referat filozofie juridica- platon , mitul pesterii

7/21/2019 Referat Filozofie Juridica- Platon , Mitul Pesterii

1/11

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE DREPT

Republica: Mitul Pesterii

Mateescu Ioan VictorAnul I


2/11

Cuprins

1.Iontroducere.......................................................................................................................................1

2. Mitul Pesterii -fragmente detext- .....................................................................................................2

3. Ideile

principale..................................................................................................................................4

4. ComentariulTextului..........................................................................................................................5

5.Concluzii..............................................................................................................................................7


3/11

Iontroducere:

Platon (n. cca 427 .Hr. d. cca. 347 .Hr.) a fost un filozof al Greciei

Antice discipol al lui Socrate i nvtor al lui Aristotel. mpreun cuacetia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fostinteresat de matematica, a scris dialoguri filozofice i a pusbazele Academiei din Atena, prima instituie de nvmnt superior dinlumea occidental. S-a nscut ntr-o familie aristocratic, la Atena sau peinsula Egina, avnd ca tat pe Ariston i ca mam pe Perictione. Numelede natere al su era Aristocles; Platon a fost o porecl primit datoritpieptului su lat. Copilria i este marcat de razboiul peloponesiac i deluptele civile ntre democrai i aristocrai.

La 20 de ani l cunoate pe Socrate, rmnnd alturi de el vreme de 8ani, pn la moartea acestuia. nclinaiile poetice, talentul n domeniulteatrului le-a nnbuit i s-a dedicat total filosofiei. La moartea lui Socrate(399 .Hr.) nu a putut fi de fa, fiind bolnav. Condamnarea nedreapt amaestrului l-a ndemnat s-l reabiliteze (Apologia lui Socrate), dialogurilede tineree purtnd marca puternic a filosofiei socratice.

Refugiat o vreme la Megara, se bucur de prezena lui Euclid, alt discipolal lui Socrate. Realizeaz mai multe cltorii: n Egipt se familiarizeaz cu

matematica; n Cirene intr n legtur cu matematicianul Teodor; ncoloniile din Italia de Sud face cunotin cu pitagoreicii; in Sicilia, laSiracuza este invitat de tiranul Dionysios cel Batran. O tradiie spune cDionysios cel Btrn l-a vndut pe Platon ca sclav n Egina deoarece iconsidera suprtoare prezena, dar prietenii l-au cumprat i eliberat dinsclavie. Acest fapt ar putea explica hotrrea lui Platon de a se retrage dinpolitic i de a deschide o coal filosofic la Atena, lng gimnaziulnchinat eroului mitologic Academos, de unde i numele Academia.Organizarea colii era asemntoare societilor pitagoreice, cu o ierarhie

bine structurat. coala va funciona aproape 1000 de ani, unul dintreobiectivele ei cele mai importante fiind acela de a contribui la pregtireapolitic a oamenilor politici. Academia lui Platon este nchis n 529 d.Hr.,la ordinul mpratului Iustinian.

Dup ce mplinise deja 60 de ani, Platon a mai efectuat dou cltorii laSiracuza, n sperana de a-l influena pe Dionysios cel Tanar pentruproiectele sale de reform politic i filosofic. Din pcate, proiectuleueaz definitiv. S-a stins din via, dup cum spune Cicero, cu condeiuln mn (scribens mortuus est).


4/11

Republica este o lucrare (dialog socratic) scris de Platon aproximativn anul 360 .Hr. Este o lucrare influent de filozofie i de teorie politic,probabil i cea mai cunoscut lucrare a lui.

1

Mitul Pesterii

-fragmente de text-

- Acuma, reluai eu, reprezint-i n felul acesta starea naturii noastre cuprivire la tiin i netiin, nchipuiete-i nite oameni ntr-o locuinsubteran, n form de peter, avnd pe toat limea ei o intraredeschis la lumin; aceti oameni sunt acolo din copilria lor, cu picioarelei gtul nlanuri; n acest fel c ei nu se pot nici mica, nici privi n altparte dect naintea lor, lanul mpiedicndu-i a ntoarce capul; lumina levine de la un loc aprins departe n spatele lor; ntre foc i prizonieri treceun drum ridicat: Imagineaz-i c pe acest drum este construit un zid mic asemeneaparavanului pe care acei ce arat marionetele l aaz n fa i deasupracrora ei i arat minuniile lor.

- Vd aceasta, spuse el.- nchipuie-i acum de-a lungul acestui zid oameni care duc tot feluldeobiecte care depesc zidul, statuete de oameni i animale n piatr, nlemn i n alte feluri de materii; natural, c ntre acetia unii vorbesc, aliinu.- Este, spuse el, un tablou straniu i stranii sunt prizonierii.- Ei seamn cu noi, am rspuns, i nainte de toate crezi tu c ntr-oasemenea situaie ei au vzut vreodat altceva din ei nii i din veciniilor dect umbrele proiectate de foc pe pereii cavernei care le stau nfa?- Cum ar fi fcut-o, observ el, dac sunt forai s stea toat viaa lor cucapul nemicat?- i pentru obiectele care trec nu este acelai lucru?- Fr ndoial.- Dar dac ei ar putea vorbi mpreun, nu crezi tu c ei ar lua, ca obiectereale, umbrele pe care le vd?- Este necesar.- i dac peretele din fund al peterii ar avea un ecou, de fiecare dat ceunii din purttorii obiectelor ar vorbi, ar crede ei c aud altceva dect peumbrele care trec naintea lor?- Pe Zeus nu, spuse el.

- Desigur, reluai eu, aceti oameni nu vor atribui o realitate dectumbrelor obiectelor fabricate.- Este absolut necesar.


5/11

- Gndete-te acum la ceea ce li s-ar ntmpla n mod natural dac ei ar fiscpai de lanurile lor i ar fi vindecai de netiina lor. Dac unul dinaceti prizonieri ar fi desfcut, dac el ar fi forat s se ridice numaidect,s ntoarc gtul, s mearg, s ridice ochii ctre lumin; fcnd toateaceste micri, el va suferi - i orbirea luminii l va mpiedica s disting

aceste obiecte, din care, inainte, nu vedea decatumbrele. Ce crezi tu c ar rspunde el, dac cineva ar veni s-i spun cel nu a vzut pn atunci dect numai fantome goale, dar c acum, maiaproape de realitate, i ntors catre obiecte mai reale, el vede maidrept? Dac, n fine, artndu-i fiecare din lucrurile care trec, l-ai obliga s spun ntrebndu-l ce sunta cestea? Nu crezi c el ar fincurcat i c umbrele pe care le vede nainte i vor aprea mai adevratedect obiectele care i sunt artate acuma.- Mult mai adevrate, recunoscu el.

2

- i dac l sileti s priveasc lumina ea nsi - ochii si .nu vor fi rnii?Nu va fugi el de privirea ei, pentru a se rentoarce la lucrurile pe carepoate s le vad i nu va crede el c acestea sunt mai distincte dect celecare i se arat?- Desigur.- i dac, reluai eu, el este smuls din peter cu fora, dac este pus surce urcuul greu i prpstios i dac nu i se d drumul nainte sfie trt pnla lumina soarelui, nu va suferi el mult i nu se va plnge deaceste maltratri? i cnd va fi ajuns la lumin, va putea el, orbitde strlucirea ei,s disting singur ntre lucrurile pe care acum le numimadevrate?- Nu o va putea face, rspunse el, cel puin la nceput.- El va avea nevoie de obinuin pentru a vedea lucrurile din regiuneasuperioar, nti, va distinge mai uor umbrele, apoi chipurile oamenilor iale celorlalte obiecte care se reflect n ap, dup aceea, nfruntndlucirea stelelor i a lunii, va putea s contemple mai curnd n timpulnopii corpurile cereti i cerul nsui dect ziua, soarele i luminasoarelui.- Desigur.- La sfrit, mi nchipui, va fi soarele nsui, n locul lui i nu imaginile luigoale, reflectate n ap sau alte lucruri.

- Este necesar, zise el.- Dup aceea va ajunge la concluzia despre soare, c acesta faceanotimpurile i anii, c el conduce totul n lumea care se vede, i c, ntr-un fel oarecare, este cauza a tot ceea ce vedea cu tovarii si n peter.- Sigur c va ajunge la aceast concluzie.- Atunci ns aducndu-i aminte de prima sa locuin, de ce se tie(cunoate) acolo i de cei care au fost tovarii si de captivitate, nu crezi tuc else va bucura de schimbare i c va plnge pe acetia din urm?- Da, desigur.- i dac acetia i-ar mpri ntre ei onoruri i laude, dac ei ar aveapremii pentru acela care prinde cu un ochi mai ager trecerea umbrelor,care-i aduce mai bine aminte de cele care trec de obicei nti sau celedin urm,


6/11

sau de cele care trec mpreun i care, prin aceasta, ar fi cel mai ndemnatic a ghici apariia lor, crezi tu c omul nostru ar fi gelos de acestedistinctii si ca ar invidia pe acei dintre prizoniericare sunt onorai i puternici? Sau nu ar prefera el de o mie de ori, ca ieroul lui Homer, s nu fie dect servitor la plug i s sufere totul pe lume

mai curnd dect s se rentoarc la vechile lui iluzii i s triasc aacum tria?Acuma, drag Glaucon, reluai eu, trebuie s aplicm punct cupunct aceast imagine la acelea ce am spus mai sus; s comparm lumeape care ne-o arata vederea cu timpul n nchisoare i lumina focului care olumineaz, puterii soarelui; ct despre ridicarea n regiunea superioar, lacontemplarea obiectelor ei, daca tu o consideri ca o ascensiune asufletului catreinteligibil, atunci nu te vei nela asupra gndirii mele, fiindc tot doreti s-o cunoti, n ceea ce m privete, aceasta este prerea mea: n lumeainteligibil, ideea binelui este perceput cea din urm i cu greutate;darnu poi s-o vezi fr s tragi concluzia c ea este cauza a tot ce estedrepti frumos n toate lucrurile. C ea a creat n lumea vizibil lumina i pesuveranul lumii si ca, in lumea inteligibila, ea insasi suveran i mparteadevrul i inteligena.

(Platon: Republica, cartea VII)

3

Ideile principale

Partea I - prezinta starea existenta in pestera, specifica oamenilor legati,al caror univers se reduce la observarea umbrelor care se proiecteaza peun perete, datorita focului aflat in spatele oamenilor legati;

Partea a II-a - Platon descrie libertatea unui om si intoarcerea acestuiacatre o lume care are un mai mare grad de realitate decat ce considera el;

Partea a III-a - descrie urcusul celui eliberat din pestera in lumeaexterioara acesteia, o lume dominata de prezenta Soarelui;

Partea a IV-a - descrie coborarea in pestera a celui care a cunoscutrealitatea veritabila;


7/11

- Mitul Pesterii ilustreaza demersul progresiv, gradual de la un stadiuinferior de existenta la existenta in dimensiunea Ideilor.

- Demersul ascendent este fundamentat pe considerarea fiintei ca fiindierarhizata, stratificata (fiinta este inteleasa ca ansamblul modalitatilor de

existenta, ca "ceea ce este").

- Denumind ascensiunea, in Mitul Pesterii, ca "urcus al sufletului catrelocul inteligibilului", Platon concepe planul ontologic si epistemic (=decunoastere) ca fiind interdependente.

4

Comentariul Textului

Tema fundamental a dialogului Republica o constituie formadreptii. Dreptatea n viziunea lui Platon ine de echilibrul sufletesc, dearmonia luntric, de aceea dreptatea prezint primiul principiu al eticiiplatoniciene. Teoria Ideilor - nucleul filosofiei platonice se regaseste nPhaidon, Republica (cartile VI - VII), Banchetul si Phaidros. - Distinctia

existenta sensibila/existenta inteligibila este baza teoriei Ideilor; planulexistentei sensibile este acela al realitatii aparente, accesibila cunoasteriiprin simturi, lumea Pesterii care fundamenteaza opinii (doxa); planulexistentei inteligibile este acela accesibil doar cunoasterii de tip rational,lumea din afara Pesterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizicaa realitatii esentiale. - Dialectica -metoda prin care se ajunge lacunoasterea ideii, obiectul conoasterii adevarate(episteme); procedeul prin care ne ridicam din lumea sensibila nlumea suprasensibila, metafizica; n

cunoasterea metafizica intervine intelectul analitic (dianoia) si intelectulpur (nous). Mitul pesterii este o imagine alegorica a lumii si a modului cumpoate fi cunoscuta.


8/11

Cadrul initial este pestera in care oamenii sunt legati in scaune cufata la un perete pe care se vad umbrele partiale ale unor lucruri ce trecprin spatele oamenilor, lucruri aflate dupa un zid, dar luminate de un foc,ce arunca acele umbre pe perete. Legaturile ce tin oamenii prinsi

inscaune simbolizeaza prejudecatile; peretele simbolizeaza ingradirea cesi-o fac oamenii singuri, prin prejudecati; umbrele reprezinta culturaoamenilor singuri, prin prejudecati, bazata pe prejudecati, decisuperficialitate, iar acest umbre sunt si ele partiale, fiind doar scapari dedupa zidul din spatele oamenilor; acest zid reprezinta o piedicapsihologica a oamenilor, frica, ce sta intre om si lumina;focul, adica "unsoare", simbolizeaza intelepciunea si adevarul. Exista si o mentiune foarteimportanta: oamenii sunt pusi in scaune si legati inca din copilarie,aceasta insemnand ca ei problema apare chiar din incipitul educatieiomului, este la baza ei.

Urmeaza o fraza ce tine de psihologie, chiar de sociologie: "daca ei ar fiin stare sa vorbeasca unii cu altii, nu crezi ca oamenii nostri ar socoti ca,numind aceste umbre, pe care le vad, ei numesc realitatea?". Aici seexplica modul de concepere a realitatii din punctul de vedere al acestorindivizi legati.Dialogul cu Glaucon, dialog format prin dialectica, are rolulde aindruma cititorul. Dialogul ofera raspunsul unor intrebari si afirmatiiretorice.

Al doilea cadru este o posibilitate, un viitor a ceea ce s-ar puteaintampla daca oamenii ar fi dezlegati. Dezlegareadin lanturi inseamnainsusirea gandirii, a mentalitatii filosofice sau cum zice Platon"vindecareade lipsa lor de minte"; ridicatul din scaunul si privitul in jurreprezinta primul pas din educatia filosofica, acea contestare sau negare aceea ce sti si inceputul cautarii adevarului, primul pas fiind cel maidureros si greu; indreptarea privirii

5

asupra focului si a obiectelor care provocau umbrele reprezinta a douaetapa a "gasirii adevarului", prin faptul ca a gasit prima forma de lumina,focul ceea ce e asemenea soarelui, si in acelasi timp reprezinta o micadezamagire ce ar putea introarce omul din "drum", datorita faptului ca nuvede obiectele de stralucirea focului; observarea obiectelor sub luminafocului reprezinta incepere redefinirii realitatii, a cunostiintelorasupra lumii.

Al treilea cadru consta in drumul (calea) pe care trebuie sa il

faca omul dezlegat in lumina soarelui. Suisul greu si pieptis simbolizeazadificultatea schimbarii mentalitatii spre cea filozofica; primul contact culumina soarelui ce umple ochii omului cu lacrimi reprezinta gasirea ratiunii


9/11

si a primului adevar, prin care realitatea "adevarata" se va descoperii;lacrimile sunt in acest caz lacrimi de durere a ochilor faptce simbolizeaza intensitatea luminii, a adevarului, coplesitor pentru omulrecent dezlegat.

Suferinta produsa in urma acestei secvente reprezinta prima maresuferinta din devenirea unui filosof, unui "iluminat". Platon spune ca e maibine sa se ia usor acest prim proces, prin metoda obisnuintei: "ar vedeamai lense umbrele,dupa aceea oglindirile oamenilor si ale celorlaltelucruri, ar fi mai usor sa priveasca in timpul noptii ceea ce e pe cer si cerulinsusi." Noaptea reprezinta un alt fel de intuneric, fata de cel din pester, oalt fel de lume; o lume in care lumina vine de la astre mai mici ca soarele,dar care ofera tot lumina adevarata. Acestea simbolizeaza al doilea"adevar" care produce noi redefiniri in mentalitate,

noi filozofii "mici", dar care ofera o fericire puternica omului. Astfel suntpoetii, cei ce raman la etapa noptii.Al treilea cadru este "ziua" (nunoaptea). Cugetarile in legatura cu soarele reprezinta primele incercari defolosire a filozofiei, a ratiunii si a luminii oferite de "soare", iar toate acesteaduc spre universul, "cum functioneaza" totul, si ajungand in final sa vadalumea lui veche, din exterior (obiectivitate). Platon mentioneazasentimentu care apare atunci: mila fata de oamenii care inca sunt legati,astfel apare si intentia de a ii elibera, de a "da lumina.

Urmatoarea secventa descrie sistemul social de valori: "daca ...arexista laude si cinstiri si s-ar da rasplata celui mai ager in a vedeaumbrele " (superficiale si care produc si mai multa prejudecata), valori pecare omul ce a devenit liber si luminat nu poate sa si leinsuseasca,cunoscand adevarul.

Al patrulea cadru descrie intoarcerea omui liber in lumea celorlegati: "acel om, coborand, s-ar aseza in acelasi scaun". Uitandu-se iar laumbre cu ochii plini de intunecime nu ar putea sa le vada, astfeloamenii din jurul lui l-ar socoti ca un handicapat, un om cu vederea

corupta si deci nu ar merita sa se urce si ei la lumina. Acest cadru descriesituatia filosofului in contextul comunitatii, a societatii, adica de cele maimulte ori e judecat ca "nebun" sau chiar diavol. Aici apare acest paradoxin viata de filosof: sa sti adevarul, sa cunosti lumina, sa vrei sa ajutioamenii "orbi", dar sa nu poti datorita superficialitatii judecatii lor, datoritaorgoliului lor. Acesta este stagiul cel mai dificil si mai frustrant din viataunui filosof, cauza care l-a determinat pe Platon sa compuna acest dialog.

6

Concluzii


10/11

n concluzie cetatea sau statul ideal conceput n dialogul Republica nueste un proiect politic ci oanalogie utilizata de Platon pentru a putea raspunde la ntrebarea ce

indica tema dialogului: "Ce este dreptatea?". Astfel, teoria facultatilor sivirtutilor sufletului, precum si proiectare ei asupra ideii de stat,reprezinta un model pentru identificarea formei dreptatii ca oikeiopragia.Nici statul ideal, nici sufletul perfect armonizat n acord cu dreptatea, nuexista n lumea sensibila. n domeniul sensibil, al lucrurilor corporale,exista numai formele corupte ale ideilor (fie ca vorbim de Ideea deCetate, fie de altele).

7

Bibliografie:

1. Republica, Platon, Editura Antet , cota 1P70, paginile 215-218


11/11

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_(Platon)

referat filozofie juridica- platon , mitul pesterii

Documents