romania expres-nr.11.pdf

Nr.11 / August 2013• S e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/RomaniaExpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie pentru românii din Spania August 2013 Anul II - Nr. 11

VICTOR PONTA A VENIT LA MADRID PENTRU A STIMULA ÎNTREPRINZĂTORII SPANIOLI

... pag. 5

“Cineva mi-a oferit două perechi de şosete uscate, pentru că m-a văzut dârdâind de frig. Gesturi mici, oameni mari, „El Camino” este plin de asta”

Impresiile unei tinere clujence care a decis să parcurgă singură “Camino de Santiago”

... pag. 12-13

Două accidente grave au îndoliat Spania în luna iulie

... pag. 6

“Bucharest NOT Budapest”, ultima campanie pentru batonul de ciocolată ROM... pag. 4

În trimestrul 2 numărul şomerilor din Spania a scăzut cu 225.200 de persoane... pag. 6

„Miss Românca din Catalunya 2013”

Studiu privind muncitorii pe cont propriu... pag. 7

Săpunaru rămâne în Primera Division!Ponferradina a cumpărat un portar român

România a câştigat “Mundialito de Inmigración”

Rapid a fost retrogradată în Liga a II-aClaudia Pop, noua achiziţie a echipei CB Conquero

SPORT ... pag. 10

O româncă înapoiază 650 de euro găsiţi pe stradă ... pag. 9

Connect-R pune capăt burlăciei!... pag. 23În noiembrie vom sărbători Ziua WC-ului... pag. 16

Timișoara pe primul loc în topul orașelor cu cea mai bună viteză la internet... pag. 4

2 www.romaniaexpres.es Nr.11 / August 2013

U T I L

Ambasada României în Regatul Spaniei•Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida de Alfonso XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publice: 913.50.18.81 (5 linii), 913.45.45.53 •Fax: 913.45.29.17 •E-mail: [email protected]; [email protected] •Biroul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale: tel. 913.50.73.56, e-mail: [email protected] •Biroul ata-şaţilor de interne: e-mail: [email protected], tel. 913595087 • Biroul comercial: e-mail: [email protected], tel.: 91.350.18.81 (104) •Facebook: www.facebook.com/ambasada.madrid •Site: www.madrid.mae.roConsulatul General al României la Madrid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-Le-on (Avila, Burgos, Leon, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Valladolid, Zamora) şi Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Car-denal Herrera Oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917.34.40.04 (5 linii) •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 649.656.032 •Fax: 914.16.50.25 •Site: www.madrid.mae.ro •E-mail: [email protected] (pentru informații consulare); [email protected] (pentru programări de paşapoarte)Consulatul General al României la Barcelona •Jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Girona, Lerida, Tarragona) şi Insulele Baleare •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de do-cumente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/San Juan de la Salle, 35 bis, Barce-lona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934.181.535, 934.340.220, 934.344.223 •Fax: 934.341.109 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 661.547.853 •E-mail: [email protected] •Site: www.barcelona.mae.roConsulatul General al României la Sevilla •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Mala-ga, Sevilia, Cordoba, Jaen, Granada), Murcia, Ceuta, Melilla •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/Nica-ragua, 18, Sevilla, 41012 (Intrare pentru pu-blic: C/Ebro) •Tel. 954.624.070, 954.240.967, 954.233.243, 954.625.372, 954.230.947, 954.239.327, 954.620.746, 954.624.053 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau de-cese): 648.212.169 •Fax: 954.627.108 •E-mail: [email protected] •Site: www.sevilla.mae.roConsulatul General al României la Bilbao •Jurisdicţie: Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), Navarra, La Rioja, Asturia, Canta-bria şi Galicia (La Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra) •Orar: L-J: 09:00-17:00 (09:00-13:30 prezentare de documente; 16:00-17:00 eliberare de documente); Vineri, acces numai

cu programare •Adresa: Plaza Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944.245.177 •Tel. de ur-genţă (doar în cazuri de accidente sau dece-se): 608.956.278 •Fax: 944.245.405 •E-mail: [email protected] •Site: www.bilbao.mae.roConsulatul României la Zaragoza •Jurisdicție: Aragon (Zaragoza, Huesca, Te-ruel) •Orar: L-V, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezentare de documente; 16:30-17:00 elibe-rare de documente) •Adresa: C/Camino de Las Torres, 24, Zaragoza, 50008 (Intrare pen-tru public: prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM) •Tel. 976.481.429 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau dece-se): 663.814.474 •Fax: 976.481.779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.net Consulatul României la Castellón de la Plana•Jurisdicţie: Comunitatea Valenciană (Alican-te, Castellon, Valencia) •Orar: L-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 elibera-re de documente; Vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare docu-mente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi-cieri căsătorii, audienţe şi alte probleme •Adre-sa: Av. Valencia S/N, Esquina con Rambla de la Viuda, 12006 •Tel. 964.216.172, 964.216.171, 964.203.331, 964.203.234, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 677.842.467 •Fax: 964.257.053 •E-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: www.castellon.mae.roConsulatul României la Ciudad Real•Jurisdicţie: Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) şi Extremadura (Cáceres, Badajoz) •Adre-sa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926.251.751 •Tel. de urgenţă (doar în ca-zuri de accidente sau decese): 609.513.790 •E-mail: [email protected] •Fax: 926.231.170 Viceconsulatul României la Almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: L-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); Vi-neri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficiere de căsătorii la misiune şi alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950.625.963, 950.624.769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 682.733.408 •Fax: 950.145.217 •E-mail: [email protected] Onorific al României la Pamplona•Adresa: C/Cortes de Navarra, 5, 5D, Pamplo-na, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 Consulatul Onorific al României la Murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, Edificio Paraninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968.879.567 •Fax: 968.879.568 •E-mail: [email protected]

REDACTOR ŞEF: Alin Săcăcean

SPECIALIŞTI:Emilian Dragomir (Sănătate) Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Puşcaşu (Juridic)

COLABORATORI:Mihaela BădinVasile GhiurcaViorel Anghelina

DESIGN & WEB:Alin Săcăcean

MARKETING:Maria Sârzea

CORECTURĂ:Dorina Sava

CONTACT:Tel. 628.851.495 653.400.445

E-mail: [email protected]@romaniaexpres.es

Deposito Legal M-29897-2012

Instituţii ale statului român în Regatul Spaniei

Întrebare (Anonim): Bună, locuiesc in Spania, împreună cu soția şi doi copii din anul 2000. Mă adresez vouă în scopul de a-mi soluționa următoarea pro-blemă (dacă puteți). La data de 22 iulie 2011 eu eram înregistrat la “seguridad social”, soția fără muncă, fiica mea legitimă (23 ani la acea dată) era studentă la “Compultense”, iar fiul meu le-gitim (15 ani la acea dată), elev la un institut. Menționez că eram „empadronados” la aceeaşi adresă unde suntem şi astăzi şi toți membri familiei aveam acelaşi număr de securitate soci-ala (erau înregistrați pe numărul meu chiar dacă fiecare, înainte dețineau numere diferite). În 2012, fiica mea a terminat Uni-versitatea şi s-a angajat ca „be-cario” (conform legii, cu numai 4 ore pe zi urmând să obțină un calificativ la sfârşitul perioadei). În ianuarie 2013 am schimbat „foile verzi” (Certificado De Registro De Ciudadano De La Union). Am prezentat la poliție toate documentele necesare şi am obținut pentru toți membrii familiei alte „foi verzi” dar pe care nu se specifică dreptul de muncă. La 31 iulie fiica mea ter-mină contractul de „becario” iar la 1 septembrie vor să-i facă un contract de „practicant” pentru încă un an şi acum apare proble-ma. Şefa serviciului de resurse umane de la societatea unde vrea să se „reangajeze” nu vede de unde reiese că fiica mea are drept de muncă şi studiind „legea cu privire la dreptul de muncă al cetățenilor români”, consideră ca nu are acest drept întrucât trebuia să aibă mai puțin de 21 ani la data de 22 iulie 2011. Per-sonal am descărcat toate legile, instrucțiunile şi anexele la re-spectiva lege, precum şi postările Ambasadei României la Madrid şi văd situația destul de clară, dar nu putem convinge şefa servi-ciului de resurse umane. Vă rog dacă puteți să-mi trimite-ti un înscris care să conțină extrase din legile care îi dau dreptul de a lucra fiicei mele (cu linkuri de trimitere la legi din pagini ofici-ale cunoscute) care să o facă pe şefa serviciului de resurse umane să înțeleagă situația de fapt. Mul-ţumesc.

Răspuns: Problema este puţin mai delicată, dat fiind faptul că responsabilul de personal al pro-priei firme nu cunoaște legislaţia aplicabilă în acest caz și nici nu are nici un interes să se informeze.

Pasul 1: Din punct de vedere le-gal fata dumneavoastră nu ar avea nici o problemă pentru a continua ca şi salariată în cadrul firmei. Fap-tul că pe NIE nu se menţionează faptul ca NU ESTE AUTORIZA-TĂ SĂ LUCREZE CA SALARIA-TĂ, se subînţelege că are dreptul să o facă. Puteţi apela în acest sens la poliţia care a emis NIE- le şi să solicitaţi o justificare sau legislaţia în vigoare care prevede acest lucru sau pur și simplu să le explicaţi situaţia și să solicitati schimbarea NIE-lui cerându-le să menţioneze faptul că este autorizată să lucreze. Nu întotdeauna sunt de acord să schimbe un NIE în vigoare, însă în cazul în care”îl pierde”, și prezintă declaraţia de pierdere a acestuia au obligaţia să o facă.

Pasul 2: Este foarte simplu, firma merge la INEM cu docu-

mentele fetei (NIE + paşaport) puteţi să le daţi „vida laboral” a dumneavoastră, sau contractul de muncă din care să rezulte că dumneavoastră aţi lucrat la data de 21.07.2011, NIE-le, paşaportul dumneavoastra și certificatul de naștere al fetei din care rezultă gradul de rudenie (tradus - sunaţi la tel. 911.102.690). Cu aceste de-mersuri este mai mult decât su-ficient sa îi incheie contractul de muncă.

Pasul 3: Puteţi merge dumnea-voastră la Asigurările Sociale (Se-guridad Social) cu documentele mai sus menţionate, și să solicitaţi un certificat din care să rezulte că fata are drept de muncă, sau pur și simplu să pună la dispoziţia dum-neavoastră legislaţia în vigoare din care să rezulte acest lucru și modul de aplicare (puteţi să solicitaţi în acest sens să vorbiţi cu responsa-bilul departamentului) sunt puţin mai informaţi decât funcţionarii.

În speranţa că veţi rezolva pro-blema dumneavoastră vă stăm la dispozitie pentru mai multe in-formatii. Trebuie să înţelegeţi un singur lucru: nici o lege prezentată deparatmentului de resurse uma-ne nu vă va ajuta dacă responsa-bilul de personal nu va dori să o înteleaga, însă sperăm că nu este cazul.

Întrebare: Eugenia Prodan – Guadalajara. Am deja 11 ani de când locuiesc în Spania şi m-am săturat să fiu privită şi trata-tă diferit de cetăţenii spanioli. Ştiu doar că dacă solicit cetăţe-nia spaniolă trebuie să renunţ la cea română. Aţi putea să îmi daţi mai multe detalii: care sunt demersurile pentru obţinerea cetăţeniei spaniole, ce acte am nevoie, unde trebuie depuse actele, care sunt condiţiile, etc. Mulţumesc anticipat. Răspuns: Stimată doamnă Prodan, în vede-rea solicitarii cetăţeniei trebuie să aveti 10 ani de NIE, este necesar să lucraţi sau să aveţi propria aface-re cu venituri rezonabile, să aveţi continuitate în câmpul muncii. Naţionalitatea se solicită în mod normal prin Serviciul de Stare Ci-vilă (ghişeul Registrului Civil din localitatea unde sunteţi înregis-trată). Actele pe care trebuie să le prezentaţi sunt urmatoarele: con-tract de muncă + fluturaşii de sa-lar; „vida laboral”; NIE; paşaport (copie după toate filele) sau bule-tin; certificat de naştere tip nou + Apostila de la Haga („traduccion jurada” - tel. 911.102.690); cazi-er din România + Apostila de la Haga („traduccion jurada” - tel 911.102.690) - are valabilitate 3 luni; cazier din Spania - poliţia de la - Registro Central de Pena-dos y Rebeldes, San Bernardo, 45. Planta baja, 28015 - Madrid; certificat căsătorie + Apostila de la Haga („traduccion jurada” - tel 911.102.690); certificatul de în-tregistrare în evidenţa populaţiei (empadronamiento).

Perioada de așteptare variază în funcţie de fiecare primărie între 1 și 3 ani. Odată obţinută cetăţenia spaniolă va trebui să renunţaţi la cea română, anexez în continuare demersurile pe care va trebui să le realizaţi în cadrul Consulatului Român de la Madrid:

În conformitate cu articolul 26 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată și modifi-cată, actele și taxele necesare pen-tru renunţarea la cetăţenia româ-

nă sunt următoarele:•Înregistrarea cererii privind

renunţarea la cetăţenia română;•Taxa de publicare a Hotarârii

de Guvern în Monitorul Oficial;•Cazierul judiciar din România

(valabil 6 luni de la data emiterii);•Adeverinţe privind debitele

către stat, eliberate de: 1) adminis-traţia financiară şi 2) direcţia de impozite și taxe locale a primăriei, de la ultimul domiciliu din Româ-nia;

•Declaraţie autentificată la no-tar sau la misiunea diplomatică a României privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

•Copii legalizate ale actelor de stare civilă (certificate de naşte-re, căsătorie). Dacă naşterea sau căsătoria a avut loc în străinatate, se depune certificatul românesc transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România;

•Dovada scrisă a acordării ce-tăţeniei de către statul de domici-liu - traducere legalizată în limba româna și copie xerox de pe ori-ginal; ori - Dovada obţinerii cetă-ţeniei statului de domiciliu, tradu-cere legalizată în limba română, precum și fotocopia originalului sau copie legalizată a pașaportu-lui străin în cazul obţinerii altei cetăţenii;

•Certificatele de naştere ale mi-norilor se depun în copii legaliza-te la dosarele părinţilor, dacă este cazul, transcrise. Pentru minorul care a împlinit 14 ani se depune și consimţământul său autentificat în faţa notarului sau a consulului;

•Procură specială autentificată la notar sau la misiunea diploma-tică a României pentru depunerea cererii de renunţare și copie lega-lizată de pe pașaport dacă cererea se depune de altă persoană. Man-datarul va depune și copia pro-priului act de identitate;

•1 dosar cu şină.IMPORTANT! Toate taxele

se plătesc la depunerea cererii. Pentru minori nu se percep taxe. Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc. Datele de stare civilă din docu-mentele depuse trebuie să cores-pundă cu cele din certificatul de naștere! Actele întocmite în stră-inătate trebuie să poarte apostila aplicata de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Con-ventiei adoptata la Haga la 5 oct. 1961, ori sa fie supralegalizate. În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consu-lari ai României nu este necesară apostila ori supralegalizarea. La cererile de renunţare la cetăţenia română, formulate de persoane care au dobândit și o altă cetăţe-nie, este necesar să se depună:

1.- Dovada deţinerii cetăţeni-ei române (copie legalizată după pașaportul românesc valabil sau o adeverinţă eliberată de Direcţia de Evidenţă Informatizată a Per-soanei) din care să rezulte că este cetăţean român;

2.- Dovada altei cetăţenii, copia xerox a originalului, traducerea în limba română legalizată și copie legalizată a pașaportului;

Informaţii suplimentare despre procedura renunţării la cetăţenia română pot fi accesate pe site-ul Ministerului Justiţiei (www.just.ro), Informaţii utile (Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei - www.cetatenie.just.ro).

Tu întrebi... noi îţi răspundem!

3www.romaniaexpres.esNr.11 / August 2013

P U B L I C I T A T E


R O M Â N I A

Lugojul a devenit primul oraş din România cu transport în comun gratuit

CELE 5 MAŞINI DIN LUGOJ FAC ZILNIC 350 DE KILOMETRI PE 5 RUTE, IAR AUTOBUZELE SUNT MEREU PLINE

Cunoscut în mod tradiţional drept orașul bicicle-

telor și a fetelor frumoase, recent, municipiul Lugoj a devenit și primul oraș româ-nesc cu transport în comun gratuit. Este drept că oraşul bănăţean deţine o reţea re-strânsă de transport în co-mun, dispunând doar de trei

autobuze și două microbuze. Însă un lucru este de necon-testat: dacă până acum călă-torii plăteau un leu și 20 de bani pentru o cursă, de acum aceștia nu vor mai da nici măcar un sfanţ pentru a se deplasa dintr-o parte în cea-laltă a orașului.

Chiar dacă preţul unui bilet nu era unul ridicat lugo-

jenii s-au bucurat de măsura luată. Acest lucru este con-firmat de faptul că din luna iulie, cele cinci mașini ale municipalităţii lugojene care efectuează zilnic 350 de kilo-metri pe cinci rute existente sunt mereu pline.

Autorităţile afirmă că doresc să facă o evidenţă a celor care folosesc mijloacele de transport în comun. Nu-mărul real al acestora, însă, se va putea observa abia în toamnă, când oamenii se vor întoarce din concedii.

Măsura luată este mo-tivată de dorinţa de a reduce poluarea din oraș iar autori-tăţile orașului Lugoj nădăjdu-iesc că oamenii vor renunţa periodic la mașinile persona-le pentru a circula cu mijloa-cele de transport în comun.

Cine nu a auzit de ciocolata ROM? Ţi-

nând cont că ciocolata ROM a apărut undeva prin anul 1964, la Fabrica de produse zaharoase București, mul-ţi dintre noi probabil am crescut cu ea și prin urmare ne este familiară. De altfel, această ciocolăţică o pu-tem găsi și prin aproape toate magazinele ro-mânești din Spania. Ceea ce prea puţini cunoaștem, însă, este că ciocolata ROM, pe-riodic, lansează campa-nii de promo-vare, care vin ca o provoca-re, cu scopul de a stimula privitorul, dar mai ales pen-tru a-și crea o imagine și un brand naţional.

Așa se face că, în ultimii ani, ROM a lansat campa-

nii precum: ROM – Senzații tari din Epoca de aur (2005), ROM – Iaht manele (2008), ROM – De Dragobete iubeste autentic ROMâneşte (2009), Să construim America (2010) sau Imnul cioco-l a t ă

ROM autentic (2010). Unele au fost chiar destul de contro-versate, cum ar fi prima din 2010 când a schimbat drape-lul României de pe hârtia de

ambalaj cu cel al SUA.În 2013 , ROM a lansat

o nouă campanie publicitară inteligentă “Bucharest NOT Budapest”, prin care explică diferenţa dintre Bucharest și Budapest. Nu este o enigmă faptul că străinii confundă mult prea des București cu Budapesta din pricina asemă-nării în limba engleză (Buda-pest/Bucarest), iar faptul că suntem gard în gard cu ma-ghiarii mărește considerabil gradul de confuzie. De aceea

ROM a decis că este timpul ca străinii care vin în România să facă diferenţă în-tre capitala Români-

ei și cea a Ungariei. În clipul vi-

deo “Bucharest NOT Budapest” este amintit și rușinosul episod când un grup de suporteri spanioli

de la Athletic Bil-bao, în loc să meargă

la finala Europa League în București aceștia au aterizat în Budapesta.

Din 22 iulie clipul video a fost postat și pe Youtube.

“Bucharest NOT Budapest”, ultima campanie pentru batonul de ciocolată ROM Taxa pe valoarea adă-

ugată va fi redusă la pâine la 9% de la 1 septem-brie, iar impactul negativ al măsurii, calculat la 100 mili-oane lei, va fi compensat prin creșterea accizelor la al-cool și introduce-rea de accize la bunuri de lux, p r e c u m m a ș i n i cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, aur, cu veni-turi suplimentare estimate să fie atrase astfel din accize la 300 milioane lei.

Alte bunuri de lux pen-tru care vor fi aplicate accize

sunt iahturi, ceasuri de lux și anumite tipuri de armament.

Acciza la alcool va creș-te de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux

vor fi introduse accize, a precizat minis-

trul Finanţe-lor.

P r e -mierul Vic-tor Ponta

a afirmat că experţii FMI sunt în

continuare sceptici legat de impactul favorabil al acestei măsuri în ceea ce privește scăderea evaziunii fiscale, dar au acceptat scăderea TVA.

TVA la pâine va scădea la 9%

Deși România nu se află în grupul celor

mai dzvoltate ţări din lume poate să se laude totuși cu multe lucruri. Unul dintre acestea este viteza la internet. Astfel, nu mai puţin de patru municipii din ţara noastră se află printre primele 18 oraşe cu cea mai mare viteză la in-ternet. Dintre toate aces-te municipii Timișoara

iese cu mult în evidenţă datorită fap-tului că ocupă primul loc în topul orașelor cu cea mai bună viteză

la internet din întreaga lume, după cum reflectă to-pul Net index.

Recent, localitatea sim-bol al Revoluţiei din 1989 a

fost desemnată, orașul cu cea mai bună conexiune de in-ternet din lume, cu o medie a vitezei de download de 90,27 Mbps, după o contorizare efectuată în perioa-da 29 decembrie 2010 - 29 iunie 2013. Timi-

șoara este urmată, la mare distanţă, de Vilnius din Lituania (54,30 Mbps) şi

Central District din Hong Kong (51,94 Mbps).

Condiţia de bază ca un oraș să poată fi inclus în acest clasament este să conțină cel puțin 75.000 de adrese unice de IP.

Astfel, în topul mondi-al al vitezei de descărcare se mai află şi Constanța (locul

14 - cu 34,52 Mbps), Cluj (locul 16 - cu 34,13 Mbps) şi Bucureşti (locul 18 - cu 33,59 Mbps).

Iată un Top 10 al orașelor cu

cea mai bună vite-

ză la inter-net: 1. Timişoara,

România - 90,27 Mbps; 2. Vilnius, Lituania - 54,30 Mbps; 3. Central District, Hong-Kong - 51,94 Mbps; 4. Krasnoyarsk, Rusia - 49,78 Mbps; 5. Paris, Franța - 43,74 Mbps; 6. Helsinki, Finldanda - 41,30 Mbps; 7. Kowloon, Hong-Kong - 40,48 Mbps; 8. Taipei, Taiwan - 39,96 Mbps; 9. Taoyuan, Taiwan - 38,77 Mbps; 10. Den Haag, Olanda - 35,91 Mbps.

Timişoara pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai bună viteză la internet

4 MUNICIPII ROMÂNEŞTI SE AFLĂ PRINTRE PRIMELE 20 DE ORAŞE CU CEA MAI MARE VITEZĂ LA INTERNET

• Gheorghe Funar a fost ales președinte al PRM, la Con-gresul partidului de la Alba Iulia, în timp ce fostul lider al formaţiunii Corneliu Va-dim Tudor a fost exclus, prin vot deschis.• Fosta jucătoare de tenis Ruxandra Dragomir a fost desemnată președinte in-terimar al Organizaţiei de Femei a Partidului Mişcarea Populară. • 715 salariaţi ai Oltchim in-tră în șomaj tehnic în peri-oada 29 iulie - 8 septembrie, ca urmare a lipsei de materii prime, capitalului de lucru și funcţionării la capacitate re-dusă a instalaţiilor, a anunţat vineri compania.

R O M Â N IA E X P R E S


S PA N I A

Primul-ministru al României, Victor Ponta, a efectuat o vizită

oficială la Madrid, în perioada 22 - 23 iulie a.c., unde a avut întrevederi cu omologul său spaniol, Mariano Rajoy, la se-diul Guvernului de La Mon-cloa și cu Majestatea Sa Regele Juan Carlos I la Palatul Zarzu-ela, având drept scop relansa-rea dialogului politic bilateral înregistrat în 2013, odată cu vizita ministrului de externe spaniol Jose Manuel Garcia-Margallo, la București.

Potrivit Ambasadei Ro-mâniei în Regatul Spaniei, principalele obiective ale vizi-tei lui Ponta au vizat intensifi-carea contactelor politice bila-terale, cu accent pe cooperarea sectorială la nivel ministerial, în domenii precum economia, transporturile, agricultura, afacerilele interne, justiția sau

munca. Astfel, pe baza coo-perării bilaterale excelente și a potenţialului deosebit exis-tent, cei doi premieri au con-venit acordarea unui caracter strategic relaţiei parteneriale

bilaterale, urmând ca, în acest context, o primă reuniune la nivel înalt, cu participarea mai multor miniștri, să fie organi-zată în 2014.

În discuţiile purtate s-au

abordat teme cum ar fi: detec-tarea proiectelor din sectoare precum cel al infrastructu-rii, al telecomunicaţiilor și al energiei regenerabile și stimu-larea investitorilor spanioli în deschiderea de afaceri și pro-iecte în România, în condiţiile în care, potrivit Ambasadei Române de la Madrid, Spania ocupă locul opt în topul in-vestitorilor din ţara noastră. Trebuie spus că din dialogu-rile purtate, atât Guvernul de la București cât și cel de la Madrid au lăsat să se înţeleagă că sunt interesate în schimbul de experienţă, dar mai ales în atragerea și gestionarea de fonduri europene.

Componenta economică a vizitei lui Ponta în Spania a

fost cu atât mai importantă în contextul în care schimburile comerciale bilaterale dintre România și Spania s-au mul-tiplicat de patru ori, în ultimii 6 ani, iar volumul investiţiilor de capital spaniol a crescut, în 2011, de 8 ori, raportat la ni-velul din 2004 - la 31.12.2012, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Spania a fost de 2410,42 mi-lioane Euro, conform datelor expuse de Ambasada Români-ei de la Madrid.

Unul dintre puţinele aspecte relaţionate strict cu românii din Spania a fost cel referitor la cooperarea dintre autorităţile române și cele spa-niole în ceea ce privește dez-voltarea de politici de proteja-re a comunităţii românești din Spania. În ciuda așteptărilor membrilor comunităţii româ-nești din Peninsulă, Premierul Ponta nu a mai solicitat ridica-

rea imediată a restricţiilor pe piaţa muncii pentru românii din Spania, mulţumindu-se doar cu o reconfirmare a po-ziţiei autorităţilor spaniole privind liberalizarea totală a pieţei muncii pentru lucrătorii români abia începând cu 1 ia-nuarie 2014.

Premierul Victor Ponta s-a mai întâlnit și cu Ignacio Gonzalez Gonzalez, preşedin-tele guvernului regional al Co-munităţii Madrid, zonă unde trăiesc 220.641 de români (potrivit ultimelor statistici), cu Alfredo Pérez Rubalcaba, secretarul General al Parti-dului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), precum şi cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai comunității româ-nești rezidente în Spania.

Aceasta este prima vizită oficială la Madrid a lui Victor Ponta în calitate de şef al Gu-vernului de la București.

Premierul Victor Ponta a venit la Madrid mai mult pentru a stimula întreprinzătorii spanioli să investească în România

NICI POMENEALĂ DE RIDICAREA RESTRICŢIILOR ÎNAINTE DE 2014, NICI DE DUBLA CETĂŢENIE

Întrevederea premierului cu reprezentanți ai comunității de români din Spania

Majestatea Sa, Juan Carlos I al Spaniei şi Victor PontaVictor Ponta, alături de omologul său Mariano Rajoy

Probabil că până în luna iulie a acestui an nu

prea mulţi români din Spania au auzit de Ciprian Bălțoiu, corespon-dent în Spania al postului român de televiziune Digi24, deși, în trecut acesta a fost viceconsul în cadrul Ambasadei României de la Madrid. Cu siguranţă, după vizita premierului Victor Ponta în Spania, mult mai mulţi români, dar mai ales spanioli, își vor aminti de Ciprian Băl-ţoiu. Şi asta pentru că, timp de o zi, jurnalistul român a fost eroul și punctul de atracţie al pre-sei spaniole, după ce a decis să-i ceară socotea-lă premierului Mariano Rajoy, întrebându-l di-rect când și cum va răspunde la toate acuzaţiile referitoare la cazul “Barcenas”.

Vă imaginaţi că întrebarea l-a prins pe Ma-riano Rajoy cu garda jos, acesta neaşteptându-se ca tocmai un jurnalist român să-l tragă la răspundere pentru relaţia sa cu delincventul Luis Barcenas care a stârnit cel mai mare scan-dal de corupţie din istoria Partidului Popular. Stânjenit peste măsură, şeful Guvernului de la Madrid a încercat să-și ascundă consternarea printr-un zâmbet crispat acompaniat de un răspuns de-a dreptul tâmpit: „Văd că urmăriţi cu atenţie viaţa politică spaniolă”. Păi ce a cre-zut domnul Rajoy, că noi românii dacă nu ne prezentăm în masă la alegerile locale înseamnă că suntem niște ignoranţi care trăim doar în

cercurile noastre de români, fiind rupţi de reli-tăţile Spaniei? Sau o fi crezut domnia sa că un corespondent al unei televiziuni din România a venit pe meleaguri spaniole ca turist? Ei bine domnule premier, Ciprian Bălţoiu va demon-strat că această gândire este departe de ade-văr și v-a amintit că în ţara aceasta existăm și noi românii, chiar dacă, mulţi dintre noi, fără drept de muncă și fără drept la dublă cetăţenie. Cineva trebuia să vă amintească acest aspect în vreun fel, că doar nu pe degeaba suntem cea mai mare comunitate de străini din Spania.

Nu mă laud că sunt prieten cu Ciprian Băl-ţoiu, suntem doar colegi de breaslă și în nici nu caz nu îmi permit să valorez motivele pentru care în loc să adreseze o întrebare relaţionată cu problemele stringente ale românilor din Spania a ales să îl purece pe Marano Rajoy. Unii cred că jurnalistul cu pricina a făcut-o din dorinţa de a ieși în prim plan în timp ce alţii, dimpotrivă, socotesc că acesta pur și simplu a atins cel mai important și mai actual subiect al naţiunii în mijlocul căreia trăiește. După acest episod mă întreb și eu, ca orice român, care va fi efectul faptului că Bălţoiu s-a băgat unde nu-i fiebe oala. Un lucru este cert: Mariano Ra-joy nu-şi mai doreşte o altă conferinţă de presă la care să fie prezent Ciprian Bălţoiu, însă mă întreb dacă nu cumva acesta i-o fi luat acum în colimatoriu pe toţi românii pentru vorbele jurnalistului „băgăreţ”? Asta ar fi ceea ce ne-ar

mai lipsi acum, de parcă nu am fi noi destul de bătuţi de soartă pe aceste meleaguri și de par-că nu am fi suficient de discriminaţi în ultima vreme până și în instituţiile statului. Să sperăm că de la 1 ianuarie Guvernul spaniol nu v-a mai inventa vreo găselniţă pentru a ne prelungi re-stricţiile pe piaţa muncii sau de a ne trimite în masă în România. Cât despre posibilitatea apro-bării dublei cetăţenii pentru românii din Spa-nia, bănuiesc că nici nu se mai pune problema după cele petrecute în acea conferinţă de presă.

Până și domnul Ponta se pare că a subestimat presa românească din Spania. „Admir dinamis-mul presei româneşti, atât a celei din România cât şi a celei din Spania”, a afirmat acesta la au-zul întrebării formulate de jurnalistul Digi24. Nu ne miră că jurnaliștii sunt subestimaţi, însă ne uimește faptul că un prim-ministru care știe și chiar afirmă că în Spania trăiesc aproape un milion de români vine în Peninsulă doar ca să atragă investitori în România, nu și ca să-și rupă pieptul pentru drepturile comunităţii de aici. Mi-ar fi plăcut să-l aud criticând nedrepta-tea făcută românilor atunci când s-au reimpus restricţiile pe piaţa muncii și când nenumăraţi compatrioţi, unii cu ani mulţi de rezidenţă în Spania și chiar cu rate la bancă pe care acum nu le mai pot plăti, au rămas fără drept de muncă printr-o lege stupidă și, de multe ori, greșit apli-cată (cu sau fără intenţie) de mulţi funcţionari spanioli. Mi-a fi plăcut să-l aud spunând că i se pare normal ca un român care de zece ani lo-cuiește în Spania și care probabil nu are planuri de a se reîntoarce în România (mulţi dintre ei

au aici case cumpărate în rate, au copii care vorbesc limba spaniolă mai bine decât cea ro-mână sau au soţ/soţie spaniol/ă) să aibă dreptul la dublă cetăţenie, pentru a nu fi obligat să re-nunţe la propria identitate.

Mi-ar fi plăcut să-l văd pe domnul Ponta luptând cu adevărat pentru astfel de drepturi ale românilor de pe meleaguri iberice, așa cum dă impresia că o face filiala PSD Spania, însă din păcate nu a fost așa. A fost o vizită în care scopul principal era atragerea investitorilor străini în România, o vizită în care premierul Ponta a preferat să justifice măsurile de aus-teritate aplicate de un guvern cu o doctrină total opusă celei social-democrate. A fost o plimbare pe legendarele tărâmuri ale lui Don Quijote în care şeful Guvernului de la Bucu-reşti a menţionat că “nu poate exista o Europă împărţită între Nord și Sud, între ţările euro și ţările non-euro”, însă nu a avut curajul să con-damne o Europă împărţită între Vest şi Est şi să critice faptul că românii încă sunt socotiţi europeni de mâna a doua. În concluzie, a fost o vizită „light” cu savoare de vrăjeală caracte-ristică politicienilor români și care nu a adus beneficii semnificative compatrioţilor noștri din Peninsulă. Ba dimpotrivă, ne-am ales și cu o antipatie pe termen lung din partea popu-larilor, motiv pentru care până peste alţi șapte ani când un prim-ministru român va veni să ne vadă, românilor nu le mai rămâne decât să se roage lui Dumnezeu ca la guvernare, atât în România cât și în Spania să vină alţii care să se milostivească și de noi.

Vizită „light” cu savoare de vrăjeală

Alin Săcăcean


S PA N I A

Institutul Naţional de Statistică (INE) a fă-cut public noul Sondaj

al Populaţiei Active (EPA) pe trimestrul al doilea al anului în curs. Astfel, numărul șo-merilor din Spania se reduce cu 225.200 de persoane, ajun-gând la 5.977.500 de oameni și situând rata șomajului la 26,26% (-0,9%). Potrivit date-lor publicate de INE populaţia activă din Spania a crescut cu 149.000 de persoane, ridicân-du-se la cifra de 16.783.800 de angajaţi.

Şomajul a scăzut cu 161.900 de bărbaţi (-4,9%) şi cu 63.300 de femei (-2,1%). În urma acestor date rata șo-majului în rândul bărbaţilor a ajuns la 25,58% iar la femei la 27,06%.

Făcând o clasificare pe domenii de activitate, s-au în-registrat 154.800 de noi locuri de muncă în domeniul servi-ciilor și 37.500 în agricultură, în timp ce sectorul construcţi-ilor și cel al industriei au sufe-rit o nouă scădere, primul de 26.500 de angajaţi, iar al doi-lea de 16.800.

Nu mai puţin de 14 re-giuni spaniole au înregistrat scăderi în ceea ce privește

numărul șomerilor, cele mai mari consemnându-se în Madrid (-39.400 de persoa-ne), Insulele Baleare (-8.300) şi Andaluzia (-33.300). În schimb cifra acestora a cres-cut în Cantabria (+3.600 de persoane), La Rioja (+2.700) şi Galicia (+800).

Dacă vorbim însă de ocuparea de noi posturi de muncă cele mai optimiste rezultate, comparativ cu tri-mestrul anterior, le găsim în Insulele Baleare (+68.100 de noi locuri de muncă) şi Anda-luzia (+61.700). La polul opus se află Comunitatea Madrid (-19.400) şi Insulele Canare (-9.000).

Numărul cetăţenilor spa-nioli aflaţi în şomaj s-a redus cu 79.800 de persoane (-1,7%) iar cel al străinilor cu 145.400 de persoane (-6,6%). Astfel, la sfârșitul lunii iunie doi din trei șomeri erau imigranţi, rata șomajului în rândul aces-tora din urmă fiind de 35,7%, cu 3,5% mai puţin decât tri-mestrul precedent, în timp ce rata șomajului între cetăţe-nii spanioli a coborât și ea la 24,69%.

Între aprilie și iunie au fost înfiinţate 151.600 de noi

locuri de muncă (+1,1%), toa-te în sectorul privat, în timp ce, în aceeași perioadă, secto-rul serviciilor publice a pier-dut 2.600 de locuri (-0,09%). Totuși în cel de-al doilea tri-mestru al anului curent au fost desfiinţate mult mai pu-ţine locuri de muncă decât în același trimestru al anului 2012, când nu mai puţin de 63.000 de angajaţi ai sectorul public au rămas fără servici.

Atât sectorul public cât și cel privat au suferit variaţii anuale negative în acest al doi-lea trimestru al anului în curs: 197.900 de locuri de muncă pierdute (-6,5%) în cazul celui public şi 435.600 (-3%) în cel privat. La sfârșitul lunii iunie în Spania existau 2.843.200 de salariaţi în sectorul public și

13.940.600 în cel privat.Numărul tinerilor sub 25

de ani aflaţi în şomaj a scăzut și el cu 27.100 de persoane, cu 2,8% mai puţin decât în tri-mestrul anterior. Cu alte cu-vinte, la ora actuală în Spania există 993.300 de tineri în șo-maj, ceea ce înseamnă că rata șomajului în rândul acestora a coborât la 56,13%. În ciuda acestui fapt, activitatea în rân-dul populaţiei tinere a scăzut între aprilie și iunie cu 15.900 de persoane, numărul total al tinerilor activi situându-se la 1.662.500 de persoane.

Tinerii și șomerii de lun-gă durată (cei cu peste un an de şomaj) sunt două colective foarte afectate de criză. Astfel, din totalul de 5.977.500 de șo-meri, 16% sunt tineri sub 25

de ani, iar 48% sunt șomeri de lungă durată.Totuși, în cel de-al doilea trimestru numărul acestora din urmă s-a redus cu 3.500 de persoane (-0,1%), ajungând la 2.897.600 de per-soane. În schimb în ultimele 12 luni numărul acestora a crescut cu 404.800 de persoa-ne (+16,2%).

"Recesiunea este o amin-tire", a afirmat exhaustiv, în urmă cu câteva săptămâni, Luis de Guindos, ministrul Economiei şi Competitivi-tăţii, încercând să dezmin-tă previziunile sumbre ale Organizației pentru Coope-rare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cea care insinuea-ză că în 2014 rata șomajului spaniol va ajunge la 27,8%. Atunci, de Guindos a valorat

pozitiv efectele reformei din domeniul muncii aprobate de Guvernul Rajoy în urmă cu mai bine de un an, susţinând că “această reformă a împiedi-cat distrugerea a 200.000 de locuri de muncă".

În urmă cu câteva zile se vorbea că economia spa-niolă era încă în recesiune, cu o scădere de 0,1% din PIB în cel de-al doilea trimestru, deși această cifră reprezenta o îmbunătăţire faţă de înce-tinirea ritmului de creștere între ianuarie și martie, po-trivit estimărilor publicate de Banca Naţională a Spaniei. O atenuare atribuită în princi-pal exporturilor de bunuri și servicii, care au contribuit cu 0,4 puncte procentuale la rata intertrimestrială a PIB.

• Mai puţini bărbaţi în şomaj • Noi locuri de muncă în servicii şi agricultură • Cele mai mari scăderi în Baleares şi Andaluzia • Doi din trei şomeri sunt imigranţi• Sectorul public are 2.600 de posturi mai puţin• Scade numărul tinerilor şomeri şi a şomerilor de lungă durată• OCDE afirma recent că în 2014 rata şomajului spaniol va ajunge la 27,8%

În trimestrul al doilea al anului numărul şomerilor din Spania a scăzut cu 225.200 de persoane

ESTE PRIMUL TRIMESTRU DIN ULTIMII 2 ANI ÎN CARE SCADE NUMĂRUL ŞOMERILOR

Spania a fost zgudu-ită în luna iulie de două tragice acci-

dente: unul pe şosea şi altul feroviar. Primul s-a petrecut la kilometrul 123 al şoselei N-403, în dreptul localităţii Tornadizo (Avila), unde un autobuz al companiei Cevesa care efectua o cursă regiona-lă pe ruta Serranillos-Ávila a ieșit de pe carosabil la co-borârea versantului La Para-

mera.Nu mai puţin de nouă

persoane și-au pierdut viaţa și alte 22 au fost grav răni-te în acest accident. Printre pasagerii aflaţi în autobuz se afla şi o femeie de naţionali-tate română. Aceasta a fost transportată, alături de alţi răniţi, la Spitalul din Ávila, unde a primit îngrijiri medi-cale și i s-au efectuat analize. Din fericire, românca, în vâr-

stă de 29 de ani, a fost ulteri-or externată şi se află în afara oricărui pericol.

La doar două săptă-mâni de la drama din Avila un accident feroviar, de data aceasta mult mai dramatic, a cutremurat întreaga Spanie. Astfel, 79 de persoane și-au pierdut viaţa și alte 143 au fost rănite după ce un tren cu peste 220 de călători care cir-cula pe ruta Madrid-Ferrol a deraiat în Santiago de Com-postela.

Nenorocirea s-a produs la ora 20:42, în cartierul An-grois, la patru kilometri de gara din Santiago de Com-postela. Unul dintre vagoane a zburat practic de pe calea ferată izbindu-se de un pe-rete de beton și aterizând pe linia alăturată.

Din start autorităţile au exclus teoria unui atentat.

Ulterior, autorităţile spanio-le au informat că trenul ar fi deraiat din pricina excesului de viteză. Se pare că trenul ar fi circulat cu o viteză de 190 km/h într-o curbă mai lungă unde limita de viteză era de 80 km/h.

Potrivit Renfe, trenul Alvia 151 transporta peste 220 de persoane într-o zi cu trafic ridicat, având în vede-re că în acea seară era ajunul celei mai importante sărbă-tori din Santiago: Sărbătoa-rea Sfântului Apostol Iacov.

Acesta este cel mai tra-gic accident feroviar din ulti-mii 69 de ani și este primul produs pe liniile AVE (tre-nuri de mare viteză). Ultimul accident feroviar din Spania s-a consemnat în 2010, când doi tineri au murit sub roţi-le unui tren în Castelldefels chiar în ajunul Sărbătorii de Sfântul Ion (în Spania săr-bătorită în luna iunie). Cea mai mare tragedie feroviară s-a consemnat în 1944, când un tren care circula pe ruta Madrid-Galicia a deraiat în Leon unde s-a izbit de o lo-comotivă. Acel accident s-a soldat cu peste 500 de morţi.

În urma accidentului din capitala Galiciei Guver-nul spaniol a declarat trei zile de doliu naţional, iar în Gali-cia s-au ţinut chiar șapte zile de doliu - cel mai lung doliu declarat vreodată în regiune.

Două accidente grave au îndoliat Spania în luna iulie


S PA N I A

Or g a n i z a ţ i a spaniolă de d e z v o l t a r e de progra-

me pentru tineri cu risc de marginalizare, „Meridianos”, alături de mai multe instituţii publice și private din Româ-nia, Marea Britanie, Italia, Turcia și Lituania au prezen-tat, la începutul lunii iulie, proiectul „EXYOnet” prin intermediul căruia se dorește punerea temeliei primei reţe-le din Europa care să se ocupe cu angajarea tinerilor infrac-tori.

Potrivit purtătorului de cuvânt al acestui proiect, Javier Borque, delegat al or-ganizaţiei „Meridianos” în Madrid și reprezentantului organizaţiei în Andaluzia, José David Linares, obiectivul principal este însușirea meto-delor, experienţei și iniţiativei puse în practică în diferitele ţări colaboratoare, cu scopul de a promova și sprijini inte-

grarea tinerilor pe plan social și în câmpul muncii.

„Meridianos” susţine că programul „EXYOnet” se adresează tinerilor cu vâr-ste cuprinse între 16 și 23 de ani și care sunt sau au fost

afectaţi de o măsură judicia-ră. „EXYOnet” va fi finanţat de Programul Tineretului în Acţiune aparţinând Uni-unii Europene. Se vor aloca

40.000 de euro, care vor fi împărţiţi la șase organizaţii participante: Ealing Council (Marea Britanie), Arimo (Ita-lia), Zmogiskuju Istekliu Ste-besenos (Lituania), Guvernul din Izmir (Turcia) şi Fundaţia Română pentru Democraţie.

Prima fază a acestui proiect a început în luna iu-lie, la Madrid, unde au avut loc întâlniri între purtătorii de cuvânt ai ţărilor implicate prin care, de fapt, a luat formă “EXYOnet”. Ulterior, cele şase organizaţii urmează să se în-tâlnească la Londra, Milano și Bruxelles unde, în iunie 2014, se va încheia proiectul.

Delegatul “Meridianos” în Madrid, Javier Borque, a evidenţiat faptul că scopul programului este “crearea de propuneri inovatoare și avan-sate” în faţa îngrijorătoarei si-tuaţii în care a ajuns șomajul în rândul tinerilor din Spania şi Europa. Tot el a semnalat că la nivel naţional există pes-

te 10.000 de tineri infractori care sunt sau au fost afectaţi de o măsură judiciară și care nu reușesc să se integreze în câmpul muncii. El a mai afir-mat că se încearcă analizarea expectativelor și viitorului în domeniul muncii, din punc-tul de vedere al tinerilor, precum și găsirea unor alter-native. “Trebuie să-i ascultăm pe tineri, să cunoaştem greu-tăţile cu care se confruntă şi să vedem care este experienţa acestora în ceea ce priveşte că-utarea unui loc de muncă”, a explicat Borque.

Ultima fază a acestei ini-ţiative este crearea unei Cărţi Albe care să strângă toate pro-punerile europene referitoare la modalităţile de angajare a tinerilor cu risc de margina-lizare și care vor fi prezentate autorităţilor, reprezentanţilor societăţii civile, asociaţiilor de întreprinzători și reţelelor care lucrează cu tineri cu risc de marginalizare.

Proiect european pentru reintegrarea tinerilor infractori

Potrivit unui studiu realizat de Adecco folosind date din

zece ţări europene și făcut public la sfârșitul lunii iulie, Spania este ţara europeană cu cei mai mulţi muncitori care lucrează în regim de peroane fizice autorizate ("autonomos") în sectorul serviciilor (comerţ, liberi profesioniști, baruri și restaurante, hote-luri, taximetrie, es-tetică, medici, etc.).

De altfel, 57,6% dintre "au-tonomos" lucrează în acest sector, pro-cent care îl depășeș-te pe cel al Italiei (56,1%), Germani-ei (56,1%), Suediei (50,9%), Marii Bri-tanii (46,5%), Olan-dei (45,2%), Franţei (42,8%), Portugaliei

(34,3%), Poloniei (34,2%) şi României (12,4%).

În grupul UE-27, 46,1% dintre persoanele fizice auto-rizate își au domeniul de ac-tivitate în sectorul serviciilor, 20,1% în industrie, 17,4% în agricultură și 16,4% în secto-rul serviciilor de tip fundaţii, ONG etc.

Potrivit aceluiași studiu, procentul muncitorilor de

tip "autonomos" care lucrează în domeniul industriei în Spania este

aproxima-tiv același cu media

e u ro p e a n ă (20,8%), însă este inferior celor din agri-cultură sau din sectorul s e r v i c i i l or,

unde media europeană este de 10,2%, respectiv 11,4%.

În Europa, România este ţara cu cei mai mulţi munci-tori care lucrează în regim de persoană fizică în domeniul agriculturii (71,9%), ea fiind urmată, la mare distanţă, de Polonia (43%) şi Portugalia (39,9%). În schimb Marea Britanie este statul cu cei mai mulţi muncitori pe cont pro-priu care lucrează în indus-trie (25,9%), iar Olanda cu cei care activează în dome-niul serviciilor (28,3%).

În UE-27, în anul 2012, existau 23,8 milioane de per-soane fizice autorizate ("au-tonomos"), adică 15,2% din numărul total al persoanelor cu ocupaţie. În topul ţărilor cu cel mai mare procent de muncitori pe cont propriu raportat la numărul de per-soane cu ocupaţie, România ocupă locul al treilea în UE,

cu 20,1%, fiind depășită doar de Italia (23,4%) şi Portuga-lia (21,1%). În acelaşi cla-sament Spania se situează puţin peste media comuni-tară, cu 16,8% (2,9 milioa-ne de "autonomos"). Ţările care încheie această ierarhie sunt Suedia (10,2%), Franţa (11%) şi Germania (11%).

În toată UE, dintre toţi muncitorii care lucrează în regim de persoane fizice autorizate, doar 28,3% au și angajaţi în subordine. Ţările unde se pot întâlni cele mai multe persoane fizice autori-zate care dispun de angajaţi se află Germania (42,9%) şi Franţa (39,6%), iar cele unde numărul acestora este cel mai redus sunt Româ-nia (6%) şi Marea Britanie (17,7%), în timp ce în Spania procentul de "autonomos" cu muncitori în subordine este de 31,4%.

Studiu privind muncitorii pe cont propriu

• Poliţia din localitatea andaluză Dos Hermanas (Sevilia) au arestat trei cetăţeni de naţionalitate română care sunt bănuiţi că obligau mai mulţi compatrioţi să cerșească în faţa porţii câtorva supermarket-uri din localitate pentru ca ulterior să-şi însuşeas-că banii “câștigaţi” de aceștia.• Un bărbat de naţionalitate română care transporta zece porci morţi într-un vehicol pe care le furase de la o fermă din localita-tea seviliană La Campana a fost arestat de Garda Civilă spaniolă. Animalele au fost duse la un laborator zootehnic pentru analize, iar vehicolul a fost înapoiat proprietarului.• Alte trei persoane de naţionalitate română, cu vârste cuprinse între 24 şi 31 de ani, au fost reţinute de Poliţia Locală din Guijon (Asturia), după ce în portbagajul maşinii în care călătoreau s-a aflat o mare cantitate de haine cu etichete ale firmei Zara, haine a căror provenienţă nu a putut fi justificată.• Trei tineri de naţionalitate română, cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani, au fost reţinuţi pentru cercetări de către agenţii Găr-zii Civile din Villaviciosa (Asturia), după ce au fost surprinşi, la sfârşitul lunii iulie, sustrăgând materiale de la cariera Los Geme-los, situată în cartierul Friuz din Quintueles. Infractorii dăduse-ră o lovitură constând în mașini agricole, materiale explozive și un detonador. • Tot în Asturia, Poliţia Naţională spaniolă a dezarticulat o ban-dă criminală care se ocupa cu exploatarea sexuală a mai multor femei de naţionalitate română- În urma acestei operaţiuni opt persoane au fost arestate și alte două trimise în judecată. Mai mult, cinci dintre cei reţinuţi au fost trimiși la Penitenciarul din Villabona. Potrivit autorităţilor, pe lângă că aveau un foarte ri-dicat nivel de trai, în doar opt luni, membrii bandei au trimis în România peste 120.000 de euro.• Garda Civilă din Madrid a reţinut 36 de romi din tabara “El Gallinero” situată în zona Cañada Real situată la periferia capita-lei Spaniei, aceștia fiind implicaţi într-o serie de furturi de cupru.

C O LŢ U L RU Ş I N O S

• Doi bărbaţi de naţionalitate română, I.C.P, de 30 de ani şi F.A.P., de 29 de ani, au fost înjunghiaţi la începutul lu-nii iulie pe Calle Mariano de Pola din Guijon (Asturia). Cei doi au avut nevoie de câteva zile de spitalizare. Cercetările continuă în vederea prinderii agresorilor. • Un agricultor de naţionalitate română a decedat, marţi 23 iulie, în localitatea catalană Marçà (Tarragona), după ce a căzut cu un tractor într-o râpă aflată în vecinătatea podgo-riei unde muncea. • Un bărbat de naţionalitate română s-a înnecat, la sfârşi-tul lunii iulie, pe plaja din Masnou (Barcelona). Pe plajă era arborat steagul verde, însă ghinionul a fost că după orele 19:00, când s-a petrecut nenorocirea, nu mai exista serviciu de salvamari. • Programul de divertisment “El Hormiguero”, emis de pro-gramul spaniol Antena 3 se va putea viziona și în România, după ce ţara noastră (alături de Venezuela şi Portugalia) a confirmat cumpărarea drepturilor de emisie la Târgul Inter-naţional al Programelor de Divertisment susţinut la Cannes. • Două tinere, una româncă (17 ani) şi alta portugheză (16 ani) care dispăruseră în 22 iulie din localitatea Casasola de Arión (Valladolid) au fost găsite în Tordesillas de Poliţia Spaniolă după patru zile de căutări și după ce părinţii uneia dintre ele au declarat că bănuiesc că s-ar afla în compania unui coluumbian.

S PA N IA E X P R E S

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona


S PA N I A

Românii, prea puţin interesaţi în a cunoaşte legile Spaniei

C O M U N I TAT E A M A D R I DPESTE 20.000 DE PERSOANE AU PARTICIPAT LA PROIECTUL “SĂ NE CUNOAŞTEM LEGILE”

În anul 2009 Co-munitatea Madrid punea în mișcare

o iniţiativă numită “Să ne cunoaștem legile”, prin care își propunea să adu-că la cunoștinţa cetăţeni-lor spanioli și imigranţi principalele aspecte al sistemului juridic. De la iniţierea acestui program, de-a lungul a zece ediţii realizate, peste 20.000 de persoane au participat la aceste cursuri care includ de la noţiuni de bază des-pre sectorul muncii și le-gislaţie financiară până la drepturi și îndatoriri ale cetăţenilor, informează Biroul de Presă al Comu-nităţii Madrid printr-un comunicat.

La începutul lunii iulie, consilierul pe pro-bleme sociale, Jesús Fer-mosel, a înmânat diplome tuturor celor aproximativ 400 de persoane care au participat la aceste cur-suri.

“Să ne cunoaștem le-gile” este un program ini-ţiat de Guvernul regional în colaborare cu Fundaţi-ile Wolters Kluver şi Cre-mades & Calvo-Sotelo și cu sprijinul Colegiului de Avocaţi din Madrid, cel al Colegiuluil Grefierilor din Madrid, Asociaţia Profe-sionistă a Magistraturii și alte treizeci de cabinete de avocaţi.

Succesul acestei ini-ţiative se datorează bu-

nei colaborări pe care Comunitatea Madrid a avut-o cu toate aceste or-ganizaţii. Încă din 2009 la aceste cursuri au par-ticipat aproape 1.200 de persoane, atât spanioli cât și imigranţi. De atunci, în fiecare an, iniţiativa a fot sprijinită de tot mai mul-

te firme și avocaţi profe-sioniști, lucru care a dus la aducerea de noutăţi și implicit la îmbogăţirea considerabilă a acestui program. Așa se face că în 2012 s-a trecut la realiza-rea acestor cursuri de for-mă continuă de-a lungul întregului an.

Potrivit comunica-tului emis de Biroul de Presă al Comunităţii Ma-drid, Guvernul regional a ţinut să aprecieze efortul și dăruirea voluntarilor de la cabinetele juridice implicate și a specialiștilor Centrelor de Participare și Integrare a Imigranţi-lor (CEPI) care în fiecare sâmbătă împărtășesc pro-priile cunoștinţe din do-menii precum cel juridic, al legislaţiei, al muncii și cel al integrării cu parti-cipanţii la cursul “Să ne cunoaștem legile”.

Deși au o reprezenta-re majoră în Comunitatea Madrid, în mod curios, românii nu au dat dovadă că ar fi prea interesaţi șă

cunoască legile Spaniei. Cea mai mare prezenţă la aceste cursuri au având-o sudamericanii din Para-guay, Bolivia şi Honduras, urmaţi de chinezi și maro-cani.

Fiecare curs este for-mat din patru module ale căror teme principale sunt legate de Constitu-ţie, imigraţie, integrare și muncă. Cei dornici să asiste la următoarele cur-suri pot suna la 012 sau se pot informa în Centrele de Participare și Integra-re a Imigranţilor (CEPI) ale Comunităţii Madrid unde se desfășoară acest program. Mai mult decât atât, cursanţii vor primi și o diplomă de participare.

Românca Mădă-lina Margareta Minac din Cassà

de la Selva (Girona) a câşti-gat trofeul "Miss Românca din Catalunya 2013”, desfă-șurat duminică 21 iulie 2013, la Teatrul “Can Rajoler” din Parets del Valles (Barcelona), informează Asociaţia Pentru Difuzarea Culturii Româ-neşti din Parets del Valles, printr-un comunicat remis România Expres.

Locul secund a fost ocu-pat de Andrada Morar din Palleja (Barcelona), iar locul trei de Camelia Radu din Barcelona. Titlul de "Miss Popularitate" a fost atribuit Ancăi Maria Bejan din Ber-ga (Barcelona).

La acest concurs de frumuseţe au participat 12 tinere românce cu reședinţa în Catalonia. Probele concu-rentelor au constat în: pre-zentarea unei ţinute de zi, o probă de costum și dans po-pular, o altă probă artistică, prezentarea unei ţinute de seară și o probă de cunoștin-ţe generale.

Cei aproximativ 300 de spectatori au avut parte de

un adevărat show, o combi-naţie reușită între probele la care au fost supuse concu-rentele și momente artisti-ce deosebite, prezentate de Georgiana Pitiliga.

Evenimentul a fost pre-sărat de momentele artisti-ce de teatru, dans și cântec ce i-au avut ca protagonisti pe: actorii Loredana Pârvu și Adrian Heredero Palomo din Madrid (scrimă scenică), tânărul actor Emanuel Mun-teanu din Tarragona (pan-

tomimă), grupul de dans modern Andrea & Simona Andreea Pleș, Alexandra Au-rora (muzică uşoară), Anuţa Cohan şi Mihai Stoica (mu-zică populară).

Printre invitaţi s-au aflat Julia Goya, “Miss Românca Catalunya 2011” şi câştigă-toarea Miss Diaspora 2011 la Roma, Alexandra Lapte, “Miss Românca Catalunya 2012”, Mihaela Tudoran (Digi Mobil), Ciprian Miha-lache (Atlassib Barcelona), Alexandro Maccarrone, di-rector al Dickson Styl Mila-no, Marilena Blumer (Asoci-aţia “Unirea”), Toni Vidraşcu (Asociaţia " Centrul Cultu-ral Român din Catalunya"), Emil Bagneanu (Asociaţia “Dacia Arbucies”) şi Edith Onciu presedinta Asociatiei romano-franceze din Perpig-nan-Franţa.

Din partea Primăriei din Parets del Valles au fost invitaţi: primarul Sergi Min-gote și consilierul pe proble-me de cultură, Africa Mar-tinez şi Francisco Juzgado Mollá, purtător de cuvânt al Primăriei.

La buna desfășurare a

acestui eveniment au cola-borat: TV Vallès Visió, Digi Mobil, Atlassib Barcelona, Casa de Moda “Dicksen Styl” Milano, Casa de Moda “Ico-nic” din Barcelona, Asocia-ţia Românilor din Arbucies, Crama Dracula, Restauran-tul Transilvania (ambele din Barcelona), Restaurantul "Andreea" din Jonguera, Bar Cafe din l'Ametlla de Merola, Cafeteria-Bar Cer Santa Co-loma, Bar-Pizzeria Art din Badalona, Rrestaurant Nous din Escala şi a fotografilor DjMyk74 şi Angel Llacuna Roca.

Mădălina Margareta Minac va participa, în data de 24 august 2013, la finala concursului "Miss Diaspo-ra 2013", ce se va desfăşura la Mangalia și care va reuni câștigătoarele românce din Diaspora.

Organizatorii consideră că acesta este un eveniment prin care comunitatea ro-mânească din Catalonia își aportă integrarea în societa-tea spaniolă-catalană, având în vedere că printre specta-tori s-au aflat atât români cât și spanioli.

C ATA L O N IA

„Miss Românca din Catalunya 2013”

O tabără formată din 46 de ţigani de

naţonalitate română care de mai multă vreme deranjau locuitorii din Coma-ruga, aparţinând localităţii Vendre-ll (Tarragona) a fost evacuată la sfârșitul lunii iulie. La în-ceput, aproximativ jumăta-te dintre aceștia refuzaseră să părăsească tabăra însă, la presiunea reprezentanţilor Primăriei și a poliţiștilor din localitate, aceștia au decis pă-răsirea barăcilor.

Autorităţile din Vendrell au luat decizia de a evacua ta-băra după ce presa din zonă a publicat mai multe plângeri ale locuitorilor din Coma-ru-ga, însă nimeni nu poate pre-ciza dacă aceștia într-adevăr s-au întors în România sau dacă sunt în căutarea unui alt

"loc de popas" prin vecinăta-te.

E-noticies.cat scrie că, iniţial, Consiliul Local pac-tase cu Consulatul României la Barcelona trimiterea unui autocar la faţa locului în ve-derea repatrierii tuturor celor care ar fi dorit să se întoarcă în România, însă, potrivit si-te-ului amintit, acest lucru nu s-ar fi întâmplat.

De aproape un an Pri-măria din Vendrell a încercat evacuarea definitivă a taberei însă acţiunea acestora a fost îngreunată de faptul că romii și-au mutat tabăra de cel pu-ţin patru ori în localitate.

Potrivit autorităţilor, ta-băra de romi din spatele gării Sant Vicenç de Calders era o stare deplorabilă, fiind lipsită de apă și electricitate.

Tarragona: O tabără de romi din Vendrell a fost evacuată


Ministrul Aface-rilor Externe, Titus Corlă-

ţean, a participat, în perioada 19-20 iulie 2013, la o reuni-une informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE pe teme legate de viitorul Europei, la Palma de Mallorca, informează Am-basada României în Regatul Spaniei.

Reuniunea a fost orga-nizată la iniţiativa comună a ministrului afacerilor externe spaniol, Jose Manuel Garcia Margallo, și a ministrului afa-cerilor externe german, Guido Westerwelle, în contextul dez-baterilor mai ample privind funcţionarea Uniunii Europe-ne și perspectivele proiectului european.

Reuniunea a fost inaugu-rată în prezenţa Președintelui Guvernului spaniol, Mariano Rajoy.

La reuniune au partici-pat miniștri ai afacerilor ex-terne din state membre UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Discuţiile s-au concen-trat pe maniera în care Uniu-nea Europeană trebuie să reac-ţioneze la provocările actuale, identificarea domeniilor și po-liticilor asupra cărora trebuie să se concentreze acţiunea UE, respectiv pe modalităţile

de funcţionare a instituţiilor UE şi a procesului decizional european, în scopul relansă-rii economice, îmbunătăţirii capacităţii de acţiune a UE şi creșterii eficienţei instituţiona-le și a legitimităţii democratice a Uniunii.

În dezbaterile din cadrul reuniunii, ministrul Titus Corlăţean a arătat că răspun-sul Uniunii Europene la efec-tele crizei economice și finan-ciare trebuie să se bazeze pe o abordare consecventă cu prin-cipiile unităţii, solidarităţii și coeziunii europene. “De ase-menea, pentru ca Uniunea să își păstreze credibilitatea și pu-terea de a exercita o influenţă pozitivă atât în plan intern, cât și în plan global, este necesar ca acţiunea sa să se concentre-ze în perioada următoare asu-pra măsurilor de stimulare a creșterii economice, de creare a locurilor de muncă, precum și asupra unor obiective fun-damentale în planul relaţiilor externe, cum sunt avansarea procesului de extindere și pro-movarea activă a valorilor de-mocratice în vecinătatea sa”.Corlăţean a exprimat spriji-nul României pentru conso-lidarea Uniunii Economice şi

MonetareMinistrul Titus Corlă-

ţean a atras atenţia asupra ro-lului elitelor politice europene de a oferi o viziune politică și soluţii comune problemelor

actuale, menţionând în context riscul pe care îl reprezintă ac-centuarea, inclusiv pe fundalul crizei economice, a tendinţelor populiste, xenofobe și anti-eu-ropene. A evidenţiat faptul că alegerile europene din 2014 vor reprezenta, din acest punct de vedere, un test al capacităţii Uniunii și a statelor membre de a combate aceste tendinţe și de a transmite cetăţenilor un mesaj pro-european puternic, care să reafirme valorile comu-nitare și principiile fundamen-tale ale UE. ”Este necesară în perspectiva viitoarelor alegeri europene, stimularea dezbate-rii politice pe teme de interes european în statele membre UE, precum si susţinerea unei prezente cât mai ridicate a ce-tăţenilor la vot.”

Ministrul afacerilor ex-terne a exprimat sprijinul Ro-mâniei pentru consolidarea Uniunii Economice şi Mone-tare, subliniind că ”pentru re-câștigarea încrederii cetăţeni-lor trebuie acordată atenţie în egală măsură regăsirii dimen-siunii sociale a modelului eu-ropean”. Ministrul Titus Cor-lăţean a arătat, de asemenea, că un rol esențial în procesul de consolidare a Uniunii Eco-nomice și Monetare trebuie să fie acordat mecanismelor de asociere a statelor non-euro la deciziile relevante în acest domeniu.

Ministrul român al afa-

cerilor externe a exprimat susţinerea pentru creșterea transparenţei și a legitimităţii procesului decizional euro-pean. A evidenţiat rolul Con-siliului Afacerilor Externe şi necesitatea implicării active a miniștrilor de externe ai Uniu-nii în asigurarea procesului de coordonare și orientare politi-că a agendei Uniunii în dome-niul relaţiilor externe, poziţie împărtășită de o serie de alţi miniștri de externe din statele membre.

Miniștrii afacerilor exter-ne au adoptat la finalul reuniu-nii o declaraţie politică intitu-lată „Declaraţia de la Mallorca: o Europă puternică, competi-tivă, angajată, bazată pe o mai mare solidaritate și o prezenţă sporită în plan global”. Decla-raţia reafirmă obiectivul fun-damental al unei Europe pu-ternice și unite, prioritatea ce revine eforturilor de depășire a crizei economice și financi-are și creării de noi locuri de muncă, în special pentru ti-neri, necesitatea consolidării rolului global al UE şi a creşte-rii legitimităţii democratice a Uniunii. Declaraţia subliniază faptul că statele membre tre-buie să transmită un mesaj pu-ternic de susţinere a valorilor fundamentale și a principiilor proiectului european.Se dorește o mai mare partici-pare a cetăţenilor la alegerile

europene de anul viitorMiniștrii participanţi au

lansat prin intermediul De-claraţiei un apel pentru parti-ciparea într-un număr cât mai mare a cetăţenilor la alegerile europene din 2014.

În marja reuniunii, mi-niștrii afacerilor externe au avut la 20 iulie un mic dejun de lucru cu A.S.R. Prinţul Moştenitor Felipe, în cadrul căruia au fost abordate, de asemenea, aspectele de inte-res privind viitorul Europei, cu accent pe rolul liderilor europeni în promovarea de măsuri care să conducă la aprofundarea construcţiei europene.

S PA N I AI N SU L E L E BA L E A R E

Titus Corlăţean a participat în Palma de Mallorca la o reuniune privind viitorul Europei

În continuarea progra-mului de vizite per-fectate la nivelul sub-

delegaţiilor guvernului din cele opt provincii ale Comunităţii Andaluzia, consulul general al României la Sevilia Manuel Pleșa și consulul Nicu Stan au efectuat, miercuri 10 iulie a.c., o vizită de lucru la subdelega-tul guvernului din provincia Sevilia, dna. Felisa Panadero Ruz. Aceste vizite au ca scop relansarea și intensificarea di-alogului misiunii consulare cu autorităţile autohtone în spri-jinul comunităţilor de români din Andaluzia, informează Consulatul României din Se-vilia.

Comunitatea românescă din provincia menţionată nu-mără peste 19.000 de rezidenţi români, cu creșteri semnifica-tive pe perioada campaniilor agricole.

În cadrul discuţiilor s-au stabilit mai multe linii de co-laborare pentru dezvoltarea conlucrării între misiunea consulară si instituţiile spani-ole din provincia Sevilia și s-a realizat un schimb de opinii asupra situaţiei și perspectivei românilor în zonă, cu accent pe colaborarea în scopul preve-nirii oricăror situaţii tensionate care ar putea degenera în even-tuale conflicte locale, a apărării drepturilor, libertăţilor și dem-nităţii rezidenţilor români.

Totodată, diplomaţii ro-mâni au scos în evidenţă opor-tunităţile de afaceri, mediul investiţional din ţara noastră, importanţa atragerii în comun a fondurilor europene alocate Romaniei, cu accent pe necesi-

tatea dinamizării schimburilor economice dintre cele două state și a prezenţei mai susţi-nute a investitorilor spanioli din provincia Sevilia pe piaţa românescă.

De asemenea, în vederea cunoașterii situaţiei comunită-ţilor de români din principale-le orașe, capitale de provincii din Comunitatea Autonomă Andaluzia și stabilirea unor legături directe cu autorităţi-le locale, echipa Consulatului de la Sevilia a avut mai multe reuniuni de lucru cu dl. José Torres Hurtado, edilul șef al Granadei şi cu dl. José Anto-nio Nieto Ballesteros, primarul Córdobei.

Cu acest prilej s-a efectu-at câte o analiză detaliată și s-a realizat un schimb de opinii asupra situaţiei și perspectivei românilor în capitalele provin-ciilor Granada. şi Cordoba.

În cadrul discuţiilor s-au stabilit mai multe linii de co-laborare pentru dezvoltarea conlucrării între misiunea consulară și autorităţile loca-le din cadrul primăriilor din orașele menţionate în vederea gestionării în comun a proble-maticii diverse pe care o gene-rează și cu care se confruntă comunitatea românescă rezi-dentă în aceste orașe. În același timp, au fost identificate mai multe soluţii comune care să determine o mai profundă in-tegrare a rezidenţilor români în societatea în care locuiesc, dar și o mai autentică sigu-ranţă pentru cetăţeanul/turist vizitator, având în vedere pro-filul preponderent turistic al orașelor amintite.

Întâlniri între membrii Consulatului din Sevilia şi autorităţile andaluze

A N DA LU Z IA

O româncă din Cluj-Napoca a fost pro-

tagonista unui mic articol al ziarului asturian “La Nueva España”, după ce tânăra a fost desemnată pelerinul nu-mărul 3.000 care poposește într-un loc de găzduire din Pola de Siero (Asturia) de la inaugurarea acestuia, în anul 2010.

Oana Ţermure, în vârstă de 29 de ani, este o iubitoare de drumeţii și în data de 3

iulie a pornit propria aven-tură pe “Camino de Santi-ago” (Drumul lui Iacov) pe ruta “Camino del Norte” care începe în Irun și sfârșește în Santiago de Compostela, având o lungime de 875 de kilometri.

Tânăra exploratoare de noi tărâmuri are și un blog, www.oanatermure.blogspot.com.es, pe care din când în când își postează impresiile referitoare la acest pelerinaj.

O clujeancă pe Camino de SantiagoA S T U R IA

O femeie de naţiona-litate română din

Basauri (Vizcaya) a reuşit să spele cât de cât păcatele altor compatrioţi care ne fac ru-șine pe meleaguri spaniole, după ce aceasta s-a prezentat la secţia poliţie din localita-te pentru a declara găsirea pe stradă a sumei de 650 de euro.

La scurtă vreme, la ace-eași secţie de poliţie și-a fă-cut apariţia o altă femeie din

localitate care dorea să decla-re pierderea unui plic cu bani pe care și-l pregătise în vede-rea plecării în vacanţă.

După efectuarea unor verificări poliţiștii au înapo-iat banii doamnei în cauză care i-a mulţumit româncei pentru gest și care, potrivit articolului 616 din Codul Civil spaniol, a indemnizat-o pe româncă cu 32,50 de euro, echivalentul a 5% din suma de bani găsită.

O româncă înapoiază 650 de euro găsiţi pe stradă ŢA R A BA S C I L O R


S P O R T

Zvonul că fundașul român Cristian Săpunaru ar pu-

tea deveni coleg de echipă cu Gabriel Torje la Granada s-a spulberat după ce clubul de fotbal Elche, recent promovat în prima ligă spaniolă, a anun-ţat că fostul rapidist a semnat un contract pentru trei sezoa-ne cu echipa valenciană.

Real Zaragoza, fosta echipă a fundașului român a retrogradat în liga a doua iar de la începutul lunii iulie acesta a devenit liber de con-tract, motiv pentru care mai multe cluburi din Spania și Italia au încercat să obţină semnătura lui “Săpu”. Prin-tre echipele care l-au curtat pe fostul rapidist, în afară de Granada, se aflau Betis, Lazio sau Fiorentina, însă până la urmă oferta și proiectul pre-zentat l-a determinat să alea-gă Elche, deşi, potrivit presei spaniole, fotbalistul a fost pe

punctul să renunţe la Elche din cauza soţiei sale care su-feră de frică de avion. și fiind prea departe de părinţi ar fi preferat ca soţul ei să joace în Italia.

În principiu Cristian Săpunaru vine la Elche pen-tru postul de fundaș dreapta unde, după plecarea lui Javier

Flaño, va lupta pentru titu-laritate cu uruguayanul Da-mián Suárez, însă tehnicianul Fran Escribá îl va putea folosi și în centrul apărării, româ-nul fiind un jucător destul de polivalent. De altfel, românul are toate șansele să înceapă campionatul ca titular, având în vedere că sudamericanul trebuie să îndeplinească o sancţiune de trei partide.

Cristi Săpunaru, ( 28 de ani şi 1,87m) este jucător de bază al echipei naţionale din anul…. În România a jucat la FC Naţional, Callatis Man-galia și Rapid București, apoi a fost cumpărat de FC Porto unde a atins apogeul carierei sale, după ce a câștigat nu mai puţin de trei campiona-te naţionale, două Cupe ale Portugaliei şi o Liga Europa. În iulie 2012, Săpunaru a semnat pentru Zaragoza, cu care a disputat 29 de partide și a marcat două goluri.

Săpunaru rămâne în Primera Division!

FUNDAŞUL ROMÂN A SEMNAT UN CONTRACT PENTRU TREI ANI CU NOU PROMOVATA ELCHE

F O T BA L

Dacă Naţionala României nu prea ne mai dă

multe satisfacţii în ultima vreme asta nu înseamnă că românii din Spania nu au cu ce se mândri atunci când se pun să vorbească de fotbal. Şi asta pentru că România are o altă echipă care îi reprezintă cu succes pe tărâmuri spa-niole. Este vorba de selecţi-onata de fotbal compusă din imigranţi români rezidenţi în Spania, care a câștigat cea de-a cincea ediţie a campio-natului "Mundialito de Inmi-gración" disputată duminică 21 iulie 2013, în Complexul Sportiv San Miguel din loca-litatea Azuqueca de Henares (Madrid), în faţa unui public de aproximativ 300 de per-

soane. Echipa României a învins în finală selecţionata similară a Camerunului cu rezultatul de 3-2.

Partida a început la ora 12:00 în uralele suporterilor celor două selecţionate de imigranţi care și-au dat în-tâlnire pentru a-și încuraja echipa favorită. Meciul a fost unul foarte disputat, mai ales prima repriză care s-a înche-iat cu scorul de 1-1. În partea a doua a întâlnirii, reprezen-tanţii României au fost însă mai periculoși pe contraatac, ei reușind un avantaj de două golui. Numai că cu doar câte-va minute înainte de fluierul final Camerun a marcat din nou dând câteva emoţii su-porterilor români.

După disputarea par-

tidei, Elkin Palacino, orga-nizatorul campionatului, însoţit de José Luis Escu-dero, consilier pe probleme de sport în cadrul Primăriei din Azuqueca de Henares au acordat și alte premii precum cel de Sportivitate (Bulgaria), Fair Play (Spania), cel de gol-geter (Juan Manuel Jiménez), de cel mai bun portar (Julian Ramírez - Columbia) şi cel de cel mai bun jucător al finalei (nr.7 din selecţionata Româ-niei). Toate selecţionatele prezente au primit un premiu de participare. Chiar și repre-zentantul Asociaţiei "Madre Tierra" a primit un mic dar în semn de mulţumire pentru colaborarea pe durata turne-ului.

"De-a lungul a şase du-minici (trei în iunie şi alte trei în iulie) la "Mundialito" am întâlnit o atmosferă superbă în tribune şi un joc de calitate pe terenul", a fost concluzia lui José Luis Escudero.

Alături de România și Camerun, la turneu au par-ticipat selecţionate din Perú, Brazilia, Ecuador, Columbia, Uruguay, Republica Domi-nicană, Bulgaria, Argentina, Spania și o echipă locală nu-mită Azuqueca Multietnica.

România a câştigat "Mundialito de Inmigración"

Portarul Dinu Moldovan care anul trecut a evo-

luat la Universitatea Cluj va juca în sezonul 2013/2014 la echipa spaniolă Sociedad

Deportiva Ponferradina din cea de-a doua ligă spaniolă.

Curios este că Dinu Moldovan, în vârstă de 23 de ani, s-a născut la Alba Iulia însă este un fotbalist care s-a format în Spania, la Espanyol Barcelona unde a evoluat timp de cinci ani, ajungând să joace în Segun-da B (liga a treia) cu echipa a doua a clubului. Astfel, pen-tru fotbalistul ardelean, care trebuie să recunoaștem că vorbeşte fluent limba spani-olă, perioada de adaptare se speră a fi mai ușoară.

Anul trecut, Moldovan s-a întors în România pen-tru a juca în Liga I cu “U” Cluj și pentru a prinde expe-rienţă într-un campionat de prim nivel. Lucrurile, însă,

nu au ieșit așa cum a dorit fotbalistul - după cum a afir-mat chiar el la prezentarea sa – şi prin urmare, în acest sezon a decis să înceapă o nouă etapă în Spania, de data aceasta în Ponferrada (Castilia-Leon).

La Ponferradina, Mol-dovan va lupta pentru un post de titular cu portarii Roberto Santamaría și Die-go García care, în principiu, au șanse mai mari de a juca decât românul.

Anul trecut, echipa condusă de tehnicianul Cla-udio Barragán a înregistrat cea mai bună evoluţie din istoria clubului, după ce a încheiat campionatul pe lo-cul 7, la unul distanţă de lo-curile de play-off.

Ponferradina a cumpărat un portar român

Steaua București, a în-vins, marţi 30 iulie,

în deplasare, cu scorul de 0-2 (0-0), echipa gruzină Dinamo Tbilisi, în prima manșă a turu-lui trei preliminar al Ligii Cam-pionilor.

Golurile campioanei Ro-mâniei au fost marcate de Ga-briel Iancu, în minutele 64 și ‚80.

În minutul 61, Ciprian Tă-tărușanu a apărat o lovituură de la 11 metri executată de Xisco.

Dinamo Tbilisi: Loria - Seturidze, Kvaratskhelia, Us-taritz, Glisici - Merebashvili (Khocholava ‚87), Grigalashvili, Khmaladze, Kvirkvelia - Xisco (Vouho ‚61), Dvali (Goga ‚79). Antrenor: Duşan Uhrin Jr.

Steaua: Tătăruşanu - Georgievski, Szukala, Chiri-cheş, Latovlevici - Pintilii (Gar-doş ‚84), Bourceanu - Ad. Popa, N. Stanciu (Iancu ‚46), Tănase

- Nikolici (Piovaccari ‚57). An-trenor: Laurenţiu Reghecampf

Cartonaşe galbene: Griga-shvili ‚24, Khmaladze ‚71 / Stan-cu ‚42, Pintilii ‚45, Latovlevici ‚61, Szukala ‚64, Gardoş ‚86

Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Austria, cu Robert Schörgenhofer (central), Ro-land Brandner, Matthias Win-sauer (asistenţi) şi Christian Dintar (rezervă).

Returul se va disputa pe 6 august, de la ora 21.45 (ora Spa-niei), la Bucureşti.

Iată și restul rezultatelor înregistrate în partidele dispu-tate în prima manșă a turului trei preliminar al Ligii Cam-pionilor: Şahtior Karagandi (Kazahstan) - Skenderbeu (Albania) 3-0; Austria Viena (Austria) - FH Hafnarfjordur (Islanda) 1-0; Nomme Kalju (Estonia) - Viktoria Plzen (Ce-hia) 0-4; Dinamo Tbilisi (Geor-

gia) - Steaua Bucureşti 0-2; FC Basel (Elveţia) - Maccabi Tel-Aviv (Israel) 1-0; FC Nordsja-elland (Danemarca) - Zenit Sankt Petersburg (Rusia) 0-1; PAOK Salonic (Grecia) - Meta-list Harkov (Ucraina) 0-2; PSV Eindhoven (Olanda) - Zulte Waregem (Belgia) 2-0; Dinamo Zagreb (Croaţia) - Şerif Tiras-pol (Moldova) 1-0; Olympique Lyon (Franţa) - Grasshopper Zurich (Elveţia) 1-0; Molde FK (Norvegia) - Legia Varşovia (Polonia) 1-1; APOEL Nicosia (Cipru) - NK Maribor (Slove-nia) 1-1; Ludogoreţ Razgrad (Bulgaria) - Partizan Belgrad (Serbia) 2-1; FC Salzburg (Aus-tria) - Fenerbahce Istanbul (Turcia) 1-1; Celtic Glasgow (Scoţia) - Elfsborg IF (Suedia) 1-0

Meciurile retur vor avea loc la 6 și 7 august.

În prima manșă a turului trei preliminar al Ligii Europa. Astra Giurigiu a câştigat, în de-plasare, cu scorul de 1-3 (0-1), meciul cu formaţia slovacă AS Trencin, iar Petrolul Ploiești şi formaţia olandeză Vitesse Arnhem au terminat la egalita-te, 1-1 (0-0). Meciurile retur vor avea loc la 8 august.

Dinamo Tbilisi - Steaua Bucureşti 0 - 2PRELIMINARII LIGA CAMPIONILOR:

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a prezentat, pe site-ul oficial, decizia în cazul apelului formulat de Concor-dia Chiajna, forul de la Lau-sanne susţinând că meciul de baraj pentru menţinerea în Liga I cu Rapid nu ar fi trebu-it organizat și că ilfovenii au dreptul să rămână în primul eșalon.

Ca urmare a faptului că apelul a necesitat rezolvare urgentă, Judecătorul Unic an-gajat de TAS, Marco Balmelli (Elveţia), a luat deciziile. Ju-decătorul Unic a considerat că SC FC Rapid SA nu are licenţă

pentru a participa în sezonul 2013/14 al Ligii I și meciul de baraj a fost organizat fără vreo bază regulamentară. Dimpo-trivă, regulamentele FRF sunt pentru ca gruparea CS Con-cordia Chiajna să rămână în Liga I. Astfel, apelul Concordi-ei Chiajna este acceptat, acest lucru însemnând că echipa poate concura în Liga I în se-zonul 2013/2014, în locul S.C. F.C. Rapid S.A.

Numărul de echipe din Liga I a reprezentat un subiect de dispută în această vară între FRF şi LPF. Şeful de la Casa Fotbalului, Mircea Sandu, do-

rea 17 echipe în Liga I, câte au rămas după acordarea licen-ţelor, în timp ce președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a susţinut un sistem cu 18 echipe pentru a evita o diminuare a sumei care revine anual cluburilor din vânzarea drepturilor TV.

Decizia finală a aparţinut Comitetului Executiv al FRF, care a hotărât la 6 iulie disputa-rea unui meci de baraj pentru menţinerea în primul eșalon, între echipa Rapid, care nu a îndeplinit criteriul financiar din manualul de licenţiere, și Concordia Chiajna, formaţia retrogradată sportiv cel mai bine clasată - locul 15 în sezo-nul precedent (MEDIAFAX).

Rapid a fost retrogradată în Liga a II-a


S P O R T

Clubul de baschet feminin Toyo-ta Recreativo

Conquero din prima ligă spa-niolă și-a consolidat lotul cu o româncă de la CSM Târgoviște în vederea acoperirii postului de„shooting guard” (apărător marcator). Claudia Monica Pop (05/08/1989), care nu este pentru prima oară când joacă sub culorile unui club spaniol este, așadar, noua achiziţie a echipei din Huelva pentru se-zonul 2013/2014.

Vicecampioană a Româ-niei cu fosta sa echipă și com-ponentă a lotului naţional de baschet, Claudia Monica Pop a disputat în sezonul trecut 28 de partide în prima ligă, obţi-nând o medie de 6,3 puncte, 1,9 recuperări și 1,5 pase deci-sive. Românca a jucat şi în Eu-roliga, unde în 8 partide a scos o medie de 4,1 puncte, 2,4 re-cuperări și 0,9 pase decisive.

Pentru cei care nu o cu-nosc menţionăm că la cei 1,83 m înălţime, Pop este o jucă-toare polivalentă capabilă de a ridica și a juca balonul la panou cât și de a ajuta la re-cuperări. Jucătoare precoce, și-a făcut apariţia în prima

divizie la 16 ani, cu U Mobi-telco Cluj Napoca, în acel se-zon (2005/2006) fiind răsplă-tită cu itlul de “cea mai bună debutantă din campionat. În sezonul 2008/2009, la echipa TermoCarispe La Spezia (liga a II-a italiană), a avut parte de prima experienţă pe plan in-ternaţional. În 2009 s-a întors în România pentru a se juca la Satu Mare unde, în două etape diferite, a reușit cele mai bune prestaţii din cariera sa de jucătoare de baschet pro-fesionist (peste 15 puncte pe partidă).

În 2010, după ce a fost socotită jucătoarea cu cea mai evidentă ascensiune, Claudia Pop a aterizat la echipa catala-

nă CB Olesa unde, din pricina problemelor economice cu care se confronta clubul, nu a rămas decât 11 etape, timp în care a scos o medie de 6,7 puncte, 1,9 recuperări și 1,3 pase decisive.

A reprezentat România în nenumărate rânduri, atât în categoriile inferioare cât și la Echipa Naţională. Astfel, în 2008 a fost desemnată coșghe-ter al Balcaniadei U18, iar în 2009 a obţinut medalia de ar-gint la Campionatul European de junioare U20 din Macedo-nia, unde a fost numită MVP-ul și coșgheter-ul turneului, cu o medie de 20,1 puncte, 6,9 recuperări și 4,4 pase decisive pe partidă.

Claudia Pop, noua achiziţie a echipei CB Conquero

BA S C H E T

Piteșteanul Robert Vişoiu s-a impus,

duminică 28 iulie, pe cir-cuitul de la Hungaroring în cursa contând pentru GP3, pilotul român trecându-și în cont al doilea succes din carieră. Plecat din pole-po-sition (după ce cu o zi înain-te încheiase prima cursă pe locul opt), Vişoiu nu a cedat în niciun moment prima po-

ziţie.Pilotul echipei MW Ar-

den a fost urmat de coechi-pierul său, spaniolul Carlos Sainz Jr. şi de estonul Kevin Korjus.

În urma victoriei din Ungaria, pitesteanul a acu-mulat 44 de puncte in clasa-mentul general, performan-ta cu care se afla pe pozitia a zecea a ierarhiei.

GP3: Robert Vişoiu învingător la Hungaroring

O echipă de alpiniști români a reușit, la

finalul lunii iulie, în premieră românească, ascensiunea vâr-fului pakistanez Nanga Parbat (8125m) din Munţii Himala-ya, pe ruta Schell, faţa Rupal.

Potrivit site-ului expedi-ţiei, Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Sălăşan şi Teo Vlad nu au folosit oxigen suplimentar sau șerpași, băieţii echipând ei singuri integral ruta.

Vârful Nanga Parbat, supranumit “Muntele Ucigaș” este considerat de alpiniști ca unul dintre piscurile cele

mai greu de escaladat, fiind al nouălea vârf ca înălţime din lume.

Patru români au cucerit „Muntele Ucigaş”

AU T O M O B I L I S M

A L P I N I S MS P O RT E X P R E S

Lotul de canotaj al României a obţinut

4 medalii de aur la Campi-onatele Europene de canotaj pentru tineret (under 23) desfășurate în localitatea austriacă Linz-Ottensheim. Medaliile au fost câștigate de echipajele de dublu rame feminin (Mihaela Petrişă-

Mădălina Bereş), 4 vâsle feminin (Andreea Tătaru, Mihaela Berindei, Viviana Bejinariu, Ioana Vrâncea-nu), 4 rame masculin (To-ader Gontaru, Marius Co-zmiuc, George Pălămariu, Cristian Pîrghi) şi 2 vâsle feminin (Ionela-Mădălina Rusu, Laura Oprea).

C A N O TAJPatru medalii de aur la CE U23

Tenismanul Victor Hă-nescu a coborât trei locuri în clasamentul ATP dat publici-tăţii luni, de pe 46 pe 49, cu 909 puncte, fiind cel mai bine clasat jucător român.

Adrian Ungur a cobo-rât o poziţie şi se află pe locul 93, cu 582 de puncte, Marius Copil se menţine pe locul 126, cu 456 de puncte, iar Victor Crivoi a urcat o poziţie, de pe 199 pe 198, cu 236 de puncte, informează site-ul atpworldto-ur.com.

La dublu, Horia Tecău se menţine pe locul 16, cu 3.710, iar Florin Mergea se menţi-ne și el pe locul 66, cu 1.116 puncte.

Pe primele cinci locuri ale ierarhiei ATP de simplu se situează următorii jucători: 1. Novak Djokovici (Serbia) 12.040 puncte; 2. Andy Mur-ray (Marea Britanie) 8.610; 3. David Ferrer (Spania) 7.120; 4. Rafael Nadal (Spania) 6.860; 5.

Roger Federer (Elveţia) 5.515. La feminin, Sorana Cîr-

stea, care a ajuns în sferturile de finală ale turneului de la Washington, a urcat o poziţie şi se află pe locul 27, cu 1.710 puncte, în clasamentul WTA dat publicităţii luni.

Simona Ha-lep se menţine pe poziţia 23, cu 1.885 de puncte, ea fiind și j u c ă -t o a r e a de tenis din România cel mai bine clasată în această ierarhie, informea-ză site-ul wtatour.com.

Monica Niculescu a ur-cat trei poziţii, până pe locul 43, cu 1.265 de puncte, Ale-xandra Cadanţu se menţine pe locul 74, cu 878 de punc-te, iar Irina-Camelia Begu se menţine și ea pe locul 75, cu

876 de puncte.Din Top 200 mai face

parte Cristina-Andreea Mitu, care a urcat două poziţii, până pe locul 181, cu 321 de punc-te.

La dublu, Monica Nicu-lescu a coborât două poziţii și

se află pe locul 52, cu 1.720 de puncte, iar Irina-Ca-

melia Begu se află pe locul 64, în

c o b o r â r e de pe 63, cu 1.410

puncte. Ra-l u c a - I o a n a

Olaru se menţi-ne pe locul 82, cu

1.086 de puncte.Primele trei locuri în

clasamentul WTA de simplu sunt ocupate de următoarele jucătoare: 1. Serena Willi-ams (SUA) 11.245 puncte; 2. Victoria Azarenka (Belarus) 8.805; 3. Maria Şarapova (Ru-sia) 8.765

T E N I SEvoluţia tenismenilor români în clasamentele ATP şi WTA

TRADUCERI AUTORIZATEAPOSTILA DE LA HAGA

MONICA-MARIA SĂCĂCEANTraducător autorizat de Ministerul Justiţiei

Tel. 628.851.495 Email. [email protected]: • Echipa feminină de hand-bal HC Zalău a câștigat am-bele partide de verificare disputate pe teren propriu, miercuri și joi, cu forma-ţia maghiară NKSE Elöre Bekescsaba, aceste fiind şi primele partide disputate în perioda de pregătire a viito-rului sezon handbalistic. Box: • Delegaţia României şi-a asigurat șase medalii la Cam-pionatele Europene de box pentru școlari de la Dublin (Irlanda), care se desfăşoară în perioada 28 iulie - 4 au-gust și sunt rezervate pugiliș-tilor născuţi între 1 ianuarie 1999 și 31 decembrie 2000 (13-14 ani). • Pugilistul Cristian Ciocan își va apăra centura de cam-pion european la categoria grea, versiunea WBO, pen-tru a doua oară la Galaţi, într-o gală care se va desfă-șura pe 23 august, la patinoa-rul artificial din localitate, a anunţat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache.


Câte puţin despre Cami-no de Santiago

Acum câteva zile, am început o călătorie puţin alt-fel... Călătorie e prea puţin spus, pelerinaj este prea mult spus pentru mine...

Drumul Sfântului Ia-cob are o vechime de mai bine de 1.000 de ani. Mili-oane de pelerini au ales să parcurgă acest drum, spre locul unde se crede că se află rămăşiţele sfântului, la Santiago de Compostela. Legenda spune că un păstor a fost condus de niște stele până în locul unde se aflau rămășiţele sfântului, de unde numele Santiago=Sfântul Ia-cob, Compostela = Campus Stellae, câmp de stele. Azi, se spune că ruta cea mai popu-lară este proiecţia Căii Lactee pe pământ, și în continuare stelele sunt cele care ghidea-ză pelerinii la Santiago.

Există mai multe rute spre Santiago. De departe, cea mai populară este Ca-mino Frances. Ruta aceasta pornește în mod tradiţional din Franţa, Saint Jean Pied du Port. Mai există Camino Portugues, Via de la Plata, Camino Ingles, Camino Pri-mitivo și, printre altele, ruta pe care am ales-o eu, Camino del Norte. Camino del Norte începe din Irun (puţin im-propriu spus, căci se zice că fiecare „Camino” începe din clipa în care ieși din casă, sau chiar din clipa în care ai decis să parcurgi acest drum).

Așadar, după un zbor la Barcelona și după un auto-

buz de noapte, în 3 iulie pe la 7 dimineaţa, am ajuns la Irun. Voi decide la faţa locu-lui dacă să rămân o noapte în Irun, sau să încep prima eta-

pă imediat, aproximativ 25 de km până în San Sebastian.

Planul meu este ca la un moment dat, prin Unquera, să urmez Camino Lebanie-go, apoi Camino Vadiniense, care trece prin Picos de Eu-ropa, cei mai frumoși munţi ai Spaniei, după care să mă alătur rutei faimoase Fran-ces, puţin înainte de Leon. Sper să mă ţină picioarele, sper să am curaj să merg me-reu mai departe, și sper să fiu sănătoasă, să mă pot bucura de drum. Promit că voi în-cerca să scriu ori de câte ori am conexiune la net, ceea ce, conform forumurilor, n-ar trebui să fie greu.

Acum plec să explorez

Barcelona, în cele câteva ore rămase până la plecarea au-tobuzului!

Primii 100 de km. Uimită de Ţara Bascilor

Şi...uite că au zburat pri-mele zile de umblat! Nu-mi vine să cred cădeja am par-curs aproape 100 de km!

În 2 iulie seara, am luat un autobuz de noapte spre

Irun. Am ajuns pe la 5:30 di-mineaţa. La 5:45 eram la „Al-bergue de peregrinos” - așa se numesc locurile care sunt ca niște hosteluri dar care găzduiesc exclusiv pelerini. Unele „albergues” sunt în mănăstiri, altele sunt amena-jate temporar exclusiv pe pe-rioada verii, în școli publice sau diferite internate. Există de asemenea și „albergues” private, ceva mai scumpe dar dacă rămâi fără loc în cel public, poţi să plătești cei 10-12 euro ca să dormi undeva. Cele sprijinite de municipa-litate - se numesc „albergues municipales” și costă cam 5 euro, sau sunt „donativos”, adică pe bază de donaţie, fie-care oferă cât poate/vrea.

Din Irun am pornit aproape imediat spre San Se-bastian, pregătită să parcurg prima etapă, de 25 de km, deși nu dormisem aproape deloc. Ce să-i faci, entuzi-asm, entuziasm! Am umblat prin pădure, prin noroi, prin ploaie, prin nori, pe cărări bătătorite de alţi pelegrini, sau pe unele mai puţin cu-noscute, dar am văzut une-le dintre cele mai frumoase peisaje care pot exista. De-a lungul drumului am fost în-soţită pe rând de mai multe persoane, cu toţii având ace-eași destinaţie.

A doua zi, după ce am dormit câteva ore, a devenit totul mult mai ușor. Am

ajuns în Zarautz pe la 14:30, după ce am mers, timp de multe ore, singură, fără com-pania altor pelerini. Zarautz e un oraș mic, la malul mă-rii, iar „albergue” era la două minute de plajă, deci am pe-trecut toată după-amiaza în apă, deși era înnorat.

Din Zarautz până în

Deba a fost o adevărată aven-tură. La un moment dat am decis să urmez sfatul unui

bătrânel fără dinţi, dintr-un sătuc, și să nu merg pe ruta oficială a Camino, ci pe dru-mul de munte, care mergea pe coasta mării. Cu spaniola mea ruginită înţelesesem că era mai dificil, dar mult mai frumos, și că îmi va lua ace-lași număr de ore ca să ajung. Acuma, să ne înţelegem: am avut parte de cele mai fru-moase peisaje de până acum, dar am ajuns în timp dublu și nu aveam nici apă cu mine. Singură singurică prin pă-dure, fără apă, m-a apucat panica vreo 5 minute, dar mi-a trecut destul de repede. La urma urmei, merg într-un pelerinaj religios, unde toată lumea are credinţa că sun-tem protejaţi. Așa că, m-am relaxat și am început să mă

„Cineva mi-a oferit două perechi de şosete uscate, pentru că m-a văzut dârdâind de frig. Gesturi mici, oameni mari, „El Camino” este plin de asta”Pasionată de natură şi drumeţii, stăpânită de o dorinţă asiduă de tot ce e nou şi necunoscut Oana Termure este o fiinţă cu un aspect delicat, dar de o forţă interioară puternică. Probabil pasiunea ei pentru citit, i-a deschis apetitul pentru aventură, deoarece a porni singură într-un pelerinaj de sute de kilometri necesită ceva mai mult decât curaj. Deşi se declară atee, Oana Ţermure a parcurs deja o bucată bună de drum din „El camino de Santia-go”, un traseu plin de încărcătură spirituală. Tânăra clujeancă de 29 de ani a împărtăşit cu noi impresiile ei de drum de până acum, făcându-ne cunos-cut o frântură din ceea ce înseamnă cu adevărat „Ruta sfântă”.

„El Camino” devine de multe ori o metaforă a vieţii. Oamenii vin şi pleacă din viaţa ta, te bucuri de fiecare, îl cunoşti pe fiecare, dar a doua zi s-ar putea să nu

mai vezi pe nici unul dintre cei cu care ai împărtăşit bune şi rele.„Toată lumea vorbea de bătături şi băşici, doar eu eram aroganta care

ignora subiectul”

IMPRESIILE UNEI TINERE CLUJENCE CARE A DECIS SĂ PARCURGĂ SINGURĂ “DRUMUL LUI IACOB” (“CAMINO DE SANTIAGO”)


simt protejată și eu. Câteva minute mai târziu, mi-a ieșit în cale o doamnă care mi-a

oferit apă. Dacă ăsta nu a fost miracol... Ziua 10. „En el Camino se

sufre mucho!”Când mă pregăteam

pentru „El Camino”, am avut o perioadă în care citeam

mult despre ce aș putea păţi pe drum. Toată lumea vor-bea de bătături și bășici, doar

eu eram aroganta care ignora subiectul. Îmi tot spuneam: Eu nu am avut niciodată bă-tături, doar n-o să mi se facă acum! Ei uite că sunt în ziua 10, zi de pauză acum, deoa-rece mi s-au făcut niște bă-

tături pe tălpi, de nu mai pot umbla. A trebuit să ajung la medic (îmi intrase nisip în ele, de la plajă, iar nisipul a creat niște mici ulceraţii în ambele bătături). Pe lângă astea două care sunt mari, mai am 3, mai mititele, dar al naibii de dureroase. Asta nu face decât să-mi amintească de vorba cuiva întâlnit la un moment dat pe „Camino”: „En el Camino se sufre mu-cho!” (Se suferă mult pe „Ca-mino”), şi pentru tipul acesta de suferinţă nu m-am pregă-tit absolut deloc. Fiecare pas e un chin, o tortură. Merg în-cet, șchiopătând, sub soarele care mă arde la 30 de grade.

Sunt în Laredo, după 30 de km umblaţi astfel, dorm într-o mănăstire a ordinului Sfintei Treimi (presupun că Trinidad la asta se referă). 10 euro pe noapte, cu un pat curat, cameră intimă, și loc de recuperare fizică, psihică și morală. Sper să funcţione-ze, căci mai am 650 de km în faţă. Ziua nu-mai-ştiu-de-când-

umblu-pe-josE adevărat. Ştiu că am

început Camino în data de 3, cu primii 25-28 de km. Am

ţinut socoteala primelor zile, dar acum nu mai știu să nu-măr. Nu știu ce dată e azi, ce zi a săptămânii este, ce oră este și nici ce se mai întâm-plă prin lume. Ştiu că mâine ajung la Oviedo, de unde voi

lua un autobuz pentru a face o rută diferită. Ar fi trebuit să încep ruta mult mai devreme dar când am văzut marea de aici, nu m-am putut despărţi de ea atât de repede.

Am parcurs mai bine de 500 de km, şi nu-mi vine

să cred asta. Zilele au cam aceeași dinamică, trezit la 6 dimineaţa, zile de um-blat de vreo 7-8 ore (rareori vreo 6 ore) ajuns la „alber-gue”, masa, spălat haine, duș, somn. Am ajuns să plâng de bucurie pentru locurile în care hainele se usucă până a doua zi, sau pentru un lucru atât de mărunt precum o pe-reche de șosete uscate.

Am avut parte de niște zile toride, mai toată perioa-da, dar de două zile s-a făcut foarte frig, ba chiar plouă, iar eu am făcut greșeala de a-mi arunca adidașii căci erau prea grei. Umblu mereu doar în sandale, deci sunt mereu udă la picioare. Într-un bar, în dimineaţa aceasta, cine-va mi-a oferit două perechi de șosete uscate, pentru că m-a văzut dârdâind de frig. Gesturi mici, oameni mari, „Camino” este plin de asta. Măcar nu mai am bătături sau alte dureri (deocamdată). Camino de la Costa - până

în OviedoAm parcurs aproxima-

tiv 500de km până în Ovie-do. Planul era să încep ruta Lebaniega în Unquera, dar cum marea începea să fie tot mai albastră, am decis să în-chei ruta pe coastă în Ovie-do. Nici că puteam nimeri mai bine, deoarece așa am avut onoarea de a fi peleri-na cu numărul 3.000 într-un „albergue” din Pola de Siero.

Impresii de până acum:1. „El Camino” este

mai aglomerat decât mi-aș fi imaginat. De două ori am dormit sub cerul liber, deoa-rece nu am mai avut loc în „albergue”. Cu toate astea, pe drum, distanţa între un pe-lerin și altul poate fi atât de mare încât până când ajungi la „albergue” ai impresia că ești singur.

2. O mare parte a ru-tei este făcută pe marginea șoselei, asta pentru că astfel

se economisește timp, și se ajunge mai repede la desti-naţie (Santiago de Compos-tela). Cum asfaltul este nimi-citor, mai ales la 30 de grade, cum șoselele sunt foarte pe-riculoase, datorită vitezei cu care circulă mașinile, cum

peisajul de care te bucuri este inexistent, eu am ales, unde s-a putut, rute care nu erau marcate drept Camino de Santiago, ci rute de dru-meţie. Peisaje fantastice, de cele mai multe ori pe coasta Oceanului, plaje pustii, mare

turcoaz, natura în cea mai frumoasă arătare a sa.

3. „El Camino” devine de multe ori o metaforă a vieţii. Oamenii vin și plea-că din viaţa ta, te bucuri de fiecare, îl cunoști pe fiecare,

dar a doua zi s-ar putea să nu mai vezi pe nici unul dintre cei cu care ai împărtășit bune și rele. Trăiesc momente de bucurie, exaltare, dar și tris-teţe profundă, în aceeași zi. Epuizarea fizică mă face să am puţină răbdare uneori, alteori reacţionez cu umor în faţa unor situaţii urâte (cum ar fi unele „albergues” fără apă caldă, sau când am dor-mit sub cerul liber).

Acum sunt în Potes, punctul de pornire al unor rute mai puţin cunoscute şi practicate (atât de puţin cunoscute încât în Potes, într-un „albergue” cu 60 de paturi, sunt singura peleri-nă cazată). Mâine încep ruta Lebaniega, care continuă cu ruta Vadiniense, şi care

ajunge până în Leon. Acum urmează partea grea, căci sunt absolut singură, și ru-tele acestea sunt foarte slab marcate pentru Santiago. 5-7 zile de incertitudini, emoţii și munţi.

„Cineva mi-a oferit două perechi de şosete uscate, pentru că m-a văzut dârdâind de frig. Gesturi mici, oameni mari, „El Camino” este plin de asta”

„El Camino” devine de multe ori o metaforă a vieţii. Oamenii vin şi pleacă din viaţa ta, te bucuri de fiecare, îl cunoşti pe fiecare, dar a doua zi s-ar putea să nu

mai vezi pe nici unul dintre cei cu care ai împărtăşit bune şi rele.

De două ori am dormit sub cerul liber, deoarece nu am mai avut loc în

„albergue”.

IMPRESIILE UNEI TINERE CLUJENCE CARE A DECIS SĂ PARCURGĂ SINGURĂ “DRUMUL LUI IACOB” (“CAMINO DE SANTIAGO”)


S Ă N Ă TAT E

(Urmare din numărul trecut)

Tratamentul flictemelorTratamentul ambula-

tor al arsurilor solare are ca scop principal ameliorarea durerii, prevenirea apariţiei infecţiilor locale și favori-zarea vindecării. În cazul în care arsura a fost mai pro-fundă, interesând mai mul-te straturi ale tegumentului și având ca rezultat apariţia unor pustule, se recomandă:• evitarea agresării (în sen-sul spargerii) acestora; în general, pustulele se vinde-că spontan, neavând nevoie de un tratament preferenţi-al;• evitarea acoperirii lor, aceasta facându-se doar dacă există riscul spargerii, de exemplu prin frecarea unei piese de îmbrăcăminte de suprafaţa lor;• în cazul în care se impune acoperirea lor, pentru a le proteja, acest lucru trebuie facut aplicând un bandaj necompresiv, ale cărui mij-loace de fixare să fie la dis-tanţă de baza pustulei.

Prevenirea suprainfecţieiDe asemenea, medicii

sfătuiesc pacienţii următoa-rele:• să se spele atent pe mâini cu apă și săpun înainte de a atinge pustulele, deoarece acestea se pot infecta foarte ușor • în cazul în care pustulele au dimensiuni mai mari, se recomandă drenarea conţi-nutului.

Drenarea se poate rea-liza folosind un ac steril de seringă sau un ac curăţat atent în prealabil cu alcool medicinal sau apă și săpun. După eliminarea conţinu-tului se va spăla suprafaţa pustulei și se va șterge doar cu mișcări ușoare de tam-ponare, folosind un tifon curat. Nu se recomandă în-depărtarea membranei de la suprafaţă nici chiar după

drenaj, decât dacă aceasta se rupe sau se infectează, acu-mulând puroi sub ea.

Este indicată aplicarea unui unguent pe bază de antibiotic, în cazul în care nu există reacţii adverse la astfel de substanţe. Aplica-rea unei astfel de alifii are rol dublu: previne apariţia unei infecţii și împiedică lipirea bandajului de su-prafaţa pustulei. Se va evita, pe cât posibil, aplicarea de substanţe iodate sau alcool medicinal pe suprafaţa flic-tenelor, deoarece acestea încetinesc procesul de vin-decare.

Pentru a preveni apari-ţia infecţiilor, se recomandă schimbarea zilnică a banda-jului. În vederea facilitării dezlipirii sale, acesta se poa-te introduce în apă rece.

Pacienţilor le este reco-mandat să evite pe cât posi-bil acoperirea pustulelor cu obiecte vestimentare până la vindecarea acestora, și să fie

atenţi la apariţia eventuale-lor infecţii locale ce se pot dezvolta și care sunt anun-ţate de simptome ca:• accentuarea durerii şi ede-mului local;• înroşirea excesivă a zonei;• creşterea temperaturii cu-tanate în jurul flictenei.• formarea şi scurgerea de puroi;• mărirea în volum a nodu-lilor limfatici din regiunea gâtului, axilei sau din zona inghinală;• apariţia febrei.

Atenţie: Pacientul este sfătuit să urmărească atent dacă în timpul tratamentu-lui ambulator apar simpto-me noi sau dacă se agravea-ză cele deja existente, ceea ce semnalează ineficienţa tratamentului și impune prezentarea grabnică la me-dic.

Printre aceste semne și simptome se numără:• probleme de vedere ce persistă și după încetarea

expunerii la soare;• febră;• episoade de greaţă şi vomă • apariţia deshidratării, ca rezultat direct al imposibi-lităţii consumului de lichide în cantitate adecvată;• semne ale infecţiei locale (inroşirea zonei, edem, du-rere locală);• manifestări alergice.

ProfilaxieCea mai sigură și sim-

plă metodă de a preveni apariţia arsurilor este ex-punerea raţională la soare, folosind produse care să protejeze pielea de acţiunea nocivă a radiaţiilor UV, sau evitarea cu desăvărșire a expunerii, în cazul persoa-nelor care prezintă o pato-logie ce poate fi agravată de radiaţii.

1.Evitarea expunerii excesive. Sfaturile medicilor includ :• evitarea expunerii în tim-pul după-amiezii (mai pre-cis în intervalul orar 10-16), când intensitatea radiaţiilor este la cote maxime; • desfăşurarea activităţilor în aer liber doar în zone cu umbră cât mai deasă; • în vederea aprecierii apro-ximative a expunerii la ul-tra-violete se poate folosi regula umbrei: o umbră mai

mare decât înălţimea per-soanei înseamnă o expunere mică, în timp ce o umbră cu dimensiuni mai mici atestă o expunere mai mare;• îmbrăcămintea trebuie aleasă în funcţie de tempe-ratura mediului și trebuie să includă pălării cu boruri cât mai largi, pentru a aco-peri gâtul, urechile, ochii, scalpul, haine confecţionate din materiale naturale (in, bumbac), cât mai deschise la culoare și cât mai largi și ochelari de soare cu protec-tie UV.

2. Prevenirea expune-rii excesive a copiilor. Nu este recomandată expune-rea bebelușilor sub 6 luni la radiaţii UV, însă dacă acest lucru nu poate fi evitat, se indică aplicarea unui strat subţire de cremă protectoa-re pe faţă și pe dosul mâini-lor.

Copiii trebuie învăţaţi

de mici regulile de bază pen-tru a evita arsurile solare, acestea incluzând:• evitarea expunerii între orele 10:00-16:00;• folosirea unei creme cu factor de protecţie solară de minim 30;• purtarea de haine adecva-te și a ochelarilor de soare. Chiar și copiii sub 1 an ar trebui să poarte ochelarii cu protectie UV.

3. Protecţia solară. În cazul în care evitarea expu-nerii la soare nu este posi-bilă, se recomandă folosirea produselor speciale de pro-tecţie împotriva razelor UV şi infraroşii. Eficienţa aces-tor produse este în funcţie de factorul de protecţie, care se recomandă a fi minim 30.

Pentru a-și exercita ro-lul protector, produsele de protecţie solară trebuie apli-cate cu minim 30 de minute înainte de a ieşi la soare (in-diferent că ele vin sub formă de creme, geluri, sprayuri, loţiuni sau unguente).

Zonele pe care se apli-că sunt, desigur, cele mai ex-puse la razele soarelui, insis-tându-se pe nas, urechi, gât, scalp și buze.

De-a lungul zilei, stra-tul de cremă trebuie reînno-it de 2-3 ori (sau chiar mai frecvent, în cazul în care persoana transpiră mult sau stă în apă). Eficacitatea cre-melor nu este afectată doar de apă sau sudoare, ci si de vânt, umiditate atmosferica si altitudine.

Rubrică realizată de Dr. Emilian Dragomir

Cât de periculoase sunt arsurile? (2)


E X P R E S L I T E R A R

Pagină sponsorizată şi promovată de reţeaua de magazine“El Emigrante”C U L T U R Ă

Filmul "Poziţia co-pilului", în regia lui Călin Peter Netzer,

premiat cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin, a fost desemnat să reprezinte Ro-mânia la premiile Oscar de anul viitor, la categoria cel mai bun film străin, infor-mează un comunicat remis MEDIAFAX şi preluat de Ro-mânia Expres.

Filmul a fost ales să re-prezinte România la premiile Academiei de film america-ne pe 2013, cu unanimitate de voturi de juriul Centrului

Naţional al Cinematografiei compus din criticii de film Eugenia Vodă, Magda Mihă-ilescu, Cristina Corciovescu, Mihai Chirilov, Dana Duma, Irina Margareta Nistor și di-rectorul de imagine și regizo-rul Dinu Tănase.

Oscarurile sunt cele mai celebre premii din cinemato-grafie, iar o nominalizare la categoria "cel mai bun film străin" aduce producăto-rului și regizorului pre-stigiu, fapt care contribu-ie la creșterea încasărilor.

"Poziţia copilului" este cel de-al treilea lun-gmetraj al lui Călin Peter Netzer după multi-premi-atele "Maria" (2003) şi "Medalia de onoare" (2010). Filmul vor-bește cu dramatism, cu emoţie, dar și cu umor despre traumele sufocării co-piilor prin dragoste și despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii acestora.Pelicula este, totoda-

tă, o radiografie a high-class-ului românesc contemporan și vorbește despre trafic de influenţă şi corupţie la nivel mic în instituţiile de bază ale societăţii și extensiile acesto-ra asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.

Scenariul este semnat de Răzvan Rădulescu și Că-

lin Peter Netzer. Luminiţa Gheorghiu şi Bogdan

Dumitrache au rolurile principale, de mamă și

fiu. Li se alătură nume ca Nataşa Raab, Florin Zam-firescu, Ilinca Goia, Adri-

an Titieni, Cerasela Iosifes-cu, Mimi Brănescu, Vlad

Ivanov și Tania Popa.Anul trecut,

propunerea Ro-mâniei la Oscarul

pentru cel mai bun film străin a fost pelicula "După dealuri" de Cristian Mungiu, dublu premiată la Festiva-lul de Film de la Cannes din 2012.

"Poziţia copilului" va reprezenta România la Oscar

Românul Daniel Pe-trică Ciobanu a fost

premiat cu o menţiune onori-fică din partea juriului, la cea de-a XIX-a ediţie a Concur-sului Internaţional de Muzi-că Ricard Viñes, desfăşurat în Lleida (Catalonia). Daniel Petrică Ciobanu, în vârstă de 22 de ani, este un absolvent al

Liceului de Artă „Victor Bra-uner“ din Piatra-Neamt, care a urcat treaptă cu treaptă sca-ra consacrării ca tînăr talent al pianisticii nationale.

Locul întâi la acest con-curs a fost obţinut de pianista de naţionalitate rusă Natalia Sokolovskaya. Podiumul a fost completat de ucraineanul

Denis Zhdanov și bielorusul Kiryl Keduk.

Un premiu similar celui obţinut de artistul român a fost acordat rusoaicei Marga-rita Muzichenko, în timp ce Premium special pentru cel mai bun participant spaniol a fost oferit pianistului Albert Cano.

Pianiștii participanţi la cncurs au oferit un recital li-ber de 45 de minute în care li s-a cerut să introducă și o ope-ră a unui compozitor spaniol.

Concursul din Lerida îl omagiază anual pe unul din-tre cei mai mari muzicieni ai Cataloniei.

Pianist român premiat în Spania

A fost o dată un copac, nu prea înalt,Însă verde și umbros,Umbrind pământul celălalt, Care nu se vede; de din dos.

Avea aproape luminișul, îi zicea poiană dulce,Vorbea încet şi glasul lui umbla-n pădureŞi n-avea teamă de furtună, nici de cruceŞi n-avea teamă de secure.

Gândea încet, lăsând lumina să dansezeMenuet pe frunze și se legăna foșnind și elŞi noaptea, ținea în subțiori, sfioase păsări trezeÎn cuiburi căldurose și-n scorbura din el.

Visa copacul, vise de-ale lui, de clorofilăŞi tresărea în somn cu suspine mari şi greleŞi ținea în brațe noaptea, ca pe o copilăDragă, legănând-o iubitor, sub stele.

Era copacul cel mai bun şi cel mai verdeŞi vorbea încet, ca pentru sine, uneori,Când umbra era sâmbure, când umbra nu se vede;Decât o dibui ascunsă, lângă zori.

Şi deodată, în loc să îşi mişte ramurile-n vânt,Şi-a scos rădăcinile încete din pământ,Ca pe niște șerpi, pășind încet și pe furiș,Călca iarba moale, înspre luminiș.

Copacul migratorŞi din luminiş, a luat-o pe cărare, întâi încet,Către izvorul care îi iese muntelui din piept;Apoi, din ce în ce mai tare, mișca din rădăcini,Fugea copacul din pădure, spre grădini.

Dădea din ramuri, ca din aripi; și din frunze,Către țărmul cel înalt, către oceanul mare;Şi cu mişcări de lemn, mai largi şi mai obtuze,De pe țărm, zbura către îndepărtata zare.

Încă nu s-a luminat de ziuă și s-a tot dus,Strângând la subțioară cuiburi speriateŞi în ramuri înstelat, tot întunericul de sus;Copacul migrator, spre lumi îndepărtate...

Îl așteptam; știam că o să vină, eram sigur,Am văzut o umbră, cum cobora din cer încet;Eu l-am chemat adânc, fiindcă eram singurŞi a venit din zare, odată cu răsăritul violet.

S-a așezat pe vârfuri cu sfială, lângă izvorŞi m-a salutat cu frunzele, un pic albastre,De la cosmos, de la noapte și de la zborŞi de la lumina albastră şi rece, de la astre.

Apoi s-a înrădăcinat, puțin, câte puțin,Până s-a simțit, cum se simțea acasăŞi stau la umbra lui şi mă înclin,Dându-i binețe, în lumea mea frumoasă.Museo de Arte

Contemporáneo de Castilla y

León (MUSAC) situat pe Ave-nida de los Reyes Leoneses, 24 din León Loc: Sala 4, prezintă până în 29 septembrie 2013, Atelierele artistului; curator, Magda Radu, prima expoziţie în Spania a artistei Geta Bră-tescu (Ploieşti, România, 1926), una dintre figurile fundamen-tale ale artei conceptuale din Europa de Est, informează In-stitutul cultural de la Madrid ICR). Într-un moment în care Geta Brătescu atrage considera-bil atenţia internaţională, acest eveniment propune o selecţie cuprinzătoare de lucrări ale artistului, multe dintre acestea foarte rar expuse, care acoperă mai multe decenii din activita-tea sa.

Expoziţia Geta Brătes-cu: Atelierele artistului oferă o introspecţie în explorările neîncetate ale artistei asupra limitelor și posibilităţilor artei, subliniind abordarea multidis-ciplinară și metodologia, pre-cum și profunzimea gândirii sale intelectuale.

Geta Brătescu foloseşte proceduri din arsenalul vizual și conceptual al modernismu-lui, dar modelează și transfor-mă această moștenire, avan-sând concomitent în direcţia unei serii de modalităţi de expresie și de conceptualizare ale actului artistic, subliniind performance-ul, procesul, au-to-reprezentarea și serialitatea. Geta Brătescu a făcut şi face dovada unei complexităţi re-marcabile prin dezinvoltura cu care a abordat o gamă extrem de variată de materiale și me-dii de expresie: desen, colaj, obiect, gravură, fotografie, film experimental, happening, tapi-serie etc. Acestora li se adaugă producţiile textuale care pot fi privite în conjuncţie cu arta ei, dar și ca având o identitate autonomă proprie. Cele două dimensiuni – textuală şi vizu-ală – a operei Getei Brătescu vor fi citite împreună în această expoziţie.

Artista stabilește o conti-nuă interacţiune între viaţă și artă, realitate și artificiu, natură şi cultură. Ea colonizează locu-

rile unde lucrează prin însăși prezenţa sa și în același timp permite să fie contaminată / modelată de acestea. În expozi-ţie, secţiunea dedicată atelieru-lui – care devine pentru ea, de-a lungul timpului, o entitate me-ta-artistică – dezvăluie înclina-ţia Getei Brătescu de a reflecta asupra artei, producând lucrări care investighează convenţii-le, instrumentele, cadrul artei, precum și propria implicare în acest proces. “Atelierele” sunt în același timp locuri fizice și mentale, tărâmuri intelectuale în jurul cărora se acumulează diferite constelaţii de sensuri.Geta Brătescu s-a născut în 1926 în Ploieşti (RO). Lucrează și trăiește în București. A studi-at la Facultatea de Litere şi Fi-lozofie a Universităţii București cu binecunoscutul critic literar şi scriitor George Călinescu.

Magda Radu este cura-tor și istoric de artă. Din 2009 este membru AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă), iar din 2010 predă un curs despre arta românească în context est-european la Uni-versitatea Naţională de Arte din București.

Proiectul este organizat de MNAC – Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Bucu-reşti) în colaborare cu MUSAC (León) şi prin participarea In-stitutului Cultural Român de la Madrid. (Foto: Ştefan Sava)

Expoziţie românească la Muzeul de Artă Contemporană din León

...De născut, m-am născut, într-o toamnă, pe 28, sau pe 27 octombrie; nu-mi aduc aminte

precis… Cert este că în certificatul meu de naștere, tatăl meu, a hotărât ziua de 27, după o sâptămână, când m-a înre-gistrat la primărie…

Anul în care m-am născut, a fost un an bun; ploios primăvara şi toamna, călduros vara şi cu foarte multă zăpadă iarna. Era în 1958, în câmpia Dunării din sudul României, în orașul Alexan-dria.

Îi sunt foarte recunoscător zilei mele de naștere. În acea zi, în-tâmplarea, mi-a dat voie să umblu prin lume și părinții mei, au câzut de acord să mă numesc MARIN DUMITRESCU.

După ce am învățat să scriu și să citesc, mă întorceam în fiecare seară acasă, cu încă un secol cheltuit pe nimicuri și biblioteca, a căzut peste mine, conștientizându-mă.

…De făcut, am făcut de toate și bune și și rele… cum face omul pe pământ şi din cele bune; cred că am să las: TRATATUL DE PACE CU MOARTEA, prima mea carte, SIMFONIA MATERIEI, cea de a doua carte şi după aceea MUNTELE, cea de a treia carte.

În rest… sunt on om normal, locuiesc în Spania, în Alcala de Henares. Muncesc, trăiesc, iubesc, citesc și scriu.

Vino!, dragă, să mă vezi,Cu ochii verziŞi de culoarea vântului,La marginea pământului.Să mă vezi, cum cad specta-culos în moarte,Scriind încet, o carte.

Vino dragă!

Marin Dumitrescu


C U R I O Z I T Ă Ţ I

Cercetătorii Universităţii scoţie-ne Saint Andrews afirmă într-

un studiu publicat de revista National Academy of Sciences (PNAS) şi preluat de BBC că aceste mamifere “trăiesc într-un mediu în care au nevoie de un sistem foarte eficient de a rămâne în contact” și în lipsa unui punct de referinţă, ele tre-buie să stea în grupuri unite, folosind un limbaj unic pentru a se identifica între ele. Ast-fel, delfinii răspund atunci când aud un anumit sunet, se menţionează în studiu. Cu alte cuvinte, fie-care are un nume.

Potrivit unor cercetări anterioare, del-finii folosesc sunete concrete și membrii acelorași grupuri sunt capabili să înveţe și să emită sunete neobișnuite, asemănătoa-re fluieratului, pentru a rămâne în con-tact. Aceste suntete pot fi percepute până la o distanţă de 20 de km. Îşi recunosc

partenerii și rudeniile după miros și deţin un teritoriu propriu,

oceanul fiind casa lor. Dispun așadar

de un sistem cognitiv bine

d e z v o l t a t care le p e r m i t e să comu-nice în-tre ei.

O î n -gheţa-tă este

oricând bineveni-tă, indiferent de

anotimpul în care ne aflăm. Dar, ştiaţi că pre-

ferinţele în ceea ce privește tipul de îngheţată pot dezvălui anumite tră-sături de caracter pe

care le deţinem?Dr. Alan Hirsh, un mare producător

de îngheţată americană și fondatorul unui centru de cercetare pe nume Smell & Taste Treatment and Research Foundation, a decis să demonstreze că, într-adevăr, gusturile fie-cărei persoane în materie de îngheţată, spun multe despre caracterul acesteia.

Iată așadar care sunt concluziile acestui studiu sociologic făcut de producătorul ame-rican şi preluate de Daily Mail:

Îngheţata de ciocolată. Dacă vă aflaţi printre iubitorii acestui tip de îngheţată, atunci sunteţi niște persoane fermecătoare care iubesc la nebunie viaţa, obișnuite a cocheta cu flirtul, puţin naive şi exagerante.

Îngheţata de vanilie. Cei care îndră-gesc acest tip de îngheţată sunt firi

impulsive care acţioneză sub im-pulsul sentimentului de moment fără a se gândi la consecinţe, sunt

ușor de manipulat și foarte idealiști.Îngheţata de vanilie cu bucăţi

de biscuiţi şi ciocolată sau vanilie-ciocolată. Această combinaţie deli-

cioasă este preferată de oamenii generoși cu o inimă largă; sunt persoane competitive cu ţeluri înalte în viaţă și nimic nu li se pare imposibil în a-și atinge scopurile.

Mereu vor să iasă învingători.Îngheţata de ciocola-

tă şi mentă. Oamenii care adoră această combinaţie sunt cei care

ies câștigători dintr-o discuţie pur-tată în contradictoriu. Sunt mereu în

gardă și își argumentează bine spusele,

rămânând pe poziţiile iniţiale. Sunt oameni prudenţi și economi.

Îngheţata de ciocolată şi alune. Cei care de obicei optea-ză pentru înghetata de ciocolată asortată cu alune sau nuci sunt oa-meni insistenţi și întreprinzători. Sunt buni ascultători, fiind capabili să construiască relaţii solide cu cei din jur.

Îngheţată cu mix de fucte sau fructe de pădure. Consumatorii acestui tip de în-gheţată analizează foarte atent

fiecare situaţie în parte. Sunt per-soane extrem de hotărâte și nu se dau ușor bătute în faţa situa-

ţiilor dificile.Îngheţată cu căpşuni. Pre-

ferata copiilor! Așa cum co-piii sunt firi tolerante, așa sunt și oamenii care preferă acest tip de îngheţată fiind foarte atașaţi de cei apropiaţi, pe care niciodată nu îi vor lăsa la greu. Sunt persoane mai introvertite care împărtășesc mai greu sentimetele și trăirile lor sufleteşti.

Îngheţata cu praline. În această cate-gorie regăsim firi extrem de iu-

bitoare, oameni pe care te poţi baza întotdeauna. Sunt persoa-

ne timide, care nu vor niciodată să fie în centrul atenţiei, preferând

să treacă neobservate. Îngheţa-

t a de cafea. Oamenii care preferă acest tip de îngheţa-tă sunt mora-liști. Se ghidea-ză după anumite principii, întot-deauna, respectă re-gulile, și au o moralitate puternică. Sunt perfecţio-niști și delaliști până în cele mai mici lucruri.

Dacă tocmai te pre-

gătești să pleci în concediu dar încă nu ţi-ai ales des-tinaţia și dacă ești amator de aventură îţi su-gerăm Bahamas, acolo unde vei afla Aquaventure, unul dintre cele mai ciudate parcuri ac-vatice de distracţii dotat cu un tobogan în stil maya de 60 de metri lungime.

De-a lungul terifiantu-lui traseu pe toboganul acva-tic din Paradise Island Resort

din Bhamas se atinge o vite-

ză de 56 de km/h. To-tuși spec-taculozita-tea acestei atracţii nu

constă nici în viteza de

coborâre, nici în gradul de înclinaţie al

toboganului, ci în faptul că pe ultimul tronson amatorii de senzaţional trec printr-un tunel transparent înconjurat de zeci de rechini.

Aquaventure este un mega-parc acvatic de dis-

tracţii care se întinde pe nu mai puţin de 141 de hectare și care conţine 7 milioane de galoane (26 de milioane de litri) de apă acumulată într-un râu lung de un kilometru și alte 12 piscine.

Spune-mi ce îngheţată îţi place ca să te cunosc mai bine!

Toboganul Maya din Bahamas

Cu puţin timp în urmă cineva s-a gândit că dacă tot sărbătorim Ziua Copilului, Ziua Mamei,

Ziua Tatălui, Ziua Femeii, Ziua Profesorului, Ziua Sănătăţii, etc., de ce să nu organizăm o mare sărbătoare și în cinstea atât de ne-cesarului WC.

Prin urmare, Organizaţia N a ţ i u n i l o r Unite (ONU) a stability, în mod official, în calendarul anual o zi specială dedi-cată acelui obiect pe care ne așezăm zilnic pentru a citi câteva rânduri.

Credeţi-mă, nu e o glumă! Treaba este p e bune. Propunerea a fost făcută de Singapore care, de altfel, aștepta o avalanșă de glume pe seama acestui lucru. Probabil chiar și tu te întrebi de ce or mai fi făcut o astfel de propunere atunci? Ba mai mult, cum le-o fi trecut prin cap ăstora de la ONU să accepte propunerea?

Potrivit omului de afaceri singaporez Mark Neo, furnizarea de toalete ar putea sal-

va anual viaţa a peste 200.000 de copii, având în vedere că aproximativ 2,5 miliarde de persoane din humea întreagă nu dispun de instalaţii sanitare corespunzătoare și 1,1 mi-

liarde își fac nevoile în aer liber.”Glumele voastre sunt bi-

nevenite, mai ales dacă recu-noașteţi că discuţiile pe aceas-tă temă sunt un subiect tabú, aproape toată lumea evitând un dialog deschis și serios privind problemele la nivel mondial produse de lipsa unei toalete în multe că-mine”, a afirmat Neo..

Iniţiativa se pare că s-a bucurat de mult suc-ces în rândul celor de la

ONU, al cărui consiliu a aprobat propunerea în unanimitate stabilind data

de 19 noiembrie ca fiind Ziua Internaţiona-lă a Toaletei. Mai mult decât atât, Secretarul General al ONU, Jan Eliasson, a felicitat Sin-gapore pentru idee, amintind totodată că un sistem sanitar adecvat e un serviciu de care ar trebui să dispună orice om.

Așa că pe 19 noiembrie să nu vă miraţi dacă prin centrul localităţii în care locuiţi veţi vedea câţiva oameni stând pe WC în aer libber și sărbătorind Ziua Mondială a Toaletei.

În noiembrie vom sărbători Ziua WC-ului

Delfinii se cheamă pe nume unii pe alţii

“A renunţa la a mai face publicitate pentru a economisi bani este ca şi cum ai opri ceasul

pentru a economisi timp” Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile

Tel. 628.851.495 [email protected]


P U B L I C I T A T E15www.romaniaexpres.es

P U B L I C I T A T ENr.10 / 27 iunie 2013

LOGISTIC EXPRESS S&M Programul de distributie si preluare a pachetelor pe teritoriul ROMANIEI Valabil de la data de 01.03.2013 Editia a 6-a

SEBES MIERCURI Str. Mihail Kogalniceanu nº 15 A Tel. 0744 814 862

RUTA ALBA-IULIA - CLUJ – BAIA MARE - TURDA MIERCURI Tel. 0745 860 604

ALBA-IULIA Benzinaria PETROM - Moara 13:00 BLAJ Hotel TIRNAVA 14:00 TEIUS LUKOIL 15:00 AIUD Vis –a-vis de Politie 15:30 UNIREA Intersectie Alba - Cluj 16:00 CLUJ NAPOCA Benzinaria MOL – Calea Turzii 19:00 ZALAU Autogara (Parcare Unicarm) 21:00 JIBOU La bariera – Aviz telefonic 22:00

JOI Tel. 0745 860 604 SATU MARE Parcare „UNIO” – linga Imbracamintea 7:00 BAIA MARE Benzinaria MOL la „Semiluna” 8:30 DEJ Gara 10:30 GHERLA Benzinaria PETROM-centru 10:45 BECLEAN Aviz telefonic 11:30 BISTRITA Gara 12:30 REGHIN Biserica Saseasca 14:00 CIMPIA TURZII Fosta POSTA 16:00 TURDA Parcare MATERNA 16:30

RUTA BRASOV – MEDIAS – TG. MURES JOI Tel. 0751 297 217

FAGARAS Fam. STINIGUTA Str. Tabacari Nº3 Tel 0268/ 212 652

BRASOV Fam. PALFI Str. Codrii Cosminului Nº145 Tel. 0745 021 902

TIRNAVENI Autogara - linga PLUS 9:00 MEDIAS Gara 10:00 SIGHISOARA Gara 11:00 TIRGU MURES Gara 12:30 LUDUS PECO – linga bariera 14:00

RUTA DEVA – CRAIOVA – RESITA - TIMISOARA MIERCURI Tel. 0741 372 822

CUGIR Vis-a-vis de Catedrala 9:30 ORASTIE Vis-a-vis de Stadion 10:30 DEVA Benz. PETROM linga Mc Donald’s 11:00 HUNEDOARA Benz. MOL iesirea spre Deva 11:30 CALAN LUKOIL – Aviz telefonic HATEG Intre biserici 12:30 PETROSANI Parcare Benz. AGIP 13:30 TG. JIU Poarta Sarutului 15:00 ROVINARI Gara 15:30 FILIASI PETROM – Aviz telefonic CRAIOVA Parare Gara 17:30 BAILESTI Magazin Profi (Victoria) 19:00 DROBETA Parcare Podul Gruii 21:00 MOTRU PETROM 21:45 ORSOVA Aviz telefonic

JOI Tel. 0741 372 822 OTELU ROSU Intersectie – Centru 8:00 CARANSEBES Gara 9:00 RESITA Benz. PETROM - Dacia Service 10:00 BOCSA Primarie 10:30 LUGOJ Calea Fagetului (vis-a-vis de cimitir) 12:00

TIMISOARA Fam. IVANOVICI Str. Ioan Slavici Nº 37 Tel. 0755 168 951

14:00

ARAD Benz. PETROM Micalaca 16:00

RUTA CRACAL - ALEXANDRIA – PITESTI - SIBIU MIERCURI Tel. 0752 154 285

DRAGASANI Aviz telefonic 14:00 BALS Parcare Monument 15:00 CARACAL Primarie 16:00 DRAGANESTI – OLT Aviz telefonic ROSIORI DE VEDE Hotel Vedea 17:00 ALEXANDRIA MOL – Soseaua Bucuresti 18:00 TURNU MAGURELE Parcare Stadion 19:00 CORABIA Gara 19:30

JOI Tel. 0752 154 285 SLATINA Benzinaria PETROM – linga Stadion 7:30 SCORNICESTI Sala de sport 8:30 PITESTI Parcare vis-a-vis de Gara 9:30 CURTEA DE ARGES Gara 12:30 RIMNICU VILCEA Benzinari MOL – Spital Nord 13:30 SIBIU Motel PETROM 16:30

RUTA FETESTI – CONSTANTA – TULCEA - SLOBOZIA MIERCURI Tel. 0741 751 044

FETESTI PETROM – spre Cernavoda 16:30 CERNAVODA Gara - Aviz telefonic MEDGIDIA PETROM – spre Cernavoda 17:30 MANGALIA Statia Crimbo 18:30 CONSTANTA Parcare Gara 19:30 NAVODARI Parcare „Trei Magari” 20:30 DOUA CANTOANE Intersectie 21:15

JOI Tel. 0741 751 044 BABADAG Biserica Turceasca 7:00

TULCEA Fam. ZAHARIA Str. Avram Iancu Nº 7 A Tel. 0747 071 419 / 0730 106 030 8:00

ISACCEA Centru - Aviz telefonic HIRSOVA Judecatorie 11:30 TANDAREI Primarie - Aviz telefonic SLOBOZIA PETROM – Hotel Paradis 12:30 CAZANESTI La intrare - Aviz telefonic URZICENI Gara 13:30





14:00














14:00














14:00










RUTA ROMAN – VASLUI – FOCSANI - BACAU MIERCURI Tel. 0740 709 351

OITUZ Jitarie 14:30 TG. OCNA Hotel Magura - Aviz telefonic DARMANESTI Halta Darmanesti - Aviz telefonic COMANESTI LUKOIL (Fosta IRTA) - Aviz telefonic MOINESTI Parcare Politia Veche - Aviz telefonic ROMAN Hotel ROMAN 17:00 NEGRESTI Parcare BCR - Aviz telefonic VASLUI Gara 19:00 HUSI DAC PETROL - centru 20:00 BIRLAD Gara 21:00

JOI Tel.0740 709 351 RIMNICU SARAT Restaurant TURIST 6:45 FOCSANI Gara 8:30 TECUCI Gara Nord 9:30 MARASESTI Gara - Aviz telefonic ADJUD Gara 10:30 BACAU Stadionul Municipal 12:00 ONESTI Fabrica de Piine 13:30 TIRGU SECUIESC Autogara - Aviz telefonic COVASNA Benz. PETROM - spre Sf. Gheorghe – Aviz

telefonic SFINTU GHEORGHE Autogara – Aviz telefonic

RUTA PIATRA NEAMT – PASCANI – IASI - SUCEAVA MIERCURI Tel. 0746 984 897

TOPLITA FASTFOOD - centru 14:00 GHEORGHIENI In fata la liceu - Aviz telefonic BICAZ PETROM - Aviz telefonic PODOLENI Iesirea spre Buhusi - Aviz telefonic BUHUSI Gara 17:00 PIATRA NEAMT Parcare KAUFLAND 18:00 TIRGU NEAMT Mol – linga Arianis 19:00 FALTICENI Nada Florilor 19:45 PASCANI Gara 21:15 TIRGU FRUMOS Benz.OMW - linga piata 22:00

JOI Tel. 0746 984 897 IASI Gara mare 7:00 COTNARI Vis-a-vis de Popas 9:15 HIRLAU Hotel RARESOAIA 9:30 BOTOSANI OMW – Calea Sucevei 10:30 SUCEAVA OMW - Obcini 12:00 GURA HUMORULUI PETROM – spre Suceava 13:00 CIMPULUNG MOLDOVENESC Gara 14:00 VATRA DORNEI Stadion - Aviz telefonic

RUTA BUZAU – BRAILA - GALATI MIERCURI Tel. 0751 297 217

BUSTENI Centru Aviz telefonic SINAIA Gara Aviz telefonic COMARNIC La Vulturul Aviz telefonic MIZIL Terasa „La Lupu” Aviz telefonic

JOI

BUZAU Fam. BORICEANU; Str. Proiectata, Nº18; Tel. 0745 333 246

BRAILA Fam. ISMAIL; Str. Masinilor Nº3 Tel. 0745 485 777

GALATI Fam. BURLIBASA; Str. 9 Mai Nº 49 A Tel. 0744 871 321

RUTA GIURGIU-BUCURESTI–PLOIESTI-TIRGOVISTE

MIERCURI Tel 0742 181 289. GIURGIU LUKOIL – Restaurant Andaluzia 15:30 CHIRNOGI La Primarie – Aviz telefonic OLTENITA La Turn – linga parc 17:00 CALARASI Gara 18:00 BUCURESTI Benz. MOL – Lujerului (Militari) 20:30

JOI Tel 0742 181 289 PLOIESTI Gara de Vest 7:00 CIMPINA Benzinaria TIBI – OIL 8:30 FILIPESTII DE PADURE La Monument 9:00

MORENI La Monument 9:15 TIRGOVISTE Gara 10:00 GAESTI Vis-a-vis de CEC 11:00 CIMPULUNG MUSCEL Hotel Muscel 13:00










JOI













JOI













JOI




LOGISTIC EXPRESS S&MProgramul de distribuţie şi preluare a pachetelor pe teritoriul ROMÂNIEI - Valabil de la data de 01.03.2013


PA G I N A C O P I I L O R

Doi feţi cu stea în frunte partea a III-ade Ioan Slavici

(Urmare din numărul trecut)

Poveşti româneşti

F eciorul de împărat n-avu înco-tro, își călcă pe inimă și porunci să o îngroape în pământ până la

sânișori, rămânând așa în ochii lumii, pen-tru ca să se știe ce e aceea când cineva cu-tează să înșele pe un fecior de împărat.

Într-altă zi, apoi, se făcu pe gândul vitregei. Feciorul de împărat se cunună a doua oară și iarăși răsunară veseliile de nuntă trei zile și trei nopți.

Hei! dar nu e darul lui Dumnezeu pe faptă nedreaptă! Cei doi feți-frumoși nu aflau odihnă în pământ. În locul în care erau îngropați crescură doi paltini frumoși. Când vitrega îi văzu crescând, porunci ca să-i stârpească din rădăcină.

— Lăsați-i să crească! porunci împă-ratul. Îmi plac aici la fereastră! Așa paltini n-am văzut încă.

Și apoi crescură paltinii, crescură cum alți paltini nu cresc: în fiecare zi un an, în fiecare noapte alt an, iară în crepetul zorilor, când se strâng stelele pe cer, trei ani într-o clipită. Când se împliniră trei zile și trei nopți, cei doi paltini erau mândri și nalți, ridicându-se cu crengile lor până la fereastra împăratului. Și apoi, când adia vântul și se mișcau frunzele, împă-ratul asculta, asculta zile întregi la șoptirea lor. Îi părea că aude un suspin neîncetat, ca o plângere pusă în vorbe neînțelese, pe care numai sufletul lui o simțea ca o simțire ascunsă și nepricepută, care ziua nu-i lăsa odihnă și care noaptea îl ținea treaz. Îl cuprindeau fiorii în auzul acestei șoptiri și totuși îi părea că n-ar pu-tea să fie fără de ea.

Vitrega simți, însă, ce e și cum. Își puse de gând ca, cu orice preț, să stârpească pal-tinii. Era greu, dar mințile muierești storc din piatră zăr. Vicleșugul muierilor dez-bracă voinicii: ce puterea nu poate, poate dulceața vorbelor, și ce nici asta nu poate, pot lacrimile mincinoase.

Într-o dimineață împărăteasa se puse pe de marginea patului soțului ei și începu să-l ademenească cu dezmierdări și vorbe de dragoste. Mult a ținut până la ruptul firului, dar în sfârșit... și împărații sunt tot oameni.

— Bine! grăi feciorul de împărat cam cu jumătate de gură. Să fie pe voia ta; să stâr-pim paltinii: dar din unul să facem un pat pentru mine, din altul un pat pentru tine.

Împărăteasa se mulțumi cu atâta. Pal-

tinii fură tăiați, și nici nu se înnoptă bine până ce paturile erau făcute și puse în casa împăratului.

Când feciorul de împărat se culcă în pa-tul nou, îi părea că se simte de o sută de ori mai greu decât până acuma și totuși află odihnă cum n-a mai aflat; iară împărăteasa i se părea că zace culcată pe spini și mă-răcini, încât toată noaptea nu putu dormi.

După ce împăratul adormi, paturile în-cepură să scârțâie. Și de aceste scârțâituri împărăteasa scotea un înțeles cunoscut; i se părea că aude vorbe pe care nimeni nu le pricepea decât numai dânsa.

— Ți-e greu, frățioare? întrebă unul dintre paturi.

— Ba! mie nu mi-e greu, răspunse patul pe care dormea împăratul, mi-e bine, căci pe mine zace iubitul meu tată!

— Mie mi-e greu, zise celălalt pat, căci p e mine zace un suflet rău! Și tot așa

vorbiră paturile în au-zul împărătesei până la crepetul zorilor.

Când se făcu ziuă, împărăteasa își

puse de gând să prăpădească pa-turile. Porunci dar să facă alte două paturi tocmai ca și acelea și, când împăratul merse

la vânat, le puse pe aceste pe neștiute în casă, iară paturile

de paltini le aruncă în foc până la cea mai mică

scândură.Focul ardea, iară în

pocniturile focului împărăteasa părea că aude tot acele vorbe de înțeles nepriceput.

După ce paturile arseră, încât nu răma-se nici măcar o bucățică de cărbune, împă-răteasa adună cenușa și o aruncă în vânt, pentru ca să fie dusă peste nouă țări și pes-te nouă mări, ca parte cu parte în veci să nu se mai afle.

Ea n-a văzut însă că tocmai atunci când focul ardea mai frumos se ridicaseră în sus două scântei și, ieșind la lumină, căzură tocmai unde au fost crescuți cei doi pal-tini, iară căzute aici, cele două scântei se prefăcură în doi mielușei gemeni, din care unul era tocmai atât de frumos ca și cellalt, tocmai atât de blând, cu lâna tocmai atât de strălucită. Doi miei, fiecare preț de-o împărăție!

Când împărăteasa văzu mielușeii păs-când pe sub ferestrele împăratului, sări pli-nă de bucurie la dânșii, îi luă în brațe pe amândoi și-i duse la soțul său.

Să ne cunoaştem ţara!TUDOR VLADIMIRESCU

Revolutia de la 1821

GhicitoriAscuns în cămaşă verde,Miezu-i de foc nu se vede.Când mănânci o feliuţă,Parcă sufli-n muzicuţă.

Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.

(Ursul)

(Pepenele)

(Rândunica)

Zboară-n sus,Zboară-n jos,Neagră esteDe la cioc până în dos.

File de istorie

(Fluturele)

Colorat e ca o floare,Trupul fin şi mic el are,Zboară vara pe câmpie,Spuneţi ce-ar putea să fie?

Găseşte cele 20 de diferenţe între cele două desene!

Printre dealuri si vâlcelePe potecile cu stele,O persoană de onoareA văzut vacanţa mare.Vacanţa mare, vacanţa mare,Vacanţa mare e pe drum.Vacanţa mare, vacanţa mare,Vacanţă mare e acum.Şi toţi picii cei poznaşiSă dea vestea în oraşÎn Constanţa, în TimişoaraCă vacanţă e cât ţara.Saltă dudele pe ramCorcoduşii bat în geam,Şi bursucii prin lăptuci

Dau de-a dura mere dulci.Dimineţi cu susur linŞi cu greieri care vin,Guguştiuc şi-un pitpalacŞi o mierlă în copac.Ghiciţi ce-a pus fiecareÎn sandale, în buzunare,În ghiozdane şi pe faţăSe umplură de vacanţă.

Vacanţa mare de Marcela Peneş


F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Vara umblu după miere,Iarna dorm să prind putere.

Nimănui nu-i place să fie bolnav! Lucru confirmat de americani în 1987, când au consumat aspirină într-o cantitate de peste douăzeci de tone în dorinţa de a-și menţi-ne sănătatea. Oricât succes am avea, boala ne răpește bucuria de viaţă. Prin urmare, dorinţa omului de sănătate fizică este una dintre cele mai puternice. Când ne simţim rău tânjim să revenim la o stare mai bună. Când suntem sănătoși sperăm să nu intervină nici un acci-dent. dar boala nu este un fapt lipsit de semnificaţie în viaţa unui credincios.

Boala a fost un subiect abordat frecvent în Noul Tes-tament. Au existat numeroa-se ocazii în care Iisus a adus vindecare multora în timpul misiunii Sale pământeşti. Şi primii apostoli au vindecat bolile trupești. Însă în aceeași măsură au fost cazuri, amintite de Scriptură, în care mari sfin-ţi ai lui Dumnezeu nu au fost vindecaţi.

Unul dintre cei pe care Dumnezeu a hotărât să nu-i vindece apare în 2 Corinteni 12:7-10. În acest pasaj, Sfântul Apostol Pavel își deschide ini-ma credincioşilor corinteni. El arată că a suferit durerea unui „ ghimpe în trup” (în alte tra-duceri un „ţepuş în carne”), pe care nu-l definește exact. Explică, mai apoi, că L-a rugat de trei ori pe Dumnezeu să în-depărteze boala dându-și, însă, seama că voinţa lui Dumnezeu nu va putea fi împlinită decât prin aceasta. Observaţi cum își descrie durerea și cum acceptă harul lui Dumnezeu ca fiind îndeajuns în a-l ajuta să-și în-frângă slăbiciunea:

„Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperiri-lor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; Şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se de-săvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda

mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos. De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmto-rări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare.”

Profunzimea adevărului exprimat de Pavel în acest pa-saj, odată înţeles cum se cu-vine, ne ajută într-un context foarte potrivit să rezolvăm problema bolii fizice. E aproa-pe sigur că „ghimpele în trup” la care se referă Pavel aici este o suferinţă trupească. El re-marcă, de asemenea, că acesta este folosit de Satana pentru a-l „pălmui”, ceea ce înseamnă că Satana încerca să se foloseas-că de această boală pentru a-l descuraja și a-i distruge, efec-tiv, starea de spirit. Şi, totuşi, la o analiză a vieţii lui Pavel ne putem da seama că Dumnezeu a folosit această durere pentru a da naștere unei stări de sme-renie pură și unui incredibil nivel de maturitate spirituală în viaţa sa. Răspunsul lui Dum-nezeu către Pavel a fost menit să-i arate că nimic altceva nu este necesar decât harul Său., cel care l-a ajutat nu numai să îndure suferinţa, ci să o și folo-sească înspre mărirea lui Dum-nezeu.

Care a fost reacţia lui Pavel la toate acestea? În lo-cul amărăciunii provocate de faptul că Dumnezeu nu vrea să-l vindece, în sufletul lui a coborât liniștea recunoașterii că Dumnezeu folosea această boală spre împlinirea scopuri-lor Sale mult mai importante. Răspunsul lui Pavel a fost că se va lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile sale. Astfel, el pu-tea să spună că se bucură, cu toate greutăţile, fie că acestea proveneau dintr-o infirmitate fizică, fie că erau rezultatul re-presiunii şi al persecuţiei. El a înţeles că puterea lui Dumne-zeu îl ajuta să devină el însuși puternic prin propria slăbiciu-ne.

La Pavel găsim răspunsul perfect și echilibrat la proble-ma suferinţei fizice. Apostolul ne spune cu claritate că el în-

suși a suferit din cauza infir-mităţii trupești. Nu-și asumă o atitudine neutră, ca și cum aceste lucruri nu l-ar deranja deloc. Dimpotrivă, ne spune cu sinceritate că aceste slă-biciuni îi provoacă o durere intensă. În același timp, însă, el și-a dat seama că Dumne-zeu lucrează în viaţa sa fie și în această situaţie și, prin ur-mare, lucrul dumnezeiesc va fi mai profund. Așadar, Pavel a fost capabil să admită faptul că suferinţa fizică are un scop în viaţa credinciosului. Înţe-legând acest lucru, vom fi noi înșine capabili să percepem și să acceptăm procesul prin care Dumnezeu a ales să lucreze în viaţa noastră.

O ABORDARE ECHI-LIBRATĂ

În cercurile creștine de astăzi exită trei moduri fun-damentale de înţelegere a problemei bolii fizice. Fiecare dintre acestea conţin elemente de adevăr; însă luate separat, nici unul nu reușește să adu-că o perspectivă echilibrată în raport cu întreaga problemati-că a bolii fizice. Boala nu este, evident, un lucru de dorit dar, mai devreme sau mai târziu, ea va apărea la majoritatea dintre noi. Şi atunci trebuie să înţe-

legem din ce cauză suferim, care este acea suferinţă și care e înţelesul a tot ceea ce aceasta implică în viaţa noastră.

1. Idea păcatului. Există un grup de credincioși care sunt convinși că oamenii su-feră fizic ca urmare a păcatu-lui din viaţa lor. Nu ezită să sublinieze faptul că boala este o consecinţă a Căderii omului în păcat. Cu ale cuvinte, oda-tă cu natura noastră păcătoasă au apărut și efectele inevitabile ale naturii – boala şi moartea. Ei conchid că persoana care suferă fizic este pedepsită prin judecată divină din cauza pă-catelor săvârșite în viaţă. Aces-ta a fost modul de înţelegere al celor trei prieteni ai lui Iov care

veniseră, aparent, să-l mângâ-ie în starea lui de disconfort și neliniște. Însă atunci când pri-etenii au sosit, l-au dojenit as-pru bănuindu-l de a fi ascuns un păcat necunoscut. Deoare-ce Iov suferea fizic, aceștia au presupus că trebuie să fi comis un păcat îngrozitor de care nu dorea să se căiască. Când Iov le-a răspuns că e nevinovat, prietenii săi nu l-au crezut și au continuat să-l certe. În mul-te feluri, aceștia nu se deose-besc de unii creștini mai puţin informaţi. Atunci când cineva

suferă din pricina unei boli sau a unui accident, acești oameni consideră că persoana în cau-ză trebuie să fi făcut ceva rău pentru a o merita. E un mod de viaţă extrem de prezumţios.

2. Ideea credinţei. Un alt grup de credincioși sunt cei care consideră că orice boală am avea, Dumnezeu vrea să ne vindece dacă avem suficientă credinţă pentru a-I permite s-o facă. Ei sunt convinşi că orice boală este o abatere de la voin-ţa lui Dumnezeu și se bazează pe faptul că boala este rezulta-tul păcatului iar, prin urmare, Dumnezeu vrea să o elimine din viaţa noastră. Ei sublini-ază importanţa nevoii de a ne exersa credinţa în puterea și fă-găduinţa lui Dumnezeu, însă, dacă la sfârșitul serviciului lor religios nu te-ai vindecat e pro-babil să ţi se spună că nu ai avut suficientă credinţă. Acest lucru face ca persoana încă bolnavă să se simtă frustrată și dezamă-gită de cauza incapacităţii sale de a avea suficientă credinţă. Marea problemă cu abordarea de gen „credinţa la apel” e că, pur și simplu, nu are cum să funcţioneze!

3. Ideea Suveranităţii. Mai există un grup de creștini care sunt încredinţaţi că Dum-nezeu este suveran asupra ex-perienţelor vieţii noastre și că, dacă El a hotărât să suferim din cauza unei boli, nu putem face nimic. Chiar dacă aceștia recunosc, în mod corect, auto-ritatea lui Dumnezeu în raport cu viaţa credinciosului, atitudi-nea lor fatalistă de resemnare implică ideea că Dumnezeu nu vrea să-i videce și că, prin ur-mare, nu există nici o speranţă.

Ne dăm seama acum, de-sigur, , că fiecare dintre aceste abordări poate fi dusă la extre-me. Există mulţi creştini care sunt încredinţaţi de una dintre aceste perspective, cu credinţă și o sinceritate cu totul auten-tice. Cu toate acestea, când unul dintre aceste moduri de înţelegere este izolat de celălalt, nu prezintă decât un adevăr parţial. Nu sunt decât aspecte ale întregii perspective. Sunt aidoma celor trei faţete ale unui diamant. Cine privește diamantul dintr-o singură po-ziţie nu va putea întregul aces-

tuia. Același lucru e adevărat în privinţa problemei bolii umane și vindecării divine.

Boala fizică e îngrozitoa-re ca experienţă. E adevărat că există un ănţeles exact prin care boala este, în cele din urmă, o consecinţă a naturii păcătoase moştenite de la Adam şi Eva. Dar nu înseamnă neapărat că individul bolnav a comis un anume păcat în viaţă, act care i-ar fi adus pedeapsa acestei boli. Cu siguranţă, Dumnezeu poate trimite boala în viaţa noastră ca judecată a unor pă-cate, însă nu înseamnă că orice boală este rezultatul judecăţii divine.

Pe de altă parte, e adevă-rat că „rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Dom-nul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5:15). Sunt multe situaţii când Dumnezeu răspunde rugă-ciunilor noastre printr-o vin-decare totală și pozitivă. Însă acest lucru nu înseamnă că El este obligat să facă astfel în orice situaţie. Nici faptul că nu ne-am vindecat nu înseamnă că Dumnezeu este împotriva noastră. Iată, de exemplu, Joni Eareckson Tada este una dintre femeile creștine contemporane din SUA de cea mai înaltă ţi-nută. Şi totuşi e „condamnată” să se deplaseze într-un scaun cu rotile. Şi e greu de crezut că va reuși să scape de paralizie în viaţa aceasta. Ea a acceptat această condiţie cu atâta har și sinceritate încât Dumnezeu a folosit-o pentru a vorbi despre dragostea divină din scaunul ei într-un mod, fără îndoială, mult mai semnificativ decât a fi putut să o facă în circumstanţe normale.

Trebuie să ţinem cont, e adevărat, și de faptul că Dum-nezeu este suveran în viaţa noastră și că există momente când hotărăște să nu ne vinde-ce. Dar acest lucru nu înseam-nă că nu trebuie să ne rugăm pentru vindecarea noastră. Nu știm, nici unul dintre noi, care va fi ultima Sa decizie în ceea ce ne privește. Iată de ce avem toate motivele să ne adresăm Lui prin rugăciune și cu cre-dinţă pentru izbăvirea de boa-lă. (Continuarea în numărul viitor)

Când credincioşii se îmbolnăvesc (1)


IMOBILIAREÎnchirieri

•Închiriez cameră în Rivas, aproape de metro și autobus la bloc într-un apartament cu 3 camere. Locuim 3 persoane. Avem digi.Apa rece nu se plătește. Condiţii bune. 160euro. Tel. 627.287.740

•Închiriez apartament 2 camere+salon, balcon mare, se-mimobilat, etaj 5, ultim, ascensor, zonă foarte bună, în Madrid. Me-tro Ciudad Lineal. Preţ 600€/lună

negociabil.. Tel: 687.760.067.•Închiriez apartament cu

3 camere+salon, 120 mp, balcon, boxă, garaj, nemobilat, incălzire gaz, 30 km de madrid, lipit de A4, zona Seseña, 400€/lună. Cristi. Tel. 606.750.991.

•Închiriez cameră pentru o persoană sau două în Rivas-Ur-banizaci ones, aproape de metr ou și autobuz. Avem internet si Dig i. Locuim 3 persoane în apartament. Preţ: 170€. Tel 642.991.773

•Închiriez cameră de „matri-monio” pentru o persoană. Con-diţii bune, persoane puţine. Preţ 200€ (cheltuieli incluse). Torrejon de Ardoz, zona Las Veredillas. Tel. 642.861.179.

Vânzări•Vând garsonieră conf.1, etaj

4, în cartierul V. Frumoasei, Sebeş, jud. Alba. Cu îmbunătăţiri: centra-lă proprie, termopane, gresie, fa-ianţă, parchet și mobilată complet. Preţ: 19.900€ neg. Tel. 674.939.568

•Vând vilă (la gri) 14 km de centrul Bucreştiului (PiaţaUniri) zona vile: suprafaţă construită: P+1; 145mp, teren 309mp. Parter: living 25mp, bucătărie 16mp, baie 5mp. Etaj: 2 dormitoare 12mp, baie 4,5mp, 1dormitor 15mp+baie 6mp. Materiale folosite: cărămidă PoroTHerm+uşi şi geamuri termo-pan exterior. Preţ: 52.500 euro. Tel. 642.866.955, 0040/721.726.514

•Târgovişte micro 6-de vânza-re apartament 2 camere confort 1 semidecomandat; are ușă din lemn masiv, centrală termică, gresie, faianţă, termopan, instalaţie elec-trică și sanitară refăcute, balcon lung închis în termopan, izolat termic la interior, geam de aeri-

sire la baie. Pret 27.000 euro. Tel. 0040/722.526.510.

•Vând teren pentru construc-ţii, casă, vilă la ieșirea din orașul Negreşti-Vaslui, spre Siliştea pe partea dreaptă (DN 15), cu su-prafaţa de 3.200mp. Deschiderea la stradă este de 20m. Preţ 7€/mp negociabil. Tel. 642.960.470, skype: vand.teren

•Urgent vând apartament cu 4 camere în Lupeni (HD), nefini-sat; la stradă. Preţ avantajos. Tel. 642.997.452.

•Vând casă în loc. Nedeia (jud. Dolj), cu grădină de 600mp, la 5 km de Dunăre; zonă neinundabilă. Tel. 642.871.686.

•Particular, vând 1ha de pă-dure de stejar, întăbulat în judeţul Maramureş, la 12 km de Baia Mare, zona de lizieră, acces la 1km de DN1, posibilitate curent la 200m de sursă. Ideal pentru a construi o căsuţă de vacanţă. Preţ 3.500€. Tel. 642.791.060.

•Vând casă în loc. Horia, nr. 221, Jud. Arad, cu 213 mp locuibili format din: bucătărie de 3.8/4.2m, salon de 5/6m, 3 dormitoare de 4/3m, hol închis de 14/1.4m, curte interioara betonată. Cu baie (wc) în casă și wc de serviciu afară, cu fosă de scurgere, apă curentă și gaz la poartă. Grădină de 700mp. Supra-faţă totală 1.130 mp. Preţ 48.000 €. Tel. 0034-697.629.439. Email: [email protected].

• Particular, vând teren cu casă (de reconstruit) în Robleda, Salamanca. Casa are 104 metri iar terenul 100. Preţ 15.000€. Tel. 634.744.817.

•Vând sau dau la schimb cu un apartament, casă în Vingard (jud. Alba). Tel.637.001.796

•Vând casă familiară cochetă în Câmpia Turzii, cu curte și un pic de grădină bine situată, între com-binat și gară, pe str. N. Titulescu, la preţ de apartament. CF în regulă. Un unic proprietar. Preţ 25.000€ neg. Tel. 0034/686.569.718. Email. [email protected]

•Vând casă în Teiuş, jud. Alba. Are 5 camere, 2 bucătării, 2 curţi, beci și grădină. Sunt în to-tal 450mp. Preţ 45.000€ neg. Tel. 655.149.458.

•Vând 1ha de pământ, 10.000 mp agricol, în Topraisar, Jud. Constanţa. Preţ 5.000€ neg.Tel.642.866.955

•Vând urgent teren intravilan 4422 m2 extra vilan, 22655 m2 în Băiceni, Com. Cucuteni, Jud. Iaşi. Preţ 40.000 de euro, negociabil.

• Vând apartament cu 3 ca-mere în Alexandria, lângă Piaţa Centrală, et. 7/10. Dotări: centrală

proprie, termopane, parchet, gre-sie, faianţă, aer condiţionat. Preţ: 38.000 euro. Tel. 0040-742618782.

•Vând 1100m teren intravi-lan cu deschidere 14m în staţi-unea balneoclimaterică Soveja, Jud. Vrancea. Se poate construi vilă, casă, orice. Preţ. 30euro/m2. Tel. (0034)664335632, (0040)744119436. Rog să sune doar cei interesaţi.

•Vând teren intravilan de 400 m2 în București, str. Teiuș, nr. 170. Front stradal de 22m, gaze şi electricitate. Preţ: 16.000€. Tel. 652.929.794. Liviu.

VÂNZĂRI-CUMPĂRĂRI DIVERSE

•Vând rochie de mireasă. Feli-pe/Diana. Tel. 678.369.539

•Vând telefon Samsung Gala-xy ACE în stare foarte bună, preţ 100€.Tel. 722.715.926, Adrian.

•Vând Ford Mondeo diesel din 2004, 115 cv, culoare roșie, 175.000 km. Merită văzut. Tel. 642.991.773.

•Cumpăr haine second-hand și noi din toata Spania. Cantităţi mari cu preţul între 2 și 5 cenţi pe kg; Cumpărăm tot felul de lucruri, mobilă, televizoare, electrocasni-ce, etc. Ana. Tel. 661.177.660 sau 687.327.593.

LOCURI DE MUNCĂCereri

• D-nă românacă, 46 ani, edu-cată, harnică, serioasă, având acte în regulă, caut de muncă ca externă în zona Madrid. Am experienţă în menaj, bucătărie ( multiple abilităţi gospodăreşti), curăţenie, îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă. Tel. 602.538.831

•Caut de muncă la curăţenie cu ora, vânzătoare, îngrijire de copii sau persoane în vârstă. Am acte în regulă. Ofer seriozitate! Tel. 666.031.866.

•Caut muncă în domeniul ho-telier: receptie sau comerţ alimen-tar: facturare. Tel. 642.866.955

•Bucătar s-au ajutor de bu-catar spaniol și bucătar român cu multă experienţă în ambele bucă-tării. Pregătesc mâncăruri pentru nunţi, botezuri și zile onomastice. Program disponibil și autoturism propiu.

•Doamnă, 53 de ani, caut loc de muncă la o familie de români pentru a îngriji copii mici, vârstnici sau eventual curăţenie. Locuiesc în Madrid. Tel. 602.593.830.

•Bucătăreasă, 39 de ani, 8 ani de experienţă demonstrabilă în do-meniu în Spania, Italia și România, caut de lucru în Com. Madrid. Ofer și rog seriozitate. Tel. 603.215117.

• Busco trabajo como interna o lo que sea, en Guadalajara, Madrid o alredendores. Seria, formal, con experiencia y referencias. Tengo papeles en regla! Tel. 642.324.703.

Albertina.•Am 29 de ani şi caut un post

de muncă, ca șofer de tir, taho-graf, atestat transport de marfă! Serios, muncitor și responsabil, nu contează unde este locul de muncă, intern sau international. Tel. 0760119537. E-mail: [email protected].

•Tânară, caut un post de re-cepţioneră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola şi engleza (nivel alto). Pot fi contactă la telefon 664105704 sau 642866955. Iulia.

•Instalator (fontanero) cu experienţă, caut de muncă. Pot fi contactat la tel.642.746.836

•Bărbat cu „tarjeta” de con-strucţii de 8 și 20 de ore, cu re-comandări, caut de muncă în construcţii ca „peon”, „oficial”, gră-dinar sau în orice alt domeniu. Ofer recompensă!. Tel. 642.219.600.

Oferte•Restaurant club de tenis

Alameda de Osuna (Madrid), căutăm ospătar/ă cu experienţă, vorbitor de limbă spaniolă și o ajutoare de bucătar. Relaţii la tel. 642.678.850

•Firmă de decoraţii, caută agent comercial pentru zona Ma-drid. Se oferă perioadă de probă de trei luni, după care se întocmește contract pe termen nedeterminat. Cei interesaţi pot trimite CV la [email protected]

MATRIMONIALE•Am 46 ani, singur, necăsăto-

rit, fără copii, nefumător, aș dori să cunosc o femeie singură necăsăto-rită, fără copii, nefumătoare... Rog fără bipuri.

•Domn, 48 de ani, 1,75m, 65kg, divorţat, cu servici stabil, fără obligaţii, serios și liniștit, doresc să cunosc o doamnă cu aceeași conduită și care să mă ur-meze în viaţă. Să fie divorţată și hotărâtă în decizii proprii. Madrid.Tel.603.131.730.

•Doamnă divorţată, 57 de ani, fără obligaţii, doresc să cunosc un bărbat singur de aceeași vârstă cu mine ( sau mai mare). Nu mă in-teresează aventura, doresc o relaţie sinceră, fără interese! Pentru mai multe detalii puteţi suna la tel. 642.752.752

•Tânăr, 44 de ani, caut doamnă finuţă, sinceră, cu intenţii serioase. Tel. 603.324.912.

•Tânăr nefumator de 28 de ani din Com. de Madrid caută fată sin-ceră și serioasă pentru prietenie se-rioasa. Tel/Whatsapp 685.280.540.

•Am 34 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc o fată pentru o re-laţie serioasă. Stau în Madrid. Tel. 664.421.988.

•Bărbat, 37 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc doamnă de vârstă apropiată pentru relaţie serioasă. Madrid. Tel. 642.826.070.

•Doamnă, 38 de ani, divorţată, doresc să cunosc domn de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Tel. 657.496.875.

•Sunt româncă şi caut o per-soană pentru prietenie și mai de-parte căsătorie. Am 55 de ani și sunt divorţată sunt o persoană căreia îi place sa râdă să călătorească, etc. Am 1,61m şi 61kg. Actualmente lo-cuiesc în Madrid. Tel. 693.717.743 (doar după ora 18).

•Doamnă, 45ani, 1,67m, 70kg, singură, simpatică, veselă, sinceră, serioasă, doresc să cunosc un domn pentru prietenie și de ce nu o relaţie serioasă, dacă se poate din comuni-tatea Madrid. Tel. 663.689.903.

•Doamnă divorţată, 46/1,62/64kg, educată, serioasă, fără obligaţii, doresc să cunosc un bărbat singur, de aceeași vârstă sau mai mare de vârstă, serios, sin-cer, pentru o relaţie serioasă. Tel. 663.335.550.

•Român serios, prezentabil, educat, divorţat, fără obligaţii, având 55 ani/174 cm/82 kg, de profesie inginer electronist, doresc să cunosc o doamnă necăsătorită, serioasă, credincioasă, suplă, înalta, educată care lucreaza în Com. de Madrid. Aștept SMS de prezentare la 642.797.970.

•Spaniol de 37 de ani, de pro-fesie muzician, doresc să cunosc o fată de naţionalitate română în ve-derea unei relaţii de prietenie sau chiar mai mult. Sunt pasionat de cinema și îmi plac plimbările. Tel. 647.733.924.

•Locuiesc în Madrid, am 32 de ani, muncesc în aeroport și caut o fată pentru o relaţie, eventual căsătorie. Sunt serios, am simţul umorului și urăsc minciuna. Tel. 651.141.794

•Stau în Madrid, am casa mea, am 40 de ani. Caut o fată cu vâr-sta cuprinsă între 35 și 42 de ani. Poate și copii. Iubesc copiii. Tel. 642.919.410.

•Tânăr, nefumător, de 28 de ani din Com. de Madrid, caut fată sin-ceră pentru prietenie serioasă Tel./Whatsap: 685.280.540

DIVERSE•Absolventă a şcolii de artă,

secţiunea canto popular, caut in-strumentist orgă pentru a efectua un program artistic la nunţi ani-versări. Locuiesc în zona Alicante (Valencia). Rog seriozitate. Magda, Tel. 687.096.004.

• Oameni cu credinţă în Dumnezeu, dacă aveţi probleme și neînţelegeri în familie și nu știţi cum să le rezolvaţi, apelaţi la Maica Ioana pentru a vă ajuta în orice problemă cu rugăciuni și dezlegări la telefon pe baza datelor personale și numele de botez. O puteţi apela la 0040 757 903576 sau 0040 753 385046.

• Sunt Mărioara din Madrid – mii de mulţumiri Măicuţei Ioana deoarece m-a împăcat cu soţul meu și ne-a redat liniștea în casă. Pe Măicuţa Ioana v-o recomand din suflet la telefon 0040 757 903576 sau 0040 753 385046.

• Mă numesc Adrian din Spa-nia și doresc să-i mulţumesc din suflet Măicuţei Ioana pentru că mi-a dezlegat cununia. Persoa-nele care doresc ajutorul Măi-cuţei Ioana o pot contacta la te-lefon 0040 757 903576 sau 0040 753 385046.

A N U N Ţ U R I

•Închiriez cameră lumi-noasă în Madrid, în condiţii excepţionale. Dulap în perete spaţios cu uși de oglindă, pat pentru o persoană, TV, internet gratis. Preţ: 250€ sau 280€ (chel-tuieli incluse). Metro Pueblo Nuevo- L5-L7 (în faţă la Mer-cadona). Tel. 695.022.068 sau 686.370.007.

Angajăm agenţi comerciali.

Condiţii avantajoase!Tel. 628.851.495

Se transpasa Magazin Românesc cu clientelă fixă în Carabanchel (Ma-drid). Tel. 627.279.400


A N U N Ţ U R I


D I V E R T I S M E N T

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUşor Mediu Dificil

Un minut până la închiderea magazi-nului. Vânzătorul alene, începe să se pregătească de plecare, dar tocmai în acel moment, intră o doamnă:- Oiii… ce bine că am reușit. Aveți găini congelate?Vânzătorul deschide congelatorul, scoate ultima găină și o pune pe cântar. Cântarul indică fix un kg.- Dar mai mari nu aveți? – întreabă doamna.Vânzătorul pune găina înapoi, după care iar o scoate, o pune pe cântar și pe neobservate, apasă cântarul cu degetul. Cântarul arată de data asta, fix 1,5 kg.- Oiii ce bucurie pe capul meu, sare-n sus doamna, împachetați-le vă rog pe ambele.

*Într-o călătorie lungă cu avionul, un domn și o fetiţă au locurile repartizate unul langă altul. Domnul zice:- Ce-ar fi să stăm puţin de vorbă? Se pare că timpul trece mai repede conversând.- Bine, zice fetiţa închizând cartea pe care abia o deschisese, des-pre ce aţi dori să vorbim?- Păi, zice domnul, o tema interesantă ar fi despre fizica atomică nu crezi? și surâde superior.- De acord, dar întâi vreau să vă întreb ceva: o vacă, un cal şi o oaie mănâncă același lucru, iarbă, dar oaia excretă niște biluţe, vaca o placintă iar calul niște mingi uscate. Cum vă explicaţi fe-nomenul?- Habar n-am, zice domnul, minunându-se de inteligenţa fetiţei.- Dacă nici despre rahat nu știţi nimic, atunci cum vreţi să vor-bim de fizică atomică?

*Un tip cu amanta în pat... La un moment dat sună cineva la ușă. Amanta calmă îi spune să fie liniștit că e soţul dar că rezolvă ea problema! Se duce la uşă, deschide şi spune:-Iubi, ce bine că ai venit!... Du și tu gunoiul ăsta!, și îi pune găleata de gunoi în mână. Soţul pleacă.Amantul se îmbracă și pleacă liniștit, și când coboară se gândeș-te: „Şi frumoasă, şi deşteaptă...”Ajungând acasă, sună la ușă. Deschide soţia și îi spune-Iubi, ce bine că ai venit!.. Du și tu gunoiul ăsta!Ia găleata, coboară scările şi în sinea lui zice: „Şi urâtă, şi cu tupeu...”

*Într-o zi toridă de vară, o familie numeroasă, încărcată cu pături, șezlonguri, coșuri pentru mâncare și alte ustensile folositoare la mare, traversează plaja în direcția parcării. După 10 minute tot alaiul se întoarce înapoi, în frunte cu capul familiei, care vorbea cu cel mai mic membru al neamului:- Acum, fiica tatei, arată unde sunt îngropate cheile.

*Medicul se plimba cu soţia pe o alee, în parc. La un moment dat, o tânară cam puţin îmbrăcată, îl salută pe medic toată nu-mai zâmbet, privindu-l oarecum insinuant. Soţia, contrariată, îl întreabă:- De unde o cunoști pe domnișoară?- Ei, de unde o cunosc?! Am cunoscut-o din motive profesionale.Soţia se gândeşte putin, apoi întreabă din nou:- Vorbim despre profesia ta sau a ei?

*Degustătorul de la un angrosist celebru de vinuri a murit, iar compania a dat un anunţ pentru angajarea unui nou degustător. La interviu se prezintă un tip murdar, cu mutră de beţiv. Direc-torul firmei se gândește să facă tot posibilul pentru a-l respinge. Îi dă să guste un pahar cu vin.- Muscat, trei ani, din viţă de vie crescută pe versantul nordic, păstrat într-un recipient din oţel. Calitate slabă, dar acceptabil.- Exact, spune directorul. Dă-i încă un pahar să guste!- Cabernet, opt ani, din viţă de vie crescută pe pantele de sud-vest, păstrat în butoaie de stejar, maturat la 8° C. Dacă va fi păs-trat încă 3 ani, va da cele mai bune rezultate.- Exact. Cel de al treilea pahar...- Pinot Alb șampanizat, de înaltă calitate și exclusiv, zice calm betivul.Directorul este uimit. Îi face cu ochiul secretarei și îi șoptește ceva. Aceasta pleacă și se întoarce în cameră cu un pahar de uri-nă. Betivul gustă...- Blonda, 26 de ani, însarcinată în trei luni și, dacă nu mă anga-jaţi, spun și cine e tatăl copilului!

*Un bărbat merge la o primă întâlnire cu o femeie cunoscută prin rubrica de matrimoniale și pe care nu o văzuse niciodată. Pentru cazul că nu i-ar fi plăcut de ea, el a aranjat cu un prieten să îl sune după un sfert de oră, ca să își asigure o scuză pentru o situaţie de urgenţă. Se întâlnesc cei doi la o cafenea, iau câte o cafea, schim-bă câteva fraze, dar bărbatului îi este clar că nu-i place femeia. În sfârșit, e căutat la telefon și atunci el își cere scuze și se duce să vorbească în holul localului. Când se întoarce, tipul afișează o faţă tristă şi îngrijorată:- Îmi pare rău, dar trebuie să plec. Bunicul meu tocmai a murit…- Slavă Domnului! zice femeia. Dacă nu murea al tău, ar fi murit al meu peste cinci minute!

INTEGRAMĂ

Bancuri tari

7 8 99 3 7 6 2

8 6 73 7 1 6

9 4 1 26 2 1 9

4 8 9 3 12 7 49 2

8 6 7 9 46

4 5 8 78 7 6

2 3 54 6 2 7 8

2 7 5 4 86

4 7 6 9

8 56 3 8

5 6 1 73 9

7 9 2 54 2 3

4 2 7 8 3 68 1 43 9 8

ORIZONTAL: 1) Cea mai bună băutură răcoritoare (2 cuv.). 2) Ne oferă lapte răcoritor şi aromat (3 cuv.). 3) Unire! - Băutură stimulantă. 4) Lipsit de haine - Carte mare - Râu în Anglia. 5) În cale! - Oiţă - Ploaie de vară pe vreme însorită. 6) Sucuri de plante (sg.) - Poetul care ne prezintă în volumul „Dintr-o vară”, poemul „Izvorul” (Aurel) - Cote medii! 7) Oraș în Moldova - Suc pe care îl conţin anumite fructe. 8) Masiv muntos în Carpaţii Orientali - Pseudonimul lui I.A. Basarabescu. 9) Băutură fermentată, din India - Cuib! - Bune de treabă. 10) Vară la final! - Piatra arsă - Ore! 11) O gură de apă (pl.) - Bere neîncepută!VERTICAL: 1) Materie primă pentru băuturi răcoritoa-

re - Generoasă răcoritoare estivală. 2) Spus din inimă! - Lichid gras - Produs lactat. 3) Servit cu sifon - Ano-timpul când se consumă băuturi răcoritoare. 4) Din el se obţine un suc acrișor - Locul unde se servesc diferite bă-uturi - Căzută din centru! 5) Idee! - Ana Ivan - A răcori pământul pe timp de secetă. 6) Băutură delicioasă - Apă gazoasă. 7) Răsunet - Acum, la Iași - Bere, în final! 8) Atribuţie - Dans la vechii egipteni - Abis! 9) La domici-liu - Pepsi! 10) Intrarea în local! - Se răcorește în bazin. 11) Nădușit - Blonda care ne răcorește.

Dicţionar: SID, IAB, ACA, AMU, MUU, SIP L. Stăncescu

Răcoritoare


Tina Turner a reușit să im-presioneze o lume întreagă,

dar mai cu seamă pe cei 120 de invitaţi la nuntă, prin aspectul tineresc și mo-dern la o vârstă așa de înaintată. La al doilea ei mariaj, artista de 73 de ani a ales o creaţie Armani, negru cu verde, împodobită cu cristale Swarovski.

Cântăreaţa americană s-a că-sătorit cu iubitul ei, producă-torul german Erwin Bach, cu 16 ani mai tânăr. Cei doi

sunt împreună de peste 27 de ani.

Ceremonia a avut loc pe malul lacului Zurich, în prezenţa familiei și a unor prieteni apropi-

aţi precum cântă-reţul Bryan Adams sau celebra prezen-tatoare americană

Oprah Win-

frey.

L a 31 de ani, Con-nect-R a decis să-și

pună piros-triile. Pe 24 iulie, Con-nect-R, pe numele lui real Ştefan Mihalache, s-a căsătorit rel ig i-os cu i u -b i t a lu i ,

Misha, cu care are o relaţie de doar câteva luni.

D u p ă slujba religi-oasă, cei doi s-au bucurat de acest eveni-ment im-p o r -

tant, într-un cadru restrâns la un restaurant din Capi-tala României. Mireasa fost îmbrăcată cu o rochie roşie, super-sexy, cu spa-

tele foarte decoltat, dar după miezul nopţii,

proaspăta doamnă Mihalache și-a pus

o hăinuţă de blană pentru a-și acoperi spatele gol.

Povestea lor de iubire a înce-

put în urmă cu doar pa-

t r u

luni de zile, iar de atunci, el și tânăra cântăreaţa de doar 22 de ani, Misha (Mihaela Sotrocan), au fost nedes-părţiţi.

Evenimentul trebuia să rămână secret, numai că planurile celor doi au fost aflate de jurnalişti, care au dat totul în vileag.

Proaspeţii însurăţei încearcă să se bucure acum unul de altul și de câteva “zile de miere”, așa că ar-tistul și-a anunţat fanii că va pleca la mare, iar toate postările de pe Facebook vor apărea doar pe pagina oficială, nu și pe cea perso-nală. Cu alte cuvinte, solis-tul își dorește să petreacă în tihnă o săptămână doar cu soţia lui.

"Hey... Eu mâine o să plec la mare, până vinerea viitoare ... așa că puteţi ve-dea noile postări numai pe pagina CONNECT-R OF-FICIAL", le-a transmis ar-tistul fanilor săi.

L I F E & S T Y L E

Connect-R pune capăt burlăciei!

Mireasă la 73 de ani

Tina TurnerActriţa spaniolă Penelope Cruz

a devenit mamă pentru a doua oară, după ce a născut o fetiţă, la

cinica Ruber Internacional din Madrid.Cel de-al doilea copil al

actorilor spanioli Penelo-pe Cruz şi Javier Bar-dem, s-a născut în aceeași zi cu fiul prinţului William. Primul copil al cuplului spaniol se numește Leo-nardo Encinas şi are deja doi ani și jumătate.

Familia Cruz s-a mărit așadar cu doi mem-brii într-un an: micuţa Anto-nella, fiica actriţei Monica Cruz, născută în luna mai a acestui an și acum fiica Penelopei, al cărei nume încă nu a fost făcut cunoscut

presei.La trei zile după naștere, Penelope a pri-

mit vizita mai multor prieteni, printre care și celebrul regizor spaniol, Pedro Almodovar, cu

care are o relaţie strânsă de prietenie.Nașterea a fost confirma-

tă pentru revista „¡Hola!” de agentul de presă al

actriţei spaniole.P e n e l o p e

Cruz, în vârstă de 39 de ani, s-a căsătorit cu Javi-er Berdem (44 de

ani), în iulie 2010 în Bahamas. Cei doi

sunt extrem de discreţi în ce privește viaţa privată

și mărturisesc că de când au de-venit părinţi, priorităţile lor s-au schimbat, viaţa de familie a devenit mai importantă, motiv pentru care s-au și stabilit în Spania.

Penelope Cruz, mamă pentru a doua oară

Nașterea micuţu-lui George Ale-xander Louis,

fiul prinţului William și a du-cesei Catherine, pe 22 iulie, a fost fără-ndoială cel mai im-portant eveniment monden al lunii.

După un travaliu de zece ore, timp în care prinţul William nu a părăsit-o nici un moment, ducesa Catheri-ne a adus pe lume un băieţel sănătos, de 3 kilograme 800 la spitalul St. Mary din Lon-dra.

Momentul mult așteptat a fost extrem de mediatizat, președinţi de stat din întreaga lume, grăbindu-se să felicite Casa Regală Britanica pentru viitorul rege al Angliei, Geor-ge Alexander Louis.

Apariţia prinţilor cu mi-

cuţul George, a stârnit admi-raţia a milioane de oameni, mai cu seamă în rândul feme-ilor datorită faptului că soţia prinţului William nu a încer-cat să-şi ascundă “mummy tummy”, adică “burtica de mămică”, singurul lucru care o dădea de gol că a născut în urmă cu puţin timp. Acest lu-cru a fost extrem de apreciat de “mămicile de rând” din toată lumea deoarece Ca-therine a fost pe cât se poate de naturală în sensul acesta, spre deosebire de restul ve-detelor care apar ca trase prin inel la doar câteva zile după naștere datorită operaţiilor la care se supun, creînd astfel o imagine distorsionată a mămicii universale. Un alt amănunt care nu a trecut neobservat de presa britani-

ca, l-a constituit felul în care proaspăta mămică s-a îmbră-cat în ziua primei apariţii pu-blice cu noul născut la ieșirea din spital. Rochia aleasă de ducesa de Cambridge a fost

una albastră cu buline albe, foarte asemănătoare cu cea a lui Lady Diana cu ocazia unui eveniment identic:naşterea prinţului William. Dacă a făcut-o intenţionat sau a fost

o pură coincidenţă nu se știe; ceea ce se știe sigur este că prinţul George Alexan-der Louis va avea parte de o educaţie aleasă în cele mai renumite școli britanice, iar

mijloacele economice cu si-guranţă că nu-i vor lipsi mi-cului prinţ.

Bebelușul regal în vâr-stă de doar câteva zile, va deveni într-o zi rege peste 16 ţări printre care Marea Britanie, Canada și Austra-lia. Cum Casa Regală a Ro-mâniei este înrudită cu cea a Marii Britanii, micul prinţ este de asemenea nepotul principesei Margareta și a Regelui Mihai. Printre mul-te calităţi pe care le va avea, să sperăm că va moșteni de la bunicul său Prinţul Char-les același respect și dra-goste pentru ţara noastră. Titlul oficial pe care îl va de-ţine fiul prinţului William va fi "Alteţa sa regală prinţul de Cambridge", a confirmat Casa regală britanică.

Ducele şi ducesa de Cambridge, nişte părinţi fericiţi


P U B L I C I TAT E

romania expres-nr.11.pdf

Documents