raport anual privnd starea factorilor de mediu în …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

of 457/457
Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008 1 CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ 1.1. DATE GENERALE 1.1.1 Aşezare, relief, clima, geologie Aşezare. Regiunea este situată în partea de vest a României la graniţa cu Ungaria şi Republica Serbia, fiind formată din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Extremitatea nordică se află în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea sudică a regiunii o reprezintă localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică, iar extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, Suprafaţă Regiunii Vest este de 32.034 km2, reprezentând 13,42% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional şi 27,3% din teritoriul Regiunii Vest)), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional şi 26,5 din teritoriul Regiunii). Judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional şi 24,2% din Regiune), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional (22,1% din Regiune). Relief. Regiunea 5 Vest are un relief variat şi este distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat). In judeţul Arad pot fi întîlnite următoarele forme de relief: - Munţii Bihorului - cu versantul sud-vestic al Muntelui Găina, unde se găsesc cele mai mari altitudini din judeţ: Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m. - Munţii Codru-Moma sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului şi se prezintă sub forma unei culmi de înălţ ime mijlocie alcătuită din mai multe vârfuri (Vârful Pleşu -1112 m, Vârful Izoi -1098 m, Vârful Momuţa-930 m); - Munţii Zărandului - sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusa (Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m); - Piemontul Codrului – se află la partea de vest a Munţilor Codru-Moma; - Piemontul Zărandului - aflat la poala nordică a Munţilor Zărandului; - Depresiunea Zărandului – reprezintă în sens larg, aria depresionară dintre Munţii Codru-Moma şi Zărand; - Depresiunea Almaş-Gurahonţ - se considerată ca un sector al depresiunii Zărandului (în sensul larg arătat mai sus) sau ca o subunitate naturală distinctă; - Depresiunea Hălmagiu – face legatura cu depresiunile Brad (pe Crişul Alb) şi Beiuş (peste şaua de la Groşi); - Dealurile Lipovei - un piemont de eroziune, situate la sud de Mureş. Ele sunt legate de Munţii Zărandului şi de acţiunea Mureşului. - Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - aici predominană Valea Mureşului, cu relieful creat de ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. - Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei “câmpii a glacişurilor”, situată în continuarea piemontului Codrului şi mărginită la sud de valea Teuzului.

Post on 28-Dec-2019

35 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    1

    CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

    1.1. DATE GENERALE

    1.1.1 Aşezare, relief, clima, geologie Aşezare.

    Regiunea este situată în partea de vest a României la graniţa cu Ungaria şi Republica Serbia, fiind formată din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

    Extremitatea nordică se află în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea sudică a regiunii o reprezintă localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică, iar extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică,

    Suprafaţă Regiunii Vest este de 32.034 km2, reprezentând 13,42% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional şi 27,3% din teritoriul Regiunii Vest)), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional şi 26,5 din teritoriul Regiunii). Judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional şi 24,2% din Regiune), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional (22,1% din Regiune).

    Relief.

    Regiunea 5 Vest are un relief variat şi este distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

    In judeţul Arad pot fi întîlnite următoarele forme de relief: - Munţii Bihorului - cu versantul sud-vestic al Muntelui Găina, unde se găsesc cele

    mai mari altitudini din judeţ: Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m. - Munţii Codru-Moma sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului şi se prezintă

    sub forma unei culmi de înălţime mijlocie alcătuită din mai multe vârfuri (Vârful Pleşu -1112 m, Vârful Izoi -1098 m, Vârful Momuţa-930 m);

    - Munţii Zărandului - sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusa (Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m);

    - Piemontul Codrului – se află la partea de vest a Munţilor Codru-Moma; - Piemontul Zărandului - aflat la poala nordică a Munţilor Zărandului; - Depresiunea Zărandului – reprezintă în sens larg, aria depresionară dintre Munţii

    Codru-Moma şi Zărand; - Depresiunea Almaş-Gurahonţ - se considerată ca un sector al depresiunii

    Zărandului (în sensul larg arătat mai sus) sau ca o subunitate naturală distinctă; - Depresiunea Hălmagiu – face legatura cu depresiunile Brad (pe Crişul Alb) şi

    Beiuş (peste şaua de la Groşi); - Dealurile Lipovei - un piemont de eroziune, situate la sud de Mureş. Ele sunt

    legate de Munţii Zărandului şi de acţiunea Mureşului. - Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - aici predominană Valea Mureşului, cu relieful

    creat de ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. - Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei “câmpii a glacişurilor”, situată în

    continuarea piemontului Codrului şi mărginită la sud de valea Teuzului.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    2

    - Câmpia Crişului Alb - cuprinde relieful coborât, dintre Teuz şi Crişul Alb. Este o regiune joasă cu o dezvoltare largă a luncilor.

    - Câmpia înaltă a Aradului - cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă o deltă a Mureşului, situată la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova.

    - Câmpia Vingăi - este situată la sud de Mureş, fiind o câmpie înaltă, care reprezintă tot o veche deltă continentală a Mureşului (anterioară deltei ce formează Câmpia Aradului).

    Teritoriul judeţului Arad este cuprins între altitudinile absolute de 80 m la Zerind şi 1486 m la Vârful Găina.

    Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Relieful judeţului este foarte diversificat: 65,4% din suprafaţă o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile şi 7,3% câmpiile. Regiunea muntoasă este cuprinsă de:

    - Munţii Banatului (Munţii Semenicului, cu înălţimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei, reprezintă sectorul cel mai înalt din Munţii Banatului).;

    - în partea de vest a Carpaţilor Meridionali se află Munţii Cernei (vârful Dobrii 1.928 m), Munţii Mehedinţi (cu vârfurile Colţul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m), Godeanu (cu vârful Gugu, cel mai înalt din Banat - 2.291 m), situaţi;

    - Munţii Apuseni – Munţii Poiana Ruscăi cu vârfurile Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m), reprezentând partea sudică. După configuraţia reliefului se pot deosebi trei subunităţi :

    - masivul Petreanu, cu cea mai mare înălţime în vârful Pietrii (2.192 m) ; - masivul Ţarcu cu vârful Ţarcu (2.190 m) şi - masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1.892 m. Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României. Aici

    predomină relieful muntos. Munţii Retezat şi Parâng depăşesc înălţimea de 2500 m. Grupa Carpaţilor Meridionali cuprinde: Munţii Godeanu (vf. Gugu-2290 m), Munţii Ţarcu (vf. Petril-2190 m), Munţii Vâlcan (vf. Straja-1870 m), Munţii Retezat (vf.Peleaga-2509 m), Munţii Parâng (vf.Parângul Mare-2519 m), Munţii Şureanu (Vf.lui Pătru - 2130 m). Carpaţii Occidentali sunt reprezentaţi prin: Munţii Poiana Ruscă, Munţii Zarand, Munţii Metaliferi. În partea de nord a judeţului sunt prinse terminaţiile sudice ale Munţilor Apuseni (Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău). Din depresiunile judeţului Hunedoara le amintim pe cele de la Petroşani, Brad, Ţara Haţegului şi culoarele depresionare Strei-Cerna (Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam).

    În judeţul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale (în Munţii Retezat (80), în Parâng (8), în Şureanu (2)), dar şi antropice (Gura Apelor, Cinciş, Ostrov, Păclişa, Haţeg, Subcetate).

    În judeţul Hunedoara, au fost declarate 46 arii naturale protejate de interes naţional şi 20 de situri propuse de România pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, cuprinzând teritorii în care sunt ocrotite formaţiuni vegetale, fenomene geologice şi monumente ale naturii. Suprafaţa totală a acestora este de: 222370,560 ha. Ca întindere se remarcă :

    - Parcul Naţional Retezat, cu o suprafaţă de 38 138 ha; - Parcul Naţional Defileul Jiului, cu o suprafaţă de 11 127 ha (din care doar 4,8%

    sunt pe teritoriul judeţului Hunedoara); - Parcul Naţional Grădiştea Muncelului - Cioclovina, cu o suprafaţă de 38184 ha; - Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele - Râu de Mori, cu o suprafaţă de 1 800 ha; - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, cu o suprafaţă de 102 392 ha. Judetul Timiş este situat în vestul ţării, unde România se învecinează cu

    Republica Serbia şi cu Ungaria. La est se mărgineşte cu judeţul Hunedoara, la sud-est cu judeţul Caraş-Severin şi la nord cu judeţul Arad.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    3

    Relieful este cuprinde o varietate de forme morfologice: munţi, dealuri, depresiuni şi

    câmpii, succesionate altitudinal de la est la vest, forma de relief predominanta find câmpia, care acoperă partea vestică şi centrală a judeţului.

    Munţii Poiana Ruscă sunt cei mai înalţi din judeţ (Vf. Padeş 1374 m, Vf. Rusca 1355 m).

    Munţii mai mici sunt: Druja (Vf. Druja 958 m), Masivul Brăianu (Vf. Brăianu Mare), Masivul Pleşa Jdioarei (623 m).

    Între zona montană şi cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea-Hăuzeşti.

    Dealurile cu înalţime între 200-400 m sunt: Frăgulii, Lăpugiului, Lugojului, Făgetului, Lipovei, Sacoşului, Silagiului

    Câmpiile care se întind în partea centrală şi vestică sunt cele de la: Gătaia, Vinga, câmpiile Arancăi şi Timişului.

    Altitudinile medii ale principalelor localităţi din Regiune, sunt prezentate în tabelul 1.1.2.1.

    Tab. 1.1.1.1. Altitudinile medii ale principalelor localităţi din Regiune

    Judeţul Localitatea Altitudinea (m) Nădlac 90 Arad 108 Lipova 130 Săvârşin 153 Chişineu Criş 351 Sebiş 431 Ineu 451 Brad 455 Gurahonţ 515

    Arad

    Hălmagiu 650 Bocşa 189 Moldova Nouă 200 Caransebeş 201 Reşiţa 260 Oţelu Roşu 500 Oraviţa 500 Anina 645

    Caraş-Severin

    Băile Herculane 1600 Municipiul Deva 187 Oraşul Simeria 201 Municipiul Brad 206 Municipiul Orăştie 210 Oraşul Călan 230 Municipiul Hunedoara 278 Oraşul Haţeg 310 Oraşul Geoagiu 321 Municipiul Petroşani 615 Oraşul Aninoasa 650 Oraşul Petrila 675 Municipiul Vulcan 680

    Hunedoara

    Municipiul Lupeni 700

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    4

    Oraşul Uricani 750 Jimbolia 82 Deta 89 Timişoara 90 Lugoj 125 Buziaş 128

    Timiş

    Făget 159 Cursuri de apă si lacurile naturale. Reţeaua hidrografică a regiunii este bogată şi complexă si cuprinde : râuri, lacuri

    alpine, bălţi, precum şi importante zăcăminte subterane (acvifere), ea este structurată în mai multe bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega, Timiş, Caraş, Cerna, Nera, fluviul Dunărea, Mureş, Jiul, Criş, Aranca, Strei

    Lacurile naturale situate in Regiunea Vest sunt: - iezerul Ţarcu, Pietrele Albe (lacuri glaciare în Munţii Ţarcu) - iezerul Mare şi Iezerul Mic (lacuri glaciare în Munţii Şurianu) - Ochiul Bei (în Munţii Aninei); - Lacul Dracului (lac carstic în Cheile Nerei); -Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara,

    Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; - Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng;

    iezerul Mare şi Iezerul Mic, - lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Niţchidorf, Cebza, Obad) formate în

    braţele părăsite şi parţial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timiş; - lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa

    freatică, din ploi. - lacurile relicte (cele de la Satchinez şi Becicherecu Mic) sunt resturi din mlaştinile

    care au acoperit o mare parte din câmpie ; Lacurile artificiale (Văliug, Breazova, Secu Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia,

    Deta, Diniaş, Urseni, Nădrag, Bazoşu Vechi, Partoş), au apărut in urma unei acţiunii de extragere a argilei.

    Lacurile de baraj sunt: Surduc, Giarmata, Satchinez, Mănăştur Lacurile antropice sunt: Porţile de Fier (pe Dunăre); Gozna, Breazova, Secu (pe

    râul Bârzava); Trei Ape (pe râul Timiş); Poiana Mărului (pe râul Bistra); Surduc (pe râul Bega); Herculane (pe râul Cerna); Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului, lacul de baraj de la Tauţ, două lacuri de la Oraviţa (Lacul Mare şi Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi şi Lacul Mare), Lacul Buhui, Lacul Mărghitaş.

    Clima.

    În Regiunea Vest predomina un climat moderat, cu influenţe mediteraneene. Pe teritoriul judeţului Arad sunt amplasate 5 staţii meteorologice care

    monitorizează parametrii meteorologici. În toate staţiile temperatura minimă absolută a fost mult mai scăzută decât cea din anul precedent, valoarea minimă absolută de -15,2 oC înregistrându-se la Gurahonţ în data de 17.02.2008. Temperaturile maxime absolute au fost mai scăzute decât în anul 2007, situându-se în jurul valorilor de 37-38 oC, iar cea mai mare valoare de 38,5 oC, s-a înregistrat la Arad în data de 15.08.2008. Pe teritoriul judeţului Arad predomină un climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice. În anul 2008 temperatura medie anuală s-a situat în intervalul 10,8 – 11,80 oC, ceea ce reprezintă valori uşor mai scăzute decât în anul 2007.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    5

    Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin clima este continental moderată, încadrându-se subtipului bănăţean, cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală ajunge în zona de deal şi câmpie de 10-11ºC iar in zona montană de 4-9ºC.

    Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe submediteraneene la sud de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin). Temperatura medie anuală a aerului în anul 2008 a avut valori cuprinse între 4,7 °C (staţia Parâng) şi 10,9 °C (staţia Deva), valori mai mici cu aproape 0,5°C faţă de anul 2007. Faţă de anul 2007 însă, putem vorbi de o vară cu temperaturi maxime mai scăzute cu 3-4°C în 2008, mai apropiate de cele ale anului 2006. Iarna 2008 a avut temperaturi mai scăzute cu 0,5 - 6,6 oC decât în aceeaşi perioadă a anului 2007 (-15,0°C la staţiile Parângşi Petroşani, -10,8 oC la staţia Ţebea şi -8,4 oC la staţia Deva), fără a atinge, însă, valorile extreme din anul 2006 (-23,4 oC). Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1000 - 1200 mm în zonele montane înalte.

    Judeţul Timiş este dominat de un climat temperat continental moderat, caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Temperatura medie anuală variază, în funcţie de altitudinea treptei de relief, între 100 şi 110 în zona de câmpie, 90 şi 100 oC în zona dealurilor joase, 80 şi 90 oC în zona dealurilor înalte, iar în zona montană între 40 şi 70 oC.

    Datele privind temperaturile medii, maxime şi minime absolute ale aerului, înregistrate la principalele staţii meteorologice din Regiunea Vest, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, sunt redate în Tabelul 1.1.4.1.

    Tab. 1.1.1.2. Temperaturile medii, maxime şi minime anuale din Regiunea Vest în anul 2008 Judeţ Staţia

    meteorologica Temp.

    medie anuală (oC)

    Temp. maximă absolută (oC)

    Temp. minimă absolută (oC)

    Arad 11,8 38,5 -12,1 Vărădia 10,8 36,8 -14,3 Gurahonţ 11,3 37,2 -15,2 Chişineu Criş 11,7 37,2 -14,6

    Arad

    Şiria 11,6 34,4 -12,2 Reşiţa 11,7 40.0 - 2007 -28,5 - 1947 Oraviţa 12,6 41.8 - 2007 -23.6 - 1942 Caransebeş 11,7 40.3 - 2007 -32,2 - 1929 Bozovici 10,0 41.8 - 2007 -30.8 - 1985 Moldova Nouă 13,0 44.0 - 2007 -23.7 - 1963 Băile Herculane 11,7 43.0 - 2007 -23.0- 1947 Semenic 4,7 29.4 - 2007 -24.5 - 1963

    Caraş-Severin

    Cuntu 5,3 29.5 - 2007 -25.4 - 1963

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    6

    Vf. Ţarcu 0,3 23,1 - 2007 -34.4 - 1979 Ţebea 10,3 35,1 -17,4 Deva 10,9 36,1 -14,7 Petroşani 8,9 34,6 -15,4 Hunedoara

    Parâng 4,7 24,3 -19,2 Banloc 12,2 38,8 -14,0 Jimbolia 12,2 39,4 -13,0 Lugoj 12,1 37,7 -13,0 Sânnicolau Mare 12,2 38,6 -12,4

    Timiş

    Timişoara 12,3 38,3 -11,8

    Precipitaţii atmosferice.

    Datele referitoare la nivelul precipitaţiilor din Regiunea Vest (tabel 1.1.1.3) evidenţiază faptul că în anul 2008 acestea au fost cantitativ inferioare anului 2007 (în aproape toate staţiile).

    Tab. 1.1.1.3. Precipitaţii atmosferice - cantităţi anuale, mm/m2

    Judeţ Staţia meteorologică Cantitate totală de

    precipitaţii Arad 560,7 Vărădia 822,3 Gurahonţ 779,4 Chişineu Criş 629,5

    Arad

    Şiria 780,0 Reşiţa 835,8 Oraviţa 895,3 Caransebeş 730, 8 Bozovici 576,8 Moldova Nouă 536,4 Băile Herculane 966,6 Semenic 1184,5 Cuntu 919,9

    Caraş-Severin

    Vf. Ţarcu 879,4 Ţebea 778,3 Deva 581,2 Petroşani 832,9 Hunedoara

    Parâng 1159,5 Banloc 511,0 Jimbolia 452,4 Lugoj 806,1 Sânnicolau Mare 506,6

    Timiş

    Timişoara 589,6

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    7

    Geologia

    Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul judeţului, este alcătuit din şisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) şi formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) În falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) s-au acumulat formaţiuni: tortoniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato – piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline. Cuvertura sedimentară este alcătuită din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene şi sarmato-pliocene.

    Fundamentul din Munţii Highiş este constituit din paragnaise, calcare şi dolomite cristaline cu intruziuni sin-orogene de roci granitoide.

    Depresiunea Zărand reprezintă un compartiment alungit pe direcţia est-vest, coborât tectonic în timpul neozoicului şi conturat ca unitate de sine stătătoare la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului.

    Un sistem de falii profunde, neogene delimitează compartimentul depresionar al Zărandului faţă de cristalinul din Masivul Highiş şi Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene.. Dealurile şi piemonturile ce se găsesc la baza Munților Codru-Moma, Găina, Zărand sunt alcătuite din roci sedimentare (marne,argile cenuşii, nisipuri uşor cimentate,etc.). Astăzi periferia acestor dealuri este marcată de argile, nisipuri variate, pietrişuri şi bolovănişuri depuse sub forma unor vaste conuri de dejecţie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu intercalaţii de soluri fosile.

    Fundamentul zonelor de câmpie a judeţului se compune din blocuri de şisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se află umplutura neogenă specifică depresiunii. Cuaternarul acoperă toată câmpia, inclusiv culoarele şi se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri, depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlaştină şi turbă.

    Aproape tot teritoriul judeţului Caraş-Severin aparţine ca structură geologică orogenului Carpaţilor Meridionali, constituit din două unităţi geotectonice: Autohtonul Danubian şi Cristalinul Getic care suportă cuverturi sedimentare.

    Autohtonul Danubian situat în partea sudică şi sud-estică a judeţului, suportă către partea superioară trei zone de sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Sviniţa şi zona Presacina.

    Cristalinul Getic se întâlneşte în zona nordică, centrală şi nord-estică a judeţului, fiind constituit din două serii cristaline: seria mezocatazonală de Semenic şi seria epizonală de Locva-Poiana Ruscăi.

    Zona Reşiţa - Moldova Nouă, orientată NNE-SSV, este constituită în special din calcare jurasice şi cretacic inferior, iar în carbonifer şi liaşic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magmatismul laramic, este reprezentat prin banatite – întâlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oraviţa, Ciclova, Ilidia, Sasca Montană şi Moldova Nouă.

    Grefate pe o mare diversitate de forme de relief, de roci parentale şi condiţii climatice, în judeţul Caraş Severin a evoluat o serie completă de soluri, de la cernoziom la soluri complete: Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri, Spodisoluri, Pelisoluri, Hidrisoluri, Histosoluri, Antrisoluri.

    În structurile geologice ale judeţul Timiş, se regăsesc depozite cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - până la cca 600 m adâncime - şi cele daciene în facies lacustru şi de mlaştină, care au favorizat formarea a

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    8

    numeroase straturi de lignit. Urmează formaţiunile ponţianului şi sarmaţianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului cristalin. Se exploatează zăcăminte de lignit, bazalt, argilă, mangan, nisip pentru sticlă, ţiţei şi gaze

    Drept consecinţă a alcătuirii petrografice a formaţiunilor de suprafaţă, pe teritoriul Timişoarei se produc şi fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos. 1.1.2. Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

    Temperaturile medii, maxime şi minime anuale din Regiunea Vest în anul 2008, sunt date tabelul 1.1.1.2. În general, temperaturile maxime erau cu 2-3 grade mai mici faţă de anul trecut, aşa că nu s-au înregistrat secete.

    Dar, ca urmare a precipitaţiilor sub formă de ploaie cu caracter de aversă, căzute în perioada 01.03.2008-11.03.2008 pe arii extinse în întreg judeţul Caraş-Severin, pe fondul saturaţiei solului din topirea zăpezilor, a precipitaţiilor anterioare şi a lipsei vegetaţiei, s-au format viituri, îndeosebi pe râul Bistra, pr. Rusca, râu Pogăniş, râul Bârzava, pr. Ciornovat, râul Caraş, pr. Ciclova depăşindu-se cotele de apărare. Apele Române prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin au monitorizat fenomenul pe toată perioada fiind gata pentru eventualele intervenţii în vederea limitării pe cât posibil a pagubelor şi supravegherea comportării lucrărilor de apărare.

    În perioada 18.05.2008 -19.05.2008 pe raza oraşului Băile Herculane şi comunei Mehadia au cauzat cantităţi importante de precipitaţii, acestea s-au concentrat într-un timp scurt fapt ce a determinat producerea unor scurgeri importante de pe versanţi şi ieşirea din albie a pârâului Valea Mare. Cantităţile maxime de apă căzute au fost : 72.0 l/mp la Băile Herculane şi 77.0 l/mp la Mehadia. La staţia hidrometrică Mehadia pe râul Belareca s-a înregistrat o creştere de la 89 cm în data de 18.05.2008 ora 18 la 103 cm în 19.05.2008 ora 6, nivelul fiind sub cota de atenţie (C.A.= 200 cm).

    1.2 Resurse naturale ale Regiunii Vest

    1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

    În Regiunea Vest întâlnim o mare varietate de resurse naturale precum şi activităţi

    productive legate de exploatare şi valorificare a acestora, care din păcate au condus la poluarea intensă a unor zone. Folosirea resurselor neregenerabile de tipul metalelor, mineralelor, asociată cu producerea deşeurilor, are un impact important asupra mediului şi asupra sănătăţii umane.

    În substratul judeţului Arad se găsesc importante rezerve de: roci de construcţie (pentru consolidarea drumurilor, pentru taluzare, lucrări de terasamente feroviare, etc.), minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:

    - granitele şi granodioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; -calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,

    Căprioara, Galşa; -andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa,

    Tălagiu, Aciuţa; - zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa şi Vărădia de Mureş; - zăcămintele de nisip cuarţifer şi pietriş şi roci vulcanice rulate, cantonate în

    depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale Mureşului. - structurile petroliere din câmpia Aradului, prin a căror exploatare se obţine ţiţei şi a

    gaze de sondă. - izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona

    Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    9

    - izvoarele minerale de la Moneasa, Lipova, Dezna (recunoscute pentru efectele lor medicale). De asemenea, mai există izvoare termale bicarbonate – sulfurate, în zona aferentă bazinului Crişurilor, izvoare carbogazoase feruginoase (Dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice (în zona Mureşului).

    În judeţul Caraş-Severin resursele naturale neregenerabile ale sunt: - minereuri (fier, fier-mangan, molibden, cupru, cupru sărac (banatită), minereuri

    auro-argentifere, minereuri polimetalice, - cărbuni (lignit, huilă de cocs, cărbune brun, huilă energetică, şist cărbunos, şist

    bituminos; - roci utile (rocă cu talc, rocă de azbest, feldspat, cuarţ, andezit de construcţie,

    granit ornamental, granit pentru construcţii, calcar ornamental, calcar industrial şi de construcţii granodiorit, marmură, cuarţit, argilă comună, argilă refractată, nisip industrial siderurgic şi metalurgic, nisip pentru materiale de construcţii, nisip şi pietriş, gnais, pegmatit cu mică, marnă.

    Cele mai importante resurse neregenarabile din judeţul Hunedoara sunt: - huila – în Depresiunea Petroşani, - cărbunele brun – exploatări istorice în Depresiunea Brad (la Ţebea); - piritele – în zonele Boiţa-Haţeg şi Deva; - minereurile complexe neferoase – din Munţii Metaliferi (cu exploatări istorice la

    Băiţa, Săcărâmb, Hondol, Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscă (Muncelul Mic) şi Munţii Zarand (Ciungani, Căzăneşti, Almaş Sălişte);

    - minereurile auro-argintifere –la Gurabarza, Săcărâmb, Brad, Certej; - zăcămintele de fier – la Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii, Ciungani – Căzăneşti; - travertinul – la Geoagiu, Cărpiniş, Bampotoc; - calcarul –la Crăciuneşti, Lăpugiu, Ardeu, Roşcani, Zlaşti şi Băniţa; - bauxita – la Ohaba-Ponor; - talcul – Lelese, Cerişor; - bentonita – la Gurasada, Dobra; - dolomita – Teliuc, Zlaşti; - gipsul – Călanu Mic; - nisipurile cuarţoase : Baru Mare şi Uricani; - marmura: Alun, Bunila; - andezitele şi dacitele: Deva, Băiţa, Crişcior, Ormindea şi Valea Arsului; - apele geotermale – Geoagiu-Băi, Vaţa, Călan-Băi; - apele minerale – Boholt, Băcia, Bampotoc, Chimindia; - dioxidul de carbon – Ocolişu Mare În Depresiunea Petroşani au fost închise total exploatările miniere Aninoasa, Valea

    de Brazi, Câmpu lui Neag, Petrila Sud, restul restrângându-şi activitatea (prin închiderea unor sectoare subterane şi/sau incinte de suprafaţă – în cazul exploatărilor miniere Lupeni, Vulcan, Uricani). De asemenea, a încetat activitatea de exploatare a dioxidului de carbon de la Ocolişu Mare şi la exploatările miniere de cărbune brun, minereuri de fier, minereuri complexe de neferoase – cuprifere, bauxită şi auro-argintifere.

    Resursele neregenerabile din judeţul Timiş sunt reprezentate de petrol şi gaze naturale, cărbuni, roci utile, substanţe nemetalifere (Luncani, Tomeşti).

    - argilele comune exploatate la Jimbolia, Cărpiniş, Biled, Timişoara, Şanoviţa-Lucareţ, Lugoj.

    - granodiorit (Jdioara), - andezit (Drinova, Coşteiul de Sus), - calcare şi calcare dolomitice (Tomeşti, Luncani, Baloşeşti, Jdioara, Nădrag), -

    zăcământ de marmură (Valea Topla, la Luncani); - pietriş şi nisip (din albiile râurilor Timiş, Bega, Mureş).

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    10

    - hidrocarburi lichide şi gazoase (la Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi); - zăcămintele de nisip cuarţos din zona Făgetului

    1.2.2. Resurse naturale regenerabile

    Resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, lemnul, biodiversitatea şi stocurile

    de peşte, se află sub o presiune puternică pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice se transformă în solicitări crescute de astfel de resurse. Necesarul de resurse creşte în mod evident, de aceea, prin exploatare continuă se pot depăşi posibilităţile de resurse ale mediului.

    În judeţul Arad principalele resurse naturale regenerabile sunt resursele de apă de suprafaţă şi subteran şi pădurile

    Resursa naturală de apă a judeţului constă în apele de suprafaţă din cele două bazine hidrografice: Mureş şi Crişul Alb şi în apele subterane cantonate, în principal, în conul aluvionar al Mureşului şi Crişului Alb.

    Suprafaţa ocupată de păduri este 177540,7 ha reprezentând 22,89% din suprafaţa totală a judeţului. Cele mai mari suprafeţe împădurite se găsesc în zonele de: munte 58,5% şi deal 32,7%; în zona de câmpie pădurile reprezintă doar 8,8% din suprafaţa împădurită. Speciile de arbori care predomină în judeţul Arad sunt cele de foioase (88%) şi răşinoase (12%).

    Cea mai importantă resursă regenerabilă din judeţul Caraş-Severin o constituie apa (de suprafaţă şi subterană). Râurile Timiş, Caraş, Cerna, Nera şi afluenţii lor, precum şi ai fluviului Dunărea, formează principalele artere hidrografice. Lacurile ocupă un loc important în hidrografia judeţului, cele mai însemnate find cele de origine carstică. Dintre lacurile antropice (de baraj) care sunt destinate producerii energiei electrice, alimentării cu apă a localităţilor etc, amintim lacurile de la Oraviţa (Lacul Mare şi Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi şi Lacul Mare), Lacul Buhui de la Anina, Lacul Mărghitaş, tot pe pârâul Buhui utilizat iniţial pentru o microcentrală. Lacuri cele mai importante rămân cele de pe Bârzava şi Timişul superior, având ca scop alimentarea cu apă a municipiului Reşiţa, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Crăinicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Bârzava sunt amenajate lacurile Gozna, Văliug şi Secu, iar pe cursul superior al Timişului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”.

    Resursele regenarabile ale judeţului Hunedoara le constituie: - râurile: Mureş, Jiu şi Criş cu principalii săi afluenţi (Strei, Râu Mare şi Cerna)

    contribuie substanţial la menţinerea rezervelor de apă ale aglomerărilor umane; - lacurile: Tăul Mare, Tăul Mic, Tăul Porţii, Bucura, Zănoaga, Tăul Negru, Judete,

    Slăveiul, Stânişoara, Ţapului, Galeşul (în Retezat); în Parâng – Gălcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, etc. şi în Şureanu – Iezerul Mare şi Iezerul Mic. Importante sunt şi lacurile antropice Cinciş şi Valea de Peşti.

    - solurile, de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri şi cernoziomuri se regăsesc pe văile râurilor, iar în depresiuni, pe terase şi pe dealurile piemontane se întâlnesc cernoziomuri, luvosoluri, pelisoluri şi preluvosoluri roşcate. În zona munţilor scunzi (până la 1000–1200m), se regăsesc solurile din clasele eutricambosoluri şi districambosoluri. Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în agricultură.

    - vegetaţie forestieră: păduri de conifere, păduri de foioase (făgete, păduri amestecate de fag şi gorun, cer, gârniţă), precum şi zăvoaie, ( pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite, arin, plop, etc.

    - fauna: cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: mamifere (ursul carpatin, cerbul, mistreţul, vulpea, lupul, capra neagră, iepurele) şi păsări, reptile şi amfibieni. Lacurile şi râurile abundă în speciile piscicole (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somn ş.a.).

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    11

    Resursele naturale regenerabile ale judeţului Timiş sunt: - râurile: Mureş, Bega, Bega-Veche, Aranca, precum şi afluenţii acestora: Bacin,

    Surduc, Niarad, Apa Mare; - apele de adâncime (necesare consumului public), precum şi apele hipotermale şi

    mezotermale; - lacurile: pe teritoriul orasului Timişoara, se găsesc şi numeroase lacuri, fie

    naturale(cum sunt cele de lânga colonia Kuntz, de lânga Giroc, Lacul Şerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moşnita, Mehala, Ştrandul Tineretului, etc.)

    - apele termominerale pentru cura balneară şi agrement din staţiunea Calacea, Timişoara, Sânnicolau Mare, Teremia Mare.

    - apele minerale carbogazoase sunt prezente la Buziaş, Sacu Mare, Pişchia, Fibiş; - apele de adâncime de la Timişoara, Arad, Oradea şi Satu Mare au un caracter

    termal, unele având şi săruri apele bicarbonate (de la 1 Mai, Felix şi Tinca); - izvoarele termale de la staţiunea Buziaş; Băile Calacea; - apele geotermale de la Lovrin; - lacurile cu apă caldă (peste 20 0C) şi minerală de la Româneşti şi la vulcanul

    noroios Forocici; - păduri, păşuni impădurite din preajma oraşului Făget; - păduri de gorun, păduri de fag, în amestec cu carpen, păduri de molid în amestec

    cu brad (în masivul Poiana Ruscăi).

    1.3. Date demografice şi organizarea administrativ teritorială

    Caracteristicile demografice (număr total populaţie, densitate, structura pe vârste), joacă un rol important în starea mediului. Consumul determină nevoia de resurse, bunuri şi servicii influenţând în mod direct presiunile care se exercită asupra mediului.

    Din punct de vedere administrativ teritoriul judeţul Arad se împarte astfel: un municipiu (Arad) şi 9 oraşe (Chişineu Criş, Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Ineu, Sebiş).

    Judeţul Caraş – Severin are două municipii (Reşiţa Caransebeş) şi oraş (Bocşa, Oraviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu, Anina, Herculane).

    Judeţul Hunedoara are 7 municipii (Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petroşani, Vulcan) şi 7 oraşe (Aninoasa Călan Geoagiu Haţeg Petrila Simeria Uricani).

    Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Timiş are 2 municipii (Timişoara şi Lugoj) şi 8 oraşe: Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Ciacova, Recaş şi Gătaia.

    Organizarea administrativă a Regiuniii Vest este dată în tabelul 1.2.3.1 Tab.1.3.1. Organizarea administrativă a Regiunii Vest

    Judeţ

    Suprafaţa totală km2

    Densitate populaţie loc/km2

    Nr. oraşe şi

    municipii

    Nr. municipii

    Nr. comune Nr. sate

    Arad 7754 59 10 1 68 270 Caraş - Severin 8520 38,1 8 2 69 287 Hunedoara 7062 66,3 14 7 55 457 Timiş 8697 77,4 10 2 87 313 Regiunea Vest 32034 60,2 42 12 279 1327

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    12

    În Regiunea Vest, în ultimii ani se poate observa o creştere a numărului de locuitori din municipii şi oraşe. În ceea ce priveşte spaţiul rural, acesta se caracterizează din punct de vedere demografic, printr-o densitate redusă a populaţiei, declin demografic datorat migraţiei şi îmbătrânirii populaţiei, rata mortalităţii relativ ridicată şi o capacitate scăzută de reînnoire demografică. O altă cauză este şi numărul mare de persoane care au plecat la muncă în străinătate, în special în Italia sau Spania. Acest lucru cel mai bine se observă în judeţul Hunedoara, unde doar din Petroşani au plecat în străinătate peste 30.000 de persoane având ca drept consecinţă diminuarea numărului de şomeri din zonă.

    Tab. 1.3.2. Repartiţia populaţiei din Regiunea Vest (date din Breviar Regiunea Vest 2009)

    Judeţ Nr.total de persoane

    Sex masculin

    Sex feminin

    Urban (ambele sexe)

    Rural (ambele sexe)

    Arad 457713 220355 237358 253437 204276 Caraş - Severin 327579 159654 167925 184693 142886 Hunedoara 472284 229400 242884 362732 109552 Timiş 666866 319587 347279 418541 248325

    La nivelul Regiunea Vest locuiesc 1.924.442 de persoane, din care în mediul urban locuiesc 1.219.403 persoane, ceea ce reprezintă 63,3%, iar în mediul rural locuiesc 705.039 persoane, ceea ce reprezintă 36,7%.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    13

    CAPITOLUL 2. ATMOSFERA

    Atmosfera, cuvânt de origine greacă (athmos = aer şi spherein = sferă, înveliş), denumeste învelişul gazos, de aer, al Pământului. Atmosfera planetei noastre este practic gazoasă, conţinând însă şi urme de substanţe solide, prezente în stare fin divizată. Ea conţine azot (sau nitrogen) bimolecular - N2 în proporţie de aproape 4/5 (78,2 % volume), oxigen bimolecular - O2 (20,5 % volume), argon - Ar (0,92 % volume), bioxid de carbon - CO2 (0,03 % volume), ozon, oxigen trimolecular - O3 şi alte gaze, praf, fum, particule în suspensie, etc. Atmosfera este un înveliş subţire (aproximativ 1000 km), alcătuită din mai multe straturi distincte, diferite prin compoziţie şi temperatură:

    • Troposfera: situată între 0 şi 15 km, cu o descreştere a temperaturii până la –60o C. La nivelul acestui strat are loc cea mai mare parte a fenomenelor meteorologice. În general, dispersia poluanţilor are loc în stratul de jos al troposferei, numit stratul limită planetarsituat între 0 şi 3 km altitudine;

    • Stratosfera: situată între 15 şi 50 km altitudine cu o creştere a temperaturii până la 0oC. La nivelul acestui strat, între 25 şi 30 km, ozonul are concentraţia maximă ;

    • Mezosfera: între 50 şi 85 km, cu o descreştere a temperaturii care ajun ge până la –100oC;

    • Termosfera : de la 85 km în sus, temperatura creşte în permanenţă până la 1000oC.

    Fenomenele de poluare atmosferică care ne interesează au loc aproape exclusiv în troposferă şi, în mod deosebit, în stratul limită al acesteia.

    Un aer curat este o componentă esenţială a unei vieţi de înaltă calitate. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr.731/2004,

    descrie situaţia până în prezent în ceea ce priveşte calitatea aerului în România, precum şi obiectivele de urmărit în vederea îmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului ambiental până în anul 2013. Strategia este structurată pentru două perioade de timp:

    - 2004 – 2006: perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană; - 2007 – 2013: perioada în care România este deja stat membru al UE.

    Obiectivele principale ale strategiei sunt următoarele: 1. menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 2. îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 3.adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier; 4.îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu. Principalii poluanţi atmosferici sunt următorii :

    - Compuşii acidifianţi: oxizii de sulf şi de azot - Compuşii oxidanţi: dioxid de azot, ozon - Compuşii din particule: particule de tip PM10 şi PM2,5 - Compuşii organici: COVNM cu impact asupra păturii de ozon sau direct asupra

    sănătăţii umane, cum ar fi benzenul - Compuşii contaminanţi: metale grele, anumiţi compuşi organici, compuşi azotaţi

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    14

    - Compuşii cu efecte la nivelul planetei: gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, în principal, dar şi ozon, protoxid de azot, metan, anumiţi compuşi halogenaţi) sau care au impact asupra stratului de ozon (clorofluorocarburi, hidroclorofluorocarburi).

    În continuare, aceştia vor fi analizaţi din punct de vedere al prezenţei lor în aer ca emisii şi ca şi constituenţi ai aerului înconjurător, din datele furnizate de agenţiile locale pentru protecţia mediului din regiunea Vest: APM. Arad, APM. Caras Severin, APM. Hunedoara şi APM Timiş. 2.1. EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI 2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant Poluanţii cu efect acidifiant sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul. Acidifierea este fenomenul ce apare ca urmare a faptului că aceşti poluanţi atmosferici sunt transformaţi în substanţe cu caracter acid, sub influenţa umidităţii din aer şi a luminii solare, ceea ce determină scăderea pH-lui depunerilor atmosferice, a solului. Produşii reacţiilor mai sus amintite au efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole. Pe lângă aceasta, oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea fenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic. Problematica acidifierii atmosferei este reglementată la nivel internaţional în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. Acesta impune reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic prin limitarea plafoanelor naţionale de emisii ale unora dintre poluanţi. Protocolul a fost adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 şi a fost ratificat de ţara noastră prin Legea nr.271/23.06.2003. Ulterior a fost emisă HG nr.1879/2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, privind plafoanele de emisie ale acestor poluanţi care transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici. România are obligaţia să respecte plafoanele naţionale de emisie în anul 2010. Calculul cantităţilor emise de poluanţi s-a realizat în conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 524/2000, utilizând aplicaţia CORINVENT şi metodologia CORINAIR. Emisii de dioxid de sulf

    Dioxidul de sulf provine în mare măsură din sectorul energetic. Arderile combustibililor fosili, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, (judeţele Caras Severin şi Hunedoara) industria alimentară, etc, contribuie la emisiile de SO2. O altă sursă importantă de poluare o constituie instalaţiile mici de ardere din zonele rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se adaugă arderile din industria de prelucrare. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, comparativ cu anul 1990, considerat ca an de referinţă. Din totalul emisiilor pe regiune, 75% provin din judeţul HD unde este concentrată industrie metalurgică şi de prelucrare, pe lângă cea energetică.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    15

    Tab. 2.1.1.1. Emisii anuale de SO2 (t/an)

    Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    AR 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11666 10981

    8635,095 CS 20400 20076 19400 19972 19857 19832 19517 2951 874,4114 HD 62800 403300 154400 79900 54100 43400 41600 45600 39687,27 TM 10900 8610 9246 4373 3973 3333 3900 3550 3686,876 Regiunea Vest

    109936 447932 194756 118354 91239 78398 76683 63052 52883,65

    0

    100000

    200000

    300000

    400000

    500000

    tone

    /an

    2000 2002 2004 2006 2008

    Emisii dioxid de sulf

    16%2%

    75%

    7%AR

    CS

    HD

    TM

    Fig. 2.1.1.1. Evoluţia emisiilor de SO2 Fig. 2.1.1.2. Contribuţia judeţelor la emisiile de SO2 - 2008

    Pe baza calculelor efectuate cu modelul CORINVENT, după realizarea inventarului de emisii pe anul 2008, s-au centralizat datele respective la nivelul regiunii. Activităţile sunt clasificate pe grupe pe baza codurilor SNAP.

    Tab. 2.1.1.2. Emisii totale de SO2 în Regiunea Vest (t/2008)

    Grupa Activitate SO2 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 49573,627 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 893,142 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 967,153 GRUPA 4 Procese de producţie 1,248 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 1401,963 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 46,242 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,227 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. GRUPA11 Alte surse 0,043 TOTAL 52883,647 Ponderea grupelor de activităţi la totalul emisiilor de SO2 este redată în tabelul 2.1.1.2. Începând din anul 2001, cantităţile de emisii de SO2 sunt în descreştere, motivaţia fiind restrângerea activităţilor industriale. Grupa 1: Arderi în energii şi industrii de

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    16

    transformare contribuie cu 90% la emisiile de SO2 în 2007. In 2008 acest procent a crescut la 93,7%. Emisii de oxizi de azot (NOx)

    Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de arderile energetice, industriile de transformare şi traficul rutier. Pentru anul 2008, la nivelul regiunii, principala contribuţie o are judeţul HD, cu 53,5%, procent mai mic decât cel din 2007. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere, la nivel naţional, a emisiilor de oxizi de azot cu 20%, comparativ cu nivelul de emisii al anului 1990, considerat ca an de referinţă.

    Tab.2.1.1.3. Emisii anuale de NOx (t/an)

    Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    Arad 6893 6075 3710 7514 10013 4839 5806 1001

    4811,345 Caras Severin 5984 3275 3756 4336 3884 3951 3353

    2297 2432,754

    Hunedoara 707300 488300 151400 91000 14800 14800 14200 15826 13523,96 Timiş 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967 3358 4500,939

    Regiunea Vest

    725297 500770 163015 104141 30077 24910 26326 22482 25269

    0100000200000300000400000500000600000700000800000

    tone/an

    2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    Emisii oxizi de azot

    19%

    9%

    53%

    19%ARCSHDTM

    Fig. 2.1.1.3. Evoluţia emisiilor de NOx Fig. 2.1.1.4. Contribuţia judeţelor la emisiile de NOx – 2008

    Tab.2.1.1.4. Emisii totale de NOx în Regiunea Vest (t/2008)

    Grupa Activitate NOx GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 12002,416 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 1866,835 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 2053,861 GRUPA 4 Procese de producţie 39,694

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    17

    GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 0,834 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 2,548 GRUPA 7 Transport rutier 8602,569 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 664,244 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 5,603

    GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 30,204 GRUPA 11 Altele 0,189 TOTAL 25269,007

    Aportul principal la aceste emisii îl au grupele de activiţăţi1 şi 7. Grupa 1: Arderi în

    energii şi industrii de transformare a scăzut ca pondere în 2008 faţă de 2007 , de la 59,8% la 47,5%, iar grupa 7: Transport rutier s-a dublat ca pondere: de la 14% la 34%.

    Emisii anuale de amoniac (NH3)

    Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de amoniac

    cu 30% comparativ cu nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă. Principala sursă de poluare cu amoniac o constituie agricultura, mai ales prin

    depozitarea şi fermentarea dejecţiilor provenite de la animale. In cadrul procesului de fabricatie a amoniacului se produc şi emisii nedorite. In judeţul Arad acest fenomen s-a întâlnit la SC Archim SA, dar operatorul nu mai funcţionează. De asemenea, managementul defectuos al deşeurilor, în anumite condiţii de umiditate şi temperatură, constituie o sursă de emisii de amoniac. Tab. 2.1.1.5. Emisii anuale de NH3 (t/an) Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    Arad 4625 4953 5055 5261 4795

    4798,557

    Caras Severin 3042 3712 3789 5951 5236 5805 5349

    3851 3894,842

    Hunedoara 593000 661400 3400 900 500 1000 801 4962 4585,617

    Timiş 6270 5020 4864 9295 4834 5179 5238 6295 6408,569

    Regiunea Vest

    20771 15523 17039 16659 19903 19687,59

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    18

    05000

    10000150002000025000

    tone/an

    2003 2004 2005 2006 2007 2008

    Emisii amoniac

    25%

    20%23%

    32% ARCSHDTM

    Fig. 2.1.1.5. Evoluţia emisiilor de NH3 Fig. 2.1.1.6. Contribuţia judeţelor la emisiile de NH3 – 2008 Tab.2.1.1.6. Emisii totale de NH3 în Regiunea Vest (t/2008) Grupa Activitate NH3 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 0,385 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 110,581 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 0,809 GRUPA 4 Procese de producţie GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,087 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 1512,740 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 18062,938 GRUPA 11 Alte surse 0,043 TOTAL 19687,583 Faţă de anul 2007 se înregistrează o uşoară scădere a nivelului emisiilor de amoniac, dar tendinţa crescătoare ce începe din anul 2004 se menţine. Cauza poate consta în defectuoasa gospodărire a dejecţiilor din agricultură şi a deşeurilor. Ponderea grupei 10 de activităţi: Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite, de 91%, se menţine în ultimii ani analizaţi. 2.1.2. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici

    Compuşii organici volatili nemetanici influenţează valoarea concentraţiei de ozon troposferic, dăunător pentru sănătatea umană şi vegetaţie. Alături de NOx, aceştia sunt substanţe precursoare ale ozonului la nivelul solului. Sursele principale ale emisiilor de compuşi organici volatili sunt: utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi folosirea benzinei şi motorinei, depozitarea carburanţilor şi distribuţia acestora de la terminale la staţiile de benzină. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 presupune o reducere a emisiilor de compuşi organici volatili cu 15% faţă de nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    19

    Tab.2.1.2.1. Emisii anuale de COV nemetanici (t/an)

    Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    Arad 12380 5137 3471 14974 14419 7804 8157 5563

    7646,447

    Caras Severin 9450 8450 7880 7440 13720 23620 23690 15895 16558,92

    Hunedoara 7000 5200 5100 10110 12445 7733,929

    Timiş 30200 1450 1416 4032 2076 2509 3906 4075 5489,381

    Regiunea Vest 33446 35415 39033 45863 37978 37428,68

    01000020000300004000050000

    tone

    /an

    2003 2004 2005 2006 2007 2008

    Emisii compuşi organici volatili nemetanici

    20%

    44%

    21%

    15%ARCSHDTM

    Fig. 2.1.2.1.. Evoluţia emisiilor de COVNM Fig.2.1.2.2. Contribuţia judeţelor la emisiile de COVNM – 2008 Tab.2.1.2.2. Emisii totale de COV nemetanici în Regiunea Vest (t/2008) Grupa Activitate COVNM GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 1538,783 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 6864,827 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 324,726 GRUPA 4 Procese de producţie 374,675 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 1008,438 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 5516,251 GRUPA 7 Transport rutier 6957,238 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 109,256 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 36,635 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 74,759 GRUPA 11 Alte surse 14623,085 TOTAL 37428,679 Cantitatea anuală de emisii este în uşoară descreştere.

    2.1.3. Emisii de metale grele Legea nr. 271/2003 ratifică şi protocoalele Covenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi care au fost adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 referitoare la poluanţi organici persistenţi (POPs) şi metale grele (Hg, Cd şi Pb).

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    20

    Anul de referinţă pentru reducerea emisiilor totale de POPs şi metale grele este 1989.

    Metalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi şi compuşii lor care sunt stabili, au o densitate mai mare de 4,5 g/m3. Printre acestea, plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice.

    Mercurul se utilizează la fabricarea bateriilor, a echipamentelor de măsură şi control, a aparatelor electrice, a becurilor electrice, în industria farmaceutică, în domeniul dentar. Dintre procesele de recuperare, distrugere, reciclare, în urma incinerării ajung cele mai mari cantităţi de mercur în aerul ambiental.

    Cadmiul provine din activitatea :Instalaţii de ardere neindustriale şi, mai ales 62%, din Arderi in industria de prelucrare.

    Emisiile acestor metale sunt transportate, prin intermediul pulberilor, ele putând deteriora ecosistemele de importanţă economică şi ecologică sau având efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, în urma bioacumulării.

    Sursa poluării cu metale grele o constituie arderile în industria de prelucrare : Pb în proporţie de 44,8%, Cd în proporţie de 83,8% în 2007 şi 62,3% în 2008, iar Hg -75,8% în 2007 şi 79,5% în 2008. Tab. 2.1.3.1. Emisiile totale de mercur şi cadmiu în Regiunea Vest (kg/an)-2008

    Grupa Activitate Mercur Cadmiu GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 52,440 1,516 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 14,280 18,039 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 298,166 52,937 GRUPA 4 Procese de producţie 0,0486 0,973

    GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

    GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 4,118 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,103 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 10,257 7,260 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite Grupa 11 Alte surse TOTAL 375,193 84,956

    Tab.2.1.3.2 Evoluţia emisiilor de cadmiu şi mercur, kg/an

    Judeţul 2004 2005 2006 2007 2008

    Arad 76,25 91,01 95,06 79,26 67,39

    Caras Severin 97,79 97,24 585,12 89,00 31,83

    Hunedoara 818,35 241,18 315,23 398,24 342,17

    Timiş 44,51 23,41 30,51 26,21 18,73

    Regiunea Vest 1036,9 452,84 1025,92 592,71 460,12

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    21

    0

    200

    400

    600

    800

    1000

    1200

    kg/a

    n

    2004 2005 2006 2007 2008

    Emisii cadmiu şi mercur

    Fig. 2.1.3.1. Evoluţia emisiilor de cadmiu şi mercur

    2.1.4. Emisii de plumb

    Tab. 2.1.4.1. Emisiile totale de plumb în Regiunea Vest (kg/an)-2008

    Grupa Activitate Plumb GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 12,182 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 153,006 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1910,733 GRUPA 4 Procese de producţie 243,395

    GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

    GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 6378,594 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,002 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 83,567 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite Grupa 11 Alte surse TOTAL 8781,489

    În proporţie de 72,6% cantitea de Pb din atmosferă provine din transportul rutier.

    Următoarea activitate cu pondere în emisia de plumb în atmosferă o constituie arderile in industria de prelucrare, cu 21,75%.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    22

    Tab.2.1.4.1 Evoluţia emisiilor de plumb, kg/an

    Judeţul 2004 2005 2006 2007 2008

    Arad 35412,65 95,56 96,66 64,33 56,15

    Caras Severin 18303,28 18302,36 4133,39 9293,39

    6155,25

    Hunedoara 7546,49 7035,94 3383,91 2697,17 2122,56

    Timiş 223,82 97,25 432,22 387,33 447,52

    Regiunea Vest

    61486,24 25531,11 8046,18 12442,22 8781,48

    Emisiile de plumb scad pe măsura folosirii pe scară tot mai largă a benzinei fără plumb, ceea ce şi rezultă din analiza evoluţiei acestor emisii pe perioada 2004 – 2008.

    0

    10000

    20000

    30000

    40000

    50000

    60000

    70000

    kg/a

    n

    2004 2005 2006 2007 2008

    Emisii plumb

    Fig. 2.1.4.1. Evoluţia emisiilor de plumb

    La nivelul regiunii Vest, în anul 2008 emisiile de plumb în atmosferă au scăzut faţă de 2007 cu aproximativ 30%.

    Figura următoare indică contribuţia celor 4 judeţe ale regiunii Vest la emisiile de plumb ale anului 2008.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    23

    1%

    70%

    24%

    5%

    ARCSHDTM

    Fig.2.1.4.2. Contribuţia judeţelor la emisiile de plumb – 2008 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

    Poluanţii organici persistenţi (POP) sunt substanţe organice care prezintă caracteristici toxice, au capacitatea crescută de bioacumulare în tesuturile grase, fiind liposolubile. Pot avea efecte negative importante asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, atât în apropierea sursei, cât şi la distanţe mari. Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice (HAP), hidrocarburile policlorurate bifenilice (PCB) şi dioxina.

    Prin Legea nr. 261/2004, în România s-a ratificat Convenţia de la Stockholm care se ocupă de calitatea mediului şi a sănătăţii umane în contextul existenţei poluanţilor organici persistenţi. Aceştia rezistă degradării în condiţii naturale indiferent de mediul în care se află (atmosferă, apă) şi au timp de înjumătăţire de la câteva zile în aer, la mai multe luni în sol. Tab. 2.1.5.1. Emisiile totale de POP în Regiunea Vest -2008

    Grupa Activitate HAP (Mg) PCB (kg) Dioxina (g)

    GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 1,01971E-05 8,99179E-08 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1062,443348 GRUPA 4 Procese de producţie 0,006903784 1,553578

    GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

    GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 2,53024E-05 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,0013624 0,065790112 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    24

    Grupa 11 Alte surse TOTAL 0,006939284 0,0013624 1064,06271

    Dioxina a provine mai ales din arderile în industria de prelucrare – 99,9% . Evoluţia cantitaţilor de dioxină în regiune este indicată în tabelul 2.1.5.1 Tab.2.1.5.2. Evoluţia emisiilor de dioxină, (g/an) Judeţul 2005 2006 2007 2008 Arad 0,479 13,707 1297,984 1046,507 Caras Severin 1,377 1,295 2,297 1,068 Hunedoara 0,773 0,801 0,589 0,485 Timiş 19,864 20,174 2,072 16,002 Regiunea Vest 22,493 35,977 1302,942 1064,062

    2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

    PAH–rile sunt emise în proporţie de, practic, 100% în procesele de productie. Contribuţii infime au şi grupele de activităţi :Instalaţii de ardere neindustriale şi Alte surse mobile şi utilaje. Arderea incompletă a combustibililor solizi duce la degajarea de HAP. De asemenea, procesele din metalurgia feroasă, de la fabricarea aluminiului pot produce HAP. In gazele de eşapament ale autovehiculelor alimentate cu benzină se găsesc, de asemenea.. Sunt extraordinar de persistenţi, se descompun fotochimic, chimic şi biologic în perioade foarte lungi de timp (ani de zile). Aceasta le oferă posibilitatea de transportare la distanţe mari, sub formă gazoasă şi aerosoli.

    Tab.2.1.6. Evoluţia emisiilor de HAP (kg/an)

    Judeţul 2005 2006 2007 2008

    Arad 7,370 4,506 0,055 0,055

    Caras Severin 8,407 2,788 8,449 2,170

    Hunedoara 2,436 2,232 5,624 4,713

    Timiş 0,0 0,0 0,0 0,0

    2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

    Această clasă de compuşi (PCB) derivă din bifenil şi conţine orice substanţă chimică care conţine molecula de bifenil cu diferite grade de substituţie cu clor(posibil până la 10 atomi de clor). În funcţie de numărul atomilor de clor din moleculă, diferă stabilitatea şi starea de agregare. Clasa este constituită din peste 200 de compuşi. Au proprietăţi speciale în ceea ce priveşte conductivitatea, care este redusă, reacţionează greu cu solvenţii organici, acizii şi bazele. PCB sunt utilizaţi la fabricarea transformatorilor electrici cu rol de lichid izolant şi de răcire, a diferitelor tipuri de condensatori. Sunt folosiţi ca fluide de transfer de căldură, lubrifianţi, etc. Utilizările deschise ale uleiurilor cu PCB nu mai sunt acceptate în statele membre ale UE începând din 1973.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    25

    Principala sursă de poluare cu PCB, în regiunea Vest, este tratarea şi depozitarea deşeurilor . În ultimii ani , numai în judeţul HD au fost înregistrate emisii de PCB.

    Tab.2.1.7. Evoluţia emisiilor de PCB (kg/an)

    Judeţul 2005 2006 2007 2008

    Arad 0 0 0 0

    Caras Severin 0,0015 1,52x10-9 0 0

    Hunedoara 0,0027 0,0026 0,0053 0,0013

    Timiş 0,0026 0,0047 0 0

    Tendinţa descrescătoare a emisiilor de PCB este evidentă: în anul 2008 acestea s-au diminuat faţă de 2007 cu 24,5%. 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

    Hexaclorbenzenul (HCB) este un compus obţinut din benzen, prin substituirea atomilor de hidrogen cu clor. Este foarte stabil din punct de vedere chimic, rezistent la biodegradare, în consecinţă persistă îndelungat în factorii de mediu. În aer, remanenţa sa este până la 6 ani, în apă se adiţionează la sedimente şi suspensii, iar în sol, în apa freatică poate exista până la 10 ani. De asemenea, se acumulează în organismele vii.

    Este utilizat ca fungicid în agricultură, aceasta este una dintre sursele principale de emisie. Alte utilizări sunt: incinerarea deşeurilor, topitorii de metale neferoase, producerea cimentului, arderea combustibililor, etc.

    Tab.2.1.8.1. Emisii de HCB (kg/an)

    Judeţul 2008

    Arad 40,24

    Caras Severin 0

    Hunedoara 0

    Timiş 0,69

    Tab. 2.1.8.2. Emisiile totale de HCB în Regiunea Vest -2008

    Grupa Activitate GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 40,934265 GRUPA 4 Procese de producţie

    GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

    GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    26

    GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite Grupa 11 Alte surse TOTAL 40,934265

    2.2. Calitatea aerului ambiental În decursul anului 2008 s-a generalizat monitorizarea automată a calităţii aerului în toată ţara, inclusiv în cele 4 judeţe ale regiunii Vest. Aceasta se încadrează în procesul de transpunere a legislaţiei europene în România în ceea ce priveşte gestionarea calităţii aerului înconjurător. În consecinţă, poluanţii monotorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia europeană, iar prin OM nr.592/2002 se impun valorile limită (VL), stabilite în aşa fel încât să se prevină şi să se poată reduce efectele negative ale poluării aerului asupra sănătăţii umane şi a mediului. Staţiile sunt prevăzute cu senzori meteorologici pentru înregistrarea acelor parametri meteorologici care influenţează dispersia poluanţilor şi ajută la explicarea anumitor fenomene de poluare.

    Staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului din regiunea Vest, care fac parte din reţeaua naţională, sunt următoarele:

    Judeţul Arad: - Staţie de trafic /industrie– staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu

    trafic intens; - Staţie de fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta

    Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială

    Judeţul Caras Severin: - Staţia CS1- amplasată în municipiul Reşiţa – staţie de tip industrial 1, - Staţia CS2 - amplasată în oraşul Oţelu Roşu - staţie de tip industrial 1, - Staţia EM2 - amplasată pe muntele Semenic - staţie de tip EMEP, nepusă în

    funcţiune în cursul anului 2008. Judeţul Hunedoara

    - Staţia HD 1- staţie fond urban – Deva str. Carpaţi - Staţia HD 2 - staţie fond industrial 1– Deva, Calea Zarandului; - Staţia HD3 - staţie fond industrial 1- Hunedoara, str.Bicicliştilor; - Staţia HD4 - staţie fond industrial 1- Călan, str.Furnalistului

    Judeţul Timiş - 2 Staţii de trafic – amplasate în două zone de trafic greu, respectiv TM1

    – Calea Şagului şi TM 5 - Calea Aradului. - Staţie industrială TM 4 – amplasată în apropierea zonei industriale din

    - sud-estul aglomerării Timişoara, pe str. Astrelor. - Staţie de fond urban TM2 - amplasată în zona centrală a oraşului, în

    - Piaţa Libertăţii, la distanţă de surse de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană

    - Staţie de fond suburban TM 3 – amplasată în localitatea Carani. Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p – xilen ) şi parametrii meteo.

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    27

    Poluanţii monitorizaţi în staţiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO,O3, PM10 automat (light scattering), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen),parametrii meteo. Poluanţii monitorizaţi în staţiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili ( benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen). - Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen) şi parametrii meteo. În tabelul următor se redă situaţia centralizată privind numărul de analize, captura de date brute şi validate din staţiile automate de monitorizare din regiunea Vest. Tab.2.2.1. Situaţia centralizată a capturii datelor de la staţiile de monitorizare automată

    Date brute/an

    Date validate/an Punct de prelevare

    Tipul staţiei

    Tip poluanţi analizaţi

    Nr. analize

    Captură date%

    Nr. analize

    Captură date%

    AR1 Pasaj

    MIcalaca

    Trafic/ind NO2 SO2 CO

    PM10 COV Ozon

    4586 1327 4730 3539

    0 4655

    74,72 90,35 86,43 75,37

    0,00 76,01

    4017 1286 4114 3255

    0 4187

    67,98 87,70 79,71 62,91

    0,00 70,97

    AR2 Str. Fluieraş

    nr.10

    Fond urban

    NO2 SO2 CO

    PM10 Ozon PM 2,5

    6483 8142 8284 7225 7958

    537

    78,32 90,51 92,06 87,45 88,57 72,50

    5201 6518 7870 6914 6495

    537

    59,17 74,19 89,55 85,90 73,94 72,10

    HD – 1 Deva,

    str. Carpaţi

    fond urban

    NOx/NO2 SO2 CO O3

    PM10 COV Pb

    7038 6197 6506 6926 6380 3535

    0

    80,1 70,5 74,0 78,8 72,6 40,2

    0

    2341 3498 5716 4859 5323 1174

    0

    26,6 39,8 65,0 55,3 60,5 13,3

    0

    HD - 2 Deva, Calea Zarandului

    fond industrial

    NOx/NO2 SO2 CO O3

    PM10 Pb

    7616 7902 7902 6947 7917

    0

    86,7 89,9 89,9 79,0 90,1

    0

    6263 7492 6909 3005 7396

    0

    71,3 85,2 78,6 34,2 84,1

    0

    HD-3 Hunedoara,

    str.Bicicliştilor

    fond industrial

    NOx/NO2 SO2 CO O3

    PM10 Pb

    6870 7035 7125 7105 6249

    0

    78,2 80,0 81,1 80,8 71,1

    0

    3833 4837 5993 5286 5623

    0

    43,6 55,0 68,2 60,1 64,0

    0

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    28

    HD-4 Călan,

    str.Furnalistului

    fond industrial

    NOx/NO2 SO2 CO O3

    PM10 Pb

    8107 8169 6023 8150 7484

    0

    92,2 92,9 68,5 92,7 85,2

    0

    7693 6630 4887 7015 7076

    0

    87,5 75,4 55,6 79,8 80,5

    0

    TM1 Calea Şagului

    trafic NOx/NO2 SO2 CO

    PM10 COV- Benzen

    3767 4127 4113 3874 2202

    42,89 46,85 46,82 44,14 24,92

    2386 3182 2935 3304 134

    27,34 34.99 33,46 37,66 1,50

    TM2 P-ţa Libertăţii

    fond urban

    NOx/NO2 SO2 CO

    PM10 Ozon

    COV- Benzen

    4746 4734 4662 4585 3398 3958

    54,08 53,93 53,13 53,44 24,05 44,86

    3702 4262 3376 4390 2689 514

    42,18 48,43 38,33 50,08 30,44 5,75

    TM3 Carani

    fond suburban

    NOx/NO2 SO2 CO

    PM10 Ozon

    COV- Benzen

    3110 3387 3393 3054 3139 3273

    35,52 38,68 38,73 34,88 50,47 37,38

    2395 2776 2981 3025 2480 822

    27,37 31,79 34,09 34,57 28,27 9,29

    TM4 Str. I. Bulbuca

    Industrial NOx/NO2 SO2 CO

    PM10 Ozon

    COV- Benzen

    2620 2478 1044 2445 1728 2662

    29,63 28,05 11,7

    27,57 19,42 30,11

    1814 1965 831

    2439 1343 1181

    20,53 22,28 9,30

    27,50 15,10 13,31

    TM5 Calea Aradului

    trafic NOx/NO2 SO2 CO

    PM10 COV- Benzen

    1387 3229 2776 2965 3242

    28,92 36,94 18,79 33,73 36,89

    663 2974 2331 2637

    0

    7,48 34,03 26,68 30,02

    0

    Aceeaşi situaţie pentru staţiile din judeţul CS este următoarea: Tab.2.2.2. Situaţia capturrii datelor prelevate de la staţiile de monitorizare tip industrial 1 din judeţul CS

    Captura de date (%) Staţia automată Brute Validate

    Total date validate Observaţii

    CS1 – Reşiţa NO2

    76,90 48,50 4260 Date

    validate pe 1 h

    CS1 – Reşiţa SO2

    61,20 41,40 159 Date

    validate pe 24 h

    CS1 – Reşiţa PM10

    81,10 53,00 194 Date

    validate pe 24 h

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    29

    CS1 – Reşiţa

    CO 60,90 46,40 178

    CS2 – Oţelu Roşu

    NO2 54,90 44,10 3881

    Date validate pe

    1 h CS2 –

    Oţelu Roşu SO2

    51,60 42,60 163 Date

    validate pe 24 h

    CS2 – Oţelu Roşu

    PM10 50,50 37,90 139

    Date validate pe

    24 h CS2 –

    Oţelu Roşu CO

    22,60 19,50 72

    La majoritatea staţiilor captura de date a fost insuficientă, mult sub valorile impuse de legislaţia în vigoare, pentru ca interpretarea lor să se facă corect, coerent şi complet. Cauza principală constă în faptul că staţiile nu funcţioneaza corespunzător, chiar dacă personalul care se ocupă de ele este bine instruit şi conştiincios.

    În regiunea Vest au continuat şi măsurătorile care au la bază metodele specificate în STAS 12574/87, metode bazate pe absorbţia poluanţilor în soluţii caracteristice, ulterior analizate spectrofotometric.

    Analizoare automate pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatură cu reţeaua de monitorizare recent înfiinţată, există în următoarele laboratoare:

    - A.P.M. Arad – ozon; - A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 (şi NH3) ; - A.P.M. Hunedoara – PM10; - A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10. Reţeua de monitorizare a calităţii aerului care funcţionează şi furnizează datele în

    Regiunea Vest este compusă, în prezent, din următoarele staţii şi puncte de prelevare permanente:

    - judeţul Arad : 2 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile. - judeţul Caraş Severin : 4 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru SO2, NOx, O3 (Ord.592/2002) 1 analizor automat NH3 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). 13 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) - judeţul Hunedoara : 9 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 12 puncte prelevare pulberi in suspensie ( STAS 12574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002).

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    30

    - judeţul Timiş : 2 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 2 prelevatoare PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile. Din cauze tehnice acestea nu au funcţionat permanent. În tabelul 2.2.3. sunt centralizate datele rezultate din acest sistem de monitorizare a

    calităţii aerului, pe perioada anului 2008, la nivelul regiunii Vest.

    Tab.2.2.3. Tabel centralizator al analizelor de calitatea aerului efectuate în 2008

    Nr. crt. Indicat. UM

    STAS 12574 sau O.M. 592

    Nr. total probe

    Nr. probe ce dep. CMA/VL/praguri♦

    Minima masurat

    ă

    Maxima masurat

    ă

    Conc. medie

    Obs.

    1. NO2 mg/m3 STAS 12574

    2863 0 0,00 CS. 0,044 TM ianuarie

    0,0105 AR,CS, HD, TM

    2. SO2 mg/m3

    2863 0 0,0 HD 0,013 HD decemb.

    0,002 AR,CS, HD, TM

    3. NH3 mg/m3 “

    782 0 0,001 HD,TM

    0,097 TM august

    0,019 CS, HD,TM

    4. NOx µg/m3 O.M. 592

    7812 0 0,0 CS 195,4 TM noiemb.

    24,12 CS,TM

    6. SO2 µg/m3 “ 13336 0 0,0 CS,TM

    131 CS ianuarie

    2,34 CS, TM

    7. CO mg/m3 “ 7743 0 0,0 5,6 noiemb. 0,59 TM

    8. O3 µg/m3 “

    12920 0 0,25 CS 179,2 TM mai

    41,17 TM CS

    9. Pulberi in suspen-sie

    mg/m3 STAS 12574

    2932 182 (6,2%)

    0,0 HD 0,261 (174,4%) TM octomb.

    0,99 AR,CS, HD,TM

    10. PM10 µg/m3 O.M. 592

    740 192 (25,9%)

    7,2 HD 154,48 (308,9%) TM octomb.

    41,43 CS, HD, TM

    11. Pulberi sedimen-tabile

    g/m2/ luna

    STAS 12574

    927 80 (8,6%)

    0,69 TM 58,87 (346,3%) HD

    9,0 AR, CS, HD, TM

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    31

    2.2.1. Dioxidul de azot

    Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot, s-a efectuat în anul

    2008, astfel: - prin monitorizare continuă automată conform cu Ord.592/2002. Din tabelele nr.

    2.2.1. şi 2.2.2 se poate deduce că funcţionarea staţiilor nu a asigurat o captură suficientă de date pentru a se putea aprecia corect datele de calitatea aerului înregistrate, prin compararea cu valorile limită din OM 592/2002. Astfel, în judeţul AR s-au putut calcula medii orare lunare doar pentru 5 luni la staţia AR 1 şi pentru 8 luni la staţia AR2. In judeţul CS captura datelor validate (48,5% la CS1 şi 44,1% la CS2) având valoare mică, situaţia este asemănătoare cu cea din judeţul AR. In judeţul HD, la staţia HD 1 captura de date, de asemenea, nu a fost suficientă pentru calculul unei medii anuale. La staţiile HD2, 3 şi 4 aceste medii au putut fi calculate şi se sitează mult sub VL (VL = 46,7 µg/mc/an). In judeţul TM, pentru perioadele de funcţionare continuă şi corespunzătoare, s-au înregistrat 15 depăşiri ale VL orare (VL orară - 233,33 µg/mc pentru 2008) la staţia TM2 şi 33 depăşiri ale VL orare la staţia TM5.

    - prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987 – pe parcursul anului 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA (STAS 12574/87).

    În tabelul 2.2.1.1. sunt prezentate concentraţiile medii anuale de NO2, exprimate în mg/m3 (STAS 12574/87), ale probelor de 24 ore, în judeţele regiunii,

    Tab.2.2.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2, mg/m3

    AR CS HD TM 1996 0,009 0,007 0,006 1997 0,010 0,009 0,010 1998 0,011 0,010 0,005 1999 0,015 0,011 0,010 0,005 2000 0,013 0,012 0,008 0,006 2001 0,010 0,013 0,007 0,006 2002 0,007 0,019 0,009 0,004 2003 0,007 0,016 0,006 0,003 2004 0,008 0,013 0,006 0,002 2005 0,011 0,014 0,006 0,004 2006 0,010 0,015 0,006 0,005 2007 0,011 0,016 0,005 0,011 2008 0,010 0,018 0,006 0,010

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    32

    Concentraţii dioxid de azot

    00,0020,0040,0060,0080,01

    0,0120,0140,0160,0180,02

    1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    mg/

    mc

    ARCSHDTM

    Fig. 2.2.1.1. Evoluţia concentraţiilor de dioxid de azot 2.2.2. Dioxidul de sulf

    Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf, s-a efectuat în anul

    2008, astfel: - prin monitorizare continuă automată conform cu Ord.592/2002. Discuţia

    referitoare la captura de date de la „dioxidul de azot” – cap. 2.2.2. este valabilă şi la acest poluant. In judeţul AR s-au putut calcula medii lunare la AR1 pentru 2 luni, iar pentru AR2 pentru 7 luni. În judeţul CS, captura de date brute pentru CS1 a fost 41,4% date brute, iar la CS2 a fost de 42,6%. In judeţul HD s-a înregistrat depăşirea VL orare (350 µg/mc ), dar nu şi cea a numărului de depăşiri permise într-un an. In judeţul TM, la nici unul din analizoarele automate pentru SO2 (cele 5 staţii şi la punctul de prelevare amplasat pe Bv. Mihai Viteazul) nu s-au întegistrat depăşiri ale valorilor limită pentru acest poluant.

    - - prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987 – pe parcursul anului 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA .

    În tabelul 2.7.1 sunt prezentate concentraţiile medii anuale ale probelor de 24 de ore, de SO2 în judeţele regiunii, exprimate în mg/m3.

    Tab. 2.2.2.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2, mg/m3

    AR CS HD TM 1996 0,004 0,0043 0,0110 1997 0,003 0,0047 0,0106 1998 0,003 0,0056 0,0073 1999 0,0012 0,0028 0,0038 0,0093 2000 0,0014 0,0038 0,0034 0,0086 2001 0,0003 0,0033 0,0018 0,0076 2002 0,0001 0,0036 0,0021 0,0036 2003 0,0001 0,0069 0,0024 0,0023 2004 0,0003 0,0082 0,0020 0,0046 2005 0,0010 0,0070 0,0020 0,0023 2006 0,0005 0,0063 0,0018 0,0030

  • Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

    33

    2007 0,0003 0,0058 0,0019 0,0020 2008 0,00028 0,0055 0,0023 0,0012

    Concentraţii dioxid de sulf

    00,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,0090,01

    1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

    mg/

    mc

    ARCSHDTM

    Fig. 2.2.2.1. Evoluţia concentraţiilor de dioxid de sulf 2.2.3. Pulberi în suspensie

    Determinarea nivelului de poluare a aerului cu pulberi în suspensie, s-a realizat în

    anul 2008 prin monitorizare continuă automată conform cu Ord.592/2002, aplicându-se metoda continuă nefelometrică şi cea prin determinare gravimetrică. PM10 sunt particule cu diametrul mai mic de 10 µ.

    În judeţul AR s-a înregistrat o captură mai bună la staţia AR2. Staţia AR1 a funcţionat abia din luna aprilie 2008 şi s-au înregistrat depăşiri ale VL în lunile ianuarie, februarie, octombrie. In judeţul CS, în condiţiile unei capturi scăzute de date validate, s-a înregistrat o frecvenţă a depăşirilor VL de 10,31% la staţia CS1 şi 8% la CS2. In judeţul HD, în perioada în care s-a îndeplinit o captură suficientă, la staţiile HD2,3 şi 4 – staţii de fond industrial, depăşirea VL s-a întâmplat de mai multe ori decât numărul anual de depăşiri permise (35). VL anuală pentru sănătatea umană (40 µg/mc) a fost depăşită la staţia HD4 în oraşul Călan cu 1,5%. In judeţul TM s-au înregistrat depăşiri ale VL zilnice la toate staţiile