relații monetar-financiare internaționale

Relații monetar-financiare

internaționaleNote de curs pentru învățământul la

distanțăAutor: Conf.univ.dr. Ionela COSTICĂ

2

1.Cursul de schimb și piața valutară (noțiuni introductive)

1.1.Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul1.2. Tranzacțiile valutare1.3. Curs de schimb bilateral (la vedere și la termen) versus curs de schimb efectiv

Cuprinsul cursului: UI-1

3

2. Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional

2.1.Regimuri de curs de schimb2.2.Sistemul monetar internațional și istoria acestuia2.3. EURO și Sistemul Monetar European


4

3. Factori determinanți ai cursului de schimb și condițiile parității internaționale

3.1. Factori determinanți ai cursului de schimb3.2. Rata dobânzii și teoria parității ratei de dobândă3.3. Inflația și teoria parității puterilor de cumpărare3.4. Efectul Balassa-Samuelson


5

4. Balanța de plăți și echilibrul extern

4.1. Conturile balanței de plăți4.2. Balanța de plăți și înregistrările în

cadrul acesteia4.3. Echilibrarea conturilor balanței de

plăți


6

Cursul de schimb și piața valutară (noțiuni introductive)

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

7

INTRODUCERE

1.

8

Piața valutară reprezintă piața unde orice monedă convertibilă poate fi preschimbată în orice altă monedă. Astfel că, pornind de aici, una dintre monede este considerată moneda națională, iar cealaltă monedă implicată în tranzacție este considerată moneda străină.Exemplu:

- pe piața valutară românească, RON este moneda națională, iar EUR este valuta. În condițiile în care un stat adoptă propria

monedă, asigurându-i și un anumit grad de convertibilitate, piața valutară există.

9

Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul

1.1.

10

Definiţie:

1.1.Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul

Exemplu: EUR/RON: 4,2540

◦Raportul de schimb dintre două monede

◦Preţul unei monede exprimat în altă monedă

◦Preţul unei valute stabilit în moneda naţională (Copeland) – dacă vorbim de cotaţia directă.

Moneda străină (MONEDA DE BAZĂ)

Moneda națională(MONEDA COTANTĂ)

11

Analizând cotația de mai sus, ceea ce se află după virgulă reprezintă puncte de bază

Un punct de bază (PIP) = 0,01% sau 0,0001

EUR/RON: 4,2540

IMPORTANT!!!- Pe piața valutară se lucrează cu 4 zecimale.- În cazul Yenului japonez cotațiile se stabilesc cu două zecimale.

12

1.1.a. Convenții internaționale și particularități privind cursul de schimb Stabilirea perechilor de cotaţii are la bază standardele internaționale:

ISO currency code 4217

Cele mai utilizate cotaţii sunt recunoscute pe piața FOREX ca fiind ”the majors”:

EUR/USDUSD/JPYGBP/USDAUD/USDUSD/CHFUSD/CAD

Unele perechi de cotaţii sunt recunoscute de participanţii de pe piaţă după ”poreclele”

”CABLE”(este vorba de cotația GBP/USD – comunicarea între Marea Britanie și SUA realizându-

se în primă fază prin intermediul cablului de comunicații

13

Cursul de schimb poate fi stabilit ca fiind: 1: numărul de unități din moneda națională ce

revin la o unitate de valută = COTAȚIE DIRECTĂ Exemplu: cotația de pe piața românească – stabilește câți

lei revin la 1 euroEUR/RON: 4,2865

2: numărul de unități de valută ce revin la o unitate din moneda națională = COTAȚIE INDIRECTĂ Exemplu: cotația de pe piața londoneză– stabilește

câți USD revin la 1 GBPGBP/USD: 1,2845

Natura cotației

14

Astfel că, având cotațiile de pe piața de la Frankfurt:

EUR USDEUR - 1,29USD 0,78 -

pentru un cetățean german, -EUR/USD: 1,29 reprezintă cotație indirectă- USD/EUR: 0,78 reprezintă cotație directă.

15

putem spune că EUR s-a apreciat, iar RON s-a depreciat.

Dacă analizăm tabelul de mai jos, RON

(29oct.2010)RON

(1nov.2010)EUR 4,2664 4,2771

O creștere a cursului de schimb reflectă o apreciere a monedei de bază (moneda străină – EUR în cazul nostru).

Grad de APRECIERE/ DEPRECIERE monedă de bază:

16

În condițiile în care pe piața românească cotațiile înregistrate au fost:

stabiliți:a) gradul de depreciere a leului față de EUR

Aplicație:

RON (29oct.2010)

RON (1nov.2010)

EUR 4,2664 4,2771

Rezolvare:

,adică:

17

Pe o piață valutară se tranzacționează mai multe valute, astfel că, din punct de vedere al țării pe teritoriul căreia ne poziționăm, se pune problema determinării cursului de schimb dintre monedele considerate străine. Exemplu:Dacă se situăm în Zona euro și avem cotațiile:

◦ EUR/USD: 1,369◦ EUR/GBP: 0,8496

din punct de vedere al unui locuitor în Zona Euro cotația încrucișată (CROSS RATE) vizează raportul de schimb dintre USD și GBP

1.1.b Cotațiile încrucișate și posibilitatea de arbitraj

18

Astfel că:-pe piața Uniunii Monetare Europene

înregistrăm: GBP/USD: 1, 6113-pe piața londoneză raportul de schimb

GBP/USD este de 1,6120Existența acestei diferențe între cotații

permite obținerea unui profit fără asumarea niciunui risc. Ca urmare, vorbim de ARBITRAJUL TRIUNGHIULAR

În slide-ul următor vă prezint mecanismul arbitrajului triunghiular.

19

Presupunem că dispunem de GBP: 1000. 1) se vând 1000 GBP la cursul de

GBP/USD1,6120 ⇒1612 USD. 2) 1612 USD sunt preschimbați în EUR, la

cursul: EUR/USD: 1, 369 ⇒ 1178 EUR 3) preschimbăm EUR în GBP la cursul EUR/GBP:

0,8496 ⇒1001 GBP

Figura 1.1.

GBP

EUR USD

1

2

3

20

După cum se poate observa, câștigul este foarte mic; pe piață posibilitatea realizării arbitrajului triunghiular este rar întâlnită deoarece: există costuri de tranzacționare (BID-

ASK SPREAD: diferența dintre cursul de cursul de cumpărare și cel de vânzare practicate pe piață) În exemplul nostru am făcut abstracție de existența acestor costuri

iar pe de altă parte, în condițiile existenței unei astfel de diferențe, chiar utilizarea arbitrajului duce la anularea acestor diferențe.

21

Tranzacțiile valutare

1.2.

22

Reprezintă piața unde se pot tranzacționa diferite monede (cumpărare/vânzare de valute)

Este cea mai dinamică piață din componența piețelor financiare, fiind considerată și cea mai mare, dacă avem în vedere volumul de tranzacționare (Conform BIS Triennial Central Bank Survey (2010)– volumul zilnic de tranzacționare depășește 4 trilioane USD).

Piața valutară (FOREX) – caracteristici

23

Cele mai importante centre financiare din punct de vedere al tranzacțiilor valutare sunt:

◦ Londra (36,7% din volumul mediu zilnic de tranzacționare)◦ New York (aproximativ 18%)◦ Tokyo (6,2%).

Reprezintă cea mai lichidă piață din lume, fiind supusă unor reglementări specifice, fiind o piață OTC (participanții negociază direct unii cu ceilalți, fără existența unei case de compensații sau a unei alte instituții);

Este o piață continuă. Astfel că la ora 1200 a meridianului zero sunt deja deschise pieţele valutare de la Frankfurt (ora 700) şi Londra (ora 900). La ora 900 a meridianului zero sunt deja închise pieţele de la Tokyo, Hong Kong şi Singapore. Piaţa de la New York se deschide la ora 1300, iar cea de la Chicago la ora 1400.

24

Schema de funcționare a pieței valutare:

0 4 8 12 16 20 24

Sydney

Singapore

Tokyo

Frankfurt

Londra

New York

25

Băncile centrale Băncile comerciale (care acționează atât în nume

propriu, dar și în numele și contul clienților) Companiile comerciale (care derulează operațiuni

comerciale internaționale și, automat au nevoie de valutele necesare tranzacțiilor, spre exemplu)

Alte instituții financiare (societățile de investiții etc.) Brokerii (operatorii care derulează operațiuni în numele clienților, în schimbul plății de către aceștia din urmă a unui comision) și dealerii (derulează tranzacții în nume propriu)

Participanții pe piața valutară sunt reprezentați de:

26

Cele mai tranzacționate monedeRank Currency ISO 4217 code

(Symbol) % daily share(April 2010)

1 United States dollar USD ($) 84.9%2 Euro EUR (€) 39.1%3 Japanese yen JPY (¥) 19.0%4 Pound sterling GBP (£) 12.9%

5-6 Australian dollar AUD ($) 7.6%5-6 Swiss franc CHF (Fr) 6.4%5-6 Canadian dollar CAD ($) 5.3%7 Hong Kong dollar HKD ($) 2.4%8 Swedish krona SEK (kr) 2.2%

9-10 New Zealand dollar NZD ($) 1.6%Other Currencies 18.6%

http://en.wikipedia.org/wiki/ISO_4217

http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_dollar

http://en.wikipedia.org/wiki/Euro

http://en.wikipedia.org/wiki/Japanese_yen

http://en.wikipedia.org/wiki/Pound_sterling

http://en.wikipedia.org/wiki/Australian_dollar

http://en.wikipedia.org/wiki/Swiss_franc

http://en.wikipedia.org/wiki/Canadian_dollar

http://en.wikipedia.org/wiki/Hong_Kong_dollar

http://en.wikipedia.org/wiki/Swedish_krona

http://en.wikipedia.org/wiki/Swedish_krona

http://en.wikipedia.org/wiki/New_Zealand_dollar

http://en.wikipedia.org/wiki/Currencies_of_the_World

27

ECONOMICĂ - nevoia procurării valutei necesare derulării activității curente (spre exemplu, în cazul importatorilor, procurarea valutei pentru plata mărfurilor importate).

SPECULATIVĂ – diferențele de curs de schimb între diferite instituții, între diferite piețe la momente diferite ale zilei permit obținerea de profituri (cu sau fără asumare de riscuri: operațiuni speculative/ de arbitraj)

HEDGING – acoperirea împotriva riscului TEHNICĂ – intervențiile băncii centrale pentru a

susține cursul de schimb al propriei monede.

Motivația derulării tranzacțiilor pe piața valutară

28

OPERAȚIUNILE DE ARBITRAJ OPERAȚIUNILE SPECULATIVE (dețin cea mai mare pondere în volumul tranzacțiilor)

OPERAȚIUNILE DE HEDGING

Pieței FOREX îi sunt specifice:

29

Tipuri de tranzacții ce se pot derula pe piața FOREX

INSTRUMENTELE PIETEI VALUTARE

TRANZACTII VALUTAREPROPRIU-ZISE PRODUSE DERIVATE

- VALUTE VERSUS USD;

- TRANZACTII CROSS. - RANZACTII FORWARD DIRECTE

- SWAP FX- ARANJAMENTE

SINTETICE PE SCHIMB DE

VALUTE

- FUTURES PE VALUTE

- OPTIUNI PE VALUTE

SPOT

FORWARD

30

Cele mai simple operațiuni pe piața valutară impun cumpărarea/ vânzarea unei monede în schimbul altei monede.

Tranzacțiile:◦ destinate companiilor – vizează piața valutară

interbancară -WHOLESALE FOREX BUSINESS -

◦ destinate persoanelor fizice – RETAIL FOREX BUSINESS.

Indiferent de natura tranzacției, aceasta impune costuri de tranzacționare.

Tranzacțiile pe piața valutară

31

Indiferent de natura intermediarului, fie că este vorba de o bancă sau de o casă de schimb valutar, serviciile valutare impun costuri pentru solicitanți.

Astfel că, un prim cost este dat de natura tranzacției: cumpărare – vânzare.

Vorbim de BID – ASK spread Exemplu:

◦ BCR afișează următoarele cotațiiEUR/RON: 4,2300 – 4,3300

- 4,2300 - cursul la care BCR cumpără EUR în schimbul RON (BID RATE)-4,3300 – cursul la care BCR vinde EUR în schimbul RON (ASK RATE)

1. Un prim cost – BID-ASK SPREAD

32

Pornind de la exemplul nostru, Bid-Ask spread pe cazul BCR este:

Determinarea BID-ASK SPREAD

IMPORTANT DE ȘTIUT! Cu cât monedele sunt mai tranzacționate, cu

atât spreadul dintre cele două cotații este mai mic.

33

Se consideră următoarele cotații:Aplicație:

Currency Performance

Cotatie BID ASKEUR/RON 4,2300 4,3300EUR/USD 1,3691 1,3692EUR/JPY 113,02 113,32

Stabiliți spreadul dintre cotații și explicați nivelul acestuia.

Rezolvare:

Cursul de schimb (1.1.) Definiţie:

◦ Raportul de schimb dintre două monede◦ Preţul unei monede exprimat în altă monedă◦ Preţul unei valute stabilit în moneda naţională

(Copeland) – dacă vorbim de cotaţia directă.

Ex: EUR/RON: 4,2540 – 4,2770

Curs efectiv de schimb al valutei X (1) o medie ponderată a cursurilor de schimb

ale monedei X în monedele Y, Z, … etc. ponderarea realizându-se în funcţie de proporţiile deţinute de valutele avute în vedere în tranzacţiile comerciale internaţionale ale ţării monedei X. (trade-weighted exchange rate)

Curs efectiv de schimb al valutei X (2) Este un indice Creşterea cursului efectiv de schimb = o

cantitate mai mare de valute revine la 1 EUR

Pentru partenerii externi EUR = mai scumpă

Cursul de schimb (2)

In funcţie de natura tranzacţiei generate (market-maker):◦ curs de cumpărare

(BID)◦ curs de vânzare (ASK)

EUR/RON: 4,2532 – 4,2770

Cursul de schimb (3) In functie de numarul de monede la

care se face raportarea:◦ curs valutar determinat prin raportarea la o

singură monedă◦ curs valutar determinat pe baza unui cos de

valute (cazul DST).

Stabilirea cursului DSTValuta % Contribuţie Curs de schimb USD

echivalentEUR 34 0,4100 EUR/USD:1,39380 0,571458JPY 11 18,4000 USD/JPY:80,3900 0,228884GBP 11 0,0903 GBP/USD: 1,6066 0,145076USD 44 0,6320 USD/USD: 1 0,632000

SDR/USD: 1,577418

Cursurile de schimb luate în calcul:◦ Media dintre BID-ASK la închiderea pieţei

londoneze

In functie de metoda de determinare a cursului valutar: curs valutar bazat pe fixing; curs valutar bazat pe licitatie valutara;

curs valutar deteminat prin confruntarea cererii si a ofertei de valuta.

Stabilirea CV pe baza fixingului

Se dau următoarele ordine de tranzacţionare: ordine de vânzare:

◦ la cel mai bun curs: 2 milioane USD;◦ la curs limitat:

- USD/ROL: 360 975 mii USD;- USD/ROL: 400 1 200 mii USD;- USD/ROL: 425 2 500 mii USD;- USD/ROL: 430 1 000 mii USD;- USD/ROL: 450 500 mii USD.

ordine de cumpărare:◦ la cel mai bun curs: 2,4 milioane USD;◦ la curs limitat:

- USD/ROL: 360 1 200 mii USD;- USD/ROL: 400 1 400 mii USD;- USD/ROL: 430 920 mii USD;- USD/ROL: 450 500 mii USD.

Tipuri de ordine de tranzacţionare:

Tipuri:◦ LA CEL MAI BUN CURS (sau LA CURSUL PIEŢEI)◦ LA CURS LIMITAT

Caracteristici:◦ au prioritate în execuţie ordinele la cursul pieţei.

În funcţie de scadenţa pentru care se determină: curs valutar la vedere

◦Curs spot curs valutar la termen

◦ F = Cs + Fwd

RELAŢII ECONOMICE DE BAZĂ CE VIZEAZĂ CURSUL DE SCHIMB

(CONDIŢIILE PARITĂŢII INTERNAŢIONALE)

1

2

3

54

Unde:1 – reflectă paritatea acoperită a ratelor de dobândă2 – paritatea puterilor de cumpărare3 – reflectă relaţia internaţională a lui Fisher4 - eficienţa pieţei valutare5 – paritatea neacoperită a ratelor de dobândă

46

Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional si european


47

2. Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional

2.1.Regimuri de curs de schimb2.2.Sistemul monetar internațional și istoria acestuia2.3. EURO și Sistemul Monetar European


48

Regimuri de curs de schimb

2.1.

Reflecta modalitatile pe baza carora se pot determina cursurile valutare pe diferite piete.

2.1. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

REGIMURI DE CURS DE SCHIMB Reflecta modul in care o tara isi gestioneaza propria moneda prin raportarea la alte valute, in contextul pietei valutare.

Sunt dependente de politica monetara a tarii.

Regimuri de curs de schimb: de iure/ de factor

Apariţia regimurilor intermediare a fost determinată de:◦teamă de flotare (caz în care cursul de schimb este flexibil doar de iure)

◦teama de ancorare (cursul de schimb este fix strict de iure)

Alegerea regimului de curs de schimb:Curs de schimb fix Curs de schimb flotant

AVANTAJE

riscul valutar aferent tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor străine se diminuează

autonomia politicii monetare

se poate evidenţia o reducere a costurilor aferente finanţării internaţionale

neutralizează impactul şocurilor externe, a şocurilor generate de economia reală şi impactul inflaţiei asupra competitivităţii operaţiunilor de export

se poate înregistra şi o reducere a ratelor de dobândă interne faţă de cele de pe piaţa internaţionalămenţinându-se stabilitatea în plan valutar, dar şi în plan monetar (diminuarea ratelor de dobandă) se realizeaza o reducere a ratei inflaţiei

DEZAVANTAJE

manifestarea unor crize financiare poate genera costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica, conducând, în final la reducerea credibilităţii autorităţii monetare

lipsa unei discipline a băncii centrale

politica monetară proprie este dependentă de politica monetară aferentă ţării emitente a monedei ancore

efecte economice destabilizatoare ale speculaţiilor pe piaţa valutară

socurile externe generează presiuni puternice asupra economiei, generând costuri ridicate pentru menţinerea cursului de schimb

descurajarea comerțului internațional (comparativ cu situaţia practicării unui curs de schimb fix)

Clasificarea regimurilor de curs de schimb

Criteriile de clasificare:◦ flexibilitatea manifestată de autoritatea monetară faţă

de fluctuaţiile cursului de schimb (FMI)Fixed pegs

regimesIntermediate

group(Soft pegs)

Floating regimes(Flexible regimes)

DollarizationCurrency UnionCurrency board

Conventional fixed pegHorizontal BandCrawling pegCrawling band

Independent floatManaged float

A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES);

B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);

C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES)

TIPURI

cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabile macroeconomice.

Tipuri:- regimurile valutare ce nu dispun de un

emitent de moneda distinct, individual:- regimuri valutare bazate pe moneda altui stat

(dolarizarea, spre exemplu);- uniunile monetare.

- aranjamentele de forma consiliului monetar.

Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES)

Imposibilitatea unei autoritati monetare de a pune in circulatie propria moneda;

Cauze:◦ costurile de emisiune, ◦ lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea

puterii de cumparare, ◦ gradul redus de dezvoltatre al economiei

Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent

Elementele unei UM:◦ definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor

ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia dintre tari sau o moneda noua);

◦ convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele;

◦ constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central;

◦ reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.

Regimuri valutare bazate pe crearea uniunilor monetare

Aderarea la o Uniune Monetară (cazul nostru UME) este determinată de existenţa unor anumite avantaje:◦ pieţele naţionale aferente ţărilor membre devin mai integrate ca

urmare a reducerii costurilor de acoperire împotriva riscului valutar;

◦ grad ridicat de transparenţă a pieţelor din punct de vedere al preţurilor (fiind exprimate în aceeaşi monedă se pot face mult mai uşor comparaţii între ţări);

◦ dacă moneda UM este o monedă internaţională, aceasta poate fi impusă cu uşurinţă în tranzacţiile internaţionale, diminuîndu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro);

◦ ţările ce aspiră să adere la o UM, trebuie să se alinieze la aceasta şi din punct de vedere al ratei inflaţiei (care, în cazul UM tinde să fie redusă), ceea ce va genera o creştere a credibilităţii politicii monetare.

Uniunea monetară (avantaje)

pierderea autonomiei politicii monetare a băncii centrale, precum şi a celei de curs de schimb;

chiar dacă în plan fiscal nu se vorbeşte de o decizie centralizată, există restricţii care îngrădesc activitatea unei ţări (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, în cazul criteriilor de convergenţă la UME);

se poate înregistra şi o creştere a şomajului (generată de mutarea activităţii în zonele unde preţul forţei de muncă este mai mic) şi, în acelaşi timp şi agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe fondul liberei circulaţii a capitalurilor şi a forţei de muncă.

Uniunea monetară (dezavantaje)

Optimum currency areas are groups of regions with economies closely linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.)

Literatura de specialitate evidenţiază trei criterii generale ce definesc o zonă monetară optimă:◦mobilitatea factorilor de producţie;◦gradul de deschidere al economiei;◦gradul de diversificare al producţiei

ZONELE MONETAR OPTIME

Criterii ce trebuie îndeplinite pentru a adera la o zonă monetară optimă: Mobilitatea factorilor de producţie Gradul de deschidere a economiei; Gradul de diversificare a producţiei Integrarea financiară Existenţa unor rate de inflaţie similare Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor Integrarea politică

autoritatea monetara este obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element de rezerva.

emisiunea monetara a propriei monede trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar

Ţări ce au adoptat consiliul monetar:◦Hong Kong (1983),◦Argentina (1991), ◦Estonia (1992), ◦Lituania (1994), si ◦Bulgaria (1997)

CONSILIUL MONETAR

determinarea cursului valutar are la baza confruntarea fortelor pietei valutare:◦ fara a presupune interventia autoritatilor (free

floating) sau ◦ in conditile unei interventii a autoritatii monetare,

dar fara a impune o anumita directionare a pietei, predeterminata. (managed free floating).

REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE

1) flotarea controlata stricta a cursului valutar;

2) ancorarea valutara (soft peg);

REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE

Presupune:◦a) ancorarea fixa conventionala (conventional

fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de valute;

Ancorarea valutara (soft peg) 1

◦ b) crawling peg – caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), procent determiat:- fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata

(forward / backward looking),- fie in functie de evolutia unor principale variabile

macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a caselor de schimb valutar).


◦ c) banda orizontala de variatie (horizontal band) – caz in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de cel putin ± 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea monetara.

◦ d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.


Regimuri valutare in Romania

Unde:- 1 – ancorare conventionala a cursului valutar fata de

un cos de valute;- 2 – flotare adminstrata strict (tightly managed

floating);- 3 – backward - looking crawling peg- 4 - forward – looking crawling peg- 5 - forward – loking crawling band- 6 – flotare administrata - 7 – flotare

69

Sistemul monetar internationale

2.2.

2.2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL

1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL2. FONDUL MONETAR INTERNATIONALA şi

BANCA MONDIALĂ

CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)

Dezbaterile din cadrul acestei conferinţe au fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon, etalonului aur-devize , ca solutie a iesirii din criza.

Realizarea de rezerve de catre autoritati sub forma de aur si de valute convertibile in aur

CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS -1944)

Participanti: 45 tari. Conferinta a fost organizata pe 3 comisii:

◦ I – stabilirea articolelor acordului privind constituirea FMI – Condusa de H.D. White (USA);

◦ II – stabilirea articolelor acorsului privind constituirea BIRD- Condusa de J.M.Keynes (Marea Britanie);

◦ III – stabilirea reglementarilor in planul cooperarii monetare internationale – Condusa de Eduardo Suarez (Mexic)

Perioada de desfasurare 1 – 22 iulie 1944

Principii de funcţionare ale Sistemului Monetar Internaţional

1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR

2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE

3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII

4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE

5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR

acceptarea unanimă a etalonului aur-devize,

mai precis AUR - USD

2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE SCHIMB FIXE

determinarea unor paritati fixe;paritatile erau ajustabile;erau acceptate marje de variatie fata de USD, de +/- 1% fata de paritatea fixa

3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII

CONVERTIBILITATEA DOLARULUI; CONVERTIBILITATEA CELORLALTE MONEDE; Asigurarea statutului de convertibilitate

presupunea:◦ desfiinţarea restricţiilor în domeniul plăţilor şi

transferurilor internaţionale;◦ obligaţia băncii centrale emitente de a-şi cumpăra

propria monedă deţinută de o altă bancă centrală străină, la cererea acesteia, dacă suma respectivă provenea din operaţiuni valutare curente

4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE

Asigurarea convertirii sumelor solicitate

Asigurarea intervenţiilor pe piaţă ale autorităţilor monetare

5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

Echilibrul balantei de plati era asigurat prin echilibrul fiecarui cont in parte

Acordul de la Washington (Smithsonian Agreement)

era un acord comercial si monetar; condamna regimul cursurilor valutare

flotante, impunand sistemul „paritatilor ajustabile”:◦ definirea noilor paritati fixe:

- devalorizarea USD fata de aur cu 7,89%;- reevaluarea celorlalte monede puternice fata de dolar

(GBP +7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF +13,57%, JPY +16,88%);

◦ restabilirea regimului bazat pe cursuri fixe (+/-2,25%) – Tunelul valutar;

la nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa conduca la restructurarea sistemului monetar international.

ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODS

modificarea oficială a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preţurilor pentru aur;

legalizarea principiului schimburilor flotante;

transformarea parţială a FMI în organism de asistenţă

Legalizarea principiului schimburilor flotante

statele membre ale FMI erau obligate să adopte politici macroeconomice care să conducă la asigurarea stabilităţii preţurilor;

referinţa la aur, în ceea ce priveşte paritatea monetară, era eliminată, aranjamentele monetare generale vizând fie ancorarea de DST, fie de o altă monedă;

FMI era obligat să supravegheze politicile valutare ale ţărilor membre;

se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;

marjele de fluctuaţie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putând fi modificate în funcţie de evoluţiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul plăţilor.

2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

a luat nastere la 29 decembrie 1945, cand 29 de tari au ratificat statutul acestuia.

FMI si-a inceput activitatea din 1 martie 1947. Avea in vedere cooperarea monetara

internationala si asigurarea mentinerii echilibrului extern al tarilor membre.

Formarea resurselor financiare

Membri: 186 tari;Staff-ul: 2478 membri din 143 tari;Resursele formate pe baza cotei de participare: 325 miliarde USD (31 martie 2009)

CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA RESURSELOR FMI

25% -aur (până în 1979); de la această dată locul aurului a fost preluat de DST sau alte valute forte.

75% - moneda naţională

ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMI

atribuirea unui număr de voturi:◦ 250 de voturi, indiferent de mărimea

subscrierii + cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din cotă ce echivalează cu 100.000 DST. - SUA - 371.743 voturi (16,83%) - România -10.552 voturi (0,49%)

acces la finanţare (anual 100% la 300% contributie);

alocări gratuite de DST

Atribuirea numărului de voturi

SUA - 371743 voturi (16,77%); Japonia - 133378 voturi (6,02%); Germania - 130332 voturi (5.88%); Franta - 107635 voturi (4.86%); Marea Britanie

- 107635 voturi (4.86%);La acestea se adauga 19 grupe de decizie

(16 grupe efective si 3 tari: China, Emiratele Arabe, Federatia Rusa)

Atribuirea numărului de voturi

Romania nu dispune de drept individual de vot, fiind inclusa in grupa coordonata de Olanda.◦ Armenia 1170◦ Bosnia si Hertegovina 1941◦ Bulgaria 6652◦ Croatia 3901 ◦ Cipru 1646 ◦ Georgia 1753 ◦ Israel 9532 ◦ Macedonia 939◦ Moldova 1482 ◦ Olanda 51874 ◦ Romania 10552 ◦ Ucraina 13970

OBIECTIVELE FMI (1)

stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar international bazat pe cursuri valutare stabile si, implicit, promovarea cooperarii monetare internationale;

asigurarea functionarii comertului international pe fondul eliminarii oricaror restrictii;

apararea si promovarea expansiunii echilibrate a comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca;

finanţarea deficitelor temporare ale balanţelor de plăţi ale ţărilor membre;

coordonarea în plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care să conducă la echilibrarea balanţelor de plăţi;

acordarea de asistenţă tehnică în plan valutar; acordarea de credite pentru susţinerea cursurilor

valutare ale monedelor naţionale; realizarea unei supravegheri ferme a politicilor

valutare ale ţărilor membre; stabilirea unui sistem multilateral de plăţi între

ţările membre care să elimine, pe cât posibil, restricţiile valutare care influenţează comerţul internaţional

OBIECTIVELE FMI (2)

ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL

OPERATIUNI CURENTE:◦TEHNICA TRAGERILOR;◦TRANSA REZERVEI.

ASITENTA FINANCIARA

Asistenţa financiară propriu-zisă

distincţie clară între natura deficitelor balanţei de plăţi:◦ din punct de vedere al perioadei de manifestare:

- temporare sau durabile (reversibile sau ireversibile);◦ din punct de vedere al caracterului acestora:

- Structurale (impun programe de ajustare)- Conjuncturale (impun programe de stabilizare).

Finalitatea finanţării:◦ajustarea lentă a economiilor ca urmare

a şocurilor macroeconomice;◦generează deblocarea altor finanţări

externe;◦poate asigura prevenirea crizelor.

Formă nouă de finanţare: Linia de credit flexibilă

Flexibilizare a finanţării

Acordarea finanţării echivalează cu acceptul din partea beneficiarului a programului de ajustare a politicilor economice şi financiare care să conducă la eliminarea cauzelor care au generat dezechilibrele.

Acceptarea condiţiilor echivalează cu acordarea garanţiei de rambursare a creditului

Condiţii pentru acordarea finanţării

Toate condiţiile sunt incluse în:◦ scrisoarea de intenţie;◦ memorandumPentru cazul Romaniei a se vedea:

http://www.imf.org/external/np/loi/2009/rou/090809.pdfCondiţii:- măsuri prealabile (de realizat inaintea acordării) – programul de măsuri

propus de ţara beneficiară;- îndeplinirea criteriilor:

- cantitative (ex: un anumit nivel al rezervelor internaţionale, un plafon al activelor interne nete ale BC, un plafon al împrumuturilor de stat);

- structurale (pot viza ameliorarea funcţionării sistemului financiar, reforma sistemului de securitate socială...)

- clauze de consultare în ceea ce priveşte inflaţia;- evaluarea periodică a programului.

http://www.imf.org/external/np/loi/2009/rou/090809.pdf

Facilităţi de credit: ◦ PREFERENŢIALE (Pentru ţări cu venituri reduse):

- Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei- Facilitatea privind Socurile Externe

◦ NEPREFERENŢIALE- Acorduri stand-by;- Facilitatea Extinsa - Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor - Facilitatea de Finantare Compensatorie

Asistenţă financiară de urgenţă (sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala)

Finanţarea FMI:

FMI SI ROMANIA

Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972.

Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala.

Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.

Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.

FMI şi România

TipulAcordului

DataAprobarii

Dataexpirarii saurezilierii

Suma aprobata(milioane SDR)

SumaTrasa(ml.SDR)

Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.00 Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.10 Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.50 Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.10 Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.70 Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.30 Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.60 Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75 Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.00 Stand-bypreventiv

07/07/04 07/07/06 250.0 0Nefinaliz.

Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11,443.0 4,370.00

Romania: Acordul Stand-By2009

Acces: 11,443 miliarde DST.Durata: 24 luni.Etapizare:

- 4,37 miliarde DST au fost disponibilizate dupǎ aprobarea acordului de cǎtre Consiliul Director pe data de 4 mai 2009.

- A doua transa, conditionata de finalizarea prime evaluari = in valoare de 1,718 miliarde DST.

- Urmǎtoarele şase tranşe trimestriale sunt conditionate de finalizarea evaluarilor trimestriale urmatoare incepand cu 15 decembrie 2009 si sfarsind cu 15 martie 2011, vor fi in suma de 5,355 miliarde DST.

◦Criterii cantitative de performanţǎ- un plafon pentru variaţia activelor externe nete.- un plafon al arieratelor interne ale bugetului general

consolidat- un plafon pentru soldul cash al bugetului general

consolidat- un plafon al garanţiilor bugetului general consolidat- neacumularea de arierate la datoria externa.

◦Tinta cantitativa indicativa- Cheltuielile curente primare ale bugetului general

consolidat.◦O marja de consultare în jurul ratei

inflatiei (det. pe baza preturilor de consum la 12 luni).

◦Preconditii- aprobarea masurilor fiscale convenite pentru 2009,

inclusiv a bugetului rectificat pe 2009.

CONDITIONALITATI

Obiective structurale◦ aprobarea legislatiei revizuite privind salarizarea unitara in sectorul

public. Pana la 30 octombrie 2009.◦ prezentarea in Parlament a legislatiei responsabilitatii fiscale si

intocmirea unui plan de implementare a acesteia. Pana la 30 noiembrie 2009.

◦ aprobarea amendamentelor la legislatia bancara si la legislatia de lichidare pentru a consolida cadrul de restructurare a bancilor, consultare cu FMI. Pana la 31 martie 2010.

◦ aprobarea legislatiei revizuite a pensiilor. Pînǎ la 31 decembrie 2009.◦ aprobarea bugetului convenit pentru 2010. Pana la 31 decembrie

2009.◦ aprobarea reformelor administratiei fiscale. Pana la 31 martie 2010.◦ aprobarea reformelor in domeniul finantelor autoritatilor publice si

IS. Pana la 30 iunie 2010

MAI MULTE INFORMAŢII PE:http://www.fmi.ro/index.php?programs&pid=5&lg=ro

Sistemul Monetar European

2.3.

101

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

1. Etapele constituirii SME2. Uniunea Monetară Europeană

şi condiţii de aderare3. Banca Centrală Europeană

Etape

1. Constituirea (în anii ’50) a:◦ Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului◦ Comunităţii Europene a Energiei Atomice◦ Comunităţii Economice Europene

2. 1967 – fuziunea celor 3 = Comunitatea Ecoomică Europeană (Tratatul de la Roma)

Tratatul de la Roma realizarea unei uniuni vamale prin intermediul

căreia ţările CEE să fie protejate de concurenţa celorlalţi participanţi de pe piaţă;

asigurarea circulaţiei libere a capitalurilor, forţei de muncă;

realizarea unei politici agrare la nivelul comunităţii, care se protejeze producătorii Comunităţii de restul producătorilor de pe piaţă ce obţin produsele agricole la preţuri mult mai mici.

In plan valutar Aparitia şarpelui valutar prin intermediul

căruia se urmăreau:◦ evoluţiile monedelor din cadrul SME faţă de

dolarul american (marja de fluctuaţie fiind de +/-2,25%);

◦ marjele de fluctuaţie ale monedelor din cadrul SME între ele (marja de fluctuaţie admisă fiind de +/- 4,5%).

Consiliul Monetar de la Bruxelles (1978) Crearea SME Ţări participante: Franţa, Germania, Belgia,

Italia, Danemarca, Olanda, Luxemburg şi Anglia

Adoptarea monedei europene ECU Susţinerea cursului valutar al propriei

monede viza intervenţii directe pe piaţă ale autorităţii monetare emitente

Etapa I - ERM I Elementele aranjamentului:

◦ ECU – monedă compozită ◦ Stabilirea mecanismului de schimb valutar (Curs

valutar fix bazat pe un curs plafon şi planşeu)◦ Crearea European Monetary Cooperation Fund

(1973) – rol important în menţinerea sub control a ratelor de schimb

Structura ECUCurrency 13.03.1979-

16.09.198417.09.1984-

21.09.198921.09.1989-

31.12.1998BEF 9.64% 8.57% 8.183%DEM 32.98% 32.08% 31.955%DKK 3.06% 2.69% 2.653%ESP - - 4.138%FRF 19.83% 19.06% 20.316%GBP 13.34% 14.98% 12.452%GRD - 1.31% 0.437%IEP 1.15% 1.20% 1.086%ITL 9.49% 9.98% 7.840%LUF - - 0.322%NLG 10.51% 10.13% 9.98%PTE - - 0.695%

Raportul Delors (1988) Consiliul European mandateaza aşa-

numitul Cimitet Delors pentru elaborarea proiectului privind UME.

Aprobrarea Raportului Delors – 1989◦realizarea UME în 3 etape:

- 1. reducerea discrepanţelor dintre ţările membre (la nivelul politicilor macroeconomice), eliminarea restricţiilor privind integrarea financiară, intensificarea cooperării monetare

- 2. constituirea cadrului instituţional al UME şi asigurarea convergenţei economice

- 3. stabilirea parităţilor fixe şi trecerea la moneda unică

Tratatul de la Maastricht (1992)

amendamente şi adnotări pe cele trei Tratate adoptate iniţial, Comunitatea Economică Europeană devenind din acest moment Comunitatea Europeană.

prevederi referitoare la autorităţile politice şi juridice;

prevedere referitoare la politica valutară comună;

reguli speciale privind politica socială.

Calendarul adoptării EURO1. 1 noiembrie – 31 decembrie 19932. 1 ianuarie 1994 – 1 ianuarie 19993. 1 ianuarie 1999 – 1 ianuarie 20024. 1 ianuarie – 1 iulie 2002

Caracteristici:◦ stoparea monetizării deficitelor bugetare◦ eliminarea restricţiilor privind circulaţia

capitalurilor între ţările membre◦ lărgirea cooperării dintre băncile centrale◦ libera utilizare a ECU

Eveniment:◦ Intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht

1. 1 noiembrie – 31 decembrie 1993

2. 1 ianuarie 1994 – 1 ianuarie 1999

Crearea Institutului Monetar European (predecesorul BCE)

Austria, Finlanda si Suedia devin membre UE◦ Rol: asigurarea trecerii la moneda unică - Euro

Eveniment: Selecţia ţărilor ce au fost incluse in Zona Euro: Austria, Belgia, Franţa, Finlanda, Germania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania

Stabilirea denumirii monedei europene Consiliului European de la Madrid (1995) Propuneri:

◦ „ducat”, „ecu”, „florin”, „franc”◦ sau cea de utilizare a euro ca prefix la valute

existente (de exemplu „euromarca”) Decizie: simplu ”EURO”

3. 1 ianuarie 1999 – 1 ianuarie 2002 Constituirea Zonei Euro şi adoptarea

monedei unice EURO ECB ia locul Institutului Monetar European Eveniment: din 4 ianuarie 1999 tranzacţiile

pe piaţa financiară nu se mai derulează în monedele statelor membre UME

4. 1 ianuarie 2002 – 1 iulie 2002 Încheierea procesului de punere în circulaţie

a monedei europene Eveniment: 1 iulie 2002 monedele ţărilor

membre UME nu mai au capacitate liberatorie

Convergenţa nominală un grad înalt de stabilitate a preţurilor

finanţe publice solide un curs de schimb stabil rate scăzute și stabile ale dobânzilor pe termen lung

Criteriile de convergenţăCRITERIUL CONDIŢIA DE ADERARE

DEFICITUL BUGETAR

Raportul între deficitul bugetar prevăzut sau efectiv şi PIB nu poate depăşi 3%, doar dacă: - raportul a fost diminuat în mod substanţial şi constant tinzând către nivelul impus; - depăşirea nivelului impus este temporară şi excepţională, fiind, însă, în apropierea nivelului impus.

FINANŢELE PUBLICE

DATORIA PUBLICĂ

Raportul între datoria publică şi PIB nu poate depăşi 60%, iar dacă nu, acest raport trebuie să tindă către nivelul impus.

INFLAŢIA Asigurarea stabilităţii preţurilor, rata medie a inflaţiei, observată pe o perioadă de 1 an, să nu depăşească cu mai mult de 1,5% pe cele aferente a 3 ţări cu cele mai bune performanţe.

MECANISMUL VALUTAR

Pe parcursul a doi ani moneda analizată să nu fi înregistrat devalorizări puternice care să genereze grave tensiuni.

RATA DOBÂNZII PE TERMEN LUNG

Rata dobânzii pe termen lung (observată pe o perioadă de un an) să nu depăşească cu mai mult de 2% cele mai bune 3 performanţe în domeniu.

Criteriile de convergentă: http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf

http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf

1 ianuarie 1999

1 ECU = 1 EUROUSD/ECU = 1.1042128

(1 ian.1999) 1 EURO =40.3399 Belgian francs1.95583 Deutsche Mark

340.750 Greek drachmas166.386 Spanish pesetas

6.55957 French francs0.787564 Irish pounds

1,936.27 Italian lire40.3399 Luxembourg francs

2.20371 Dutch guilders13.7603 Austrian schillings

200.482 Portuguese escudos5.94573 Finnish markkas

Cronologia integrării europene: UEAnul Organizatia Nr ţări participante Tări participante

1952 - Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului

- Comunităţii Europene a Energiei Atomice 6

Belgia, Germania,

Franţa, Italia, Luxemburg,Olan

da1958 - Comunitatea Economică Europeană

1973

Extinderea CEE3

Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

1981 1 Grecia

1986 2 Spania ,Portugalia

1986 CEE devine Uniunea Europeană

12

1995

Extindere UE

3 Austria, Finlanda, Suedia

2004 10Cehia, Estonia, Cipru, Letonia,

Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia

2007 2 RomaniaBulgaria

Banca Centrală Europeană - Rol Definirea politicilor la nivelul Eurosistemului Stabilirea, coordonarea şi monitorizarea operaţiunilor de

politică monetară la nivelul Eurosistemului Emisiune monetară – stabileste strategia in acest sens,

coordonează şi monitorizează emisiunea monetară Intervenţii pe piaţa forex alături de băncile centrale

naţionale Asigură cooperarea monetară internaţională şi

europeană Monitorizează riscurile financiare Coordonează gestionarea rezervelor valutare la nivelul

Eurosistemului Asigurarea sistemului de decontare la nivel european

Factori determinanți ai cursului de schimb si conditiile paritatilor internationale


130

3. Factori determinanți ai cursului de schimb și condițiile parității internaționale

3.1. Factori determinanți ai cursului de schimb3.2. Rata dobânzii și teoria parității ratei de dobândă3.3. Inflația, teoria parității puterilor de cumpărare si cursul real de schimb3.4. Efectul Balassa-Samuelson


131

Factori determinanti ai cursului de schimb

3.1.

132

133

Cursul de schimb de echilibru se modifică in timp ca urmare a modificarii curbei cererii si a ofertei.

Factorii care determina modificarea curbelor cererii si a ofertei de valuta pot fi grupati in:◦ Factori economici (ce vizează activitatea economica,

comerciala – trade-related factors), precum:- diferentialul de inflatie- diferentialul de venit- Implicarea statului pe piata valutara

◦ Factori financiari, precum:- Diferentialul de rata de dobanda- Retsrictii impuse pe piala legate de circulatia capitalurilor

Factori determinanti

DIFERENTIALUL DE INFLATIE:◦ Ce se intampla daca inflatia din Romania

creste substantial comparativ cu zona Euro? Creșterea inflatiei in Romania conduce la:

◦ COMERCIAL:- Creșterea cererii romanesti pentru bunuri din zona Euro

si scaderea cererii europene pentru bunuri din Romania (ca urmare a cresterii preturilor pe piata romaneasca)

◦ MONETAR:- Cresterea cererii de euro de pe piata romaneasca in

defavoarea monedei nationale, ceea ce conduce la deprecierea RON.

134

Factori economici

DIFERENTIALUL DE VENIT◦ Cresterea PIB mai rapid in Romania, decat in Zona

euro conduce la creșterea veniturilor populatiei din zona vizata ⇒ cresterea veniturilor genereaza o stimulare a consumului ceea ce va conduce la cresterea cererii romanesti. In conditiile in care oferta interna (pe termen scurt nu este elastica, ca urmare nu se poate modifica), acoperirea deficitului de oferta genereaza majorarea importurilor ⇒ cresterea cererii romanesti de produse din zona euro.

135

Factori economici

IMPLICAREA STATULUI◦ Existenta deficitului bugetar, situatia

finantelor publice, determina statul sa devina participant activ pe piata monetara si valutara:- Pe piata monetara: imprumuturi pentru acoperirea

deficitelor zilnice - Pe piata valutara: preschimbarea valutei obtinuta

din imprumuturi externe◦ Impunerea de restrictii in plan comercial

(bariere comerciale, modificari de accize si taxe)

136

Factori economici

RATA DE DOBANDA, CREDITUL SI MASA MONETARA◦ Modificarile ratei de dobanda de pe piata determina

modificarea comportamentului investitorilor. In conditiile in care rate de dobanda de pe

piata romaneasca este mult mai mare decat cea din zona Euro, leul romanesc este mult mai atractiv decat moneda europeana ⇒

- PE TERMEN SCURT:- Creste cererea de lei ⇒aprecierea monedei

nationale

137

Factori monetari

⇒

EVOLUTIA RATELOR DE DOBADA la nivelul unei economicii și EVOLUTIA MASEI MONETARE (controlul acesteia) CERC VICIOS AL POLITICII MONETARE:- din punct de vedere al fluxurilor financiare:

- INTRARI DE CAPITAL- din punct de vedere al politicii monetare:

- ANTICIPARI PRIVIND CRESTEREA PRESIUNILOR INFLATIONISTE

Luarea în considerare a ratei reale a dobanzii

138

Factori monetari

⇒

Cercul vicios al politicii monetare

Expansiunea bazei monetare si a agregatelor monetare

(Cresterea M)

Intrari de capital

Dobanzi interne mari (accentuarea diferentialului

de dobanzi)

Presiune pe curs de schimb (aprecierea monedei nationale)

Interventii ale BC pe piata valutara

Cresterea ratei de dobanda

Operatiuni de sterilizare a mesei

monetare

Presiuni inflationiste

Cursul de schimb este influentat si de alti factori, precum:◦ factori militari;◦ factori politici;◦ factori psihologici;◦ factori legati de situatie economica mondiala (o

criza internationala influenteaza puternic tarile in curs de dezvoltare si, mai ales tarile cu o economie deschisa, de talie mica – Cazul Romaniei)

140

Alti factori

Rata dobanzii si teoria paritatii ratelor de dobanda

3.2.

141

Teoria paritatii ratelor de dobanda a foat conceptualizata pentru prima data de J.M Keynes:◦Cursul de schimb la termen tinde sa se ajusteze la paritatea ratelor de doband

sau◦Modificarea cursului de schimb al unei valute este determinat de diferentialul ratelor de dobada

142

Initiator:

Piata valutara = ECHILIBRU atunci cand pe piata monetara depozitele aferente tuturor monedelor genereaza aceeasi dobanda (determinata cu aceeasi unitate de masura)

Altefel spus: indiferent de moneda in care realizam plasamentul, rezultatul acestuia este acelasi.

143

Conditiile de echilibru:

CONDITIA DE EGALITATE A RATELOR DE DOBANDA EVALUATE CU ACEEASI UNITATE DE MASURA

PENTRU DEPOZITELE DENOMINATE IN ORICE VALUTA

Conditii de valabilitate:◦ depozite perfect substituibile◦ prezinta acelasi risc;◦ prezinta aceeasi maturitate

144

Paritatea ratelor de dobanda =

Daca presupunem ca avem 2 depozite:◦ unul in RON◦ si unul in EUR, aplicarea conditiei de echilibru presupune:

145

Teoria:

𝒊𝑹𝑶𝑵= 𝒊𝑬𝑼𝑹+∆(%)𝑺𝒆

unde:

∆(%)𝑺𝒆 = 𝑺𝟏 − 𝑺𝟎𝑺𝟎

Modificarea anticipata a cursului spot in momentul 1 fata de momentul 0. (apreciere/ depreciere)

146

Teoria: Situatii:

◦ daca investitorul anticipeaza o apreciere a monedei nationale (in cazul nostru RON), atunci:

◦ daca investitorul anticipeaza o depreciere a monedei nationale (in cazul nostru RON), atunci:

Argument: Investitorul trebuie sa fie incurajat sa investeasca intr-o moneda care se anticipeaza ca se va deprecia (pentru a se mentine puterea de cumparare)

Piata valutara = ECHILIBRU atunci cand se verifica TEORIA PARITATII RATELOR DE DOBANDA

Teoria paritatii ratelor de dobanda reprezinta o conditie de echilibru atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

147

Conditia de echilibru

Pe piata romaneasca iRON = 7,5%, iar iEUR = 3,5%. Daca se anticipeaza o depreciere a RON de 8,2%, atunci:◦ Rezultatul plasamentului in EUR (evaluat in RON) va

fi: iEUR + Δ(%)Se = 3,5% + 8,2% = 11,7%

Ca urmare piata valutara este dezechilibrată, ceea ce va determina:- cresterea cererii pentru moneda EUR si o scadere a cererii pentru moneda nationala

148

Exemplu:

Pornind de la exemplul anterior, in conditiile in care pe piata valutara este dezechilibrata, plasamentul realizat intr-o moneda este diferit de plasamentul realizat in alta moneda.

Ca urmare, exista posibilitatea ca un activ financiar sa fie mai atractiv decat un produs similar.

149

PARITATEA NEACOPERITA A RATELOR DE DOBANDA

Astfel ca, daca , pe piata exista oportunitati de arbitraj nevalorificate, exista elemente de incertitudine.

Ca urmare, in relatia

Se = este singurul element incert, generator de riscuri

Ca urmare, plasamentul in RON este cert, in timp ce plasamentul in EUR = incert. ⇒ TEORIA PARITATILOR NEACOPERITE ALE RATELOR DE DOBANDA

150

UIP

Eliminarea restrictiilor in ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor ⇒ necesitatea acoperirii impotriva riscului.(ELIMINAREA INCERTITUDINII LEGATE DE CURSUL VALUTAR LA TERMEN)

Ca urmare:

unde:

151

CIP = paritatea acoperita a ratelor de dobanda

Altfel spus, randamentul inregistrat pe piata valutara trebuie sa fie egal cu randamentul inregistrat pe piata monetara (diferenta dintre ratele de dobanda).

Daca:◦ F < S0 ⇒ DISCOUNT (deprecierea valutei)◦ F > S0 ⇒ PREMIUM (aprecierea valutei)

152

CIP

In conditiile in care anticiparile privind evolutia cursului de schimb la termen determina un nivel al cursului de schimb egal cu cel determinat in momentul t0 (F), PIATA VALUTARA ESTE EFICIENTA

153

UIP = CIP ?

Preturile reflecta toata informatia disponibila si, in consecinta, nu exista oportunitati de profit neexploatate

154

Piata eficienta:

Daca unii participanti de pe piata detin informatii care nu sunt disponibile tuturor si, ca urmare, nu sunt incluse in cursul forward.

Daca - relatie de echilibru:◦ toate anticiparile legate de evolutia cursului de

schimb ar trebui incluse in cursul Fwd◦ oricine ar dori sa cunoasca nivelul viitor al

cursului de schimb spot, ar putea sa foloseasca informatia legata de nivelul cursului Fwd (disponibila pe piata)

155

Autor: E. FAMA (1970) – evidentiaza eficienta pietei de capital

Conditii:◦ exista un numar suficient de agenti rationali ce

urmaresc maximizarea profitului;◦ inexistenta barierelor de tranzactionare sau a

costurilor de tranzactionare◦ agentii ajusteaza instantaneu preturile astfel incat

sa includa toate informatiile ajunse pe piata;◦ agentii sunt neutrii la risc

156

Teoria petei eficiente

SLABA- Preturile din momentul prezent reflecta toate informatiile in preturile anterioare

SEMI-FORTE- Preturile include informatiile trecute si

informatia publica disponibila la momentul respectiv (inflatie, somaj, nivel al ratei de dobanda)

FORTE- Preturile includ informatiile trecute, cat si

informatia publica si privata prezenta.

157

Grade de eficienta:

Rata inflatiei, teoria paritatii puterilor de cumparare si cursul real de schimb

3.3.

158

Indiferent de piata pe care ne situam, pretul aceluiasi produs, evaluat cu aceeasi unitate de masura este acelasi.

Autor:◦GUSTAV CASSEL (1918)

La baza acestei teorii se afla LEGEA PRETULUI UNIC

159

Teoria paritatii puterilor de cumparare

Daca doua bunuri, pe doua piete diferite, sunt identice, atunci vor avea acelasi pret (evaluat cu aceeasi unitate de masura)

Ca urmare, pe termen lung, cursul de schimb tinde catre nivelul de echilibru determinat conform relatiei de mai sus (arbitraj).

160

Legea pretului unic

Spre deosebire de Legea pretului unic, teoria PPP vizeaza un cos reprezentativ de produse.

TEORIA PPP:◦ Reflecta egalitatea dintr pretul in RON al cosului

de consum repreznetativ din Romania si pretul in lei al cosului de consum din zona EUR

◦ In aceste conditii, puterea de cumparare a RON este aceeasi, atat in Romania, cat si in Zona Euro.

161

Teoria PPP

Cresterea preturilor in Romania ⇒ scade puterea de cumparare a RON ⇒ o depreciere proportionala a monedei nationale

⇒ scade cererea din ZE pentru bunurile romanesti, deprecierea monedei nationale si, deci, alinierea cursului de schimb la nivelul determinat pe baza PP

162

ABSOLUTA:

Determinarea SPPP ridica probleme, deoarece indicii de pret:◦ nu contin aceleasi informatii la nivelul celor doua

tari analizate.◦ difere ca modalitate de deteminare (indice cu

baza fixa, cu baza in lant) RELATIVA:

163

Forme ale PPP

Piete financiare sunt perfecte:◦ absenta controlului administrativ;◦ absenta costurilor de tranzactionare;◦ absenta fiscalitatii

Pietele bunurilor sunt perfecte; Structura consumului este identic

In conditiile in care inflatia este foarte mica in tara cu care se face comparatia, relatia PPP se poate aproxima ca fiind:

164

Ipoteze ale teoriei:

Modificarea relativa a cursului de schimb (la termen) este determinata de diferentialul de inflatie dintre cele doua tari

Ca urmare, daca inflatia in Romania creste, comparativ cu ZE, moneda nationala se va deprecia.

165

Teoria PPP

Existenta barierelor comerciale Structurarea bunurilor in comercializabile si

necomercializabile Practicile monopoliste si oligopoliste

(preturile fiind stabilite diferit, in fucntie de piata)

Diferente in ceea ce priveste masurarea indicilor de pret.

166

De ce cursul de schimb se abate de la nivelul deteminat pe baza PPP?

De multe ori se aprecieaza ca evolutia cursului nominal de schimb influenteaza competitivitatea externa a unei tari. Elementul pe baza caruia putem aprecia acest aspect este, insa, CURSUL REAL DE SCHIMB.

= cursul nominal de schimb ajustat cu nivelul preturilor inregistrate in cele doua tari care se compara.

= reflecta pretul relativ al unui cos de bunuri

167

Cursul real de schimb

Cand moneda nationala se depreciaza, suntem tentati sa spunem ca exporturile cresc si importurile scad si, ca urmare, economia romaneasca devine mai competitiva pe piata externa, conducand, astfel, la reducerea deficitului de cont curent.

Afirmatia este adevarata doar pe termen scurt (preturile aferente tranzactiilor internationale fiind fixe).

Importurile si exporturile sunt influentate, in realitate, de evolutia lui Q

168

Q versus S si competitivitatea externa

Competitivitatea unei economii pe piata externa este influentata de modul in care evolueaza preturile pe cele doua piete care se compara.

Deci evolutia soldului contului curent este influentata atat de cursul nominal de schimb, cat si de evolutia preturilor pe cele doua piete.

169

Q versus S si competitivitatea externa

Scaderea cursului real de schimb ⇒ pretul cosului european de bunuri este mai mic comparativ cu cel romanesc. Bunurile europene sunt mai ieftine decat cele romanesti:⇒ sunt stimulate importurile romanesti din ZE

⇒ creste puterea de cumparare a leului in ZE.

⇒ creste deficitul de cont curent

170

Aprecierea reala

Efectul Balassa - Samuelson

3.4.

171

Autori (1):Bela Balassa:

◦economist maghiar (1928 – 1991)◦doctorat in economie obtinut la Yale University

◦profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins

Autori (2):Paul Anthony Samuelson (1915-2009)◦Nascut in 1915 (Indiana -SUA)◦Doctorat in cadrul Universitatii Harvard (unde a avut ca profesori pe Schumpeter, Leontief)

◦Din 1947 profesor la MIT

Paul Anthony Samuelson (2)Premiul Nobel pentru Economie (1970) – primul american care a câştigat acest premiu

“for the scientific work through which he has developed static and dynamic economic theory and actively contributed to raising the level of analysis in economic science".

Efectul Balassa- Samuelson (1)

Modelul cunoscut sub denumirea de “Efectul Balassa- Samuelson”

(sau Efectul Harrod–Balassa–Samuelson sau

Efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–

Bhagwati

Efectul Balassa- Samuelson (2)a fost realizat independent de cei doi economisti în 1964 ca alternativă la teoria parităţii puterilor de cumpărare, privind modul de determinare pe termen lung a cursului de schimb.

De ce un nou model? Pentru a explica diferenţele de preţuri ce

se înregistrează pe două pieţe diferite şi mai exact, pentru a explica de ce nivelul preţurilor este mai mare în cazul ţărilor dezvoltate decât în cazul ţărilor în curs de dezvoltare

Critica teoria PPP, deoarece aceasta nu ţine cont de structura bunurilor şi serviciilor la nivelul unei economii şi, ca urmare, nici de variaţiile diferite de preţuri la nivelul acestora

De ce un nou model? (2) Ulterior modelul privind efectul Balassa

Samuelson vine să explice şi alte aspecte care vizează ţările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate:◦tendinţa de apreciere în termeni reali a monedelor ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a evoluţiei preţurilor T şi NT

◦Inflaţia mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare faţă de cea din ţările dezvoltate

Ipotezele modelului: Economia unei ţări este împărţită în două

sectoare: ◦TRADEBLES (T)◦NONTRADEBLES (NT)

Preţurile în sectorul T sunt influenţate de piaţa internaţională (în condiţiile în care fenomenul de globalizare este tot mai manifest)

Salariile din cele două sectoare tind să se egalizeze

Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (1)

Preţurile în sectorul T din ambele economii care se compară (una dezvoltată – ex. Zona Euro, alta în curs de dezvoltare – ex. România) sunt asemănătoare◦ DE CE? (derularea operatiunilor de comert

exterior) Productivitatea muncii în cele două ţări este

diferită (WTD>WTCD) ◦Care este efectul asupra preţului forţei de muncă în cele două

ţări?


WT(RO) < WT(ZE), dar ca urmare a competitiei internationale si pe masura asigurarii convergentei, diferenţialul de productivitate în domeniul T se diminuează

Pe piaţa forţei de muncă, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifestă tendinţa de egalizare a preţului acesteia, indiferent de sectorul economic.

CAUZE:Competiţia internaţională;Infuzia de capital străin şi tehnologie (FDI)


Ca urmare, dacă:- PT (TD)≈ PT (TCD)

şi- PNT (TD)> PNT (TCD)

atunci, diferenţele majore dintre cele două ţări din punct de vedere al preţurilor nu se vor înregistra la nivel tradeble, ci la nivel nontradeble.

Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de:

Investiţiile străine directe care pot duce la creşterea productivităţii şi în sectorul NT

Creşterea nivelului de trai care conduce la creşterea cererii de produse NT

DAR WNT nu poate depăşi WT, iar creşterile salariale vor fi mai mari în sectorul T decât în cel NT.

Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de: (2)

2 factori esenţiali:◦mobilitatea forţei de muncă:- din sectoarele cu salarii mai mici (NT)

către cele cu salarii mai mari (T)◦puterea sindicatelor- presiuni pentru creşterea salariilor cât

mai aproape de cele din sectorul T- acoperirea prin salarii a creşterilor

anticipate de preţuri

Efectele egalizării ST≈ SNT

Cheltuielile în sectorul NT sunt trecute pe costuri → creşterea preţurilor în sectorul NT (noi presiuni inflaţioniste)

Concluzie:◦Cu cât diferenţialul de W este mai mare între T şi NT cu atât creşterea preţurilor pe segmentul NT va fi mai mare → creşterea inflaţiei în ţara vizată (creşterea IP)

BALANTA DE PLATI SI ECHILIBRUL EXTERN


188

4. Balanța de plăți și echilibrul extern

4.1. Conturile balanței de plăți4.2. Balanța de plăți și înregistrările în

cadrul acesteia4.3. Echilibrarea conturilor balanței de

plăți


189

Conturile balantei de plati

4.1.

190

Definitie: Tablou sintetic sub formă contabila, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, pe parcursul unui interval de timp (de regulă 1 an) (FMI _ Manualul privind BP)

Evidenţiază toate tranzacţiile care au loc, la un moment dat, între rezidenţii unei ţări şi restul lumii.

Înregistratrea operaţiunilor în balanţa de plăţi are la bază principiul înregistrării în partidă dublă;

Se înregistrează două grupe mari de tranzacţii:◦ cu bunuri şi servicii (CONTUL CURENT);◦ cu active (CONTUL DE CAPITAL SI FINANCIAR).

Evindeţiază fluxurile financiare aferente relaţiilor internaţionale ale unei economii cu restul lumii.

Caracteritstici:

Structura balantei de plăți - 2009 (mil EUR)

Credit Debit Net 1. CONTUL CURENT 44055 48968 -4913 A Bunuri și servicii 36148 43311 -7163

- Bunuri 29084 35955 - 6871 - Servicii 7064 7356 -292

B Venituri 1188 3090 -1902 C Transferuri curente 6718 2568 4150

2. CONTUL DE CAPITAL ȘI FINANCIAR

76672 70789 5883

A Contul de capital 992 346 646 B Contul financiar 13435 9885 3550 3. ERORI ȘI OMISIUNI (NET) - 969 -969

Reflectă tranzacţiile cu bunuri şi servicii ale unei economii cu restul lumii, la acestea adăugându-se veniturile şi trasferurile curente generate de operaţiunile aferente celui de-al doilea cont al balanţei de plăţi

CONTUL CURENT (1)

Structura Contului Curent:◦Bunuri şi servicii (Balanţa comercială);

◦Venituri (Balanţa veniturilor);

◦Transferuri curente (Balanţa transferurilor curente)

CONTUL CURENT (2)

Reflecta BALANŢA COMERCIALĂ A UNEI ŢĂRI

Tranzacţiile cu bunuri = COMERŢUL VIZIBIL

Tranzacţiile cu servicii = COMERŢUL INVIZIBIL

Tranzacţiile cu bunuri şi servicii

Reprezentate de exporturi (CREDIT) şi importuri (DEBIT)

Până nu demult, multe dintre ţări înregistrau în BP importurile la preţurile CIF, iar exporturile la preţurile FOB → la nivelul economiei mondiale TOTAL IMPORTURI ≠ TOTAL EXPORTURI

Armonizarea la nivel mondial → înregistrarea tranzacţiilor la preţul FOB

TRANZACŢIILE CU BUNURI

Contul curent România 2009

Credit Debit Net 1. CONTUL CURENT 44055 48968 -4913 A Bunuri și servicii 36148 43311 -7163

- Bunuri 29084 35955 - 6871 - Servicii 7064 7356 -292

B Venituri 1188 3090 -1902 C Transferuri curente 6718 2568 4150

Soldul ( - ) al balanţei ieşirile de valută din România > intrările de valută

Pentru 2008 situația era:

Balanţa comercială

Ponderea exportului în PIB 24,6% Ponderea importurilor în PIB 38,6% Ponderea deficitului balanței comerciale în PIB 14,0% Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi 63,8% Gradul de deschidere a economiei 63,3%

Componente: ◦ transporturile◦ turism- călătorii◦ alte servicii:

- servicii de comunicaţii - servicii între filiale - servicii informatice - servicii juridice, consultanţă contabilă, managerială - servicii financiare - servicii de publicitate, marketing şi sondaje publice - servicii în construcţii - servicii de arhitectură, inginerie şi alte servicii tehnice

Balanţa serviciilor (1)

Sumele înregistrate pe CREDIT reflectă încasările României din serviciile realizate în plan extern, în timp de sumele înregistrate pe DEBIT reflectă plăţile efectuate de România către exterior.

Spre exemplu, dacă avem în vedere un student al ASE plecat cu mobilitate Erasmus, cheltuielile efectuate de acesta la nivelul ţării unde a obţinut mobilitatea se înregistrează pe DEBITUL Balanţei SERVICIILOR

Balanţa serviciilor (2)

Cuprinde:◦ venituri din muncă ◦ venituri din investiţii directe (profit)◦ venituri din investiţii de portofoliu (dividende)◦ venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)

Creditul = ÎNCASĂRI ALE REZIDENŢILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE

Debitul = ÎNCASĂRI ALE NEREZIDENŢILOR ÎN ROMÂNIA (sau, altfel spus, plăţi ale României către străinătate)

Balanţa veniturilor

TRANSFERURI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE◦ Sunt reprezentate, în cazul României, de:

- CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE - Fonduri de preaderare- Fonduri structurale- Fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală

- DEBIT: plăţi ale României către UE (contribuţia acesteia – spre exemplu)

TRANSFERURI PRIVATE◦ Cea mai mare parte: transferurile celor care

lucrează în străinătate

BALANŢA TRANSFERURILOR CURENTE

Reflectă toate tranzacţiile internaţionale ale economiei vizate (în cazul nostru România) cu active financiare;

Evidenţiază modificarea activelor financiare şi a datoriei ţării vizate faţă de exterior.

2. CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR

Contul de capital: include transferuri de capital ce nu au la bază, de regulă, o contraprestaţie (transferuri de drepturi de proprietate)

Contul financiar: include cele mai importante componente:

- Investiţiile- Împrumuturile- Activele de rezervă

CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR (2)

La rândul lor, componentele contului financiar sunt:◦ ACTIVE: reflectă modificările apărute în:

- investiţiile rezidenţilor în străinătate, - achiziţionarea de titluri de valoare externe,- derivate financiare, - plasamente în depozite la băncile din străinătate,- împrumuturi şi rezerve oficiale.

◦ PASIVE: reflectă:- investiţiile nerezidenţilor în România, - depozitele nerezidenţilor,- derivatele financiare, - creditele şi împrumuturile atrase

- Credit → creştere a investiţiilor realizate de nerezindeţi în România (spre exmplu) → (+) resurse în România

- Debit → diminuare a activelor financiare deţinute de nerezidenţi în România (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeţilor) →(-) resurse

Contul financiar

Întrările de capital → aport de capital din exterior (creştere a datoriilor către exterior) → se înregistrează pe CREDIT

Ieşirile de capital → scădere a datoriilor către export → se înregistrează pe DEBIT

Soldul final: Credit –Debit → şi reflectă:◦ (+) intrări de capital (creşterea datoriilor faţă de

exterior)◦ (-) ieşiri de capital (scădere a datoriilor faţă de

exterior

CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR

Componentă importantă a contului financiar şi de capital.

Potrivit reglementărilor în vigoare, investiţiile străine se impart în:◦ Investiţii directe◦ Investiţii de portofoliu

INVESTIŢII STRĂINE

Reflectă o relaţie investiională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă;

de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

Investiţia străină directă

În funcţie de natura capitalului:◦ Capital social vărsat şi rezervele ce revin unui

investitor nerezident ce deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei societăţi rezidente;

◦ Creditele dintre investitorul străin nerezident şi societatea rezidentă;

◦ Profitul reinvestit.

Investiţii străine directe

Investițiile străine: ◦ DIRECTE ◦ DE PORTOFOLIU

Investiţia străină directă: ◦ relaţie investiţională de durată, între o entitate

rezidentă şi o entitate nerezidentă; ◦ implică exercitarea de către investitor a unei

influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

Investițiile străine în România

Beneficiază de:◦ noi tehnologii, ◦ de capital, ◦ produse,◦ tehnici de organizare și de management, ceea ce

impulsionează creșterea economică.

Rolul FDI pentru țările gazdă:

Beneficii:◦au rolul de a transmite cunoștințe și

tehnologii între țări, contribuind la realizarea convergenței între țări

◦crearea de noi locuri de muncă în sectoarele productive,

◦atragerea altor investiții ◦sporirea potențialului de a exporta

Rolul FDI pentru țările gazdă:

De ce?Care sunt efectele creșterii fluxurilor financiare generate de noi FDI?

FDI nu sunt intotdeauna benefice

În condiții de criză ⇒ mutarea investițiilor în alte țări

Creșterea FDI generează creșterea lichidității din economie ⇒presiuni inflaționiste și, în același timp, pe termen scurt, apreciere a monedei naționale ⇒ apreciere în termeni reali ⇒ probleme la nivelul contului curent (creșterea importurilor)

FDI nu sunt intotdeauna benefice

capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente

creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea în care a investit

profitul reinvestit de către nerezident. capitalurile din companiile rezidente asupra cărora

investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe cale indirectă : ◦ capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale

întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris.

FDI (1):

În funcție de contribuţia fluxului de participaţii străine la capital :◦Greenfield (0,6%)◦Fuziuni şi achiziţii (1,1%)◦Dezvoltare de firme (98,3%)

FDI (2)

Structura FDI / proveniență investitori

21.80%

18.10%

13.40%8.50%

6.60%

31.60%

OlandaAustriaGermania FranțaGreciaAlte țări

Fluxul FDI in perioada 2003-2009

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

Balanta de plati si inregistrarile in cadrul acesteia

4.2.

220

Înregistrarea se face în partidă dublă:

Credit BP = Credit BP

ACTIVELE ⇔ CREANȚE, iar PASIVELE = DATORII

Contabilizarea operațiunilor aferente balanței de plăți:

Debit Credit

⇗ A⇘ P

⇘ A⇗ P

Debit CreditIMPORTURI EXPORTURI

⇘DATORIILOR

FINANCIARE

⇗DATORIILOR FINANCIARE

⇗ACTIVELOR DE REZERVĂ

⇘ ACTIVELOR DE REZERVĂ

Exportul de bunuri

Realizarea unui export presupune:- scădere a activelor reale ale economiei românești- creștere a creanțelor României față de străinătate

Decontarea exportului presupune:-scad creanțele României față de străinătate- cresc activele financiare externe românești

Un austriac cumpara de pe piata romaneascu un autoturism Dacia Logan, la pretul de 5500 Euro, cursul de schimb fiind EUR/RON: 4,3. Ca urmare, suma platita in lei este de: 23650 lei

Credit Debit

Vânzarea unui autoturism Dacia Logan (Contul current – Export de bunuri)

23650 RON

Cresc activele financiare externe ale Romaniei (Contul de capital si financiar)

23650 RON

Importul de bunuri

Realizarea unui import presupune:- creștere a activelor reale ale economiei românești- creștere a datoriilor României față de străinătate

Decontarea importului presupune:- scad datoriile României față de străinătate- scad activele financiare externe românești

Un student, cumpără din Germania, cu plata prin card de credit, un laptop Toshiba, in valoare de 650 EUR, cursul EUR/RON: 4,3. Suma echivalenta in lei este de 2795.

Credit DebitCumparare laptop Toshiba (Contul current –Import de bunuri)

2795 RON

Plata din contul de card detinut la BRD (scad activele financiare externe -Contul de capital si financiar)

2795 RON

Plata cazării de către un student român ca urmare a mobilității Erasmus:

Import de servicii

Debit – Cont curent Credit – Cont de capital și financiar

Plata cazării în cadrul campusului universitar străin

(import de servicii)

Scad activele financiare externe

Cont curentDEBIT CREDIT

Importuri ExporturiExporturi – Importuri< 0 ⇒

DEFICITExporturi – Importuri >0 ⇒

EXCEDENT

Soldul contului curent

Exportul net = Exporturi - Importuri

Intrările de capital = aport de capital străin pe piața românească (credit) și echivalează cu o creștere a datoriilor României față de exterior.

Ieșirile de capital = țara vizată își plătește datoriile față de străinătate (debit)

Contul de capital și financiar

Debit Cont de capital și financiar

CreditCont de capital și financiar

Cresc investițiile de portofoliu ale românilor în străinătate

Scad activele financiare externe

Investiție de portofoliu pe piața externăUn investitor român cumpără de la Londra acțiuni:

Imprumuturi obținute de România de la FMI

Debit Cont de capital și financiar

CreditCont de capital și financiar

Active de rezervă BNR Credite și împrumuturi de la FMI

teoretic:Soldului CC + Soldul CCF = 0

Practic, echilibrarea se realizează prin intermediul contului de Erori și omisiuni (ca urmare a decalajelor generate de înregistrările în balanța de plăți).

practicSoldului CC + Soldul CCF = Soldul CEO

La finele anului:

Balanta de plati a Romaniei (situatia neta)

Balanta de plati a Romaniei (ian-oct.2010) Credit Debit Contul curent (A+B+C) - 4939

A. Bunuri și servicii - 5379 B. Venituri - 2006 C. Transferuri curente +2446

Contul de capital si financiar + 4489

A. Contul de capital + 236 B. Contul financiar + 4253

a. Investitii directe + 2007 b. Investitii de portofoliu + 798 c. Derivative financiare - 17 d. Alte investitii de capital + 5088 e. Active de rezerva ale BNR - 3622

Erori si omisiuni + 450

Echilibrarea conturilor balantei de plati

4.3.

231

CC = CCF +CEO CC= +4489 + 450

Deficitul de cont curent a fost acoperit astfel:◦ 40,6% prin resursele atrase prin investitiile straine

directe◦ 16,2 % investitii de portofoliu◦ 43,2 % prin intermediul imprumuturilor straine si

a rezervelor valutare ale BNR

Echilibrarea contului curent

Evidențierea factorilor de influență ai contului curent pornește de la evidențierea componentelor PIB.

1) Y = C+G+I+(Ex-Im)2) Y=T+C+S⇒Ecuația echilibrului economic general

(G-T)+(I-S)=(Im-Ex)DEFICITELE GEMENE

Cum poate fi echilibrat contul curent?

Factori determinanți ai contului curent la nivel macroeconomic

CC = S – I – (G-T)

Pentru a diminua deficitul de cont curent trebuie:◦stimulate economiile private ◦reduse investitiile interne◦redus deficitul bugetar

Sau, altfel spus:

relații monetar-financiare internaționale

Documents

pli i echilibrul extern4

iso currency code 4217