum vor putea să-şi făurească un viitor în propria ţară, însă la scurtă vreme, lovindu-se de re-alitatea cel puţin la fel de tragică din România, mul-ţi dintre ei au făcut cale în-toarsă. Alţii nici măcar nu au îndrăznit să se gândeas-că la o întoarcere de frica eşecului şi a pierderii pu-ţinului care le-a mai rămas aici. Cu acest puţin unii, cei mai îndrăzneţi şi mai întreprinzători, au încer-cat să îşi pună pe picioare propria afacere. De altfel, potrivit Institutului Naţio-nal de Statistică, numărul muncitorilor care au ales să lucreze pe cont propriu (autonomos) a crescut cu 65.100 de persoane. Din-tre aceştia 56.500 sunt muncitori independenţi sau întreprinzători fără salariaţi. Printre aceştia se află şi mulţi români, care, rămaşi fără muncă, şi-au pus nădejdea într-o astfel de mini-afacere.

• 17.320.300 de şomeri• 1.737.900 de cămine au toţi membrii familiei în şomaj• 2.991.700 de angajaţi în sectorul public• 970.200 de tineri sub 25 de ani în şomaj

Şomajul atinge un record istoric în Spania: 25,02%UNUl DIN pATRU SPANIOLI NU ARE DE MUNCĂ

www.romaniaexpres.esNr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012 7S PA N I A

Ambasadorul Ro-mâniei Ion Vîlcu

a participat, la 21 octom-brie 2012, la slujba de târ-nosire a lăcaşului de cult al parohiei Ortodoxe Româ-ne “Sfinţii Mărturisitori”

din Valdemoro, informea-ză Ambasada României la Madrid, printr-un co-municat remis România Expres.

La ceremonie au mai participat P.S. Timotei La-

uran, Episcop al Spaniei şi Portugaliei, primarul oraşului Valdemoro, Jose Carlos Boza, consilieri lo-cali şi preoți din alte oraşe ale Comunităţii Madrid.

În cadrul scurtei alocuțiuni susţinute, am-basadorul român a apre-ciat gradul de integrare al comunității româneşti în Spania şi a reiterat oferta Ambasadei de a-i sprijini şi a le acorda asistență consulară ori de câte ori vor avea nevoie, în spi-ritul colaborării, respec-tului reciproc şi al legii. De asemenea, a mulțumit autorităților spaniole pen-tru sprijinul constant acor-dat comunității româneşti din Spania în general şi din Comunitatea Madrid, în special.

Judecătorul care se ocupă de cazul

„Albiol” crede că ar exis-ta indicii care pot dovedi că fluturaşele electorale distribuite în Badalona la porunca primarului ora-şului, Xavier García Albiol (Partidul Popular), ce aso-ciau prezenţa ţiganilor de naţionalitate română cu problemele de securitate şi cu delincvenţa din oraş, ar putea reprezenta un de-lict, deoarece prin mesaje-

le acestor fluturaşe cetăţe-nii ar fi putut fi instigaţi la discriminare şi la ură.

Potrivit unui docu-ment emis de Tribunalul Teritorial nr. 2 din Bada-lona şi preluat de agenţia Europa Press, investigaţia se încheie după ce instanţa a dat curs tuturor acţiuni-lor posibile care au trebuit făcute în vederea clarifică-rii situaţiei.

Procurorul şi SOS Racisme, partea acuzatoa-

re, vor trebui să se pronuţe dacă se vor opri aici sau vor continua cu procesul împotriva primarului „po-pular”.

Acest document vine în urma redeschiderii ca-zului „Albiol”, la începutul lunii septembrie, de către Secţia a VIII-a a Tribuna-lului din Barcelona, prin care era anulat verdictul Judecătoriei Teritoria-le din Badalona, cel ce la acea vreme considera că

nu există motive înteme-iate pentru ca primarul oraşului să fie dat în ju-decată pentru distribuirea fluturaşelor cu pricina, la 24 aprilie 2010, cu prilejul alegerilor municipale .

Atunci, judecătorul teritorial s-a limitat să ca-talogheze unele declaraţii ale primarului drept exce-se verbale, apelând însă la libertatea şi dreptul can-didatului la alegeri de a-şi expune politica vis-á-vis de imigraţie. Totuşi, Tri-bunalul din Barcelona a considerat că aceste excese verbale reprezintă un atac la demnitatea personală şi la onoarea membrilor co-lectivului de rromi şi prin urmare poate conţine în mod clar un mesaj care in-cită la discriminare şi ură.

În fluturaşele distri-buite de Albiol se găsesc expresii precum: „românii sunt o plagă şi un dezas-tru pentru oraş”, ţiganii români vin în Badalona pentru a comite infracţi-uni” sau „aceasta nu este xenofobie, ci o chestiune de supravieţuire”.

Instanţa crede că mesajele fluturaşelor distribuite de Albiol au instigat la ură şi discriminare

ambasadorul Ion Vîlcu prezent la sfinţirea Bisericii Ortodoxe din Valdemoro

C ATA L O N IA

M A D R I D

Dacă eşti prinţ, nu înseamnă că eşti scutit de situaţii incomode. Recent, moştenitorul tronului Spaniei, prinţul Felipe, s-a văzut şi el implicat într-o situaţie jenantă, în timp ce participa la ceremonia de înmormântare a fiului ducelui Iñigo de Arteaga Martin, oficiată la biserica madrilenă San Francisco de Borja.

La ieşirea din biserică pe una din uşile laterale, soţul prinţesei Letizia a zărit o cerşetoare de naţi-onalitate română care stă-tea cu mâna întinsă spre el. Obişnuit ca lumea să-i întindă mâna pentru a-l saluta, nu pentru a-i cere bani, prinţul nu a stat prea mult pe gânduri când a vă-zut-o pe femeie cu mâna

întinsă spre el şi i-a răs-puns printr-o strângere de mână, neştiind că femeia se afla acolo pentru a cere mila celor prezenţi la mor-mântare.

Românca i-a răspuns prinţului cu un zâmbet larg, mulţumită probabil că dacă acesta nu i-a ofe-rit nici un sfanţ, măcar se va putea mândri de acum

că cel care i-a strâns mâna cândva a fost nimeni al-tul decât viitorului rege al Spaniei.

La mormântarea din biserica madrilenă au par-ticipat mai multe perso-nalităţi din lumea modei, cinematografiei şi a afa-cerilor, unele din ele fiind martore la scena protago-nizată de cei doi.

prinţul Felipe dă mâna cu o cerşetoare româncă

Preşedintele Senatului din România, Crin Anto-nescu, efectuează o vizită în Spania, la invitaţia omo-logului său Pio Garcia-Escudero Marquez. Senatul României va scoate din vistierie 16.450 de lei pentru această vizită de 4 zile pe tărâmul lui Don Quijote. Po-trivit unui memorandum intern de aprobare a depla-sării preşedintelui Senatului în Spania, Antonescu se întâlneşte în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie cu preşedintele şi câţiva membrii ai Senatului spaniol.

Crin Antonescu nu avenit singur pe pământ iberic, el fiind însoţit de consiliera sa Nicoleta Nicolae. Asta în condiţiile în care deplasările în străinătate au fost sus-pendate din lipsă de fonduri.

„Toate deplasările externe ale Senatului pe această sesiune legislativă au fost anulate. Datorită condițiilor obiective, nu mai există bani disponibili la deplasări externe”, a declarat vicepreşedintele PNL, Dan Radu Ruşanu.

Tema principală abordată cu prilejul acestei vizite este cooperarea parlamentară şi colaborarea în dome-niul afacerilor europene.

Se aşteaptă ca Preşedintele Senatului să aibă întâl-niri şi cu reprezentanţii PNL din Spania.

Crin antonescu, în vizită în spania


S PA N I A8

Trei filme româneşti au participat în

perioada 20-27 octombrie la ediția a 57-a a Săptămâ-nii Internaționale de Film de la Valladolid: scurtme-trajul “Vaca finlandeză”, în regia lui Gheorghe Preda, „Undeva la Palilula”, pri-mul lungmetraj scris şi re-gizat de Silviu Purcărete şi „Despre oameni şi melci”, un alt lungmetraj regizat de Tudor Giurgiu.

Cea din urmă pelicu-lă a obţinut premiul de Cel mai bun lungmetraj, la

egalitate de puncte cu “Tot altijd', de Nic Baltasar.

În „Despre oameni şi melci” , fabrica de maşini ARO a dat faliment şi ur-mează să fie privatizată într-o săptămână. Fabrica va fi cumpărată de o com-panie franceză care inten-ţionează să o transforme într-o crescătorie de melci. Dintre cei 3000 de munci-tori pe care fabrica îi are în prezent, doar 300 îşi vor păstra locul de muncă. George Petrescu, liderul de sindicat (soţul Anei, tatăl lui Viorel) trăieşte cu

o sumă modică lunară, la fel ca toţi ceilalţi munci-tori din oraş. Neputând să doarmă, într-o noapte, vede o reclamă la televizor care îi provoacă o idee ne-bunească de a salva fabri-ca şi locurile de muncă ale colegilor săi.

În „Undeva la Pali-lula”, protagonistul filmu-lui este Serafim, proas-păt absolvent al Şcolii de Medicină, care primeşte repartiţie pe termen scurt la spitalul din Palilula, un orăşel fantomă, pierdut în mijlocul câmpiei vala-

he. Un sanatoriu-lazaret, spital improbabil, clini-că ginecologică într-un loc unde nu se naşte nici un copil. Palilula e un loc unde derizoriul coexistă cu lucruri fermecătoare, iar populaţia din oraş e izolată pentru eternitate în beţie, petreceri şi orgii. Filmul urmăreşte periplul doctorului Serafim prin Palilula, pe perioada mai multor ani şi anotimpuri.

În “Vaca finlandeză”, Fane (Toma Cuzin), un fermier pasionat, vinde una dintre cele mai fru-moase vaci ale sale unui muzeu de artă contempo-rană fără a întreba care va fi soarta animalului după vânzare. Curând află că vaca va fi lăsată să moa-ră de foame în respecti-vul muzeu, fiind parte a unui "happening" gândit de unul dintre artiştii oc-cidentali de avangardă. După ce furia iniţială ia loc lucidităţii, Fane convi-ne cu directorul muzeului

că - dacă vaca nu va muri într-o lună - o va cumpără înapoi. Pentru ca acest lu-cru să fie posibil, el rămâ-ne ascuns de mai multe ori în toaleta muzeului, după închidere hrănind vaca cu şomoioage de fân ascunse într-o geantă de campanie. Totul până când una din

camerele de supraveghere îl filmează... Trupele spe-ciale de jandarmi intervin, vaca Cecilia va muri de foame, iar fermierul iubi-tor de animale va fi con-damnat la un an şi 4 luni închisoare pentru tentati-va de furt a unui obiect de patrimoniu.

C A S T I L IA- L E O N

“Despre oameni și melci” obţine premiul de cel mai bun lungmetraj la Festivalul International de Film de la Valladolid

Oficiul pentru ocuparea for-ţei de muncă

şi dezvoltare locală, des-chis în luna mai a anului trecut, în cadrul Primăriei din Briviesca, din Provin-cia Burgos (Comunitatea Castilia-Leon), de către Consiliul Provincial, a oferit consiliere mai mul-tor întreprinzători din Briviesca şi La Bureba, însă doar trei dintre aces-te persoane au reuşit să-şi materializeze ideile de afa-ceri în urma acestor con-silieri. Ba mai mult, doar două îşi menţin negoţul pe picioare. Proiectele care s-au "pierdut pe drum" nu au reuşit să înfrunte pro-blemele financiare de care s-au izbit.

Printre persoanele care au urmat aceste cur-

suri au fost bărbaţi şi femei deopotrivă, toţi şomeri de vârstă medie, care cu ba-nii obţinuţi de pe şomaj şi-au propus să se reîncorporeze pe piaţa muncii alegând va-rianta des-f ă ş u r ă r i i unei acti-vităţi pe cont pro-priu (au-tonomos). Activităţi-le urmărite erau foarte diverse: turism, tehnologie moder-nă, reciclare, ornament, exploatare agricolă şi mul-te altele.

Protagonistele celor două negoţuri care au ră-mas pe picioare sunt două

femei: una spaniolă şi alta româncă. Dacă prima s-a

orientat spre fizioterapie, cea de-a doua a preferat să îşi deschidă o alimentară românească. De atunci, zi

de zi cei aproximativ 400 de români din Briviesca vizitează magazinul Io-

nelei Ion, o tânără în vârstă de

doar 24 de ani, care

l o c u -i e ş t e î n Spa-n i a d e m a i bine

d e 15 ani,

din care trei în lo-

calitatea men-ţionată.

Pentru a pune pe picioare acest negoţ, a de-cis să rişte punând în joc toţi banii obţinuţi de pe şomaj. "Aveam un alt ma-

gazin în Burgos, pe care eu şi soţul meu l-am des-chis acum mai bine de un an şi jumătate şi văzând că funcţionează am decis să deschidem încă unul în Briviesca", mărturiseşte Ionela, care până să mun-cească pe cont propriu a lucrat ca ospătară.

În opinia ei, cheia succesului în afaceri este să ai curaj, să munceşti mult şi să fii dispus să rişti. "La început e dificil, până începe lumea să te cunoas-că", spune Ionela, care pe deasupra este şi însărci-nată în aproape opt luni. Munceşte la magazin de dimineaţa şi până seara, mai puţin duminica după amiaza, când îşi ia liber. Dar e mulţumită că Dum-nezeu a binecuvântat-o cu un loc de muncă, în vre-

muri de restrişte.Aceasta este povestea

unei femei care a decis să rişte pentru a-şi putea câş-tiga pâinea cea de toate zilele într-un mod cinstit. Însă ea nu este singura. Ca ea mai sunt în Spania mulţi români. Oameni cu spirit de afaceri şi curaj. Însă din păcate există şi cazuri a unor conaţionali care au eşuat, dar care la rându-l lor sunt vrednici de admiraţia celor din jur pentru că n-au renunţat să creadă şi să lupte aştep-tând şansa vieţii lor. La fel ca Ionela, cei mai mulţi dintre români se reorien-tează, se reprofilează, cău-tând soluţii pentru ieşirea din criză şi mai devreme sau mai târziu cu siguran-ţă că soarele va răsări şi pe strada lor.

“Cheia succesului în afaceri este să ai curaj, să munceşti mult şi să fii dispus să rişti”

O ROMâNCĂ A DECIS SĂ LUCREZE PE CONT PROPRIU, FOLOSINDU-SE DE BANII DE PE şOMAJ

www.romaniaexpres.esNr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012

P U B L I C I T A T E9

Mezeluri româneştiDirect de la producătorProduse proaspete şi nevidate

Alegerea îţi aparţine!

Madrid: C/Maqueda, 132 (metro Aluche) alcala de Henares: C/Juan de Austria, 5 (lângă autogară) Coslada: C/Doctor Ochoa, 1 (în Plaza del Sol) Arganda del Rey: C/Misericordia, local 3,4 (vis-á-vis de galerie) Calatayud: C/Benedicto XIII, 4 Zaragoza: C/Reina Fabiola, 31 (lângă Hotel Bostom) C/Duque Villahermosa, 4 (lângă Plaza Roma

avem şi produse fără porc

CARNE 100%


S P O R T

Cu doar trei luni în urmă Cosmin Contra era prezentat ca antrenor la Fuenlabrada şi toţi ne bu-curam că mai avem încă un român care să ne mai reprezinte în fotbalul spa-niol, fi e el chiar cel din di-viziile inferioare. La acea vreme, puţini erau cei ce credeau în el, cei mai mul-ţi criticând sosirea sa la echipă, considerându-l un antrenor fără experienţă şi reproşându-i faptul că nu cunoaşte prea bine liga a 3-a spaniolă.

Astăzi, la doar zece etape de la numirea sa în funcţia de antrenor prin-cipal la Fuenlabrada, reali-tatea este însă cu totul alta. Nimeni nu mai îndrăzneş-te să spună că timişorea-nul a ajuns la echipa din sudul Madridului doar datorită trecutului său ca fotbalist. Şi asta pentru că bănăţeanul a reuşit să ducă "Fuenla" între prime-le patru echipe din Segun-da Division B.

Sâmbătă, încă din zo-rii zilei, atmosfera de pe Stadionul Fernando Tor-res din Fuenlabrada era una sumbră, zvonul plecă-

rii lui Contra de la echipă făcându-i pe jucători să-şi piardă tot cheful. Până la urmă, zvonul s-a transfor-mat în realitate şi "Guriţă", avea să confi rme prin in-termediul unei conferinţe de presă posterioare par-tidei, că are o ofertă con-cretă din partea celor de la Petrolul Ploieşti, ocupanta locului al şaselea în Liga I din România.

"În cele trei luni petre-cute pe banca Fuenlabradei m-am ataşat de club şi de jucători. De altfel, ei sunt adevăraţii responsabili de

rezultatele pozitive pe care le-am obţinut", a declarat Contra în faţa jurnaliştilor prezenţi la conferinţa de presă. De menţionat că, în acest sezon, Fuenlabrada a pierdut doar două partide din cele zece disputate şi de şapte etape nu cunoaşte înfrângerea, ocupând în prezent poziţia a patra în clasamentul Grupei 1 din Segunda Division B.

Cât despre noua sa echipă, Contra a spus. "M-am uitat pe internet, este un proiect serios la Petro-lul. Avem lot de valoare,

stadion nou şi suporteri fa-natici. Nu îţi poţi dori mai mult!"

Luni, Cosmin Con-tra, în vârstă de 36 de ani, a semnat un contract pe un an şi jumătate cu Pe-trolul Ploieşti, urmând să încaseze 120.000 de euro pe sezon (aproxima-tiv 9.000 de euro pe lună cu tot cu bonusuri), cu 60.000 de euro mai puţin decât predecesorul său, Mircea Rednic, plecat la clubul belgian Standard Liege. Cosmin Contra îl va avea alături pe Lauren-ţiu Roşu (37 de ani), un alt fost fotbalist care a jucat în Spania (la Numancia, Re-creativo Huelva şi Cadiz) şi care va fi noul antrenor secund al Petrolului. Roşu nu este la prima sa expe-rienţă de genul acesta, el fi ind în trecut secundul lui Lopez Caro, la Vaslui. Fostul internaţional are ca obiectiv în acest sezon, o clasare cît mai sus posibil.

Contra a evoluat ca fotbalist la Poli Timişoara, Dinamo, Deportivo Ala-ves, AC Milan, Atletico Madrid, West Bromwich şi Getafe.

Contra se întoarce din nou în România120.000 DE EURO PE SEZON şI UN PROIECT CARE PROMITE ÎL DETERMINĂ PE BĂNĂŢEAN SĂ RENUNŢE LA SPANIA

Etapa a 13-aUniversitatea Cluj - Oţelul Galaţi 1-1 FC Braşov - Petrolul Ploieşti 0-1Astra Giurgiu - CSMS Iaşi 1-0CS Turnu Severin - CFR Cluj 1-3Concordia Chiajna - Rapid Bucureşti 0-0Ceahlăul Piatra Neamţ - Dinamo Bucureşti 0-0Gaz Metan Mediaş - FC Vaslui 1-0Steaua Bucureşti - Gloria Bistriţa 4-0Viitorul Constanţa - Pandurii Târgu Jiu 2-0

România: liga IF O T BA L E X P R E S

spania: primera DivisionEtapa a 9-a:Espanyol - Malaga 0-0Real Valladolid - Real Sociedad 2-2Atletico Madrid - Osasuna 3-1Real Betis - Valencia 1-0Athletic Bilbao - Getafe 1-2Levante - Granada 3-1Real Zaragoza - Sevilla 2-1Mallorca - Real Madrid 0-5Celta Vigo - Deportivo La Coruña 1-1Rayo Vallecano - FC Barcelona 0-5FIFA a făcut pu-

blică, la înce-putul acestei

săptămâni, lista celor 23 de fotbalişti nominalizaţi pentru câştigarea Balo-nului de Aur. În această listă se afl ă nu mai puţin de şapte spanioli şi 12 fot-balişti care evoluează în Primera Division (şase de la Real Madrid, cinci de la FC Barcelona şi unul de la Atletico Madrid). Principalii favotiţi la câş-tigarea acestui titlu sunt Lionel Messi (FC Barce-lona), actualul deţinător al trofeului şi Cristiano Ronaldo (Real Madrid). Iată lista completă a can-didaţilor: Mario Balotelli (Italia), Karim Benzema (Franţa), Gianluigi Buff on (Italia), Sergio Busquets (Spania), Iker Casillas (Spania), Cristiano Ro-

naldo (Portugalia), Di-dier Drogba (Coasta de Fildeş), Radamel Falcao (Columbia), Zlatan Ibra-himovici (Suedia), Andres Iniesta (Spania), Lionel Messi (Argentina), Ma-nuel Neuer (Germa-nia), Neymar (Bra-zilia), Mesut Ozil (Germania), Ge-rard Pique (Spa-nia), Andrea Pirlo (Italia), Sergio Ramos (Spania), Wayne Rooney (Anglia), Yaya Toure (Coas-ta de Fildeş), Robin van Persie (Olanda) şi Xavi Hernandez (Spania).

Dintre cei 23 de candidaţi la Balonul de Aur, trei vor fi fi nalişti, aceştia urmând a fi anunţaţi la 29 noiembrie,

de către FIFA şi publicaţia France Football.

FIFA a mai anunţat şi candidaţii pentru titlul de cel mai bun antrenor al

anului. Cei zece tehnicieni nominalizaţi sunt urmă-torii: Vicente del Bosque (Spania/naţionala Spa-niei), Roberto Di Matteo (Italia/Chelsea Londra), Alex Ferguson (Scoţia/Manchester United), Jo-

sep Guardiola (Spania/ex-FC Barcelona), Jupp Heynckes (Ger-mania/Bayern Mun-chen), Jurgen Klopp (Germania/Borussia Dortmundd, Joachim

Low (Germania/na-ţionala Germaniei),

Roberto Mancini (Italia/Manchester City), Jose Mourinho (Portugalia/

Real Madrid) şi Cesa-re Prandelli (Italia/naţionala Italiei).

Decernarea ce-lor două trofee va avea

loc la 7 ianuarie 2013, la Zurich.

FIFa a dezvăluit numele celor 23 de candidaţi pentru Balonul de aur

11www.romaniaexpres.esNr.1 31octombrie-13 noiembrie 2012

S P O R T

Fotbal: - Fundaşul Cristian Săpunaru a fost desemnat jucătorul meciului câştigat de Real Zaragoza, scor 2-1, pe teren propriu, cu Sevilla, partidă în care românul a marcat primul său gol în Primera Division.- Atacantul român Adrian Mutu a marcat primul său gol oficial pentru AC Ajaccio, duminică, în meciul pe care corsicanii l-au terminat la egalitate în deplasare, scor 4-4, cu formaţia FC Lorient, în etapa a 10-a a cam-pionatului de fotbal al Franţei.- Noul antrenor al echipei CFR Cluj este portughezul Paulo Sergio Bento Brito.- Lionel Messi, autorul a 50 de goluri în campionat în sezonul 2011-2012, a primit Gheata de Aur, care recom-pensează cel mai bun marcator din Europa.Box: -Pugilistul Lucian Bute a semnat un contract valabil pentru următoarele trei meciuri cu Interbox.F1: -Lotus-Renault a anunţat că pilotul finlandez Kimi Rai-kkonen va face parte din echipă şi în sezonul 2013.Tenis: - Raluca Olaru a pierdut finala de simplu a turneului ITF de la Brasilia, dotat cu premii totale de 25.000 de dolari, după ce câştigase proba de dublu, alături de Ele-na Bogdan.- Jucătoarea română de tenis Alexandra Damaschin a câştigat finala de dublu a turneului ITF de la Antalya (Turcia), dotat cu premii totale de 10.000 de dolari, ală-turi de poloneza Barbara Sobaszkiewicz.- Tenismanul spaniol David Ferrer a câştigat, duminică, turneul de la Valencia, învingându-l în finală pe ucrai-neanul Alexandr Dolgopolov, scor 6-1, 3-6, 6-4.

Jucătorul de tenis Victor Hănescu a coborât două

poziţii, până pe locul 61, cu 737 puncte, în clasamentul ATP dat publicităţii luni, informează site-ul atpworldtour.com.

Adrian Ungur ocupă locul 116, cu 486 puncte, după o urcare de două poziţii, iar Marius Copil este pe 172, cu 301 de puncte, el coborând un loc în comparaţie cu săptămâna trecută.

La dublu, Horia Tecău ocupă locul opt, cu 5.940 de puncte. Florin Mergea se menţine locul 92, cu 839 de puncte, iar Andrei Dăescu a cob-

orât pe 131, cu 538 de puncte.Primele zece poziţii în cla-

samentul ATP de simplu sunt ocu-pate de următorii jucători: 1. Roger Federer (Elveţia) 12.315 puncte, 2. Novak Djokovici (Serbia) 11.970, 3. Andy Murray (Marea Britanie) 7.690, 4. Rafael Nadal (Spania) 6.905, 5. David Ferrer (Spania) 5.610, 6. Tomas Berdych (Cehia) 4.985, 7. Jo-Wilfried Tsonga (Franţa) 4.710, 8. Juan Martin Del Potro (Argentina) 3.990, 9. Janko Tipsarevici (Serbia) 3.100, 10. Juan Monaco (Argentina) 2.775.

La feminin, jucătoarea de tenis Monica Niculescu a urcat cinci lo-curi, până pe poziţia 63, cu 975 puncte, în clasamentul WTA dat publicităţii luni, informează site-ul wtatennis.com.

Sorana Cîrstea continuă să fie sportiva română cel mai bine clasată, pe locul 26 (în urcare o poziţie), cu 1.565 puncte. Simona Halep se menţine pe 47, cu 1.220 puncte, iar Irina-Camelia Begu a urcat de pe 53 pe 52, cu 1.140 puncte. Alexandra Cadanţu se menţine pe locul 87, cu 731 puncte.

În Top 200 WTA mai figurează două jucătoare din România. Edina Gallovits-Hall a urcat de pe locul 120 pe 113, cu 600 de puncte, iar Cristina Mitu de pe 201 pe 197, cu 303 puncte.

Iată care sunt primele zece tenismene în clasamentul WTA: 1. Victoria Azarenka (Belarus) 10.595 puncte, 2. Maria şarapova (Rusia) 10.045, 3. Serena Williams (SUA) 9.400, 4. Agnieszka Radwanska (Po-lonia) 7.425, 5. Angelique Kerber (Germania) 5.550, 6. Sara Errani (Italia) 5.100, 7. Na Li (China) 5.095, 8. Petra Kvitova (Cehia) 5.085, 9. Sa-mantha Stosur (Australia) 4.135, 10. Marion Bartoli (Franţa) 3.740.

Hănescu coboară pe locul 61, iar Sorana Cârstea urcă pe 26 Sport Expres


I N T E R V I U

“Pentru România nu pot să văd decât un viitor pe care putem să-l con

struim împreună sau putem să nu-l construim împreună”

Cu ocazia ultimei vizite la Madrid a fostului Preşedinte al României în perioada 1996-2000, domnul profesor doctor Emil Constantinescu, prezent la cea de a doua ediţie a Galei Premiilor Niram Art, “România Expres” a avut prilejul, onoarea şi plăcerea de a schimba câteva vorbe cu acesta. A fost invitat la Madrid pentru a primi Marele Premiu Niram Art-Trofeul Am-broise Vollard, pentru activitatea Fundaţiei Generaţia Europeană, care are ca scop formarea unei elite profesionale şi mo-rale româneşti. În ciuda grabei şi a puţinului timp de care dispunea, acesta a avut amabilitatea de a acorda un interviu în ex-clusivitate pentru “România Expres”, interviu în care fostul preşedinte de stat a lăsat câteva fraze demne de a rămâne în istorie.

“sper ca odată cu trezirea conştiinţei indivi-duale a fiecărui român, să putem reconstrui o altă imagine a naţiunii române”

Adevărul este că, stând de vorbă cu Emil Con-stantinescu, pe lângă senzaţia că răspunsul la întrebarea pe care i-o formulezi, este

unul desăvârşit şi profund, primeşti şi confirmarea că domnia sa este şi un mare român, care pe deasupra ştie să-i aprecieze, să-i respecte şi să-i stimuleze pe conaţionalii care au ales, ca destin provizoriu sau fi-nal, străinătatea. Am fi putut vorbi cu domnia sa doar despre cultură, pentru că în fond a fost invitat la acestă gală tocmai pentru a primi un premiu din partea Edi-turii şi Revistei Niram Art. Însă, cu Emil Constanti-nescu se poate vorbi nu doar de cultură. Am ales să vorbim cu dânsul despre România şi despre diaspora şi cu siguranţă abia aşteptaţi să citiţi cuvintele unui om căruia i-a căzut la sorţi să conducă o Românie împovărată de grele moşteniri ale regimurilor anteri-oare, şi asta tocmai într-o dificilă perioadă de tranziţie. Aşa că vă las în compania celui care, la cei 72 de ani recent împliniţi, rămâne un simbol al efortului pentru formarea unei elite profesionale şi morale româneşti: Emil Constantinescu.

alin săcăcean: Bună seara domnule Emil Constantines-cu. Bun venit la Madrid!Emil Constantinescu: Bună seara şi bine v-am găsit!a.s.: Ce senzaţie vă încearcă atunci când întâlniţi comunităţi româneşti din străinătate?E.C.: Întotdeauna când te

întâlneşti cu români care sunt în afara ţării, în primul plan nu este raţiunea, ci în prim plan este emoţia. Eu consider că important este nu locul în care trăieşti, ci important este cum simţi şi cum trăieşti spi-ritul unei identităţi naţionale. Eu am o experienţă lungă de

viaţă şi o mare parte a ei am trăit-o într-o ţară care în tim-pul regimului comunist era ca o închisoare. Oamenii erau obligaţi să trăiască înăuntru, şi sigur că în acea situaţie, conducătorul ţării, sau hai să-i spunem preşedintele, putea să facă strategii pentru popor, pe care poporul nu le putea comenta, ei fiind obligaţi să le urmeze. Deci, li se putea impune. Astăzi, o strategie naţională, un proiect naţional, nu pot fi impuse. Ele trebuie să convingă. El trebuie să aibă şi acea parte raţională, o vi-ziune. Însă trebuie să aibă şi o emoţie, pentru că, astăzi, fiecare cetăţean decide cât se simte de atras de comunitatea, de istoria şi de identitatea ţării în care s-a născut sau a popo-rului din care se trage. Este un moment foarte subtil prin care fiecare decide cui aparţine. Eu nu pot decât să sper că, într-o lume globalizată, identitatea

românească precum şi iden-titatea europeană, vor fi cele care vor da greutate viitorului lumii.

a.s.: au trecut 22 de ani de la Revoluţia din 1989. Credeţi că după toţi aceşti ani România se află în locul în care trebuie?E.C.: Cine poate să spună cu precizie care este locul în care poţi să te afli la un mo-ment dat în istorie. Eu pot să vă spun că România se află în cel mai înalt punct din toată istoria ei din ultimul secol şi jumătate, pentru că integrarea europeană din 2007 a însemnat sfârşitul proiectului naţional al Revoluţiei de la 1848, care de

fapt asta dorea: modernizarea României şi mai ales introdu-cerea ei într-un context euro-pean. Acesta a fost visul per-

manent al strămoşilor noştri. şi este normal pentru un popor latin izolat de celelalte, care nu a avut imperii, care a luptat să supravieţuiască, în condiţiile în care a fost încon-jurat de alte trei imperii şi care acuma, după părerea mea, în ultimii 20 de ani, odată cu cumplitul sacri-ficiu uman prin care s-a înfăptuit Revoluţia de la 1989, a trecut de la o stra-tegie de supravieţuire la o stra-tegie pe care poate să şi-o conducă, având pentru prima dată asigurate, în contextul eu-ropean, în contextul NATO, în contextul lumii de astăzi, se-curitatea şi unitatea naţională.

Dacă aceste lucruri par puţine pentru unii contemporani, si-gur, este totuşi de înţeles. Nici valoarea sănătăţii nu o simţim

decât când suntem bolnavi şi nu o mai avem. Altfel, lucrurile acestea ni se par fireşti. De fapt, unora li se par fireşti. Mie nu mi se par fireşti. Eu sunt un om care s-a născut în anul în care a

izbucnit cel de-al doilea război mondial şi am cunoscut un şir lung de dictaturi, dar am cu-noscut şi enormele dificultăţi ale tranziţiei şi cred că astăzi, mai periculos decât populis-mul care ne-a târât în această criză în care România nu avea ce căuta este nihilismul, pen-tru că nihilismul paralizează energiile pozitive ale naţiunii. Acesta este un mesaj adresat nu poporului, ci fiecărui român şi sintetizat foarte simplu: fie-

Emil Constantinescu la Gala premiilor niram art

“Important este, nu locul în care trăieşti, ci important este cum simţi şi cum trăieşti spiritul unei identităţi naţionale”

“Ţara nostră se află în cel mai înalt punct din toată istoria ei din ultimul secol şi jumătate”


I N T E R V I U

care român care doreşte să aibă o viaţă frumoasă pe acest pământ, trebuie să lupte pen-tru propriul respect de sine, necondiţionând acest respect de sine nici de ce se întâmplă în ţară, nici de ce se întâmplă în lume, nici de cine conduce, pentru că respectul de sine este motorul demnităţii noastre, iar demnitatea naţională nu este altceva decât suma dintre respectul de sine şi demnitatea fiecărei persoane.

a.s.: Ce viitor întrevedeţi pentru România ca om poli-tic şi ca român?E.C.: Eu nu pot să despart aceste două lucruri, de altfel niciodată nu le-am despărţit. Am ajuns om de stat, nu doar om politic. De fapt nu am fost niciodată un om politic în acest sens, ci am fost un om de stat, pentru că eu m-am respectat ca om, am respectat istoria şi şansa de a fi român. Deci, nu pot să văd decât un viitor pe care putem să-l cons-truim împreună sau putem să nu-l construim împreună. Lumea secolului XXI stă şi va sta sub semnul incertitudinii, sub semnul unor transformări rapide. Într-o lume globalizată fiecare îşi construieşte propriul său viitor. Eu sper ca odată cu trezirea conştiinţei individu-ale a fiecărui român, să putem reconstrui o altă imagine a naţiunii române, să depăşim această stare a urii de sine şi să creăm o nouă încredere în fie-

care şi în noi toţi ca popor.

a.s.: Iar vorbind de românii din diaspora, pentru aceştia ce viitor întrevedeţi?E.C.: Această noţiune se află şi ea în schimbare, pentru că înainte, pentru români dias-pora însemna exil, iar exilul era politc şi însemna o sepa-rare brutală de ţară. Însemna tăierea posibilităţilor de a reveni înapoi. Era o durere cuplată cu un oarecare eroism

şi cu ameninţări continue a unui regim represiv şi crimi-nal. Astăzi, tot mai mult, dias-pora tinde să devină o noţiune fără sens, pentru că într-o lume globalizată cu o piaţă a muncii deschisă tuturor, orice tânăr poate să-şi găsească locul lui de muncă. Plecarea din ţară nu mai este o dramă. Ea este fireasca opţiune de a se realiza fiecare acolo unde crede că se poate realiza mai bine. Însă faptul că lucrezi, trăieşti sau îţi întemeiezi o familie în altă parte, nu ar trebui să slăbească această excepţională legătură a fiecărui om cu trecutul, care înseamnă de fapt istoria, care înseamnă naţiunea, care înseamnă identitatea naţională, pentru că de-a lungul secolelor au au trăit şi au murit mulţi oameni pentru ca generaţiile viitoare să poată căpăta această

identitate naţională. Este o bogăţie excepţională. Cred că pentru cei care din neştiinţă, din îndoială, din lene ori din manipulare, renunţă sau pierd această excepţională şansă de a avea o identitate, este o dramă.

a.s.: aţi amintit de trecut. Credeţi că România mai are nevoie de românii din străinătate?E.C.: Toţi au nevoie unii de alţii. Nici nu pot să-mi imaginez că nu ar avea nevoie. Probabil e o

întrebare retorică. Cum să nu aibă România nevoie de românii din străinătate? Nu nevoie în sensul acesta limitat, în care unii înţeleg doar că România are nevoie de banii celor care îşi trimit în ţară câştigurile

obţinute în străinătate. Nu. Când vorbim de România, de naţiunea română de fapt, pen-tru că în zilele noastre din ce în ce mai mult, când creăm un proiect naţional, nu ne mai referim la graniţele unei ţări, ci ne refe-rim la o naţiune care trăieşte prin identitatea ei, toţi au nevoie unii de alţii.

a.s.: asta vorbind la modul general, dar referindu-ne strict la multitudinea de

artişti, de oameni de cultură, oameni de ştiinţă ş.a.m.d., care vin în străinătate pentru că nu reuşesc să se afirme sau nu sunt valoraţi în România?E.C.: E normal să fie aşa. Nu are rost să dramatizăm o situaţie care intră în nor-malitatea secolului XXI. Un artist, un scriitor, un om de ştiinţă care cu adevărat are talent şi uneori chiar are ge-niu, se realizeză în centrele

de excelenţă mondială. Păi ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă Brâncuşi ar fi rămas în Oltenia? Probabil făcea nişte porţi mai frumoase. Ce s-ar fi întâmplat dacă Ionesco ar fi rămas în Slatina? Să scrie pen-tru cine? Ce ar fi însemnat dacă Cioran, de pildă, ar fi scris doar pentru un cenaclu din Sibiu sau din Bucureşti? Este normal să te duci. şi nu este doar cazul României. Marii polonezi s-au realizat când centrul culturii era la Paris. Chopin n-a rămas în Polonia. Oamenii de ştiinţă la fel. Eu însumi, după 1990, când mi s-a ivit ocazia să pot să câştig un post de profesor la o universitate faimoasă din Statele Unite, m-am dus. Am predat, am format doctoranzi, am venit înapoi, iar alţii au rămas. şi una şi cealaltă dintre opţiuni sunt valabile. ştiinţa şi arta astăzi sunt globale. Geniul este universal şi doar cei slabi, doar cei care nu au talent se

agaţă de o structură. Geniul este recunoscut şi este foarte important să ajungi în centrele de excelenţă şi acolo să obţii confirmarea.

A.S.: Un gând pentru cititorii România Expres şi pentru românii din spania din partea omului de stat şi a românului Emil Constantinescu?E.C.: În primul rând vreau să-i asigur de respectul meu pro-

fund, pentru că sunt oameni care au înţeles că pot, prin muncă grea, uneori chiar ex-trem de grea, să realizeze o viaţă mai bună pentru ei şi pentru familiile lor. Acest lu-cru merită un respect. Orice

român care vine să lucreze aici- sigur, între aceştia nu includ pe cei ce încalcă legea- toţi cei care vin să muncească şi să trăiască cinstit se bucură de respectul meu total. În al doilea rând, vreau să spun că le trimit, pe acestă cale, toată dragostea. De fiecare dată când sosesc într-o ţară străină şi întâlnesc mem-brii ai comunităţii româneşti, simt că se crează un flux. Prin intermediul România Expres le doresc o viaţă mai bună şi îi sfătuiesc să nu-şi uite ţara şi poporul, pentru că această identitate nu face altceva decât să ne îmbogăţească viaţa.

A.S.: Domnule Emil Con-stantinescu, în numele ci-titorilor vă mulţumim şi vă dorim sănătate şi mult succes în activitate.

Emil Constantinescu, alături de redactorul “România Expres”, Alin Săcăcean

“Pentru România nu pot să văd decât un viitor pe care putem să-l con

struim împreună sau putem să nu-l construim împreună”

“Diaspora tinde să devină o noţiune fără

sens”

“Cum să nu aibă România nevoie de românii din străinătate?”


S Ă N Ă T A T E

• • • • • • • • • • • •

• • • • • • • • • • • •

• • • • • • • • • • • • • • •

••••••

••••••

••••••

Ce spune ştiinţa?

Cât de bun este un pui de somn?

• puiul de somn, un secret al longevităţii • Unele ţări l-au legiferat prin Constituţie • Cercetătorii îl recomandă

Viroza se mani-festă prin: du-reri de gât sau

hipertrofi a acestuia, înfun-darea nasului, sau excreţia de secreţii nazale, strănut, insufi cienţă respiratorie şi uneori febră. Aceste simp-tome apar la 2-3 zile de la infectarea cu un virus şi durează păna la 14 zile, dar cei mai mulţi bolnavi se vindecă în cel mult o săptămană, datorită activi-tăţii prompte al siste-m u l u i imuni-tar.

De multe ori răceli-le apar în sezonul rece, da-torită timpului lung petre-cut în încăperi aglomerate, neaerisite. Ieşirea dintr-o cameră încălzită spre ae-rul rece de afară poate să producă o răceală sau nu. Pentru a apărea răceala avem nevoie de un virus, majoritatea dintre aceste virusuri înmulţindu-se la temperaturile medii, fapt confi rmat de faptul că per-soanele care trăiesc la Polul Nord au mult mai puţine răceli decât cei care

trăiesc într-un climat tempe-

rat.Vi r u s u -

rile pot trăi doar cate-va ore în

afara corpului uman. Ele pot ajunge în mucoase în urma inhalării particu-lelor (de exemplu de la o persoana răcită, prin stră-nut sau un simplu dialog faţă în faţă, prin contactul cu mainile unei persoane infectate sau cu un obiect contaminat).

În timpul toamnelor reci şi a iernii aerul este mai uscat în locuinţe, ceea ce face ca mucoasa nazală să fi e mai puţin efi cientă în lupta împotriva virusu-

rilor. Acelaşi lucru poate

fi produs şi de aerul con-diţ i-

onat.C a

şi simpto-me, frisoane-

le ocupă pri-mul loc în

contactul organis-

m u l u i c u

răceala, de unde apare idea greşită: “mi-a fost frig şi am răcit” , dar acest lucru este rezultatul, nu cauza îmbolnăvirii.

Mulţi oameni cred că, dacă consumă multe tablete de vitamina C, se pot păzi de răceli. Se pare că efectul este insignifi ant. Statisticile spun că, dacă un adult suferă în medie 12 zile de răceală într-un an, prin administrarea zilnică de vitamina C, va fi răcit doar 11 zile. Pe de altă parte cantităţi mari de vitamina C pot fi dău-nătoare, producand diaree severă cu consecinţe seri-oase asupra bătranilor şi copiilor mici.

Obiceiul de a con-suma ceaiuri fi erbinţi în cazul răcelilor este foarte dăunator deoarece ca şi cele foarte reci, usucă mu-

coasele. Cele fi erbinţi pot produce arsuri locale, iar aceste microleziuni favo-rizează apariţia bacteriilor.

Tratamentul răcelii vizează ameliorarea simp-tomelor şi nu vindecarea bolii precum cred mulţi. Întrucât răceala se trans-mite printr-un virus şi nu printr-o bacterie, antibio-ticele nu au nici un efect, ele fi ind utile doar în cazul unor complicaţii bacterie-

ne, ca sinuzita sau infecţii ale gâtului. De asemenea, mucusul de culoare verde, făra alte simptome, nu im-plică necesitatea adminis-trării de antibiotice, pen-tru că este un rezultat al stagnării secreţiilor în nas.

Aşa că nu uitaţi de spălarea regulată a mâini-lor, precum şi de cunoaş-terea perioadei de maximă contagiozitate (primele 2 zile de la infectare) când singurele manifestări sunt rinoreea (curgerea nasu-lui) şi tusa.

Dr. Emilian Dragomir

sunt cauzate virozele de sezonul rece sau nu? ajută suplimentele

de vitamina C la preve-nirea răcelii?

Ce efect au ceaiurile şi alte lichide fi erbinţi?

Dacă avem o viroză puternică trebuie să

luăm antibiotice?

Timpul virozelor


R U B R I C A J U R I D I C Ă

Această rubrică este gândită şi crea-tă special pentru

dumneavoastră, cititorii „Ro-mânia Expres”. Dorim ca în numerele noastre viitoare, în acest spaţiu, să vă putem oferi informaţii juridice, sfaturi şi recomandări ale specialiştilor în domeniu, cu care „România Expres” a iniţiat o colaborare în folosul dumneavoastră, cu sco-pul de a aduce rezolvare proble-melor de natură juridică cu care vă confruntaţi.

Tot în acest spaţiu, veţi pu-tea primi răspunsuri autorizate la întrebările dumneavoastră. Cu alte cuvinte, veţi putea be-neficia de o consultanţă juridică gratuită. Bineînţeles, în masura în care răspunsurile la întrebări-le adresate nu sunt prea comple-xe din punct de vedere juridic. În astfel de cazuri vă recoman-dăm o programare la unul din cabinetele juridice cu care „Ro-mânia Expres” are relaţii de co-laborare.

Puteţi trimite întrebările dumneavoastră la următoa-rea adresă de email: [email protected] şi în cel mai scurt timp posibil, în ordinea sosirii mesajelor la redacţie vom

încerca să vă oferim un răspuns. În ediţia inaugurală îi ofe-

rim posibilitatea de a se pre-zenta unuia dintre colaboratorii noştrii: Cabinetul de avocatură „Juritis”, urmând ca în numărul următor să cunoaşteţi celălalt colaborator:

„Dragi cititori, Prin intermediul ziarului

„România Expres”, vă punem la dispoziţie această rubrică, unde puteti formula întrebări, pe adresa redactiei, iar unul dintre avocaţii noştri vă vor răspunde în ordinea primirii mesajelor la redacţie.

Cabinetul de avocatură JU-RITIS S.L, s-a înfiinţat în anul 2007, în Madrid, fiind primul cabinet juridic din Spania care oferă un serviciu juridic integral în limba română.

Juritis S.L există din dorinţa de a oferi românilor rezidenţi în Spania, experienţa vastă a unei echipe hotărâte să ofere soluţii clare, rapide şi inteligente la pro-blemele juridice cu care se con-fruntă zilnic românii în Spania.

Avocaţii noştri vor găsi so-luţii la problemele dumneavoas-tră în cea mai scurtă perioadă de timp şi într-o manieră foar-te concisă. Suntem obişnuiţi cu

termenele foarte scurte şi înţele-gem faptul că ceea ce îşi doresc clienţii sunt soluţii practice, de durată şi la cele mai rentabile tarife.

Tehnologia, comunicarea şi provocările cât mai creative sunt câteva din premisele după care ne ghidăm zi de zi. Echi-pa noastră se concentrează să colaboreze cu dumneavoastră cât mai eficient pentru a vedea

că nevoile şi aşteptările vă sunt îndeplinite din toate punctele de vedere.

Construirea unui partene-riat real între client şi avocat este modalitatea de lucru prin care noi alegem să obţinem o satisfa-cere reală a nevoilor clientului.Un gând bun!

Echipa Juritis S.LCalle López de Hoyos, 120, (me-trou: L4. Prosperidad - Avenida

de América).Telf.:912.42.70.70; Fax: 912 42 78 78Movil : 67 65 40 956www.asesoriarumana.com”.

Puteţi formula întrebări-le dumneavoastră şi accesând secţiunea „Rubrica cititorului” sau cea de „Contact” din cadrul site-ului nostru www.romania-expres.es.

Ai o problemă de natură juridică? În “România Expres” poţi găsi răspunsurile potrivite!


C U R I O Z I T Ă Ţ I

Faptul că în secolul XXI mai

există părinţi care îşi abandonează copii pe stradă nu este o nou-tate, lucrul acesta p e t r e c â n d u - s e chiar şi în ţări dezvoltate cum ar fi Germania. Tocmai de aceea, recent, în această ţară s-a implementat un nou sistem special, pen-tru mamele care recurg la acest gest, cu scopul de a salva viaţa bebeluşilor abandonaţi.

Este vorba de o cutie pentru bebeluşi abandonaţi, numită „Ba-bywiege”, un fel de pătuţ „inteligent” în interiorul căruia, la detectarea unui

corp uman, se pune în funcţiune un sistem de încălzire şi se activează o alarmă care avizează cel mai apropiat centru

medical, în doar câteva minute la locul respec-tiv făcân-du-şi apariţia o echipă de medici pentru a lua în primire copilul abandonat.

Odată depozitat în cutie, bebeluşul intră în custodia statului german. În cazul în care totuşi mama doreşte să-şi recu-pereze copilul, înainte de

depozitare, ea va tre-bui să citească cu atenţie instrucţiunile din exteri-orul cutiei.

Prin acest sistem care a fost gândit şi iniţiat la zece ani după ce o fe-meie şi-a abandonat bebeluşul în toiul iernii, în plină stradă, Germa-

nia urmăreşte evitarea de avorturi şi a b a n d o n u r i necontrolate.

Germania nu este singura

ţară care utilizează acest sistem, în toată Europa existând nu mai puţin de 200 de astfel de cutii pentru copii abandonaţi. Austria, Grecia, Croaţia, Elveţia, Belgia şi Ger-mania, sunt (în această ordine) ţările cu cele mai puţine avorturi. În aceste ţări, la fiecare o mie de sarcini, mai puţin de opt sunt întrerupte de manieră voluntară. Toate aceste state au legi care le permit femeilor însărcinate să decidă în mod liber în primele 12 săptămâni de sarcină dacă doresc sau nu să păstreze copilul, aceleaşi legi sta-bilind totodată şi o serie de cazuri excepţionale de întreruperi de sarcină în săptămânile posterioare primelor 12.

Verigheta, un sim-bol al căsniciei şi

al dragostei eterne, este un obiect care poate fi ascuns cu uşurinţă de toţi acei care sunt amatori de aventuri amoroase. O companie care se ocupă cu fabricarea de bijuterii a de-cis însă să vină în ajutorul celor căsătoriţi, drept pentru care a in-ventat o metodă opriginală prin care o persoană nu mai poate ascunde starea sa civilă.

Imaginează-ţi că te afli în faţa unei “ocazii” unice de aţi înşela soţul sau soţia. Cu siguranţă

primul gest este să ascunzi verigheta care te-ar putea trăda. Ei bine, lucrul aces-ta nu îţi va mai fi de nici un

folos dacă persoana iubită îţi va cere să vă cumpăraţi verighete de la TheCheeky.com.

V e r i g h e t a confecţionată de compania amintită mai sus, scocate în evidenţă starea civilă a celui care o poartă chiar şi dacă persoana în cauză

doreşte să ascundă acest lucru, scrie dailymail.co.uk. Şi aceasta pentru că verigheta are gravat pe in-terior cuvântul "căsătorit”, astfel că în momentul în care persoana îşi scoate in-elul de pe deget, cuvântul “căsătorit” rămâne marcat pe piele.

Verigheta costă 550 de dolari şi este disponibilă online pe TheCheeky.com, fiind foarte solicitată de către multe cupluri. Inelul cu pricina este confecţionat

d i n t r - u n metal ex-trem de dur (ti-

tan), aşa că nu este de mirare că fabricanţii oferă garanţie pe viaţă.

Cu scopul de a descuraja avortul şi abandonul necontrolat al copiilor, nemţii au montat pe stradă cutii pentru mamele care vor să-şi abandoneze bebeluşul

Cum să renunţi la un nou-născut fără a-l abandona pe stradă

Verigheta care îţi demască starea civilă chiar şi când nu o porţi pe deget

Culoarea preferată de vertebratele ovipare atunci când vine vorba de

eliminarea excrementelor este cea roşie. Chiar dacă nu vă vine să credeţi, aşa este: automobilele roşii riscă să fie mai pline de excremente de pasăre decât maşinile de oricicare altă culoare. Cel puţin aşa susţine un nou studiu realizat în Marea Bri-tanie, în urma contabilizării maşinilor cu excremente de pasăre din cinci oraşe britanice.

Timp de două zile, peste 1100 de ve-hicule au fost analizate de specialişti, iar la final aceştia au constatat că 18% dintre automobilele mânjite de excrementele zburătoarelor erau de culoare roşie, 14% de culoare albastră, 11% de culoare neagră şi 7% de culoare albă. La polul opus se află maşinile de culoare gri sau argintie, cu 3% şi cele de culoare verde cu un procen-taj de doar 1%.

Dar de ce zburătoarele se simt mai atrase de vehiculele roşii decât de cele-

lalte? Lucrul acesta nu a putut fi explicat deocamdată, deoarece studiul nu s-a axat pe examinarea individuală a păsărilor.

Un purtător de cuvânt al British Trust for Ornithology afirmă că este cunos-cut faptul că unele păsări sunt atrase de unele culori, însă depunerea excremen-telor pe maşinile noastre mai degrabă are legătură cu locul de staţionare ales de noi, tocmai de aceea dacă alegem să parcăm într-un loc unde poposesc păsări, cel mai probabil

este ca maşina noastră să se umple de ex-cremente.

Un alt lu-cru analizat de realizatorii s t u d i u l u i este durata permanenţei excremen -telor pe au-

t o t u r i s m e l e din cele cinci localităţi. În mod ciudat,

doar 17% dintre cei implicaţi în studiu îşi curăţă maşina imediat după ce descoperă prezenţa unui excrement pe suprafaţa acesteia, 20% preferând să o facă după aproximativ două zile, în timp ce 55% dintre cei intervievaţi nu-şi facprobleme în acest sens.

Pe ce maşini preferă păsările să-şi elimine excrementele?

Recent, castelul Bran a fost inclus într-un top al celor mai înspăimân-tătoare zece destinaţii de Halloween, realizat de un site turistic, alături de alte locuri celebre pentru istorii terifiante precum Hollywood şi Triunghiul Bermudelor.

"Poate nu ai nevoie de usturoi şi ţepuşe când vizitezi Castelul Bran din Transilvania, România, dar adevărul terifiant des-pre groaznicul prinţ Vlad te va face cu siguranţă să te uiţi în spatele tău când vizitezi castelul", sunt de părere autorii acestui top, editorii site-ului Hotwire.

com, care plasează castelul Bran pe locul 9, informea-ză agenţia Mediafax.

Ei vorbesc despre re-putaţia de sadic a lui Vlad Ţepeş, binecunoscută în toată lumea. "Deşi nu se credea despre el că este un vampir, inumana lui sete de sânge a fost elementul de-clanşator pentru romanul „Dracula” de Bram Stoker", mai scriu autorii acestui top, care spun că acest cas-

tel poate fi vizitat pentru a simţi "mânia lui Dracula".

Liderul topului este Hollywood, Los Angeles, care, deşi este un loc stră-lucitor, a fost marcat de multe tragedii. Se spune că stafiile lui Marilyn Monroe şi Montgomery Clift încă bântuie Hollywood Roose-velt Hotel, iar alte fantome "locuiesc" în Grauman's Chinese Theatre, dar şi pe semnul "Hollywood" care veghează cartierul cine-matografiei. Există, de ase-menea, un tur al celor mai celebre cazuri de crimă, fi-ind amintite, printre altele, Sharon Tate şi Janis Joplin.

În acelaşi top au mai

fost incluse, în ordine, Sa-lem, Massachusetts (pro-cesul vrăjitoarelor din 1692), New Orleans, Loui-siana (Mardi Gras, voodoo şi vampiri), Sleepy Hollow, New York (legenda călă-reţului fără cap), Edin-burgh, Scoţia (atacuri mi-litare sângeroase, torturi şi execuţii), Praga, Cehia (fantome răutăcioase, un golem care ar proteja carti-erul evreiesc, Castelul din

Praga), Triunghiul Ber-mudelor (cele mai miste-rioase dispariţii - peste 50 de nave şi 20 de avioane), Paris, Franţa (catacombe-le, cimitirul Père Lachaise etc.).

Ultima poziţie a topu-lui este ocupată de Mos-cova, Rusia, marcată de legende sumbre şi spirite vechi de sute de ani, cu o reţea de catacombe care include o cameră de tor-tură şi un pod care a fost locul unei sinucideri în masă.

Halloween este o săr-bătoare păgână de ori-gine celtică, preluată de multe popoare din lumea occidentală şi nu numai. Halloween se sărbătoreşte în noaptea de 31 octom-brie, precedând sărbătoa-rea creştină „Ziua tuturor sfinţilor” sau „Ziua mor-ţilor” de pe 1 noiembrie. Obiceiuri specifice de Halloween sunt realizarea de dovleci sculptaţi, lumi-naţi cu ajutorul unor feli-nare, folosiţi la decorarea caselor şi grădinilor sau ca lanternă, dar şi costumarea în personaje desprinse din poveştile de groază. Copiii costumaţi astfel colidă din casă în casă şi sunt recom-pensaţi cu dulciuri pentru creativitate.

Cele mai populare dulciuri pregătite pentru această sărbătoare sunt merele glazurate.

Castelul Bran inclus în Top 10 Cele mai înspăimântătoare zece destinaţii de Halloween


T R A D I Ţ I I R O M Â N E Ş T I

Toamna, anotimp al melancoliilor, atât pentru om cât şi

pentru natură, reprezintă un moment de bilanţ. Acesta pare a fi uitat de cei de la oraşe, dar obiceiurile de toamnă, pentru cei de la sate, sunt clipe de împli-nire, păstrate cu sfinţenie pe multe dintre meleagurile româneşti.

În miezul toam-nei, octombrie îşi ia rămas bun, fă-cănd loc lui Bru-mar care aduce odată cu el bru-mă, promoroacă si vreme caprici-oasă. Pe lângă aces-tea, noiembrie mai este numită şi luna vinurilor sau Vinar, căci este vremea

fermentării vinului în butoaie. În calendarele populare erau multe sfaturi şi poveţe le-gate de lucrările gos-podăreşti ale acestei luni care se faceau pentru a întâmpina iarna pregătiţi, dar

mai ales sărbători pe care oame-nii le păstrau cu credincioşie odi-nioară, şi care se mai păstrează şi acum: pe 1 noiem-

brie Sf. Cosma şi Damian sau “ Ziua morţilor”, pe 8 nioembrie Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril sau pe 30 noiembrie Sf. Andrei, ar fi câteva din cele mai cunos-cute.

În acest număr am vrea să facem cunoscut cititori-lor căteva din tradiţiile şi obice-iurile legate de ”Ziua morţilor” sau “Luminaţia”, cum mai este numită în unele zone ca Tran-silvania, Banat sau Maramureş. “Ziua morţilor ” este de origine catolică provenind din sărbă-toarea cunoscută sub numele de “Ziua tuturor sfinţilor”.

1 noiembrie e ziua cand o mare parte a românilor, indife-rent de religie sau naţie, merg la

cimitir să pună flori şi lumânări pe mormintele celor plecaţi la cele veşnice. Valoarea unui om constă nu doar în importanţa pe care o dă vieţii, ci şi a respectu-

lui faţă de memoria celor care nu mai

s u n t .

Obice-iul şi ceremo-

nia sunt în mare aceleaşi peste tot cu unele diferenţe ne-semnificative care nu-i alterea-ză menirea şi semnificaţia. Toţi curăţă mormintele celor dragi inainte de 1 noiembrie: se smulg buruienile, se sapă pământul de pe ele, iar seara se pun flori, de obicei crizanteme, şi se aprind lumânările pe morminte.

În unele zone ca Mara-mureş sau Banat, cultul morţilor este foarte important, oamenii dând pomană săracilor conform

credinţei solide care o au că în noaptea Luminaţiei sufletele ce-lor plecaţi se întorc în mijlocul celor dragi.

În alte zone se mai păstrea-ză de asemenea obiceiul împo-dobirii crucii. Oamenii se roagă pentru sufletele celor adormiţi, preotul ţine slujbe la cimitir iar sărbătoarea este un prilej bun

de-a aduna membrii familiei laolaltă.

Obiceiul de „Lumi-naţie”, care constă în aprinderea de lumânări pe morminte pentru po-menirea celor trecuţi în nefiinţă, în noaptea de 1

noiembrie, a fost împru-mutat, la mijlocul secolului

trecut, de la catolici. Etnologii spun că este vorba de un obicei citadin din Ardeal şi Banat, care treptat s-a răspândit şi în zona rurală.

La început, părea o moda-litate comodă prin care oră-şenii îşi pu-teau comemora morţii. Se mer-gea prin cimitire, se aprindea câte o lumânare şi, dacă şi catolicii făceau asta în prima noapte din luna noiembrie, ortodocşii au preluat obiceiul.

Lumănarea este aşadar un element fundamental al acestei sărbători. Cei mai mulţi specia-lişti susţin că lumânarea aprinsă are ca scop călăuzirea sufletelor celor morţi. Unii cercetători spun că seminificaţiile lumână-rii aprinse au fost preluate din antichitate, de la greci şi de la romani. Alţii merg chiar mai departe, afimând că ele provin de la indieni, care nutreau un adevărat cult al focului.

Totuşi, sărbătoarea nu are nimic lugubru şi nu are de-a face nimic cu Halloween. Din contră, noaptea de 1 noiembrie stă sub semnul luminii iar cimi-tirele nu mai sunt acele locuri sinistre, ci devin oaze de lumi-nă, datoriă sutelor de lumânări aprinse în memoria celor trecuţi în eternitate.

Maria Sârzea”Ziua morţilor” sau “luminaţia”


PA G I N A C O P I I L O R

Iarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăIarna-şi vâră nasu-n blanăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăŞi din unghii îşi sug hranăIară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Iară vara, sus pe munţi,Zmeură culeg desculţi.Iară vara, sus pe munţi,

Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,Patru picioare are,Patru picioare are,Să le mişte nu e-n stare.Patru picioare are,

(Urşii)

(Scaunul)

Ghicitori

Ajută-l pe şoricel să ajungă la caşcaval

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

Regatul Dacia

O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de dinţişoriO mie de dinţişoriO mie de dinţişoriO mie de frăţiori,O mie de dinţişoriO mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de dinţişoriO mie de frăţiori,O mie de dinţişoriO mie de frăţiori,O mie de dinţişoriO mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de frăţiori,O mie de dinţişoriO mie de frăţiori,

Stau în� pţi câte şi-o mieStau în� pţi câte şi-o mieStau în� pţi câte şi-o mieO mie de dinţişoriStau în� pţi câte şi-o mieO mie de dinţişoriO mie de dinţişoriO mie de dinţişoriStau în� pţi câte şi-o mieO mie de dinţişoriStau în� pţi câte şi-o mieO mie de dinţişoriStau în� pţi câte şi-o mieO mie de dinţişoriO mie de dinţişoriO mie de dinţişoriStau în� pţi câte şi-o mieO mie de dinţişori

Într-un fund de farfurie.Într-un fund de farfurie.Într-un fund de farfurie.Într-un fund de farfurie.Într-un fund de farfurie.Într-un fund de farfurie.Stau în� pţi câte şi-o mieÎntr-un fund de farfurie.Stau în� pţi câte şi-o mieStau în� pţi câte şi-o mieStau în� pţi câte şi-o mieÎntr-un fund de farfurie.Stau în� pţi câte şi-o mieÎntr-un fund de farfurie.Stau în� pţi câte şi-o mieÎntr-un fund de farfurie.Stau în� pţi câte şi-o mieStau în� pţi câte şi-o mieStau în� pţi câte şi-o mieÎntr-un fund de farfurie.Stau în� pţi câte şi-o mie

(Floarea soarelui) Să ne cunoaştem ţara!

Poveşti româneşti

Era odată un împărat puternic și mare care avea pe lângă palatu-

rile sale o grădină frumoasă, bogată de � ori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, pe acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putu-se să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea în� orind, crescând și pârguin-du-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toa-tă împărăția și cei mai aleși ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoți. În cele mai de pe urmă, veni � ul cel mai mare al împăratului și-i zise:

–Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte fru-moase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele; acum a dat în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc eu însumi gră-dina, și mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuiește.

–Dragul meu, zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă. Doresc prea mult să văz la masa mea măcar un măr din acest

pom care m-a ținut atâta sumă de bani și de aceea, iată, mă înduplec și te las ca să pândești, măcar că nu-mi vine a crede că o să izbutești.

Atunci � ul împăratului se puse la pândă o săptămână întreagă: noaptea pândea și ziua se odihnea; iară când fu

într-o dimineață, se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl

copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc.

Nepoftită fu mâhnirea tatălui său, când auzi spuindu-i-se astă întâmpla-re.

De silă de milă, fu nevoit a mai aștepta încă un an, ca să facă și voia � ului său celui mijlociu, care cerea cu stăruință de la tată-său ca să-l lase și pe dânsul să pândească, și se lega că el va prinde pe hoții care îi făcea atâta întristare.

Timpul veni, merele începură a se pârgui; atunci � ul său cel mijlociu păzi și el; dară păți ca și frate-său cel mare. (Continuarea în numărul viitor)

Prâslea cel voinic şi merele de aur de Petre Ispirescu

L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t L a b i r i n t

Ghicitori

O păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primitO păpuşă am primit Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic. Care e cât un pitic.

are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, are ochii coloraţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi, Negri şi catifelaţi,

părul lung şi mătăsos părul lung şi mătăsos părul lung şi mătăsos părul lung şi mătăsos părul lung şi mătăsos părul lung şi mătăsos

GhicitoriGhicitoriGhicitoriGhicitori

PăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşaPăpuşa de Silvia Filip

partea I


F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Dumnezeu, în ge-ne-ral, permite în via-ţa copiilor Săi, atât

perioade de criză cât şi perioa-de de abundenţă. Am constatat lucrul acesta în propria mea experienţă, în experienţele al-tora, cât şi în mărturiile scrise. Istoria lui Israel, istoria lui Io-sif, David, Iov, sunt doar câte-va exemple elocvente în sensul acesta. Dumnezeu ne trece, prin sănătate şi prin boală, prin să-răcie şi prin belşug. El permite să gustăm atât dragostea oame-nilor cât şi ura lor, îngăduie să ne înfruptăm atăt din dulceaţa părtăşiei cât şi din durerea des-părţirii. Uneori ne ridică până la al treilea cer, alteori ne coboa-ră până în valea umbrei morţii. Experienţele prin care ne tre-ce, uneori ne determină să ex-clamăm ca Petru: “Este bine să fi m aici să facem trei colibi’’ iar alteori să gemem ca Iov, gata a blestema chiar şi ziua în care ne-am născut. Pavel când a înţeles felul acesta ciudat al lui Dumne-zeu de a lucra a exclamat: ,,Știu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fi u sătul şi fl ă-mând, să fi u în belşug şi să fi u în lipsă. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.’’ (Filip.4:12-13).Însă întrebarea care se ridică in mintea celui care se frământă cu astfel de lucruri este următoarea: De ce procedează Dumnezeu în felul acesta?...de ce se poartă ast-fel cu noi? Analizând Cuvântul lui Dumnezeu, vom constata că răspunsul la aceste întrebări este următorul: Dumnezeu ne trece atât prin perioade de criză cât şi prin perioade de abundenţă, pentru că există nişte benefi cii ale crizei şi nişte pericole ale abundenţei. Scopul Său este să intrăm în posesia benefi ciilor care decurg din criză, şi să ne păzim de pericolele care decurg din abundenţă. Chiar dacă mo-mentele de criză sunt neplăcute, benefi ciile acumulate în acest timp înclină mai greu în cântar decât neplăcerile produse, şi chiar dacă vremurile de abun-denţă sunt plăcute ele ascund întrânsele niste pericole mult mai mari decât plăcerile obţi-nute. Cu alte cuvinte criza poate ascunde în ea o extraordinară abundenţă, iar abundenţa poate ascunde în ea o extraordinară criză. Intrăm într-un domeniu în care Dumnezeu ştie cel mai bine ce este cu adevărat criză şi ce este cu adevărat abunden-ţă, şi unde simţurile noastre se pot înşela foarte amarnic. Tema asupra căreia aş dori să medităm în cele ce urmează se intitulea-ză: “Benefi ciile crizei şi pericolele abundenţei”. Luând ca referinţă

textul din Deut. 8:1-9:6, vom constata că primele şase versete din capitolul opt tratează bene-fi ciile crizei în viaţa lui Israel, iar următoarele versete tratează pe-ricolele abundenţei tot în viaţa acestuia. Să le luam pe rând:

Benefi ciile crizei (Deut.8:1-6)

De ce a îngăduit Dum-ne-zeu, ca poporul Său Israel să că-lătorească patruzeci de ani, prin locuri pustii, pline de pericole şi de neajunsuri în condiţii atât de vitrege? Răspunsul este chiar în textul citat: “Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călă-uzit Domnul, Dumnezeul tău,

în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui. Astfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame, şi te-a hră-nit cu mană pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâi-ne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.’’ Aceste versete conţin trei bene-fi cii ale crizei în expresiile: să te smerească, să te încerce şi să te înveţe.

a) Să te smerească. Smere-nia este o trăsătură de căpătâi a caracterului creştin. Doar prin intermediul ei avem acces în graţiile divine, după cum zice Scriptura: „Dumnezeu stă îm-potriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.”(Iacov4:6).Dom-nul Isus a mărturisit despre Sine că este blând şi smerit cu inima, sau cu alte cuvinte că smerenia este trăsătura fundamentală a fi inţei Sale lăuntrice. Primul pă-cat care s-a săvârşit în Univers a fost mândria, si acesta le-a ge-nerat pe toate celelalte. Atât de importantă este smerenia încât ea este prezentată în Biblie ca

trăsătura defi nitorie a divinită-ţii şi atât de monstruoasă este măndria încât ea este prezenta-tă, tot în Cartea Sfântă, ca trăsă-tura defi nitorie a diavolului. Ca suport biblic pentru cele afi rma-te anterior putem lua Filipeni 2 şi Isaia 14, unde ni se relatează smerenia lui Hristos, respec-tiv căderea lui Lucifer. Deci a fi smerit sau a fi mândru înseam-nă a purta în tine esenţa naturii lui Dumnezeu sau esenţa natu-rii diavolului. Situaţia fi ind atât de dramatică, Dumnezeu va face tot ce-i stă în putinţă spre a ne dezlipi de mândrie, adică de esenţa naturii diavolului, şi spre a ne contopi cu smerenia, adică esenţa naturii divine. Este limpede şi de la sine înţeles că

smerenia se cultivă cel mai bine în vremuri de criză, iar mândria găseşte mediul cel mai propice pentru dezvoltare în vremuri de abundenţă. De aceea ar tre-bui să ne aşteptăm că Dumne-zeu ne va trece adesea prin boli, lipsuri, necazuri, probleme, spre a ne curăţa de tot ce-i diavolesc în noi şi spre a ne umple de tot ce-i divin. Din perspectivă divi-nă formarea caracterului nostru după modelul ceresc este de o

mai mare însemnătate decât confortul unei bunăstări ime-diate, iar degradarea acestuia după calapodul iadului este o mai mare pierdere decăt cele produse de nişte boli sau nişte probleme trecătoare.

b) Să te încerce. Testarea este o metodă folosită la scară universală pentru pentru stabi-lirea performanţelor calitative ale unui produs. În toate sec-toarele de activitate ale vieţii, se folosesc metode de la cele mai simple până la cele mai sofi sti-cate pentru a determina gradul de siguranţă pe care îl putem avea într-un anu-mit lucru. Am văzut cu ochii mei oameni de la ţară testând capacitătile fi zice ale unui animal de trac-ţiune, silindu-l să târască după el o căruţă plină cu oameni şi împiedecată la cele patru roţi. Catargele corăbiilor se confecţi-onau din pomi înalţi care erau lăsati înadins ani de zile în băta-ia vântului tăindu-se toţi pomii de prinprejur, cu scopul de a-i ajuta să-şi fortifi ce fi brele spre a se pregăti astfel pentru cum-plitele furtuni la care vor trebui să facă faţă pe mare. Vasele de presiune, precum buteliile, sunt testate de către producător la parametri mult mai ridicaţi de-cât cei ai regi-mului normal de funcţionare. În industrie fi ecare produs este testat fi ind supus la dife-rite solicitări mecanice, termice sau electrice. Cine ar avea nesăbuinţa să urce într-un avion care n-a fost supus la nici un fel de teste de verifi -care? Cine ar coborâ la opt mii de metri sub nivelul oceanului cu un submarin despre care nu se ştie sigur dacă va rezista la presiunea exercitată asupra lui? Noi considerăm de bun augur faptul de putea testa orice pro-dus înainte de a-l folosi. Dar de ce ni s-ar părea ciudată ideea că şi Dumnezeu ar putea proceda

la fel cu noi? El de ce nu ne-ar testa performanţele spirituale mai înainte de a ne folosi? De ce ar risca să ne încredinţeze res-ponsabilităţi pe care nu s-a asi-gurat că putem să le îndeplinim? De ce ar face tocmai El o excep-ţie de la o regulă care ni se pare, chiar şi nouă, atât de naturală în toate domeniile existenţei? În-tradevăr încercarea este neplă-cută datorită suferinţei pe care o implică, dar este singura metodă care scoate cel mai bine la ivea-lă valoarea intrinsecă a entităţii supusă la probă.

c) Să te înveţe. Criza are şi valoare didactică. Există anumi-te lecţii, pe care nu ni le putem însuşi în şcoală, acasă sau prin-tr-un studiu teolo-gic, ci doar în încercare. Una din aceste lecţii, este că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. Câtă vreme avem toate lucrurile cu prisosinţă suntem în pericolul de a ne înstrăina de Dumnezeu, dar în criză descoperim valoa-rea de hrană a Cuvântului lui Dumnezeu. În criză descope-rim valoarea sufl etului, a vieţii veşnice, şi importanţa de a ne preocupa de acestea. În criză trupul, banii, lucrurile materia-le, şi tot ce se cuprinde în sfera spaţio-temporală trec pe locul doi, pentru că, fi ind primejdu-ite, încrederea noastră în ele se zdruncină din temelii, iar aten-ţia se îndreaptă spre valorile spi-rituale. Chiar şi experienţa vieţii confi rmă faptul că la boală, în necaz, omul are o predispoziţie mult mai mare în a-L căuta pe Dumnezeu. Chiar şi Solomon ne îndeamnă în Eclesiastul 7:2:, “Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfârşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.”(continuarea în numărul viitor)

Benefi ciile crizei şi pericolele abundenţeide Vasile Mich


A N U N Ţ U R I


D I V E R T I S M E N T

-Nu vă supăraţi, puteţi sta puţin mai la dreapta să îl văd şi eu mai bine pe domnul Ponta?-Sigur. Dacă doriţi vă pot împrumuta puţin şi bin-oclul meu?-Nu, mulţumesc, am lunetă la puşcă.

*Într-una din zilele însorite ale lui ianuarie 2015 un bătran vine la Palatul Cotroceni. Se apropie de ofi ţerul de gardă şi îi spune:-Aş vrea să intru să vorbesc cu preşedintele Băsescu.Ofi ţerul îl priveşte blând pe bătrân şi îi răspunde:-Domnule, Băsescu nu mai este preşedinte şi deci nu mai are reşedinţa aici.Bătrânul îi spune că e în regulă şi se îndepărtează încet de intrarea în palat. A doua zi acelaşi bătrân se îndreaptă către intrarea în Palatul Cotroceni şi se adresează ofi ţerului de gardă (acelaşi din ziua precedentă):-Aş vrea să intru sa vorbesc cu preşedintele Băsescu.-Domnule, aşa cum v-am spus şi ieri, Băsescu nu mai este preşedinte şi prin urmare nu mai are reşedinta aici.Bătrânul îi multumeşte şi pleacă încet spre locuinţa sa. A treia zi vârstnicul se duce din nou la intrarea în Palatul Cotroceni şi se adresează aceluiaşi ofi ţer:

-Aş vrea să intru să vorbesc cu preşedintele Băsescu.

Iritat, ofi ţerul se încruntă uşor la acesta şi îi spune:-Domnule este a treia zi

consecutivă când veniţi aici şi cereţi să vorbiţi cu Băsescu.

V-am spus deja ca Băsescu nu mai este preşedinte şi deci nu

mai are reşedinţa aici. Nu întelegeţi?-Ba înteleg foarte bine, însă nu mă mai satur să aud asta.Ofi ţerul ia pozitia de drepţi, îl salută respectuos (ca pe un superior) şi îi spune bătrânului:-Atunci ne vedem mâine, domnule!

*Un tip se plimba pe strazile Bucureştiului când, la un moment dat, un hoţ îi pune cuţitul la gât şi-i spune:-Dă-mi toţi banii tăi.La care tipul ii răspunde:-Bă tu şti cine sunt eu??? Sunt un important politi-cian din parlamentul României!!!Atunci hoţul îi răspunde:-Da??? Atunci dă-mi toţi banii mei!!!

*-Un parlamentar devine subiectul unei anchete; respectivul “economisise” în numai 4 ani peste paru milioane de euro.-şi?-şi ceilalţi parlamentari erau curioşi să ştie de ce a durat atâta!

*Iliescu şi Ponta merg la o ghicitoare, dornici să vadă cât o mai duce partidul lor.-Va cădea într-o zi de sărbatoare, răspunde femeia.-şi care va fi ziua aceea ?-Indiferent care va fi , va fi o sărbatoare !

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ORIZOnTaL: 1) Nu deranjaţi un... care doarme, fi lm al lui Alain Delon, realizat în 1988 - Horia Ionescu. 2) Arsă la mijloc! - „Clanul...”, fi lm din anul 1967 în care Alain Delon joacă alături de Jean Gabin (sing.; neart.). 3)Intoxicat - Cum este considerat Alain de mulţi admiratori. 4) Strâng obiecte la maşină - Pusă în mijloc! - Născut în Franţa. 5) A şaptea la greci - Lemn pus la bătaie. 6) „Rocco... fraţi săi, fi lm al lui Alain Delon realizat de Luchino Visconti - Rol de ucigaş plătit pe care îl joacă Alain Delon în „Clanul sicili-enilor”. 7)Varietate de argilă – Semi-conductor - Începutul verii! 8) Luna în care a murit Romy Schneider, marea iubire a lui Alain Delon - Animalul Equielo, cu care Alain Delon a câştigat un campionat mondial de galop. 9)

Vameş - A pierde. 10) Coloana... a fi lmului „Afacerea Pigot”, cu Alain Delon, a fost asigurată de Oscar Benton (masc.) – Suveran. 11) Film din 1967, regizat de Robert Enrico, în care Alain Delon joacă alături de Lino Ventura (neart.).VERTICaL: 1) Film realizat de Alain Delon în anul 1972, în regia lui Valerio Zurlini (neart.) – Piesă de harnaşament a calului lui Zorro, interpretat de Alain Delon. 2) „...pentru o zi”, fi lm realizat de John Candy – Violet deschis. 3) Tarla pe mai mult de jumătate! – Rămăşiţe de case. 4) Saci amestecaţi! - Puse la început! – Peşte răpitor. 5) Tigheliţi – Gamă de parfum în care se înscrie şi Lyra Perfume Alain Delon. 6) Aici – Solist al coloanei sonore din fi lmul „Afacerea Pigot”, cu Alain Delon (Benton). 7) Circumstanţe – Deschid o premieră! 8) Ţel! – Ţintă – Actriţă indiană care a jucat alături de Alain Delon şi Jean Claude Van Damme într-un fi lm din seria Asterisc şi Obelix (Aishwarya). 9) Noroi – Începuturile lui Alain! – Accesoriu vestimentar al personajului Zorro, interpretat de Alain Delon (pl.). 10) Rău la sufl et – Reîn-carnare. 11) Tip de transmisie la Bugatti EB 110, maşina personală a lui Alain Delon.DICŢIONAR: RLA, ISAC

Galeria monştrilor sacri: Alain DelonBancuri cu politicieni

8 3 7 4 55 99 6 2 87 8 6 5 9

7 2 84 2 7 3

5 6 23

6 2 4 1

SUDOKU-Nivel mediu

Tărâmuri


L I F E & S T Y L EGaleria monştrilor sacri: Alain Delon

După ce timp de câ-teva luni şi-a ţinut fanii îngrijoraţi, Demi Moore îşi face apariţia radiantă şi fericită. Acest lucru se datorează lui Jason Blair, iubitul fi icei sale Rumer Willis,cel care a reuşit să le împace pe cele două şi să refacă astfel relaţia ma-mă-fi ică.

Nu la fel stau lucru-rile şi în viaţa sentimenta-lă a lui Demi Moore, care a rămas foarte afectată în urma divorţului cu Ash-ton Kutcher(33) din vara aceasta.În timp ce el îşi găseşte fericirea în braţe-le celei care a fost de fapt motivul divorţului , Mila Kunis(29), Demi Moore se refugiază din nou în sânului familiei, iar noi ne bucurăm pentru ea.

Demi Moore se reconciliază cu fi ica sa Rumer

Ştefan Bănică Jr. a lansat săptămâna trecu-tă cel de-al 14-lea album muzical intitulat ”Alt-ceva”. Aşa cum îi spune şi numele, noul album abordează alte stiluri de muzică (R&B şi reggae), total diferite de cele cu care cântăreţul şi-a obişnui fanii până acum. La 20 de ani după lansa-re a

primului său album, Ştefan Bănică Jr. mărtu-riseşte a fi încântat de noile piese muzicale şi doreşte ca ele să aibă un impact pozitiv şi plăcut asupra publicului.

Deşi absentă de la lansarea albumului, An-

dreea Marin Bă-nică se declară

fanul numărul unu al soţu-

lui ei fi ind p r i m a c a r e a s -c u l t ă c om -pozi-ţ i i l e l u i m u -

zicale. Promo-

varea al-bumului

se va f a c e în ur-

m ăt o a -rele săp-

t ă m â n i pr int r-un t u r n e u n aţ i o n a l în nouă oraşe ale

R o -m â -n i -ei.

E v e n i -mentul lunii în lumea m o n d e n ă internaţiona-lă l-a constituit nunta celor doi ac-tori americani Justin Tim-berlake (31 de ani) şi Jessi-ca Biel (30 de ani). După o relaţie de 5 ani, Justin Timberlake şi Je s -sica B i e l s-au c ă s ă -torit

săptămâna trecută, în Ita-lia, într-un cadru restrâns alături de membrii familiei şi câţiva prieteni apropiaţi.

Cei doi au de-clarat că sunt n e s p u s de fe-

riciţi,

Jessica Biel fi ind ho-tărâtă a lua nu-

mele soţu-lui în viaţa de

zi cu zi, lucru rar întâlnit în lumea vedete-

lor de cinema. Nedespăr-ţiţi din decembrie 2011 când s-au lo-godit, familia Tim-berlake formează ultimul cuplu ofi ci-

al de la Hollywood. Din partea noas-

tră: Casă de piatră!

“Altceva”, noul album al lui ştefan Bănică Jr.

Justin Timberlake şi Jessica Biel şi-au

spus „da”

Penelope şi sora acesteia, Monica revin în atenţia publicului de data aceasta nu ca actriţe ci ca fotomodele pe pasarelă, prezentând colecţia de lengerie intimă a renumi-tei fi rme Agent Provoca-teur. Mai mult, cele două îşi vor lăsa amprenta ca designers asupra unei co-lecţii de compleuri, cor-sete şi body-uri intitulată” L’Agent”, spre bucuria fani-lor, atât ai fi rmei de lenje-rii cât şi ai actriţelor.

Recuperată complet după naşterea micuţului Leo, Penelope, câştigătoa-re a unui premiu Oscar, afi rmă a fi foarte încântată de-a reveni în lumea mo-

dei alături de sora sa, cele două mai având o astfel de colaborare în 2007 ca şi ambasa-doare, prezentatoa-re şi creatoare ale colecţiei de haine şi accesorii ale fi rmei catalane Mango. Ambele surori se declară adicte ale celebrei fi rme şi încân-tate de-a face parte din equipa Agent Provoca-teur. Colecţia „L’Agent” va avea preţuri mai accesibile decât marca originală iar creaţiile proprii ale surorilor Cruz vor putea fi achi-ziţionate pe piaţă abia în vara anului următor.

surorile Cruz revin în lumea modei

Alexandra Stan este astăzi una dintre cele mai iubite soliste de la noi, fi ind apreciată atât în România, cât şi peste hotare. So-lista recunoaşte că, de când este celebră, şi-a schimbat destul de mult modul de a gândi.

Într-un interviu acordat

pentru perfecte.ro. Alexandra a mărturisit că succesul a schimbat-o în bine şi că, datorită concertelor în

toată lumea, a cunoscut foarte mulţi oameni.

„Am ajuns sa cunosc mai

multe civiliza-tii, mai mul-te culturi din Europa si nu nu-mai. Eu sunt

foarte pasionata de oameni, in general, de psihologia lor si de cum gandesc. Cred ca am avut ocazia sa cunosc foarte multe tipologii de oameni, felul in care vad ei muzica mea si m-a schimbat foarte mult acest lucru. M-a facut sa fi u mai deschisa, mai open-min-ded”, a declarat Alexandra Stan pentru sursa citată.

“Felul în care oamenii văd munca mea m-a schimbat

a mărturisit că succesul a schimbat-o în bine şi că, schimbat-o în bine şi că, datorită concertelor în datorită concertelor în

toată lumea, a cunoscut gandesc. Cred ca am toată lumea, a cunoscut toată lumea, a cunoscut foarte mulţi oameni.

foarte multe tipologii de foarte multe tipologii de oameni, felul in care vad oameni, felul in care vad ei muzica mea si m-a schimbat foarte mult acest schimbat foarte mult acest

alexandra stan

Alexandra alexandra stan

Alexandra a mărturisit că succesul a alexandra stan

a mărturisit că succesul a schimbat-o în bine şi că, alexandra stan

schimbat-o în bine şi că, alexandra stan

a mărturisit că succesul a alexandra stan





schimbat-o în bine şi că, datorită concertelor în

alexandra stan

datorită concertelor în

alexandra stan


alexandra stan

datorită concertelor în toată lumea, a cunoscut

alexandra stantoată lumea, a cunoscut

foarte mulţi oameni.

alexandra stanfoarte mulţi oameni.

gandesc. Cred ca am

alexandra stangandesc. Cred ca am

alexandra stan




alexandra stan



alexandra stan









alexandra stan

datorită concertelor în schimbat-o în bine şi că, alexandra stan






alexandra stan




alexandra stan


alexandra stan


alexandra stan



alexandra stan


alexandra stan













alexandra stangandesc. Cred ca am avut ocazia sa cunosc

alexandra stanavut ocazia sa cunosc





toată lumea, a cunoscut




alexandra stanavut ocazia sa cunosc foarte multe tipologii de

alexandra stanfoarte multe tipologii de oameni, felul in care vad

alexandra stanoameni, felul in care vad ei muzica mea si m-a

alexandra stanei muzica mea si m-a schimbat foarte mult acest

alexandra stanschimbat foarte mult acest

toată lumea, a cunoscut




alexandra stanfoarte multe tipologii de





alexandra stanoameni, felul in care vad





alexandra stanoameni, felul in care vad foarte multe tipologii de






alexandra stanei muzica mea si m-a



















alexandra stan




alexandra stan








alexandra stan



alexandra stan

datorită concertelor în schimbat-o în bine şi că, alexandra stan




gandesc. Cred ca am



















M o n e y G r a m (NYSE:MGI), compania multinaţională lider mon-dial în sectorul de transfe-ruri de bani, a anunţat la începutul lunii octombrie, deschiderea fundaţiei Mo-neyGram, piatră de teme-lie în angajamentul cor-porativ al companiei de a colabora cu programele de asistenţă destinate comu-nităţilor celor mai nevoia-şe, transmite MoneyGram printr-un comunicat remis România Expres. Funda-ţia îşi va concentra atenţia pe finanţarea de programe educaţionale care vor oferi acces la şcolarizarea a mii de copii din întreaga lume.

De mai mulţi ani, Mo-neyGram este implicată în diferite cauze umanitare prin programul Global Giving, alocând la nivel mondial un fond anual de 500.000 de dolari sub for-mă de donaţii la mai mul-te organizaţii non-profit, eliminând sau reducând

semnificativ comisioanele la transferuri de bani în ţările afectate de calami-tăţi naturale sau războaie şi oferind programe de micro-finanţare şi servi-cii de şcolarizare de bază. În sensul acesta, în luna septembrie, MoneyGram a donat peste 230.000 de dolari unor organizaţii de acest gen, care operează în mai multe ţări din Africa, Asia, Europa de Est, Ame-rica de Nord şi America de

Sud.Eforturile filantro-

pice realizate de compa-nie, din anul 2006 şi până azi, au dus la înfiinţarea Fundaţiei MoneyGram. “Fundaţia are ca inspiraţie angajamentul de a ajuta oamenii, familiile şi co-munităţile prin finanţarea de programe educaţionale în întreaga lume”, afirmă Pam H. Pastley, preşedin-te executiv al MoneyGram International.

De la începutul anului 2012 şi până la constituirea Fundaţiei MoneyGram, compania a oferit suport pentru următoarele orga-nizaţii şi programe:

•30.000 dolari alocaţi Communities In School Dallas Region (CISDR) cu scopul de a sprijini progra-mul Girls Exploring Math and Science (GEMS). GEMS oferă tinerelor din regiunea Dallas cursuri şi oportunităţi de şcolarizare

în rmătoarele ramuri: Şti-inţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică.

•100.000 de dolari destinaţi Holt Internati-onal Children´s Service (HICS), care operează în India – una dintre ţări-le cu cea mai mare rată a analfabetismului la nivel mondial – pentru a facili-ta accesul la educaţie şi a subvenţiona taxele de şco-larizare.

•100.000 dolari alocaţi organizaţiei World Vision în vederea achiziţionării de rechizite şcolare pentru 10.000 de copii din Alba-nia, Ghana, Haiti, Kenya, Laos, România, Rwanda, Filipine şi Vietnam, pre-cum şi alte ţări.

Toate aceste eforturi filantropice s-au cristali-zat prin recenta înfiinţare a Fundaţiei MoneyGram. Inspirată de principiul ”Inspiring minds, Im-proving lives”, Fundaţia MoneyGram are la bază

credinţa că educaţia con-stituie un motor de îmbu-nătăţire a oportunităţilor economice, a condiţiilor sociale şi a stabilitatăţii politice din toate ţările lu-mii.

Cei care doresc să obţină mai multe infor-maţii despre Fundaţia MoneyGram şi proiectele în care aceasta este impli-cată, o pot face vizitând site-ul fundaţiei: www.mo-neygramfoundation.com. Aceleaşi informaţii pot fi obţinute şi prin site-ul Companiei MoneyGram, www.moneygram.com, ac-cesând secţiunea “Infor-maţii despre companie”, care poate fi găsită în par-tea dreaptă-sus a paginii, urmată fiind de un clic la secţiunea “Global Giving”. În plus, toate informaţiile referitoare la burse pentru 2013 este disponibilă la secţiunea “Grants” (Sub-venţii) a sitelui www.mo-neygramfoundation.com.

MoneyGram anunţă înfiinţarea Fundaţiei MoneyGram

romania expres- nr.1

Documents