1

RecElta C/CM/CMS

STATIE TOTALA COMPUTERIZATA

INSTRUCTIUNI DE OPERARE

2

CUPRINS Introducere 1. Descrierea instrumentului 1.1 Rezumat 1.2 Rec Elta® 13C si 15C 1.2.1 Descriere Generala a Instrumentului 1.2.2 Interfata de date 1.3 Rec Elta® 13 CM 1.3.1 Descriere Generala a Instrumentului 1.3.2 Reglare sprijinita de motor si Setare de Precizie 1.4 Rec Elta 13® CMS 1.4.1 Descriere Generala a Instrumentului 1.4.2 Principiul de Operare al Senzorului de Tinta 1.4.3 Vizare Automata 1.4.4 Urmarirea Prismei 1.4.5 Cautarea Prismei 1.5 Comenzile Rec Elta® 1.5.1 Partea Principala de Control Rec Elta® C 1.5.2 Vedere din fata Rec Elta® C 1.5.3 Partea de Control Rec Elta® CM/CMS 1.6 Componentele Rec Elta® 1.6.1 Compensator 1.6.2 Generator de Semnal Acustic 1.6.3 Memoria MEM a Rec Elta® C 1.6.4 Card de Memorie PCMCIA 1.6.5 Manevrarea Cardurile de Memorie PCMCIA 1.6.6 Interfata 1.6.7 Baterie 1.7 Operarea si Comenzile Rec Elta®

1.7.1 Pornirea si oprirea instrumentului 1.7.2 Declansarea Masurarii 1.7.3 Tastatura unitatii de Comenzi si Afisaj (Taste de operare a hardului) 1.7.4 Taste de operare a softului. 2. Executia Programului 2.1 Ghidul Utilizatorului 2.2 Scurtaturi cu ajutorul Taste de operare a hardului 2.2.1 INP (Meniu de Intrare) 2.2.2 LEV (orizontalizare, egalizare, uniformizare), numai pentru Rec Elta® C 2.2.3 MEM (Memorie), numai pentru Rec Elta® C 2.2.4ABC (Intrare Alfanumerica) ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997

3

2.2.5 TAB (Miscare Tab) 2.2.6 MEN (Meniu) 2.2.7 MOT (Motor), numai pentru Rec Elta® CM/CMS 2.2.8 Senzor de Tinta, numai pentru Rec Elta® CM/CMS 2.3 Operatiuni Motorizate si Procese de Masurare la Rec Elta® CM/CMS 2.3.1 Dupa Pornirea Instrumentului 2.3.2 Determinarea Colimatiei si Corectiile de Indice 2.3.3 Programe de Pozitionare 2.3.4 Trasarea 2.4 Vizarea Motorizata si Functiile de Masurare la Rec Elta® CM/CMS 2.4.1 Tasta de operare a hardului FCT/MOT 2.4.2 Tasta de operare a hardului MOT 2.4.2.1 Masurarea in 2 Pozitii: NO/YES (nu/da) 2.4.2.2 Trasarea Punctelor de Control 2.4.2.3 Verificarea Punctelor de Control 2.5 Functiile Senzorului de Tinta la Rec Elta® CMS 2.5.1 Vizarea Automata: ON/OFF (pornit/oprit) 2.5.2 Masurarea in 2 Pozitii: ON/OFF (pornit/oprit) 2.5.3 Urmarirea: ON/OFF (pornit/oprit) 2.5.4 Afisarea starii Functiilor Senzorului de Tinta 2.5.5 Parametrii de Cautare 2.5.6 Inceperea Cautarii 2.5.7 Compensator 3 Procesul de Masurare 3.1 Cerinte 3.2 Pregatirea pentru Masurare 3.3 Inceperea programului 3.4 Meniul Principal 3.5 Masurarea 3.6 Masuratorile in afara centrului 3.6.1 Tip: Excentricitate 3.6.2 Tip : Punct Ascuns 3.6.3 Tip : Plan 3-D 4 Masurare 4.1 Generalitati 4.2 Meniu Initial 4.3 Introducere a datelor si Meniul de Masurare 4.4 Taste Functie si Taste de operare a softului 4.4.1 Taste Functie 4.4.2 Taste de operare a softului 4.5 Meniul de Rezultate 4.6 Inregistrarea ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997

4

5 Coordonate 5.1 Generalitati 5.2 Pozitionarea la un Punct Cunoscut 5.3 Determinarea Punctului Polar 5.4 Trasarea 5.5 Rezectia 5.6 Zona 6 Special 6.1 Generalitati 6.2 Modul de Distanta de la Punct la Linie 6.3 Modul de Conectare a Distantelor 7 Programe de Aplicatie 7.1 Managementul Proiectului 7.2 Sarcini de Baza si Transformari 7.2.1 Sarcini de Baza 7.2.2 Transformari 7.2.3 Transformarea la Baza de aliniere (centrare) 7.3 Calcularea intersectiilor 7.3.1 Intersectia Liniei 7.3.2 Intersectia Arcului 7.4 Drumuire 7.4.1 Inceperea drumuirii 7.4.2 Masurarea Punctului Polar 7.4.3 Masurarea cu Vizare Inversa 7.4.4 Incheierea drumuirii 7.5 TRASAREA CURBEI (curve layout) 7.5.1 Punctele Principale ale Arcului 7.5.2 Trasarea Arcului 7.5.3 Trasarea Liniei 7.5.4 Trasarea Spiralei 7.5.5 Trasarea Partilor (componentelor) Spiralei 7.5.6 Trasarea Punctelor Simple (single points) sau a Succesiunii de Puncte 7.5.6.1 Trasarea Punctelor Simple 7.5.6.2 Trasarea Succesiunii de Puncte 8 Reglare / Pregatire 8.1 Generalitati 8.2 INDICELE V / COLIMATIA HZ 8.3 Compensator 8.4 Calibrarea Senzorului de Tinta la Rec Elta® CMS 8.5 Semnalul EDM ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997

5

8.6 Afisaj 8.7 Setare 8.7.1 Generalitati 8.7.2 Marcare 8.7.3 Definirea Propriilor Formate de Marcare 8.7.4 Cifre decimale 8.7.5 INITIALIZAREA FISIERULUI 8.7.6 Introducerea manuala a datelor / Sunet 8.7.7 Unitati 8.8 Reducerea Proiectiei PR 9 Transferul de Date 9.1 Generalitati 9.2 Pregatirea pentru Transferul de Date 9.3 Selectarea si Solicitarea INTERFETEI 1,2 9.4 Configurarea Parametrilor 9.5 Inregistrarea 9.6 DEMO – PC 9.7 Terminal 9.8 Actualizare 10 Editor 10.1 Generalitati 10.2 Afisarea Randurilor de Date 10.3 Cautarea randurilor de Date cu ajutorul Taste de operare a softului 10.4 Cod Suplimentar 10.5 Introducerea randurilor cu Coordonate / Elemente Polare 10.6 Editarea Randurilor de Date 10.7 Stergerea Randurilor de Date 11. Descrierea Interfetei 11.1 Ce este o Interfata? 11.2 Interfete hardware la Rec Elta® 11.3 Conectori 11.3.1 Conector de Interfata 8-pin 11.3.2 Cabluri 11.4 Parametrii de Transmitere si Protocoale 11.4.1 Parametrii Selectabili de Transmisie 11.4.2 Trasari de Parametrii Default 11.4.3 Diagrame de Control al Protocoalelor 11.4.3.1 Dialogul de Software Rec 500 11.4.3.2 Dialogul de Software Rec 500 cu Control prin Modem 11.4.3.3 Protocol XON / XOFF (X pornit/X oprit) ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997

6

11.4.3.4 Control XON / XOFF + bait terminal 11.4.3.5 Rand de Control (LN-CTL) 11.5 Format de Inregistrare de Date 11.5.1 Formatul de Inregistrare Rec 500 11.5.2 Formatul de Inregistrare Rec E M5 ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997 11.6 Comenzile Interfetei 11.6.1 Structura Generala a Formatului de Parametru 11.6.2 Constante Numerice (Read/Write – citire / scriere) 11.6.3 Setarile Interne ale Instrumentului (Read/Write – citire / scriere) 11.6.4 Comenzi de Identificare (Numai pentru citire) 11.6.5 Comenzi de Control 11.6.6 Solicitarea Numerelor de Eroare (Numai pentru citire) 11.6.7 Cerere de Functii 11.6.8 Solicitarea Programelor 11.6.9 Coduri de Taste 11.6.10 Comenzi de Grafica 11.7 Lista a tuturor Identificatorilor de Tip 11.8 Programele de Transfer de Date Carl Zeiss 11.9 Conectarea la Software-ul Office Anexa: A 1 Formule A 1.1 Formule de Corectie si Calculare pentru Masurarea de Unghi A 1.2 Formula de Baza pentru Masurarea de Distanta A 1.3 Calcularea Distantelor si a Reducerii la Rec Elta® A 1.4 Testarea Rec Elta® pe Distante Calibrate A 1.5 Prisma si Constantele Suplimentare A 2 Lista a tastelor de operare a softului A 3 Date Tehnice ale Rec Elta® A 4 Afisaje de Eroare A 5 Pregatirea pentru Masurare A 5.1 Transportul A 5.2 Montarea Instrumentului A 5.3 Focalizarea Telescopului si Vizarea ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997

7

A 6 Sursa de Alimentare A 6.1 Instructiuni pentru Utilizarea Incarcatorului Rapid de Baterie LG 91 A 6.2 Instructiuni pentru Sursa de Alimentare Externa de la Bateria unei Masini A 7 Alinierea A 7.1 Eliminarea Erorii de Colimatie A 7.2 Alinierea Nivelei Alidada A 7.3 Alinierea Centrarii Optice A 7.4 Alinierea Nivelelor la Accesorii A 8 Accesorii A 8.1 Descriere A 8.2 Numere de Catalog ................................................................................................................................................ Rec Elta® C / CM / CMS 702782-7044.217 Aprilie 1997

8

Introducere Acest manual descrie utilizarea StatiilorTotale de la Carl Zeiss Rec Elta® 13C / 15C / 13CM / 13CMS, la care se va face referire ulterior dupa cum urmeaza: Rec Elta® C/ CM/CMS. Orice diferente intre aceste versiuni sunt indicate in mod precis in text. Urmatoarele subiecte sunt tratate in cadrul unor capitole individuale:

� Capitolul 1 : Descrierea Instrumentului • Hardware • Comenzi

• Componente Rec Elta®

� Capitolul 2: Executia Programului • Structura programului si ghidul utilizatorului • Functiile motorului si ale senzorului de tinta in procesul de masurare � Capitolul 3: Procesul de Masurare • Descrierea ciclului de masurare � Capitolul 4: Masurarea • Modurile diferite de masurare • Functiile de soft • Meniul de rezultate

• Inregistrare

� Capitolul 5: Coordonate • Tipuri diferite de pozitionare • Radieri (puncte polare) • Trasare • Calcularea suprafetei � Capitolul 6: Special • Inaltimea pozitionarii • Distanta de la punct la linie • Conectarea distantelor � Capitolul 7: Programele de Aplicatii • Managementul proiectului • Sarcini si Transformari de baza • Calcularea Intersectiilor • Drumuire • Trasarea curbei � Capitolul 8: Reglare / Pregatire

9

• Indexul V / Colimatia HZ • Centrul de rulare al compensatorului • Calibrarea senzorului • Semnalul EDM • Repere de configurare • Cifre si unitati decimale • Reducerea proiectiei � Capitolul 9: Transferul de date • Selectarea interfetei • Transferul de la si in calculator • Inregistrarea interna sau externa • Modul terminal • Modul demo PC • Actualizare � Capitolul 10: Editor • Cautarea si afisarea introducerii, editarii si stergerii randurilor de date � Capitolul 11: Descrierea Interfetei

• Tipurile diferite de interfete - interfata de hardware - interfata de software - interfata utilizatorului • Transmiterea datelor • Protocoale de transmitere • Formate de inregistrare • Programe de transfer a datelor • Conexiunea la software-ul office � Capitolul 12: Anexa • Formule • Lista de taste de operare a softului • Date tehnice • Mesaje de eroare • Informatii utile despre pregatirile pentru masurare • Alinierea mecanica • Accesorii

� Index

10

Introducere Cele mai importante caracteristici ale statiilor totale Rec Elta® sunt:

� Senzorul de masurare: - Scanare electronica ridicata a cecurilor orizontale si verticale; - Aparat de masura electro-optic care lucreaza intr-o gama de infrarosii in conformitate cu

metoda de comparare a fazei; - Compensator pentru corectarea inclinatiei axei verticale in vizare si directiile axei crucii

cardanice; - Generator de semnal acustic; - Card de memorie PCMCIA pentru date si memoria programului si pentru a schimba date

cu calculatoarele compatibile DOS; - Rec Elta® C: clame mecanice si suruburi tangente; - Rec Elta® CM/CMS: actionare motorizata pentru setarea manuala si automata - Rec Elta® CMS: senzor de tinta pentru detectarea, urmarirea si setarea automata a

reflectoarelor standard.

� Unitatea de control si afisaj - 24 de taste cu o singura sarcina, codare color a grupurilor de taste, intrare alfanumerica,

taste variabile de operare a softului cu functii suplimentare. - Ecran de afisare cu capacitate de grafica (240x38 pixeli), cu 4 de randuri de 40 de

caractere fiecare, marimea tipurilor 5x5 si 5x7 pixeli. - Interfata comoda pentru utilizator datorita tehnicilor de meniu si dialog. - Selectarea directa a partilor de program principale, indiferent de nivelul programului

actual. - Programe de aplicatie consacrate. - Rec Elta® C: interfata RS 232 C (V 24) ca port pentru input si output de date. - Rec Elta® CM/CMS: interfata RS 232 C (V24) pe baza imobila ca port de input si output

de date si pentru alimentare cu energie.

� Important Instrumentul a fost fabricat prin metode testate, folosind materiale de calitate. Functiile mecanice, electronice si optice au fost verificate cu atentie inainte ca instrumentul sa fie livrat. Daca in perioada de garantie va aparea vreun defect datorat materialului de fabricatie defectuos sau a procesului de executie, instrumentul va fi reparat la service pe garantie. Aceasta garantie nu acopera defectele cauzate de catre greselile utilizatorului sau de catre utilizarea necorespunzatoare. Orice alte garantii, de exemplu pentru daune indirecte, nu pot fi acceptate. Starea software-ului Rec Elta® C3.00, Rec Elta® CM/CMS 2.00 Revizie: Iulie 1997 Cat. Nr. 702782-7044.217 Producator: Carl Zeiss Geodetic Systems

11

1. DESCRIEREA INSTRUMENTULUI 1.6.� Rezumat Rec Elta® = Senzor de Masurare + Unitate de Control si Afisaj � Senzor de Masurare: • Masurare (D, Hz, V) • Ridicarea compensatorului • Corectia datelor masurate pentru:

- Inclinatia axelor verticale in vizare si in directiile axei crucii cardanice. - Index si colimatie. - Constanta suplimentara si scala. - Proiectie si reducerea inaltimii. - Conditii meteorologice, etc.

� Unitatea de control si afisaj: • 4 randuri cu 40 de caractere fiecare. • Capacitate grafica (240x38 pixeli) • Selectarea meniului. • Dialoguri eficiente • Comenzile programului • Editare de date si calculare • Afisarea datelor masurate si/sau calculate si identificari de punct. � Tastatura comenzilor si a Unitatii de Afisaj: • Taste:

- 24 de taste cu o singura functie, codare color a grupurilor de taste; - Operare si control a programului de executie; - Introducerea si editarea valorilor si a parametrilor, selectarea functiilor si a programelor; - Introducere alfanumerica.

• Taste functie (taste de operare a softului):

- Functii care depind de programul selectat; - Afisarea pe randul de jos al ecranului

� Alimentarea cu energie: • Rec Elta® C: pachet cu baterie inlocuibila NiCd (5) cu 4.8 V si 2.0 Ah pentru o peioada de operare de aproximativ 6 -8 ore. • Rec Elta® C/CM/CMS: pachet de baterie externa NiCd cu 6 V si 7 Ah pentru o perioada de operare de aproximativ 6 ore. � Generator de Semnal Acustic • Suport pentru functii specifice prin semnale acustice. � Memorie de Date

12

• Rec Elta® C: Memorie interna. • Rec Elta® C/CM/CMS: carduri de memorie de Tip 1 PCMCIA, SRAM si FLASH. � Interfata: • Interfata RS 232 C / V24.

1.2 Rec Elta® 13C si 15C

1.6.1 Descriere Generala a Instrumentului Statiile totale Rec Elta® 13C / 15C se bazeaza pe linia anterioara de succes Rec Elta® 13/14/15 si astfel acestea ofera toate masuratorile, calcularile si functiile de memorare ale acestor instrumente. Suplimentar, Elta® 13C / 15C detine integrat DOS – compatibil cu calculatorul, in care se poate introduce un card de memorie standard PCMCIA. Acest PC deja instalat permite extindere semnificativa a programului existent in instrumente si configurarea flexibila a tipului si scopului acestuia. Un numar suplimentar de programe in versiunea standard este furnizat de catre Carl Zeiss si de asemenea, pot fi utilizate variate programe optionale. Pc-ul deja instalat permite utilizatorilor care au o experienta in programare sa isi scrie propriile lor programein sistemul de operare DOS, folosind un limbaj de nivel ridicat precum Turbo Pascal, C sau Basic care pot fi executate pe un PC. 1.2.2 Interfete de Date Cardul PCMCIA este folosit ca o memorie de date si ca o memorie de program suplimentara, permitand ca datele sa fie stocate in fisiere de pana la 99 de proiecte diferite. Procesarea oricarui proiect poate fi intrerupta si reluata ulterior, cu posibilitatea de a efectua un proiect diferit in acest interval timp. schimbul de date cu un PC extern care este prevazut cu drive PCMCIA poate sa fie efectuata direct prin cardul de memorie pe baza unui fisier, in conformitate cu regulile DOS obisnuite si utilizand posibilitatile de acces furnizate, precum editorul EDIT. In mod alternativ, datele pot fi schimbate de asemenea prin interfetele instrumentului, serialul RS 232 C / V24 si PC. La finalul PC-ului, va recomandam utilizarea programului de transmisie de la Carl Zeiss RECPCD.EXE.

1.3 Rec Elta® 13 CM

1.3.1 Descriere generala a instrumentului Rec Elta® 13 CM se bazeaza total pe Rec Elta® 13 C in ceea ce priveste designul si functiile de operare. Totusi, in comparatie cu instrumentul din urma ofera urmatoarele trasaturi suplimentare: • motoare in locul clamelor mecanice si suruburilor tangentiale; • optiuni de masurare sustinute de motorului; • Procese suplimentare sustinute de servo.

13

Programele Rec Elta® 13 CM sunt utilizate in acelasi mod ca la versiunile instrumentelor ne-motorizate dar acestea au fost suplimentate prin functii sprijinite-servo acolo unde a fost necesar. 1.3.2 Reglaj prin intermediul motorului si Asezare de precizie

- Clamele(brida) mecanice si suruburile tangentiale au fost inlocuite prin butoane pentru controlul motorului.

- Acum este posibila reglare continua si miscarea lenta instrumentului si a telescopului. - Butoanele de control sunt localizate in mod convenabil pe latura verticala. - Aranjamentul coaxial al calajului brut mare si butoanele de miscare lenta, sunt separate

pentru Hz si V. - Viteza orizontala si verticala a miscarii de reglare este variabila in permanenta, in functie

de gradul de rotatie al butonului cel mare (large knob). - Rotatia manuala a instrumentului pentru asezarea pentru reglare ramane posibila cu

metoda traditionala conventional, dupa apasarea tastelor de operare ale hardului FCT/MOT. Aceasta operatie va intrerupe contactul electric cu motoarele. Motoarele vor fi reactivate printr-o rotatie mica a unuia dintre butoanele de control.

- Butonul cel mai mic permite o miscare lenta extrem de sensibila , atat pe orizontala cat si pe verticala, care se datoreaza raportului de transmitere mare.

- Miscarea lenta este efectuata fie prin ajustare continua sau prin marire cu o rezolutie de 1″ (0.3 mgrad).

- Atunci cand rotiti butonul mana dumneavoastra va simti cum acesta cupleaza mariri individuale.

- Un mecanism de mare precizie modifica rotatiile motorului din instrument si din miscarile telescopului.

14

1.4 Rec Elta® 13 CMS

1.6.1 Descriere generala a instrumentului Rec Elta® 13 CMS este in mare un Rec Elta® 13 CM la care s-au adaugat imbunatatiri interne, in mod deosebit in particular, un senzor de tinta montat pe telescop. Aceasta inseamna ca intreaga functionalitate a instrumentului motorizat a fost retinuta (pastrata in memorie) si suplimentata cu functii senzor pentru toate procesele de masurare si pentru toate programele. Aceste functii includ: • vizarea automata a unei prisme; • urmarirea unei tinte in miscare; • cautarea unei prosme. Toate prismele disponibile de la Carl Zeiss sau prismele de la alti producatori pot fi folosite ca prisme. Nu este nevoie sa modificati reflectoarele existente. Prisma standard pentru senzorul de tinta este prisma simpla dar pot fi folosite si prisme multiple, de la o distanta de 100ºm mai departe. In utilizarea pe teren si in particular in distantele apropiate se poate intampla ca lumina senzorului tinta sa fie reflectata de alte obiecte decat prisma. Nu se va efectua nici o masuratoare in acest caz. Instrumentul opreste masuratoarea in desfasurare si va afisa un mesaj corespunzator. Daca mai multe reflectoare sunt pozitionate cam in aceeasi directie de vizare, acest lucru poate afecta masuratoarea, deoarece senzorul de tinta nu are incorporat recunoastere a tintei pentru mai multe prisme. Distantele care pot fi obtinute cu o singura prisma in conditii bune de vizare sunt de la 1.7ºm pana la 400 m in vizarea automata si pana la 300 m in modurile de urmarire si cautare. Ploaia, umiditatea, ceata, caldura si alte influente de refractie pot sa afecteze distanta de masurare care poate fi acoperita. Senzorul de tinta utilizeaza lumina de laser vizibila, lucru care faciliteaza orientarea pe teren atunci cand lucrati la distante mici in conditii de vizare bune. Laserul se conformeaza cu conditiile de siguranta a laserului clasa 1. 1.6.1 Primcipiul de operare al Senzorului Tinta Cu 1.5º, campul vizual al senzorului tinta are acelasi unghi de divergenta ca si telescopul instrumentului, corespunzand cu 2.6 m pe o distanta de 100 m. Acest lucru inseamna ca ochiul observatorului si senzorul de tinta al obiectivului vad in principiu o sectiune identica a spatiului optic al obiectului. Exista o deviatie verticala minora pentru distantele mici de la cea mai mica distanta de vizare pana la aproximativ 30 m, care rezulta din pozitiile relative ale telescopului si de la senzorul montat deasupra acestuia. Totusi, acest lucru nu are un efect nefavorabil asupra masurarii. In consecinta, senzorul de tinta poate sa detecteze orice tinta care este localizata in campul vizual si poate sa o foloseasca pentru urmarirea tintei sau pentru vizare automata a tintei.

15

In cazul in care urmarirea automata nu este posibila datorita pozitiei periferice a prismei, pregatirea pentru masurare se poate obtine oricand prin miscare manuala sau motorizata a instrumentului si/sau a telescopului. Procesul de vizare automata cuprinde doua parti. Atunci cand prisma este detectata in campul vizual, mai intai instrumentul se aliniaza in mod aproximativ cu centrul prismei. In pasul al doilea, este determinata si corectata orice deviatie ramasa intre tinta si axele senzorului. Acest proces dureaza pana cand tinta si axele coincid. 1.4.3 Vizarea Automata Vizarea automata a unei tinte se poate efectua fie in pozitia 1 fie in pozitia 2. datorita deviatiei verticale dintre senzorul de tinta si axele telescopului, telescopul din pozitia 1 vizeaza un punct sub prisma, atunci cand axa senzorului s-a aliniat cu tinta. Totusi, dupa masurarea distantei aproximative a prismei, se poate calcula unghiul de deviatie vertical la care telescopul trebuie sa fie inclinat pentru o vizare centrata a prismei. Din moment ce prisma nu este captata de catre conul de masurare pe distante mai mici de aproximativ 30 m, telescopul este inclinat usor in sus pina cand este posibila masurarea la distante mici. Aceasta reglare este o parte a procesului de vizare automata si este independenta de orice masurare de distanta care ar putea fi necesara pentru modul de masurare selectat. In mod alternativ, maurarea poate fi efectuata in doua pozitii. Mai intai tinta este vizata automat in pozitia 1, apoi in pozitia 2. Se face o medie intre unghiurile de gisment si zenitale corespunzatoare pozitiei initiale, dupa care instrumentul este indreptat catre centrul prismei. Masurarea in doua pozitii reduce aparitia erorilor si de asemenea elimina erorile reziduale de aliniere din campul de masurare al acuratetii. Aceasta metoda poate fi utilizata incepand de la o distanta de 5 m. 1.4.4 Urmarirea prismei Este indicat sa utilizati urmarirea prismei pornind numai de la o distanta de aproximativ 15 m. Aceasta se efectueaza numai in pozitia 1. Este afisata orice intrerupere a semnalului care este trimis catre tinta. Instrumentul se opreste si asteapta indicare manuala sau motorizata sau efectuarea unui nou contact cu prisma. Din modul de urmarire se poate porni cautarea unui reflector. Urmarirea prismei este intotdeauna legata de vizarea automata. De indata ce prisma s-a oprit, vizarea automata si calcularea selectata si operatiile de memorare etc pot sa fie declansate prin apasarea tastei ENT. Dupa incheierea acestui proces se continua urmarirea.

16

1.4.5 Cautarea Prismei Modul de cautare a prismei utilizeaza o fereastra de cautare care poate fi definita, care porneste la aproximativ 1.5º in partea dreapta(stanga) a pozitiei actuale a telescopului si se deschide in mod simetric fata de pozitia telescopului in toate directiile. In cadrul acestei ferestre, cautarea prismei se face optional intr-un tipar de cautare orizontal sau vertical. Cautarea este un proces independent care poate sa aiba/sa nu aiba succes, sau poate fi oprit de catre utilizator. Poate fi utilizat fie independent, facand abstractie de masurarea actuala, sau in combinatie cu vizarea automata sau urmarirea.

1.6.� Comenzile Rec Elta®

� Explicatii pentru fig. 1-1, 1-2 si 1-3: 1 Maner 2 Suruburile manerului 3 Incuietoare pentru caseta bateriei 4 Surub pentru reglarea aparatului de masurat distanta 5 Caseta contragreutatii C a CM/CMS 6 Capac al inelului pe controlul (comanda) reticulului 7 Comanda de focalizare 8 Montarea ocularului 9 Ocular cu scala de dioptrie 10 Colimator de vizare 11 Nivel de alidada 12 Afisaj 13 Generator de semnal acustic 14 Tastatura 15 Interfata C RS 232 /V24 16 Ambaza 17 Semn pentru inaltimea axelor cardanice

18 Centrare optica 19 Surub tangential vertical 20 Clama verticala 21 Surub tangential orizontal 22 Clama orizontala 23 Contragreutate 24 Surubul ambazei 25 Surubul de fixare al ambazei 26 Dispozitiv al senzorului (la CMS) 27 Obiectiv de transmitere (la CMS) 28 Obiectivul receiver (la CMS) 29 Capac al cardului PCMCIA 30 Incuietoare a cardului PCMCIA 31 Buton de reglaj V (V coarse motion knob) 32 Buton de miscare lenta V 33 Buton e miscare Hz 34 Buton de miscare lenta Hz

17

1.5.1 Partea Principala a comenzilor Rec Elta® C

Fig. 1-1 Partea Principala a comenzilor Rec Elta® C

18

1.5.2 Vedere fontala a Rec Elta® C

Fig. 1-2 Vedere fontala a Rec Elta® C

19

1.5.3 Partea de comenzi a Rec Elta® CM / CMS

Fig. 1-3 Partea de comenzi a Rec Elta® CM / CMS

20

1.6 Componentele Rec Elta®

1.6.1 Compensator

� Scop Determinarea inclinatiei axelor verticale actuale in directiile de vizare si transversale de catre un compensator de axe dublu.

� Functie Efectele inclinatiei verticale a axelor asupra indicatiilor cercului sunt corectate automat. Orizontalizarea poate fi verificata cu ajutorul afisajului digital al inclinatiilor.

� Raza de lucru Raza de lucru a compensatorului este ±2'40″ sau 48 mgrade. Daca compensatorul se afla in afara razei, adresa si ultimele cifre dupa punctul decimal in indicatiile (citirile) de distanta si unghi sunt inlocuite de virgule pe afisajul Rec Elta® C (acest lucru se intampla si in timpul rotatiei rapide a instrumentului).

Fig 1-4: Compensator in afara razei, Rec Elta® C Rec Elta® CM / CMS afiseaza un mesaj care permite orizontalizarea dupa ce apasati MEN sau dezactivati compensarea dupa ce apasati ENT.

Fig. 1-5: Compensator in afara razei, Rec Elta® CM / CMS

� Verificarea Verificarea compensatorului la intervale regulate este esentiala pentru functionarea sa precisa. Verificarea este efectuata prin efectuarea determinarii centrului cu ajutorul modului COMPENSATOR din programul ADJUST / PREPARE / CALIBRATE (reglare/pregatire/calibrare).

Aceasta verificare este necesara pentru masurari precise de inaltime. � Afisaj

21

Pentru afisajul inclinatiilor axelor verticale, apasati tasta functie LEV sau COMPENSATORUL / .

� Activarea compensatorului / dezactivarea Activarea si dezactivarea in toate programele de masurare se face cu ajutorul tastelor de operare a softului Con / Cno. 1.6.2 Generatorul de Semnal Acustic

� Scop Confirmarea functiilor Rec Elta® printr-un semnal acustic.

� Functie Confirmarea printr-un semnal scurt: - dupa fiecare apasare a tastei - dupa initializarea cu succes (captarea pulsurilor zero) - dupa terminarea unei masurari - in timpul inregistrarii: distinctie intre inregistrarea unui sir de date (numai date masurate sau numai date calculate) si a doua siruri de date (doua semnale scurte). Un semnal lung se va auzi in cazul unei erori de operare sau daca pulsul zero nu a fost captat.

� Activarea / dezactivarea Semnalul acustic poate fi activat sau dezactivat in programul ADJUST / PREPARE / SET / ACOUSTIC SIGNAL (regalre/pregatire/setare/semnal acustic). 1.6.3 Memoria MEM a Rec Elta® C Memoria permanenta a tuturor instrumentelor Rec Elta® memoreaza constante de calcul, moduri de operare, unitati de masura etc. chiar si dupa inchiderea instrumentului. La Rec Elta® C, datele masurate si calculate si informatiile suplimentare pot fii memorate in memoria interna MEM cu o capacitate de mai mult de 1200 randuri de date cuprinzand cele 27 de cifre de identificare de punct si trei masuri masurate sau calculate. 1.6.4 Cardul de Memorie PCMCIA Rec Elta® C/CM/CMS suporta cardurile de memorie tipul 1 SRAM si FLASH cu o capacitate de memorare de 0.5 MB, 1 MB si 2 MB. Pentru utilizarea generala a acestor carduri de memorie, ne vom ghida dupa instructiunile si recomandarile date de catre producatorii de carduri. In ceea ce priveste formatarea PC a cardurilor si verificarea bateriilor tampon (separatoare) utilizate (cardurile SRAM) va rugam sa cititi specificatiile facute de catre producatorii cu privire la driverele PCMCIA si softul lor de suport PC.

22

1.6.5 Utilizarea Cardurilor de Memorie PCMCIA Din momentul in care a fost pornit instrumentul, acesta este intotdeauna setat pentru utilizarea PC-ului incorporat si pentru cardul de memorie PCMCIA. De aceea asigurati-va ca ati introdus un card de memorie PCMCIA formatat. Daca cardul de memorie este gol, se va crea un fisier de date NONAME.DAT cu maximum 500 randuri de date. Dupa utilizare, cardul va contine in mod normal mai multe fisiere de date cu extensia .DAT. Asigurati-va ca toate fisierele externe create cu extensia .DAT si memorate pe card prezinta o structura identica cu cea a fisierelor generate de catre instrument. Fiecare fisier de date este asociat cu un fisier de configurare care contine datele de control si are numele de fisier CTL$$$xx.CFG, cu xx = de la 01 la 99. Fisierul de control al actualului fisier de date are extensia .000 in loc de .CFG. continutul si structurile fisierelor de date si ale fisierelor de control sunt descrise in capitolul Interfata. Managerul de proiect al PROJECT este utilizat pentru solicitarea si utilizarea fisierelor de date. Daca nu a fost introdus nici un card de memorie fie in mod intentionat fie din greseala, atunci cand este pornit instrumentul , acest lucru este indicat prin mesajul:

Fig. 1-6 Indicatie pentru introducerea cardului PCMCIA Daca nu introduceti acum un card de memorie in Rec Elta® C si nu raspundeti cu NO, atunci functionalitatea PC-ului incorporat nu este activata. Toate programele solicitate in mod normal ca PC PROGRAMS si procesare bazată pe proiect, nu sunt active. Cu toate acestea, toate celelate programe ale instrumentului pot fi utilizate fara restrictii iar datele sunt salvate in memoria interna MEM a instrumentului. Acest lucru inseamna ca desi nu este disponibil nici un card PCMCIA, majoritatea programelor instrumentului pot fi utilizate si ca datele pot fi salvate si transferate prin interfata RS 232 / 24V. Combinatia din instrument a datelor memorate in memoria interna MEM si de pe cardul de memorie, nu este posibila si trebuie sa fie facuta in timpul procesarii externe.

Aceasta funcţionalitate nu se aplica la Rec Elta® CM/CMS, caz pentru care trebuie întotdeauna sa introduceţi un card de memorie. Cardul de memorie poate fi scos si, acelaşi card de memorie sau un card diferit poate fi reintrodus pe perioada in care instrumentul este pornit. Va fi afişat un mesaj in acest scop. Cu toate acestea, operarea adecvata poate sa fie asigurata numai daca cardul ramane introdus. In situatia in care este necesar sa schimbati cardul, datele si fisierele de control ale noului card vor fi valide. 1.6.6 Interfata

� Scop

23

Interfata RS 232 / 24 V permite transferul datelor masurate si/sau calculate catre instrumentele externe sau transferul de date de la instrumente externe la Rec Elta®.

� Aptitudini - Transfer on-line prin interfata Rec Elta® catre instrumentele externe; - Controlul instrumentului prin calculator extern; - Transferul de date intre MEM interna sau cardul PCMCIA si un calculator extern.

1.6.7 Bateria

� Durata de viata Afisajul cu cristale lichide al Rec Elta® foloseste foarte putina energie. In functie de vechimea si starea bateriei si de tipul de masurare efectuat, o baterie incarcata dureaza intre 6 si 8 ore de masurare.

� Incarcarea bateriei Daca voltajul bateriei nu mai este suficient atunci va aparea urmatorul mesaj pe ecran:

Fig. 1-1: Afisajul bateriei iar un mesaj acustic care consta in trei beep -uri scurte este emis pentru a cere schimbarea bateriei. Bateriile sunt prevazute cu flux intern (internal fusing) pentru a proteja atat instrumentul cat si bateria impotriva scurt-circuitului.

Daca Rec Elta® C este alimentata de la o baterie de masina, atunci caseta bateriei de pe instrument trebuie sa fie inlocuita cu o contragreutate.

24

1.7 Operarea si Comenzile Rec Elta®

1.7.1 Pornirea si Oprirea Instrumentului Rec Elta® este pornit cu tasta funcţie FCT si este oprit prin apăsarea simultana a tastei funcţie FCT si tasta tabulatoare TAB. 1.7.2 Declanşarea Măsurării Tasta ENT de pe tastatura. 1.7.3 Tastatura Unitatii de Comanda si Afişaj (taste de operare a hardului)

� Taste grupate in conformitate cu funcţia lor: o Gri deschis:

- Taste numerice 1, ….,0 - Tasta - Tasta de spaţiere

o Gri mediu:

- Taste de cursor vertical - Taste de cursor orizontal

o Gri închis:

- Taste funcţie TAB, FCT, INP, LEV, MEM, ABC, MEN si ENT

- Rec Elta® CM/CMS , MOT

Fig. 1-7: Tastatura unitatii de comanda si afisaj a Rec Elta® C

Fig. 1-8: Tastatura unitatii de comanda si afişaj a Rec Elta® CM/CMS

25

Tasta Funcţie Utilizare 1,…,0 Taste numerice - Introducere a numerelor

- Selecţie a tastelor de operare a softului (împreuna cu tasta FCT)

- Selecţia programului

Semnul minus (acces direct)

- Semn pentru intrări negative - Caractere speciale, de ex. pentru intrările de identificare de

punct

Punct decimal (împreuna cu tasta FCT)

- Caractere speciale, de ex. pentru intrările de identificare de punct

- Punctul decimal este setat automat in toate intrările numerice.

Bara de spatiere - Pentru spatiu liber in intrari. ABC Tasta Alfa - Tasta functie pentru activarea intrarilor alfabetice si pe cele cu

caractere speciale. FCT

Tasta functie - Activarea tastelor de operare a softului in combinatie cu tastele numerice 1,….,0

- Tasta de transfer pentru introducerea punctelor decimale si a literelor scrise cu caractere mari.

TAB Tab stop - Suport pentru intrarile informatiilor de punct.

Cursor - Selectarea a pozitiei de intrare sau de editare - Editarea, marirea si micsorarea valorilor - Deplasarea in liste - Schimbarea campului de intrare

MEN Functia MENIU - Iesirea dintr-o functie pentru urmatorul meniu superior - Revenirea dintr-o subrutina (subprogram) la programul de

unde a fost efectuata apelarea. ENT Functia ENTER - Continuarea executiei programului (asa cum este afisat)

- Declansarea masurarii INP Meniul INPUT

(de introducere) - Apelarea meniului de introducere dintr-o functie si intoarcerea ulterioara la punctul in care s-a facut apelarea.

MEM Distributia memoriei

Afisarea distributiei actuale a memoriei interne sau a cardului de memorie PCMCIA si intoarcerea ulterioara la punctul in care s-a facut apelarea, Rec Elta® C

LEV Inclinarea axelor verticale

- Afisarea inclinarii axelor verticale, Rec Elta® C

Functia de senzor

- Apelarea meniului pentru senzor, Rec Elta® CM/CMS

MOT Functia motor - Apelarea meniului motor, Rec Elta® CM/CMS Repetarea functiei: Apasarea continua pe tastele 1,…0, TAB, bara de spatiu, tastele cursor Functie unica: toate celelalte taste.

1.7.4 Taste de operare a softului

26

Tastele de operare a softului sunt taste functie carora le sunt desemnate diferite functii, in functie de programul implicat. Functiile actuale sunt aratate in partea de jos a afisajului in abreviatii care cuprind maximum 3 cifre.

� Sunt oferite trei tipuri de taste operare soft: - Declansarea unei functii si revenirea la partea de program de unde s-a facut apelarea (de ex. Inf

= introducere a unui rand de informatii) - Afisare si schimbare a unei stari de comutare (de ex. marire pornita sau oprita). - Afisarea modului de operare urmator sau anterior in MEASURE (masurare).

� Selectarea tastelor de operare a softului: - Apasati tasta FCT simultan cu tasta numerica de sub tasta de operare soft care urmeaza sa fie

selectata.

Fig. 1-10: Taste de operare soft

27

2. Executia Programului 2.1 Ghidul Utilizatorului Rec Elta® ghideaza utilizatorul prin programe prin tehnici ale meniului si de dialog. Optiunile de masurare si de calcul si introducerile necesare snt afisate pe ecran. puteti sa selectati si sa introduceti optiunea solicitata.

� Meniuri de selectie Atunci cand puteti alege intre mai multe programe, moduri sau optiuni, trebuie numai sa apasati numarul care se afla sub semnul L corespunzator.

� Meniurile tastelor de operare soft Tastele de operare soft sunt taste functie pentru care sunt desemnate diferite functii in functie de programul utilizat. Functiile actuale sunt afisate in partea de jos a afisajului in abreviatii care cuprind maximum trei cifre. Acest lucru permite adaptarea procesului de masurare la sarcina implicata. Pentru a apela functia solicitata, apasati simultan tasta FCT si tasta numerica corespunzatoare.

� Scurtaturi cu ajutorul tastelor de operare hard Scurtaturile sunt oferite intre programe si moduri pentru a mari viteza de executie a programului. Acest lucru permite evitarea necesitatii de a iesi dintr-un program pentru a merge la meniul relevant (de care aveti nevoie). Functia necesara intr-un program diferit poate fi direct accesata de la nivelul actualului program. Dupa ce functia relevanta a fost incheiata, va puteti intoarce la punctul in care s-a facut apelarea.

� Randuri de dialog si campuri de dialog Programul Rec Elta® acorda utilizatorului un numar mare de indicii despre ceea ce trebuie sa fie facut sau despre ceea ce se poate face. Aceste indicii sunt afisate sub forma unui rand de dialog sau un camp de dialog. Randul de dialog apare de regula pe primul rand al afisajului; campurile de dialog sunt aranjate in partea dreaptaa afisajului (de ex. meniul INPUT ‚ introducere). Toate intrarile sunt verificate pentru plauzibilitate, acolo unde este posibil. Intrarile gresite nu sunt acceptate si trebuie sa fie repetate.

28

2.2 Scurtaturi cu ajutorul tastelor de operare hard 2.2.1 INP (Meniul INPUT )

� Scop Afişarea si modificarea parametrilor ceruţi pentru corecţia si reducerea măsurătorilor.

- Pentru calcularea înălţimilor sau a diferenţelor de înălţime trebuie sa fie introduse înălţimile instrumentului si ale reflectorului sau înălţimile staţiei si ale ţintei.

- Pentru corecţia măsurătorilor de distanta pe baza condiţiilor meteo actuale, pot fi introduse si luate in considerare temperatura si presiunea aerului.

- Intrările pentru presiune si înălţime barometrica sunt interconectate; schimbarea uneia dintre valori o va schimba de asemenea si pe cealaltă.

- Pentru corecţia măsurătorii de distanta, pot fi introduse scala si constantele suplimentare. - Corecţia PPM ( parţi la milion) este o specificaţie suplimentara pentru scală; in radiere, acest

lucru înseamnă mm/km. - Intrările pentru scala si pentru corecţiile PPM sunt interconectate; schimbarea uneia dintre

valori va schimba de asemenea şi pe cealaltă.

Aceşti parametrii sunt memoraţi permanent in NV- RAM (nevolatilă, de durata) şi sunt păstrate după ce Rec Elta® este oprită.

� Selectarea programului - Apelare directa de la oricare punct al programului utilizând tasta INP: - Afişarea meniului de selecţie cu valorile memorate in prezent in NV – RAM.

Fig. 2.-1: Meniul de selecţie al programului INPUT

� Selectarea parametrului care urmează sa fie editat Mutaţi cadrul input )de intrare= cu ajutorul tastelor cursoare:

- în linie: � (la stânga), � (la dreapta) - în coloană: ↑ (în sus) şi ↓ (în jos)

� Activarea înregistrării Confirmaţi selecţia cu ENT, care va activa automat meniul de schimbare.

Fig. 2-2: Meniul de Input (intrare) / editare

29

� Editarea intrarii Poziţia elementului care urmează sa fie editat este indicată de către cursor. La început, cursorul este poziţionat la prima cifră alocată. Punctul decimal este fix şi nu poate fi schimbat. Tastă Funcţie � Cursorul se mută cu o cifră la dreapta, cifrele rămân neschimbate. � Cursorul se mută o cifră către stânga, cifrele rămân neschimbate. Daca nu sunt prezente

cifre, se setează zerourile. 0,1,….,9 Înregistrarea cifrelor 0,1,….,9 la poziţiile corespunzătoare, cifrele existente sunt

suprascrise. Cifrele care se afla înaintea punctului decimal sunt şterse cu 0. - Util pentru înălţimi, constantă aditivă, temperatură, PPM si înălţime barometrică.

� Încheierea editării Editarea intrărilor este încheiată cu ENT. În acelaşi timp, sunt verificate limitele de intrare.

• Verificare pozitivă: - Întoarcere la meniul de selectare, valoarea anterioară din NV – RAM este suprascrisă. • Verificare negativă: - Se aude semnalul acustic, este afişată din nou valoarea NV – RAM iar câmpul selectat rămâne

activ pentru alte intrări. Comutaţi de la meniul de intrare – editare la meniul de selecţie pentru editarea altor parametrilor, daca este necesar. � Memorarea in memoria NV – Ram si ieşirea din programul INPUT

Apasati tasta MEN pentru a reveni la meniul principal sau la partea de program in care s-a facut apelarea. Valorile editate sunt memorate in mod fortat (automat) in NV – RAM. Aveti de asemenea si optiunea de salvare a valorilor pe cardul PCMCIA (sau in memoria interna MEM) pentru informatiile precise ale măsurătorilor ulterioare.

� Limitele de intrare

Celsius De la -30° la +70° C Temperatura Fahrenheit De la -22° la +158° C Pascal De la 440 hPa la 1460 hPa Torr De la 330 Torr la 1095 Torr Inci Mercur De la 13.0 InMc la 43.1 InMc

Presiunea Aerului

Barometru Inaltime De la 6400 m la -3200 m Scala De la 0.995 000 la 1.005 000 PPM De la -5 000 la 5 000

De la -0.128m la +0.127m Constanta aditiva De la -0.42 ft la +0.42 ft

Inaltimea instrumentului / reflectorului Inaltimi si diferente de inaltimi

De la 9999.999m la -9999.999m

30

2.2.2 LEV (Orizontalizare), numai pentru Rec Elta® C • Afisarea inclinatiei axelor verticale pentru corectia orizontalizarii. • Apasati MEN pentru a reveni la partea de program in care s-a facut apelarea.

2.2.3 MEM (Memorie), numai pentru Rec Elta® C

• Afisarea capacitatii de memorare a memoriei interne MEM sau a cardului PCMCIA. • Apasati meniul MEN pentru a reveni la partea de program din care s-a facut apelarea.

2.2.3 ABC (Intrare Alfanumerica)

• Comutare intre intrarea numerica si alfanumerica in identificarea punctului. 2.2.4 TAB (Saltul tabulatorului)

• Salt definit la urmatorul tabulator stop in identificarea punctului. 2.2.6 MEN (Meniu)

• Iesirea dintr-un program, mod sau functie pentru urmatorul meniu superior. • Revenirea dintr-o rutina de utilitate (de ex. tasta de operare a softului) la programul in care s-a

facut apelarea. 2.2.7 MOT ( Motor), numai pentru Rec Elta® CM/CMS

• Definirea functiilor motorului: masurare in doua pozitii, setarea si verificarea unui punct de control.

• Combinatia de taste FCT / MOT dezactiveaza motorul, => operare manuala 2.2.8 (Senzor de Tinta), numai pentru Rec Elta® CM/CMS

• Apelarea inclinarii axelor verticale in Rec Elta® CM • Definirea senzorului de tinta in meniul de senzor al Rec Elta® CMS (vezi 2.5 Functiile

Senzorului de Tinta ale Rec Elta® CMS). 2.3 Operatiile Motorizate si Procesele de Masurare la Rec Elta

® CM/CMS

Urmatorii pasi sunt executati in mod automat sau sustinuti de catre motoarele servo: 2.3.1 Dupa Pornirea instrumentului

• Initializarea sistemelor de masurare ale unghiului Hz si V 2.3.2 Determinarea Colimatiei si a Corectiei de Indici

• Vizare aproximativa si de precizie in pozitia 1 • Declansati masurarea cu ENT • Vizare automata in pozitia 2 • Vizare de precizie in aceasta pozitie • Declansati masurarea cu ENT • Calcularea si afisarea corectiilor

31

• Revenire automata la pozitia 1 Rularea determinării centrului este efectuata in mod simultan in fundal. 2.3.3 Programe de pozitionare De indata ce sunt disponibile coordonatele (preliminare) ale punctului geodezic si orientarea, urmatorul punct de vizare inversa care a fost apelat va fi vizat in mod automat. daca a fost selectata calcularea inaltimii, aceasta va fi efectuata cu permisiune pentru inaltimile statiei, punctul de vizare inversa, instrument si reflector. Aceasta este de asemenea si o posibilitate de a localiza in mod rapid punctele de vizare inversa ascunse. 2.3.3 Trasarea Dupa ce a fost apelata optiunea, punctul de vizare inversa este vizat automat. daca a fost selectata calcularea inaltimii, aceasta va fi efectuata cu permisiune pentru inaltimea statiei, punctul de vizare inversa, instrument si reflector. Dupa masurarea punctului aproximativ si dupa evaluarea rezultatului trasarii, instrumentul revine la directiile nominale Hz si V, in cazul in care este necesar. 2.4 Vizarea Motorizata si Functiile de Masurare la Rec Elta

® CM/CMS

2.4.1 Tasta de operare hard FCT / MOT Atunci cind apasati aceasta combinatie de taste, contactul electric al motoarelor este intrerupt, si instrumentul cu telescop poate sa fie rotat manual dupa cerinte. Prin miscarea oricaruia dintre butoanele de setare motoarele vor fi reactivate. 2.4.2 Tasta de operare hard MOT Sunt oferite urmatoarele optiuni in fiecare program de masurare:

Fig. 2 – 3 : Tasta de operare hard MOT 2.4.2.1 Masurarea in doua Pozitii: NO / YES (Nu / Da)

Fig. 2-4: Masurarea in ambele fete NO (nu): Masurare in orice pozitie a telescopului YES (da): Masurare in ambele pozitii ale telescopului si mediere (a valorilor)

32

Fig. 2-5: Masurarea pe fata 1 + 2 Procedura:

• Vizare aproximativa si de precizie in pozitia 1 • Declanseaza masurarea cu ENT • Vizare automata in pozitia 2 • Vizare de precizie in aceasta pozitie • Declanseaza masurarea cu ENT • Calculare si memorare a valorilor medii, dupa cum se face referire la pozitia 1 • Revenire automata la pozitia 1 • Daca terminati masurarea in pozitia 1 sau 2 prin apasarea MEN, atunci instrumentul va reveni

automat la pozitia sa initiala. 2.4.2.2 Configurarea Punctelor de Control

Fig. 2-6: Configurarea unui punct de control Masurarea in 2 fete: Nr Verificarea unui punct de control PT Configurarea unui punct de control PT (HT)

Date - Motor Selectati : ←↑↓→ ENT

Masurarea unui punct de control pentru definirea si verificarea orientarii:

• Vizati o tinta care se vede clar • Declansati masurarea de unghi cu ENT • Memorare si inregistrare a indicatiilor Hz/V • Reveniti la meniul de masurare suprapus.

Datele citite Hz si V pentru acest punct de control sunt retinute pe perioada in care instrumetul este pornit, pina cand este efectuata iarasi instalarea sau este setat un nou punct de control.

33

2.4.2.3 Verificarea Punctelor de Control Aceasta functie este activa numai daca un punct de control a fost setat anterior.

Fig. 2-7: Punctul de control nu a fost inca setat Masurarea in 2 fete: Nr Verificarea unui punct de control PT Nu este disponibil punctul de control Continuati cu orice tasta!

Date - Motor Selectati : ←↑↓→

• Instrumentul si telescopul sunt setate automat la datele citite de unghi Hz si V. • Verificare optica daca vizarea punctului de control este inca corecta. • Daca este necesar, declansati o masurare de unghi a punctului de control prin apasarea ENT.

Determinare si inregistrare a deviatiei.

Fig. 2-8: Afisarea deviatiei masurate Masurarea in 2 fete: Nr Vizati un punct de control PT dHz 0.0083 dV 0.0032

Date - Motor Selectati : ←↑↓→ ENTER

• Apasati MEN pentru a iesi din aceasta parte de program si pentru a reveni la meniul suprapus. 2.5 Functiile Senzorului de Tinta la Rec Elta

® CMS

Atunci cind apasati tasta de operare hard este afisat meniul senzorului de tinta:

Fig. 2-9: Meniul senzorului de tinta

34

Senzor Iesire: MEN Vizare automata: Oprita Masurarea in 2 pozitii: Oprita

Parametrii de cautare Trasare: Oprita Pornire cautare Compensator

MEN: Iesirea din meniu si revenirea la meniul de masurare in care a fost facuta apelarea; parametrii senzorului de tinta presetati sunt activi. 2.5.1 Vizarea Automata: ON / OFF (pornit/oprit) OFF (oprit) Masurare in pozitia 1 sau 2 ON (pornit) Masurare in ambele pozitii cu mediere (a valorilor) 2.5.3 Urmarire: ON / OFF OFF (oprit) Nu se urmareste tinta ON (pornit) Urmarire a tintei in pozitia 1, vizare automata a prismei cu ENT, urmata de urmarire continua. 2.5.4 Afisajul de stare al Functiilor Senzorului de Tinta Afisarea functiilor selectate pentru vizarea automata si trasarea in afisajul actual al modului de masurare: Masurare in pozitia 1 Masurare in pozitia 2 1+2 Vizarea automata ON (pornita) AUTO AUTO (1+2) Urmarirea ON (pornita) → P ← → P ← (1+2) Daca vizarea sau urmarirea automata este OFF (oprita), atunci nu va aparea afisajul de stare. 2.5.5 Parametrii de Cautare Afisare si configurare a parametrilor de cautare

Fig. 2-10: Configurarea parametrilor de cautare Raza HZ: 5º 10º 50º 100º 200º latimea ferestrei Raza V: 2º 5º 10º 20º latimea ferestrei

35

Cautare: Stinga / Dreapta cautarea directiei in functie de pozitia actuala a telescopului

Tipar: ↑ tipar de cautare vertical

→ tipar de cautare orizontal Pornirea cautarii: declanseaza cautarea in conformitate cu parametrii presetati.

• Daca este gasita o prisma atunci programul va reveni la meniul de masurare si va continua cu vizarea sau urmarirea automata, in cazul in care se face selectarea.

• Daca nu este gasita nicio prisma sau daca opriti cu MEN cautarea care se afla in desfasurare, va fi afisat in acest sens un mesaj si cautarea poate sa fie continuata, redefinita sau incheiata.

2.5.7 Compensator Apelarea meniului de compensator si afisarea inclinatiei axelor verticale actuale in directia de vizare │ NZ si in directia axelor cardanice ─ NK.

Fig. 2-11: Meniul de compensator

• Daca compensatorul se afla in limitele razei sale de lucru, atunci valorile de inclinatie vor fi afisate continuu.

36

• Daca raza de lucru calibrata a ± 48 mgrade (± 2' 40″) este depasita, atunci afisajul va arata inainte / in spatele in loc de valorile Hz si stanga/dreapta in loc de valorile NK, in functie de pozitia actuala a axelor verticale.

• Daca axele verticale sunt inclinate intr-o asemenea masura incat raza de lucru efectiva a compensatorului este depasita, atunci ambele afisaje vor arata ???????.

Acest afisaj al compensatorului poate fi utilizat pentru orizontalizare de precizie a instrumentului. Cu toate acestea, acest lucru va necesita o determinare a rularii centrului la inceputul setarii, daca este posibil. Apasati MEN pentru a iesi din meniul de compensator si pentru a eveni la meniul in care s-a facut apelarea.

3 Procesul de Masurare 3.1 Cerinte La pornirea initiala a instrumentului puteti seta diferiti parametrii si switch-uri (comutatori) care vor fi apoi aplicati la toate masuratorile. Aceste setari sunt:

o Selectarea unitatii de masurare si a sistemului de referinta vertical – de ex. metrii, grade, zenit – (ADJUST/PREPARE/UNITS = reglare/pregatire/unitati).

o Setarea numarului de locuri decimale (ADJUST/PREPARE/SET = reglare/pregatire/setare) o Setarea marcarii sau a formatului de identificare de punct (ADJUST/PREPARE/SET =

reglare/pregatire/setare) o Setarea switch-urilor (comutatorilor) in functie de cerinte - de ex. semnal acustic pornit/oprit -

(ADJUST/PREPARE/SET = regalre/pregatire/setare) o Selectarea inregistrarii in MEM sau pe cardul PCMCIA sau intr-un calculator extern (DATA

TRANSFER/RECORDING = transferul de date / inregistrarea) o Selectia interfetei de inregistrare si setarea parametrilor de transmisie (DATA TRANSFER /

INTERFACE 1/2 = transferul de date/ interfata 1/2) o Verificare ocazionala a alinierii paralele a axelor optice si a axelor de masura la distanta

(ADJUST/PREPARE/EDM-SIGNAL = regalre/pregatire/semnal-EDM). 3.2 Pregatirea pentru masurare Pregatirea pentru masurarile individuale cuprinde urmatoarele proceduri:

o Montarea instrumentului o Orizontalizarea, centrarea, focalizarea telescopului (Anexa A5 Pregatirea pentru Masurare) o Definirea unui fisier proiect (ADJUST/PREPARE/SET/PROJECT =

reglare/pregatire/setare/proiect) o Introducerea parametrilor pentru proiectie si reducerea inaltimii

(ADJUST/PREPARE/PROJEC.REDUCTION = regalre/pregatire/reducere proiect)

37

o Introducere a verificarii inaltimii instrumentului, inaltimii reflectorului, scala, constanta aditiva, presiune si temperatura in meniul INP

Urmatoarele verificari si calibrari trebuie sa fie facute inainte de toate masuratorile de precizie, mai ales masuratorile de inaltime:

o Determinarea centrului de rulare a compensatorului o Determinarea corectiilor de index si colimatie o Calibrarea senzorului de tinta (Rec Elta® CMS).

3.3 Rutina de Pornire

o Pornirea instrumentului: Apasati tasta FCT a Rec Elta®. - Logo-ul de pornire va afisa numele instrumentului, versiunea programului si nota de

copyright.

Fig. 3-1: Logo de pornire - Va urma o testare a sistemului si afisajul modului de inregistrare preselectat (intern sau extern via RS 232 C)

o Initializarea cercului V, Rec Elta® C Solicitarea de initializare (determinarea punctului zero al cercului V) prin afisajul ″Initializare V1 ″ pe ecran. Initialize V1 = Initializare V1 Tilt the telescop = Inclinare telescop Fig. 3-2: Initializarea cercului V - Miscati usor telescopul in sus sau in jos - Initializarea reusita este confirmata printr-un semnal acustic, iar afisajul se va trece la ″ Initializare V2 ″ - Este capturat al doilea puls zero V, prin schimbarea directiei de inclinare.

o Initializarea cercului Hz Initializarea este efectuata pentru a determina punctul zero al cercului orizontal. Orientarea cercului este retinuta chiar si dupa ce instrumentul a fost oprit si pornit iarasi (orientare cvasi absoluta). - Rotiti instrumentul in jurul axelor verticale - Initializarea reusita este confirmata printr-un semnal acustic

38

- Afisajul trece la meniul principal (3.4) Initialize Hz = Initializare Hz Turn the instrument = Rotiti instrumentul Fig. 3-3: Initializarea cercului Hz

o Initializarea Rec Elta® CM/CMS este efectuata de catre motoare.

o Eroarea de initializare Ar putea sa apara un mesaj de eroare daca rotiti instrumentul sau daca inclinati telescopul prea incet sau prea repede sau cu intermitente. acest lucru va fi indicat prin semnale acustice si de catre un afisaj pe ecran: - Mai lent: Inclinati telescopul sau rotiti instrumentul mai lent. - Mai repede: Inclinati telescopul sau rotiti instrumentul mai repede.

Initialize V1 = Initializare V1 Tilt faster = inclinati mai repede

Fig. 3-4: Mesaje pentru utilizator

o Oprirea instrumentului Apasati simultan tastele FCT si TAB pentru a opri instrumentul.

3.4 Meniul Principal

• Privire Generala Lista cu programele disponibile la Rec Elta® .

• Selectarea programelor Apasati tasta numerica pozitionata dedesubtul semnului „L” care indica catre programul dorit.

Fig. 3-5: meniul principal Selectati programul: Proiect: Poligon Masurare: Reglati / Pregatiti

Coordonate Transfer de date Special Editor DOS - PC

39

• Lista de programe si tastele corespunzatoare

Tasta Functie 1. Masurare - Masurarea distantelor, a azimutului

(directiei), a diferentelor de inaltime si a coordonatelor locale.

2. Coordonate - Instalare, masurare, calculare si trasare a coordonatelor, calculul ariilor.

3. Special - Programe pentru aplicatii speciale 6. Reglare / Pregatire

- Definire si verificare a datelor de calibrare; - Definirea unitatilor (m, grade, YXZ, etc.) - Setarea parametrilor.

7. Transferul de date - Transmitere de date via interfata; - Selectie a inregistrarilor interne sau externe - Mod terminal - Mod demo PC - Actualizarea programului de operare.

8. Editor - Afisare si editare a a randurilor de date inregistrate.

9. DOS - PC - Apelare a programelor de aplicatii pe DOS – PC incorporat (vezi capitolul 7 Programele de aplicatii).

3.5 Masurarea

• Selectarea Programului Selectati programul prin apasarea tasta numerica corespunzatoare – in acest caz, tasta 1 pentru MASURARE (vezi figura 3-5).

• Meniul initial al programului MASURARE - Afisarea programului si a optiunilor acestuia; - Afisarea starii de inregistrare, scala m si reductia de proiectie PR; - Afisarea introducerii manuale, in cazul in care este selectata.

Fig. 3-6: Meniul initial al programului MEASURE ENT: Trecerea la meniul de introducere si masurare al programului MEASURE MEN: Intoarcerea la meniul principal Sta: Afisarea starii actuale a instrumentului , precum parametrii instrumentului, date de introducere si corectie (de ex. corectia indicelui si a axelor cardanice, scala, constanta aditiva, temperatura si presiunea aerului).

40

Bat: Afisarea capacitatii bateriei Set: Setarea cercului orizontal

• Meniul de introducere si de masurare al programului MASURARE

Fig. 3-7: Meniul de introducere si masurare

- Introduceti identificarea de punct P.L. - Selectati pozitia cursorului: - Utilizati tastele cursor ← sau → sau tasta TAB - Introducere numerica: - Apasati tasta numerica corespunzatoare.

- Introducere alfanumerica: - Atunci cind apasati tasta ABC, pe randul de operare soft vor aparea litere si caractere speciale desemnate tastelor numerice. - Modificarea randului alfabetic: rulati inapoi in alfabet cu ↓, inainte cu ↑ . Literele cu caractere mari: FCT + tasta numerica desemnata literei.

- Editarea unei intrari: - Mergeti la pozitia care urmeaza sa fie corectata folosind tastele cursor ← sau → si introduceti caracterul corect.

� Efectuarea Masurarii: o Vizati reflectorul – intersectia axelor verticale cu axele de inclinare ale reflectorului

este definita de catre intersectia marginilor prismei. o Focalizati tinta utilizand mecanismul de focalizare. o Declansati masurarea prin apasarea tastei ENT. o Semnalul primit de catre aparatul de masurat distanta este controlat automat, iar

intensitatea semnalului este afisata sub forma unui bare de grafic de pe ecran. - Optim: bara de grafic este in mijloc. - Masurarea nu este posibila datorita intreruperii razei de masurare sau datorita intensitatii insuficiente a semnalului: bara grafic din partea stanga, masurarea poate fi incheiata cu MEN. - Masurarea nu este incheiata: bara grafic oscileaza pe intreaga raza(suprafata).

� Inainte de a fi afisate, datele de masurare sunt corectate automat pentru: - influenta temperaturii si presiunii aerului (distanta D); - prisma presetata sau constanta adititva (D); - scala presetata (D); - reductia de proiectie presetata (D); - corectia de index (unghiul vertical V);

41

- corectia de colimatie (unghiul orizontal Hz); - componentele inclinatiei axei verticale (Hz, V); - excentricitatile cercului (Hz,V); - eroarea axelor cardanice (Hz). � Masurarea off center cu contact vizual al centrului - Vizarea centrata a tintei cu contact vizual al centrului. - Incepeti masurarea apasand ENT; aceasta va declansa masurarea de unghi. - Vizati reflectorul off-center, masurati distanta. Citirea de distanta off-center este tratata ulterior ca o distanta centrata. Inaltimile centrului si punctul de excentricitate se presupune ca sunt identice.

� Inregistrarea

Atunci cand masurarea este incheiata, identificarea punctului si datele masurate sunt stocate automat intr-un rand de date in memoria interna MEM, pe cardul PCMCIA sau intr-un calculator extern.

Asigurati-va ca tasta de operare a softului pentru inregistrare (FCT + 4) Este setata la R – M.

Fig. 3-8: Meniu de rezultat

� Alte masurari Acum puteti sa introduceti un nou P.I. in meniul de rezultat (vezi figura 3-8) si sa masurati urmatorul punct. MEN: Parasirea modului si revenirea la meniul principal.

3.6 Masuratorile excentricităţii (off-center measurements)

� Scop Punctele care nu sunt vizibile in mod direct de la statia instrumentului pot fi masurate prin introducerea unei excentricitati. Pentru acest tip de masurare indirecta a punctului sunt disponibile trei moduri diferite:

42

• EXCENTRICITATE: Măsurarea unui punct off-center si calcularea centrului. Punctul excentric poate fi localizat pe

orizontala, in fata, in spatele, pe partea stanga sau pe partea dreapta a centrului sau legate spatial de acesta.

• PUNCT ASCUNS:

Masurarea prismelor a unei mire de nivelment cu doua prisme si calcularea datelor de masuratoare dupa cum se face referire la capatul mirei (suportului) de nivela.

• PLANUL 3 - D Masurarea punctelor care definesc un plan in pozitie aleatorie si calcularea acestui plan.

Determinarea continua a punctelor din acest plan prin calcularea intersectiei axelor de vizare ale instrumentului cu planul, sau masurarea unui punct si calcularea distantei sale de la plan.

� Selectarea, efectuarea si terminarea unei masuratori excentrice: Daca apasati tasta functie Ecc, se vor afisa ultimul tip de excentricitate selectat pentru acest mod de masurare si parametrii relevanti. Daca este necesar, puteti sa schimbati tipul de excentricitate. Durata unei masuratori de excentricitate in modurile EXCENTRICITY si HIDDEN POINT (punct ascuns) depinde de selectarea ONCE (o data) sau PERMANENT, default este ONCE. Masurarea in modul PLAN 3-D este o masuratoare continua. Atata timp cat este setata o excentricitate, aceasta este indicata cu caractere mai mici pe randurile doi si trei inaintea campului de intrare al identificarii de punct. Suplimentar, tasta functie utilizata pentru excentricitate este setata la Eno, indicand optiunea de incheiere a masuratorii de excentricitate prin apasarea acestei taste. In acest caz, toate referirile la modul de excentricitate vor disparea de asemenea din meniul de masurare. In functie de modul de masurare si de tipul de excentricitate utilizat, unele din tastele functie afisate pot sa fie ineficace. Atunci cand apasati aceste taste, timp de o secunda este afisat mesajul „KEY LOCKED IN THIS CONFIGURATION”(tasta blocata in aceasta configuratie). Butonul de inregistrare pentru modul D-Hz-V a fost extins pentru datele de calcul R, rezultand din masuratoarea excentricitatii. Acest lucru inseamna ca nu sunt disponibile urmatoarele optiuni de inregistrare: - Rno fara inregistrare - R-M datele de masurare originale (D)-Hz-V ale punctului masurat - R-C datele calculate D-Hz-V ale punctului calculat - RMC include R-M si R-C Pentru masuratorile care nu se efectueaza in modul de excentricitate, continutul R-M si R-C este identic.

43

� O privire generala asupra modurilor de masurare si a excentricitatilor: Moduri Excentricitate Punct Ascuns PLAN 3-D MASURATOARE

- Hz-V - D-Hz-V - E-Hz-h - Y-X-Z

-

-

-

COORDONATE - Starea la punctul cunoscut - Rezectie - Custarea inalrimii - Puncte polare - Trasare

- - -

- - -

SPECIAL - pozitionarea inaltimii - distanta punct-linie - unirea distantelor

- - -

- - -

3.6.1. Tip: Excentricitate Masurarea punctelor de excentricitate este de asemenea deschisa pentru modul de masurare D-Hz-V. In functie de pozitia reflectorului care are legatura cu centrul, sunt recalculate pentru centru: distanta de inclinare D, azimutul (directia) Hz si / sau unghiul zenital V. In calcularea inaltimii, inaltimea punctului excentric este intotdeauna acceptata ca fiind inaltimea centrului.

Inaltimea introdusa a instrumentului ih si inaltimea reflectorului / a tintei th, sunt ignorate la calcularea inaltimii in D-Hz-V.

Din moment ce citirile Hz si V sunt intotdeauna afisate permanent in modul de masurare D-Hz-V, unele din citirile de unghi recalculate pentru centru sunt afisate pentru putin timp, dupa masurarea excentricitatii. Toate datele recalculate pentru centru pot fi salvate ca si date calculate folosind R-C sau RMC. Atunci cand va deplasati in modurile de masurare cu tastele functie 7 si 8, va fi retinuta o excentricitate presetata, exceptand Hz, in care masurarea de excentricitate nu este posibila.

� Introducerea unei excentricitati

Fig. 3-9: Introducerea unei excentricitati In functie de pozitia reflectorului care are legatura cu centrul, sunt disponibile diferite optiuni:

44

Refl.: In partea din fata a centrului Intr-o pozitie in spatiu care are legatura cu centrul (reflector pe raza de vizare dintre statie si punctul tinta In partea dreapta a centrului In spatele centrului In partea stanga a centrului Dist.: Cantitate de excentricitate Mode: Off (inchis) Permanent Once (o data) Inaltime: No Yes Modificari de introducere:

Selectarea optiunii, deplasarea in optiuni Confirmarea selectiei sau a modificarii Revenirea la meniul in care s-a facut apelarea. Azimutul (directia) si distanta orizontala a centrului sunt calculate (in EHz). Daca ati selectat sistemul local (XYZ), atunci sunt calculate coordonatele centrului.

Daca selectati Yes pentru inaltime, inaltimea punctului de excentricitate este de asemenea acceptata pentru centru.

� Exemplu de inregistrare: - Modul de masurare D-Hz-V: punctul de excentricitate la 2.00 m de centru. Comutatorul de

inregistrare RMR

Tr 2.000 Identificare SD 25.510 Hz 194.1759 V 92.0018 Punct de excentricitate SD 25.588 Hz 189.1555 V 92.0268 Centru Primul rand de inregistrare confirma tipul si cantitatea de excentricitate. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat pe M, atunci datele masurate D-Hz-V ale punctului de excentricitate sunt inregistrate. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat pe R, atunci datele calculate D-Hz-V ale centrului sunt inregistrate.

45

3.6.2 Tip: Punct Ascuns (Hidden Point) Scopul acestei metode indirecte de masurare este radierea de puncte care nu permit vizare centrata sau vizare de excentricitate in modul obisnuit cu ajutorul unei mire de nivel cu prisma perpeniculara (suport de prisma perpendicular). Metoda utilizeaza o mira de nivel cu doua prisme. Mai intai se masoara prisma R1 la un capat al mirei de nivel si apoi o prisma R2 mai departe de pe mira de nivel. Pe aceasta baza vor fi extrapolate datele masurate de la capatul celeilalte mire de nivel P.

Fig. 3-10: Parametrii ai modului punct ascuns Intelesul afisajului: R1-R2: Spatierea reflectorilor R1 si R2 pe mira de nivel. R2-P: Distanta reflectorului R2 de la capatul mirei de nivel, punctul real de masurare P. TOL: Toleranta trebuie sa fie intrunita intre parametrul specificat R1-R2 si masurarea lui R1 si R2. MOD: Determina daca masurarea unica sau continua urmeaza sa fie efectuata. ELEV.: Determina daca un calcul de elevatie urmeaza sa fie efectuat. Acesta lucru va lua in considerare urmatoarele:

� MASURARE: - D-Hz-V fara parametrii - E-Hz-h inaltimea instrumentului ih si R1-R2-P - Y-X-Z inaltimea instrumentului ih si R1-R2-P

� PUNCTE POLARE: - Y-X-Z inaltimea Z a statiei, inaltimea ih a statiei si R1-R2-P Daca toti parametrii meniului de excentricitate sunt corecti, apasati MEN pentru a reveni la meniul de masurare:

Fig. 3-11: Masuratoarea punctelor ascunse Referintele masuratorii de excentricitate din randurile 2 si 3 sunt: HIDDEN PT. (punct ascuns) MEASURE R1 (masuratoarea R1): cerere pentru masurarea reflectorului R1 si MEASURE R2 (masuratoarea R2): cerere pentru masurarea reflectorului R2. Dupa ce ati masurat reflectorul R2, datele masurate ale punctului P sunt calculate in conformitate cu modul de masurare selectat, sunt afisate si memorate partial in modul de inregistrare selectat. In modul PERMANENT, va parea din nou cererea MEASURE 1.

46

Daca toleranta specificata TOL este depasita, va fi afisat urmatorul mesaj:

TOLERANTA DEPASITA, APASATI ORICE TASTA PENTRU A CONTINUA (Tolerance exceeded, press any key to continue)

si trebuie sa continuati masuratoarea prin vizarea R1.

Atunci cand va deplasati prin modurile de masurare cu ajutorul tastelor functie 7 si 8, punctul Ascuns este retinut, exceptand Hz-V, unde masurarea excentricitatii nu este posibila. Totusi, in orice mod de masurare nou vi se va cere intotdeauna sa masurati R1.

Apasati tasta de operare soft Eno pentru a incheia masurarea punctului ascuns.

� Exemplu de inregistrare: - Modul de masurare E-Hz-h R1-R2 = To = 1.000 m, R2-P = Tu = 1.500 m, TOL = ds = 0.003 m Comutatorul de inregistrare RMC

Primul rand de inregistrare confirma parametrii mirei de nivel cu doua prisme. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat la M, atunci vor fi inregistrate datele masurate D-Hz-V ale reflectoarelor R1 si R2. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat la R, atunci datele calculate ale punctului P sunt inregistrate in modul de masurare selectat. Coloanele 22 -27 ale identificarii de punct pentru datele masurate si calculate includ /2-P-S pentru a identifica tipul de masuratoare implicat. 3.6.3 Tip: Plan 3-D

� Scop Aceasta functie permite masurarea suprafetelor, punctele suprafetei si punctul in relatie cu suprafetele, daca aceste suprafete pot fii definite ca planuri in orice pozitie spatiala. Acest aspect reprezinta un avantaj deosebit pentru masurarea planurilor, verificari ale suprafetelor plane si pentru masuratoarea fatadelor. Sunst suficiente trei puncte pentru definirea precisa a planului in orice pozitie spatiala; totusi, in acest caz nu exista excedent in definire. Fiecare punct de masurare suplimentar asigura un asemenea excedent si stabilizeaza planul si acuratetea sa. Parametrii planului sunt calculati in conformitate cu regulile de reglare folosind metoda celor mai mici patrate. Acest lucru va furniza de asemenea

47

cantitatea sigma, de exemplu deviatia standard a unitatii de greutate care furnizeaza informatii usor de interpretat asupra calitatii planurilor masurate. Daca sigma este scazut, de exemplu <0.010 m, acest lucru indica faptul ca masuratoarea este precisa si ca punctele masurate sunt localizate intr-un plan. In plan pot fi incluse pina la 9 puncte. Dupa definirea planului, puteti fie sa efectuati masuratori in plan sau sau sa masurati puncte legate de plan. MODUL: IN THE PLANE (Th) (in plan) calculeaza orice puncte din acest plan prin simpla masurare de unghi, ca intersectie a axelor de vizare cu planul. In MODUL: DISTANCE TO PLANE (DTh) ( distanta la plan) orice puncte sunt masurate utilizand azimuturi (bearings) si distante, iar distantele de punct de la plan sunt determinate. Specificatia distantelor paralele permite generarea de planuri paralele cu planul masurat, unde masuratorile pot de asemenea sa fie efectuate in ambele moduri.

Fig. 3-12: Selectarea planului 3D Urmatoarele optiuni sunt disponibile in meniul de excentricitate: ELEV.: YES (NO) MEASURE (masurare): ENTER ELEVATION determina daca este efectuat un calcul de elevatie. In determinarea planului, sunt luate in considerare urmatoarele:

• MEASURE: - D-Hz-V fara parametrii - E-Hz-h inaltimea instrumentului, inaltimea reflectorului th -Y-X-Z inaltimea instrumentului, inaltimea reflectorului th

• POLAR POINTS (puncte polare) - Y-X-Z inaltimea Z a statiei, inaltimea instrumentului, inaltimea reflectorului th Pentru a incepe masurarea planului, selectati si confirmati MEASURE. Din motive geometrice, primele trei puncte ale planului nu trebuie sa fie pozitionate de-a lungul unui rand si trebuie sa fie lasat spatiu de cel putin 2 cm distanta. Altfel, va fi afisat urmatorul mesaj:

Punctele planului sunt identice. Continuati cu orice tasta (Plane points are identical. Continue with any key)

si cererea pentru masurarea punctului actual va fi repetata. Daca masurarea este incheiata inainte de al treilea punct, va parea urmatorul mesaj:

Determinarea parametrilor este imposibila. Continuati cu orice tasta (Determination of parameters impossible. Continue with any key)

48

De la cel de-al treilea punct mai departe, planul este calculat si sunt afisate cantitatea test sigma si distanta D de la instrumentului la plan.

Fig. 3-13: Determinarea planului Dupa trei puncte, sigma este egala cu zero deoarece inca nu exista excedent (surplus).

� Masurarea in interiorul planului Apasati MEN pentru a incheia masurarea de punct in plan; programul va reveni la meniul de masurare.

Fig. 3-14: Masurarea in plan Referintele la masuratoarea in Plan 3D din randurile 2 si 3, sunt: D: 0.000m Pa: 0.000m Acum modul IN PLAN (Th) este activ. Daca rotiti instrumentul sau / si inclinati telescopul, datele de masurare ale modului de masurare selectat sunt calculate permanent. Apasati ENT pentru a inregistra.

� Masurarea in exteriorul planului Utilizati tasta functie M/P pentru a schimba parametrii de masurare ai planului 3D. se va deschide un meniu care permite comutarea modului intre IN PLAN (Th) si DISTANTA LA PLAN (SD). Utilizati optiunea PARALEL pentru a introduce o distanta paralela de la planul de masurare. Semnul distantei paralele este pozitiv daca planul paralel este localizat intre instrument si planul de masurare. Distanta D intre instrument si plan se modifica direct dupa aceasta introducere.

Fig. 3-15: Parametrii de masurare Iesiti din acest meniu cu MEN; programul va reveni la meniul de masurare.

Fig. 3-16: Masurarea in exteriorul planului

49

Daca a fost selectat modul DISTANTA LA PLAN (SD) si a fost setat un plan paralel, atunci referintele la masurarea in PLAN 3D din randurile 2 si 3 sunt de exemplu: D: 5.462m Distanta instrumentului de la planul paralel Pa: 2.000m Toate masuratorile sunt efectuate cu azimuturi si distante si sunt afisate in modul de masurare selectat. Distantele punctelor masurate de la planul selectat sunt afisate pe randul 2: D: 0.002m punctul masurat este foarte aproape de plan D: -1.852m punctul masurat este localizat in spatele planului Continua sa fie posibile comutarea MODULUI si intrarile in PARALEL. Orice modificare este inregistrata automat.

Modul DTh poate fi utilizat, de exemplu, pentru a determina distanta unui plan paralel de la planul original. Aceasta distanta este introdusa. Acum puteti sa masurati si alte puncte in planul nou utilizand Th. Atunci cand va deplasati in modurile de masurare cu ajutorul tastelor functie 7 si 8, PLANUL-3-D este retinut, cu exceptia Hz-V. Apasati tasta functie Eno pentru a incheia masuratoare in modurile PLANULUI-3-D.

� Exemplu de inregistrare: - Modul de masurare Y-X-Z Comutatorul de inregistrare RMR

Daca a fost setata inregistrarea, atunci toate punctele planului sunt inregistrate cu codul 3-D-E din identificarea de punct, cu numarul de punct consecutiv si cu datele masurate D-Hz-V.

Primul rand confirma modul (Th), distanta D dintre instrument si plan, distanta paralela pa si sigma Si. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat la M, al doilea rand va arata datele masurate Hz si V. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat la R, al treilea rand va arata datele calculate Y-X-Z ale punctelor vizate in plan.

50

Primul rand confirma modul (DTh), distanta D dintre instrument si plan, distanta paralela pa si sigma Si. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat la M, al doilea rand va arata datele masurate D-Hz-V. Daca comutatorul de inregistrare a fost setat la R, al treilea rand va arata datele calculate Y-X-Z ale punctului vizat iar randul al patrulea va arata distanta D a punctului de la planul paralel. Codul /3-D-E este inclus in coloanele 22-27 ale identificarii de punct pentru datele masurate si calculate pentru a marca tipul de masuratoare implicat.

4 Masurare 4.1 General

� Scop Programul MASURARE ofera patru moduri pentru determinarea si afisarea elementelor de masurare care sunt folositoare in activitatea practica de zi cu zi. Se pot selecta in diferite combinatii azimuturi (directii), unghiuri, distante, inaltimi sau diferente de inaltime si coordonate locale. Utilizati tastele de operare soft FCT + 7 sau FCT + 8 pentru selectare. Modul urmator (FCT+8) si modul precedent (FCT+7) sunt afisate. Suplimentar, inaltimile indirecte pot fi masurate in modurile EHz sau XYZ. Daca lucrati intr-un sistem de coordonate cu o scala de proiectie (de exemplu Gauss-Gruger), puteti sa introduceti scala in modul ADJUST / PREPARE (reglare / pregatire).

� Apelarea programului Apasati pe tasta numerica 1 pentru a selecta programul MASURARE din meniul principal. Va fi afisat meniul initial. In meniul initial (vezi figura 4-14-11) orice azimut (directie) se poate seta cu tasta de operare soft Set. Daca urmeaza sa fie masurata si inaltimea, puteti sa introduceti inaltimea instrumentului ih si inaltimea reflectorului th, utilizand tasta INP.

Fig. 4-1: Meniul initial MASURARE MEN: revine la meniul principal.

� Introducerea P.I. ENT: Porneste programul Introduceti P.I. in randul 2

51

Selectati modul de masurare cerut (masurare de unghi sau sau masurare combinata de unghi si de distanta), utilizand tastele de operare soft FCT + 7, 8. Hz si V vor afisa intotdeauna operarea in modul de urmarire.

Fig. 4-2: Meniul de introducere si de masurare

� Masurare ENT: Declanseaza masurarea Intensitatea semnalului este afisata de catre bara de grafic, pe randul 3. Daca bara de grafic este in mijloc, acest lucru va indica un semnal optim. Daca bara de grafic este pe partea stanga, semnalul receptat nu este adecvat. Puteti dupa aceea sa incheiati masuratoarea cu MEN.

� Meniul de rezultate Dupa incheierea masuratorii, doua sau trei elemente de masurare sunt afisate pe randul 1 (vezi figura 4-3). Acum puteti sa introduceti un nou P.I. (identificare de punct)

Fig. 4-3: Meniul de rezultate Dupa masurare, datele masurate sunt scrise intr-o memorie intermediare (buffer) si sunt inregistrate (daca inregistrarea a fost activata). Tastele de operare soft FCT + 7,8 pot fi utilizate pentru a afisa datele in moduri diferite. Din moment ce masurarea de unghi ruleaza in modul de urmarire, afisajul este actualizat permanent.

Valorile E si h nu sunt recalculate!

Fig. 4-4: Elemente de masurare

� Inregistrarea Daca tasta de operare soft nu este setata la Rno, datele vor fi inregistrate automat dupa incheierea masuratorii ( pe cardul PCMCIA, sau la RecElta® C optional, in Memoria Interna). Daca a fost conectata o memorie externa medie, asigurati-va ca parametrii au fost setati in mod corect (vezi TRANSFER DE DATE). Veti gasi informatiile relevante la interfata, capitolul 11 DESCRIEREA INTERFETEI).

� Incheierea masuratorii MEN: Revenire directa la meniul principal.

52

4.2 Meniul Initial

� Structura meniului �

Fig. 4-5: Meniul Initial Randul 1 : Afisarea randului de dialog in tipul negativ

- numele programului: MEASURE cu moduri de masurare; - Inceperea programului: ENT

Randul 2: Starea de inregistrare, interna sau externa Randul 3: Introducere manuala, daca este selectata

- afisarea scalei si reducerii de proiectie urmeaza sa fie folosite pentru masuratorile de distanta ulterioare..

Randul 4: Taste de operare soft Tasta: Functie. Sta (FCT + 2) Starea actuala a celor mai importanti parametrii ai instrumentului. Bat (FCT + 3) Capacitatea bateriei Set (FCT + 8) Setarea unui azimut necesar.

� Afisare si memorare a starii instrumentului (Sta) Confirmare a starii instrumentului in momentul in care se face masurarea. Acest lucru permite ca o evaluare a masuratorii sa fie facuta mai tarziu. Daca apasati aceasta tasta de operare a softului, parametrii determinati sau introdusi in cateva meniuri diferite vor fi combinati intr-o lista (vezi Fig. 4-5)

Fig. 4-6: Starea instrumentului

� Parametrii de introducere (vei si INPUT = Introducere) si abrevieri - Inaltimea instrumentului ih - Inaltimea reflectorului th - Temperatura C - Presiunea aerului P - Scala M - Constanta aditiva A

53

- Reducerea de proiectie PR

� Erorile instrumentului (vezi si ADJUST – reglare, ajustare) - Eroarea de indici - Eroarea de colimatie c - Pozitia centrului compensatorului in directia de vizare SZ - Directia transversala SK

� Unitati (vezi si UNITS – unitati) - Masurarea de distanta - Masurarea de unghi - Sistem de referinta vertical - Sistem de coordonate - Presiunea aerului - Temperatura

Puteti sa parasiti functia Sta prin apasarea oricarei taste. Automat va fi afisata o cerinata, si anume daca starea actuala urmeaza sa fie inregistrata in memorie pentru documentare (vezi Fig. 4-7).

Fig. 4-7: Inregistrare YES: Inregistrarea datelor in memorie, revenirea la meniul initial NO: Fara inregistrare a datelor, revenire la meniul initial

� Capacitatea bateriei (Bat) Daca apasati tasta de operare soft Bat, va fi afisata capacitatea bateriei pe ecran, sub forma unei bari de grafic

- bara de grafic pe partea dreapta: bateria este incarcata complet - bara de grafic pe partea stanga: bateria va trebui sa fie schimbata in curand.

MEN: Revenirea la meniul initial al meniului MEASURE (masurare).

� Setarea directiei orizontale (Set) Tasta de operare soft Set permite setarea cercului orizontal la zero sau introducerea oricaror azimuturi (directii) date, utilizand tastele numerice.

Fig. 4-8: Meniul de setari

54

Apasati ENT fara alte introduceri ulterioare, pentru a seta cercul orizontal la zero. Pentru introducerea oricarui unghi anume, utilizati urmatoarele taste: Selectarea pozitiei: � Cursorul se muta cu o cifra catre dreapta, cifrele raman neschimbate. Daca nu exista nicio cifra, se vor seta zerourile. � Cursorul se muta cu o cifra catre dreapta, cifrele raman neschimbate. Sunt sterse zerourile care preced prima cifra care se afla inaintea punctului decimal. Introducerea: 0,1,…….9 Introduceti cifrele 0,1,……,9 in pozitiile corespunzatoare, orice cifre existente deja sunt suprascrise. Introduceti 0 pentru a sterge cifrele care se afla inaintea punctului decimal. Incheiati introducerea cu ENT si verificati daca limitele de introducere corespund cu: Grad: 0 – 399.9999 DMS: 0 – 359’ , 0 – 59’, 0 – 59″ DEG: 0 – 359.9999″ MIL: 0 – 6399. 99 Se va auzi un semnal acustic daca aceste limite sunt depasite. Corectati introducerile incorecte. Pentru marcarea (denumirea) corecta a unui punct, puteti sa introduceti o identificare de punct (vezi Fig. 4 -9). Vizati punctul si incepeti masurarea cu ENT.

Fig. 4-9: Meniul de Masurare Set Hz Dupa memorare, afisajul va reveni la meniul initial. 4.3 Meniul de Introducere si Masurare Apasati ENT pentru a comuta de la meniul initial direct la meniul de introducere si masurare.

Fig. 4-10: Meniul de introducere si masurare

� Explicarea afisajului - Randul 1: Afisarea citirilor de unghi actuale Hz si V la iceput; ulterior, vor fi afisate alte date

masurate sau calculate, in functie de modul de masurare selectat.

55

- Randul 2: adresa 1h sau Mem, afisaj de 27 de cifre pentru introducerea P.I. - Randul 3: th si formatarea ultimei marcari selectate. - Randul 4: Tasete de operare soft.

� Introducerea de P.I. (identificare de punct)

Fig. 4-11: Introducerea de P.I. Pentru a asigura o numire corecta a punctului si a masurarii, punctul poate fi marcat si descris inainte de masurare prin introducerea unei identificari de punct.

- Informatii despre punct (P.I.) = cod de punct ( C ) + informatii suplimentare (I), care cuprind pina la 27 de cifre alfanumerice (litere, cifre, caractere speciale si spatii).

- Cod de punct = numar de punct ca introducere numerica sau / si alfanumerica. Numarul de cifre este variabil si poate sa fie de la minim 3 la maxim 14; aceasta este de asemenea si limita utilizata pentru marire (vezi 4.4.2). Cifrele care nu sunt utilizate sunt disponibile pentru informatii suplimentare sau apar ca spatii goale.

- Informatii suplimentare = descrierea punctului prin introducere alfanumerica. Daca apasati tasta ABC, tastele de operare soft de pe afisaj sunt inlocuite cu litere pentru introducerile alfanumerice. A B C D E F G H I J Tastele cursor verticale ↑, ↓ permit selectarea tuturor celorlaltor litere si a caracterelor speciale. Introducerea este facilitata prin:

(1) un camp de introducere (fereastra de introducere) si (2) semne care structureaza identificarea de punct ( vezi mai jos si SET)

� Marcare

Pentru a sprijini introducerea si pentru o citire mai usoara, campul P.I. este subdivizat grafic in blocuri. Formatul depinde de numarul de cifre utilizat pentru codul de punct si pentru informatiile suplimentare. Marcarea default: Modul SET ofera o optiune pentru selectarea formatului de marcare. Acolo pot fi setati urmatorii parametrii:

- Functia TAB ( pentru a facilita introducerea) - Inceputul si sfarsitul blocului de numar de punct. - Spatiile goale care urmeaza sa fie sarite in introducerea P.I. (identificarii de punct).

4.4 Tastele Functie si Tastele de operare Soft

56

Tastele functie si tastele de operare soft ofera o flexibilitate sporita in procesul de masurare si reprezinta un sprijin pentru introducerea de punct. 4.4.1 Tastele Functie: Acestea sunt: TAB Functia Tab in conformitate cu parametrii setati in modul SET. FCT Tasta functie pentru selectarea tastelor de operare soft in combinatie cu tastele numerice

0,1,…,9. RecElta® C/CM, apeleaza inclinatia axelor verticale

RecElta® CMS, apeleaza meniul de senzor MEM RecElta® C, apeleaza starea memoriei MOT RecElta® CM/CMS, apeleaza meniul motorului ABC Tasta functie pentru activarea intrarii alfabetice, de exemplu, optiunea de introducere a literelor scrise cu caractere mari si literele scrise cu caractere mici si a caracterelor speciale prin utilizarea tastei de operare soft, randul 4. 1,…,0 Tasta pentru intrarile numerice si pentru activarea tastelor de operare soft.

Intrari negative sau caractere speciale pentru P.I. Caractere speciale pentru P.I.

Bara de spatiu Are aceeasi functie ca a unei miscari de cursor catre dreapta, cu stergerea intrarilor existente. � � Taste cursor pentru selectarea cifrele care urmeaza sa fie introduse sau editate fara a sterge pozitia cursorului. 4.4.2 Taste de operare soft

� Lista cu tastele de operare soft

Tasta de operare

soft

Functie

Pagina 1: CIC (FCT + 1) Stergerea codului de punct in cadrul identificarii de punct CII (FCT + 2) Stergerea informatiilor suplimentare in cadrul identificarii de

punct Ino (FCT + 3) Activare/dezactivarea maririi numarului de punct R-M (FCT + 4) Schimbarea modului de inregistrare (date masurate sau / si

calculate sau fara inregistrare) Ecc (FCT + 5) Introducerea unei excentricitati Inf (FCT + 6) Introducerea unui rand de informatii HzV (FCT + 7) Selectarea modului de masurare anterior HD (FCT + 8) Selectarea urmatorului mod de masurare

- HzV citiri initiale de unghi

57

- DHz elemente initiale de masurare D,Hz si V - EHz elemente de masurare calculate E, Hz si h - XYZ coordonate locale

Con (FCT + 9) Activarea / dezactivare a compensarii ����2 (FCT + 0) Trecere la pagina 2 Pagina 2: Ono (FCT + 1) Masuratoare indirecta de inaltime a unui obiect (numai EHz +

XYZ) Tno (FCT.+.2) Urmarire la distanta Del (FCT + 3) Stergerea ultimei inregistrari R-M (FCT + 4) Vezi mai sus D:N (FCT + 7) Selectarea modului de masurare la distanta HzV (FCT + 7) Vezi mai sus EHz (FCT+8) Vezi mai sus Mk1 (FCT+9) Marcarea selectiei ����1 (FCT+0) trecerea la pagina 1

� Stergerea informatiei de punct cu tastele de operare soft CIC si CII Utilizati tasta de operare soft CIC pentru stergerea completa a campului de cod de punct si tasta CII pentru a sterge campul de informatii suplimentare. Dupa aceasta, ambele campuri vor fi disponibile pentru noi intrari. Cifrele individuale sunt sterse cu bara pentru spatii.

� Activarea / dezactivarea maririi cu tastele Ion / Ino Aceasta tasta permite ca numarul de punct sa fie marit sau scazut automat printr-o cantitate selectata. Atunci cand apelati meniul de introducere si masurare, incrementarea este dezactivata (lno). - Utilizati FCT + 3 pentru a activa marirea. Afisajul se va schimba de la meniul de intrare P.I. la Fig. 4-12: Introduceti marirea. Confirmati cu ENT. Intervalul de marire a fost setat la valoarea de default 1.

Fig. 4-12: Introducerea de marire

Introduceti noua marire incepind de la pozitia cursorului Raza de marire de la -9999≤ marire ≤ 99999 este verificata automat. Se va auzi un semnal de avertizare daca este facuta o introducere incorecta. - Incheierea maririi Incheiati introducerea cu tasta ENT. Programul va reveni la introducerea identificarii de punct din programul de masurare de unde ati inceput. Tasta de operare soft Ino se va modifica la Ion, indicand faptul ca marirea a fost activata.

Se mareste numai partea numerica din partea exterioara dreapta a codului de punct. Numarul de punct poate fi marit numai daca sunt disponibile spatii goale in fata numarului de punct. Zerourile de la inceput sunt sterse din marire.

58

Marire la 9 999 999

� Activarea / dezactivarea inregistrarii cu tasta de operare soft Rno/R-M/R-C/RMC Tasta de operare soft FCT + 4 permite selectarea unor setari diferite de comutare pentru tipul de inregistrare. In functie de modul de masurare (HzV, DHz, Ehz sau XYZ) sunt disponibile urmatoarele optiuni: Rno Masurarea nu este inregistrata R – M Datele de masurare initiale (D, Hz, V) sau (Hz, V) sunt inregistrate R – C Sunt inregistrate datele calculate de la datele masurate De ex: E, Hz, h-X, Y,Z RMC Sunt inregistrate datele masurate si calculate

Inregistrare reusita: Pe randul 3 este afisata adresa memoriei interne sau „Ext. Rec”. Inregistrare dezactivata: Nu este afisata adresa sau „Ext. Rec.”

� Introducerea unui rand de informatiicu tasta de operare soft Inf Pentru a inregistra informatii suplimentare despre o masurare, din tasta de operare soft Inf se poate face o intrare alfanumerica care cuprinde pina la 27 de cifre

Fig. 4-13: Introducerea informatiilor Cursorul de la inceputul randului 2 indica pregatirea pentru introducere. Deplasati-va catre pozitia de introducere folosind tastele cursor orizontale ←, →. Introduceti direct cifrele, literele si caracterele speciale cu tasta ABC sau in mod direct cu tastele cursorului verticale ↑,↓. Pentru stergerea intregii informatii utilizati tasta de operare soft CII (FCT + 2). Cifrele individuale sunt sterse cu tasta de spatiu. Terminati introducerea informatiei cu: MEN: Revenirea la meniul de introducere si masurare fara salvare ENT: Terminarea introducerii si salvarea intr-o adresa.

� Selectarea modului de masurare cu tastele de operare soft HzV, DHz, Ehz si YXZ Aceste doua taste de operare soft permit selectarea diferitor moduri de masurare, si, dupa masurare, afisajul alternativ al urmatoarelor date masurate si calculate. HzV: Determinarea citirilor de unghi originale Hz = citire orizontala a cercului V = citire verticala a cercului DHzV: Determinarea elementelor de masurare initiale D, Hz si V D = distanta de inclinare

59

Hz = citire orizontala a cercului V = citire verticala a cercului EHz: Determinare a distantei orizontale, diferenta de azimut (directie) si inaltime HD = distanta orizontala Hz = citire orizontala a cercului H = diferenta de inaltime sau inaltimea tintei XYZ Determinarea coordonatelor locale, statie = origine, directia zero a cercului este axa X. Y = est X = nord Z = inaltime Ultimul mod setat atunci cind iesiti din programul MEASURE va reprezenta modul default atunci cand veti incepe iarasi.

� Activarea / dezactivarea compensarii cu tasta de operare soft Con / Cno Pentru a permite citiri de unghi de exemplu, chiar si in cazul unor vibratii puternice ale pamantului, compensarea poate sa fie dezactivata si reactivata mai tarziu. Con: Compensare a inclinarii axelor verticale prin corectie de calcul a citirilor de unghi. Cno: Fara corectie.

� Masurarea inaltimii obiectului cu tasta de operare soft Ono / on Urmand masurarea de distanta a unui punct in modurile HD si XYZ, inaltimea poate sa fie determinata indirect prin simpla masurare de unghi.

Daca doriti de asemenea sa determinati si distantele laterale de la piciorul perpendicularei, proiectia liniei de vizare si planul vertical prin obiect trebuie sa se intersecteze la un unghi corect.

Fig. 4-14: Masurarea inaltimii obiectului Definirile din modul EHz sunt dupa cum urmeaza: E: Distanta orizontala dintre instrument si reflector / tinta O: Deviatie transversala de la linia instrumentului – reflector h: Inaltimea tintei. In modul XYZ, rezultatele se refera la sistemul local, nu la linia statie – obiect. Apasati Ono pentru a reveni la operarea normala a modului respectiv. ENT: Salvarea masurarii actuale. MEN: Revenirea la meniul principal.

60

� Tasta de operare soft Tno / on permite comutarea intre masurarea singulara si cea continua. Utilizati ENT pentru a memora masurarile individuale din timpul trasarii. Pentru o utilizare mai eficienta a acestui mod, va recomandam introducerea unei mariri de numar de punct. Masurarile de distanta sunt efectuate automat in modul special de trasare, cu un timp de masurare de aproximativ 1 secunda. Apasati Tno pentru a va reintoarce la masurarea singulara.

ENT: Salvarea masurarii actuale. MEN: Revenirea la meniul principal.

� Stergerea ultimei adrese cu tasta de operare Del Tasta de operare soft Del permite stergerea ultimei masurari / adrese.

Fig. 4 – 15: Stergerea YES: Adresa este stearsa, se revine la meniul de introducere. NO: Adresa nu este stearsa, este afisat mesajul „NOTHING DELETED” (nu s-a sters nimic). Se revine la meniul de introducere.

� Selectarea modului aparatului de masurat distanta cu tasta de operare soft D:N/D:L/D:R Tasta de operare soft D:N ofera trei optiuni diferite pentru a satisface diferite cerinte de masurare precum masurarea rapida sau masurarea de distante lungi. D:N Normal ( default in meniul de introducere al modului MEASURE – masurare) D:L Lung. (optiune pentru distante lungi) D:R Rapid (optiune pentru o viteza de masurare mai mare) Optiunea selectata ramane activa in cadrul unui mod de masurare pina in momentul in care este schimbata

� Selectarea marcarii cu tasta de operare soft Mk1 o Scop

Adaptarea la diferite sarcini de masurare prin selectarea unor formate diferite de marcare pentru a sprijini introducerea P.I. (identificarii de punct)

o Selectarea Atunci cand apelati modul de masurare, ultima marcare utilizata este afisata automat (randul 3 al meniului de introducere). Apasati tasta de operare soft Mk1 pentru a apela formatele de marcare definite in modul SET. Apasati tasta soft in mod repetat pina cand in afisajul secvential apare marcarea ceruta. Marcarea selectata este retinuta in

61

toate programele pina cind este schimbata. Cifra din tasta de operare soft indica care marcare a fost selectata.

4.5 Meniul de Rezultat Dupa masurare, datele masurate sunt scrise intr-o memorie buffer si sunt inregistrate (daca inregistrarea a fost activata). Tastele soft 7 si 8 pt fi utilizate pentru a afisa informatiile in modurile diferite. Masurarea unei singure masurari de unghi ruleaza in modul de trasare, afisajul este actualizat continuu.

Valorile pentru E si h sau XYZ nu sunt recalculate! Distanta orizontala calculata se refera la inaltimea statiei, nu se refera la inaltimea reflectorului (acest lucru este important daca exista diferente majore de inaltime). Rezultatele de inaltime depind de tipul de introducere pentru inaltimile instrumentului si ale reflectorului.

o ih = th : h = diferenta de inaltime dintre axele cardanice ale RecElta® si reflector.

o ih si th introduse: h = diferenta de inaltime dintre punctele de reper ale statiei si si ale tintei.

o HS, ih si th introduse: h = Hz = inaltimea tintei deasupra suprafetei de referinta (Hs = inaltimea cunoscuta a statiei deasupra unei suprafete de referinta). 4.6 Inregistrarea In functie de modul de inregistrare selectat, informatiile sunt stocate fie intern, fie extern. Daca a fost conectat un suport extern de memorare a datelor, asigurati-va ca parametrii au fost setati in mod corect ( vezi DATA TRANSFER = transferul de date). Veti gasi informatiile relevante despre interfata in capitolul INTERFACE DESCRIPTION (descrierea interfetei). In functie de setarea tastei de operare soft R-M (FCT + 4), urmatoarele sunt inregistrate in modurile individuale:

• Hz, V si D, Hz, V Rno inregistrarea oprita R-M inregistrarea pornita • E, Hz, h si X,Y,Z R-C inregistrarea datelor calculate RMC inregistrarea datelor masurate + calculate

Daca este masurat un punct excentric utilizand optiunea tastei de operare soft Ecc,urmatoarele randuri de date sunt inregistrate, in functie de optiunea de inregistrare selectata:

(1) Tipul si cantitatea excentricitatii (2) Datele centrului masurate initial: D, Hz, V (R-M, RMC) (3) Datele masurate, reduse si centrate E, Hz, h sau coordontate in legatura (relatie) cu centrul (R-

C, RMC).

62

Daca se efectueaza o masurare in pozitia 2, unghiul orizontal Hz afisat pe rindul de date reduse E, Hz, h sau X,Y,Z, se va muta in pozitia 1; altfel, pozitia 2 nu va mai fi recunoscuta in evaluarea ulterioara. Masurarile in modurile HzV si DHz sunt memorate cu valorile lor initiale.

5 COORDONATE 5.1 Generalitati

Un sistem de coordonate constituie cadrul necesar pentru radierile extinse. Atunci cind utilizati modurile din programul MEASURE (masurare), datele masurate sunt introduse intr-un sistem de coordonate in timpul procesarii datelor la birou. Cu toate acestea, pentru multe aplicatii este necesar si de dorit sa generati coordonate sau sa lucrati cu coordonate direct pe teren. Modurile care sprijina aceste procese sunt combinate in programul COORDONATE. De exemplu daca lucrati intr-un sistem de coordonate Gauss-Kruger, puteti introduce proiectia si reducerea inaltimii in programul ADJUST / PREPARE (ajustare/pregatire).

o Scop Programul COORDONATE ofera cinci moduri (vezi fig. 5-1) pentru determinarea, afisarea si inregistrarea coordonatelor obtinute in moduri diferite, precum pozitionarea pe un punct cunoscut sau necunoscut, care constituie o conditie necesara pentru determinarea punctelor polare, pentru trasare sau calculul suprafetelor. Modul PC Program nu este activ in aceasta versiune.

o Selectarea modurilor de masurare Selectati programul COORDONATE din meniul principal folosind tasta numerica 2. Va fi afisat meniul de Coordonate (Fig. 5-1). Modurile pot fi selectate direct utilizand tastele numerice desemnate programelor de catre semnele (marks) L.

Fig. 5-1: Meniul programului COORDONATE

o Comentarii asupra modurilor • Modul 1 Pozitionarea pe un punct cunoscut:

Pozitionarea prin masurarea punctelor cunoscute cu vizare inversa (maxim 20) sau prin azimuth folosind o orientare data.

63

• Modul 2 Rezectie: Pozitionarea prin masurarea punctelor cunoscute cu vizare inversa (backsight points) (maxim 20) daca punctul geodezic este necunoscut.

• Modul 3 Puncte Polare: Determinarea coordonatelor prin masurarea lui D, Hz, si V dupa pozitionare.

• Modul 4 Trasarea: Trasarea utilizand fie coordonatele sau azimuth si distanta; aceasta trebuie sa fie precedata de o procedura de pozitionare.

• Modul 5 Suprafata: Calcularea unei suprafete folosind coordonate.

5-2 Pozitionarea pe un Punct Cunoscut

o Scop

Masurarea preliminara pentru orientarea setarii directiilor sau a cercului gradat pentru a permite determinarea coordonatelor punctului polar sau pentru trasarea punctelor coordonate. Sunt cunoscute coordonatele statiei si punctul cu vizare inversa sau orientarea (azimuth) corespunzatare punctului cu vizare inversa. Daca doriti sa calculati si inaltimiin masurari ulterioare, iar inaltimea statiei nu este disponibila, puteti sa efectuati o procedura de pozitionare a inaltimii. Inaltimea Z = 0.000 inseamna ca nu exista inaltime. Masurarea punctelor de referinta cunoscute (maxim 20), orienteaza instrumentul in sistemul national de coordonate implicat; gismentul/ azimutul dintre statie (punct geodezic) si si scala, deriva din masurari (Fig. 5-2).

64

Fig. 5-2: Pozitionarea pe un punct cunoscut

o Selectarea modului Apelati pozitionarea cu tasta numerica 1din programul COORDONATE (Fig. 5-1), afisajul va trece automat la meniul initial al acestui mod de masurare (vezi fig. 5-5).

Fig. 5-3: Meniul initial pentru pozitionare

o Apelarea punctului geodezic cunoscut o ENT: porneste modul (Fig. 5-4)

Statia (punctul geodezic) poate fie sa fie apelata cu tastele de operare soft de la 5 la 8 sau poate sa fie introdus manual utilizand tasta de operare soft 3.

65

Fig. 5-4: Apelarea punctului geodezic

Tasta Functie FCT + 3 Tasta de operare soft Inp Introducere manuala a punctului de identificare al

punctului geodezic si a coordonatelor, in acelasi mod ca si in programul EDITOR

FCT + 5 Tasta de operare soft LAd Apelarea ultimei adrese din randul 2. FCT + 6 Tasta de operare soft ?Ad Apelarea punctului geodezic utilizand adresa acestuia. FCT + 7 Tasta de operare soft ? Pt Apelarea statiei utilizand numarul sau de punct. FCT + 8 Tasta de opeare soft ?PI Apelarea statiei utilizand o identificare de punct.

Deplasarea in randurile de date.

Comutarea intre afisajul de coordonate si identificarea de punct P.I.

Adresa gasita este afisatain randul 2 al Figurii 5 - 5

Fig. 5-5: Apelarea statiei „1500 PP” ENT: Confirma selectarea punctului, programul se schimba in cel care apare in afisajul din Figura 5-5.

Daca adresa apelata nu contine coordonate, atunci in acest sens va fi afisat un mesaj.

o Tipul de orientare Orientarea poate fi efectuata in doua moduri diferite. Pentru a face selectia utilizati tasta numerica 1 sau 2 din Fig. 5-6.

Fig. 5-6: Optiuni de orientare Tasta 1: Masurarea de distanta a punctului cu vizare inversa nu este posibila, dar este

66

cunoscut azimutul dintre statie si punctul cu vizare inversa (de eg: este calculat din coordonate) si poate sa fie introdus. Tasta 2: Coordonatele punctului cu vizare inversa sunt cunoscute (sunt disponibile in memorie sau urmeaza ca ulterior sa fie introduse manual). Cazul 1: Orientarea cu ajutorul azimutului cunoscut

o Setarea meniul HZ Daca apasati tasta 1 din Fig. 5-6, vi se va cere sa introduceti azimutul (Fig. 5-7) ENT: Incheie introducerea, schimbati la introducerea P.I. (identificare de punct) din meniul de masurare.

Fig. 5-7: Introducerea azimutului

o Introducerea P.I. (identificare de punct) in meniul de masurare ENT: Apelarea meniului de masurare (vezi Fig. 5-8) si introducerea identificarii de punct in randul 2.

Fig. 5-8: Introducerea P.I. in meniul de masurare

o Masurarea ENT: Vizati punctul cu vizare inversa si declansati masurarea.

o Inregistrarea Inregistrarea azimutului setat, a scalei (M = 1) si a coordonatelor statiei. Reveniti la meniul principal (vezi Fig. 5-1). Cazul 2: Orientare utilizand puncte cu vizare inversa

o Apelarea punctelor cu vizare inversa Daca apasati tasta 2 din Fig. 5-6, afisajul se va schimba la cel din Fig. 5-9 pentru apelarea punctelor cu vizare inversa pentru pozitionare din cardul PCMCIA sau din MEM. Pot fi masurate maxim 20 de puncte cu vizare inversa.

67

Fig. 5-9: Apelarea punctelor cu vizare inversa Apelati punctele cu vizare inversa in acelasi mod in care Apelati punctul geodezic folosind tastele de operare soft Inp, Lad sau ?Ad sau cu tastele cursor verticale. ENT: Confirma selectia corecta de punct, programul se schimba la meniul de masurare (Fig. 5-11). Daca punctul geodezic si punctul cu vizare inversa sunt identice, acest lucru va fi indicat in Fig. 5-10. ENT: Continuati masurarea.

Fig. 5-10: Puncte identice

o Masurare Vizati reflectorul pe punctul cu vizare inversa si declansati masurarea cu ENT. Schimbati la modul de masurare DTh sau Th prin apasarea tastei de operare soft DTh, de exemplu selectati modul potrivit pentru configuratia de masurare. DTh: Masurarea este efectuata de catre aparatul de masurat distanta si de teodolit. daca din greseala ati masurat tinta fara o prisma, intrerupeti masurarea cu MEN si setati tasta de operare soft la Th. Th: Masurarea se poate efectua numai cu teodolitul.

Fig. 5-11: Meniul de masurare

o Rezultatul masurarii cu vizare inversa Dupa incheierea masurari cu vizare inversa, rindul 1 afiseaza deviatiile dintre datele masurate si datele calculate din coordonate ( Fig. 5-12). Sunt afisate urmatoarele:

- dl: deviatia longitudinala, daca masurarea a fost efectiata cu DTh; - dq: deviatia transversala, care este intotdeauna 0.000 pentru un punct cu vizare inversa; - dz: deviatia inaltimii, daca sunt cunoscute inaltimea punctului geodezic si inaltimea punctului

cu vizare inversa.

68

Fig 5-12: Meniul de rezultate Pentru masurarile continue sa se cunoasca daca limitele specificate au fost depasite sau nu. Afisajul are urmatorul inteles: Valorile reziduale depasite, masurare noua: (Residulas exceeded, new measurement) - Ultima masurare nu este folosita, schimbati la Urmatorul punct cu vizare inversa (Next backsight point) Urmatorul punct cu vizare inversa (next backsight point): - Apelati si alte puncte cu vizare inversa. Ajustare Calcularea orientarii. Repetati pasii Urmatoarele puncte cu vizare inversa si Masurare pentru toate punctele cu vizare inversa.

o Ajustare Daca selectati optiunea de ajustare, programul calculeaza orientarea si scala, si afiseaza valorile reziduale in directiile longitudinala, transversala si radiala. Medierea valorilor pentru orientare este efectuata fara compensatie (ajustare prealabila ).

Fig. 5-13: Afisarea valorilor reziduale Tastele cursor si permit apelarea valorilor reziduale pentru evluare. Puteti utiliza tastele de operare soft Del si Add pentru a sterge sau pentru a adauga masurari individuale. ENT: Toate valorile reziduale sunt O.K., schimbati la meniul de scala.

o Meniul de scala Dupa incheierea pozitionarii , puteti sa selectati scala pentru a fi folosita pentru alte masurari. Scala selectata este:

- introdusa in meniul de introducere - stocata - utilizata pentru toate calculele ulterioare.

69

Fig. 5-14: Meniul de scala Tasta 1: Scala este luata din meniul de introducere (INP) Tasta 2: Este utilizata scala rezultata din masurarea de pozitionare Tasta 3: Scala este setata la M = 1.000.000

o Editarea punctului geodezic Dupa confirmarea pozitionarii , puteti sa editati identificarea de punct a punctului geodezic – P.I.

Fig. 5-15: Cererea de P.I. a punctului geodezic YES: memorare si schimbare la meniul de coordonate NO:

Fig. 5-16:Editarea P.I. a punctului geodezic Daca inaltimea punctului geodezic este necunoscuta aceasta poate fi calculata pe baza punctelor cu vizare inversa. Suplimentar, pot fi masurate si alte puncte de culminatie.

Dupa aceasta procedura de pozitionare, cercul orizontal al instrumentului este rotit prin unghiul de orientare omega. Ca rezultat, orientarile sunt acum afisate sub Hz.

Daca masurarea pentru pozitionare este terminata cu MEN, aceasta trebuie sa fie confirmata

pentru siguranta. Nu se poate relua un proces de pozitionare terminat.

Fig. 5-17: Terminati masurarea? YES: Revenire la meniul de coordonate NO: Pozitionarea este continuata. 5.3 Determinarea Punctului Polar

70

� Scop

Determinarea coordonatelor si a inaltimilor punctelor noi prin masurare de distanta si unghi; afisare si inregistrare a valorilor calculate. Coordonatele pot fi claculate intr-un sistem de coordonate de ordin superior. Coordonatele locale pot fi determinate in programul MASURARE.

Fig. 5-18: Determinarea coordonatelor punctului nou

� Selectarea modului Apelati determinarea punctului polar cu tasta numerica 7 din programul COORDONATE (Fig. 5-1); programul va trece automat la meniul initialal acestui mod de masurare.

Fig. 5-19: Meniul initial pentru determinarea punctului polar ENT: Afisarea ultimei pozitionari.

71

Fig. 5-20: Selectarea pozitionarii YES: Pozitionarea este valida pentru acest punct geodezic, treceti la meniul de masurare (Fig. 5-21) pentru introducerea P.I. a unui nou punct. NO: Pozitionarea nu este valida pentru acest punct geodezic ; treceti la meniul de coordonate (Fig. 5-1), pentru efectuarea unei proceduri de pozitionare.

� Introducerea P.I. (identificarii de punct) Introduceti pe randul 2 identificarea de punct a noului punct.

Fig. 5-21: introducerea in meniul de masurare

� Masurarea ENT: Declanseaza masurarea noului punct.

Fig. 5-22: Masurarea

� Meniul de rezultate Dupa incheierea masurarii, pe randul 1 sunt afisate cele trei valori de coordonate (Fig. 5-23). Cursorul de pe randul 2 din campul de introducere va cere introducerea noului P.I.. Pentru alte masurari, procedati dupa cum este descris in Input (introducere) si Measurement (masurare).

Fig. 5-23: Meniul de rezultat

� Inregistrarea Inregistrarea incheiata: pe randul 2 este afisata o adresa, inainte de campul de introducere al P.I. Inregistrarea elementelor de masurare si a coordonatelor depinde de setarea tastei de operare soft 4:

- R – M: date masurate - R –C: coordonate - RMC: date masurate si coordonate

72

� Verificarea de masurari duble Daca tasta functie ”?on” a fost setata, in proiectul actual sunt cautate puncte de coordonate cu acelasi cod de punct de dupa masurare. Daca un astfel de punct nu este gasit, datele sunt inregistrate in conformitate cu optiunea de inregistrare selectata. Daca este gasit un punct, sunt disponibile urmatoarele optiuni: - Tasta functie „OLD” Este utilizata prima masurare, in locul celei de- a doua masurari, sunt inregistrate PI, dY, dX, (dZ) pentru a indica masurarea dubla. - Tasta functie „NEW” Este utilizata a doua masurare; prima masurare este suprascrisa cu PI, dY, dX, (dZ) pentru a indica masurarea dubla. - Tasta functie „MIT” Prima masurare este suprascrisa cu valorile medii si „M” este introdus la cifra 27 a P.I. (identificare de punct). In locul delei de-a doua masurari sunt inregistrate PI, dY, dX, (dZ). -Tasta functie ‚USG” Afisare si introducere a celei mai mici valori prag pentru cautarea in cadrul proiectului; in mod normal, aceasta este adresa 1. - Tasta functie „? ↓” Se continua cautarea de punct. 5.4 Trasarea

� Scop Cautati o trasare a punctelor de coordonate. Pozitionarea pe un punct cunoscut sau necunoscut si memorarea coordonatelor a punctelor care urmeaza sa fie trasate in memoria interna reprezinta o conditie necesara pentru trasarea punctelor de la baza coordonatelor. Dupa ce ati introdus punctul care urmeaza sa fie trasat sau apelat din memorie si dupa masurarea punctului aproximativ, RecElta® va afisa rezultatul sub forma deviatiei longitudinale dl, deviatiei transversale dq, a unghiului dR dintre punctul aproximativ si punctul nominal, deviatia radiala dr si deviatia coordonatelor dx, dy si dz.

73

Fig. 5-24: Trasarea

� Selectarea modului Apelati modul de trasare cu ajutorul tastei numerice 7 din meniul COORDONATE (vezi fig. 5-25); programul trece automat la meniul initial al acestui mod.

Fig. 5-26: Meniul initial pentru trasare ENT: Treceti la selectia metodei de trasare.

� Selectarea metodei de trasare Pot fi selectate doua metode diferite de trasare dupa cum este aratat in Fig. 5-27. Tasta 1: Trasarea cu ajutorul coordonatelor date Y,X,Z cu corectii ortogonale dl, dq si dr sau cu corectiile de coordonate dy, dx si dz; treceti la cautarea punctului geodezic. Tasta 2: Trasarea polara folosind distanta data E, orientarea HZ si diferenta de inaltime h, daca

74

aceste valori au fost calculate in prealabil din punctul geodezic si din coordonatele de trasare. Treceti la introducerea unui azimut (vezi 5-2 Setare) urmat de trecerea la 6.4.5. Apelarea punctelor de trasare.

Fig. 5-26: Selectarea metodei de trasare

� Cerere de regasire a datelor de pozitionare Rezultatele ultimei pozitionari (coordonate, scala si orientare) sunt afisate pentru verificare.

Fig. 5-27: Cerere de regasire a datelor de pozitionare YES: Pozitionarea este valida pentru acest punct geodezic; treceti la meniu pentru a apela punctele de trasare (Fig. 6-28) NO: Pozitionarea nu este valida pentru acest punct geodezic; treceti la meniul de coordonate (Fig. 5-1), pentru efectuarea unei proceduri de pozitionare.

� Apelarea punctelor de trasare Atunci cand selectati metoda de trasare, este afisat meniul pentru apelarea punctelor de trasare (Fig. 5-28). Punctul de trasare poate fi apelat cu tastele de operare soft de la 5 la 8 sau pot fii introduse manual folosind tasta de operare soft 3. Pentru trasarea prin coordonate, se face o cautare pentru randurile de date cu valorile Y, X, (Z), in timp ce pentru trasarea polara, sunt necesare E, HZ, (h).

Fig. 5-28: Apelarea punctelor de trasare

75

Tasta Functie FCT + 3 Tasta de operare soft Inp Introducere manuala a punctului de identificare al

punctului geodezic si a coordonatelor, in acelasi mod ca si in 10.3 - programul EDITOR

FCT + 5 Tasta de operare soft LAd Apelarea ultimei adrese din randul 2. FCT + 6 Tasta de operare soft ?Ad Apelarea punctului geodezic utilizand adresa acestuia. FCT + 7 Tasta de operare soft ? Pt Apelarea statiei utilizand numarul sau de punct. FCT + 8 Tasta de opeare soft ?PI Apelarea statiei utilizand o identificare de punct.

Deplasarea in randurile de date.

Comutarea intre afisajul de coordonate si identificarea de punct P.I.

ENT: Masurare continua urmata de : Apelarea punctelor de trasare.

Fig. 5-29: Puncte identice

� Trasarea elementelor RecElta® utilizeaza punctul geodezic cunoscut si coordonatele de punct ale tintei pentru a calcula elementele de trasare E (distanta orizontala nominala) si Hz (orientarea punctului de trasare). Aceste date sunt afisate (vezi Fig. 5-30). In acest proces, Hz = 0.000 este setat intern pentru fiecare punct de trasare. Acum rotiti instrumentul pina cand Hz = 0.000 apare pe afisaj.

Fig. 5-30: Trasarea elementelor

� Masurare si rezultat ENT: Declanseaza masurare punctului aproximativ

Fig. 5-31: Meniul de rezultat Dupa terminarea masurarii, corectiile de trasare sunt afisate, in functie de setarea tastei dlq. Sunt disponibile urmatoarele optiuni: corectiile ortogonale dy, dx, dz precum si diferentele de coordonate dintre noul punct si punctul aproximativ, sau corectiile polare dl (deviatia longitudinala) si dq

76

(deviatia transversala), sau dR (unghiul care are legatura cu punctul aproximativ) si dr (deviatia radiala), sau coordonatele actuale XYZ ale punctului de trasare. Daca selectati ALL (tot), sunt inregistrate toate tipurile de corectii de trasare. - dl pozitiv: distanta masurata este prea mica - dq pozitiv: punctul aproximativ din partea stanga a punctului nominal. Deviatia transversala (Hz) este afisata in modul de urmarire. Repetati masurarea punctelor aproximative cu ENT pina cand deviatiile nu mai depasesc limitele specificate. Folositi tastele de operare soft Tno/Ton pentru a activa si dezactiva modul de urmarire pentru masurarea de distanta si pentru calculul datelor de trasare.

� Terminarea masurarii si inregistrarea MEN: Incheie masurarea dupa ce se face trasarea. Se afiseaza scurt adresa in care sunt memorate elementele finale de trasare. Pe afisaj va aparea un mesaj prin care sunteti intrebat daca urmeaza sa trasati si alte puncte.

Fig. 5-32: Trasarea altor puncte YES: Treceti la apelarea punctelor de trasare NO: Se revine la meniul de coordonate. Inregistrarea elementelor de masurare sau a coordonatelor depinde de setarea tastelor de operare soft 4 si 5:

- R – M: datele masurate D, HZ si V; - R – C: datele calculate, in functie de setarea tastei de operare 5;

- dlq: diferente de longitudine, transversale si de inaltime; - dyx: diferente de coordonate (numai coordonate); - drR: unghiul care are legatura cu punctul aproximativ si deviatia radiala; - ALL (tot): tot

- RMC: datele masurate si calculate.

Pentru a identifica in mod precis care punct a fost trasat, adresa punctului de trasare este marcata cu culoarea rosu in P.I. Orice alte informatii introduse anterior in aceasta pozitie vor fi suprascrise.

77

5.5 Rezecţia

� Scop Rezectia permite ca inaltimea si coordonatele unui punct geodezic necunoscut sa fie determinate in orice sistem de coordonate. In functie de modul de masurare, puteti utiliza fie orientari (Hz-V), distante si orientari (SD-Hz-V), sau o combinatie a ambelor ca si date de masurare. Optiunea are urmeaza sa fie utilizata este fie mentionata (transformarea Helmert) sau poate fi selectata la cerinta (ajustarea unui singur punct). Sunt posibile masurarile cu vizare inversa a maximum 20 de puncte de referinta, ajustarile planimetrice si de inaltime sunt efectuate separat.

Fig. 5-33: Selectarea modului MEN: Se revine la meniul COORDONATE.

� Sunt disponibile trei metode pentru rezectie planimetrica Metoda ajustarii unui singur punct utilizeaza orientari si orientari plus distante in orice combinatie ca si date de masurare. Calculeaza coordonatele punctului geodezic X si Y, scala M si si orientarea necunoscuta omega. Pe naza unei acurateti de orientare selectabila (default este de 0.0005grade) si o acuratete de distanta selectabila (defaut este de 0.005 m), raportul de greutate pentru orientare si distante este calculat in conformitate cu legea de propagare a erorii. Pentru toate masurarile de orientare din procesul de ajustare este desemnata greutatea 1, in timp ce greutatea calculata (default 0.01) se aplica pentru toate masurarile de distanta. Ajustarea este efectuata pe baza unor observatii de greutate inegale . Transformarea Helmert utilizeaza intotdeauna orientari si distante. Sunt determinate aceleasi necunoscute ca si la ajustarea unui singur punct. Orientarile si distantele sunt apreciate identic in transformarea Helmert. Transformarea Helmert ofera optiunea de scala de retinere 1.000.000. Ajustarea de inaltime a punctului geodezic se efectueaza intotdeauna in conformitate cu metoda de ajustare libera a punctului, dar cu masurarile de inaltime care sunt cantarite invers proportional cu patratul distantei, la fel ca si in abordarea standard. De indata ce este posibil din punct de vedere geometric, in procesul de pozitionare sunt calculati parametrii preliminari ai punctului geodezic, fie prin transformare dupa doua orientari plus masurari de distanta, sau prin rezectie dupa trei masurari. Se aplica o procedura corespunzatoare inaltimii punctului geodezic Z.

Daca se efectueaza ajustarea unui singur punct pe baza a trei masurari de orientare, singura problema cauzata de geometrie in acest mod poate sa apara daca punctul geodezic si cele trei puncte cu vizare inversa sunt localizate intr-un cerc. In astfel

78

de cazuri rare, insuficienta metodei poate sa fie evitata prin efectuarea a cel putin o masuratoare care include o distanta.

Urmatoarea descriere de rezectie utilizeaza optiunea de ajustare a unui singur punct, proces care este identic cu ambele versiuni ale transformarii Helmert. In cazul oricaror diferente, se va face o trimitere la referinte corespunzatoare. - Numai pentru ajustarea unui singur punct:

Fig. 5-34: Introducerea deviatiilor standard

- Introduceti deviatia standard pentru unghiuri, raza de la 0.0001 grade la 0.0100grade; - Introduceti deviatia standard pentru distanta, raza de la 0.001 m la 0.100 m.

Continuati cu MEN.

Fig. 5-35: Pornirea ajustarii unui singur punct Modul de masurare pentru ajustarea unui singur punct este masurarea de orientare (HzV) sau distanta plus masurarea de orientare (DHz)si poate fi schimbata in timpul masurarii, in cazul in care este necesar. Singurul mod de masurare pentru transformarea Helmert este distanta plus masurarea de orientare (DHz). Meniul initial indica faptul ca toate masurarile de distanta din timpul pozitionarii sunt efectuate cu o scala de 1.000.000, indiferent de orice alta setare din modul de introducere (INP). ENT: Porneste modul; schimba la modul de introducere pentru identificarea punctului geodezic.

Fig. 5-36: Introducerea punctului geodezic.

� Apelarea punctului cu vizare inversa In meniu, puteti fie sa apelati punctele cu vizare inversa de pe cardul PCMCIA sau din MEM folosind tastele de operare soft de la 3 la 8 (vezi Program 10. EDITOR), fie sa le introduceti.

79

Fig. 5-37: Apelarea punctelor cu vizare inversa

Daca inaltimea punctului geodezic (Z) urmeaza de asemenea sa fie calculata, va trebui sa introduceti sau sa schimbati inaltimile instrumentului si ale tintei cu ajutorul tastei INP.

� Masurarea punctelor cu vizare inversa Masurati punctul cu vizare inversa selectat. Dupa doua masurari de orientare plus distanta sau trei masurari de orientare, programul calculeaza coordonatele aproximative. Atata timp cat aceste coordonate nu au fost calculate, masurarile multiple nu se vor putea efectua. Dupa ce ati masurat al doilea, al treilea si toate punctele ulterioare, va aparea urmatorul meniu de selectie:

Fig. 5-38: Selectie dupa masurarea cu vizare inversa Afisajul are urmatorul inteles:

- dl = deviatie longitudinala (numai pentru masurarea de distanta); - dq = deviatie transversala; - dz = deviatia de inaltime (Z), daca punctul cu vizare inversa include o inaltime.

• Valoarea reziduala depasita, masurare noua:

- ultima masurare este suprascrisa, treceti la apelarea punctelor cu vizare inversa; - aceasta functie permite de asemenea cautarea punctelor cu vizare inversa.

• Urmatorul punct cu vizare inversa: - apelarea altor puncte cu vizare inversa, treceti la apelarea punctelor cu vizare inversa;

• Ajustare:

- se efectueaza ajustarea. Repetati pasii pentru toate punctele cu vizare inversa.

� Ajustarea

Daca selectati optiunea de ajustare, programul calculeaza coordonatele planimetrice, orientarea cercului si scala, si afiseaza valorile reziduale in legatura cu punctele cu vizare inversa.

Fig. 5-39: Afisarea valorilor reziduale

80

Utilizati tastele cursor in sus si in jos pentru aplearea valorilor reziduale individuale pentru determinare. ENT: Toate valorile reziduale sunt O.K. , treceti la calculul inaltimii. Daca valorile reziduale nu sunt O.K. puteti sa stergeti sau sa adaugati masurari individuale.

• Rezultatul transformarii Helmert:

Fig. 5-40: Rezultatele Helmert Afisajul arata transformarea parametrilor o si a, deviatiile din Y si X, scala si unghiul de rotatie. Valorile reziduale longitudinale si transversale sunt afisate pentru fiecare punct cu vizare inversa; in transformarea Helmert, sunt afisate diferentele de coordonate dy si clx.

� Stergerea si adaugarea Daca valorile reziduale nu sunt O.K., masurarile implicate pot fi sterse cu tasta Del.

Fig. 5-41: Cerere de stergere NO: Reveniti la Ajustare YES: Stergerea masurarii

Fig. 5-42: Stergerea masurarii Daca ati sters masurari individuale, ajustarea se repeta automat dupa ENT. Masurarile sterse sunt pastrate pe cardul PCMCIA si in MEM; ele sunt identificate prin DEL in P.I. Pentru a adauga si alte masurari utilizati tasta deoperare soft Add. Programul va trece la apelarea punctelor cu vizare inversa.

81

� Calculul inaltimii Daca sunt necesare inaltimile pentru alte masurari in programele de puncte polare sau in cele de setare, atunci trebuie sa fie calculate aceste inaltimi:

Fig: 5-43: Calculul inaltimii NO: nu se face calculul inaltimii punctului geodezic; Nu se face calculul inaltimii in modul de puncte polare; Nu se face calculul diferentelor de inaltime in modul de setare.

Se trece la meniul de rezultat. YES: Cazul 1: Punctele cu vizare inversa masurate includ inaltimi. Programul utilizeaza masurarile cu vizare inversa pentru a calcula inaltimea punctului geodezic. Procesul este la fel ca la ajustarea planimetrica. Cazul 2: Punctele cu vizare inversa masurate nu includ inaltimi. Trebuie sa fie apelate puncte suplimentare pentru pozitionarea de inaltime. Procesul este la fel ca la ajustarea planimetrica.

� Rezultat Dupa incheierea pozitionarii este afisat rezultatul:

Fig. 5-44: Rezultatul pozitionarii YES: Salveaza rezultatul pozitionarii NO: Se revine la meniul principal, pozitionarea veche ramane nemodificata.

� Inregistrarea Inregistrarea depinde de tasta de operare soft selectata. Tasta de operare soft RMR atat datele masurate cat si datele calculate:

(1) Datele masurate D, HZ, V (imediat dupa masurare). Masurarile utilizate pentru calculul inaltimii sunt memorate inca o data intr-un bloc separat. Acest lucru permite o distribuire clara pentru masurare si calcul, in cazul in care s-ar sterge unele masurari ori daca se efectueaza masurari suplimentare.

(2) Datele calculate dl, dq, dr, dz (dl, dq, dr dupa calculul orientarii, dz dupa calcularea inaltimii).

82

(3) Coordonatele X, Y, Z ale punctului cu vizare inversa. (4) Scala M si inaltimile ih (instrument) si th (reflector). - Tasta de operare R-C memoreaza elementele de la 2 la 4; - Tasta R-M memoreaza elementele 1, 3 si 4; - 3 si 4 sunt intotdeauna memorate, chiar si cu Rno.

Dupa aceasta procedura de pozitionare, cercul orizontalal instrumentului este rotit prin unghiul de orientare omega. Ca rezultat, orientarile vor fi acum afisate sub Hz. Daca masurarea pentru pozitionare este terminata cu MEN, acest lucru trebuie sa fie confirmat pentru siguranta. Nu se poate relua un proces de pozitionare care a fost incheiat.

Fig. 5-45: Terminarea masurarii YES: Reveniti la meniul de coordonate. NO: Pozitionarea este continuata. 5.6 Suprafata

� Scop Calcularea suprafetei pe baza coordonatelor. Coordonatele pot sa fie determinate prin masurarea cu statia totala, pot sa fie introduse manual sau importate de pe cardul PCMCIA sau de pe MEM prin transfer de date. Coordonatele trebuie sa fie apelate intr-un sens de rotatie uniform. Nu este necesar ca primul punct sa fie introdus din nou.

� Modul de selectare Apelati modul Area (suprafata) cu tasta numerica 8 din programul COORDONATE, programul va trece la meniul initial al acestui mod de calcul.

Fig. 5-46: Meniul initial pentru Suprafata ENT: Se trece la introducerea denumirii suprafetei.

Fig. 5-47: Introducerea unei denumiri de suprafata

83

Tasta de operare soft NAr permite introducerea unei suprafete nominale cunoscute. Rezultatul calculului este apoi comparat cu aceasta suprafata. Introducerea este optionala. ENT: Se trece la meniul pentru colturile suprafetei.

� Apelarea colturilor suprafetei

Fig. 5-48: Apelarea colturilor suprafetei

Tasta Functie FCT + 1 Tasta de operare soft Ar Porneste calcularea suprafetei. FCT + 3 Tasta de operare soft INP Introducere manuala a coordonatelor. FCT + 5 Tasta de operare soft LAd Apelarea ultimei adrese FCT + 6 Tasta de operare soft ?Ad Apelarea utilizand adresa. FCT + 7 Tasta de operare soft ? Pt Apelarea statiei utilizand numarul de punct. FCT +8 Tasta de opeare soft ?PI Apelarea statiei utilizand o identificare de punct P.I. FCT+9 Tasta de operare soft ? Cautare continua utilizand un P.I. introdus

Deplasarea in randurile de date.

Comutarea intre afisajul de coordonate si identificarea de punct P.I.

Pentru o descriere in detaliu a rutinelor de cautare vezi capitolul 10. Editor. ENT: Confirma selectia. Puteti introduce maxim 60 de puncte.

� Calcularea suprafetei Porniti calcularea cu tasta de operare soft Ar. Pentru o privire generala mai clara, punctele cu P.I.-ul acestora, coordonatele planimetrice si distantele de legatura cu urmatorul punct sunt afisate din nou in ordinea in care au fost introduse. Utilizati tastele cursor si pentru selectarea introducerilor individuale.

Fig. 5-49: Verificarea introducerii Punctele introduse incorect pot sa fie sterse cu tasta de operare soft Del.

Fig. 5-50: Stergerea unui punct

84

YES: Punctul este sters. NO: Treceti la Calcularea suprafetei (Area computation). Pentru introducerea de puncte suplimentare utilizati tasta de operare soft APt. Asigurati-va ca ordinea este corecta. Utilizati tastele cursor pentru a afisa punctul in fata caruia urmeaza sa fie introdus un punct suplimentar (vezi Fig. 5-51).

Fig. 5-51: Puncte suplimentare YES: Treceti la selectarea punctului NO: Treceti la Calcularea suprafetei (Area computation).

� Rezultat Daca ati selectat si introdus in mod corect toate punctele, confirmati cu ENT. Rezultatul este afisat.

Fig. 5-52: Rezultatul calcularii suprafetei Afisajul are urmatorul inteles: - FI: suprafata in m2; - np: numar de puncte de colt; - nk: nu este activ. Daca ati introdus o suprafata nominala, urmatoarele vor fi afisate suplimentar pe randul 2: - FI: suprafata nominala in m2; - dF: diferenta de suprafata (nominala/actuala); - pF: diferenta in procent (dF/suprafata nominala). YES: Suprafata este inregistrata; reveniti la meniul de coordonate. NO: Treceti la meniul de verificare.

85

6. Special 6.1 Generalitati

� Scop Programul SPECIAL ofera doua moduri (vezi Fig. 6-1) pentru rezolvarea problemelor care sunt intalnite in mod frecvent in radiere. Pe baza datelor initiale de masurare D, Hz, V, valorile cerute pentru sarcina de lucru sunt calculate, afisate si inregistrate. Inainte de a porni programele individuale, puteti sa rulati o procedura de pozitionare de inaltime, pentru care puteti de asemenea sa utilizati puncte fara coordonate planimetrice; totusi, in acest caz va trebui sa masurati distanta. Procesul este identic cu Rezectia (vezi 5.5). Modul Program PC apeleaza programele de aplicatie ale DOS PC. Daca de exemplu lucrati intr-un sistem de coordonate Gauss-Kruger, puteti sa introduceti proiectia si reducerea de inaltime in programul Ajustare / Pregatire.

� Selectarea modului Selectati programul SPECIAL cu tasta numerica 3 din meniul principal. Afisajul va trece la meniul programelor speciale (vezi Fig. 6-1). Modurile pot fi selectate direct utilizand tastele numerice desemnate de marcarile L.

Fig. 6-1: Meniul programelor speciale

� Comentarii asupra modurilor Modul 1: Distanta de la punct la linie Determinarea lui:

- x = distanta bazei perpendicularei de la punctul de pornire P1; - y = distanta octogonala a punctului de la linia P1-P2; - h = diferenta de inaltime dintre P1 si P2; - Z = inaltimea tintei Pi.

86

Masurate: (D, A, V) Calculate: (x, y, Z) Fig. 6-2: Distanta de la punct la linie Modul 2: Distantele de legatura Determinarea lui:

- D = distanta de inclinare; - E = distanta orizontala; - H = diferenta de inaltime.

Intre:

- primul punct vizat si punctele urmatoare (functie , tasta de operare 5); - doua puncte vizate succesiv (functia , tasta de operare 5).

87

Fig. 6-3: Distantele de legatura 6.2 Modul de distanta de la punct la linie

� Scop Determinarea distantelor de punct la o linie de referinta, definita de masurarea de unghi si distanta a doua puncte P1 si P2. Modul faciliteaza radierile ortogonale bazate pe aliniere, linii de utilitate, axe de drum, reticul si radieri de profil. Daca punctul geodezic al instrumentului este selectat in mod liber, va trebui sa masurati punctele P1 si P2. Daca punctul geodezic este cunoscut intr-un sistem de coordonate, punctul poate fi apelat din memoria de date.

� Modul de selectare Apelati modul de distanta de la punct la linie cu tasta numerica 1 in programul SPECIAL (vezi Fig. 6-1); programul va trece automat la meniul initial al acestui mod de masurare (Fig. 6-4).

Fig. 6-4: Meniul initial pentru distanta de la punct la linie

88

� Selectarea sistemului de coordonate

Fig. 6-5: Selectarea sistemului de coordonate 1. Sistemul local In sistemul local, masurati cele doua puncte ale liniilor P1 si P2. Inaltimea poate fi determinata fie prin masurarea primului punct al liniei sau prin pozitionare de inaltime separata. ENT: Porneste modul.

� Introducerea P.I. (identificarii de punct) Introduceti identificarea de punct in randul 2 al figurii 6-6:

Fig. 6-6: Meniul de introducere al sistemului local

� Masurarea primului punct al liniei Vizati reflectorul primului punct si declansati masurarea cu ENT.

Fig. 6-7: Masurarea primului punct al liniei Dupa masurare, datele citite sunt inregistrate in conformitate cu setarea tastei de operare soft 4 –R-M, R-C sau RMC.

� Masurarea celui de-al doilea punct al liniei Pe al doilea rand, introduceti identificarea de punct pentru al doilea punct. Vizati reflectorul celui de-al doilea punct si declansati masurarea cu ENT. Inregistrarea si afisarea se efectueaza la fel ca pentru primul punct.

� Meniul de rezultat Rezultatul dupa masurarea celor doua puncte ale liniei (Fig. 6-8). Linia 2: Coordonate locale y (est), x (nord) si h (diferenta de inaltime) ale celui de-al doilea punct al liniei, raportate la axa P1-P2. Linia 3: Coordonate locale ale punctului geodezic raportate la linia P1-P2.

89

ENT: Memorare pe doua randuri de date, daca modul de inregistrare a fost activat.

Fig. 6-8: Meniul de rezultat pentru distanta de la punct la linie Daca P1 si P2 sunt identice, in acest scop va fi afisat un mesaj (vezi Fig. 6-9). Continuati masurarea cu ENT, urmata de Introducerea P.I.

Fig. 6-9: Puncte identice

� Masurarea punctelor laterale Apasati ENT pentru a trece de la meniul de rezultat la meniul de introducere pentru masurarea punctelor de detaliu (uncte care nu sunt localizate pe linie). Cursorul din randul doi din campul de introducere va cere introducerea unui nou P.I. Efectuati alte masurari dupa cum este descris la punctele Introducerea P.I. si Masurarea primului punct al liniei. Cordonatele locale y, x si z raportate la linie sunt afisate si inregistrate (Fig. 6-10).

Fig. 6-10: Puncte laterale Tasta functie x/y indica daptul ca coordonatele locale au fost calculate. Poate de asemenea sa fie setata la Y/X pentru inregistrarea coordonatelor intr-un sistem de ordin superior, sau la All (tot)pentru inregistrarea coordonatelor atat in sistemul local cat sin in sistemul de ordin superior.

� Inregistrarea Masuratorile sunt inregistrate automat daca tasta de operare soft 4 este setata la R-M, R-C sau RMC. Inregistrarea terminata: adresa este afisata pe randul 2 inainte de campul de introducere P.I.

Daca tasta de operare soft 4 este setata la Rno, inregistrarea este dezactivata si nu se va afisa nici o adresa pe randul 2.

� Terminarea masurarii MEN: Se revine direct la programul SPECIAL.

90

� Sistemul de coordonate Este afisata pozitionarea efectuata ultima data.

Fig. 6-11: Afisarea ultimei pozitionari Este aceasta pozitionare O.K? YES: Continuati cu Apelarea P1. NO: Se revine la meniul principal SPECIAL (Fig. 6-1).

� Apelarea P1 Coordonatele P1 si P2 pot fi selectate din memorie utilizand tastele de operare soft 3-8, sau acestea pot fi introduse.

Fig. 6-12: Selectarea punctelor P1 si P2 ENT: Confirma selectia.

� Meniul de rezultat Daca punctele P1 si P2 au fost apelate in mod corect, rezultatul este afisat.

Fig. 6-13: Meniul de rezultat pentru distanta de la punct la linie Afisajul are urmatorul inteles: - Linia 2: Coordonate locale y si x ale celui de-al doilea punct raportate la axa P1-P2. - Linia 3: Coordonate Y, X si Z ale punctului geodezic in sistemul superior de coordonate. ENT: Rezultatul este memorat. Continuati cu Masurarea punctelor laterale. Daca cele doua puncte sunt identice, in acest scop va fi afisat un mesaj (vezi Fig. 6-9).

91

6.3 Modul de conectare a distantelor

� Scop Masurarea de distanta si de unghi de la un punct geodezic la doua puncte, furnizeaza distanta de legatura sub forma de distanta de inclinare (D), distanta orizontala (E) si diferenta de inaltime (h) intre:

- punctul vizat si primul punct (tasta de operare soft ); - puncte vizate succesiv (tasta de operare soft ).

� Selectarea modului

Apelati modul de conectare a distantelor cu tasta numerica 2 din programul SPECIAL (vezi Fig. 6-1); programul trece automat la meniul initial al acestui mod de masurare (Fig. 6-14).

Fig. 6-14: Meniul initial pentru conectarea distantelor ENT: Porneste modul.

� Selectarea sistemului de coordonate

Fig. 6-15: Selectarea sistemului de coordonate MEN: Serevine la meniul SPECIAL. 1. Sistemul local (tasta 1) In sistemul local, puteti sa masurati direct punctele de pornire pentru determinarea distantelor de conectare.

� Introducerea P.I. Introduceti identificarea de punct pe randul 2 al Fig. 6-16.

Fig. 6-16: Meniul de introducere pentru distantele de conectare

� Masurarea primului punct Vizati reflectorul primului punct si declansati masurarea cu ENT.

92

Fig. 6-17:Masurarea distantelor de legatura Dupa masurare, datele citite sunt inregistrate in conformitate cu setarea tastei de operare soft 4 -R-M, R-C sau RMC. Continuati cu Masurarea urmatorului punct.

� Masurarea urmatorului punct Pe randul 2, introduceti identificarea de punct pentru urmatorul punct. Vizati reflectorul celui de-al doilea punct si declansati masurarea cu ENT.

� Meniul de rezultat Dupa masurarea primelor doua puncte, randul 1 afiseaza toate cele trei elemente determinate (Fig. 6-18). Cursorul de pe randul 2 din campul de introducere cere introducerea unui nou P.I. Pentru alte masurari procedati dupa cum este descris la punctele Introducerea P.I. si Masurarea urmatorului punct.

Fig. 6-18: Meniul de rezultat pentru distantele de legatura

� Inregistrarea Masurarile sunt inregistrate automat daca tasta de operare soft 4 este setata la R-M, R-C sau RMC. Inregistrarea incheiata: adresa este afisata pe randul 2, inainte de campul de introducere P.I.

Daca tasta de operare soft 4 este setata la Rno, inregistrarea este dezactivata si pe randul 2 nu este afisata nici o adresa.

2. Sistemul de coordonate (Tasta 2) Distantele de conectare pot fi determinate intr-un sistem superior de coordonate. In acest caz, puteti sa apelati din memorie primul punct sau puteti sa il introduceti. Nu este necesar sa masurati acest punct. Este afisata ultima pozitionare efectuata.

Fig. 6-19: Afisarea ultimei pozitionari YES: Continuati cu Apelarea P1. NO: Se revine la meniul principal SPECIAL (Fig. 6-1)

93

� Apelarea P1 Coordonatele punctului P1 pot sa fie apelate din memorie utilizand tastele de operare soft 3-8, sau acestea pot fi introduse.

Fig. 6-20: Apelarea P1 Daca punctul geodezic si P1sunt identice, afisajul arata:

Daca punctele au fost selectate in mod corect, programul va trece la Masurarea urmatorului punct.

� Terminarea masurarii si iesirea din mod MEN: Se revine direct la programul SPECIAL.

7. Programe de aplicatii 7.1 Managementul proiectului

� Meniul principal

Fig. 7-1: Meniul principal Titlul meniului principal indica numele actualului proiect, in acest caz NONAME (nici un nume). Fisierul de date asociat de pe cardul PCMCIA este NONAME. DAT.

� Manager de proiect: In meniul Ajustare / Pregatire/Setare, proiectul actual este de asemenea afisat la PROIECT: ABCDEFGH.

Fig. 7-2: Actualul proiect

94

Acest punct al meniului apeleaza managerul de proiect.

Fig. 7-3: Managerul de proiect Sunt oferite urmatoarele optiuni:

Fig. 7-4: Selectarea unui proiect Puteti sa va deplasati prin toate proiectele memorate pe cardul PCMCIA, cu numarul de randuri utilizate si cu numarul maxim de randuri care este afisat pentru fiecare proiect. ENT: Confirma proiectul selectat.

Fig. 7-5: Proiect nou Introduceti numele de fisier al noului proiect in conformitate cu regulile obisnuite DOS; extensia de fisier .DAT este setata automat. MAX. LINES (nr. maxim de randuri) indica numarul de randuri de date neutilizate pe cardul PCMCIA. Aici puteti sa specificati un numar maxim de randuri pentru proiect. In PROJECT DATA puteti sa introduceti informatii alfanumerice care cuprind pina la 10 randuri de 27 de cifre fiecare, si puteti sa le salvati la inceputul proiectului nou:

Fig. 7-6: Stergerea unui proiect Puteti sa va deplasati prin toate proiectele memorate pe cardul PCMCIA, cu numarul de randuri utilizate si numarul maxim de randuri care este afisat pentru fiecare proiect. Daca apasati ENT pentru a sterge proiectul care nu va mai este necesar, va fi afisata urmatoarea cerere:

Fig. 7-7: Verificare pentru stergere

95

YES: Sterge fisierul proiect si fisierul de date asociat de pe cardul PCMCIA. NO: Se revine la meniu.

Fig. 7-8: Importul de date In proiectul actual pot sa fie importate orice tip de date de la alt proiect, de exemplu: coordonate de referinta ale punctului. Selectati celalalt proiect cu tastele cursor si activati-l cu ENT.

Fig. 7-9: Selectarea datelor Selectati datele care urmeazasa fie importate fie apelandu-le individual prin adresa si identificare de punct, sau prin apelarea de grupuri utilizand o adresa de pornire si de terminare, o identificare de punct de pornire si de terminare sau o combinatie a acestor metode. Marcarea de punct poate sa fie schimbata si wildcard-urile pot sa fie utilizate in cadrul de cautare.

Fig. 7-10: Adresele de pornire si de terminare Singurul rand selectat sau randurile de pornire si de terminare ale grupului selectat, sunt afisate pentru verificare:

Fig. 7-11: Afisaj pentru verificare Tastele cursor orizontale, va permit sa va deplasati intre afisajul identificarii de punct si intre afisajul datelor masurate sau calculate.

Fig. 7-12: Afisajul de date ENT: Acceptarea datelor selectate in proiectul actual.

96

Procedura de selectie si import poate sa fie repetata ori de cate ori este necesar. Un proiect poate sa fie redenumit in cazul in care este necesar. De asemenea, puteti sa schimbati numarul maxim de randuri din interval, intre ultimul rand utilizat in proiect si numarul de randuri care poate sa fie memorat pe card.

Fig. 7-13: Schimbarea numelui proiectului si a numarului de randuri Daca un program nou de operare sau de aplicatii pentru PC-ul on board este furnizat de Carl Zeiss, acesta poate sa fie incarcat de pe un card PCMCIA utilizand UPDATE DOS. Instructiuni separate sunt furnizate pentru acest proces. In operarea normala, este afisat urmatorul mesaj:

Fig. 7-14: Actualizare Nu sunt disponibile fisiere de actualizare Continuati cu orice tasta. 7.2 Sarcini de Baza si Transformari

� Scop Aceasta sectiune face un rezumat al unor programe diferite care permit efectuarea chiar pe teren a unor calcule partiale. Totusi, acest lucru nu inseamna ca intreaga munca de calcul ar trebui sa fie transferata pe teren. In schimb, programele de Coordonate sunt menite sa-i permita utilizatorului sa efectueze toate calculele pe care acesta le considera folositoare pentru verificarea masurarii sau ca pasi intermediari intre diferite rutine de masurare, astfel contribuind la o munca usoara pe teren. Drumuirea este un program on-line care permite geberatia de coordonate ajustate pe teren. Puteti sa apelati aceste programe in meniul de COORDONATE, in meniul SPECIAL sau direct din meniul principal DOS-PC:

Fig. 7-15: Programele PC

97

7.2.1 Sarcini de Baza

Fig. 7-16: Selectarea sarcinilor de baza Apelati optiunea dorita. MEN: Terminati si reveniti la meniu.

� Orientare, distanta (si diferenta de inaltime):

Fig. 7-17: Ordinea calcularii Selectati ordinea calcularii. MEN: Terminati si reveniti la meniul de sarcini de baza.

Fig. 7-18: Apelarea P1 ENT: Apelati punctul 1 folosind identificarea de punct sau adresa. MEN: Terminati si reveniti la meniu.

Fig. 7-19: Apelarea P2 ENT: Apelati punctul 2 folosind identificarea de punct sau adresa. MEN: Terminati si reveniti la meniu. Verificati daca punctele P1 si P2 sunt identice, daca sunt identice, ambele puncte pot fi reintroduse.

Fig. 7-20: Rezultat

98

Afisaj: Orientare, distanta orizontala de la P1 la P2 si, daca ambele inaltimi sunt cunoscute, diferenta de inaltime Z(2)—Z(1). ENT: Efectuati introducerea urmatorului punct P3 si calcularea folosind P2.

� Conectarea polara de la punctul P2 la P1:

Fig. 7-21: Apelarea P1 ENT: Apelati punctul 1 folosind identificarea de punct sau adresa. MEN: Terminati si reveniti la meniu.

Fig. 7-22: Introducerea datelor Introduceti unghiul de orientare P1→P2. Introduceti distanta orizontala P1→P2. NO: Repetati introducerea unghiului de orientare si distanta orizontala. YES: Calcularea coordonatelor.

Fig. 7-23: Introducerea P2 ENT: Confirma introducerea identificarii de punct pentru punctul P2. MEN: Terminati si reveniti la meniu.

Fig. 7-24: Rezultat Afisarea noului punct calculat, inclusiv adresa acestuia din memorie. YES: Introducerea si calcularea noului punct. NO: Se revine la meniul de sarcini de baza.

99

7.2.2 Transformari Meniul de Transformari ofera urmatoarele optiuni:

Fig. 7-25: Selectarea transformarii Apelati optiunea dorita. Pentru ambele transformari Helmert, se poate efectua documentarea coordonatelor punctelor identice din sistemul superior si secundar prin selectarea lui YES. Calcularea punctelor de detaliu si transformarea intr-o linie sunt intotdeauna documentate. MEN: Terminati si reveniti la meniu.

� Transformarile Helmert In optiunea S = 1.000000, transformarea Helmert calculeaza schimbul de coordonate in Y si X si unghiul de rotatie; in optiunea S = FREE, calculeaza si scala ca o necunoscuta. Procedura din ambele programe este identica.

Fig. 7-26: Citirea in puncte identice YES: Citirea in puncte identice ale sistemului superior Y/X NO: Se revine la meniul de transformare.

Fig. 7-27: Selectarea randurilor de date Selectati randurile de date folosind tastele de functie active.

Fig. 7-28: Afisarea adreselor

100

Fig. 7-29: Afisarea coordonatelor Dupa selectare, randurile de date sunt afisate dupa cum urmeaza: - cu All, A-A, P-P, primele si ultimele randuri - cu Adr, ?P1, Lad, randul selectat. Daca selectia nu a fost corecta, utilizati tastele functie sau, pentru randuri unice, utilizati tastele cursor pentru a face o noua selectie. Daca selectia este corecta, apasati ENT pentru a transfera datele catre program pentru alte calcule. Se pot efectua succesiv mai multe selectii si cicluri de transfer. Totusi, pot fi transferate numai un numar maxim de 20 de puncte. Dupa ce se face citirea pentru toate punctele sistemului superior, terminati selectia cu MEN.

Fig. 7-30: Verificarea punctelor transferate Pentru verificare, toate punctele transferate sunt afisate in succesiune rapida. YES: Punctele corecte au fost transferate. NO: Se revine la re-introducere.

Fig. 7-31: Citirea pentru puncte in sistemul y/x Citirea de date in puncte identice ale sistemului de subordonate y/x.

Procedura este la fel ca cea descrisa pentru sistemul superior. Asigurati-va ca cititi in punctele corespunzatoare in aceeasi ordine ca si in sistemul superior.

(1) Verificati daca numarul de puncte identice este acelasi. (2) Verificati rezultatul de transformare.

NO: Incheie calculul incorect.

101

Fig. 7-32: Rezultatul de transformare Afisarea parametrilor de transformare o, a, schimburile in Y si X, scala, unghiul de rotatie si eroarea medie a unitatii de greutate m0. daca sunt disponibile numai doua puncte identice, deviatia de distanta este afisata:

continuati cu ENT

Fig. 7-33: Verificarea valorilor reziduale Afisarea valorilor reziduale in Y si X , posibilitate de deplasare in acestea. Taste de functie active:

- Del: Stergerea punctelor - new: Repetarea intregii transformari; - add: Citirea unor puncte identice suplimentare; - Com: Recalcularea parametrilor de transformare, de exemplu: dupa stergeri; - ENT: Confirma faptul ca transformarea este O.K.

Fig. 7-34: Transformarea altor puncte YES: Incepeti selectarea altor puncte. NO: Se revine la meniul de transformare.

Fig. 7-35: Selectarea altor puncte

102

Pentru selectia, transferul, afisajul si confirmarea punctelor care urmeaza sa fie transformate, procedati ca la selectia din sistemele superior si secundar (de subordonate).

Fig. 7-36: Cea mai potrivita ajustare NO: Fara cea mai buna ajustare YES: Valorile reziduale ale punctelor identice sunt setate la zero. Corectiile suplimentare provenite din media greutatii de la valorile reziduale ale punctelor identice,se aplica la punctele transformate care nu sunt identice. greutate

cu s = distanta dintre punctele identice si cele care nu sunt identice. Afisarea punctelor transformate cu adresele acestora, identificarile de punct, coordonatele si corectiile obtinute de cea mai potrivita ajustare (daca este selectata). Identificarile de punct raman neschimbate. Identificatorii de tip (YT, XT, Z) ai coordonatelor indica transformarea.

� Calcularea punctului in detaliu

Fig. 7-37: Apelarea punctului de pornire Apelati punctul de pornire in sistemul superior folosind identificarea de punct sau adresa.

Fig. 7-38: Apelarea punctului de terminare Apelati punctul de terminare in sistemul superior folosind identificarea de punct sau adresa.

Fig. 7-39: Introducerea PB Introduceti distantele ortogonale pentru punctul de pornire PB.

103

Taste de functie active: - CIC: Stergerea codului de punct; - C1I: Stergerea informatiilor suplimentare; - ???: Nu sunt cunoscute distante ortogonale; - Mk1: Schimbarea marcarii PI; - MEN: Se revine la meniul de transformare.

Fig. 7-40: Verificarea introducerii YES: Se confirma selectia NO: Se repeta selectia. MEN: Se anuleaza introducerea

Fig. 7-41: Introducerea PE Introduceti distantele ortogonale pentru punctul de terminare PE. Taste de functie active:

- CIC: Stergerea codului de punct; - C1I: Stergerea informatiilor suplimentare; - ???: Nu sunt cunoscute distante ortogonale; - Mk1: Schimbarea marcarii P1; - MEN: Se revine la meniul de transformare.

Fig. 7-42: Verificarea introducerii YES: Se confirma selectia NO: Se repeta selectia MEN: Se anuleaza introducerea.

Fig. 7-43: Comparatia distantelor

104

Afisarea distantelor calculate si masurate. Afisarea diferentelor (comp. – distanta de masurare) pentru evaluare. YES: Se continua calcularea NO: Se revine la meniul de transformare Parametrii de transformare sunt calculati.

Fig. 7-44: Urmatorul punct detaliat

Fig. 7-45: Afisarea coordonatelor locale Introduceti identificarea de punct si distantele ortogonale ale unui punct detaliat care urmeaza sa fie transformat. MEN: Se revine la meniul de transformare.

Fig. 7-46: Rezultat Afisarea adresei, a identificarii de punct si a coordonatelor transformate Y, X si Z ale punctului detaliat. ENT: Introduceti urmatorul punct detaliat. 7.2.3 Transformarea la baza de aliniere

Fig. 7-47: Apelarea punctului de pornire. Apelati punctul de pornire in sistemul superior folosind identificarea de punct sau adresa.

105

Fig. 7-48: Apelarea punctului de terminare Apelati punctul de terminare din sistemul superior folosind identificarea de punct sau adresa.

Fig. 7-49: Introducerea distantelr ortogonale pentru punctul de pornire PB Taste de functie active:

- CIC: Stergerea codului de punct; - C1I: Stergerea informatiilor suplimentare; - ???: Nu sunt cunoscute distante ortogonale; - Mk1: Schimbarea marcarii P1; - MEN: Se revine la meniul de transformare.

Fig. 7-50: Verificarea inregistrarii YES: Se confirma selectia NO: Se repeta selectia MEN: Se anuleaza introducerea.

Fig. 7-51: Introducerea distantelor orgonale pentru punctul de terminare PE Taste de functie active:

- CIC: Stergerea codului de punct; - C1I: Stergerea informatiilor suplimentare; - ???: Nu sunt cunoscute distante ortogonale; - Mk1: Schimbarea marcarii P1; - MEN: Se revine la meniul de transformare.

106

Fig. 7-52: Verificarea inregistrarii YES: Se confirma selectia NO: Se repeta selectia MEN: Se anuleaza introducerea.

Fig. 7-53: Afisare a distantelor calculate si masurate Afisarea diferentelor (comp. . – distanta de masurare) pentru evaluare. YES: Continuati calcularea NO: Se revine la meniul de transformare. Parametrii de transformare sunt calculati.

Fig. 7-54: Selectarea randurilor de date folosind tastele de functie active

Fig. 7-55: Afisarea randurilor selectate Daca selectia nu a fost corecta, utilizati tastele functie sau, pentru randurile unice, folositi tastele cursor pentru a face o noua selectie. Daca selectia este corecta, apasati ENT pentru a transfera datele la program pentru alte calcule. Se pot efectua succesiv mai multe selectii si cicluri de transfer.

107

Fig. 7-56: Alte puncte? YES: Selectati urmatorul punct care urmeaza sa fie transformat NO: Se termina transformarea. 7.3 Calcularea Intersectiilor

� Intersectiile de linie si arc

Fig. 7-57: Meniu pentru calcularea intersectiilor Apelarea intersectiei de linie. Apelarea intersectiei de arc. Documentarea valorilor initiale pentru intersectia de linie si arc YES sau NO. MEN: Se revine la meniul programelor de coordonate ale PC 7.3.1. Intersectia de linie

Fig. 7-58: Selectarea optiunii cerute MEN: Terminati si reveniti la meniul programelor de coordonate ale PC. Fiecare linie este definita de doua puncte de coordonare. Daca sunt disponibile numai 1 punct si orientarea, mai intai trebuie sa fie calculat un punct auxiliar ca si punct polar (programul de sarcini de baza). Introducerea este intotdeauna sprijinita de un afisaj grafic al tipului de intersectie selectat. Acest afisaj poate fi apelat oricand in timpul introducerii, folosind tasta functie Gph.

108

� Caz standard:

Fig. 7-59: Suport grafic Afisare a graficului pentru optiunea selectata si a primului punct care urmeaza sa fie apelat: P1. ENT: Porneste calcularea. MEN: Se revine la meniul liniei de intersectie.

Fig. 7-60: Apelarea punctului P1 folosind identificarea de punct sau adresa. Taste de functie active:

- Gph: Apelarea graficului pentru tipul de intersectie selectat; - Inp: Introducerea punctului; - LAd: Apelarea punctului prin ultima adresa utilizata; - ?Ad: Apelarea punctului prin adresa; - ?PI: Apelarea punctului prin identificarea de punct; - MEN: Se revine la meniul intersectiei de linie.

Apelati punctele P2, P3 si P4 in acelasi mod.

Mesaje de eroare si de sistem: - Punctele 1 si 2 de pe linie sunt identice; - Punctele 3 si 4 de pe linie sunt identice; - Liniile sunt paralele sau identice; - Unghiul razant de intersectie; - Verificati daca punctele de pe linie sunt identice, de ex. daca diferentele in coordonatele

punctelor X si Y se rezuma la <0.1 m - Verificati daca liniile sunt paralele si identice; - Verificati unghiul de intersectie grade.

Fig. 7-61: Afisarea intersectiei coordonatelor de punct YS si XS Afisarea distantelor intre punctele de la 1 la 4 de pe linie si intersectia punctului S.

109

NO: Nu se efectueaza memorarea punctului de intersectie. YES: Se memoreaza punctul de intersectie.

Fig. 7-62: Introducerea identificarii de punct ENT: Se salveaza punctul. Linia 1 este retinuta, se poate face selectia unei noi linii 2.

� Linii paralele prin 2 puncte

Fig. 7-63: Afisarea graficului pentru optiunea selectata MEN: Se revine la meniul de intersectie a liniei Introduceti punctele P1 si P2 ale liniei 1 si punctele P3 si P4 ale linie 2 la fel ca in cazul standard.

Fig. 7-64: Apelarea punctului P11 de pe linia paralela cu linia 1 Apelati linia P33 de pe linia paralela cu linia 2. Afisarea punctului de intersectie calculat, posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare. Linia 1 este retinuta, o noua selectie poate sa fie facuta pentru linia 2 si pentru punctele de pe linia paralela.

� Linii paralele cu distante

Fig. 7-65: Afisarea graficului pentru optiunea selectata MEN: Se revine la meniul intersectiei de linie.

110

Introduceti punctele P1 si P2 ale liniei 1 si unctele P3 si P4 ale liniei 2 la fel ca in cazul standard.

Fig. 7-66: Introducerea distantelor ENT: Introduceti distanta a11 de pe linia 1-2 ENT: Introduceti distanta a33 de pe linia 3-4 Introduceti valori pozitive pentru distantele localizate pe partea dreapta cum priviti de la P1 (P3) in directia P2 (P4). Afisarea intersectiei de punct calculata, posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare. Linia 1 este retinuta, se poate face o noua selectie pentru linia 2 si pentru distantele liniilor paralele.

� Linie perpendiculara prin cel de-al treilea punct

Fig. 7-67: Afisarea graficului pentru optiunea selectata MEN: Se revine la meniul intersectiei de linie. Introduceti punctele P1 si P2 ale liniei 1 si punctul P3, la fel ca la cazul standard. Calcularea bazei perpendicularei de la P3 pe linia 1 si afisarea coordonatelor punctului de intersectie YS si XS. Afisarea distantelor punctelor de la 1 la 3 de pe linie de la punctul de intersectie s, posibilitatea de a introduce identificarea de punct si salvare. Linia 1 este retinuta, se poate selecta un nou punct P3.

� Linii perpendiculare prin 2 puncte

Fig. 7-68: Afisarea graficuluipentru optiunea selectata MEN: Se revine la meniul intersectiei de linie.

111

Introduceti punctele P1 si P2 ale liniei 1 si punctele P3 si P4 ale liniei 2 la fel ca in cazul standard. Apelati punctul P11 al perpendicularei la linia 1; Apelati punctul P33 al perpendicularei la linia 2. Afisarea punctului de intersectie calculat al liniilor perpendiculare; posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare. Linia 1 este retinuta, se poate efectua o noua selectie pentru linia 2 si a punctelor pentru liniile perpendiculare. 7.3.2. Intersectia de Arc

Fig. 7-69: Apelarea optiunii cerute MEN: Terminati si reveniti la meniul de intersectiei a arcului. Introducerea este intotdeauna sprijinita de un afisaj grafic al tipului de intersectie selectat. Acest afisaj poate sa fie apelat oricand in timpul ntroducerii prin utilizarea tastei functie Gph. Dupa cum este descris la capitolul despre intersectia liniei, liniile sunt definite de 2 puncte si, in cazul in care se poate aplica, de catre un al treilea punct pentru liniile paralele sau perpendiculare sau de catre o distanta specificata.

Fig. 7-70: Optiuni pentru definirea arcului

� Centru si raza

Fig. 7-71: Afisaj al graficului pentru optiunea selectata si a primului punct care urmeaza sa fie apelat: M1 ENT: Pornire MEN: Se revine la meniul de intersectie a arcului.

112

Fig. 7-72: Apelarea punctului M1 utilizand identificarea de punct sau adresa. Taste de functie active:

- Gph: Apelarea graficului pentru tipul de intersectie selectat; - Inp: Introducerea punctului; - LAd: Apelarea punctului prin ultima adresa utilizata; - ?Ad: Apelarea punctului prin adresa; - ?PI: Apelarea punctului prin P1; - MEN: Se revine la meniul intersectiei de arc.

Cerere pentru introducerea razei R1. MEN: Se revine la meniul de intersectie a arcului.

� Centru si punct pe cerc Apelati centrul M1 dupa cum este descris mai sus.

Fig. 7-73: Afisarea graficului pentru optiunea selectata Cerere pentru punctul de intrare P11. MEN: Se revine la meniul de intersectie a arcului. Apelati punctul P11 asa cum este descris mai sus.

� Centru, punct pe cerc si distanta paralela dR

Fig. 7-74: Suport grafic Apelati centrul si punctul de pe cerc asa cum este descris mai sus. Cerere pentru introducerea distantei paralele dR1. MEN: Se revine la meniul intersectiei a arcului.

113

Introducerea distantei paralele dR permite introducerea unui cerc paralel in calcul: - dR este pozitiv daca este localizat in afara atunci cand este privit dinspre centru; - dR este negativ daca este localizat in interior atunci cand este privit dinspre centru.

� Doua puncte pe cerc si pe raza

Fig. 7 – 75: Afisaj al graficului pentru optiunea selectata Cerere pentru introducerea punctului P11. MEN: Se revine la meniul de intersectie a arcului. Apelati punctele P11 si P12 asa cum este descris mai sus. Apelati raza asa cum este descris mai sus.

� 2 puncte pe un cerc, raza si distanta paralela dR Apelati cele doua puncte de pe cerc, raza si distanta paralela dupa cum este descris mai sus.

� Precizie a solutiei geometrice: Pentru a asigura o solutie precisa in intersectia de arc, tineti cont de urmatoarele reguli pentru definirea punctului si introducere: Definirea cercului: Daca sunt date doua puncte pe cerc, asigurati-va ca le definiti in asa fel incat centrul M1 (M2) sa fie localizat in partea din dreapta atunci cand priviti dinspre P11 (P21) catre P12 (P22).

� Mesaje de eroare si sistem

- ATENTIE; - Nici o intersectie nu este posibila; - Cercurile se ating unul pe celalalt; - Linia atinge cercul; - Punctul tangential este calculat; - Intersectie precara; - Nu se face calculul intersectiei.

ENT: Continuati.

114

� Ciclul de lucru pentru intersectia cerc - cerc

Fig. 7-76: Suport grafic

- definiti si introduceti primul cerc; - definiti si introduceti al doilea cerc; - este calculat punctul de intersectie localizat in partea dreapta a liniei M1 � M2. - posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare; - treceti la introducerea unui nou, al doilea element de intersectie.

� Ciclul de lucru pentru intersectia cerc-linie:

- definiti si introduceti cercul - introduceti linia; - programul calculeazapunctul de intersectie localizat in directia lui P1 atunci cand este privit de

la baza perpendicularei (M pe P1-P2); - posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare; - treceti la introducerea unui nou, al doilea element de intersectie. � Ciclul de lucru pentru intersectia cerc – linie paralela:

- definiti si introduceti cercul; - introduceti linia si distanta sau punctul liniei paralele; - programul calculeaza punctul de intersectie localizat in directia lui P1, atunci cand este privit

de la baza perpendicularei (M pe P1-P2); - posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare; - treceti la introducerea unui nou, al doilea element de intersectie.

� Ciclul de lucru pentru intersectia cerc – perpendiculara:

- definiti si introduceti cercul; - introduceti linia si punctul perpendicularei; - M la stanga lui P1�P2:

- S este localizat in directia liniei P1-P2, atunci cand este privit de la baza perpendicularei (M pe perpendiculara);

- M chiar pe P1�P2; - S este localizat in directia opusa a liniei P1—P2, atunci cand este privit de la baza perpendicularei (M pe perpendiculara); - M pe P1—P2: - S este localizat pe partea dreapta atunci cand este privit dinspre P1�P2; - posibilitate de introducere a identificarii de punct si salvare; - treceti la introducerea unui nou, al doilea element al intersectiei.

115

7.4 Drumuirea

� Scop Programul de drumuire va permite sa masurati si, optional sa ajustati coordonatele punctelor de drumuire chiar in timpul lucrului pe teren. Puteti de asemenea sa inregistrati puncte polare in timpul procesului de masurare si sa le corectati dupa ajustarea drumuirii. Ca rezultat, sunt disponibile pentru alte masurari coordonatele care nu necesita orice fel de post-procesare la birou. Fiecare proiect poate sa includa o drumuire actuala – de ex. neterminata. Pot fi determinate pina la 20 de puncte de drumuire suplimentar fata de punctul de pornire si punctul de terminare. Masurarile pot sa fie efectuate si in pozitiile telescopului 1 si in pozitiile telescopului 2. sunt posibile multiple masurari de vizare directa si vizare inversa. Sunt disponibile mai multe optiuni pentru pentru punctele de pornire si de terminare, pentru a defini tipul de drumuire.

Fig. 7-77: Punct de pornire Fig. 7-78: Punct de terminare Drumuirea poate fie sa fie conectata la un punct si o orientare data folosind optiunea PUNCT CUNOSCUT CU DIRECTII si REZECTIE, sau numai cu coordonatele date folosind PUNCT CUNOSCUT FARA DIRECTII. Drumuirea cu un punct de pornire de legatura poate fie sa fie terminata cu coordonatele si orientarea date folosind PUNCT CUNOSCUT CU DIRECTII si REZECTIE, sau numai cu coordonatele date folosind PUNCT CUNOSCUT FARA DIRECTII. Pueti sa efectuati fiecare drumuire WITHOUT END (fara terminare), cu ptiunea de masurare ultimul punct de drumuirenumai in vizarea directa, sau sa o folositi pentru a masura punctele cu vizare inversa si pe cele polare, daca este necesar. In functie de sarcina implicata, optiunile disponibile va permit de asemeneasa creati drumuiri inchise. In timpul masurarii punctelor polare, puteti sa verificati distanta si/sau orientarea folosind punctele cunoscute din afara drumuirii. Drumuirile pot sa fie masurate si calculate atat cu cat si fara inaltimi. Daca inaltimea punctului de pornire este cunoscuta sau determinata de rezectie, atunci inaltimile sunt incluse in calcularea drumuirii. Sunt disponibile doua metode de ajustare:

Fig. 7-79: Echilibrarea drumuirii

116

(1) Metoda clasica care include ajustarea unghiurilorsi distribuirea erorii de inchidere in raport cu distantele drumuirii;

(2) Transformarea a doua puncte, folosind coordonatele nominale si actuale ale punctelor de pornire si de terminare.

Daca drumuirea este masurata cu inaltimi, eroarea de inchidere a inaltimii este distribuita in raport cu distantele drumuirii. Urmatoarele descriu o drumuire clasica cu puncte cunoscute de pornire si de terminare si cu directii de legatura la inceput si la sfarsit care sunt date. 7.4.1 Inceperea drumuirii Pentru a incepe o drumuire, apasati tasta 6 din meniul de coordonate PC. Afisajul arata:

Initializare a drumuirii! Daca exista deja o drumuire, apare urmatoarea intrebare:

Doriti ca drumuirea existenta sa fie stearsa?

Fig. 7-80: Verificare pentru drumuirea existenta YES: Avertizare ulterioara in ceea ce priveste stergerea marcarilor in inregistrarile de pornire si de terminare a drumuirii. NO: Marcarile nu sunt sterse. Daca a fost intrerupta o drumuire, aceasta poate sa fie reluata la punctul corespunzator. Inaninte de a incepe masurarea, programul va trece automat la meniul de introducere pentru intrarea lui ih, th etc.

Fig. 7-81: Meniul de introducere MEN: Confirma intrarea; trece la meniul de selectie pentru punctul de pornire.

117

Fig. 7-82: Selectarea punctului de pornire Semnificatia optiunii: - Punct cunoscut cu directii: Sunt cunoscute coordonatele statiei. Conexiune in directia folosind coordonatele sau introducerea unui azimut. (vezi capitolul 6.2. Pozitionarea pe un punct cunoscut) - Rezectia: Coordonatele punctului geodezic nu sunt cunoscute si sunt calculateprin masurarea unor puncte cunoscute. (vezi capitolul 6.5 Rezectia) - Punct luat la intimplare (aleatoriu): Se poate introduce orice punct; nu este posibila conexiunea in directie. Dupa o pozitionare reusita, treceti la meniul de vizare directa.

Fig. 7-83: Vizare directa la TP1 Asigurati-va ca introduceti inaltimea reflectorului (atunci cind masurati cu inaltimi)si un nou numar de punct, altfel va fi afisat un mesaj de eroare:

Fig. 7-84: Mesaje de eroare Introduceti inaltimea corecta a reflectorului folosind tasta de operare soft RfH.

Fig. 7-85: Introducerea inaltimii reflectorului. Masurarea cu vizare directa:

Fig. 7-86: Masurarea cu vizare directa a lui TP1

118

Tasta de operare soft add va pemite sa apelati functii suplimentare: - introducerea unui rind de informatii; - afisarea datelor; - Compensator ON/OFF (pornit/oprit).

Vizarea directa este posibila numai in modul DTh, pentru masurarile de ditanta si de unghi. Masurarea se poate repeta cat de des doriti in ambele pozitii ale telescopului. In acest caz, deviatia masurarii actualeeste afisata pentru evaluare. Dupa incheierea masurarii cuvizare directa, meniul MEASUREMENT ON PP este afisat pentru selectarea urmatoarelor etape. MEN: Terminarea masurarii cu vizare directa.

Fig. 7-87: Meniul de selectie dupa masurarea cu vizare directa 7.4.2 Masurarea Punctelor Polare Chiar si in timpul masurarii de drumuire, orice numar de puncte polare poate fi masurat si va fi corectat dupa ajustarea drumuirii. Se poate efectua o orientare suplimentara pentru masurarea de punct polar. Acest lucru este folositor mai ales daca a trebuit sa intrerupeti masurarea de drumuire si ati reluat-o mai tarziu. Urmatoarele puncte de referinta sunt oferite automat:

- Pe TP A: vizarea directa la primul punct de drumuire TP 1; - Pe TP n: vizarea inversala punctul de drumuire TP n-1; - Pe PP E: vizarea inversa la ultimul punct de drumuire TP 1.

Fig. 7-88: Orientare noua Inainte de a incepe masurarea de orientare, puteti seta actuala inaltime a instrumentului.

Fig. 7-89: Masurarea de orientare

119

Dupa terminarea masurarii programul trece la meniul din Fig. 7-88 si veti putea incepe masurarea punctului polar cu tasta 1.

Fig. 7- 90: Puncte polare In timpul masurarii de punct polar puteti sa utilizati tasta de operare soft OrC pentru a viza puncte cunoscute pentru o verificare de orientare. Daca sunt masurate distante si orientari, sunt afisate urmatoarele date:

Fig. 7-91: Verificare de orientare LSB: Cautarea celei mai mici valori prag pentru punctelede conntrol Rec: Inregistrarea masurarii +?: Cautare continua utilizandaceleasi criterii. Daca este masurata orientarea, va fi calculata si afisata numai deviatia drumuirii dq.

Aceste masurari sunt utilizate numai in scopuri de veificaresi nu au nici o influenta asupra drumuirii!

Selectati MEN pentru a incheia masurarea punctului polar. Puteti continua drumuirea cu NEXT TP (vezi Fig. 7-87). Este afisata urmatoarea cerere pentru a schimba punctul geodezic:

Fig. 7-92: Schimbarea punctului geodezic ENT: Afisarea coordonatelor calculate ale TP 1

Fig. 7-93:Coordonatele TP 1

120

7.4.3 Masurarea cu Vizare Inversa ENT: Schimbati la intrare sau confirmare a inaltimii instrumentului.

Fig. 7-94: Inaltimea instrumentului Acum este afisata o cerere pentru masurare cu vizare inversa. Numarul cu vizare inversa este oferit automat.

Fig. 7-95: Masurarea cu vizare inversa Masurarea cu vizare inversa a fost setata prin default la simpla masurare de unghi, dar puteti sa comutati la masurarea de unghi si distanta (DTh) utilizand tasta Th. Dupa masurare sunt afisate diferentele dintre masurarile de vizarea directa si vizare inversa.

Fig. 7-96: Diferente de masurare YES: Aceptarea masurarii si afisarea coordonatelor corecte. NO: Masurarea este repetata.

Fig: 7-97: Coordonate corectate ENT: Cerere pentru masurarea directa a urmatorului punct de drumuire. Repetati procedurile de vizare inversa, vizare directa si – daca este necesar – masurarea punctului polar pentru toate punctele de drumuire. Dupa terminarea fiecarei masurari de vizare inversa si vizare directa, puteti verifica starea actuala a drumuirii utilizand VIEW TR (pentru selectare vezi Fig. 7-98).

121

Fig. 7-98: Starea drumuirii

Selectarea statiei si a informatiilor de masurare Comutarea intre blocurile de date.

Fig. 7-99: Date masurate Afisajul arata datele de masurare obisnuite, reduse sau indreptate penru vizare inversa si vizare directa la fiecare statie. 7.4.4. Incheierea drumuirii Dupa masurarea cu vizare directa a ultimului punct al drumuirii, puteti selecta tipul de masurare de incheiere utilizand END OF TR (vezi Fig. 7-100).

Fig. 7-100: Optiuni pentru incheierea masurarii. Tipurile KNOWN POINT WITH DIRECTION (punct cunoscut cu directie) si FREE STATIONING (rezectie) corespund cu pozitionarea de la punctul de pornire. Optiunea KNOWN POINT WITH DIRECTION se termina la un punct cu coordonate cunoscute, dar fara o directie de legatura. WITHOUT END (fara terminare) inseamna ca incheierea drumuirii este deschisa, cu optiunea de a ocupa ultimul punct de drumuire sau nu. In urmatorul exemplu a fost selectat KNOWN POINT WITH DIRECTION (punct cunoscut cu directie). Dupa pozitionarea pe punctul de incheiere, este afisata o cerere pentru masurare cu vizare inversa a ultimului punct de drumuire.

Fig. 7-101: Vizare inversa la ultimul TP Atunci cand masurarea este terminata se va afisa eroarea de incheiere.

122

Fig. 7-102: Eroarea de incheiere. ENT: Confirma eroarea de incheiere. Inainte ca drumuirea sa fie ajustata, aveti optiunea de masurare a punctelor polare.

Fig. 7-103: Masurarea la punctul de terminare. Daca selectati optiunea BALANCE va fi afisata o intrebare daca toate masuratorile au fost terminate.

Fig. 7-104: Verificarea la punctul de terminare YES: Selectarea optiunii balance (de ajustare) NO: Comutare la Fig. 7-103 Masurare la punctul de terminare

Fig. 7-105: Ajustarea Daca selectati una din cele doua optiuni, puntele de drumuire si cele polare sunt ajustate in mod corespunzator si coordonatele existente din memorie sunt suprascrise. Drumuirea nu este incheiata. Baza de date relevanta din proiectul actual este marcata si controlul programului revine la meniul de coordonate PC.

123

7.5 Trasarea curbei

� Scop Dupa introducerea oricaror parametrii de arc, partea de program CALCULAREA ARCULUI calculeaza puntele principale ramase si elementele arcului, de indata ce acest lucru este posibil din punct de vedere geometric. Astfel ofera un sprijin foarte flexibilpentru orice tip de calculare de arc. Partile programului ARC, LINIE, SPIRALA si SPIRALA (PRT) permit calcularea trasarii curbei pentru elementul selectat. Conditiile necesare sunt inceputul si sfarsitul arcului ca puncte principale si alti parametrii care sa defineasca elementul. Calcularea pozitionarii poate sa fie presetata pentru puncte geodezice unice sau pentru un interval de pozitionare. Programul calculeaza coordonatele depozitie planimetrica ale punctelor axiale si punctele din stanga sau dreapta axei, daca se selecteaza. Punctele calculate pot fi utilizate direct pentru alte masurari.

Fig. 7-106: Meniul de trasare a curbei 7.5.1 Punctele principale ale Arcului Un afisaj grafic ajuta introducerea si calcularea principalelor puncte ale arcului.

Fig. 7-107: Puncte principale ale arcului

Fig. 7-108: Elemente ale arcului ENT: Confirma suportul grafic

Fig. 7-109: Introducerea principalelor puncte ale arcului

124

Introducerea punctelor principale existente ale arcului, atat cat sunt cunoscute. De exemplu:

Fig. 7-110: Apelarea partii de inceput a arcului Dupa introducerea punctului de inchidere al arcului:

Fig. 7-111: Starea introducerii de punct principal Dupa ce ati introdus toate punctele principale cunoscute, selectati ENT pentru a apela meniul de introducere al elementelor arcului.

Fig. 7-112: Introducerea razei Dupa ce au fost facute toate introducerile necesare, se poate incepe calcularea parametrilor lipsa. Toate introducerile sunt verificate pentru plauzibilitate, daca acest lucru este posibil geometric. In eventualitatea unei erori, va fi afisat un mesaj text care va indica cauza.

Fig. 7-114: Elemente de arc calculate Selectati directia de curbura asa cum este vazuta la inceputul arcului:

Fig. 7-115: Selectarea directiei de curbura Acum este incheiata calcularea principalelor puncte ale arcului. Se salveaza principalele puncte si parametrii si programul revine la meniul de programe PC.

125

7.5.2 Trasarea arcului Pentru trasarea arcului, incepeti cu introducerea si calcularea punctelor principale si a elementelor arcului, asa cum este descris in 7.5.1. cand aceste date au fost salvate, incepeti procesele de calculare a trasarii descrise in 7.5.6. 7.5.3. Trasarea liniei Pentru trasarea liniei trebuie mai intai sa apelati punctul de incepere BC si punctul de incheiere EC.

Fig. 7-116: Apelarea BC

Fig. 7-117: Apelarea EC Dupa salvarea acestor puncte, incepeti calcularea trasarii prin una din metodele descrise in 7.5.6. 7.5.4. Trasarea Spiralei Pentru trasarea spiralei trebuie mai intai sa apelati punctul de incepere BC si punctul de incheiere EC.

Fig. 7-118: Apelarea BC

Fig. 7-119: Apelarea EC

126

Puteti acum sa introduceti parametrii cunoscuti ai spiralei.

Fig. 7-120: Meniul de introducere pentru parametrii spiralei. De exemplu, introducerea parametrului A si lungimea L:

Fig. 7-121: Introducerea lui A

Fig. 7-122: Introducerea lui L Acum pot fi calculati parametrii ramasi.

Fig. 7-123: Parametrii spiralei. Selectati directia curburii spiralei asa cum este aratat la origine (R=Infinit):

Fig. 7-124: Selectarea directiei de curbura Dupa salvarea punctelor si a parametrilor principali ai spiralei, incepeti calcularea trasarii prin una din metodele descrise la 7.5.6. 7.5.5 Trasarea Partilor Spiralei Pentru trasarea unei parti de spirala, trebuie mai intai sa apelati punctul de incepere BC si punctul de terminare EC.

Fig. 7-125: Apelarea BC

127

Fig. 7-126: Apelarea EC Acum puteti sa introduceti parametrii cunoscuti ai partii de spirala.

Fig. 7-127: Parametrii ai partii de spirala Introduceti parametrul A:

Fig. 7-128: Introducerea parametrului A

Fig. 7-129: Parametrii elementelor partii de spirala Introduceti axele semi-majore si semi-minore:

Fig. 7-130: Introducerea axelor semi-majore Acum sunt cunoscuti toti parametrii partii de spirala:

Fig. 7-131: Parametrii partii de spirala Selectati directia de curbura a partii de spirala dupa cumme se vede la origine.

Fig. 7-132: Selectarea directiei de curbura

128

Dupa salvarea punctelor principale si a parametrilor partii de spirala, incepeti calcularea trasarii prin una din metodele descrise in 7.5.6. 7.5.6 Trasarea Punctelor unice sau a Succesiunii de Puncte Dupa introducerea sau calcularea parametrilor elementului, procesul de calculare pentru punctele unice sau pentru succesiunea de puncte localizate pe si in lateralul axelor, este identic pentru arcuri, linii, spirale si parti de spirala.

Fig. 7-133: Selectarea succesiunii de pozitionare. 7.5.6.1 Trasarea punctelor unice Selectati secventa de calcul din configuratie:

Fig. 7-134: Secventa de calcul din configuratie Introduceti distantele punctelor laterale din axe.

Fig. 7-135: Introducerea distantelor din axe. Secventa de calcul selectata in configuratie

Fig. 7-163:Secventa de calcul din configuratie Introduceti pozitionarea de la inceputul arcului:

Fig. 7-137: Pozitionarea inceputului de arc

129

Introduceti pozitionarea configuratiei care urmeaza sa fie calculata:

Fig. 7-138: Pozitionarea configuratiei punctului Pi Introduceti identificarea de puncta punctului configuratiei. Pozitionarea este inclusa automat in identificarea de punct.

Fig. 7-139: Identificarea de punct a punctului din configuratie Afisarea punctelor calculate ale configuratiei. In exemplul nostru acesta este punctul marcat R localizat in partea dreapta a axei la o distanta de 50.000m.

Fig. 7-140: Punctul calculat Selectati butonul 1 daca doriti sa utilizati o secventa de calcul diferita pentru urmatoarea configuratie; selectati ENT pentru a continua cu urmatoarea configuratie sau MEN pentru a termina calcularea si pentru a reveni la meniul trasarii de curba. 7.5.6.2 Trasarea secventei de puncte Introduceti pozitia inceputului de arc:

Fig. 7-141: Pozitia inceputului de arc Introduceti intervalul de pozitionare.

Fig. 7-142: Intervalul de pozitionare

130

Selectati secventa de calcul din configuratie

Fig. 7-143: Secventa de calcul din configuratie Selectati modul de calcul: calcul continuu sau stop dupa fiecare pozitionare.

Fig. 7-144: Modul de calcul Introduceti identificarea de punct pentru prima pozitionare. Pozitionarea punctului pe axa si pozitionarea L/R si a distantei a oricaror puncte laterale este setata automat.

Fig. 7-145: Numarul de punct al primei pozitionari Afisare si salvare a punctelor calculate ale configuratiei, in functie de modul de calcul selectat. Aceasta secventa de calcul determina de asemenea si punctul de mijloc si punctul de terminare al arcului.

Fig. 7-146: Punctul calculat Dupa terminarea acestei secvente de calcul, aveti posibilitatea sa calculati punctele unice. Dupa terminare, programul revine la meniul de trasare a curbei.

131

8. Ajustare / Pregatire 8.1 Generalitati

� Scop Tensiunea marita plasata asupra instrumentului datorita unor conditii extreme de masurare, transport, depozitare prelungita si schimbari majore de temperatura pot duce la nealinierea (abatere de la coaxialitate) instrumentului si la rezultate de masurare gresite. Asemenea erori pot fi eliminate prin ajustarea instrumentului sau prin metode de masurare specifice. Alinierea manuala a instrumentului este descrisa in detaliu in anexa.

� Selectarea modului de ajustare Apelati programul Ajustare/ Pregatire cu tasta 6 din meniul principal; este afisat meniul programului cu modurile sale (vezi Fig. 8.1 si 8-2).

Fig. 8-1: Meniul programului Ajustare/ Pregatire la RecElta® C

Fig. 8-2: Meniul programului Ajustare/Pregatire la RecElta® CM/CSM

� Comentarii asupra modurilor INDEX V/COLIMATIA HZ: Unghiul zenital sau masurarile de azimut in ambele pozitii ale telescopului pot fi utilizate pentru a calcula valorile de corectie pentru corectia de Index si de colimatie. Aceste valori de corectie sunt determinate in lucrarile noastre si sunt stocate in RecElta® inainte de a fi livrate. Ele sunt luate in considerare in toate masuratorile, ceea ce inseamna ca masuratorile sunt cerute numai intr-o singura pozitie a telescopului. Cu toate acestea, aceste valori de corectie pot fi redeterminate si stocate in orice moment utilizand programele INDEX V / COLIMATIA HZ, din meniul de ajustare. Inainte de masurari de inaltime precise sau masurari de precizie ale tintelor care implica diferente de inaltime majore in special, este esential ca caeste erori sa fie redeterminate si verificate. In timpul executiei acestui mod, compensatorul este de asemenea aliniat automat. Totusi, nu este nevoie sa repetati modul pentru acest scop. Eroarea axelor cardanice este determinata de lucrari si corectia este stocata in instrument.

132

COMPENSATOR: Asa cum este recomandabil sa efectuati determinarea centrului din nivelul de alidada, si compensatorul RecElta® necesita verificare la intervale regulate de timp prin efectuarea determinarii centrului. Este important in mod deosebit sa efectuati aceasta procedurain programul COMPENSATOR inainte de masurarea precisa de inaltime. SEMNALUL EDM: Axele optice ale aparatului de masurat distanta si linia de colimatie a telesopului teodolitului trebuie sa coincida. Numai in acel moment energia maxima va fi reflectata atunci cand reflectorul este vizat cu reticulul telescopului. Programul SEMNAL EDM permite verificarea alinierii paralele si efectuarea oricaror ajustari necesare. AFISAJ: Variatie de luminozitate afisajului pentru a o adapta la conditiile locale. UNITATI: Definire a unitatilor de masurare care urmeaza sa fie utilizati pentru masurare. CORECTIA DE PROIECTIE: Introducerea de parametrii pentru Gauss-Kruger si reducerea inaltimii.

� Optiuni in modul SET MARCARE: Pentru a identifica si a descrie o masurare sau un punct, o identificare de punct (P.I.) care cuprinde un cod de punct si informatii suplimentare cu un total maxim de 27 de cifre trebuie sa fie introdus inaninte de a incepe masurarea. Pentru o citire mai buna a celor 27 de caractere si pentru a sprijini introducerea P.I., puteti sa marcati sub-blocuri in campul de introducere pentru a intruni cerintele dumneavoastra specifice. CIFRE DECIMALE: Numarul de cifre decimale pentru diferitele masurari si elemente de calcul precum azimutul, unghiurile, distantele, coordonatele si inaltimile, se poate selecta in mod liber in functie de sarcina implicata. FISIER DE INITIALIZARE: Elimina problemele din memoria interna. Toate datele sunt pierdute. INTRODUCERE MANUALA / SUNET: Masurarea automata a D – Hz – V este inlocuita de introducerea manuala a valorilor. Activarea sau dezactivarea semnalului acustic.

133

8.2 INDEXUL V / COLIMATIA HZ

� Scop

Determinarea corectiei de indexar trebui sa fie efectuata dupa o stocare prelungita sau dupa transportul instrumentului, dupa schimbari majore de temperatura si inainte de masurare de inaltime precisa.

� Selectarea meniului initial Corectiile de cerc verticale si orizontale pot sa fie verificate in modul INDEX V / COLIMATIE HZ. Apasati tasta 1 (Fig. 8-1) pentru a apela meniul initial (vezi Fig. 8-2) care arata ultima valoare determinata.

Fig. 8-3: Meniul initial pentru INDEX V / COLIMATIE HZ

� Meniul de introducere si de masurare Apasati ENT pentru a trece de la meniul initial la meniul pentru introducerea P.I. si masurare. Pentru o identificare ulterioara a procedurii, puteti sa introduceti o identificare de punct inainte de a incepe masurarea in prima pozitie a telescopului (vezi Fig. 8-4).

Fig. 8-4: Meniul de introducere si masurare pentru pozitia 1

La RecElta® CM/CMS, masurarea este sustinuta de motoare. Instrumentul este inclinat automat la pozitia telescopului.

� Masurare Unghiul zenital si masuratorile de azimut in ambele pozitii ale telescopului permit calcularea corectiilor in RecElta® si stocarea acestora impreuna cu cele doua valori unghi/azimut. Meniul de masurare (vezi Fig. 8-4) necesita vizare in pozitia 1. Declansati masurarea cu tasta ENT. Dupa incheierea masurarii in prima pozitie a telescopului, meniul de masurare cere masurarea in pozitia 2 (Fig. 8-5).

Fig. 8-5: Meniul de masurare pentru pozitia 2

134

� Rezultatul determinarii In meniul de rezultat sunt afisate corectiile vechi si noi pentru comparatie (Fig. 8-6). Trebuie sa decdeti care dintre cele doua ar trebui sa fie aplicata pentru masurarile ulterioare.

Fig. 8-6: Rezultatul determinarii Tasta Functie

1 Este retinuta vechea corectie (de ex. in caz d e determinare incorecta), fara memorare

2 Este luata in considerare noua corectie in masurarile ulterioare, memorare cu unghiuri/azimuturi in abele pozitii.

3 Corectiile sunt setate la zero, memorare fara unghiuri/azimuturi MEN Iesire din meniu, se retine valoarea veche, se revine la partea de program din care s-a facut apelarea.

� Eroare Daca corectia depaseste cantitatea de 2’40’’ sau 49.5 mgrade, nu se calculeaza nicio corectie si se aude un semnal acustic de avertizare.

Fig. 8-7: Mesaj de eroare MEN: Iesirea din afisajul de eroare. Continuati cu meniul de introducere si masurare. 8.3 Compensator

� Scop Asa cum este recomandabil sa se efectueze determinarea centrului in nivelul de alidada si compensatorul RecElta® necesita verificare la intervale regulate de timp prin efectuarea determinarii centrului. Este important in mod deosebit sa efectuati aceasta procedurain programul COMPENSATOR inainte de masurarea precisa de inaltime. Instrumentele RecElta® au ca si caracteristica compensator de axe dual.

� Selectarea meniului initial Determinarea centrului compensatorului poate fi verificata prin folosing optiunea COMPENSATOR. Apasati tasta 2 (Fig. 8-1) pentru a apela meniul initial (vezi Fig. 8-8), care afiseaza componetele determinarii centrului in directia de vizare a axelor (SZ) si in directia axelor cardanice (SK).

135

Fig. 8-8: Meniul initial pentru determinarea centrului si orizontalizare

� Determinarea centrului Daca orizontalizati RecElta® utilizand orizontalizarea, compensatorul atinge limita de lucru si apoi compenseaza automat orice inclinatie reziduala a a axelor verticale in directiile de vizare si ale axelor cardanice. Pentru o determinare exacta a centrului, este esential sa permiteti ca lichidul compensatorului sa se stabilizeze. De aceea, blocati RecElta® cu clama Hz (22) inainte de a incepe masurarea.

In RecElta® CM/CMS, determinarea centrului este sprijinita de motoare. To ce trebuie sa facti este sa incepeti samurarea in pozitia 1; procesul va fi efecutat automat. Apasati tasta ENT pentru a declansa masurarea compensatorului in pozitia1 (vezi Fig. 8-9).

Fig. 8-9: Masurarea compensatorului in pozitia 1 Ca si la determinarea centrului pentru nivelul de alidada, trebuie sa rotiti Rec Elta® la 180° si 200 grade ± 5 grade. Blocati iar instrumentul cu clama Hz si declansati masurarea in pozitia 2 prin apasarea tastei ENT.

Fig. 8-10: Masurarea compensatorului in pozitia 2

� Rezultat Dupa calculare, sunt afisate componentele centrului si inclinarile axelor verticale in directiile de vizare si ale axelor cardanice (vezi Fig. 8-11). Daca instrumentul nu a fost orizontalizat in mod corespunzator, va fi afisat un mesaj de eroare:

Fig. 8-11: Componentele centrului

136

Intelesul afisajului: SK 0.0012 Componeta centrului in directia axelor cardanice SZ -0.0004 Componenta centrului in directia de vizare -NK -0,0008 Inclinarea in directia axelor cardanice

0.0014 Inclinarea in directia de vizare

valoare pozitiva Inclinare catre dreapta sau spre inainte valoare negativa Inclinare catre stanga sau catre partea din spate. Daca nu a aparut nicio eroare de determinare, valosrile SK si Szsunt inregistrate automat.

� Eroare Daca valorile centrului depasesc limitele de:

- SZ = ± 25.5 mgrade = 82.5’’ - SK = ± 51.5 mgrade = 165.6’’

va fi afisat un mesaj de eroare asa cum este aratat in Fig. 8-12.

Fig. 8-12: Mesaj de eroare MEN: Sunt retinute valorile determinate anterior pentru centru. Reveniti la meniul Ajustare / Pregatire.

� Orizontalizarea cu compensatorul Afisajul digital al compensatorului din acest program, permite o cauratete mai mare de orizontalizare decat nivelul de alidada al instrumentului. Puteti de asemenea sa folositi afisajul compensatorului pentru a ajuta nivelul de alidada. Orizontalizarea precisa utilizand suruburile ambazei (24) a fost atinsa atunci cand se afiseaza aproximativ zero pentru ambele inclinari. Daca este activat compensatorul, nu este ceruta neaparat o acuratete mai mare de orizontalizare, din moment ce valorile de corectie relevante ale inclinatiei axelor verticale sunt aplicate automat la citirile de cerc orizontale si verticale. Totusi, se recomanda orizontalizarea precisa daca trebuie sa fie dezactivat compensatorul pentru masurari ulterioare, datorita vibratiilor.

Fig. 8-13: Utilizarea afisajului digital pentu orizontalizare Daca raza de lucru a compensatorului de ± 2’40’’ este depasita in timpul orizontalizarii, acest lucru va fi indicat pe afisaj.

137

Fig. 8-14: Directia de inclinare Explicarea Fig. 8-14: Inclinare catre stanga - Afisaj “Stanga” Inclinare catre dreapta - Afisaj “Dreapta” Inclinare in spate - Afisaj “Spate” Inclinare in fata - Afisaj “Fata”

Afisajul digital al inclinarii axelor verticale poate sa fie apelat din orice program, utilizand tasta LEV sau / COMPENSATOR.

MEN: Se revine la partea de program din care s-a facut apelarea sau la meniul Ajustare / Pregatire. 8.4 Calibrarea Senzorului de Tinta la Rec Elta® CMS Pentru a calibra senzorul tintei pentru vizare automata, folositi un reflector vizibil in mod clar, la o distanta de aproximativ 50 m. Procedura cuprinde trei pasi:

- Determinarea indexului si corectia de colimatie; - Determinarea centrului compensatorului intr-un proces de fundal; - Calibrarea optica a senzorului in relatie cu optica telescopului.

Dupa ce ati apelat optiunea de calibrare, primii doi pasi sunt efectuati cu sprijinul motorului.

Fig. 8-15: Inceperea calibrarii senzorului tintei

Fig. 8-16: Cerere de vizare a prismei Calibrarea actuala a senzorului tintei cuprinde o focalizare manuala exacta a prismei urmata de trei vizari automate efectuate de catre senzorul tintei. In acest proces sunt determinate deviatiile de unghi verticale si orizontale dintre axa senzorului tintei si axele optice. Aceste corectii sunt memorate in instrument si sunt luate in considerare pentru vizarile automate ulterioare.

138

Fig. 8-16: Rezultat al calibrarii senzorului de tinta 8.5 SEMNAL EDM

� Scop Axele optice ale aparatului de masurat distanta si linia de colimatie a telescopului trebuie sa coincida pentru a asigura ca un maxim de energie este reflectat atunci cand se vizeaza reflectorul cu reticulele telescopului.

� Selectarea modului Apasati tasta numerica 3 pentru a apela modul.

Fig. 8-18: Control automat al semnalului - activat

� Verificare Vizati reflectorul de la o distanta de cel putin 200 m; controlul semnalului este activat (Fig. 8-18). Pentru a verifica ajustarea, setati controlul semnalului la AUTOMATIC:OFF (oprit). Indepartati reticulele de centrul reflectorului utilizand butoanele de miscare lenta de control orizontale si verticale (21 si 19 sau 32 si 34). Daca alinierea este corecta, atunci semnalul trebuie acum sa scada. Daca nu este afisat nici un semnal sau daca intensitatea semnalului creste, atunci aparatul de masurat distanta este nealiniat(se abate de la coaxialitate).

Fig. 8-19: Fig. 8-1: Control automat al semnalului - dezactivat

� Aliniere Miscati telescopul cu butoanele de control cu miscare lenta pina in momentul in care se afiseaza u semnal. Slabiti cele doua suruburi de blocare exterioare (piulite interioare)ale aparatului de masurat distanta (4) cu o cheie tubulara si rotiti suruburile interioaare pina cand se obtinr un semnal maxim (nu slabiti suruburile crestate adiacente).

139

Utilizati suruburile de ajustare din partea de jos (4) pentru miscarea verticala a razei aparatului de masurat distanta si suruburile de ajustare din partea de sus pentru miscarea orizontala. Miscati reticulele telescopului mai aproape de centrul reflectorului pina cand este afisat numai un semnal minim si continuati alinierea. Daca in timpul acestei proceduri afisajul semnalului (bara grafic) se afla in afara razei pe partea dreapta, setati controlul semnalului la AUTOMATIC: ON (pornit, Fig. 8-18) pina cand afisajul semnalului este la mijloc. Apoi dezactivati controlul automat al semnalului din nou si continuati alinierea. Repetati aceasta procedura pina cand este afisat un semnal maxim atunci cand centrul reflectorului este vizat. Apoi strangeti din nou suruburile de blocare (4). MEN: Se revine la meniul programelor de ajustare (Fig. 8-1). 8.6 Afisaj

� Scop Variatia luminozitatii afisajului va permite sa adaptati afisajul la conditiile locale de lumina.

� Schimbarea modului Utilizati tasta numerica 6 pentru a selecta NORMAL, INTUNECAT (dark) sau LUMINOS (bright). Modificarea are un efect direct aupra afisajului.

Fig. 8-20: Variatia afisajului 8.7 SETAREA 8.7.1 Generalitati

� Scop Pentru a putea sa identificati un punct sau o masuratoare pentru evaluari ulterioare, va trebui sa ii dati o denumire sau sa o descrieti in detaliu. Modul SET va permite definirea structurii a punctului de identificare facuta de utilizator, si suplimentar, setarea unei subdiviziuni liber selectabila pentru a sustine introducerea. In functie de sarcina implicata, poate fi recomandabil sa selectati numarul de cifre decimale necesar in elementele de masurare si calcul.

140

� Selectarea modului de setare Apasati tasta 7 pentru a apela modul SET. Este afisat meniul programelor de setare cu optiunile lor (Fig. 8-21). Utilizati tastele 1,2,3,6 si 7 pentru selectarea directa a modurilor.

Fig. 8-21: Meniul initial al programului SET

� Comentarii asupra modurilor Modul: MARCARE Pentru a identifica si descrie o masurare sau un punct, o identificare de punct (P.I.)care cuprinde un cod de punct si o informatie suplimentara cu un total maxim de 27 caractere, trebuie sa fie introdusa inainte de a incepe masurarea. Pentru o citire mai buna a celor 27 de caractere si pentru a sustine introducerea P.I. puteti sa marcati sub-blocuri in campul de intrare pentru a se potivi cu necesitatile dumneavoastra specifice. Mod: CIFRE DECIMALE Numarul de cifre decimale pentru diferitele elemente de masurare si calculare precum azimuturi, unghiuri, distante, coordonate si inaltimi, se selecteaza in mod liber in functie de sarcina implicata. Mod: INTRARE MANUALA / SUNET Activare sau dezactivare a masurarii automate a D – Hz – V. Activare sau dezactivare a semnalului acustic. Mod: INITIALIZARE FISIER Daca apar probleme in memoria MEM, atunci MEM trebuie reinitializat. Mod: PROIECT apeleaza managerul de proiect. Aministrarea proiectelor stocate pe cardul PCMCIA si utilizarea pentru actualizari de soft (vezi 7.1 Manager de Proiect). 8.7.2 Marcarea

� Scop Pentru o citire mai buna a celor 27 de caractere si pentru a facilita introducerea P.I. puteti sa marcati sub-blocuri selectabile liber in campul de intrare pentru a asigura cerintele dumneavoastra specifice. Pot fi specificate pina la 7 formate de marcare diferite.

� Selectarea optiunii de marcare Apasati tasta numerica 1 pentru a apela optiunea de marcare din programul SET (vezi Fig. 8-21); programul se schimba automat la meniul de marcare a selectiei (Fig. 8-22).

141

Fig. 8-22: Meniul de marcare a selectiei

Informatiile de marcare sunt stocate pe cardul PCMCIA sau in memoria interna MEM. La livrare, acestea contin un format de marcare default. Celelalte optiuni de marcare nu au fost alocate. Formate de marcare noi sunt stocate automat. Nu se pierd date in acest proces.

Descrierea marcarii 1: Marcare default – Rec format 500 Rand Continut Functie 1 Cifre de marcare a trasarii 1-27 Faciliteaza definirea precisaa unei cifre in cadrul P.I. 2 Rand de marcare Subdiviziune a P.I. in codul de punct (C ) si informatii suplimentare (I ). Sprijina introducerea in campul P.I. care poate fi marcat cu caractere selctabile liber. Semnele blank sunt sarite intotdeauna in intrarea P.I. (nu sunt incluse in marcarea default). 3 Tabulatorul se opreste Tabulatorul de default se opreste in pozitia 1 si 15. ENTER Activare a rutinei de intrare 4 Camp al numarului de punct Definirea campului numarului de punct (default 1 la 14), marcat de 14 Ps. 5 Taste de operare soft Acest rand nu este utilizat atunci cand apelati optiunea sau cand selectati un format de marcare. Atunci cand apasati tasta ENT , tasta de operare soft care permite modificarea tabulatorului se opreste, si acestui rand ii este alocat campul numarului de punct. 8.7.3 Definirea propriilor formate de marcare

� Scop Reprezentarea grafica oferita de marcarea definita de utilizator, faciliteaza intrarea identificarii de punct. Suplimentar fata de marcarea default, pot fi specificate pina la7 tipuri diferite de formate de marcare. La livrarea instrumentului, formatul default a fost desemnat pentru Marcarea 1. toate randurile de marcare sunt disponibile liber pentru propriile noastre intrari. Daca apelati un rand de marcare cu tastele cursor si activati introducerea cu tasta ENT, marcarea default este incarcata ca o baza pentru modificarile dumneavoastra.

142

� Selectarea randurilor de marcare Tasta Functie

Deplasarea prin toate randurile de marcare (desemnate sau blank) MEN Iesirea din meniul de marcare default si apelarea meniului de selectie Marcare (Fig. 8-22). ENTER Activeaza rutina de introducere pentru randul de marcare selectatcare acum poate sa fie editat.

Fig. 8-23: Meniul de intrare pentru pentru modificarea marcarii Acum puteti modifica acest format default pentru a indeplini propriile dumneavoastra cerinte.

� Introducerea propriului format de marcare Urmatoarele taste de operare soft si hard sprijina setarea propriului dumneavoastra format de marcare: Tasta Functie ABC Activeaza introducerea alfabetica pentru definirea unui rand de marcare, tastele de operare soft din randul 5 sunt inlocuite prin literele alfabetului.

Selectarea unei pozitii specifice din campul de intrare utilizand tastele cursor orizontale.

1,2,…,0 Introducerea literelor de marcare si a caracterelor speciale utilizand tastele numerice.

� Setarea opririi tabulatorilor Se poate seta orice numar de opriri ale tabulatorului. Tasta Functie

Selectarea pozitiei dorite. Tasta de operare soft tab T (de la oprire tabulator) este scris in aceasta pozitie pe randul 3. Aceeasi tasta soft poate sa fie utilizata pentru a sterge oprirea tabulatorului.

� Setarea pozitiei unui cursor Pentru a mari viteza procesului de masurare, este folositor daca – dupa masurare – cursorul este setat automat la pozitia din cadrul P.I. unde intrarea urmatorului punct urmeaza sa fie facuta in mod normal. Tasta Functie

Selectarea pozitiei dorite. Tasta soft Crs Pozitia este marcata pe al treilea rand prin doua bari verticale. Oprirea cursorului si a tabulatorului poate sa fie setata in aceeasi pozitie.

143

� Setarea unui spatiu liber (optional) Aceasta pozitie nu este accesibila in timpul introducerii de P.I.; este sarita in mod automat. Spatiul liber este eficient numai pentru informatia de punct, nu si in numarul de punct. Tasta Functie

Selectarea pozitiei dorite.

Tasta soft Spc Caracterul apare in pozitia corespunzatoare din randul de marcare. Orice caracter existent este suprascris. Puteti sterge aceasta definire prin suprascrierea acesteia cu un caracter diferit.

� Setarea campului numarului de punct Campul numarului de punct trebuie intotdeauna sa fie definit. Este utilizat pentru:

- Marire - Cautarea numerelor de punct utilizand ?Pt.

Utilizati tasta de operare soft P-B pentru a defini inceputul campului si sau pentru a defini terminarea acestuia. Urmatoarele limitari se aplica la numarul de cifre din numarul de punct: - marime minima a campului numarului de punct: 3 cifre - marime maxima a campului numarului de punct: 14 cifre. Nu sunt acceptate valorile peste sau sub aceste limite. Tasta Functie

Selectarea pozitiei dorite.

Tasta soft P-B Un camp de numar de punct din trei cifre incepe la aceasta pozitie.

Tasta soft PE Reducerea campului cu o cifra Tasta soft PE Marirea campului cu o cifra. Campul definit este marcat pe randul 4 de cel putin 3 Ps pina la un maxim de 14 Ps.

Se recomanda sa introduceti si numarul marcarii selectate, de ex. in informatiile de punct. Altfel nu vor mai fi vizibile cand apelati meniul de intrare. Introducerea unei cifre nu restrictioneaza introducerea de informatii (vezi Fig. 8-24).

Fig. 8-24: Marcarea cu numar definita de utilizator

144

� Restrictii Nu sunt admise urmatoarele intrari: - Spatii libere in campul numarului de punct - Spatiile in campurile numarului de punct sunt sterse automat dupa ENTER. - Caracterele alfanumerice in campul numarului de punct - Caracterele alfanumerice in campul numarului de punct limiteaza raza numarului de punct.

� Salvarea introducerii sau a modificarii Apasati tasta ENT pentru a include introducerea sau modificarea in lista de marcare. Ca si in toate celelalte meniuri, tasta MEN permite parasirea inainte de a salva introducerea. Tasta Functie ENTER Iesirea din modul editor. Modifiacrea este salvata. Apelarea meniului de selectie (Fig. 8-22) pentru selectarea urmatorului rand de marcare. MEN Iesirea din modul editor. Modificarea nu este salvata. Este retinuta vechea marcare. Continuati cu Fig. 8-22.

� Stergerea unui format de marcare Daca un format de marcare nu mai este necesar, il puteti sterge cu tasta soft Del. Tasta Functie

Selectarea marcarii.

ENTER Activeaza introducerea marcarii. Tasta soft Del Este afisata Fig. 8-23.

Fig. 8-25: Stergerea marcarii NO: Marcarea respectiva este afisata din nou. YES: Marcarea este stearsa, se trece la Fig. 8-25.

Fig. 8-26: Marcare stearsa

Daca se face o noua introducere de marcare, acest afisaj apare pe perioada cat sunt apasate tastele cursor.

145

ENTER: Randul de marcare sters este incarcat cu marcarea default ca si baza pentru introducerea dumneavoastra. 8.7.4 Cifre Decimale

� Scop Aveti posibilitatea de a seta numarul de cifre dupa numarul decimal entru citirile de unghi si distanta.

� Selectarea modului Apelati optiunea CIFRE DECIMALE din modul SET cu ajutorul tastei numerice 2 (vezi Fig. 8-27).

Fig. 8-27: Modul cifre decimale

� Selectarea unghiurilor sau a distantelor

Utilizati tastele cursor (in sus) sau (in jos) pentru a selecta unghiuri sau distante pentru setarea cifrelor decimale. MEN: Treceti la programul SET. ENT: Activeaza modul.

� Modificare

Fig. 8-28: Selectarea modului

Utilizati tastele cursor (in sus) sau (in jos) pentru a selecta intre 3 si 5 cifre decimale in modul de unghi si intre 2 si 4 cifre decimale in modul de distanta (Fig. 8+29=.

Fig. 8-29: Introducere ENT: Salvarea modificarii.

� Incheeierea modificarii

Fig. 8-30: Cifre decimale modificate

146

8.7.5 INITIALIZARE FISIER

� Scop Daca nu mai este posibila inregistrarea in MEM, acest lucru este indicat de mesajul de eroare 4WR. In acest caz, MEM trebuie sa fie reinitializat. Inainte de initializare, asigurati-va ca transferati toate datele stocate in MEM pe un alt tip de stocare deoarece toate datele se vor pierde in acest proces.

� Apelarea modului Apelati modul cu tasta numerica 6

Fig. 8-31: Initializare MEM YES: MEM este initializat; toate datele sunt pierdute. Treceti la meniul SET. NO: Treceti la meniul SET. 8.7.6 Intrarea manuala / sunet

Fig. 8-32: Intrare manuala / sunet pornit/oprit

� Intrare manuala In modul de intrare manuala, masurarea de unghi si distanta facuta de instrument, este inlocuita cu intrarea manuala a D-Hz-V. Acest lucru va permite sa va familiarizati cu sistemul fara a fi nevoie sa efectuati masurari. Suplimentar, va ofera posibilitatea sa verificati si sa repetati masuratori anterioare. Daca apasati ENT, este afisata urmatoarea masca de introducere in meniurile de masurare relevante ale programelor:

Fig. 8-33: Introducerea manuala Datele sunt introduse in acelasi mod ca si in optiunea lnpdin meniul EDITOR. MEN: Termina introducerea. Datele masurate sunt convertite in conformitate cu programul de masurare selectat si sunt memorate, daca inregistrarea a fost activata.

147

� Sunet Semnalul acustic poate fi activat si dezactivat in mod direct utilizand tasta numerica 2 (vezi si 1.4.2. Generator de Semnal Acustic). 8.7.7 Unitati

� Scop Definirea unitatilor de masurare care urmeaza sa fie masurate.

� Selectarea programului Utilizati tasta numerica 8 pentru a apela meniul unitatilor.

Fig. 8-34: Meniul de selectare Unitati

� Selectarea unitatii care urmeaza sa fie schimbata

Mutati campul de intrare cu tastele cursor (catre stanga), (catre dreapta), (in sus) si (in jos). MEN: Iesirea din meniul de unitati Stocare a noii unitati selectate in memoria permanenta. Se revine la meniul principla.

� Activarea intrarii Confirmati selectia corecta cu ENT; acest lucru va permite sa schimbati meniul.

Fig. 8-35: Schimbarea meniului

� Schimbarea introducerii Mutati tastele cursor verticale pina cand unitatea dorita apare In campul de intrare. ENT: Noua unitate este stocata in Elta NV-RAM. Treceti la meniul de selectare (vezi Fig. 8-34). MEN: Resetarea la vechea unitate. Treceti la meniul de selectie (vezi Fig. 8-34).

� Optiunile unitatii Masurare de unghi orizontala si verticala HZ si V:

- Grad (400.0000) - DMS (360°00’00’’) - DEG (360.0000’) - MII (6400 mils)

148

Distanta masurata SD: - Metrii (m) sau picioare (ft) Temperatura T: - C sau ° F Presiunea P:

- hPa/mb (hectopascal sau milibari) - Torr - InMerc

Sistem de referinta vertical V-Ref:

- Unghi zenital - Unghi vertical - Unghi de inaltime - Inclinare ln %

Exemplul 1 Exemplul 2 Unghi zenital Unghi vertical Unitate 400 grade Unitate 360° (DMS) Exemplul 3 Exemplul 4 Unghi de inaltime Inclinare in procent -100% Unitate 6400 (mils)

Fig. Sistem vertical de referinta

149

8.8 Reducerea de Proiectie PR

� Scop Reducerea de proiectie PR este utilizata pentru a introduce o observatie in sisstemul de coordonate Gauss- Kruger si pentru reducerea de inaltime de la orizontul de masurare la orizontul de referinta. Acest factor are un efect paralel pentru factorul de scala existent m, care acum determina numai tensiunile din retea si greselile de masurare, sau pot fi folosite ca o scala de calibrare. Scala m si reducerea de proiectie PR sunt afisate impreuna in toate programele de masurare si sunt aplicate la toate masurarile de distanta.

Fig. 8-37: Afisajul PR din meniul initial Ca si inainte, scala m este introdusa direct prin INP sau determinata dupa pozitionarea pe baza distantelor. Prin urmare ar trenui sa fie aproape de 1.000 presupunind o configuratie de retea omogena, pozitie de punct fara eroare si masurare in limita razei de acuratete de masurare.

� Modul de selectare Apelati reducerea de proiectie in meniul Ajustare/Pregatire utilizand PR-COR:

Fig. 8-38: Apelarea reducerii de proiectie Distorsionarea proiectiei si reducerea inaltimii sunt determinate de factorul de reducere de proiectie PR, care poate sa fie presetat la o valoare tipica zonei de masurare implicata. Pentru aceasta, cereti valoarea medie de est sau valoarea Y si inaltimea medie a zonei masurate:

Fig. 8-39: Introduceri

Valoarea medie est mY este aproximativ coordonata Y a centrului zonei de masurare din sistemul GK, excluzand numarul de zona.

Exemplu: Valoarea Y = 35 78 600.71 introducere:mY = 579 Km

Inaltimea medie mR este inaltimea aproximativa a centrului zonei de masurare in sistemul de referinta al inaltimii.

Exemplu: inaltime = 536.55 mH = 537m

150

� Reducerea de proiectie este calculata dupa cum urmeaza: PR = 1 + ( (mY – 500)2 / (2*6370*6370) – mH / 6370000) Introduceti mY in km, introduceti mH in m Daca efectul distorsionarii de proiectie urmeaza sa fie exclus, de ex, intr-un sistem de retea Soldner sau retea locala, introduceti valoarea 500 pentru mY. Daca efectul reducerii de inaltime urmeaza sa fie exclus, de ex, intr-o retea locala, introduceti 0 pentru mH.

Daca punctul de referinta vertical nu este identic cu nivelul mediu al marii, introduceti diferenta dintre inaltimea actuala si inaltimea punctului de referinta pentru mH pentru reducerea de inaltime.

9. Transferul de date 9.1 Generalitati

� Scop Datele masurate pe teren si stocate in memoria interna Mem sau pe cardul PCMCIA pot sa fie transferate pe un calculator pentru procesari ulterioare la birou sau pot sa fie scoase la o imprimanta pentru documentare. Daca se foloseste un card PCMCIA, datele pot fi transferate direct pe un drive corespunzator PC, sau prin interfata instrumentului utilizand partile de program INTERFATA 1 si INTEFATA 2. instrumentele conectate la RecElta® sunt denumite de obicei unitati externe. Ttransferul de date de la unitatile externe catre RecElta® este necesar de ex pentru trasare, pentru a asigura ca coordonatele determinate de calculatorul de birou pot fi folosite pentru a calcula elementele de trasare din teren. Pe linga transferul de date prin interfata, se recomanda aici si schimburile directe de date, daca cardul PCMCIA este disponibil. Din moment ce cardul de memorie utilizeaza intotdeauna formatul de inregistrare Rec E M5, datele din calculator trebuie sa fie furnizate intr-un format potrivit. Daca de exemplu datele sunt furnizate in format Rec 500, se poate folosi pentru conversie programul CZCONVD. EXE de la Carl Zeiss.daca este necesar, programul creeaza de asemenea fisierul de control necesar CTL$$$xx.CFG. In locul inregistrarii de date in memoria interna Mem sau pe cardul PCMCIA, puteti sa conectati un calculator la interfata RS 232 C pentru inregistrarea externa si / sau pentru calculare. Modul de inregistrare este selectatin partea de program RECORDING (inregistrare): Comunicarea dintre RecElta® si untitatea externa este posibila numai daca parametrii de transfer date au fost setati in mod corectin partea de program relevanta.

151

Partea de program PC-DEMO stabileste comunicarea cu un PC extern, permitand afisarea pe PC a unitatii de control RecElta® cu tastatura si ecran de afisaj, utilizand programul REC_TRM. Aceasta ofera posibilitatea ca toate programele sa ruleze in RecElta® in mod vizibil pe ecranul unui PC pentru demonstratie, proiectie si documentare. In combinatie cu un calculator extern, programul TERMINAL ofera posibilitatea de a rula propriul dumneavoastra software specific care ghideaza instrumentul prin programele dumneavoastra printr-o interfata de utilizator programata de acesta. Partea de program UPDATE (actualizare) permite actualizari ulterioareale software-ului la RecElta®.

� Selectarea modului de transfer Selectati programul Transfer de Date (Data Transfer) cu tasta numerica 7. Meniul de selectie este afisat (Fig. 9-1).

Fig. 9-1: Meniul de selectie Transfer de Date 9.2 Pregatirea pentru Transferul de Date Inainte de transferul de date, trebuie sa conectati unitatea externa la RecElta® si sa o pregatiti in mod corespunzator. Pentru unitati externe pasive precum imprimantele, acest lucru inseamna ca trbuie sa fie setati parametrii de transmisie identici: alimentare cu hartie etc. Pentru unitatile externe active precum PC, trebuie sa apelati si sa porniti programul de transfer de date. 9.3 Selectarea si Apelarea INTERFETEI 1, 2 INTERFATA 1 si INTERFATA 2 pot fi predefinite prin setarea parametrilor de transmisie si pot fi apelate pentru transferul de date dintre memoria interna Mem sau cardul PCMCIA si unitatile externe.

� Apelarea INTERFETEI 1, 2 Lucrul cu cele doua interfete este identic, astfel aici vom da o descriere numai pentru interfata 1. Se recomanda sa configurati interfetele pentru unitati externe diferite, de exemplu:

- Interfata 1: Interfata standard pentru imprimante pentru transmisii controlate deranduri; - Interfata 2: Interfata standard pentru calculatoare pentru transmisii controlate de software.

Apelati interfetele cu tasta numerica 1 (Interfata 1) sau 2 (Interfata 2), vezi Fig. 9-1. Afisajul trece la Fig. 9-2, unde selectati directia transferului de date sau definiti parametrii.

152

Fig. 9-2: Selectarea directiei transferului de date

� Selectarea directiei transferului de date Inainte de a incepe transferul de date, asigurati-va ca unitatea externa a fost conectata la RecElta® si a fost pregatita in mod corespunzator. Comunicarea datelor bidirectionale ale RecElta® permite transferul de date asa cum este aratat in Fig. 9-2, utilizand:

- Tasta numerica 1: de la RecElta® la o unitate externa; - Tasta numerica 2: de la o unitate externa la RecElta®.

Cazul 1: Transferul de date de la RecElta® la o unitate externa.

� Selectarea datelor Tastele de operare soft sunt utilizate pentru o selctie tinta a datelor care urmeaza sa fie transferate (Fig. 9-3). All: toate randurile Adr: un rand (introduceti adresa) A→ A: de la o adresa de pronire la o adresa de terminare (introduceti adresele= LAd: ultima adresa Pt.: un rand (introduceti numarul de punct) P→P: de la un punct de pornire la un punct de terminare ?PI: un rand (identificare de punct) MEN: Anularea datelor selectate.

Fig. 9-3: Selectarea randurilor de date

� Transferul de date Dupa selectarea randurilor de date, puteti incepe transferul de date (vezi Fig. 9-4)

Fig. 9-4: Inceperea transferului de date YES: Transferul de date ruleaza si adresele transferate sunt afisate continuu.

153

NO: Se revine la meniul de selectie de randuri de date (Fig. 9-3). In orice moment se poate determina un transfer de date in desfasurare utilizand MEN. Cazul 2: Transferul de date de la o unitate externa la RecElta®.

� Conectarea unitatii externe si a transferului de date Pentru verificare se va afisa o intrebare (Fig. 9-5) daca unitatea externa a fost conectata.

Fig. 9-5: Conectarea unitatii externe YES: RecElta® afiseaza “READY TO RECEIVE DATA” (pregatit pentru a primi datele), pentru a indica ca se poate incepe transferul de date. NO: Iesirea din meniu si trecerea la Fig. 9-2. Un transfer de date in desfasurare poate fi incheiat in orice moment utilizand MEN. 9.4 Parametrii de setare

� Scop Configurare specifica a interfetei prin setarea parametrilor, pentru a permite comunicarea cu unitatile externe.

� Selectarea meniului de setare Utilizati tasta numerica 3 din Fig. 9-3 pentu a apela meniul de selectie pentru setarea parametrilor de transfer.

Fig. 9-6: Setarea parametrilor de transfer

� Selectarea parametrilor care urmeaza sa fie schimbati Mutati campul de intrare la parametrii care urmeaza sa fie schimbati utilizand tastele cursor (la stanga), (la dreapta), (in sus) si (in jos).

� Activarea intrarii ENT: Confirma selectia corecta, afisajul se schimba la meniul de editare (Fig. 9-7).

154

Fig. 9-7: Meniul de editare

� Editarea intrarii

Apasati tastele cursor verticale pina cand parametrul cerut apare in campul de intrare. ENT: Salveaza parametrul de intrare; campul de intrare este disponibil pentru selectarea altor parametrii. MEN: Se revine la partea de program in care s-a facut apelarea (Fig. 9-2).

� Optiuni de editare Se pot selecta dintr-o lista numele si valorile pentru parametrul selectat: NUME: Mod 1 – Mod 2 – Imprimanta – Comp. 1 – Comp. 2 – Cass. – Acoust. – Modem – Buffer RATA BAUD: 300 – 600 – 1200 – 2400 – 4800 – 9500 STOP: 1 sau 2 biti T / 0 (Time out): 0 – 10 – 20 - … - 90 sec. FORMAT: Rec 500 sau Rec E PRTCL (Protocol): Rec 500 – XON/OFF+E-XON/OFF-LN-CTL+E – LN-CTL – Modem PTY (Paritate): egala – impara – nici una LF (Alimentarea randului): Da - Nu Nota: Informatii detaliate sunt incluse in capitolul 11. Descrierea Interfetei 9.5 Inregistrarea

� Scop Daca doriti sa stocati datele pe o unitate externa de stocare (de ex. Rec 500) in locul Memorie interne Mem sau a cardului PCMCIA, va trebui sa activati inregistrarea externa. Modul de inregistrare setat in acest moment poate sa fie citit intr-un test de sistem dupa pornirea instrumentului:

- INTERN (FISIER) - EXTERN (RS232 C)

In meniul initial al fiecarui mod de masurare este inclusa si o indicatie in acest sens.

� Apelare Utilizati tasta numerica 3 pentru a apela modul Inregistrare (Recording) din programul DATA TRANSFER.

Fig. 9-8: Inregistrarea

155

� Parametrii Pentru a asigura un transfer usor de date dintre doua instrumente, asigurati-va ca setarile parametrilor sunt identice:

Fig. 9-9: Parametrii Modificari: Se pot selecta dintr-o lista numele sau valorile pentru parametrii actuali: NUME: 1 – Mod 2 – Imprimanta – Comp. 1 – Comp. 2 – Cass. – Acoust. – Modem – Buffer RATA BAUD: 300 – 600 – 1200 – 2400 – 4800 – 9500 STOP: 1 sau 2 biti T / 0 (Time out): 0 – 10 – 20 - … - 90 sec. FORMAT: Rec 500 sau Rec E PRTCL (Protocol): Rec 500 – XON/OFF+E-XON/OFF-LN-CTL+E – LN-CTL – Modem PTY (Paritate): egala – impara – nici una LF (Alimentarea randului): Da - Nu

� Schimbarea modului de inregistrare Tasta numerica 2 (Vezi Fig. 9-8) permite comutarea intre:

- INTERN (FISIER) - EXTERN (RS232 C)

Setarea se retine pina in momentul in care este schimbata. MEN: Se revine la meniul de TRANSFER. 9.6 PC - DEMO

� Scop Continutul actualului afisaj al Rec Elta® poate fi afisat pe un monitor PC. Acest lucru permite aratarea unei demonstratii de sistem catre un grup mai mare de persoane interesate.

� Selectarea modului Pentru demonstratie, conectati Rec Elta® la un calculator compatibil DOS, utilizand de exemplu un cablu 708177 – 9270 (vezi si 11.3.3). Incepeti programul Carl Zeiss RECE_TRM.EXE de pe calculator. Acum apasati tasta numerica 7 a meniului de TRANSFER.

156

Fig. 9-10: Cerere PC - DEMO NO: Se revine la meniul 9-1. YES: Toate continuturile afisajului programului Rec Elta® nu sunt afisate pe monitorul PC. Pe tastatura Rec Elta®, care este afisata de asemenea, ultima tasta apasata se va lumina scurt.

Apasati butonul YES numai daca ati conectat un PC si programul RECE_TRM a fost deja inceput. Altfel, programul se va inchide in Rec Elta®. In acest caz, instrumentul poate fi oprit numai prin deconectarea acestuia de la sursa de energie.

Fig. 9-11: Afisajul monitorului PC dupa pornirea PC - DEMO In timpul unei demonstratii cu PC – DEMO, timpul de raspuns al Rec Elta® este semnificativ mai lung decat de obicei, din moment ce continutul afisajului si apasarea tastelor trebuie sa fie transmise catre PC. Astfel, operarea la viteza obisnuita nu este posibila.

� Incheierea PC - DEMO Modul PC – DEMO poate fi terminat in moduri diferite:

- (1) Inchideti si deschideti Rec Elta®. Acum Rec Elta® va opera din nou fara PC – DEMO. - (2) Selectati modul PC – DEMO in timpul demonstratiei. Apasati butonul NO din cerere (Fig.

9-10). Acum Rec Elta® va continua sa lucreze in modul normal.

� Informatii suplimentare Alte informatii despre software-ul PC-DEMO de pe PC pot a fie apelate prin introducerea RECE_TRM-H.

157

9.7 TERMINAL

� Scop Modul teminal al Rec Elta® ofera posibilitatea de combinare a instrumentului cu un calculator pentru a crea un sistem personalizat. Puteti sa instalati propriile dumneavoastra programe ajustate pe calculator la cerintele dumneavoastra specifice. Un sistem structurat clar al comenzilor controleza comunicarea dintre instrument si calculator. Tastatura Rec Elta® si ecranul de afisaj pot sa fie utilizate ca si unitati de intrare si iesire pentru sistem.

� Abilitati In modul terminal, utilizatorul nu mai este legat de interfata data de utilizator a Rec Elta®. Urmatoarele pot fi acum utilizate liber:

- Tastatura - Ecranul de afisaj - Comenzile de control - Cerintele functiilor - Comenzile grafice

Acest lucru permite utilizatorului sa programeze:

- interfata de utilizator - introducerile - procesul de masurare - calcularea - stocarea

in calculatorul conectat pentru a intruni cerintele sale specifice. Principiul de interactiune dintre Rec Elta® si un calculator in modul terminal este dupa cum urmeaza: Fiecare apasare a tastei de pe Rec Elta® transmite un cod cheie prin interfata catre calculator, unde codul este interpretat de catre program pentru procesul specific implicat. Poate fie:

- sa transmita o cerere de functie catre Rec Elta®; - sa scrie ecranul de afisaj Rec Elta® sau - sa declanseze o actiune pe calculator.

� Apelarea programului

Apelati programul cu tasta numerica 8 din programul TRANSFER DE DATE

Fig. 9-12: Modul terminal Porniti modul terminal cu tasta numerica 1. Acest lucru va porni urmatoarele actiuni:

158

- Ecranul de afisaj este sters; - Modul terminal este activat; - Calculatorul conectat preia controlul programului.

FCT+MEN: Termina modul terminal in orice moment.

� Parametrii de setare Pentru a asigura ca Rec Elta® si calculatorul conectat lucreaza bine, este esential ca parametrii sa corespunda unul cu celalalt. Apasati tasta numerica 2 pentru a deschide afisajul simeniul de editare:

Fig. 9-13: Parametrii

� Optiuni de editare BAUD: 300…9600 STOP: 1 sau 2 FORMAT: REC –E, REC 500 PRTCL: Rec 500 +LN, LN – CTL+E, XON/XOFF, XON/OFF+E, Modem PTY: impar – egal – nici una LF: YES/NO T/O: setata permanent la 10 secunde MEN: Se revine la programul Mod Terminal.

Recomandam sa selectati fie LN – CTL sau XON/XOFF ca si protocol de transmitere in modul terminal pentru a obtine un ciclu direct de intrebare-raspuns.

In capitolul 11 Descrierea Interfetei este facuta o descriere detaliata a comenzilor date. 9.8 Actualizare Acest meniu permite incarcarea de noi actualizari pentru programul de operare Rec Elta®.

Atunci cand se efectueaza o actualizare, cititi instructiunile specifice cuprinse la fiecare actualizare.

Rec Elta® CM/CMS poate sa fie actualizat cu doua programe de opeare diferite:

Fig. 9-14: Optiuni de actualizare la CM/CMS

159

Apelati programul de actualizare din calculator si rulati-l ghidandu-va dupa meniu pina in momentul in care se poate incepe actualizarea pe Rec Elta®.

Inainte de a incepe actualizarea, asigurati-va ca bateria instrumentului este suficient incarcata. Orice intrerupere a procesului de actualizare poate sa faca necesara chemarea personalului nostru de service.

Fig. 9-15: Meniul de selectie a actualizarii YES: Incepeti actualizarea, durata aproximativ 5 minute. NO: Se revine la meniul de transfer.

10 EDITOR

10.1 Generalitati

� Scop Introducere, apelare si afisare, editare si sergere a randurilor de date.

� Selectarea functiilor de editare Selectati programul EDITOR prin apasare tastei numerice 8. Este afisat meniul de selectie.

Fig. 10-1: Meniul de selctie EDITOR

� Optiuni disponibile Tastele soft din randul 4 permit introducerea, apelarea si afisare, editarea si stergerea de randuri de date in concordanta cu diferite criterii. Tasta Functie

Deplasarea printr-o baza de date si comutarea intre afisajul datelor masurate sau calculate si P.I. FCT+1 Tasta soft Del Stergerea randurilor de date cu optiuni diferite (Tastele soft de la 5 la 8). FCT+2 Tasta soft Edt. Editarea randurilor de date. FCT+3 Tasta soft Inp Introducerea de coordonate sau elemente polare.

160

FCT+4 Tasta soft ACd Codare suplimentara a unui numar de randuri de date. FCT+5 Tasta soft LAd Afisare a ultimei adrese. FCT+6 Tasta soft ?Ad Cautare in memorie a unei adrese specifice. FCT+7 Tasta soft ?Pt Cautare in memorie a unui numar de punct specific. FCT+8 Tasta soft ?PI Cautare in memorie a unei identificari de punct specifica. FCT+0 Tasta soft Inf Inregistrarea unui rand de informatii. 10.2 Afisarea randurilor de date

� Scop - vizualizarea datelor inregistrate pina in acest moment - verificarea randurilor de date inainte de editare sau stergere - cautarea de randuri de date specifice.

� Cautare de randuri de date utilizand tastele cursor

Tastele cursor verticale permit deplasarea prin baza de date (Fig. 10-2). Tastele cursor orizontale pot fi utilizate pentru a va deplasa intre afisajul P.I si coordonatele asociate sau datele

masurate (Figurile 10-2 si 10-3). Fereastra de afisaj ramane fixata pe randul 2, sirul de taste ramane vizibil in timpul tuturor operatiunilor. Mesajul dialog de pe primul rand este inlocuit de un al treilea rand de date. Tasta Functie

Deplasare in sus in fisierul de date. De la primul rand de memorie, afisajul sare direct la ultima adresa.

Deplasare in jos in fisierul de date. De la ultimul rand de date, afisajul sare direct la prima adresa.

Deplasarea campului de afisaj catre dreapta, coordonatele si datele masurate devin vizibile. Deplasarea campului de afisare catre dreapta, P.I. devine vizibil.

Fig. 10-2: Partea dreapta a randului de date: adresa + identificare de punct.

Fig. 10-3: Partea dreapta a randului de date: coordonate sau date masurate

161

10.3 Cautarea Randurilor de Date utilizand tastele de operare soft

� Scop Exista metode diferite de cautare a randurilor de date, in functie de ce cunoasteti despre numarul de punct , adresa sau identificare de punct. Cautarea incepe de la adresa actuala (in chenarul din randul 2, vezi Fig. 10-2).

Daca randurile de date sunt stocate de mai multe ori sub acelasi numar de punct, utilizati tasta soft pentru a continua cautarea randului de date cerut.

� Apelarea cu tasta soft LAd Daca apasati tasta soft LAd, va fi afisata ultima adresa de pe randul 2 (Fig. 10-1). Tastele cursor

verticale va vor duce direct la prima adresa sau la ultima adresa

� Apelarea cu tasta soft ?Ad ?Ad apeleaza direct si afiseaza o adresa specifica. Se poate introduce un numar maxim de 4 cifre. Introduceti adresa asa cum este descris in programul Intrare (Input). Randul de date gasit este afisat intr+un chenar pe randul 2 (vezi Fig. 10-2). Randulul urmator si cel anterior sunt afisate de asemenea (vezi Fig. 10-2).

Fig. 10-4: Apelarea cu ajutorul adresei

� Apelarea cu ?Pt

Tasta ?Pt va permite apelarea unui numar de punct specific (vezi Fig. 10-5)

Fig. 10-5: Apelarea cu ajutorul numarului de punct Randul de date gasit este afisat intr-un chenar din randul 2 (vezi Fig. 10-2). Sunt afisate de asemenea randul urmator si cel anterior.

� Apelarea cu ?PI Daca cunoasteti numai o parte a identificarii de punct, puteti sa utilizati tasta ?PI pentru a-l cauta in cadrul unei configuratii de marcare specifice (vezi Fig. 10-6)

Fig. 10-6: Cautare partiala de identificare de punct

162

Cautarea este sprijinita de trei taste soft: - Mrk: Selectarea configuratiei de marcare necesara - Variabila provizorie introdusa cu cifre cu continut necunoscut (introducere formatata).

Cifrele cu aceasta introducere pot sa includa orice tip de text care este ignorat in timpul cautarii.

- Wildcard, reprezinta o gama de continut necunoscut (introducere neformatata).Variabilele provizorii si wildcardurile, pot fi utilizate in diferite combinatii.

10.4 Cod Suplimentar Tasta soft ACd permite adaugarea rapida a altor informatii la orice rand de date sau suprascrierea oricarei informatii introduse din greseala. Atunci cand apelati aceasta optiune P.I. complet arata variabilele provizorii.

Fig. 10-7: Cod suplimentar Dupa ce ati selectat configuratia de marcare corespunzatoare utilizand tasta soft Mrk, puteti sa faceti schimbarile ceruteprin suprascrierea variabilelor. Orice variabile suprascrise din greseala pot sa fie resetate folosind tasta soft . Apasati ENT pentru a trece la meniul de selectie al randurilor de date care urmeaza sa fie editate (vezi Fig. 10-8).

Fig. 10-8: Selectarea randurilor de date Selectia este sprijinita de 6 taste soft:

- Adr: Este editata informatia unei adrese specifice - A→A: Editare de la adresa la adresa - Lad: Este editata ultima adresa - Pt: Este editata informatia unui numar de punct specific. Daca numarul de punct apare de mai

multe ori, punctul cerut poate sa fie gasit intr-o cautare controlata de program (vezi Fig. 10-9). - P→ P: Editarea tuturor datelor succesiv, de la un numar de punct specific la un numar de punct

specific. - ?PI: Randurile de date care urmeaza sa fie editate pot sa fie selectate de asemenea in

conformitate cu criteriile descrise in Apelarea cu ?PI.

Fig. 10-9: Continuarea cautarii

163

YES: Se continua cautarea. NO:

Fig. 10-10: Suprascrierea YES: O scurta afisare a datelor editate si revenirea la selectia altor randuri de date. NO: Randurile de date nu sunt suprascrise (scurta afisare: Nu se suprascrie nimic!). Se revine la selectarea altor randuri de date. MEN: Se revine la programul Selectarea Afisajului (Select Display) Pentru descrierea altor taste soft , vezi 4.4 si 10.3. 10.5 Introducerea Randurilor de Coordonate / Elemente Polare

� Scop Introducerea manuala a inregistrarilor de coordonate si a elementelor polare E-Hz-H care nu sunt disponibile in memorie dar sunt necesare pentru masuratori si calculari. Pentru introducerile acestor inregistrari, utilizati tasta soft Inp (a nu se face confuzie cu tasta INP pentru apelarea programului INPUT (de intrare). Din moment ce introducerea coordonatelor si a elementelor polare este in esenta identica, aici se descrie numai introducerea de coordonate.

Fig. 10-11: Coordonate/E-HZ-H

� Meniul de intrare Tasta 1: Trecerea la meniul de intrare coordonate.

Fig. 10-12: Meniul de selectie a intrarii

164

� Selectarea campului de intrare Tastele cursor orizontale si verticale misca campul de intrare la coordonatele sau la P.I. care urmeaza sa fie introduse.

� Activarea introducerii ENT: Activeazaintroducerea din campul de afisare pentru identificarea de punct (vezi Fig. 10-13) sau pentru coordonate (Fig. 10-14). Introducerea este spijinita de tastele soft din randul 4. in coloanele PI de la 24 la 27, introducerea / MAN este facuta pentru a identifica intrarea manuala.

� Introducerea P.I. Introducerea de cifre, litere sau caractere speciale pentru P.I. in concordanta cu meniul de intrare al modului de masurare.Este scos in evidenta campul de intrare cu configuratia de marcare selectat ultima data (vezi Fig. 10-12). Se poate selecta o configuratie de marcare diferita cu ajutorul tastei Mrk. Si alte taste sprijina introducerea. Tasta Inf (vezi Anexa A 2) intrerupe introducerea P.I. pentru introducerea unui rand de informatii care este mai intai stocat. Tasta ABC face ca randul de taste soft sa fie suprascris cu desemnarea alfabetica. ENT termina introducerea. Se revine la meniul de selectie (vezi Fig. 10-12).

Fig. 10-13: Meniul de intrare P.I.

� Introducerea de coordonate Punctele Selectare a campului de intrare si Activarea introducerii se aplica si aici. Intrarile numerice sunt facute la fel ca in programul INPUT (intrare) (2.2.1.1.) – (Fig. 10-14). ENT: Incheie introducerea.

Fig. 10-14: Meniul de intrare a coordonatelor

� Incheierea intrarilor MEN: Incheie introducerile din meniul de selctie (vezi Fig. 10-12), afisajul se schimba la Fig. 10-15, cu intrebarea daca datele urmeaza sa fie inregistrate.

165

YES: Afisarea adresei datelor salvate si trecerea la meniul de selectie a intrarii a urmatoarei inregistrari (vezi Fig. 10-12). Introducerile ultimei inregistrari sunt oferite si necesita numai sa fie editate. NO: Se trece la afisajul din EDITOR (vezi Fig. 10.1.1.)

Fig. 10-15: Inregistrarea datelor 10.6 Editarea Randurilor de Date

� Scop Corectarea identificarilor de punct sau a coordonatelor gresite. In toate celelalte randuri, se poate edita numai zona P.I.; celelalte campuri de intrare sunt blocate pentru introduceri.

� Selectarea randului care urmeaza sa fie editat Apelati randul care urmeaza sa fie editat cu ajutorul tastelor cursor sau cu tastele soft LAd, ?Ad, ?Pt sau ?PI. Randul care urmeaza sa fie editat este pe randul 2 al afisajului. Apelati programul de editare cu tasta Edt; afisajul se schimba la Fig. 10-11. In coloanele P.I. de la 24 la 27, introducerea /EDT este facuta pentru a marca modificarea. Editati randul dupa cum este descris in Introducerea randurilor de coordonate.

� Nota In timpul editarii P.I. tastele soft Ino si Inf sunt inactive. ENT: Salveaza inregistrarea la adresa cea veche. 10.7 Stergerea Randurilor de Date

� Scop Crearea unei capacitati de stocare libere prin stregerea intregii memorii sau prin stergerea tinta a masuratorilor / calculelor individuale din motive specifice. Ca urmare a stergerii randurilor de date, continutul memoriei poate sa fie renumarat, vezi descrierea relevanta la finalul acestui capitol la RENUMEROTARE.

� Selectarea randurilor de date Urmatoarele taste soft sunt utilizate pentru a selecta randurile de date pentru stergere (Fig. 10-16). All: toate randurile Adr: un singur rand A→A: de la o adresa de pornire la o adresa de terminare LAd: ultima adresa Pt.: numar de punct

166

P→P: de la un punct de pornire la un punct de terminare ?PI: identificare de punct

Fig. 10-16: Selectarea randurilor de date

� Tasta soft ALL Daca apasati tasta soft All, afisajul trece la Fig. 10-17 cu intrebarea daca toate datele trebuie sa fie sterse.

Fig. 10-17: Stergerea tuturor datelor YES: Intrebarea se repeta pentru siguranta pentru a evita stergerea din neatentie (vezi Fig. 10-18) NO: Afisare scurta: NU S-A STERS NIMIC! Se trece la meniul de selectie pentru randurile de date (vezi Fig. 10-16).

Fig. 10-18: Intrebare repetata pentru stergere YES: Sunt sterse toate randurile NO: Afisare scurta: NU S-A STERS NIMIC! Se trece la meniul de selectie pentru randurile de date (vezi Fig. 10-16).

� Tasta soft A→A Daca apasati tasta soft A→A, afisajul se va schimba la Fig. 10-19 pentru selectia adreselor de pornire si de terminare.

Fig. 10-19: Selectia

Selectia adresei de pornire si de terminare ENT: Se confirma selectia, se trece la meniul de selectie (vezi Fig. 10-20) MEN: Se trece la STERGERE (deletion) (vezi Fig. 10-24)

167

Fig. 10-20: Introducerea adresei MEN: Se face resetarea la valorile anterioare ENT: Se confirma introducerea, se trece la meniul de selectie (vezi Fig. 10-19). Rpetati procedura pentru adresa de terminare. MEN: Se trece la Stergere (vezi Fig. 10-24).

� Tasta soft P→P Tasta soft P→P permite stergerea adreselor de la un umar de punct specific pina la un numar de punct specific. Daca numarul de punct apare de mai multe ori, numerele corecte pot sa fie selectate prin cautare controlata de program.

Fig. 10-21: Introducerea primului numar de punct MEN: Afisare scurta: NU S-A STERS NIMIC! Se trece la selectia randurilor de date (vezi Fig. 10-16) ENT: Inceperea cautarii si afisarea urmatoarei intrebari:

Fig. 10-22: Cautare continuata YES: Se continua cautarea. NO: Introducere a celui de-al doilea numar de punct (vezi Fig. 10-23)

Fig. 10-23: Introducerea celui de-al doilea numar de punct MEN: Afisare scurta: NU S-A STERS NIMIC! Se trece la selectia de randuri de date (vezi Fig. 10-16) ENT: Se trece la 10-22, Cautarea se continua. Daca cel de-al doilea numar de punct a fost gasit: NO: Treceti la Stergere (deletion).

168

� Stergerea randurilor P.I. gasit si adresele asociate sunt afisate automat.

Fig. 10-24: Stergerea YES: Afisare scurta a randurilor de date sterse. Se revine la meniul de selectie (vezi Fig. 10-16) NO: Afisare scurta: NU S-A STERS NIMIC! Se revine la meniul de selectie (vezi Fig. 10-16) Pentru descrierea celorlalte taste soft , vezi 10.3 Cautarea Randurilor de Date.

� RENUMEROTAREa Daca parasiti meniul cu MEN dupa stergere, va fi afisat automat meniul RENUMEROTARE. Dupa renumerotarea memoriei, datele sunt iarasi disponibile fara goluri in memorie. Pentru a mari viteza acestui proces sau pentru a asigura ca adresele specifice raman neschimbate, puteti sa introduceti o adresa de pornire pentru renumerotare.

Fig. 10-25: Renumerotare NO: Se revine la meniul de selectie (vezi Fig. 10-16) YES: Se trece la introducerea unei adrese de pornire.

Fig. 10-26: Introducerea unei adrese de pornire Pornind de la adresa introdusa mai departe, randurile de date sunt rearanjate. Randurile de date care preceda aceasta adresa, raman neschimbate. Default este 1. ENT: Introducerea unei adrese si renumerotare.Se revine la meniul de selectie (vezi Fig. 10-16) MEN: Se revine la meniul de selectie (vezi Fig. 10-16),fara renumerotare.

169

11. Descrierea Interfetei 11.1 Ce este o Interfata? O interfata reprezinta punctul de contact dintre doua sisteme sau zone de sistem, de exemplu punctul in care se face schimbul de informatii. Pentru a va asigura ca acest lucru este inteles de ambele unitati de transmitere si de primire, trebuie sa fie definite reguli specifice pentru transmiterea de semnale si de date. Din moment ce conditiile existente in sistemele de comunicare nu sunt identice de regula, este deosebit de important pentru definirea interfetei ca diferentele implicate sa fie compensate. La modul general, se pot distinge trei tipuri de interfata: hardware, software si interfete utilizator.

� Interfete Hardware Interfetele hardware reprezinta o coneziune fizica intre unitati functionale precum instrumentele de masurare, calculatoare sau imprimante. Urmatorii factori, de exemplu, sunt deosebit de importanti pentru utilizator:

- Forma si desemnarea pin a conectorilor de pe unitatile functionale si a cablurilor de legatura. Acestea sunt descrise in detaliu in capitolul 11.3.

- Metoda transmiterii de date. Parametrii si protocoalele pentru controlul transmiterii sunt descrise in capitolul 11.4.

� Interfete de Software

Interfetele de software stabilesc legatura dintre programe sau modulele de program. Datele care urmeaza sa fie transmise trebuie sa se conformeze cu o structura definita: formatul de inregistrare. Formatele de inregistrare utilizate in general folosite de Carl Zeiss sunt descrise in detaliu in capitolul 11.5. Daca cele doua programe utilizeaza formate interne de inregistrare diferite, reformatarea (conversia datelor) se va cere la un capat.

� Interfata utilizator O alta interfata care are o importanta deosebita pentru lucrul cu un sistem este interfata de utilizator. Interfetele dintre utilizator si sistem sunt monitorul, tastatura si optiunile pentru ghidarea utilizatorului oferite de software. In conceptul Rec Elta®, s-a pus un accent deosebit pe designul interfetei utilizatorului. Se face o descriere generala in capitolul 2. 11.2 Interfete Hardware in Rec Elta® Rec Elta® cuprinde unitatile functionale Elta si unitatea de afisare si de control. O interfata pentru instrumentele externe (de ex, calculator, imprimanta) este localizata pe partea stanga a afisajului si a unitatii de control sau este oferita sub forma unui inel de contact pe baza stationara a instrumentului. Interfata pentru echipamentul extern este de tip asincronic, serial si se conformeaza cu standardul DIN 66020 (V 24 / RS 232 C). Desemnarea pin este aratata in capitolul 11.3.1.

170

In conceptul Rec Elta®, aceasta interfata are doua functii: - (1) Transmitere de date: Transmitere directa a datelor masurate intre Rec Elta® si instrumentul

extern conectat (calculator, imprimanta). Pentru controlul acestui proces sunt disponibile o serie de parametrii de transmisie si protocoale (vezi capitolele 9.2 si 11.4)

- (2) Actualizare de software: Software-ul pentru Rec Elta® poate sa fie incarcat prin aceasta interfata (vezi capitolul 9.4)

11.3 Conectori 11.3.1 Interfata Conector 8-pini Conectorul de interfata este un conector cu 8-pini stereo(feminin) ca la DIN 41524.

Fig. 11.1: Desemnarea pin (vedere exterioara a conectorilor) 196

Pin Semnal Directie Desemnare Inteles 1 RTS Afara RTS RTS = 1 inseamna:

RecElta® este pregatit pentru receptie RTS = 0 inseamna: RecElta® nu este pregatit

2 GND Pe pamant 3 CTS Inauntru CTS CTS = 1 inseamna:

Unitatea exterba este pregatita pentru receptie CTS = 0 inseamna: Unitatea externa nu este pregatita

4 TD Afara Date Transmise

Date Transmise

5 RD Inauntru Date Primite Date Primite 6 NC Nu este desemnat

171

7 NC Nu este desemnat 8 NC Nu este desemnat

Daca interfata este oferita pe o baza stationara a instrumentului, desemnarea pinilor 6 si 8 este dupa cum urmeaza:

Pin Semnal Directie Desemnare Inteles 6 VCC Inauntru Furnizare externa 7 VCC Inauntru Furnizare externa 8 GND Pe pamant Nu este desemnat

11.3.2 Cabluri Urmatorul tabel listeaza numerele de catalog pentru diferitele cabluri standard: Instument extern Rec Elta® DOS-PC, 9,25 –pin 708177 - 9470 Imprimanta EPSON 708177 - 9300 Cablu adaptor Rec 500, 25-pin *) 708177 – 9290 *) Cablul adaptor conecteaza Rec Elta® ( conector circular 8-pini) cu toate cablurile existente Rec 500, (conector DB 25- pini) utilizate pentru transferul controlat de date de software catre calculatoare (vezi 11.4.3.1.). Astfel, cablul permite urmatoarele: - utilizatorul care a conectat deja un cablu Rec 500 la un calculator, poate conecta Rec Elta® la cablul existent Rec 500 si astfel, si la calculator; - Toate legaturile existente controlate de software ale Rec 500 la calculator, pot sa fie utilizate si pentru Rec Elta®. 11.4 Parametrii de Transmisie si Protocoale Rec Elta® ofera optiuni variate pentru sincronizarea transferului de date. De exemplu, setarile interfetei fac sa fie recomandabila utilizarea randurilor de control pentru comunicarea cu imprimantele si un dialog software pentru comunicarea cu calculatoarele. Totusi, dialogul XON/XOFF, poate sa fie de asemenea recomandat pentru imrpimante si calculatoare. 11.4.1 Parametrii de Transmisie selectabili (1) Rata Baud 300, 600, 1200, 2400, 4800, 9600, 19200 (2) Stop bits 1,2 (3) Time out 00,10, 20, 30,…90 secunde (00 = time out dezactivat) (4) Formate Rec 500, Rec E

172

(5) Protocoale Rec 500 dialog software MODEM dialog Rec 500 +rand de control LN – CTL rand de control LN-CTL+E rand de control + bit de terminare*)

XON/XOFF XON/XOFF + protocol XON/XOFF+E XON/XOFF+E + bit de terminare*)

(6) Paritate Egala, impara, nici una (7) Alimentarea

randului YES, NO Iesire a CR LF sau numai a CR pentru a termina un rand de date.

*) Bit de terminare

Unele calculatoare necesita un bit de terminare special pentru a termina transferul de date. Prin default, Rec Elta® foloseste bit de terminare EOT = ASCII dec. 4. Se transmite ca un caracter de terminare suplimentar EOT.

11.4.2 Setarile default ale Parametrilor Parametru Rec Elta®

11.4.3 Diagrame de control ale protocoalelor

� Definirea termenilor utilizati: Randul de date transmis reprezinta un port de iesire pe Rec Elta®, randurile de date primite reprezinta un port de intrare pe Rec Elta®. Sunt utilizate urmatoarele caractere ASCII: Caracter text A = caracter ASCII dec. 65 Caracter text B = caracter ASCII dec. 66 Caracter text Z = caracter ASCII dec. 90 <pentru CR = caracter ASCII dec. 13 (mecanism de intoarcere) = pentru LF = caracter ASCII dec. 10 (alimentare rand) Caracter de control XOFF = caracter ASCII dec. 19 Caracter de control XON = caracter ASCII dec. 17

173

11.4.3.1. Dialogul Software Rec 500

Fig. 11-2: Diagrama de control a protocolului dialogului software Rec 500

� Urmatoarele definitii se aplica la valorile de timp introduse in diagrama de control:

interval intre semnalul A de la Rec Elta® si raspunsul de la unitatea de inregistrare cu semnal B, si intervalul dintre terminarea transferului de date si confirmarea cu semnalul B

Unitatea de inregistrare poate sa raspunda fara intarziere la cererea de inregistrare de la Rec Elta®. Totusi, time out selectat nu trebuie sa fie depasit; altfel, va fi afisat un mesaj de eroare iar inregistrarea externa este dezactivata. Rec Elta® va presupune ca nu a fost conectata nicio unitate de inregistrare.

intervalul dintre confirmarea receptiei unui rand de date de catre unitatea de inregistrare conectata cu semnalul B si transmisia de alte randuri de date. In functie de tipul de randuri de date implicate, aceasta echivaleaza cu:

Dialogul de software Rec 500 este de asemenea potrivit pentru transmisia de date catre RecElta®. Diagrama de control este identica cu cea aratata in Fig. 11-2, cu desemnarile randurilor de date transmise si a randurilor de date primite intre care se face schimb, din moment ce datele sunt acum transmise printr-o unitate externa. 11.4.3.2 Dialogul Software Rec 500 cu Modem de Control Pentru transferul de date printr-un modem, (modem dial-line), se poate utiliza dialogul software Rec 500 cu randuri de control active suplimentare. Acest protocol nu are nici un sens in modul de inregistrare si prin urmare, nu este disponibil acolo. A fost instalat numai in modul transfer de date si este potrivit pentru transferul de date bidirectional. Asigurati-va ca folositi un cablu cu instalatie corecta asa cum este specificat mai jos:

174

Suplimentar, se poate sa fie necesar sa implementati o punte intre DTR si DSR in modem. Daca totusi mai aveti probleme, contactati departamentul de la Divizia de radiere.

Asigurati-va ca parametrii de interfata precum rata baud si paritatea dintre RecElta® si modem si, la celalalt capat, dintre calculator si modem, corespund unul cu celalalt.

Fig. 11-3: Diagrama de control a protocolului Rec 500, dialog software cu modem de control

� Descrierea procesului si explicatii ale valorilor de timp De indata ce a fost inceput procesul de transfer randul RTS trece la starea “Log 1”, astfel semnaland modemului cererea de transfer. De indata ce exista o legatura intre modem si statia opusa, acest lucru va fi indicat de un statut de schimbare 0/1 pe randul CTS. Timplu t1 al acestui proces este tipic de 80 ms. Daca nu se poate stabili nici o legatura, sau daca timpul necesar pentru acest proces depaseste time out selectat, va fi afisat un mesaj de eroare. Timpul t2 reprezinta intervalul dintre starea de schimbare 0/1 a CTS (pregatit de primire stare) si transmiterea unui sir de caractere de catre RecElta®. In functie de tipul de sir de caractere care urmeaza sa fie transmis (caractere de control sau rand de control) acest interval este:

Timpul t3 este timpul necesar pentru schimbarea directiei de transfer. Din moment ce o legatura modem transmite date in mod normal numai in operatii semiduplex, acest timp este necesar pentru dupa terminarea cererii de transmisiune RTS –CTS pentru a permite si statiei opuse sa semnaleze o cerere de transmisie

Timpul t4 este de la 10 ms la 100 ms, in functie de tipul de rand de inregistrare implicat.

175

11.4.3.3. Protocolul XON/XOFF Protocolul XON/XOFF este un protocol de transfer de date foarte simplu, eficient si frecvent utilizat. De preferinta ar trebui sa fie utilizat pentru asa numitele programe terminale (de ex. terminal in Windows sau Xtalk) si poate fi utilizat atat pentru inregistrarea de date cat si pentru transferul de date de la Mem E sau de la cardul PCMCIA la un calculator. Pentru transferul de date la RecElta® se aplica aceeasi diagrama de control, dar desemnarile randurilor de date transmise si primite trebuie sa se faca schimb de date, din moment ce RecElta® este acum receiver de date.

Fig. 11-4: Diagrama de control a protocolului XON/XOFF

� Urmatoarele definitii se aplica la valorile de timp aratate in diagrama de control: Timpul t1 depinde de setarile ratei baud. La receptionarea unui semnal XOFF, transmisia de caractere in desfasurare este intotdeauna terminata. Un alt caracter poate sa urmeze, in mod special daca a fost setata o rata baud ridicata. Timpul t2 depinde de setarea time-out. Daca a fost setat time out de ex la 20 secunde, semnalul XON trebuie sa ajunga la linia de transmisie Rec Elta® nu mai tarziu decat aceste 20 de secunde, pentru a permite ca transferul sa fie efectuat. Altfe, mesajul de eroare Timeout va fi afisat (vezi mesajele de eroare din Anexa manualului Rec Elta®).

Daca protocolul XON/XOFF este utilizat pentru transferul datelor (transmiterea datelor din memorie prin interfata seriala catre unitatea externa), sirul suplimentar de caractere ‚END CR/LF’ este evidentiat la sfarsitul transferului. Acest lucru nu se intampla in modul de inregistrare. 11.4.3.4 Controlul XON / XOFF + Terminarea Bit

Acest protocol corespunde controlului XON/XOFF. Totusi, suplimentar, caracterul ASCII « EOT » este transmis cu ultima inregistrare. Unele sisteme de operare (de ex. UNIX) recunosc in acest mod terminarea transmisiilor de date. 11.4.3.5 Controlul Randurilor (LN-CTL) Acest tip utilizat mult in trecut, poate fi utilizat atat pentru modul de inregistrare cat si pentru transferul datelor. In acest mod de inregistrare, ar trebui sa fie preferate protocoalele XON/XOFF sau

176

controlul Rec 500. Totusi, pentru scoaterea datelor la imprimanta protocolul de control al liniei este foarte des utilizat.

Fig. 11-5 : Diagrama de control a protocolului de control al liniei pentru iesirea datelor

� Urmatoarele definitii se aplica valorilor de timp aratate in diagrama de control : La momentul t1 de exemplu anterior scoaterii datelor primei inregistrari de date, randul CTS trebuie sa fie comutat la starea « Log 1 » de catre unitatea externa conectata. Daca randul CTS este setat la starea « Log 0 » atunci cand se incepe transmiterea, atunci este initita numaratoarea pentru time out. Dupa terminarea time out, este afisat mesajul de eroare Timeout inainte ca orice date sa fie scoase.

Daca nu este posibil transferul de date cu ajutorul protocolului de control de linie, acest lucru se poate datora firelor defecte sau necorespunzatoare ale cablurilor de conectare. Timpul t1 depinde de setarile ratei baud. Cand statutul randului CTS se modifica de la 1 la 0, transmisia caracterelor in desfasurare este intotdeauna incheiata. Poate sa mai urmeze si un alt caracter, mai ales daca a fost setata o rata baud mare. Timpul t2 depinde de setarile time out. Daca time out a fost setat de ex la 20 secunde, starea liniei CTS trebuie sa se schimbe de la 0 la 1, nu mai tarziu de aceste 20 secunde, pentru a permite ca transferul sa fie continuat. Altfel, va fi afisat mesajul de eroare Timeout (vezi mesajele de eroare din manualul Rec Elta®).

In protocolul de control al liniei este utilizat in transferul datelor (transmiterea datelor de la Mem E prin interfata seriala catre unitatea externa), sirul de caractere suplimentare ‚END CR/LF’ este scos in evidenta la sfarsitul transmisiei. Acest lucru nu se intampla in modul de inregistrare.

Fig. 11-6 : Diagrama de control a protocolului de control al liniei in receptia datelor

177

In directia de transfer ‘Transmitere date catre Rec Elta®’, transferul de date este controlat de Linia RTS. Rec Elta® este pregatita sa primeasca date numai daca linia RTS (port de iesire pe Rec Elta®) se comuta la starea ‘Log 1’. Daca setarea RTS este inversata, (stare de schimbare 1/0), timpul t1 permite ca actualul bit sa fie transmis complet catre unitatea externa. Cu linia RTS comutata la starea ‘Log 1’, se asteapta caracterele in cadrul timpului selectat. Altfel, va fi afisat mesajul de eroare I/O Timeout . Aceasta directie de transfer poate sa fie utilizata numai in modul de transfer al datelor, nu si in modul de inregistrare. 11.5 Formate de Inregistrari de Date Prin default sunt oferite doua formate de inregistrare de date pentru transferul de date dintre Rec Elta® si instrumentele externe : formatul Rec 500 (11.5.1) si formatul Rec E M5 (11.5.2). Suplimentar la formatului de inregistrare Rec 500 time-tested, noul format REC E M5 ofera o descriere si mai in detaliu a inregistrarii. Randul de date incepe cu o informatie de format care poate fi folositoare pentru evaluarea externa. Toate blocurile de date sunt precedate de un identificator de tip si urmate de unitatile de masurare. Campurile de date numerice au fist toate configurate pentru 14 cifre si pot include punctul decimal si semnul, plus valorile numerice cu numarul presetat de cifre decimale. 11.5.1. Formatul de Inregistrare Rec 500 Pozitie

Camp

Exemplu

Spatii libere

Inteles ADR Identificator X Add. Info Z T1 Distanta T2 Azimut T3 Zen. Unghi Numar de cifre

178

Abreviere Desemnare Cifre Num / Alfa Inteles L Spatiu gol 1 ADR Adresa 4 Num Numar consecutiv

al randului de memorie (addr) sau spatiu gol

P Identificare de punct

27 Num/alfa Identificator de punct K si informatie suplimentara Z

T1 Tip ident. Prima valoare

2 Num/alfa De ex: D = Distanta de inclinare E = distanta orizontala

W1 Prima valoare 12 Num T2 Tip ident. A doua

valoare 2 Num/alfa De ex: Hz =

azimut W2 A doua valoare 1 Num T3 Tip ident. A treia

valoare 2 Num/alfa De ex : V1 =

unghi zenital ; h = diferenta de inaltime

W3 A treia valoare 9 num < CR 1 Caracter de

control : revenirea unitatii

= LF 1 Controlul caracterului : Alimentare rand.

11.5.2 Formatul de Inregistrare Rec E M5

179

Abreviere Desemnare Cifre Num / Alfa Inteles For Identificator 4 Alfa Formatul Rec E M5 Tip de format 2 Alfa Date masurate, 5

blocuri Adr_ Identificator

Valoarea 1 4 5

Num

Adresa memoriei

T2 Identificator de tip 2 Alfa Valoare 2 a Marcare

Valoare 2 1 27

Num Alfa

a= 1-7 identificare de punct

T3 Identificator de tip Valoare 3

2 14

Alfa Num

Valoarea 3 Valoare de 14 cifre

dim3 Unitate 4 Alfa Unitate de 4 cifre T4 Identificator de tip

Valoare 4 2 14

Alfa Num

Valoare 4 Valoare de 14 cifre

dim4 Unitate 4 Alfa Unitate de 4 cifre T5 Identificator de tip

Valoare 5 2 14

Alfa Num

Valoare 5 Valoare de 14 cifre

dim5 Unitate 4 Alfa Unitate de 4 cifre ? identificator 1 alfa ?cu erori, altfel,

Caractere speciale :

(poate sa fie setat)

11.6 Comenzile Interfetei Se utilizeaza un format uniform de parametrii de iesire / intrare pentru a asigura schimbul de date usor de citit si simplu pentru toti parametrii instrumentului si pentru constante, intr-un proces care este valabil pentru toate tipurile de parametrii. Datorita continuturilor acestora, comenzile utilizate pentru identificare, verificare, intrebarile de eroare, intrebarile tastaturii si desemnarile, cererile de functie si afisajul grafic difera de aceasta structura.

180

Aceste comenzi sunt de obicei admise in toate programele de rulare ; acestea sunt blocate cand, de ex. masurarea de distanta sau ridicarea compensatorului se afla in desfasurare. Daca aceste comenzi sunt utilizate in afara modului terminal, se aplica parametrii de interfata ai Inregistrarii, in cadrul modului terminal, la Terminal. Exceptii fac formatul si protocolul de transmisie care sunt definite in formatul de parametrii. Orice deviatii sunt mentionate in mod special in urmatoarele. 11.6.1 Structura Generala a Formatului de Parametrii

� Cheie

- caracter fix pentru apelarea informatiei - caracter fix ca raspuns si pentru transmiterea informatiilor - caracter variabil pentru tipul de informatie - identificator variabil de tip al parametrilor, folosit de asemenea pentru afisarea

si transferul datelor - saptiu gol (ASCII dec. 32) - separator (ASCII dec. 124) - informatii cerute sau transmise, 32 de caractere - unitati ale informatiei, 4 caractere - raspunsul este corect - raspunsul nu este corect - revenire (ASCII dec. 13)

181

� Unitati - nici o unitate - metrii - picioare - 400 grade - 6400 mils - 360 grade, decimal - 360 grade, minute, secunde - torr - inci de mercur - hectopascal - ‘Fahrenheit - ‘ Celsius - metrii patrati - picioare la patrat - % inclinatie - biti

Sirurile de comanda pentru citirea si scrierea informatiilor trebuie sa fie structurate in mod precis, asa cum este aratat mai sus. Aceasta include si sintaxa corecta pentru unitati.

� Exemple de tipuri de informatie

Informatie de 8 biti

Constanta intreaga

Constanta reala 11.6.2 Constante Numerice (Citire / Scriere)

� Exemple de inaltime a instrumentului ih :

- inaltimea instrumentului - inaltimea reflecto/tinta - scala - scala de la reducerea de proiectie (numai in citire) - constanta suplimentara - presiune atmosferica - temperatura - Centru de rulare al compensatorului, directia de vizare - Centru de rulare al compensatorului, directia transversala

182

- corectie de index - corectie de colimatie

- unghi de rotatie al azimutului - azimutul actual - setarea cercului Hz la o valoare data

- setarea azimutului Hz pentru CM/CSM - setarea ferestrei V1 pentru CM/CSM - excentricitatea din fata centrului - excentricitatea din partea stanga a centrului - excentricitatea din partea din spate a cercului - excentricitatea din partea dreapta a cercului - excentricitatea relativa spatial la centru

- identificarea de punct - coordonata - coordonata - coordonata - coordonata - coordonata

- identificare de punct a statiei - coordonata statiei - coordonata statiei - coordonata statiei - coordonata statiei - coordonata statiei - identificare de punct a tintei

- coordonata tintei - coordonata tintei - coordonata tintei - coordonata tintei - coordonata tintei - coordonata medie de Est in km, reducere de proiectie - ridicare medie in m, reducere de proiectie

11.6.3 Setarile Instrumentului Intern (Citire/scriere)

� Unitati:

183

� Sistem de Referinta Vertical si Sistem de Coordonate

Inaltimea unghiului

� Iluminarea Afisajului

� Modul de Masurare a Distantei

� Compensator On/Off (pornit/oprit)

� Afisaj Hz in sensul acelor de ceas sau in sens contrar acelor de ceas

� Introducere manuala on/off (pornit/oprit)

� Numar de cifre decimale pentru distante, inaltimi si coordonate

� Numar de cifre decimale pentru unghiuri :

184

� Numar curent de marcatori ai identificarii de punct :

11.6.4 Comenzi de Identificare (numai in citire)

Apel Raspuns Inteles SEC< Q< CR este finalul comenzii SEL< Q< CR+LF este finalul comenzii SEO< Q< Inchiderea instrumentului 11.6.6 Apelarea numerelor de eroare (numai in citire) Apel Raspuns Inteles ?E000< !xxx< xxx = Numar de eroare sau 000 11.6.7 Cerintele functiilor Urmatoarelor cerinte ale functiilor li se da raspuns cu permisiune facuta formatul selectat si pentru protocol : Apel Raspuns FKO< Citirile compensatorului, Sqa transversal si Sza longitudinal FD0< Distanta de inclinare SD (cu scala, constanta suplimentara, si reducere de proiectie) FW1< Citiri de unghi Hz V FMO< Date masurate SD Hz V (fara scala, contanta suplimentara si reducere de proiectie) FMS Date masurate SD Hz V (cu scala, constanta suplimentara si reducere de proiectie) FMR< Date reduse HD Hz h ( cu scala, constanta suplimentara si reducere de proiectie).

Daca este anulata cu MEN o cerere de functie care include o masuratoare de distanta de ex, deoarece nu este disponibila nici o prisma sau intensitatea semnalului care se intoarce de la prisma este insuficient, instrumentul transmite ‚T’CR in locul inregistrarii de date. Urmatoarelor cereri de functie li se raspunde cu meniuri speciale. Apasati MEN pentru a reveni la programul in care s-a facut apelarea.

185

- Apelarea meniului de intrare si posibilitatea de introducere a tuturor valorilor - afisarea tuturor valorilor de stare initiale - afisare a conditiei bateriei - afisare a semnalului EDM - afisare a datelor compensatorului - apelarea meniului senzorului si posibilitatea de selectare a tuturor punctelor

din CMS - setarea la Hz si V nominal ( !Khz.., !Kv1…) si stergerea ecranului din

CM/CMS - Setarea la Hz si V nominal ( !Khz.., !Kv1…) fara stergerea ecranului din

CM/CMS - Masurarea in pozitiile 1 si 2 in CM/CMS - Masurare in pozitia 1 sau 2, setata la pornirea instrumentului - Vizare automata in CMS - Vizare automata dezactivata - Vizare automata fara setare la centrul prismei in CMS - Urmarirea tintei pornita in CMS - Urmarirea tintei oprita in CMS

Citeste un sir de caractere prin RS 232 C si il transfera pe DOS-PC.

- Cautarea prismei in partea dreapta, stanga in actuala

fereastra de cautare ( !Kdh.., !Kdv…) din CMS - Rotatie continua a CM/CMS - s = + sensul acelor de ceas s = - in sens contrar acelor de

ceas; - xxxx = 1000 – 5000 viteza - xxxx = 0 incheierea miscarii - inclinare continua a telescopului in CM/CMS - s = + in jos s = - in sus - xxxx= 1000 – 5000 viteza - xxxx = 0 incheierea miscarii

- transmite sirul TRXT de la DOS – PC prin RS 232 C catre

un instrument extern

In cazul FAZ, FSR, FSI, cautarea reusita este admisa cu ‘Q’, cautarea nereusita cu ‘E’ si incheierea este facuta de MEN cu ‘T’. 11.6.8 Apelarea Programelor

Urmatoarele comenzi sunt utilizate pentru a apela programele RecElta® de pe calculatorul instrumentului. Acestea pot fi executate in modul obisnuit si apoi se poate iesi din acestea cu MEN. Apoi controlul programului revine la programul PC din care s-a facut apelarea.

186

Apel Program

- MASURARE - Pozitionare la un punct cunoscut - Rezectia, ajustarea unui singur punct - Rezectia, Helmert 1.000 - Rezectia, fara Helmert - Masurarea Punctului Polar - Trasarea - Calculul ariei - Pozitionarea inaltimii (programe speciale) - Distante de legatura - Distanta intre punct si linie - Reductia de proiectie

Pentru un apel facut pe calculatorul on –board, ordinea operatiunilor trebuie sa fie programata

dupa cum urmeaza: - Transmiterea sirului de programme apelate ; - Inchiderea tuturor fisierelor, inclusiv a interfetei ; - SHELL ‘ MDIALOGD.EXE’ - Apelarea si executarea programului cerut; dupa ce iesiti cu MEN, reveniti la programul de pe

PC on-board din acre s-a facut apelarea, la etapa de program care este dupa comanda SHELL. - Inainte de a face orice alta comanda, setati interfata COM1 de pe PC-ul on-board. - Sunt retinute toate variabilele programului PC on-board.

11.6.9 Coduri cheie

In afara modului terminal, codul de cheie corespunzator pentru fiecare apasare a tastei poate fi introdus pe un calculator extern. Acest lucru inseamna ca intregul ciclu de operare poate fi controlat de pe un calculator extern. In modul terminal, fiecare apasare de tasta trimite un cod cheie catre calculatorul extern, unde va trebui sa fie procesata individual. Aici nu este posibila transmiterea codurilor cheie catre Rec Elta.

187

Raspunsul la un cod cheie este ‘Q’ CR sau, in cazul unei erori, ‘E’CR. Cheie Cod Dec. Cheie Cod dec. Inteles

Inchidere

Parasirea modului terminal

Dupa fiecare apasare de tasta, tastatura se blocheaza si este eliberata numai la urmatoarea apasare de taste, dupa transmiterea ‘Q’CR. Acest lucru este necesar pentru a evita orice actiuni si reactii neprevazute dintre instrument si PC-ul on-board. 11.6.10 Comenzi Grafice Comenzile grafice introduse pe calculatorul extern sunt eficiente numai in modul terminal. Li se raspunde cu ‘Q’ CR in cazul unei erori cu ‘E’CR.

- marimea ecranului este de 240*38 pixeli - Originea sistemului de coordonate pixel este localizata in partea de sus a coltului din stanga al

afisajului ; - Introducerile de valori de pixeli mai mari de 239 in x si mai mare de 37 in y sunt setate la 239

si respectiv 37. - Valorile pixel negative sau val ;orile mai mari decat 255 sunt desemnate cu ‘E’. - Toate pozitiile caracterelor au 2 cifre, toate pozitiile pixel au trei cifre. Zerourile principale

trebuie sa fie setate. - Setul de caractere default utilizeaza 5*7 pixeli, fontul de tip mai mic 5*5 pixeli per caracter. - Atunci cand instrumentul este pornit, marimea pixelilor este setata la 5*7. - Pentru a asigura ca informatia grafica completa este afisata imediat dupa transmisia comenzii

grafice corespunzatoare, GSO’ trebuie sa fie trimis inainte de orice comanda grafica. Comanda Raspuns GSO< Activarea inaltimii caracterului de 5 pixeli GSF< Dezactivarea inaltimii caracterului de 5 pixeli GIO< Afisarea caracterelor in tipul negativ. GIO< Afisarea caracterelor normale

188

Comanda Raspuns GIF< Afisare a caracterelor normale GBO< Activare a semnalului acustic GBF< Dezactivare a semnalului acustic GBL< Generarea unui bip lung GBS< Generarea unui bip lung GDC< Stergerea afisajului GSO< Activarea imediata a afisajului, totul este afisat imediat dupa introducere GSF< Dezactivare imediata a afisajului, totul este afisat dupa GDO GDO< Afisarea sirurilor de caractere anterioare GXY(xxxlyyy)< Setarea indicatorului de text GPR(TEXT)< Afisarea textului in pozitia definite de GXY. Indicatorul de text este pozitionat dupa ultimul caracter. GCC< Stergerea cursorului GCS(xxxlyyy)< Setarea cursorului la pozitia pixelului, cursorul anterior este sters. GCL< Setarea cursorului 1 cifra catre stanga GCL(xx)< Setarea cursorului xx cifre catre stanga GCR< Setarea cursorului 1 cifra catre dreapta GCR(xx)< Setarea cursorului xx cifre catre dreapta. GCB(xx)< Setarea cursorului xx cifre catre stanga si stergerea cifrelor intersectate de catre cursor. GTC(TEXT)< Afisare TEXT pornind de la pozitia definita a cursorului ; cursorul este pozitionat dupa ultimul caracter, indicatorul de text ramane neschimbat. Comanda Raspuns GPS(xxxlyyy)< Setarea unui pixel GPC(xxxlyyy)< Stergerea unui pixel GFG(n)< Mutarea cu o cifra a unui pixel de la pozititia definita GXY printr-un unghi de (n-1) *50 grade, (n=1-8) GHL< Afisarea unui rand titlu GHL(TEXT)< Afisarea TEXT intr-un rand titlu GFR(xxxlyyylllllhhh)< Cadru din coltul de jos din partea stanga cu lungimea l si cu inaltimea h GLV(xxxlyyyllll)< Linie dreapta in sus GLR(xxxlyyyllll)< Linie dreapta in sus si catre dreapta GLH(xxxlyyyllll)< Linie dreapta catre dreapta GLF(xxxlyyyllll)< Linie dreapta catre dreapta si in jos GKY(xxxlyyy)< Capcana de meniu, pozitia este stocata pentru indicatorul de text si poate fi utilizata pentru GPR. GSW< Stergerea afisajului si afisarea unei clepsidra GFU(aaal…ljjj)< Setarea a 10 taste functie GFU()< Steregerea tuturor tastelor functie GSR< Salvarea afisajului actual GSV< Salvarea afisajului actual si stergerea intregului ecran GHO< Restabilirea afisajului actual GSU< Salvarea si stergerea a jumatatii din partea de jos a ecranului. GSH< Restabilirea partii de jos a ecranului

189

GF1(xxxlyyy)< Afisarea lui D GF2(xxxlyyy)< Urmarire Hz si afisare GF3(xxxlyyy)< Urmarire V si afisare GF6(xxxlyyy)< Urmarire Hz/V si afisare GF7(xxxlyyy)< Urmarire Hz/V si afisare D/Hz/V GAF< Dezactivarea afisajului de urmarire GAO< Activarea afisajului de urmarire GF0< Terminarea urmaririi, stergerea randului de afisaj pentru GF6 sau GF7 11.7 Lista Tuturor Indicatorilor de Tip Urmatorul tabel face un rezumat al identificatorilor de tipinclusi in inregistrarile de date descrise mai sus. Identificatorii de tip cuprind intotdeauna doua cifre, a doua cifra fiind de regula un spatiu gol.

TI Inteles Cifre dupa Punctul Decimal a,o Parametrii de transformare Helmert 6 ep Rotire a transformarii Helmert 6 c Corectie de colimatie 3,4,5 dl Reziduu longitudinal 2,3,4 dq Reziduu transversal 2,3,4 dr Deviatie radiala in trasare 2,3,4 Ri Unghi la punctul aproximativ 3,4,5 dx,dn Reziduu in directia X 2,3,4 dy, de Reziduu in directia Y 2,3,4 dz Reziduu in Z (inaltime) 2,3,4 dX, dN Reziduu in transformarea Helmert 2,3,4 dY,de Reziduu in transformarea Helmert 2,3,4 h Diferenta de inaltime 2,3,4 i Corectie de index 3,4,5 ih Inaltimea instrumentului 2,3,4 m Scala (de ex, pozitionare) 6 mx, mn Eroare medie in X 2,3,4 my, me Eroare medie in Y 2,3,4 mz Eroare medie in Z 2,3,4 m0 Punct mediu de eroare in Helmert 2,3,4 pa Distanta paralela in plan 3-D 2,3,4 Si Sigma in plan 3-D 3 pr Importanta azimuturilor 3,4,5 ps Importanta distantelor 2,3,4 th Tintirea inaltimii reflectorului 2,3,4 A Constanta aditiva 2,3,4 SD Distanta de inclinare 2,3,4

190

E Distanta orizontala 2,3,4 Fi Arie 2 dF Diferenta de arie nominala / actuala 2 np Numar de puncte de colt ale ariei 0 NK Numar de segmente de cerc 0 pF Deviatia ariei % 2 Hz Azimut 3,4,5 HV Rotatie Hz 3,4,5 NK Citire de compensator, transversal 3,4,5 NZ Citire de compensator, directie de vizare 3,4,5 O Distanta transversala (determinare indirecta de inaltime) 2,3,4 Om Orientare(pozitionare) 3,4,5

TI Inteles Cifre dupa Punctul Decimal

P Presiunea aerului - hPa/mb - Torr - InMerc

0 0 1

PI Identificare de punct 0 PR Reducere de proiectie 6 mY Directia est medie in km pentru PR Ps Identificare de punct pentru statiei 0 Pz Identificare de punct pentru tinta 0 Ri Unghi pentru aproximarea punctului 3,4,5 Ra Deviatie radiala 2,3,4 SK Centru de rulare compensator :componenta in directia axelor

cardanice 3,4,5

SZ Centru de rulare compensator: componenta in directia liniei de vizare

3,4,5

To Punct ascuns :reflectorul din partea de sus 2,3,4 Tu Punct ascuns :reflectorul din partea de jos 2,3,4 ds Toleranta punctului ascuns T Tip de excentricitate a tintei

- Tv : in fata - Tl : in partea stanga - Th: in spatele centrului - Tr: in partea dreapta - Ts: relativ spatial

Suma excentricitatii este stocata in valoarea asociata

2,3,4

TI Rand de informatie 0 TG Text in starea instrumentului 0 T_ Temperatura in grade Celsius / Fahrenheit 0

191

V Unghi vertical - V1: unghi zenital - V2: unghi vertical - V3: unghi de inaltime - V4: inclinare in %

3,4,5

X,x,N_n Coordonate de nord 2,3,4 Y,y,E_e Coordonate de est 2,3,4 Z Inaltime

cu selectare : E = Est, N = Nord 2,3,4

Z_ Inaltime barometrica 0 11.8 Programe de Transfer de Date Carl Zeiss

Programele de transfer de date de la Carl Zeiss sunt disponibile pentru diferite tipuri de calculator : Calculator Nume Limba Numar categorie DOS-comp. PC RECPCD

RECPCE Germana Engleza

708044 708045

Seria Siemens MX CZMX Germana 708058 VAX/MicroVAX REC500VAX Engleza 708059 Pentru mai multe informatii va rugam sa consultati actuala lista de preturi. 11.9 Conexiunea la software-ul de la birou Dupa transmiterea datelor, datele colectate de pe teren sunt disponibile intr-un fisier ASCII in calculatorul de birou, de exemplu in PC. Un format de schimb de date acceptat in general – precum formatul DXF pentru sistemele CAD sau formatul RINEX in domeniul GPS – nu exista inca pentru sistemele de radiere pe teren. De aceea, de regula datele necesita sa fie convertite din formatul producatorul (in acest caz formatele Rec 500 sau Rec E) in formatul de utilizator cerut. Aceasta este abordarea utilizata de cele mai mari companii de software care opereaza la nivel national si international. Carl Zeiss ofera programul CZCONVE.EXE pentru acest scop, program care transforma datele intre formatele Zeiss. In programele externe de conversie, procesul este efectuat de obicei in doua etape :

(1) Din inregistrarile de date sunt filtrate numai informatiile de interes pentru pentru procesarea ulterioara.

(2) Informatiile selectate sunt grupate in asa maniera incat pot sa fie recunoscute si procesate de software-ul ulterior.

Criteriile de cautare pentru procesul de filtrare sunt identificatorii de tip de la formatele de inregistrare Carl Zeiss. Pentru a selecta toate inregistrarile de coordonate ale masuratorilor, de exemplu, se face o verificare dupa citirea unei inregistrari din fisierul sursa pentru a afla daca identificatorii de tip Y,X,Z practic exista la pozitiile corespunzatoare ale sirului de date. Daca nu, inregistrarea este citita. Daca da, sirul de date este rearanjat dupa cum este cerut si stocat in fisierul de destinatie.

192

Se utilizeaza un proces similar numai daca datele originale masurate SD, Hz, V sau Hz, V sau alte tipuri de date urmeaza sa fie transmise. In acest caz, se poate sa fie necesar sa desemnati de ex. : inaltimea tintei, constanta aditiva, temperatura, presiunea aerului etc. pentru fiecare inregistrare. Acesti parametrii sunt stocati in fisierul sursa, fie la inceputul unei noi sectiuni de program, sau de fiecare data cand au fost schimbati. In programul de conversie a datelor, asemenea inregistrari pot sa fie ulterior recunoscute de identificatorii lor de tip si pot sa fie stocati si adaugati la inregistrarile ulterioare ale datelor masurate in formatul cerut. Daca in fisierul sursa este detectata o noua linie de date cu parametrii relevanti, aceste noi valori sunt desemnate datelor masurate ulterior.

ANEXA Formula A 1 A 1.1 Formula de Corectie si Calcul pentru Masurarea de Unghi

� Masurare de unghi V

Vk = V0 + i+ SZa Unde : V0 = citire de cerc V necorectata i = corectie de index SZa = inclinarea actuala a axelor verticale in directia de vizare

� Masurare Hz de azimut Hzk = Hz0 + Hz1 + A Unde : Hz0 = citire de cerc Hz necorectata Hz1 = c/sin(Vk) – corectie de colimatie A = ajustare de cerc pentru orientare, de exemplu setarea Hz A 1. 2 Formule de Baza pentru Masurarea de Distanta

193

Urmatoarele componente de baza sunt utilizate pentrucalcularea tuturor distantelor : Dk = (D0 +Di + A) *Mi

Unde : Dk = distanta corectata D0 = distanta necorectata Di = corectii interne A = constanta aditiva Mi = influenta datelor meteorologice Influenta datelor meteorologice Mi este calculata dupa cum urmeaza :

unde :

= index actual refractar 255 = index de referinta refractar presiunea aerului in hPa sau mbar temperatura in grade celsius 0.001 = coeficient pentru corectia presiunii vaporilor

lungime de unda purtatoare 0.86 microni modulatie a undei purtatoare 20 m scala de precizie 10 m A 1.3 Calcularea Distantelor si a Reducerei in Rec Elta® Distanta de inclinare afisata in Rec Elta® este distanta dintre axele cardanice ale instrumentului si prisma. Se calculeaza de la distanta de inclinare masurata si de la scala introdusa :

unde : D = distanta de inclinare afisata Dk = distanta de baza in conformitate cu 1.2 M = scala Diferenta de inaltime si distanta orizontala se calculeaza dupa cum urmeaza :

unde :

194

influenta curburii pamantului si a refractiei (k = 0.13)

unde:

influenta refractiei influenta curburii pamantului

cu: Dk = distanta de inclinare corectata Z = unghi zenital masurat [grade] M = scala dh = diferenta calculata in ridicare E = distanta orizontala calculata Calcularea scalei pentru reducere la MSL:

raza Pamantului (6370 km) ridicare deasupra MSL (km= distanta masurata la ridicare h distanta redusa la MSL

Aceasta formula de calcul se aplica la toate distantele (raze) Pamantului. Nota: Daca se calculeaza o scala in legatura cu o rutina de pozitionare, intrarea anterioara unei proiectii de scala PR asigura ca orice efecte ale tensiunii de retea si tolerantele masuratorii sunt separate in mod clar de efectul de proiectie (de ex. Gaub-Kruger). A 1.4 Testarea Rec Elta® pe Distante Calibrate Toate distantele masurate sunt corectate in RecElta® pentru :

- scala introdusa (vezi programul INPUT) - introducerea constantei aditive (vezi programul INPUT) - reducerea de proiectie (vezi programul PROJECTION RED.) - influenta presiunii si a temperaturii (vezi programul INPUT) - influente interne.

195

Valorile actuale ale scalei de parametrii, constanta aditiva, presiune si temperatura, trebuie astfel sa fie introduse in RecElta® inainte de efectuarea masurarii de calibrare. Valoarea care urmeaza sa fie utilizata pentru reducerea de proiectie este de obicei 1.000000, din moment ce distantele test nu se refera in mod normal la MSL. Aceste introduceri asigura ca toate corectiile sunt aplicate in mod corect si complet in RecElta®, si de asemenea permit o comparatie directa nominala/actuala asupra distantelor specificate. Pentru o corectie externa a influentelor externe, setati temperatura la 20°C si presiunea aerului la 944 hPa in RecElta®. Dupa aceasta corectia interna va deveni zero. Pentru un test de frecventa RecElta® prin masurarea frecventei in raza de vizare, urmatoarele ar trebui sa se ia in considerare: Daca temperatura ambientala a RecElta® difera de temperatura de calibrare de 20°C, atunci frecventa emisa nu mai corespunde cu frecventa nominala de 14 985 800 Hz. RecElta® aplica diferenta rezultata ca si o corectie de calcul pentru toate distantele masurate. A 1.5 Prisma si Constanta Aditiva Toate aparatele de masurat distanta Zeiss au fost adaptate pentru reflectoarele Zeiss in asa fel incat constanta aditiva este 0. Daca se utilizeaza reflectoare de la alti producatori, orice constanta aditiva existenta poate sa fie determinata prin masurarea si introducerea in RecElta®. Altenativ, constanta aditiva poate sa fie calculata de la constanta cunoscuta a prismei reflectorului utilizat si apoi poate sa fie introdusa in RecElta®. Constanta prismei este calculata pe baza marimii geometrice a prismei, a tipului de sticla si a pozitiei mecanice a punctului de referinta. Constanta prismei determinata prin aceasta metoda pentru instrumentele reflector Zeiss, este de 35 mm. Exista urmatoarea corelatie intre constanta aditiva Acz pentru instrumentele Zeiss, constanta prismei Pcz pentru reflectoarele Zeiss si constanta prismei Pf pentru reflectoarele de la alti producatori :

exemplu : Reflector Zeiss constanta prismei Pcz = 35 mm Alt reflector constanta prismei Pf = 30 mm Constanta aditiva pentru instrumentele Zeiss in combinatie cu alte reflectoare :

In acest caz, se pot seta pe RecElta® fie constanta prismei de 30 mm sau constanta prismei de + 0.005 m. (vezi meniul INP).

A 2 Lista de Taste de Operare Soft Tabelul de mai jos va ofera un rezumat scurt al tuturor tastelor de operare soft. Pentru detalii, va rugam sa cititi capitolele relevante de la programe. In esenta, se pot distinge trei tipuri de taste de opeare soft : ( 1) Taste soft care declanseaza o functie cu sau fara revenire la modul initial.

196

(2) Taste soft care indica o stare de comutare, cu optiunea de schimbare a setarii de comutare. (3) Taste soft care indica starea anterioara sau ulterioara (modurile HzV/DHz/Ehzh/YXZ, numai in MEASURE).

� Ordinea alfabetica Tasta soft Functie A→A Stergere, transfer sau aplicare a unui cod suplimentar de la adresa i la adresa j Adr Stergere, transfer sau aplicare a unui cod suplimentar la o adresa specifica ?Ad Cautarea in memorie a unei adrese All Stergere, transfer sau aplicare a unui cod suplimentar tuturor randurilor de date. Bat Afisarea capacitatii bateriei CIC Stergerea codului de punct in cadrul identificarii de punct. CII Stergerea informatiei suplimentare in cadrul identificarii de punct (P.I.) Crs Setarea unui cursor D :N, D :L, D :R

Selectarea modului de masurare al aparatului de masurat distanta

dlq, dxy, drR Salvarea deviatiilor in directiile longitudinale si transversale, diferentele coordonatelor, unghiul catre punctul aproximativ.

YXZ, ALL Salvarea coordonatelor nominale sau a tuturor elementelor. DTh, Th Comutare pentru schimbarea modului de masurare de la D-Hz-V la Hz-V. Edt Editarea randurilor de date in editor. Ecc Introducerea unei excentricitati. Sta Afisare si memorare optionala a starii actuale a instrumentului (unitati, date de intrare,

corectii pentru erorile instrumentului). HzV, DHz Ehz, YXZ Moduri de masurare in programul MEASURE. Inf Introducerea unui rand de informatii Ino, Ion Comutarea pentru marirea numarului de punct. Inp Intrarea setarilor coordonatelor / elemente polare. CSp Schimbarea de la meniul de Intrare la determinarea rularii centrului compensatorului ,

cu revenirea ulterioara. Con, Cno Comutare pentru compensare. LAd Afisarea ultimei adrese. Stergere sau transfer numai a ultimei adrese. Mrk Deplasarea printr-un tabel predefinit cu marcari pentru sprijinirea introducerii P.I. M/P Schimbarea modului de masurare pentru planul 3-D Ono, Oon Masurarea inaltimii obiectului P-B Setarea unui bloc de numere de punct PE→ Marirea numarului de punct PE← Micsorarea numarului de punct Pt. Stergerea transferului sau a unui numar de punct specific. ?Pt Cautarea in memorie a unui numar de punct. ↓ ? Cautare continua P→P, 1→P Comutarea la tipul de distanta de legatura P→P Stergerea transferului de la numarul de punct i la numarul de punct j.

197

?Pl Cautarea in memorie a randurilor cu o identificare de punct specifica partiala. Stergerea transferului tuturor randurilor cu o identificare de punct specifica partiala.

Rno, R-M R-C, RMC Comutarea la inregistrare. Set Setarea unei directii. Spc Setarea unui spatiu gol. Del Stergerea randurilor de date. Stergerea ultimei inregistrari in Mem. Tab Setarea unui tab stop. Tno, Ton Mod de urmarire pentru masurarea de distanta. Acd Aplicarea unui cod suplimentar unui numar de randuri de date din editor. →2,1→ Apelarea urmatorului (anteriorului) rand de taste soft.

Variabila dummy (provizorie).

Wildcard. A 3 Date Tehnice Rec Elta® Rec Elta® 13

Rec Elta® 15 Acuratete DIN 18723 Masurare unghi orizontal Masurare unghi vertical Masurare de distanta

0.5 mgrade/1.5″ 1.0 mgrade/3.0″ 0.5 mgrade/1.5″ 1.0 mgrade/3.0 2 mm+2ppm 3mm+2ppm

Telescop Deschidere Lungime Camp vizual la 100 m Cea mai scurta distanta de vizare Marire

45 mm 35 mm 170 mm 170 mm 2.6 m 3.3 m 1.7 m 1.9 m 30 x 22 x

Masurare de unghi Cercurile Hz si V Unitati de masurare Sistem de referinta vertical Rezolutie

Electronic, de marire, codificator zero pentru Hz si V 360° (DMS), 360° (DEG), 400 grade, 6400 mils Unghi zenital, unghi de inaltime, unghi vertical, inclinare in procent 0.2 mgrade/0.6″ selectabil

Compensator Tip Raza

Axe duble axe duble ±2’40″ bzv. 48.0 mgrade

Masurare de distanta Metoda Optica Transmitator / primitor

Electro-optic, lumina infrarosu modulata coaxiala, in telescop

Raza de masurare Cu 1 prisma Cu 3 prisme

2.0 km 1.5 km 2.5 km 2.0 km

198

Timp de masurare Standard urmarire

2.0 sec. Mai putin de 1 secunda

Orizontalizare Nivela circulara Nivela tubulara

10’/2 mm pe ambaza 30″/2mm

Clame si suruburi tangentiale Coaxiale, cu axe paralele Centrare Sistem de centrare Zeiss

Sistem de centrare wild Centrare optica Marire Cea mai scurta distanta de vizare

2x 0.5 m

Ecran de afisare 4 randuri cu 40 de caractere fiecare, cu capacitati grafice complete (240 x 8 pixeli), dimensiuni tip de 5 x 5 si 5 x 7 pixeli, fonturi normale si negative, ajsustare automata de contrast.

Tastatura 2 randuri cu 12 taste fiecrae pentru controlul instrumentului, introducere numerica si alfanumerica, desemnare directa a 10 taste pe randul din partea de jos a afisajului ca taste soft variabile.

Inregistrare MEM interna (numai in versiunea C) Card PCMCIA Externa

Memorie neschimbatoare, securitatea datelor pentru cel putin 1 an, capacitate de 1200 randuri de date SRAM, FLASH 0.5, 1,2 MB Prin RS 232 C/V 24

Programe on-board Pozitionarea pe un punct cunoscut sau necunoscut (pina la 20 de puncte), pozitionarea inaltimii (pina la 20 de puncte), determinarea coordonatelor in sistemul local sau national, trasarea utilizand coordonatele sau azimutul si distantele, calcularea ariei, distanta punct-linie, determinarea distantelor de legatura, punct ascuns, cautare si functii de editare accesibile.

Controlul programului Prin tastatura si afisaj, utilizare ghid prin meniu, mod terminal

Interfata RS 232 C/V 24 pe instrument sau prin inelul de deplasare Alimentare energie Rec Elta® C Rec Elta® C CM/CMS

Pachet baterie NiCd, 4.8 V, 2.0 Ah, aproximativ 6-8 ore Pachet baterie NiCd, 6 V, 7.0 Ah, aproximativ 6 ore de masurare de unghi si distanta, extern prin inel de contact cu 6.0 V, 7.0 Ah

Gama de temperatura De la - 20°C la + 50° C Dimensiuni W/H/D Inaltimea Axelor cardanice

232 x 270 x 182 mm 158 mm (Centrare DIN lagar axial) 196 mm (centrare WILD)

Greutate

199

Bterie inclusa instrument versiunea C Versiune instrument CM Versiune instrument CSM Cutie

5.2 kg 6.0 kg 6.3 kg 2.5 kg

A 4 Afisaje erori Urmatoarele mesaje de eroare pot sa apara pe afisaj : BATERIE GOALA Conditia de incarcare a bateriei nu este suficienta

Inlocuiti sau incarcati bateria. Eroare 01 Eorare ROM Eroare 02 Eroare RAM Eroare 03 Eroare NV-RAM Eroare 04 Eroare NV-RAM Eroare 05 Eroare NV-RAM Eroare 06 Eroare NV-RAM Eroare 40 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 41 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 42 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 43 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 44 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 47 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 50 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 51 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 52 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 53 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 54 Eroare in aparatul de masurat distanta Eroare 60 Eroare in sistemul de masurare V Eroare 61 Eroare in sistemul de masurare V Eroare 80 Eroare compensator Eroare 81 Eroare de transmitere de date Eroare 82 Eroare de transmitere de date Daca para erorile de la 01 – 06, sunati la service. Erorile cu numarul 40 si mai mari, pot sa fie eliminate de regula cu ENT. Daca afisajul de eroare apare in mod constant, sunati la service.

Daca instrumentul nu mai raspunde la apasarea tastelor in oricare din modurile de operare, acesta poate fi inchis deconectandu-l de la sursa de energie.

200

Alte mesaje: Eroare 202 Raza compensatorului depasita Eroare 203 Raza de inclinare depasita Eroare 205 Valoarea limita depasita Eroare 230 Terminarea masurarii Eroare 231 Terminarea vizarii automate Eroare 232 Terminarea cautarii prismei Eroare 240 Depasire numar de punct Eroare 4xx Eroare in stocare Eroare 480 Fisierul este gol Eroare 4MV Fisierul este plin Eroare 490 Nu este inserat cardul PCMCIA Eroare 491 Cardul PCMCIA este protejat pentru scriere Eroare 492 Card PCMCIA schimbat Eroarea 501-509 Eroare in unitatea de control si afisare (sunati la service) Eroare 550 Terminarea dialogului cu PC Eroare 581 Eroare de primire I-O (PARITATE, INCADRARE, DEPASIRE) Eroare 584 TIME-OUT (terminare timp), fara CTS/XON Eroare 585 TIME OUT in transmiterea datelor Eroare 586 Eroare la deschiderea dialogului (numai dialog de software) Eroare 587 TIME OUT in receptionarea datelor Eroare 588 Eroare de dialog Eroare 589 Eroare de format in sirul de date din calculator Eroare 590 Caractere gresite in sirul de date din calculator Eroare 591 Nici un caracter alfanumeric in PID Eroare 593 Nici un punct decimal in sirul de date Eroare 595 Eroare de format I-O Eroare 599 Transmiterea de date anulata de calculator Eroare 621 Trasare punct = statie Eroare 622 Trasare care urmeaza sa fie efectuata in pozitia 1 Eroare 623 Inregistrarea nu cinclude coordonate Eroare 624 Inregistrarea nu cuprinde nici o valoare E/Hz Eroare 625 Punct cu vizare inversa = statie Eroare 626 Scala in afara tolerantei Eroare 627 Coordonatele statiei si ale punctului 1sunt identice Eroare 628 Punctul P1 = P2 Eroare 629 Eroare in punctele cu vizare inversa Eroare 630 Inregistrarea nu include nici o inaltime de referinta Eroare 631 Trasarea Hz urmeaza sa fie efectuata in pozitia 1 Eroare 632 Puncte cu vizare inversa identice Eroare 633 Punct (e) sterse, masurare (masurari) suplimentare Eroare 634 Nici o distanta masurata Eroare 636 Tolerante depasite Eroare 637 Masurarea urmeaza sa fie efectuata in pozitia 1

201

Eroare 638 Nu este disponibil nici un punct de control Eroare 640 Atingerea numarului de punct maxim Eroare 641 Calculul ariei nu este posibil Eroare 642 Determinarea parametrului nu este posibila Eroare 643 Punctele din plan sunt identice Eroare 660 Tasta blocata in aceasta configuratie Eroare 661 Tasta motor blocata ! A fost setata excentricitatea Eroare 709 I2C Bus este deschis, sunati la service Eroare 710 Eroare de control, sunati la service Eroare 711 Eroare de control in PBC, sunati la service Eroare 712 Axele nu ating pozitia de vizare Eroare 713 Vizarea autpmata nu este posibila Eroare 714 Compensatorul nu este pregatit Eroare 715 Nu s-a gasit prisma Eroare 721 Axele Hz bolcate Eroare 722 Axa V blocata A 5 Pregatiri pentru Masurare A 5.1 Transportarea Inchideti instrumentul pentru transportare si protejati-l impotriva socurilor puternice si schimbarilor bruste de temperatura. - Distante scurte : Instrment pe trepied - Distante lungi : Instrument in cutie. Acordati timp suficient pentru ca instrumentul sa se acomodeze cu temperatura ambianta. O diferenta de temperatura de 1°C necesita 1 minut pentru reglare. A 5.2 Montarea instrumentului Intindeti picioarele trepiedului la o inaltime convenabila si strangeti ferm clamele trepiedului. Asigurati instrumentul la centrul placii trepiedului ; suruburile ambazei ar trebui sa fie aproximativ orizontale.

� Centrarea si orizontalizarea : Montati trepiedul aproximativ deasupra semnului de pe pamant si impingeti usor picioarele trepiedului in pamant ; placa trepiedului ar trebui sa fie aproximativ orizontala.

o Centrare aproximativa : - centrati semnul circular al centrarii optice (22) deasupra semnului de pe pamant folosind

suruburile ambazei (19) ; - Pentru a focaliza semnul circular, invartiti ocularul ; - Pentru a focaliza semnul de pe pamant, trageti sau impingeti ocularul centrarii optice.

202

o Orizontalizare aproximativa : - Centrati nivela circulara prin modificarea lungimii picioarelor trepiedului. o Orizontalizare de precizie :

Centrati nivela tubulara prin determinarea centrului de rulare.. Efectuati determinarea centrului :

- Aliniati axele nivelei tubulare paralel cu linia de legatura dintre cele doua suruburi ale ambazei ;

- Utilizati cele doua suruburi ale ambazei pentru a centra nivela ; - Invartiti instrumentul prin 180° sau 200 grade ; - Eliminati o jumatate din departarea nivelului bulelor din centru prin intermediul suruburilor

ambazei (centru de rulare), - Invartiti instrumentul prin 90° sau 100 grade si rglati nivelul la centrul de rulare utilizand cel

de-al treilea surub al ambazei, - Invartiti instrumentul la axele verticale : centrul de rulare trebuie sa ramana stabil in timpul

acestui proces, altfel repetati determinarea centrului de rulare.

o Centrarea de precizie : - Deplasati ambaza pe placa trepiedului pina cand imaginea semnului de pe pamant coincide cu

semnul circular al centrarii optice. Strangeti suruburile clama (25) de pe ambaza. - Daca este necesar, repetati orizontalizarea de precizie si rocesele de centrare de precizie pina

cand nivela tubulara va reveni mereu la pozitia sa initiala dupa rotirea instrumentului si semnul de pe pamant ramane constant in interiorul semnului circular.

� Vreme umeda si ploaie : - In timpul pauzelor prelungite, protejati instrumentul cu o protectie de plastic. - Stergeti instrumentul cu o carpa absorbanta si lasati-l sa se usuce complet intr-o incapere clada,

cu cutia deschisa.

� Soare : - in razele intense ale soarelui, pentru a masura plasati instrumentul sub o umbrela. A 5.3 Focalizarea telescopului si Vizarea

� Focalizarea reticulelor : - vizati o suprafata luminoasa, colorata uniform (cer, o hartie alba) - invartiti ocularul (9) pana cand forma liniei este definita clar.

� Focalizarea punctului tinta : - Rotiti controlul de focalizare (7) pina cand punctul tinta este clar definit. - Verificare de paralaxa : daca vamiscati usor capul in fata ocularului, nu trebuie sa existe nici o

miscare relativa intre reticule si tinta ; altfel, verificati focalizarea.

Vizarea soarelui sau a surselor de lumina puternice trebuie sa fie eviatat neaparat. Aceasta ar putea cauza vatamari ireparabile pentru ochii dumneavoastra.

203

A 6 Alimentarea cu Energie A 6.1 Instructiuni pentru Utilizarea Incarcatorului de Baterie cu viteza mare LG 91 Statiile totale Rec Elta® sunt incarcate de bateriile NICd (70 80 55, 4.8 V, 2.0 Ah) care pot sa fie reincarcate cu incarcatorul de baterie LG 91 (70 81 50 – 9912/13). Pentru Rec Elta® CM/CMS, utilizati bateria externa 708145-9901 si incarcatorul de baterie LG 20 (70 81 00).

� Cititi urmatoarele instructiuni inainte de a incepe procesul de incrcare (pentru a asigura durata optima de viata a bateriei) :

- Protejati LG 91 impotriva umiditatii ; - Atuni cand incepeti incarcarea, temperatura bateriei nu trebuie sa fie mai mica de +10°C si mai

mare de 35°C ; - O baterie incinsa de la incarcare nu trebuie sa fie incarcata iar imediat ; asteptati pina cand

devine calduta (35°C). - Inainte de prima utilizare, verificati setarea voltajului de pe butonul din partea din spate a LG

91. Acesta sevpoate seta la 115 V si 230 V ca si voltaj principal.

� Procesul de incarcare : - Introduceti caseta bateriei in cavitatea LG 91 si strangeti-o cu suruburi. - Conectati LG la principala. - Becul rosu indica ca incarcarea se afla in desfasurare. - Incarcarea unei baterii goale 2.0 Ah dureaza aproximativ intre 3 si 3.5 ore. - Dupa o cadere de curent in sursa principla, LG 91 va relua automat reincarcarea : nu este

depasit timpul general de incarcare de 3 ore.

� Incheierea procesului de incarcare : - Licarirea becului rosu indica terminarea procesului de incarcare. - Se va continua fluxul unui curent de intensitate mica. - Bateriile nu pot fi supraincarcate.

� Date tehnice : - Intrare : 230 V sau 115 V ± 10% A.C. - Iesire : 4.8 V, 1800 mA D.C.

A 6.2 Instructiuni pentru Sursa de Energie Externa de la Bateria unei Masini Pachetul de incarcare externa pentru Rec Elta® cuprinde un transformator DC/DC (adaptor de energie mobil CPA 20 WR 05) care transforma voltajul bateriei masinii de la 12V la 6V. Cablul pentru conectare la bricheta masinii este un cablu standard care se potriveste cu toate brichetele de masina. La celalalt capat se afla un priza circulara 8 pini oferit pentru conectarea la Rec Elta®.

� Siguranta Transformatorul este protejat la intrare cu o siguranta SA care este instalata in cablul pentru bricheta masinii si este accesibila prin simpla indepartare a pinului.

204

Pinul unui cablu pentru bricheta masinii este polul pozitiv (+), contactele laterale trebuie sa fie conectate cu polul negativ (sasiul masinii). Transformatorul este protejat impotriva confuziei intre poluri. Totusi, pentru a evita orice daune, trebuie sa fie verificata inainte polaritatea masinii.

� Accesorii Atunci cand utilizati transformatorul inlocuiti pachetul baterie de pe Rec Elta® cu o greutate de echilibru, nr. cat. 708186 – 9500. Lungimea cablului transformatorului DC/DC totalizeaza 1.6 m. Din moment ce de regula nu este suficient pentru a conecta bricheta masinii la priza de pe Rec Elta® fara a afecta masurarea, Zeiss va ofera doua cabluri suplimentare : 1. Cablu combinat date/energie pentru Rec Elta® (70 81 77 – 9350) cu : - priza circulara 8-pini pentru Rec Elta® ; - conector 25 –pini (feminin) pentru Rec 500 ; - priza circulara 8-pini pentru furnizarea energiei (transformator DC/DC), lungime totala a cablului 1.6 m. Un capat al acestui cablu se conecteaza la Rec Elta®. La celalalt capat, sunt oferite doua cabluri, un priza circulara pentru furnizare de energie si un cablu de 25-pini pentru iesirea datelor, aici utilizat pentru Rec 500. 2. Cablu de extensie pentru furnizare energie (70 81 77-9360), cablu 8-pini la ambele capete, lungime 10 m. A 7 Alinierea A 7.1 Eliminarea Erorii de Colimatie Eroarea de colimatie exista daca linia de vizare a telescopului nu este perpendiculara cu axele de inclinare ale telescopului. Aceasta eroare afecteaza masurarea de unghi efectuata numai intr-o pozitie a telscopului. Eroarea este masurata de obicei in programul Ajustare si apoi este automat luata in considerare daca nu depaseste ±2’40″. Daca depaseste ±2’40″, setati la 0 corectia de colimatie din programul Ajustare si reglati manual reticulul telescopului. Pentru aceasta, inepartati capacul inelului (6), vizati o tinta bine definita cu o linie de nivel aproximativa in ambele pozitii ale telescopului, si deteminati directiile corespunzatoare in modul Hz al programului Masurare. Efectuati media directiilor si setati media cu surubul tangent Hz. Apoi utilizati suruburile de reglare pentru a roti reticulul pina cand acesta cioincide din nou cu tinta. Inainte de a strange si a regla surubul, slabitivsurubul opus. Asigurati-va ca ambele suruburi de reglare sunt stranse dupa incheierea alinierii.

205

Nu modificati alinierea in directie verticala. Eliminarea mecanica a indicelui de eroare se poate efectua numai de catre personal service.

A 7.2 Alinierea Nivelei Alidada Este esentiala montarea absolut stabila a instrumentului., de exemplu, asigurati-va ca instrumentul este bine fizat cu clama in ambaza si ca ambaza este asigurata cu surubul pe un trepied stabil (25). Pentru aliniere, invartiti instrumentul in asa fel incat nivela alidadei (11) sa fie paralel cu linia care face legatura intre cele doua suruburi de calare. Centrati bula utilizand unul din cele doua suruburi de calare. Apoi invartiti instrumentul printr-un unghi drept astfel incat nivela sa indice catre cel de-al treilea surub de calare. Utilizati acest surub de calare pentru a centra nivela cat de precis posibil. Invartiti instrumentul in directia opusa si eliminati o jumatate din eroarea bulei cu cel de-al treilea surub de calare si celalta jumatate, cu surubul de reglare a nivelei.

� Observati urmatoarea aliniere : - evitati orice incalzire a unei parti a nivelei. - Inainte de a strange un surub de reglare, slabiti surubul de regalre opus. - Dupa incheierea alinierii, ambele suruburi de reglare trebuie sa fie stranse bine. - Dupa aliniere, nivela trebuie sa fie aliniata corespunzator in orice directie de vizare a

instrumentului. Aliniati nivela alidadei cu mare grija si verificati alinierea in mod regulat. A 7.3 Alinierea Centrarii Optice Centrarile optice sunt fie instalate in axele verticale ale instrumentului sau montate pe ambaza (tipul EWL), sau sunt disponibile ca centrari optice introduse cu un ocular vertical pentru puncte pe pamant (V sau VW), cu un ocular orizontal (NZ sau NW) sau pentru puncte pe pamant si pe acoperis (NZ sau NZW). Linia de vizare a centrarii optice este extensia optica a axelor verticale. Centrarile optice din instrument si cele pentru insertie in ambaza, necesita aceeasi procedura de aliniere si sunt identice in ceea ce priveste testarea si realinierea. Mai intai verificati nivelele, vezi sectiunea 3.4. Apoi invartiti reticulul din telescopul firului cu plumb utilizand suruburile de reglare pina cand imaginea aceluiasi punct vizat ramane centrata atunci cand firul cu plumb din axele verticale este inversat prin 180°. Daca utilizati o centrare optica permanent montata pe ambaza, puteti sa determinati linia de vizare nominala prin intermediul firului cu plumb. Puteti de asemenea sa invartiti ambaza complet pe placa

206

trepiedului prin 2 x 120°, in functie de forma placii de baza. Marcati pozitia initiala de pe trepied pentru a va asigura ca centrul ambazei poate sa fie adus la aceeasi pozitie dupa rotatie. Orizontalizati iarasi dupa rotatie. A 7.4 Alinierea nivelelor pe Accesorii Nivelele sunt utilizate pentru a alinia instrumentele sau componentele instrumentelor in legatura cu directia gravitatii, de exemplu :

- aliniere verticala a axelor verticale ; - aliniere verticala a linie de vizare a centrarii optice ; - aliniere orizontala a liniei de vizare a telescopului ; - aliniere verticala a suporturilor de prisme.

Verificarea alinierii si corectarea acesteia este deosebit de usoara cu nivelele montate pe ambaza, cu nivelele circulare si tubulare ale instrumentului si cu insertiile de fir cu plumb. Dupa centrare precisa a bulei utilizand scala sau centrand cercul nivelei, si rotatia de 180° in axele verticale, eroarea bulei va fi de doua ori eroarea de aliniere. Eliminati jumatate din eroare utilizand suruburile de reglare a nivelei si eroarea reziduala utilizand suruburile de orizontalizare ale ambazei. Nivela circulara de pe mira de centrare poate de asemenea sa fie inversata si poate sa fie verificata si aliniata dupa cum este descris. In loc sa reglati inclinarea cu suruburile ambazei, aliniati pozitia perpendiculara a mirei de centrare prin invartirea ambazei pe placa trepiedului. A 8.2 Numere de catalog 708155 Pachet bateie 4.8V, 2.0 Ah 708146-9901 Baterie externa 6 V, 7 Ah 708150-9912/13 Incarcator de baterie LG 91, 90-120V, 185-264V, 50/60Hz pentru 708151-52-54 si 55 708100 Incarcator de baterie pentru 708146-9901 708157-9360 Cablu de extensie pentru furnizare energie, lungime 10 m. Priza cu 8-pini la ambele capete. 708177-9350 Cablu combinat de energie si date pentru Elta/Rec Elta® cu priza circulara 8-pini pentru Elta/Rec Elta® ; priza circulara 25-pini pentru Rec 500 ; priza circulara 8-pini pentru furnizare energie, lungime 1.6 m. 708185-9500 Caseta bateriei cu greutate de echilibrare pentru utilizare cu furnizare externa de energie.

� Trepiede 707227 Trepied S 27 707270 Suport de prisma cu gradatii 707287 Extensie (1m) pentru suportul prismei 707288 Trepied pentru su[portul prismei 706128 Tija pentru centrare si masurare de inaltime (inaltime invariabila).

207

� Ambaze 707125 Ambaza ED pentru sistemul de centrare Zeiss 701725/9001 Ambaza ED pentru tija de centrare 707126 Ambaza ED pentru sistemul de centrare Wild 707127 Ambaza ED cu centrare optica atasata.

� Centrari optice 706137 Centrare optica V pentru punctele la sol, ocular vertical, pentru insertie in ambaza ED. 706138-9901 Centrare optica N pentru punctele la sol, ocular orizontal, pentru insertie in ambaza ED. 706139-9901 Centrare optica NZ pentru punctele la sol si pe acoperis, ocular orizontal, (in ambaza ED) 706141 Centrare optica VW pentru punctele la sol, ocular vertical, pentru insertie in ambaza ED. 706142 Centrare optica NW pentru punctele la sol, ocular orizontal, pentru insertie in ambaza ED. 706143 Centrare optica NZW pentru punctele la sol si pe acoperis, ocular orizontal (ambaza EW).

� Tinte de vizare 706704 Tinta de vizare pentru sistemul de centrare Zeiss 706705 Tinta de vizare E 706706 Tinta de vizare pentru utilizarea pe KTR 1 706814 Tinta de vizare E cu adaptor pentru utilizare in sistemul de centrare Zeiss 706815 Tinta de vizare E cu adaptor pentru utilizare in sistemul de centrare Wild

� Reflector 706765 Reflector KTR 1 N, inclinabil (incl. 1 prisma) pentru montarea pe suportul prismei 707286, extensie 707287 sau centrare lagar axial 706767 sau adaptor Wild 704538. 706767 Adaptor pentru insertie KTR 1 in ambaza cu sistemul de centrare Zeiss 704538 Adaptor pentru insertia KTR in ambaze cu sistem de centrare Wild 706762 Reflector ETR 1 N, rigid (incl. 1 prisma) pentru montarea pe suportul prismei 707285 sau extensia 707287. 706763 Reflector ETR 1 S, rigid (incl. 1 prisma) pentru montarea pe suportul prismei 707285 sau extensia 707287. 706824 Reflector de vizare colt, complet, cuprinzand : ETR 1 N, suport de vizare colturi si colimator de vizare 706769 Brat T 3 pentru extensia KTR 1 intr-un reflector triplu 706770 Brat T 7 pentru extensia KTR 1 intr-un reflector 7x 706816 Brat T 19 pentru extensia KTR 1 intr-un reflector 19x.

� Accesorii speciale 708186-9100 Optiune inel de deplasare 704116 Ocular nouazeci de grade

208

704105-9901 Ocular zenital F 704137 Filtru obiectiv pentru observarea in soare 706334 Iluminare reticul (pentru reflectoarele de vizare in conditii de lumina nefavorabile) 706776 Adaptor ETR 1 106 mm pentru montare KTR 1 pe suport de prisma 707281 (nu este inclus in seria E) 707264 Adaptor ETR 1 6 mm pentru montarea KTR 1 pe suport de prisma 707281 (nu este inclus in seria E) 706768 Adaptor 181 mm pentru montarea KTR in sistemul de ambaza Zeiss

� Cutii 709617 Cutii de accesorii care cuprind : doua ambaze ED sau EW, doua adaptoare pentru sistem de centrare DIN sau Wild, trei reflectoare KTR 1, patru reflectoare ETR, doua brate T 3, un brat T 7. 708566 Cutie pentru Rec Elta. Anexa Nivela de pe ambaza care nu poate sa fie « inversata » se poate alinia dupa ce in sistemul de centrare a fost introdus un dispozitiv cu o axa verticala. Atunci cand este centrata nivela acestui dispozitiv, eliminati eroarea completa a bulei de pe nivela ambazei utilizand suruburile de reglare. Nivela circulara de pe suportul prismei poate sa fie verificata si aliniata dupa ce suportul a fost aliniat vertical prin mijloace diferite, de exemplu, prin montarea suportului in trepied sau prin utilizarea unui fir cu plumb sau a unui teodolit pentru alinierea verticala. Daca este disponibil un suport de trepied cu trei picioare « alinierea prin inversare » asa cum este descris mai sus, este posibila prin rotirea in trepied. O nivela telescop poate sa fie aliniata prin citiri verticale de cerc si prin setarile cercului. Aceasta trebuie sa fie precedata de determinarea erorii de index verticala. Daca citirea de cerc V obtinuta prin vizarea aceleiasi tinte in pozitiile telescopului I si II adaugata la exact 360°, linia de vizare a telescopului este orizontala pentru citirile de cerc V de 90° si nivela telescopului este centrata ; altfel, centrati-o pe scala utilizand suruburile sale de reglare.

209

A 8 Accesorii A 8.1 Descriere Intregul sistem prezinta o inaltime identica a axelor cardanice deasupra suprafetei de sprijin a ambazei :

- 158 mm cu lagar axial de centrare DIN - 196 mm cu sistem de centrare Wild.

Inaltimea axelor cardanice KTR sau tinta de vizare deasupra suprafetei de montare, este 100 mm.

� Trepied Trepiedul S 25 (nr. Cat. 70 72 25) este furnizat cu instrumentul. In timpul utilizarii, asigurati-va ca partile sale din lemn sunt stranse ; incheieturile din partea de sus si de jos sunt echipate cu suruburi reglabile. Frecarea incheieturilor se poate regla utilizand suruburi de 6 care se afla sub axe. Atunci cand ridicati trepiedul de partea de sus, picioarele ar trebui sa se stranga usor.

� Ambaza Echipamentul include ambaza ED sau EW. Singura diferenta dintre acestea este sistemul de centrare : lagar axial de centrare DIN (ED) sau sistem de centrare Wild (EW). Suruburile de calare sunt auto-reglabile, de exemplu nu este necesara reglarea. Nivela circulara poate sa fie aliniata utilizand doua suruburi vinci, vezi sectiunea 3.4.

� Reflectoare Reflectoarele pentru masurare de distanta au fost proiectate pe un principiu modular.

� Suportul prismei Suportul prismei pentru montarea reflectoarelor inclinabile prezinta un adaptor. Varful cu fir de 5/8″ al suportului telescopic cu gradatii, se poate inlatura si poate sa fie invartit. Apoi, la varf este disponibil un fir M 8 pentru un reflector care nu se inclina. In ambele cazuri, gradatiile indica inaltimea prismei deasupra varfului suportului. Extensia poate sa fie insurubata intre suportul telescopic si adaptor. Apoi trebuie sa mai adaugati un metru la inaltimea citita de pe scala. Varful detasabil al suportului prismei permite de asemenea atasarea unei extensii la capatul din partea de jos a suportului prismei.