- BUCUREŞTI 2016 -

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar .........

Nr._____ din_____

Locotenent Sînziana-Florina IANCU

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: ROLUL INTELLIGENCE-ULUI ÎN

PREVENIREA CONFLICTELOR ŞI

MANAGEMENTUL CRIZELOR

Conducător de doctorat

Gl. (rez) prof. univ. dr.

FRUNZETI Teodor

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în INFORMAŢII ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 41

-Pagină albă-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 41

CUPRINS

INTRODUCERE 7

CAPITOLUL 1 - PREVENIREA CONFLICTELOR ŞI

MANAGEMENTUL CRIZELOR LA NIVEL GLOBAL

23

1.1. Conflicte şi crize în mediul internaţional 25

1.1.1. Importanţa securităţii în viaţa individului 26

1.1.2. Factorii generatori de crize şi conflicte în mediul de securitate 38

1.1.3. Prevenirea – factor esenţial de evitare a conflictului 64

1.2.Rolul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în managementul

crizelor

70

1.2.1. Rolul şi obiectivele organizaţiilor internaţionale de securitate 71

1.2.2. Modalităţi de gestionare a crizelor de securitate 99

1.3.„Soft Power” în procesul de prevenire a conflictelor şi management al

crizelor

106

1.3.1. ..„Soft Power” – element de bază în domeniul diplomaţiei culturale 110

1.3.2. „Soft Power” şi Informaţia 118

1.4. Consideraţii finale 120

CAPITOLUL 2 - DINAMICA INFORMAŢIILOR ÎNTR-UN MEDIU

CONFLICTUAL

125

2.1. Influenţa războiului informaţional în societatea actual 126

2.1.1. Cyber-Intelligence în lupta dintre state 127

2.1.2. Diplomaţia digitală într-un mediu de securitate conflictual 168

2.2.Importanţa informaţiilor într-un mediu dinamic, agresiv şi competitive 176

2.2.1.Aspecte privind avantajele şi dezavantajele globalizării în contextul

fluxului continuu de informaţii

177

2.2.2.Implicaţiile existenţei terorismului într-o eră aparţinând informaţiei şi 184

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 41

tehnologiei (cu accent pe spaţiul afgan)

2.3.Consecinţele psihologice la nivel de individ şi grup social ale dinamicii

informaţiilor în mediul conflictual

213

2.3.1.Abordarea conflictualităţii prin mijloace psihologice şi strategii de

gestionare a acesteia

214

2.3.2. Relaţionarea Intelligence-ului cu Operaţiile Psihologice (PSYOPS) 220

2.4. Consideraţii finale 229

CAPITOLUL 3 - INTELLIGENCE – INSTRUMENT DE

POTENŢARE ŞI DECONFLICTUALIZARE A SOCIETĂŢII

ACTUALE

235

3.1.Informaţia - dimensiunea securităţii şi modalitate de creare a unui

mediu stabil

237

3.1.1.Riscuri şi ameninţări actuale la adresa securităţii umane (cu accent pe

criza umanitară din Siria)

238

3.1.2.Metode şi strategii informaţionale de contracarare a vulnerabilităţilor

mediului de securitate

278

3.2. Informaţia - instrument de potenţare a dezvoltării umane 289

3.2.1.Reconfigurarea tipurilor de ameninţări la adresa securităţii odată cu

evoluţia tehnologică

290

3.2.2.Metode ale analizei de intelligence care pot oferi anticipări,

perspective şi soluţii la vulnerabilităţile mediului actual de securitate.......

295

3.3.Intercondiţionări între securitate şi intelligence în actualul context

competiţional de putere

305

3.3.1. Tipologia mediilor de securitate în concordanţă cu performanţa

structurilor de informaţii

307

3.3.2. Sprijinul cu informaţii în modelarea mediului de securitate 312

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 41

3.4. Consideraţii finale 319

CONCLUZII 321

GLOSAR DE ABREVIERI ŞI ACRONIME 327

LISTĂ TABELE ŞI FIGURI 335

BIBLIOGRAFIE 337

LISTĂ ANEXE 357

ANEXA 1 - Rata natalităţii (o naştere la o mie de indivizi) pe glob în anul

2015

359

ANEXA 2 – Extras din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Roma, 4.XI.1950)

363

ANEXA 3 - General Assembly — Tenth Session 365

ANEXA 4 – Extract of the European Parliament resolution of 12 May

2011 on the cultural dimensions of the EU’s external actions (2010/2016

(INI))

367

ANEXA 5 - Extras din Strategia pentru operaţii militare în spaţiul

cibernetic a SUA / Parts of „Strategy for Operating in Cyberspace”

381

ANEXA 6 - Extras din Strategia Militară Naţională a SUA/ „The National

Military Strategy of the United States of America 2015”

385

ANEXA 7 - Naţionalităţile aplicante pentru azil 389

ANEXA 8 – Estimare cantitativă a aplicaţiilor de azil (de interes –

comparaţia între sirieni, afgani şi irakieni)

391

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 41

-Pagină albă-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 41

Cercetarea doctorală „Rolul Intelligence-ului în prevenirea conflictelor şi

managementul crizelor” îşi propune să aducă în prim-plan consecinţele negative

cauzate de existenţa unor riscuri şi ameninţări cu impact major asupra întregii

societăţi până la nivel de individ. Prin neglijarea vulnerabilităţilor unui sistem se

poate crea un mediu care să genereze condiţiile necesare apariţiei riscurilor şi

ameninţărilor şi, de ce nu, a unor posibile conflicte.

Agresiunile care preced un conflict pot fi uneori descoperite şi oprite destul

de târziu. Astfel, este necesară o analiză riguroasă în ce priveşte relaţia statului

cu propriile sale instituţii şi cu alte organisme internaţionale.

Conflictele, odată începute, se pot extinde şi diversifica în multiple forme şi

direcţii care ar putea împiedica procesul de combatere a acestora. Prin urmare,

este de o importanţă vitală, ca ameninţările să fie descoperite în fază incipientă,

mai ales atunci când acestea constituie debutul potenţialelor conflicte şi

agresiuni împotriva mediului de securitate.

Procesele care afectează componenta socială a mediului de securitate sunt

generate de riscuri şi ameninţări care produc fenomene socio-politice

perturbatoare, care afectează valorile şi obiectivele naţionale şi individuale şi

sporesc necesităţile mediului de securitate.

Mediul de securitate este definit de o stare de echilibru, care ar putea fi

perturbată în cazul apariţiei vreunei vulnerabilităţi şi chiar transformat într-un

mediu de insecuritate. Actualul mediu de securitate deţine elemente atât

bipolare, cât şi dinamice. Cu alte cuvinte, apariţia unor noi actori, cum ar fi

organizaţiile teroriste sau permanenta competiţie inter-statală pot conduce la

involuţia sau, dimpotrivă, la dezvoltarea unui stat / unor state sau ale uneia sau

mai multor organizaţii, din punct de vedere politic şi economic.

Pentru un stat este de o importanţă majoră să fie în măsură să evite, prevină

sau oprească vulnerabilităţile interne / externe care ar putea afecta securitatea la

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 41

orice nivel. Măsurile luate pot fi de natură militară (prin îmbunătăţirea şi

aprovizionarea cu noi tipuri de arme), economice (prin creşterea competitivităţii,

creşterea rezervelor valutare, promovarea exporturilor, controalele la import,

realizarea unui echilibru de plăţi şi a balanţei comerciale), politică (dezvoltare

cooperării cu alte ţări, la nivel diplomatic, abordarea unor politici şi strategii

care pot facilita semnarea unor tratate sau acorduri internaţionale), culturală

(îmbunătăţirea cooperării între instituţiile de la nivel de stat, schimb de

experienţă) etc. Toate acestea nu exclud existenţa unor vulnerabilităţi, ci creează

oportunităţi de a consolida mijloacele de susţinere a unui stat şi de a găsi, într-un

mod mai precis şi mai uşor, soluţii optime şi precise la problemele potenţiale

care ar putea provoca sau deveni vulnerabilităţi.

Vulnerabilităţile de securitate sunt în etapa de prevenire a riscurilor pe

scara conflictelor potenţiale. Riscurile se nasc ca o consecinţă directă a

existenţei vulnerabilităţilor care nu sunt reduse sau eliminate în mod

corespunzător şi care s-ar putea amplifica până devin o sursă de insecuritate.

Vulnerabilităţile devin riscuri ca urmare a neglijenţei sau a lipsei de

conştientizare.

Vulnerabilităţile sunt uneori ignorate, astfel încât, acestea se dezvoltă şi

dau naştere unor riscuri şi ameninţări care sunt din ce în ce mai dificil de oprit

sau evitat. Se pot întâlni vulnerabilităţi prin alegerea nepotrivită a oamenilor

pentru anumite responsabilităţi sau funcţii care privesc securitatea naţională,

prin interpretarea greşită a unor decizii, prin efectuarea incompletă sau incorectă

a sarcinilor, prin identificarea tardivă a semnelor sau a probelor în ceea ce

priveşte un potenţial pericol, prin întârzierea sau incapacitatea de a lua măsuri de

securitate ferme în contextul problemelor care vizează securitatea. Aceste

vulnerabilităţi se transformă în riscuri care ar trebui să fie luate în considerare

atunci când se tratează aspecte care ţin de securitate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 41

Riscurile conduc la ameninţări, ameninţările conduc la apariţia crizei,

criza conduce la un conflict, iar conflictul se poate extinde prin repercusiunile

implicite, care continuă starea de criză.

Terorismul este un fenomen al cărui succes se bazează, de fapt, pe crearea

sau identificarea unor breşe de securitate, a unor nişe care să permită accesul sau

infiltrarea unor elemente de spionaj în interiorul unor sisteme de securitate.

Cunoaşterea profundă a unui oponent, îl poate transforma într-o ţintă uşoară, ale

cărei vulnerabilităţi pot fi exploatate în favoarea acţiunilor ilicite şi îndreptate

împotriva securităţii unui stat. Un astfel de exemplu poate fi considerat atentatul

terorist de la „World Trade Center” din data de 11 septembrie 2001. La acea

dată, a avut loc o serie de atacuri sinucigaşe coordonate de gruparea teroristă

„Al-Qaida” împotriva SUA, care a deturnat patru avioane comerciale de

pasageri. Cei 19 terorişti implicaţi au distrus două dintre avioane, prin impactul

cu Turnurile Gemene ale „World Trade Center” din New York. Al treilea avion

a fost distrus în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington,

D.C, iar al patrulea avion s-a prăbuşit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona

rurală a statului Pennsylvania.

Vigilenţa privind potenţiale manifestări neconforme cu interesele

naţionale ale unor indivizi sau grupuri de indivizi trebuie să fie sporită

permanent. Supravegherea propriilor sisteme şi a oamenilor care le produc,

furnizează, accesează, exploatează este necesară dezvoltării unui climat de

siguranţă şi protecţie.

Riscurile sunt percepute la nivel potenţial şi pot deveni reale într-un

context în care mediul de securitate este influenţat de vulnerabilităţi concrete. În

cazul în care riscul se materializează, acesta poate fi văzut ca o ameninţare.

Riscurile sunt mai mult un rezultat statistic al diferitelor tipuri de analiză sau

stări de insecuritate asociate cu vulnerabilităţile percepute. Riscurile pot avea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 41

efecte la nivel social, dar, de asemenea, la nivel individual şi pot deveni etaloane

pentru starea de insecuritate.

Ca indivizi, fiinţele umane au perceput întotdeauna ameninţările ca un

pericol pentru propria lor supravieţuire, trebuind să caute şi să găsească soluţii

pentru problemele respective. Mai mult decât atât, oamenii au dezvoltat

numeroase strategii şi măsuri pentru a evita confruntarea directă cu astfel de

fenomene, precum asocierea cu alţi oameni şi formarea de grupuri / societăţi,

crearea / adoptarea de norme convenite de către ceilalţi membri ai societăţii,

schimbul de informaţii, schimbarea propriei rutini, internalizarea necesităţilor

colective etc ..

Acesta este şi motivul pentru care un stat se simte în mai multă siguranţă

şi chiar mai puternic atunci când face parte dintr-o organizaţie precum NATO

sau UE şi poate aborda evenimentele internaţionale dintr-o perspectivă a unui

stat membru al unei organizaţii internaţionale şi nu a unui singur stat cu opţiuni

limitate.

În cazul în care există o ameninţare pentru mediul de securitate, există

posibilitatea apariţiei unei crize sau unui conflict, ceea ce impune luarea unor

măsuri pentru diminuarea impactului. De obicei, viteza de decizie sau de

impunere a unor măsuri dictează rezultatul final. În cazul în care acestea sunt

aplicate mai rapid decât viteza amplificării ameninţării, opţiunile care pot avea

succes constau în eliminarea / reducerea posibilelor consecinţe, respectiv

eliminarea / reducerea ameninţării. O criză apare, în general, atunci când

măsurile luate pentru a opri ameninţarea de a deveni reală sunt gestionate în

mod eronat. O criză poate dura ani de zile sau se poate opri de îndată ce este

iniţiată, dacă strategiile de planificare a măsurilor sunt în conformitate cu

percepţia exactă a pericolului. Ceea ce devine de mare importanţă în dezvoltarea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 41

unei crize este percepţia corectă a decidenţilor asupra situaţiei şi asupra cauzelor

sale.

Conflictele, o constantă a vieţii, se dezvoltă din cauze diferite şi sunt

exprimate în multiple moduri adaptate la mediul înconjurător, putând produce

crize şi efecte neaşteptate.

Războiul este cea mai dezvoltată formă de conflict, caracterizat prin

agresivitate extremă şi consecinţe grave. Dintre toate, războaie biologice şi

nucleare sunt formele cele mai violente, nu atât prin forţa de distrugere a

acestora, cât din cauza efectelor de lungă durată asupra organismelor vii.

În teorie, războaiele pot fi împărţite în două mari categorii: războaie de

interes şi războaie necesare. De obicei, războaiele de interes au un caracter

ofensiv, spre deosebire de cele necesare care deţin elemente de natură defensivă.

Mai precis, războaiele de interes sunt cele purtate împotriva altor ţări si au ca

scop obţinerea de resurse, expansiunea, câştigarea unei influenţe mai mari în

zonă etc. . Războaiele necesare includ, de obicei, acele războaie purtate

împotriva acţiunilor teroriste, precum atacurile electronice, psihologice sau

cibernetice.

Indivizii sau organizaţiile care sunt expuşi la diferite forme de agresiune

precum tensiune, frustrare, dezamăgire, intimidare, instabilitate şi incertitudine

vor conduce în mod previzibil la apariţia unor conflicte împotriva acelor actori

care generează efectele mai sus menţionate. În timp ce conflictul escaladează,

agresiunea ia forma unor acţiuni ofensive şi contra-ofensive, iar actorii implicaţi

devin doar marionete ale acestor forme reciproce de agresiune.

Agresiunile au existat dintotdeauna şi s-au manifestat în conformitate cu

interesele actorilor globali, şi nu atât de mult intereselor societăţii sau a

indivizilor societăţii. Conflictele fac parte din viaţa umană şi, uneori, ele se pot

amplifica şi devin necontrolate şi de amploare.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 41

Securitatea naţională este strâns corelată cu cea internaţională şi în ceea ce

priveşte ierarhia statelor, aceasta este, de obicei, determinată nu numai prin

mijloace economice, dar şi prin modalităţile şi viteza de reacţie faţă de

ameninţările globale existente.

Terorismul a avut întotdeauna un impact mediatic mare, în principal ca

urmare a acţiunilor organizaţiilor teroriste care operează în multe părţi ale lumii,

încercând să obţină putere şi resurse financiare, şi, uneori, recunoaşterea

ideologiilor şi a frustrărilor proprii. Prin crearea organizaţiilor regionale şi

globale de securitate, liderii au încercat eliminarea sau reducerea terorismului şi

a influenţei sale negative asupra societăţii şi / sau, în cel mai rău caz, repararea

efectelor pe care acest fenomen le-a produs. Astfel, ameninţările, riscurile şi

vulnerabilităţile câştigă noi conotaţii şi o importanţă crescândă în contextul

pericolelor mai mari, precum extinderea şi organizarea grupurilor teroriste.

Principala cale de a combate toate acestea este, de fapt, menţinerea vigilenţei şi

a unui nivel înalt de instruire.

Terorismul reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa

mediului actual de securitate la nivel mondial. Este o formă de violenţă

împotriva oamenilor, împotriva acţiunilor lor, împotriva evoluţiei. Aceasta

creează haos, anarhie, teamă şi vulnerabilitate. Este o formă de a încerca

obţinerea controlului prin opresiune şi teroare. Această formă de agresiune s-a

extins rapid, aducând cu sine noi metode prin care statele pot fi vulnerabilizate.

Terorismul are multiple motivaţii, cele mai multe dintre ele fiind forme de ură

vindicativă faţă de valorile şi acţiunile diferite de cele ale teroriştilor.

Fenomenul terorismului este, de fapt, similar cu un bulgăre de zăpadă,

care, odată format şi pornit, devine tot mai mare, iar oprirea sa poate nu

înseamnă decât distrugere şi suferinţă de ambele părţi. Această problemă a fost

discutată îndelung, de aceea, în prezent, dezbaterea acestui subiect ar putea fi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 41

considerată un pur clişeu. Cu toate acestea, motivul pentru care acţiunile

teroriste sunt investigate şi analizate în mod continuu constă în schimbarea

permanentă a tehnicilor, tacticilor şi procedurilor utilizate de către terorişti,

având ca obiectiv crearea elementului de surpriză.

Un aspect important, în acest sens, este acela ca structurile naţionale şi

internaţionale de informaţii şi securitate să obţină şi să utilizeze informaţiile care

ar putea slăbi sau dezvălui inamicul, precum măsurile de protecţie ale

inamicului, cunoştinţele inamicului cu privire la situaţia din teren şi la pericolul

posibil, potenţialul resurselor logistice şi / sau vulnerabilităţi ale securităţii

umane, arme şi tehnologie aparţinând inamicului etc..

În planificarea şi executarea acţiunilor teroriste, obiectivele insurgenţilor

privesc, de obicei, atacarea simbolurilor unei naţiuni sau ale lumii, cu un mare

impact media. De multe ori aceştia aleg locurile aglomerate, astfel încât efectul

psihologic asupra populaţiei să fie foarte mare. În acest fel, acţiunile lor vor crea

nu doar panică şi teroare în rândul populaţiei, dar şi un val crescut de

neîncredere în instituţiile de securitate ale statului.

Dacă la început acţiunile violente au izbucnit din demonstraţiile şi

protestele cauzate de nemulţumirea minorităţilor şi au fost limitate ca arie de

acţiune, locale şi concentrate asupra instituţiilor, în prezent, acest tip de acţiuni a

devenit larg răspândit, acestea fiind cauzate de frustrările şi nemulţumirile

rebelilor, îndreptate nu numai către instituţiile şi reprezentanţii acestora, dar şi

faţă de mase.

Într-o lume a informaţiilor, teroriştii au învăţat cum să facă uz de

informaţii într-un mod favorabil lor. În acest context, mass-media difuzează

informaţii cu privire la existenţa şi gravitatea terorismului, oferind astfel o mare

importanţă fenomenului, ceea ce poate conduce nu numai la facilitarea găsirii de

noi adepţi (cazul SIIL), dar, de asemenea, şi la recunoaşterea efectelor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 41

dezastruoase ale activităţii teroriste; în acest mod, insurgenţii îşi ating unule

dintre cele mai importante obiective: publicitate şi crearea de panică şi teamă în

rândul populaţiei, ducând la neîncredere în instituţiile statului şi pierderea

sentimentului de siguranţă şi, în cele din urmă, la destabilizarea naţiunii.

Astfel, la data de 10.13.2002, Consiliul rus (Camera superioară a

Parlamentului) a aprobat amendamentul de a limita libertatea de exprimare a

mass-media privind operaţiunile antiteroriste desfăşurate de către autorităţi. În

acest fel, măsurile de combatere a terorismului, care urmează să fie luate de

către stat nu vor fi analizate sau criticate de către mass-media; în consecinţă,

dezvoltarea oricărei manevre anti-terorism va rămâne ascunsă în toate aspectele

(forţe participante, localizare, tactici, detalii cu privire la atac etc.).

Poate că, limitând propaganda terorismului oferită prin media, chiar şi la

un nivel indirect, este, într-adevăr, una dintre soluţiile care ar putea descuraja

insurgenţii; astfel, protestul şi manifestările lor nu vor avea ca rezultat o

răzbunare publică, chiar dacă acest lucru va produce alte efecte nedorite. Destul

de des, amploarea unui atac nu este dată doar de numărul victimelor şi gravitatea

consecinţelor, ci, mai ales, de implicarea mass-media. Impactul mass-media

este, probabil, cel mai important factor pentru terorişti, în special atunci când

acţiunile vindicative sunt împotriva simbolurilor naţionale sau internaţionale,

pentru a demonstra puterea si eficacitatea lor. Metoda cea mai utilă a utilizării

informaţiei pentru terorişti rămâne mass-media.

Într-o lume a tehnologiei, nici Internet-ul nu ar trebui să fie ignorat. Chiar

dimpotrivă, acesta poate fi un instrument la fel de puternic în activarea,

răspândirea şi utilizarea de informaţii care ar promova şi ajuta teroriştii. Prin

utilizarea Internet-ului, aceştia sunt în căutare de noi recruţi, postează imagini

ale acţiunilor proprii, pentru a intimida ţintele, îşi justifică acţiunile şi dorinţele

sau fac public anumite cereri şi pretenţii. Mai mult decât atât, unele organizaţii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 41

teroriste au început să îşi stabilească propriile forumuri de Internet, site-uri,

blog-uri, au acces la posturile de televiziune, pentru a-şi răspândi influenţa şi

pentru a câştiga recunoaştere.

În procesul de răspândire rapidă a flagelului terorist au contribuit, iniţial,

neglijenţa marilor puteri şi a instituţiilor statale, încrederea prea mare în forţele

proprii a reprezentanţilor marilor puteri şi, nu în ultimul rând, războaiele care au

fost conduse în numele democraţiei.

Existenţa terorismului într-o eră care se bazează pe informaţii creează

premisele unei lumi ameninţate de haos şi anarhie. Cu toate acestea, serviciile de

informaţii, structurile de protecţie şi, de asemenea, comunitatea internaţională

pot face o diferenţă în lupta împotriva terorismului, prin utilizarea informaţiilor

împotriva celor care îl practică.

Terorismul se bazează pe acţiuni al căror scop este acela de a crea efecte

negative asupra ţintei care se află în opoziţie faţă de credinţele şi mentalitatea

teroriştilor. În actele teroriste, teroriştii exploatează informaţiile la care au acces,

tehnologia pe care o controlează sau pe care o pot cumpăra, nivelul de vigilenţă

al ţintei şi cunoştinţele obţinute în propria instruire în vederea planificării şi

desfăşurării unor acţiuni ostile.

Destul de des, crizele apar ca urmare a unor ameninţări reale sau doar

percepute la adresa securităţii, care sunt definite de o stare de destabilizare,

regres şi panică. Gestionarea situaţiilor de criză implică nu numai tehnici de

anticipare, dar şi metode de obstrucţionare a unor posibile degenerări ale unei

crize într-un conflict. În scopul utilizării unor astfel de metode, este necesară o

evaluare critică a situaţiei curente. La baza evaluării evenimentului, există

întotdeauna o analiză care urmăreşte anumite obiective, precum identificarea

acelor fenomene care oferă nesiguranţă şi predicţia evoluţiei lor, în vederea

evitării elementului - surpriză.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 41

Crizele cu efecte majore asupra mediului de securitate sunt considerate a

fi de natură politică şi militară, fiind, de regulă, generate de unele crize

economice.

Metodele de prevenire şi anticipare a crizelor implică o evaluare corectă a

situaţiei şi a evenimentelor generate de o analiză eficientă. Astfel, analiza

porneşte de la identificarea variabilelor, înţelegerea contextului, generarea de

ipoteze, compararea ipotezelor cu paradigme anterioare sau informaţiile deja

obţinute şi identificarea lipsei de informaţii. Toate acestea conduc la situaţia de

evitare a surprinderii de către inamic, de ajutor în identificarea ameninţărilor şi

oportunităţilor, de sprijinire în colectarea de informaţii prin elaborarea cerinţelor

de informare furnizând factorului de decizie posibilitatea de luare a deciziilor în

timp util. Metodele de a pune capăt crizei sunt fie ofensive (intervenţie militară,

acţiuni psihologice, alte atacuri) fie de cooperare diplomatică având posibilitatea

de a stabili o cale de compromis. Pentru a se determina dacă există ameninţări

care ar avea nevoie de măsuri, analiza trebuie să demonstreze că ambii adversari

deţin capacităţile necesare şi intenţiile de a se angaja într-un conflict.

Unele conflicte sunt constructive, dar altele pot provoca consecinţe

negative şi pagube pe termen lung. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei umane,

conflictele erau adesea necesare pentru a stabili ierarhia globală, organizarea şi

dirijarea societăţii, indiferent de natura acesteia. În acest context, au fost create

diferenţe inter-statale şi inter-regionale la nivel economic şi cultural, lucru care a

generat nemulţumiri, mai precis, noi dispute, prin apariţia unor noi actori sau

fenomene precum terorismul sau mişcările maselor.

Ciclul conflictual nu se termină niciodată, având diferite etape şi niveluri

de intensitate. Decalajele tehnologice şi informaţionale au contribuit la

amplificarea ideii şi poftei de putere şi în procesul de impunere a valorile proprii

de către statele avansate celorlalte state. În acest fel, a fost creat fenomenul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 41

globalizării, ceea ce a însemnat răspândirea normelor, principiilor şi tradiţiilor

ţărilor la nivel mondial.

Stabilitatea unui mediu de securitate poate fi observată în relaţia statului

cu alţi actori internaţionali, în cadrul procesului de gestionare a nevoilor socio-

politice pe plan intern şi, nu în ultimul rând, prin prisma legislaţiei naţionale şi

internaţionale. Nevoia de gestionare a crizelor a adus în prim-plan mai multe

variante şi strategii dezvoltate prin diferite metode de analiză şi de cercetare. În

timp, a fost dezvăluit conceptul de „soft power”, care a devenit un element

indispensabil în cooperarea internaţională, fiind într-o relaţie de interdependenţă

cu diplomaţia publică.

Chiar dacă scopul "soft power" este, în principiu, pozitiv, linia de

demarcaţie între acest element de diplomaţie şi acţiunile de propagandă şi

agresiune prin informaţii poate fi uşor încălcată. Acest lucru poate duce doar la

rezultate care sunt mai ofensive decât "hard power", prin utilizarea unor măsuri

psihologice concepute în beneficiul unei singure părţi şi în detrimentul celeilalte

/ celorlalte. Prin urmare, este important ca înainte de a utiliza acest instrument,

decidenţii să definească obiectivele pe care le urmăresc şi aşteptările pe care le

au.

Conceptul de „soft power”, devenit cunoscut în jurul anilor 1990, prin

intermediul lui Joseph Nye, propunea metode alternative de abordare a

conflictului, în detrimentul mijloacelor de forţă şi agresiune. Aceste metode

vizau acţiuni non-invazive, prin folosirea diplomaţiei culturale, persuasiune şi

negociere, instrumente mult mai benefice faţă de utilizarea forţei şi elementelor

militare ofensive sau contra-ofensive. Un astfel de exemplu constă în elaborarea

unor tehnici puternice de PR, prin folosirea mass-media în influenţarea opiniei

publice, acţiuni care pot avea un impact mult mai rapid, mai necostisitor şi mai

benefic. „soft power” poate fi privit şi ca o componentă a diplomaţiei care se

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 41

foloseşte de toate efectele globalizării, prin aplicarea unor mijloace psihologice

semnificative. O implementare a acestui concept în defavoarea noţiunii de „hard

power” a început să aibă un succes determinant, luându-se în calcul factorul

economic. Astfel, s-a ajuns la concluzia că folosirea unor tehnici de „soft

power” implică, din punct de vedere pecuniar, resurse mult mai reduse decât

cele alocate pornirii unui conflict armat.

Prin metoda „soft power”, se includ atuurile culturale ale statului care o

aplică, fiind promovate tradiţii şi obiceiuri în statele vizate. Astfel, prin forţa

culturală, opinia publică poate fi mai uşor influenţată, iar decidenţii pot fi mai

rapid controlaţi. Prin diplomaţia culturală, competiţia mondială capătă noi forme

şi sensuri. Astfel, forţa economică şi puterea militară devin subsidiare „soft

power”. În vederea utilizării cât mai eficiente a mecanismelor „soft power”, sunt

necesare dezvoltarea şi adaptarea continue ale domeniului intelligence.

Un stat îşi poate crea şi consolida mijloace de „soft power” prin acţiuni de

popularizare a propriei imagini, folosindu-se mijloace culturale externe şi

interne. Mijloacele culturale externe constau în organizarea de conferinţe,

internship-uri, acordarea de burse pentru studenţii străini, oferirea de locuri de

muncă cetăţenilor străini, colaborări în cadrul unor proiecte internaţionale,

organizarea de festivaluri şi competiţii sportive, producerea de filme şi emisiuni.

Mijloacele interne sunt bazate pe încurajarea unor politici cultural-educaţionale

şi sprijinirea financiară a institutelor care asigură şi promovează imaginea

statului, prin atragerea atenţiei altor actori interesaţi, prin atragerea colaborării

şi, în cele din urmă, a oamenilor capabili să dezvolte şi să aducă plus valoare

organizaţiei şi statului (beneficiarul ultim şi cel mai important).

Actualmente, cultura euro-atlantică domină întreg mapamondul, iar

fenomenul globalizării are un rol deosebit de important. Principalul promotor al

„soft power”, la nivel regional, însă cu influenţe globale, poate fi considerată

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 41

UE, deoarece aceasta nu dispune de capabilităţi şi interese militare, reprezentând

cu succes domenii de tip economic, social, politic.

De fapt, „soft power” este o miză socială care foloseşte tehnici

psihologice (persuasiune, manipulare, negociere), pe baza unui context

geopolitic favorabil sau ca rezultat al unor condiţii (potenţial) nefavorabile. În

condiţiile nefavorabile, precum o situaţie de criză, „soft power” se manifestă

prin tehnici de cooperare diplomatică şi prin tentative de persuasiune a

oponenţilor, însă în condiţii normale de fiinţare a unui stat, „soft power” apare

ca un instrument de globalizare şi de influenţare a celorlalţi actori mondiali în

favoarea statului care aplică această metodă. „soft power” reprezintă arta de a-i

convinge pe ceilalţi (fie ei şi adversari) să acţioneze în favoarea ta, fără a-i

constrânge.

Spre deosebire de „hard power”, această componentă a diplomaţiei

publice prezintă numeroase beneficii: costuri reduse, un management al riscului

controlat, pierderi umane inexistente, chiar şi câştiguri economice. În contextul

amplificării popularităţii unui stat, prin strategii de atragere, automat, tot mai

mulţi indivizi (străini) vor călători sau vor dezvolta diferite afaceri investind

astfel în economia statului respectiv. Elementul „Soft power” este caracterizat

de aspecte precum leadership transformaţional, flexibilitate în procesul de

negociere, adaptabilitate la posibile transformări ale contextului.

„Soft power” poate fi considerat ca parte a diplomaţiei publice şi

culturale, beneficiind de elemente comune şi slujind interese al căror rezultat

poate fi atins prin intermediul unor astfel de strategii diplomatice. Diplomaţia

publică constă în transparenţa faţă de alte societăţi, mai exact în acţiunea de a

comunica obiectivele şi valorile naţionale unor alţi actori, prin intermediul a

numeroase tehnici de informare, precum televiziunea sau/şi Internetul, prin

realizarea şi producerea de emisiuni cu caracter global/regional şi subiecte pe

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 41

teme internaţionale, schimburi educaţionale, publicaţii care să vizeze un public

larg, care să depăşească frontierele etc..

Diplomaţia culturală este parte a diplomaţiei publice şi contribuie la

crearea de relaţii de cooperare între actorii regionali şi globali.

Aplicarea „soft power” în relaţiile internaţionale poate fi mai eficientă din

multe puncte de vedere, chiar dacă rezultatele pot apărea mai târziu. În plus, o

asemenea alegere poate fi utilă atât în prevenirea unor situaţii de criză şi de

conflict, cât şi în stoparea sau/şi reconstrucţia mediului de stabilitate. Chiar dacă

poate fi aplicată în acelaşi context precum „hard power”, condiţiile sunt diferite

(„Tonul face muzica”), iar rezultatele mult mai sigure şi mai avantajoase faţă de

o abordare a viziunii de tip „hard power”. Măiestria celor care folosesc „soft

power” se bazează prin excelenţă pe posesia informaţiei şi modalitatea de a o

manipula într-un mod care să nu dea de bănuit sau să conducă spre propagandă,

ci care să caute soluţii de compromis sau/şi de avantaj pentru statul iniţiator al

unei astfel de practici.

În relaţiile internaţionale, conceptul de „soft power” este strâns legat de

diplomaţia preventivă, folosind tehnici de prevenire a conflictelor; cu toate

acestea, „soft power” poate fi, de asemenea, utilizat în perioadele post-conflict,

atunci când sunt necesare strategii pentru reconstruirea unui mediu stabil de

pace. În cazul unui inamic la nivel mondial, precum terorismul, rolul de „soft

power” este mult mai puternic în interiorul politicilor de securitate şi valorilor

care sunt promovate de către factorii de decizie din statele afectate. Astfel,

eforturile comune de mobilizare au devenit o prioritate la nivel social şi la nivel

de solidaritate reciprocă, prin intermediul cărora numeroşi actori naţionali şi

internaţionali încearcă să promoveze valori comune, interese colective, linii

convergente într-un spirit de cooperare şi de recunoaştere a identităţii.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 41

O diferenţă majoră între conceptele de „soft power” şi „hard power” (în

plus faţă de diferenţa economică) este aceea privind faptul că „soft power” se

concentrează în principal asupra individului, spre deosebire de viziunea „hard

power”, unde principalul elementul este considerat ca fiind Statul. Cu toate

acestea, în mod paradoxal, ambele au ca beneficiar - Statul, cu excepţia faptului

că pentru elementul de „soft power”, Statul este beneficiarul final (după

oameni), în timp ce pentru elementul „hard power”, primul, ultimul şi singurul

beneficiar, este Statul. Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte „hard power”, este

esenţial ca interesele statului să prevaleze, iar obiectivele acestuia să fie

îndeplinite, indiferent de costurile sau daunele colaterale (inclusiv cele umane),

aşa cum se întâmplă adesea atunci când conflictele / războaie apar. Cu toate

acestea, în ceea ce priveşte elementul de „soft power”, cea mai importantă

valoare a statului este reprezentată de individ, prin urmare, toate mijloacele şi

acţiunile sale trebuie să se desfăşoare în conformitate cu interesele individului şi

să fie folosite pentru a proteja şi sprijini fiinţa umană.

Acesta este chiar principalul lucru pe care teza îşi propune să îl scoată în

evidenţă – importanţa individului în statul de drept, cu obligaţiile şi drepturile

aferente, indiferent de transformările continue la nivel politico-social.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 41

-Pagină albă-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 41

BIBLIOGRAFIE

Acte normative:

Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţile

fundamentale ale omului (Roma, 4 noiembrie 1950);

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, art.

22, Emitent: Organizaţia Naţiunilor Unite, publicat în: „Broşura din 10

decembrie 1948”

(http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universal

a_a_Drepturilor_Omului.pdf);

Doctrina Aliată Întrunită pentru Operaţii Psihologice, ediţia B, versiunea

1, cu elemente naţionale britanice, din septembrie 2014, preluată de pe

site-ul oficial britanic

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data

/file/450521/20150223-

AJP_3_10_1_PSYOPS_with_UK_Green_pages.pdf;

Manualul NATO, 2001, Biroul de Informare şi Presă, NATO – 1110,

Bruxelles, Belgia (http://www.clr.ro/menu1/manualul%20nato.pdf);

Raportul Anual privind Operaţiile Psihologice al Marii Britanii (2007-

2008) „15 (United Kingdom) Psychological Operations Group, Annual

Report 2007/08”, preluat de pe site-ul

http://www.psywar.org/psywar/reproductions/15POG_Annual_Report_20

08.pdf.;

Rezoluţia Adunării Generale a ONU 995 (X) din 14 decembrie 1955,

privind acceptarea de noi membri

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 41

(http://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-

4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/UNMembers%20ARES995%20X.pdf,

v. Anexa 3);

Rezoluţia Parlamentului European din 12 mai 2011 referitoare la

dimensiunile culturale ale acţiunilor externe ale UE (2010/2161(INI)).

Statistică preluată de la Oficiul de statistică al Comisiei Europene

(http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php/Asylum_quarterly_report), datele urmează a fi

actualizate în septembrie 2016;

Strategia de securitate cibernetică a României, Bucureşti, 2013, preluată

de pe site-ul https://www.cert-

ro.eu/files/doc/StrategiaDeSecuritateCiberneticaARomaniei.pdf.

Strategia Militară Naţională a SUA/ The National Military Strategy of the

United States of America 2015

(http://www.jcs.mil/Portals/36/Documents/Publications/2015_National_M

ilitary_Strategy.pdf), adoptată în iunie 2015;

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, cap.

2.1. Mediul global de securitate, Bucureşti, 2015;

Strategia pentru operaţii militare în spaţiul cibernetic a SUA / Strategy for

Operating in Cyberspace;

Structured Analytic Techniques for Improving Intelligence Analysis,

document elaborat de guvernul american, 2009 (preluat de pe site-ul

https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-

publications/books-and-monographs/Tradecraft%20Primer-apr09.pdf).

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 41

Autori români:

Ancuţ Isabela, Leucea Ioana, Uniunea Europeană: Probleme

Contemporane şi de Perspectivă, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012;

Balog Cătălin-Iulian, Riscuri de securitate în spaţiul cibernetic, Buletinul

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Editura Academiei

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, septembrie 2014;

Barna Cristian, Terorismul şi mass-media, în publicaţia Geopolitica, anul

III, nr. 12, Editura „Top Form”, Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”,

Bucureşti, 2005;

Bădălan Eugen, Arsenie Valentin, Văduva Gheorghe, Strategie militară

contemporană, EdituraCTEA, Bucureşti, 2006;

Bădălan Eugen, Zaharescu Laurian, Bogdan Vasile, Sisteme globale de

securitate, Ediţia a III-a, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei,

Bucureşti, 2009;

Bădălan Eugen, Bogdan Vasile, Organizaţii şi structuri de securitate,

Editura Militară, Bucureşti, 2009;

Bădălan Eugen, Zaharescu Laurian, Sisteme globale de securitate, Editura

C.T.E.A., Bucureşti, 2006;

Cristescu Daniel-Sorin, Determinări ale evoluţiei intelligence-ului în

contextul noilor realităţi geopolitice şi geostrategice (disertaţie),

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26 din 41

David Aurel V., Doctrine, Politici şi Strategii De Securitate, Editura

Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2008;

Duvenage Magdalena Adriana, Intelligence Analysis in the Knowledge

Age, Universitatea Stellenbosch, 2010,

https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Magdalena+Adriana+Duvenage%

2C+Intelligence+Analysis+in+the+Knowledge+Age.

Florea Lavinia, Globalizare şi securitate economică, Editura Lumen, Iaşi,

2007;

Frunzeti Teodor, Echilibrul ameninţării şi echilibrul de putere, în

publicaţia Echilibrul de putere şi mediul de securitate, vol. 1, Centrul de

Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Editura Universităţii Naţionale

de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011, p. 16, articol preluat de pe site-ul

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/sesiune_2011_vol1.pdf;

Frunzeti Teodor, Bădălan Eugen, Acţiunile Militare altele decât războiul,

Editura Militară, Bucureşti, 2001;

Frunzeti Teodor, Conflict şi negociere în relaţiile internaţionale, curs,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011,

preluat de pe site-ul http://www.academia.edu/11071448/General-

locotenent_prof.univ._Teodor_Frunzeti_CONFLICT_%C5%9EI_NEGO

CIERE_%C3%8EN_RELA%C5%A2IILE_INTERNA%C5%A2IONALE

_curs;

Frunzeti Teodor, Geostrategie, Editura CTEA, Bucureşti, 2009;

Frunzeti Teodor, Globalizarea securităţii, Editura Militară, Bucureşti,

2006;

Frunzeti Teodor, Neproliferarea armelor nucleare, măsură de consolidare

a securităţii internaţionale, articol preluat de pe site-ul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

27 din 41

http://revista.ispri.ro/wp-content/uploads/2012/09/21-31-Teodor-

Frunzeti.pdf;

Frunzeti Teodor, Securitatea Naţională şi Războiul Modern, Editura

Militară, Bucureşti, 1999;

Frunzeti Teodor, Uniunea Europeană - Abordări complementare Alianţei

Nord-Atlantice în domeniile securităţii şi apărării, în publicaţia Securitate

şi Apărare în Uniunea Europeană, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008, articol preluat de pe site-ul

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2008.pdf;

Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir, Lumea de Azi 2015, Editura RAO,

Bucureşti, 2015;

Frunzeti Teodor, Zodian Vladimir, Lumea 2011. Enciclopedie politică şi

militară. Studii Strategice şi de Securitate, Editura Centrului Tehnic-

Editorial al Armatei (CTEA), Bucureşti, 2011;

Giurcan Gigi, Terorismul cibernetic (rezumat al tezei de doctorat cu

acelaşi nume), Universitatea Bucureşti, Facultatea de sociologie şi

asistenţă socială, Bucureşti, 2010, preluat de pe site-ul

http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Giucan%20Gigi%

20-

%20Terorismul%20cibernetic/TERORISMUL%20CIBERNETIC%20RE

ZUMAT.pdf;

Hotea Mihai, Terorism şi violenţă simbolistică, în publicaţia Geopolitica,

anul III, nr. 12, Editura „Top Form”, Asociaţia de Geopolitică „Ion

Conea”, Bucureşti, 2005;

Iancu Sînziana, <Soft Power> inside the processes of conflict prevention

and crisis management, în publicaţia The complex and dynamic nature of

the security environment, vol. II, National Defence University Publishing

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

28 din 41

House, Bucharest, 2014

(http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/conferinta_2014_vol_2.pdf);

Iancu Sînziana, Conflictele în mediul de securitate internaţional, din

cadrul publicaţiei Revista de Ştiinţe Militare, nr. 3 (36), anul XIV, 2014,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2014

(http://www.aos.ro/_new/AnaleOnline/R-S-M/R-S-M-Vol-14-

Nr3Full.pdf);

Iancu Sînziana, Existenţa grupărilor teroriste cu accent pe spaţiul afgan,

din cadrul publicaţiei Revista de Ştiinţe Militare, nr. 3 (40)/2015, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2016

(http://www.aos.ro/_new/AnaleOnline/R-S-M/R-S-M-Vol-15-

Nr3Full.pdf);

Iancu Sînziana, Means of managing security crises, în publicaţia Strategic

Changes in Security and International Relations, vol. II, National Defence

University Publishing House, Bucharest, 2015;

Iancu Sînziana, The implications of terrorism in a world of information

and technology, din cadrul publicaţiei Review of the Air Force Academy,

nr. 2 (29), vol. XIII, “Henri Coandă” Air Force Academy Publishing

House (Editura Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”), Braşov,

2015

(http://www.afahc.ro/ro/revista/2015_2/65%20Sinziana%20Florina%20Ia

ncu.pdf);

Iancu Sînziana, Theoretical assesment regarding factors generating risks

and conflicts towards the security environment, în publicaţia The complex

and dynamic nature of the security environment, vol. 1, Centre for

Defence and Security Strategic Studies, „Carol I” National Defence

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

29 din 41

University Publishing House, Bucharest, 2015

(http://cssas.unap.ro/en/pdf_books/conference_2015_vol%201.pdf);

Iancu Sînziana, Cyber-Intelligence - mijloc de confruntare între state, în

revista Infosfera, nr. 3, Bucureşti, 2016;

Ioniţă Liviu C., Adaptarea Serviciilor de Informaţii Militare la

provocările mediului de securitate contemporan – teză de doctorat,

Bucureşti, 2015;

Lupu Corvin, Europa în sistemul relaţiilor internaţionale, Editura InfoArt

Media, Sibiu, 2010;

Lupu Corvin, Noţiuni de teoria conceptelor şi paradigmelor de securitate,

Editura Techno Media, Sibiu, 2005;

Maior George Cristian, Cunoaşterea strategică în era globalizării, în:

Maior George Cristian (coordonator), Un război al minţii: Intelligence,

servicii de informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI, Editura Rao,

Bucureşti, 2010;

Mocanu Mircea, Intelligence de la reţele la decizie şi acţiune, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;

Mocanu Mircea, Intelligence de la reţele la decizie şi acţiune, Editura

UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2014, p. 202 apud Sergiu T. Medar,

„Intelligence pentru comandanţi”, 2007;

Neagoe Visarion, Armata României în misiuni internaţionale 1991 –

2009, Editura CTEA, Bucureşti, 2010;

Niţu Ionel, Ghidul analistului de intelligence – Compendiu pentru analişti

debutanţi, Editura Academiei Naţionale de Informaţii – „Mihai

Viteazul” Bucureşti, 2011;

Niţu Ionel: Analiza de Intelligence - O abordare din perspectiva teoriilor

schimbării, Editura RAO, Bucureşti, 2012;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

30 din 41

Pescaru Gheorghe, Dialectica relaţională. Intelligence, informaţii şi

cultura de securitate naţională, disertaţie în cadrul Universităţii Naţionale

de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;

Roceanu Ion, Cârstea Sorin, Influenţarea psihologică în acţiunile militare,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;

Sebe Marius; Lazăr Cristian; Mitu Daniela; Galaon Raluca, curs Open

Source Intelligence, în cadrul Masteratului de Studii de Securitate –

Analiza Informaţiilor, din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă

Socială a Universităţii din Bucureşti, preluat de pe site-ul

http://www.academia.edu/4547633/curs_OSINT;

Văduva Gheorghe, Repere geopolitice într-o posibilă dinamică a

terorismului contemporan¸ în publicaţia Geopolitica, anul III, nr. 12,

Editura „Top Form”, Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”, Bucureşti,

2005, preluat de pe site-ul

http://www.geopolitic.ro/Revista%20Geopolitica%2012.pdf..

Autori străini:

Clark Robert M., Intelligence Analysis, A Target-Centric Approach,

Congressional Quarterly Press, Washington D.C., informaţii preluate de

pe site-ul https://books.google.ro;

Dieckman Nathan F., Communicating risk in intelligence forecasts: the

consumer’s perspective, dissertation presented to the Department of

Psychology and the Graduate School of the University of Oregon in

partial fulfillment of the requirements for the degree of Department of

Philosophy, 2007, p. IV, disponibilă pe site-ul

https://scholarsbank.uoregon.edu;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

31 din 41

Herman Michael, Intelligence Power in Peace and War, Cambridge

Univeristy Press, UK, 2004, (preluat de pe site-ul

http://people.exeter.ac.uk);

Heuer Jr. Richards J., Psychology of Intelligence Analysis, Central

Intelligence Agency, 1999, preluat de pe site-ul https://www.cia.gov

Nye Joseph S., Viitorul Puterii, Editura Polirom, 2012, Iaşi;

Steele Robert David, Open Source Intelligence, p. 129 în Loch Johnson

Handbook of Intelligence Studies (NY: Routledge, 2007), cap. 10, extract

disponibil pe site-ul http://www.phibetaiota.net.

Surse secundare române:

Balaban Constantin-Gheorghe, Securitatea şi Dreptul Internaţional,

Editura Allbeck, Bucureşti, 2006;

Bogdan-Tucicov Ana, Chelcea Septimiu, Golu Mihai, Golu Pantelimon,

Mamali Cătălin, Pânzaru Petru, Dicţionar de psihologie socială, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981;

Burian A., Drept internaţional public, ed.III., Chişinău, 2009;

Chifu Iulian, Analiză de conflict, Editura Politeia S.N.S.P.A., 2004;

Chiş I., Popa C., Terorismul contemporan, Editura ANI, Bucureşti;

Cloşcă Ionel, Conflictele armate şi căile soluţionării lor, Editura Militară,

Bucureşti, 1982;

Delcambre Anne-Marie, Islamul, ed. CNI Coresi, ediţia a III-a, Bucureşti,

1999;

Dragoman Ion, Legitimitatea utilizării forţei armate în relaţiile

internaţionale de la începutul mileniului al treilea, în Evoluţii în mediul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

32 din 41

de securitate post Praga, Editura Universitatea Naţională de Apărare,

Bucureşti, 2004;

Dragoman Ion, Terorismul şi crima organizată în Impact Strategic,

nr.1/2004, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2004;

Duţu Petre, Locul, rolul şi misiunile armatei în societatea românească, în

Gândirea militară românească, nr. 2/1995;

Frunzeti Teodor; Zodian Vladimir, Tendinţe globale 2025, din Lumea

2009, Editura CTEA, Bucureşti, 2009;

Gliga Mihaela (trad.), Tehnica loviturii de stat, Editura Nemira, Bucureşti;

Ilina Decebal, Factori de risc interni şi externi pentru securitatea

naţională, în Gândirea militară românească, nr. 4/1996;

Miga-Beşteliu Raluca, Organizaţiile internaţionale interguvernamentale,

Editura ALL-BECK, Bucureşti, 2006;

Mitea Marian, Problematica apărării şi agresării naţiunilor în dreptul

internaţional. Evaluări critice, în Investigarea naţiunilor. Aspecte

teoretice şi metodologice, coordinator Culda Lucian, Editura Licorna,

Bucureşti, 1998;

Pârlog Adriean, Procesul de analiză de „intelligence”, componentă a

sistemului de securitate, Sesiuenea anuală de comunicări ştiinţifice a

Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate „Politici şi strategi

în gestionarea conflictualităţii”, vol. 5, Despre orizontala şi verticala

securităţii, Bucureşti, 20-21.11.2008;

Tifiniuc Loredana, Rolul relaţiilor publice în gestionarea crizelor

politico-militare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2009;

Timofte Radu-Alexandru, Originile şi mărirea, declinul şi renaşterea

lumii informaţiilor secrete, Editura ANI, Bucureşti, 2004;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

33 din 41

Vasilescu Doru, Evoluţia şi gestionarea crizelor, în Gândirea militară

românească, nr. 4/1998;

Vasilescu Ilie Puiu, Psihologia riscului, Editura Militară, Bucureşti, 1986;

Vlădescu Andrei, Second Life Jihad, în Revista Intelligence, nr. martie-

aprilie 2009;

Zamfir Cătălin; Vlăsceanu Lăzărescu, Dicţionar de sociologie, Editura

Babel, Bucureşti, 1993;

Surse secundare străine:

Betts Richard K., Analysis, War and Decision: Why Intelligence Failures

Are Inevitable, în Peter Gill, Stephen Marrin şi Mark Phynthian,

Intelligence Theory. Key questions and debates, 2009;

Clark M., Future Security Threats and Challenges, Pappas S.A.,

S.Vanhoonacker (eds) The European Union’s Common Foreign and

Security Policy: The Challenges of the Future, Maastricht, European

Institute of Public Administration, 1996;

Coutau-Bégarie Hervé, Tratat de strategie, vol. I, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;

Cristopher, Hill, The Actors in Europe’s Foreign Policy, London,

Routledge, 1996;

Herbert A., Simon, Information 101: It’s Not What You Know, It’s How

You Know It, Journal for Quality and Participation, iulie-august 1998;

Hoffman Bruce, Inside terrorism, New York, Columbia University Press,

1988;

Hughes Thomas Lowe, The Fate of Facts in a World of Men, Foreign

Policy and Intelligence-making, Foreign Policy Association, 1976.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

34 din 41

Kent Sherman, The Need for an Intelligence Literature, Studies in

Intelligence, 1965;

Kile, Shannon N., Forţele nucleare mondiale, SIPRI Yearbook 2013

Editura Universităţii Oxford, Oxford, 2013;

Margareta Sollenberg and Peter Wallensteen, Major Armed Conflicts, în

SIPRI Yearbook 1995, Oxford University Press, New York, 1995.

Mayer Herbert E., Adevărata lume a intelligence-ului, New York, 1987;

Orford Jim, Psihologia comunităţii. Teorie şi practică, Oscar Print,

Bucureşti, 1998.

Perez Yves, Prévision et gestion des crises, l’exemple american, FEDN,

1988;

Rodrick Dani, Sense and Nonsense in the Globalization Debute, Foreign

Policy, nr.107 (summer), 1997.

Schmid Alex P, de Graaf Janny, Violence as Communication: Insurgent

Terrorism and the Western News Media, Sage Publishing, Beverly Hills,

1982.

W. Leugers Jerry, Information as An Operational Factor, Naval War

College, Newport, RI, 1997;

Waltz Edward, Knowledge Management in the Intelligence Enterprise,

2003 (material preluat de pe site-ul

https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Magdalena+Adriana+Duvenage%

2C+Intelligence+Analysis+in+the+Knowledge+Age);

Багиров А., Новые информационные технологии в международных

отношениях.

Кувалдин Станислав. Бархатная перчатка для железного кулака.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

35 din 41

Articole, publicaţii, lucrări de cercetare:

Balaban Constantin-Gheorghe, Comşa Corina-Nicoleta, Efecte ale

globalizării asupra spaţiului islamic, în revista universitară română de

studii de securitate, cu apariţie trimestrială Univers Strategic, nr.2/2010,

Editura Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 2010.

Bogdan Aitana; Sprîncenatu Ana-Andreea, Supraestimarea riscurilor.

Studiu de caz: Terorismul, din cadrul publicaţiei Echilibrul de Putere şi

Mediul de Securitate, vol. I, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2011;

Comşa Corina Nicoleta, Democratizarea lumii islamice, provocări şi

perspective, Impact Strategic, nr. 4 [29]/2008, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti;

Eichler Jan, Consecinţele nefaste ale războiului împotriva terorismului,

Impact Strategic, nr. 4[29]/2008, Editura Universităţii Naţionale „Carol

I”, Bucureşti;

Mureşan Mircea, Terorism şi religie la început de secol XXI, Impact

Strategic nr.3/2008, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti;

Mureşan Mircea, Văduva Gheorghe, Crisis, Conflict, War, în revista

Strategic Impact, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2007;

Petrescu Stan, Securitate internaţională – tendinţe şi evoluţii în

Geopolitica, anul III, nr. 12, Editura „Top Form”, Bucureşti, 2005;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

36 din 41

Raţiu Aurelian, Asimetria Terorismului – Războiul celei de-a patra

generaţii - în Geopolitica, anul III, nr. 12, Editura Top Form, Bucureşti,

2005;

Teodor Mihai, Provocări de securitate în secolul XXI din cadrul

publicaţiei Echilibrul de Putere şi Mediul de Securitate, vol. I, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011.

Dicţionare:

West Nigel, Historical Dictionary of International Intelligence, The

Rowman & Littlefield Publishing Group, Inc., 2015, preluat de pe site-ul

http://lander.odessa.ua.

Surse Web:

http://abcnews.go.com;

http://andreimarga.eu;

http://bsclupan.asm.md (Oleg, Bontea, „Apariţia şi evoluţia istorică a

organizaţiilor internaţionale”, din Administrarea Publică, nr. 2, 2012);

http://business-adviser.ro;

http://cdn4.libris.ro;

http://cert.gov.md;

http://conventions.coe.int;

http://csrc.nist.gov;

http://cssas.unap.ro

http://deadline.com;

http://ec.europa.eu;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

37 din 41

http://edition.cnn.com;

http://ems-solutionsinc.com;

http://epp.eurostat.ec.europa.eu;

http://finance.yahoo.com;

http://fusion.net;

http://img1.ndsstatic.com;

http://lander.odessa.ua;

http://leanentrepreneur.co;

http://lostislamichistory.com;

http://mpviena.mae.ro;

http://observer.com;

http://people.exeter.ac.uk;

http://popstats.unhcr.org;

http://revista.ispri.ro (Lucian Jora, Securitatea de tip soft, Enciclopedia

relaţiilor internaţionale; Lucian Jora, Diplomaţia culturală, Enciclopedia

relaţiilor internaţionale );

http://ro.saferpedia.eu;

http://rvtruth.com;

http://securitatea-romaniei.blogspot.ro;

http://sputniknews.com;

http://thehill.com;

http://uk.reuters.com;

http://variety.com;

http://web.a.ebscohost.com;

http://www.academia.edu;

http://www.aljazeera.com;

http://www.ancex.ro;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

38 din 41

http://www.anr.gov.ro;

http://www.armyacademy.ro;

http://www.bbc.com;

http://www.breitbart.com;

http://www.ciis.org;

http://www.clr.ro;

http://www.ctbto.org;

http://www.cumfaciunsite.com;

http://www.dadalos.org;

http://www.dailymail.co.uk;

http://www.defense.gov;

http://www.defensenews.com;

http://www.descopera.ro;

http://www.ecre.org;

http://www.euronews.com

http://www.europarl.europa.eu (Rezoluţia Parlamentului European din 12

mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acţiunilor externe ale

UE (2010/2161(INI)));

http://www.filmedocumentare.com;

http://www.forbes.com;

http://www.fpdl.ro;

http://www.geopolitic.ro

http://www.history.com;

http://www.hri.org;

http://www.icanw.org;

http://www.independent.co.uk;

http://www.infosecisland.com;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

39 din 41

http://www.isn.ethz.ch;

http://www.jcs.mil;

http://www.khaama.com;

http://www.liquisearch.com;

http://www.mediafax.ro

http://www.militarytimes.com;

http://www.nbcnews.com;

http://www.nytimes.com;

http://www.pbs.org/wgbh;

http://www.phibetaiota.net;

http://www.politifact.com;

http://www.psywar.org;

http://www.realitatea.net;

http://www.rferl.org;

http://www.rmdiri.md (Valentin, Beniuc; Adriana, Beniuc, „Bazele

conceptuale şi teoretice ale fenomenului <soft power>”, nr. 3-4 (7-8),

2007, Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii

internaţionale, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M.);

http://www.sahistory.org.za;

http://www.securitatea-informatica.ro;

http://www.securitycouncilreport.org;

http://www.sferapoliticii.ro;

http://www.sipri.org;

http://www.sri.ro;

http://www.telegraph.co.uk;

http://www.theguardian.com;

http://www.timesunion.com;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

40 din 41

http://www.tolonews.com;

http://www.tubefilter.com;

http://www.un.org;

http://www.unhcr.org;

http://www.unibuc.ro;

http://www.usbcompany.co.uk;

http://www.worldatlas.com;

http://www.worldbank.org;

http://www.wow.com;

http://www.wsj.com;

https://books.google.ro;

https://corisweb.stsisp.ro;

https://scholarsbank.uoregon.edu;

https://support.google.com;

https://uimpactdotnet.files.wordpress.com;

https://unama.unmissions.org;

https://www.academia.edu (Sergiu, Căpîlnean, „Diplomaţia Publică:

Definiţie, Schimbare, Elemente”, Academia de Studii Economice, Master

Geopolitică şi Relaţii Economice Internaţionale, Bucureşti, 2012);

https://www.amnesty.org;

https://www.britannica.com;

https://www.cert-ro.eu;

https://www.fbi.gov;

https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Magdalena+Adriana+Duvenage%

2C+Intelligence+Analysis+in+the+Knowledge+Age;

https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&

ved=0CFYQFjAIahUKEwiixb6ChZDJAhUKlSwKHXugBBQ&url=http

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

41 din 41

%3A%2F%2Fwww.corectnews.com%2Fnode%2F85473%2Fsave%2Fpd

f&usg=AFQjCNG5sPjs2RSsiPs6sBbdT1nlYQ2LIw&bvm=bv.107467506

,d.bGg&cad=rja;

https://www.gov.uk;

https://www.rewardsforjustice.net;

https://www.washingtonpost.com;

https://www.whitehouse.gov;

https://www.youtube.com;

www.agerpres.ro

www.cia.gov;

www.libertysecurity.org/IMG/pdf_OSCE_Handbook.pdf.

Diverse:

***Buletin Informativ 2008 – ANCEX, Armele Nucleare. Istorie, Prezent,

Ameninţări (http://www.ancex.ro/upload/BUL.inf_2008_final.pdf);

***România – NATO. Carte Albă, Editura ROMCARTEXIM, Bucureşti,

1996;

***O.S.C.E., Handbook, Viena, 1999

(www.libertysecurity.org/IMG/pdf_OSCE_Handbook.pdf);

Interviu ProTV (difuzat la data de 22.03.2016, orele 18.56).