quadern de romanÈs - rua.ua.esºm.122_quadern de... · delia ionela prodan aquest material docent...

QUADERN DE ROMANÈS

Delia Ionela Prodan

Materials de suport a la docència en valencià

DEPARTAMENT DE TRADUCCIÓ I INTERPRETACIÓ

UNIVERSITAT D'ALACANT

122

Delia Ionela Prodan Aquest material docent ha rebut una beca del Servei de Promoció del Valencià de la Universitat d'Alacant L'edició d'aquest material s'ha fet dins el marc del conveni per a la promoció de l'ús del valencià signat per la Universitat d'Alacant amb la Conselleria d’Educació de la Generalitat Valenciana. ISBN: 978-84-9717-166-3Dipòsit legal: A-655-2011 Alacant, juny de 2010 (1a edició) Edició: Universitat d'Alacant. Servei de Promoció del Valencià Apartat de Correus 99 - 03080 Alacant

A/e: [email protected] tel. 96 590 34 85

Impressió: Limencop Universitat d’Alacant. Edifici de Ciències Socials – Planta baixa

http://www.limencop.com tel. 96 590 34 00 Ext. 2784

Índex

Presentació. ............................................................................................. XIII

Introducció ............................................................................................... XV

Vocabulari .................................................................................................17

Transcripció fonètica .......................................................................17

Fitxa núm. 1. L’alfabet.....................................................................19

Fitxa núm. 2. Els nombres................................................................22

Fitxa núm. 3. El dia, el mes, l’estació ..............................................28

Fitxa núm. 4. El cos humà................................................................32

Fitxa núm. 5. La gent .......................................................................38

Fitxa núm. 6. Els colors i les formes ................................................44

Fitxa núm. 7. La vestimenta i els accessoris ....................................49

Fitxa núm. 8. La casa 1: en general..................................................57

Fitxa núm. 9. La casa 2: el dormitori ...............................................62

Fitxa núm. 10. La casa 3: la cuina i el bany .....................................66

Fitxa núm. 11. Els aliments 1: fruites i verdures..............................71

Fitxa núm. 12. Els aliments 2: pa, cereals i dolços ..........................78

Fitxa núm. 13. Els aliments 3: carn i lactis ......................................85

Fitxa núm. 14. Els aliments 4: begudes............................................90

Fitxa núm. 15. Els oficis ..................................................................93

Fitxa núm. 16. Els mitjans de transport..........................................101

Fitxa núm. 17. La ciutat .................................................................106

Fitxa núm. 18. Els animals .............................................................114

Fitxa núm. 19. Les plantes .............................................................125

Fitxa núm. 20. Els països i els gentilicis ........................................133

Gramàtica................................................................................................143

L’article..........................................................................................143

Definició.................................................................................143

Classificació ........................................................................... 143

L’article indefinit.................................................................... 144

Les formes de l’article indefinit...................................... 144

Les formes de l’article indefinit en

nominatiu-acusatiu.................................................. 144

Les formes de l’article indefinit en

datiu-genitiu ............................................................ 145

L’ús de l’article indefinit ................................................ 145

L’article definit....................................................................... 146

Les formes de l’article definit........................................ 146

Les formes de l’article definit en

nominatiu i acusatiu ................................................ 147


datiu i genitiu .......................................................... 148


vocatiu..................................................................... 149

L’ús de l’article definit ................................................... 149

L’omissió de l’article definit .......................................... 150

L’article adjectival-demostratiu ............................................. 151

Les formes de l’article adjectival-demostratiu ............... 151

L’ús de l’article adjectival-demostratiu .......................... 151

L’article possessiu-genitival................................................... 152

Les formes de l’article possessiu-genitival..................... 152

L’us de l’article possessiu-genitival ............................... 153

El substantiu ................................................................................ 154

Definició ................................................................................ 154

El gènere ................................................................................ 154

Masculí ........................................................................... 154

Femení ............................................................................ 155

Neutre ............................................................................. 157

La formació del femení .......................................................... 158

El plural dels substantius........................................................ 159

Masculí ........................................................................... 159

Masculí regular ....................................................... 159

Masculí “semiregular” ( + canvis fonètics) ............ 160

Masculí irregular..................................................... 160

Femení ............................................................................161

Femení sense canvis fonètics en l’arrel...................161

Femení “semirregular” ( + canvis fonètics en l’arrel) ...................................................162

Femení irregular......................................................163

Neutre .............................................................................163

Neutre sense canvis fonètics en l’arrel....................163

Neutre irregular .......................................................164

Singularia tantum ...................................................................165

Pluralia tantum.......................................................................165

Els casos .................................................................................165

Declinació amb article indefinit......................................166

Declinació amb article definit.........................................167

Declinació de noms propis..............................................167

Noms de persona o topònims masculins

i neutres ...................................................................167

Noms de persona o topònims femenins ..................168

Els substantius compostos ......................................................169

Declinació dels substantius compostos...........................169

L’adjectiu .................................................................................170

Definició .................................................................................170

Concordança amb substantius masculins........................170

Concordança amb substantius femenins .........................170

Concordança amb substantius neutres ............................170

Classificació ...........................................................................170

Adjectius amb 4 terminacions.........................................171



Adjectius amb 1 terminació (invariables) .......................173

Els graus de comparació.........................................................173

El positiu.........................................................................173

El comparatiu..................................................................174

De superioritat.........................................................174

D’igualtat ................................................................174

D’inferioritat ...........................................................174

El superlatiu ....................................................................174

La declinació de l’adjectiu ..................................................... 175

Declinació de l’adjectiu posposat ................................... 175

Amb article indefinit ............................................... 175

Amb article definit .................................................. 176

Declinació de l’adjectiu preposat ................................... 176

Amb article indefinit ............................................... 176

Amb article definit .................................................. 177

Altres tipus d’adjectius........................................................... 177

Adjectius demostratius ................................................... 177

Adjectius demostratius de proximitat ..................... 178

Adjectiu demostratiu de llunyania .......................... 179

Adjectius negatius .......................................................... 180

Adjectius interrogatius-relatius....................................... 180

Adjectius de reforçament................................................ 182

Adjectius indefinits......................................................... 182

El pronom ................................................................................ 192

Definició ................................................................................ 192

Els pronoms personals en nominatiu...................................... 192

Els pronoms de cortesia – nominatiu, datiu, genitiu .............. 192

Els pronoms personals en acusatiu......................................... 194

Els pronoms personals en acusatiu precedits de

preposició ............................................................................... 198

Els pronoms personals en genitiu........................................... 199

Els pronoms personals en datiu .............................................. 199

Els pronoms personals en datiu + els pronoms personals en

acusatiu ................................................................................ 202

Els pronoms reflexius en acusatiu. ......................................... 204

Els pronoms reflexius en datiu ............................................... 205

Les combinacions de pronoms reflexius en datiu i acusatiu ................................................................................ 207

Els pronoms possessius. ......................................................... 208

Els pronoms emfàtics (de reforçament).................................. 209

Els pronoms demostratius ...................................................... 210

Els pronoms negatius ............................................................. 213

Els pronoms indefinits............................................................ 214

Els pronoms interrogatius relatius.......................................... 218

El numeral .................................................................................222

Definició .................................................................................222

Classificació ...........................................................................222

Criteri formal. .................................................................222

Numerals senzills ....................................................222

Numerals compostos ...............................................222

Criteri funcional..............................................................222

Numerals cardinals..................................................222

Numerals ordinals ...................................................223

Les formes dels numerals ......................................................223

El numeral cardinal.........................................................223

El numeral cardinal pròpiament dit: forma senzilla ....................................................................223

El numeral cardinal pròpiament dit: forma composta .................................................................223

El numeral cardinal adverbial .................................225

El numeral cardinal col·lectiu .................................226

El numeral cardinal distributiu................................227

El numeral cardinal fraccionari...............................227

El numeral cardinal multiplicatiu............................227

Declinació ...............................................................228

La quantitat matisada (adverbi + numeral) .............228

Aproximativa...................................................228

Superior ...........................................................228

Inferior.............................................................229

Intermèdia........................................................229

Expressions freqüents amb numerals cardinals.......229

El numeral ordinal ..........................................................229

Expressions freqüents amb numerals ordinals....................................................................230

El verb .................................................................................231

Definició .................................................................................231

Modes .....................................................................................231

Conjugació..............................................................................231

El mode indicatiu............................................................232

Indicatiu present – singular .....................................232

Indicatiu present – plural.........................................233

Verbs irregulars....................................................... 235

Verbs: excepcions ................................................... 236

Verbs amb alternances vocàliques i/o consonàntiques................................................... 237

Indicatiu passat ....................................................... 238

Pretèrit perfet compost .................................... 239

Pretèrit perfet simple ....................................... 241

Plusquamperfet................................................ 243

Pretèrit imperfet .............................................. 244

Futur simple ............................................................ 247

Futur estàndard................................................ 247

Futur popular I................................................. 247

Futur popular II ............................................... 247

Futur perfet ............................................................. 248

El mode subjuntiu........................................................... 249

Subjuntiu present .................................................... 249

Subjuntiu perfet....................................................... 252

El mode condicional optatiu ........................................... 252

Condicional present ................................................ 252

Condicional perfet................................................... 254

“Si” condicional ..................................................... 255

El mode imperatiu .......................................................... 257

Segona persona singular ......................................... 257

Segona persona plural imperatiu............................. 259

El mode presumptiu........................................................ 260

Presumptiu present.................................................. 260

Presumptiu passat ................................................... 260

El mode infinitiu............................................................. 261

L’infinitiu amb la preposició “a” ........................... 261

L’infinitiu sense la preposició “a” ......................... 261

L’infinitiu llarg ....................................................... 261

Infinitiu passat......................................................... 262

El gerundi ....................................................................... 263

El supí............................................................................. 264

Usos ........................................................................ 264

Substantiu + supí ............................................. 264

Substantiu + adjectiu + supí ............................264

Adverbi o expressió impersonal + supí...........264

Locucions adverbials + supí.............................265

Verbs i locucions verbals + supí......................265

La veu passiva ........................................................................266

Verbs reflexius .......................................................................267

Verbs reflexius amb pronoms en acusatiu ......................267

Verbs reflexius amb pronoms en datiu ...........................269

Verbs que canvien el signe de transitivitat .....................270

Verbs amb doble règim casual........................................270

Impersonal reflexiu.........................................................271

Verbs impersonals, unipersonals i bipersonals.......................271

Concordança dels temps .........................................................272

Expressions verbals ................................................................273

L’adverbi........................................................................................276

Definició.................................................................................276

Classificació ...........................................................................277

Alguns adverbis peculiars: mai, încă mai, tot, tot mai, şi, prea, nu prea, chiar ..............................................278

Locucions adverbials d’ús freqüent........................................279

Els graus de comparació.........................................................280

Els adverbis amb règims casuals ............................................281

La preposició .................................................................................282

Definició.................................................................................282

El règim casual .......................................................................282

Classificació ...........................................................................285

Locals..............................................................................285

Temporals .......................................................................285

Modals ............................................................................286

Causals............................................................................286

De finalitat ......................................................................286

Associatives ....................................................................286

Instrumentals...................................................................287

Contracció ..............................................................................287

L’article del substantiu precedit de preposició .......................287

Règim preposicional dels verbs..............................................290

Verbs amb la preposició cu ............................................ 290

Verbs amb la preposició de ............................................ 290

Verbs amb la preposició despre...................................... 290

Verbs amb la preposició la ............................................. 290

Verbs amb la preposició asupra. .................................... 290

Verbs amb la preposició contra...................................... 291

Verbs amb la preposició din ........................................... 291

Verbs amb la preposició în ............................................. 291

Verbs amb la preposició prin.......................................... 291

Les conjuncions............................................................................. 292

Definició................................................................................. 292

Classificació ........................................................................... 292

Criteri formal .................................................................. 292

Conjuncions senzilles (una sola paraula)............... 292

Conjuncions compostes (dues o més paraules). ..... 292

Criteri funcional.............................................................. 292

Conjuncions coordinants......................................... 292

Copulatives...................................................... 292

Adversatives.................................................... 293

Disjunctives..................................................... 294

Conclusives ..................................................... 295

Conjuncions subordinants....................................... 295

Causa............................................................... 295

Finalitat ........................................................... 297

Conseqüència .................................................. 297

Concessió ........................................................ 298

Condició .......................................................... 299

Circumstància.................................................. 299

Addició............................................................ 301

Excepció.......................................................... 301

Oposició .......................................................... 301

Rol .......................................................................................... 302

Subjecte .......................................................................... 302

Objecte............................................................................ 302

Expressions idiomàtiques.......................................................................303

Romanès – valencià........................................................................303

Valencià – romanès ........................................................................329

Annexos ...................................................................................................355

Annex núm. 1 ................................................................................355

Model: 1a conjugació verbs en “-a” (sense infix)..................355

Model: 1a conjugació verbs en “-a” (amb infix “-ez”) .........356

Model: 2a conjugació verbs en “-ea”. ...................................357

Model: 3a conjugació verbs en “-e” ......................................358

Model: 4a conjugació verbs en “-i” [sense infix] ..................359

Model: 4a conjugació verbs en “-i” [amb infix “-esc”] ........360

Model: 4a conjugació verbs en “-î” [sense infix] ..................361

Model: 4a conjugació verbs en “-î” [amb infix “-ăsc”] ........362

Annex núm. 2 .................................................................................363

Conjugació dels verbs d’ús freqüent en romanès...........................363

Annex núm. 3 .................................................................................519

Mioriţa / L’ovelleta ................................................................519

Annex núm. 4.................................................................................525

Mănăstirea Argeşului / El monestir d’Arges ..........................525

Bibliografia...............................................................................................537

XIII

Presentació

Des de l’equip de govern de la Universitat d’Alacant valorem la docència en valencià com un component molt positiu en la formació universitària dels futurs professionals que han estudiat en aquesta Universitat. És una obligació de la Universitat formar bons professionals que en un futur coneguen bé la realitat que els envolta i hi presten amb normalitat els seus serveis. Per això, el domini del valencià propi de la seua especialitat tècnica o científica és fonamental per a entendre i per a gestionar el procés de desenvolupament de la societat valenciana ⎯i també per a integrar-s’hi amb total normalitat. Aquest material docent que ara presentem és un resultat més d’aquesta filosofia, que impregna l’actual equip de govern, de preparar bons professionals que puguen fer un servei en la societat que ha creat i que manté la Universitat d’Alacant. Per a fer possible que els alumnes actuals i futurs de la Universitat puguen exercir competentment la seua professió en valencià, hem d’estimular un procés previ d’una certa complexitat que, per les seues característiques, ha de ser lent de necessitat: preparar bons professors que puguen impartir la docència en valencià i disposar de materials de suport adequats. Per a ajudar a aconseguir això, en els darrers anys hem fet convocatòries d’ajudes per a elaborar materials docents en valencià. L’objectiu que hi ha darrere d’això és començar a publicar, a poc a poc, els materials que tinguen la qualitat suficient. Aquestes iniciatives de suport a l’ús del valencià com a llengua de creació i de comunicació científica són possibles gràcies a l’ajuda de la Generalitat Valenciana (Conselleria d’Educació), a través del conveni per a la promoció de l’ús del valencià.

Ignasi Jiménez Raneda Rector

XV

Introducció

DIFUSIÓ I ENSENYAMENT DEL ROMANÈS La tradició de l’ensenyament del romanès no té una trajectòria llarga, però malgrat això ha conegut un intens desenvolupament al llindar del segle XXI gràcies a les polítiques internes de promoció i a l’interès mostrat pels investigadors de les més diverses rames de les ciències humanes cap a aquesta peculiar llengua romànica. Un altre factor no menys important en la seua difusió ha sigut el fenomen migratori d’amplada de la població romanesoparlant en les últimes dues dècades. Les comunitats romaneses han portat amb elles la seua llengua i la seua cultura i han contribuït al seu coneixement i promoció. A més a més, aquesta població immigrant ha generat necessitats específiques d’atenció que ha dut al desenvolupament d’una sèrie de serveis dirigits a facilitar la seua integració en les estructures socials i econòmiques de les societats acollidores i han generat al mateix temps llocs de treball un dels requisits dels quals és el coneixement del romanès, sobretot en els camps de la traducció, de l’assistència social i mèdica, dels negocis intercomunitaris i de l’ensenyament. El Quadern de romanès es dirigeix en primer lloc als estudiants de romanès de la Universitat d’Alacant, el primer i fins ara l’únic centre d’ensenyament superior que des del 2005 ha acollit el romanès com a assignatura opcional en el pla d’estudis de la carrera de Traducció i de lliure configuració per a la resta de les carreres universitàries. Respon també a la necessitat d’aquests estudiants d’aprendre el romanès a través de la seua llengua materna, ja que fins ara, per a assegurar-se la difusió en àrees del món com més àmplies millor, la majoria dels manuals i cursos utilitzaven el francès o l’anglès com a llengua mediadora per a les explicacions i traduccions del vocabulari. No obstant això, més enllà d’aquesta categoria predefinida de receptors, el Quadern de romanès es proposa també ser una eina útil per a tots aquells valencians –alumnes, estudiants, filòlegs, traductors, homes de negocis– que manifesten curiositat per a penetrar en els misteris d’una llengua romànica que ha sobreviscut a l’extrem oriental del continent europeu, rodejada per un mar eslau, en condicions històriques adverses. ESTRUCTURA DEL QUADERN El Quadern de romanès té una estructura peculiar, ja que no es proposa ser un manual de romanès (que esperem que el seguirà prompte), sinó un compendi

XVI Introducció

que aborda els més diversos aspectes de la llengua. Està estructurat en 3 grans blocs: lèxic (organitzat en fitxes temàtiques amb il·lustracions i flexions), gramàtica (organitzada en esquemes que tracten les categories clàssiques: l’article, el substantiu, el pronom, l’adjectiu, el numeral, el verb, l’adverbi, la preposició i la conjunció) i fraseologia (presentada en forma d’un corpus de frases fetes d’ús freqüent romanès-valencià/valencià-romanès). En l’Annex es presenten els poemes Mioriţa (L’ovelleta) i Mănăstirea Argeşului (El monestir d’Arges), dues joies de la literatura popular romanesa, en la traducció que l’autora d’aquest quadern va fer en 2003-2004 durant els cursos del Programa de Doctorat de Llengua i Literatura Catalanes de la Universitat d’Alacant, poemes emblemàtics que enclouen embrionàriament la filosofia vital i creadora del poble romanès. Per tant, el Quadern de romanès és un compendi gramatical i lèxic organitzat en forma de fitxes i esquemes que pot servir al mateix temps com a instrument d’autoaprenentatge i com a eina de consulta i aprofundiment en els temes presentats en les classes de romanès. No podria acabar aquesta succinta presentació del Quadern de romanès sense agrair a la Universitat d'Alacant que, a través del Servei de Promoció del Valencià i del Vicerectorat de Tecnologia i Innovació Educativa i amb el suport de la Conselleria d’Educació de la Generalitat Valenciana, m’ha brindat l’ocasió de donar a llum aquest material. Les meves més sinceres gràcies a Xavier Casero Belda, per la seva atenta revisió i pels seus inestimables consells i suggeriments i així mateix als alumnes de romanès que any rere any manifesten interès i dedicació per aquesta assignatura.

17

VVOOCCAABBUULLAARRII

TRANSCRIPCIÓ FONÈTICA

Lletra Nom de la lletra

So AFI Exemples Transcripció Traducció

a a (a) [a] Ac [ak] agulla

ă ă (ă) [ə] Păr [pər] pèl

â â (â) [i] Când [kind] quan

b b (be, bî) [b] Bun [bun] bo

[k] Câmp [kimp] camp

[k] chef, chip [kef], [kip] ganes, rostre c c (ce, cî)

[t∫] ce, cine [t∫e], [t∫ine] què, qui

d d (de, dî) [d] Dor [dor] enyorança

e e (e) [e] Est [est] est

f f (fe, fî) [f] Far [far] far

[g] Gri [gri] gris

[g] ghem, ghid [gem], [gid] cabdell, guia g g (ge, gî)

[dƷ] gen, gigant [dƷen], [dƷigant] gènere, gegant

h h (haş, hî) [h] Hienă [hienə] hiena

[i] Ins [ins] individu

[j] unchi, unghi [unkj], [ungʲ] oncle, angle

[j] iarnă, ieri, iod, iunie

[jarnə], [jerj], [jod], [junie]

hivern, ahir, iode, juny

i i (i)

[ij] brazi, brazii [brazj], [brazij] avets, els avets

î î (î) [i] în, între [in], [intre] en, entre

j j (je, jî) [Ʒ] Joc [Ʒoc] joc

k k (kapa) [k] Kil [kil] quilo

l l (el, lî) [l] Loc [lok] lloc

m m (em, mî) [m] Mit [mit] mite

n n (en, nî) [n] Nor [nor] núvol

o o (o) [o] Om [om] home

p p (pe, pî) [p] Pact [pakt] pacte

q q (chiu) [k] acquis comunitar

[aki komunitar] cabal comunitari

18 Quadern de romanès

r r (er, rî) [r] român [romin] romanès

s s (es, sî) [s] somn [somn] son

ş ş (şe, şî) [∫] şi [∫i] i

t t (te, tî) [t] timp [timp] temps

ţ ţ (ţe, ţî) [ts] ţar [tsar] tsar

u u (u) [u] umbră [umbrə] ombra

v v (ve, vî) [v] vânt [vint] vent

w w (dublu ve, dublu vî) [v] watt [vat] watt

x x (icx, xî) [ks] [gz]

xenofobie examen

[ksenofobie] [egzamen]

xenofòbia examen

y y (i grec) [j] yacht [jaht] iot

z z (zed, zî) [z] zel [zel] zel

Vocabulari 19

FIŞA NR. 1 / FITXA NÚM. 1

ALFABETUL / L’ALFABET

A, a (avion) A, a (avió)

Ă, ă (păsări) Ø

Â, â (gândac) Ø

B, b (barcă) B, b (barca)

C, c (casă) C, c (casa)

D, d (dinozaur) D, d (dinosaure)

E, e (elefant) E, e (elefant)

F, f (floare) F, f (flor)

G, g (gorilă) G, g (goril·la)

H, h (hartǎ)

Ø

I, i (indian) I, i (indi)

Î, î (împărat) Ø

J, j (joc) J, j (joc)

K, k (kiwi) K, k (kiwi)

L, l (luna) L, l (lluna)

M, m (mit) M, m (mite)

N, n (nufăr) N, n (nenúfar)

O, o (oră) O, o (hora)


P, p (peşte) P, p (peix)

Q, q (quark) Q, q (quark)

R, r (român) R, r (romanès)

S, s (soare)

S, s (sol)

Ş, ş (şarpe) ≈ X (Xixona)

T, t (televizor) T, t (televisor)

Ţ, ţ (ţar)

≈ Ts, ts (tsar)

U, u (unu) U, u (un)

V, v (vacă) V, v (vaca)

W, w (watt) W, w (watt)

X, x (xilofon) X, x (xilòfon)

Y, y (York)

Y, y (York)

Z, z (zebră) Z, z (zebra)

Vocabulari 21

FITXA NÚM. 1 / FIŞA NR. 1

L’ALFABET / ALFABETUL

Model: alfabet [• l’alfabet • alfabets • els alfabets] / alfabet • alfabetul • alfabete • alfabetele (s. nt.) – alfabet = alfabet • alfabetul • alfabete • alfabetele (s. nt.) – avió = avion • avionul • avioane • avioanele (s. nt.) – barca = barcǎ • barca • bǎrci • bǎrcile (s. f.) – casa = casă • casa • case • casele (s. f.) – dinosaure = dinozaur • dinozaurul • dinozauri • dinozaurii (s. m.) – elefant = elefant • elefantul • elefanţi • elefanţii (s. m.) – flor = floare • floarea • flori • florile (s. f.) – gallina = gǎinǎ • gǎina • gǎini • gǎinile (s. f.) – gos = cǎţel • cǎţelul • cǎţei • cǎţeii (s. m.) – goril·la = gorilǎ • gorila • gorile • gorilele (s. f.) – hangar = hangar • hangarul • hangare • hangarele (s. nt.) – hora = orǎ • ora • ore • orele (s. f.) – indi = indian • indianul • indieni • indienii (s. m.) – índia = indiancǎ • indianca • indience • indiencele (s. f.) – joc = joc • jocul • jocuri • jocurile (s. nt.) – kiwi = kiwi (s. f. invar). – longitud = longitudine • longitudinea • longitudini • longitudinile (s. f.) – lluna = lună • luna (s. f.) – mite = mit • mitul • mituri • miturile (s. nt.) – nenúfar = nufǎr • nufǎrul • nuferi • nuferii (s. m.) – ocellet = păsărică • păsărica • păsărele • păsărelele (s. f.) – pa = pâine • pâinea • pâini • pâinile (s. f.) – panderola = gândac • gândacul • gândaci • gândacii (s. m.) – pare = pǎrinte • pǎrintele • pǎrinţi • pǎrinţii (s. m.) – peix = peşte • peştele • peşti • peştii (s. nt.) – pregunta = întrebare • întrebarea • întrebǎri • întrebǎrile (s .f.) – quark = quark (s. m. invar.) – romanès = român • românul • români • românii (s. m.) – romanesa = româncǎ • românca • românce • româncele (s. f.) – serp = şarpe • şarpele • şerpi • şerpii (s. m.) – sol = soare • soarele • sori • sorii (s. m.) – televisor = televizor • televizorul • televizoare • televizoarele (s. nt.) – tsar = ţar • ţarul • ţari • ţarii (s. m.) – un = unu (numeral cardinal) – vaca = vacă • vaca • vaci • vacile (s. f.) – vida = viaţǎ • viaţa • vieţi • vieţile (s. f.) – watt = watt • wattul • waţi • waţii (s. m.) – xilòfon = xilofon • xilofonul • xilofoane • xilofoanele (s. nt.) – York = York – zebra = zebrǎ • zebra • zebre • zebrele (s. f.)



NUMERELE / ELS NOMBRES

0 (zero) 0 (zero)

1 (unu, una) 1 (un, una)

2 (doi, două) 2 (dos, dues)

3 (trei) 3 (tres)

4 (patru) 4 (quatre)

5 (cinci) 5 (cinc)

6 (şase) 6 (sis)

7 (şapte) 7 (set)

8 (opt) 8 (vuit / huit)

9 (nouă) 9 (nou)

10 (zece) 10 (deu)

11 (unsprezece) 11 (onze)

12 (doisprezece, douăsprezece)

12 (dotze)

13 (treisprezece)13 (tretze)

14 (paisprezece) 14 (catorze)

Vocabulari 23

15 (cincisprezece) 15 (quinze)

16 (şaisprezece) 16 (setze)

17 (şaptesprezece) 17 (disset/dèsset)

18 (optsprezece) 18 (divuit / díhuit)

19 (nouăsprezece) 19 (dinou / dènou)

20 (douăzeci) 20 (vint)

21 (douăzeci şi unu, douăzeci şi una)

21 (vint-i-u, vint-i-una)

22 (douăzeci şi doi, douăzeci şi două)

22 (vint-i-dos, vint-i-dues)

23 (douăzeci şi trei) 23 (vint-i-tres )

24 (douăzeci şi patru) 24 (vint-i-quatre)

25 (douăzeci şi cinci) 25 (vint-i-cinc)

26 (douăzeci şi şase) 26 (vint-i-sis)

27 (douăzeci şi şapte) 27 (vint-i-set)

28 (douăzeci şi opt) 28 (vint-i-vuit / vint-i-

huit)

29 (douăzeci şi nouă)29 (vint-i-nou)

30 (treizeci) 30 (trenta)

40 (patruzeci) 40 (quaranta)

50 (cincizeci) 50 (cinquanta)


60 (şaizeci) 60 (seixanta)

70 (şaptezeci) 70 (setanta)

80 (optzeci) 80 (vuitanta /

huitanta)

90 (nouăzeci) 90 (noranta)

100 (o sută) 100 (cent)

101 (o sută unu) 101 (cent u)

1.000 (o mie) 1.000 (mil)

1.000.000 (un milion) 1.000.000 (un milió)

1.000.000.000 (1 miliard)

1.000.000.000 (1 miliard)

Vocabulari 25


ELS NOMBRES / NUMERELE

xifres cifre

numeral cardinal numeral cardinal

numeral ordinal numeral ordinal

0 zero Zero – –

1 un una

unu (m) una (f)

primer (m) primera (f)

primul (m) prima (f) întâiul (m) întâia (f)

2 dos dues

doi (m) două (f)

segon segona

al doilea (m) a doua (f) secundul (m) secunda (f)

3 tres Trei tercer tercera

al treilea (m) a treia (f)

4 quatre Patru quart quarta

al patrulea (m) a patra (f)

5 cinc Cinci cinquè cinquena

al cincilea (m) a cincea (f)

6 sis Şase sisè sisena

al şaselea (m) a şasea (f)

7 set Şapte setè setena

al şaptelea (m) a şaptea (f)

8 vuit (huit) Opt vuitè (huitè) vuitena (huitena)

al optulea (m) a opta (f)

9 nou Nouă novè novena

al nouălea (m) a noua (f)

10 deu Zece desè desena

al zecelea (m) a zecea (f)

11 onze unsprezece onzè onzena

al unsprezecelea (m) a unsprezecea (f)

12 dotze

doisprezece (m) douăsprezece (f)

dotzè dotzena

al doisprezecelea (m) a douăsprezecea (f)

13 tretze treisprezece tretzè, tretzena

al treisprezecelea (m) a treisprezecea (f)

14 catorze paisprezece catorzè catorzena

al paisprezecelea (m) a paisprezecea (f)


15 quinze cincisprezece quinzè quinzena

al cincisprezecelea (m) a cincisprezecea (f)

16 setze şaisprezece setzè setzena

al şaisprezecelea (m) a şaisprezecea (f)

17 disset /dèsset şaptesprezece dissetè

dissetena al şaptesprezecelea (m) a şaptesprezecea (f)

18 divuit (díhuit) optsprezece

divuitè (dihuitè) divuitena (dihuitena)

al optsprezecelea (m)

a optsprezecea (f)

19 dinou /dènou nouăsprezece dinovè

dinovena al nouăsprezecelea (m) a nouăsprezecea (f)

20 vint douăzeci vintè vintena

al douăzecilea (m) a douăzecea (f)

21

vint-i-u vint-i-una

douăzeci şi unu (m) douăzeci şi una (f)

vint-i-unè vint-i-unena

al douăzeci şi unulea (m)a douăzeci şi una (f)

22

vint-i-dos vint-i-dues

douăzeci şi doi (m) douăzeci şi două (f)

vint-i-dosè vint-i-dosena

al douăzeci şi doilea (m)a douăzeci şi doua (f)

23 vint-i-tres douăzeci şi trei

vint-i-tresè vint-i-tresena

al douăzeci şi treilea (m)a douăzeci şi treia (f)

24 vint-i-quatre

douăzeci şi patru

vint-i-quatrè vint-i-quatrena

al douăzeci şi patrulea (m) a douăzeci şi patra (f)

25 vint-i-cinc douăzeci şi cinci

vint-i-cinquè vint-i-cinquena

al douăzeci şi cincilea (m) a douăzeci şi cincea (f)

26 vint-i-sis douăzeci şi şase

vint-i-sisè vint-i-sisena

al douăzeci şi şaselea (m) a douăzeci şi şasea (f)

27 vint-i-set douăzeci şi şapte

vint-i-setè vint-i-setena

al douăzeci şi şaptelea (m) a douăzeci şi şaptea (f)

28 vint-i-vuit (vint-i-huit)

douăzeci şi opt

vint-i-vuitè (vint-i-huitè) vint-i-vuitena (vint-i-huitena)

al douăzeci şi optulea (m) a douăzeci şi opta (f)

29 vint-i-nou douăzeci şi nouă

vint-i-novè vint-i-novena

al douăzeci şi nouălea (m) a douăzeci şi noua (f)

Vocabulari 27

30 trenta treizeci trentè trentena

al treizecilea (m) a treizecea (f)

40 quaranta patruzeci quarantè quarantena

al patruzecilea (m) a patruzecea (f)

50 cinquanta Cincizeci cinquantè cinquantena

al cincizecilea (m) a cincizecea (f)

60 seixanta Şaizeci seixantè seixantena

al şaizecilea (m) a şaizecea (f)

70 setanta Şaptezeci setantè setantena

al şaptezecilea (m) a şaptezecea (f)

80 vuitanta (huitanta) Optzeci

vuitantè (huitantè) vuitantena (huitantena)

al optzecilea (m) a optzecea (f)

90 noranta Nouăzeci norantè norantena

al nouăzecilea (m) a nouăzecea (f)

100 cent o sută centè centena

al o sutălea (m) a o suta (f)

101 cent u o sută unu cent unè cent unena

al o sută unulea (m) a o sută una (f)

1000 mil o mie milè milena

al o mielea (m) a o mia (f)

1.000.000 un milió un milion

1.000.000.000 un miliard un miliard



ZIUA, LUNA, ANOTIMPUL / EL DIA, EL MES, L’ESTACIÓ

primăvară primavera

vară estiu

toamnă tardor

iarnă hivern

ianuarie / Capricorn gener / Capricorn

februarie / Vărsătorfebrer / Aquari

martie / Peşti març / Peixos

aprilie / Berbec abril / Àries

mai / Taur maig / Taure

iunie / Gemeni juny / Bessons, Gèmini

iulie / Rac juliol / Càncer

august / Leu agost / Lleó

septembrie / Fecioară setembre / Verge

octombrie / Balanţă octubre / Balança

noiembrie /Scorpionnovembre / Escorpió

decembrie / Săgetător desembre / Sagitari

luni (Dies Lunae) dilluns

marţi (Dies Martis) dimarts

miercuri (Dies Mercuri)dimecres

Vocabulari 29

joi (Dies Jovis) dijous

vineri (Dies Veneris)divendres

sâmbătă (Sabbatum) dissabte

duminică (Dominicu) diumenge

soarele şi luna el sol i la lluna

calendar calendari

an any

lună mes

săptămână setmana

zi dia

zi calendaristică dia natural

zi de lucru / muncă dia laborable

zi lucrătoare dia hàbil

zi festivă dia festiu

zi de sărbătoare dia de festa



EL DIA, EL MES, L’ESTACIÓ / ZIUA, LUNA, ANOTIMPUL

Model: any [• l’any • anys • els anys] / an • anul • ani • anii (s. m.)

– any = an • anul • ani • anii (s.m.) – calendari = calendar • calendarul • calendare • calendarele (s. nt.) – dia = zi • ziua • zile • zilele (s. f.) – dia de festa = zi de sărbătoare • ziua de sărbătoare • zile de sărbătoare • zilele de sărbătoare (s. f. + de + s. f.) – dia festiu = zi festivǎ • ziua festivǎ • zile festive • zilele festive (s. f. + adj.) – dia hàbil = zi lucrătoare • ziua lucrătoare • zile lucrătoare • zilele

lucrătoare (s. f. + adj.) – dia laborable = zi de lucru / muncă • ziua de lucru / muncă • zile de lucru / muncă • zilele de lucru / muncă (s. f. + de + s. nt./s f.) – dia natural = zi calendaristică • ziua calendaristică • zile calendaristice • zilele calendaristice (s. f. + adj.) – estació = anotimp • anotimpul • anotimpuri • anotimpurile (s. nt.) – primavera = primǎvarǎ • primǎvara • primǎveri • primǎverile (s. f.) – estiu = varǎ • vara • veri • verile (s. f.) – tardor = toamnǎ • toamna • toamne • toamnele (s. f.) – hivern = iarnǎ • iarna • ierni • iernile (s. f.) – lluna = lună • luna (s. f.) – mes = lunǎ • luna • luni • lunile (s. f.) – gener = ianuarie (s.m.) – febrer = februarie (s.m.) – març = martie (s.m.) – abril = aprilie (s.m.) – maig = mai (s.m.) – juny = iunie (s.m.) – juliol = iulie (s.m.) – agost = august (s.m.) – setembre = septembrie (s.m.) – octubre = octombrie (s.m.) – novembre = noiembrie (s.m.) – desembre = decembrie (s.m.) – setmana = sǎptǎmânǎ • sǎptǎmâna • sǎptǎmâni • sǎptǎmânile (s. f.) – dilluns = luni • lunea (s. f.) – dimarts = marţi • marţea (s. f.) – dimecres = miercuri • miercurea (s. f.) – dijous = joi • joia (s. f.) – divendres = vineri • vinerea (s. f.) – dissabte = sâmbătă • sâmbăta (s. f.) – diumenge = duminică • duminica (s. f.) – sol = soare • soarele • sori • sorii (s. m.) – zodíac = zodiac • zodiacul • zodiace • zodiacele (s. nt.)

Vocabulari 31

– 1. Capricorn = Capricorn – 7. Càncer = Rac

– 2. Aquari = Vărsător – 8. Lleó = Leu

– 3. Peixos = Peşti – 9. Verge = Fecioară

– 4. Àries = Berbec – 10. Balança = Balanţă

– 5. Taure = Taur – 11. Escorpió = Scorpion

– 6. Bessons / Gèmini = Gemeni – 12. Sagitari = Săgetător



CORPUL UMAN / EL COS HUMÀ

corp uman / omenesc cos humà

cap cap

trunchi tronc

membre membres

păr pèl / melena

şuviţǎ ble

breton serrell

perciune patilla

mustaţǎ bigot

bǎrbie / barbǎ mentó / barba

chip / faţǎ / moacǎ rostre / cara / pinta

frunte front

ochi / geanǎ / sprânceanǎ

ull / pestanya / cella

nas / narǎ / fosǎ nazalǎ

nas / nariu / fossa nasal

ureche

orella

obraz / obrǎjor galta / galteta

gură / buzǎ boca / llavi

limbǎ llengua

Vocabulari 33

mǎsea / dinte queixal / dent

maxilar / mandibulǎ maxil·lar / mandíbula

ganglion gangli

gâtlej / gât gola / coll

faringe / laringe / esofagfaringe / laringe / esòfag

piept / sân pit / si, sina

inimă cor

venǎ / arterǎ / sânge vena / artèria / sang

plămâni pulmons

ficat

fetge

spate / spinare

esquena

mǎduva spinǎrii / şira spinǎrii /

coloanǎ vertebralǎmedul·la espinal /

espina dorsal / columna vertebral

rinichi

renyons

abdomen / burtǎ / burticǎ

abdomen / panxa / panxeta

burtoi / buric

panxa gran / melic

stomac / intestine estómac / budells

penis / pulǎ / sulǎ penis / polla / pixa

vagin / pizdǎ vagina / cony


ovar / coaie

ovari / collons

cur / popou / fund / bucǎ

cul / pompis / darrere / natja

mânǎ / umǎr / braţ / cot

mà / muscle / braç / colze

palmǎ / deget / unghie palmell / dit / ungla

articulaţie / încheieturǎ articulació / canell

picior / genunchi cama, peu / genoll

coapsǎ / pulpǎ / şold

cuixa / panxell / maluc

talpǎ / cǎlcâi / ouşor / degete

planta del peu / taló / turmell / dits

os / schelet

os / esquelet

coastǎ costella

bazin / pelvis pelvis

muşchi / carne múscul / carn

piele pell

rid arruga

aluniţă piga

Vocabulari 35


EL COS HUMÀ / CORPUL UMAN

Model: abdomen [• l’abdomen • abdòmens • els abdòmens] / abdomen • abdomenul • abdomene • abdomenele (s. nt.) – abdomen = abdomen • abdomenul • abdomene • abdomenele (s. nt.) – artèria = arterǎ • artera • artere • arterele (s. f.) – articulació = articulaţie • articulaţia • articulaţii • articulaţiile (s. f.) – arruga = rid • ridul • riduri • ridurile (s. nt.) – barba = barbǎ • barba • bărbi • bărbile (s. f.) – bigot = mustaţǎ • mustaţa • mustăţi • mustăţile (s. f.) – ble = şuviţǎ • şuviţa • şuviţe • şuviţele (s. f.) – boca = gură • gura • guri • gurile (s. f.) – braç = braţ • braţul • braţe • braţele (s. nt.) – budell = intestin • intestinul • intestine • intestinele (s. nt.) – cama / peu = picior • piciorul • picioare • picioarele (s. nt.) – canell = încheieturǎ • încheietura • încheieturi • încheieturile (s. f.) – cap = cap • capul • capete • capetele (s. nt.) – cara = chip / faţǎ • chipul / faţa • chipuri / feţe • chipurile / feţele (s. nt./s. f.) – carn = carne • carnea • cărnuri • cărnurile (s. f.) – cella = sprânceanǎ • sprânceana • sprâncene • sprâncenele (s. f.) – columna vertebral = coloanǎ vertebralǎ • coloana vertebralǎ • coloane vertebrale • coloanele vertebrale (s. f.+ adj.) – colze = cot • cotul • coate • coatele (s. nt.) – coll = gât • gâtul • gâturi • gâturile (s. nt.) – collons = coi • coiul • coaie • coaiele (s. nt.) – cony = pizdǎ • pizda • pizde • pizdele (s. f.) – cor = inimă • inima • inimi • inimile(s. f.) – cos humà = corp uman / omenesc • corpul uman / omenesc • corpuri umane / omeneşti • corpurile umane / omeneşti (s. nt.+ adj.) – costella = coastǎ • coasta • coaste • coastele (s. f.) – cuixa = coapsǎ • coapsa • coapse • coapsele (s. f.) – cul = cur • curul • cururi • cururile (s. nt.) – darrere = fund • fundul • funduri • fundurile (s. nt.) – dent = dinte • dintele • dinţi • dinţii (s. m.) – dit = deget • degetul • degete • degetele (s. nt.) – esòfag = esofag • esofagul • esofaguri/esofage • esofagurile/ esofagele (s. nt.) – espina dorsal = şira spinǎrii (s. f.+ s. f., invar) – esquelet = schelet • scheletul • schelete • scheletele (s. nt.) – esquena = spinare • spinarea • spinări • spinările (s. f.) – esquena = spate • spatele • spate • spatele (s. nt.) – estómac = stomac • stomacul • stomacuri • stomacurile (s. nt.) – faringe = faringe • faringele • faringe • faringele (s. nt.) – fetge = ficat • ficatul • ficaţi • ficaţii (s. m.) – fossa nasal = fosǎ nazalǎ • fosa nazalǎ • fose nazale • fosele nazale (s. f.+ adj.) – front = frunte • fruntea • frunţi • frunţile (s. f.)


– galta = obraz • obrazul • obraji • obrajii (s. m.) – galteta = obrǎjor • obrǎjorul • obrǎjori • obrǎjorii (s. m.) – gangli = ganglion • ganglionul • ganglioni • ganglionii (s. m.) – genoll = genunchi • genunchiul • genunchi • genunchii (s. m.) – gola = gâtlej • gâtlejul • gâtlejuri • gâtlejurile (s. nt.) – laringe = laringe • laringele • laringe • laringele (s. nt.) – llavi = buzǎ • buza • buze • buzele (s. f.) – llengua = limbǎ • limba • limbi • limbile (s. f.) – mà = mânǎ • mâna • mâini • mâinile (s. f.) – mandíbula = mandibulǎ • mandibula • mandibule • mandibulele (s. f.) – maluc = şold • şoldul • şolduri • şoldurile (s. nt.) – maxil·lar = maxilar • maxilarul • maxilare • maxilarele (s. nt.) – medul·la espinal = mǎduva spinǎrii (s. f.+ s. f., invar) – melena = păr • părul • peri • perii (s. m.) – melic = buric • buricul • burice • buricele (s. nt.) – membre = membru • membrul • membre • membrele (s. nt.) – mentó = bǎrbie • bǎrbia • bǎrbii • bǎrbiile (s. f.) – muscle = umǎr • umǎrul • umeri • umerii (s. m.) – múscul = muşchi • muşchiul • muşchi • muşchii (s. m.) – nariu = narǎ • nara • nări • nările (s. f.) – nas = nas • nasul • nasuri • nasurile (s. nt.) – natja = bucǎ • buca • buci • bucile (s. f.) – orella = ureche • urechea • urechi • urechile (s. f.) – os = os • osul • oase • oasele (s. nt.) – ovari = ovar • ovarul • ovare • ovarele (s. nt.) – palmell = palmǎ • palma • palme • palmele (s. f.) – panxa = burtǎ • burta • burţi • burţile (s. f.) – panxa gran = burtoi • burtoiul • burtoaie • burtoaiele (s. nt.) – panxell = pulpǎ • pulpa • pulpe • pulpele (s. f.) – panxeta = burticǎ • burtica • burtici • burticile (s. f.) – patilla = perciune • perciunele • perciuni • perciunii (s. m.) – pèl = păr • părul • peri • perii (s. m.) – pell = piele • pielea • piei • pieile (s. f.) – pelvis = bazin / pelvis • bazinul / pelvisul • bazine / pelvisuri • bazinele / pelvisurile (s. nt./s. nt.) – penis = penis • penisul • penisuri • penisurile (s. nt.) – pestanya = geanǎ • geana • gene • genele (s. f.) – piga = aluniţă • aluniţa • aluniţe • aluniţele (s. f.) – pit = piept • pieptul • piepturi • piepturile (s. nt.) – pixa = sulǎ • sula • sule • sulele (s. f.) – planta del peu = talpǎ • talpa • tălpi • tălpile (s. f.) – polla = pulǎ • pula • pule • pulele (s. f.) – pompis = popou • popoul • popouri • popourile (s. nt.) – pulmon = plămân • plămânul • plămâni • plămânii (s. m.) – queixal = mǎsea • mǎseaua • mǎsele • mǎselele (s. f.) – renyons = rinichi • rinichiul • rinichi • rinichii (s. m.) – rostre / cara / pinta = chip / faţǎ / moacă • chipul / faţa / moaca • chipuri / feţe / moace • chipurile / feţele / moacele (s. nt./s. f.) – sang = sânge • sângele (s. nt.) – serrell = breton • bretonul • bretoane • bretoanele (s. nt.) – si / sina = sân • sânul • sâni • sânii (s. m.)

Vocabulari 37

– taló = cǎlcâi • cǎlcâiul • cǎlcâie • cǎlcâiele (s. nt.) – tronc = trunchi • trunchiul • trunchiuri • trunchiurile (s. nt.) – turmell = ouşorul piciorului • ouşoarele picioarelor (s. nt./s. nt.) – ull = ochi • ochiul • ochi • ochii (s. m.) – ungla = unghie • unghia • unghii • unghiile (s. f.) – vagina = vagin • vaginul • vagine • vaginele (s. nt.) – vena = venǎ • vena • vene • venele (s. f.)



LUMEA / LA GENT

cuplu / soţ, -ie parella / espós, -osa

femeie dona

bărbat home

copil, -ă / bebeluş xiquet, -a / bebé

necunoscut, -ă desconegut, -uda

cunoscut, -ă conegut, -uda

fire diferită / firi opusetemperament diferent / temperaments oposats

duşman, -că / inamic, -ă enemic, -iga

prieten, -ă amic, -iga

chip supărat / faţă supărată

rostre enutjat / cara enutjada

chip bucuros / faţă bucurosoasă

rostre / cara alegre

chip trist / faţă tristă

rostre trist / cara trista

viu, vie viu, viva

bolnav, -ă malalt, -a

mort, moartă mort, -a

familie família

tată / tati pare / papà

mamă / mami mare / mamà

Vocabulari 39

fiu

fill

fiică

filla

Maica Domnului / Fecioara Maria Mare de Déu / Verge Maria

bunici avis / iaios

părinţi pares

fii / copii fills

frate, fraţi / gemeni

germà, germans / bessons

soră, surori / gemene

germana, -nes / bessones

fraţi vitregi / surori vitrege germanastres

văr, vară / verişor, -şoară cosí, cosina /

cosinet, -a

cumnat, -ă

cunyat, -ada

străbunic, -ă

besavi, besàvia / iaio, -ia

logodnici / miri

nuvis

cuscru, -ră / socru, soacră

consogre, -ra / sogre, -ra

ginere / noră

gendre / nora

unchi / mătuşă oncle / tia

rudă parent, -a

arbore genealogic arbre genealògic


înaintaşi

avantpassats

urmaşi / moştenitor, -oare

successors / hereu, -eva

generaţie

generació

naş, -ă padrí, -ina

minor, -ă menor (d’edat)

adult, -ă major (d’edat)

amant, -ă amant, -a

divorţat, -ă divorciat, -ada

burlac, fată mare solter, -a

Vocabulari 41


LA GENT / LUMEA

Model: amant [• l’amant • amants • els amants] / amant • amantul • amanţi

• amanţii (s. m.) alegre [• alegres] / bucuroasă • bucuroase (adj. f.) alegre [• alegres] / bucuros • bucuroşi (adj. m.)

– alegre = bucuroasă • bucuroase (adj. f.) – alegre = bucuros • bucuroşi (adj. m.) – amant = amant • amantul • amanţi • amanţii (s. m.) – amant = amantă • amanta • amante • amantele (s. f.) – amic = prieten / amic • prietenul / amicul • prieteni / amici •

prietenii / amicii (s. m.) – amiga = prietenă / amică • prietena / amica • prietene / amice • prietenele / amicele (s. f.) – arbre genealògic = arbore genealogic • arborele genealogic (s. m.+adj) – avantpassada = înaintaşă • înaintaşa • înaintaşe • înaintaşele (s. f.) – avantpassat = înaintaş • înaintaşul • înaintaşi • înaintaşii (s. m.) – avi = bunic • bunicul • bunici • bunicii (s. m.) – àvia = bunică • bunica • bunici • bunicile (s. f.) – bebé = bebeluş • bebeluşul • bebeluşi • bebeluşii (s. m.) – besavi = străbunic • străbunicul • străbunici • străbunicii (s. m.) – besàvia = străbunică • străbunica • străbunice • străbunicele (s. f.) – bessó = geamăn • geamănul • gemeni • gemenii (s. m.) – bessona = geamănă • geamăna • gemene • gemenele (s. f.) – coneguda = cunoscută • cunoscuta • cunoscute • cunoscutele (s. f.) – conegut = cunoscut • cunoscutul • cunoscuţi • cunoscuţii (s. m.) – consogra = cuscră • cuscra • cuscre • cuscrele (s. f.) – consogre = cuscru • cuscrul • cuscri • cuscrii (s. m.) – cosí = văr • vărul • veri • verii (s. m.) – cosina = vară • vara • vere • verele (s. f.) – cosinet = verişor • verişorul • verişori • verişorii (s. m.) – cosineta = verişoară • verişoara • verişoare • verişoarele (s. f.) – cunyada = cumnată • cumnata • cumnate • cumnatele (s. f.) – cunyat = cumnat • cumnatul • cumnaţi • cumnaţii (s. m.) – desconeguda = necunoscută • necunoscuta • necunoscute • necunoscutele (s. f.) – desconegut = necunoscut • necunoscutul • necunoscuţi • necunoscuţii (s. m.) – divorciada = divorţată • divorţata • divorţate • divorţatele (s. f.) – divorciat = divorţat • divorţatul • divorţaţi • divorţaţii (s. m.) – dona = femeie • femeia • femei • femeile (s. f.) – enemic = duşman / inamic • duşmanul / inamicul • duşmani / inamici • duşmanii / inamicii (s. m./s. m.) – enemiga = duşmancă / duşmană / inamică • duşmanca / duşmana / inamica • duşmance / duşmane / inamice • duşmancele / duşmanele / inamicele (s. f./s. f./s.f.) – enutjada = supărată • supărate (adj. f.)


– enutjat = supărat • supăraţi (adj. m.) – espós = soţ • soţul • soţi • soţii (s. m.) – esposa = soţie • soţia • soţii • soţiile (s. f.) – família = familie • familia • familii • familiile (s. f.) – fill = fiu • fiul • fii • fiii (s. m.) – filla = fiică • fiica • fiice • fiicele (s. f.) – gendre = ginere • ginerele • gineri • ginerii (s. m.) – generació = generaţie • generaţia • generaţii • generaţiile (s. f.) – germà = frate • fratele • fraţi • fraţii (s. m.) – germana = soră • sora • surori • surorile (s. f.) – germanastra= soră vitregă • sora vitregă • surori vitrege • surorile vitrege (s. f.+ adj) – germanastre = frate vitreg • fratele vitreg • fraţi vitregi • fraţii vitregi (s.m.+ adj) – hereu = moştenitor • moştenitorul • moştenitori • moştenitorii (s. m.) – hereva = moştenitoare • moştenitoarea • moştenitoare •

moştenitoarele (s.f.) – home = bărbat • bărbatul • bărbaţi • bărbaţii (s. m.) – iaia = mamaie • mamaia (s. f.) – iaio = tataie • tataia (s. m.) – major (d’edat) = adult • adultul • adulţi • adulţii (s. m.) – major (d’edat) = adultă • adulta • adulte • adultele (s. f.) – malalt = bolnav • bolnavul • bolnavi • bolnavii (s. m.) – malalta = bolnavă • bolnava • bolnave • bolnavele (s. f.) – malalt = bolnav • bolnavi (adj. m.) – malalta = bolnavă • bolnave (adj. f.) – mare / mamà = mamă / mami • mama / mami • mame • mamele (s. f.) – Mare de Déu = Maica Domnului (s. f.) – menor (d’edat) = minor • minorul • minori • minorii (s. m.) – menor (d’edat) = minoră • minora • minore • minorele (s. f.) – mort = mort • mortul • morţi • morţii (s. m.) – morta = moartă • moarta • moarte • moartele (s. f.) – mort = mort • morţi (adj. m.) – morta = moartă • moarte (adj. f.) – nora = noră • nora • nore • norele (s. f.) – nuvi = mire • mirele • miri • mirii (s. m.) – núvia = mireasă • mireasa • mirese • miresele (s. f.) – oncle = unchi • unchiul • unchi • unchii (s. m.) – padrí = naş • naşul • naşi • naşii (s. m.) – padrina = naşă • naşa • naşe • naşele (s. f.) – pare / papà = tată / tati • tata / tati • taţi • taţii (s. m.) – pare = părinte • părintele • părinţi • părinţii (s. m.) – parella = cuplu • cuplul • cupluri • cuplurile (s. nt.) – parent = rudă • ruda • rude • rudele (s. f.) – parenta = rudă • ruda • rude • rudele (s. f.) – pares = părinţi • părinţii (s. m.) – promès = logodnic • logodnicul • logodnici • logodnicii (s. m.) – promesa = logodnică • logodnica • logodnice • logodnicele (s. f.) – rostre / cara = chip / faţă • chipul / faţa • chipuri / feţe • chipurile / feţele (s. nt./s.f.) – separada = separată • separata • separate • separatele (s. f.)

Vocabulari 43

– sogra = soacră • soacra • soacre • soacrele (s. f.) – sogre = socru • socrul • socri • socrii (s. m.) – solter = burlac • burlacul • burlaci • burlacii (s. m.) – soltera = fată mare • fata mare • fete mari • fetele mari (s. f.+ adj) – successor = urmaş • urmaşul • urmaşi • urmaşii (s. m.) – successora = urmaşă • urmaşa • urmaşe • urmaşele (s .f.) – temperament diferent = fire diferită • firea diferită • firi diferite • firile diferite (s. f.+ adj.) – temperaments oposats = firi opuse • firile opuse (s. f.+ adj.) – tia = mătuşă • mătuşa • mătuşi • mătuşile (s. f.) – trist = trist • trişti (adj. m.) – trista = tristă • triste (adj. f.) – Verge Maria = Fecioara Maria (s. f.) – viu = viu • vii (adj. m.) – viva = vie • vii (adj. f.) – xiquet = copil • copilul • copii • copiii (s. m.) – xiqueta = copilă • copila • copile • copilele (s. f.)



CULORILE ŞI FORMELE / ELS COLORS I LES FORMES

alb blanc

negru negre

gri gris

argintiu argentí / platejat

auriu daurat

arămiu rogenc / de coure

roşu roig

galben groc

albastru blau

tricolor tricolor

verde verd

portocaliu taronja / carabassa

bleu / albastru deschis

blau clar

bleumarin / albastru închis

blau fosc

turcoaz

turquesa

roz rosa

violet violeta

mov morat / violeta fosc

Vocabulari 45

ochi cǎprui ulls castanys

ochi negri ulls negres

ochi albaştri / verzi ulls blaus / verds

maro / castaniu marró / castany

brunet moreno / bru

blond ros

uni llis

pestriţ bigarrat / virolat

curcubeu arc iris / arc de Sant

Martí

rasă neagră raça negra

rasă galbenă raça groga

rasă albă raça blanca

negativ / pozitiv negatiu / positiu

contrast contrast

negativ negatiu

lumină llum

clarobscur clarobscur

întuneric foscor

punct

punt

linie verticală / orizontală

línia vertical / horitzontal

spirală

espiral


punct cardinal punt cardinal

diagonală / linie oblicădiagonal / línia obliqua

roza vânturilor rosa dels vents /

nàutica

paralelă paral·lela

linie întreruptă línia discontínua

perpendiculară perpendicular

cerc / sferă cercle / esfera

buclă / curbă bucle / corba

semicerc / emisferă semicercle / hemisferi

triunghi triangle

unghi angle

dreptunghi rectangle

paralelipiped paral·lelepípede

trapez trapezi

paralelogram paral·lelogram

con con

piramidă piràmid

oval oval

Vocabulari 47


ELS COLORS I LES FORMES / CULORILE ŞI FORMELE

Model: angle [• l’angle • angles • els angles] / unghi • unghiul • unghiuri • unghiurile (s. nt.) blanc [• blancs] / alb • albi (adj. m.) blanca [• blanques] / albă • albe (adj. f.) – angle = unghi • unghiul • unghiuri • unghiurile (s. nt.) – arc iris / arc de Sant Martí = curcubeu • curcubeul • curcubeie • curcubeiele (s. nt.) – argentí / platejat = argintiu • argintii (adj. m.), argintie • argintii (adj. f.) – bigarrat / virolat = pestriţ • pestriţi (adj. m.), pestriţă • pestriţe (adj. f.) – blanc = alb • albi (adj. m.), albă • albe (adj. f.) – blau = albastru • albaştri (adj. m.), albastră • albastre (adj. f.) – blau clar = albastru deschis • albaştri deschis (adj. m.), albastră deschis • albastre deschis (adj. f.) – blau clar = bleu (adj. invar.) – blau fosc = albastru închis • albaştri închis (adj. m.), albastră închis • albastre închis (adj. f.) – blau fosc = bluemarin (adj. invar.) – bru = brunet • bruneţi (adj. m.) – bruna = brunetă • brunete (adj. f.) – bucle = buclă • bucla • bucle • buclele (s. f.) – carabassa = portocaliu • portocalii (adj. m.), portocalie • portocalii (adj. f.) – castany = castaniu • castanii (adj. m.), castanie • castanii (adj. f.) – cercle = cerc • cercul • cercuri • cercurile (s. nt.) – clarobscur = clarobscur (adj. m.), clarobscură (adj. f.) – con = con • conul • conuri • conurile (s. nt.) – contrast = contrast • contrastul • contraste • contrastele (s. nt.) – corba = curbă • curba • curbe • curbele (s. f.) – daurat = auriu • aurii (adj. m.), aurie • aurii (adj. f.) – diagonal = diagonală • diagonala • diagonale • diagonalele (s. f.) – esfera = sferă • sfera • sfere • sferele (s. f.) – espiral = spirală • spirala • spirale • spiralele (s. f.) – foscor = întuneric • întunericul (s. m.) – gris = gri (adj. invar.) – groc = galben • galbeni (adj. m.), galbenă • galbene (adj. f.) – hemisferi = emisferă • emisfera • emisfere • emisferele (s. f.) – línia discontínua = linie întreruptă • linia întreruptă • linii întrerupte • liniile întrerupte (s. f.+ adj) – línia horitzontal = linie orizontală • linia orizontală • linii orizontale • liniile orizontale (s. f.+ adj) – línia obliqua = linie oblică • linia oblică • linii oblice • liniile oblice (s. f.+ adj) – línia vertical = linie verticală • linia verticală • linii verticale • liniile verticale (s. f.+ adj) – llis = uni (adj. invar.) – llum = lumină • lumina • lumini • luminile (s.f.)


– marró = maro (adj. invar.) – morat / violeta fosc = mov (adj. invar.) – moreno / bru = brunet • bruneţi (adj. m.) – morena / bruna = brunetă • brunete (adj. f.) – negatiu = negativ • negativul • negative • negativele (s. nt.) – negre = negru • negri (adj. m.) • neagră • negre (adj. f.) – oval = oval • ovali (adj. m.) • ovală • ovale (adj. f.) – paral·lela = paralelă • paralela • paralele • paralelele (s. f.) – paral·lelepípede = paralelipiped • paralelipipedul • paralelipipede • paralelipipedele (s. nt.) – paral·lelogram = paralelogram • paralelogramul • paralelograme • paralelogramele (s. nt.) – perpendicular = perpendiculară • perpendiculara • perpendiculare • perpendicularele (s. f.) – piràmide = piramidă • piramida • piramide • piramidele (s. f.) – punt = punct • punctul • puncte • punctele (s. nt.) – raça blanca = rasă albă • rasa albă • rase albe • rasele albe (s. f.+ adj) – raça groga = rasă galbenă • rasa galbenă • rase galbene • rasele galbene (s.f.+ adj) – raça negra = rasă neagră • rasa neagră • rase negre • rasele negre (s. f.+adj) – rectangle = dreptunghi • dreptunghiul • dreptunghiuri • dreptunghiurile (s.nt.) – rogenc / de coure = arămiu • arămii (adj. m.), arămie • arămii (adj. f.) – roig = roşu • roşii (adj. m.), roşie • roşii (adj. f.) – ros = blond • blonzi (adj. m.), blondă • blonde (adj. f.) – rosa = roz (adj. invar.) – rosa dels vents / nàutica = roză a vânturilor • roza vânturilor • roze ale vânturilor • rozele vânturilor (s. f +a+s. nt.) – semicercle = semicerc • semicercul • semicercuri • semicercurile (s. nt.) – taronja = portocaliu • portocalii (adj.m.), portocalie • portocalii (adj.f.) – trapezi = trapez • trapezul • trapeze • trapezele (s. nt.) – triangle = triunghi • triunghiul • triunghiuri • triunghiurile (s. nt.) – tricolor = tricolor • tricolorul (s. m.) – turquesa = turcoaz (adj. invar.) – ull blau = ochi albastru • ochiul albastru • ochi albaştri • ochii albaştri (s.m.+ adj.) – ull negre = ochi negru • ochiul negru • ochi negri • ochii negri (s. m.+ adj.) – ull verd = ochi verde • ochiul verde • ochi verzi • ochii verzi (s. m.+ adj.) – verd = verde • verzi (adj. m.), verde • verzi (adj. f.) – violeta = violet • violeţi (adj. m.), violetă • violete (adj. f.)

Vocabulari 49


ÎMBRǍCǍMINTEA ŞI ACCESORIILE / LA VESTIMENTA I ELS ACCESSORIS

haine / îmbrǎcǎminte

roba / vestimenta

încǎlţǎminte

calçat

palton / hainǎ de blanǎ

abric d’hivern / abric de pell

jachetă / geacǎ caçadora

hainǎ (de la un costum) jaqueta

sacou americana

rochie

vestit

rochie cu volane / de seară

vestit amb volants / de nit

decolteu

escot

jerseu / pulovǎr jersei

bluzǎ brusa

cǎmaşǎ camisa

tricou samarreta

maieu / corset samarreta interior /

cotilla

costum de baie / slipvestit de bany / eslip


chilot braga / calçotet (home)

sutien sostenidors

portjartier / jartierăportalligacama /

lligacama

furou / jupă enagos / brial

cămaşă de noapte camisa de dormir

lenjerie intimă roba interior

ciorap

calça / mitja

şosetǎ

calcetí / mitjó

curea / centură /

cataramă cinturó / sivella

costum tradiţional / popular

vestit tradicional

ie

brusa camperola brodada

maramă

mantellina

costum (femei: compleu)vestit

frac frac

smoching şi papion esmòquing i llacet

Vocabulari 51

vestă / vestă antiglonţ

jupetí / armilla antibales

fâş / impermeabil / balonzaid

impermeable

salopetă / de copii

granota

pardesiu

gavardina

pantaloni scurţi / şort / blugi

pantalons curts / vaquers

halat

bata / barnús

papuci de casă sabatilles de casa /

plantofes

şlap xancleta

bocanc / adidas mocassí / sabatilla

d’esport

sanda sandàlia

pantof sabata

cizmă bota

fular bufanda

eşarfă / cravată mocador / corbata

şal xal

pǎlărie (de soare)

barret (de sol)

căciulă

capell

şapcǎ / chipiu /

caschetă gorra


ochelari (de soare) ulleres (de sol)

geantă bossa

broşă fermall / afiblall

colier / lănţişor collaret / cadeneta

cercel arracada

inel / verighetă anell / aliança

şiret cordó

nasture botó

capsă clip

mănuşă guant

brăţară polsera

batistă mocador (de tela)

fundiţă / pompon llaç / pompó

văl / voal (de mireasă) vel / vel (de núvia)

bentiţă / diademă cinta de cabells /

diadema

fermoar cremallera

buzunar butxaca

cusătură costura

piercing piercing

tatuaj tatuatge

agrafă de siguranţă imperdible

Vocabulari 53

croitor, -reasă sastre, -ssa

croitorie sastreria

modă / vogă moda / voga



LA VESTIMENTA I ELS ACCESSORIS / ÎMBRǍCǍMINTEA ŞI ACCESORIILE

Model: abric d’hivern [• l’abric d’hivern • abrics d’hivern • els abrics d’hivern] / palton • paltonul • paltoane • paltoanele (s. nt.) – abric d’hivern = palton • paltonul • paltoane • paltoanele (s. nt.) – abric de pell = hainǎ de blanǎ • haina de blanǎ • haine de blanǎ • hainele de blanǎ (s. f.+ de + s. f.) – afiblall = broşă • broşa • broşe • broşele (s. f.) – aliança = verighetă • verigheta • verighete • verighetele (s. f.) – americana = sacou • sacoul • sacouri • sacourile (s. nt.) – anell = inel • inelul • inele • inelele (s. nt.) – armilla antibales = vestă antiglonţ • vesta antiglonţ • veste antiglonţ • vestele antiglonţ (s. f. + adj.) – arracada = cercel • cercelul • cercei • cerceii (s. m.) – barret = pǎlărie • pǎlăria • pǎlării • pǎlăriile (s. f.) – barret de sol = pǎlărie de soare • pǎlăria de soare • pǎlării de soare •

pǎlăriile de soare (s. f.+ de + s. m.) – bata / barnús = halat • halatul • halate • halatele (s. nt.) – bossa = geantă • geanta • genţi • genţile (s. f.) – bota = cizmă • cizma • cizme • cizmele (s. f.) – botó = nasture • nasturele • nasturi • nasturii (s. m.) – braga (dona) / calçotet (home) = chilot • chilotul • chiloţi • chiloţii (s. m.) – brial = jupă • jupa • jupe • jupele (s. f.) – brusa = bluzǎ • bluza • bluze • bluzele (s. f.) – brusa camperola brodada = ie • ia • ii • iile (s. f.) – bufanda = fular • fularul • fulare • fularele (s. nt.) – butxaca = buzunar • buzunarul • buzunare • buzunarele (s. nt.) – caçadora = geacǎ • geaca • geci • gecile (s. f.) – caçadora = jachetă • jacheta • jachete • jachetele (s. f.) – cadeneta = lănţişor • lănţişorul • lănţişoare • lănţişoarele (s. nt.) – calça / mitja = ciorap • ciorapul • ciorapi • ciorapii (s. m.) – calçat = încǎlţǎminte • încǎlţǎmintea (s. f.) – calcetí / mitjó = şosetǎ • şoseta • şosete • şosetele (s. f.) – camisa = cǎmaşǎ • cǎmaşa • cǎmaşi • cǎmaşile (s. f.) – camisa de dormir = cămaşă de noapte • cămaşa de noapte • cămǎşi de noapte • cămǎşile de noapte (s. f.+ de + s. f.) – capell = căciulă • căciula • căciuli • căciulile (s. f.) – cinta = fundiţă • fundiţa • fundiţe • fundiţele (s. f.) – cinta de cabells = bentiţă • bentiţa • bentiţe • bentiţele (s. f.) – cinturó = centură • centura • centuri • centurile (s. f.) – cinturó = curea • cureaua • curele • curelele (s. f.) – clip = capsă • capsa • capse • capsele (s. f.) – collaret = colier • colierul • coliere • colierele (s. nt.) – corbata = cravată • cravata • cravate • cravatele (s. f.) – cordó = şiret • şiretul • şireturi • şireturile (s. nt.) – costura = cusătură • cusătura • cusături • cusăturile (s. f.) – cotilla = corset • corsetul • corsete • corsetele (s. nt.)

Vocabulari 55

– cremallera = fermoar • fermoarul • fermoare • fermoarele (s. nt.) – diadema = diademă • diadema • diademe • diademele (s. f.) – enagos = furou • furoul • furouri • furourile (s. nt.) – escot = decolteu • decolteul • decolteuri • decolteurile (s. nt.) – eslip = slip • slipul • slipuri • slipurile (s. nt.) – esmòquing = smoching • smochingul • smochinguri • smochingurile (s. nt.) – fermall = broşă • broşa • broşe • broşele (s. f.) – frac = frac • fracul • fracuri • fracurile (s. nt.) – gavardina = pardesiu • pardesiul • pardesie • pardesiele (s. nt.) – gorra = caschetă • cascheta • caschete • caschetele (s. f.) – gorra = chipiu • chipiul • chipiuri • chipiurile (s. nt.) – gorra = şapcǎ • şapca • şepci • şepcile (s. f.) – granota = salopetă • salopeta • salopete • salopetele (s. f.) – guant = mănuşă • mănuşa • mănuşi • mănuşile (s. f.) – imperdible = agrafă de siguranţă • agrafa de siguranţă • agrafe de

siguranţă • agrafele de siguranţă (s. f.+ de + s. f.) – impermeable = balonzaid • balonzaidul • balonzaide • balonzaidele (s. nt.) – impermeable = fâş • fâşul • fâşuri • fâşurile (s. nt.) – impermeable = impermeabil • impermeabilul • impermeabile •

impermeabilele (s. nt.) – jaqueta = hainǎ • haina • haine • hainele (s. f.) – jersei = jerseu • jerseul • jerseuri • jerseurile (s. nt.) – jersei = pulovǎr • pulovǎrul • pulovǎre • pulovǎrele (s. nt.) – jupetí = vestă • vesta • veste • vestele (s. f.) – llaç = fundiţǎ • fundiţa • fundiţe • fundiţele (s. f.) – llacet = papion • papionul • papioane • papioanele (s. nt.) – lligacama = jartieră • jartiera • jartiere • jartierele (s. f.) – mantellina = maramă • marama • marame • maramele (s. f.) – mocador (de seda) = eşarfă • eşarfa • eşarfe • eşarfele (s. f.) – mocador (de tela) = batistă • batista • batiste • batistele (s. f.) – mocassí = bocanc • bocancul • bocanci • bocancii (s. m.) – moda = modă • moda • mode • modele (s. f.) – pantaló = pantalon • pantalonul • pantaloni • pantalonii (s. m.) – pantaló(ons) curt(s) = pantalon scurt • pantalonul scurt • pantaloni scurţi • pantalonii scurţi (s. m.+ adj) – pantaló(ons) curt(s) = şort • şortul • şorturi • şorturile (s. nt.) – piercing = piercing • piercingul • piercinguri • piercingurile (s. nt.) – polsera = brăţară • brăţara • brăţǎri • brăţǎrile (s. f.) – pompó = pompon • pomponul • pompoane • pompoanele (s. nt.) – portalligacama = portjartier • portjartierul • portjartiere •

portjartierele (s.nt.) – roba = haine • hainele (s. f.) – roba interior = lenjerie intimă • lenjeria intimă • lenjerii intime • lenjeriile

intime (s. f.+ adj) – sabata = pantof • pantoful • pantofi • pantofii (s. nt.) – sabatilla de casa / plantofa = papuc de casă • papucul de casă • papuci de

casă • papucii de casă (s. m. + de + s. f. ) – sabatilla d’esport = adidas • adidasul • adidaşi • adidaşii (s. m.) – sabatilla d’esport = baschet • baschetul • bascheţi • bascheţii (s. m.) – sabatilla d’esport = tenis • tenisul • tenişi • tenişii (s. m.) – samarreta = tricou • tricoul • tricouri • tricourile (s. nt.)


– samarreta interior = maieu • maieul • maieuri • maieurile (s. nt.) – sandàlia = sanda • sandaua • sandale • sandalele (s. f.) – sastre = croitor • croitorul • croitori • croitorii (s. m.) – sastreria = croitorie • croitoria • croitorii • croitoriile (s. f.) – sastressa = croitoreasă • croitoreasa • croitorese • croitoresele (s. f.) – sivella = cataramă • catarama • catarame • cataramele (s. f.) – sostenidors = sutien • sutienul • sutiene • sutienele (s. nt.) – tatuatge = tatuaj • tatuajul • tatuaje • tatuajele (s. nt.) – ulleres = ochelari • ochelarii (s. m.) – ulleres de sol = ochelari de soare • ochelarii de soare (s. m.) – vaquers / texans = blugi • blugii (s. m.) – vel = văl • vălul • văluri • vălurile (s. nt.) – vel = voal • voalul • voaluri • voalurile (s. nt.) – vestimenta = îmbrǎcǎminte / vestimentaţie • îmbrǎcǎmintea / vestimentaţia

• îmbrǎcǎminţi / vestimentaţii • îmbrǎcǎminţile / vestimentaţiile (s. f./s. f.)

– vestit = costum (pentru femei) • costumul (pentru femei) • costume (pentru femei) • costumele (pentru femei) (s. nt.) – vestit = rochie • rochia • rochii • rochiile (s. f.) – vestit amb volants = rochie cu volane • rochia cu volane • rochii cu

volane • rochiile cu volane (s. f.+ cu + s. nt.) – vestit de bany = costum de baie • costumul de baie • costume de baie • costumele de baie (s. nt.+ de + s. f.) – vestit de nit = rochie de seară • rochia de seară • rochii de seară • rochiile

de seară (s. f.+ de + s. f.) – vestit tradicional = costum tradiţional / popular • costumul tradiţional / popular • costume tradiţionale / populare • costumele tradiţionale / populare (s. nt.+ adj.) – voga = vogă • voga (s. f.) – xal = şal • şalul • şaluri • şalurile (s. nt.) – xancleta = şlap • şlapul • şlapi • şlapii (s. m.)

Vocabulari 57


CASA 1: ÎN GENERAL / LA CASA 1: EN GENERAL

casă casa

vilă xalet

cocioabă / bordei casa pobra / barraca

casă ţărănească / gospodărie

casa de camp

conac mansió

uliţă carrer de poble

curte / curte de păsări pati / corral

grădină jardí

livadă horta

foişor / chioşc quiosc (de jardí)

gard tanca

viţă de vie vinya

acoperiş teulada

tavan / plafon sostre / plafó

podea / pardosealăsòl

poartă porta

uşă porta

uşa de la intrare porta principal / porta d’entrada


terasă terrassa

verandă porxo / veranda

prag llindar

coşul casei / horn ximenera / xemeneia

perete paret

fereastră finestra

pod golfes

pivniţă / subsol soterrani

mansardă àtic

zăvor / lacăt forrellat / pestell

clanţă picaporta / pom

broasca uşii pany

garaj garatge

piscină piscina

fântână / puţ font / pou

bloc bloc

locuinţă habitatge / vivenda

scară escala

lift / ascensor ascensor

palier / hol (pop.) replà / replanell

interfon intèrfon

Vocabulari 59

vestibul vestíbul

cameră habitació / cambra

dormitor dormitori

sufragerie menjador

camera copiilor cambra dels nens

salon saló

baie / toaletă bany

bucătărie cuina

cameră de lucru / birou

despatx / escriptori



LA CASA 1: EN GENERAL / CASA 1: ÎN GENERAL

Model: ascensor [• l’ascensor • ascensors • els ascensors] / ascensor • ascensorul • ascensoare • ascensoarele (s. f.) – ascensor = lift / ascensor • liftul / ascensorul • lifturi / ascensoare • lifturile / ascensoare (s. nt./s. nt.) – àtic = mansardă • mansarda • mansarde • mansardele (s. f.) – bany = baie / toaletă • baia / toaleta • băi / toalete • băile / toaletele • (s. f./s. f.) – barraca = baracă • baraca • barăci • barăcile (s. f.) – barraca = bordei • bordeiul • bordeie • bordeiele (s. nt.) – bloc = bloc • blocul • blocuri • blocurile (s. nt.) – cadenat = lacăt • lacătul • lacăte • lacătele (s. nt.) – cambra dels nens = camera copiilor • camerele copiilor (s. f.+ s. m.) – carrer de poble = uliţă • uliţa • uliţe • uliţele (s. f.) – casa = casă • casa • case • casele (s. f.) – casa pobra = cocioabă • cocioaba • cocioabe • cocioabele (s. f.) – casa de camp = casă ţărănească • casa ţărănească • case ţărăneşti • casele ţărăneşti (s. f.+ adj) – corral = curte de păsări • curtea de păsări • curţi de păsări • curţile de

păsări (s. f.+ de + s. f.) – cuina = bucătărie • bucătăria • bucătării • bucătăriile (s. f.) – despatx = birou • biroul • birouri • birourile (încăpere)(s. nt.) – dormitori = dormitor • dormitorul • dormitoare • dormitoarele (s. nt.) – escala = scară • scara • scări • scările (s. f.) – escriptori = cameră de lucru • camera de lucru • camere de lucru • camerele

de lucru (s. f.+ de + s. nt.) – finestra = fereastră • fereastra • fereastre • fereastrele (s. f.) – font / pou = fântână / puţ • fântâna / puţul • fântâni / puţuri • fântânile / puţurile (s. f./s. nt.) – forrellat / pestell = zăvor • zăvorul • zăvoare • zăvoarele (s. nt.) – garatge = garaj • garajul • garaje • garajele (s. nt.) – golfes = pod • podul • poduri • podurile (s. nt.) – granja = gospodărie • gospodăria • gospodării • gospodăriile (s. f.) – habitació / cambra = cameră / odaie • camera / odaia • camere / odăi • camerele / odăile (s. f./s. f.) – habitatge = locuinţă • locuinţa • locuinţe • locuinţele (s. f.) – horta = livadă • livada • livezi • livezile (s. f.) – intèrfon = interfon • interfonul • interfoane • interfoanele (s. nt.) – jardí = grădină • grădina • grădini • grădinile (s. f.) – llindar = prag • pragul • praguri • pragurile (s. nt.) – mansió = conac • conacul • conace • conacele (s. nt.) – menjador = sufragerie • sufrageria • sufragerii • sufrageriile (s. f.) – pany = broasca uşii • broaştele uşii (s. f.+ s. f.) – paret = perete • peretele • pereţi • pereţii (s. m.) – pati = curte • curtea • curţi • curţile (s. f.) – picaporta = clanţă • clanţa • clanţe • clanţele (s. f.) – piscina = piscină • piscina • piscine • piscinele (s. f.)

Vocabulari 61

– porta = poartă • poarta • porţi • porţile (s. f.) – porta = uşă • uşa • uşi • uşile (s. f.) – porta d’entrada = uşă de la intrare • uşa de la intrare • uşi de la intrare • uşile de la intrare(s.f.+ de la + s.f.) – porta principal = uşă principală • uşa principală • uşi principale • uşile principale (s. f.+ adj.) – porxo / veranda = verandă • veranda • verande • verandele (s. f.) – quiosc (de jardí) = foişor / chioşc • foişorul / chioşcul • foişoare / chioşcuri • foişoarele/chioşcurile • (s. nt./s. nt.) – replà / replanell = palier • palierul • paliere • palierele (s. nt.) – saló = salon • salonul • saloane • saloanele • (s. nt.) – sòl = podea / pardoseală • podeaua / pardoseala • podele / pardosele • podelele / pardoselele (s. f./s. f.) – sostre / plafó = tavan / plafon • tavanul / plafonul • tavane / plafoane • tavanele / plafoanele (s. nt./s. nt.) – soterrani = pivniţă / beci • pivniţa / beciul • pivniţe / beciuri • pivniţele / beciurile (s. f./s. nt.) – soterrani = subsol • subsolul • subsoluri • subsolurile (s. nt.) – tanca = gard • gardul • garduri • gardurile (s. nt.) – terrassa = terasă • terasa • terase • terasele (s. f.) – teulada = acoperiş • acoperişul • acoperişuri • acoperişurile (s. nt.) – vestíbul = vestibul • vestibulul • vestibule • vestibulele (s. nt.) – vidre = sticlă • sticla • sticle • sticlele (s. f.) – vinya = viţă de vie • viţa de vie • viţe de vie • viţele de vie (s. f.+ de + s. f.) – vivenda = locuinţă • locuinţa • locuinţe • locuinţele (s. f.) – xalet = vilă • vila • vile • vilele (s. f.) – ximenera / xemeneia = horn • hornul • hornuri • hornurile (s. nt.) – ximenera / xemeneia = coşul casei • coşurile casei (s. nt.)



CASA 2: DORMITORUL / LA CASA 2: EL DORMITORI

dormitor dormitori

perdea cortina

pat llit

pat matrimonial llit matrimonial

pat de tineret llit juvenil

pătuţ / legănuţ bressol

oglindă espill / mirall

aşternut roba de llit

cearceaf / cearşaf llençol

pernă / pernuţă / perniţăcoixí / coixinet

pătură manta / flassada

plapumă edredó

tablou quadre

cuier penjador

tapet tapís

baie / veceu bany / vàter

duş dutxa

cadǎ banyera

prosop tovallola

chiuvetǎ / lavabou lavabo

etajeră prestatge

Vocabulari 63

sertar calaix

şampon xampú

deodorant / spray desodorant

sǎpun / sǎpunierǎ sabó / sabonera

sul de hârtie igienicǎrotllo de paper

higiènic

covor / preş catifa / estora

pastă de dinţi pasta dentífrica

periuţă de dinţi raspall de dents

depilator depilador

uscǎtor de pǎr assecador

perie raspall

aparat de ras màquina d’afaitar



LA CASA 2: EL DORMITORI / CASA 2: DORMITORUL

Model: bany [• el bany • banys • els banys] / baie • baia • băi • băile (s. f.)

– armari = şifonier • şifonierul • şifoniere • şifonierele (s. nt.) – assecador = uscǎtor de pǎr • uscǎtorul de pǎr • uscǎtoare de pǎr • uscǎtoarele de pǎr (s. nt.+ de + s. m.) – bany = baie • baia • băi • băile (s. f.) – banyera = cadǎ • cada • căzi • cǎzile (s. f.) – bressol = pătuţ • pătuţul • pătuţuri • pătuţurile (s. nt.) – bressol = legănuţ • legănuţul • legănuţe • legănuţele (s. nt.) – calaix = sertar • sertarul • sertare • sertarele (s. nt.) – catifa = covor • covorul • covoare • covoarele (s. nt.) – coixi = pernă • perna • perne • pernele (s. f.) – coixínet = pernuţă / perniţă • pernuţa / perniţa • pernuţe / perniţe • pernuţele / perniţele (s. f.)/ (s. f.) – cortina = perdea • perdeaua • perdele • perdelele (s. f.) – depilador = depilator • depilatorul • depilatoare • depilatoarele (s. nt.) – desodorant = deodorant • deodorantul • deodorante • deodorantele (s. nt.) – despertador = ceas deşteptǎtor • ceasul deşteptǎtor • ceasuri deşteptǎtoare • ceasurile deşteptǎtoare (s. nt.+ adj) – dormitori = dormitor • dormitorul • dormitoare • dormitoarele (s. nt.) – dutxa = duş • duşul • duşuri • duşurile (s. nt.) – edredó = plapumă • plapuma • plăpumi • plăpumile (s. f.) – espill / mirall = oglindă • oglinda • oglinzi • oglinzile (s. f.) – estora = preş • preşul • preşuri • preşurile (s. nt.) – flassada = pătură • pătura • pături • păturile (s. f.) – lavabo = chiuvetǎ • chiuveta • chiuvete • chiuvetele (s. f.) – lavabo = lavabou • lavaboul • lavabouri • lavabourile (s. nt.) – llençol = cearceaf / cearşaf • cearceaful / cearşaful • cearceafuri / cearşafuri • cearceafurile / cearşafurile (s. nt.) – llit = pat • patul • paturi • paturile (s. nt.) – llit juvenil = pat de tineret • patul de tineret • paturi de tineret • paturile de tineret (s. nt. + de + s. nt.) – llit matrimonial = pat matrimonial • patul matrimonial • paturi matrimoniale • paturile matrimonial (s. nt. + adj.) – llum de peu = veioză • veioza • veioze • veiozele (s. f.) – manta = pătură • pătura • pături • păturile (s. f.) – màquina d’afaitar = aparat de ras • aparatul de ras • aparate de ras • aparatele de ras (s. nt.+ de + adj) – pasta dentífrica = pastă de dinţi • pasta de dinţi • paste de dinţi • pastele de dinţi (s. f.+ de + s. m.) – penjador = cuier • cuierul • cuiere • cuierele (s. nt.) – prestatge = etajeră • etajera • etajere • etajerele (s. f.) – quadre = tablou • tabloul • tablouri • tablourile (s. nt.) – ràdio = radio • radioul • radiouri • radiourile (s. nt.) – raspall = perie • peria • perii • periile (s. f.) – raspall de dents = periuţă de dinţi • periuţa de dinţi • periuţe de dinţi •

Vocabulari 65

periuţele de dinţi (s. f.+ de + s. m.) – roba de llit = aşternut • aşternutul • aşternuturi • aşternuturile (s. nt.) – rotllo de paper higiènic = sul de hârtie igienicǎ • sulul de hârtieigienicǎ • suluri de hârtie igienicǎ • sulurile de hârtie igienicǎ (s. nt.+ de + s. f.+ adj.) – sabó = sǎpun • sǎpunul • sǎpunuri • sǎpunurile (s. nt.) – sabonera = sǎpunierǎ • sǎpuniera • sǎpuniere • sǎpunierele (s. f.) – tapís = tapet • tapetul • tapete / tapeturi • tapetele / tapeturile (s. nt.) – tauleta de nit = mǎsuţǎ de noapte • mǎsuţa de noapte • mǎsuţe de noapte • mǎsuţele de noapte (s. f.+ de + s. f.) – televisor = televizor • televizorul • televizoare • televizoarele (s. nt.) – tocador = măsuţǎ de toaletǎ • măsuţa de toaletǎ • măsuţe de toaletǎ • măsuţele de toaletǎ (s. f.+ de + s. f.) – tovallola = prosop • prosopul • prosoape • prosoapele (s. nt.) – vàter = veceu • veceul • veceuri • veceurile (s. nt.) – xampú = şampon • şamponul • şampoane • şampoanele (s. nt.)



CASA 3: BUCĂTĂRIA ŞI BAIA / LA CASA 3: LA CUINA I EL BANY

masă taula

scaun; taburet cadira

blat de bucătărie taulell de cuina

farfurie plat

şerveţel tovalló

tacâm cobert

cuţit ganivet

lingură cullera

furculiţă forquilla

linguriţă cullereta

polonic culler(ot)

lingură de lemn cullera de fusta

pahar got

cană / ceaşcă tassa

cupă copa

ceainic tetera

ibric de cafea cassó

cafetieră cafetera

Vocabulari 67

oală olla

ceaun olla de coure

(tigaie) wok (paella) wok

cratiţă cassola

frigider nevera, frigorífic

congelator congelador

microunde microones

aragaz / ochi de aragazcuina de gas / fogó

cuptor forn

prăjitor de pâine torrapà, torradora

hotă extractor de fum

butelie (de gaz) bombona (de butà)

maşină de spălat vase llavaplats

chiuvetă pica, pila, aigüera

robinet aixeta

maşină de spălat rufe llavadora

masă de călcat post de planxar

fier de călcat planxa

ceas de perete rellotge de paret

coş de pâine cistella de pa

coş de fructe fruiter


mătură granera

făraş recollidor

aspirator aspiradora

găleată galleda

mop pal de fregar, baieta de

pal

spălător baieta

prosop (de bucătărie) drap (de cuina)

şorţ de bucătărie davantal

dulap (de bucătărie) armari (de cuina)

coş de gunoi poal de la brossa

pungă de gunoi / sac de gunoi

bossa de brossa / sac de brossa

sertar calaix

Vocabulari 69


LA CASA 3: LA CUINA I EL BANY / CASA 3: BUCĂTĂRIA ŞI BAIA

Model: aixeta [• l’aixeta • aixetes • les aixetes] / robinet • robinetul • robinete • robinetele (s. nt.) – aixeta = robinet • robinetul • robinete • robinetele (s. nt.) – armari (de cuina) = dulap (de bucătărie) • dulapul (de bucătărie) • dulapuri (de bucătărie) • dulapurile (de bucătărie) (s. nt.) – aspiradora = aspirator • aspiratorul • aspiratoare • aspiratoarele (s. nt.) – baieta = spălător • spălătorul • spălătoare • spălătoarele (s. nt.) – bombona (de butà) = butelie (de gaz) • butelia (de gaz) • butelii (de gaz) • buteliile (de gaz) (s. f.) – bossa de brossa = pungă de gunoi • punga de gunoi • pungi de gunoi • pungile de gunoi (s. f.+ de + s. nt.) – cadira = scaun • scaunul • scaune • scaunele (s. nt.) – cafetera = cafetieră • cafetiera • cafetiere • cafetierele (s. f.) – calaix = sertar • sertarul • sertare • sertarele (s. nt.) – cassó = ibric de cafea • ibricul de cafea • ibrice de cafea • ibricele de cafea (s. nt.+ de + s. f.) – cassola = cratiţă • cratiţa • cratiţe • cratiţele (s. f.) – cistella de pa = coş de pâine • coşul de pâine • coşuri de pâine • coşurile de pâine (s. nt.+ de + s. f.) – cobert = tacâm • tacâmul • tacâmuri • tacâmurile (s. nt.) – congelador = congelator • congelatorul • congelatoare • congelatoarele (s.nt.) – copa = cupă • cupa • cupe • cupele (s. f.) – cuina de gas = aragaz • aragazul • aragazuri • aragazurile (s. nt.) – cullera = lingură • lingura • linguri • lingurile (s. f.) – cullera de fusta = lingură de lemn • lingura de lemn • linguri de lemn • lingurile de lemn (s. f.+ de +s. nt.) – cullereta = linguriţă • linguriţa • linguriţe • linguriţele (s. f.) – culler(ot) = polonic • polonicul • polonice • polonicele (s. nt.) – davantal = şorţ de bucătărie • şorţul de bucătărie • şorţuri de bucătărie • şorţurile de bucătărie (s. nt.+ de + s. f.) – drap (de cuina) = prosop • prosopul • prosoape • prosoapele (de bucătărie)(s. nt.) – extractor de fum = hotă • hota • hote • hotele (s. f.) – fogó = ochi de aragaz • ochiul de aragaz • ochiuri de aragaz • ochiurile de aragaz (s. nt.+ de + s. nt.) – forquilla = furculiţă • furculiţa • furculiţe • furculiţele (s. f.) – fruiter = coş de fructe • coşul de fructe • coşuri de fructe • coşurile de fructe (s. nt.+ de + s. f.) – ganivet = cuţit • cuţitul • cuţite • cuţitele (s. nt.) – got = pahar • paharul • pahare • paharele (s. nt.) – granera = mătură • mătura • mături • măturile (s. f.) – llavadora = maşină de spălat rufe • maşina de spălat rufe • maşini de spălat rufe • maşinile de spălat rufe (s. f.+ de + s. nt. + s. f.)


– llavaplats = maşină de spălat vase • maşina de spălat vase • maşini de spălat vase • maşinile de spălat vase (s. f.+ de + s. nt. + s. nt.) – microones = cuptor cu microunde • cuptorul cu microunde • cuptoare cu microunde • cuptoarele cu microunde (s. nt.+ cu + s. f.) – nevera / frigorífic = frigider • frigiderul • frigidere • frigiderele (s. nt.) – olla = oală • oala • oale • oalele (s. f.) – olla de coure = ceaun • ceaunul • ceaune • ceaunele (s. nt.) – paella = tigaie • tigaia • tigăi • tigăile (s. f.) – pal de fregar / baieta de pal = mop • mopul • mopuri • mopurile (s. nt.) – pica / pila / aigüera = chiuvetă • chiuveta • chiuvete • chiuvetele (s. f.) – planxa = fier de călcat • fierul de călcat • fiare de călcat • fiarele de călcat (s. nt.+ de + s. nt.) – plat = farfurie • farfuria • farfurii • farfuriile (s. f.) – poal = găleată • găleata • găleţi • găleţile (s. f.) – poal de la brossa = coş de gunoi • coşul de gunoi • coşuri de gunoi • coşurile de gunoi (s. nt.+ de + s. nt.) – post de planxar = masă de călcat • masa de călcat • mese de călcat • mesele de călcat (s. f.+ de + s. nt.) – recollidor = făraş • făraşul • făraşe • făraşele (s. nt.) – rellotge de paret = ceas de perete • ceasul de perete • ceasuri de perete • ceasurile de perete (s.nt.+ de + s.m.) – sac de brossa = sac de gunoi • sacul de gunoi • saci de gunoi • sacii de gunoi (s. m.+ de + s. nt.) – tamboret = taburet • taburetul • taburete • taburetele (s. nt.) – tassa = cană / ceaşcă • cana / ceaşca • căni / ceşti • cănile / ceştile (s. f./s. f.) – taula = masă • masa • mese • mesele (s. f.) – taulell de cuina = blat de bucătărie • blatul de bucătărie • blaturi de bucătărie • blaturile de bucătărie (s. nt.+ de + s. f.) – tetera = ceainic • ceainicul • ceainice • ceainicele (s. nt.) – torrapà / torradora = prăjitor de pâine • prăjitorul de pâine • prăjitoare de pâine • prăjitoarele de pâine (s. nt.+ de + s. f.) – tovalló = şerveţel • şerveţelul • şerveţele • şerveţelele (s. nt.)

Vocabulari 71


ALIMENTELE 1: FRUCTE ŞI LEGUME / ELS ALIMENTS 1: FRUITES I VERDURES

roşie tomaca, tomata,

tomàquet

castravete cogombre

ardei iute de cayenne

pebrot de caiena

ardei pimentó, pebrot

gogoşar pimentó morrut

ardei iute pebrina

cartof creïlla, patata

cartofi prăjiţi creïlles fregides

cartofi la cuptor patates rostides / patates al forn

ceapă ceba

usturoi (dinte, căpăţână)all (gra, cabeça)

praz porro

vânătă albergina

dovlecel (verde) carabasseta

dovleac carabassa

varză / varză de Bruxelles

col / col de Brussel·les

conopidă

coliflor, floricol

broccoli

bròquil


andivă endívia

fasole păstăi (verde) fesols

salată verde enci(s)am, lletuga

legume uscate llegums

fasole uscată (albă) mongeta

mazăre pèsols

năut cigró

linte llentilla

floricele de porumbroses, crispetes

legume şi verdeţuri verdures i hortalisses

pătrunjel verde / alb julivert / api

mărar anet

busuioc alfàbega

cimbru timó

ciupercă xampinyó / bolet

fructe fruita

măr poma

pară pera

piersică bresquilla

caisă albercoc

prună pruna

Vocabulari 73

strugure raïm

banană plàtan

grepfrut aranja

lămâie llimó, llima, llimona

portocală taronja

mandarină mandarina

cireaşă cirera

vişină guinda

afină nabiu

căpşună maduixa

zmeură gerdó

dudă / mură móra / móra

salvatge

pepene galben meló

pepene verde, harbuz meló d’aigua, síndria

ananas pinya

kiwi kiwi

nectarină nectarina

rodie magrana

nucă nou

alună de pădure avellana

alună cacauet


fistic pistatxo, festuc

migdală ametla

(seminţe de) mac llavors de rosella

seminţe de floarea soarelui

llavors de gira-sol, pipes

seminţe de dovleac llavors de carabassa

susan sèsam

stafidă pansa

prună uscată pruna pansa

caisă / piersică uscată

orellana

Vocabulari 75


ELS ALIMENTS 1: FRUITES I VERDURES / ALIMENTELE 1: FRUCTE ŞI LEGUME

Model: albercoc [• l’albercoc • albercocs • els albercocs] / caisă • caisa • caise • caisele (s. f.) – albercoc = caisă • caisa • caise • caisele (s. f.) – albercoc sec = caisă uscată • caisa uscată • caise uscate • caisele uscate (s.f.) – albergina = vânătă • vânăta • vinete • vinetele (s. f.) – alfàbega = busuioc • busuiocul (s. m.) – all = usturoi • usturoiul (s. m.) – ametla = migdală • migdala • migdale • migdalele (s. f.) – anet = mărar • mărarul (s. m.) – api = pătrunjel alb • pătrunjelul alb • pătrunjei albi • pătrunjeii albi (s. m.+ adj.) – aranja = grepfrut • grepfrutul (s. m.) – avellana = alună de pădure • aluna de pădure • alune de pădure • alunele de pădure (s. f.) – bresquilla = piersică • piersica • piersici • piersicile (s. f.) – bròquil = broccoli (s. m.) – cacauet = alună • aluna • alune • alunele (s. f.) – carabassa = dovleac • dovleacul • dovleci • dovlecii (s. m.) – carabasseta = dovlecel • dovlecelul • dovlecei • dovleceii (s. m.) – ceba = ceapă • ceapa • cepe • cepele (s. f.) – cigró = năut • năutul (s. m.) – cirera = cireaşă • cireaşa • cireşe • cireşele (s. f.) – cogombre = castravete • castravetele • castraveţi • castraveţii (s. m.) – col = varză • varza • verze • verzele (s. f.) – col de Brussel·les = varză de Bruxelles • varza de Bruxelles • verze de

Bruxelles • verzele de Bruxelles (s. f.+de + s. propriu) – coliflor, floricol = conopidă • conopida • conopide • conopidele (s. f.) – creïlla, patata = cartof • cartoful • cartofi • cartofii (s. m.) – creïlla fregida = cartof prăjit • cartoful prăjit • cartofi prăjiţi • cartofii prăjiţi (s. m.+ adj.) – creïlles rostides / al forn = cartof la cuptor • cartoful la cuptor • cartofi la cuptor • cartofii la cuptor (s. m.+ la + s. nt.) – enci(s)am, lletuga = salată verde • salata verde • salate verzi • salatele verzi (s. f.+ adj.) – endívia = andivă • andiva • andive • andivele (s. f.) – fesol = fasole verde • fasolea verde • fasole verzi • fasolele verzi (s. f.+ adj.) – fruita = fruct • fructul • fructe • fructele (s.nt.)/fructă • fructa • fructe • fructele (s. f.) – gerdó = zmeură • zmeura (s. f.) – guinda = vişină • vişina • vişine • vişinele (s. f.) – hortalissa = verdeaţă • verdeaţa • verdeţuri • verdeţurile (s. f.) – julivert = pătrunjel verde • pătrunjelul verde • pătrunjei verzi • pătrunjeii verzi (s. m.+ adj)


– kiwi = kiwi(s. f. invar.) – llavor de carabassa = sămânţă de dovleac • sămânţa de dovleac • seminţe de dovleac • seminţele de dovleac (s. f.+ de + s. m.) – llavor de gira-sol / pipa = sămânţă de floarea-soarelui • sămânţa de floarea-soarelui • seminţe de floarea-soarelui • seminţele de floarea-soarelui (s. f.+ de + s. f.) – llavor de rosella = sămânţă de mac • sămânţă de mac • seminţe de mac • seminţele de mac (s. f.+ de + s. m.) – llegum = legumă uscată • leguma uscată • legume uscate • legumele uscate (s. f.+ adj.) – llentilla = linte • lintea (s. f.) – llimó, llima, llimona = lămâie • lămâia • lămâi • lămâile (s. f.) – maduixa = căpşună • căpşuna • căpşune • căpşunele (s. f.) – magrana = rodie • rodia • rodii • rodiile (s. f.) – mandarina = mandarină • mandarina • mandarine • mandarinele (s. f.) – meló = pepene galben • pepenele galben • pepeni galbeni • pepenii galbeni (s. m.+ adj.) – meló d’aigua, síndria = harbuz • harbuzul • harbuji • harbujii (s. m.) – meló d’aigua, síndria = pepene verde • pepenele verde • pepeni verzi • pepenii verzi (s.m.+ adj.) – mongeta = fasole uscată • fasolea uscată • fasole uscate • fasolele uscate (s. f.+ adj.) – móra = dudă • duda • dude • dudele (s. f.) – móra salvatge = mură • mura • mure • murele (s. f.) – nabiu = afină • afina • afine • afinele (s. f.) – nectarina = nectarină • nectarina • nectarine • nectarinele (s. f.) – nou = nucă • nuca • nuci • nucile (s. f.) – orellana = piersică uscată • piersica uscată • piersici uscate • piersicile

uscate (s. f.+ adj.) – pansa = stafidă • stafida • stafide • stafidele (s. f.) – pebrina = ardei iute • ardeiul iute • ardei iuţi • ardeii iuţi (s. m.+ adj.) – pebrot de caiena = ardei iute de cayenne • ardeiul iute de cayenne • ardei

iuţi de cayenne • ardeii iuţi de cayenne (s. m. + adj. + de + s.nt.) – pera = pară • para • pere • perele (s. f.) – pèsols = mazăre • mazărea (s. f.) – pimentó, pebrot = ardei • ardeiul • ardei • ardeii (s. m.) – pimentó morrut = gogoşar • gogoşarul • gogoşari • gogoşarii (s. m.) – pinya = ananas • ananasul (s. m.) – pistatxo, festuc = fistic • fisticul • fisticuri • fisticurile (s. nt.) – plàtan = banană • banana • banane • bananele (s. f.) – poma = măr • mărul • mere • merele (s. nt.) – porro = praz • prazul • praji • prajii (s. m.) – pruna = prună • pruna • prune • prunele (s. f.) – pruna pansa = prună uscată • pruna uscată • prune uscate • prunele uscate (s. f.+ adj.) – raïm = strugure • strugurele • struguri • strugurii (s. m.) – roses, crispetes = floricele de porumb • floricelele de porumb (s. f.+ de + s. m.) – sèsam = susan • susanul (s. m.) – taronja = portocală • portocala • portocale • portocalele (s. f.)

Vocabulari 77

– timó = cimbru • cimbrul (s. m.) – tomaca, tomata, tomàquet = roşie • roşia • roşii • roşiile (s. f.) – verdura = legumă • leguma • legume • legumele (s. f.) – xampinyó / bolet = ciupercă • ciuperca • ciuperci • ciupercile (s. f.)



ALIMENTELE 2: PÂINE, CEREALE ŞI DULCIURI / ELS ALIMENTS 2: PA, CEREALS I DOLÇOS

piramida alimentaţiei piràmide de l’alimentació

cereale cereals

cereale integrale cereals integrals

grâu blat

porumb dacsa, panís, blat de

moro

orez arròs

secară sègol

tărâţe segó

făină farina

făină de porumb, mălaifarina de dacsa

pâine albă / integralăpa blanc / integral

chiflă / chiflă Grahampanet / panet integral

covrig / covrigel rosquilla cruixent /

pretzel

mămăligă polenta

grisine rosquilletes

baghetă baguet

franzelă barra de pa

pâine împletită pa trenat

Vocabulari 79

biscuit galeta

pişcoturi bescuits de vi

fursecuri pastes de te

gogoaşă xurro rodó

papanaşi prăjiţi bunyols dolços amb

formatge

papanaşi fierţi bunyols dolços bullits

cozonac ≈ tortell de Reis

pască ≈ rosca redona amb

formatge

colivă menjar a la memòria

dels difunts

plăcintă dulce / sărată tarta / cresta, empanada

tort pastís d’aniversari

pateu saladets

paste (făinoase) pastes

caneloni canelons

lazane / lasagna lasanya

tartă cassoleta de fruites

prăjitură pastís

ciocolată xocolate

îngheţată gelat

clătită crep

salată de fructe còctel de fruites


rahat delícies turques

bomboană bombó

caramele caramels

dulceaţă / gem confitura

marmeladă melmelada

jeleu gelea

cremă crema

turtă dulce ametlat

gumă (de mestecat) xiclet

şerbet sorbet

miere mel

dulciuri llepolies /

llaminadures

zahăr sucre

vanilie vainilla

scorţişoară canella

sare sal

piper pebre

boia pebre vermell

ulei de floarea soarelui oli de gira-sol

ulei de măsline oli d’oliva

oţet vinagre

Vocabulari 81

muştar mostassa

mujdei most d’all

ketchup quetxup

sos salsa

nucşoară nou moscada

trufă trufa

şofran safrà

cuişoare clau (espècies)

condimente, mirodeniiespècies



ELS ALIMENTS 2: PA, CEREALS I DOLÇOS / ALIMENTELE 2: PÂINE, CEREALE ŞI DULCIURI

Model: alimentació [• l’alimentació • alimentacions • les alimentacions] / alimentaţie • alimentaţia • alimentaţii • alimentaţiile (s. f.) – alimentació = alimentaţie • alimentaţia • alimentaţii • alimentaţiile (s. f.) – ametlat = turtă dulce • turta dulce • turte dulci • turtele dulci (s. f.+ adj.) – arròs = orez • orezul (s. m.) – baguet = baghetă • bagheta • baghete • baghetele (s. f.) – barra de pa = franzelă • franzela • franzele • franzelele (s. f.) – bescuit de vi = pişcot • pişcotul • pişcoturi • pişcoturile (s. nt.) – blat = grâu • grâul (s. m.) – dacsa, panís, blat de moro = porumb • porumbul • porumbi • porumbii (s.m.) – bombó = bomboană • bomboana • bomboane • bomboanele (s. f.) – bunyols dolços amb formatge = papanaş prăjit • papanaşul prăjit • papanaşi prăjiţi • papanaşii prăjiţi (s. m.+ adj.) – bunyols dolços bullits = papanaş fiert • papanaşul fiert • papanaşi fierţi •

papanaşii fierţi (s. m.+ adj.) – canelons = caneloni (s. m.) – canella = scorţişoară (s. f.) – caramel = caramea • carameaua • caramele • caramelele (s. f.) – carn-verdura en gelatina = răcitură / piftie • răcitura / piftia • răcituri / piftii • răciturile / piftiile (s. f./s. f.) – cassoleta de fruites = tartă • tarta • tarte • tartele (s. f.) – cereals = cereale (s. f.) – clau (espècies) = cuişoare (s. nt.) – còctel de fruita = salată de fructe • salata de fructe • salate de fructe •

salatele de fructe (s. f.+ de + s. f.) – confitura = dulceaţă • dulceaţa • dulceţuri • dulceţurile (s. f.) – crema = cremă • crema • creme • cremele (s. f.) – crep = clătită • clătita • clătite • clătitele (s. f.) – cresta, empanada = plăcintă sărată • plăcinta sărată • plăcinte sărate • plăcintele sărate (s. f.+ adj.) – delícies turques = rahat • rahatul • rahaturi • rahaturile (s. nt.) – espècia = condiment • condimentul • condimente • condimentele (s. nt.) – espècia = mirodenie • mirodenia • mirodenii • mirodeniile (s. f.) – farina = făină • făina (s. f.) – farina de dacsa = făină de porumb • făina de porumb (s. f.+ de + s. m.) – farina de dacsa = mălai • mălaiul • mălaie/mălaiuri • mălaiele/mălaiurile (s. nt.) – galeta = biscuit • biscuitul • biscuiţi • biscuiţii (s. m.) – gelatina = gelatină / aspic • gelatina / aspicul • gelatine / aspicuri • gelatinele / aspicurile (s. f./s. nt.) – gelat = îngheţată • îngheţata • îngheţate • îngheţatele (s. f.) – lasanya = lazane / lasagna (s. f./s. f.) – llepolies / llaminadures = dulciuri • dulciurile (s. nt.)

Vocabulari 83

– mel = miere • mierea (s. f.) – melmelada = marmeladă • marmelada • marmelade • marmeladele (s. f.) – menjar a la memòria dels difunts = colivă • coliva • colive • colivele (s. f.) – mostassa = muştar • muştarul (s. nt.) – most d’all = mujdei • mujdeiul (s. nt.) – nou moscada = nucşoară • nucşoara • nucşoare • nucşoarele (s. f.) – oli = ulei • uleiul • uleiuri • uleiurile (s. nt.) – oli = untdelemn • untdelemnul (s. nt.) – oli de gira-sol = ulei / untdelemn de floarea-soarelui • uleiul / untdelemnul de floarea-soarelui • uleiuri de floarea-soarelui • uleiurile de floarea-soarelui (s. nt./s. nt.+ de + s. f.) – oli d’oliva = ulei / untdelemn de măsline • uleiul / untdelemnul de măsline • uleiuri de măsline • uleiurile de măsline (s. nt./s. nt+de+s. f.) – pa blanc = pâine albă • pâinea albă • pâini albe • pâinile albe (s. f.+ adj.) – pa integral = pâine integrală • pâinea integrală • pâini integrale • pâinile integrale (s. f.+ adj.) – pa trenat = pâine împletită • pâinea împletită • pâini împletite • pâinile împletite (s. f.+ adj.) – panet = chiflă • chifla • chifle • chiflele (s. f.) – panet integral = chiflă Graham • chifla Graham • chifle Graham • chiflele Graham (s. f.) – pastes = paste făinoase • pastele făinoase (s. f.+ adj.) – pastes de te = fursec • fursecul • fursecuri • fursecurile (s.nt.) – pastís = prăjitură • prăjitura • prăjituri • prăjiturile (s. f.) – pastís d’aniversari = tort • tortul • torturi • torturile (s. nt.) – pebre = piper • piperul (s. m.) – pebre vermell = boia • boiaua (s. f.) – piràmide de l’alimentació = piramida alimentaţiei (s. f.+ s. f.) – polenta = mămăligă • mămăliga • mămăligi • mămăligile (s. f.) – quetxup = ketchup • ketchupul (s. nt.) – ≈ rosca rodona amb formatge = pască • pasca • păşti • păştile (s. f.) – rosquilla / pretzel = covrigel • covrigelul • covrigei • covrigeii (s. m.) – rosquilla cruixent = covrig • covrigul • covrigi • covrigii (s. m.) – rosquilletes = grisină • grisina • grisine • grisinele (s. f.) – safrà = şofran • şofranul • şofrani • şofranii (s. m.) – sal = sare • sarea (s. f.) – saladets = pateu • pateul • pateuri • pateurile (s. nt.) – salsa = sos • sosul • sosuri • sosurile (s. nt.) – salsitxó / salami = salam • salamul • salamuri • salamurile (s. nt.) – salsitxa de Frankfurt = crenvurşt • crenvurştiul • crenvurşti • crenvurştii (s. m.) – segó = tărâţă • tărâţa • tărâţe • tărâţele (s. f.) – sègol = secară • secara (s. f.) – sorbet = şerbet • şerbetul • şerbeturi • şerbeturile (s. nt.) – sucre = zahăr • zahărul (s. nt.) – torta = plăcintă dulce • plăcinta dulce • plăcinte dulci • plăcintele

dulci (s. f.+ adj.) – ≈ tortell de Reis = cozonac • cozonacul • cozonaci • cozonacii (s. m.) – trufa = trufă • trufa • trufe • trufele (s. f.) – vainilla = vanilie • vanilia (s. f.) – vinagre = oţet • oţetul • oţeturi • oţeturile (s. nt.)


– xiclet = gumă de mestecat • guma de mestecat • gume de mestecat • gumele de mestecat (s. f.+ de + s. nt.) – xocolate = ciocolată • ciocolata • ciocolate • ciocolatele (s. f.) – xoriço = cârnat • cârnatul • cârnaţi • cârnaţii (s. m.) – xurro rodó = gogoaşă • gogoaşa • gogoşi / gogoaşe • gogoşile / gogoaşele (s. f.)

Vocabulari 85


ALIMENTELE 3: CARNE ŞI LACTATE / ELS ALIMENTS 3: CARN I LACTIS

carne de pasăre (carn d’) au

carne de pui (carn de) pollastre

(carne de) găină (carn de) gallina

copan / copănel de pui cuixa de pollastre

piept de pui pit de pollastre

ghiare de pui grapa de pollastre

carne de curcan carn d’ànec

carne de vacă carn de vedella

carne de porc carn de porc

carne de miel carn de corder

carne de iepure carn de conill

carne tocată carn picada

os os

muşchi (uleţ) filet

gelatină / aspic gelatina

chiftea / chifteluţă mandonguilla fregida

perişoară mandonguilla cuita

hamburger hamburguesa


pateu paté

răcituri / piftie carn-verdura en gelatina

mici / mititei espècie de

mandonguilla

mezeluri embotits

salam salsitxó / salami

crenvurşt salsitxa de Frankfurt

cârnat xoriço

tobă espècie de botifarra

parizer mortadel·la

maioneză maionesa

ou prăjit ou fregit

salată de boeuf ensalada russa

meniu menú

felul întâi primer plat

felul doi segon plat

aperitive entrants

desert postres

gustare berenar

laptate lactis

lapte llet

lapte praf llet en pols

Vocabulari 87

iaurt / chefir iogurt / kèfir

brânză formatge

caşcaval formatge dur

brânză topită formatge fos

unt mantega

margarină margarina

frişcă nata muntada

smântână nata (de cuinar)

lapte condensat llet condensada

albuş clara

gălbenuş rovell

ou crud ou cru



ELS ALIMENTS 3: CARN I LACTIS / ALIMENTELE 3: CARNE ŞI LACTATE

Model: au [• l’au • aus • les aus] / pasăre • pasărea • păsări • păsările (s. f.)

– au = pasăre • pasărea • păsări • păsările (s. f.) – berenar = gustare • gustarea • gustări • gustările (s. f.) – carn d’au = carne de pasăre • carnea de pasăre • cărnuri de pasăre • cărnurile de pasăre (s. f.+ de + s. f.) – carn de pollastre = carne de pui • carnea de pui • cărnuri de pui • cărnurile de pui (s. f.+ de + s. m.) – carn de gallina = carne de găină • carnea de găină • cărnuri de găină • cărnurile de găină (s. f .+ de + s. f.) – carn d’ànec = carne de curcan • carnea de curcan • cărnuri de curcan • cărnurile de curcan (s. f.+ de + s. m.) – carn de vedella = carne de vacă • carnea de vacă • cărnuri de vacă • cărnurile de vacă (s. f.+ de + s. f.) – carn de porc = carne de porc • carnea de porc • cărnuri de porc • cărnurile de porc (s. f.+ de + s. m.) – carn de corder = carne de miel • carnea de miel • cărnuri de miel •

cărnurile de miel (s. f.+ de + s. m.) – carn de conill = carne de iepure • carnea • cărnuri de iepure • cărnurile de iepure (s. f.+ de + s. m.) – carn picada = carne tocată • carnea tocatǎ • cărnuri tocate • cărnurile tocate (s. f.+ adj.) – carn-verdura en gelatina = răcitură / piftie • răcitura / piftia • răcituri / piftii • răciturile / piftiile (s. f./s. f.) – clara = albuş • albuşul • albuşuri • albuşuri (s. nt.) – cuixa de pollastre = copan de pui • copanul de pui • copane de pui • copanele de pui (s. nt.+ de + s. m.) – embotits = mezel • mezelul • mezeluri • mezelurile (s. nt.) – ensalada russa = salată de boeuf • salata de boeuf • salate de boeuf • salatele de boeuf (s. f.+ de + s. m.) – entrants = aperitiv • aperitivul • aperitive • aperitivele (s. nt.) – espècie de botifarra = tobă • toba • tobe • tobele (s. f.) – espècie de mandonguilla = mititel / mic • mititelul / micul • mititei / mici • mititeii / micii (s. m./s. m.) – filet = muşchi / muşchiuleţ • muşchiul / muşchiuleţul • muşchi / muşchiuleţi • muşchii / muşchiuleţii (s. m./s. m.) – formatge = brânză • brânza • brânzeturi • brânzeturi (s.f.) – formatge dur = caşcaval • caşcavalul • caşcavaluri • caşcavalurile (s.nt.) – formatge fos = brânză topită • brânza • brânzeturi topite • brânzeturi topite (s. f.+ adj.) – gallina = găină • găina • găini • găinile (s. f.) – gelatina = gelatină • gelatina • gelatine • gelatinele (s. f.) – gelatina de suc de carn / peix = aspic • aspicul • aspicuri • aspicurile (s.nt.) – grapa de pollastre = ghiară de pui • ghiara de pui • ghiare de pui • ghiarele de pui (s. f.+ de + s. m.)

Vocabulari 89

– hamburguesa = hamburger • hamburgerul • hamburgeri • hamburgerii (s. m.) – iogurt = iaurt • iaurtul • iaurturi • iaurturile (s. nt.) – kèfir = chefir • chefirul • chefiruri • chefirurile (s. nt.) – lactis = lactată • lactate (adj. f.), lactat • lactaţi (adj. m.) – llet = lapte • laptele (s. m.) – llet condensada = lapte condensat • laptele condensat (s. m.) – llet en pols = lapte praf • laptele praf (s. m.) – maionesa = maioneză • maioneza • maioneze • maionezele (s. f.) – mandonguilla cuita = perişoară • perişoara • perişoare • perişoarele (s. f.) – mandonguilla fregida = chiftea / chifteluţă • chifteaua / chifteluţa • chiftele / chifteluţe • chiftelele / chifteluţele (s. f./s. f.) – mantega = unt • untul (s. nt.) – menú = meniu • meniul • meniuri • meniurile (s. nt.) – margarina = margarină • margarina (s. f.) – mortadel·la = parizer • parizerul (s. nt.) – nata (de cuinar) = smântână • smântâna (s. f.) – nata muntada = frişcă • frişca • frişti • friştile (s. f.) – os = os • osul • oase • oasele (s. nt.) – ou = ou • oul • ouă • ouăle (s. nt.) – ou cru = ou crud • oul crud • ouă crude • ouăle crude (s. nt.+ adj.) – ou fregit = ou prăjit • oul prăjit • ouă prăjite • ouăle prăjite (s. nt.+ adj.) – paté = pateu • pateul • pateuri • pateurile (s. nt.) – pit de pollastre = piept de pui • pieptul de pui • piepturi de pui • piepturile de pui (s. nt.+ de + s. m.) – pollastre = pui • puiul • pui • puii (s. m.) – postres = desert • desertul • deserturi • deserturile (s. nt.) – primer plat = primul fel / felul întâi (s. nt.) – rovell = gălbenuş • gălbenuşul • gălbenuşuri • gălbenuşurile (s. nt.) – salsitxa de Francfurt = crenvurşt / crenvurst • crenvurştul / crenvurstul • crenvurşti • crenvurştii (s. m.) – salsitxó, salami = salam • salamul • salamuri • salamurile (s. nt.) – segon plat = al doilea fel / felul doi (s. nt.) – xoriço = cârnat • cârnatul • cârnaţi • cârnaţii (s. m.)



ALIMENTELE 4: BĂUTURI / ELS ALIMENTS 4: BEGUDES

apă aigua

apă plată aigua mineral

apă minerală aigua mineral amb

gas

băuturi alcoolice / spirtoase

begudes alcohòliques

băuturi răcoritoare refrescos

băutură fără alcool beguda sense alcohol

sucuri sucs

Pepsi; Coca Cola Pepsi; Coca Cola

suc de roşii suc de tomaca

infuzie infusió

ceai te

cafea cafè

bere cervesa

vin alb / roşu / rosé vi blanc / negre /

rosat

şampanie xampany

lichior licor

coniac conyac

vodcă / vodkă vodka

Vocabulari 91

whisky whisky

rom rom

vin spumos vi escumós

cacao cacau

cacao cu lapte batut de cacau /

Cola Cao

ciocolată caldă xocolate a la tassa

ceai cu lapte te amb llet

cafea cu lapte cafè amb llet

cremă caramel crema de caramel

cremă de migdale llet d’ametles

lapte condensat llet condensada

lapte degresat llet descremada

budincă púding

cremă de zahăr ars flam

ţuică / pălincă aiguardent /

aiguardent fort



ELS ALIMENTS 4: BEGUDES / ALIMENTELE 4: BĂUTURI

Model: aigua [• l’aigua • aigües • les aigües] / apă • apa • ape • apele (s. f.) – aigua = apă • apa • ape • apele (s. f.) – aigua mineral = apă plată • apa plată • ape plate • apele plate (s .f.+ adj.) – aigua mineral amb gas = apă minerală • apa minerală • ape minerale • apele minerale (s. f.+ adj.) – aiguardent = ţuică • ţuica • ţuici • ţuicile (s. f.) – aiguardent fort = pălincă / palincă • pălinca / palinca • pălinci / palinci • pălincile / palincile (s. f.) – batut de cacau = cacao cu lapte • cacaua cu lapte (s. f.+ cu + s. nt.) – beguda alcohòliqua = băutură alcoolică / spirtoasă • băutura alcoolică / spirtoasă • băuturi alcoolice/spirtoase • băuturile alcoolice / spirtoase (s. f.+ adj.) – beguda sense alcohol = băutură fără alcool • băutura fără alcool • băuturi fără alcool • băuturile fără alcool (s. f.+ fără + s. m.) – cacau = cacao • cacaua (s. f.) – cafè = cafea • cafeaua • cafele • cafelele (s. f.) – cafè amb llet = cafea cu lapte • cafeaua cu lapte • cafele cu lapte • cafelele cu lapte (s. f.+ cu + s. nt.) – caramel = caramel • caramelul • carameluri • caramelurile (s. nt.) – cervesa = bere • berea • beri • berile (s. f.) – conyac = coniac • coniacul • coniacuri • coniacurile (s. nt.) – crema de caramel = cremă caramel • crema caramel • creme caramel • cremele caramel (s. f. + s. nt.) – flam = cremă de zahăr ars • crema de zahăr ars • creme de zahăr ars • cremele de zahăr ars (s. f.+ de + s. nt. + adj.) – infusió = infuzie • infuzia • infuzii • infuziile (s. f.) – licor = lichior • lichiorul • lichioruri • lichiorurile (s. nt.) – llet condensada = lapte condensat • laptele condensat (s. nt.+adj.) – llet d’ametles = cremă de migdale • crema de migdale • creme de migdale • cremele de migdale (s. f.+ de + s. f.) – llet descremada = lapte degresat • laptele degresat (s. nt.+ adj.) – púding = budincă • budinca • budinci • budincile (s. f.) – refresc = băutură răcoritoare • băutura răcoritoare • băuturi răcoritoare • băuturile răcoritoare (s. f.+adj,) – rom = rom • romul • romuri • romurile (s. nt.) – suc = suc • sucul • sucuri • sucurile (s. nt.) – suc de tomaca = suc de roşii • sucul de roşii • sucuri de roşii • sucurile de roşii (s. nt.+ de + s. f.) – te = ceai • ceaiul • ceaiuri • ceaiurile (s. nt.) – te amb llet = ceai cu lapte • ceaiul cu lapte • ceaiuri cu lapte • ceaiurile cu lapte (s. nt.+ de + s. nt.) – vi blanc = vin alb • vinul alb • vinuri albe • vinurile albe (s. nt.+ adj.) – vi escumós = vin spumos • vinul spumos • vinuri spumoase • vinurile spumoase (s. nt.+ adj.) – vi negre / roig = vin negru / roşu • vinul negru / roşu • vinuri negre / roşii • vinurile negre / roşii (s. nt.+ adj.) – vi rosat = vin rosé • vinul rosé • vinuri rosé • vinurile rosé (s. nt.+ adj.) – vodka = vodcă • vodca • vodci • vodcile (s. f.) – whisky = whisky • whiskyul • whiskyuri • whiskyurile (s. nt.) – xampany = şampanie • şampania • şampanii • şampaniile (s. f.) – xocolate a la tassa = ciocolată caldă • ciocolata caldă • ciocolate calde • ciocolatele calde (s. f.+ adj.)

Vocabulari 93


MESERIILE / ELS OFICIS

doctor, -iţă

metge, metgessa

chirurg plastic / estetician

cirurgià plàstic / estètic

infirmier, -ă / asistent medical, asistentă

medicală, soră medicală

auxiliar de clìnica / infermer, -a

profesor, -oară professor, -a

învăţător, -oare mestre, -ra (d’escola)

educator, -oare educador, -a

judecător, -toare jutge, -ssa

procuror, -roare fiscal

avocat, -ă advocat, -da

informatician, -ă informàtic, -a

programator, -toare programador, -a

astronaut, -ă / cosmonaut, -ă astronauta / cosmonauta


pilot / aviator, -oare pilot / aviador, -a

meteorolog, -ă meteoròleg, -òloga

arhitect, -ă arquitecte, -a

cercetător, -oare investigador, -a

scriitor, -oare; poet, -ăescriptor, -a; poeta

compozitor, -oare compositor, -a

regizor, -oare director, -a de cine / director, -a d’escena

actor, actriţă actor, actriu

artist, -ă artista

dirijor, -oare director, -a d’orquestra

pianist, -ă pianista

cântăreţ, -eaţă cantant

clovn / bufon / paiaţă clown / pallasso, -sa

model / manechin, -ă model

prezentator, -toare presentador, -a

cameraman, -ă càmera

ziarist, -ă periodista

bancher, -ă banquer, -a

Vocabulari 95

contabil, -ă comptable /

administratiu, -iva

student, -ă estudiant, -a

scafandru, -ă submarinista

marinar mariner

pescar, pescăriţă pescater, -a

designer dissenyador, -a

asistent social, asistentă socială

assistent, -a social

poliţist, -ă policia

pompier, -ă bomber, -a

poştaş, poştăriţă carter, -a

tehnician, -ă tècnic, -a

vânzător, -oare venedor, -a

brutar, brutăreasă forner, -a

cofetar, cofetăreasă pastisser, -a

măcelar, măcelăreasăcarnisser, -a

desenator, -toare dibuixant, -a

mecanic (auto) mecànic (de cotxes)

taximetrist, -ă taxista


şofer, -iţă conductor, -a / xòfer, -a

pilot de curse pilot de carreres

frizer, -iţă / bărbier, -iţă

perruquer, -a / barber, -a

coafor, coafeză / stilist, -ă

perruquer, -a / estilista

soldat soldat

femeie de serviciu assistenta domèstica

gunoier, -ă

escombriaire (m & f) / femater, -a

măturător, -toare

escombrador, -a / agranador, -a

prostituat, -ă / curvă, târfă

prostitut, -a / puta

cerşetor, -oare pidolaire

astrolog, -ogă astròleg, astròloga

popă, preot, preoteasă / papă

sacerdot, -essa / papa

Vocabulari 97


ELS OFICIS / MESERIILE

Model: actor [• l’actor • actors • els actors] / actor • actorul • actori • actorii (s. m.) – actor = actor • actorul • actori • actorii (s. m.) – actriu = actriţǎ • actriţa • actriţe • actriţele (s. f.) – administratiu = contabil • contabilul • contabili • contabilii (s. m.) – administrativa = contabilǎ • contabila • contabile • contabilele (s. f.) – advocada = avocatǎ • avocata • avocate • avocatele (s. f.) – advocat = avocat • avocatul • avocaţi • avocaţii (s. m.) – agranador = măturător • măturătorul • măturători • măturătorii (s. m.) – agranadora = măturătoare • măturătoarea • măturătoare • măturătoarele (s. f.) – arquitecta = arhitectă • arhitecta • arhitecte • arhitectele (s. f.) – arquitecte = arhitect • arhitectul• arhitecţi • arhitecţii (s. m.) – artista = artist • artistul • artişti • artiştii (s. m.) – artista = artistǎ • artista • artiste • artistele (s. f.) – astronauta = astronaut • astronautul • astronauţi • astronauţii (s. m.) – astronauta = astronaută • astronauta • astronaute • astronautele (s. f.) – assistenta domèstica = femeie de serviciu • femeia de serviciu • femei de serviciu • femeile de serviciu (s. f. + de + s. nt.) – assistent social = asistent social • asistentul social • asistenţi sociali • asistenţii sociali (s. m. + adj.) – assistenta social = asistentă socială • asistenta socială • asistente sociale • asistentele sociale (s. f. + adj.) – auxiliar de clínica = infirmier • infirmierul • infirmieri • infirmierii (s. m.) – auxiliar de clínica = infirmierǎ • infirmiera • infirmiere • infirmierele (s. f.) – aviador = aviator • aviatorul • aviatori • aviatorii (s. m.) – aviadora = aviatoare • aviatoarea • aviatoare • aviatoarele (s. f.) – banquer = bancher • bancherul • bancheri • bancherii (s. m.) – banquera = bancheră • banchera • banchere • bancherele (s. f.) – barber = bărbier • bărbierul • bărbieri • bărbierii (s. m.) – barbera = bărbieriţă • bărbieriţa • bărbieriţe • bărbieriţele (s. f.) – bomber = pompier • pompierul • pompieri • pompierii (s. m.) – bombera = pompier • pompierul • pompieri • pompierii (s. m.) – càmera = cameraman • cameramanul • cameramani • cameramanii (s. m.) – càmera = cameramanǎ • cameramana • cameramane • cameramanele (s. f.) – cantant = cântǎreţ • cântǎreţul • cântǎreţi • cântǎreţii (s. m.) – cantant = cântǎreaţǎ • cântǎreaţa • cântǎreţe • cântǎreţele (s. f.) – carnisser = mǎcelar • mǎcelarul • mǎcelari • mǎcelarii (s. m.) – carnissera = mǎcelăreasă • mǎcelăreasa • mǎcelărese • mǎcelăresele (s. f.) – carter = poştaş • poştaşul • poştaşi • poştaşii (s. m.) – cartera = poştǎriţǎ • poştǎriţa • poştǎriţe • poştǎriţele (s. f.) – cirurgià estètic = chirurg estetician • chirurgul estetician • chirurgi esteticieni • chirurgii esteteticieni (s. m. + adj.)


– cirurgià plàstic = chirurg plastic • chirurgul plastic • chirurgi plastici • chirurgii plastici (s. m. + adj.) – cirurgiana estètica = chirurg estetician • chirurgul estetician • chirurgi esteticieni • chirurgii esteteticieni (s. m. + adj.) – cirurgiana plàstica = chirurg plastic • chirurgul plastic • chirurgi plastici • chirurgii plastici (s. m. + adj.) – clown = clovn / bufon / paiaţă • clovnul / bufonul / paiaţa • clovni / bufoni / paiaţe • clovnii / bufonii / paiaţele (s. m. + s. m. + s. f.) – compositor = compozitor • compozitorul • compozitori •

compozitorii (s.m.) – compositora = compozitoare • compozitoarea • compozitoare • compozitoarele (s. f.) – comptable = contabil • contabilul • contabili • contabilii (s. m.) – comptable = contabilǎ • contabila • contabile • contabilele (s. f.) – conductor = şofer • şoferul • şoferi • şoferii (s. m.) – conductora = şoferiţă • şoferiţa • şoferiţe • şoferiţele (s. f.) – cosmonauta = cosmonaut • cosmonautul • cosmonauţi • cosmonauţii (s. m.) – cosmonauta = cosmonaută • cosmonauta • cosmonaute • cosmonautele (s. f.) – dibuixant = desenator • desenatorul • desenatori • desenatorii (s. m.) – dibuixanta = desenatoare • desenatoarea • desenatoare • desenatoarele (s.f.) – director de cine / director d’escena = regizor • regizorul • regizori • regizorii (s. m.) – directora de cine / directora d’escena = regizoare • regizoarea • regizoare • regizoarele (s. f.) – director d’orquestra = dirijor • dirijorul • dirijori • dirijorii (s. m.) – directora d’orquestra = dirijoare • dirijoarea • dirijoare • dirijoarele (s. f.) – dissenyador = designer • designerul • designeri • designerii (s. m.) – dissenyadora = designer • designerul • designeri • designerii (s. m.) – educador = educator • educatorul • educatori • educatorii (s. m.) – educadora = educatoare • educatoarea • educatoare • educatoarele (s. f.) – escombrador = măturător • măturătorul • măturători • măturătorii (s. m.) – escombradora = măturătoare • măturătoarea • măturătoare • măturătoarele (s. f.) – escombriaire = gunoier • gunoierul • gunoieri • gunoierii (s. m.) – escombriaire = gunoieră • gunoiera • gunoiere • gunoierele (s. f.) – escriptor = scriitor • scriitorul • scriitori • scriitorii (s. m.) – escriptora = scriitoare • scriitoarea • scriitoare • scriitoarele (s. f.) – estilista = stilist • stilistul • stilişti • stiliştii (s. m.) – estilista = stilistă • stilista • stiliste • stilistele (s. f.) – estudiant = student • studentul • studenţi • studenţii (s. m.) – estudianta = studentă • studenta • studente • studentele (s.f.) – femater = gunoier • gunoierul • gunoieri • gunoierii (s. m.) – fematera = gunoieră • gunoiera • gunoiere • gunoierele (s. f.) – fiscal = procuror • procurorul • procurori • procurorii (s. m.) – fiscal = procuroră • procurora • procurore • procurorele (s. f.) – forner = brutar • brutarul • brutari • brutarii (s. m.) – fornera = brutǎreasǎ • brutǎreasa • brutǎrese • brutǎresele (s. f.) – infermer = asistent medical • asistentul medical • asistenţi medicali • asistenţii medicali (s. m. + adj.)

Vocabulari 99

– infermera = asistentă medicală / soră medicală • asistenta medicală / sora medicală • asistente medicale / surori medicale • asistentele medicale / surorile medicale (s. f. + adj./ s. f. + adj.) – informàtic = informatician • informaticianul • informaticieni • informaticienii (s. m.) – informàtica = informaticianǎ • informaticiana • informaticiene • informaticienele (s. f.) – investigador = cercetător • cercetătorul • cercetători • cercetătorii (s. m.) – investigadora = cercetătoare • cercetătoarea • cercetătoare • cercetătoarele (s. f.) – jutge = judecǎtor • judecǎtorul • judecǎtori • judecǎtorii (s. m.) – jutgessa = judecǎtoare • judecǎtoarea • judecǎtoare • judecǎtoarele (s. f.) – mariner = marinar • marinarul • marinari • marinarii (s. m.) – mecànic (de cotxes) = mecanic (auto) • mecanicul (auto) • mecanici (auto)• mecanicii (auto) (s. m.) – mestra (d’escola) = învǎţǎtoare • învǎţǎtoarea • învǎţǎtoare • învǎţǎtoarele (s. f.) – mestre (d’escola) = învǎţǎtor • învǎţǎtorul • învǎţǎtori • învǎţǎtorii (s. m.) – meteoròleg = meteorolog • meteorologul • meteorologi • meteorologii (s. m.) – meteoròloga = meteorologă • meteorologa • meteorologe • meteorologele (s. f.) – metge = doctor • doctorul • doctori • doctorii (s. m.) – metgessa = doctoriţǎ • doctoriţa • doctoriţe • doctoriţele (s. f.) – model = model / manechin • modelul / manechinul • modele / manechini • modelele / manechinii (s. nt./s. nt.) – model = model / manechinǎ • modelul / manechina • modele / manechine • modelele / manechinele (s. nt./s. nt.) – pallasso, -sa = clovn / bufon / paiaţă • clovnul / bufonul / paiaţa • clovni / bufoni / paiaţe • clovnii / bufonii / paiaţele (s. m. / s. m./ s. f.) – papa = papă • papa • papi • papii (s. m.) – pastisser = cofetar • cofetarul • cofetari • cofetarii (s. m.) – pastissera = cofetăreasă • cofetăreasa • cofetărese • cofetăresele (s. f.) – periodista = ziarist • ziaristul • ziarişti • ziariştii (s. m.) – periodista = ziaristǎ • ziarista • ziariste • ziaristele (s. f.) – perruquer = coafor / frizer • coaforul / frizerul • coafori / frizeri • coaforii / frizerii (s. m.) – perruquera = coafeză / frizeriţă • coafeza / frizeriţa • coafeze / frizeriţe • coafezele / frizeriţele (s. f./s. f.) – pescater = pescar • pescarul • pescari • pescarii (s. m.) – pescatera = pescăriţă • pescăriţa • pescăriţe • pescăriţele (s. f.) – pianista = pianist • pianistul • pianişti • pianiştii (s. m.) – pianista = pianistǎ • pianista • pianiste • pianistele (s. f.) – pidolaire = cerşetor • cerşetorul • cerşetori • cerşetorii (s. m.) – pidolaire = cerşetoare • cerşetoarea • cerşetoare • cerşetoarele (s. f.) – pilot = pilot • pilotul • piloţi • piloţii (s. m.) – pilot de carreres = pilot de curse • pilotul de curse • piloţi de curse • piloţii de curse (s. m. + de + s. f.) – poeta = poet • poetul • poeţi • poeţii (s. m.) – poeta = poetǎ • poeta • poete • poetele (s. f.) – policia = poliţist • poliţistul • poliţişti • poliţiştii (s. m.)


– policia = poliţistǎ • poliţista • poliţiste • poliţistele (s. f.) – presentador = prezentator • prezentatorul • prezentatori • prezentatorii (s.m.) – presentadora = prezentatoare • prezentatoarea • prezentatoare • prezentatoarele (s .f.) – professor = profesor • profesorul • profesori • profesorii (s. m.) – professora = profesoarǎ • profesoara • profesoare • profesoarele (s. f.) – programador = programator • programatorul • programatori • programatorii (s. m.) – programadora = programatoare • programatoarea • programatoare • programatoarele (s. f.) – prostitut = prostituată bărbat • prostituata bărbat • prostituate bărbaţi • prostituatele bărbaţi (s. f. + s. m.) – prostituta = prostituată • prostituata • prostituate • prostituatele (s. f.) – puta = curvă / târfă • curva / târfa • curve / târfe • curvele / târfele (s. f./s. f. ) – soldat = soldat • soldatul • soldaţi • soldaţii (s. m.) – sacerdot = preot / popă • preotul / popa • preoţi / popi • preoţii / popii (s. m./s. m.) – sacerdotessa = preoteasă • preoteasa • preotese • preotesele (s. f.) – submarinista = scafandru • scafandrul • scafandri • scafandrii (s. m.) – taxista = taximetrist • taximetristul • taximetrişti • taximetriştii (s. m.) – taxista = taximetristă • taximetrist • taximetriste • taximetristele (s. f.) – tècnic = tehnician • tehnicianul • tehnicieni • tehnicienii (s. m.) – tècnica = tehnicianǎ • tehniciana • tehniciene • tehnicienele (s. f.) – venedor = vânzǎtor • vânzǎtorul • vânzǎtori • vânzǎtorii (s. m.) – venedora = vânzǎtoare • vânzǎtoarea • vânzǎtoare • vânzǎtoarele (s. f.) – xòfer = şofer • şoferul • şoferi • şoferii (s. m.)

– xòfera = şoferiţă • şoferiţa • şoferiţe • şoferiţele (s. f.)

Vocabulari 101


MIJLOACELE DE TRANSPORT / ELS MITJANS DE TRANSPORT

maşină cotxe

tren tren

autobuz autobús

bicicletă bicicleta / bici

motocicletă motocicleta / moto

motoretă ciclomotor

tricicletă tricicle

cărucior (de bebeluş) cotxet (bebé)

premergător carrutxes

microbuz microbús

maxi-taxi microbús transport

públic

tir camió règim TIR

furgonetă furgoneta

taxi taxi

camió camió

ambulanţă / salvare / SMURD

ambulància / SAMUR

maşină de pompieri camió de bombers

maşină de poliţie cotxe de policia


elicopter helicòpter

supersonic supersònic

rachetă coet espacial

patină patí

patine cu rotile patins de rodes

schi esquí

sanie trineu

teleferic telefèric

telescaun / teleschi telecadira / telesquí

balon globus aerostàtic

paraşută paracaigudes

deltaplan ala delta

metrou metro

scaun cu rotile cadira de rodes

rulotă caravana

troleibuz troleibús

tramvai tramvia

locomotivă locomotora

iaht iot

navă spaţială astronau

maşină de curse cotxe de carreres

Vocabulari 103

vapor vaixell

barcă cu vele veler

barcă de pescuit barca pesquera

caleaşcă calessa

car (tras de boi) carro

cărucior de cumpărături

carret de compra

skateboard / snowboard monopatí

ozeneu (OZN)

ovni (OVNI)

mers pe jos

anar a peu



ELS MITJANS DE TRANSPORT / MIJLOACELE DE TRANSPORT

Model: ala delta [• l’ala delta • ales delta • les ales delta] / deltaplan • deltaplanul • deltaplane • deltaplanele (s. nt.) – ala delta = deltaplan • deltaplanul • deltaplane • deltaplanele (s. nt.) – ambulància = ambulanţǎ / salvare • ambulanţa / salvarea • ambulanţe / salvări • ambulanţele / salvările (s. f.) – anar a peu = mers pe jos • mersul pe jos • mersuri pe jos • mersurile pe jos (s. nt. + pe + adv.) – astronau = navǎ spaţialǎ • nava spaţialǎ • nave spaţiale • navele

spaţiale (s.f. + adj.) – autobús = autobuz • autobuzul • autobuze • autobuzele (s. nt.) – barca = barcǎ • barca • bǎrci • bǎrcile (s. f.) – barca pesquera = barcǎ de pescuit • barca de pescuit • bǎrci de pescuit • bǎrcile de pescuit (s. f. + de + s.nt.) – bicicleta / bici = bicicletǎ • bicicleta • biciclete • bicicletele (s. f.) – cadira de rodes = scaun cu rotile • scaun cu rotile • scaun cu rotile • scaun cu rotile (s. nt. + cu + s. f.) – calessa = caleaşcǎ • caleaşca • caleşti • caleştile (s. f.) – camió = camion • camionul • camioane • camioanele (s. nt.) – camió de bombers = maşinǎ de pompieri • maşina de pompieri • maşini de pompieri • maşinile de pompieri (s. f. + de + s. m.) – camió règim TIR = tir • tirul • tiruri • tirurile (s. nt.) – caravana = rulotǎ • rulota • rulote • rulotele (s. f.) – carret de compra = cǎrucior de cumpărături • cǎruciorul de cumpărături • cǎrucioare de cumpărături • cǎrucioarele de cumpărături (s. nt. + de + s.f.) – carro = car (tras de boi) • carul (tras de boi) • care (trase de boi) • carele (trase de boi) (s. nt.) – carrutxes = premergǎtor • premergǎtorul • premergǎtoare •

premergǎtoarele (s. nt.) – ciclomotor = motoretǎ • motoreta • motorete • motoretele (s. f.) – coet espacial = rachetǎ • racheta • rachete • rachetele (s. f.) – cotxe = maşinǎ • maşina • maşini • maşinile (s. f.) – cotxe de policia = maşinǎ de poliţie • maşina de poliţie • maşini de poliţie • maşinile de poliţie (s. f. + de + s. f.) – cotxe de carreres = maşină de curse • maşina de curse • maşini de curse • maşinile de curse (s. f. + de + s. f.) – cotxet (bebé) = cǎrucior ( de bebeluş) • cǎruciorul ( de bebeluş) • cǎrucioare ( de bebeluş) • cǎrucioarele ( de bebeluş) (s. nt.) – esquí = schi • schiul • schiuri • schiurile (s. nt.) – furgoneta = furgonetǎ • furgoneta • furgonete • furgonetele (s. f.) – globus aerostàtic = balon • balonul • baloane • baloanele (s.nt.) – helicòpter = elicopter • elicopterul • elicoptere • elicopterele (s. nt.) – iot = iaht • iahtul • iahturi • iahturile (s. nt.) – locomotora = locomotivǎ • locomotiva • locomotive • locomotivele (s. f.) – metro = metrou • metroul • metrouri • metrourile (s. nt.)

Vocabulari 105

– microbús = microbuz • microbuzul • microbuze • microbuzele (s. nt.) – microbús transport públic = maxi-taxi • maxi-taxiul • maxi-taxiuri • maxi-taxiurile (s. nt.) – monopatí = skateboard / snowboard • skateboardul / snowboardul • skateboarduri / snowboarduri • skateboardurile / snowboardurile (s. nt.) – motocicleta / moto = motocicletǎ • motocicleta • motociclete • motocicletele (s. f.) – ovni = ozeneu, ozeneul, ozeneuri, ozeneurile (s. nt.) – OVNI = OZN – paracaigudes = paraşutǎ • paraşuta • paraşute • paraşutele (s. f.) – patí = patinǎ • patina • patine • patinele (s. f.) – patins de rodes = patinǎ cu rotile • patina cu rotile • patine cu rotile • patinele cu rotile (s. f.) – SAMUR = SMURD – supersònic = supersonic • supersonicul • supersonice • supersonicele (s. nt.) – taxi = taxi • taxiul • taxiuri • taxiurile (s. nt.) – telecadira = telescaun • telescaunul • telescaune • telescaunele (s. nt.) – telefèric = teleferic • telefericul • teleferice • telefericele (s. nt.) – telesquí = teleschi • teleschiul • teleschiuri • teleschiurile (s. nt.) – tramvia = tramvai • tramvaiul • tramvaie • tramvaiele (s. nt.) – transport = transport • transportul • transporturi • transporturile (s. nt.) – tren = tren • trenul • trenuri • trenurile (s. nt.) – tricicle = tricicletă • tricicleta • triciclete • tricicletele (s. f.) – trineu = sanie • sania • sanii • saniile (s. f.) – troleibús = troleibuz • troleibuzul • troleibuze • troleibuzele (s. nt.) – vaixell = vapor • vaporul • vapoare • vapoarele (s. nt.) – veler = barcă cu vele • barca cu vele • bărci cu vele • bărcile cu

vele (s. f. + cu + s. f.)



ORAŞUL / LA CIUTAT

capitală capital

judeţ districte

oraş ciutat

sat poble

autostradă autovia / autopista

şosea carretera

drum camí

centură circumval·lació

bulevard avinguda

cale via

alee passeig

stradă carrer

rond rotonda

piaţă plaça

cartier barri

Vocabulari 107

fundătură carreró

colţ de stradă cantonada

trotoar vorera

intersecţie encreuament

semafor semàfor

semn de circulaţie senyal de trànsit

coş de gunoi paperera

tomberon contenidor

extinctor extintor

felinar fanal

afiş cartell

clădire / edificiu edifici

palat palau

Palatul ParlamentuluiPalau del Parlament

sediul Senatului şi Camerei Deputaţilor

Seu del Senat i Seu de la Cambra dels Diputats

primărie ajuntament

bancă (instituţie) banc (institució)

casă de schimb valutaroficina de canvi


secţie de poliţie comissaria de policia

barou col·legi d’advocats

notariat notaria

judecătorie jutjat

închisoare presó

spital de nebuni manicomi

spital de urgenţă hospital d’urgències

policlinică policlínica

dispensar centre de salut

biserică església

cimitir cementiri

mausoleu / panteon mausoleu / panteó

cazarmă de pompieriparc de bombers

fabrică / uzină fàbrica

firmă empresa

multinaţională multinacional

supermarket supermercat

magazin / butic botiga / boutique

Vocabulari 109

creşă jardí d’infància

grădiniţă guarderia

şcoală escola

liceu institut

facultate facultat

universitate universitat

bibliotecă biblioteca

muzeu museu

ateneu / sală de concerteateneu / sala de concerts

galerie de artă galeria d’art

sală de expoziţii sala d’exposicions

operă òpera

teatru teatre

cinema / cinematografcinema

conservator conservatori

observator astronomic observatori

sală polivalentă poliesportiu

ştrand piscina pública


grădină botanică jardí botànic

grădină zoologică zoològic

circ circ

aeroport aeroport

gară estació de trens

autogară estació d’autobusos

parcare / parking aparcament

parc parc

gard tanca

bancă banc

fântână font

statuie estàtua

terasă / bar terrassa / bar

cafenea cafeteria

restaurant restaurant

Vocabulari 111


LA CIUTAT / ORAŞUL

Model: aeroport [• l’aeroport • aeroports • els aeroports] / aeroport • aeroportul • aeroporturi • aeroporturile (s. nt.) – aeroport = aeroport • aeroportul • aeroporturi • aeroporturile (s. nt.) – ajuntament = primărie • primăria • primării • primăriile (s. f.) – aparcament = parcare / parking • parcarea / parkingul • parcări / parkinguri • parcările/parkingurile (s. f./s. nt.) – ateneu = ateneu • ateneul • atenee • ateneele (s. nt.) – autovia / autopista = autostradă • autostrada • autostrăzi • autostrăzile (s. f.) – avinguda = bulevard • bulevardul • bulevarde • bulevardele (s. nt.) – banc (institució) = bancă • banca • bănci • băncile (instituţie) (s. f.) – banc (seient) = bancă • banca • bănci • băncile (s. f.) – bar = bar • barul • baruri • barurile (s. nt.) – barri = cartier • cartierul • cartiere • cartierele (s. nt.) – biblioteca = bibliotecă • biblioteca • biblioteci • bibliotecile (s. f.) – botiga = magazin • magazinul • magazine • magazinele (s. nt.) – boutique = butic • buticul • buticuri • buticurile (s. nt.) – cafeteria = cafenea • cafeneaua • cafenele • cafenelele (s. f.) – camí = drum • drumul • drumuri • drumurile (s. nt.) – cantonada = colţ de stradă • colţul de stradă • colţuri de stradă • colţurile de stradă (s. nt.+ de + s. f.) – capital = capitală • capitala • capitale • capitalele (s. f.) – carrer = stradă • strada • străzi • străzile (s. f.) – carreró = fundătură • fundătura • fundături • fundăturile (s. f.) – carretera = şosea • şoseaua • şosele • şoselele (s. f.) – cartell = afiş • afişul • afişe • afişele (s. nt.) – cementiri = cimitir • cimitirul • cimitire • cimitirele (s. nt.) – centre de salut = dispensar • dispensarul • dispensare • dispensarele (s. nt.) – cinema = cinema (s. nt. invar.) – cinema = cinematograf • cinematograful • cinematografe • cinematografele (s. nt.) – circ = circ • circul • circuri • circurile (s. nt.) – circumval·lació = centură • centura • centuri • centurile (s. f.) – ciutat = oraş • oraşul • oraşe • oraşele (s. nt.) – clínica = clinică • clinica • clinici • clinicile (s. f.) – col·legi d’advocats = barou • baroul • barouri • barourile (s.nt.) – comissaria de policia = secţie de poliţie • secţia de poliţie • secţii de poliţie • secţiile de poliţie (s. f.+ de + s. f.) – conservatori = conservator • conservatorul • conservatoare • conservatoarele (s. nt.) – contenidor = tomberon • tomberonul • tomberoane • tomberoanele (s. nt.) – districte = judeţ • judeţul • judeţe • judeţele (s. nt.) – edifici = clădire / edificiu • clădirea / edificiul • clădiri / edificii • clădirile / edificiile (s. f./s. nt.) – empresa = firmă • firma • firme • firmele (s. f.) – encreuament = intersecţie • intersecţia • intersecţii • intersecţiile (s. f.)


– escola = şcoală • şcoala • şcoli • şcolile (s. f.) – església = biserică • biserica • biserici • bisericile (s. f.) – estació d’autobusos = autogară • autogara • autogări • autogările (s. f.) – estació de trens = gară • gara • gări • gările (s. f.) – estàtua = statuie • statuia • statui • statuile (s. f.) – extintor = extinctor • extinctorul • extinctoare • extinctoarele (s. nt.) – fàbrica = fabrică / uzină • fabrica / uzina • fabrici / uzine • fabricile / uzinele (s.f./s. f.) – facultat = facultate • facultatea • facultăţi • facultăţile (s. f.) – fanal = felinar • felinarul • felinare • felinarele (s. nt.) – font = fântână • fântâna • fântâni • fântânile (s. f.) – galeria d’art = galerie de artă • galeria de artă • galerii de artă • galeriile de artă (s. f.+ de + s. f.) – guarderia = grădiniţă • grădiniţa • grădiniţe • grădiniţele (s. f.) – hospital d’urgències = spital de urgenţă • spitalul de urgenţă • spitale de urgenţă • spitalele de urgenţă (s. nt.+ de + s. f.) – institut = liceu • liceul • licee • liceele (s. nt.) – jardí botànic = grădină botanică • grădina botanică • grădini botanice • grădinile botanice (s. f.+ adj.) – jardí d’infància = creşă • creşa • creşe • creşele (s. f.) – jutjat = judecătorie • judecătoria • judecătorii • judecătoriile (s. f.) – manicomi = spital de nebuni • spitalul de nebuni • spitale de nebuni •

spitalele de nebuni (s. nt.+ de + s. m.) – mausoleu = mausoleu • mausoleul • mausolee • mausoleele (s. nt.) – multinacional = multinaţională • multinaţionala • multinaţionale •

multinaţionalele (s. f.) – museu = muzeu • muzeul • muzee • muzeele (s. nt.) – notaria = notariat • notariatul • notariate • notariatele (s. nt.) – observatori = observator astronomic • observatorul astronomic •

observatoare astronomice • observatoarele astronomice (s. nt.+ adj.) – oficina de canvi = casă de schimb valutar • casa de schimb valutar • case de schimb valutar • casele de schimb valutar (s. f.+ de + s. nt. + adj.) – òpera = operă • opera • opere • operele (s. f.) – palau = palat • palatul • palate • palatele (s. nt.) – Palau del Parlament = Palatul Parlamentului • Palatele Parlamentului (s. nt.+ s. nt.) – panteó = panteon • panteonul • panteonuri • panteonurile (s. nt.) – paperera = coş de gunoi • coşul de gunoi • coşuri de gunoi • coşurile de gunoi (s. nt.+ de + s. nt.) – parc = parc • parcul • parcuri • parcurile (s. nt.) – parc de bombers = cazarmă de pompieri • cazarma de pompieri • cazărmi

de pompieri • cazărmile de pompieri (s. f.+ de + s. m.) – passeig = alee • aleea • alei • aleile (s. f.) – piscina pública = ştrand • ştrandul • ştranduri • ştrandurile (s. nt.) – plaça = piaţă • piaţa • pieţe • pieţele (s. f.) – poble = sat • satul • sate • satele (s. nt.) – policia = poliţie • poliţia • poliţii • poliţiile (s. f.) – policlínica = policlinică • policlinica • policlinici • policlinicile (s. f.) – poliesportiu = sală polivalentă • sala polivalentă • săli polivalente • sălile

Vocabulari 113

polivalente (s. f.+ adj.) – presó = închisoare • închisoarea • închisori • închisorile (s. f.) – restaurant = restaurant • restaurantul • restaurante • restaurantele (s. nt.) – rotonda = rond • rondul • ronduri • rondurile (s. nt.) – sala de concerts = sală de concerte • sala de concerte • săli de concerte • sălile de concerte (s. f.+ de + s. nt.) – sala d’exposicions = sală de expoziţii • sala de expoziţii • săli de expoziţii • sălile de expoziţii (s. f.+ de + s. f.) – semàfor = semafor • semaforul • semafoare • semafoarele (s.nt.) – senyal de trànsit = semn de circulaţie • semnul de circulaţie • semne de circulaţie • semnele de circulaţie (s.nt.+ de + s.f.) – seu de la Cambra dels Diputats = Sediul Camerei Deputaţilor (s. nt.+ s.f.+ s. m.) – seu del Senat = Sediul Senatului (s.nt.+ s.nt.) – supermercat = supermarket • supermarketul • supermarketuri • supermarketurile (s. nt.) – tanca = gard • gardul • garduri • gardurile (s. nt.) – teatre = teatru • teatrul • teatre • teatrele (s. nt.) – terrassa = terasă • terasa • terase • terasele (s. f.) – universitat = universitate • universitatea • universităţi • universităţile (s. f.) – via = cale • calea • căi • căile (s. f.) – vorera = trotuar • trotuarul • trotuare • trotuarele (s. nt.) – zoològic = grădină zoologică • grădina zoologică • grădini zoologice • grădinile zoologice (s. f.+ adj.)



ANIMALELE / ELS ANIMALS

animal animal

animal domestic / sălbaticanimal domèstic / salvatge

insectă insecte

peşte peix

reptilă rèptil

pasăre / păsărică ocell / ocellet

pardal / pardalet

curcan / curcă titot, gall dindi /

indiota, polla díndia

păun, -iţă paó, paona

porumbel, -biţă colom, -a

răţoi / raţă / răţuşcă

ànec/ ànega / anedó

gâscan / gâscă / pui de gâscă

oc / oca / pollet d’oca

cocoş / găină / pui

gall / gallina / pollastre

bou / taur / vacă / viţel, -ea

bou / toro / vaca / vedell, -a

cal / armăsar / iapă / mânz cavall / semental / egua /

poltre

catâr / măgar, asin / măgăriţă

mul / ase, ruc / ruca

Vocabulari 115

cămilă

camell

lamă

llama

iepure / iepuroaică / iepuraş

conill / conilla / conillet

porc / scroafă / purcel(uş)

porc / porca / porcell

ţap / capră / ied / iadă

boc / cabra / cabrit / cabreta

berbec / oaie / miel, mieluţ, mieluşel /

mia, mieluţă, mieluşea

moltó / ovella / anyell/ anyella

câine / căţea / căţel, căţeluş / căţeluşă

gos / gossa / gosset / gosseta

motan, pisoi / pisică / pisicuţ, pisoiaş / pisicuţă gat/ gata/ gatet / gateta

şoarece / şobolan

ratolí / rata

bondar / albină / viespe

abellot, borinot / abella / vespa

muscă

mosca

ţânţar

mosquit

cărăbuş escarabat

fluture papallona

gândac panderola


gâză cuca

greiere grill

mămăruţă / buburuză marieta

omidă eruga

păianjen aranya

râmă cuc

bizon bisó

elefant elefant

hipopotam hipopòtam

rinocer rinoceront

urs brun carpatin ós dels Carpats

urs polar ós polar

urs panda ós panda

girafă girafa

zebră zebra

maimuţă mico / mona

urangutan orangutan

cimpanzeu ximpanzè

Vocabulari 117

cangur cangur

cerb / cerb carpatin cérvol / cérvol dels

Càrpats

căprioară cerva, cérvola

leopard lleopard

ghepard guepard

linx, râs linx

jaguar jaguar

tigru tigre

leu lleó

panteră pantera

lup llop

vulpoi / vulpe rabosot / rabosa

bursuc teixó

hienă hiena

şacal xacal

castor castor

porc mistreţ porc senglar

iepure (de câmp) llebre


veveriţă

esquirol

arici / arici de mare

eriçó / eriçó de mar

mamifer de uscat / mamifer acvatic

mamífer de terra / mamífer aquàtic

focă foca

morsă morsa

pinguin pingüí

balenă balena

delfin dofí

rechin tauró

ton tonyina

somon salmó

cod bacallà

sardină sardina

păstrăv truita

crap carpa

merluciu lluç

peşte spadă peix espasa / emperador

şalău perca

Vocabulari 119

crocodil cocodril

şopârlă / salamandră

sargantana / salamandra

iguana iguana

cameleon camaleó

şarpe serp

boa boa

şarpe cu clopoţei serp de cascavell

piton pitó

anaconda anaconda

cobră / şarpe cu ochelari cobra

viperă

escurçó

dinozaur

dinosaures

barză cigonya

cocor grua

cocostârc bernat pescaire

lebădă cigne

albatros albatros

pescăruş gavina


vultur / acvilă falcó / àguila

struţ estruç

condor còndor

liliac rata penada

bufniţă mussol

cuc cucut

canar canari

ciocârlie alosa

papagal papagai / lloro

rândunică oroneta

vrăbiuţă teuladí

privighetoare rossinyol

Vocabulari 121


ELS ANIMALS / ANIMALELE

Model: abella [• l’abella • abelles • les abelles] / albină • albina • albine • albinele (s. f.) – abella = albină • albina • albine • albinele (s. f.) – abellot, borinot = bondar • bondarul • bondari • bondarii (s. m.) – àdena = raţă • raţa • raţe • raţele (s. f.) – àguila = acvilă • acvila • acvile • acvilele (s. f.) – albatros = albatros • albatrosul • albatroşi • albatroşii (s. m.) – alosa = ciocârlie • ciocârlia • ciocârlii • ciocârliile (s. f.) – anaconda = anacondă • anaconda • anaconde • anacondele (s. f.) – ànec = răţoi • răţoiul • răţoi • răţoii (s. m.) – anedó = răţuşcă • răţuşca • răţuşte • răţuştele (s. f.) – animal = animal • animalul • animale • animalele (s. nt.) – animal domèstic = animal domestic • animalul domestic • animale

domestice • animalele domestice (s. nt.+ adj.) – animal salvatge = animal sălbatic • animalul sălbatice • animale sălbatice • animalele sălbatice (s. nt.+ adj.) – anyell = miel / mieluţ / mieluşel • mielul / mieluţul / mieluşelul • miei / mieluţi / mieluşei • mieii / mieluţii / mieluşeii (s. m./s. m./s. m.) – anyella = mia / mieluţă / mieluşea • miaua / mieluţa / mieluşeaua • miele / mieluţe / mieluşele • mielele / mieluţele / mieluşelele (s. f./s. f./s. f.) – aranya = păianjen • păianjenul • păianjeni • păianjenii (s. m.) – ase = catâr • catârul • catâri • catârii (s. m.) – bacallà = cod (s. m. invar.) – balena = balenă • balena • balene • balenele (s. f.) – bernat pescaire = cocostârc • cocostârcul • cocostârci • cocostârcii (s. m.) – bisó = bizon • bizonul • bizoni • bizonii (s. m.) – boa = boa (s. m. invar.) – boc = ţap • ţapul • ţapi • ţapii (s. m.) – bou = bou • boul • boi • boii (s. m.) – cabra = capră • capra • capre • caprele (s. f.) – cabreta = iadă • iada • iede • iedele (s. f.) – cabrit = ied • iedul • iezi • iezii (s. m.) – camaleó = cameleon • cameleonul • cameleoni • cameleonii (s. m.) – camell = cămilă • cămila • cămile • cămilele (s. f.) – canari = canar • canarul • canari • canarii (s. m.) – cangur = cangur • cangurul • canguri • cangurii (s. m.) – carpa = crap • crapul • crapi • crapii (s. f.) – castor = castor • castorul • castori • castorii (s. m.) – cavall = cal • calul • cai • caii (s. m.) – cerva / cérvola = căprioară • căprioara • căprioare • căprioarele (s. f.) – cérvol = cerb • cerbul • cerbi • cerbii (s. m.) – cérvol dels Carpats = cerb carpatin • cerbul carpatin • cerbi carpatini •

cerbii carpatini (s. m.+adj.) – cigonya = barză • barza • berze • berzele (s. f.)


– cigne = lebădă • lebăda • lebede • lebedele (s. f.) – cobra = cobră / şarpe cu ochelari • cobra / şarpele cu ochelari • cobre / şerpi cu ochelari • cobrele / şerpii cu ochelari (s. f./s. m. + cu + s. m.) – cocodril = crocodil • crocodilul • crocodili • crocodilii (s. m.) – colom = porumbel • porumbelul • porumbei • porumbeii (s. m.) – coloma = porumbiţă • porumbiţa • porumbiţe • porumbiţele (s. f.) – còndor = condor • condorul • condori • condorii (s. m.) – conill = iepure • iepurele • iepuri • iepurii (s. m.) – conilla = iepuroaică • iepuroaica • iepuroaice • iepuroaicele (s. f.) – conillet = iepuraş • iepuraşul • iepuraşi • iepuraşii (s. m.) – cuc = râmă • râma • râme • râmele (s. f.) – cuca = gâză • gâza • gâze • gâzele (s. f.) – cucut = cuc • cucul • cuci • cucii (s. m.) – dofí = delfin • delfinul • delfini • delfinii (s. m.) – dinosaures = dinozaur • dinozaurul • dinozauri • dinozaurii (s. m.) – egua = iapă • iapa • iepe • iepele (s. f.) – elefant = elefant • elefantul • elefanţi • elefanţii (s. m.) – eriçó = arici • ariciul • arici • aricii (s. m.) – eriçó de mar = arici de mare • ariciul de mare • arici de mare • aricii de

mare (s. m.+ de + s. f.) – eruga = omidă • omida • omizi • omizile (s. f.) – escarabat = cărăbuş • cărăbuşul • cărăbuşi • cărăbuşii (s. m.) – escurçó = viperă • vipera • vipere • viperele (s. f.) – esquirol = veveriţă • veveriţa • veveriţe • veveriţele (s. f.) – estruç = struţ • struţul • struţi • struţii (s. m.) – falcó = vultur • vulturul • vulturi • vulturii (s. m.) – foca = focă • foca • foci • focile (s. f.) – gall = cocoş • cocoşul • cocoşi • cocoşii (s. m.) – gallina = găină • găina • găini • găinile (s. f.) – gat = motan / pisoi • motanul / pisoiul • motani / pisoi • motanii / pisoii (s. m./s. m.) – gata = pisică • pisica • pisici • pisicile (s. f.) – gatet = pisicuţ / pisoiaş • pisicuţul / pisoiaşul • pisicuţi / pisoiaşi •

pisicuţii / pisoiaşii (s. m./s. m.) – gateta = pisicuţă • pisicuţa • pisicuţe • pisicuţele (s. f.) – gavina = pescăruş • pescăruşul • pescăruşi • pescăruşii (s. m.) – girafa = girafă • girafa • girafe • girafele (s. f.) – gos = câine • câinele • câini • câinii (s. m.) – gossa = căţea • căţeaua • căţele • căţelele (s. f.) – gosset = căţel / căţeluş • căţelul / căţeluşul • căţei / căţeluşi • căţeii / căţeluşii (s.m./s. m.) – gosseta = căţeluşă • căţeluşa • căţeluşe • căţeluşele (s. f.) – grill = greiere • greierele • greieri • greierii (s. m.) – grua = cocor • cocorul • cocori • cocorii (s. m.) – guepard = ghepard • ghepardul • gheparzi • gheparzii (s. m.) – hiena = hienă • hiena • hiene • hienele (s. f.) – hipopòtam = hipopotam • hipopotamul • hipopotami • hipopotamii (s. m.) – iguana = iguană • iguana • iguane • iguanele (s. f.) – insecte = insectă • insecta • insecte • insectele (s. f.) – jaguar = jaguar • jaguarul • jaguari • jaguarii (s. m.) – linx = linx / râs • linxul / râsul • lincşi / râşi • lincşi / râşi (s. m.)/(s. m.)

Vocabulari 123

– llama = lamă • lama • lame • lamele (s. f.) – llebre = iepure (de câmp) • iepurele (de câmp) • iepuri (de câmp) • iepurii (de câmp) (s. m.) – lleó = leu • leul • lei • leii (s. m.) – lleopard = leopard • leopardul • leoparzi • leoparzii (s. m.) – llop = lup • lupul • lupi • lupii (s. m.) – lluç = merluciu (s. m. invar.) – mamífer aquàtic = mamifer acvatic • mamiferul acvatic • mamifere

acvatice • mamiferele acvatice (s. nt.+ adj.) – mamífer de terra = mamifer de uscat • mamiferul de uscat • mamifere de

uscat • mamiferele de uscat (s. nt.+ adj.) – marieta = mămăruţă / buburuză • mămăruţa / buburuza • mămăruţe / buburuze • mămăruţele/buburuzele (s. f./s. f.) – mico / mona = maimuţă • maimuţa • maimuţe • maimuţele (s. f.) – moltó = berbec • berbecul • berbeci • berbecii (s. m.) – morsa = morsă • morsa • morse • morsele (s. f.) – mosca = muscă • musca • muşte • muştele (s. f.) – mosquit = ţânţar • ţânţarul • ţânţari • ţânţarii (s. m.) – mussol = bufniţă • bufniţa • bufniţe • bufniţele (s. f.) – oc = gâscan • gâscanul • gâscani • gâscanii (s. m.) – oca = gâscă • gâsca • gâşte • gâştele (s. f.) – ocell = pasăre • pasărea • păsări • păsările (s. f.) – ocellet = păsărică • păsărica • păsărele • păsărelele (s. f.) – orangutan = urangutan • urangutanul • urangutani • urangutanii (s. m.) – oroneta = rândunică • rândunica • rândunici • rândunicile (s. f.) – ós dels Carpats = urs carpatin • ursul carpatin • urşi carpatini • urşii

carpatini (s. m.+ adj.) – ós panda = panda (s. m. invar.) – ós polar = urs polar • ursul polar • urşi polari • urşii polari (s. m.+ adj.) – ovella = oaie • oaia • oi • oile (s. f.) – panderola = gândac • gândacul • gândaci • gândacii (s. m.) – pantera = panteră • pantera • pantere • panterele (s. f.) – paó = păun • păunul • păuni • păunii (s. m.) – paona = păuniţă • păuniţa • păuniţe • păuniţele (s. f.) – papagai / lloro = papagal • papagalul • papagali • papagalii (s. m.) – papallona = fluture • fluturele • fluturi • fluturii (s. m.) – pardal = pasăre • pasărea • păsări • păsările (s. f.) – pardalet = păsărică • păsărica • păsărele • păsărelele (s. f.) – peix = peşte • peştele • peşti • peştii (s. m.) – peix espasa / emperador = peşte spadă • peştele spadă • peşti spadă • peştii spadă (s. nt.+ s. f.) – perca = şalău • şalăul • şalăi • şalăii (s. m.) – pingüí = pinguin • pinguinul • pinguini • pinguinii (s. m.) – pitó = piton • pitonul • pitoni • pitonii (s. m.) – poltre = mânz • mânzul • mânji • mânjii (s. m.) – pollastre = pui • puiul • pui • puii (s. m.) – porc = porc • porcul • porci • porcii (s. m.) – porca = scroafă • scroafa • scroafe • scroafele (s. f.) – porcell = purcel / purceluş • purcelul / purceluşul • purcei / purceluşi • purceii / purceluşii (s. m./s. m.) – porc senglar = porc mistreţ • porcul mistreţ • porci mistreţi • porcii


mistreţi (s. m./s. m.) – rabosa = vulpe • vulpea • vulpi • vulpile (s. f.) – rabosot = vulpoi • vulpoiul • vulpoi • vulpoii (s. m.) – rata = şobolan • şobolanul • şobolani • şobolanii (s. m.) – rata penada = liliac • liliacul • lilieci • liliecii (s. m.) – ratolí = şoarece • şoarecele • şoareci • şoarecii (s. m.) – rèptil = reptilă • reptila • reptile • reptilele (s. f.) – rinoceront = rinocer • rinocerul • rinoceri • rinocerii (s. m.) – rossinyol = privighetoare • privighetoarea • privighetori • privighetorile (s.f.) – ruc = măgar • măgarul • măgari • măgarii (s. m.) – ruca = măgăriţă • măgăriţa • măgăriţe • măgăriţele (s. f.) – salamandra = salamandră • salamandra • salamandre • salamandrele (s. f.) – salmó = somon • somonul • somoni • somonii (s. m.) – sardina = sardină • sardina • sardine • sardinele (s. f.) – sargantana = şopârlă • şopârla • şopârle • şopârlele (s. f.) – semental = armăsar • armăsarul • armăsari • armăsarii (s. m.) – serp = şarpe • şarpele • şerpi • şerpii (s. m.) – serp de cascavell = şarpe cu clopoţei • şarpele cu clopoţei • şerpi cu clopoţei • şerpi cu clopoţei (s. m.+ cu + s. m.) – tauró = rechin • rechinul • rechini • rechinii (s. m.) – teixó = bursuc • bursucul • bursuci • bursucii (s. m.) – teuladí = vrăbiuţă • vrăbiuţa • vrăbiuţe • vrăbiuţele (s. f.) – tigre = tigru • tigrul • tigri • tigrii (s. m.) – tita = curcă • curca • curci • curcile (s. f.) – titot = curcan • curcanul • curcani • curcanii (s. m.) – tonyina = ton • tonul • toni • tonii (s. m.) – toro = taur • taurul • tauri • taurii (s. m.) – truita = păstrăv • păstrăvul • păstrăvi • păstrăvii (s. m.) – vaca = vacă • vaca • vaci • vacile (s. f.) – vedell = viţel • viţelul • viţei • viţeii (s. m.) – vedella = viţea • viţeaua • viţele • viţelele (s. f.) – vespa = viespe • viespea • viespi • viespile (s. f.) – xacal = şacal • şacalul • şacali • şacalii (s. m.) – ximpanzè = cimpanzeu • cimpanzeul • cimpanzei • cimpanzeii (s. m.) – zebra = zebră • zebra • zebre • zebrele (s. f.)

Vocabulari 125


PLANTELE / LES PLANTES

plantă planta

arbore / copac / pom arbre

pom fructifer arbre fruiter

rădăcină arrel

tulpină tija

coroană copa

ramură branca

frunziş fullam

frunză fulla

floare flor

buchet ram

coroniţă corona

spin espina

cactus cactus

iarbă herba


algă alga

leuştean levístic

mărar anet

dafin llorer

izmă / mentă herba-sana / menta

cimbru timó

busuioc alfàbega

lobodă armoll silvestre

muştar mostassa

muşeţel camamil·la

păpădie dent de lleó / lletsó

d’ase

pătrunjel (verde) julivert

spanac espinac

tei til·la

trifoi trèvol

viţă de vie parra de vinya

salcie salze

bonzai bonsai

Vocabulari 127

bananier bananer

cocotier cocoter

palmier palmera

arţar auró

castan castanyer

fag faig

frasin fleix

mesteacăn bedoll

plop àlber

stejar roure

salcâm acàcia

ulm om

molid pícea

pin pi

brad / pom de Crăciunavet / arbre de Nadal

nuc nouer / noguera

smochin figuera

curmal datilera


măr pomera

păr perera

prun prunera

cireş cirerer

vişin guinder

dud morera

cais albercoquer

piersic bresquillera / presseguera

alun avellaner

lămâi llimoner / llimera

mandarin mandariner

portocal taronger

cală lliri d’aigua

crizantemă crisantem

crin lliri

lalea tulipa

narcisă narcís

iris / stânjenel iris

Vocabulari 129

nufăr nenúfar

orhidee orquídia

floare de colţ edelweiss

frezie frèsia

ghiocel lliri de neu

liliac lilà

trandafir rosa

garoafă clavell

mac rosella

margaretă margarida

panseluţă pensament

toporaş / viorea violeta

iasomie gesmil / gessamí

regina nopţii llesamí de nit

floare de soc flor de saüc

floare soarelui gira-sol

şofran safrà

valeriană valeriana



LES PLANTES / PLANTELE

Model: acàcia [• l’acàcia • acàcies • les acàcies ] / salcâm • salcâmul • salcâmi • salcâmii (s.m.)

– acàcia = salcâm • salcâmul • salcâmi • salcâmi (s. m.) – àlber = plop • plopul • plopi • plopii (s. m.) – albercoquer = cais • caisul • caişi • caişii (s. m.) – alfàbega = busuioc • busuiocul • busuioci • busuiocii (s. m.) – alga = algă • alga • alge • algele (s. f.) – anet = mărar • mărarul (s. m.) – arbre = arbore / copac / pom • arborele / copacul / pomul • arbori / copaci / pomi • arborii / copacii / pomii (s. m./s. m./s. m.) – arbre de Nadal = pom de Crăciun • pomul de Crăciun • pomi de Crăciun •

pomii de Crăciun (s. m.+ de + s. m.) – arbre fruiter = pom fructifer • pomul fructifer • pomi fructiferi • pomii fructiferi (s. m.+ adj.) – armoll silvestre = lobodă • loboda • lobode • lobodele (s. f.) – arrel = rădăcină • rădăcina • rădăcini • rădăcinile (s. f.) – auró = arţar • arţarul • arţari • arţarii (s. m.) – avellaner = alun • alunul • aluni • alunii (s. m.) – avet = brad • bradul • brazi • brazii (s. m.) – bananer = bananier/banan • bananierul/bananul • bananieri/banani • bananierii/bananii (s. m./s. m.) – bedoll = mesteacăn • mesteacănul • mesteceni • mestecenii (s. m.) – bonsai = bonzai • bonzaiul (s. m.) – branca = ramură • ramura • ramuri • ramurile (s. f.) – bresquillera / presseguera = piersic • piersicul • piersici • piersicii (s. m.) – cactus = cactus • cactusul • cactuşi • cactuşii (s. m.) – camamil·la = muşeţel • muşeţelul • muşeţei • muşeţeii (s. m.) – castanyer = castan • castanul • castani • castanii (s. m.) – cirerer = cireş • cireşul • cireşi • cireşii (s. m.) – clavell = garoafă • garoafa • garoafe • garoafele (s. f.) – cocoter = cocotier • cocotierul • cocotieri • cocotierii (s. m.) – copa = coroană • coroana • coroane • coroanele (s. f.) – corona = coroniţă • coroniţa • coroniţe • coroniţele (s. f.) – crisantem = crizantemă • crizantema • crizanteme • crizantemele (s. f.) – datilera = curmal • curmalul • curmali • curmalii (s. m.) – dent de lleó / lletsó d’ase = păpădie • păpădia • păpădii • păpădiile (s. f.) – edelweiss = floare de colţ • floarea de colţ • flori de colţ • florile de colţ (s.f.+ de + s. nt.) – espina = spin • spinul • spini • spinii (s. m.) – espinac = spanac • spanacul • spanace • spanacele (s. nt.) – faig = fag • fagul • fagi • fagii (s. m.) – figuera = smochin • smochinul • smochini • smochinii (s. m.) – flor = floare • floarea • flori • florile (s. f.) – flor de saüc = floare de soc • floarea de soc • flori de soc • florile de soc (s.f.+ de + s. m.)

Vocabulari 131

– fleix = frasin • frasinul • frasini • frasinii (s. m.) – foca = frezie • frezia • frezii • freziile (s. f.) – frèsia = frezie • frezia • frezii • freziile (s. f.) – fulla = frunză • frunza • frunze • frunzele (s. f.) – fullam = frunziş • frunzişul • frunzişuri • frunzişurile (s. nt.) – gesmil, gessamí = iasomie • iasomia • iasomii • iasomiile (s. f.) – gira-sol = floarea-soarelui • florile-soarelui (s. f.+ s. m) – guinder = vişin • vişinul • vişini • vişinii (s. m.) – herba = iarbă • iarba • ierburi • ierburile (s. f.) – herba-sana / menta = izmă / mentă • izma / menta (s. f./s. f.) – iris = iris / stânjenel • irisul / stânjenelul • irişi / stânjenei • irişii / stânjeneii (s. m./s. m.) – julivert = pătrunjel verde • pătrunjelul verde (s. m.+ adj.) – levístic = leuştean • leuşteanul (s. m.) – lilà = liliac • liliacul • lilieci • liliecii (s. m.) – llesamí de nit = regina-nopţii • reginele-nopţii (s. f.+ s. f.) – llimoner, llimera = lămâi • lămâiul • lămâi • lămâii (s. m.) – lliri = crin • crinul • crini • crinii (s. m.) – lliri d’aigua = cală • cala • cale • calele (s. f.) – lliri de neu = ghiocel • ghiocelul • ghiocei • ghioceii (s. m.) – llorer = dafin • dafinul • dafini • dafinii (s. m.) – mandariner = mandarin • mandarinul • mandarini • mandarinii (s. m.) – margarida = margaretă • margareta • margarete • margaretele (s. f.) – morera = dud • dudul • duzi • duzii (s. m.) – mostassa = muştar • muştarul (s. m.) – narcís = narcisă • narcisa • narcise • narcisele (s. f.) – nenúfar = nufăr • nufărul • nuferi • nuferii (s. m.) – nouer / noguera = nuc • nucul • nuci • nucii (s. m.) – om = ulm • ulmul • ulmi • ulmii (s. m.) – orquídia = orhidee • orhideea • orhidee • orhideele (s. f.) – palmera = palmier • palmierul • palmieri • palmierii (s. m.) – parra de vinya = viţă de vie • viţa de vie • viţe de vie • viţele de vie (s. f.+ de + s. f.) – pensament = panseluţă • panseluţa • panseluţe • panseluţele (s. f.) – perera = păr • părul • peri • perii (s. m.) – pi = pin • pinul • pini • pinii (s. m.) – pícea = molid • molidul • molizi • molizii (s. m.) – planta = plantă • planta • plante • plantele (s. f.) – pomera = măr • mărul • meri • merii (s. m.) – prunera = prun • prunul • pruni • prunii (s. m.) – ram = buchet • buchetul • buchete • buchetele (s. nt.) – rosa = trandafir • trandafirul • trandafiri • trandafirii (s. m.) – rosella = mac • macul • maci • macii (s. m.) – roure = stejar • stejarul • stejari • stejarii (s. m.) – safrà = şofran • şofranul • şofrani • şofranii (s. m.) – salze = salcie • salcia • sălcii • sălciile (s. f.) – taronger = portocal • portocalul • portocali • portocalii (s. m.) – tija = tulpină • tulpina • tulpini • tulpinile (s. f.) – til·la = tei • teiul • tei • teii (s. m.) – timó = cimbru • cimbrul • cimbri • cimbrii (s. m.) – trèvol = trifoi • trifoiul • trifoi • trifoii (s. m.)


– tulipa = lalea • laleaua • lalele • lalelele (s. f.) – valeriana = valeriană • valeriana • valeriane • valerianele (s. f.) – violeta = toporaş / viorea • toporaşul / vioreaua • toporaşi / viorele •

toporaşii / viorelele (s. m./s. f.)

Vocabulari 133


ŢĂRILE ŞI LOCUITORII / ELS PAÏSOS I ELS GENTILICIS

ţară país

federaţie federació

continent continent

Africa / african, -(c)ă

Àfrica / africà, -cana

Asia / asiatic, -ă

Àsia / asiàtic, -a

America / american, -(c)ă

Amèrica / americà, -cana

Australia / australian, -(c)ă

Austràlia / australià, -iana

Europa / european, -(c)ă

Europa / europeu, -ea

Antarctida

Antàrtida

Albania / albanez, -ă

Albània /

albanès, -esa

Andora / andorez, -ă

Andorra /

andorrà, -rana

Anglia; Marea Britanie /

englez, -(oaic)ă Anglaterra; Gran

Bretanya / anglès, -lesa

Austria / austriac, -ă

Àustria / austríac, -a

Belgia / belgian, -(c)ă

Bèlgica / belga (m&f)

Bosnia şi Herţegovina/ bosniac, -ă

Bòsnia i Hercegovina/ bosnià,-iana


Bulgaria / bulgar, -ă, bulgăroaică

Bulgària / búlgar, -a

Canada / canadian, -(c)ă

Canadà / canadenc, -a

Catalonia / catalan, -ă

Catalunya / català, -ana

Cehia / ceh, -(oaic)ă

Txèquia / txec, -a

Cipru / cipriot, -ă

Xipre / xipriota m&f

China / chinez, zoaică

Xina / xinès, -nesa

Comunitatea Valenciană / valencian, -ă

Comunitat Valenciana /valencià, -iana

Coreea de Nord / nordcoreean, -(c)ǎ

Corea del Nord / nord-coreà,-eana

Corea de Sud / sudcoreean, -(c)ă

Corea del Sud / sud-coreà, -eana

Croaţia / croat, -ă

Croàcia / croat, -a

Danemarca / danez, -ă

Dinamarca / danès, -nesa

Elveţia / elveţian, -(c)ă

Suïssa / suís, suïssa

Estonia / eston(ian), eston(ian)ă

Estònia /

estonià, -iana

Franţa / francez, franţuz

franceză, franţuzoaică França /

francès, -cesa

Germania / german, -(c)ă

neamţ, nemţoaică Alemanya /

alemany, -na

Gibraltar / Ø Gibraltar /

gibraltareny, -a

Grecia / grec, greacă, grecoaică

Grècia / grec, -ga

India / indian, -(c)ă

Índia / indi, índia

Vocabulari 135

Irlanda / irlandez, -ă

Irlanda / irlandès, -desa

Islanda / islandez, -ă Islàndia /

islandès, -desa

Italia / italian, -(c)ă

Italia / italià, -iana

Japonia / japonez, -ă

Japó / japonès, -nesa

Letonia / leton, -ă Letònia / letó (m&f)

Lituania / lituanian, -ă Lituània /

lituà, -uana

Luxemburg / luxemburghez, -ă

Luxemburg / luxemburguès, -esa

Macedonia / macedonean, -(c)ă

Macedònia / macedoni, -ònia

Moldova / moldovean, -(c)ă

Moldàvia / moldau, -ava

Muntenegru / muntenegrean, -(c)ă

Montenegro / montenegrí, -rina

Norvegia / norvegian, -(c)ă

Noruega / noruec, -ga

Olanda / olandez, -ă Holanda /

holandès, -desa

Polonia / polonez, -ă Polònia /

polonès, -nesa

Portugalia / portughez, -ă

Portugal / portuguès, -uesa

România / român, -că Romania /

romanès, -nesa

Rusia / rus, rusoaică

Rússia / rus, russa

Scoţia / scoţian, -(c)ă

Escòcia / escocès, -cesa

Serbia / sârb, -oaică

Sèrbia / serbi, sèrbia


Slovacia / slovac, -ă

Eslovàquia / eslovac, -a

Slovenia / sloven, -ă

Eslovènia /

eslovè, eslovena

Spania / spaniol, -ă,

spanioloaică Espanya /

espanyol, -a

Statele Unite ale Americii (SUA) /

american, -că Estats Units d’Amèrica

(EUA) / nord-americà, -ana

Suedia / suedez, -ă

Suècia / suec, -a

Turcia / turc, -(oaic)ă

Turquia / turc, -a

Ucraina / ucrainean, -(c)ă

Ucraïna / ucraïnès, -nesa

Ungaria / ungur, -oaică

Hongria / hongarès, -resa

Vatican / Ø

Vaticà / vaticà, -ana

Vietnam / vietnamez, -ă

Vietnam / Vietnamita (f.&m.)

ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite)

ONU (Organització de les Nacions Unides)

Uniunea Europeană / cetăţean comunitar,

cetăţean(c)ă comunitară

Unió Europea / comunitari, -tària

Vocabulari 137


ELS PAÏSOS I ELS GENTILICIS / ŢĂRILE ŞI LOCUITORII

Model: africà [• l’africà • africans • els africans] / african • africanul • africani • africanii (s. m.)

– Àfrica = Africa (s. f.) – africà = african • africanul • africani • africanii (s. m.) – africana = africană / africancă • africana / africanca • africane / africance • africanele / africancele (s. f./s. f.) – albanès = albanez • albanezul • albanezi • albanezii (s. m.) – albanesa = albaneză • albaneza • albaneze • albanezele (s. f.) – Albània = Albania (s. f.) – alemany = german / neamţ • germanul / neamţul • germani / nemţi • germanii / nemţii (s. m./s. m.) – alemanya = germană / germancă / nemţoaică • germana / germanca / nemţoaica • germane / germance / nemţoaice • germanele / germancele / nemţoaicele (s. f./s. f./s. f.) – Alemanya = Germania (s. f.) – Amèrica = America (s. f.) – americà = american • americanul • americani • americanii (s. m.) – americana = americană / americancă • americana / americanca • americane / americance • americanele / americancele (s. f./s. f.) – Andorra = Andora (s. f.) – andorrà = andorez • andorezul • andorezi • andorezii (s. m.) – andorrana = andoreză • andoreza • andoreze • andorezele (s. f.) – Anglaterra / Gran Bretanya = Anglia / Marea Britanie (s. f.) – anglès = englez • englezul • englezi • englezii (s. m.) – anglesa = engleză / englezoaică • engleza / englezoaica • engleze / englezoaice • englezele / englezoaicele (s. f./s. f.) – Antàrtida = Antarctida (s. f.) – Àsia = Asia (s. f.) – asiàtic = asiatic • asiaticul • asiatici • asiaticii (s. m.) – asiàtica = asiatică • asiatica • asiatice • asiaticele (s. f.) – Austràlia = Australia (s. f.) – australià = australian • australianul • australieni • australienii (s. m.) – australiana = australiană / australiancă • australiana / australianca • australiene / australience • australienele / australiencele (s. f./s. f.) – Àustria = Austria (s. f.) – austríac = austriac • austriacul • austrieci • austriecii (s. m.) – austríaca = austriacă • austriaca • austriece • austriecele (s. f.) – belga = belgian • belgianul • belgieni • belgienii (s. m.) – belga = belgiană / belgiancă • belgiana / belgianca • belgiene / belgience • belgienele / belgiencele (s. f./s. f.) – Bèlgica = Belgia (s. f.) – Bòsnia i Hercegovina = Bosnia şi Herţegovina (s. f.+ şi + s. f.) – bosnià = bosniac • bosniacul • bosniaci • bosniacii (s. m.) – bosniana = bosniacă • bosniaca • bosniace • bosniacele (s. f.)


– búlgar = bulgar • bulgarul • bulgari • bulgarii (s. m.) – búlgara = bulgară / bulgăroaică • bulgara / bulgăroaica • bulgare / bulgăroaice • bulgarele / bulgăroaicele (s. f./s. f.) – Bulgària = Bulgaria (s. f.) – Canadà = Canada (s. f.) – canadenc = canadian • canadianul • canadieni • canadienii (s. m.) – canadenca = canadiană / canadiancă • canadiana / canadianca • canadiene / canadience • canadienele / canadiencele (s. f./s. f.) – català = catalan • catalanul • catalani • catalanii (s. m.) – catalana = catalană • catalana • catalane • catalanele (s. f.) – Catalunya = Catalonia (s. f.) –comunitari = cetăţean comunitar • cetăţeanul comunitar • cetăţeni comunitari • cetăţenii comunitarii (s. m.) – comunitària = cetăţeană / cetăţeancă comunitară • cetăţeana / cetăţeanca comunitară • cetăţene / cetăţence comunitare • cetăţenele cetăţencele comunitare (s. f.) – Comunitat Valenciana = Comunitatea Valenciană (s. f.+ adj.) – continent = continent • continentul • continente • continentele (s. nt.) – Corea de Nord = Coreea de Nord (s. f.) – Corea de Sud = Coreea de Sud (s. f.) – Croàcia = Croaţia (s. f.) – croat = croat • croatul • croaţi • croaţii (s. m.) – croata = croată • croata • croate • croatele (s. f.) – Dinamarca = Danemarca (s. f.) – danès = danez • danezul • danezi • danezii (s. m.) – danesa = daneză • daneza • daneze • danezele (s. f.) – Els Estats Units d’Amèrica = Statele Unite ale Americii (SUA) (s. nt.+

adj.+ s. f.) – escocès = scoţian • scoţianul • scoţieni • scoţienii (s. m.) – escocesa = scoţiană / scoţiancă • scoţiana / scoţianca • scoţiene / scoţience • scoţienele / scoţiencele (s. f.) – Escòcia = Scoţia (s. f.) – eslovac = slovac • slovacul • slovaci • slovacii (s. m.) – eslovaca = slovacă • slovaca • slovace • slovacele (s. f.) – Eslovàquia = Slovacia (s. f.) – eslovè = sloven • slovenul • sloveni • slovenii (s. m.) – eslovena = slovenă • slovena • slovene • slovenele (s. f.) – Eslovènia = Slovenia (s. f.) – Espanya = Spania (s. f.) – espanyol = spaniol • spaniolul • spanioli • spaniolii (s. m.) – espanyola = spaniolă / spanioloaică • spaniola / spanioloaica • spaniole / spanioloaice • spaniolele / spanioloaicele (s. f.) – Estats Units d’Amèrica (EUA) = Statele Unite ale Americii (SUA) – Estònia = Estonia (s. f.) – estonià = eston / estonian • estonul / estonianul • estoni / estonieni • estonii / estonienii (s. m./s. m.) – estoniana = estonă / estoniană • estona / estoniana • estone / estoniene • estonele / estonienele (s. f.) – Europa = Europa (s. f.) – europea = europeană / europeancă • europeana / europeanca • europene / europence • europenele / europencele (s. f./s. f.) – europeu = european • europeanul • europeni • europenii (s. m.)

Vocabulari 139

– federació = federaţie • federaţia • federaţii • federaţiile (s. f.) – França = Franţa (s. f.) – francès = francez / franţuz • francezul / franţuzul • francezi / franţuji • francezii / franţujii (s. m./s. m.) – francesa = franceză / franţuzoaică • franceza / franţuzoaica • franceze / franţuzoaice • francezele / franţuzoaicele (s. f./s. f.) – Gibraltar = Gibraltar (s. nt.) – gibraltareny = locuitor din Gibraltar – gibraltarenya= locuitoare din Gibraltar – grec = grec • grecul • greci • grecii (s. m.) – Grècia = Grecia (s. f.) – grega = greacă / grecoaică • greaca / grecoaica • grece / grecoaice • grecele / grecoaicele (s. f./s. f.) – Holanda = Olanda (s. f.) – holandès = olandez • olandezul • olandezi • olandezii (s. m.) – holandesa = olandeză • olandeza • olandeze • olandezele (s. f.) – hongarès = ungur • ungurul • unguri • ungurii (s. m.) – hongaresa = unguroaică • unguroaica • unguroaice • unguroaicele (s. f.) – Hongria = Ungaria (s. f.) – indi = indian • indianul • indieni • indienii (s. m.) – índia = indiană / indiancă • indiana / indianca • indiene / indience • indienele / indiencele (s. f./s. f.) – Índia = India (s. f.) – Irlanda = Irlanda (s. f.) – irlandès = irlandez • irlandezul • irlandezi • irlandezii (s. m.) – irlandesa = irlandeză • irlandeza • irlandeze • irlandezele (s. f.) – islandès = islandez • islandezul • islandezi • islandezii (s. m.) – islandesa = islandeză • islandeza • islandeze • islandezele (s. f.) – Islàndia = Islanda (s. f.) – Italia = Italia (s. f.) – italià = italian • italianul • italieni • italienii (s. m.) – italiana = italiană / italiancă • italiana / italianca • italiene / italience • italienele / italiencele (s. f./s. f.) – Japó = Japonia (s. f.) – japonès = japonez • japonezul • japonezi • japonezii (s. m.) – japonesa = japoneză • japoneza • japoneze • japonezele (s. f.) – letó = leton • letonul • letoni • letonii (s. m.) – letona = letonă • letona • letone • letonele (s. f.) – Letònia = Letonia (s. f.) – lituà = lituanian • lituanianul • lituanieni • lituanienii (s. m.) – lituana = lituaniană • lituaniana • lituaniene • lituanienele (s. f.) – Lituània = Lituania (s. f.) – Luxemburg = Luxemburg (s. nt.) – luxemburguès = luxemburghez • luxemburghezul • luxemburghezi • luxemburghezii (s. m.) – luxemburguesa = luxemburgheză • luxemburgheza • luxemburgheze • luxemburghezele (s. f.) – macedoni = macedonean • macedoneanul • macedoneni • macedonenii (s. m.) – macedònia = macedoneană / macedoneancă • macedoneana / macedoneanca • macedonene / macedonence • macedonenele / macedonencele (s. f./s. f.)


– Macedònia = Macedonia (s. f.) – moldau = moldovean • moldoveanul • moldoveni • moldovenii (s. m.) – moldava = moldoveană / moldoveancă • moldoveana / moldoveanca • moldovene / moldovence • moldovencele moldovencele (s. f./s. f.) – Moldàvia = Moldova (s. f.) – Montenegro = Muntenegru (s. nt.) – montenegrí = muntenegrean • muntenegreanul • muntenegreni • muntenegrenii (s. m.) – montenegrina = muntenegreană / muntenegreancă • muntenegreana / muntenegreanca • muntenegrene / muntenegrence • muntenegrenele / muntenegrencele (s. f./s. f.) – nord-americà = nord-american • nord-americanul • nord-americani • nord-americanii (s. m.) – nord-americana = nord-americană / nord-americancă • nord-americana / nord-americanca • nord-americane / nord-americance • nord-americanele / nord-americancele (s. f./s. f.) – nord-coreà = nord-coreean • nord-coreeanul • nord-coreeni • nord- coreenii (s. m.) – nord-coreana = nord-coreeană / nord-coreeancă • nord-coreeana / nord- coreeanca • nord-coreene / nord-coreence • nord-coreenele / nord-coreencele (s. f./s. f.) – noruec = norvegian • norvegianul • norvegieni • norvegienii (s. m.) – noruega = norvegiană / norvegiancă • norvegiana / norvegianca • norvegiene / norvegience • norvegienele / norvegiencele (s. f./s. f.) – Noruega = Norvegia (s. f.) – Organització de les Nacions Unides (ONU) = Organizaţia Naţiunilor

Unite (ONU) (s. f.+ s. f.+ adj.) – país = ţară • ţara • ţări • ţările (s. f.) – polonès = polonez • polonezul • polonezi • polonezii (s. m.) – polonesa = poloneză • poloneza • poloneze • polonezele (s. f.) – Polònia = Polonia (s. f.) – Portugal = Portugalia (s. f.) – portuguès = portughez • portughezul • portughezi • portughezii (s. m.) – portuguesa = portugheză • portugheza • portugheze • portughezele (s. f.) – romanès = român • românul • români • românii (s. m.) – romanesa = româncă • românca • românce • româncele (s. f.) – Romania = România (s. f.) – rus = rus • rusul • ruşi • ruşii (s. m.) – russa = rusoaică • rusoaica • rusoaice • rusoaicele (s. f.) – Rússia = Rusia (s. f.) – serbi = sârb • sârbul • sârbi • sârbii (s. m.x – sèrbia = sârboaică • sârboaica • sârboaice • sârboaicele (s. f.) – Sèrbia = Serbia (s. f.) – sud-americà = sud-american • sud-americanul • sud-americani • sud- americanii (s. m.) – sud-americana = sud-americană / sud-americancă • sud-americana / sud- americanca • sud-americane / sud-americance • sud- americanele / sud- americancele (s. f./s. f.) – sud-coreà = sud-coreean • sud-coreeanul • sud-coreeni • sud-coreenii (s. m.) – sud-coreana = sud-coreeană / sud-coreeancă • sud-coreeana / sud-coreeanca

Vocabulari 141

• sud-coreene / sud-coreence • sud-coreenele / sud- coreencele (s. f./s. f.) – suec = suedez • suedezul • suedezi • suedezii (s. m.) – sueca = suedeză • suedeza • suedeze • suedezele (s. f.) – Suècia = Suedia (s. f.) – suís = elveţian • elveţianul • elveţieni • elveţienii (s. m.) – suïssa = elveţiană / elveţiancă • elveţiana / elveţianca • elveţiene / elveţience • elveţienele / elveţiencele (s. f./s. f.) – Suïssa = Elveţia (s. f.) – turc = turc • turcul • turci • turcii (s. m.) – turca = turcă / turcoaică • turca / turcoaica • turce / turcoaice • turcele / turcoaicele (s. f.) – Turquia = Turcia (s. f.) – txec = ceh • cehul • cehi • cehii (s. m.) – txeca = cehă / cehoaică • ceha / cehoaica • cehe / cehoaice • cehele / cehoaicele (s. f./s. f.) – Txèquia = Cehia (s. f.) – Ucraïna = Ucrania (s. f.) – ucraïnès = ucrainean • ucraineanul • ucraineni • ucrainenii (s. m.) – ucraïnesa = ucraineană / ucraineancă • ucraineana / ucraineanca • ucrainene / ucrainence • ucrainenele / ucrainencele (s. f./s. f.) – Unió Europea = Uniunea Europeană (s. f.+ adj.) – valencià = valencian • valencianul • valencieni • valencienii (s. m.) – valenciana = valenciană / valenciancă • valenciana / valencianca •

valenciene / valencience • valencienele / valenciencele (s. f.) – Vaticà = Vatican (s. nt.) – vaticà = locuitor al Vaticanului – vaticana = locuitoare a Vaticanului – Vietnam = Vietnam – vietnamita = vietnamez • vietnamezul • vietnamezi • vietnamezii (s. m.) – vietnamita = vietnameză • vietnameza • vietnameze • vietnamezele (s. f.) – Xina = China (s. f.) – xinés = chinez • chinezul • chinezi / chineji • chinezii / chinejii (s. m.) – xinesa = chineză / chinezoaică • chineza / chinezoaica • chineze / chinezoaice • chinezele / chinezoaicele (s. f./s. f.) – Xipre = Cipru (s. nt.) – xipriota = cipriot • cipriotul • ciprioţi • ciprioţii (s. m.) – xipriota = cipriotă • cipriota • cipriote • cipriotele (s. f)

Gramàtica 143

GGRRAAMMÀÀTTIICCAA

L’ARTICLE

DEFINICIÓ

Element gramatical que serveix per a: – individualitzar el substantiu, l’adjectiu o, menys sovint, una altra

categoria gramatical – i marcar en les paraules a les quals s’afegeix diverses funcions

gramaticals.

CLASSIFICACIÓ

En romanès hi ha quatre classes d’articles:

1. L’article indefinit: – S’usa quan es fa referència a un objecte / un concepte / una persona / una

característica que no està clarament definida o individualitzada

Ex. Am văzut un câine. (He vist un gos.)

2. L’article definit:

– S’usa quan es fa referència a un objecte/un concepte/una persona/una característica que està clarament definida o individualitzada

Ex. Am văzut câinele vecinei. (He vist el gos de la veïna.)

3. L’article adjectival-demostratiu: – S’usa principalment com a element de connexió entre l’adjectiu (per això

el nom) i el seu terme regent, però també com a element de suport en la declinació del numeral

Ex. Am văzut câinele cel curajos din poveste. (He vist el gos valent del conte.) Cea dintâi nu e mai bună decât cea de-a doua. (La primera no és millor que la segona)


4. L’article possessiu - genitival: S’usa com a element de connexió entre un substantiu en el cas datiu o

genitiu i el seu terme regent, o bé com a element de suport en la formació del numeral ordinal o en la declinació de determinats pronoms

Ex. Am văzut acel câine al vecinei. (He vist aquell gos de la veïna.) Al treilea a fost, de fapt, cel mai bun. (El tercer ha estat, de fet, el millor.) A cui este vina? A voastră? (De qui és la culpa? De vosaltres?)

1. L’ARTICLE INDEFINIT

1.1 LES FORMES DE L’ARTICLE INDEFINIT

Cas Gènere i nombre ROMANÈS VALENCIÀ

masculí i neutre

singular un un

femení singular o una

masculí plural nişte uns

NOMINATIU-

ACUSATIU

femení i neutre

plural nişte unes

masculí i neutre

singular unui a un / d’un

femení singular unei a una / d’una

masculí plural unor a uns / d’uns

DATIU-

GENITIU

femení i neutre

plural unor a unes / d’unes

1. Les formes de l’article indefinit en nominatiu-acusatiu (NAC) 1

1.1. Masculí i neutre singular (NAC)

Ex. bărbat un bărbat (home – un home); dinte un dinte (dent – una dent)

deget un deget (dit – un dit); laptop un laptop (portàtil – un portàtil)

1 Nominatiu i acusatiu (NAC).

Gramàtica 145

1.2. Femení singular (NAC)

Ex. căpşună o căpşună (maduixa – una maduixa) iubire o iubire (amor – un amor)

1.3. Masculí, femení i neutre plural (NAC)

Ex. bărbaţi nişte bărbaţi (homes – uns homes) revistă nişte reviste (revistes – unes revistes) miracole nişte miracole (miracles – uns miracles)

2. Les formes de l’article indefinit en datiu-genitiu (DG)2

2.1. Masculí i neutre singular (DG)

Ex. copil unui copil (xiquet – a un xiquet/d’un xiquet) ziarist unui ziarist (periodista – a un/d’un periodista) gând unui gând (pensament – a un pensament/d’un pensament)

2.2. Femení singular (DG) Els substantius femenins indefinits, encara que siguen precedits d’un article indefinit en singular i tinguen un referent singular, prenen en datiu o genitiu formes de femení plural indefinit.

Ex. fotografie unei fotografii (fotografia – a una fotografia/ d’una fotografia) minciună unei minciuni (mentida – a una mentida / d’una mentida)

2.3. Masculí, femení i neutre plural (DG)

Ex. tineri unor tineri (a uns/d’uns joves) fantezii unor fantezii (fantasies – a unes/d’unes fantasies)

spectacole unor spectacole (spectacles – a uns/d’uns spectacles) 1.2. L’ÚS DE L’ARTICLE INDEFINIT

1. Per a indicar que el substantiu no és individualitzat:

Ex. Am o idee vagă. (En tinc una idea vaga.)

2. Per a substantivar una altra categoria gramatical, conservant l’aspecte de no definit / no individualitzat:

Ex. Un zece la matematică? Eşti un as! (Un deu en matemàtiques? Ets un as!)

2 Datiu i genitiu (DG).


3. Per a presentar un element que té una particularitat en una sèrie:

Ex. Charlie Chaplin a fost un actor excepţional. (Charlie Chaplin va ser un actor excepcional.)

Unui invalid nu i-ar plăcea prea mult acest plan urbanistic. (A una persona discapacitada no li agradaria molt aquest pla urbanístic.)

4. Per a acompanyar un nom propi d’una personalitat artística, cultural,

comercial, política etc. quan aquest nom esdevé també, amb l’ús, un nom comú.

Ex. Nu poţi pune un Klimt în camera unui copil! (No pots posar un Klimt a l’habitació d’un xiquet!)

5. Per a indicar, quan té la forma de plural nişte, una quantitat

indeterminada d’un substantiu incomptable:

Ex. Avem nevoie de nişte zahăr pudră ca să ornăm tortul. (Necessitem una mica de sucre glaçat per a adornar el pastís d’aniversari.)

2. L’ARTICLE DEFINIT

2.1. LES FORMES DE L’ARTICLE DEFINIT


masculí i neutre singular

-ul, -l, -le, -a

el

femení singular -a, -ua la

masculí plural -i els

NOMINATIU-ACUSATIU

femení i neutre plural -le les


-ului, -lui, -ei

al / del

femení singular -ei, -ii, -i a la / de la

masculí plural Lor als / dels

DATIU-GENITIU

femení i neutre plural Lor a les / de les


-le

Ø

femení singular -o Ø

masculí plural lor Ø VOCATIU

femení i neutre plural lor Ø

Gramàtica 147

1. Les formes de l’article definit en nominatiu i acusatiu (NAC)

1.1. Masculí i neutre singular (NAC)

1. Quan el substantiu acaba en consonant, en el grup -chi/-ghi o en la -i semivocàlica s’hi afegeix ul:

Ex. cip cipul (xip – el xip); ochi ochiul (ull – l’ull); război războiul (guerra – la guerra)

2. Quan el substantiu acaba en la vocal -e, s’hi afegeix le: Ex. perete peretele (paret – la paret); nume numele (nom – el nom)

3. Quan el substantiu acaba en la vocal -ă, aquesta -ă desapareix i s’hi afegeix a:

Ex. papă papa (Papa – el Papa); popă popa (cura – el cura)

4. Quan el substantiu acaba en la vocal -u, s’hi afegeix l: Ex. membru membrul (membre – el membre), muzeu muzeul (museu – el museu)

1.2. Masculí plural (NAC)

Al substantiu masculí en plural s’afegeix la marca de l’article definit plural i:

Ex. profesori profesorii (professors – els professors), ani anii (anys – els anys)

1.3. Femení singular (NAC)

1. Quan el substantiu acaba en la vocal -ă, aquesta desapareix i s’hi afegeix a:

Ex casă casa (casa – la casa); temă tema (tema – el tema)

2. Quan el substantiu acaba en la vocal -e, s’hi afegeix a:

Ex floare floarea (flor – la flor); carte cartea (llibre – el llibre)

3. Quan el substantiu acaba en les vocals -ie, la vocal final -e cau i s’hi

afegeix a:

Ex fantezie fantezia (fantasia – la fantasia); soţie soţia (esposa – l’esposa)

4. Quan el substantiu acaba en la vocal -a tònica, s’hi afegeix ua:

Ex cafea cafeaua (cafè – el cafè); pijama pijamaua (pijama – el pijama)


La paraula zi també afegeix ua: zi ziua (dia – el dia).

1.4. Femení i neutre plural (NAC)

Als substantius femenins i neutres en plural s’afegeix la marca de l’article definit plural le:

Ex. directoare directoarele (directores – les directores); ceasuri ceasurile (rellotges – els rellotges)

2. Les formes de l’article definit en datiu i genitiu (DG)

2.1. Masculí i neutre singular (DG)

1. Quan el substantiu acaba en consonant, en el grup -chi/-ghi o en la -i semivocàlica s’hi afegeix ului:

Ex. cip cipului (xip – al xip / del xip); ochi ochiului (ull – a l’ull / de l’ull); război războiului (guerra – a la guerra / de la guerra)

2. Quan el substantiu acaba en la vocal -e, s’hi afegeix lui:

Ex. perete peretelui (paret – a la paret / de la paret); nume numelui (nom – al nom / del nom)

3. Quan el substantiu acaba en la vocal -ă, aquesta desapareix i s’hi afegeix

ei o ii:

Ex. papă papei (Papa – al Papa / del Papa); popă popii (cura – al cura / del cura)

4. Quan el substantiu acaba en la vocal -u, s’hi afegeix lui:

Ex membru membrului (membre – al membre / del membre), muzeu muzeului (museu – al museu / del museu)

2.2 Femení singular (DG) En el cas dels substantius femenins en singular, la forma de genitiu es genera afegint una i a la forma de plural indefinit nominatiu-acusatiu:

Ex. casă (pl. case) casei (casa – a la casa / de la casa) carte (pl. cărţi) cărţii (llibre – al llibre / del llibre) floare (pl.flori) florii (flor – la flor) cafea (pl. cafele cafelei (cafè – al cafè / del cafè)

Els substantius femenins que acaben en -ie (librărie, farmacie) no segueixen la mateixa norma. El datiu-genitiu d’aquests noms es forma afegint una i:

Gramàtica 149

Ex. soţie soţiei (esposa – a l’esposa / de l’esposa) chirie chiriei (lloguer – al lloguer / del lloguer)

2.3. Masculí, femení i neutre plural (DG)

En el cas dels substantius plurals, la forma de genitiu es genera afegint lor a la forma de plural indefinit nominatiu-acusatiu:

Ex. copii copiilor (als xiquets / dels xiquets) zile zilelor (als dies / dels dies)

calculatoare calculatoarelor (als ordinadors / dels ordinadors)

3. Les formes de l’article definit en vocatiu

S’usa per a dirigir-se, generalment, a un ésser humà, encara que, poèticament i figuradament, es pot usar també amb elements inanimats:

Ex. Copile, linişteşte-te odată, pentru numele lui Dumnezeu! (Xiquet, tranquil·litza’t d’una vegada, pel nom de Déu!) – masculí singular

Femeie, lasă-mă în pace! (Dona, deixa’m en pau!) – femení singular Bunico, de ce cad frunzele? (Iaia, perquè cauen les fulles?) – femení singular Ţâncilor, e acasă mama? (Patufets, és a casa la vostra mare?) – plural Codrule, codruţule / Ce mai faci, drăguţule?3 (Forest, forestet meu, / Com et va, companyó?) – neutre (ús figurat, poètic)

2.2. L’ÚS DE L’ARTICLE DEFINIT

1. Per a indicar que el substantiu és una “cosa” (en el sentit més ampli de la paraula) única:

Ex. Soarele şi Luna marchează ritmul diurn şi nocturn. (El Sol i la Lluna marquen el ritme diürn i nocturn.)

2. Per a acompanyar un nom propi de països, continents, rius etc.

Ex. Dunărea este graniţa de sud a României. (El Danubi és la frontera sud de Romania.)

3 Vers del poema Revedere, de Mihai Eminescu.


3. Per a indicar un objecte que l’interlocutor coneix o pot veure en el seu radi de visió:

Ex. Dă-mi sarea şi piperul, te rog! (Pasa’m la sal i el pebre, per favor!)

4. Per a expressar idees genèriques:

Ex. Copiii de astăzi mănâncă prea multe dulciuri şi grăsimi. (Els xiquets d’avui mengen massa llepolies i aliments grassos.)

5. Per a substantivar una altra categoria gramatical, conservant l’aspecte de

definit / individualitzat

Ex. Îi voi duce pe copii la cinema să vadă filmul Frumoasa şi Bestia. (Em portaré els xiquets al cine perquè vegen la pel·lícula La Bella i la Bèstia.)

6. Amb els dies de la setmana o moments concrets de la jornada, quan es

fan activitats programades o repetides:

Ex. Dimineaţa îmi place să absorb aroma florilor deşteptate de rouă. (Al matí m’agrada oldre l’aroma de les flors despertades per la rosada.) Sâmbăta ies cu prietenii în oraş şi merg cu ei la teatru sau la operă. (Els dissabtes isc amb els amics i vaig amb ells al teatre o a l’òpera.)

2.3. L’OMISSIÓ DE L’ARTICLE DEFINIT

1. Quan el substantiu va acompanyat d’un determinant (demostratiu, indefinit, interrogatiu, numeral):

Ex. Acum acest Ø oraş şi-a pierdut tot farmecul. (Ara aquesta ciutat ha perdut tot el seu encant.) Nu ar trebui să vadă orice Ø pagină de pe internet. (No deurien veure qualsevol pàgina d’internet.) A citit două Ø pagini şi n-a mai pus mâna pe o carte în viaţa lui. (Ha llegit dues pàgines i no ha tornat a tocar un llibre mai més.)

2. Quan el substantiu expressa el títol social, la professió, la nacionalitat

etc:

Ex. Letizia Ortiz era Ø crainică de televiziune înainte de a fi Ø prinţesă. (Letizia Ortiz era presentadora de televisió abans de ser princesa.)

Gramàtica 151

3. Quan el substantiu va precedit d’una preposició (excepte si la preposició és “cu” quan expressa mitjans de transports –cu avionul–, instruments –cu pixul– o companya –cu părinţii–.)

Ex Nu e nimic nou sub Ø soare. (No hi ha res de nou sota el sol.)

4. Quan el substantiu expressa una matèria sense determinar-ne la quantitat i sense individualitzar-la:

Ex. Aveţi Ø pâine prăjită cu unt? (Venen pa torrat amb mantega?) vs. Îmi place pâinea prăjită cu unt. (M’agrada el pa torrat amb mantega.)

3. L’ARTICLE ADJECTIVAL-DEMOSTRATIU 3.1. LES FORMES DE L’ARTICLE ADJECTIVAL-DEMOSTRATIU


masculí i neutre singular Cel el / ø

femení singular Cea la / ø

masculí plural Cei els / ø NOMINATIU-ACUSATIU

femení i neutre plural Cele les / ø

masculí i neutre singular Celui al / del / ø

femení singular Celei a la / de la / ø

masculí plural Celor als / dels / ø DATIU-GENITIU

femení i neutre plural Celor a les / de les / ø

3.2. L’ÚS DE L’ARTICLE ADJECTIVAL-DEMOSTRATIU

1. Quan s’usa amb els adjectius, el seu paper és ressaltar la qualitat expressada per l’adjectiu o contrastar-la amb la mateixa qualitat o altra d’un altre adjectiu:

Ex. profesorul cel nou vs. profesorul cel vechi (el professor nou vs. l’antic professor) casa cea gri vs. casa cea roşie (la casa grisa vs. la casa roja)

O també expressar el superlatiu relatiu:


Ex. E cel mai bun / cea mai bună. (És el millor / la millor.) Cei mai buni dintre cei mai buni. (Els millors dels millors.)

2. Quan s’usa amb numerals és un element necessari per a declinar les

diferents formes:

Ex. Cei trei s-au jucat în parc. (Els tres han jugat en el parc.) Le-am zis celor trei să se joace în parc. (Els vaig dir als tres que juguen en el parc.)

3. Quan s’usa amb el relatiu care equival a el que/la que; el qui/la qui:

Ex. Cel care trebuie să vă îngrijoreze este prâslea. (El qui us ha de preocupar és el benjamí.)

4. Quan es una forma acurtada del demostratiu, té el mateix valor que

aquest:

Ex. Nu mi-e frică de monştrii de pe Lună, ci de cei din dulap. (No tinc por dels monstres que hi ha a la Lluna, sinó d’aquells que hi ha dins de l’armari.)

5. Quan s’usa en construccions eufemístiques, es refereix a éssers reals o

imaginaris tabú:

Ex. «cel cu coarne» [dracul / diavolul] (el demongo // ad litteram: el cornut) [el diable] «cel de sus» [Dumnezeu] (Déna, Des // ad litteram: el de dalt) [Déu]

4. L’ARTICLE POSSESSIU-GENITIVAL

4.1. LES FORMES DE L’ARTICLE POSSESSIU-GENITIVAL


masculí i neutre singular al el / ø

femení singular a la / ø

masculí plural ai els / ø

NOMINATIU-ACUSATIU

femení i neutre plural ale les / ø

masculí i neutre singular ø ø

femení singular ø ø

masculí plural alor als / dels / ø

DATIU-GENITIU

femení i neutre plural alor a les / de les / ø

Gramàtica 153

4.2. L’ÚS DE L’ARTICLE POSSESSIU-GENITIVAL

1. S’usa amb els numerals ordinals acompanyats d’articles per a formar els numerals ordinals:

Ex. doi al doilea / a doua (dos el segon / la segona) cinci al cincilea / a cincea (cinc el quint / la quinta)

2. S’usa amb els possessius per a formar els pronoms possessius:

Ex. Acest merit este doar al tău. (Aquest mèrit és teu i exclusivament teu.) Alor mei nu le-a plăcut ideea. (Als meus [pares] no els va agradar la idea.) La film mai vine şi un prieten de-al meu. (Vindrà també un amic meu al cine)

N. B. l’ús de la preposició de ací resulta del fet que el possessiu determina un substantiu indefinit (un prieten de-al meu; o profesoară de-a mea).

3. S’usa amb els pronoms cine i care en datiu genitiu (cui, cărui):

Ex. Al cui este copilul pierdut? (De qui és el xiquet que s’ha perdut?)

A cui este umbrela din cuier? (De qui és el paraigua que hi ha al penjador?)

4. S’usa també amb l’objecte posseït quan aquest està allunyat del posseïdor:

Ex. principiul conservator al puriştilor (el principi conservador dels puristes) vs principiul puriştilor (el principi dels puristes)


EL SUBSTANTIU

DEFINICIÓ

És una categoria gramatical que serveix per a designar coses, éssers o conceptes abstractes. Té els morfemes de gènere, nombre i, en romanès, també de cas.

El romanès conserva el neutre del llatí i un sistema de declinació amb cinc casos: nominatiu, acusatiu, datiu, genitiu i vocatiu. L’ús del vocatiu és limitat, generalment, a substantius que denoten éssers humans o objectes personificats.

EL GÈNERE Normalment els substantius que designen éssers humans segueixen el sexe natural, encara que uns pocs col·lectius entren en la categoria de neutre: cuplu s.nt. (parella), trib s.nt. (tribu), neam s.nt. (parentiu o poble), clan s.nt. (clan) etc. La distribució dels objectes inanimats entre els tres gèneres segueixen determinades pautes d’ordre etimològic o de procedència.

MASCULÍ Els masculins acaben generalment en consonant, però hi ha una sèrie de terminacions que pertanyen també a aquest gènere:

Terminació Substantius masculins

-consonant profesor (professor), director (director), student(estudiant)

-ǎ tatǎ (pare), popǎ (cura), papǎ (Papa), paşǎ (paixà), bulibaşǎ (gitano amb un títol important en la jerarquia gitana)

-e perete (paret), burete (esponja), rege (rei), nasture(botó)

-i ochi (ull), rinichi (renyó), unchi (oncle), pui (pollastre)

-ǎu, -eu, -ou, -iu

dulǎu (gos de talla gran i generalment feroç), cǎlǎu(botxí), flǎcǎu (home jove), leu (moneda romanesa), Dumnezeu (Déu), zeu (déu), zmeu (drac o milotxa), erou (heroi), bou (bou), fiu (fill)

Gramàtica 155

Entre els inanimats hi ha una sèrie de substantius que són masculins:

1) Noms dels mesos: ianuarie (gener), mai (maig), decembrie (desembre) etc;

2) Noms de les lletres, dels nombres i de les notes musicals: un A

(una A), un 2 (un 2), un 25 (un 25), un fa (un fa), etc. 3) Noms d’arbres (la majoria) i d’algunes plantes i flors: brad

(avet), mǎr (pomera), nuc (noguera), cartof (creïlla), morcov (carlota), nufǎr (nenúfar), trandafir (rosa) etc.

4) Alguns noms de ciutats i regions: Bucureşti (Bucarest), Iaşi (Iasi),

Berlin (Berlín), Paris (París), Madrid (Madrid), Maramureş (Maramures) etc.

5) La majoria dels noms de muntanyes i cadenes muntanyoses: Alpi

(Alps), Carpaţi (Carpats), Pirinei (Pirineus) etc. 6) Alguns noms de rius: Prut (Prut), Olt (Olt), Nil (Nil), Amazon

(Amazones) etc.

FEMENÍ

Terminació Substantius femenins

-a pijama (pijama), macara (grua), mahala (raval), sarma (carn picada amb arròs en fulles de vinya o de col en salmorra), musaca (mussaca) etc.

-ǎ maşinǎ (cotxe), mamǎ (mare), casǎ (casa), masǎ (taula), camerǎ (habitació), apǎ (aigua) etc.

-e, -ea, -ee, -ie

carte (llibre), minge (pilota), cafea (cafè), mǎsea (queixal), alee (passeig), idee (idea), diaree (diarrea), maree (marea), cheie (clau), femeie (muller), familie (família) etc.

-i, -ia zi (dia), luni (dilluns), nuia (vareta)

Entre els inanimats n’hi ha una sèrie que són femenins:

1) noms dels dies de la setmana i de les subdivisions cronològiques

zi (dia), luni (dilluns), marţi (dimarts) i tots els altres dies de la setmana, sǎptǎmânǎ (setmana), lunǎ (mes), dimineaţǎ (matí), amiazǎ (migdia), dupǎ-masǎ (vespre), searǎ (capvespre), noapte


(nit), orǎ (hora), secundǎ (segon), clipǎ (instant), primǎvarǎ (primavera)

[excepte an s.m.= any, deceniu s.nt. = decenni, secol s.nt. = segle, mileniu s.nt. = mil·lenni, anotimp s.nt. = estació, semestru s.nt. = semestre, trimestru s.nt. = trimestre, minut s.nt. = minut]

2) noms de plantes i la majoria de flors i fruites: floare (flor), lalea (tulipa), crizantemǎ (crisantem), orhidee (orquídia), cireaşǎ (cirera), parǎ (pera), prunǎ (pruna)

3) noms de continents i d’alguns països i ciutats: Africa (Àfrica),

America (Amèrica), Asia (Àsia), Australia (Austràlia), Europa (Europa), Anglia (Anglaterra), Japonia (Japó), România (Romania), Spania (Espanya), Londra (Londres), Valencia (València), Veneţia (Venècia)

4) la majoria dels noms de les ciències i de les arts: matematicǎ (matemàtiques), istorie (història), astronomie (astronomia), hermeneuticǎ (hermenèutica), artǎ (art), sculpturǎ (escultura), muzicǎ (música)

5) molts noms d’institucions i botigues: bancǎ (banc), instituţie

(institució), casǎ de culturǎ (casa de cultura), televiziune (televisió), farmacie (farmàcia), frizerie (perruqueria), mǎcelǎrie (carnisseria), alimentarǎ (botiga de comestibles), bǎcǎnie (ultramarins)

6) una sèrie de substantius abstractes: bunǎtate (bondat), iubire

(amor), urǎ (odi), prietenie (amistat), duşmǎnie (enemistat), teamǎ (por), milǎ (llàstima)

7) els noms que designen noms d’accions (l’infinitiu llarg heretat del

llatí): mâncare (menjar), lucrare (obra), dezbatere (debat), colaborare (col·laboració)

8) alguns noms de cotxes que tenen forma femenina: o Dacie (un

Dàcia), o Laguna (un Laguna), o Toyota (un Toyota)

Els noms d’animals poden tenir els dos gèneres (masculí i femení): câine - cǎţea (gos- gossa), motan - pisicǎ (gat-gata), bou - vacǎ (bou-vaca), cal - iapǎ (cavall-egua), porc - scroafǎ (porc-porca); o tan sols un sexe (epicens): ţânţar s.m. (mosquit), peşte s.m. (peix), veveriţǎ s.f. (esquirol), gorilǎ s.f. (goril·la), zebrǎ s.f. (zebra) etc.

Gramàtica 157

NEUTRE

Terminació Substantius neutres

-consonant pix (boli), geam (cristall), pat (llit), inel (anell), etc

-e nume (nom), pronume (pronom), spate (espatla), etc

-i tramvai (tramvia), taxi (taxi), ulei (oli), etc.

-o radio (ràdio), video (vídeo), indigo (indi – química), etc.

-ǎu, -eu, -iu, -ou, -u

hǎu (abisme), tǎmbǎlǎu (escàndol), fierǎstrǎu (serra), maieu (maillot), eseu (assaig), curcubeu (arc iris), muzeu (museu), salariu (salari), juriu (jurat), exerciţiu (exercici), tablou (quadre), stilou (estilogràfica), cadou (regal), timbru (segell o timbre), tabu (tabú), etc.

La gran majoria dels substantius neutres tenen el tret inanimat. Hi ha una sèrie de substantius que són neutres:

1) noms de materials i substàncies: fier (ferro), plumb (plom), aur

(or), argint (plata), cupru (coure), lapte (llet), ulei (oli), unt (mantega), vin (vi), etc.

2) la majoria dels esports: fotbal (futbol), tenis (tenis), baschet

(bàsquet), handbal (handbol), volei (voleibol), golf (golf), schi (esquí), crichet (criquet), patinaj artistic (patinatge artístic), etc.

3) alguns substantius abstractes: adevǎr (veritat), miros (olfacte),

auz (oïda), vǎz (vista), tact (tacte), gust (gust), câştig (guany), etc. 4) noms de colors: alb (blanc), negru (negre), roşu (roig), galben

(groc), verde (verd), albastru (blau), etc. 5) noms que deriven dels verbs en supí: fumat (acció de fumar),

reparat (reparació), tuns (retallada de cabells), mâncat (menjar), bǎut (acció de beure), etc.

Una bona part dels substantius de gènere neutre són neologismes o

manlleus d’altres idiomes: radio (ràdio), televizor (televisor), telefon (telèfon), cip (xip), calculator / computer (ordinador), laptop (portàtil), laser (làser), mobil / celular (telèfon mòbil), alibi (àlibi), microfon (micròfon), difuzor (difusor), metrou (metro), etc.


LA FORMACIÓ DEL FEMENÍ

Terminacióen masculí Afegeix Canvia Exemples

consonant (excepte: -oro gentilicis)

+“ǎ” artist-artistǎ (artista-artista)

inginer-inginerǎ (enginyer-enginyera)

1. consonant2. -e

+“easǎ” +“esǎ”

preot-preoteasǎ (cura-esposa del cura / dona cura en l’antiguitat pagana) mire-mireasǎ (nuvi-núvia) prinţ-prinţesǎ (príncep-princesa) duce-ducesǎ (duc-duquessa) conte-contesǎ(comte-comtessa)

-or

+“iţǎ” “ -oare”

doctor-doctoriţǎ (metge-metgessa) actor-actriţǎ (actor-actriu) director-directoare (director-directora) cercetǎtor-cercetǎtoare (investigador-investigadora)

1. gentilicis excepte els acabats en -ean/-ian/-an/-ân 2. alguns animals

+“oaicǎ”

francez-franţuzoaicǎ (francés-francesa) englez-englezoaicǎ (anglès-anglesa) neamţ-nemţoaicǎ (alemany-alemanya) lup-lupoaicǎ (llop-lloba) urs-ursoaicǎ (ós-óssa)

gentilicis acabats en -ean/-ian/-an/-ân

+“cǎ”

egiptean-egipteancǎ (egipci-egípcia) indian-indiancǎ (indi-índia) belgian-belgiancǎ (belga-belga) român-româncǎ (romanès-romanesa) valencian-valenciancǎ (valencià-valenciana)

-ar +“iţǎ” morar-morǎriţǎ (moliner-molinera)

-u “-ǎ” membru-membrǎ (membre-membre)socru-soacrǎ (sogre-sogra)

No tots els femenins es formen de substantius masculins. Al revés, hi ha

una sèrie de masculins que es creen a partir del femení:

-oi: raţǎ – rǎţoi (ànec-ànega) vulpe – vulpoi (rabosa-rabosot)

-an: gâscǎ – gâscan (oc-oca) curcǎ – curcan (titot-tita)

Gramàtica 159

Hi ha una sèrie de substantius, que designen sobretot parentiu o animals, que tenen dues formes distintes de masculí i femení:

MASCULÍ FEMENÍ MASCULÍ FEMENÍ

tatǎ (pare) mamǎ (mare) cocoş (gall) gǎinǎ (gallina)

ginere (gendre) norǎ (nora) porc (porc) scroafǎ (porca)

bǎiat (xic o fill) fatǎ (xica o filla)

pisoi / motan (gat)

pisicǎ (gata)

frate (germà) sorǎ (germana) bou (bou) vacǎ (vaca)

bǎrbat (home o marit)

femeie (dona o muller)

câine / cǎţel (gos)

cǎţea (gossa)

moş (vell) babǎ (vella) berbec (moltó) oaie (ovella)

unchi (oncle) mǎtuşǎ (tia) ţap (cabrit) caprǎ (cabra)

cal (cavall) iapǎ (egua) trântor (abellot / borinot)

albinǎ (abella)

EL PLURAL DELS SUBSTANTIUS

MASCULÍ

a) Masculí regular

DESINÈNCIA EXEMPLES

- Consonant (excepte -t, -st, -s) > + i

an-ani (any-anys), bunic-bunici (avi-avis), şef -şefi (cap-caps), militar-militari (militar-militars), funcţionar-funcţionari (funcionari-funcionaris), prieten-prieteni (amic-amics), bolnav-bolnavi (malalt-malalts)

-ă > (ă)i papă-papi (papa-papes), popă-popi (rector-rectors), paşǎ-paşi (paixà-paixàs)

-e > (e)i arbore-arbori (arbre-arbres), cărbune-cărbuni (carbó-carbons), sâmbure- sâmburi(pinyol)

-u > (u)i lacheu-lachei (lacai-lacais), erou-eroi (heroi-herois), membru-membri (membre-membres), leu-lei (lleó-lleons o leu- leis = diners)


b) Masculí “semirregular” ( + canvis fonètics)

DESINÈNCIA CONSONANT

EXEMPLES

-c o -g > ci o gi

drac-draci (diable-diables), logodnic-logodnici (nuvi-nuvis), mag-magi (mag-mags), coleg-colegi (company-companys)

-d > zi acid-acizi (àcid-àcids), brad-brazi (avet-avets), individ-indivizi (individu-individus), invalid-invalizi (invàlid-invàlids)

-de > zi custode-custozi (custodi-custodis)

-l > (l)i cal-cai (cavall-cavalls), cercel-cercei (arracada-arracades), copil-copii (xiquet-xiquets), purcel-purcei(porcell-porcells) Exc. - Préstecs i neologismes: spaniol-spanioli (espanyol-espanyols), papagal-papagali (papagai-papagais)

-s > şi ins-inşi (persona-persones), as-aşi (as-asos), pas-paşi(pas-passos), urs-urşi (ós-óssos)

-st > şti capitalist-capitalişti (capitalista-capitalistes), artist-artişti (artista-artistes), ziarist-ziarişti (periodista-periodistes)

-stru > ştri

monstru-monştri (monstre-monstres), astru-aştri (astre-astres), ministru-miniştri (ministre-ministres)

-t > ţi bărbat-bărbaţi (home-homes), client-clienţi (client-clients), student-studenţi (estudiant-estudiants), pirat-piraţi (pirata-pirates)

-te > ţi perete-pereţi (paret-parets), preşedinte-preşedinţi(president-presidents), dinte-dinţi (dent-dents), frate-fraţi(germà-germans)

-x > cşi ortodox-ortodocşi (ortodox-ortodoxos), sfinx-sfincşi(esfinx-esfinxs)

-z > ji obraz-obraji (galta-galtes), mânz-mânji (poltre-poltres), harbuz-harbuji (meló d’aigua-melons d’aigua)

N. B. Els substantius masculins acabats en -i no canvien en plural: arici (eriçó), ardei (pebre), genunchi (genoll), ochi (ull), rinichi (renyó), unchi (oncle), etc.

c) Masculí irregular

Ex.: tânăr – tineri (jove-joves), sfânt – sfinţi (sant-sants), om – oameni (home-homes), etc.

Gramàtica 161

FEMENÍ

Femení sense canvis fonètics en l’arrel

Desinències Exemples

-a > le -ea > ele

sofa-sofale (sofà-sofàs), balama-balamale (frontissa-frontisses)

cafea- cafele (cafè-cafès), măsea-măsele (queixal-queixals), stea-stele (estrela-estreles), şosea-şosele (carretera-carreteres)

-are > ări întrebare-întrebări (pregunta-preguntes), comunicare - comunicări (comunicació-comunicacions), adaptare-adaptări (adaptació-adaptacions)

-ate > ăţi universitate-universităţi (universitat-universitats), facultate-facultăţi (facultat-facultats), noutate-noutăţi (novetat-novetats)

-ă 1. (fiică) > e -ă 2. (mătuşă) > i

1. fiică-fiice (filla-filles), ambasadă-ambasade (ambaixada-ambaixades), analiză-analize (anàlisi-anàlisis), apă-ape (aigua-aigües);

2. critică- critici (crítica-critiques), discotecă-discoteci (discoteca-discoteques), editură-edituri (editorial-editorials), gură-guri (boca-boques)

-e > i administraţie-administraţii (administració-administracions), agenţie-agenţii (agència-agències), baterie-baterii (pila-piles)

-oare > ori

floare-flori (flor-flors), culoare-culori (color-colors), sărbătoare-sărbători (festa-festes), scrisoare-scrisori (carta-cartes), valoare-valori (valor-valors)

-toare 1. > tori (- animat) -toare 2. > toare (+ animat)

1. vânătoare-vânători (caça-caces), stropitoare-stropitori (arruixadora-arruixadores) 2. directoare-directoare (directora-directores), autoare-autoare (autora-autores), colaboratoare-colaboratoare (col·laboradora-col·laboradores)

- cons + ie > ii - voc + ie > i

meditaţie-meditaţii (classe particular-classes particulars), cutie-cutii (caixa-caixes), mie-mii (mil-mils), pneumonie-pneumonii (pneumonia-pneumònies) femeie-femei (dona-dones), cheie-chei (clau-claus), nevoie-nevoi (necessitat-necessitats), statuie-statui (estàtua-estàtues)


Femení “semirregular” ( + canvis fonètics en l’arrel)

Canvis consonàntics


-că > ce -că > ci

fiică-fiice (filla-filles), româncă-românce (romanesa-romaneses) vacă-vaci (vaca-vaques), bunică-bunici (àvia-àvies), piedică- piedici (obstacle-obstacles), perucă-peruci (perruca-perruques)

-dă > zi amendă-amenzi (multa-multes), stradă-străzi(carrer-carrers), oglindă-oglinzi (espill-espills)

-gă > ge -gă > gi

colegă-colege (companya-companyes); fugă-fugi (fuga-fugues), intrigă-intrigi (intriga-intrigues), ligă-ligi (lliga-lligues), dungă-dungi (ratlla-ratlles)

-le > i vale-văi (vall-valls), cale-căi (via-vies)

-scă > şte -scă > şti

muscă-muşte (mosca-mosques), broască-broaşte (granota-granotes), gâscă-gâşte (oca-oques); cuşcă-cuşti (gàbia), puşcă-puşti (escopeta-escopetes)

-tă > ţi -te > ţi

burtă-burţi (panxa-panxes), nuntă-nunţi (boda-bodes) minte-minţi (ment-ments), curte-curţi (cort-corts)

Canvis vocàlics


-a- acc > -ă- -a- acc > -e-

carte-cărţi (llibre-llibres), ţară-ţări (país-països), cămaşă-cămăşi (camisa-camises); fată-fete (xica-xiques), vară-veri (estiu-estius), pată-pete (taca-taques), vatră-vetre (llar-llars)

-ea- > -e- seară-seri (capvespre-capvespres), fereastră-ferestre (finestra-finestres), ceaşcă-ceşti (tassa-tasses)

-oa- > -o-

şcoală-şcoli (escola-escoles), boală-boli (malaltia-malalties), coală-coli (full-fulls), floare-flori (flor-flors) noapte-nopţi (nit-nits), coadă-cozi (cua-cues), poartă-porţi (porta-portes), soartă-sorţi (sort-sorts)

Gramàtica 163

Femení irregular

Ex.: soră-surori (germana-germanes), noră-nurori (nora-nores), zi-zile (dia-dies) etc.

NEUTRE

Neutre sense canvis fonètics en l’arrel


- cons. > e > uri

caiet-caiete (quadern-quaderns), organism-organisme (organisme-organismes), dicţionar-dicţionare (diccionari-diccionaris); gât-gâturi (coll-colls), preţ-preţuri (preu-preus), steag-steaguri (bandera-banderes), amor-amoruri (amor-amors)

-or > oare -sor > soare -tor > toare

popor-popoare (poble-pobles), covor-covoare (catifa-catifes), ascensor-ascensoare (ascensor-ascensors), tractor-tractoare (tractor-tractors)

-on > oane telefon-telefoane (telèfon-telèfons), buton-butoane (botó-botons), carton-cartoane (cartó-cartons)

-o > uri -ou > ri

radio-radiouri (ràdio-ràdios) apropo-apropouri (indirecta-indirectes) cadou-cadouri (regal-regals), bibelou-bibelouri (bibelot-bibelots); Exc: ou-ouă (ou-ous)

-u acc > uri -u no acc > e

atu-atuuri (trumfo-trumfos) cadru-cadre (quadre-quadres)

-cons +l +u > ri titlu-titluri (títol-títols) Exc: exemplu-exemple (exemple-exemples)

desinències de supí + uri

cules-culesuri (collita), tuns-tunsuri (tallada de cabells)

-iu > ii

exerciţiu-exerciţii (exercici-exercicis), acvariu-acvarii (aquari-aquaris) Exc: interviu-interviuri (entrevista-entrevistes), pariu-pariuri (aposta-apostes)

-eu > ee liceu-licee (institut-instituts −d’educació secundària), muzeu-muzee (museu-museus) Exc: dineu-dineuri (sopar-sopars)

-e > invar. nume-nume (nom-noms), prenume-prenume (nom de pila-noms de pila)

-i > +e -i > +uri

tramvai-tramvaie (tramvia-tramvies) alibi-alibiuri (àlibi-àlibis), taxi-taxiuri (taxi-taxis)


Neutre irregular:

Ex.: ou-ouă (ou-ous), cap-capete (cap-caps)

Hi ha una sèrie de substantius que tenen la mateixa forma per al masculí i

neutre singular, però que tenen diferents significats. El plural té formes distintes:

Substantiu masculí

Substantiu neutre

cap, capi (cap, directiu) cap, capete (cap – part del cos)

colţ, colţi (ullal) colţ, colţuri (racó, cantó)

corn, corni (corneller) corn, coarne (banya) corn, cornuri (croissant)

cot, coţi (colzada – unitat de mesura)

cot, coate (colze) cot, coturi (colze – meandre)

muc, muci (moc) muc, mucuri (burilla)

ochi, ochi (ull) ochi, ochiuri (ous fregits; forats de malla)

pas, paşi (pas) pas, pasuri (port de muntanya)

râs, râşi (linx) râs, râsete (rialla)

timp, timpi (temps del compàs en música)

timp, timpuri (època)

També hi ha una sèrie de substantius femenins i neutres que tenen dues

formes distintes de plural i significats diferents:

Femení Plural 1

Plural 2

bandǎ datǎ

bande (bandes) date (dates)

benzi (cintes) dǎţi (vegades)

Neutre Plural 1 Plural 2

ciubuc ciubuce (motlures) ciubucuri (propines)

ghiveci ghivece (tests de plantes) ghiveciuri (minestres)

minut minute (minuts) minuturi (tapes)

raport rapoarte (informes) raporturi (relacions)

Gramàtica 165

Finalment, hi ha una sèrie de substantius neutres que tenen dues formes de plural, sense que canvien el sentit:

afiş-afişe-afişuri (cartell) hotel-hotele/hoteluri (hotel) turneu-turnee/turneuri (gira) etc.

SINGULARIA TANTUM

Alguns substantius, generalment noms de matèries i substàncies, tenen tan

sols forma de singular: aur (or), fǎinǎ (farina), sete (set), foame (fam), dragoste (amor), cinste (honor) etc. Alguns substantius singularia tantum, usats en forma de plural tenen un altre sentit que l’original (classe de, tipus de): brânzǎ (formatge) – brânzeturi (tipus de formatges)

PLURALIA TANTUM

Altres substantius tenen tan sols forma de plural: ochelari (ulleres), zori

(trenc d’alba), viscere (entranyes) etc.

ELS CASOS4

NOMINATIU: És el cas del subjecte i de l’aposició.

Mama este în bucǎtǎrie. (La mare és a la cuina.)

ACUSATIU: És el cas de l’objecte directe, del complement d’agent i dels

complements circumstancials.

I-am dǎruit un buchet de flori şi o sticlǎ de şampanie. –objecte directe (Li he regalat un ram de flors i una botella de xampany.)

Cartea aceasta a fost scrisǎ de cǎtre un deţinut faimos. –agent (Aquest llibre va ser escrit per un detingut famós.)

Ne plimbǎm prin parc în fiecare week-end. –complement circumstancial (Passegem pel parc cada cap de setmana.)

DATIU: És el cas de l’objecte indirecte.

4 El nominatiu i l’acusatiu tenen formes idèntiques. La diferència apareix tan sols en substantius que denoten persones, perquè aquests substantius van precedits de la preposició pe. Igualment, el cas datiu i genitiu tenen les mateixes formes, però apareixen en contextos distints: el substantiu en datiu depèn d’un verb o d’una preposició que regeix el datiu, mentre que el substantiu en genitiu depèn d’un altre substantiu o d’una preposició que regeix el cas genitiu.


Le voi trimite directorilor toate rapoartele pe anul 2012. –objecte indirecte (Enviaré als directors tots els informes de l’any 2012.)

GENITIU: És el cas que serveix per a expressar la possessió o la pertinença.

Itinerarul excursiei este prea lung pentru aceastǎ familie cu copii mici. (L’itinerari de l’excursió és massa llarg per a aquesta família amb xiquets petits.)

VOCATIU: És el cas que serveix per a dirigir-se a una persona, per a

cridar l’atenció o, simplement, per a cridar-la:

Irino, iar n-ai învǎţat? (Irina, una altra vegada has vingut sense haver estudiat?)

DECLINACIÓ AMB ARTICLE INDEFINIT

Cas Masc. Sg. Masc. Pl. Fem. Sg. Fem. Pl.

Nominatiu un om (un home)

nişte oameni (uns homes)

o fatǎ (una xica)

nişte fete (unes xiques)

Acusatiu pe un om (un home)

pe nişte oameni(uns homes)

pe o fatǎ (una xica)

pe nişte fete (unes xiques)

Datiu unui om (a un home)

unor oameni (a uns homes)

unei fete (a una xica)

unor fete (a unes xiques)

Genitiu unui om (d’un home)

unor oameni (d’uns homes)

unei fete (d’una xica)

unor fete (d’unes xiques)

Vocatiu - - - -

El neutre seria igual que el masculí, excepte la preposició pe que tan sols

acompanyaria un parell de paraules com cuplu (parella) i tribu (tribu), perquè la resta dels substantius neutres són inanimats:

NOMINATIU: un sat/nişte sate (un poble/uns pobles) ACUSATIU: un sat/nişte sate (un poble/uns pobles) DATIU: unui sat/unor sate (a un poble/a uns pobles) GENITIU: unui sat/unor sate (d’un poble/d’uns pobles)

Gramàtica 167

DECLINACIÓ AMB ARTICLE DEFINIT

Cas Masc. Sg. Masc. Pl. Fem. Sg.

Fem. Pl.

Nominatiu omul (l’home)

oamenii (els homes)

fata (la xica)

fetele (les xiques)

Acusatiu pe om (l’home)

pe oameni (els homes)

pe fatǎ (la xica)

pe fete (les xiques)

Datiu omului (a l’home)

oamenilor (als homes)

fetei5 (a la xica)

fetelor (a les xiques)

Genitiu omului / al/ai/a/ale omului (de l’home)

oamenilor/ al/ai/a/ale oamenilor (dels homes)

fetei al/ai/a/ale fetei (de la xica)

fetelor al/ai/a/ale fetelor (de les xiques)

Vocatiu Omule! (Home!)

Oamenilor! (Homes!)

Fato! (Xica!)

Fetelor! (Xiques!)

El neutre seria igual que el masculí, excepte la preposició pe que tan sols

acompanyaria un parell de paraules com cuplu (parella) i tribu (tribu) i excepte el vocatiu que desapareix (si no s’usa una personificació), perquè la resta dels substantius neutres són inanimats:

Nominatiu: satul/satele (el poble/els pobles) Acusatiu: satul/satele (el poble/els pobles) Datiu: satului/satelor (al poble/als pobles) Genitiu: satului/satelor (del poble/dels pobles)

Les formes de vocatiu plural coincideixen amb les formes de datiu/genitiu plural:

Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor! (Senyores, [senyoretes] i senyors!)

DECLINACIÓ DE NOMS PROPIS

Noms de persona o topònims masculins i neutres: Dat/Gen: lui + nom de persona Dat/Gen: topònim + (u)lui

5 Per a formar el datiu/genitiu singular femení es posa el substantiu femení en (un fals) plural i s’hi afegeix una i: carte (llibre) cǎrţi (plural) cǎrţii (al/del llibre) (datiu/genitiu singular). Una excepció a la regla són els substantius que acaben en -ie i que fan el datiu/genitiu singular afegint tan sols una i al nominatiu singular: librǎrie (llibreria) librǎriei (i no *librǎriii, com hauria de fer si seguira el patró general). Ibídem: farmacie (farmàcia), magazie (magatzem), cutie (caixa), etc.


lui Mihai (a Miquel/de Miquel) – persona

Cumnatul lui Mihai este soţul meu. (El cunyat de Miquel és el meu marit.)

Bucureştiului (a Bucarest/de Bucarest) – topònim

Nu e greu de gǎsit pe Internet harta Bucureştiului. (No és difícil de trobar en Internet el mapa de Bucarest.)

En acusatiu els noms propis van precedits de la preposició pe, però els

topònims no. En canvi, els topònims solen portar article definit.

L-am vǎzut pe George ieri. (He vist Jordi ahir.) Am vǎzut Parisul. (He vist Paris.)

El vocatiu té algunes formes pròpies: Ion –Ioane! (Joan!), Radu –Radule!

(Radu!), Petru –Petre! (Pere!), però la tendència actual és aquella d’usar el nominatiu: Dan, fii cuminte! [en compte de Dane!] (Dan, estigues tranquil!)

Noms de persona o topònims femenins:

Dat/Gen: lui + nom de persona femení que acaba en vocal (altra que -a) o en consonant. Si acaben en -a aquesta vocal cau i se subtitueix per ei; si acaben en -ca/-ga aquest grups es transformen en cǎi/gǎi. Dat/Gen: topònim + ei

lui Carmen/ lui Lili/ Mariei/ Olgǎi/ Rodicǎi (a|de Carme /Lili/

Maria/Olga/Rodica) – persona

Apartamentul lui Carmen/lui Lili/Mariei/Olgǎi/Rodicǎi este mic. (El pis de Carme/de Lili/de Maria/d’Olga/ de Rodica és petit.)

Europei (a Europa/d’Europa) -topònim

Constituţia Europei va fi aprobatǎ pânǎ la urmǎ. (La Constitució d’Europa serà aprovada finalment.)

En acusatiu els noms propis van precedits de la preposició pe, però els topònims no. En canvi, els topònims solen portar article definit.

Am cunoscut-o pe Maria anul trecut. (Vaig conèixer Maria l’any passat.) Am vizitat Japonia. (He visitat el Japó.)

El vocatiu té algunes formes pròpies: Maria –Mario! (Maria!), Dana –

Dano! (Dana!), però la tendència actual és usar el nominatiu: Dana, fii cuminte! [en compte de Dano!] (Dana, estigues tranquil·la!)

Gramàtica 169

ELS SUBSTANTIUS COMPOSTOS

a) Formats per unió amb guió: fǎt-frumos (príncep encantador), vagon

restaurant (vagó restaurant), câine-lup (pastor alemany), cǎluţ-de-mare (cavall marí), floarea-soarelui (gira-sol), papǎ-lapte (fava);

b) Formats per dues paraules separades per un blanc: Filip cel

Frumos (Felip el Bell), Mihai Viteazul (Miquel el Valent), ardei gras (pimentó morrut), turtǎ dulce (galeta de gingebre)

c) Formats per juxtaposició sense blancs: bunǎstare (benestar),

reavoinţǎ (malevolència), radiocasetofon (radiocasset), videocamerǎ (videocàmara)

d) Formats per paraules unides mitjançant preposicions: vagon de

dormit (vagó llit), maşinǎ de cusut (màquina de cosir), masǎ de lucru (escriptori/taula de treball)

DECLINACIÓ DELS SUBSTANTIUS COMPOSTOS

Si formen una sola paraula es declinen com qualsevol substantiu simple; si

formen dues o més paraules es pot modificar la primera paraula (el cas més freqüent), la segona o totes les paraules:

Şi-a cumpărat un câine-lup / o pereche de câini-lupi. (S’ha comprat un pastor alemany/ un parell de pastors alemanys.) Floarea soarelui îşi îndreaptă privirea spre cer. / Florile soareluiØ îşi îndreaptă privirile spre cer. (El gira-sol torna la seua mirada cap al cel. / Els gira-sols tornen les seues mirades cap al cel.) Ne-am dus să mâncăm la vagonul restaurant / la unul dintre vagoanele restaurantØ. (Ens vam anar a menjar al vagó restaurant / a uns del vagons restaurant.) Are o idee fixă. / Are idei fixe. (Té una idea fixa. / Té idees fixes.)


L’ADJECTIU

DEFINICIÓ

L’adjectiu qualificatiu és una categoria gramatical que expressa qualitats físiques o psíquiques d’un objecte i que concorda en gènere, nombre i cas amb el substantiu que determina:

Ex. o casǎ frumoasǎ (una casa bella)

tânǎrul timid (el jove tímid) o femeie cumsecade (una bona dona)

CONCORDANÇA AMB SUBSTANTIUS MASCULINS

Ex. un perete alb (una paret blanca)

nişte pereţi albi (unes parets blanques)

CONCORDANÇA AMB SUBSTANTIUS FEMENINS

Ex. o casǎ recent cumpǎratǎ (una casa recentment comprada) nişte case recent cumpǎrate (unes cases recentment comprades)

CONCORDANÇA AMB SUBSTANTIUS NEUTRES

Quant a la concordança, els substantius neutres tenen un comportament

dual: en singular concorden com si foren masculins i en plural com si foren femenins.

Ex. un tablou faimos (un quadre famós) – singular, concordança en masculí nişte tablouri faimoase (uns quadres famosos) – plural, concordança en femení

CLASSIFICACIÓ

Els adjectius qualificatius es poden classificar en funció del nombre de terminacions que poden tenir:

Gramàtica 171

1. ADJECTIUS AMB 4 TERMINACIONS (la classe més comuna):

– Masculí singular: bun (bo) – Masculí plural: buni (bons) – Femení singular: bunǎ (bona) – Femení plural: bune (bones)

En el cas d’alguns adjectius es produeixen alternances consonàntiques

o vocàliques:

Terminació Masc. Sg. Alternança Masc. Pl.

1 -c [k] copil mic (nen petit) c [k] ci [t∫] copii mici

(nens petits)

2 -d miel blând (corderet bla) d z miei blânzi

(corderets blans)

3 -g [g] rǎzboinic aprig (guerrer acerb) g [g] gi [dз] rǎzboinici aprigi

(guerrers acerbs)

4 -s tânǎr gras (jove gros) s ş tineri graşi

(joves grossos)

5 -st poet dadaist (poeta dadaista) st şt poeţi dadaişti

(poetes dadaistes)

6 -t copac înalt (arbre alt) t ţ copaci înalţi

(arbres alts)

Terminació Formes adjectiu

1 -ean moldovean, moldoveni, moldoveancǎ, moldovence (moldau, moldaus, moldava, moldaves)

2 -eţ vorbǎreţ, vorbǎreţi, vorbǎreaţǎ, vorbǎreţe (xarrador, xarradors, xarradora, xarradores)

3 -os frumos, frumoşi, frumoasǎ, frumoase (bell, bella, bells, belles)

4 -u albastru, albaştri, albastrǎ, albastre (blau, blaus, blava, blaves)

COMPTE! En aquesta categoria entra una sèrie d’adjectius que en romanès tenen 4 terminacions, mentre que en valencià els mateixos adjectius en tenen solament dues:

Els adjectius acabats en:

-al: naţional, naţionali, naţionalǎ, naţionale (nacional)


-ant: interesant, interesanţi, interesantǎ, interesante (interessant) -ent: recent, recenţi, recentǎ, recente (recent) -bil: amabil, amabili, amabilǎ, amabile (amable) -ista: comunist, comunişti, comunistǎ, comuniste (comunista)

2. ADJECTIUS AMB 3 TERMINACIONS

En aquest cas poden coincidir dues formes: a) Masculí plural = Femení i neutre plural:

Masc. Sg. Masc. Pl. Fem. Sg. Fem. pl.

argintiu (argentí)

argintii (argentins)

argintie (argentina)

argintii (argentines)

auriu (daurat)

aurii (daurats)

aurie (daurada)

aurii (daurades)

castaniu (castany)

castanii (castanys)

castanie (castanya)

castanii (castanyes)

larg (ample)

largi (amples)

largǎ (ampla)

largi (amples)

lung (llarg)

lungi (llargs)

lungǎ (llarga)

lungi (llargues)

mic (petit)

mici (petits)

micǎ (petita)

mici (petites)

nou (nou)

noi (nous)

nouǎ (nova)

noi (noves)

roşu (roig)

roşii (rojos)

roşie (roja)

roşii (roges)

b) Femení singular = Femení plural:

Tots els adjectius que acaben en –or tenen una sola forma per al femení singular i plural:

încântǎtor – încântǎtori – încântǎtoare – încântǎtoare (encantador – encantadors – encantadora –encantadores) muncitor – muncitori – muncitoare – muncitoare (treballador – treballadors – treballadora – treballadores) surprinzǎtor – surprinzǎtori – surprinzǎtoare – surprinzǎtoare (sorprenent – sorprenents – sorprenent – sorprenents)

Gramàtica 173

3. ADJECTIUS AMB 2 TERMINACIONS

La majoria d’adjectius d’aquesta classe acaben en -e i tenen una única

forma de singular i una forma única de plural:

Adjectiu masc. i nt.sg.

Adjectiu masc. pl.

Adjectiu fem. sg.

Adjectiu fem. i nt. pl.

cuminte (obedient)

cuminţi (obedients)

cuminte (obedient)

cuminţi (obedients)

dulce (dolç)

dulci (dolços)

dulce (dolça)

dulci (dolces)

mare (gran)

mari (grans)

mare (gran)

mari (grans)

moale (tou)

moi (tous)

moale (tova)

moi (toves)

rece (fred)

reci (freds)

rece (freda)

reci (fredes)

tare (dur)

tari (durs)

tare (dura)

tari (dures)

verde (verd)

verzi (verds)

verde (verda)

verzi (verdes)

4. ADJECTIUS AMB 1 TERMINACIÓ (INVARIABLES)

La majoria fan referència a colors prestats d’altres idiomes:

gri (gris), roz (rosa), bej (beix), maro (marró), oranj (taronja), turcoaz (turquesa), indigo (indi) un costum roz (un vestit rosa) Pantera Roz (la Pantera Rosa)

En aquesta categoria entren també adjectius acabats en -ce: eficace (eficaç), feroce (feroç), vivace (vivaç) i altres adjectius com ara: cumsecade (de bon cor), anume (determinat) etc. o persoanǎ eficace (una persona eficaç)

ELS GRAUS DE COMPARACIÓ

A) EL POSITIU: l’adjectiu sense grau de comparació: alb (blanc)

Ex. Mingea este albǎ. (La pilota és blanca.)


B) EL COMPARATIU:

a) DE SUPERIORITAT:

ADVERBI MAI + ADJECTIU + ADVERBI CA/DECÂT

Ex. Cǎmaşa mea e mai albǎ decât cǎmaşa ei. (La meua camisa és més blanca que la seua camisa.)

b) D’IGUALTAT:

ADVERBI LA FEL DE + ADJECTIU + ADVERBI CA (ŞI6)

ADVERBI TOT AŞA DE + ADJECTIU + ADVERBI CA (ŞI)

ADVERBI TOT ATÂT DE + ADJECTIU + ADVERBI CA (ŞI)

Ex. Rochia ei este la fel de albǎ ca eşarfa ta. (El seu vestit és tan blanc com el teu mocador de coll.) O maşinǎ nouǎ poate fi tot aşa de scumpǎ ca una de lux mai veche. (Un cotxe nou pot ser tan car com un cotxe de luxe més vell.) Cartea mea este tot atât de interesantǎ ca şi a ta. (El meu llibre és tan interessant com el teu.)

c) D’INFERIORITAT:

ADVERBI MAI PUŢIN + ADJECTIU + CA/DECÂT

No s’usa molt. Es prefereix la construcció amb l’adverbi mai i l’adjectiu de

sentit contrari o el comparatiu d’igualtat precedit de negació:

Ex. Vinilul e de o calitate mai puţin bunǎ ca pielea. = Vinilul e de o calitate mai proastǎ ca pielea. Vinilul nu e de o calitate tot atât de bunǎ ca pielea. (El vinil és d’una qualitat menys bona que la pell.= El vinil és d’una qualitat més roïna que la pell. El vinil no és d’una qualitat tan bona com la pell.)

C) EL SUPERLATIU:

a) Relatiu: l’avaluació es fa dins d’un grup

ARTICLE CEL/CEA/CEI/CELE + ADVERBI MAI + ADJECTIU

6 El şi és facultatiu i s’usa especialment per a evitar cacofonies.

Gramàtica 175

Ex. Ioan este prietenul meu cel mai bun [dintre toţi prietenii mei]. (Joan és el meu millor amic [de tots els amics que tinc].)

b) Absolut: l’avaluació es fa en termes generals, absoluts

L’ADVERBI FOARTE + ADJECTIU

Ex. Mama este foarte îngrijoratǎ. (Mamà està preocupadíssima.)

Per a expressar el superlatiu absolut es poden usar també altres adverbis:

nemaipomenit de (com no n’hi ha un altre), nespus de (indiciblement), extraordinar de (extraordinàriament), teribil de (terriblement), grozav de (estupendament), etc.

LA DECLINACIÓ DE L’ADJECTIU

L’adjectiu té dues declinacions diferents si va darrere o abans del substantiu al qual determina:

DECLINACIÓ DE L’ADJECTIU POSPOSAT

(la situació més freqüent)

Amb article indefinit

Cas Gènere Singular Plural

Masc. un cal negru (un cavall negre)

nişte cai negri (uns cavalls negres)

Fem. o cutie neagrǎ (una caixa negra)

nişte cutii negre (unes caixes negres)

NO

M./A

C.

Nt. un telefon negru (un telèfon negre)

nişte telefoane negre (uns telèfons negres)

Masc. unui cal negru (a/d’un cavall negre)

unor cai negri (a/d’uns cavalls negres)

DA

T./G

EN

.

Fem. unei cutii negre (a/d’una caixa negra)

unor cutii negre (a/d’unes caixes negres)


Nt. unui telefon negru (a/d’un telèfon negre)

unor telefoane negre (a/d’uns telèfons negres)

Amb article definit


Masc. calul negru (el cavall negre)

caii negri (els cavalls negres)

Fem. cutia neagrǎ (la caixa negra)

cutiile negre (les caixes negres)

NO

M./A

C.

Nt. telefonul negru (el telèfon negre)

telefoanele negre (els telèfons negres)

Masc. calului negru (al/del cavall negre)

cailor negri (als/dels cavalls negres)

Fem. cutiei negre (a la/de la caixa negra)

cutiilor negre (a les/de les caixes negres)

DA

T./G

EN

.

Nt. telefonului negru (al/del telèfon negre)

telefoanelor negre (als/dels telèfons negres)

DECLINACIÓ DE L’ADJECTIU PREPOSAT

Amb article indefinit


Masc. un negru cal (un negre cavall)

nişte negri cai (uns negres cavalls)

Fem. o neagrǎ cutie (una negra caixa)

nişte negre cutii (unes negres caixes)

NO

M./A

C.

Nt. un negru telefon (un negre telèfon)

nişte negre telefoane (uns negres telèfons)

Masc. unui negru cal (a/d’un negre cavall)

unor negri cai (a/d’uns negres cavalls)

DA

T./G

EN

.

Fem. unei negre cutii (a/d’una negra caixa)

unor negre cutii (a/d’unes negres caixes)

Gramàtica 177

Nt. unui negru telefon (a/d’un negre telèfon)

unor negre telefoane (a/d’uns negres telèfons)

Amb article definit


Masc. negrul cal (el negre cavall)

negrii cai (els negres cavalls)

Fem. neagra cutie (la negra caixa)

negrele cutii (les negres caixes)

NO

M./A

C.

Nt. negrul telefon (el negre telèfon)

negrele telefoane (els negres telèfons)

Masc. negrului cal (al/del negre cavall)

negrilor cai (als/dels negres cavalls)

Fem. negrei cutii (a la/de la negra caixa)

negrelor cutii (a les/de les negres caixes)

DA

T./G

EN

.

Nt. negrului telefon (al/del negre telèfon)

negrelor telefoane (als/dels negres telèfons)

Generalment, la posició del adjectiu és després del substantius, però pot

anar també abans, sobretot en el cas quan es vol emfatitzar l’adjectiu. Hi ha una sèrie d’adjectius que formen sintagmes i van obligatòriament

abans del substantiu que determinen:

micul ecran (petita pantalla) mica publicitate (anuncis classificats) fosta directoare/fostul director (l’antiga directora / l’antic director)

L’adjectiu pot determinar també altres classes de nominals, com ara

pronoms ceva frumos: (alguna cosa bonica), cineva important (alguna persona important), un alt idiot (un altre idiota), etc.

ALTRES TIPUS D’ADJECTIUS

1. ADJECTIUS DEMOSTRATIUS: – Especifiquen la proximitat o la distància d’un objecte; – En romanès tenim tan sols dues formes: proximitat i distància, la

tercera forma intermèdia no existeix.


– Poden anar abans o després del substantiu que determinen i tenen formes distintes per a cada cas;

– Es declinen i concorden en gènere i nombre amb el substantiu determinat.

Adjectius demostratius de proximitat

Cas Masc. i nt. sg. Fem. sg. Masc. pl. Fem i nt. pl.

FORMA PREPOSADA (FORMA NEUTRA)

acest fiu (aquest fill)

aceastǎ masǎ (aquesta taula)

aceşti fii (aquests fills)

aceste mese (aquestes taules)

FORMA POSPOSADA (FORMA EMFÀTICA)

Nom

. i A

c.

fiul7 acesta (el fill aquest)

masa aceasta (la mesa aquesta)

fiii aceştia (els fills aquests)

mesele acestea (les taules aquestes)


acestui fiu (a/d’aquest fill)

acestei mese (a/d’aquesta mesa)

acestor fii (a/d’aquests fills)

acestor mese (a/d’aquestes taules)


Dat

. i G

en.

fiului acestuia (al/del fill aquest)

mesei acesteia (a la/de la mesa aquesta)

fiilor acestora (als/dels fills aquests)

meselor acestora (a les/de les taules aquestes)

En la forma posposada, els adjectius demostratius tenen també una forma

popular:

Fiul acesta (estàndard) vs.

Fiul ǎsta (forma popular, èmfasi) Fiii aceştia (estàndard)

vs. Fiii ǎştia (forma popular, èmfasi) Mama aceasta (estàndard)

vs. Mama asta (forma popular, èmfasi)

7 En acusatiu, si el substantiu fa referència a un ésser animat porta abans la preposició pe: Pe omul acesta/acela nu-l cunosc (No conec aquest/aquell home).

Gramàtica 179

Mamele acestea (estàndard)

vs. Mamele astea (forma popular, èmfasi)

Adjectiu demostratiu de llunyania

Cas Masc. i nt. sg. Fem. sg. Masc. pl. Fem. i nt. pl.


acel fiu (aquell fill)

acea masǎ (aquella taula)

acei fii (aquells fills)

acele mese (aquelles taules)

FORMA POSPOSADA (FORMA EMFÀTICA) Nom.

i Ac.

fiul acela (el fill aquell)

masa aceea (la taula aquella)

fiii aceia (els fills aquells)

mesele acelea (les taules aquelles)


acelui fiu (a/d’aquell fill)

acelei mese (a/d’aquella taula)

acelor fii (a/d’aquells fills)

acelor mese (a/d’aquelles taules)


Dat. i Gen.

fiului aceluia (al/del fill aquell)

mesei aceleia (a la/de la taula aquella)

fiilor acelora (als/dels fills aquells)

meselor acelora (a les/de les taules aquelles)

En la forma posposada, els adjectius demostratius tenen també una forma

popular: Fiul acela (estàndard) vs. Fiul ǎla (forma popular, èmfasi)

Fiii aceia (estàndard) vs. Fiii ǎia (forma popular, èmfasi)

Mama aceea (estàndard) vs. Mama aia (forma popular, èmfasi)


Mamele acelea (estàndard) vs. Mamele alea (forma popular, èmfasi)

2. ADJECTIUS NEGATIUS

NICIUN8 (cap)


Nom.

niciun şef (cap directiu)

nicio colegǎ (cap companya)

Ø Ø

Ø Ø

Ac. pe niciun şef (cap directiu)

pe nicio colegǎ (cap companya)

Ø Ø

Ø Ø

Dat. i Gen.

niciunui şef (a/de cap directiu)

niciunei colege (a/de cap companya)

niciunor şefi (a/de cap directiu)

niciunor colege(a/de cap companya)

Gen.9

[al/ai/a/ale] niciunui şef (de cap directiu)

[al/ai/a/ale] niciunei colege (de cap companya)

[al/ai/a/ale] niciunor şefi (de cap directiu)

[al/ai/a/ale] niciunor colege(de cap companya)

Ex. Nu i-am spus nimic niciunui profesor. (No he dit res a cap professor.) Nu am vǎzut pe nicio colegǎ azi. (No he vist cap companya avui.)

3. ADJECTIUS INTERROGATIUS-RELATIUS ce (quin), care (quin), cât (quant) CE (quin)

Cas Masc. i nt. sg Fem. sg. Masc. pl. Fem. i nt. pl.

Nom. ce prieten (quin amic)

ce prietenǎ (quina amiga)

ce prieteni (quins amics)

ce prietene (quines amigues)

Ac. pe ce prieten (quin amic)

pe ce prietenǎ (quina amiga)

pe ce prieteni (quins amics)

pe ce prietene (quines amigues)

Ex. Ce prieten ţi-a spus asta? (Quin amic t’ha dit això?)

8 Fins fa poc de temps aquest adjectiu s’escrivia en dues paraules: niciun / nicio / niciunui / niciunei, etc. És possible trobar encara les formes antigues en articles de periòdics o textos d’Internet, pero segons la normativa en vigor s’han d’escriure en una sola paraula. 9 Poden aparèixer dues formes de genitiu, com es veurà dels exemples.

Gramàtica 181

Pe ce prietene te bazezi? (Amb quines amigues comptes?)

Ce mamǎ grozavǎ ai! (Quina mare més meravellosa tens!)

CARE (quin/quina/quins/quines)


Nom.

care pantof (quina sabata)

care casǎ (quina casa)

care pantofi (quines sabates)

care case (quines cases)

Ac. pe care pantof (quina sabata)

pe care casǎ (quina casa)

pe care pantofi (quines sabates)

pe care case (quines cases)

Dat. cǎrui vecin (a quin veí)

cǎrei vecine (a quina veïna)

cǎror vecini (a quins veïns)

cǎror vecine (a quines veïnes)

Gen. al/ai/a/ale cǎrui vecin (de quin veí)

al/ai/a/ale cǎrei vecine (de quina veïna)

al/ai/a/ale cǎror vecini (de quins veïns)

al/ai/a/ale cǎror vecine (de quines veïnes)

Ex. Care pantof are un defect? (Quina sabata té un defecte?) Pe care fustǎ o alegi: pe cea roşie sau pe cea albastrǎ? (Quina falda tries: la roja o la blava?) Ale cǎror mame sunt fetele aceste? (De quines mamàs són aquestes xiquetes?)

CÂT (quant)

En singular va amb noms incomptables, mentre que en plural va amb noms comptables:


Nom.

cât ulei (quant d’oli)

câtǎ cafea (quant de cafè)

câţi cai (quants cavalls)

câte pisici (quantes gates)

Ac. pe cât ulei (quant d’oli)

câtǎ cafea (quant de cafè)

pe câţi cai (quants cavalls)

pe câte pisici (quantes gates)

Dat. Ø Ø

Ø Ø

câtor cai (a/de quants cavalls)

câtor pisici (a/de quantes gates)


Gen.

al câtelea minut (en quin minut)

a câta oară (per quanta vegada)

ai câtor cai (de quants cavalls)

ale câtor pisici (de quantes gates)

Ex. Câtǎ cafea mǎcinatǎ vǎ pun?

(Quant cafè mòlt us pose?)

4. ADJECTIUS DE REFORÇAMENT

ACELAŞI (el mateix) – Sempre va davant del nom.


Nom.

acelaşi elev (el mateix alumne)

aceeaşi fatǎ (la mateixa xica)

aceiaşi elevi (els mateixos alumnes)

aceleaşi fete (les mateixes xiques)

Ac.

pe acelaşi elev (el mateix alumne)

pe aceeaşi fatǎ (la mateixa xica)

pe aceiaşi elevi (els mateixos alumnes)

pe aceleaşi fete (les mateixes xiques)

Dat - Gen.

aceluiaşi fiu (al/del mateix fill)

aceleiaşi fete (a la/de la mateixa xica)

aceloraşi elevi (als/dels mateixos alumnes)

aceloraşi mese (a les/de les mateixes taules)

Gen.

[al/ai/a/ale] aceluiaşi fiu (del mateix fill)

[al/ai/a/ale] aceleiaşi fete (de la mateixa xica)

[al/ai/a/ale] aceloraşi elevi (dels mateixos alumnes)

[al/ai/a/ale] aceloraşi mese (de les mateixes taules)

5. ADJECTIUS INDEFINITS

un-alt / o-altă (un-altre / una-altra) vreun / vreo (algun / alguna) celălalt / cealaltă (l’altre / l’altra) mult / multă (molt / molta) puţin / puţină (poc / poca) atât/atâta (tant / tanta) ceva (alguna)

Gramàtica 183

orice (qualsevol) oricare (qualsevol) oricât / oricâtă (no importa quant) fiecare (cada) câtva (un quant) tot (tot) UN / ALT; O / ALTĂ (un-altre/una-altra)


Nom.

un om/ alt om (un home/un altre home)

o fatǎ/ altǎ fatǎ (una xica/una altra xica)

unii tineri/ alţi tineri (uns joves/uns altres joves)

unele tinere/ alte tinere (unes xiques/unes altres xiques)

Ac. pe un om/ pe alt om (un home/un altre home)

pe o fatǎ/ pe altǎ fatǎ (una xica/ una altra xica)

pe unii tineri/ pe alţi tineri (uns joves/ uns altres joves)

pe unele tinere/ pe alte tinere (unes xiques/ unes altres xiques)

Dat. Gen.

unui om/ altui om (a / d’un home| a / d’un altre home)

unei fete/ altei fete (a / d’ una xica| a / d’una altra xica)

unor tineri/ altor tineri (a/d’ uns joves| a d’uns altres joves)

unor tinere/ altor tinere (a/d’unes joves| a / d’unes altres joves)

Gen. [al/ai/a/ale] unui om; [al/ai/a/ale] altui om (d’un home; d’un altre home)

[al/ai/a/ale] unei fete; [al/ai/a/ale] altei fete (d’ una xica; d’una altra xica)

[al/ai/a/ale] unor tineri; [al/ai/a/ale] altor tineri (d’ uns joves; d’uns altres joves)

[al/ai/a/ale] unor tinere; [al/ai/a/ale] altor tinere (d’unes joves; d’unes altres joves)

Ex. O maşină intra în oraş, iar altă maşină tocmai ieşea. (Un cotxe entrava ala ciutat, mentre que un altre cotxe n’eixia.) Pe un tractor era un şofer, iar pe alt tractor era o şoferiţă. (Un tractor era conduït per un xòfer, mentre que un altre tractor era conduït per una xòfera.)

Pe unii profesori i-am întrebat, pe alţi profesori nu.

(Ho he preguntat a alguns professors, a uns altres professors no.) Unor eleve le-am dat cǎrţi, altor eleve CD-uri. (A unes alumnes els he donat llibres, a unes altres alumnes diversos CD.)


Mingea este a unui prieten, iar echipamentul este al altui

prieten. (La pilota és d’un amic i l’equipament d’un altre amic.)

VREUN / VREO (algun / alguna)


Nom.

vreun spion (algun espia)

vreo spioancǎ (alguna espia)

vreunii spioni (alguns espies)

vreunele spioance(algunes espies)

Ac. pe vreun spion (algun espia)

pe vreo spioancǎ (alguna espia)

pe vreunii spioni (alguns espies)

pe vreunele spioance (algunes espies)

Dat – Gen.

vreunui spion (a/d’algun espia)

vreunei fete (a/d’alguna xica)

vreunor spioni (a/d’alguns espies)

vreunor spioance (a/d’algunes espies)

Gen.

[al/ai/a/ale] vreunui spion (d’algun espia)

[al/ai/a/ale] vreunei fete (d’alguna xica)

[al/ai/a/ale] vreunor spioni (d’alguns espies)

[al/ai/a/ale] vreunor spioance (d’algunes espies)

Ex. L-o fi supǎrat pe vreun spion. (Deu haver enfadat algun espia.)

CELĂLALT / CEALALTĂ (l’altre / l’altra)

Cas Masc. i Nt. sg. Fem. sg. Masc. pl. Fem. i Nt. pl.

Nom.

celǎlalt artist (l’altre artista)

cealaltǎ artistǎ (l’altra artista)

ceilalţi artişti (els altres artistes)

celelalte artiste (les altres artistes)

Ac. pe celǎlalt artist (l’altre artista)

pe cealaltǎ artistǎ (l’altra artista)

pe ceilalţi artişti (els altres artistes)

pe celelalte artiste (les altres artistes)

Dat – Gen.

celuilalt artist (a/ de l’altre artista)

celeilalte artiste (a la/de l’altra artista)

celorlalţi artişti (als/dels altres artistes)

celorlalte artiste (a les/de les altres artistes)

Gen. [al/ai/a/ale] celuilalt artist

[al/ai/a/ale] celeilalte artiste

[al/ai/a/ale] celorlalţi artişti

[al/ai/a/ale] celorlalte artiste

Gramàtica 185

(a/ de l’altre artista)

(a la/de l’altra artista)

(als/dels altres artistes)

(a les/de les altres artistes)

Ex. Celorlalţi artişti nu li s-a plǎtit încǎ. (Als altres artistes no els han pagat encara.)

MULT / MULTĂ; PUŢIN / PUŢINĂ (molt / molta; poc / poca) En nominatiu, poden anar abans o després del substantiu que determinen:


Nom.

mult timp / puţin timp timp mult/ timp puţin (molt/poc de temps)

multǎ treabǎ / puţinǎ treabǎ treabǎ multǎ/ treabǎ puţinǎ (molta/poca faena)

mulţi copii/ puţini copii copii mulţi/ copii puţini (molts/pocs xiquets)

multe directoare/ puţine directoare directoare multe / directoare puţine (moltes/poques directores)

Ac.

Ø

Ø

Ø

Ø

pe mulţi copii/ pe puţini copii (molts/pocs xiquets)

pe multe directoare /pe puţine directoare(moltes/poques directores)

Dat –Gen.

Ø

Ø

Ø

Ø

multor copii / puţinor copii (a/de molts/pocs artistes)

multor directoare/ puţinor directoare (a/de moltes/poques directores)

ATÂT / ATÂTA (tant-tanta)


Nom.

atât ulei (tant d’oli)

atâta cafea (tant de cafè)

atâţi(a) cai (tants cavalls)

atâte(a) pisici (tantes gates)

Ac. Ø Ø

Ø Ø

pe atâţi(a) cai (tants cavalls)

pe atâte(a) pisici(tantes gates)

Dat. – Gen.

Ø Ø

Ø Ø

atâtor(a) cai (a/de tants cavalls)

atâtor(a) pisici (a/de tantes gates)

Ex. A mâncat atâtǎ ciocolată copilul cǎ acum nu-l poate ţine nimeni

în frâu. (Ha menjat tant de xocolate el xiquet que ara no hi ha qui el pare.) Pe atâţi(a) prieteni i-a iertat de datorii cǎ acum e sǎrac lipit

pǎmântului. (A tants amics va perdonar els deutes que ara és més pobre que

una rata.)


CEVA (una mica de) – És invariable. No té formes de datiu-genitiu.

Ex. Maşina a pierdut ceva ulei pe drum. (El cotxe ha perdut una mica d’oli pel camí.) Erau ceva fete la petrecere. (Hi havia unes quantes xiques en la festa.)

ORICE (qualsevol cosa)

És invariable. Té formes de datiu-genitiu.

Ex. Orice portar vǎ poate spune cum sǎ ajungeţi la biroul rectorului. (Qualsevol conserge pot dir-li com arribar al despatx del rector.) Orice cǎrţi ai cumpǎra, nu te-ar ajuta în domeniul acesta. (No importa quins llibres et comprares, no t’ajudarien en

aquesta àrea.) Dǎ-i oricǎrui copil o jucǎrie şi va fi fericit. (Dóna-li a qualsevol xiquet un joguet i serà feliç.)

ORICARE (qualsevol); FIECARE (cada)


Nom.

oricare /fiecare om (qualsevol/ cada persona)

oricare /fiecare femeie (qualsevol/ cada dona)

oricare/ Ø10 musafiri (qualssevol convidats)

oricare / Ø femei (qualssevol dones)

Ac.

pe oricare / pe fiecare om (qualsevol/ cada persona)

pe oricare /pe fiecare femeie (qualsevol/ cada dona)

pe oricare/ Ø musafiri (qualssevol convidats)

pe oricare / Ø femei (qualssevols dones)

Dat – Gen.

oricǎrui/ fiecǎrui vecin (a/de qualsevol; a/de cada veí)

oricǎrei/ fiecǎrei vecine (a/de qualsevol; a/de cada veïna)

oricǎror/ fiecǎror musafiri (a/de qualssevol; a/de cadascun dels veïns)

oricǎror/ fiecǎror vecine (a/de qualssevol; a/de cadascuna de les veïnes)

10 Fiecare (cada) no té formes de plural en nominatiu i acusatiu.

Gramàtica 187

Gen.

[al/ai/a/ale] oricǎrui/ fiecǎrui vecin (de qualsevol; a cada veí)

[al/ai/a/ale] oricǎrei/ fiecǎrei vecine (de qualsevol; a cada veïna)

[al/ai/a/ale] oricǎror/ fiecǎror musafiri (de qualssevol; de cadascun dels veïns)

[al/ai/a/ale] oricǎror/ fiecǎror vecine (de qualssevol; de cadascuna de les veïnes)

Ex. Oricare vecin ţi-ar spune cǎ nu-l deranjeazǎ, dar fiecare om are dreptul sǎ se odihneascǎ liniştit. (Qualsevol veí et diria que no el molesta, però cada persona té

dret a descansar tranquil·lament.) Am întrebat pe fiecare trecător unde pot găsi poşta. (Vaig preguntar a cada transeünt on podia trobar els correus.) Copiii fiecărui vecin au venit să mă ajute. (Els xiquets de cada veí van venir a ajudar-m’hi.)

ORICÂT / ORICÂTĂ (siga quant siga, no importa quant, indiferentment quant)


Nom.

oricât timp (no importa quant de temps)

oricâtǎ cafea (indiferentment quant cafè)

oricâţi membri (siguen quants siguen els membres)

oricâte doamne (no importa quantes dones)

Ac.

Ø

Ø

Ø

Ø

pe oricâţi membri (siguen quants siguen els membres)

pe oricâte doamne (no importa quantes dones)

Dat – Gen.

Ø Ø

Ø Ø

oricâtor studenţi (als/dels estudiants que siguen)

oricâtor studente (als/dels estudiantes que siguen)


Gen.

Ø

Ø

Ø

Ø

[al/ai/a/ale] oricâtor studenţi (dels estudiants que siguen)

[al/ai/a/ale] oricâtor studente (dels estudiantes que siguen)

Ex. Oricâtǎ cafea aş bea, tot mi-e somn. (No importa quant cafè prenc, continue tenint molta son.)

CÂTVA (un determinat)


Nom.

câtva timp (un temps)

câtǎva vreme (un temps)

câţiva membri (uns quants membres)

câteva doamne (unes quantes dones)

Ac.

Ø

Ø

Ø

Ø

pe câţiva membri (uns quants membres)

pe câteva doamne (unes quantes dones)

Dat – Gen.

Ø Ø

Ø Ø

câtorva studenţi (a/d’uns quants estudiants)

câtorva studente (a/d’unes quantes estudiantes)

Gen.

Ø

Ø

Ø

Ø

[al/ai/a/ale] câtorva studenţi (d’uns quants estudiants)

[al/ai/a/ale] câtorva studente (d’unes quantes estudiantes)

TOT (tot)


Nom.

tot satul (tot el poble)

toatǎ lumea (tot el món)

toţi musafirii (tots els convidats)

toate fetele (totes les xiques)

Ac. pe tot personalul

pe toatǎ lumea (tot el món)

pe toţi musafirii (tots els

pe toate femeile (totes les dones)

Gramàtica 189

(tot el personal) convidats)

Dat – Gen.

Ø

Ø

Ø

Ø

tuturor musafirilor (a/de tots els veïns)

tuturor vecinelor (a/de totes lesveïnes)

Gen.

Ø

Ø

Ø

Ø

[al/ai/a/ale] tuturor musafirilor (de tots els veïns)

[al/ai/a/ale] tuturor vecinelor (de totes lesveïnes)

CARE (quin, quins, quina, quines) relatiu amb funció d’adjectiu


Nom. care pantof (quina sabata)

care casǎ (quina casa)

care pantofi (quines sabates)

care case (quines cases)

Ac. pe care pantof (quina sabata)

pe care casǎ (quina casa)

pe care pantofi (quines sabates)

pe care case (quines cases)

Dat-Gen11.

cǎrui vecin (a quin veí)

cǎrei vecine (a quina veïna)

cǎror vecini (a quins veïns)

cǎror vecine (a quines veïnes)

Gen. al/ai/a/ale cǎrui vecin (a quin veí)

al/ai/a/ale cǎrei vecine (a quina veïna)

al/ai/a/ale cǎror vecini (a quins veïns)

al/ai/a/ale cǎrorvecine (a quines veïnes)

Nominatiu:

Ex. Geamul care s-a spart era nou. (El vidre que s’ha trencat era nou.) Bǎieţii care stau lângǎ geam sunt foarte veseli. (Els xics que són al costat de la finestra són molt alegres.)

Acusatiu:

Ex. Nu ştiu care geam s-a spart. (No sé quin vidre s’ha trencat.) Geamul pe12 care l-au spart trebuie înlocuit. (El vidre que han trencat s’ha de reemplaçar.)

11 Ací, com es veu en els exemples, poden aparèixer dues formes de genitiu. 12 Quan l’objecte directe va davant del verb s’usa sempre la preposició pe indiferentment que es tracte d’un ésser viu o d’una cosa.


Fetele pe care le-aţi cunoscut ieri sunt prietenele mele. (Les xiques que vau conèixer ahir són les meues amigues.)

Datiu:

Ex. Fata cǎreia i-am împrumutat Cd-urile nu mi le-a dat înapoi. (La xica a la qual li he prestat els CD no me’ls ha tornat.) Vecinul cǎruia i-aţi vorbit ieri a murit. (El veí amb qui vau parlar ahir és mort.) Le-am spus oamenilor cǎrora le-am vândut bilete sǎ vinǎ la

unu. (He dit als homes a qui he venut entrades que vinguen a la una.)

Genitiu 1 (quan el relatiu va davant del nom)

NOM 1 RELATIU

NOM 2

RELATIU + NOM MASCULÍ

RELATIU + NOM FEMENÍ

NOM 2 SINGULAR

bǎiatul al cǎrui bunic (el xic l’avi del qual)

bǎiatul a cǎrui bunicǎ (el xic l’àvia del qual)

bǎieţii al cǎror bunic (els xics l’avi dels quals)

bǎieţii a cǎror bunicǎ (els xics l’àvia dels quals)

fata al cǎrei bunic (la xica l’avi de la qual)

fata a cǎrei bunicǎ (la xica l’àvia de la qual)

fetele al cǎror bunic (les xiques l’avi de les quals)

fetele a cǎror bunicǎ (les xiques l’àvia de les quals)

NOM 2 PLURAL

bǎiatul ai cǎrui bunici (el xic els avis del qual)

bǎiatul ale cǎrui bunici (el xic les àvies del qual)

bǎieţii ai cǎror bunici (els xics els avis dels quals)

bǎieţii ale cǎror bunici (els xics les àvies dels quals)

fata ai cǎrei bunici (la xica els avis de la qual)

fata ale cǎrei bunici (la xica les àvies de la qual)

fetele ai cǎror bunici (les xiques els avis de les quals)

fetele ale cǎror bunici (les xiques les àvies de les quals)

GENITIU 2 (quan el relatiu va darrere del nom)

NOM 1 (+/- prep) NOM 2

RELATIU

NOM MASCULÍ + RELATIU

NOM FEMENÍ + RELATIU

NOM 2 SINGULAR

bǎtrânul în casa cǎruia (l’ancià en la casa del qual)

bǎtrâna în casa cǎreia (l’anciana en la casa de la qual)

Gramàtica 191

bǎtrânii în casa cǎrora (els ancians en la casa dels quals)

bǎtrânele în casa cǎrora (les ancianes en la casa de les quals)

NOM 2 PLURAL

bǎtrânul în casele cǎruia (l’ancià en les cases del qual) bǎtrânii în casele cǎrora (els ancians en les cases dels quals)

bǎtrâna în casele cǎreia (l’anciana en les cases de la qual) bǎtrânele în casele cǎrora (les ancianes en les cases de les quals)


EL PRONOM

DEFINICIÓ

És una categoria gramatical que serveix per a substituir un substantiu. Igual que el substantiu que reemplaça, el pronom presenta flexió de casos. Té formes tòniques, formes àtones i formes elidides. A diferència d’altres idiomes, té gènere tan sols en la tercera persona.

Pot tenir paper anafòric (referir-se a una cosa expressada abans) o catafòric (referir-se a alguna cosa expressada posterior).

ELS PRONOMS PERSONALS EN NOMINATIU

El seu ús s’ha de delimitar als papers de desambiguació, èmfasi, contrast i

eloqüència discursiva (evitar repetir el mateix nom distintes vegades al llarg del discurs). En la resta dels casos és superflu, ja que les formes verbals codifiquen ja la informació que els pronoms personals podrien proporcionar.

Nombre Persona Formes pronoms personals

1 eu13 (jo)

2 tu (tu) Singular

3 masculí 3 femení

el (ell) ea (ella)

1 noi (nosaltres)

2 voi (vosaltres) Plural

3 ei (ells) – masculí; ele (elles) – femení

ELS PRONOMS DE CORTESIA – NOMINATIU, DATIU, GENITIU S’utilitzen per a la segona i tercera persona, singular i plural i es declinen.

El cas de dumneavoastrǎ (vostè, vostès) és peculiar perquè va seguit sempre d’un verb en segona persona plural, encara que faça referència a una sola persona. A diferència de dumneavoastrǎ, dumneata, un pronom de cortesia més atenuada usat exclusivament per a la segona singular, va seguit

13 Els pronoms personals eu, el/ea, ei/ele, algunes formes del verb a fi (ser) com ara eşti, e(ste), eram, erai, era, eraţi, erau es llegeixen amb una palatalització de la e inicial: je, o siga amb una i inicial.

Gramàtica 193

d’un verb en singular. La traducció de dumneata depèn moltíssim del context i del patró de cortesia de la llengua meta en funció dels quals s’ha de decidir si es tradueix per tu o per vostè. Dânsul/dânsa/dânşii/dânsele són pronoms de cortesia atenuada per a la tercera persona singular i plural. La seua traducció pot perdre el matís de cortesia, ja que no en totes les llengües hi ha formes de cortesia per a la tercera persona.

Pers

Núm

Gèn

Nominatiu Acusatiu Datiu/Genitiu

Sg. dumneata14

dumneavoastrǎ (vostè)

pe dumneata15 pe dumneavoastrǎ(a vostè)

dumitale16 dumneavoastrǎ (a/de vostè) 2

Pl. dumneavoastrǎ

(vostès) pe dumneavoastrǎ (a vostès)

dumneavoastrǎ (a/de vostès)

m.

dânsul17 (ell|el senyor X) dumnealui18 (ell|el senyor X) dumneasa (ell|el senyor X)

pe dânsul (a ell|el senyor X) pe dumnealui (a ell|el senyor X) pe dumneasa (a ell|el senyor X)

dânsului (a/d’ell|al/del senyor X) dumnealui (a/d’ell|al/del senyor X) dumisale (a/d’ell|al/del senyor X)

Sg.

f.

dumneaei (ella|la senyora X) dumneasa (ella|la senyora X)

pe dumneaei (a ella|la senyora X) pe dumneasa (a ella|la senyora X)

dumneaei (a/d’ella|a la/de la senyora X) dumisale (a/d’ella|a la/de la senyora X)

m.

dânşii (ells|els senyors XY) dumnealor (ells|els senyors XY)

pe dânşii (a ells|els senyorsXY) pe dumnealor (a ells|els senyorsXY)

dânşilor (a/d’ells|als/dels senyors XY) dumnealor (a/d’ells|als/dels senyors XY)

3

Pl.

f.

dânsele (elles|les senyores XY) dumnealor (elles|les senyores XY)

pe dânsele (a elles|les senyores XY) pe dumnealor (a elles|les senyores XY)

dânselor (a/d’elles|a les/de les senyores XY) dumnealor (a/d’elles|a les/de les senyores XY)

14 Traducció a triar: tu o vostè. 15 Traducció a triar: a tu o a vostè. 16 Traducció a triar: a/de tu o a/de vostè. 17 En valencià s’hauria de traduir per ell, a falta d’un pronom de cortesia de tercera, o buscar una variant adequada al context. 18 Traducció a triar: a tu o a vostè.


ABREVIACIONS: dumneata: d-ta. dumitale: d-tale. dumneavoastrǎ: dv. / dvs. /d-voastrǎ. dumnealui: d-lui.19 dumneaei: d-ei. dumneasa: d-sa. dumisale: d-sale. dumnealor: d-lor.

ELS PRONOMS PERSONALS EN ACUSATIU

FORMES ÀTONES

FORMES TÒNIQUES20

1 2 3 4 5 6 7 8

1 pe mine (a mi)

mǎ21 mǎ m- -mǎ -mǎ- -m- m- mǎ-

2 pe tine (a tu)

te22 te te- -te -te- -te- te- te-

3m pe el (a ell)

îl23 -l l- -l - -l- l- l-

S I N G

3f pe ea (a ella)

o24 -o -o -o - -o- o o-

1 pe noi (a nosaltres)

ne25 ne ne- -ne - -ne- ne- ne-

2 pe voi (a vosaltres)

vǎ26 vǎ v- -vǎ -vǎ- -v- v- vǎ-

3m pe ei (a ells)

îi27 -i i- -i

- -i- i- i-

P L

3f pe ele (a elles)

le28 le le- le- - -le- le- le-

19 El guió és important per a evitar la confusió amb dlui. X = al/del senyor X, cosa que no passa en femení, ja que a la/de la senyora Y s’abreujaria com a dnei. Y. 20 Les formes tòniques s’usen per a emfatitzar o per a contrastar. 21 Es correspon amb la sèrie em, me, me’, -me’, m’, ‘m del valencià. 22 Es correspon amb la sèrie et, te, te’, -te’, t’, ‘t del valencià. 23 Es correspon amb la sèrie el, -el, l’, -l’, ‘l del valencià. 24 Es correspon amb la sèrie la, -la, l’ del valencià. 25 Es correspon amb la sèrie ens, -ens, -nos, -nos-, ‘ns del valencià. 26 Es correspon amb la sèrie us, -us, -us-, -vos- del valencià. 27 Es correspon amb la sèrie els, -els, -los-, ‘ls del valencià. 28 Es correspon amb la sèrie les, -les, -les- del valencià.

Gramàtica 195

NOTES EXPLICATIVES: 1. Davant de temps senzills (excepte imperatiu afirmatiu i gerundi) i del

futur estàndard (amb l’auxiliar a vrea). Si el verb comença per vocal (menys î), en el llenguatge col·loquial s’usen les formes del punt 7.

Ex. Mǎ rog la Dumnezeu sǎ iasǎ bine. (Ø Pregue a Déu que les coses isquen bé.) Îl întrebaşi ce vroia. (Li vaig preguntar què volia.) O bucura faptul că se apropia vacanţa. (L’alegrava l’arribada de les vacances.) Ne trimitea la film în fiecare week-end. (Ens enviava al cine cada cap de setmana.) Îl aşteaptǎ un prieten. (estàndard, escrit) vs. L29-aşteaptǎ un prieten. (veg. punt 7; col·loquial) (L’espera un amic.) Le vor urî toatǎ viaţa lor. (Les odiaran tota la seua vida.)

2. Darrere de l’adverbi de negació nu, darrere de la conjunció del

subjuntiu sǎ. En aquests casos l’elisió és un fenomen del llenguatge parlat, però NO ÉS OBLIGATÒRIA:

Ex Nu mǎ intereseazǎ. (No m’interessa.) Nu îl intereseazǎ. (estàndard, escrit) vs. Nu-l intereseazǎ. (col·loquial, elisió facultativa) (No l’interessa.) Nu o întreba pe ea. (estàndard, escrit) vs. N-o întreba pe ea. (col·loquial, elisió facultativa) (No li preguntes, a ella.) Nu îl aşteaptǎ nimeni. (estàndard, escrit) vs. Nu-l aşteaptǎ nimeni. (col·loquial, elisió facultativa) (No l’espera ningú.) Mi-a spus sǎ o aştept. (estàndard, escrit) vs. Mi-a spus s-o aştept. (col·loquial, elisió facultativa) (Em va dir que l’esperara.) Sǎ îl cred sau sǎ nu îl cred? (estàndard, escrit) vs. Sǎ-l cred sau sǎ nu-l cred? (col·loquial, elisió facultativa) (Que el crega o no el crega?)

29 Elisió facultativa.


3. Davant de l’auxiliar del pretèrit perfet i del condicional. En aquests casos l’elisió ÉS OBLIGATÒRIA:

Ex. Te-am sunat la ora opt, dar nu erai acasǎ. (T’he trucat a les vuit, però no estaves a casa.)

Am aşteptat-o30 douǎ ore. (La vaig esperar dues hores.)

V-aş suna, dar nu am credit. (Us trucaria, però no tinc saldo.) Aş întreba31-o, dar mi-e fricǎ sǎ nu se supere. (Li preguntaria a ella, però tinc por que s’enfade.) L-aş întreba, dar mi-e ruşine. (Li preguntaria, però em fa vergonya.)

4. Darrere de l’imperatiu afirmatiu i gerundi:

Ex. Cumpǎr32-o, cǎ e ieftinǎ. (Compra-la, que és barata.) Cheamǎ-i la mine în birou imediat! (Crida’ls que vinguen al meu despatx de seguida!) Vǎzând-o cât era de urâtǎ, prinţul rǎmase cu gura cǎscatǎ de

uimire. (Veient-la com era de lletja, el príncep es va quedar bocabadat d’esbalaïment.)

Simţindu-i speriaţi, câinele i-a muşcat. (Sentint-los espantats, el gos els va mossegar.)

5. En estructures amb el futur que expressen desig o imprecació (que no

s’usen gaire):

Ex. “Dacă nu mă vrei, blestema-te-voi slujbuşoara să-ţi pierzi”.33 (Si no em vols bé, et maleiré perquè perdes el teu treball.)

6. En estructures amb el condicional que expressen desig o imprecació

(d’ús restringit, també):

Ex. Lua-te-ar dracu sǎ te ia! (Que te’n vages al diable d’una puta vegada!)

30 En romanès, el pronom feble de 3a persona singular es col·loca darrere del participi en l’estructura del pretèrit perfet: Am gǎsit-o (L’he trobada), A iubit-o (L’ha amada), Au vǎzut-o (L’han vista) etc. El mateix passa amb el condicional: Aş vrea-o (La voldria), Ar vinde-o (La vendrien), Aţi aştepta-o (L’esperaríeu). 31 En romanès el verb a întreba és bitransitiu: a întreba ceva pe cineva, a diferència del valencià preguntar, que regeix un datiu i un acusatiu: preguntar-li a algú alguna cosa. 32 Si el verb acaba en la vocal a o ǎ, aquesta vocal desapareix davant del pronom o: Sun-o (Truca-la), Mǎnânc-o (Menja-la). Si acaba en la vocal -e es posa guió i tot seguit el pronom, de manera que es forma un diftong: Vinde-o (Ven-la), Citeşte-o (Llig-la). 33 Simionescu, Cristian: Un ceai binefăcător, en ZIUA, 22.03.2005 (http://www.ziua.net/mail.php?id=172195&data=2005-03-22)

Gramàtica 197

Mânca-l-ar purecii sǎ-l mǎnânce, pe el şi pe tot neamul lui! (Que el mengen les puces, a ell i a tots els de la seua nissaga!)

7. Davant de les formes senzilles del verb que comencen per vocal

(excepte î, i, e). L’elisió NO ÉS OBLIGATÒRIA, però es produeix sovint en el llenguatge quotidià:

Ex. Mǎ omoarǎ tata când aflǎ. (estàndard, escrit) vs.

M-omoarǎ tata când aflǎ. (col·loquial, elisió facultativa) (Papà em matarà quan ho sàpiga.) Mǎ evitǎ de când ne-am certat.

(M’evita des que hem renyit.)

Dacǎ sunt stricate, le-aruncǎ imediat la gunoi. (elisió facultativa) (Si estan en mal estat, les tira de seguida a la brossa.)

8. Davant de les formes senzilles del verb que comencen per la vocal î:

Ex. Te-ntreb încǎ o datǎ.

(T’ho pregunte una vegada més.)

Nu34-l înghit de nicio culoare. (No el puc veure ni en pintura.)

Si l’objecte directe és una persona o un ésser viu, va acompanyat de la

preposició pe i reforçat pel pronom àton corresponent:

Ex. Îl cunosc pe Eduard de când era foarte mic. (Ø Conec Eduard des que era molt petit.) Am rugat-o pe Adriana sǎ-mi cumpere un tort de ciocolatǎ. (He demanat a Adriana que em compre un pastís de xocolate.) I-am întrebat pe acei oameni ce vroiau. (Els he preguntat a aquells homes què volien.) Ieri i-am invitat pe prietenii noştri la masǎ. (Ahir Ø vam convidar els nostre amics a menjar.)

Si l’objecte directe té el tret d’inanimat, la repetició del pronom àton

corresponent es produeix tan sols si l’objecte va davant del verb: A. L’objecte directe inanimat va darrere no es repeteix el pronom àton

corresponent:

Ex. Ø Ne-am cumpǎrat o casǎ. (Ø Ens vam comprar una casa.)

B. L’objecte directe inanimat va davant es repeteix el pronom àton corresponent:

34 Si davant del verb hi ha l’adverbi de negació nu o la conjunció sǎ, el pronom fusiona amb aquestes partícules: nu-l înghite (no l’aguanta), n-o întreabǎ (no li pregunta a ella), sǎ-i întâmpin (que els isca a l’encontre).


Ex. Casa pe care ne-am cumpǎrat-o e spaţioasǎ şi elegantǎ.

(La casa que vam comprar Ø és espaiosa i elegant.)

ELS PRONOMS PERSONALS EN ACUSATIU PRECEDITS DE PREPOSICIÓ

Tenen funcions de complements en acusatiu. La preposició exigeix que la

forma pronominal amb la qual es combinen siga tònica:

Nombre Masculí Femení

mine (mi)

mine (mi)

tine (tu)

tine (tu)

Singular

el (ell)

ea (ella)

noi (nosaltres)

noi (nosaltres)

voi (vosaltres)

voi (vosaltres)

Plural

ei (ells)

ele (elles)

Ex. Copiii merg cu voi la teatru şi la circ.

(Els xiquets van amb vosaltres al teatre i al circ.)

Cadoul e pentru mine? Mulţumesc frumos! (El regal és per a mi? Moltes gràcies!)

Între noi nu sunt secrete. (Entre nosaltres no caben secrets.)

Colegul care stǎ lângǎ tine35 acum e un prieten bun de-al meu. (El company que està ara al teu costat és un bon amic meu.)

Vin la tine disearǎ. (Vaig a ta casa aquesta nit.)

Darrere dels adverbis de comparació segueixen també preposicions

tòniques:

Ex. E o persoanǎ mult mai simpaticǎ decât tine. (És una persona molt més simpàtica que tu.)

Am lucrat la fel ca tine. (He treballat tant com tu.)

35 De vegades, les estructures amb preposicions es tradueixen per altres estructures en valencià. Vegeu aquests dos exemples.

Gramàtica 199

ELS PRONOMS PERSONALS EN GENITIU

Tan sols els pronoms de 3a persona tenen formes de genitiu:

Masculí: al lui (seu/d’ell), a lui (seua/d’ell), ai lui (seus/d’ell), ale lui (seues/d’ell). Copilul e al lui. (El xiquet és seu/d’ell.)

Femení: al ei (seu/d’ella), a ei (seua/d’ella), ai ei (seus/d’ella), ale ei

(seues/d’ella). Pǎpuşile sunt ale ei. (Les nines són seues/d’ella.) Masculí i femení plural: al lor (seu/d’ells o d’elles), a lor (seua/d’ells o

d’elles), ai lor (seus/d’ells o d’elles), ale lor (seues/d’ells o d’elles). Ziarele sunt ale lor. (Els periòdics són seus/d’ells.)

ELS PRONOMS PERSONALS EN DATIU

Formes àtones

Formes tòniques

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 mie (a mi) îmi36 -mi mi- -mi mi- mi mi- mi- -mi-

2 ţie (a tu) îţi37 -ţi ţi- -ţi ţi- ţi ţi- ţi- -ţi-

S I N G 3m

3f

lui (a ell) ei (a ella)

îi38

îi

-i

-i

i-

i-

-i

-i

i-

i-

i i

i-

i-

i-

i-

-i-

-i-

1 nouǎ (a nosaltres)

ne39 ne ne- -ne ne ni ne- ne- -ni-

2 vouǎ (a vosaltres)

vǎ40 vǎ v- -vǎ vǎ vi v- vǎ- -vi-P L

3m

3f

lor (a ells) lor (a elles)

le41

le

le

le

le-

le-

-le

-le

le

le

li

li

le-

le-

le-

le-

-li-

-li-

36 Es correspon amb la sèrie valenciana: em, me, -me, me’, -me’, m’, -m’. 37 Es correspon amb la sèrie valenciana: et, te-, -te, te’, -te’, t’, -t’. 38 Es correspon amb la sèrie valenciana: li, -li, , -li-, -li’, li’, -li-. 39 Es correspon amb la sèrie valenciana: ens, ‘ns, ‘ns-, -nos, -nos-. 40 Es correspon amb la sèrie valenciana: us, -us, -us-, -vos, -vos-. 41 Es correspon amb la sèrie valenciana: els, ‘ls, ‘ls-, -los, -los-.


1. Davant de temps verbals senzills (excepte imperatiu afirmatiu42 i gerundi):

Ex. Îmi trimite de fiecare Crǎciun un purceluş de lapte. (M’envia cada Nadal un porcell de llet.)

Îţi aduci aminte? (estàndard, escrit) vs. Ţi-aduci aminte? (col·loquial, elisió facultativa)

(Te’n recordes?) Lor le place vinul alb, nouǎ ne place vinul roşu.

(A ells els agrada el vi blanc, a nosaltres el vi negre.)

Vǎ mai trebuie ceva? (Ø Necessiteu alguna altra cosa?)

2. Darrere de l’adverbi nu i de la conjunció de subjuntiu sǎ:

Ex. Nu-i dǎm încǎ permis sǎ plece. (No li donem encara permís per a anar-se’n.)

M-a trimis sǎ le spun sǎ plece. (Em va enviar a dir-los que se n’anaren.)

3. Davant dels auxiliars de pretèrit perfet i del condicional:

Ex. Când a putut, v-a dat o mânǎ de ajutor.

(Quan va poder, us va donar una mà.) Ne-a fǎcut cadou o consolǎ video. (Ens va regalar una videoconsola.)

4. Darrere de l’imperatiu afirmatiu i gerundi i darrere d’un substantiu quan

el pronom té forma de singular i funció de possessiu:

Ex. Adu-i copilului multe jucǎrii, Moş Crǎciun! (Porta-li molts joguets al xiquet, papà Noel!)

Vorbindu-i frumos va înţelege şi te va asculta. (Parlant-li amb bones maneres comprendrà i t’obeirà.)

Mintea-mi inventivǎ plǎmǎdeşte versuri. (Ø La meua ment inventiva plasma versos.)

42 En l’imperatiu negatiu s’usaria la negació nu + els pronoms de la columna 2.

Gramàtica 201

5. Davant de les formes del verb a fi que comencen per la vocal e:

Ex. Îţi e(ste) frig? (estàndard, escrit) vs. Ţi-e(ste) frig? (col·loquial, elisió facultativa) (Ø Tens fred?) Îi era urât sǎ se joace singur. (estàndard, escrit) vs. I-era urât sǎ se joace singur. (col·loquial, elisió facultativa) (Ø S’avorria jugant tot sol.)

6. Davant del pronom se que acompanya un verb reflexiu:

Ex. Mi se pare cǎ s-a supǎrat foc.

(Ø Tinc la impressió que s’ha enfadat molt.) I s-a spus sǎ fie cuminte de o mie de ori. (Li van dir que s’estiguera tranquil mil i una vegades.) Vi s-a pǎrut cǎ auziţi un zgomot? (Ø Heu tingut la impressió que sentíeu un soroll?)

7. Davant de formes verbals senzilles que comencen per una vocal (altra

que î):

Ex. Le-amintesc cǎ mâine au examenul decisiv. (Els recorde que demà tenen l’examen decisiu.) Dacǎ i-aducea o floare o datǎ la cinci ani. (A penes li portava una flor una vegada cada cinc anys.)

8. Davant de verbs que comencen per î (llenguatge col·loquial)

Ex. Îţi înghit toate mǎgǎriile pentru cǎ nu am încotro. (estàndard)

Ţi-nghit toate mǎgǎriile pentru cǎ n-am încotro. (col·loquial, elisió facultativa)

(Ø Em trague totes les teues porcades perquè no tinc més remei.)

9. En construccions que no s’usen en el llenguatge col·loquial, però sí que

abunden en la poesia popular: plânsu-mi-s-a = mi s-a plâns (se’m va queixar), omorâtu-mi-te-au = mi te-au omorât (te m’han matat). En el cas datiu no importa si l’objecte és animat o no perquè l’objecte vaja acompanyat del pronom àton corresponent:

Ex. I-am rupt pǎpuşii un braţ.

(Li vaig trencar a la nina un braç.)


Le-am spus Mihaelei şi Mariei sǎ nu mai vinǎ. (Ø Vaig dir a Micaela i Maria que no vingueren finalment.) Câinelui i-am dat un os şi pisicii lapte. (Al gos li he donat un os, i a la gata, llet.)

ELS PRONOMS PERSONALS EN DATIU + ELS PRONOMS PERSONALS EN ACUSATIU

DAT AC 1 2 3 4

Îmi (em)

îl (el)

mi-l (me’l)

mi l-43 (me l’)

-mi-l (-me’l)

-

Îmi (em)

o (la)

mi-o (me la)

mi-(verb)-o (me l’/me la)

-mi-o (-me-la)

-

Îmi (em)

îi (els)

mi-i (me’ls)

mi i- (me’ls)

-mi-i (-me’ls)

- 1 sg

Îmi (em)

le (les)

mi le (me les)

mi le- (me les)

-mi-le (-me-les)

-

Îţi (et)

îl (el)

ţi-l (te’l)

ţi l- (te l’)

- -ţi-l (-te’l)

Îţi (et)

o (la)

ţi-o (te la)

ţi-(verb)-o (te l’/te la)

- -ţi-o (-te-la)

Îţi (et)

îi (els)

ţi-i (te’ls)

ţi i- (te’ls)

- -ţi-i (-te’ls)

2 sg

Îţi (et)

le (les)

ţi le (te les)

ţi le- (te les)

- -ţi-le (-te-les)

Îi (li)

îl (el)

i-l (li’l)

i l- (li l’)

-i-l (-li’l)

-

Îi (li)

o (la)

i-o (li la)

i-(verb)-o (li la/ li l’)

-i-o (-li-la)

-

Îi (els)

îi (els)

i-i (els els)

i i- (els els)

-i-i (-li’ls)

- 3sg

Îi (els)

le (les)

i le (els les)

i le- (els les)

-i-le (-li-les)

-

Ne (ens)

îl (el)

ni-l (ens el)

ni l- (ens l’)

-ni-l (-nos-el)

-

Ne (ens)

o (la)

ne-o (ens la)

ne-(verb)-o (ens la)

-ne-o (-nos-la)

-

Ne (ens)

îi (els)

ni-i (ens els)

ni i- (ens els)

-ni-i- (-nos-els)

- 1 pl

Ne (ens)

le (les)

ni le (ens les)

ni le- (ens les)

-ni-le (-nos-les)

-

43 Són els mateixos pronoms de la columna 1, però amb forma adequada al nou context en romanès.

Gramàtica 203

vǎ (us)

îl (el)

vi-l (us el)

vi l- (us l’)

- -vi-l (-vos-el)

vǎ (us)

o (la)

v-o (us la)

v-(verb)-o (us la)

- -v-o (-vos-la)

vǎ (us)

îi (els)

vi-i (us-els)

vi i- (us els)

- -vi-i- (-vos-els)

2 pl

vǎ (us)

le (les)

vi le (us les)

vi le- (us les)

- -vi-le (-us-les)

le (els)

îl (el)

li-l (els el)

li l- (els l’)

-li-l (-los-el)

-

le (els)

o (la)

le-o (els la)

le-(verb)-o (els la)

-le-o (-los-la)

-

le (els)

îi (els)

li-i (els els)

li i- (els els)

-li-i- (-los-els)

- 3 pl

le (els)

le (les)

li le (els les)

li le- (els les)

-li-le (-los-les)

-

NOTES EXPLICATIVES:

1. Davant del present d’indicatiu (afirmatiu o negatiu), l’imperfet, el pretèrit indefinit, el plusquamperfet, el futur estàndard (literari), el present del subjuntiu i l’imperatiu negatiu:

Ex. Nu mi le rezolvǎ niciodatǎ [problemele]. (No me’ls resol mai [els problemes].) Nu i-o dǎdu de fricǎ sǎ nu o piardǎ. (No li la va donar perquè temia que la perdera.)

Ne-o lǎsase împrumut o zi-douǎ. (Ens l’havia prestat per un parell de dies.)

Nu putea sǎ li-l cedeze cu una cu douǎ. (No podia cedir-li’l tan fàcilment.)

Sǎ nu vi-l rupeţi! (Que no us el trenqueu!)

2. Davant de l’auxiliar del pretèrit perfet i del condicional (afirmatiu o

negatiu):

Ex. Ni le-au adus azi dimineaţǎ [revistele]. Ens les han portades avui matí [les revistes]). Ţi i-ar da, banii, dacǎ i-ar avea. (Te’ls donaria, els diners, si els tinguera.)

3. Darrere de l’imperatiu afirmatiu i gerundi:


Ex. Dǎ-i-le! (Dóna-li-les!) Dându-ni-l scapi de o grijǎ! (Donant-nos-el et traus un pes de damunt.)

4. Darrere de l’imperatiu afirmatiu quan el pronom és reflexiu:

Ex. Adu-ţi-l (calculatorul)! (Emporta-te’l [l’ordinador]!) Puneţi-vi-le (mǎnuşile)! (Poseu-vos-les!)

ELS PRONOMS REFLEXIUS EN ACUSATIU

S’utilitzen quan l’objecte directe i el subjecte de la frase són idèntics. Com en els casos anteriors, les formes tòniques s’utilitzen siga per a ressaltar un contrast, siga per a emfatitzar el objecte en qüestió:

Ex. Pe mine mǎ cheamǎ Sara, nu pe ea.

(És a mi a qui em diuen Sara, no a ella.)

Pe ea o punea la treabǎ, pe ei îi trimitea la fotbal. (A ella la posava a treballar, mentre que a ells els enviava a

jugar a futbol.)

L’ESQUEMA DELS PRONOMS REFLEXIUS EN ACUSATIU

Formes àtones Formes tòniques 1 2 3 4 5 6

eu pe mine (a mi)

mǎ (em)

m- (m’)

-mǎ (-me)

- -

mǎ- (em)

m- (m’)

tu pe tine (a tu)

te (et)

te- (t’)

-te (-te)

-te (‘t)

te- (et)

te- (t’)

el pe el (a ell)

se (es)

s- (s’)

-se (-se)

- -

se- (es)

s- (s’)

ea pe ea (a ella)

se (es)

s- (s’)

-se (-se)

- -

se- (es)

s- (s’)

noi pe noi (a nosaltres)

ne (ens)

ne- (ens)

-ne (-nos)

- -

ne- (ens)

ne- (ens)

voi pe voi (a vosaltres)

vǎ (us)

v- (us)

-vǎ (-vos)

-vǎ (-vos)

vǎ- (us)

v- (us)

ei pe ei (a ells)

se (es)

s- (s’)

-se (-se)

- -

se- (es)

s- (s’)

ele pe ele (a elles)

se (es)

s- (s’)

-se (-se)

- -

se- (es)

s- (s’)

Gramàtica 205

NOTES EXPLICATIVES:

1. Davant de les formes senzilles del present (excepte imperatiu afirmatiu i gerundi), afirmatives i negatives, davant del futur estàndard, del futur popular i subjuntiu:

Ex. Se spalǎ pe mâini cu apǎ şi sǎpun. (Es llava les mans amb aigua i sabó.)

Pe voi vǎ încântǎ ideea aceasta! (A vosaltres us encanta aquesta idea!)

O sǎ se odihneascǎ mai târziu. (Ø Descansarà més tard.)

2. Davant de l’auxiliar del pretèrit perfet o del condicional (elisió

obligatòria):

Ex. V-aţi bucurat sau nu? (Us heu alegrat o no?)

Mi-aş fi pus ceasul sǎ sune, dar mi-era un sooomn. (M’hauria posat el despertador, però tenia una sooon.)

3. Darrere del gerundi:

Ex. Vǎzându-se în încurcǎturǎ, le-a cerut ajutorul. (Quan es va veure en un embolic, els va demanar l’ajuda.)

4. Darrere de l’imperatiu afirmatiu:

Ex. Cunoaşte-te pe tine însuţi! (Coneix-te a tu mateix!)

5. Davant de verb que comencen per î (ús col·loquial):

Ex. Mǎ-ntreb ce ar fi mai bine sǎ fac. (Em pregunte què seria millor que fera.)

6. Davant de verbs que comencen per vocal:

Ex. Mǎ admir în oglindǎ. (estàndard, escrit) M-admir în oglindǎ. (col·loquial, elisió facultativa) (M’admire en l’espill.)

ELS PRONOMS REFLEXIUS EN DATIU

S’utilitzen quan l’objecte indirecte i el subjecte de la frase són idèntics. Les formes tòniques s’utilitzen siga per a ressaltar un contrast, siga per a emfatitzar el objecte en qüestió:

Ex. Vouǎ v-a dat dulciuri, nu nouǎ. (A vosaltres, us ha donat llepolies, no a nosaltres.) Mie mi se pare cǎ nu ai dreptate. (A mi em sembla que no tens raó.)


L’ESQUEMA DELS PRONOMS REFLEXIUS EN DATIU

Formes àtones Formes tòniques 1 2 3 4 5

eu mie (a mi)

îmi (em)

-mi (‘m)

mi- (-me)

-mi (‘m)

-

tu ţie (a tu)

îţi (et)

-ţi (‘t)

ţi- (-te)

-ţi (‘t)

-ţi (‘t)

el lui (a ell)

îşi (es)

-şi (-se)

şi- (s’)

-şi (-se)

-

ea ei (a ella)

îşi (es)

-şi (-se)

şi- (s’)

-şi (-se)

-

noi nouǎ (a nosaltres)

ne (ens)

ne (ens)

ne- (ens)

-ne (ens)

-

voi vouǎ (a vosaltres)

vǎ (us)

vǎ (us)

v- (us)

-vǎ (-vos)

-vǎ (-vos)

ei lor (a ells)

îşi (es)

-şi (-se)

şi- (s’)

-şi (-se)

-

ele lor (a elles)

îşi (es)

-şi (-se)

şi- (s’)

-şi (-se)

-

NOTES EXPLICATIVES:

1. Davant de les formes dels temps senzills (excepte imperatiu afirmatiu i gerundi) i del futur estàndard:

Ex. Mie îmi plac filmele de autor.

(A mi m’agraden les pel·lícules d’autor.) Îşi vor aminti de vacanţa la noi. (Es recordaran de les vacances en la nostra casa.) Îţi lǎsasei pǎr lung. (T’havies deixat créixer els cabells.)

2. Darrere de l’adverbi nu i la conjunció sǎ:

Ex. Nu-mi amintesc sǎ-ţi fi dat voie sǎ ieşi afarǎ.

(No em recorde d’haver-te donat permís per a eixir.) Nu vreau sǎ-mi şifonez rochia. (No vull arrugar-me el vestit.)

Gramàtica 207

3. Davant dels auxiliars del pretèrit perfet i condicional:

Ex. V-aţi plâns cǎ nu aveţi condiţii, nu-i aşa? (Us heu queixat que no teníeu condicions, veritat?)

V-aţi fi plâns oricum. (Us hauríeu queixat de totes formes.)

4. Darrere del gerundi:

Ex. Tunzându-şi pǎrul, plângea. (Tallant-se els cabells, plorava.)

5. Darrere de l’imperatiu afirmatiu:

Ex. Daţi-vǎ seama de această greşealǎ pânǎ nu e prea târziu! (Adoneu-vos d’aquesta errada abans que siga massa tard!)

LES COMBINACIONS DE PRONOMS REFLEXIUS EN DATIU I ACUSATIU

Tenen formes distintes tan sols la tercera persona singular i plural:

DATIU ACUSATIU 1 2 3

îşi (se)

îl (el)

şi-l (se’l)

şi l- (se’l)

-şi-l (-se’l)

îşi (se)

o (la)

şi-o (se la)

şi-(verb)-o (se la)

-şi-o (-se-la)

îşi (se)

îi (els)

şi-i (s’els)

şi i- (se’ls)

-şi-i (-se’ls)

îşi (se)

le (les)

şi le (se les)

şi le- (se les)

-şi le (-se- les)

NOTES EXPLICATIVES:

1. Davant de verb que comença per consonant o vocal î.

Ex. Şi-l îngrijeşte singurǎ. (Se’l cuida tota sola.)

2. Davant de verb que comença per vocal:

Ex. Şi le-amintea vag. (Se’ls recordava vagament.)


3. Darrere de gerundi:

Ex. Vǎzându-şi-l mort [fiul], înnebuni. (Veient-se’l mort [al seu fill], es va tornar boja.)

ELS PRONOMS POSSESSIUS

FORMES:

ARTICLE ADJECTIVAL-POSSESSIU (al, ai, a, ale) +

LA FORMA DE L’ADJECTIU POSSESSIU

m+ nt sg. m pl. f sg. f+ nt pl.

eu al meu (meu/el meu)

ai mei (meus/els meus)

a mea (meua/la meua)

ale mele (meues/les meues)

tu al tǎu (teu/el teu)

ai tǎi (teus/els teus)

a ta (teua/la teua)

ale tale (teues/les teues)

el al sǎu/ al lui (seu/el seu)

ai sǎi/ ai lui (seus/els seus)

a sa/ a lui (seua/la seua)

ale sale/ ale lui (seues/les seues)

ea al sǎu/ al ei (seu/el seu)

ai sǎi/ ai ei (seus/els seus)

a sa/ a ei (seua/la seua)

ale sale/ ale ei (seues/les seues)

noi al nostru (nostre/el nostre)

ai noştri (nostres/ els nostres)

a noastrǎ (nostra/la nostra)

ale noastre (nostres/les nostres)

voi al vostru (vostre/el vostre)

ai voştri (vostres/ les vostres)

a voastrǎ (vostra/la vostra)

ale voastre (vostres/les vostres)

ei al lor (seu/el seu)

ai lor (seus/els seus)

a lor (seua/la seua)

ale lor (seues/les seues)

Ex. Aceşti copii sunt ai mei, ceilalţi sunt ai lor.

(Aquests xiquets són meus, els altres són seus/d’ells.)

Dacǎ maşina e a ta, atunci apartamentul e al meu. (Si el cotxe és teu, aleshores el pis és meu.)

Parfumul acesta scump e al ei/al sǎu. (Aquest perfum car és d’ella/seu.)

Gramàtica 209

Tu îţi vezi actele pe masă? Ale mele nu sunt pe masă. (Tu veus els teus documents en la taula? Els meus no hi són.)

La concordança es fa amb el gènere i nombre de l’objecte que es posseeix.

ELS PRONOMS EMFÀTICS (DE REFORÇAMENT)

El seu paper és el de reforçar el pronom personal i es declinen juntament amb aquest, excepte el cas genitiu, que tan sols té formes per a la tercera persona.

FORMES:

Masculí Femení Sg Pl Sg Pl

1 eu însumi (jo mateix)

noi înşine (nosaltres mateixos)

eu însǎmi (jo mateixa)

noi însene (nosaltres mateixes)

2 tu însuţi (tu mateix)

voi înşivǎ (vosaltres mateixos)

tu însǎţi (tu mateixa)

voi însevǎ (vosaltres mateixes)

N o m i n a t i u

3 el însuşi (ell mateix)

ei înşişi (ells mateixos)

ea însǎşi (ella mateixa)

ele însele/ele înseşi (elles mateixes)

1 pe mine însumi (a mi mateix)

pe noi înşine (a nosaltres mateixos)

pe mine însǎmi(a mi mateixa)

pe noi însene (a nosaltres mateixes)

2 pe tine însuţi (a tu mateix)

pe voi înşivǎ (a vosaltres mateixos)

pe tine însǎţi (a tu mateixa)

pe voi însevǎ (a vosaltres mateixes)

A c u s a t i u 3

pe el însuşi (a ell mateix)

pe ei înşişi (a ells mateixos)

pe ea însǎşi (a ella mateixa)

pe ele însele/pe ele înseşi (a elles mateixes)

1 - - - -

2 - - - - G e n i t i u

3

(al/ai/a/ale) lui însuşi (d’ell mateix)

(al/ai/a/ale) lor înşişi (d’ells mateixos)

(al/ai/a/ale) ei înseşi (d’ella mateixa)

(al/ai/a/ale) lor însele/lor înseşi (d’elles mateixes)

1 mie însumi (a mi mateix)

nouǎ înşine (a nosaltres mateixos)

mie însǎmi (a mi mateixa)

nouǎ însene (a nosaltres mateixes)

2 ţie însuţi (a tu mateix)

vouǎ înşivǎ (a vosaltres mateixos)

ţie însǎţi ( a tu mateixa)

vouǎ însevǎ (a vosaltres mateixes)

D a t i u

3 lui însuşi (a ell mateix)

lor înşişi (a ells mateixos)

ei înseşi (a ella mateixa)

lor însele/ lor înseşi (a elles mateixes)


Ex. Eu însǎmi m-am ocupat de acest caz. (Jo mateixa em vaig fer càrrec d’aquest cas.)

V-aţi spus vouǎ înşivǎ, nu altora, ce trebuie fǎcut. (Us heu dit a vosaltres mateixos, no a altres persones, que

s’havia de fer.)

Noi însene trebuie sǎ fim conştiente de gravitatea acestui fapt. (Nosaltres mateixes hem de ser conscients de la gravetat

d’aquest fet.) Întreabǎ-te pe tine însǎţi şi ai sǎ gǎseşti rǎspunsul pe care îl

cauţi. (Pregunta’t a tu mateixa i trobaràs la resposta que estàs buscant.) Responsabilitatea e a ei înseşi. (La responsabilitat és d’ella mateixa.)

ELS PRONOMS DEMOSTRATIUS

El romanès té una sistema bipolar de pronoms demostratius: un de

proximitat (formes estàndard i formes populars) i un altre de llunyania formes estàndard i formes populars). Aquestes formes tenen un paradigma complet de declinació.

Les formes del pronom demostratiu són idèntiques amb les formes de l’adjectiu demostratiu quan aquest va darrere del substantiu:

Ex. Banca de care mi-ai vorbit e cea mai bunǎ.

Aceea e cea mai bunǎ pronom

Banca aceea e cea mai bunǎ. adjectiu

(El banc del qual m’has parlat és el millor.

Aquell és el millor.

El banc aquell és el millor.)

Si l’adjectiu va davant, té formes distintes, com es pot veure en el capítol

de l’adjectiu.

Gramàtica 211

Grau Cas Masc. i nt. Fem. Masc. Fem. i nt.

Singular Plural

Nom acesta/ǎsta44 (aquest/este)

aceasta/asta (aquesta/esta)

aceştia/ǎştia (aquests/estos)

acestea/astea (aquestes/estes)

Ac

pe acesta/ pe ǎsta (a aquest/ a este)

pe aceasta/ pe asta (a aquesta/ a esta)

pe aceştia/ pe ǎştia (a aquests/ a estos)

pe acestea/ pe astea (a aquestes/ a estes) Pr

oxim

itat

Dat Gen

acestuia/ǎstuia (a|d’ aquest/ a|d’ este)

acesteia/ǎsteia(a|d’ aquesta/ a|d’ esta)

acestora/ ǎstora (a|d’ aquests/ a|d’ estos; a|d’ aquestes/ a|d’ estes)

Nom acela/ǎla (aquell/eixe45)

aceea/aia (aquella/eixa)

aceia/ǎia (aquells/eixos)

acelea/alea (aquelles/eixes)

Ac

pe acela/ pe ǎla (a aquell/ a eixe)

pe aceea/ pe aia (a aquella/ a eixa)

pe aceia/ pe ǎia (a aquells/ a eixos)

pe acelea/ pe alea (a aquelles/ a eixes) L

luni

ania

Dat Gen

aceluia/ǎluia (a/d’ aquell/ a/d’ eixe)

aceleia/ǎleia (a /d’aquella/ a/d’eixa)

acelora/ ǎlora (a|d’ aquells/ a|d’ eixos; a|d’ aquelles/ a|d’ eixes)

Ex. Pe acela îl înţeleg, însǎ aceştia nu au nicio scuzǎ.

(A aquell l’entenc, però aquests no tenen cap escusa.) Pe ǎla l-aş trimite la naiba de bun ce e. (A eixe l’enviaria al diantre de tan bo com és.) Aceleia sǎ nu-i spui nicio vorbǎ despre discuţia noastrǎ. (No li digues a aquella res d’això de què hem parlat.) Revistei acesteia îi lipsesc câteva pagini. (A la revista d’aquesta li falten unes quantes pàgines.)

44 La primera forma és estàndard, escrita, mentre que la segona és col·loquial i s’observa un paral·lelisme amb el valencià que també té dues variants: estàndard i col·loquial. 45 Les formes eixe, eixa, eixos, eixes es corresponen a ǎla, aia, ǎia, ǎlea en la mesura que es compleix la condició de mediatesa, o siga que la cosa referida estiga en el radi del locutor. Si no es compleix aquesta condició, el context imposarà si s’han d’usar les formes estàndard de llunyania del valencià o conservar les formes populars de mediatesa.


EL PRONOM DEMOSTRATIU CELĂLALT (L’ALTRE)

Grau Cas Masc. i nt. Fem. Masc. Fem. i nt.

Singular Plural

Nom.celǎlalt/ ǎlǎlalt (l’altre)

cealaltǎ/ ailaltǎ (l’altra)

ceilalţi/ ǎilalţi (els altres)

celelalte/ alelalte (les altres)

Ac. pe celǎlalt/ pe ǎlǎlalt (a l’altre)

pe cealaltǎ/ pe ailaltǎ (a l’altra)

pe ceilalţi/ pe ǎilalţi (als altres)

pe celelalte/ pe alelalte (a les altres) Pr

oxim

itat

Dat. Gen.

celuilalt/ ǎluilalt (a/de l’altre)

celeilalte/ ǎleilalte (a/de l’altra)

celorlalţi/ ǎlorlalţi (als/dels altres)

celorlalte/ ǎlorlalte (a/de les altres)

Ex. Ăsta e adevǎratul vinovat, celǎlalt e doar un amǎrât ţap

ispǎşitor. (Este és l’autèntic culpable, l’altre és només un pobre boc

expiatori.) Pe ceilalţi i-am lǎsat sǎ plece acasǎ. (He deixat als altres anar-se’n a casa.)

Pe alelalte nu le pot suporta. (No puc suportar aquelles altres.)

Rulota celuilalt e mobilatǎ cu gust. (La caravana de l’altre és moblada amb elegància.)

N. B. Aceasta, asta, aceea, aia tenen valor de pronom neutre:

Ex. Asta nu se face! (Això no es fa mai!) De aceea (estàndard) / De aia (col·loquial) nu putem ieşi din

casǎ. (Per això no podem eixir de casa.) Restul e o nimica toatǎ pe lângǎ asta. (La resta no és res de res comparat amb això.) Pentru asta nu sunt de acord. (Per això no hi estic d’acord.)

Gramàtica 213

ELS PRONOMS NEGATIUS

Si en una frase apareix un dels pronoms de negació, indiferentment de la posició (abans o darrere del verb), el verb té forma negativa (el fenomen de doble negació).

NIMENI (ningú)

CAS PRONOM

Nominatiu nimeni (ningú)

Acusatiu pe nimeni (a ningú)

Datiu-genitiu nimǎnui (a ningú)

NICIUNUL (ningú/cap); NICIUNA (ninguna/cap)

CAS Masc. sg. Masc. pl. Fem. sg. Fem. pl.

Nom niciunul46 (ningú/cap)

niciunii (cap)

niciuna (cap)

niciunele (cap)

Ac pe niciunul (ningú/cap)

pe niciunii (cap)

pe niciuna (cap)

pe niciunele (cap)

Dat- Gen

niciunuia (a|de ningú/ a|de cap)

niciunora (a|de cap)

niciuneia (a|de cap)

niciunora (a|de cap)

NIMIC (res)

Té només forma de nominatiu acusatiu: nimic.

Ex. Nimǎnui nu-i plac glumele proaste. (A ningú no li agraden les bromes pesades.) N-am vǎzut pe nimeni la expoziţie. (No m’he trobat ningú a la fira.) Nu vreau nimic de la nimeni, sǎ fie clar! (No vull res de ningú, que conste!) Niciunul dintre ei n-a vrut sǎ accepte aceste condiţii. (Cap d’ells va voler acceptar aquestes condicions.) Nu le trimite niciunora nimic încǎ. No envies encara res a cap d’ells.

46 Recentment s’ha introduït la nova grafia d’aquest pronom. Fins ara s’escrivia en dues paraules: nici un, nici una, nici unii, nici unele i és altament probable que es troben textos que tinguen l’ortografia antiga.


ELS PRONOMS INDEFINITS

UNUL, ALTUL (l’un, l’altre)


Nom. unul/altul (l’un/l’altre)

unii/alţii (els uns/els altres)

una/alta (l’una/l’altra)

unele/altele (les unes/les altres)

Ac. pe unul/pe altul (l’un/l’altre)

pe unii/pe alţii (els uns/els altres)

pe una/pe alta (l’una/l’altra)

pe unele/pe altele (les unes/les altres)

Dat- gen.

unuia/altuia (a|de l’un/ a|de l’altre)

unora/altora (als|dels uns/ als|dels altres)

uneia/alteia (a|de l’una/ a|de l’altra)

unora/altora (a les|de les unes/ a les|de les altres)

VREUNUL (algú)


Nom. vreunul (algú)

vreunii (alguns)

vreuna (alguna)

vreunele (algunes)

Ac. pe vreun (algú)

pe vreunii (alguns)

pe vreuna (alguna)

pe vreunele (algunes)

Dat- gen.

vreunuia (a|d’algú)

vreunora (a|d’alguns)

vreuneia (a|d’alguna)

vreunora (a|d’algunes)

Ex. Poate cǎ vreunii dintre ei vor sǎ vinǎ. (Potser alguns d’ells volen venir-hi.) Le-ai spus noua ta adresǎ vreunora dintre ei? (Vas dir la teua nova adreça a alguns d’ells?)

TOT, TOŢI (tot, tots)


Nom. tot (tot)

toţi (tots)

toatǎ (tota)

toate (totes)

Ac. pe tot (tot)

pe toţi (tots)

pe toatǎ (tota)

pe toate (totes)

Dat- gen.

- tuturor (als|dels tots)

- tuturor (a les|de les totes)

Ex. Am mâncat-o pe toatǎ. (Me l’he menjada tota.)

Gramàtica 215

Tuturor le plac vacanţele. (A tothom li agraden les vacances.) I-am vǎzut pe toţi la şedinţǎ. (Els he vist a tots en la reunió.)

MULT, PUŢIN (molt, poc)

Cas Masc. i nt. sg. Masc. pl. Fem. sg. Fem. i nt. pl.

Nom. mult/puţin (molt/poc)

mulţi/puţini (molts/pocs)

multǎ/puţinǎ (molta/poca)

multe/puţine (moltes/poques)

Ac. Ø Ø

pe mulţi/pe puţini (molts/pocs)

Ø Ø

pe multe/pe puţine (moltes/poques)

Dat- gen.

Ø Ø

multor/puţinor (a/de molts/pocs)

Ø Ø

multor/puţinor (a/de moltes/poques)

Ex. Puţini ştiu adevǎrul despre ce s-a întâmplat la revoluţie. (Pocs saben la veritat sobre el que ha passat en la revolució.)

Cred cǎ aici mulţi beau vin şi foarte puţini cer bere. (Crec que ací molts beuen vi i molt pocs demanen cervesa.) Multora dintre ei nu le-a plǎcut ideea. (A molts d’ells no els va agradar la idea.)

ATÂT (tant)

Cas Masc. i nt. sg. Masc. pl. Fem. sg.

Fem. i nt. pl.

Nom.

atât (tant)

atâţia (tants)

atâta (tanta)

atâtea (tantes)

Ac. Ø Ø

pe atâţia (tants)

Ø Ø

pe atâtea (tantes)

Dat – gen.

Ø Ø

atâtora (a/de tants)

Ø Ø

atâtora (a/de tantes)

Ex. Copilul a mâncat atâta ciocolatǎ cǎ îl doare burta. (El xiquet ha menjat tant xocolate que li fa mal el ventre.)

Doar atâta trebuie sǎ faci. (No ha de fer més que això.)

Pe atâţia i-am rugat fǎrǎ nicio speranţǎ. (A tants vaig pregar sense cap esperança.)

CÂTVA (un quant), ORICÂT (no importa quant, siga el que siga) Són pronoms derivats a partir del pronom cât i s’usen en singular amb

noms incomptables i en plural amb noms comptables.


Cas Masc. i Nt. sg. Masc. pl. Fem. sg. Fem. i nt. pl.

Nom.

câtva (un quant) oricât (siga el que siga)

câţiva (uns quants) oricâţi (siguen els que siguen)

câtǎva (una quanta) oricâtǎ (siga la que siga)

câteva (unes quantes) oricâte (siguen les que siguen)

Ac.

câtva (un quant) oricât (siga el que siga)

pe câţiva (uns quants) pe oricâţi (siguen els que siguen)

câtǎva (una quanta) oricâtǎ (siga la que siga)

pe câteva (unes quantes) oricâte (siguen les que siguen)

Dat- gen.

Ø Ø Ø Ø

câtorva (a/d’uns quants) oricâtora (a/de no importa quants)

Ø Ø Ø Ø

câtorva (a/d’unes quantes) oricâtora (a/de no importa quantes)

Ex. Oricât l-ai ruga nu se deranjeazǎ. (No importa quant li pregues, no s’immuta.) Întreabǎ-le pe oricâte vrei şi vei avea acelaşi rǎspuns. (Pregunta’ls totes les que vulgues i tindràs la mateixa resposta.) I-am vǎzut pe câţiva la operǎ. (N’he vist alguns a l’òpera.) Le-am dat câtorva nişte pliante. (He donat unes butlletes a uns quants.) Poţi rǎmâne oricât. (Et pots quedar tot el temps que vulgues.)

ORICARE (qualsevol), FIECARE (cadascú), ORICINE (qualsevol),

ORICARE (qualsevol), ORICE (qualsevol cosa), CEVA (quelcom/alguna

cosa), ALTCEVA (altra cosa), CINEVA (algú), ALTCINEVA (una altra

persona), CAREVA (algú), ALTCAREVA 47 (una altra persona)

47 S’usa en determinades regions com a sinònim de altcineva.

Gramàtica 217

Derivats de cine: oricine, cineva, altcineva

Cas Masc. i f. Masc. i fem. Masc. i fem.

Nom.

oricine (qualsevol)

cineva (algú)

altcineva (una altra persona)

Ac. pe oricine (qualsevol)

pe cineva (algú)

pe altcineva (una altra persona)

Dat. i Gen.

oricui (a|de qualsevol)

cuiva (a/d’algú)

altcuiva (a/d’altra persona)

Ex. Oricui i-ai cere aceastǎ favoare te-ar refuza.

(A qualsevol que li demanis aquest favor et dirà que no.) Altcineva poate te-ar înţelege mai bine. (Una altra persona et comprendria, potser, millor.) Primeşte cu braţele deschise pe oricine vine la el. (Rep amb els braços oberts a qualsevol que vaja a sa casa.)

Derivats de care: oricare, fiecare, careva, altcareva

Cas Masc. i fem. Masc. i fem. Masc. i fem. Masc. i fem.

Nom.

oricare (qualsevol)

fiecare (cadascú/ cadascun, cadascuna)

careva (algú/alguna)

altcareva (una altra persona)

Ac. pe oricare (qualsevol)

pe fiecare (cadascú/ cadascun, cadascuna)

pe careva (algú/alguna)

pe altcareva (una altra persona)

Dat. masc. Gen. masc.

oricǎruia (a|de qualsevol)

fiecǎruia (a|de cadascú/ a|de cadascun)

cǎruiva (a|d’algú)

altcǎruiva (a/d’altra persona)

Dat. fem. Gen. fem.

oricǎreia (a|de qualsevol)

fiecǎreia (a|de cadascuna)

cǎreiva (a|d’algú)

altcǎreiva (a/d’altra persona)

Ex. Dǎ-i fiecǎruia dupǎ merit.

(Dóna a cadascú segons es mereix.) I-am întrebat pe fiecare ce vroiau. (He preguntat a cadascú què volia.)


Trebuie sǎ ştie careva vreo soluţie. (Ha de saber algú una solució.) Pe oricare îl întrebi zice cǎ nu a fǎcut nimic. (A qualsevol que preguntes et dirà que no ha fet res.)

ORICE (qualsevol cosa), CEVA (alguna cosa), ALTCEVA (una altra cosa)

Derivats del pronom ce. Són invariables i no es declinen:

Ex. Orice aş face nu e bine. (Faça el que faça no està bé.) Mi-a cerut ceva, nu-mi amintesc ce anume. (Em va demanar una cosa, no recorde què era.) Dacǎ era vorba de altceva, te ajutam cu plǎcere. (Si es tractara d’una altra cosa, t’ajudaria amb molt de gust.)

ELS PRONOMS INTERROGATIUS RELATIUS

CINE (qui), CARE (que), CE (que), CEL CE (aquell que), CÂT (quant)

CINE (qui)

Cas PRONOM INVARIABLE CINE

Nom. cine (qui)

Ac. pe cine (a qui)

Dat. cui (a qui)

Gen. al/ai/a/ale cui (de qui)

Ex. Nu ştim cine a rupt jucǎria. (No sabem qui ha trencat el joguet.) Pe cine ai invitat la nuntǎ? (A qui has convidat a la boda?) Cui i-ai fǎcut cadou flori? (A qui has regalat flors?) A cui este maşina parcatǎ necorespunzǎtor? (De qui és el cotxe mal aparcat?)

Gramàtica 219

CARE (que, què/quin,-a)


Nom.

care (que, què/quin,a)

care (que, què)

care (que, què)

care (que, què)

Ac. pe care (que, què/quin,a)

pe care (quina)

pe care (quines)

pe care (quines)

Dat. cǎruia (a quin)

cǎreia (a quina)

cǎrora (a quins)

cǎror (a quines)

Gen. al/ai/a/ale cǎruia (de quin)

al/ai/a/ale cǎreia (de quina)

al/ai/a/ale cǎrora (de quins)

al/ai/a/ale cǎrora (de quines)

Ex. Care e a ta: cea nouǎ sau cea veche? (Quina és teua: la nova o la vella?) Cǎreia dintre ele i-ai dat un 10? (A quina d’elles li has posat un 10?) Nu ştiu cǎrora voi putea sǎ le trimit materialul la timp. (No sé a quins podré enviar el material amb temps.) Nu s-a descoperit a cǎruia dintre deţinuţi a fost ideea. (No s’ha descobert de quin dels detinguts ha sigut la idea.)

CE (què, que)

És invariable i no es declina.

Ex. Ce vrei de la mine? (Què vols de mi?) Cu ce obişnuiţi sǎ luaţi medicamentele: cu apǎ sau cu ceai? (Amb què sol prendre’s els medicaments: amb aigua o amb te?) La ce vǎ gândeaţi? (En què estàveu pensant?)


CEL CE / CEL CARE (aquell que)

Cas Masc. sg. Masc. pl. Fem. sg. Fem. pl.

Nom.

cel ce /

cel care

(aquell que)

cei ce /

cei care

(aquells que)

ceea ce48 /

cea care

(aquella que)

cele ce /

cele care

(aquelles que)

Ac.

pe cel ce /

pe cel care

(aquell que)

pe cei ce /

pe cei care

(aquells que)

pe cea ce /

pe cea care

(aquella que)

pe cele ce /

pe cele care

(aquelles que)

Dat. Gen.

celui ce /

celui care

(a|d’aquell

que)

celor ce /

celor care

(a|d’aquells

que)

celei ce /

celei care

(a|d’aquella

que)

celor ce /

celor care

(a|d’aquelles

que)

Ex. Cel care a venit ieri era noul şef de departament. (El que ha vingut ahir era el nou cap de departament.) Celui ce nu-i place supa, sǎ mǎnânce aperitivele. (A qui no li agrade la sopa que es menge els entrants.) Nu le-am dat teme celor care nu au vrut. (No vaig posar deures als qui no volien fer-ne.) Nu i-a întrebat nimic pe cei care au lipsit. (No va preguntar res als qui havien faltat a classe.)

CÂT (quant)

Cas Masc. Masc. pl. Fem. sg. Fem. pl.

Nom.

cât

(quant)

câţi

(quants)

câtǎ

(quanta)

câte

(quantes)

Ac. pe cât

(quant)

pe câţi

(a quants)

pe câtǎ

(quanta)

pe câte

(a quantes)

Dat.

Gen.

Ø

Ø câtora

(a/de quants) Ø

Ø câtora

(a/de quantes)

48 Ceea ce s’usa tan sols amb valor de neutre i significa allò que.

Gramàtica 221

Ex. Cât costǎ dicţionarul de românǎ-catalanǎ? (Quant val el diccionari romanès-català?)

Pe cât pui pariu?

(Què t'hi apostes?) Cât e ceasul? (Quina hora és?) Câtora le-ai promis o primǎ? (A quantes els has promès una prima?)


EL NUMERAL

DEFINICIÓ

Instrument gramatical que expressa: – un nombre d’objectes/persones, – el seu ordre, – o bé la seua distribució.

CLASSIFICACIÓ

El numeral en romanès es pot classificar en funció de diversos criteris: 1. CRITERI FORMAL:

1.1. Numerals senzills (una sola paraula) 1.2. Numerals compostos (dues o més paraules)

2. CRITERI FUNCIONAL:

2.1. Numerals cardinals (expressen generalment un nombre)

2.1.1. pròpiament dits (expressen un nombre abstracte o un nombre d’objectes)

2.1.2. adverbials (expressen la repetició d’una acció)

2.1.3. col·lectius (expressen la idea d’associació d’objectes o de persones)

2.1.4. distributius (expressen la divisió d’una quantitat en parts o bé l’agrupament numèric de persones / objectes)

2.1.5 fraccionaris (expressen fraccions matemàtiques)

2.1.6. multiplicatius (expressen quantes vegades es multiplica un objecte o grup d’objectes o quantes vegades s’intensifica una acció)

Gramàtica 223

2.2. Numerals ordinals – expressen l’ordre en el còmput d’uns objectes o en l’encadenament d’unes accions

LES FORMES DELS NUMERALS

I. EL NUMERAL CARDINAL

1. El numeral cardinal pròpiament dit: forma senzilla

XIFRA ROMANÈS VALENCIÀ

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 100 1.000 1.000.000 1.000.000.000

zero unu/una doi/două trei patru cinci şase şapte opt nouă zece ... o sută o mie un milion un miliard

zero un/una dos/dues tres quatre cinc sis set vuit nou deu ... cent mil un milió un miliard

2. El numeral cardinal pròpiament dit: forma composta

Entre 11 i 19 el numeral romanès té formes compostes seguint l’estructura:

numeral forma senzilla + SPRE + ZECE

XIFRA FORMA ROMANÈS VALENCIÀ

11 12 13 14 15 16 17 18 19

unu/una + spre + zece > doi/două + spre + zece > trei + spre + zece > patru + spre + zece > cinci + spre +zece > şase + spre + zece > şapte + spre + zece > opt + spre + zece > nouă + spre + zece >

unsprezece ☼ doisprezece/ douăsprezece treisprezece ☼ paisprezece cincisprezece ☼ şaisprezece şaptesprezece optsprezece nouăsprezece

onze dotze tretze catorze quinze setze disset divuit dinou


N. B. 1 En romanès el numeral DOISPREZECE (dotze) té també forma de femení DOUĂSPREZECE (dotze)

Ex. doisprezece studenţi (dotze estudiants) – masculí plural douăsprezece studente (dotze estudiantes) – femení plural douăsprezece tablouri (dotze quadres) – neutre plural

N. B. 2 Dir *patrusprezece o *şasesprezece es considera una hipercorrecció

N. B. 3 Mnemotècnica: spre > super (llatí) = (per) damunt de

Entre 20 i 90 la unitat s’acobla directament a zeci:

numeral forma senzilla + zeci


20 30 40 50 60 70 80 90

două + zeci > trei + zeci > patru + zeci > cinci +zeci > şase + zeci > ☼ şapte + zeci > opt + zeci > nouă + zeci >

douăzeci treizeci patruzeci cincizeci şaizeci şaptezeci optzeci nouăzeci

vint trenta quaranta cinquanta seixanta setanta vuitanta noranta

N. B. A partir de vint [≥ 20], si després segueix un substantiu, s’utilitza la preposició <de>:

☼ DIFERÈNCIA! douăsprezece Ø cărţi = 12 llibres

douăzeci de cărţi = 20 llibres o sută douăsprezece Ø maşini = 112 cotxes o sută douăzeci de maşini = 120 cotxes

Per a afegir-hi unitats s’utilitza la fórmula:

[numeral forma senzilla + zeci] + şi + unitats

Ex.: 21 douăzeci şi unu (de copii) = vint-i-un nens 21 douăzeci şi una (de fete) = vint-i-una xiques 59 cincizeci şi nouă (de vecini) = cinquanta-nou veïns

Entre 200 i 900 la unitat s’acobla després d’un espai a sută, i entre 2.000

i 9.000 la unitat s’acobla després d’un espai a mii:

numeral forma senzilla + sute / numeral forma senzilla + mii

Gramàtica 225


200 300 400 500 600 700 800 900

două + sute > trei + sute > patru + sute > cinci + sute > şase + sute > ☼ şapte + sute > opt + sute > nouă + sute >

două sute trei sute patru sute cinci sute şase sute şapte sute opt sute nouă sute

dos-cents/dues-centes tres-cents quatre-cents cinc-cents sis-cents set-cents vuit-cents nou-cents

Ex. 166 o sută şaizeci şi şase 1.801 o mie opt sute unu

10.347 zece mii trei sute patruzeci şi şapte 165.222 o sută şaizeci şi cinci de mii două sute douăzeci şi doi

N. B. A diferència del valencià, en el cas dels múltiples de sută en romanès no es distingeix entre masculí, femení o neutre:

Ex. două sute de specialiste (f.) = dues-centes especialistes două sute de specialişti (m.) = dos-cents especialistes

două sute de congrese (nt.) = dos-cents congressos

3. El numeral cardinal adverbial

de + numeral cardinal + ori o bé numeral ordinal49 + oară

Ex. 1. de două ori = dues vegades de zece ori = deu vegades de douăzeci de ori = vint vegades

però

o dată (una vegada)

Ex. 2. a doua oară = la segona vegada a zecea oară = la desena vegada a douăzecea oară = la vintena vegada

però

prima oară / întâia oară = la primera vegada 49 Vegeu l’apartat EL NUMERAL ORDINAL


4. El numeral cardinal col·lectiu

toţi / toate + numeral cardinal (més freqüent) prefix tus + numeral cardinal

prefix câte(şi) + numeral cardinal

Ex. toţi şase/ tusşase/câteşişase = els sis

toate patru/tuspatru/câteşipatru = les quatre però amândoi / amândouă = els dos / les dues ambii / ambele = ambdós / ambdues

tustrei / tustrele = els tres / les tres

Per a expressar la idea de numeral col·lectiu es poden utilitzar també determinats substantius (o pereche de = un parell de etc.) o formes femenines de numeral ordinal (o duzină de = una dotzena de etc.):

Ex. o pereche de pantofi (un parell de sabates)

o duzină de ouă (una dotzena d’ous)

El numeral <amândoi/amândouă> i <ambii/ambele> se declinan:

Nominatiu/Acusatiu Datiu/Genitiu

amândoi pereţii (m) (les dues parets) amândouă revistele (f) (les dues revistes) ambii părinţii (m) (els dos pares) ambele congrese (nt) (els dos congressos)

amânduror pereţilor (m) (a/de les dues parets) amânduror revistelor (f) (a/de les dues revistes) ambilor părinţi (m) (als/dels dos pares) ambelor congrese (nt) (als/dels dos congressos)

Gramàtica 227

5. El numeral cardinal distributiu

câte + numeral cardinal

câte un; câte o (un cadascú; una cadascú) câte doi; câte două (sengles) câte trei etc.

Ex. Au primit fiecare câte o prăjitură. (Han rebut cadascú un pastís/Han rebut sengles pastissos)

6. El numeral cardinal fraccionari

o + numeral cardinal + sufix –ime numeral cardinal + sufix –imi

Ex. 1/10 – o zecime (un dècim) 2/10 – două zecimi (dos dècims)

1/100 – o sutime (la centèsima part) 1/1000 – o miime (la mil·lèsima part) 1/3 – o treime (un terç) 1/4 – o pătrime (un quart) 3/4 – trei pătrimi (tres quarts)

7. El numeral cardinal multiplicatiu

în/îm + numeral + sufix –it

Ex. îndoit (dues vegades més) întreit (tres vegades més)

împătrit (quatre vegades més) încincit (cinc vegades més) înşesit (sis vegades més) înşeptit (set vegades més) • ES DIU: de opt ori <NO *înoptit> (vuit vegades més), de nouă ori <NO *înoit> (nou vegades més)


înzecit (deu vegades més) însutit (cent vegades més) înmiit (mil vegades més)

Algunes d’aquestes formes conserven un doblet culte: dublu (doble),

triplu (triple), cvadruplu (quàdruple), cvintuplu (quíntuple), sextuplu (sèxtuple), etc.

DECLINACIÓ

CAS TIPUS FORMA-CIÓ

FORMA

indefinit ø doi pisoi; două pisici (dos gats; dues gates) NOM.

/AC. definit

art. cel

cei doi pisoi; cele două pisici (els dos gats; les dues gates)

indefinitprep.

a mama a doi pisoi; a două pisici (la mare de dos gats; de dues gates)

GEN.

definit art. adj.

cel laptele celor doi pisoi; celor două pisici (la llet dels dos gats; de les dues gates)

indefinitprep.

la Pun lapte la doi pisoi; la două pisici. (Pose llet a dos gats; a dues gates)

DAT.

definit art. adj.

cel Pun lapte celor doi pisoi; celor două pisici.(Pose llet als dos gats; a les dues gates)

LA QUANTITAT MATISADA (ADVERBI + NUMERAL)

1. Aproximativa:

cam, circa, aproximativ, în jur de, vreo + NUMERAL

Ex. cam 1.000 de euro pe lună (aproximadament mil euros

cada mes)

2. Superior:

peste/ mai bine de/ mai mult de + numeral numeral + şi ceva/ şi mai bine/ şi mai mult

Ex. Părea să aibă mai mult de treizeci de ani.

(Aparentava més de 30 anys.)

Gramàtica 229

Colecţionase două sute şi ceva de modele. (Havia col·leccionat dos-cents i escaig de models.)

3. Inferior

sub/ mai puţin de/ până la /aproape + numeral

Ex. Nerecomandat copiilor sub optsprezece ani.

(No recomanat a xiquets de menys de divuit anys.) 4. Intermèdia

între + numeral 1 + şi + numeral 2 numeral 1 + până la + numeral 2

Ex. Primim între o sută şi o sută cincizeci de telefoane pe zi. (Rebem entre cent i cent cinquanta telefonades cada dia.)

În caz de gripă se recomandă şapte până la zece zile la pat. (En cas de grip es recomana quedar-se al llit de set a deu

dies.)

EXPRESSIONS FREQÜENTS AMB NUMERALS CARDINALS

nici una, nici două = Ni més ni menys între patru ochi = a quatre ulls Şase! Vine proful! = Alerta! S’acosta el profe!

II. EL NUMERAL ORDINAL

El primer i l’últim d’una sèrie tenen formes especials:

SG: primul/prima; întâiul/întâia = cel dintâi/cea dintâi (el primer/la primera)

ultimul/ultima; cel din urmă/cea din urmă (l’últim/l’última)

PL: primii/primele; întâii/întâile (els primers/les primeres)

ultimii/ultimele; cei din urmă/cele din urmă (els últims, les últimes)


Els altres numerals es formen seguint la fórmula:

l’article <al/a> + el numeral cardinal + el sufix -lea/a

Número Numeral ordinal masculí

Numeral ordinal femení

2 al doilea a doua 3 al treilea a treia 4 al patrulea a patra 5 al cincilea a cincea 6 al şaselea a şasea 7 al şaptelea a şaptea 8 al optulea a opta 9 al nouălea a noua

10 al zecelea a zecea 11 al unsprezecelea a unsprezecea 12 al doisprezecelea a douăsprezecea 13 al treisprezecelea a treisprezecea 14 al paisprezecelea a paissprezecea 15 al cincisprezecelea a cincisprezecea 16 al şaisprezecelea a şaisprezecea 17 al şaptesprezecelea a şaptesprezecea 18 al optsprezecelea a optsprezecea 19 al nouăsprezecelea a nouăsprezecea 20 al douăzecilea a douăzecea 21 al douăzecilea a douăzecea ... ... ...

100 al o sutălea a o suta 1 000 al o miilea a o mia

EXPRESSIONS FREQÜENTS AMB NUMERALS ORDINALS

clasa întâi = 1. (escola) primer curs de col·legi (6-7 anys); 2. (transport públic) classe preferent clasa a doua = 1. (escola) segon curs de col·legi (7-8 anys); 2. (transport públic) classe turista de prima clasă/de categoria întâi = de primera classe în banca întâi = en primera fila (a l’escola)

în rândul întâi = en primera fila (en general) în primul/al doilea/al treilea rând = en primer/segon/tercer lloc în ultimul rând = en últim lloc pe primul loc = en la primera posició; primer/a classificat/da premiul întâi = primer premi prim plan = primer pla pe primul plan = en el primer pla, primordial(ment)

Gramàtica 231

EL VERB

DEFINICIÓ

Categoria gramatical que serveix per a expressar una acció des de diversos punts de vista (duració, in/compleció, repetició) o un estat de coses.

MODES El mode verbal és la forma que revesteix el verb per a expressar com

considera el locutor l’acció de què parla.

Els modes es poden classificar en funció de dos criteris majors:

A) LA CAPACITAT DEL VERB D’EXPRESSAR LA PERSONA GRAMATICAL:

PERSONALS (5): indicatiu, subjuntiu, condicional optatiu, imperatiu i presumptiu;

IMPERSONALS (4): infinitiu, participi, gerundi i supí.

B) LA CAPACITAT DEL VERB DE CONSTITUIR PER SI SOL UN PREDICAT:

PREDICATIUS (5): indicatiu, subjuntiu, condicional optatiu, imperatiu i presumptiu;

NO PREDICATIUS (4): infinitiu, participi, gerundi i supí.

CONJUGACIÓ En la gramàtica tradicional es tractaven 4 conjugacions, mentre que la gramàtica del 2006 de l’Acadèmia Romanesa de la Llengua amplia el camp de


les conjugacions a 11. El canvi s’explica pel fet que dins d’una mateixa conjugació poden aparèixer models de conjugació distints, com ara:

a termina (acabar)

a telefona (telefonar)

a termina (acabar)

a telefona (telefonar)

Pron

om

indicatiu subjuntiu

eu terminØ telefonez să terminØ să telefonez

tu termini telefonezi să termini să telefonezi

el, ea termină telefonează să termine să telefoneze

noi terminăm telefonăm să terminăm să telefonăm

voi terminaţi telefonaţi să terminaţi să telefonaţi

ei, ele termină telefonează să termine să telefoneze

(N. B. S’han subratllat únicament les diferències)

Pràcticament, les desinències verbals són cinc i són agrupades tradicionalment en 4 conjugacions:

1a conjugació: -a a declara, a termina, a lucra (declarar, acabar, treballar) 2a conjugació: -ea a tăcea, a plăcea, a vedea (callar, agradar, veure) 3a conjugació: -e a se teme, a face, a merge (temer, fer, anar) 4a conjugació: -i/-î a şti, a muri, a hotărî, a coborî (saber, morir, decidir, baixar)

EL MODE INDICATIU

– Serveix per a indicar una acció que el locutor presenta com a real. – Té 3 temps verbals: present, passat i futur.

INDICATIU PRESENT – singular Primera persona: Ø Patró regular: – eliminem la desinència d’infinitiu (-a,-ea,-e, -i, -î) i no

s’hi afegeix res

1a conj: a termina (acabar) termina terminØ

2a conj: a şedea (seure) şedea şedØ

Gramàtica 233

3a conj: a trece (passar) trece trecØ

4a conj (i): a dormi (dormir) dormi dormØ

4a conj (î): a coborî (baixar) coborî coborØ

Segona persona: -i Patró regular: – eliminem la desinència d’infinitiu (-a,-ea,-e, -i, -î) i

s’hi afegeix i 1a conj: a termina (acabar) termina termini

2a conj: a şedea (seure) şedea + i şezi

3a conj: a trece (passar) trece treci

4a conj (i): a dormi (dormir) dormi dormi

4a conj (î): a coborî (baixar) coborî cobori

Tercera persona: -ă/-e Patró regular: – eliminem la desinència d’infinitiu (-a,-ea,-e, -i, -î) i

s’hi afegeix ă (1a conj en -a i 4a conj en -î i alguns verbs de 4a conj en -i, com ara a oferi – oferă, a suferi – suferă, a acoperi – acoperă) o -e (la resta de les conjugacions).

1a conj: a termina (acabar) termina termină

2a conj: a şedea (seure) şedea şede

3a conj: a trece (passar) trece trece

4a conj (i): a pieri (morir) pieri piere

4a conj (i): a oferi (oferir) oferi oferă

4a conj (î): a vârî (ficar) vârî vâră

INDICATIU PRESENT – plural

Primera persona: -ăm, -em, -im, -âm

Patró regular: – eliminem la desinència d’infinitiu (-a,-ea,-e, -i, -î) i s’hi afegeix -ăm (1a conj), -em (2a i 3a conj), -im (4a conj en -i) i -âm (4a conj en -î)

1a conj: a termina (acabar) termina terminăm

2a conj: a şedea (seure) şedea şedem

3a conj: a trece (passar) trece trecem

4a conj (i): a dormi (dormir) dormi dormim

4a conj (î): a coborî (baixar) coborî coborâm


Segona persona: -aţi, -eţi, -iţi, -âţi Patró regular: – eliminem la desinència d’infinitiu (-a,-ea,-e, -i, -î) i

s’hi afegeix -aţi (1a conj), -eţi (2a i 3a conj), -iţi (4a conj en -i) i -âţi (4a conj en -î)

1a conj: a termina (acabar) termina terminaţi

2a conj: a şedea (seure) şedea + i şedeţi

3a conj: a trece (passar) trece treceţi

4a conj (-i): a dormi (dormir) dormi dormiţi

4a conj (-î): a coborî (baixar) coborî coborâţi Tercera persona: -ă/-e Patró regular: Els verbs amb desinència d’infinitiu -a o -î: 3a persona singular = 3a persona plural El/ea termină [compară cu] Ei/ele termină (Ell, ella acaba [compara amb] Ells/elles acaben) Els verbs amb desinència d’infinitiu -ea, -e o -i: 1a persona singular = 3a persona plural Eu şed [compară cu] Ei/ele şed (Jo sec [compara amb] Ells/elles seuen)

1a conj: a termina (acabar) termina termină 2a conj: a şedea (seure) şedea şedØ 3a conj: a trece (passar) trece trecØ 4a conj (-i): a pieri (morir) pieri pierØ 4a conj (-i): a oferi (oferir) oferi oferă 4a conj (-î): a vârî (ficar) vârî vâră

Patró regular:

Patrons irregulars:

Els sufixos -ez (-ezi, -ează, -ează), -esc (-eşti, -eşte, -esc) i

-ăsc (-ăşti, -ăşte, -ăsc)

Pronom a declara

(I-a) (declarar)

a şedea (II-ea) (seure)

a trece (III-e)

(passar)

a fugi (IV –i) (fugir)

a vârî (IV-î) (ficar)

eu declarØ şedØ trecØ fugØ vârØ

tu declari şezi treci fugi vâri

el/ea declară şede trece fuge vâră

noi declarăm şedem trecem fugim vârâm

voi declaraţi şedeţi treceţi fugiţi vârâţi

ei/ele declară şedØ trecØ fugØ vâră

Gramàtica 235

Una bona part dels verbs de la 1a i 4a conjugació reben el sufix -ez (1a) i, respectivament, -esc o –ăsc (4a) excepte en la 1a i 2a plural:

Pronom a lucra (I-a) + ez (treballar)

a închiria (I-a) + ez (llogar)

a iubi (III-i) + esc (amar)

a hotărî (IV-î) + ăsc (decidir)

eu lucrez închiriez iubesc hotărăsc

tu lucrezi închiriezi iubeşti hotărăşti

el/ea lucrează închiriază iubeşte hotărăşte

noi lucrăm închiriem iubim hotărâm

voi lucraţi închiriaţi iubiţi hotărâţi

ei/ele lucrează închiriază iubesc hotărăsc

VERBS IRREGULARS

Verb Formes d’indicatiu present

a avea (tenir)

eu am, tu ai, el/ea are, noi avem, voi aveţi, ei/ele au

a fi (ser, estar)

eu sunt, tu eşti, el/ea este [e/i]50, noi suntem, voi sunteţi, ei(ele) sunt

a vrea (voler)

eu vreau, tu vrei, el/ea vrea, noi vrem, voi vreţi, ei/ele vor

a da (donar)

eu dau, tu dai, el/ea dă, noi dăm, voi daţi, ei/ele dau

a lua (prendre)

eu iau, tu iei, el/ea ia, noi luăm, voi luaţi, ei/ele iau

a bea (beure)

eu beau, tu bei, el/ea bea, noi bem, voi beţi, ei/ele beau

a mânca (menjar)

eu mănânc, tu mănânci, el/ea mănâncă, noi mâncăm, voi mâncaţi, ei/ele mănâncă

a şti (saber)

eu ştiu, tu ştii, el/ea ştie, noi ştim, voi ştiţi, ei/ele ştiu

50 La tercera persona del verb a fi (ser/estar) té dues formes col·loquials: una afirmativa e [E acasă sau e plecat? Està a casa o està fora?] i una altra negativa –i [Nu-i nimic. No passa res.]


VERBS: EXCEPCIONS

Conj. 1a (-a): 1) Els verbs amb arrels que acaben en -bl-, -fl-, -pl-, -rl-, -cr- i -tr-

substitueixen el Ø de la primera persona singular per u, però son completament regulars en la resta de les persones:

– a umbla (caminar d’un lloc a l’altre): eu umblu – a afla (assabentar-se): eu aflu – a contempla (contemplar): eu contemplu – a urla (udolar): eu urlu – a consacra (consagrar): eu consacru – a intra (entrar): intru

2) Els verbs acabats en -ca/-ga que es conjuguen segons el patró amb -ez,

afegeien una h abans de les desinències de 1a, 2a i 3a singular i de 3a plural: – a parca (aparcar) – eu parchez (*parcez), tu parchezi, el/ea parchează, ei/ele parchează. Ibídem: a marca (marcar), a masca (emmascarar), a bloca (bloquejar)

– a cataloga (catalogar) – eu cataloghez (*catalogez), tu cataloghezi, el/ea cataloghează, ei/ele cataloghează. Ibídem: a interoga (interrogar), a naviga (navegar), a divaga (divagar)

3) Els verbs acabats en vocal + ia segueixen un patró irregular:

Pronom a încuia/descuia(tancar/obrir)

a încheia/descheia(cordar/descordar)

a mângâia (acariciar)

a tăia (tallar)

eu încuiØ/descuiØ încheiØ/descheiØ mângâiØ taiØ

tu încuiØ/descuiØ încheiØ/descheiØ mângâiØ taiØ

el, ea încuie/descuie încheie/descheie mângâie taie

noi încuiem/descuiem încheiem/descheiem mângâiem tăiem

voi încuiaţi/descuiaţi încheiaţi/descheiaţi mângâiaţi tăiaţi

ei,ele încuie/descuie încheie/descheie mângâie taie

Gramàtica 237

Conj. 3a i 4a (-e/-i): Els verbs que acaben en -ne (3a conj), -ni (4a conj), substitueixen les

desinències -ne/-ni per -ii en la 2a persona del singular: – a ţine (sostenir, aguantar): tu ţii (ibídem: a conţine, a menţine, a

susţine etc) – a veni (venit): tu vii (ibídem: a deveni, a preveni, a reveni etc.)

VERBS AMB ALTERNANCES VOCÀLIQUES I/O CONSONÀNTIQUES

Es produeixen, generalment, per raons d’història de la llengua i són bastant irregulars. Pràcticament, les alternances fonètiques en la conjugació dels verbs constitueixen la segona major dificultat del romanès després del plural dels substantius.

Alternances vocàliques:

Alternança Exemples

a/ă eu tac (calle) – noi tăcem (callem) eu caut (busque) – noi căutăm (busquem)

ă/e eu mă supăr (m’enfade) – tu te superi (t’enfades) eu sufăr (sofrisc) – tu suferi (sofreixes) eu cumpăr (compre) – tu cumperi (compres)

ă/e/a eu spăl (rente) – tu speli (rentes) – el/ea spală (renta) eu învăţ (aprenc) – tu înveţi (aprens) – el/ea învaţă (aprèn)

e/ea eu neg (negue) – el/ea neagă (nega) eu plec (me’n vaig) – el/ea pleacă (se’n va)

i/e eu intervin (intervinc) – noi intervenim (intervenim) eu vin (vinc) – noi venim (venim)

î/i eu vând (venc) – noi vindem (venem)

o/oa/u eu mor (jo mor) – el/ea moare (mor) – noi murim (morim)

Alternances consonàntiques

Alternança Exemples

t + i > ţ cânt (cante) – cânţi (cantes)

d + i > z râd (ric) – râzi (rius)

s + i > ş ies (isc) – ieşi (ixes)

sc + i > şti vorbesc (parle) – vorbeşti (parles)

st + i > şti gust (taste) – guşti (tastes)

c/ci/ce fac (faig) – faci (fas) – face (fa)

g/gi/ge merg (vaig) – mergi (vas) – merge (va)


Per a formar el negatiu, s’afegeix l’adverbi de negació nu abans de la

forma positiva:

Ştiu. (Ho sé.) vs. Nu ştiu. (No ho sé.)

INDICATIU PASSAT L’indicatiu romanès presenta quatre formes d’expressar el passat:

1) pretèrit perfet compost (accions passades o començades en el passat els resultats de les quals es perceben en present: am făcut = he fet);

2) pretèrit perfet simple (anomenat també passat històric, perquè

s’usa sobretot en narracions: făcui = fiu); 3) plusquamperfet (acció passada acabada abans que en comence

una altra, també passada: făcusem = havia fet); 4) pretèrit imperfet (acció passada repetitiva, habitual o estesa en el

temps: făceam = feia). N. B. Encara que en romanès coexisteixen les dues formes per a descriure una

acció passada finita, o siga el pretèrit perfecte simple i el pretèrit perfecte compost, l’ús del primer és limitat generalment a narracions (quan s’usa sobretot la 3a persona singular) i a parles regionals (Banat i Oltenia).

Per aquesta raó, el pretèrit perfet compost transgredeix els límits temporals

(avui, aquest matí, etc.) o les restriccions de combinació amb determinats

adverbis (mai, sempre, etc.) per a expressar una ACCIÓ EN PASSAT

indiferentment del moment en què es produeix o de la persistència del resultat

que aquesta acció implica.

COMPAREN:

Romanès: Anul trecut am avut un alt accident.

Valencià: L’any passat vaig tenir un altre accident.

vs.

Romanès: Azi dimineaţă am avut un alt accident.

Gramàtica 239

Valencià: Aquest matí he tingut un altre accident. 1. Pretèrit perfet compost

Forma:

Auxiliar “a avea” + participi compost

Pron. Auxiliar a avea Participi Traducció

(Eu) am râs He rigut./Vaig riure.

(Tu) ai plâns Has plorat./Vas plorar.

(El/ea) a ştiut (tot) Ho ha sabut (tot)./ Ho va saber (tot).

(Noi) am iubit Hem amat./Vam amar.

(Voi) aţi urât Heu odiat./ Vau odiar.

(Ei/ele) au visat Han somiat./ Van somiar.

Formació del participi passat

1a conjugació en -a: S’elimina la desinència de l’infinitiu i s’afegeix -at a

l’arrel i si el participi fa el paper d’adjectiu, les desinències que s’afegeixen són: -aţi (masculí plural), -ată (femení singular), -ate (femení plural):

– a inventa (inventar) inventat: inventaţi, inventată,

inventate (inventat: inventats, inventada, inventades)

– a manipula (manipular) manipulat: manipulaţi, manipulată, manipulate

(manipulat: manipulats, manipulada, manipulades)

2a conjugació en -ea: S’elimina la desinència de l’infinitiu i s’afegeix -ut

a l’arrel, i si el participi fa el paper d’adjectiu, les desinències que s’afegeixen són: -uţi (masculí plural), -ută (femení singular), -ute (femení plural):

– a plăcea (agradar) plăcut (plăcuţi, plăcută, plăcute) – a tăcea (callar) tăcut (tăcuţi, tăcută, tăcute)

¤ – a cădea (caure) căzut (căzuţi, căzută, căzute) ¤ – a vedea (veure) văzut (văzuţi, văzută, văzute)


3a conjugació en -e: És la conjugació amb més irregularitats de totes. Pot

presentar 3 desinències: -ut, -s i -t (amb la variant -pt):

-ut

– a trece (passar) trecut (trecuţi, trecută, trecute) – a creşte (créixer) crescut (crescuţi, crescută, crescute) – a cunoaşte (conèixer) cunoscut (cunoscuţi, cunoscută,

cunoscute) – a vinde (vendre) vândut (vânduţi, vândută, vândute)

-s

– a duce (portar, dur) dus (duşi, dusă, duse) – a ajunge (arribar) ajuns (ajunşi, ajunsă, ajunse) – a merge (anar) mers (merşi, mearsă, merse) – a râde (riure) râs (râşi, râsă, râse) – a spune (dir) spus (spuşi, spusă, spuse)

-(p)t

– a rupe (rompre) rupt (rupţi, ruptă, rupte) – a sparge (trencar) spart (sparţi, spartă, sparte) – a fierbe (bullir) fiert (fierţi, fiartă, fierte) – a frige (fregir) fript (fripţi, friptă, fripte)

4a conjugació en -i: S’elimina la desinència i s’afegeix -it a l’arrel, i si el

participi fa el paper d’adjectiu, les desinències que s’afegeixen són: -iţi (masculí plural), -ită (femení singular), -ite (femení plural):

– a iubi (amar) iubit (iubiţi, iubită, iubite) – a locui (habitar) locuit (locuiţi, locuită, locuite)

¤ – a muri (morir) mort (morţi, moartă, moarte)

4a conjugació en -î: 51 S’elimina la desinència i s’afegeix -ât a l’arrel, i si el participi fa el paper d’adjectiu, les desinències que s’afegeixen són: -âţi (masculí plural), -âtă (femení singular), -âte (femení plural):

– a hotărî (decidir) hotărât (hotărâţi, hotărâtă, hotărâte) – a pârî (dilatar) pârât (pârâţi, pârâtă, pârâte) – a omorî (matar) omorât (omorâţi, omorâtă, omorâte)

51 N.B. Observeu que la î final d’aquesta conjugació s’escriu â quan la segueixen altres lletres i es troba a l’interior de la paraula: a urî (odiar) urât (odiat)

Gramàtica 241

Pretèrit perfet compost – forma negativa

Adverbi de negació nu + AUXILIAR a avea + PARTICIPI

Donat que l’auxiliar comença amb la vocal a-, l’adverbi de negació nu es

transforma en la parla col·loquial en n-:

(eu) Nu am/(col) N-am vrut să deranjez (No he volgut molestar)

(tu) Nu ai/(col) N-ai putut să suni (No has pogut telefonar)

(el/ea) Nu a/(col) N-a ştiut să treacă cu vederea (No va poder obviar el tema)

(noi) Nu am/(col) N-am avut niciun interes (No hem tingut cap interès)

(voi) Nu aţi/(col) N-aţi mişcat un deget (No heu mogut un dit)

(ei/ele) Nu au/(col) N-au deschis gura (No han obert la boca)

O siga:

Nu a vrut să ştie nimic. (estàndard) vs. N-a vrut să ştie nimic. (col·loquial) = No ha volgut saber-ne res/ No va voler saber res.

2. Pretèrit perfet simple

– S’usa en narracions i sobretot en la tercera persona i amb els verbs de

comunicació: a spune (dir), a zice (dir), a întreba (preguntar), a povesti (narrar), a răspunde (respondre) etc.

– S’usa en determinades zones geogràfiques com a substitut del pretèrit

perfet compost (Banat i Oltènia) – Usat inadequadament pot produir un efecte còmic o provocar una resposta

irònica.


Es forma a partir del participi. Quan el participi acaba en -at, -ut, -ât i -it, la -t desapareix (t Ø) i s’afegeixen les desinències:

PARTICIPI -at/-ut/-it/-ât [-t > Ø] + DESINÈNCIES ESPECÍFIQUES

Desinències específiques:

cânta schia tăcea merge fugi urî

cantar esquiar callar anar fugir odiar

1 sg -i cântai schiai tăcui mersei fugii urâi

2 sg -şi cântaşi schiaşi tăcuşi merseşi fugişi urâşi

3 sg -ă/-e/Ø/-se cântă schie tăcuØ merse fugiØ urî52Ø

1 pl -răm cântarăm schiarăm tăcurăm merserăm fugirăm urârăm

2 pl -răţi cântarăţi schiarăţi tăcurăţi merserăţi fugirăţi urârăţi

3 pl -ră cântară schiară tăcură merseră fugiră urârâră

Verbs irregulars Particularitat: Els verbs a avea (tenir) i a fi (ser/estar) tenen dues formes

que circulen concomitantment:

pron. a avea 1 (tenir)

a avea 2 (tenir)

a fi 1 (ser/estar)

a fi 2 (ser/estar)

eu avui avusei fui fusei

tu avuşi avuseşi fuşi fuseşi

el/ea avu avuse fu fuse

noi avurăm avuserăm furăm fuserăm

voi avurăţi avuserăţi furăţi fuserăţi

ei/ele avură avuseră fură fuseră

Altres verbs irregulars 52 El participi és “urât”, però quan cau la “-t” final i no s’hi afegeix cap desinència, com passa en aquest cas: urât urâØ urî, tornem a escriure “î” perquè és final de paraula.

Gramàtica 243

pron. a bea (beure)

a da (donar)

a lua (prendre)

a sta (estar)

a şti (saber)

eu băui dădui luai stătui ştiui

tu băuşi dăduşi luaşi stătuşi ştiuşi

el/ea bău dădu luă stătu ştiu

noi băurăm dădurăm luarăm stăturăm ştiurăm

voi băurăţi dădurăţi luarăţi stăturăţi ştiurăţi

ei/ele băură dădură luară stătură ştiură

La negació: Adverbi de negació nu + pretèrit perfet simple

Si el verb comença per la vocal a-, col·loquialment l’adverbi nu es transforma en n-

Nu avu(se) noroc în viaţă. (estàndard) (No tingué sort en la vida.) vs. N-avu(se) noroc în viaţă. (col·loquial) (No tingué sort en la vida.)

3. Plusquamperfet

– S’usa per a expressar una acció que haja finalitzat completament quan

una altra acció es produeix i les dues accions se situen en el passat:

Eu făcusem deja greşeala când mi-a spus cum trebuia procedat. (Jo havia comès ja l’error quan em va dir com havia de procedir.)

Es forma també a partir del participi. Quan el participi acaba en -at, -ut, -ât i -it, la -t desapareix (t Ø) i s’afegeixen les desinències:

PARTICIPI -at/-ut/-it/-ât [-t > Ø] + DESINÈNCIES ESPECÍFIQUES

Desinències específiques: cânta (cantar), tăcea (callar), merge (anar) , fugi (fugir), urî (odiar)

1 sg -sem cântasem, tăcusem , mersesem, fugisem, urâsem

2 sg -seşi cântaseşi , tăcuseşi , merseseşi, fugiseşi, urâseşi

3 sg -se cântase, tăcuse, mersese , fugise, urâse

1 pl -serăm cântaserăm, tăcuserăm, merseserăm, fugiserăm, urâserăm

2 pl -serăţi cântaserăţi, tăcuserăţi, merseserăţi, fugiserăţi, urâserăţi

3 pl -seră cântaseră , tăcuseră, merseseră, fugiseră, urâseră


Verbs irregulars

pron. a avea (tenir)

a fi (ser/estar)

a bea (beure)

a da (donar)

Eu avusesem fusesem băusem dădusem

Tu avuseseşi fuseseşi băuseşi dăduseşi

el/ea avusese fusese băuse dăduse

Noi avuseserăm fuseserăm băuserăm dăduserăm

Voi avuseserăţi fuseserăţi băuserăţi dăduserăţi

ei/ele avuseseră fuseseră băuseră dăduseră

pron. a lua (prendre)

a sta (estar)

a şti (saber)

a vrea (voler)

Eu luasem stătusem ştiusem vrusesem

Tu luaseşi stătuseşi ştiuseşi vruseseşi

el/ea luase stătuse ştiuse vrusese

Noi luaserăm stătuserăm ştiuserăm vruseserăm

Voi luaserăţi stătuserăţi ştiuserăţi vruseserăţi

ei/ele luaseră stătuseră ştiuseră vruseseră

La negació: Adverbi de negació nu + plusquamperfet

Si el verb comença per la vocal a-, col·loquialment l’adverbi nu es transforma en n-

Nu avusese nimeni nimic. (estàndard) (No havia tingut ningú res.)

vs. N-avusese nimeni nimic. (col·loquial) (No havia tingut ningú res.)

4. Pretèrit imperfet

Usos:

1) Per a expressar una acció passada d’una determinada duració: Pe acea vreme locuiam la Valencia. (En aquells temps vivia a València.)

2) Per a expressar una acció passada repetitiva: Clopotele bisericii răsunau în zilele de sărbătoare. (Les campanes de l’església sonaven els dies de festa.)

3) Per a expressar una acció passada habitual: Mergeam la circ ori de câte ori trecea vreunul prin satul nostru. (Anava al circ cada vegada que en passava algun pel nostre poble.)

Gramàtica 245

4) Per a manifestar la cortesia, atenuant una demanda imperativa o una

afirmació massa directa:

Voiam să vă întreb ceva, dacă aveţi cinci minute. (Volia preguntar-li una cosa, si disposa de cinc minuts.)

Puteai să fi sunat că nu mai vii! (Podies haver trucat per a dir que ja no venies!)

Formes

1a conjugació en -a: S’elimina la desinència de l’infinitiu i s’afegeix

-am, -ai, -a, -am, -aţi i -au:

a admira (admirar)

eu admiram noi admiram

tu admirai voi admiraţi

el/ea admira ei/ele admirau

2a conjugació en -ea: S’elimina la desinència de l’infinitiu i

s’afegeix -eam, -eai, -ea, -eam, -eaţi i -eau:

a tăcea (callar)

eu tăceam noi tăceam

tu tăceai voi tăceaţi

el/ea tăcea ei/ele tăceau

3a conjugació en -e: S’elimina la desinència de l’infinitiu i s’afegeix

-eam, -eai, -ea, -eam, -eaţi i -eau:

a merge (anar, caminar)

eu mergeam noi mergeam

tu mergeai voi mergeaţi

el/ea mergea ei/ele mergeau

4a conjugació en -i: 53 S’elimina la desinència de l’infinitiu i s’afegeix

-eam, -eai, -ea, -eam, -eaţi i -eau:

53 Excepte els verbs en –ui que prenen les formes de la primera conjugació: a bănui (sospitar) – bănuiam, bănuiai, bănuia…


a iubi (amar)

eu iubeam noi iubeam

tu iubeai voi iubeaţi

el/ea iubea ei/ele iubeau

4a conjugació en -î: S’elimina la desinència de l’infinitiu i s’afegeix -am, -ai, -a, -am, -aţi i -au:

a hotărî (resoldre, decidir)

eu hotăram noi hotăram

tu hotărai voi hotăraţi

el/ea hotăra ei/ele hotărau

La negació: Adverbi de negació nu + pretèrit imperfet Si el verb comença per la vocal “a”, col·loquialment l’adverbi nu es transforma en n-

Nu aveam nici cea mai vagă idee. (estàndard)

(No en tenia ni la més vaga idea.) N-aveam nici cea mai vagă idee. (col·loquial) (No en tenia ni la més vaga idea.)

Verbs irregulars

a bate (colpejar)

a da (donar)

a fi (ser, estar)

a scrie (escriure)

eu bǎteam eu dǎdeam eu eram eu scriam

tu bǎteai tu dǎdeai tu erai tu scriai

el/ea bǎtea el/ea dǎdea el/ea era el/ea scria

noi bǎteam noi dǎdeam noi eram noi scriam

voi bǎteaţi voi dǎdeaţi voi eraţi voi scriaţi

ei/ele bǎteau ei/ele dǎdeau ei/ele erau ei/ele scriau

Gramàtica 247

a şti (saber)

a vrea54 (voler)

a vrea (voler)

a trebui (caldre)

eu ştiam eu vream eu voiam eu trebuiam

tu ştiai tu vreai tu voiai tu trebuiai

el/ea ştia el/ea vrea el/ea voia el/ea trebuia

noi ştiam noi vream noi voiam noi trebuiam

voi ştiaţi voi vreaţi voi voiaţi voi trebuiaţi

ei/ele ştiau ei/ele vreau ei/ele voiau ei/ele trebuiau

FUTUR SIMPLE

En romanès hi ha tres maneres d’expressar el futur: una d’estàndard, formal i literària però que s’usa també en el llenguatge quotidià, i dues que s’usen quasi exclusivament en el llenguatge col·loquial i informal. FUTUR ESTÀNDARD: VERB AUXILIAR a vrea + INFINITIU FUTUR POPULAR I: FORMA AUXILIAR o + SUBJUNTIU FUTUR POPULAR II: VERB AUXILIAR a avea + SUBJUNTIU

Quadre del futur

Pro-nom

ESTÀNDARD a vrea + INFINITIU

POPULAR I o + SUBJUNTIU

POPULAR II a avea +SUBJUNTIU

eu voi face (faré)

o să fac (faré)

am să fac (faré)

tu vei rămâne (et quedaràs)

o să rămâi (et quedaràs)

ai să rămâi (et quedaràs)

el/ea va spune (dirà)

o să spună (dirà)

are să spună (dirà)

noi vom şti (ho sabrem)

o să ştim (ho sabrem)

avem să ştim (ho sabrem)

voi veţi trimite (enviareu)

o să trimiteţi (enviareu)

aveţi să trimiteţi (enviareu)

ei/ele vor regreta (ho lamentaran)

o să regrete (ho lamentaran)

au să regrete (ho lamentaran)

54 El verb a vrea (voler) té dues variants.


FUTUR PERFET S’usa per a expressar una acció futura acabada abans que una altra haja començat o finalitzat: Până se întoarce profesorul, noi vom fi terminat de curăţat clasa. (Abans que torne el professor, nosaltres ja haurem acabat de netejar l’aula.)

VERB AUXILIAR a vrea + INFINITIU SENSE PREPOSICIÓ + fi + PARTICIPI

Pronom Futur perfet

eu voi fi rezolvat (hauré resolt)

tu vei fi plecat (te n’hauràs anat)

el/ea va fi trimis scrisoare (haurà enviat la carta)

noi vom fi făcut greşeala (haurem comès l’error)

voi veţi fi cumpărat tortul (haureu comprat el pastís d’aniversari)

ei/ele îşi vor fi cumpărat maşină (s’hauran comprat un cotxe)

Forma negativa: L’adverbi nu + futur estàndard/ futur popular I/ futur

popular II

Estàndard Popular I Popular II

Nu voi face (no faré)

Nu o să fac (no faré) [col. N-o să fac]

Nu am să fac (no faré) [col. N-am să fac]

Nu vei spune (no diràs)

Nu o să spui (no diràs) [col. N-o să spui]

Nu ai să spui (no diràs) [col. N-ai să spui]

Nu va râde (no riurà)

Nu o să râdă (no riurà) [col. N-o să râdă]

Nu are să râdă (no riurà) [col. N-are să râdă]

Nu vom iubi (no amarem)

Nu o să iubim (no amarem) [col. N-o să iubim]

Nu avem să iubim (no amarem) [col. N-avem să iubim]

Nu veţi citi (no llegireu)

Nu o să citiţi (no llegireu) [col. N-o să citiţi]

Nu aveţi să citiţi (no llegireu) [col. N-aveţi să citiţi]

Nu vor şti (no ho sabran)

Nu o să ştie (no ho sabran) [col. N-o să ştie]

Nu au să ştie (no ho sabran)[col. N-au să ştie]

Gramàtica 249

EL MODE SUBJUNTIU SUBJUNTIU PRESENT

El subjuntiu té com a marca distintiva la conjunció să. La forma verbal és idèntica a la forma de l’indicatiu present excepte la 3a persona, que canvia.

COMPAREN:

Pronom Indicatiu present Subjuntiu present

eu mănânc (menge) să mănânc (que menge)

tu mănânci (menges) să mănânci (que menges)

el/ea mănâncă (menja) să mănânce (que menge)

noi mâncăm (mengem) să mâncăm (que mengem)

voi mâncaţi (mengeu) să mâncaţi (que mengeu)

ei/ele mănâncă (mengen) să mănânce (que mengen)

La 3a persona singular del subjuntiu és idèntica a la 3a persona plural del subjuntiu i es forma modificant la forma d’indicatiu de la 3a persona singular. QUADRE DE CANVIS:

Acaba en indicatiu 3a persona singular en:

Acaba en subjuntiu 3a persona singular i plural en:

-ă cântă (canta) -e să cânte (que cante, que canten)

-e râde (riu) -ă să râdă (que riga, que riguen) -ează lucrează (treballa) -eze să lucreze (que treballe, que

treballen) -eşte gândeşte (pensa) -ească să gândească (que pense, que

pensen) -ăşte hotărăşte (decidisc) -ască să hotărască (que decidisca,

que decidisquen) -ie scrie (escriu) -ie să scrie (que escriga, que

escriguen) -ea vrea (vol) -ea să vrea (que vulga, que

vulguen)

A banda d’això hi ha una sèrie de canvis vocàlics irregulars, com ara:

El/ea alege să aleagă (que trie) El/ea merge să meargă (que se’n vaja) El/ea înţelege să înţeleagă (que ho comprenga)

FORMA NEGATIVA


CONJUNCIÓ să + ADVERBI DE NEGACIÓ nu + VERB

Vreau să nu întârzii. (No vull arribar tard.) Mi-ar plăcea să nu fii obraznic. (M’agradaria que no estigueres mal criat.) Să nu uiţi de ziua mamei! (No t’oblides de l’aniversari de mamà!)

VERBS IRREGULARS

Pronom a avea (tenir)

a fi (ser/estar)

a da (donar)

a lua (prendre)

a sta (romandre)

eu să am să fiu să dau să iau să stau tu să ai să fii să dai să iei să stai el/ea să aibă să fie să dea să ia să stea noi să avem să fim să dăm să luăm să stăm voi să aveţi să fiţi să daţi să luaţi să staţi ei/ele să aibă să fie să dea să ia să stea

ÚS DEL SUBJUNTIU

1) El subjuntiu s’usa principalment amb el verb subordinat que

segueix un verb principal que expressa el desig o la preferència: a vrea (voler), a dori (desitjar), a prefera (preferir), a-i plăcea (agradar-li), la prohibició o el permís: a interzice (prohibir), este interzis (està prohibit), este permis (es permet), a lăsa (deixar), a avea voie să (donar permís per a), l’obligació o la necessitat: a trebui (caldre; deure), este nevoie (fa falta), este necesar (és necessari), el prec: a ruga (pregar), a suplica (suplicar), el consell o la recomanació: a sfătui (aconsellar), a recomanda (recomanar), el saber fer alguna cosa: a şti (saber).

Doresc să călătoresc în Orientul îndepărtat. (Vull viatjar a l’Extrem Orient/a l’Orient Llunyà.) Vă rugăm să vă lăsaţi bagajele la biroul de bagaje. (Els preguem que deixen els equipatges a la consigna.)

N. B. A diferència del valencià, no importa si les persones subjecte del

verb principal i del verb subordinat són idèntiques o distintes. El verb subordinat anirà sempre en subjuntiu:

Vreau să merg la circ. (Vull anar al circ.)

Gramàtica 251

Vreau să mergi la circ. (Vull que vages al circ.)

EXCEPCIÓ: El verb a putea (poder) pot anar seguit indinstintament d’un infinitiu o d’un subjuntiu: Pot să rezolv această problemă. = Pot rezolva această problemă. (Puc resoldre aquest problema.)

2) S’usa també amb expressions impersonals: e(ste) bine (està bé); e(ste) mai bine (és millor), e(ste) rău (està mal), e(ste) de aşteptat (és previsible); e(ste) recomandabil (és recomanable), e(ste) inacceptabil (és inacceptable); e(ste) de neconceput (és inconcebible).

Este inacceptabil să fumezi în lift. (És inacceptable que fumes a l’ascensor.)

3) S’usa igualment després d’algunes locucions conjuntives com ara:

fără să (sense que), înainte să (abans que); pentru ca... să (perquè) i després d’alguns adverbis com ara numai (tan sols), doar (solament).

A plecat fără să mă anunţe. (Se n’ha anat sense avisar-me.)

4) S’usa en expressions idiomàtiques:

Să creşti mare! (sinònim de Cu plăcere = Amb molt de gust, però utilitzat per a respondre a un xiquet quan aquest dóna les gràcies per alguna cosa);

Să vă trăiască! [equivalent a un ”Que visca (molt)!” però utilitzat com a fórmula de bons desitjos per a un pare o una mare o un membre d’una família que ha tingut recentment un fill/nét/nebot o una filla/néta/neboda];

Să vă fie de bine! (al final del menjar, Que n’aprofite! / Que n’aprofiteu!, com a resposta de Mulţumesc pentru masă = Gràcies pel menjar).

5) Es pot usar després d’un interrogatiu elíptic:

De ce să tac? De ce trebuie să tac? (Per què callar? Per què he de callar?) Unde să mă duc? Unde aş putea să mă duc? (A on anar? A on podria anar?)


6) Es pot utilitzar en frases independents per a expressar temor o indecisió:

Să merg sau să nu merg? (Què faig? Me’n vaig o no?)

Oare să mai aştept puţin? (Seria millor esperar-me una mica més?)

SUBJUNTIU PERFET

No s’utilitza molt. Serveix per a expressar una necessitat o un desig en el passat.

CONJUNCIÓ să + INFINITIU SENSE PREPOSICIÓ fi + PARTICIPI

Să fi fost mai tânăr, m-aş fi luptat şi cu morile de vânt! (Si haguera sigut més jove, hauria lluitat fins i tot amb els molins de vent!)

Să fi avut bani, mi-aş fi cumpărat o vilă pe litoral. (Si haguera tingut diners, m’hauria comprat un xalet a la platja.)

Nu trebuia să fi cumpărat ulei. Avem cinci sticle neîncepute! (No hauries d’haver comprat oli. En tenim cinc botelles sense obrir!)

Forma negativa:

CONJUNCIÓ să + ADVERBI DE NEGACIÓ nu + INFINITIU SENSE PREPOSICIÓ fi + PARTICIPI

Chiar să nu fi ştiut nimic, tot nu puteai să afirmi aşa ceva! (Encara que no n’hagueres sabut res, no podies de cap manera dir aquesta cosa!) Trebuia să nu fi fugit de la locul accidentului! (No hauries d’haver fugit del lloc de l’accident!)

EL MODE CONDICIONAL OPTATIU

CONDICIONAL PRESENT

Es forma utilitzant l’auxiliar a avea (☻amb formes distintes de l’auxiliar a avea que s’utilitza per a formar el pretèrit perfet compost!) més l’infinitiu sense preposició:

Gramàtica 253

VERB AUXILIAR a avea + INFINITIU SENSE LA PREPOSICIÓ a

Pronom Verb condicional

eu aş scrie poeme dacă aş avea inspiraţie. (escriuria poemes si tinguera inspiració.)

tu ai veni mâine cu mine la teatru? (vindries amb mi al teatre?)

el/ea s-ar implica mai mult. (s’implicaria més.)

noi am da o petrecere. (faríem una festa.)

voi aţi citi ziarele. (llegiríeu els periòdics.)

ei/ele şi-ar lua un câine. (es comprarien un gos.)

Usos: 1) Per a expressar un desig:

Aş vrea să învăţ japoneză. (Voldria aprendre japonès.)

2) Per a expressar una condició de la qual depèn una acció o una situació:

Dacă ai veni cu mine, ţi-aş cumpăra şi ţie ceva. (Si vingueres amb mi, et compraria a tu també alguna cosa.)

3) Per a expressar fets o comparacions figurades, després dels adverbis de parcă i ca şi cum (com si):

Vorbeşti de parcă ai fi expert. (Parles com si fores un expert en matèria.) Mă studiezi ca şi cum aş fi un hoţ căutat de Interpol. (M’estudies com si fora un lladre buscat per la Interpol.)

4) Per a expressar un desig o un prec d’una forma més cortesa o de fer més suau una imposició:

Aş vrea să nu mai fumaţi de faţă cu copilul. (M’agradaria que no fume més davant del xiquet.) Mi-ai putea împrumuta nişte bani? (Em podries prestar diners?)


5) En expressions idiomàtiques, quan normalment es produeix la inversió infinitiu – auxiliar):

Lua-l-ar dracu! (Que se’n vagi al diantre! Que se l’emporte el diable!)

CONDICIONAL PERFET

Expressa un desig en el passat que no s’ha pogut complir.

VERB AUXILIAR a avea + INFINITIU fi SENSE LA PREPOSICIÓ a + PARTICIPI

Pronom Condicional passat

eu aş fi mers (hauria anat)

tu ai fi râs (t’hauries rigut)

el/ea ar fi zâmbit (hauria somrigut)

noi am fi învăţat (hauriem estudiat)

voi aţi fi cântat (haurien cantat)

ei/ele s-ar fi lăsat de fumat (haurien deixat de fumar)

Usos: 1) Per a expressar un desig en el passat:

Aş fi dorit să joc un rol pe scena politică. (Hauria desitjat jugar un paper en l’escena política.)

2) Per a expressar una condició incompleta de la qual depenia en el passat una acció o una situació:

Dacă ai fi văzut filmul, ai fi înţeles această caricatură. (Si hagueres vist la pel·lícula, hauries comprès aquesta caricatura.)

3) Per a expressar fets o comparacions figurades, després dels adverbis de parcă i ca şi cum (com si):

Mă minţea de parcă aş fi venit de pe altă planetă şi n-aş fi priceput nimic. (Em mentia com si haguera nascut en un altre món i no haguera comprès res de res.)

Gramàtica 255

Mă privea ca şi cum n-ar fi înţeles nimic. (Em mirava com si no haguera comprès res.)

4) Per a expressar un desig o un prec d’una forma més cortesa o de fer més suau una imposició:

Aş fi vrut să vă cer o favoare. (Volia demanar-li un favor.)

“SI CONDICIONAL”

En romanès s’observa una major flexibilitat d’usos de temps verbals en

l’estructura del si condicional. Un bon exemple és el fet que, a diferència de la majoria de les llengües romàniques, el romanès pot utilitzar el condicional tant en l’oració principal com en la subordinada:

Dacă aş avea mai mult timp, aş citi Muntele Magic. (Si tinguera més temps, llegiria La Muntanya Màgica.) Dacă te-aş fi ascultat atunci, nu aş fi regretat mai târziu. (Si t’haguera fet cas llavors, no ho hauria lamentat més tard.)

PRIMER TIPUS (fa referència a una hipòtesi o un desig amb bastants possibilitats de fer-se realitat): Valencià:

Si condicional Oració subordinada Oració principal

si present futur

vs. Romanès:

Dacă condicional Oració subordinada Oració principal

dacă present present

dacă present futur

dacă futur futur

Dacă vrei ceva cu adevărat, poţi să-l obţii. (present-present) (Si realment vols una cosa, pots aconseguir-la.) Dacă îmi mai rămân prăjituri, o să-i duc şi vecinei. (present-futur) (Si em queden pastissos, en portaré alguns a la veïna també.) Dacă vor învăţa, vor trece examenul. (futur-futur) (Si estudien, aprovaran l’examen.)


SEGON TIPUS (fa referència a una hipòtesi o un desig amb possibilitats relatives de fer-se realitat) Valencià:


si subjuntiu imperfet condicional present

vs. Romanès:


dacă condicional present condicional present

Dacă aţi cumpăra un dicţionar bun, aţi putea traduce această piesă. (Si compràreu un bon diccionari, podrieu traduir aquesta obra de

teatre.) Dacă am citi referatul, am şti despre ce va vorbi la conferinţă.

(Si llegírem el resum, sabríem de què parlaria en la seua conferència.) TERCER TIPUS (fa referència a una hipòtesi sense possibilitat de fer-se realitat, ja que pertany al passat) Valencià:


si subjuntiu plusquamperfet condicional perfet

vs. Romanès:


dacă condicional perfet condicional perfet

dacă indicatiu imperfet indicatiu imperfet

dacă indicatiu imperfet condicional perfet

dacă condicional perfet indicatiu imperfet

Dacă aş fi ştiut că vii, te-aş fi aşteptat. (Si haguera sabut que venies, t’hauria esperat.) Veneam la şedinţă dacă nu eram bolnav.

(Hauria vingut a la reunió si no haguera estat malalt.)

Gramàtica 257

Dacă o întrebai direct pe ea, ţi-ar fi spus. (Si li hagueres preguntat directament a ella, t’ho hauria dit.) Dacă ţi-aş fi spus, veneai? (Si t’ho haguera dit, hauries vingut?)

EL MODE IMPERATIU

En romanès, les formes pròpiament dites d’imperatiu s’usen per a la segona

persona singular i plural. Per a la primera persona plural i per a la tercera persona singular i plural s’usen les formes de subjuntiu.

SEGONA PERSONA SINGULAR

Classe verbs Forma

-a (primera conjugació)

-î (quarta conjugació, amb sufix -esc)

-ea, -e, -i (segona, tercera i quarta

conjugació) transitius

3a persona indicatiu present

singular

-ea, -e, -i (segona, tercera i quarta

conjugació) intransitius

-i (quarta conjugació sense el sufix

-esc)

2a persona indicatiu present

singular

Les formes d’imperatiu per a la segona persona singular coincideixen generalment amb la tercera persona d’indicatiu present singular (els verbs que acaben en -a, -î, els verbs que acaben en -i i es conjuguen amb el sufix suplementari -esc i els verbs que acaben en -ea, -e i -i són transitius) o amb la segona persona de l’indicatiu present singular (els verbs que acaben en -ea, -e i -i són intransitius,55 els verbs que acaben en -i i no usen en la seua conjugació el sufix suplementari -esc).

Els verbs que poden ser tant intransitius com transitius tenen dues formes: si són transitius, la seua forma coincideix amb la tercera persona d’indicatiu present; si són intransitius, la seua forma coincideix amb la segona persona d’indicatiu present singular:

Trece-i cu vederea greşeala, te rog, e încǎ un copil. (Passa per alt el seu error, per favor, encara és un xiquet.)

- Infinitiu a trece; transitiu 3a persona: Trece

Treci pe la mine când termini examenul.

55 El verb a vedea, tot i que és un verb transitiu, és una excepció perquè té la forma d’imperatiu idèntica a la 2a persona singular d’indicatiu: Vezi ce face! (Veges què fa!)


(Passa’t a veure’m quan acabes l’examen.) - Infinitiu a trece; intransitiu 2a persona: Treci

2a persona imperatiu 3a persona indicatiu present

singular

a cânta: eu cânt, tu cânţi, el/ea cântǎ (cantar) a uita: eu uit, tu uiţi, el/ea uitǎ (oblidar) a se hotǎrî: eu hotǎrǎsc, tu hotǎrǎşti, el/ea hotǎrǎşte (decidir-se) a ghici: eu ghicesc, tu ghiceşti, el/ea ghiceşte (endevinar)

Cântǎ-ne un colind! (Canta’ns una cançó de nadal!) Uitǎ-l! (Oblida’l) Uit-o!56 (Oblida-la!) Hotǎrǎşte-te odatǎ! (Decideix-ted’una vegada!) Stânga sau dreapta? Ghiceşte! (Esquerra o dreta? Endevina-ho!)

2a persona imperatiu 2a persona indicatiu present

singular

a tǎcea: eu tac, tu taci, el/ea tace (callar) a merge: eu merg, tu mergi, el/ea merge (anar) a muri: eu mor, tu mori, el/ea moare (morir-se)

Taci, te rog, mǎ doare capul!(Calla, per favor, em fa mal el cap!)Mergi la doctor imediat! (Vés a veure el metge de seguida!) Mori, dacǎ vrei, dar nu mǎ mai bate la cap! (Mor-te, si vols, però deixa de donar-me la llanda!)

VERBS IRREGULARS

Verb amb forma irregular

Forma imperatiu segona singular

a aduce (traure) Ia adu-o sǎ o vǎd şi eu! (Vinga, trau-la perquè la puga veure jo també!)

a avea (tenir) Ai rǎbdare! (Tin paciència!)

a bea (beure) Mai bea o cupǎ de şampanie! (Pren-te una altra copa de xampany!)

a da (donar) Dǎ-mi-o înapoi, te rog! (Torna-me-la, per favor!)

56 La desinència -ǎ de tercera persona es perd quan segueix el pronom personal tercera persona femení -o: Cânt-o (Canta-la!), Coboar-o (Baixa-la!), Urc-o (Puja-la!). No hi ha el mateix canvi amb altres desinències: Trece-o pe listǎ! (Apunta-la en la llista!).

Gramàtica 259

a duce (dur, portar) Du-l de aici sǎ nu-l mai vǎd! (Porta-te’l d’ací, que no vull veure’l més!)

a face (fer) Fǎ-mi aceastǎ favoare, mǎcar de data aceasta! (Fes-me aquest favor, almenys aquesta vegada!)

a fi (ser/estar) Fii cuminte odatǎ, copile! (Estigues tranquil d’una vegada, xiquet!)

a lua (prendre) Ia-o şi pleacǎ! (Emporta-te-la i vés-te’n!)

a mânca (menjar) Mǎnâncǎ atât cât poţi! (Menja només la quantítat que pugues menjar!)

a sta (estar, quedar-se) Mai stai o zi-douǎ la noi! (Queda’t un dia o dos més a casa nostra!)

a zice (dir) Zi-mi şi mie povestea lui Caganet! (Conta’m a mi també la història de Caganet!)

SEGONA PERSONA SINGULAR IMPERATIU NEGATIU

L’ADVERBI DE NEGACIÓ nu + INFINITIU

Nu veni mâine, cǎ sunt foarte ocupaţi! (No passes a veure’ls demà perquè estan molt ocupats!) De câte ori sǎ-ţi zic? Nu le mai scrie niciun rând! (Quantes vegades vols que t’ho diga? No li escrigues ni una línia més!)

SEGONA PERSONA PLURAL IMPERATIU

Les formes de la segona persona plural coincideixen plenament amb les formes de la segona persona plural indicatiu, tant en la variant afirmativa com en la variant negativa:

1a conjugació (-a): a tǎia (tallar): Tǎiaţi!/Nu tǎiaţi! (Talleu!/No talleu!) 2a conjugació (-ea): a bea (beure): Beţi!/Nu beţi! (Beveu!/No beveu!) 3a conjugació (-e): a merge (anar): Mergeţi!/Nu mergeţi! (Aneu!/No

aneu!) 4a conjugació (-i, -î): a citi (llegir): Citiţi! / Nu citiţi! (Llegiu!/No llegiu!)

a hotǎrî (decidir): Hotǎrâţi!/Nu hotǎrâţi! (Decidiu!/ No decidiu!)


Primera persona plural imperatiu i tercera persona singular i plural fan l’imperatiu usant les formes corresponents del sunjuntiu:

a merge (anar) – Sǎ nu mergem! (No anem, per favor!) a face (fer) – Dacǎ vrea faimǎ, atunci sǎ munceascǎ el, nu alţii. (Si vol tenir fama, que treballe ell, no altres persones.) a rezolva (resoldre) – Dacǎ tot sunt atât de deştepţi, sǎ rezolve ei problema! (Si són tan intel·ligents, que resolguen ells el problema!)

EL MODE PRESUMPTIU

Aquest mode serveix per a expressar accions hipotètiques. Té dos temps: present i passat.

PRESUMPTIU PRESENT

El present es construeix amb la forma de futur del verb a fi (ser/estar) + el

gerundi. En el llenguatge col·loquial la v- de l’auxiliar es perd:

Verb Forma estàndard Forma col·loquial

(eu) voi fi vrând (dec voler)

(eu) oi fi vrând (dec voler)

(tu) vei fi vrând (deus voler)

(tu) ǎi fi vrând (deus voler)

(el/ea) va fi vrând (deu voler)

(el/ea) o fi vrând (deu voler)

(noi) vom fi vrând (devem voler)

(noi) om fi vrând (devem voler)

(voi) veţi fi vrând (deveu voler)

(voi) ǎţi fi vrând (deveu voler)

a vrea (voler)

(ei/ele) vor fi vrând (deuen voler)

(ei/ele) or fi vrând (deuen voler)

Vor fi vrând sǎ-i scoatǎ din partid, cǎ sunt prea radicali. (Deuen voler fer-los fora del partit, perquè són massa radicals.) Ăi fi vrând tu maşinǎ, dar n-avem parale. (Tu podrás voler un cotxe, però no tenim pasta.)

PRESUMPTIU PASSAT

El passat es construeix amb la forma de futur del verb a fi (ser/estar) + el participi. Per tant, és idèntic amb la forma de futur passat:

Gramàtica 261

Verb Forma estàndard Forma col·loquial

(eu) voi fi crezut (dec haver cregut)

(eu) oi fi crezut (dec haver cregut)

(tu) vei fi crezut (deus haver cregut)

(tu) ǎi fi crezut (deus haver cregut)

(el/ea) va fi crezut (deu haver cregut)

(el/ea) o fi crezut (deu haver cregut)

(noi) vom fi crezut (devem haver cregut)

(noi) om fi crezut (devem haver cregut)

(voi) veţi fi crezut (deveu haver cregut)

(voi) ǎţi fi crezut (deveu haver cregut)

a crede (creure)

(ei/ele) vor fi crezut (deuen haver cregut)

(ei/ele) or fi crezut (deuen haver cregut)

Nu mǎ aşteptam sǎ gǎsesc în ziare ştirile pe care mulţi dintre voi le veţi fi citit şi crezut. (No m’esperava trobar en els periòdics les notícies que molts deveu haver llegit i a les quals segurament heu donat crèdit.)

EL MODE INFINITIU

En romanès hi ha tres tipus d’infinitius:

– l’infinitiu amb la preposició a: a face (fer), a spune (dir), a se gândi (pensar); – l’infinitiu sense la preposició a: merge (anar), citi (llegir), vedea (veure) i – l’infinitiu llarg, heretat del llatí, que s’ha transformat en substantiu: mâncare (menjar), scriere (escriptura), gândire (pensament)

Usos 1. L’infinitiu amb la preposició a s’usa quan: – va precedit d’una sèrie de preposicions: de, fǎrǎ, înainte de a, în afarǎ de, pentru, prin etc.

Cunoştea arta de a rezolva cu diplomaţie un conflict. (Coneixia l’art de resoldre amb diplomàcia un conflicte.)

A rǎspuns fǎrǎ a se gândi. (Ha respost sense pensar-hi.) Vroia sǎ obţinǎ rezultate înainte de a se pune pe treabǎ. (Volia aconseguir resultats abans de posar-se a treballar.)


Nu ştie sǎ facǎ nimic altceva în afarǎ de a se uita la televizor. (No sap fer res més que veure la televisió.) Trebuie sǎ studiezi mai mult pentru a lua examenul. (Has d’estudiar més per a aprovar l’examen.) Profesorul a început prin a face lista de prezenţǎ. (El professor ha començat per passar la llista.)

– té funció de subjecte:

A fuma este un viciu scump şi dǎunǎtor. (Fumar és un vici car i danyós.)

– fa part d’unes indicacions, suggeriments, instruccions, i en aquest cas pot revestir tant la forma afirmativa com la negativa:

A se spǎla înainte de folosire. (Renteu abans d’usar.) A nu se lǎsa medicamentul la îndemâna copiilor. (No deixeu el medicament a l’abast dels xiquets.)

2. L’infinitiu sense preposició a s’usa amb els auxiliars a avea (condicional present) i a vrea (futur), i també es pot usar després del verb a putea (poder) sense que hi haja cap diferència entre poder + infinitiu i poder + subjuntiu:

Aş înţelege dacǎ mi-ai explica mai bine. (auxiliar a avea + infinitiu = condicional present) (Ho comprenderia si m’ho explicares millor.) Voi merge negreşit. (auxiliar a vrea + infinitiu = futur) (Aniré sense falta.) Poate veni când vrea. = Poate sǎ vinǎ când vrea. (Pot venir quan vulga.)

3. L’infinitiu llarg s’usa com a substantiu:

Plecarea sa m-a uimit. (La seua marxa m’ha deixat esbalaït.)

INFINITIU PASSAT

No és una forma molt freqüent en el llenguatge escrit i quasi no s’usa en el

llenguatge col·loquial. S’usa amb les mateixes preposicions que introdueixen l’infinitiu, però no

pot seguir el verb a putea (poder).

Forma:

AFIRMATIU: PREPOSICIÓ a + fi + PARTICIPI NEGATIU: PREPOSICIÓ a + nu + fi + PARTICIPI

Faptul de a te fi avut între noi ne-a ajutat enorm. (El fet que hages estat amb nosaltres ens ha ajudat enormement.)

Gramàtica 263

Greşeala ta a fost aceea de a nu te fi interesat din timp. (El teu error ha consistit en no informar’te-n a temps.)

EL GERUNDI

– Anomenat també participi present, el gerundi presenta l’acció en

desenvolupament, sense especificar-ne l’autor o autors o el moment en què té lloc.

– Pot tenir valors adverbials (circumstancial de temps, manera, causa, modalitat etc) i adjectivals si acompanyen i determinen un substantiu:

Nu ai sǎ iei examenul stând toatǎ ziua la televizor. (No aprovaràs l’examen si estàs tot el dia veient la tele.) Cu glas tremurând, fata i-a povestit poliţistului ce se întâmplase. (Amb veu tremolant, la noia ha contat al policia el que havia passat.)

Forma:

L’ARREL DEL VERB + DESINÈNCIA -ând O -ind

Els verbs que acaben en -i (declinació IV), en -ia (declinació I) i -ie

(declinació III), o en –chea/-ghea (declinació II) afegeixen la desinència -ind: a fugi (fugir) fugind (fugint) a munci (treballar) muncind (treballant) a invidia (envejar) invidiind (envejant) a închiria (llogar) închiriind (llogant) a scrie (escriure) scriind (escrivint) a urechea (estirar les orelles a algú) urechind (estirant les orelles) a veghea (vetlar) veghind (vetlant)

La resta dels verbs formen el gerundi afegint la desinència -ând:

a mânca (menjar) mâncând (menjant) Nu vorbi mâncând. (No parles mentre menges.) a plânge (plorar) plângând (plorant) A venit la mine plângând. (Ha vingut a buscar-me plorant.)

Encara que no s’usa amb molta freqüència, hi ha també una forma negativa que consisteix a anteposar al verb el prefix de negació ne- (neştiind = sense saber), o el prefix de nagació ne- + l’adverbi mai (nemaivorbind = sense parlar-ne més):

PREFIX DE NEGACIÓ ne- (+/- L’ADVERBI mai) + GERUNDI

I-am înapoiat maşina, neştiind cǎ şi tu aveai nevoie de ea. (Li he tornat el cotxe, perquè no sabia que tu també el necessitaves.)


Tutunul şi drogurile creeazǎ dependenţă, nemaivorbind de efectele nocive asupra copiilor. (El tabac i les drogues creen addicció, sense esmentar, a més a més, els efectes nocius sobre els xiquets.)

EL SUPÍ

– Estructura gramatical que consisteix d’una preposició (de, la, de la, pe,

pentru) + partìcipi i el seu nucli semàntic conté la idea de <destinació> o <finalitat>

Usos: 1) Substantiu + supí (el supí en aquest cas funciona com un adjectiu

qualificatiu):

maşinǎ de scris = màquina d’escriure [en romanès: màquina que serveix per a escriure] maşinǎ de cusut = màquina de cosir [en romanès: màquina que serveix per a cosir] fatǎ de mǎritat = xica en edat núbil [en romanès: xica que té edat de casar-se] bǎiat de însurat = xic en edat núbil [en romanès: xic que té edat de casar-se] fier de cǎlcat = planxa [en romanès: ferro per a planxar] apǎ de bǎut = aigua potable [en romanès: aigua que es pot beure] vacanţǎ de neuitat = vacances inoblidables [en romanès: vacances que no es poden oblidar]

2) Substantiu + adjectiu + supí

Parcul este un loc excelent pentru învǎţat. (El parc és un lloc excel·lent per a estudiar.) Este o vacǎ bunǎ de muls. a. És una vaca que dona llet i està llesta per a que la munyisquen. b. És una persona/ una institució / un organisme que disposa de fons que la gent vol aprofitar.

3) Adverbi o expressió impersonal + supí

O problemǎ greu de rezolvat (Un problema difícil de resoldre) Acea revistǎ e bunǎ doar pentru reciclat. (Aquella revista tan sols serveix per a reciclatge.) E uşor de zis, dar e greu de fǎcut. (És fàcil de dir, però difícil de fer.)

Trebuie dus urgent la revizuit. (S’ha d’enviar urgentment perquè el revisen.)

Gramàtica 265

4) Locucions adverbials Vestea ne-a sosit pe neaşteptate. (La notícia ens va arribar per sorpresa.) Întrebarea a prins-o pe nepregǎtite pe purtǎtoarea de cuvânt a guvernului. (La pregunta li va venir de sorpresa a la portaveu del govern.) Dacǎ crezi cǎ muncim pe nemâncate, te înşeli. (Si et penses que treballem amb l’estómac buit, t’equivoques.)

5) Verbs i locucions verbals + supí

Hi ha una sèrie de verbs i locucions verbals que poden anar seguits de supí, entre els quals:

Verb/locució verbal + supí Traducció

a aduce de la reparat traure (alguna cosa) del taller de reparacions

a se apuca de fumat començar a fumar

a avea timp de pierdut tenir temps per a no fer res

a avea de învǎţat haver d’estudiar

a da la cusut portar alguna cosa a la modista perquè la cusa

a duce la vopsit portar alguna cosa perquè la tinyen

a fi de fǎcut (multe treburi) a fi de invidiat

haver-hi (moltes coses) a fer despertar enveja

a fi bun de mâncat/bǎut ser comestible/potable

a termina de citit acabar la lectura d’alguna cosa

a trimite la corectat (un text) enviar (algun text) perquè el revisen

En el cas del VERB + SUPÍ hi ha tres estructures bastant freqüents:

a) a avea de (obligacions que són part d’una programació prevista):

Mâine am de scris un e-mail urgent, de trimis o scrisoare şi de semnat contractul definitiv pentru noul angajat. (Demà he d’escriure un e-mail urgent, enviar una carta i signar el contracte definitiu del nou empleat.)


b) Supí causal: Mǎ doare burta de atâta57 mâncat. (Em fa mal el ventre perquè he menjat massa.) De atâta fumat nici nu se poate respira în biroul acesta! (No es pot respirar en aquest despatx del fum que hi ha!) De atâta râs am fǎcut şi febrǎ muscularǎ. (De tant riure vaig estar ben cruixit.)

c) Supí + verb (estructura repetitiva que serveix per a contrastar, ressaltar algun aspecte) De mers, aş merge eu la Paris, dar cu cine lǎsǎm copilul? (Anar, m’agradaria anar a París, però amb qui deixem el xiquet?) De rǎspuns, ţi-aş rǎspunde eu, dar mi-e teamǎ cǎ te vei supǎra pe mine. (Respondre, et respondria jo, però tem que t’enfades amb mi.)

LA VEU PASSIVA

És una construcció que es forma a partir de verbs transitius i presenta

l’acció o l’estat com un resultat l’agent del qual pot ser especificat o no. En aquesta construcció el subjecte lògic és l’agent actiu, mentre que el subjecte gramatical (anomenat complement d’agent) és l’agent passiu.

En valencià l’ús de la veu passiva és menys habitual, mentre que en romanès és una construcció freqüent.

Forma

SUBJECTE GRAMATICAL + VERB a fi (mode, temps, persona corresponent) + preposició de (către) + PARTICIPI AMB FUNCIÓ D’ADJECTIU

La veu activa:

Fotbalistul David Prodan marcheazǎ un gol de milioane! Gooool! (El futbolista David Prodan marca un gol extraordinari! Gooool!) Autoarea nigerianǎ a scris un singur roman în scurta sa viaţǎ. (L’autora nigeriana va escriure una sola novela en la seua breu vida.)

57 <Atâta> en aquest cas té valor emfàtic.

Gramàtica 267

Vǎ vor aştepta la garǎ. (Us esperaran a l’estació de trens.) Prietenii noştri v-ar fi trimis cǎrţile dacǎ le-aţi fi cerut. (Els nostres amics us haurien enviat els llibres si els ho haguera demanat.)

La veu passiva:

Golul de milioane este marcat de fotbalistul David Prodan. (L’extraordinari gol és marcat pel futbolista David Prodan.)

Un singur roman a fost scris de cǎtre autoare în scurta sa viaţǎ. (Una sola novel·la va ser escrita per l’autora en la seua breu vida.)

Veţi fi aşteptaţi la garǎ. (Sereu esperats a l’estació de trens.)

Cǎrţile ar fi fost trimise de cǎtre prietenii noştri dacǎ le-aţi fi cerut. (Els llibres haurien sigut enviats pels nostres amics si els ho haguera demanat.)

D’aquests exemples observem que l’objecte directe de la veu activa es transforma en subjecte gramatical en la veu passiva, mentre que el subjecte gramatical de la veu passiva esdevé complement d’agent (= subjecte lògic) en la veu passiva.

VERBS REFLEXIUS

En la categoria de verbs, n’hi ha una sèrie que s’anomenen verbs reflexius i que mostren el fet que l’acció del verb repercutix sobre el mateix subjecte que la realitza o, si són diversos subjectes, mostra una acció que afecta mutuament els subjectes:

Mǎ vǎd în oglindǎ. (Em veig a l’espill.)

Ne vedem la ora opt, în faţa teatrului. (Ens veiem a les vuit de la vesprada, davant del teatre.)

Els pronoms reflexius que acompanyen aquesta classe de verbs poden tenir forma d’acusatiu o de datiu.

VERBS REFLEXIUS AMB PRONOMS EN ACUSATIU

Les formes del pronom reflexiu en acusatiu coincideixen amb les formes del pronom en acusatiu, excepte la tercera persona singular i plural, que canvia: “SE”.


Verb reflexiu (acusatiu) Conjugació

a se certa – cu cineva – (renyir –amb algú)

eu mǎ cert tu te cerţi el/ea se ceartǎ noi ne certǎm voi vǎ certaţi ei/ele se ceartǎ

a se gândi (pensar)

eu mǎ gândesc tu te gândeşti el/ea se gândeşte noi ne gândim voi vǎ gândiţi ei/ele se gândesc

a se uita –la televizor, pe geam– etc. (mirar –la tele, per la finestra–, etc.)

eu mǎ uit tu te uiţi el/ea se uitǎ noi ne uitǎm voi vǎ uitaţi ei/ele se uitǎ

Altres verbs amb pronoms reflexius en acusatiu

a se încǎlţa (calçar-se) a se descǎlţa (llevar-se les sabates)

a se îmbrǎca (vestir-se) a se dezbrǎca (llevar-se la roba)

a se scula (alçar-se) a se trezi (despertar-se)

a se spǎla (llavar-se) a se şterge (eixugar-se)

a se spǎla pe dinţi/pe faţǎ/pe mâini (llavar-se les dents/la cara/les mans)

a se pieptǎna (pentinar-se)

a se duce (anar-se’n) a se întoarce (tornar)

a se plimba (passejar) a se numi (dir-se)

a se bucura (alegrar-se) a se întrista (posar-se trist)

a se supǎra (enutjar-se) a se speria (corglaçar-se)

a se mǎrita (casar-se les dones) a se însura (casar-se els homes)

a se îndrǎgosti (enamorar-se) a se cǎsǎtori (casar-se homes i dones)

a se plictisi (avorrir-se), etc. a se distra (passar-ho bé), etc.

Gramàtica 269

VERBS REFLEXIUS AMB PRONOMS EN DATIU

Les formes del pronoms reflexiu en datiu coincideixen amb les formes del

pronom en datiu, excepte la tercera persona singular i plural, que canvia: îşi.

Verb reflexiu (acusatiu) Conjugació

a-şi pierde –timpul/firea/rǎbdarea– (perdre –el temps/el seny/la paciència–)

eu îmi pierd tu îţi pierzi el/ea îşi pierde noi ne pierdem voi vǎ pierdeţi ei/ele îşi pierd

a-şi aminti (recordar)

eu îmi amintesc tu îţi aminteşti el/ea îşi aminteşte noi ne amintim voi vǎ amintiţi ei/ele îşi amintesc

a-şi uita –ceva– (oblidar-se –una cosa–)

eu îmi uit tu îţi uiţi el/ea îşi uitǎ noi ne uitǎm voi vǎ uitaţi ei/ele îşi uitǎ

Altres verbs amb pronoms reflexius en datiu

a-şi lua rǎmas bun (acomiadar-se) a-şi aduce aminte (recordar)

a-şi da seama (adonar-se) a-şi dori (desitjar per a si mateix)

a-şi dǎrui (regalar-se) a-şi pune speranţele (depositar les esperances en algú/alguna cosa)

En romanès hi ha un datiu especial, anomenat datiu possessiu, en el qual entra una sèrie de verbs transitius l’objecte directe dels quals conté un determinant possessiu:

Mi-am rupt unghia. (= Eu am rupt unghia mea.) (M’he trencat l’ungla.) Şi-a uitat ceasul acasǎ. (El/ea a uitat ceasul lui/ei acasǎ.) (Ha oblidat el rellotge a casa.)


Şi-au lǎsat copiii cu bunicii. (Ei/ele au lǎsat copiii lor cu bunicii.) (S’han deixat els fills a casa dels iaios.)

Una sèrie de verbs poden ser, en funció del context, transitius o intransitius

o poden regir els dos casos al mateix temps: acusatiu i datiu.

VERBS QUE CANVIEN EL SIGNE DE TRANSITIVITAT a termina (acabar):

Filmul s-a terminat. - intransitiu (La pel·lícula s’ha acabat.) A terminat cu alcoolul. - intransitiu (Ha deixat de beure.) Aţi terminat deja teza? Felicitǎri! - transitiu (Heu acabat ja la tesi? Felicitats!)

a trece (passar):

A trecut pe la birou şi ţi-a lǎsat acest plic. - intransitiu (Va passar pel despatx i et va deixar aquest sobre.) I-am trecut pe toţi pe listǎ? - transitiu (Hem anotat a tots en la llista?) Aţi trecut toţi examenul? - transitiu (Heu aprovat tots l’examen?)

a ţine (agafar/durar):

Ninsoarea a ţinut douǎ sǎptǎmâni. - intransitiu (La nevada va durar dues setmanes.) Ţine-l bine pe copil, cǎ o sǎ-ţi cadǎ din braţe! - transitiu (Agafa bé el xiquet, que et caurà dels braços!)

VERBS AMB DOBLE RÈGIM CASUAL

a dǎrui (obsequiar):

I-am dǎruit profesoarei [complement indirect, dativ] un buchet de flori. [complement direct, acuzativ]. (He regalat a la professora [objecte indirecte, datiu] un ram de flors. [objecte directe, acusatiu].)

a trimite (enviar):

Mi-a [“mi-“ pronume în dativ] trimis un e-mail [complement direct, acuzativ] ciudat. (Em [“em” pronom en datiu] va enviar un e-mail [objecte directe, acusatiu] estrany.)

Gramàtica 271

Altres verbs: a spune (dir), a zice (dir), a promite (prometre), a da un sfat

(donar un consell), a-i lua cuiva ceva (comprar-li a algú alguna cosa o bé, en funció del context, llevar-li a algú alguna cosa), a cumpǎra (comprar), a repara (arreglar), a vinde (vendre), etc.

IMPERSONAL REFLEXIU

Per a construir frases impersonals s’usen les formes de tercera singular i

tercera plural d’impersonal reflexiu, amb el pronom reflexiu se:

Congresul se va ţine la Valencia sau la Bucureşti? (El congrés tindrà lloc a València o a Bucarest?) Se zvoneşte cǎ va cǎdea guvernul în Grecia. (Es rumoreja que caurà el govern a Grècia.) Nu se permite fumatul în locuri publice. (No és permès fumar en els llocs públics.)

VERBS IMPERSONALS, UNIPERSONALS I BIPERSONALS

ELS VERBS IMPERSONALS són els que no tenen un subjecte. En

aquesta categoria entren tots els verbs i les expressions verbals així anomenades “meteorològiques”:

E(ste) timp frumos. (Fa bon oratge.) E(ste) frig/cald. (Fa fred/calor.) E(ste) vânt. = Bate vântul. (Bufa el vent.) Plouǎ./Ninge./Tunǎ./Fulgerǎ. (Plou./Neva./Trona./Llampega.)

VERBS UNIPERSONALS són els que tenen la mateixa forma per a totes les persones:

(Eu) trebuie sǎ merg la avocat. (He d’anar a veure un advocat.) (Ei) trebuie sǎ meargǎ la avocat. (Han d’anar a veure un advocat.) Pe copil îl mǎnâncǎ pielea. Poate are râie. (Al xiquet li pica la pell. Potser té sarna.) Meritǎ sǎ citeşti articolul lui. Este excepţional. (Val la pena que lliges el seu article. És excepcional.)

VERBS BIPERSONALS són els que tenen una forma per al singular i una altra per al plural:


Verb Forma singular Forma plural

a-i p

lǎce

a (a

grad

ar-li

)

Îmi place ceaiul. (M’agrada el te.) Îţi place sǎ mergi la cinema. (T’agrada anar al cine.) Îi place sportul. (Li agrada l’esport.) Ne place mâncarea valencianǎ. (Ens agrada el menjar valencià.) Vǎ place sǎ scrieţi scrisori. (Us agrada escriure cartes.) Le place sǎ fie respectaţi. (Els agrada que els respecten.)

Îmi plac dulciurile. (M’agraden les llepolies.) Îţi plac operele lui Eliade? (T’agraden les obres d’Eliade?) Nu îi plac minciunile. (No li agraden les mentides.) Ne plac vacanţele. (Ens agraden les vacances.) Vǎ plac maşinile sport. (Us agraden els cotxes esportius.) Le plac obiceiurile noastre. (Els agraden els nostres costums.)

a-l d

urea

(fe

r-li

mal

)

Mǎ doare capul. (Em fa mal el cap.) Te doare burta. (Et fa mal el ventre.) Îl/O doare mǎseaua. (Li fa mal el queixal.) Ne doare genunchiul. (Ens fa mal el genoll.) Vǎ doare spatele. (Us fa mal l’esquena.) Îi/Le doare unghia. (Els fa mal l’ungla.)

Mǎ dor dinţii. (Em fan mal les dents.) Te dor ochii. (Et fan mal els ulls.) Îl/O dor rinichii. (Li fan mal els renyons.) Ne dor urechile. (Ens fan mal les orelles.) Vǎ dor muşchii. (Us fan mal els músculs.) Îi/Le dor picioarele. (Els fan mal les cames.)

CONCORDANÇA DELS TEMPS En romanès la concordança dels temps és molt lliure, depenent bàsicament

del context lògic de les frases:58

Acum o sǎptǎmânǎ îmi spuneai [indicativ imperfect] cǎ vei lucra [indicativ viitor] cu firma Ericsson. (Fa una setmana em deies [indicatiu imperfet] que treballaries [condicional present] per a l’empresa Ericsson.)

Nici sǎ fi vrut [conjunctiv trecut] n-aş fi mers [condiţional trecut]. (Si ho haguera volgut [subjuntiu plusquamperfet] i tot, no hi hauria anat! [condicional passat]).

58 Per a la concordança en les frases amb si condicional, vegeu l’apartat del mode condicional.

Gramàtica 273

En romanès hi ha una determinada preferència per les estructures simètriques (que usen els mateixos temps en l’oració principal i en l’oració subordinada):

Când eram [indicativ imperfect] tânǎr, puteam [indicativ imperfect] sǎ fac multe lucruri pe care acum nu le mai pot face. (Quan era [indicatiu imperfet] jove, podia [indicatiu imperfet] fer moltes coses que ara ja no puc fer.)

Dacǎ mi-ai fi spus [condiţional trecut], aş fi venit [condiţional trecut] sǎ-ţi dau o mânǎ de ajutor. (Si m’ho hagueres dit [subjuntiu plusquamperfet], hauria vingut [condicional passat] a donar una mà.)

Când vei veni la mine, îţi voi arǎta fotografiile de la nuntǎ. (Quan vingues [subjuntiu present] a ma casa, t’ensenyaré [indicatiu imperfet] les fotos del casament.)

EXPRESSIONS VERBALS

Per a les expressions verbals, vegeu el capítol III: Les expressions romaneses. En aquest apartat tractarem solament tres estructures romaneses: a-i plǎcea (agradar-li a algú alguna cosa); a-i fi + substantiu (per a expressar sensacions i percepcions físiques); a-i trebui (fer-li falta):

A-I PLĂCEA (agradar-li)

(PRONOM PERSONAL FORMA TÒNICA EN DATIU – facultatiu +)

PRONOM PERSONAL FORMA NO TÒNICA EN DATIU + VERB plăcea

a-i plǎcea (agradar-li) FORMA SINGULAR

a-i plǎcea (agradar-li) FORMA PLURAL

a-i plǎcea (agradar-li)FORMA NEGATIVA

SINGULAR/PLURAL

Îmi place cafeaua. (M’agrada el cafè.)

Îmi plac copiii. (M’agraden els xiquets.)

Nu-mi place/plac (No m’agrada/ agraden)

Îţi place teatrul? (T’agrada el teatre?)

Îţi plac concertele? (T’agraden els concerts?)

Nu-ţi place/plac (No t’agrada/ agraden)

Îi place casa ta. (Li agrada ta casa.)

Îi plac mobilele ei. (Li agraden els seus mobles.)

Nu-i place/plac (No li agrada/ agraden)


Ne place româna. (Ens agrada el romanès.)

Ne plac filmele vechi. (Ens agraden les pel·lícules antigues.)

Nu ne place/plac (No ens agrada/ agraden)

Vǎ place vinul negru. (Us agrada el vi negre.)

Vǎ plac vinurile? (Us agraden els vins?)

Nu vǎ place/plac) (No us agrada/ agraden)

Le place sǎ fumeze. (Els agrada fumar.)

Le plac clovnii. (Els agraden els pallassos.)

Nu le place/plac (No els agrada/ agraden)

N. B. La forma tònica s’usa quan es vol emfatitzar el subjecte o quan es vol fer un contrast:

Lui îi place sǎ înveţe? De când? (A ell li agrada estudiar? Des de quan, això?)

Mie îmi place opera, lui nu-i place. (A mi m’agrada l’òpera, a ell no li agrada.)

A-I FI (tenir...)

(PRONOM PERSONAL FORMA TÒNICA EN DATIU – facultatiu +) PRONOM PERSONAL FORMA NO TÒNICA EN DATIU + VERB fi

(conjugat en distints temps) + SUBSTANTIU

Forma

estàndard

Forma

col·loquial

Forma negativa

estàndard

Forma negativa

col·loquial

Îmi este frig. (Tinc fred.)

Mi-e(ste) frig. (Tinc fred.)

Nu îmi este frig. (No tinc fred.)

Nu-mi e(ste) frig. (No tinc fred.)

Îţi este foame. (Tens fam.)

Ţi-e(ste) foame. (Tens fam.)

Nu îţi este foame. (No tens fam.)

Nu-ţi e(ste) foame. (No tens fam.)

Îi este dor. (Troba a faltar.)

I-e(ste) dor. (Troba a faltar.)

Nu îi este dor. (No troba a faltar.)

Nu-i e(ste) dor. (No troba a faltar.)

Ne este bine. (Ens trobem a gust.)

Ne e(ste) bine. (Ens trobem a gust.)

Nu ne este bine. (No ens trobem a gust.)

Nu ne e(ste) bine. (No ens trobem a gust.)

Vǎ este greaţǎ. (Teniu nàusea.)

Vǎ e(ste) greaţǎ. (Teniu nàusea.)

Nu vǎ este greaţǎ. (No teniu nàusea.)

Nu vǎ e(ste) greaţǎ. (No teniu nàusea.)

Le este silǎ. (Li fan fàstic.)

Le e(ste) silǎ. (Li fan fàstic.)

Nu le este silǎ. (No li fan fàstic.)

Nu le e(ste) silǎ.(No li fan fàstic.)

Gramàtica 275

N. B. Igualment, la forma tònica s’usa quan es vol emfatitzar el subjecte o quan es vol fer un contrast:

Ca de obicei, mie mi-e frig şi ţie ţi-e cald. (Com de costum, jo tinc fred i tu tens calor.)

A-I TREBUI (fer-li falta)

(PRONOM PERSONAL FORMA TÒNICA EN DATIU – facultatiu +)

PRONOM PERSONAL FORMA NO TÒNICA EN DATIU + VERB trebui (conjugat en distints temps) + SUBSTANTIU

a-i trebui (fer-li falta)

FORMA SINGULAR i

PLURAL

a nu-i trebui (no fer-li falta)

FORMA NEGATIVA

a nu-i trebui (no fer-li falta)

FORMA

COL·LOQUIAL

Îmi trebuie fǎinǎ.

(Em fa falta farina.)

Nu îmi trebuie fǎinǎ.

(No em fa falta farina.)

Nu-mi trebuie...

(No em fa falta)

Îţi trebuie mai mult timp?

(Et fa falta més temps?)

Nu îţi trebuie mai mult

timp?

(No et fa falta més temps?)

Nu-ţi trebuie...

(No et fa falta)

Îi trebuie o casǎ.

(Li fa falta una casa.)

Nu îi trebuie o casǎ.

(No li fa falta una casa.)

Nu-i trebuie...

(No li fa falta)

Ne trebuie un kil.

(Ens en fa falta un quilo.)

Nu ne trebuie un kil.

(No ens en fa falta un

quilo.)

Nu ne trebuie...

(No ens fa falta)

Vǎ trebuie un litru.

(Us en fa falta un litre.)

Nu vǎ trebuie un litru.

(No us en fa falta un litre.)

Nu vǎ trebuie...

(No us fa falta)

Le trebuie o cafea.

(Els fa falta un cafè.)

Nu le trebuie o cafea.

(No els fa falta un cafè.)

Nu le trebuie...

(Els fa falta)


L’ADVERBI

DEFINICIÓ:

Instrument gramatical que:

a) – Serveix per a modificar un VERB, un ADJECTIU, un ALTRE ADVERBI o una proposió sencera: Ex. Merge repede. (Camina ràpidament.) Este prea scumpǎ. (És massa cara.) Se adapteazǎ foarte greu. (S’adapta molt difícilment.)

În general, treaba merge bine. (Generalment, les coses van bé.)

b) – Té formes invariables; c) – Generalment té la mateixa forma que l’adjectiu masculí singular, encara que hi ha també excepcions:

A) Hi ha una sèrie de substantius, la majoria relacionats amb la divisió del temps, que poden funcionar com a adverbis quan són articulats i determinen alguna de les categories esmentades: ziua = 1) el dia; 2) de dia; dimineaţa = 1) el matí; 2) de matí; primǎvara = 1) la primavera; 2) en primavera etc.

Ex. Ziua este mai lungǎ vara decât iarna. (El dia és més llarg a l’estiu que a l’hivern.) ziua = substantiu

amb article definit

vs.

Ziua se uitǎ la televizor şi nu face nimic altceva. (De dia veu la tele i no fa res més.) ziua = adverbi

N. B. Els dies de la setmana poden funcionar com a adverbi indiferentment si s’articulen o no, però amb diferent significat en cada cas:

Gramàtica 277

Ex. Luni mergem la film. (Dilluns anem a veure una pel·lícula.)

vs.

Lunea mergem la film. (Els dilluns solem anar a veure una pel·lícula.)

B) Hi ha una sèrie d’adverbis que es formen afegint un sufix a altres categories o modificant el sufix propi d’aquestes categories:

• Els adjectius que acaben en -esc, -ească poden generar adverbis mitjançant el canvi de desinència (-esc/-ească, adjectiu -eşte, adverbi) Ex. Mâncarea româneascǎ este foarte consistentǎ. (El menjar romanès és molt consistent.) Vorbeşte româneşte foarte bine. (Parla romanès molt bé.)

• Afegint el sufix -iş es poden formar adverbis d’alguns substantius i verbs: Ex. A desenat o cruce pe nisip. (Ha dibuixat una creu en la sorra.) Când a auzit vestea, s-a uitat cruciş la mine. (Quan va saber la notícia, em va mirar de reüll.)

• Un nombre limitat d’adverbis es formen afegint al adjectiu el sufix -mente: socialmente, realmente etc.

a) Hi ha una sèrie d’adverbis que es formen amb el sufix -va (incertesa):

undeva (en algun lloc), cândva (en algun moment), cumva (d’alguna forma), i amb el prefix ori- (en qualsevol): oriunde (en qualsevol lloc), oricând (en qualsevol moment), oricum (de qualsevol forma) o amb el prefix nici- (ni): niciunde (enlloc), nicicând (jamai), nicicum (de cap manera).

CLASSIFICACIÓ

Els adverbis es poden classificar en funció del criteri funcional:

A) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a expressar el lloc: aici (ací), acolo (allà), sus (dalt), jos (baix), la stânga (a l’esquerra), la dreapta (a la dreta), peste tot (pertot arreu), niciunde (enlloc) etc.;

B) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a expressar el temps: acum (ara), atunci (aleshores), astǎzi (avui), ieri (ahir), alaltǎieri (despús-ahir), mâine (demà), poimâine (despús-demà), sǎptǎmâna trecutǎ (la setmana passada), anul viitor (l’any que ve), niciodatǎ (mai) etc.;


C) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a expressar la manera: bine (bé), rǎu (malament), prost (malament), aşa (així), degeaba (debades), la fel de (igual de), deodatǎ (de sobte) etc;

D) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a expressar la quantitat: mult (molt), puţin (poc), atât (tant), circa (al voltant de) etc.;

E) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a expressar l’afirmació: da (sí), ba da (que sí), bineînţeles (per descomptat), desigur (naturalment) etc;

F) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a expressar la negació: nu (no), niciunde (enlloc), nicicum (de cap manera), nici (ni), nici vorbǎ (ni parlar) etc.

G) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a introduir una pregunta relativa a les circumstàncies: când? (quan?), unde? (on?/a on?), de unde? (d’on?), pânǎ unde? (fins a on?)

H) Adverbis i locucions adverbials que s’usen per a introduir una oració relativa: când (quan), unde (on/ a on), de unde (d’on), pânǎ unde (fins a on), cum (com) etc.

ALGUNS ADVERBIS PECULIARS: MAI, ÎNCĂ MAI, TOT, TOT MAI, ŞI, PREA, NU PREA, CHIAR

MAI = més, encara

Ex. Mai vrei o prǎjiturǎ? (Vols un altre pastís?)

Nu mai merg la sala de gimnasticǎ de când am avut o entorsǎ. (Ja no vaig al gimnàs des que vaig tenir un esquinç.)

ÎNCĂ MAI

Ex. Încǎ mai existǎ nedreptate pe lumea asta. (Encara hi ha injustícia en aquest món.)

TOT

Ex. Adrian este tot la garǎ. (traducció 1: Adrian també és a l’estació. traducció 2: Adrian encara és a l’estació.)

TOT MAI

Ex. Deşi i-au diagnosticat cancer la plǎmâni, tot mai fumeazǎ. (Malgrat que li han diagnosticat càncer de pulmó, continua

fumant.)

ŞI

Ex. Am mers şi eu cu ei la schi.

Gramàtica 279

(Jo també vaig anar amb ells a esquiar.)

Îmi place şi vara şi iarna. (M’agrada tant l’hivern com l’estiu.)

PREA

Ex. Copilul acesta este prea gras. Ar trebui sǎ ţinǎ regim. (Aquest xiquet és massa gros. Hauria de fer un règim.)

NU PREA

Ex. Ca sǎ-ţi zic adevǎrul, nu-mi prea surâde ideea. (Per a dir-te la veritat, no m’agrada molt la idea.)

CHIAR

Ex. Ne-a sunat chiar preşedintele ca sǎ ne felicite. (Ens va telefonar el president mateix per a felicitar-nos.)

Chiar nu vii? (Estàs segur que no véns?)

LOCUCIONS ADVERBIALS D’ÚS FREQÜENT

ROMANÈS VALENCIÀ

aşa şi aşa així-així cât de cât un mínim, almenys un poc cine ştie când/unde/cum qui sap quan/on/com cu chiu cu vai a males penes de-a dreptul vertaderament de ajuns prou de asemenea igualment de-a valma aglomerant-se sense ordre ni concertde bine, de rǎu per bé o per mal de voie, de nevoie de grat o per força fǎrǎ îndoialǎ / fǎrǎ nicio îndoialǎ sense dubte / sense cap dubte încetul cu încetul / puţin câte puţin a poc a poc / a poquet a poquet în fel şi chip provant totes les modalitats possiblesîn vecii vecilor mai de mai nici în ruptul capului ni pensar-ho picior peste picior amb les cames creuades pe de rost de memòria


ELS GRAUS DE COMPARACIÓ Les estructures del comparatiu són les mateixes que s’usen per a l’adjectiu:

Positiu Comparatiu de superioritat/igualtat/inferioritat

Superlatiu relatiu/absolut

Bine

mai bine (millor) la fel de59 bine (igual de bé) mai puţin bine (menys bé)

cel mai bine (el millor) foarte bine = extraordinar debine = nemaipomenit de bine= nespus de bine60 (molt bé)

Rǎu

mai rǎu (pitjor) la fel de rǎu (igual de malament) mai puţin rǎu (menys malament)

cel mai rǎu (el pitjor) foarte rǎu = extraordinar derǎu = nemaipomenit de rǎu =nespus de rǎu (molt malament)

Corect

mai corect (més correctament) la fel de corect (igual de correctament) mai puţin corect (menys correctament)

cel mai corect (el més correctament) foarte corect = extraordinar de corect = nemaipomenit de corect = nespus de corect (molt correctament)

Ex. 1. Bunicul merge încet. (L’avi camina lentament.) 2. Bunicul merge mai încet de când s-a operat. (L’avi camina més lentament des que s’ha operat.) 3. Bunicul merge tot atât de încet ca bunica. (L’avi camina tan lentament com l’àvia.) 4. Bunicul merge mai puţin încet ca strǎbunicul. (L’avi camina menys lentament que el besavi.) 5. Bunicul merge cel mai încet dintre toţi oamenii din parc. (L’avi és qui més lentament camina de totes les persones que

hi ha al parc.) 6. Bunicul merge foarte încet. (L’avi camina molt lentament.)

59 També es poden usar, a part de la fel de, les expressions: tot aşa de i tot atât de 60 El superlatiu absolut es pot formar afegint a l’adjectiu els adverbis: extraordinar de (extraordinàriament), excepţional de (excepcionalment), nespus de (indiciblement), nemaipomenit de (summament).

Gramàtica 281

ELS ADVERBIS AMB RÈGIMS CASUALS

L’ADVERBI pot imposar un règim casual fent ús o no d’una determinada

preposició:

a) EL DATIU: anterior (anteriorment), posterior (posteriorment), ulterior (ulteriorment), asemenea (semblantment), contrar (contràriament):

Ex. A acţionat contrar propriilor principii.

(Ha actuat en contra dels seus propis principis.) b) L’ACUSATIU, AMB PREPOSICIÓ: “CU”, “DE”, “LA”

“CU”: concomitent cu (concomitantment), paralel cu (paral·lelament), proporţional cu (proporcionalment), simultan cu (simultàniament)

Ex. A lucrat concomitent cu un alt om de ştiinţǎ la acelaşi proiect. (Ha treballat concomitantment amb un altre científic en el mateix projecte.)

“DE”: aproape de (a prop), departe de (lluny), înainte de (abans)

Ex. Du-l departe de mine.

(Porta’l lluny de mi.) “LA”: privitor la (pel que fa a, quant a), referitor la (referent a), relativ la (relatiu a).

Ex. Referitor la cererea dv, vă comunicǎm cǎ vi s-a respins. (Referent a la seua sol·licitud, li comuniquem que li l’han rebutjada.)


LA PREPOSICIÓ

DEFINICIÓ Instrument gramatical que serveix:

– per a crear determinades estructures, com per exemple el supí o l’objecte directe en acusatiu, cas en el qual estan buides de sentit, o

– per a aportar o introduir informació vinculada a l’espai, el temps, la manera, la condició, concessió, causa, finalitat o excepció.

Pot acompanyar substantius, pronoms, numerals, verbs i adverbis. Pot tenir formes senzilles (una sola paraula), compostes (preposicions

combinades) o derivades d’altres categories que es combinen amb alguna preposició per a formar les locucions preposicionals.

Les preposicions regeixen sempre un cas, i dels cinc que hi ha en romanès tan sols poden regir-ne tres: acusatiu, datiu i genitiu.

EL RÈGIM CASUAL

Acusatiu

Formes senzilles i compostes Locucions preposicionals

ca61 (com)

cǎtre (cap a)

cu (amb)

de (de)

decât (que)

de la (des de)

despre (sobre [un assumpte])

dinspre (des de)

din (de)

dintre (de [distints objectes])

dupǎ (darrere [espacial])

aproape de (a prop de)

cât despre (en quant a)

cu privire la (en relació amb)

comparativ cu (en comparació amb)

conform cu (conforme a)

cu tot/cu toatǎ/cu toţi/cu toate (fins i

tot)

departe de (lluny de)

din cauzǎ/pricinǎ de (a causa de)

dincoace de (més ençà de)

dincolo de (més enllà de)

61 S’ha d’entendre que la traducció entre parèntesis és tan sols la d’ús més freqüent, ja que les preposicions poden canviar de sentit d’un context a un altre.

Gramàtica 283

dupǎ (després [temporal])

dupǎ (segons [algú/quelcom,

alguna cosa])

fǎrǎ (sense)

în (en/a)

înspre (cap a)

între (entre)

la (a)

lângǎ (al costat de)

pânǎ (fins)

pe (sobre)

peste (dins de [temporal])

peste (per damunt de [espacial])

pentru (per/per a)

prin (a través de; mitjançant;

per)

printre (entre, per entre)

sub (sota)

faţǎ de (comparat amb)

faţǎ în faţǎ cu (enfront de, de cara a)

în afarǎ de (a part de)

în calitate de (en qualitat de)

în ceea ce priveşte (pel que fa a)

începând cu (a partir de)

în chip de (com a)

în comparaţie cu (en comparació

amb)

în conformitate cu (de conformitat

amb)

în curs de (en via de)

în jur de (entorn de)

în loc de (en compte de)

în timp de (en temps de)

în vreme de (en temps de)

legat de (relacionat amb)

o datǎ cu (al mateix temps)

pe timp de (en temps de)

privitor la = cu privire la (relatiu a)

referitor la = cu referire la (relatiu

a)

vizavi de (enfront de)

Datiu


asemenea (paregut a)

conform (conforme a)

contrar (contrari a)

datoritǎ (a causa de)

graţie (gràcies a)

mulţumitǎ (gràcies a)

potrivit (segons)

–


Genitiu


asupra (sobre)

contra (contra)

deasupra (damunt de)

dedesubtul (davall de)

dinaintea (des d’abans)

dinǎuntrul (des de dins de)

împotriva (en contra de)

împrejurul (al voltant de)

înaintea (davant de [espacial])

înaintea (abans de [temporal])

cu excepţia (a excepció de)

cu ocazia (en ocasió de)

de-a lungul (al llarg de)

din cauza/pricina (a causa de)

în beneficiul (en benefici de)

în centrul (al centre de)

în ciuda (malgrat)

în defavoarea (en detriment de)

în dosul (darrere de)

în faţa (davant de)

în favoarea (a favor de)

în folosul (en profit de)

în jurul (entorn de)

în numele (en el nom de)

în paguba (en detriment de)

în spatele (darrere de)

în timpul/pe timpul (en el temps de)

în urma (com a conseqüència de)

în vederea (amb vista a)

în vremea/pe vremea (en el temps de)

la dreapta (a la dreta de)

la nivelul (al nivell de)

la stânga (a l’esquerra de)

la mijlocul (enmig de)

pe parcursul (al llarg de)

Gramàtica 285

CLASSIFICACIÓ

Des del punt de vista semàntic, les preposicions poden ser:

A. LOCALS:

Ex. vânt dinspre mare (vent del mar) cǎtre pădure (cap al bosc) lângǎ pat (al costat del llit) între şcoalǎ şi primǎrie (entre l’escola i l’ajuntament) o plimbare pe la magazinele din oraş (un passeig per les botigues de la ciutat) în spatele casei (darrere de la casa) în mijlocul drumului (enmig del camí) pe vremea Burbonilor (en el temps dels Borbons)

B. TEMPORALS:

Ex. pe la două

(sobre les dues.) dupǎ ani de muncǎ (després d’anys de treball) pânǎ la venirea primǎverii (fins a l’arribada de la primavera) înainte de cǎderea serii (abans de fer-se de nit) în urma rǎzboiului (com a conseqüència de la guerra)


C. MODALS:

Ex. revendicǎri fǎrǎ violenţǎ

(reivindicacions sense violència) acţioneazǎ cu mult tact (actua amb molt de tacte) ca reprezentant al guvernului (com a representant del govern) în numele dreptǎţii (en el nom de la justícia) pe nemâncate (en dejú)

D. CAUSALS:

Ex. de frig şi de foame (a causa del fred i de la fam) din cauza/pricina întârzierii (a causa del retard)

E. DE FINALITAT:

Ex. maşinǎ de scris (màquina d’escriure)

spre binele sǎu (per al seu bé)

în vederea obţinerii permisului de conducere (amb vista a obtenir el carnet de conduir)

în folosul societǎţii (en benefici de la societat)

F. ASSOCIATIVES

Ex. cu mine (amb mi)

împreunǎ cu prietenii sǎi (amb els seus amics) lalolaltǎ cu acoliţii sǎi (juntament amb els seus acòlits)

Gramàtica 287

G. INSTRUMENTALS

Ex. cu taxiul (en taxi) la pian (al piano)

cu pixul (amb el boli) cu ajutorul noilor tehnologii (amb el suport de les noves tecnologies)

CONTRACCIÓ

L’experimenten les preposicions din / în / prin quan precedeixen un

article indefinit în singular: un / o:

din + un

din + o

dintr-un motiv sau altul (per una raó o altra)

dintr-o ceartǎ stupidǎ (d’una discussió estúpida)

în + un

în + o

într-un oraş necunoscut (en una ciutat desconeguda)

într-o zi de varǎ (Ø un dia d’estiu)

prin + un

prin + o

printr-un mesager (a través d’un missatger)

printr-o întâmplare (per una casualitat)

L’ARTICLE DEL SUBSTANTIU PRECEDIT DE PREPOSICIÓ

ACUSATIU

Si el substantiu precedit de preposició en acusatiu no va acompanyat

d’un adjectiu o d’un determinant (possessiu, demostratiu) o d’un altre grup preposicional, NO VA articulat, a diferència del valencià:

pe masǎ Ø (en la taula) la vecini Ø (en la casa dels veïns) prin pǎdure (pel bosc) Però: de la mama mea (de ma mare)


pentru cauza aceasta nobilă (per aquesta causa noble) pe masa din stânga (sobre la taula de l’esquerra) în casa nouǎ (en la casa nova)

Excepció: La preposició cu quan té el significat de companyia o instrument. En aquest cas el substantiu SEMPRE VA ARTICULAT:

Merge cu bunica la doctor. (Va amb la seua iaia a veure el metge.) Cǎlǎtoreşte cu avionul. (Viatja en tren.) Scrie cu creionul. (Escriu amb el llapiç.)

Si no és instrument, s’aplica la norma general: pâine cu unt Ø (pa amb mantega) tortul cu cremă de zahǎr ars (el pastís d’aniversari amb crema de flam)

En el cas del pronoms: Després de les preposicions en acusatiu, el pronom

sempre té forma tònica d’acusatiu: pentru mine (per a mi) cu noi (amb nosaltres) de la voi (de vosaltres)

DATIU-GENITIU

Les preposicions en datiu-genitiu reclamen substantius amb l’article corresponent de datiu-genitiu:

din cauza ploii (a causa de la pluja) mulţumitǎ abnegaţiei echipei (gràcies a l’abnegació de l’equip) în detrimentul pǎturilor sociale sǎrace

Gramàtica 289

(en detriment de les capes socials pobres)

En el cas de pronoms precedits de preposicions en datiu-genitiu, s’usen també les formes tòniques:

datoritǎ lor (a causa d’ells) în favoarea voastrǎ (en favor de vosaltres)

Ex. Locuieşte pe (Ac) strada Alba, la dreapta (Gen) bibliotecii, chiar în faţa (Gen) bisericii.

(Viu al carrer Alba, a la dreta de la biblioteca, justament davant de l’església.) S-a ridicat la mijlocul (Gen) şedinţei şi a plecat fǎrǎ (Ac) sǎ spunǎ nimic. (Es va alçar enmig de la reunió i se’n va anar sense dir res.) Au luat examenul graţie (Dat) efortului lor susţinut şi datoritǎ (Dat) faptului cǎ au avut un dram de noroc. (Han aprovat l’examen gràcies al seu esforç sostingut i perquè han tingut una mica de sort.) În conformitate cu (Ac) legea X sunteţi condamnat la (Ac) o lunǎ de muncǎ în beneficiul (Gen) societǎţii. (En conformitat amb la llei X, està condemnat a un mes de treball en benefici de la societat.) A dormit fǎrǎ (Ac) griji dupǎ (Ac) rezolvarea conflictului. (Ha dormit sense preocupacions després de la resolució del conflicte.) Conform (Dat) orarului, trenurile de la (Ac) A la (Ac) B pleacǎ la miezul (Gen) nopţii. (Conforme a l’horari, els trens de A a B se’n van a mitjanit.) Dedesubtul (Gen) patului erau o groazǎ de (Ac) jucǎrii, pe (Ac) pat toate hainele împrǎştiate şi deasupra (Gen) patului o lampǎ spartǎ de (Ac) care atârna o minge. (Davall del llit hi havia un munt de joguets; en el llit, tota la roba desordenada, i damunt del llit, un llum.) Maşina a fost reparatǎ la atelier de cǎtre un mecanic iscusit. (El cotxe va ser reparat en un taller per un mecànic destre.) Am atâtea lucruri de fǎcut! (Tinc tantes coses a fer!) Mai e ceva de fǎcut? (Hi ha alguna cosa més per fer?) Pe internet poţi gǎsi atât informaţii utile, cât şi porcǎrii. (En Internet pots trobar tant informació útil com porqueries.)


RÈGIM PREPOSICIONAL DELS VERBS

Alguns verbs van acompanyats de determinades preposicions que solen

diferir d’un idioma a l’altre.

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ CU

a se cǎsǎtori cu (casar-se amb) a se certa cu (discutir amb) a echivala cu (equivaldre a) a se hrǎni cu (nodrir-se de) a înmulţi cu (multiplicar per) a vorbi cu (parlar amb)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ DE

a se bucura de (gaudir de) a se convinge de (convèncer-se de) a se deosebi de (diferir de) a depinde de (dependre de) a se despǎrţi de (acomiadar-se de) a fugi de (fugir de) a se mira de (esbalair-se de) a se plictisi de (avorrir-se de) a râde de (riure’s de) a se teme de (témer Ø, tenir por de)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ DESPRE a întreba despre (preguntar sobre) a povesti despre (contar sobre) a şti despre (saber de) a vorbi despre (parlar sobre)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ LA a ajuta la (ajudar en) a asista la (assistir a) a se gândi la (pensar en) a rǎspunde la (contestar Ø) a reacţiona la (reaccionar a) a reflecta la (reflexionar sobre) a trimite la (enviar a)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ ASUPRA a acţiona asupra (actuar sobre) a avea consecinţe asupra (tenir conseqüències sobre)

Gramàtica 291

a avea efect asupra (tenir efecte sobre) a avea impact asupra/la (tenir impacte sobre)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ CONTRA a lua mǎsuri contra/împotriva (prendre mesures contra) a lupta contra/împotriva (lluitar contra)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ DIN a fi format din (estar constituït per) a proveni din (procedir de) a rezulta din (resultar de)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ ÎN a crede în (creure en) a se specializa în (especialitzar-se en) a /se/ transforma în (transformar/-se/ en)

VERBS AMB LA PREPOSICIÓ PRIN a se caracteriza prin (caracteritzar-se per) a începe prin (començar per) a /se/ termina prin (acabar/-se/ per)


LES CONJUNCIONS

DEFINICIÓ

Element gramatical que serveix per a: – unir dos elements coordinats dins d'una oració, – o be dues oracions coordinades i/o subordinades.

CLASSIFICACIÓ

Les conjuncions en romanès es poden classificar en funció de diversos criteris:

1. CRITERI FORMAL:

1.1. Conjuncions senzilles (una sola paraula): nici (ni) 1.2. Conjuncions compostes (dues o més paraules): ca să (perquè), nu

numai ... ci şi (no tan sols... sinó també...)

2. CRITERI FUNCIONAL:

2.1. Conjuncions coordinants

Fan la connexió entre paraules o oracions de valor similar

2.1.1. Copulatives: şi; şi... şi...; nici; nici... nici...; nu numai... ci şi; atât... cât şi

şi; şi... şi...

Ex. Eu şi sora mea vrem cafea. (La meua germana i jo volem cafè.)

Îmi place şi roşul şi turcoazul. (M’agrada tant el roig com el turquesa.)

Vrea şi să vină cu noi la mare, şi să rămână cu prietenii la cabana din vârful munţilor.

(Vol tant venir amb nosaltres com quedar-se amb els amics al parador del cim de la muntanya.)

Gramàtica 293

nici; nici... nici...

Ex. Nu cumpăr ciocolată, nici produse de patiserie când ţin regim. (Quan faig règim no compre xocolate ni productes de pastisseria.)

Dacă nu vrei sǎ mergi nici la şcoală, nici la muncă, nu ştiu ce-are să aleagă de tine! (Si no vols Ø estudiar ni treballar no sé què serà de tu!) Nici nu râde, nici nu plânge. (Ni riu ni plora.)

nu numai... ci şi

Ex. Mă interesează nu numai teatrul clasic, ci şi montajele experimentale. = Nu mă interesează numai teatrul clasic, ci şi montajele experimentale.

(No m’interressa tan sols el teatre clàssic, sinó també els muntatges experimentals.)

atât... cât şi

Ex. Atât profesoara, cât şi elevul aveau dreptate, fiecare în felul său.

(Tant la professora com l’alumne tenien raó, cadascú a la seua manera.)

2.1.2. Adversatives: dar; însă; iar; ci; or

dar

Ex. M-aş lăsa de muncă, dar nu vreau să fiu sǎrac lipit pǎmântului. (Deixaria el treball, però no vull ser més pobre que una rata.)

însă

Ex. Ar accepta bucuros bursa în străinătate, însă se teme că nu îi vor ajunge banii pentru cazare şi masă.

(Acceptaria feliç la beca a l’estranger, però tem que no li basten els diners per a l’allotjament i el menjar.)

iar

Ex. Eu merg pe aici, iar tu pe acolo. (Jo me’n vaig per ací, mentre que tu te’n vas per allà.)


ci

Ex. Nu au spus că nu vor, ci că nu pot. (No van dir que no volien, sinó que no podien.)

or

Ex. Îmi dai să mănânc spanac, or mie nu-mi place deloc. (Em poses espinacs per a dinar, però a mi no m’agraden gens.)

2.1.3. Disjunctives: sau; sau... sau; ori; ori... ori; fie... fie; ba...ba

sau; sau... sau sau; sau... sau

Ex. Ce doriţi ca desert: prăjitură sau îngheţată? (Què volen de postres: pastís o gelat?)

Nu poţi cumpăra de ziua ta tot ce vrei! Decide: sau maşina teleghidată sau consola.

(No pots comprar per al teu aniversari tot el que vulgues! Decideix-te: o el cotxe teledirigit o la consola.)

ori; ori... ori

Ex. Ori vrei să zici că nu-ţi place? (O vols dir que no t’agrada?) Ascultă, ori e laie ori bălaie. Nu-mi veni mie cu poveşti dintr-astea! (Escolta, o és blanc o és negre. No em vingues a mi amb històries d’aquestes!)

fie... fie

Ex. Nu-ţi fă griji, găsim noi o soluţie. Câinele poate să stea fie la rudele mele, fie la prietenii noştri. (No t’amoïnes, trobarem una solució. El gos es pot quedar siga amb els meus parents siga amb els nostres amics.)

ba... ba (col·loquial)

Ex. Zice ba una ba alta.

(Ara diu una cosa, ara en diu altra.)

Gramàtica 295

2.1.4. Conclusives: deci; aşadar/vasăzică; prin urmare; în concluzie

deci

Ex. Deci, ne-am înţeles? (Doncs, quedem així?)

aşadar/vasăzică

Ex. Aşadar/Vasăzică, credeţi că nu mai e nimic de făcut? (Us penseu, per tant, que no hi ha res més a fer?

prin urmare

Ex. Firma tocmai a declarat cǎ a dat faliment! Prin urmare, suntem şomeri. (L’empresa s’ha declarat ja en fallida! Per tant, estem en atur.)

în concluzie

Ex. În concluzie, nu s-a făcut nimic şi suntem azi în aceeaşi situaţie ca şi ieri. (En conclusió, no s’ha fet res i estem avui en la mateixa situació que ahir.)

2.2. Conjuncions subordinants

Serveixen com a nexe entre la frase regent i la seua subordinada expressant les diverses relacions que s’hi poden establir: causa, finalitat, conseqüència, concessió, condició, circumstància (de temps, de manera), addició, excepció, oposició, rol (subjecte, objecte).

2.2.1. Causa: pentru că; deoarece; fiindcă; dat fiind că; întrucât;

căci; din cauză că; din pricină că; din moment ce

pentru că

Ex. Nu ţi-a spus nimic pentru că îi era frică. (No te n’ha dit res perquè tenia por.)

deoarece

Ex. Nu pot face ce mi-ai cerut deoarece nu am timp. (No puc fer el que m’has demanat perquè no tinc temps.)


fiindcă

Ex. Fiindcă insişti atât de mult, te voi ajuta, dar numai de data aceasta. (Ja que insisteixes tant, t’ajudaré, però tan sols aquesta vegada.)

dat fiind că

Ex. Dat fiind că este minoră, va fi judecată la Tribunalul pentru Minori. (Com que és menor, serà jutjada pel Tribunal de Menors.)

întrucât

Ex. Cazul a fost remis organului competent, întrucât soluţionarea sa nu intra în jurisdicţia Ministerului Justiţiei. (S’ha remès el cas a l’òrgan competent, perquè la resolució no queia sota la jurisdicció del Ministeri de Justícia.)

căci

Ex. Agresiunea în şcoli este un factor periculos, căci de obicei victimele sunt adolescenţi la o vârstă critică. (L’agressió en les escoles és un factor perillós, ja que les víctimes solen ser adolescents en una etapa vital crítica.)

din cauză cǎ /din pricină că

Ex. N-am ajuns la timp din cauză/pricină că n-am ştiut adresa exactă şi am ocolit o groază până să nimeresc casa. (No he arribat a temps, perquè no sabia l’adreça exacta i he pegat moltes voltes fins que he pogut encertar la casa.)

din moment ce

Ex. Din moment ce nu ştii încă rezultatul, ce sens are să te agiţi atâta? (Com que no saps encara el resultat, quin sentit té que t’agites tant?)

Gramàtica 297

2.2.2. Finalitat: ca să; ca... să; pentru ca... să; cu scopul să

ca să

Ex. Îţi trimit şi ţie e-mail-ul ca să vezi cu ochii tăi cum stă treaba. (Et faré arribar a tu també el correu electrònic perquè veges amb els teus propis ulls com està la cosa.)

ca... să

Ex. Ca acest lucru să se întâmple e nevoie de muncă şi răbdare. (Perquè aquesta cosa es faça realitat, fa falta molt de treball i paciència.)

pentru ca... să

Ex. Pentru ca tu, un sărăntoc zdrenţuit, să ajungi în vârful piramidei, trebuie să te lupţi şi cu morile de vânt. (Perquè tu, un pobre esparracat, arribes al cim de la piràmide, has de lluitar fins i tot contra molins de vent).

cu scopul să

Ex. E o capcană pusă cu scopul să fie eliminaţi duşmanii. (És una trampa posada amb la finalitat d’escapar dels enemics.)

2.2.3. Conseqüència: astfel încât; aşa de ...încât; atât de ...încât;

atât...că; nu (...) atât ... încât să; că; de

astfel încât

Ex. Cum să îi cer o favoare, astfel încât să nu mă refuze? (Com podria demanar-li un favor de manera que no em rebutge?)

aşa de... încât

Ex. A trecut aşa de repede încât nici n-am avut timp să o văd bine. (Va passar tan ràpidament que no vaig tenir temps de veure-la.)


atât de... încât

Ex. E atât de îngâmfat încât nimeni nu vorbeşte cu el. (És tan altaner que ningú no li parla.)

atât... că

Ex. A urât atât de mult că acum nu mai ştie să iubească. (Ha odiat tant que ara ja no sap amar.)

nu atât... încât să

Ex. Nu a lucrat atât de mult încât să fie deja epuizat! (No ha treballat tant per a sentir-se ja esgotat!)

că

Ex. Am mâncat atâta ciocolată că acum nu vreau să aud măcar acest cuvânt în jurul meu! (He menjat tant xocolate que ara no vull ni tan sols sentir aquesta paraula entorn meu!)

de

Ex. Mi-a tras o palmă de-am văzut stele verzi. (Em va donar una bufetada que vaig veure les estreles.)

2.2.4. Concessió: deşi; cu toate că; chiar dacă; în ciuda/pofida

faptului că

deşi

Ex. Nu cred că o să avem probleme, deşi nu se ştie niciodată. (No crec que tinguem problemes, encara que mai se sap.)

cu toate că

Ex. Cu toate că şi fumatul este un viciu, este acceptat mai bine în societate decât alcoolismul. (Malgrat que fumar és també un vici, está més ben vist socialment que l’alcoholisme.)

chiar dacă

Ex. Nu vor reuşi să facă tot ce şi-au propus, chiar dacă

muncesc zi şi noapte! (No arribaran a fer el que s’han proposat, encara que treballen dia i nit!)

Gramàtica 299

în ciuda faptului că /în pofida faptului că

Ex. În ciuda/pofida faptului că meteorologii anunţă vreme

bună, norii nu par să aibă chef să dispară de pe cer. (Malgrat el fet que els meteoròlegs prediuen bon temps, els núvols no semblen tenir ganes de desaparèixer del cel.)

2.2.5 Condició: dacă; cu condiţia să; în caz că; de

dacă

Ex. Dacă aş fi vrut să te văd, te-aş fi căutat chiar şi pe lună. (Si haguera volgut veure’t, t’hauria buscat fins i tot a la lluna.)

cu condiţia să

Ex. Semnez contractul, cu condiţia să mă informaţi în legătură cu orice modificare ulterioară. (Signe el contracte a condició que m’informen de qualsevol modificació ulterior.)

în caz că

Ex. Vă rog să anunţaţi în caz că nu puteţi să veniţi sau ajungeţi mai târziu. (Aviseu, per favor, posat cas que no pugueu venir o arribeu més tard.)

de (col·loquial)

Ex. De pleci mai repede, nu uita să-i laşi mâncare câinelui. (Si te’n vas abans, no t’oblides de deixar menjar al gos.)

2.2.6. Circumstància

a) de temps: după ce; înainte să; până să; în timp ce/în vreme ce;

imediat ce; odată ce

după ce

Ex. Sună-mă după ce termini orele. (Truca’m quan hages acabat les classes.)


înainte să

Ex. Trebuie să mă consult cu avocatul înainte să iau o hotărâre. (He de consultar el meu avocat abans de prendre una decisió.)

până să

Ex. Până să ajungă salvarea, nu trebuie să mişcaţi victima. (Fins que arribe l’ambulància, no han de moure la víctima.)

în timp/vreme ce

Ex. Multe firme imobiliare au dat faliment, în timp/vreme ce în sectorul de construcţii situaţia nu e atât de gravă. (Moltes empreses immobiliàries han fet fallida, mentre que en el sector de la construcció la situació no és tan crítica.)

imediat ce

Ex. Du-te la spital să o vezi imediat ce ajungi în oraş. (Vés a l’hospital a veure-la tot just arribes a la ciutat.)

odată ce

Ex. Odată ce ai apăsat pe buton, nu mai poţi da înapoi. (Una vegada hages pitjat el botó, ja no podràs fer marxa arrere.)

b) de manera: cât să; pe măsură ce; cu cât... cu atât; pe cât... pe

atât

cât să

Ex. Dacă ar fi învăţat măcar cât să ia examenul, n-ar fi repetat anul. (Si haguera estudiat el mínim per a aprovar l’examen, no hauria hagut de repetir el curs.)

pe măsură ce

Ex. Lucrurile vor merge din ce în ce mai bine pe măsură ce ne vom obişnui cu acest tip de muncă. (El treball anirà cada vegada millor a mesura que ens acostumem a aquest tipus de treball.)

cu cât... cu atât

Ex. Cu cât se încăpăţânează mai tare, cu atât are mai puţine şanse să reuşească. (Com més s’entossudeix, menys possibilitats té d’aconseguir-ho.)

Gramàtica 301

pe cât... pe atât

Ex. Pe cât de mândru era la început, pe atât de ruşinat e acum. (Tan avergonyit és ara com era de vanitós al principi.)

2.2.7 Addició: pe lângă faptul că; după ce că

pe lângă faptul că

Ex. Pe lângă faptul că nu mă interesează deloc, această temă mi se mai pare şi de prost gust. (A part que no m’interessa gens ni mica, aquest tema em sembla, a més a més, de mal gust.)

după ce că

Ex. După ce că nu ţi-ai făcut tema şi nu ai învăţat, mai ai şi tupeu. (A part que no has fet els deures i no has estudiat, tens, a més, molta barra.)

2.2.8. Excepció: în afară de faptul că

în afară de faptul că

Ex. Nu ştim absolut nimic de colegul nostru în afară de faptul că a fost arestat. (No sabem res de res sobre el nostre company, excepte que ha estat detingut.)

2.2.9.Oposició: în timp ce; în loc să

în timp ce

Ex. O să scriu articolul în timp ce doarme copilul. (Escriuré l’article mentre dorm el menut.)

în loc să

Ex. N-ar fi mai bine să aştepţi un pic în loc să cauţi soluţii precipitate? (No seria millor esperar una mica en compte de buscar solucions precipitades?)


ROL

A. SUBJECTE CĂ; SĂ

că

Ex. Este dovedit că abuzul de medicamente e dăunător. (Está comprovat que l’abús de medicaments és nociu.)

să

Ex. Îi place să facă excursii în weekend-uri. (Li agrada fer excursions els caps de setmana.)

B. OBJECTE CĂ; SĂ

că

Ex. Dacă îţi spune că a avut un accident, să nu o crezi. (Si et diu que ha tingut un accident, no la cregues.)

să

Ex. Dacă îi propune şi şefului de secţie sǎ meargǎ, eu rǎmân la birou. (Si li proposa també al cap de secció que ens acompanye, jo em quede al despatx.)

Expressions idiomàtiques 303

EEXXPPRREESSIIII IIDDIIOOMMAATTIICCEE // EEXXPPRREESSSSIIOONNSS IIDDIIOOMMÀÀTTIIQQUUEESS

ROMANÈS – VALENCIÀ

A fost odatǎ ca niciodatǎ... Això era i no era...

(a se) abţine de la ceva estar-se de

(a-şi) achita o datorie / datoriile faţǎ de

saldar un deute / els deutes amb

acum ori niciodatǎ ara o mai

(a) aduce la cunoştinţǎ donar a còneixer / fer conèixer

(a-şi) aduna ultimele forţe / puteri

traure forces de flaquesa

Ai dreptate! Tens raó!

Aici e aici! Ací està el quid!

Aici e buba! Ací plora la criatura!

(a) ajunge la o concluzie traure’n en net alguna cosa

alb ca laptele / zǎpada blanc com un glop de llet / blanc com la neu

alb ca varul blanc com la paret

Albǎ ca zǎpada Blancaneu

(a) alerga / (a) fugi dupǎ doi iepuri deodatǎ

repicar i anar a la processó

(a-i) aluneca banii printre degete tenir la butxaca foradada

amar ca veninul / plin de venin amarg com la fel / ple de verí

(a-şi) amǎgi foamea amansir la fam / enganyar la gana

(a se) aranja bine estar arreglat

(a) arǎta ca scos din cutie semblar com eixit de la capsa

(a) arde gazul de pomanǎ perdre el temps

(a-i) arunca ceva cuiva în obraz tirar en cara una cosa a algú

(a se) arunca cu capul înainte tirar-s’hi de cap

(a-i) arunca mǎnuşa cuiva llançar el guant (a algú)

(a) arunca mǎrgǎritare la porci llançar perles als porcs

(a) arunca momeala tirar l’ham

(a) arunca pisica moartǎ (în curtea / ograda vecinului)

passar la llufa

(a) arunca şi ultima carte jugar-se la camisa


(a se) ascunde dupǎ deget tapar el sol amb un dit

(a-şi) ascuţi dinţii esmolar les dents

astea-s poveşti de adormit copiii això són contes de la vora del foc

aşa cum trebuie com cal / com Déu mana

Aşa-ţi trebuie! Tens el que et mereixes!

aşchia nu sare departe de trunchi de porc i de senyor se n’ha de venir de mena

(a) atârna de-un fir de pǎr penjar d’un fil

(a) atinge la coarda sensibilǎ tocar la fibra sensible

(a) aţâţa focul atiar el foc

(a) avea ac de cojocul cuiva fer passar algú per l’adreçador

(a) avea buzunarele doldora (de bani)

anar fort d’armilla

(a) avea ce bǎga în burtǎ / (a) avea cu ce-şi umple burduhanul

tenir per a fer bullir l’olla

(a) avea ceva în sânge portar alguna cosa a la sang

(a) avea clasǎ / stil tenir classe / estil

(a) avea de furcǎ cu cineva veure-se-les amb algú

(a) avea fler tenir bon olfacte

(a) avea harul vorbirii tenir el do de parlar

(a) avea idei cretine / idioate tenir idees de bomber

(a) avea inima împietritǎ ser dur de cor

(a) avea limba ascuţitǎ ser una boca d’infern

(a) avea limbǎ de şarpe tenir llengua d’escorpí

(a) avea mâinile curate no ficar-se res a la butxaca

(a) avea mâinile curate tenir les mans netes

(a) avea mâinile pǎtate tenir les mans brutes

(a) avea mânǎ bunǎ la tenir la mà trencada en alguna cosa

(a) avea mâna formatǎ / ochiul format

tenir per la mà una cosa

(a) avea o foame de lup tenir una fam de llop / de gos / canina

(a) avea o mânǎ grea tenir la mà pesada

(a) avea o rǎbdare fǎrǎ limite tenir estómac

(a) avea obrazul gros tenir la cara gruixuda

(a) avea pile tenir bons padrins

(a) avea relaţii tenir el pare alcalde


(a) avea sânge fierbinte tenir algú les sangs calentes

(a) avea spatele acoperit cobrir-se les espatles

(a) avea stofǎ de tenir fusta / pasta de

(a) avea tact tenir mà esquerra

(a) avea toatǎ consideraţia pentru cineva

tenir gran consideració per algú

(a) avea treabǎ pânǎ peste cap anar de bòlit / cul

(a) avea tupeu tenir morro

(a) avea un cuvânt greu de spus tenir vara alta

(a) avea un nas fin tenir nas

(a) avea viermi în fund ser un belluguet

(a-şi) bate capul cu ceva trencar-se el cap

(a) bate câmpii anar-se’n en raons

(a) bate / (a) paşte gândul pe cineva

rondar-li pel cap una idea / un pensament

(a-şi) bate gura de pomanǎ gastar saliva en va

(a) bate în lemn tocar ferro

(a) bate la cap pe cineva penjar-se de les orelles d’algú

(a) bate la uşa cuiva tocar a la porta d’algú

(a) bate palma fer barrina / tancar un tracte

(a-şi) bǎga dracul coada ficar-s’hi la bruixa

(a) bǎga fitile / zâzanie sembrar zitzània

(a-i) bǎga frica în oase cuiva posar la por al cos a algú

(a-şi) bǎga minţile în cap assentar-se el cap

(a-şi) bǎga nasul (unde nu-i fierbe oala)

ficar el nas en una cosa

(a se) bǎga unde nu-i fierbe oala ficar cullerada

(a) bea din cupa amǎrǎciunilor passar els set calzes d’amargura

(a) bea în sǎnǎtatea cuiva beure a la salut d’algú

bun ca pâinea caldǎ (ser) més bo que el pa

ca argintul viu

viu com la tinya / més viu que una centella

ca-n filme fabulós / del que no n’hi ha

ca prin farmec per art de màgia

cǎ una, cǎ alta / cǎ aşa şi pe dincolo

que tomba, que gira

(a) cǎdea ca o bombǎ (o veste / o ştire)

caure com una bomba


(a-i) cǎdea cuiva vǎlul de pe ochi caure-li a algú la bena dels ulls

(a) cǎdea de acord posar-se d’acord

(a) cǎdea / (a) pica din cer caure del cel

(a) cǎdea din lac în puţ fugir del foc i caure a les brases

(a-i) cǎdea / (a-i) pica fisa caure-hi / caure en

(a) cǎdea în capcanǎ caure a la ratera

(a) cǎdea în desuetudine caure en desús

(a) cǎdea în dizgraţie caure en desgràcia

(a) cǎdea în ghiarele cuiva caure a les urpes d’algú

(a) cǎdea în ghiarele lupului caure a les urpes del llop

(a) cǎdea în laţ caure al llaç

(a) cǎdea în nas anar de trompis

(a) cǎdea în picaj caure en picat

(a) cǎdea în plasǎ caure en la ratera

(a) cǎdea pe gânduri quedar pensatiu

(a) cǎlca în rahat haver xafat merda

(a) cǎlca pe nervi pe cineva xafar-li els talons a algú

(a) cǎra ca un mǎgar anar carregat com un ase

(a) cǎsca ochii obrir els ulls

(a) cǎuta acul în carul cu fân buscar una agulla en un paller

(a) cǎuta nod în papurǎ trobar pèls als ous

când nici cu gândul nu gândeşti quan menys t’ho esperes

când o face mǎrul pere şi rǎchita micşunele

quan les gallines tinguen dents

(a-i) cânta în strunǎ cuiva riure totes les gràcies a algú

cât o veşnicie com una eternitat

Ce l-a apucat? / Ce a apucat-o? / Ce i-a apucat? / Ce le-a apucat?

Quina mosca l’ha picat? / Quina mosca els/les ha picat?

Ce mai conteazǎ? Què hi fa!

(a) cere capul cuiva demanar el cap d’algú

(a) cere cuvântul demanar per parlar / la paraula

(a) cere luna (de pe cer) demanar la lluna (en un cove)

(a) cere socotealǎ passar / demanar comptes

Cine are urechi de auzit, sǎ audǎ. Qui tinga orelles que senta.

cine ştie când qui sap quan

(a) chiuli fer campana / fer fugina


(a) coborî tonul abaixar el diapasó

colac peste pupǎzǎ! / asta mai lipsea!

(només) això faltava!

(a) construi pe nisip (mişcǎtor) escriure en l’arena

copil / bǎiat / fecior de bani gata fill de son pare

copil din flori fill natural

(a) costa o avere costar un ull de la cara

(a-i) crǎpa obrazul de ruşine caure-li a algú la cara de vergonya

(a-şi) croi drum obrir-se camí

cu mâna pe inimǎ amb el cor a la mà

cu o floare nu se face primǎvarǎ.

una flor no fa estiu, ni dues primavera.

cu viitor / de viitor amb futur

(a-i) cunoaşte cuiva punctul slab saber de quin peu pateix/es dol

(a-i) cunoaşte slǎbiciunea cuiva saber la flaca a algú

(a) crede orbeşte ceva creure-s’ho a peus junts

(a) da afarǎ traure algú al carrer

(a) da apǎ la şoareci fer canalera els ulls a algú

(a-şi) da arama pe faţǎ ensenyar el llautó

(a-i) da aripi cuiva donar ales a algú

(a-i) da Domnului ce este al Domnului şi cezarului ce-i al cezarului

donar a Déu el que és de Déu i al cèsar el que és del cèsar

(a) da clasǎ fer la pols

(a se) da cu capul de pereţi tirar-se de cap a les parets

(a) da cu nemiluita donar sense comptar

(a) da curs unei invitaţii acceptar una invitació

(a-şi) da cuvântul (de onoare) donar la seua paraula (d’honor)

(a) da din colţ în colţ no saber com eixir del pas

(a se) da drept fer-se passar per

(a-şi) da drumul la gurǎ afluixar la llengua

(a-şi) da duhul exhalar l’últim sospir

(a) da faliment fer fallida

(a) da frâu liber donar brida

(a) da gata ceva deixar llesta una cosa

(a) da gata pe cineva deixar algú d’una peça

(a-şi) da ifose / aere tenir fums


(a se) da în spectacol donar un espectacle

(a) da înapoi tornar sobre els seus passos

(a-şi) da jos masca / (a-şi) scoate masca

llevar-se la careta

(a) da / (a) ieşi / (a) scoate la ivealǎ

alçar la llebre

(a) da lovitura donar / fer el colp

(a) da mânǎ liberǎ donar carta blanca a algú

(a) da o mamǎ de bǎtaie (cuiva) tocar-li el crostó (a algú)

(a) da ortul popii donar / lliurar l’ànima a Déu

(a) da primul pas fer el primer pas

(a) da socotealǎ donar compte

(a) da undǎ verde donar llum verda

dacǎ mǎ gândesc (mai) bine... ara que hi pense...

Dar-ar Domnu’! Déu ho vulga!

(a) datora viaţa deure la vida

Dǎ-i un braţ şi-ţi ia toatǎ mâna! Si li doneu un dit, s’agafarà la mà.

de-a fir a pǎr

espès i menut / amb tots els ets i els uts

de bunǎ credinţǎ de bona fe

de comandǎ fet a mida

de gardǎ de guàrdia

de ochii lumii per a cobrir l’expedient

de rea credinţǎ de mala fe

(a-i) deschide ochii cuiva traure la llana del clatell a algú

(a-şi) deschide punga afluixar la bossa

(a se) descurca singur anar sense caminadors

(a) despica firul în patru filar un ris

(a-şi) dezmorţi picioarele estirar les cames

din vedere de vista

(a se) distra pe cinste passar-se-la bé

Doamne ajutǎ! Que Déu ens ajude!

Doamne fereşte! Valga’m Déu!

Doamne iartǎ-mǎ! Déu em perdone!

(a) dormi buştean dormir com un soc

(a) dormi ca un îngeraş dormir com un àngel / sant

(a) dormi cu un ochi deschis dormir amb els ulls oberts


(a) dormi dus dormir com un liró

(a) dormi iepureşte dormir com les llebres

(a) dormi neîntors dormir com una rabassa

(a) dormi tun dormir pla / com l’algeps

(a) duce cu gândul la portar a la ment

(a) duce la disperare portar a la desesperació

(a se) duce naibii (totul / ceva / cineva)

anar-se’n al diable (tot / una cosa / algú)

(a se) duce pe apa Sâmbetei anar-se’n a l’aigua / a can Pistraus

(a se) duce pe lumea cealaltǎ anar al canyet

Dumnezeu sǎ-l / s-o aibǎ în pazǎ! Al cel sia!

Dumnezeu sǎ-l / s-o odihneascǎ! Descanse en pau!

Dumnezeu sǎ-l / s-o ierte! Déu l’haja perdonat!

dupǎ faptǎ şi rǎsplatǎ rebre el que es mereix

(a-l) durea în cot / fund no donar-se’n clau

e(ste) bine està bé

e(ste) cald fa calor

e(ste) cumplit és terrible

e(ste) foarte bine / rǎu està molt bé / molt malament.

e(ste) frig fa fred

e(ste) ger gela

e(ste) înnorat està ennuvolat / núvol

e(ste) însorit està assolellat

e(ste) pǎcat és una llàstima

e(ste) rǎu (adv. i adj.) està malament (adv.) / és roín (adj.)

e(ste) ruşinos / e o ruşine és vergonyós / és una vergonya

e(ste) soare fa sol

e(ste) timp frumos fa bon oratge

e(ste) timp urât fa mal oratge

(a) face abstracţie de ceva / cineva

fer cas omís d’algú / d’alguna cosa

(a) face act de prezenţǎ esclafar el cul de la cadira

(a) face burtǎ posar panxa

(a-şi) face calculele fer números

(a) face capul calendar posar a algú el cap com tres quartans

(a-i) face capul mare cuiva inflar el cap a algú


(a se) face cǎ nu vede fer els ulls grossos

(a-şi) face cruce fer-se’n creus

(a-i) face cu ochiul cuiva picar l’ullet a algú

(a) face cu ou şi cu oţet pe cineva clavar un escàndol a algú

(a-şi) face curaj armar-se de valor

(a) face curte cuiva fer la cort a algú

(a) face din ţânţar armǎsar fer, d’una palla, un paller

(a) face dupǎ capul sǎu anar a la seua

(a) face figuri / fiţe / mutre fer melindros

(a se) face foc şi parǎ posar-se fet una fúria

(a se) face frate şi cu dracu pânǎ se trece puntea

agafar-se a una paret llisa

(a) face furori fer crit

(a) face haz de necaz posar, a mal temps, bona cara

(a-şi) face intrarea în societate entrar en el món

(a) face joc dublu fer el doble joc

(a) face jocul cuiva fer el joc d’algú

(a) face mişto de cineva prendre la mida a algú

(a) face mofturi fer cofis i mofis

(a) face nani fer nones

(a) face nişte ochi cât cepele fer uns ulls com unes taronges

(a) face o figurǎ urâtǎ cuiva

jugar una mala passada a algú / fer-li una mala jugada

(a) face o gafǎ ficar la pota

(a) face o gaurǎ ca sǎ se astupe alta

despullar un sant per a vestir-ne un altre

(a) face o scenǎ fer una escena

(a) face paşi uriaşi / (a) avansa cu paşi uriaşi

anar a passes de gegant

(a i se) face pǎrul mǎciucǎ posar-se-li a algú els pèls de punta

(a) face pe dracu-n praznic fer-se mans i mànigues

(a) face pereche bunǎ anar d’acord

(a-şi) face sânge rǎu fer-se mala sang

(a-şi) face socotelile consultar amb la bossa

(a) face spume / clǎbuci la gurǎ traure foc pels queixals

(a) face şi-a desface fer i desfer / remenar les cireres

(a) face treaba mare anar de cos


(a) face troacǎ de porci pe cineva dir a algú el nom del porc

(a-şi) face un examen de conştiinţǎ

fer-se un examen de consciència

(a) face un pas greşit donar un mal pas

(a) face zile fripte / negre cuiva amargar la vida a algú

fǎrǎ (de) veste inesperadament

fǎrǎ nicio noimǎ sense cap sentit

(a) fi abǎtut estar cloc-piu

(a) fi ager la minte ser llest

(a) fi altǎ mâncare de peşte ser figues d’un altre paner

(a) fi bǎgat în cǎcat (pânǎ peste cap)

estar ben fresc

(a) fi beat criţǎ anar pitof

(a) fi beat turtǎ estar borratxo com una sopa

(a-i) fi bine sentir-se bé

(a) fi bine dispus estar de bon humor

(a) fi bun de aruncat ser bo per al drapaire

(a) fi bun de clanţǎ tenir vèrbola

(a) fi bun de gurǎ tenir bon bec

(a) fi bun la dat sfaturi embarcar els altres i quedar-se en terra

(a) fi ca ziua şi noaptea ser com la nit i el dia

(a-i) fi cald tenir calor

(a) fi cǎpos ser un suro

(a) fi clar ca lumina zilei no tenir retop

(a) fi codaş / ultimul dur la borromba

(a) fi cu capul în nori no tocar de peus a terra

(a) fi cu cuţitul la gât estar amb el dogall al coll

(a) fi / (a) umbla cu ochii-n paişpe

ser tot ulls

(a) fi cu ochii în patru portar quatre ulls

(a) fi de-al casei ser de la casa

(a) fi de prisos / (a) prisosi cuvintele

sobrar les paraules

(a) fi deştept / isteţ foc ser net de clatell

(a) fi din cale afarǎ ser del que no n’hi ha

(a-i) fi dor trobar a faltar


(a) fi fǎcuţi din acelaşi aluat ser de la mateixa estofa

(a) fi floare la ureche ser bufar i fer ampolles

(a-i) fi foame tenir fam

(a) fi freş estar fresc com una rosa

(a-i) fi fricǎ tenir por

(a) fi fricos ca un iepure no tocar-li la roba a l’esquena

(a-i) fi frig tenir fred

(a) fi gras ca un porc / grasǎ ca o scroafǎ

estar que peta

(a-i) fi greaţǎ tenir nàusea

(a) fi împovǎrat de ani estar carregat d’anys

(a) fi în cǎlduri estar en zel

(a) fi în curs estar en curs

(a nu) fi în toate minţile ser coix de l’ala

(a) fi îngâmfat ser un pet bufat

(a) fi în toane bune estar de bona lluna

(a) fi în toane rele estar de futris

(a) fi între ciocan şi nicovalǎ estar entre l’espasa i la paret

(a) fi (prins) între douǎ focuri estar entre dos focs

(a) fi între douǎ luntri / a sta cu curul în două luntri

nadar entre dues aigües

(a) fi la cuţite cu cineva estar a mata-degolla amb algú

(a) fi la înǎlţime estar a l’altura

(a) fi la un pas de (a obţine ceva) tenir una cosa a la punta dels dits

(a) fi larg la mânǎ / pungǎ llançar la casa per la finestra

(a) fi lǎsat în voia sorţii ser deixat de la mà de Déu

(a) fi limpede ca lumina zilei ser clar com l’aigua

(a) fi mai încǎpǎţânt ca un catâr ser més tossut que una mula

(a) fi mai scump mǎlaiul ca fǎina valdre més el farciment que el gall

(a) fi marioneta cuiva servir de ninot

(a) fi mâna dreaptǎ (a cuiva) ser el braç dret d’algú

(a) fi mânǎ largǎ tenir la mà foradada

(a-i) fi milǎ fer-li pena

(a) fi numai piele şi oase quedar-se en els ossos

(a) fi o gurǎ spartǎ tenir la llengua llarga

(a) fi o pacoste ser un clau


(a) fi o varzǎ ser una olla de caragols / cols / grills

(a) fi pe picior de plecare tenir un peu a l’estrep

(a) fi pe roşu / stop tenir la mala setmana

(a) fi picǎtura ce umple vasul ser la gota que fa vessar el got

(a) fi plin de sine anar cua dreta

(a) fi plin ochi estar ple com un ou

(a) fi pus la patru ace anar de vint-i-un botó

(a-i) fi rǎu no sentir-se bé

(a) fi rǎu de clanţǎ ser una llengua d’escurçó

(a) fi sǎrac cu duhul ser un beneit del cabàs

(a) fi sǎrac lipit pǎmântului ser més pobre que una rata

(a) fi sǎtul de ceva tenir en fàstic una cosa

(a) fi sǎtul pânǎ-n gât tenir els collons plens

(a) fi sǎtul pânǎ peste cap tenir els nassos plens

(a) fi scump la vedere ser car de veure

(a) fi serioasǎ treaba anar de bo

(a-i) fi sete tenir set

(a-i) fi silǎ fer-li fàstic

(a-i) fi somn tenir son

(a) fi tare de cap ser dur de cap

(a) fi tare de ureche ser dur d’orella

(a) fi tobǎ de carte ser un pou de ciència

(a) fi trecut prin viaţǎ estar curat d’espants

(a) fi un as ser una espasa

(a) fi un cap pǎtrat ser un cap quadrat

(a) fi un cǎlǎu ser un estiracordetes

(a) fi un copil (en sentit figurat) mamar-se el dit

(a) fi un drac împieliţat tenir el diable al cos

(a) fi un fleac ser una fotesa / una cosa sense importància

(a) fi un ger de crapǎ pietrele fer un fred que pela

(a) fi un înger cu corniţe ser un sant de guix

(a) fi un lingǎu ser un llepaculs

(a) fi un lup în piele de oaie tenir cara d’ovella i urpes de llop

(a) fi un om cu inimǎ de aur ser un bon jan


(a) fi un om şters / o figurǎ ştearsǎ

ser un esquitx d’home

(a) fi un papǎ lapte ser una arracada

(a) fi un zero barat ser un zero a l’esquerra

(a) fi uns cu toate alifiile ser un gat vell

(a) fi vǎrsare de sânge córrer la sang pels carrers

(a) fi vesel din cale-afarǎ ser alegre com un picarol

(a) fi vulpoi bǎtrân ser gat vell

fidel ca un câine fidel com un gos

fie ce-o fi pete qui pete / caiga qui caiga

fiecare cu ale lui partir peres

fiecare cu gustul sǎu no plou mai per a tots els gustos

fiecare cu pǎsǎrica sa cadascú per on l’enfila

(a) fluiera în bisericǎ / (a) ridica vocea împotriva

alçar la veu contra

(a) flutura pe la nas passar pels nassos una cosa a algú

(a) forţa nota extremar la nota

(a) freca / (a) regula la cap donar la tabarra a algú

(a-şi) freca mâinile fregar-se les mans

(a) freca menta (de pomanǎ) comptar les bigues

(a) fugi ca vântul (şi ca gândul) córrer més que el vent

(a) fuma ca un turc fumar com un carreter

Gata! Ajunge! Ja n’hi ha prou d’aquest color!

(a) gândi cu picioarele pensar amb els peus

(a) ghici viitorul cuiva dir la bonaventura a algú

(a-i) ghiorǎi maţele (de foame) tenir un budell buit / córrer la rata pel ventre

(a) goli buzunarele cuiva escurar la butxaca a algú

(a) greşi ţinta errar el tret

Hai lasǎ-mǎ! Quines coses que dius!

Hai! Haidem! Haideţi! Vinga!

(a se) holba la cineva / ceva clavar els ulls a algú / en alguna cosa

(a) i se scurge balele caure-li a algú la bava

(a) ieşi ca din puşcǎ eixir com una bala

(a) ieşi din impas fer via

(a) ieşi din încurcǎturǎ eixir del pas


(a-i) ieşi din minte anar-se’n del cap alguna cosa a algú

(a-şi) ieşi din minţi perdre l’oremus / l’enteniment

(a-şi) ieşi din pepeni eixir de polleguera

(a-i) ieşi în întâmpinare cuiva eixir a carrera d’algú

(a) ieşi la liman eixir a (bon) camí

(a) intra în graţiile cuiva caure en gràcia a algú

(a) intra în joc entrar en joc

(a) intra în scenǎ entrar en escena

(a-i) intra pe o ureche şi a-i ieşi pe cealaltǎ

entrar-li a algú una cosa per una orella i eixir-li per l’altra

(a) iscodi cu privirea prendre vistes

(a) împuşca doi iepuri dintr-odatǎ

matar dos pardals d’un tir

gol puşcă / în costumul lui Adam / Evei

nu com un jesuset

în cunoştinţǎ de cauzǎ amb coneixement de causa

în necunoştinţǎ de cauzǎ sense coneixement de causa

înalt ca bradul alt com un Sant Pau

înalt cât o prǎjinǎ alt com un paller / una perxa

(a) încǎlzi şarpele la piept de desagraïts, el món / l’infern n’és ple

(a) începe cu dreptul entrar amb bon peu

(a) începe de la zero fer foc nou

(a) încrunta sprâncenele arrufar les celles

(a se) îneca ca ţiganul la mal ofegar-se en un got d’aigua

(a i se) îneca corǎbiile estar alacaigut

(a) înfrunta realitatea afrontar la realitat

(a) înghiţi gǎluşca / hapul aguantar en silenci

(a) înghiţi în sec tragar-se la saliva

(a se) îngropa de viu enterrar-se en vida

(a) întinde coarda cu cineva posar l’albarda a algú

(a) întinde o mânǎ cuiva allargar la mà a algú

(a-i) întoarce spatele cuiva tombar-se d’esquena

(a-i) întoarce stomacul pe dos regirar l’estómac una cosa a algú

(a se) înţelege / (a se) iubi ca şoarecele cu pisica / (a) trǎi ca câinele cu pisica

estar com el gat i el gos


(a) întrece mǎsura passar-se de ratlla / rosca; passar una cosa de mida / de taca d’oli

(a) învǎţa lecţia aprendre la lliçó

(a se) juca cu focul jugar amb foc

(a-i) juca o festǎ cuiva jugar una mala passada a algú

(a) juca pe degete pe cineva

donar la baca a algú / fer-lo anar com un ninot

(a) juca rolul de fer el paper de

la o adicǎ a dir veritat

la paştele cailor l’any d’en Quinze / la setmana dels tres dijous / l’any xeix

la prima vedere a primera vista

la vedere a la vista

Las-o mai moale! Potser que afluixes una mica!

(a) lǎsa cu curu-n baltǎ deixar algú amb un pam de nas

(a) lǎsa de dorit deixar a desitjar

(a) lǎsa din preţ rebaixar el preu

(a se) lǎsa dus / purtat de curent deixar-se dur pel corrent

(a) lǎsa fǎrǎ niciun chior pe cineva

deixar pelat algú

(a) lǎsa garda jos baixar la guàrdia

(a) lǎsa în aer deixar enlaire una cosa

(a se) lǎsa în voia sorţii deixar-se dur

(a) lǎsa lefter pe cineva deixar algú sense ni un ral

(a se) lǎsa pǎgubaş retre l’espasa

(a) lǎsa pe mâini bune deixar algú o alguna cosa en bones mans

(a) lǎsa tablou deixar parat algú

(a) lǎtra la lunǎ lladrar a la lluna

(a) lega de mâini şi de picioare lligar de mans algú

(a-şi) linge degetele / buzele; a se linge pe degete / buze

llepar-se els dits / llepar-se el bigot

(a) linge în cur besar el cul a algú

(a-i) lipi o palmǎ cuiva posar els cinc dits a la cara d’algú

lipsea puţin sǎ... poc faltava perquè...

(a-i) lipsi o doagǎ faltar-li a algú un bull / una bullida

(a) lovi pe cineva acolo unde-l doare mai tare

tocar el voraviu a algú


(a) lua apǎrarea cuiva alçar la veu a favor d’algú

(a) lua asupra sa vina altuia traure les castanyes del foc a algú

(a) lua ceva în serios prendre a dents una cosa

(a) lua cuvântul prendre la paraula

(a-şi) lua de pe cap pe cineva espolsar-se algú

(a se) lua dupǎ alţii ballar segons el so

(a-şi) lua / (a-şi) muta gândul de la

traure’s del cap alguna cosa

(a) lua în consideraţie prendre en consideració

(a) lua la mişto pe cineva prendre el número a algú

(a-şi) lua o grijǎ de pe cap traure’s un pes de damunt

(a-i) lua o grijǎ de pe cap cuiva traure un pes de damunt a algú

(a) lua o gurǎ de aer escampar la boira

(a-i) lua pâinea de la gurǎ cuiva prendre el pa d’algú

(a) lua pe cineva ca din oalǎ atrapar algú al jaç

(a) lua peste picior pe cineva prendre el pèl a algú

(a-şi) lua picioarele la spinare córrer amb les cames al cul

(a) lua plasǎ caure en la trampa

(a) lua un pǎhǎrel fer la copa

(a o) lua razna perdre el timó / perdre la carta de navegar

(a-i) lua vorba din gurǎ cuiva traure-ho de la boca

mai de Doamne ajutǎ! que valga; que siga de millor qualitat

Mai schimbǎ placa! S’ha acabat el bròquil!

(a-şi) mǎsura forţele mesurar-se les forces

(a) mânca cu fulgi cu tot cantar les quaranta a algú

(a) mânca din aceeaşi strachinǎ cu cineva

menjar al mateix plat

(a) mânca din ochi pe cineva / ceva

menjar-se algú / alguna cosa amb els ulls

(a) mânca paparǎ / bǎtaie haver-li tocat a algú el crostó

(a) mânca rahat / ciuperci dir per dir, dir coses sense fonaments

(a) mǎri / (a) iuţi pasul doblar el pas

(a) mǎsura din cap pânǎ-n picioare

mirar de cua d’ull


(a) merge braţ la braţ / (a) merge la braţ

anar de bracet

(a) merge ca pe roate anar com una seda

(a) merge ca un melc caminar a pas de tortuga

(a) merge / (a) înainta cu paşi de melc

anar a passes comptades

(a) merge din rǎu în mai rǎu anar de mal en pitjor

(a) merge împotriva curentului anar contra corrent

(a) merge în zig-zag / a merge pe şapte cǎrǎri

anar balandrim-balandram

(a) merge înarmat pânǎ-n dinţi anar armat fins a les dents

(a-i) merge mintea brici filar prim

(a) merge / (a) înainta pe bâjbâite anar a cegues / a les palpentes

(a) merge pe jos anar a peu/pota

(a) merge strunǎ (treaba) anar-hi bé

(a) merge tot mai prost anar cap per avall

(a) merita (efortul) valdre la pena

(a) merita banii merèixer el preu

Minciuna are picioare scurte. S’atrapa més prompte un mentider que un coix

(a) minţi cu neruşinare mentir per la gola

moale ca brânza tou com un matalàs

mult zgomot pentru nimic molt soroll de boixets i poques puntes / molt soroll per no res

(a) munci pânǎ la epuizare treballar a esclat de mort

(a) munci pe brânci llaurar fondo

(a) muri un drac (a spune douǎ persoane acelaşi lucru în aceeaşi clipǎ)

fer un bisbe

(a-şi) muşca degetele / pumnii mossegar-se els dits

(a-şi) muşca / înghiţi limba mossegar-se la llengua

(a) muta / mişca / urni munţii din loc

remoure cel i terra

(a se) naşte într-o zodie norocoasǎ

nàixer amb la flor al cul

nici gând / vorbǎ / pomenealǎ ni de bon tros

nici pe departe ni de ben lluny

N-o fi dracu’ aşa de negru! No hi ha per a tant! / No serà tant!

(a) nu ajunge la timp no ser-hi a temps


(a) nu avea curaj no tenir cor de

(a) nu avea nici cap nici coadǎ no tenir ni cap ni peus / centener

(a) nu avea nici în clin, nici în mânecǎ

no tenir ni art ni part

(a) nu avea nimic pe conştiinţǎ estar en pau amb la seua consciència

(a) nu avea o clipǎ de rǎgaz no tenir temps ni d’anar a pixar

(a) nu avea o para chioarǎ no tenir un cèntim

(a) nu avea stofǎ de no tenir fusta de

(a) nu avea un sfanţ no tenir un clau

(a) nu da importanţǎ unui lucru deixar córrer una cosa

(a) nu deschide gura no badar boca

(a) nu duce nicǎieri no anar enlloc

Nu e pǎdure fǎrǎ uscǎturi. A tot arreu se’n fan, de bolets, quan plou.

(a) nu face nici cât o ceapǎ degeratǎ

no valer una malla / escopinada

nu face nimic / nu-i nimic no hi fa res

(a) nu fi la înǎlţime no estar a l’altura

(a) nu fi nevoie sǎ i se spunǎ de douǎ ori

no fer-s’ho dir dues vegades

(a) nu fi nici cal nici mǎgar no ser ni carn ni peix

(a) nu fi nici laie nici bǎlaie no tenir ni solta ni volta

nu iese fum fǎrǎ foc

quan els gossos lladren, alguna cosa senten

(a) nu închide un ochi toatǎ noaptea

passar la nit en blanc / clar

(a) nu lǎsa în pace pe cineva no deixar algú en pau

Nu lǎsa pe mâine ce poţi face azi. Faena feta no té destorb.

(a) nu lipi geanǎ de geanǎ no aclucar ull

(a) nu mai prididi (cu) no donar l’abast

(a) nu mai rǎzbi no tenir prou mans

(a) nu mişca un deget pentru cineva / ceva

no moure un dit (per algú / per alguna cosa)

(a) nu pierde timpul no perdre el temps

(a) nu pricepe o boabǎ no entendre-hi un borall

(a) nu putea înghiţi pe cineva no poder tragar / pair algú

(a) nu putea vedea pe cineva în faţa ochilor

no poder veure algú ni en pintura


(a) nu se bǎga quedar-se al marge

(a) nu se jena (sǎ facǎ / zicǎ ceva) no tallar-se un pèl

(a) nu se lǎsa trencar-se les banyes

(a) nu se potrivi de nicio culoare donar-se bufetades una cosa amb una altra

(a) nu sta o clipǎ locului no saber on fer cap

(a) nu şti nici sǎ-şi scrie numele no saber quants dits es té a la mà

(a) nu şti pe unde s-o apuce no parar quiet

(a) nu şti unde sǎ se ascundǎ no saber on ficar-se

(a) nu vedea mai departe de vârful nasului

no veure-hi més enllà del nas

(a) nu vorbi de funie în casa spânzuratului

no nomenar la corda en casa del penjat ni l’aigua en casa de l’ofegat

(a) nu zice hop pânǎ n-ai sǎrit şanţul

no cridar massa

(a) nu zice nici pâs no dir ni ase ni bèstia

(a) nu-i ajunge cineva cuiva nici la degetul cel mic

no arribar-li a algú a la sola de la sabata

(a) nu-i arde de no estar per a orgues

(a) nu-i arde de glume no estar per a romanços

(a) nu-i intra ceva în cap cuiva no cabre al cap una cosa a algú

(a) nu-i mirosi a bine ceva fer alguna cosa pudor de socarrim

(a) numǎra orele / zilele comptar les hores / els dies

(a) nu-şi încǎpea în piele de no cabre a la pell

(a) nu-şi lua ochii de pe / de la cineva / (a) nu scǎpa din ochi / vedere

no perdre d’ull algú

(a) nu-şi vedea capul de treabǎ no tenir temps ni d’anar a pixar

(a) o apuca pe cǎi greşite no anar pel camí dret

(a) o face latǎ / de oaie cagar-la

(a) o face pe bufonul / clovnul / paiaţa

fer el pallasso

(a) o face pe grozavul alçar la cresta / fer el maco

(a) o face pe interesantul fer el tifa

(a) o face pe nebunul fer el boig

(a) o face pe niznaiul fer el desentès

(a) o face pe surdul sentir ploure / fer el sord

(a) o lǎsa mai moale afluixar la corda


(a) o lua din nou pe drumul cel bun / (a se) întoarce la matcǎ

tornar al solc

(a) o lua fiecare pe drumul sǎu anar cadascú pel seu costat

(a) o lua înaintea cuiva guanyar per mà algú

(a) o lua la fugǎ arrancar a córrer

(a) o lua la picior accelerar el pas

(a) o lua pe pǎrţi anar a pams

(a) o şterge englezeşte anar-se’n a la francesa

Orice naş îşi are naşul. A lladre, lladre i mig.

(a-l) paşte / bate gândul ballar-li una cosa pel cap a algú

(a-şi) pǎta mâinile untar-se les mans

pe cont propriu per compte propi

(a) peria pe cineva passar la mà per l’esquena d’algú

(a) pescui în ape tulburi pescar en aigua tèrbola

(a-şi) pierde firea perdre els estreps

(a-şi) pierde minţile tocar de l’ala

(a-şi) pierde rǎbdarea perdre la paciència

(a) pierde timpul (de pomanǎ) perdre el temps

(a) pierde şirul perdre el fil d’una cosa

(a-şi) pierde viaţa perdre la vida

(a) plǎti cu aceeaşi monedǎ pagar amb la mateixa moneda

(a) plǎti cu vârf şi îndesat pagar el gust i les ganes

(a) plǎti oalele sparte pagar els plats trencats

(a) plǎti pe loc pagar bitllo-bitllo

(a) plǎti scump (ceva / pentru ceva)

pagar-ho car

(a-şi) pleca capul abaixar el cap

(a) pleca cu coada între picioare anar-se’n amb la cua entre cames

(a) pleca cu mâinile goale anar-se’n amb les mans buides

(a-şi) pleca fruntea abaixar el front

(a) ploua cu gǎleata ploure a bots i barrals

(a se) potrivi ca mǎnuşa pe deget venir com l’anell al dit

(a) pregǎti terenul adobar el terreny

prin forţa împrejurǎrilor forçat per les circumstàncies

Pui pariu cǎ...? Què t’hi jugues que...?

(a) pune accentul pe ceva posar l’accent en


(a) pune beţe-n roate parar els peus a algú

(a) pune botul fer morros

(a) pune cap la cap lligar caps

(a) pune cǎrţile pe masǎ ensenyar les cartes

(a-i) pune coarne cuiva posar banyes a algú

(a-i) pune cuiva cuţitul la gât posar a algú el dogal al coll

(a-i) pune cuiva geniunchiul în piept

tenir el peu al coll d’algú

(a) pune degetul pe ranǎ posar el dit al forat

(a) pune frâu posar fre

(a-şi) pune fundul / pielea la bǎtaie

mullar-se el cul, arriscar-se

(a) pune ghiarele pe ceva / cineva posar l’arpa damunt

(a se) pune în drumul cuiva barrar el pas a algú

(a) pune în gardǎ pe cineva posar en guàrdia algú

(a-şi) pune în joc prestigiu pentru ceva

anar-li el prestigi (a algú) en una cosa

(a) pune la curent / (a se) pune la curent

posar(-se) al corrent

(a) pune / (a-şi) bǎga mâna în foc posar les mans al foc

(a-şi) pune obrazul pentru cineva treure la cara per algú

(a) pune ochii pe ceva / cineva posar els ulls en una cosa / en algú

(a) pune paie / gaz pe foc reblar el clau / afegir llenya al foc

(a i se) pune pata pe ceva / pe cineva

posar-se-li alguna cosa/algú entre cella i cella

(a) pune pe cineva sǎ facǎ ceva posar a algú que faça una cosa

(a) pune pe gânduri donar tema de reflexió

(a) pune pe tapet

posar sobre la taula / portar a col·lació alguna cosa

(a se) pune pe treabǎ posar-se mans a l’obra

(a) pune piedici cuiva posar traves a algú

(a-şi) pune pielea la bǎtaie jugar-se la pell

(a) pune punct posar punt final

(a) pune punctul pe i posar els punts sobre les is

(a) pune sub semnul întrebǎrii posar alguna cosa en quarantena

(a) pune totul în joc jugar-s’hi el tot pel tot

(a) pune totul la bǎtaie posar tota la carn a la graella

(a) pune umǎrul posar-hi l’espatla / fer costat


(a i se) pune un nod în gât fer-se-li a algú un nus a la gola

(a se) purta / (a) umbla cu mǎnuşi

tractar algú amb guants de seda

(a-şi) putea lua adio de la ceva haver-ho vist prou

(a) rade / (a) pǎpa toţi banii acabar els torrons

(a se) rǎfui passar comptes amb algú

(a) râde în hohote / cu lacrimi riure per les butxaques

(a) râde pe sub mustǎţi riure per davall del nas

(a) rǎmâne cu botul umflat quedar-se amb un pam de nas

(a) rǎmâne fatǎ mare quedar-se per a vestir sants

(a) rǎmâne în aer ceva quedar enlaire una cosa

(a) rǎmâne tablou quedar de pedra

(a) ridica din umeri arronsar els muscles

(a) ridica în slǎvi ceva / pe cineva posar pels núvols una cosa / algú

(a) ridica mǎnuşa recollir el guant

(a) ridica tonul pujar el diapasó

(a) rupe prietenia trencar l’amistat

(a) salva aparenţele salvar les aparences

(a-şi) salva pielea salvar la pell

(a-şi) salva viaţa salvar la vida

Sǎ dea Domnul! Déu ho faça!

Sǎ spunem cǎ... Diguem que...

Sǎ-ţi / Sǎ vǎ dea Dumnezeu sǎnǎtate!

Que tingues/tingueu salut!

sǎrac cu duhul pobre d’esperit

sǎrac lipit pǎmântului més pobre que una rata

(a) sǎri calul tirar la corda

(a) sǎri în sus de bucurie ballar amb un peu

(a-i) sǎri muştarul cuiva pujar-li a algú la mosca al nas

(a-i) sǎri ţandǎra cuiva regirar-se-li la bilis a algú

(a-i) sǎri ţandǎra din te miri ce enfilar-se com un carabassera

(a) sǎruta picioarele cuiva besar els peus a algú

Sâc! Ara et fots! / Ara que es fota!

(a) scǎpa ca prin urechile acului salvar-se per miracle

Scapǎ cine poate! Campe qui puga!

(a) scǎpa de sub control eixir de mare


(a-i) scǎpa din mâini ceva cuiva anar-se-li la mà a algú

(a se) schimba dupǎ cum bate vântul

girar-se a tots els vents

(a) schimba foaia girar full

(a) scoate bani şi din piatrǎ seacǎ fer niu de tota brossa

(a-şi) scoate ceva din cap traure una cosa del cap

(a-i) scoate ceva din cap cuiva traure del cap una cosa a algú

(a-şi) scoate colţii ensenyar les dents

(a) scoate cu cleştele o vorbǎ de la cineva

arrancar-li una paraula a algú

(a) scoate din minţi pe cineva traure de mare algú

(a-i) scoate fumurile din cap cuiva

abaixar-li els fums

(a) scoate limba de-un cot traure un pam de llengua

(a-şi) scoate ochii pentru ceva anar a estiracabells

(a-şi) scoate pǎlǎria traure’s el barret

(a-şi) screme mintea esprémer el cervell

(a se) scula cu fundu-n sus alçar-se de mal humor

scump la vedere / rara avis ser una rara avis

(a) se cǎca / pişa de fricǎ cagar-se a les bragues

(a) se cǎca în nasul cuiva cagar-se en la mare que va parir algú

(a) se culca odatǎ cu gǎinile anar-se’n al llit com les gallines

(a) se culca pe o ureche adormir-se sobre els llorers

(a) se îmbrǎca ca o paparudǎ anar fet un carnestoltes

(a) se înroşi pânǎ-n vârful urechilor

pujar-li a algú els colors a la cara

(a) se uita cu coada ochiului mirar de reüll

(a) se vinde ca pâinea caldǎ tenir eixida una cosa

(a) semǎna ca douǎ picǎturi de apǎ / (a) semǎna leit / (a) semǎna ruptǎ bucǎţicǎ

assemblar-se com dues gotes d’aigua

(a) semna în alb signar en blanc

(a) servi pe tavǎ donar mastegada una cosa a algú

(a se) simţi ca la mama acasǎ sentir-se com a casa

(a se) simţi ca peştele în apǎ estar com el peix a l’aigua

(a se) simţi cu musca dupǎ cǎciulǎ

tenir la mosca darrere l’orella


(a se) simţi în al şaptelea / nouǎlea cer

sentir-se al setè cel

(a se) simţi în largul sǎu / elementul sǎu

trobar-se en el seu element

singur cuc sol com un mussol

slab ca un ţâr flac com una caramuixa

slab de-l suflǎ vântul ser prim com una canya

(a) sfârşi / termina prost acabar com el rosari de l’aurora

(a-şi) smulge pǎrul din cap arrancar-se els cabells

S-o crezi tu! Creu-t’ho! / Demà m’afaitaràs!

(a) sonda terenul sondejar el terreny

(a) sosi ceasul / timpul arribar l’hora

(a) sparge gheaţa trencar el gel

(a-i) sparge moaca cuiva trencar la cara a algú

(a-şi) spǎla pǎcatele pagar pels seus pecats

(a se) spǎla pe mâini llavar-se les mans

(a) spǎla putina fer-se fonedís

(a-i) spune inima dir el cor una cosa a algú

(a) spune lucrurilor pe nume parlar clar / dir les coses pel seu nom

(a-i) spune / zice verde în faţǎ cuiva

cantar la canya a algú

(a) sta ca pe jar passar ànsia

(a-i) sta ceva / cineva în gât tenir entravessat algú / alguna cosa

(a-i) sta ceva pe vârful limbii tenir una cosa a la punta de la llengua

(a) sta cu frica în sân estar amb l’ai al cor

(a) sta cu mâinile încrucişate estar amb les mans plegades

(a) sta la coadǎ / rând fer cua

(a) sta la pândǎ / la cotiturǎ estar a l’aguait

(a) strǎbate lumea în lung şi-n lat recórrer món

(a) strǎluci prin absenţǎ brillar per la seua absència

(a) strâmba din nas arrufar el nas

(a) strânge cu uşa pe cineva posar contra les cordes

(a) strânge cureaua estrènyer el cinturó

(a) strânge mâna cuiva estrènyer la mà a algú

(a-i) strica cheful salar la festa / aigualir la festa


(a) şchiopǎta (o chestiune) anar coixa (una cosa)

(a) şti la ce se poate aştepta de la cineva

saber com les gasta algú

(a) şti ceva ca pe apǎ saber-ne un fum / un niu

(a) şti ceva ca pe Tatǎl nostru saber una cosa com el parenostre

(a) şti pe de rost / pe dinafarǎ saber de memòria

tace şi face callar i fer la seua

talmeş-balmeş sense ordre ni concert

(a) tǎcea ca mortul în pǎpuşoi callar com un mort

(a) tǎcea mâlc / chitic callar com una tomba

(a-i) tǎia aripile tallar les ales a algú

(a) tǎia frunze la câini rascar-se la panxa

(a-i) tǎia vorba prendre algú pel mot

(a se) târî la picioarele cuiva arrossegar-se als peus d’algú

(a) târî prin noroi pe cineva arrossegar algú pel fang

(a se) tolǎni cu burta la soare posar-se de panxa al sol

tot una-i tant se val / tant se’n fa

(a) trage clapa cuiva fer florir algú

(a) trage cu urechea estar a les escoltes

(a) trage de limbǎ pe cineva donar corda a algú

(a) trage de urechi estirar les orelles

(a) trage la sorţi anar a sorts

(a) trage mâţa de coadǎ matar l’aranya

(a) trage o chelfǎnealǎ donar un jaco a algú

(a) trage o ţeapǎ cuiva fer beure a galet

(a) trage pǎcatele altuia

patir les conseqüències dels pecats d’un altre

(a-şi) trage spuza pe turta sa portar l’aigua al seu molí

(a) trage un pui de somn trencar el son / fer una becada

(a) trǎi ca un belfer viure com un sàtrapa

(a) trǎi pe picior mare viure amb l’esquena dreta

treaba lui / ei / lor ja s’ho farà / faràn

(a) trece din mânǎ în mânǎ passar de mà en mà

(a) trece la / (a) atinge miezul chestiunii

anar al gra

(a) trece prin ciur şi prin dârmon passar algú pel sedàs


(a) trece prin viaţǎ ca gâsca prin apǎ

anar passant i adorant

(a) trimite la dracu’ / la naiba enviar a fer punyetes / a la merda

(a) trimite la plimbare enviar a passeig a algú

(a-şi) ţine cloanţa fer mutis i a la gàbia

(a-şi) ţine cuvântul tenir paraula

(a se) ţine de coada cuiva / (a se) ţine ca scaiul de cineva / (a se) ţine scai de cineva

seguir algú com la seua ombra

(a se) ţine de un fir de pǎr aguantar-se una cosa per un fil

(a) ţine doliu portar dol

(a se) ţine dupǎ fuste ser un faldiller

(a) ţine în frâu / din scurt tenir / mantenir algú a ratlla

(a-şi) ţine gura tancar la boca

(a) ţine în şah tenir en escac

(a) ţine nasul pe sus / (a) fi cu nasul pe sus / (a) merge cu nasul pe sus

anar amb el cap ben alt

(a) ţine seamǎ / cont de tenir en compte

(a) ţinti sus / departe picar alt

(a) ţintui cu privirea pe cineva clavar els ulls a algú

(a se) uita cu un ochi la fǎinǎ şi cu altul la slǎninǎ

mirar contra el govern

(a) uita de mamǎ şi tatǎ no tenir parent ni amic

(a) umbla din floare-n floare fer la papallona

(a) umbla / (a) trece din gurǎ în gurǎ

anar de boca en boca

(a) umfla moaca cuiva inflar els morros a algú

(a-şi) umple bârdâhanul / burta omplir el pap

(a-şi) umple buzunarele omplir-se les butxaques

(a-i) umple cuiva capul de bazaconii

omplir el cap de cascavells a algú

(a) unge pe cineva / a mitui untar les mans a algú

(a i se) urca fumurile la cap pujar-li a algú els fums al cap

(a i se) urca la cap pujar-li al cap una cosa

(a se) urca la ceruri passar a millor vida = pujar al cel

(a i se) urca sângele la cap pujar-li la sang al cap a algú

(a) urma / (a-şi) relua cursul seguir / reprendre el seu curs


(a) urma exemplul cuiva / (a) lua exemplu de la cineva

prendre exemple d’algú

Uşor de zis! Això es diu prompte!

Valea! / Hai, valea! Fot el camp!

valea plângerii la vall de llàgrimes

(a-i) vâjâi capul rodar-li el cap a algú

(a-i) vâjâi urechile xiular-li les orelles a algú

(a) vâna ceva / pe cineva anar a la caça d’alguna cosa / d’algú

vârsta teribilismelor (despre adolescenţi şi tineri)

l’edat dels terribilismes

vârsta zburdǎlniciilor (despre copii)

l’edat de les barrabassades

(a) vedea cu ochi buni veure de bon ull

(a se) vedea de la o poştǎ veure’s una cosa d’una hora lluny

(a) vedea lumina de la capǎtul tunelului

obrir-se-li el cel a algú

(a) vedea lumina zilei obrir una persona els ulls a la llum

(a) vedea paiul din ochiul altuia şi nu bârna din propriul ochi

veure una palla en els ulls dels altres i no veure la biga en els seus

(a) vedea stele verzi veure les estreles/la padrina

(a) vedea totul în negru veure-ho negre

(a-i) veni mintea la cap posar-se a la raó

(a-i) veni / (a-i) umbla cu tot felul de scuze

fer passar amb raons a algú

vesel din cale afarǎ alegre com unes pasqües

vesel nevoie mare alegre com una primavera

(a) visa cai verzi pe pereţi somiar rotllos / truites / perdius

viaţǎ amarǎ / imposibilǎ vida amarga / impossible

(a) vorbi pe şleau no tenir pèls a la llengua


VALENCIÀ – ROMANÈS

Això era i no era... A fost odatǎ ca niciodatǎ...

(només) això faltava! colac peste pupǎzǎ! / asta mai lipsea!

(ser) més bo que el pa bun ca pâinea caldǎ

a dir veritat la o adicǎ

a la vista la vedere

A lladre, lladre i mig. Orice naş îşi are naşul.

a primera vista la prima vedere

A tot arreu se’n fan, de bolets, quan plou.

Nu e pǎdure fǎrǎ uscǎturi.

abaixar el cap (a-şi) pleca capul

abaixar el diapasó (a) coborî tonul

abaixar el front (a-şi) pleca fruntea

abaixar-li els fums (a-i) scoate fumurile din cap cuiva

acabar com el rosari de l’aurora (a) sfârşi / termina prost

acabar els torrons (a) rade / (a) pǎpa toţi banii

accelerar el pas (a) o lua la picior

acceptar una invitació (a) da curs unei invitaţii

Ací està el quid! Aici e aici!

Ací plora la criatura! Aici e buba!

adobar el terreny (a) pregǎti terenul

adormir-se sobre els llorers (a) se culca pe o ureche

afluixar la bossa (a-şi) deschide punga

afluixar la corda (a) o lǎsa mai moale

afluixar la llengua (a-şi) da drumul la gurǎ

afrontar la realitat (a) înfrunta realitatea

agafar-se a una paret llisa

(a se) face frate şi cu dracu pânǎ se trece puntea

aguantar en silenci (a) înghiţi gǎluşca/hapul

aguantar-se una cosa per un fil (a se) ţine de un fir de pǎr

això es diu prompte uşor de zis

Això són contes de la vora del foc.

Astea-s poveşti de adormit copiii.

Al cel sia! Dumnezeu sǎ-l / s-o aibǎ în pazǎ!


alçar la cresta = fer el maco (a) o face pe grozavul

alçar la llebre (a) da/(a) ieşi/(a) scoate la ivealǎ

alçar la veu a favor d’algú (a) lua apǎrarea cuiva

alçar la veu contra (a) fluiera în bisericǎ / (a) ridica vocea împotriva

alçar-se de mal humor (a se) scula cu fundu-n sus

alegre com una primavera vesel nevoie mare

alegre com unes pasqües vesel din cale afarǎ

allargar la mà a algú (a) întinde o mânǎ cuiva

alt com un paller / una perxa înalt cât o prǎjinǎ

alt com un Sant Pau înalt ca bradul

amansir la fam / enganyar la gana

(a-şi) amǎgi foamea

amarg com la fel / ple de verí amar ca veninul / plin de venin

amargar la vida a algú (a) face zile fripte / negre cuiva

amb coneixement de causa în cunoştinţǎ de cauzǎ

amb el cor a la mà cu mâna pe inimǎ

amb futur cu viitor / de viitor

anar a cegues / a les palpentes (a) merge / (a) înainta pe bâjbâite

anar a estiracabells (a-şi) scoate ochii pentru ceva

anar a la caça d’alguna cosa / d’algú

(a) vâna ceva / pe cineva

anar a la seua (a) face dupǎ capul sǎu

anar a pams (a) o lua pe pǎrţi

anar a passes comptades (a) merge / (a) înainta cu paşi de melc

anar a passes de gegant

(a) face paşi uriaşi / (a) avansa cu paşi uriaşi

anar a peu / pota (a) merge pe jos

anar a sorts (a) trage la sorţi

anar al canyet (a se) duce pe lumea cealaltǎ

anar al gra (a) trece la / (a) atinge miezul chestiunii

anar amb el cap ben alt (a) ţine nasul pe sus/(a) fi cu nasul pe sus / (a) merge cu nasul pe sus

anar armat fins a les dents (a) merge înarmat pânǎ-n dinţi

anar balandrim-balandram

(a) merge în zig-zag / a merge pe şapte cǎrǎri


anar cadascú pel seu costat (a) o lua fiecare pe drumul sǎu

anar cap per avall (a) merge tot mai prost

anar carregat com un ase (a) cǎra ca un mǎgar

anar coixa (una cosa) (a) şchiopǎta (o chestiune)

anar com una seda (a) merge ca pe roate

anar contra corrent (a) merge împotriva curentului

anar cua dreta (a) fi plin de sine

anar d’acord (a) face pereche bunǎ

anar de bo (a) fi serioasǎ treaba

anar de boca en boca (a) umbla / (a) trece din gurǎ în gurǎ

anar de bòlit / cul (a) avea treabǎ pânǎ peste cap

anar de bracet (a) merge braţ la braţ / (a) merge la braţ

anar de cos (a) face treaba mare

anar de mal en pitjor (a) merge din rǎu în mai rǎu

anar de trompis (a) cǎdea în nas

anar de vint-i-un botó (a) fi pus la patru ace

anar fet un carnestoltes (a) se îmbrǎca ca o paparudǎ

anar fort d’armilla (a) avea buzunarele doldora (de bani)

anar passant i adorant (a) trece prin viaţǎ ca gâsca prin apǎ

anar pitof (a) fi beat criţǎ

anar sense caminadors (a se) descurca singur

anar-hi bé (a) merge strunǎ (treaba)

anar-li el prestigi (a algú) en una cosa

(a-şi) pune în joc prestigiu pentru ceva

anar-se’n a l’aigua/a can Pistraus

(a se) duce pe apa Sâmbetei

anar-se’n a la francesa (a) o şterge englezeşte

anar-se’n al diable (tot / una cosa / algú)

(a se) duce naibii (totul / ceva / cineva)

anar-se’n al llit com les gallines (a) se culca odatǎ cu gǎinile

anar-se’n amb la cua entre cames

(a) pleca cu coada între picioare

anar-se’n amb les mans buides (a) pleca cu mâinile goale

anar-se’n del cap alguna cosa a algú

(a-i) ieşi din minte


anar-se’n en raons (a) bate câmpii

anar-se-li la mà a algú (a-i) scǎpa din mâini ceva cuiva

aprendre la lliçó (a) învǎţa lecţia

Ara et fots! / Ara que es fota! Sâc!

ara o mai acum ori niciodatǎ

ara que hi pense... dacǎ mǎ gândesc (mai) bine...

armar-se de valor (a-şi) face curaj

arrancar a córrer (a) o lua la fugǎ

arrancar-li una paraula a algú

(a) scoate cu cleştele o vorbǎ de la cineva

arrancar-se els cabells (a-şi) smulge pǎrul din cap

arribar l’hora (a) sosi ceasul / timpul

arronsar els muscles (a) ridica din umeri

arrossegar algú pel fang (a) târî prin noroi pe cineva

arrossegar-se als peus d’algú (a se) târî la picioarele cuiva

arrufar el nas (a) strâmba din nas

arrufar les celles (a) încrunta sprâncenele

assemblar-se com dues gotes d’aigua

(a) semǎna ca douǎ picǎturi de apǎ / (a) semǎna leit / (a) semǎna ruptǎ bucǎţicǎ

assentar-se el cap (a-şi) bǎga minţile în cap

atiar el foc (a) aţâţa focul

atrapar algú al jaç (a) lua pe cineva ca din oalǎ

baixar la guàrdia (a) lǎsa garda jos

ballar amb un peu (a) sǎri în sus de bucurie

ballar segons el so (a se) lua dupǎ alţii

ballar-li una cosa pel cap a algú (a-l) paşte / bate gândul

barrar el pas a algú (a se) pune în drumul cuiva

besar el cul a algú (a) linge în cur

besar els peus a algú (a) sǎruta picioarele cuiva

beure a la salut d’algú (a) bea în sǎnǎtatea cuiva

blanc com la paret alb ca varul

blanc com un glop de llet / blanc com la neu

alb ca laptele / zǎpada

Blancaneu Albǎ ca zǎpada

brillar per la seua absència (a) strǎluci prin absenţǎ

buscar una agulla en un paller (a) cǎuta acul în carul cu fân


cadascú per on l’enfila fiecare cu pǎsǎrica sa

cagar-la (a) o face latǎ / de oaie

cagar-se a les bragues (a) se cǎca / pişa de fricǎ

cagar-se en la mare que va parir algú

(a) se cǎca în nasul cuiva

callar com un mort (a) tǎcea ca mortul în pǎpuşoi

callar com una tomba (a) tǎcea mâlc / chitic

callar i fer la seua tace şi face

caminar a pas de tortuga (a) merge ca un melc

Campe qui puga! Scapǎ cine poate!

cantar la canya a algú (a-i) spune / zice verde în faţǎ cuiva

cantar les quaranta a algú (a) mânca cu fulgi cu tot

caure a la ratera (a) cǎdea în capcanǎ

caure a les urpes d’algú (a) cǎdea în ghiarele cuiva

caure a les urpes del llop (a) cǎdea în ghiarele lupului

caure al llaç (a) cǎdea în laţ

caure com una bomba

(a) cǎdea ca o bombǎ (o veste/o ştire)

caure del cel (a) cǎdea / (a) pica din cer

caure en desgràcia (a) cǎdea în dizgraţie

caure en desús (a) cǎdea în desuetudine

caure en gràcia a algú (a) intra în graţiile cuiva

caure en la ratera (a) cǎdea în plasǎ

caure en la trampa (a) lua plasǎ

caure en picat (a) cǎdea în picaj

caure-hi / caure en (a-i) cǎdea / (a-i) pica fisa

caure-li a algú la bava (a) i se scurge balele

caure-li a algú la bena dels ulls (a-i) cǎdea cuiva vǎlul de pe ochi

caure-li a algú la cara de vergonya

(a-i) crǎpa obrazul de ruşine

clavar els ulls a algú (a) ţintui cu privirea pe cineva

clavar els ulls a algú / en alguna cosa

(a se) holba la cineva / ceva

clavar un escàndol a algú (a) face cu ou şi cu oţet pe cineva

cobrir-se les espatles (a) avea spatele acoperit

com cal / com Déu mana aşa cum trebuie


com una eternitat cât o veşnicie

comptar les bigues (a) freca menta (de pomanǎ)

comptar les hores / els dies (a) numǎra orele / zilele

consultar amb la bossa (a-şi) face socotelile

córrer amb les cames al cul (a-şi) lua picioarele la spinare

córrer la sang pels carrers (a) fi vǎrsare de sânge

córrer més que el vent (a) fugi ca vântul (şi ca gândul)

costar un ull de la cara (a) costa o avere

creure-s’ho a peus junts (a) crede orbeşte ceva

Creu-t’ho! / Demà m’afaitaràs! S-o crezi tu!

de bona fe de bunǎ credinţǎ

de desagraïts, el món / l’infern n’és ple

(a) încǎlzi şarpele la piept

de guàrdia de gardǎ

de mala fe de rea credinţǎ

de porc i de senyor se n’ha de venir de mena

aşchia nu sare departe de trunchi

de vista din vedere

deixar a desitjar (a) lǎsa de dorit

deixar algú amb un pam de nas (a) lǎsa cu curu-n baltǎ

deixar algú d’una peça (a) da gata pe cineva

deixar algú o alguna cosa en bones mans

(a) lǎsa pe mâini bune

deixar algú sense ni un ral (a) lǎsa lefter pe cineva

deixar córrer una cosa (a) nu da importanţǎ unui lucru

deixar enlaire una cosa (a) lǎsa în aer

deixar llesta una cosa (a) da gata ceva

deixar parat algú (a) lǎsa tablou

deixar pelat algú (a) lǎsa fǎrǎ niciun chior pe cineva

deixar-se dur (a se) lǎsa în voia sorţii

deixar-se dur pel corrent (a se) lǎsa dus / purtat de curent

demanar el cap d’algú (a) cere capul cuiva

demanar la lluna (en un cove) (a) cere luna (de pe cer)

demanar per parlar / la paraula (a) cere cuvântul

Descanse en pau! Dumnezeu sǎ-l / s-o odihneascǎ!

despullar un sant per a vestir-ne un altre

(a) face o gaurǎ ca sǎ se astupe alta


Déu em perdone! Doamne iartǎ-mǎ!

Déu ho faça! Sǎ dea Domnul!

Déu ho vulga! Dar-ar Domnu’!

Déu l’haja perdonat! Dumnezeu sǎ-l / s-o ierte!

deure la vida (a) datora viaţa

Diguem que... (Hai) sǎ spunem cǎ...

dir a algú el nom del porc (a) face troacǎ de porci pe cineva

dir el cor una cosa a algú (a-i) spune inima

dir la bonaventura a algú (a) ghici viitorul cuiva

dir per dir, dir coses sense fonaments

(a) mânca rahat / ciuperci

doblar el pas (a) mǎri / (a) iuţi pasul

donar / lliurar l’ànima a Déu (a) da ortul popii

donar a còneixer / fer conèixer (a) aduce la cunoştinţǎ

donar a Déu el que és de Déu i al cèsar el que és del cèsar

(a-i) da Domnului ce este al Domnului şi cezarului ce-i al cezarului

donar ales a algú (a-i) da aripi cuiva

donar brida (a) da frâu liber

donar carta blanca a algú (a) da mânǎ liberǎ

donar compte (a) da socotealǎ

donar corda a algú (a) trage de limbǎ pe cineva

donar el colp / fer el colp (a) da lovitura

donar la baca a algú / fer-lo anar com un ninot

(a) juca pe degete pe cineva

donar la seua paraula (d’honor) (a-şi) da cuvântul (de onoare)

donar la tabarra a algú (a) freca / (a) regula la cap

donar llum verda (a) da undǎ verde

donar mastegada una cosa a algú (a) servi pe tavǎ

donar sense comptar (a) da cu nemiluita

donar tema de reflexió (a) pune pe gânduri

donar un espectacle (a se) da în spectacol

donar un jaco a algú (a) trage o chelfǎnealǎ

donar un mal pas (a) face un pas greşit

donar-se bufetades una cosa amb una altra

(a) nu se potrivi de nicio culoare


dormir amb els ulls oberts (a) dormi cu un ochi deschis

dormir com les llebres (a) dormi iepureşte

dormir com un àngel / sant (a) dormi ca un îngeraş

dormir com un liró (a) dormi dus

dormir com un soc (a) dormi buştean

dormir com una rabassa (a) dormi neîntors

dormir pla / com l’algeps (a) dormi tun

dur la borromba (a) fi codaş / ultimul

eixir a (bon) camí (a) ieşi la liman

eixir a carrera d’algú (a-i) ieşi în întâmpinare cuiva

eixir com una bala (a) ieşi ca din puşcǎ

eixir de mare (a) scǎpa de sub control

eixir de polleguera (a-şi) ieşi din pepeni

eixir del pas (a) ieşi din încurcǎturǎ

embarcar els altres i quedar-se en terra

(a) fi bun la dat sfaturi

enfilar-se com un carabassera (a-i) sǎri ţandǎra din te miri ce

ensenyar el llautó (a-şi) da arama pe faţǎ

ensenyar les cartes (a) pune cǎrţile pe masǎ

ensenyar les dents (a-şi) scoate colţii

enterrar-se en vida (a se) îngropa de viu

entrar amb bon peu (a) începe cu dreptul

entrar en el món (a-şi) face intrarea în societate

entrar en escena (a) intra în scenǎ

entrar en joc (a) intra în joc

entrar-li a algú una cosa per una orella i eixir-li per l’altra

(a-i) intra pe o ureche şi a-i ieşi pe cealaltǎ

enviar a fer punyetes / a la merda

(a) trimite la dracu’ / la naiba

enviar a passeig a algú (a) trimite la plimbare

errar el tret (a) greşi ţinta

és terrible e(ste) cumplit.

és una llàstima e(ste) pǎcat.

és vergonyós / és una vergonya e(ste) ruşinos / e o ruşine

escampar la boira (a) lua o gurǎ de aer

esclafar el cul de la cadira (a) face act de prezenţǎ

escriure en l’arena (a) costrui pe nisip (mişcǎtor)


escurar la butxaca a algú (a) goli buzunarele cuiva

esmolar les dents (a-şi) ascuţi dinţii

espès i menut / amb tots els ets i els uts

de-a fir a pǎr

espolsar-se algú (a-şi) lua de pe cap pe cineva

esprémer el cervell (a-şi) screme mintea

està assolellat e(ste) însorit

està bé e(ste) bine

està ennuvolat / núvol e(ste) înnorat

està malament (adv) / és roín (adj)

e(ste) rǎu (adv i adj)

està molt bé / molt malament e(ste) foarte bine / rǎu

estar a l’aguait (a) sta la pândǎ / la cotiturǎ

estar a l’altura (a) fi la înǎlţime

estar a les escoltes (a) trage cu urechea

estar a mata-degolla amb algú (a) fi la cuţite cu cineva

estar alacaigut (a i se) îneca corǎbiile

estar amb el dogall al coll (a) fi cu cuţitul la gât

estar amb l’ai al cor (a) sta cu frica în sân

estar amb les mans plegades (a) sta cu mâinile încrucişate

estar arreglat (a se) aranja bine

estar ben fresc (a) fi bǎgat în cǎcat (pânǎ peste cap)

estar borratxo com una sopa (a) fi beat turtǎ

estar carregat d’anys (a) fi împovǎrat de ani

estar cloc-piu (a) fi abǎtut

estar com el gat i el gos (a se) înţelege / (a se) iubi ca şoarecele cu pisica / (a) trǎi ca câinele cu pisica

estar com el peix a l’aigua (a se) simţi ca peştele în apǎ

estar curat d’espants (a) fi trecut prin viaţǎ

estar de bon humor (a) fi bine dispus

estar de bona lluna (a) fi în toane bune

estar de futris (a) fi în toane rele

estar en curs (a) fi în curs

estar en pau amb la seua consciència

(a) nu avea nimic pe conştiinţǎ

estar en zel (a) fi în cǎlduri


estar entre dos focs (a) fi (prins) între douǎ focuri

estar entre l’espasa i la paret (a) fi între ciocan şi nicovalǎ

estar fresc com una rosa (a) fi freş

estar ple com un ou (a) fi plin ochi

estar que peta

(a) fi gras ca un porc / grasǎ ca o scroafǎ

estar-se de (a se) abţine de la ceva

estirar les cames (a-şi) dezmorţi picioarele

estirar les orelles (a) trage de urechi

estrènyer el cinturó (a) strânge cureaua

estrènyer la mà a algú (a) strânge mâna cuiva

exhalar l’últim sospir (a-şi) da duhul

extremar la nota (a) forţa nota

fa bon oratge e(ste) timp frumos

fa calor e(ste) cald

fa fred e(ste) frig

fa mal oratge e(ste) timp urât

fa sol e(ste) soare

fabulós / del que no n’hi ha ca-n filme

Faena feta no té destorb. Nu lǎsa pe mâine ce poţi face azi.

faltar-li a algú un bull/una bullida

(a-i) lipsi o doagǎ

fer alguna cosa pudor de socarrim

(a) nu-i mirosi a bine ceva

fer barrina / tancar un tracte (a) bate palma

fer beure a galet (a) trage o ţeapǎ cuiva

fer campana / fer fugina (a) chiuli

fer canalera els ulls a algú (a) da apǎ la şoareci

fer cas omís d’algú / d’alguna cosa

(a) face abstracţie de ceva / cineva

fer cofis i mofis (a) face mofturi

fer crit (a) face furori

fer cua (a) sta la coadǎ / rând

fer el boig (a) o face pe nebunul

fer el desentès (a) o face pe niznaiul

fer el doble joc (a) face joc dublu

fer el joc d’algú (a) face jocul cuiva


fer el pallasso

(a) o face pe bufonul / clovnul / paiaţa

fer el paper de (a) juca rolul de

fer el primer pas (a) da primul pas

fer el tifa (a) o face pe interesantul

fer els ulls grossos (a se) face cǎ nu vede

fer fallida (a) da faliment

fer florir algú (a) trage clapa cuiva

fer foc nou (a) începe de la zero

fer i desfer / remenar les cireres (a) face şi-a desface

fer la copa (a) lua un pǎhǎrel

fer la cort a algú (a) face curte cuiva

fer la papallona (a) umbla din floare-n floare

fer la pols (a) da clasǎ

fer melindros (a) face figuri / fiţe / mutre

fer morros (a) pune botul

fer mutis i a la gàbia (a-şi) ţine cloanţa

fer niu de tota brossa (a) scoate (beneficii) şi din piatrǎ seacǎ

fer nones (a) face nani

fer números (a-şi) face calculele

fer passar algú per l’adreçador (a) avea ac de cojocul cuiva

fer passar amb raons a algú

(a-i) veni / (a-i) umbla cu tot felul de scuze

fer un bisbe (a) muri un drac (a spune douǎ persoane acelaşi lucru în aceeaşi clipǎ)

fer un fred que pela (a) fi un frig / ger de crapǎ pietrele

fer una escena (a) face o scenǎ

fer uns ulls com unes taronges (a) face nişte ochi cât cepele

fer via (a) ieşi din impas

fer, d’una palla, un paller (a) face din ţânţar armǎsar

fer-li fàstic (a-i) fi silǎ

fer-li pena (a-i) fi milǎ

fer-se fonedís (a) spǎla putina

fer-se mala sang (a-şi) face sânge rǎu

fer-se mans i mànigues (a) face pe dracu-n praznic


fer-se passar per (a se) da drept

fer-se un examen de consciència (a-şi) face un examen de conştiinţǎ

fer-se’n creus (a-şi) face cruce

fer-se-li a algú un nus a la gola (a i se) pune un nod în gât

fet a mida de comandǎ

ficar cullerada (a se) bǎga unde nu-i fierbe oala

ficar el nas en una cosa

(a-şi) bǎga nasul (unde nu-i fierbe oala)

ficar la pota (a) face o gafǎ

ficar-s’hi la bruixa (a-şi) bǎga dracul coada

fidel com un gos fidel ca un câine

filar prim (a-i) merge mintea brici

filar un ris (a) despica firul în patru

fill de son pare copil/bǎiat/fecior de bani gata

fill natural copil din flori

flac com una caramuixa slab ca un ţâr

forçat per les circumstàncies prin forţa împrejurǎrilor

Fot el camp! Valea! / Hai, valea!

fregar-se les mans (a-şi) freca mâinile

fugir del foc i caure a les brases (a) cǎdea din lac în puţ

fumar com un carreter (a) fuma ca un turc

gastar saliva en va (a-şi) bate gura de pomanǎ

gela e(ste) ger

girar full (a) schimba foaia

girar-se a tots els vents (a se) schimba dupǎ cum bate vântul

guanyar per mà algú (a) o lua înaintea cuiva

haver xafat merda (a) cǎlca în rahat

haver-ho vist prou (a-şi) putea lua adio de la ceva

haver-li tocat a algú el crostó (a) mânca paparǎ / bǎtaie

inesperadament fǎrǎ (de) veste

inflar el cap a algú (a-i) face capul mare cuiva

inflar els morros a algú (a) umfla moaca cuiva

Ja n’hi ha prou d’aquest color! Gata! Ajunge!

ja s’ho farà / faràn treaba lui / ei / lor

jugar amb foc (a se) juca cu focul


jugar una mala passada a algú (a-i) juca o festǎ cuiva

jugar una mala passada a algú / fer-li una mala jugada

(a) face o figurǎ urâtǎ cuiva

jugar-s’hi el tot pel tot (a) pune totul în joc

jugar-se la camisa (a) arunca şi ultima carte

jugar-se la pell (a-şi) pune pielea la bǎtaie

l’any d’en Quinze / la setmana dels tres dijous / l’any xeix

La paştele cailor

l’edat de les barrabassades vârsta zburdǎlniciilor (despre copii)

l’edat dels terribilismes vârsta teribilismelor (despre adolescenţi şi tineri)

la vall de llàgrimes valea plângerii

lladrar a la lluna (a) lǎtra la lunǎ

llançar el guant (a algú) (a-i) arunca mǎnuşa cuiva

llançar la casa per la finestra (a) fi larg la mânǎ/pungǎ

llançar perles als porcs (a) arunca mǎrgǎritare la porci

llaurar fondo (a) munci pe brânci

llavar-se les mans (a se) spǎla pe mâini

llepar-se els dits / llepar-se el bigot

(a-şi) linge degetele / buzele; a se linge pe degete / buze

llevar-se la careta

(a-şi) da jos masca / (a-şi) scoate masca

lligar caps (a) pune cap la cap

lligar de mans algú (a) lega de mâini şi de picioare

mamar-se el dit (a) fi un copil (en sentit figurat)

matar dos pardals d’un tir (a) împuşca doi iepuri dintr-odatǎ

matar l’aranya (a) trage mâţa de coadǎ

menjar al mateix plat

(a) mânca din aceeaşi strachinǎ cu cineva

menjar-se algú / alguna cosa amb els ulls

(a) mânca din ochi pe cineva / ceva

mentir per la gola (a) minţi cu neruşinare

merèixer el preu (a) merita banii

més pobre que una rata sǎrac lipit pǎmântului

mesurar-se les forces (a-şi) mǎsura forţele

mirar contra el govern

(a se) uita cu un ochi la fǎinǎ şi cu altul la slăninǎ

mirar de cua d’ull (a) mǎsura din cap pânǎ-n picioare


mirar de reüll (a) se uita cu coada ochiului

molt soroll de boixets i poques puntes / molt soroll per no res

mult zgomot pentru nimic

mossegar-se els dits (a-şi) muşca degetele / pumnii

mossegar-se la llengua (a-şi) muşca / înghiţi limba

mullar-se el cul, arriscar-se (a-şi) pune fundul / pielea la bǎtaie

nadar entre dues aigües (a) fi între două luntri / (a) sta cu curul în douǎ luntri

nàixer amb la flor al cul (a se) naşte într-o zodie norocoasǎ

ni de ben lluny nici pe departe

ni de bon tros nici gând / vorbǎ / pomenealǎ

no aclucar ull (a) nu lipi geanǎ de geanǎ

no anar enlloc (a) nu duce nicǎieri

no anar pel camí dret (a) o apuca pe cǎi greşite

no arribar-li a algú a la sola de la sabata

(a) nu-i ajunge cineva cuiva nici la degetul cel mic

no badar boca (a) nu deschide gura

no cabre a la pell (a) nu-şi încǎpea în piele de

no cabre al cap una cosa a algú (a) nu-i intra ceva în cap cuiva

no cridar massa (a) nu zice hop pânǎ n-ai sǎrit şanţul

no deixar algú en pau (a) nu lǎsa în pace pe cineva

seguir algú com la seua ombra (a se) ţine de coada cuiva / (a se) ţine ca scaiul de cineva / (a se) ţine scai de cineva

no dir ni ase ni bèstia (a) nu zice nici pâs

no donar l’abast (a) nu mai prididi (cu)

no donar-se’n clau (a-l) durea în cot / fund

no entendre-hi un borall (a) nu pricepe o boabǎ

no estar a l’altura (a) nu fi la înǎlţime

no estar per a orgues (a) nu-i arde de

no estar per a romanços (a) nu-i arde de glume

no fer-s’ho dir dues vegades

(a) nu fi nevoie sǎ i se spunǎ de douǎ ori

no ficar-se res a la butxaca (a) avea mâinile curate

no hi fa res nu face nimic / nu-i nimic

No hi ha per a tant! / No serà tant!

N-o fi dracu’ aşa de negru!


no moure un dit (per algú / per alguna cosa)

(a) nu mişca un deget pentru cineva / ceva

no nomenar la corda en casa del penjat ni l’aigua en casa de l’ofegat

(a) nu vorbi de funie în casa spânzuratului

no parar quiet (a) nu şti pe unde s-o apuce

no perdre d’ull algú (a) nu-şi lua ochii de pe / de la cineva / (a) nu scǎpa din ochi / vedere

no perdre el temps (a) nu pierde timpul

no plou mai per a tots els gustos fiecare cu gustul sǎu

no poder tragar / pair algú (a) nu putea înghiţi pe cineva

no poder veure algú ni en pintura

(a) nu putea vedea pe cineva în faţa ochilor

no saber com eixir del pas (a) da din colţ în colţ

no saber on fer cap (a) nu sta o clipǎ locului

no saber on ficar-se (a) nu şti unde sǎ se ascundǎ

no saber quants dits es té a la mà (a) nu şti nici sǎ-şi scrie numele

no sentir-se bé (a-i) fi rǎu

no ser-hi a temps (a) nu ajunge la timp

no ser ni carn ni peix (a) nu fi nici cal nici mǎgar

no tallar-se un pèl (a) nu se jena (sǎ facǎ / zicǎ ceva)

no tenir ni cap ni peus / centener (a) nu avea nici cap nici coadǎ

no tenir cor de (a) nu avea curaj

no tenir fusta de (a) nu avea stofǎ de

no tenir ni art ni part (a) nu avea nici în clin, nici în mânecǎ

no tenir ni solta ni volta (a) nu fi nici laie nici bǎlaie

no tenir parent ni amic (a) uita de mamǎ şi tatǎ

no tenir pèls a la llengua (a) avea prune în gurǎ

no tenir prou mans (a) nu mai rǎzbi

no tenir retop (a) fi clar ca lumina zilei

no tenir temps ni d’anar a pixar (a) nu avea o clipǎ de rǎgaz

no tenir temps ni d’anar a pixar (a) nu-şi vedea capul de treabǎ

no tenir un cèntim (a) nu avea o para chioarǎ

no tenir un clau (a) nu avea un sfanţ

no tocar de peus a terra (a) fi cu capul în nori

no tocar-li la roba a l’esquena (a) fi fricos ca un iepure


no valer una malla/escopinada (a) nu face nici cât o ceapǎ degeratǎ

no veure-hi més enllà del nas

(a) nu vedea mai departe de vârful nasului

nu com un Jesuset gol puşcǎ / în costumul lui Adam / Evei

obrir els ulls (a) cǎsca ochii

obrir una persona els ulls a la llum

(a) vedea lumina zilei

obrir-se camí (a-şi) croi drum

obrir-se-li el cel a algú

(a) vedea lumina de la capǎtul tunelului

ofegar-se en un got d’aigua (a se) îneca ca ţiganul la mal

omplir el cap de cascavells a algú (a-i) umple cuiva capul de bazaconii

omplir el pap (a-şi) umple burduhanul / burta

omplir-se les butxaques (a-şi) umple buzunarele

pagar amb la mateixa moneda (a) plǎti cu aceeaşi monedǎ

pagar bitllo-bitllo (a) plǎti pe loc

pagar el gust i les ganes (a) plǎti cu vârf şi îndesat

pagar els plats trencats (a) plǎti oalele sparte

valdre la pena (a) merita (efortul)

pagar pels seus pecats (a-şi) spǎla pǎcatele

pagar-ho car (a) plǎti scump (ceva / pentru ceva)

parar els peus a algú (a) pune beţe-n roate

parlar clar / dir les coses pel seu nom

(a) spune lucrurilor pe nume

partir peres fiecare cu ale lui

passar / demanar comptes (a) cere socotealǎ

passar a millor vida = pujar al cel

(a se) urca la ceruri

passar algú pel sedàs (a) trece prin ciur şi prin dârmon

passar ànsia (a) sta ca pe jar

passar comptes amb algú (a se) rǎfui

passar de mà en mà (a) trece din mânǎ în mânǎ

passar els set calzes d’amargura (a) bea din cupa amǎrǎciunilor

passar la llufa

(a) arunca pisica moartǎ (în curtea / ograda vecinului)


passar la mà per l’esquena d’algú

(a) peria pe cineva

passar la nit en blanc/clar (a) nu închide un ochi toatǎ noaptea

passar pels nassos una cosa a algú

(a) flutura pe la nas

passar-se de ratlla / rosca; passar una cosa de mida / de taca d’oli

(a) întrece mǎsura

passar-se-la bé (a se) distra pe cinste

patir les conseqüències dels pecats d’un altre

(a) trage pǎcatele altuia

penjar d’un fil (a) atârna de-un fir de pǎr

penjar-se de les orelles d’algú (a) bate la cap pe cineva

pensar amb els peus (a) gândi cu curul

per a cobrir l’expedient de ochii lumii

per art de màgia ca prin farmec

per compte propi pe cont propriu

perdre el fil d’una cosa (a) pierde şirul

perdre el temps (a) arde gazul de pomanǎ

perdre el temps (a) pierde timpul (de pomanǎ)

perdre el timó / perdre la carta de navegar

(a o) lua razna

perdre els estreps (a-şi) pierde firea

perdre l’oremus / l’enteniment (a-şi) ieşi din minţi

perdre la paciència (a-şi) pierde rǎbdarea

perdre la vida (a-şi) pierde viaţa

pescar en aigua tèrbola (a) pescui în ape tulburi

pete qui pete / caiga qui caiga fie ce-o fi

picar alt (a) ţinti sus / departe

picar l’ullet a algú (a-i) face cu ochiul cuiva

ploure a bots i barrals (a) ploua cu gǎleata

pobre d’esperit sǎrac cu duhul

poc faltava perquè... lipsea puţin sǎ...

portar a la desesperació (a) duce la disperare

portar a la ment (a) duce cu gândul la

portar alguna cosa a la sang (a) avea ceva în sânge

portar dol (a) ţine doliu


portar l’aigua al seu molí (a-şi) trage spuza pe turta sa

portar quatre ulls (a) fi cu ochii în patru

posar a algú el cap com tres quartans

(a) face capul calendar

posar a algú el dogal al coll (a-i) pune cuiva cuţitul la gât

posar a algú que faça una cosa (a) pune pe cineva sǎ facǎ ceva

posar, a mal temps, bona cara (a) face haz de necaz

posar alguna cosa en quarantena (a) pune sub semnul întrebǎrii

posar banyes a algú (a-i) pune coarne cuiva

posar contra les cordes (a) strânge cu uşa pe cineva

posar el dit al forat (a) pune degetul pe ranǎ

posar els cinc dits a la cara d’algú

(a-i) lipi o palmǎ cuiva

posar els punts sobre les is (a) pune punctul pe i

posar els ulls en una cosa / en algú

(a) pune ochii pe ceva / cineva

posar en guàrdia algú (a) pune în gardǎ pe cineva

posar fre (a) pune frâu

posar l’accent en (a) pune accentul pe ceva

posar l’albarda a algú (a) întinde coarda cu cineva

posar l’arpa damunt (a) pune ghiarele pe ceva / cineva

posar la por al cos a algú (a-i) bǎga frica în oase cuiva

posar les mans al foc (a) pune / (a-şi) bǎga mâna în foc

posar panxa (a) face burtǎ

posar pels núvols una cosa / algú (a) ridica în slǎvi ceva / pe cineva

posar punt final (a) pune punct

posar sobre la taula / portar a col·lació alguna cosa

(a) pune pe tapet

posar tota la carn a la graella (a) pune totul la bǎtaie

posar traves a algú (a) pune piedici cuiva

posar-hi l’espatla / fer costat (a) pune umǎrul

posar-se a la raó (a-i) veni mintea la cap

posar(-se) al corrent (a) pune la curent / (a se) pune la curent

posar-se d’acord (a) cǎdea de acord

posar-se de panxa al sol (a se) tolǎni cu burta la soare

posar-se fet una fúria (a se) face foc şi parǎ

posar-se mans a l’obra (a se) pune pe treabǎ


posar-se-li a algú els pèls de punta

(a i se) face pǎrul mǎciucǎ

posar-se-li alguna cosa / algú entre cella i cella

(a i se) pune pata pe ceva / pe cineva

Potser que afluixes una mica! Las-o mai moale!

prendre a dents una cosa (a) lua ceva în serios

prendre algú pel mot (a-i) tǎia vorba

prendre el número a algú (a) lua la mişto pe cineva

prendre el pa d’algú (a-i) lua pâinea de la gurǎ cuiva

prendre el pèl a algú (a) lua peste picior pe cineva

prendre en consideració (a) lua în consideraţie

prendre exemple d’algú

(a) urma exemplul cuiva / (a) lua exemplu de la cineva

prendre la mida a algú (a) face mişto de cineva

prendre la paraula (a) lua cuvântul

prendre vistes (a) iscodi cu privirea

pujar el diapasó (a) ridica tonul

pujar-li a algú els colors a la cara

(a) se înroşi pânǎ-n vârful urechilor

pujar-li a algú els fums al cap (a i se) urca fumurile la cap

pujar-li a algú la mosca al nas (a-i) sǎri muştarul cuiva

pujar-li al cap una cosa (a i se) urca la cap

pujar-li la sang al cap a algú (a i se) urca sângele la cap

quan els gossos lladren, alguna cosa senten.

nu iese fum fǎrǎ foc.

quan les gallines tinguen dents

când o face mǎrul pere şi rǎchita micşunele

quan menys t’ho esperes când nici cu gândul nu gândeşti

Que Déu ens ajude! Doamne ajutǎ!

Què hi fa! Ce mai conteazǎ?

Què t’hi jugues que...? Pui pariu cǎ...?

Que tingues / tingueu salut! Sǎ-ţi / Sǎ vǎ dea Dumnezeu sǎnǎtate!

que tomba, que gira cǎ una, cǎ alta / cǎ aşa şi pe dincolo

que valga / que siga de millor qualitat

(mai) de Doamne ajutǎ!

quedar de pedra (a) rǎmâne tablou

quedar enlaire una cosa (a) rǎmâne în aer ceva


quedar pensatiu (a) cǎdea pe gânduri

quedar-se al marge (a) nu se bǎga

quedar-se amb un pam de nas (a) rǎmâne cu botul umflat

quedar-se en els ossos (a) fi numai piele şi oase

quedar-se per a vestir sants (a) rǎmâne fatǎ mare

qui sap quan cine ştie când

Qui tinga orelles que senta. Cine are urechi de auzit, sǎ audǎ.

Quina mosca l’ha picat? Quina mosca els/les ha picat?

Ce l-a apucat? / Ce a apucat-o? / Ce i-a apucat? /Ce le-a apucat?

Quines coses que dius! Hai lasǎ-mǎ!

rascar-se la panxa (a) tǎia frunze la câini

rebaixar el preu (a) lǎsa din preţ

reblar el clau / afegir llenya al foc

(a) pune paie / gaz pe foc

rebre el que es mereix dupǎ faptǎ şi rǎsplatǎ

recollir el guant (a) ridica mǎnuşa

recórrer món (a) strǎbate lumea în lung şi-n lat

regirar l’estómac una cosa a algú (a-i) întoarce stomacul pe dos

regirar-se-li la bilis a algú (a-i) sǎri ţandǎra cuiva

remoure cel i terra (a) muta / mişca / urni munţii din loc

repicar i anar a la processó (a) alerga / (a) fugi dupǎ doi iepuri deodatǎ

retre l’espasa (a se) lǎsa pǎgubaş

riure per davall del nas (a) râde pe sub mustǎţi

riure per les butxaques (a) râde în hohote / cu lacrimi

riure totes les gràcies a algú (a-i) cânta în strunǎ cuiva

rodar-li el cap a algú (a-i) vâjâi capul

rondar-li pel cap una idea / un pensament

(a) bate / (a) paşte gândul pe cineva

S’atrapa més prompte un mentider que un coix.

Minciuna are picioare scurte.

S’ha acabat el bròquil! Mai schimbǎ placa!

saber com les gasta algú (a) şti ce se poate aştepta de la cineva

saber de memòria (a) şti pe de rost / pe dinafarǎ

saber de quin peu pateix / es dol (a-i) cunoaşte cuiva punctul slab

saber la flaca a algú (a-i) cunoaşte slǎbiciunea cuiva


saber una cosa com el parenostre (a) şti ceva ca pe Tatǎl nostru

saber-ne un fum / un niu (a) şti ceva ca pe apǎ

salar la festa / aigualir la festa (a-i) strica cheful

saldar un deute/els deutes amb (a-şi) achita o datorie / datoriile faţǎ de

salvar la pell (a-şi) salva pielea

salvar la vida (a-şi) salva viaţa

salvar les aparences (a) salva aparenţele

salvar-se per miracle (a) scǎpa ca prin urechile acului

seguir / reprendre el seu curs (a) urma / (a-şi) relua cursul

semblar com eixit de la capsa (a) arǎta ca scos din cutie

sembrar zitzània (a) bǎga fitile / zâzanie

sense cap sentit fǎrǎ nicio noimǎ

sense coneixement de causa în necunoştinţǎ de cauzǎ

sense ordre ni concert talmeş-balmeş

sentir ploure / fer el sord (a) o face pe surdul

sentir-se al setè cel (a se) simţi în al şaptelea / nouǎlea cer

sentir-se bé (a-i) fi bine

sentir-se com a casa (a se) simţi ca la mama acasǎ

ser alegre com un picarol (a) fi vesel din cale-afarǎ

ser bo per al drapaire (a) fi bun de aruncat

ser bufar i fer ampolles (a) fi floare la ureche

ser car de veure (a) fi scump la vedere

ser clar com l’aigua (a) fi limpede ca lumina zilei

ser coix de l’ala (a nu) fi în toate minţile

ser com la nit i el dia (a) fi ca ziua şi noaptea

ser de la casa (a) fi de-al casei

ser de la mateixa estofa (a) fi fǎcuţi din acelaşi aluat

ser deixat de la mà de Déu (a) fi lǎsat în voia sorţii

ser del que no n’hi ha (a) fi din cale afarǎ

ser dur d’orella (a) fi tare de ureche

ser dur de cap (a) fi tare de cap

ser dur de cor (a) avea inima împietritǎ

ser el braç dret d’algú (a) fi mâna dreaptǎ (a cuiva)

ser figues d’un altre paner (a) fi altǎ mâncare de peşte


ser gat vell (a) fi vulpoi bǎtrân

ser la gota que fa vessar el got (a) fi picǎtura ce umple vasul

ser llest (a) fi ager la minte

ser més pobre que una rata (a) fi sǎrac lipit pǎmântului

ser més tossut que una mula (a) fi mai încǎpǎţânt ca un catâr

ser net de clatell (a) fi deştept / isteţ foc

ser prim com una canya slab de-l suflǎ vântul

ser tot ulls (a) fi/(a) umbla cu ochii-n paişpe

ser un belluguet (a) avea viermi în fund

ser un beneit del cabàs (a) fi sǎrac cu duhul

ser un bon jan (a) fi un om cu inimǎ de aur

ser un cap quadrat (a) fi un cap pǎtrat

ser un clau (a) fi o pacoste

ser un esquitx d’home (a) fi un om şters / o figurǎ ştearsǎ

ser un estiracordetes (a) fi un cǎlǎu

ser un faldiller (a se) ţine dupǎ fuste

ser un gat vell (a) fi uns cu toate alifiile

ser un llepaculs (a) fi un lingǎu

ser un pet bufat (a) fi îngâmfat

ser un pou de ciència (a) fi tobǎ de carte

ser un sant de guix (a) fi un înger cu corniţe

ser un suro (a) fi cǎpos

ser un zero a l’esquerra (a) fi un zero barat

ser una arracada (a) fi un papǎ lapte

ser una boca d’infern (a) avea limba ascuţitǎ

ser una espasa (a) fi un as

ser una fotesa / una cosa sense importància

(a) fi un fleac

ser una llengua d’escurçó (a) fi rǎu de clanţǎ

ser una olla de caragols / cols / grills

(a) fi o varzǎ

ser una rara avis scump la vedere / rara avis

servir de ninot (a) fi marioneta cuiva

Si li doneu un dit, s’agafarà la mà!

Dǎ-i un braţ şi-ţi ia toatǎ mâna!

signar en blanc (a) semna în alb


sobrar les paraules (a) fi de prisos / (a) prisosi cuvintele

sol com un mussol singur cuc

somiar / rotllos / truites / perdius (a) visa cai verzi pe pereţi

sondejar el terreny (a) sonda terenul

tallar les ales a algú (a-i) tǎia aripile

tancar la boca (a-şi) ţine gura

tant se val / tant se’n fa tot una-i

tapar el sol amb un dit (a se) ascunde dupǎ deget

tenir / mantenir algú a ratlla (a) ţine în frâu / din scurt

tenir algú les sangs calentes (a) avea sânge fierbinte

tenir bon bec (a) fi bun de gurǎ

tenir bon olfacte (a) avea fler

tenir bons padrins (a) avea pile

tenir calor (a-i) fi cald

tenir cara d’ovella i urpes de llop (a) fi un lup în piele de oaie

tenir classe / estil (a) avea clasǎ / stil

tenir eixida una cosa (a) se vinde ca pâinea caldǎ

tenir el diable al cos (a) fi un drac împieliţat

tenir el do de parlar (a) avea harul vorbirii

tenir el pare alcalde (a) avea relaţii

tenir el peu al coll d’algú (a-i) pune cuiva geniunchiul în piept

tenir els collons plens (a) fi sǎtul pânǎ-n gât

tenir els nassos plens (a) fi sǎtul pânǎ peste cap

tenir en compte (a) ţine seamǎ / cont de

tenir en escac (a) ţine în şah

tenir en fàstic una cosa (a) fi sǎtul de ceva

tenir entravessat algú / alguna cosa

(a-i) sta ceva / cineva în gât

tenir estómac (a) avea o rǎbdare fǎrǎ limite

tenir fam (a-i) fi foame

tenir fred (a-i) fi frig

tenir fums (a-şi) da ifose / aere

tenir fusta / pasta de (a) avea stofǎ de

tenir gran consideració per algú

(a) avea toatǎ consideraţia pentru cineva


tenir idees de bomber (a) avea idei cretine / idioate

tenir la butxaca foradada (a-i) aluneca banii printre degete

tenir la cara gruixuda (a) avea obrazul gros

tenir la llengua llarga (a) fi o gurǎ spartǎ

tenir la mà foradada (a) fi mânǎ largǎ

tenir la mà pesada (a) avea o mânǎ grea

tenir la mà trencada en alguna cosa

(a) avea mânǎ bunǎ la

tenir la mala setmana (a) fi pe roşu / stop

tenir la mosca darrere l’orella (a se) simţi cu musca dupǎ cǎciulǎ

tenir les mans brutes (a) avea mâinile pǎtate

tenir les mans netes (a) avea mâinile curate

tenir llengua d’escorpí (a) avea limbǎ de şarpe

tenir mà esquerra (a) avea tact

tenir morro (a) avea tupeu

tenir nas (a) avea un nas fin

tenir nàusea (a-i) fi greaţǎ

tenir paraula (a-şi) ţine cuvântul

tenir per a fer bullir l’olla

(a) avea ce bǎga în burtǎ / (a) avea cu ce-şi umple burduhanul

tenir per la mà una cosa

(a) avea mâna formatǎ / ochiul format

tenir por (a-i) fi fricǎ

tenir set (a-i) fi sete

tenir son (a-i) fi somn

tenir un budell buit / córrer la rata pel ventre

(a-i) ghiorǎi maţele (de foame)

tenir un peu a l’estrep (a) fi pe picior de plecare

tenir una cosa a la punta de la llengua

(a-i) sta ceva pe vârful limbii

tenir una cosa a la punta dels dits

(a) fi la un pas de (a obţine ceva)

tenir una fam de llop / de gos / canina

(a) avea o foame de lup

tenir vara alta (a) avea un cuvânt greu de spus

tenir vèrbola (a) fi bun de clanţǎ

Tens el que et mereixes! Aşa-ţi trebuie!

Tens raó! Ai dreptate!


tirar en cara una cosa a algú (a-i) arunca ceva cuiva în obraz

tirar l’ham (a) arunca momeala

tirar la corda (a) sǎri calul

tirar-s’hi de cap (a se) arunca cu capul înainte

tirar-se de cap a les parets (a se) da cu capul de pereţi

tocar a la porta d’algú (a) bate la uşa cuiva

tocar el voraviu a algú (a) lovi pe cineva acolo unde-l doare mai tare

tocar ferro (a) bate în lemn

tocar la fibra sensible (a) atinge la coarda sensibilǎ

tocar-li el crostó (a algú) (a) da o mamǎ de bǎtaie (cuiva)

tocar de l’ala (a-şi) pierde minţile

tombar-se d’esquena (a-i) întoarce spatele cuiva

tornar al solc

(a) o lua din nou pe drumul cel bun / (a se) întoarce la matcǎ

tornar sobre els seus passos (a) da înapoi

tou com un matalàs moale ca brânza

tractar algú amb guants de seda (a se) purta / (a) umbla cu mǎnuşi

tragar-se la saliva (a) înghiţi în sec

traure algú al carrer (a) da afarǎ

traure de mare algú (a) scoate din minţi pe cineva

traure del cap una cosa a algú (a-i) scoate ceva din cap cuiva

traure foc pels queixals (a) face spume / clǎbuci la gurǎ

traure forces de flaquesa (a-şi) aduna ultimele forţe / puteri

traure la cara per algú (a-şi) pune obrazul pentru cineva

traure la llana del clatell a algú (a-i) deschide ochii cuiva

traure les castanyes del foc a algú

(a) lua asupra sa vina altuia

traure un pam de llengua (a) scoate limba de-un cot

traure un pes de damunt a algú (a-i) lua o grijǎ de pe cap cuiva

traure una cosa del cap (a-şi) scoate ceva din cap

traure’n en net alguna cosa (a) ajunge la o concluzie

traure’s del cap alguna cosa (a-şi) lua / (a-şi) muta gândul de la

traure’s el barret (a-şi) scoate pǎlǎria

traure’s un pes de damunt (a-şi) lua o grijǎ de pe cap

traure-ho de la boca (a-i) lua vorba din gurǎ cuiva

treballar a esclat de mort (a) munci pânǎ la epuizare


trencar el gel (a) sparge ghiaţa

trencar el son / fer una becada (a) trage un pui de somn

trencar l’amistat (a) rupe prietenia

trencar-se el cap (a-şi) bate capul cu ceva

trencar-se les banyes (a) nu se lǎsa

trencar la cara a algú (a-i) sparge moaca cuiva

trobar a faltar (a-i) fi dor

trobar pèls als ous (a) cǎuta nod în papurǎ

trobar-se en el seu element (a se) simţi în largul sǎu / elementul sǎu

una flor no fa estiu, ni dues primavera

cu o floare nu se face primǎvarǎ

untar les mans a algú (a) unge pe cineva / a mitui

untar-se les mans (a-şi) pǎta mâinile

valdre més el farciment que el gall

(a) fi mai scump mǎlaiul ca fǎina

Valga’m Déu! Doamne fereşte!

venir com l’anell al dit (a se) potrivi ca mǎnuşa pe deget

veure de bon ull (a) vedea cu ochi buni

veure les estreles / la padrina (a) vedea stele verzi

veure una palla en els ulls dels altres i no veure la biga en els seus

(a) vedea paiul din ochiul altuia şi nu bârna din propriul ochi

veure’s una cosa d’una hora lluny

(a se) vedea de la o poştǎ

veure-ho negre (a) vedea totul în negru

veure-se-les amb algú (a) avea de furcǎ cu cineva

vida amarga / impossible viaţǎ amarǎ / imposibilǎ

Vinga! Hai! Haidem! Haideţi!

viu com la tinya / més viu que una centella

ca argintul viu

viure amb l’esquena dreta (a) trǎi pe picior mare

viure com un sàtrapa (a) trǎi ca un belfer

xafar-li els talons a algú (a) cǎlca pe nervi pe cineva

xiular-li les orelles a algú (a-i) vâjâi urechile

355

AANNEEXXEE // AANNNNEEXXOOSS

Annex núm. 1

MODEL: 1A CONJUGACIÓ VERBS EN -“a” (sense infix)

(a) acuza [acusar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona

Present Imperfet Pretèrit indefinit

Pretèrit compost

1 sg. eu 2 sg. tu 3 sg. el/ea 1 pl. noi 2 pl. voi 3 pl. ei/ele

ac'uz1 ac'uzi ac'uză acuz'ăm acuz'aţi ac'uză

acuz'am acuz'ai acuz'a acuz'am acuz'aţi acuz'au

acuz'ai acuz'aşi acuz'ă acuz'arăm acuz'arăţi acuz'ară

am acuz'at ai acuz'at a acuz'at am acuz'at aţi acuz'at au acuz'at

Plusquam- perfet Futur estàndard Futur

popular I Futur passat


acuz'asem acuz'aseşi acuz'ase acuz'aserăm acuz'aserăţi acuz'aseră

voi acuz'a vei acuz'a va acuz'a vom acuz'a veţi acuz'a vor acuz'a

o să ac'uz o să ac'uzi o să ac'uze o să acuz'ăm o să acuz'aţi o să ac'uze

voi fi acuz'at vei fi acuz'at va fi acuz'at vom fi acuz'at veţi fi acuz'at vor fi acuz'at

SUBJUNTIU CONDICIONAL

Present Perfet Present Perfet


să ac'uz să ac'uzi să ac'uze să acuz'ăm să acuz'aţi să ac'uze

să fi acuz'at să fi acuz'at să fi acuz'at să fi acuz'at să fi acuz'at să fi acuz'at

aş acuz'a ai acuz'a ar acuz'a am acuz'a aţi acuz'a ar acuz'a

aş fi acuz'at ai fi acuz'at ar fi acuz'at am fi acuz'at aţi fi acuz'at ar fi acuz'at

IMPERATIU PRESUMPTIU

Formes pròpies Formes subjuntives Present Perfet


Ac'uză! Acuz'aţi!

Să ac'uz! Să ac'uze! Să acuz'ăm! Să ac'uze!

oi acuz'a oi acuz'a o acuz'a om acuz'a oţi acuz'a or acuz'a

oi fi acuz'at oi fi acuz'at o fi acuz'at om fi acuz'at oţi fi acuz'at or fi acuz'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU

Present Perfet SUPÍ I PARTICIPI ADJECTIVAL GERUNDI

a acuz'a a fi acuz'at Supí: acuz'at

Participi adj. acuz'at (m./nt. sg.) acuz'ată (f. sg.) acuz'aţi (m. pl.) acuz'ate (f./nt. pl.)

acuz'ând

1 El signe < ' > marca l’accent per a orientar la pronunciació.


MODEL: 1A CONJUGACIÓ VERBS EN -“a” (amb infix -“ez”)

(a) visa [somiar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


vis'ez vis'ezi vise'ază vis'ăm vis'aţi vise'ază

vis'am vis'ai vis'a vis'am vis'aţi vis'au

vis'ai vis'aşi vis'ă vis'arăm vis'arăţi vis'ară

am vis'at ai vis'at a vis'at am vis'at aţi vis'at au vis'at




vis'asem vis'aseşi vis'ase vis'aserăm vis'aserăţi vis'aseră

voi vis'a vei vis'a va vis'a vom vis'a veţi vis'a vor vis'a

o să vis'ez o să vis'ezi o să vis'eze o să vis'ăm o să vis'aţi o să vis'eze

voi fi vis'at vei fi vis'at va fi vis'at vom fi vis'at veţi fi vis'at vor fi vis'at

SUBJUNTIU CONDICIONAL Present Perfet Present Perfet 1 sg. eu 2 sg. tu 3 sg. el/ea 1 pl. noi 2 pl. voi 3 pl. ei/ele

să vis'ez să vis'ezi să vis'eze să vis'ăm să vis'aţi să vis'eze

să fi vis'at să fi vis'at să fi vis'at să fi vis'at să fi vis'at să fi vis'at

aş vis'a ai vis'a ar vis'a am vis'a aţi vis'a ar vis'a

aş fi vis'at ai fi vis'at ar fi vis'at am fi vis'at aţi fi vis'at ar fi vis'at

IMPERATIU PRESUMPTIU Formes pròpies Formes

subjuntives Present Perfet


Vise'ază! Vis'aţi!

Să vis'ez! Să vis'eze! Să vis'ăm! Să vis'eze!

oi vis'a oi vis'a o vis'a om vis'a oţi vis'a or vis'a

oi fi vis'at oi fi vis'at o fi vis'at om fi vis'at oţi fi vis'at or fi vis'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a vis'a a fi vis'at Supí: vis'at Participi adj. vis'at (m./nt. sg.) vis'ată (f. sg.) vis'aţi (m. pl.) vis'ate (f./nt. pl.)

vis'ând

Annexos 357

MODEL: 2A CONJUGACIÓ VERBS EN “-ea”

(a) tăcea [callar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


t'ac t'aci t'ace tăc'em tăc'eţi t'ac

tăce'am tăce'ai tăce'a tăce'am tăce'aţi tăce'au

tăc'ui tăc'uşi tăc'u tăc'urăm tăc'urăţi tăc'ură

am tăc'ut ai tăc'ut a tăc'ut am tăc'ut aţi tăc'ut au tăc'ut


popular I

Futur passat


tăc'usem tăc'useşi tăc'use tăc'userăm tăc'userăţi tăc'useră

voi tăce'a vei tăce'a va tăce'a vom tăce'a veţi tăce'a vor tăce'a

o să t'ac o să t'aci o să t'acă o să tăc'em o să tăc'eţi o să t'acă

voi fi tăc'ut vei fi tăc'ut va fi tăc'ut vom fi tăc'ut veţi fi tăc'ut vor fi tăc'ut




să t'ac să t'aci să t'acă să tăc'em să tăc'eţi să t'acă

să fi tăc'ut să fi tăc'ut să fi tăc'ut să fi tăc'ut să fi tăc'ut să fi tăc'ut

aş tăce'a ai tăce'a ar tăce'a am tăce'a aţi tăce'a ar tăce'a

aş fi tăc'ut ai fi tăc'ut ar fi tăc'ut am fi tăc'ut aţi fi tăc'ut ar fi tăc'ut

IMPERATIU PRESUMPTIU Formes pròpies Formes



T'aci! Tăc'eţi!

Să t'ac! Să t'acă! Să tăc'em! Să t'acă!

oi tăce'a oi tăce'a o tăce'a om tăce'a oţi tăce'a or tăce'a

oi fi tăc'ut oi fi tăc'ut o fi tăc'ut om fi tăc'ut oţi fi tăc'ut or fi tăc'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a tăce'a a fi tăc'ut Supí: tăc'ut Participi adj. tăc'ut (m./nt. sg.) tăc'ută (f. sg.) tăc'uţi (m. pl.) tăc'ute (f./nt. pl.)

tăc'ând


MODEL: 3A CONJUGACIÓ VERBS EN “-e”

(a) trece [passar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


tr'ec tr'eci tr'ece tr'ecem tr'eceţi tr'ec

trece'am trece'ai trece'a trece'am trece'aţi trece'au

trec'ui trec'uşi trec'u trec'urăm trec'urăţi trec'ură

am trec'ut ai trec'ut a trec'ut am trec'ut aţi trec'ut au trec'ut




trec'usem trec'useşi trec'use trec'userăm trec'userăţi trec'useră

voi tr'ece vei tr'ece va tr'ece vom tr'ece veţi tr'ece vor tr'ece

o să tr'ec o să tr'eci o să tre'acă o să tr'ecem o să tr'eceţi o să tre'acă

voi fi trec'ut vei fi trec'ut va fi trec'ut vom fi trec'ut veţi fi trec'ut vor fi trec'ut




să tr'ec să tr'eci să tre'acă să tr'ecem să tr'eceţi să tre'acă

să fi trec'ut să fi trec'ut să fi trec'ut să fi trec'ut să fi trec'ut să fi trec'ut

aş tr'ece ai tr'ece ar tr'ece am tr'ece aţi tr'ece ar tr'ece

aş fi trec'ut ai fi trec'ut ar fi trec'ut am fi trec'ut aţi fi trec'ut ar fi trec'ut


Formes pròpies Formes



Tr'eci! Tr'eceţi!

Să tr'ec! Să tre'acă! Să tr'ecem! Să tre'acă!

oi tr'ece oi tr'ece o tr'ece om tr'ece oţi tr'ece or tr'ece

oi fi trec'ut oi fi trec'ut o fi trec'ut om fi trec'ut oţi fi trec'ut or fi trec'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a tr'ece a fi trec'ut Supí: trec'ut Participi adj. trec'ut (m./nt. sg.) trec'ută (f. sg.) trec'uţi (m. pl.) trec'ute (f./nt. pl.)

trec'ând

Annexos 359

MODEL: 4A CONJUGACIÓ VERBS EN “-i” [sense infix]

(a) oferi [oferir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


of'er of'eri of'eră ofer'im ofer'iţi of'eră

ofere'am ofere'ai ofere'a ofere'am ofere'aţi ofere'au

ofer'ii ofer'işi ofer'i ofer'irăm ofer'irăţi ofer'iră

am ofer'it ai ofer'it a ofer'it am ofer'it aţi ofer'it au ofer'it

Plusquam- perfet

Futur estàndard

Futur popular I

Futur passat


ofer'isem ofer'iseşi ofer'ise ofer'iserăm ofer'iserăţi ofer'iseră

voi ofer'i vei ofer'i va ofer'i vom ofer'i veţi ofer'i vor ofer'i

o să of'er o să of'eri o să of'ere o să ofer'im o să ofer'iţi o să of'ere

voi fi ofer'it vei fi ofer'it va fi ofer'it vom fi ofer'it veţi fi ofer'it vor fi ofer'it




să of'er să of'eri să of'ere să ofer'im să ofer'iţi să of'ere

să fi ofer'it să fi ofer'it să fi ofer'it să fi ofer'it să fi ofer'it să fi ofer'it

aş ofer'i ai ofer'i ar ofer'i am ofer'i aţi ofer'i ar ofer'i

aş fi ofer'it ai fi ofer'it ar fi ofer'it am fi ofer'it aţi fi ofer'it ar fi ofer'it




Of'eră! Ofer'iţi!

Să of'er! Să of'ere! Să ofer'im! Să of'ere!

oi ofer'i oi ofer'i o ofer'i om ofer'i oţi ofer'i or ofer'i

oi fi ofer'it oi fi ofer'it o fi ofer'it om fi ofer'it oţi fi ofer'it or fi ofer'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ofer'i a fi ofer'it Supí: ofer'it Participi adj. ofer'it (m./nt. sg.) ofer'ită (f. sg.) ofer'iţi (m. pl.) ofer'ite (f./nt. pl.)

ofer'ind


MODEL: 4A CONJUGACIÓ VERBS EN “-i” [amb infix “-esc”]

(a) iubi [amar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


iub'esc iub'eşti iub'eşte iub'im iub'iţi iub'esc

iube'am iube'ai iube'a iube'am iube'aţi iube'au

iub'ii iub'işi iub'i iub'irăm iub'irăţi iub'iră

am iub'it ai iub'it a iub'it am iub'it aţi iub'it au iub'it




iub'isem iub'iseşi iub'ise iub'iserăm iub'iserăţi iub'iseră

voi iub'i vei iub'i va iub'i vom iub'i veţi iub'i vor iub'i

o să iub'esc o să iub'eşti o să iube'ască o să iub'im o să iub'iţi o să iube'ască

voi fi iub'it vei fi iub'it va fi iub'it vom fi iub'it veţi fi iub'it vor fi iub'it




să iub'esc să iub'eşti să iube'ască să iub'im să iub'iţi să iube'ască

să fi iub'it să fi iub'it să fi iub'it să fi iub'it să fi iub'it să fi iub'it

aş iub'i ai iub'i ar iub'i am iub'i aţi iub'i ar iub'i

aş fi iub'it ai fi iub'it ar fi iub'it am fi iub'it aţi fi iub'it ar fi iub'it




Iub'eşte! Iub'iţi!

Să iub'esc! Să iube'ască! Să iub'im! Să iube'ască!

oi iub'i oi iub'i o iub'i om iub'i oţi iub'i or iub'i

oi fi iub'it oi fi iub'it o fi iub'it om fi iub'it oţi fi iub'it or fi iub'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a iub'i a fi iub'it Supí: iub'it Participi adj. iub'it (m./nt. sg.) iub'ită (f. sg.) iub'iţi (m. pl.) iub'ite (f./nt. pl.)

iub'ind

Annexos 361

MODEL: 4A CONJUGACIÓ VERBS EN “-î” [sense infix]

(a) vârî [ficar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


v'âr v'âri v'âră vâr'âm vâr'âţi v'âră

vâr'am vâr'ai vâr'a vâr'am vâr'aţi vâr'au

vâr'âi vâr'âşi vâr'â vâr'ârăm vâr'ârăţi vâr'âră

am vâr'ât ai vâr'ât a vâr'ât am vâr'ât aţi vâr'ât au vâr'ât




vâr'âsem vâr'âseşi vâr'âse vâr'âserăm vâr'âserăţi vâr'âseră

voi vâr'î vei vâr'î va vâr'î vom vâr'î veţi vâr'î vor vâr'î

o să v'âr o să v'âri o să v'âre o să vâr'âm o să vâr'âţi o să v'âre

voi fi vâr'ât vei fi vâr'ât va fi vâr'ât vom fi vâr'ât veţi fi vâr'ât vor fi vâr'ât




să v'âr să v'âri să v'âre să vâr'âm să vâr'âţi să v'âre

să fi vâr'ât să fi vâr'ât să fi vâr'ât să fi vâr'ât să fi vâr'ât să fi vâr'ât

aş vâr'î ai vâr'î ar vâr'î am vâr'î aţi vâr'î ar vâr'î

aş fi vâr'ât ai fi vâr'ât ar fi vâr'ât am fi vâr'ât aţi fi vâr'ât ar fi vâr'ât




V'âră! Vâr'âţi!

Să v'âr! Să v'âre! Să vâr'âm! Să v'âre!

oi vâr'î oi vâr'î o vâr'î om vâr'î oţi vâr'î or vâr'î

oi fi vâr'ât oi fi vâr'ât o fi vâr'ât om fi vâr'ât oţi fi vâr'ât or fi vâr'ât

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a vâr'î a fi vâr'ât Supí: vâr'ât Participi adj. vâr'ât (m./nt. sg.) vâr'âtă (f. sg.) vâr'âţi (m. pl.) vâr'âte (f./nt. pl.)

vâr'ând


MODEL: 4A CONJUGACIÓ VERBS EN “-î” [amb infix “-ăsc”]

(a) urî [odiar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


ur'ăsc ur'ăşti ur'ăşte ur'âm ur'âţi ur'ăsc

ur'am ur'ai ur'a ur'am ur'aţi ur'au

ur'âi ur'âşi ur'î ur'ârăm ur'ârăţi ur'âră

am ur'ât ai ur'ât a ur'ât am ur'ât aţi ur'ât au ur'ât




ur'âsem ur'âseşi ur'âse ur'âserăm ur'âserăţi ur'âseră

voi ur'î vei ur'î va ur'î vom ur'î veţi ur'î vor ur'î

o să ur'ăsc o să ur'ăşti o să ur'ască o să ur'âm o să ur'âţi o să ur'ască

voi fi ur'ât vei fi ur'ât va fi ur'ât vom fi ur'ât veţi fi ur'ât vor fi ur'ât




să ur'ăsc să ur'ăşti să ur'ască să ur'âm să ur'âţi să ur'ască

să fi ur'ât să fi ur'ât să fi ur'ât să fi ur'ât să fi ur'ât să fi ur'ât

aş ur'î ai ur'î ar ur'î am ur'î aţi ur'î ar ur'î

aş fi ur'ât ai fi ur'ât ar fi ur'ât am fi ur'ât aţi fi ur'ât ar fi ur'ât




Ur'ăşte! Ur'âţi!

Să ur'ăsc! Să ur'ască! Să ur'âm! Să ur'ască!

oi ur'î oi ur'î o ur'î om ur'î oţi ur'î or ur'î

oi fi ur'ât oi fi ur'ât o fi ur'ât om fi ur'ât oţi fi ur'ât or fi ur'ât

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ur'î a fi ur'ât Supí: ur'ât Participi adj. ur'ât (m./nt. sg.) ur'âtă (f. sg.) ur'âţi (m. pl.) ur'âte (f./nt. pl.)

ur'ând

Annexos 363

Annex núm. 2

CONJUGACIÓ DELS VERBS D’ÚS FREQÜENT EN ROMANÈS

(a) accepta [acceptar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


acc'ept acc'epţi acc'eptă accept'ăm accept'aţi acc'eptă

accept'am accept'ai accept'a accept'am accept'aţi accept'au

accept'ai accept'aşi accept'ă accept'arăm accept'arăţi accept'ară

am accept'at ai accept'at a accept'at am accept'at aţi accept'at au accept'at




accept'asem accept'aseşi accept'ase accept'aserăm accept'aserăţi accept'aseră

voi accept'a vei accept'a va accept'a vom accept'a veţi accept'a vor accept'a

o să acc'ept o să acc'epţi o să acc'epte o să accept'ăm o să accept'aţi o să acc'epte

voi fi accept'at vei fi accept'at va fi accept'at vom fi accept'at veţi fi accept'at vor fi accept'at

SUBJUNTIU CONDICIONAL Present Perfet Present Perfet


să acc'ept să acc'epţi să acc'epte să accept'ăm să accept'aţi să acc'epte

să fi accept'at să fi accept'at să fi accept'at să fi accept'at să fi accept'at să fi accept'at

aş accept'a ai accept'a ar accept'a am accept'a aţi accept'a ar accept'a

aş fi accept'at ai fi accept'at ar fi accept'at am fi accept'at aţi fi accept'at ar fi accept'at




Acc'eptă! Accept'aţi!

Să acc'ept! Să acc'epte! Să accept'ăm! Să acc'epte!

oi accept'a oi accept'a o accept'a om accept'a oţi accept'a or accept'a

oi fi accept'at oi fi accept'at o fi accept'at om fi accept'at oţi fi accept'at or fi accept'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a accept'a a fi accept'at Supí: accept'at Participi adj. accept'at (m./nt. sg.) accept'ată (f. sg.) accept'aţi (m. pl.) accept'ate (f./nt. pl.)

accept'ând


(a) acţiona [actuar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


acţion'ez acţion'ezi acţione'ază acţion'ăm acţion'aţi acţion'ează

acţion'am acţion'ai acţion'a acţion'am acţion'aţi acţion'au

acţion'ai acţion'aşi acţion'ă acţion'arăm acţion'arăţi acţion'ară

am acţion'at ai acţion'at a acţion'at am acţion'at aţi acţion'at au acţion'at




acţion'asem acţion'aseşi acţion'ase acţion'aserăm acţion'aserăţi acţion'aseră

voi acţion'a vei acţion'a va acţion'a vom acţion'a veţi acţion'a vor acţion'a

o să acţion'ez o să acţion'ezi o să acţion'eze o să acţion'ăm o să acţion'aţi o să acţion'eze

voi fi acţion'at vei fi acţion'at va fi acţion'at vom fi acţion'at veţi fi acţion'at vor fi acţion'at




să acţion'ez să acţion'ezi să acţion'eze să acţion'ăm să acţion'aţi să acţion'eze

să fi acţion'at să fi acţion'at să fi acţion'at să fi acţion'at să fi acţion'at să fi acţion'at

aş acţion'a ai acţion'a ar acţion'a am acţion'a aţi acţion'a ar acţion'a

aş fi acţion'at ai fi acţion'at ar fi acţion'at am fi acţion'at aţi fi acţion'at ar fi acţion'at




Acţione'ază! Acţion'aţi!

Să acţion'ez! Să acţion'eze! Să acţion'ăm! Să acţion'eze!

oi acţion'a oi acţion'a o acţion'a om acţion'a oţi acţion'a or acţion'a

oi fi acţion'at oi fi acţion'at o fi acţion'at om fi acţion'at oţi fi acţion'at or fi acţion'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a acţion'a a fi acţion'at Supí: acţion'at Participi adj. acţion'at (m./nt. sg.) acţion'ată (f. sg.) acţion'aţi (m. pl.) acţion'ate (f./nt. pl.)

acţion'ând

Annexos 365

(a) afla [esbrinar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


'aflu 'afli 'află afl'ăm afl'aţi 'află

afl'am afl'ai afl'a afl'am afl'aţi afl'au

afl'ai afl'aşi afl'ă afl'arăm afl'arăţi afl'ară

am afl'at ai afl'at a afl'at am afl'at aţi afl'at au afl'at




afl'asem afl'aseşi afl'ase afl'aserăm afl'aserăţi afl'aseră

voi afl'a vei afl'a va afl'a vom afl'a veţi afl'a vor afl'a

o să 'aflu o să 'afli o să 'afle o să afl'ăm o să afl'aţi o să 'afle

voi fi afl'at vei fi afl'at va fi afl'at vom fi afl'at veţi fi afl'at vor fi afl'at


Present Perfet Present Perfet 1 sg. eu 2 sg. tu 3 sg. el/ea 1 pl. noi 2 pl. voi 3 pl. ei/ele

să 'aflu să 'afli să 'afle să afl'ăm să afl'aţi să 'afle

să fi afl'at să fi afl'at să fi afl'at să fi afl'at să fi afl'at să fi afl'at

aş afl'a ai afl'a ar afl'a am afl'a aţi afl'a ar afl'a

aş fi afl'at ai fi afl'at ar fi afl'at am fi afl'at aţi fi afl'at ar fi afl'at




'Află! Afl'aţi!

Să 'aflu! Să 'afle! Să afl'ăm! Să 'afle!

oi afl'a oi afl'a o afl'a om afl'a oţi afl'a or afl'a

oi fi afl'at oi fi afl'at o fi afl'at om fi afl'at oţi fi afl'at or fi afl'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a afl'a a fi afl'at Supí: afl'at Participi adj. afl'at (m./nt. sg.) afl'ată (f. sg.) afl'aţi (m. pl.) afl'ate (f./nt. pl.)

afl'ând


(a) ajunge [arribar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


aj'ung aj'ungi aj'unge aj'ungem aj'ungeţi aj'ung

ajunge'am ajunge'ai ajunge'a ajunge'am ajunge'aţi ajunge'au

ajuns'ei ajuns'eşi aj'unse aj'unserăm aj'unserăţi aj'unseră

am aj'uns ai aj'uns a aj'uns am aj'uns aţi aj'uns au aj'uns




ajuns'esem ajuns'eseşi ajuns'ese ajuns'eserăm ajuns'eserăţi ajuns'eseră

voi aj'unge vei aj'unge va aj'unge vom aj'unge veţi aj'unge vor aj'unge

o să aj'ung o să aj'ungi o să aj'ungă o să aj'ungem o să aj'ungeţi o să aj'ungă

voi fi aj'uns vei fi aj'uns va fi aj'uns vom fi aj'uns veţi fi aj'uns vor fi aj'uns




să aj'ung să aj'ungi să aj'ungă să aj'ungem să aj'ungeţi să aj'ungă

să fi aj'uns să fi aj'uns să fi aj'uns să fi aj'uns să fi aj'uns să fi aj'uns

aş aj'unge ai aj'unge ar aj'unge am aj'unge aţi aj'unge ar aj'unge

aş fi aj'uns ai fi aj'uns ar fi aj'uns am fi aj'uns aţi fi aj'uns ar fi aj'uns




Aj'ungi! Aj'ungeţi!

Să aj'ung! Să aj'ungă! Să aj'ungem! Să aj'ungă!

oi aj'unge oi aj'unge o aj'unge om aj'unge oţi aj'unge or aj'unge

oi fi aj'uns oi fi aj'uns o fi aj'uns om fi aj'uns oţi fi aj'uns or fi aj'uns

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a aj'unge a fi aj'uns Supí: aj'uns Participi adj. aj'uns (m./nt. sg.) aj'unsă (f. sg.) aj'unşi (m. pl.) aj'unse (f./nt. pl.)

ajung'ând

Annexos 367

(a) alege [elegir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


al'eg al'egi al'ege al'egem al'egeţi al'eg

alege 'am alege'ai alege'a alege'am alege'aţi alege'au

ales'ei ales'eşi al'ese al'eserăm al'eserăţi al'rseră

am al'es ai al'es a al'es am al'es aţi al'es au al'es




ales'esem ales'eseşi ales'ese ales'eserăm ales'eserăţi ales'eseră

voi al'ege vei al'ege va al'ege vom al'ege veţi al'ege vor al'ege

o să al'eg o să al'egi o să ale'agă o să al'egem o să al'egeţi o să ale'agă

voi fi al'es vei fi al'es va fi al'es vom fi al'es veţi fi al'es vor fi al'es




să al'eg să al'egi să ale'agă să al'egem să al'egeţi să ale'agă

să fi al'es să fi al'es să fi al'es să fi al'es să fi al'es să fi al'es

aş al'ege ai al'ege ar al'ege am al'ege aţi al'ege ar al'ege

aş fi al'es ai fi al'es ar fi al'es am fi al'es aţi fi al'es ar fi al'es




Al'ege! Al'egeţi!

Să al'eg! Să ale'agă! Să al'egem! Să ale'agă!

oi al'ege oi al'ege o al'ege om al'ege oţi al'ege or al'ege

oi fi al'es oi fi al'es o fi al'es om fi al'es oţi fi al'es or fi al'es

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a al'ege a fi al'es Supí: al'es Participi adj. al'es (m./nt. sg.) ale'asă (f. sg.) al'eşi (m. pl.) al'ese (f./nt. pl.)

aleg'ând


(a) amâna [ajornar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


am'ân am'âni am'ână amân'ăm amân'aţi am'ână

amân'am amân'ai amân'a amân'am amân'aţi amân'au

amân'ai amân'aşi amân'ă amân'arăm amân'arăţi amân'ară

am amân'at ai amân'at a amân'at am amân'at aţi amân'at au amân'at




amân'asem amân'aseşi amân'ase amân'aserăm amân'aserăţi amân'aseră

voi amân'a vei amân'a va amân'a vom amân'a veţi amân'a vor amân'a

o să am'ân o să am'âni o să am'âne o să amân'ăm o să amân'aţi o să am'âne

voi fi amân'at vei fi amân'at va fi amân'at vom fi amân'at veţi fi amân'at vor fi amân'at




să am'ân să ac'uzi să am'âne să amân'ăm să amân'aţi să am'âne

să fi amân'at să fi amân'at să fi amân'at să fi amân'at să fi amân'at să fi amân'at

aş amân'a ai amân'a ar amân'a am amân'a aţi amân'a ar amân'a

aş fi amân'at ai fi amân'at ar fi amân'at am fi amân'at aţi fi amân'at ar fi amân'at




Am'ână! Amân'aţi!

Să am'ân! Să am'âne! Să amân'ăm! Să am'âne!

oi amân'a oi amân'a o amân'a om amân'a oţi amân'a or amân'a

oi fi amân'at oi fi amân'at o fi amân'at om fi amân'at oţi fi amân'at or fi amân'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a amân'a a fi amân'at Supí: amân'at Participi adj. amân'at (m./nt. sg.) amân'ată (f. sg.) amân'aţi (m. pl.) amân'ate (f./nt. pl.)

amân'ând

Annexos 369

(a) analiza [analitzar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


analiz'ez analiz'ezi analize'ază analiz'ăm analiz'aţi analize'ază

analiz'am analiz'ai analiz'a analiz'am analiz'aţi analiz'au

analiz'ai analiz'aşi analiz'ă analiz'arăm analiz'arăţi analiz'ară

am analiz'at ai analiz'at a analiz'at am analiz'at aţi analiz'at au analiz'at




analiz'asem analiz'aseşi analiz'ase analiz'aserăm analiz'aserăţi analiz'aseră

voi analiz'a vei analiz'a va analiz'a vom analiz'a veţi analiz'a vor analiz'a

o să analiz'ez o să analiz'ezi o să analiz'eze o să analiz'ăm o să analiz'aţi o să analiz'eze

voi fi analiz'at vei fi analiz'at va fi analiz'at vom fi analiz'at veţi fi analiz'at vor fi analiz'at




să analiz'ez să analiz'ezi să analiz'eze să analiz'ăm să analiz'aţi să analiz'eze

să fi analiz'at să fi analiz'at să fi analiz'at să fi analiz'at să fi analiz'at să fi analiz'at

aş analiz'a ai analiz'a ar analiz'a am analiz'a aţi analiz'a ar analiz'a

aş fi analiz'at ar fi analiz'at ai fi analiz'at am fi analiz'at aţi fi analiz'at ar fi analiz'at




Analize'ază! Analiz'aţi!

Să analiz'ez! Să analiz'eze! Să analiz'ăm! Să analiz'eze!

oi analiz'a oi analiz'a o analiz'a om analiz'a oţi analiz'a or analiz'a

oi fi analiz'at oi fi analiz'at o fi analiz'at om fi analiz'at oţi fi analiz'at or fi analiz'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a analiz'a a fi analiz'at Supí: analiz'at Participi adj. analiz'at (m./nt. sg.) analiz'ată (f. sg.) analiz'aţi (m. pl.) analiz'ate (f./nt. pl.)

analiz'ând


(a) aparţine [pertànyer]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


aparţ'in aparţ'ii aparţ'ine aparţ'inem aparţ'ineţi aparţ'in

aparţine'am aparţine'ai aparţine'a aparţine'am aparţine'aţi aparţine'au

aparţin'ui aparţin'uşi aparţin'u aparţin'urăm aparţin'urăţi aparţin'ură

am aparţin'ut ai aparţin'ut a aparţin'ut am aparţin'ut aţi aparţin'ut au aparţin'ut




aparţin'usem aparţin'useşi aparţin'use aparţin'userăm aparţin'userăţi aparţin'useră

voi aparţ'ine vei aparţ'ine va aparţ'ine vom aparţ'ine veţi aparţ'ine vor aparţ'ine

o să aparţ'in o să aparţ'ii o să aparţ'ină o să aparţ'inem o să aparţ'ineţi o să aparţ'ină

voi fi aparţin'ut vei fi aparţin'ut va fi aparţin'ut vom fi aparţin'ut veţi fi aparţin'ut vor fi aparţin'ut




să aparţ'in să aparţ'ii să aparţ'ină să aparţ'inem să aparţ'ineţi să aparţ'ină

să fi aparţin'ut să fi aparţin'ut să fi aparţin'ut să fi aparţin'ut să fi aparţin'ut să fi aparţin'ut

aş aparţ'ine ai aparţ'ine ar aparţ'ine am aparţ'ine aţi aparţ'ine ar aparţ'ine

aş fi aparţin'ut ai fi aparţin'ut ar fi aparţin'ut am fi aparţin'ut aţi fi aparţin'ut ar fi aparţin'ut




Aparţ'ine! Aparţ'ineţi!

Să aparţ'in! Să aparţ'ină! Să aparţ'inem! Să aparţ'ină!

oi aparţ'ine oi aparţ'ine o aparţ'ine om aparţ'ine oţi aparţ'ine or aparţ'ine

oi fi aparţin'ut oi fi aparţin'ut o fi aparţin'ut om fi aparţin'ut oţi fi aparţin'ut or fi aparţin'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a aparţ'ine a fi aparţin'ut Supí: aparţin'ut Participi adj. aparţin'ut (m./nt. sg.) aparţin'ută (f. sg.) aparţin'uţi (m. pl.) aparţin'ute (f./nt. pl.)

aparţin'ând

Annexos 371

(a) apărea [aparèixer]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


ap'ar ap'ari ap'are apăr'em apăr'eţi ap'ar

apăre'am apăre'ai apăre'a apăre'am

apăre'ați

apăre'au

apăr'ui apăr'uşi apăr'u apăr'urăm apăr'urăţi apăr'ură

am apăr'ut ai apăr'ut a apăr'ut am apăr'ut aţi apăr'ut au apăr'ut




apăr'usem apăr'useşi apăr'use apăr'userăm apăr'userăţi apăr'useră

voi apăre'a vei apăre'a va apăre'a vom apăre'a veţi apăre'a vor apăre'a

o să ap'ar o să ap'ari o să ap'ară o să apăr'em o să apăr'eţi o să ap'ară

voi fi apăr'ut vei fi apăr'ut va fi apăr'ut vom fi apăr'ut veţi fi apăr'ut vor fi apăr'ut




să ap'ar să ap'ari să ap'ară să apăr'em să apăr'eţi să ap'ară

să fi apăr'ut să fi apăr'ut să fi apăr'ut să fi apăr'ut să fi apăr'ut să fi apăr'ut

aş apăre'a ai apăre'a ar apăre'a am apăre'a aţi apăre'a ar apăre'a

aş fi apăr'ut ar fi apăr'ut ai fi apăr'ut am fi apăr'ut aţi fi apăr'ut ar fi apăr'ut




Ap'ari! Apăr'eţi!

Să ap'ar! Să ap'ară! Să apăr'em! Să ap'ară!

oi apăre'a oi apăre'a o apăre'a om apăre'a oţi apăre'a or apăre'a

oi fi apăr'ut oi fi apăr'ut o fi apăr'ut om fi apăr'ut oţi fi apăr'ut or fi apăr'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU



a apăre'a a fi apăr'ut Supí: apăr'ut Participi adj. apăr'ut (m./nt. sg.) apăr'ută (f. sg.) apăr'uţi (m. pl.) apăr'ute (f./nt. pl.)

apăr'ând

Annexos 373

(a) apăsa [prémer]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


ap'ăs ap'eşi ap'asă apăs'ăm apăs'aţi ap'asă

apăs'am apăs'ai apăs'a apăs'am apăs'aţi apăs'au

apăs'ai apăs'aşi apăs'ă apăs'arăm apăs'arăţi apăs'ară

am apăs'at ai apăs'at a apăs'at am apăs'at aţi apăs'at au apăs'at




apăs'asem apăs'aseşi apăs'ase apăs'aserăm apăs'aserăţi apăs'aseră

voi apăs'a vei apăs'a va apăs'a vom apăs'a veţi apăs'a vor apăs'a

o să ap'ăs o să ap'eşi o să ap'ese o să apăs'ăm o să apăs'aţi o să ap'ese

voi fi apăs'at vei fi apăs'at va fi apăs'at vom fi apăs'at veţi fi apăs'at vor fi apăs'at




să ap'ăs să ap'eşi să ap'ese să apăs'ăm să apăs'aţi să ap'ese

să fi apăs'at să fi apăs'at să fi apăs'at să fi apăs'at să fi apăs'at să fi apăs'at

aş apăs'a ai apăs'a ar apăs'a am apăs'a aţi apăs'a ar apăs'a

aş fi apăs'at ar fi apăs'at ai fi apăs'at am fi apăs'at aţi fi apăs'at ar fi apăs'at




Ap'asă! Apăs'aţi!

Să ap'ăs! Să ap'ese! Să apăs'ăm! Să ap'ese!

oi apăs'a oi apăs'a o apăs'a om apăs'a oţi apăs'a or apăs'a

oi fi apăs'at oi fi apăs'at o fi apăs'at om fi apăs'at oţi fi apăs'at or fi apăs'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a apăs'a a fi apăs'at Supí: apăs'at Participi adj. apăs'at (m./nt. sg.) apăs'ată (f. sg.) apăs'aţi (m. pl.) apăs'ate (f./nt. pl.)

apăs'ând


(a) aprinde [encendre]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


apr'ind apr'inzi apr'inde apr'indem apr'indeţi apr'ind

aprinde'am aprinde'ai aprinde'a aprinde'am aprinde'aţi aprinde'au

aprins'ei aprins'eşi apr'inse apr'inserăm apr'inserăţi apr'inseră

am apr'ins ai apr'ins a apr'ins am apr'ins aţi apr'ins au apr'ins




aprins'esem aprins'eseşi aprins'ese aprins'eserăm aprins'eserăţi aprins'eseră

voi apr'inde vei apr'inde va apr'inde vom apr'inde veţi apr'inde vor apr'inde

o să apr'ind o să apr'inzi o să apr'indă o să apr'indem o să apr'indeţi o să apr'indă

voi fi apr'ins vei fi apr'ins va fi apr'ins vom fi apr'ins veţi fi apr'ins vor fi apr'ins




să apr'ind să apr'inzi să apr'indă să apr'indem să apr'indeţi să apr'indă

să fi apr'ins să fi apr'ins să fi apr'ins să fi apr'ins să fi apr'ins să fi apr'ins

aş apr'inde ai apr'inde ar apr'inde am apr'inde aţi apr'inde ar apr'inde

aş fi apr'ins ar fi apr'ins ai fi apr'ins am fi apr'ins aţi fi apr'ins ar fi apr'ins




Apr'inde! Apr'indeţi!

Să apr'ind! Să apr'indă! Să apr'indem! Să apr'indă!

oi apr'inde oi apr'inde o apr'inde om apr'inde oţi apr'inde or apr'inde

oi fi apr'ins oi fi apr'ins o fi apr'ins om fi apr'ins oţi fi apr'ins or fi apr'ins

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a apr'inde a fi apr'ins Supí: apr'ins Participi adj. apr'ins (m./nt. sg.) apr'insă (f. sg.) aprinşi (m. pl.) apr'inse (f./nt. pl.)

aprinz'ând

Annexos 375

(a) aranja [arreglar, arranjar]

MODES PERSONALS

INDICATIU

Persona Present Imperfet Pretèrit

indefinit Pretèrit compost


aranj'ez aranj'ezi aranje'ază aranj'ăm aranj'aţi aranje'ază

aranj'am aranj'ai aranj'a aranj'am aranj'aţi aranj'au

aranj'ai aranj'aşi aranj'ă aranj'arăm aranj'arăţi aranj'ară

am aranj'at ai aranj'at a aranj'at am aranj'at aţi aranj'at au aranj'at




aranj'asem aranj'aseşi aranj'ase aranj'aserăm aranj'aserăţi aranj'aseră

voi aranj'a vei aranj'a va aranj'a vom aranj'a veţi aranj'a vor aranj'a

o să aranj'ez o să aranj'ezi o să aranj'eze o să aranj'ăm o să aranj'aţi o să aranj'eze

voi fi aranj'at vei fi aranj'at va fi aranj'at vom fi aranj'at veţi fi aranj'at vor fi aranj'at


Prese nt Perfet Present Perfet


să aranj'ez să aranj'ezi să aranj'eze să aranj'ăm să aranj'aţi să aranj'eze

să fi aranj'at să fi aranj'at să fi aranj'at să fi aranj'at să fi aranj'at să fi aranj'at

aş aranj'a ai aranj'a ar aranj'a am aranj'a aţi aranj'a ar aranj'a

aş fi aranj'at ar fi aranj'at ai fi aranj'at am fi aranj'at aţi fi aranj'at ar fi aranj'at




Aranje'ază! Aranj'aţi!

Să aranj'ez! Să aranj'eze! Să aranj'ăm! Să aranj'eze!

oi aranj'a oi aranj'a o aranj'a om aranj'a oţi aranj'a or aranj'a

oi fi aranj'at oi fi aranj'at o fi aranj'at om fi aranj'at oţi fi aranj'at or fi aranj'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a aranj'a a fi aranj'at Supí: aranj'at Participi adj. aranj'at (m./nt. sg.) aranj'ată (f. sg.) aranj'aţi (m. pl.) aranj'ate (f./nt. pl.)

aranj'ând


(a) arăta [mostrar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




ar'ăt ar'ăţi ar'ată arăt'ăm arăt'aţi ar'ată

arăt'am arăt'ai arăt'a arăt'am arăt'aţi arăt'au

arăt'ai arăt'aşi arăt'ă arăt'arăm arăt'arăţi arăt'ară

am arăt'at ai arăt'at a arăt'at am arăt'at aţi arăt'at au arăt'at




arăt'asem arăt'aseşi arăt'ase arăt'aserăm arăt'aserăţi arăt'aseră

voi arăt'a vei arăt'a va arăt'a vom arăt'a veţi arăt'a vor arăt'a

o să ar'ăt o să ar'ăţi o să ar'ate o să arăt'ăm o să arăt'aţi o să ar'ate

voi fi arăt'at vei fi arăt'at va fi arăt'at vom fi arăt'at veţi fi arăt'at vor fi arăt'at




să ar'ăt să ar'ăţi să ar'ate să arăt'ăm să arăt'aţi să ar'ate

să fi arăt'at să fi arăt'at să fi arăt'at să fi arăt'at să fi arăt'at să fi arăt'at

aş arăt'a ai arăt'a ar arăt'a am arăt'a aţi arăt'a ar arăt'a

aş fi arăt'at ar fi arăt'at ai fi arăt'at am fi arăt'at aţi fi arăt'at ar fi arăt'at




Ar'ată! Arăt'aţi!

Să ar'ăt! Să ar'ate! Să arăt'ăm! Să ar'ate!

oi arăt'a oi arăt'a o arăt'a om arăt'a oţi arăt'a or arăt'a

oi fi arăt'at oi fi arăt'at o fi arăt'at om fi arăt'at oţi fi arăt'at or fi arăt'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a arăt'a a fi arăt'at Supí: arăt'at Participi adj. arăt'at (m./nt. sg.) arăt'ată (f. sg.) arăt'aţi (m. pl.) arăt'ate (f./nt. pl.)

arăt'ând

Annexos 377

(a) asculta [escoltar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


asc'ult asc'ulţi asc'ultă ascult'ăm ascult'aţi asc'ultă

ascult'am ascult'ai ascult'a ascult'am ascult'aţi ascult'au

ascult'ai ascult'aşi ascult'ă ascult'arăm ascult'arăţi ascult'ară

am ascult'at ai ascult'at a ascult'at am ascult'at aţi ascult'at au ascult'at




ascult'asem ascult'aseşi ascult'ase ascult'aserăm ascult'aserăţi ascult'aseră

voi ascult'a vei ascult'a va ascult'a vom ascult'a veţi ascult'a vor ascult'a

o să asc'ult o să asc'ulţi o să asc'ulte o să ascult'ăm o să ascult'aţi o să asc'ulte

voi fi ascult'at vei fi ascult'at va fi ascult'at vom fi ascult'at veţi fi ascult'at vor fi ascult'at




să asc'ult să asc'ulţi să asc'ulte să ascult'ăm să ascult'aţi să asc'ulte

să fi ascult'at să fi ascult'at să fi ascult'at să fi ascult'at să fi ascult'at să fi ascult'at

aş ascult'a ai ascult'a ar ascult'a am ascult'a aţi ascult'a ar ascult'a

aş fi ascult'at ar fi ascult'at ai fi ascult'at am fi ascult'at aţi fi ascult'at ar fi ascult'at




Asc'ultă! Ascult'aţi!

Să asc'ult! Să asc'ulte! Să ascult'ăm! Să asc'ulte!

oi ascult'a oi ascult'a o ascult'a om ascult'a oţi ascult'a or ascult'a

oi fi ascult'at oi fi ascult'at o fi ascult'at om fi ascult'at oţi fi ascult'at or fi ascult'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ascult'a a fi ascult'at Supí: ascult'at Participi adj. ascult'at (m./nt. sg.) ascult'ată (f. sg.) ascult'aţi (m. pl.) ascult'ate (f./nt. pl.)

ascult'ând


(a) aştepta [esperar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


aşt'ept aşt'epţi aşte'aptă aştept'ăm aştept'aţi aşte'aptă

aştept'am aştept'ai aştept'a aştept'am aştept'aţi aştept'au

aştept'ai aştept'aşi aştept'ă aştept'arăm aştept'arăţi aştept'ară

am aştept'at ai aştept'at a aştept'at am aştept'at aţi aştept'at au aştept'at




aştept'asem aştept'aseşi aştept'ase aştept'aserăm aştept'aserăţi aştept'aseră

voi aştept'a vei aştept'a va aştept'a vom aştept'a veţi aştept'a vor aştept'a

o să aşt'ept o să aşt'epţi o să aşt'epte o să aştept'ăm o să aştept'aţi o să aşt'epte

voi fi aştept'at vei fi aştept'at va fi aştept'at vom fi aştept'at veţi fi aştept'at vor fi aştept'at




să aşt'ept să aşt'epţi să aşt'epte să aştept'ăm să aştept'aţi să aşt'epte

să fi aştept'at să fi aştept'at să fi aştept'at să fi aştept'at să fi aştept'at să fi aştept'at

aş aştept'a ai aştept'a ar aştept'a am aştept'a aţi aştept'a ar aştept'a

aş fi aştept'at ar fi aştept'at ai fi aştept'at am fi aştept'at aţi fi aştept'at ar fi aştept'at




Aşte'aptă! Aştept'aţi!

Să aşt'ept! Să aşt'epte! Să aştept'ăm! Să aşt'epte!

oi aştept'a oi aştept'a o aştept'a om aştept'a oţi aştept'a or aştept'a

oi fi aştept'at oi fi aştept'at o fi aştept'at om fi aştept'at oţi fi aştept'at or fi aştept'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a aştept'a a fi aştept'at Supí: aştept'at Participi adj. aştept'at (m./nt. sg.) aştept'at ă (f. sg.) aştept'aţi (m. pl.) aştept'ate (f./nt. pl.)

aştept'ând

Annexos 379

auzi [oir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


a'ud a'uzi a'ude auz'im auz'iţi a'ud

auze'am auze'ai auze'a auze'am auze'aţi auze'au

auz'ii auz'işi auz'i auz'irăm auz'irăţi auz'iră

am auz'it ai auz'it a auz'it am auz'it aţi auz'it au auz'it




auz'isem auz'iseşi auz'ise auz'iserăm auz'iserăţi auz'iseră

voi a'uzi vei a'uzi va a'uzi vom a'uzi veţi a'uzi vor a'uzi

o să a'ud o să a'uzi o să a'udă o să auz'im o să auz'iţi o să a'udă

voi fi auz'it vei fi auz'it va fi auz'it vom fi auz'it veţi fi auz'it vor fi auz'it




să a'ud să a'uzi să a'udă să auz'im să auz'iţi să a'udă

să fi auz'it să fi auz'it să fi auz'it să fi auz'it să fi auz'it să fi auz'it

aş a'uzi ai a'uzi ar a'uzi am a'uzi aţi a'uzi ar a'uzi

aş fi auz'it ar fi auz'it ai fi auz'it am fi auz'it aţi fi auz'it ar fi auz'it




A'uzi! Auz'iţi!

Să aud! Să audă! Să auzim! Să audă!

oi auzi oi auzi o auzi om auzi oţi auzi or auzi

oi fi auz'it oi fi auz'it o fi auz'it om fi auz'it oţi fi auz'it or fi auz'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a auzi a fi auz'it Supí: auz'it Participi adj. auz'it (m./nt. sg.) auz'ită (f. sg.) auz'iţi (m. pl.) auz'it e (f./nt. pl.)

auz'ind


(a) avea [tenir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


'am 'ai 'are av'em av'eţi 'au

ave'am ave'ai ave'a ave'am ave'aţi ave'au

av'ui av'uşi av'u av'urăm av'urăţi av'ură

am av'ut ai av'ut a av'ut am av'ut aţi av'ut au av'ut




avus'esem avus'eseşi avus'ese avus'eserăm avus'eserăţi avus'eseră

voi ave'a vei ave'a va ave'a vom ave'a veţi ave'a vor ave'a

o să 'am o să 'ai o să 'aibă o să av'em o să av'eţi o să 'aibă

voi fi av'ut vei fi av'ut va fi av'ut vom fi av'ut veţi fi av'ut vor fi av'ut




să 'am să 'ai să 'aibă să av'em să av'eţi să 'aibă

să fi av'ut să fi av'ut să fi av'ut să fi av'ut să fi av'ut să fi av'ut

aş ave'a ai ave'a ar ave'a am ave'a aţi ave'a ar ave'a

aş fi av'ut ai fi av'ut ar fi av'ut am fi av'ut aţi fi av'ut ar fi av'ut




'Ai! Av'eţi!

Să 'am! Să 'aibă! Să av'em! Să 'aibă!

oi ave'a oi ave'a o ave'a om ave'a oţi ave'a or ave'a

oi fi av'ut oi fi av'ut o fi av'ut om fi av'ut oţi fi av'ut or fi av'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ave'a a fi av'ut Supí: av'ut Participi adj. av'ut (m./nt. sg.) av'ută (f. sg.) av'uţi (m. pl.) av'ute (f./nt. pl.)

av'ând

Annexos 381

bate [batre]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


b'at b'aţi b'ate b'atem b'ateţi b'at

băte'am băte'ai băte'a băte'am băte'aţi băte'au

băt'ui băt'uşi băt'u băt'urăm băt'urăţi băt'ură

am băt'ut ai băt'ut a băt'ut am băt'ut aţi băt'ut au băt'ut

Plusquam- perfet

Futur estàndard

Futur popular I

Futur passat


băt'usem băt'useşi băt'use băt'userăm băt'userăţi băt'useră

voi b'ate vei b'ate va b'ate vom b'ate veţi b'ate vor b'ate

o să b'at o să b'aţi o să b'ată o să b'atem o să b'ateţi o să b'ată

voi fi băt'ut vei fi băt'ut va fi băt'ut vom fi băt'ut veţi fi băt'ut vor fi băt'ut




să b'at să b'aţi să b'ată să b'atem să b'ateţi să b'ată

să fi băt'ut să fi băt'ut să fi băt'ut să fi băt'ut să fi băt'ut să fi băt'ut

aş b'ate ai b'ate ar b'ate am b'ate aţi b'ate ar b'ate

aş fi băt'ut ar fi băt'ut ai fi băt'ut am fi băt'ut aţi fi băt'ut ar fi băt'ut




B'ate! B'ateţi!

Să b'at! Să b'ată! Să b'atem! Să b'ată!

oi b'ate oi b'ate o b'ate om b'ate oţi b'ate or b'ate

oi fi băt'ut oi fi băt'ut o fi băt'ut om fi băt'ut oţi fi băt'ut or fi băt'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a b'ate a fi băt'ut Supí: băt'ut Participi adj. băt'ut (m./nt. sg.) băt'ută (f. sg.) băt'uţi (m. pl.) băt'ute (f./nt. pl.)

băt'ând


(a) bănui [sospitar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


bănui'esc bănui'eşti bănui'eşte bănu'im bănu'iţi bănui'a

bănui'am bănui'ai bănui'a bănui'am bănui'aţi bănui'au

bănu'ii bănu'işi bănu'i bănu'irăm bănu'irăţi bănu'iră

am bănu'it ai bănu'it a bănu'it am bănu'it aţi bănu'it au bănu'it




bănu'isem bănu'iseşi bănu'ise bănu'iserăm bănu'iserăţi bănu'iseră

voi bănu'i vei bănu'i va bănu'i vom bănu'i veţi bănu'i vor bănu'i

o să bănui'esc o să bănui'eşti o să bănui'ască o să bănu'im o să bănu'iţi o să bănui'ască

voi fi bănu'it vei fi bănu'it va fi bănu'it vom fi bănu'it veţi fi bănu'it vor fi bănu'it




să bănui'esc să bănui'eşti să bănui'ască să bănu'im să bănu'iţi să bănui'ască

să fi bănu'it să fi bănu'it să fi bănu'it să fi bănu'it să fi bănu'it să fi bănu'it

aş bănu'i ai bănu'i ar bănu'i am bănu'i aţi bănu'i ar bănu'i

aş fi bănu'it ar fi bănu'it ai fi bănu'it am fi bănu'it aţi fi bănu'it ar fi bănu'it




Bănui'eşte! Bănu'iţi!

Să bănu'iesc! Să bănui'ască! Să bănu'im! Să bănui'ască!

oi bănu'i oi bănu'i o bănu'i om bănu'i oţi bănu'i or bănu'i

oi fi bănu'it oi fi bănu'it o fi bănu'it om fi bănu'it oţi fi bănu'it or fi bănu'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a bănu'i a fi bănu'it Supí: bănu'it Participi adj. bănu'it (m./nt. sg.) bănu'ită (f. sg.) bănu'iţi (m. pl.) bănu'ite (f./nt. pl.)

bănu'ind

Annexos 383

(a) bea [beure]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


be'au b'ei be'a b'em b'eţi be'au

be'am be'ai be'a be'am be'aţi be'au

bă'ui bă'uşi bă'u bă'urăm bă'urăţi bă'ură

am bă'ut ai bă'ut a bă'ut am bă'ut aţi bă'ut au bă'ut




bă'usem bă'useşi bă'use bă'userăm bă'userăţi bă'useră

voi be'a vei be'a va be'a vom be'a veţi be'a vor be'a

o să be'au o să b'ei o să be'a o să b'em o să b'eţi o să be'a

voi fi bă'ut vei fi bă'ut va fi bă'ut vom fi bă'ut veţi fi bă'ut vor fi bă'ut




să be'au să b'ei să be'a să b'em să b'eţi să be'a

să fi bă'ut să fi bă'ut să fi bă'ut să fi bă'ut să fi bă'ut să fi bă'ut

aş be'a ai be'a ar be'a am be'a aţi be'a ar be'a

aş fi bă'ut ai fi bă'ut ar fi bă'ut am fi bă'ut aţi fi bă'ut ar fi bă'ut




Be'a! B'eţi!

Să be'au! Să be'a! Să b'em! Să b'ea!

oi be'a oi be'a o be'a om be'a oţi be'a or be'a

oi fi bă'ut oi fi bă'ut o fi bă'ut om fi bă'ut oţi fi bă'ut or fi bă'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a be'a a fi bă'ut Supí: bă'ut Participi adj. bă'ut (m./nt. sg.) bă'ută (f. sg.) bă'uţi (m. pl.) bă'ute (f./nt. pl.)

b'ând


(a) bucura [alegrar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




b'ucur b'ucuri b'ucură bucur'ăm bucur'aţi b'ucură

bucur'am bucur'ai bucur'a bucur'am bucur'aţi bucur'au

bucur'ai bucur'aşi bucur'ă bucur'arăm bucur'arăţi bucur'ară

am bucur'at ai bucur'at a bucur'at am bucur'at aţi bucur'at au bucur'at




bucur'asem bucur'aseşi bucur'ase bucur'aserăm bucur'aserăţi bucur'aseră

voi bucur'a vei bucur'a va bucur'a vom bucur'a veţi bucur'a vor bucur'a

o să b'ucur o să b'ucuri o să b'ucure o să bucur'ăm o să bucur'aţi o să b'ucure

voi fi bucur'at vei fi bucur'at va fi bucur'at vom fi bucur'at veţi fi bucur'at vor fi bucur'at




să b'ucur să b'ucuri să b'ucure să bucur'ăm să bucur'aţi să b'ucure

să fi bucur'at să fi bucur'at să fi bucur'at să fi bucur'at să fi bucur'at să fi bucur'at

aş bucur'a ai bucur'a ar bucur'a am bucur'a aţi bucur'a ar bucur'a

aş fi bucur'at ar fi bucur'at ai fi bucur'at am fi bucur'at aţi fi bucur'at ar fi bucur'at




B'ucură! Bucur'aţi!

Să b'ucur! Să b'ucure! Să bucur'ăm! Să b'ucure!

oi bucur'a oi bucur'a o bucur'a om bucur'a oţi bucur'a or bucur'a

oi fi bucur'at oi fi bucur'at o fi bucur'at om fi bucur'at oţi fi bucur'at or fi bucur'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a bucur'a a fi bucur'at Supí: bucur'at Participi adj. bucur'at (m./nt. sg.) bucur'ată (f. sg.) bucur'aţi (m. pl.) bucur'ate (f./nt. pl.)

bucur'ând

Annexos 385

(a) calcula [calcular]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


calcul'ez calcul'ezi calcule'ază calcul'ăm calcul'aţi calcule'ază

calcul'am calcul'ai calcul'a calcul'am calcul'aţi calcul'au

calcul'ai calcul'aşi calcul'ă calcul'arăm calcul'arăţi calcul'ară

am calcul'at ai calcul'at a calcul'at am calcul'at aţi calcul'at au calcul'at




calcul'asem calcul'aseşi calcul'ase calcul'aserăm calcul'aserăţi calcul'aseră

voi calcul'a vei calcul'a va calcul'a vom calcul'a veţi calcul'a vor calcul'a

o să calcul'ez o să calcul'ezi o să calcul'eze o să calcul'ăm o să calcul'aţi o să calcul'eze

voi fi calcul'at vei fi calcul'at va fi calcul'at vom fi calcul'at veţi fi calcul'at vor fi calcul'at




să calcul'ez să calcul'ezi să calcul'eze să calcul'ăm să calcul'aţi să calcul'eze

să fi calcul'at să fi calcul'at să fi calcul'at să fi calcul'at să fi calcul'at să fi calcul'at

aş calcul'a ai calcul'a ar calcul'a am calcul'a aţi calcul'a ar calcul'a

aş fi calcul'at ar fi calcul'at ai fi calcul'at am fi calcul'at aţi fi calcul'at ar fi calcul'at




Calcule'ază! Calcul'aţi!

Să calcul'ez! Să calcul'eze! Să calcul'ăm! Să calcul'eze!

oi calcul'a oi calcul'a o calcul'a om calcul'a oţi calcul'a or calcul'a

oi fi calcul'at oi fi calcul'at o fi calcul'at om fi calcul'at oţi fi calcul'at or fi calcul'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a calcul'a a fi calcul'at Supí: calcul'at Participi adj. calcul'at (m./nt. sg.) calcul'ată (f. sg.) calcul'aţi (m. pl.) calcul'ate (f./nt. pl.)

calcul'ând


(a) cădea [caure]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


c'ad c'azi c'ade căd'em căd'eţi c'ad

căde'am căde'ai căde'a căde'am căde'aţi căde'au

căz'ui căz'uşi căz'u căz'urăm căz'urăţi căz'ură

am căz'ut ai căz'ut a căz'ut am căz'ut aţi căz'ut au căz'ut




căz'usem căz'useşi căz'use căz'userăm căz'userăţi căz'useră

voi căde'a vei căde'a va căde'a vom căde'a veţi căde'a vor căde'a

o să c'ad o să c'azi o să c'adă o să căd'em o să căd'eţi o să c'adă

voi fi căz'ut vei fi căz'ut va fi căz'ut vom fi căz'ut veţi fi căz'ut vor fi căz'ut




să c'ad să c'azi să c'adă să căd'em să căd'eţi să c'adă

să fi căz'ut să fi căz'ut să fi căz'ut să fi căz'ut să fi căz'ut să fi căz'ut

aş căde'a ai căde'a ar căde'a am căde'a aţi căde'a ar căde'a

aş fi căz'ut ar fi căz'ut ai fi căz'ut am fi căz'ut aţi fi căz'ut ar fi căz'ut




C'azi! Căd'eţi!

Să c'ad! Să c'adă! Să căd'em! Să c'adă!

oi căde'a oi căde'a o căde'a om căde'a oţi căde'a or căde'a

oi fi căz'ut oi fi căz'ut o fi căz'ut om fi căz'ut oţi fi căz'ut or fi căz'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a căde'a a fi căz'ut Supí: căz'ut Participi adj. căz'ut (m./nt. sg.) căz'ută (f. sg.) căz'uţi (m. pl.) căz'ute (f./nt. pl.)

căz'ând

Annexos 387

(a) căuta [buscar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


c'aut c'auţi c'aută căut'ăm căut'aţi c'aută

căut'am căut'ai căut'a căut'am căut'aţi căut'au

căut'ai căut'aşi căut'ă căut'arăm căut'arăţi căut'ară

am căut'at ai căut'at a căut'at am căut'at aţi căut'at au căut'at




căut'asem căut'aseşi căut'ase căut'aserăm căut'aserăţi căut'aseră

voi căut'a vei căut'a va căut'a vom căut'a veţi căut'a vor căut'a

o să c'aut o să c'auţi o să c'aute o să căut'ăm o să căut'aţi o să c'aute

voi fi căut'at vei fi căut'at va fi căut'at vom fi căut'at veţi fi căut'at vor fi căut'at




să c'aut să c'auţi să c'aute să căut'ăm să căut'aţi să c'aute

să fi căut'at să fi căut'at să fi căut'at să fi căut'at să fi căut'at să fi căut'at

aş căut'a ai căut'a ar căut'a am căut'a aţi căut'a ar căut'a

aş fi căut'at ai fi căut'at ar fi căut'at am fi căut'at aţi fi căut'at ar fi căut'at




C'aută! Căut'aţi!

Să c'aut! Să c'aute! Să căut'ăm! Să c'aute!

oi căut'a oi căut'a o căut'a om căut'a oţi căut'a or căut'a

oi fi căut'at oi fi căut'at o fi căut'at om fi căut'at oţi fi căut'at or fi căut'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a căut'a a fi căut'at Supí: căut'at Participi adj. căut'at (m./nt. sg.) căut'ată (f. sg.) căut'aţi (m. pl.) căut'ate (f./nt. pl.)

căut'ând


(a) cere [demanar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




c'er c'eri c'ere c'erem c'ereţi c'er

cere'am cere'ai cere'a cere'am cere'aţi cere'au

cer'ui cer'uşi cer'u cer'urăm cer'urăţi cer'ură

am cer'ut ai cer'ut a cer'ut am cer'ut aţi cer'ut au cer'ut




cer'usem cer'useşi cer'use cer'userăm cer'userăţi cer'useră

voi c'ere vei c'ere va c'ere vom c'ere veţi c'ere vor c'ere

o să c'er o să c'eri o să ce'ară o să c'erem o să c'ereţi o să ce'ară

voi fi cer'ut vei fi cer'ut va fi cer'ut vom fi cer'ut veţi fi cer'ut vor fi cer'ut




să c'er să c'eri să ce'ară să c'erem să c'ereţi să ce'ară

să fi cer'ut să fi cer'ut să fi cer'ut să fi cer'ut să fi cer'ut să fi cer'ut

aş c'ere ai c'ere ar c'ere am c'ere aţi c'ere ar c'ere

aş fi cer'ut ar fi cer'ut ai fi cer'ut am fi cer'ut aţi fi cer'ut ar fi cer'ut




C'ere! C'ereţi!

Să c'er! Să ce'ară! Să c'erem! Să ce'ară!

oi c'ere oi c'ere o c'ere om c'ere oţi c'ere or c'ere

oi fi cer'ut oi fi cer'ut o fi cer'ut om fi cer'ut oţi fi cer'ut or fi cer'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


c'ere a fi cer'ut Supí: cer'ut Participi adj. cer'ut (m./nt. sg.) cer'ută (f. sg.) cer'uţi (m. pl.) cer'ute (f./nt. pl.)

cer'ând

Annexos 389

(a) certa [renyir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




c'ert c'erţi ce'artă cert'ăm cert'aţi ce'artă

cert'am cert'ai cert'a cert'am cert'aţi cert'au

cert'ai cert'aşi cert'ă cert'arăm cert'arăţi cert'ară

am cert'at ai cert'at a cert'at am cert'at aţi cert'at au cert'at




cert'asem

cert'aseși

cert'ase cert'aserăm cert'aserăţi cert'aseră

voi cert'a vei cert'a va cert'a vom cert'a veţi cert'a vor cert'a

o să c'ert

o să c'erți

o să c'erte o să cert'ăm o să cert'aţi o să c'erte

voi fi cert'at vei fi cert'at va fi cert'at vom fi cert'at veţi fi cert'at vor fi cert'at




să c'ert să c'erţi să c'erte să cert'ăm să cert'aţi să c'erte

să fi cert'at să fi cert'at să fi cert'at să fi cert'at să fi cert'at să fi cert'at

aş cert'a ai cert'a ar cert'a am cert'a aţi cert'a ar cert'a

aş fi cert'at ar fi cert'at ai fi cert'at am fi cert'at aţi fi cert'at ar fi cert'at




Ce'artă! Cert'aţi!

Să c'ert! Să c'erte! Să cert'ăm! Să c'erte!

oi cert'a oi cert'a o cert'a om cert'a oţi cert'a or cert'a

oi fi cert'at oi fi cert'at o fi cert'at om fi cert'at oţi fi cert'at or fi cert'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


(a) cert'a a fi certat Supí: cert'at Participi adj. cert'at (m./nt. sg.) cert'ată (f. sg.) cert'aţi (m. pl.) cert'ate (f./nt. pl.)

cert'ând

Annexos 391

(a) citi [amar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


cit'esc cit'eşti cit'eşte cit'im cit'iţi cit'esc

cite'am cite'ai cite'a cite'am cite'aţi cite'au

cit'ii cit'işi cit'i cit'irăm cit'irăţi cit'iră

am cit'it ai cit'it a cit'it am cit'it aţi cit'it au cit'it




cit'isem cit'iseşi cit'ise cit'iserăm cit'iserăţi cit'iseră

voi cit'i vei cit'i va cit'i vom cit'i veţi cit'i vor cit'i

o să cit'esc o să cit'eşti o să cite'ască o să cit'im o să cit'iţi o să cite'ască

voi fi cit'it vei fi cit'it va fi cit'it vom fi cit'it veţi fi cit'it vor fi cit'it




să cit'esc să cit'eşti să cite'ască să cit'im să cit'iţi să cite'ască

să fi cit'it să fi cit'it să fi cit'it să fi cit'it să fi cit'it să fi cit'it

aş cit'i ai cit'i ar cit'i am cit'i aţi cit'i ar cit'i

aş fi cit'it ai fi cit'it ar fi cit'it am fi cit'it aţi fi cit'it ar fi cit'it




Cit'eşte! Cit'iţi!

Să cit'esc! Să cite'ască! Să cit'im! Să cite'ască!

oi cit'i oi cit'i o cit'i om cit'i oţi cit'i or cit'i

oi fi cit'it oi fi cit'it o fi cit'it om fi cit'it oţi fi cit'it or fi cit'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a cit'i a fi cit'it Supí: cit'it Participi adj. cit'it (m./nt. sg.) cit'ită (f. sg.) cit'iţi (m. pl.) cit'ite (f./nt. pl.)

cit'ind


(a) coborî [baixar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




cob'or cob'ori cobo'ară cobor'âm cobor'âţi cobo'ară

cobor'am cobor'ai cobor'a cobor'am cobor'aţi cobor'au

cobor'âi cobor'âşi cobor'î cobor'ârăm cobor'ârăţi cobor'âră

am cobor'ât ai cobor'ât a cobor'ât am cobor'ât aţi cobor'ât au cobor'ât




cobor'âsem cobor'âseşi cobor'âse cobor'âserăm cobor'âserăţi cobor'âseră

voi cobor'î vei cobor'î va cobor'î vom cobor'î veţi cobor'î vor cobor'î

o să cob'or o să cob'ori o să cobo'are o să cobor'âm o să cobor'âţi o să cobo'are

voi fi cobor'ât vei fi cobor'ât va fi cobor'ât vom fi cobor'ât veţi fi cobor'ât vor fi cobor'ât




să cob'or să cob'ori să cobo'are să cobor'âm să cobor'âţi să cobo'are

să fi cobor'ât să fi cobor'ât să fi cobor'ât să fi cobor'ât să fi cobor'ât să fi cobor'ât

aş cobor'î ai cobor'î ar cobor'î am cobor'î aţi cobor'î ar cobor'î

aş fi cobor'ât ar fi cobor'ât ai fi cobor'ât am fi cobor'ât aţi fi cobor'ât ar fi cobor'ât




Cobo'ară! Cobor'âţi!

Să cob'or! Să cobo'are! Să cobor'âm! Să cobo'are!

oi cobor'î oi cobor'î o cobor'î om cobor'î oţi cobor'î or cobor'î

oi fi cobor'ât oi fi cobor'ât o fi cobor'ât om fi cobor'ât oţi fi cobor'ât or fi cobor'ât

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a cobor'î a fi cobor'ât Supí: cobor'ât Participi adj. cobor'ât (m./nt. sg.) cobor'âtă (f. sg.) cobor'âţi (m. pl.) cobor'âte (f./nt. pl.)

cobor'ând

Annexos 393

(a) compara [comparar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


comp'ar comp'ari comp'ară compar'ăm compar'aţi comp'ară

compar'am compar'ai compar'a compar'am compar'aţi compar'au

compar'ai compar'aşi compar'ă compar'arăm compar'arăţi compar'ară

am compar'at ai compar'at a compar'at am compar'at aţi compar'at au compar'at




compar'asem compar'aseşi compar'ase compar'aserăm compar'aserăţi compar'aseră

voi compar'a vei compar'a va compar'a vom compar'a veţi compar'a vor compar'a

o să comp'ar o să comp'ari o să comp'are o să compar'ăm o să compar'aţi o să comp'are

voi fi compar'at vei fi compar'at va fi compar'at vom fi compar'atveţi fi compar'at vor fi compar'at

SUBJUNTIU CONDICIONAL Present Perfet Present Perfet


să comp'ar să comp'ari să comp'are să compar'ăm să compar'aţi să comp'are

să fi compar'at să fi compar'at să fi compar'at să fi compar'at să fi compar'at să fi compar'at

aş compar'a ai compar'a ar compar'a am compar'a aţi compar'a ar compar'a

aş fi compar'at ai fi compar'at ar fi compar'at am fi compar'at aţi fi compar'at ar fi compar'at




Compar'ă! Compar'aţi!

Să comp'ar! Să comp'are! Să compar'ăm! Să comp'are!

oi compar'a oi compar'a o compar'a om compar'a oţi compar'a or compar'a

oi fi compar'at oi fi compar'at o fi compar'at om fi compar'at oţi fi compar'at or fi compar'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a compar'a a fi compar'at Supí: compar'at Participi adj. compar'at (m./nt. sg.) compar'ată (f. sg.) compar'aţi (m. pl.) compar'ate (f./nt. pl.)

compar'ând


(a) confunda [confondre]

MODES PERSONALS

INDICATIU




conf'und conf'unzi conf'undă confund'ăm confund'aţi conf'undă

confund'am confund'ai confund'a confund'am confund'aţi confund'au

confund'ai confund'aşi confund'ă confund'arăm confund'arăţi confund'ară

am confund'at ai confund'at a confund'at am confund'at aţi confund'at au confund'at




confund'asem confund'aseşi confund'ase confund'aserăm confund'aserăţi confund'aseră

voi confund'a vei confund'a va confund'a vom confund'a veţi confund'a vor confund'a

o să conf'und o să conf'unzi o să conf'unde o să confund'ăm o să confund'aţi o să conf'unde

voi fi confund'at vei fi confund'at va fi confund'at vom fi confund'at veţi fi confund'at vor fi confund'at




să conf'und să conf'unzi să conf'unde să confund'ăm să confund'aţi să conf'unde

să fi confund'at să fi confund'at să fi confund'at să fi confund'at să fi confund'at să fi confund'at

aş confund'a ai confund'a ar confund'a am confund'a aţi confund'a ar confund'a

aş fi confund'at ar fi confund'at ai fi confund'at am fi confund'at aţi fi confund'at ar fi confund'at




Conf'undă! Confund'aţi!

Să conf'und! Să conf'unde! Să confund'ăm! Să conf'unde!

oi confund'a oi confund'a o confund'a om confund'a oţi confund'a or confund'a

oi fi confund'at oi fi confund'at o fi confund'at om fi confund'at oţi fi confund'at or fi confund'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a confund'a a fi confund'at Supí: confund'at Participi adj. confund'at (m./nt. sg.) confund'ată (f. sg.) confund'aţi (m. pl.) confund'ate (f./nt. pl.)

confund'ând

Annexos 395

(a) corecta [corregir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




corect'ez corect'ezi corecte'ază corect'ăm corect'aţi corecte'ază

corect'am corect'ai corect'a corect'am corect'aţi corect'au

corect'ai corect'aşi corect'ă corect'arăm corect'arăţi corect'ară

am corect'at ai corect'at a corect'at am corect'at aţi corect'at au corect'at




corect'asem

corect'aseși

corect'ase corect'aserăm corect'aserăţi corect'aseră

voi corect'a vei corect'a va corect'a vom corect'a veţi corect'a vor corect'a

o să corect'ez o să corect'ezi o să corect'eze o să corect'ăm o să corect'aţi o să corect'eze

voi fi corect'at vei fi corect'at va fi corect'at vom fi corect'at veţi fi corect'at vor fi corect'at




să corect'ez să corect'ezi să corect'eze să corect'ăm să corect'aţi să corect'eze

să fi corect'at să fi corect'at să fi corect'at să fi corect'at să fi corect'at să fi corect'at

aş corect'a ai corect'a ar corect'a am corect'a aţi corect'a ar corect'a

aş fi corect'at ar fi corect'at ai fi corect'at am fi corect'at aţi fi corect'at ar fi corect'at




Corecte'ază! Corect'aţi!

Să corect'ez! Să corect'eze! Să corect'ăm! Să corect'eze!

oi corect'a oi corect'a o corect'a om corect'a oţi corect'a or corect'a

oi fi corect'at oi fi corect'at o fi corect'at om fi corect'at oţi fi corect'at or fi corect'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a corect'a a fi corect'at Supí: corect'at Participi adj. corect'at (m./nt. sg.) corect'ată (f. sg.) corect'aţi (m. pl.) corect'ate (f./nt. pl.)

corect'ând

Annexos 397

(a) crea [crear]

MODES PERSONALS

INDICATIU




cre'ez cre'ezi cree'ază cre'ăm cre'aţi cree'ază

cre'am cre'ai cre'a cre'am cre'aţi cre'au

cre'ai cre'aşi cre'ă cre'arăm cre'arăţi cre'ară

am cre'at ai cre'at a cre'at am cre'at aţi cre'at au cre'at




cre'asem cre'aseşi cre'ase cre'aserăm cre'aserăţi cre'aseră

voi cre'a vei cre'a va cre'a vom cre'a veţi cre'a vor cre'a

o să cre'ez o să cre'ezi o să cre'eze o să cre'ăm o să cre'aţi o să cre'eze

voi fi cre'at vei fi cre'at va fi cre'at vom fi cre'at veţi fi cre'at vor fi cre'at




să cre'ez să cre'ezi să cre'eze să cre'ăm să cre'aţi să cre'eze

să fi cre'at să fi cre'at să fi cre'at să fi cre'at să fi cre'at să fi cre'at

aş cre'a ai cre'a ar cre'a am cre'a aţi cre'a ar cre'a

aş fi cre'at ar fi cre'at ai fi cre'at am fi cre'at aţi fi cre'at ar fi cre'at




Cree'ază! Cre'aţi!

Să cre'ez! Să cre'eze! Să cre'ăm! Să cre'eze!

oi cre'a oi cre'a o cre'a om cre'a oţi cre'a or cre'a

oi fi cre'at oi fi cre'at o fi cre'at om fi cre'at oţi fi cre'at or fi cre'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a cre'a a fi cre'at Supí: cre'at Participi adj. cre'at (m./nt. sg.) cre'ată (f. sg.) cre'aţi (m. pl.) cre'ate (f./nt. pl.)

cre'ând


(a) crede [creure]

MODES PERSONALS

INDICATIU




cr'ed cr'ezi cr'ede cr'edem cr'edeţi cr'ed

crede'am crede'ai crede'a crede'am crede'aţi crede'au

crez'ui crez'uşi crez'u crez'urăm crez'urăţi crez'ură

am crez'ut ai crez'ut a crez'ut am crez'ut aţi crez'ut au crez'ut




crez'usem crez'useşi crez'use crez'userăm crez'userăţi crez'useră

voi cr'ede vei cr'ede va cr'ede vom cr'ede veţi cr'ede vor cr'ede

o să cr'ed o să cr'ezi o să cre'adă o să cr'edem o să cr'edeţi o să cre'adă

voi fi crez'ut vei fi crez'ut va fi crez'ut vom fi crez'ut veţi fi crez'ut vor fi crez'ut




să cr'ed să cr'ezi să cre'adă să cr'edem să cr'edeţi să cre'adă

să fi crez'ut să fi crez'ut să fi crez'ut să fi crez'ut să fi crez'ut să fi crez'ut

aş cr'ede ai cr'ede ar cr'ede am cr'ede aţi cr'ede ar cr'ede

aş fi crez'ut ar fi crez'ut ai fi crez'ut am fi crez'ut aţi fi crez'ut ar fi crez'ut




Cr'ezi! Cr'edeţi!

Să cr'ed! Să cre'adă! Să cr'edem! Să cre'adă!

oi cr'ede oi cr'ede o cr'ede om cr'ede oţi cr'ede or cr'ede

oi fi crez'ut oi fi crez'ut o fi crez'ut om fi crez'ut oţi fi crez'ut or fi crez'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a cr'ede a fi crez'ut Supí: crez'ut Participi adj. crez'ut (m./nt. sg.) crez'ută (f. sg.) crez'uţi (m. pl.) crez'ute (f./nt. pl.)

crez'ând

Annexos 399

(a) creşte [créixer]

MODES PERSONALS

INDICATIU




cr'esc cr'eşti cr'eşte cr'eştem cr'eşteţi cr'esc

creşte'am creşte'ai creşte'a creşte'am creşte'aţi creşte'au

cresc'ui cresc'uşi cresc'u cresc'urăm cresc'urăţi cresc'ură

am cresc'ut ai cresc'ut a cresc'ut am cresc'ut aţi cresc'ut au cresc'ut




cresc'usem cresc'useşi cresc'use cresc'userăm cresc'userăţi cresc'useră

voi cr'eşte vei cr'eşte va cr'eşte vom cr'eşte veţi cr'eşte vor cr'eşte

o să cr'esc o să cr'eşti o să cre'ască o să cr'eştem o să cr'eşteţi o să cre'ască

voi fi cresc'ut vei fi cresc'ut va fi cresc'ut vom fi cresc'ut veţi fi cresc'ut vor fi cresc'ut




să cr'esc să cr'eşti să cre'ască să cr'eştem să cr'eşteţi să cre'ască

să fi cresc'ut să fi cresc'ut să fi cresc'ut să fi cresc'ut să fi cresc'ut să fi cresc'ut

aş cr'eşte ai cr'eşte ar cr'eşte am cr'eşte aţi cr'eşte ar cr'eşte

aş fi cresc'ut ar fi cresc'ut ai fi cresc'ut am fi cresc'ut aţi fi cresc'ut ar fi cresc'ut




Cr'eşti! Cr'eşteţi!

Să cr'esc! Să cre'ască! Să cr'eştem! Să cre'ască!

oi cr'eşte oi cr'eşte o cr'eşte om cr'eşte oţi cr'eşte or cr'eşte

oi fi cresc'ut oi fi cresc'ut o fi cresc'ut om fi cresc'ut oţi fi cresc'ut or fi cresc'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


cr'eşte a fi cresc'ut Supí: cresc'ut Participi adj. cresc'ut (m./nt. sg.) cresc'ută (f. sg.) cresc'uţi (m. pl.) cresc'ute (f./nt. pl.)

cresc'ând


(a) critica [criticar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




cr'itic cr'itici cr'itică critic'ăm critic'aţi cr'itică

critic'am critic'ai critic'a critic'am critic'aţi critic'au

critic'ai critic'aşi critic'ă critic'arăm critic'arăţi critic'ară

am critic'at ai critic'at a critic'at am critic'at aţi critic'at au critic'at




critic'asem critic'aseşi critic'ase critic'aserăm critic'aserăţi critic'aseră

voi critic'a vei critic'a va critic'a vom critic'a veţi critic'a vor critic'a

o să cr'itic o să cr'itici o să cr'itice o să critic'ăm o să critic'aţi o să cr'itice

voi fi critic'at vei fi critic'at va fi critic'at vom fi critic'at veţi fi critic'at vor fi critic'at




să cr'itic să cr'itici să cr'itice să critic'ăm să critic'aţi să cr'itice

să fi critic'at să fi critic'at să fi critic'at să fi critic'at să fi critic'at să fi critic'at

aş critic'a ai critic'a ar critic'a am critic'a aţi critic'a ar critic'a

aş fi critic'at ar fi critic'at ai fi critic'at am fi critic'at aţi fi critic'at ar fi critic'at




Cr'itică! Critic'aţi!

Să cr'itic! Să cr'itice! Să critic'ăm! Să cr'itice!

oi critic'a oi critic'a o critic'a om critic'a oţi critic'a or critic'a

oi fi critic'at oi fi critic'at o fi critic'at om fi critic'at oţi fi critic'at or fi critic'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a critic'a a fi critic'at Supí: critic'at Participi adj. critic'at (m./nt. sg.) critic'ată (f. sg.) critic'aţi (m. pl.) critic'ate (f./nt. pl.)

critic'ând

Annexos 401

(a) cumpăra [comprar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


c'umpăr c'umperi c'umpără cumpăr'ăm cumpăr'aţi c'umpăr

cumpăr'am cumpăr'ai cumpăr'a cumpăr'am cumpăr'aţi cumpăr'au

cumpăr'ai cumpăr'aşi cumpăr'ă cumpăr'arăm cumpăr'arăţi cumpăr'ară

am cumpăr'at ai cumpăr'at a cumpăr'at am cumpăr'at aţi cumpăr'at au cumpăr'at




cumpăr'asem cumpăr'aseşi cumpăr'ase cumpăr'aserămcumpăr'aserăţi cumpăr'aseră

voi cumpăr'a vei cumpăr'a va cumpăr'a vom cumpăr'a veţi cumpăr'a vor cumpăr'a

o să c'umpăr o să c'umperi o să c'umpere o să cumpăr'ăm o să cumpăr'aţi o să c'umpere

voi fi cumpăr'at vei fi cumpăr'at va fi cumpăr'at vom fi cumpăr'at veţi fi cumpăr'at vor fi cumpăr'at




să c'umpăr să c'umperi să c'umpere să cumpăr'ăm să cumpăr'aţi să c'umpere

să fi cumpăr'at să fi cumpăr'at să fi cumpăr'at să fi cumpăr'at să fi cumpăr'at să fi cumpăr'at

aş cumpăr'a ai cumpăr'a ar cumpăr'a am cumpăr'a aţi cumpăr'a ar cumpăr'a

aş fi cumpăr'at ai fi cumpăr'at ar fi cumpăr'at am fi cumpăr'at aţi fi cumpăr'at ar fi cumpăr'at




C'umpără! Cumpăr'aţi!

Să c'umpăr! Să c'umpere! Să cumpăr'ăm! Să c'umpere!

oi cumpăr'a oi cumpăr'a o cumpăr'a om cumpăr'a oţi cumpăr'a or cumpăr'a

oi fi cumpăr'at oi fi cumpăr'at o fi cumpăr'at om fi cumpăr'at oţi fi cumpăr'at or fi cumpăr'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU

Present Perfet

SUPÍ I PARTICIPI ADJECTIVAL GERUNDI

a cumpăr'a a fi cumpăr'at Supí: cumpăr'at Participi adj. cumpăr'at (m./nt. sg.) cumpăr'ată (f. sg.) cumpăr'aţi (m. pl.) cumpăr'ate (f./nt. pl.)

cumpăr'ând


(a) cunoaşte [conèixer]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


cun'osc cun'oşti cunoa'şte cuno'aştem cuno'aşteţi cun'osc

cunoşte'am cunoşte'ai cunoşte'a cunoşte'am cunoşte'aţi cunoşte'au

cunosc'ui cunosc'uşi cunosc'u cunosc'urăm cunosc'urăţi cunosc'ură

am cunosc'ut ai cunosc'ut a cunosc'ut am cunosc'ut aţi cunosc'ut au cunosc'ut




cunosc'usem cunosc'useşi cunosc'use cunosc'userăm cunosc'userăţi cunosc'useră

voi cuno'aşte vei cuno'aşte va cuno'aşte vom cuno'aşte veţi cuno'aşte vor cuno'aşte

o să cun'osc o să cun'oşti o să cunoa'scă o să cuno'aştem o să cuno'aşteţi o să cunoa'scă

voi fi cunosc'ut vei fi cunosc'ut va fi cunosc'ut vom fi cunosc'utveţi fi cunosc'ut vor fi cunosc'ut




să cun'osc să cun'oşti să cunoa'scă să cuno'aştem să cuno'aşteţi să cunoa'scă

să fi cunosc'ut să fi cunosc'ut să fi cunosc'ut să fi cunosc'ut să fi cunosc'ut să fi cunosc'ut

aş cuno'aşte ai cuno'aşte ar cuno'aşte am cuno'aşte aţi cuno'aşte ar cuno'aşte

aş fi cunosc'ut ai fi cunosc'ut ar fi cunosc'ut am fi cunosc'ut aţi fi cunosc'ut ar fi cunosc'ut




Cuno'aşte! Cuno'aşteţi!

Să cun'osc! Să cuno'ască! Să cuno'aştem! Să cuno'ască!

oi cuno'aşte oi cuno'aşte o cuno'aşte om cuno'aşte oţi cuno'aşte or cuno'aşte

oi fi cunosc'ut oi fi cunosc'ut o fi cunosc'ut om fi cunosc'ut oţi fi cunosc'ut or fi cunosc'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a cuno'aşte a fi cunosc'ut Supí: cunosc'ut Participi adj. cunosc'ut (m./nt. sg.) cunosc'ută (f. sg.) cunosc'uţi (m. pl.) cunosc'ute (f./nt. pl.)

cunosc'ând

Annexos 403

(a) curăţa [netejar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




c'urăţ c'ureţi c'urăţă curăţ'ăm

curăț'ați

c'urăţă

curăţ'am curăţ'ai curăţ'a curăţ'am

curăţ'ați

curăţ'au

curăţ'ai curăţ'aşi curăţ'ă curăţ'arăm

curăţ'arăți

curăţ'ară

am curăţ'at ai curăţ'at a curăţ'at am curăţ'at aţi curăţ'at au curăţ'at




curăţ'asem

curăţ'aseși

curăţ'ase curăţ'aserăm curăţ'aserăţi curăţ'aseră

voi curăţ'a vei curăţ'a va curăţ'a vom curăţ'a veţi curăţ'a vor curăţ'a

o să c'urăţ o să c'ureţi o să c'ureţe o să curăţ'ăm

o să curăţ'ați

o să c'ureţe

voi fi curăţ'at vei fi curăţ'at va fi curăţ'at vom fi curăţ'at veţi fi curăţ'at vor fi curăţ'at




să c'urăţ să c'ureţi să c'ureţe să curăţ'ăm să curăţ'aţi să c'ureţe

să fi curăţ'at să fi curăţ'at să fi curăţ'at să fi curăţ'at să fi curăţ'at să fi curăţ'at

aş curăţ'a ai curăţ'a ar curăţ'a am curăţ'a aţi curăţ'a ar curăţ'a

aş fi curăţ'at ar fi curăţ'at ai fi curăţ'at am fi curăţ'at aţi fi curăţ'at ar fi curăţ'at




C'urăţă! Curăţ'aţi!

Să c'urăţ!

Să c'ureţe! Să curăţ'ăm! Să c'ureţe!

oi curăţ'a oi curăţ'a o curăţ'a om curăţ'a oţi curăţ'a or curăţ'a

oi fi curăţ'at oi fi curăţ'at o fi curăţ'at om fi curăţ'at oţi fi curăţ'at or fi curăţ'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a curăţ'a a fi curăţ'at Supí: curăţ'at Participi adj. curăţ'at (m./nt. sg.) curăţ'ată (f. sg.) curăţ'aţi (m. pl.) curăţ'ate (f./nt. pl.)

curăţ'ând

Annexos 405

(a) da [dar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


d'au d'ai d'ă d'ăm d'aţi d'au

dăde'am dăde'ai dăde'a dăde'am dăde'aţi dăde'au

dăd'ui dăd'uşi dăd'u dăd'urăm dăd'urăţi dăd'ură

am d'at ai d'at a d'at am d'at aţi d'at au d'at




dăd'usem dăd'useşi dăd'use dăd'userăm dăd'userăţi dăd'useră

voi d'a vei d'a va d'a vom d'a veţi d'a vor d'a

o să d'au o să d'ai o să de'a o să d'ăm o să d'aţi o să de'a

voi fi d'at vei fi d'at va fi d'at vom fi d'at veţi fi d'at vor fi d'at




să d'au să d'ai să de'a să d'ăm să d'aţi să de'a

să fi d'at să fi d'at să fi d'at să fi d'at să fi d'at să fi d'at

aş d'a ai d'a ar d'a am d'a aţi d'a ar d'a

aş fi d'at ai fi d'at ar fi d'at am fi d'at aţi fi d'at ar fi d'at




D'ă! D'aţi!

Să d'au! Să de'a! Să d'ăm! Să de'a!

oi d'a oi d'a o d'a om d'a oţi d'a or d'a

oi fi d'at oi fi d'at o fi d'at om fi d'at oţi fi d'at or fi d'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a d'a a fi d'at Supí: d'at Participi adj. d'at (m./nt. sg.) d'ată (f. sg.) d'aţi (m. pl.) d'ate (f./nt. pl.)

d'ând


(a) descoperi [descobrir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




desc'opăr desc'operi desc'operă descoper'im descope'riţi desc'operă

descopere'am descopere'ai descopere'a descopere'am descopere'aţi descopere'au

descoper'ii descoper'işi descoper'i descoper'irăm descoper'irăţi descoper'iră

am descoper'it ai descoper'it a descoper'it am descoper'it aţi descoper'it au descoper'it




descoper'isem descoper'iseşi descoper'ise descoper'iserăm descoper'iserăţi descoper'iseră

voi descoper'i vei descoper'i va descoper'i vom descoper'i veţi descoper'i vor descoper'i

o să desc'opăr o să desc'operi o să desc'opere o să descoper'im o să descoper'iţi o să desc'opere

voi fi descoper'it vei fi descoper'it va fi descoper'it vom fi descoper'it veţi fi descoper'it vor fi descoper'it




să desc'opăr să desc'operi să desc'opere să descoper'im să descoper'iţi să desc'opere

să fi descoper'it să fi descoper'it să fi descoper'it să fi descoper'it să fi descoper'it să fi descoper'it

aş descoper'i ai descoper'i ar descoper'i am descoper'i aţi descoper'i ar descoper'i

aş fi descoper'it ar fi descoper'it ai fi descoper'it am fi descoper'it aţi fi descoper'it ar fi descoper'it




Desc'operă! Descoper'iţi!

Să desc'opăr! Să desc'opere! Să descoper'im! Să desc'opere!

oi descoper'i oi descoper'i o descoper'i om descoper'i oţi descoper'i or descoper'i

oi fi descoper'it oi fi descoper'it o fi descoper'it om fi descoper'it oţi fi descoper'it or fi descoper'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a descoper'i a fi descoper'it Supí: descoper'it Participi adj. descoper'it (m./nt. sg.) descoper'ită (f. sg.) descoper'iţi (m. pl.) descoper'ite (f./nt. pl.)

descoper'ind

Annexos 407

(a) despărţi [separar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




desp'art desp'arţi desp'arte despărţ'im despărţ'iţi desp'art

despărţe'am despărţe'ai despărţe'a despărţe'am despărţe'aţi despărţe'au

despărţ'ii despărţ'işi despărţ'i despărţ'irăm despărţ'irăţi despărţ'iră

am despărţ'it ai despărţ'it a despărţ'it am despărţ'it aţi despărţ'it au despărţ'it




despărţ'isem despărţ'iseşi despărţ'ise despărţ'iserăm despărţ'iserăţi despărţ'iseră

voi despărţ'i vei despărţ'i va despărţ'i vom despărţ'i veţi despărţ'i vor despărţ'i

o să desp'art o să desp'arţi o să desp'artă o să despărţ'im o să despărţ'iţi o să desp'artă

voi fi despărţ'it vei fi despărţ'it va fi despărţ'it vom fi despărţ'it veţi fi despărţ'it vor fi despărţ'it




să desp'art să desp'arţi să desp'artă să despărţ'im să despărţ'iţi să desp'artă

să fi despărţ'it să fi despărţ'it să fi despărţ'it să fi despărţ'it să fi despărţ'it să fi despărţ'it

aş despărţ'i ai despărţ'i ar despărţ'i am despărţ'i aţi despărţ'i ar despărţ'i

aş fi despărţ'it ar fi despărţ'it ai fi despărţ'it am fi despărţ'it aţi fi despărţ'it ar fi despărţ'it




Desp'arte! Despărţ'iţi!

Să desp'art! Să desp'artă! Să despărţ'im! Să desp'artă!

oi despărţ'i oi despărţ'i o despărţ'i om despărţ'i oţi despărţ'i or despărţ'i

oi fi despărţ'it oi fi despărţ'it o fi despărţ'it om fi despărţ'it oţi fi despărţ'it or fi despărţ'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a despărţ'i a fi despărţ'it Supí: despărţ'it Participi adj. despărţ'it (m./nt. sg.) despărţ'ită (f. sg.) despărţ'iţi (m. pl.) despărţ'ite (f./nt. pl.)

despărţ'ind


deveni [esdevenir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




dev'in dev'ii dev'ine deven'im deven'iţi dev'in

devene'am devene'ai devene'a devene'am devene'aţi devene'au

deven'ii deven'işi deven'i deven'irăm deven'irăţi deven'iră

am deven'it ai deven'it a deven'it am deven'it aţi deven'it au deven'it




deven'isem deven'iseşi deven'ise deven'iserăm deven'iserăţi deven'iseră

voi deven'i vei deven'i va deven'i vom deven'i veţi deven'i vor deven'i

o să dev'in o să dev'ii o să dev'ină o să deven'im o să deven'iţi o să dev'ină

voi fi deven'it vei fi deven'it va fi deven'it vom fi deven'it veţi fi deven'it vor fi deven'it




să dev'in să dev'ii să dev'ină să deven'im să deven'iţi să dev'ină

să fi deven'it să fi deven'it să fi deven'it să fi deven'it să fi deven'it să fi deven'it

aş deven'i ai deven'i ar deven'i am deven'i aţi deven'i ar deven'i

aş fi deven'it ar fi deven'it ai fi deven'it am fi deven'it aţi fi deven'it ar fi deven'it




Dev'ino! Deven'iţi!

Să dev'in! Să dev'ină! Să deven'im! Să dev'ină!

oi deven'i oi deven'i o deven'i om deven'i oţi deven'i or deven'i

oi fi deven'it oi fi deven'it o fi deven'it om fi deven'it oţi fi deven'it or fi deven'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


deven'i a fi deven'it Supí: deven'it Participi adj. deven'it (m./nt. sg.) deven'ită (f. sg.) deven'iţi (m. pl.) deven'ite (f./nt. pl.)

deven'ind

Annexos 409

(a) dezbrăca [desvestir, llevar la roba]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


dezbr'ac dezbr'aci dezbr'acă dezbrăc'ăm dezbrăc'aţi dezbr'acă

dezbrăc'am dezbrăc'ai dezbrăc'a dezbrăc'am dezbrăc'aţi dezbrăc'au

dezbrăc'ai dezbrăc'aşi dezbrăc'a dezbrăc'arăm dezbrăc'arăţi dezbrăc'ară

am dezbrăc'at ai dezbrăc'at a dezbrăc'at am dezbrăc'at aţi dezbrăc'at au dezbrăc'at




dezbrăc'asem dezbrăc'aseşi dezbrăc'ase dezbrăc'aserăm dezbrăc'aserăţi dezbrăc'aseră

voi dezbrăc'a vei dezbrăc'a va dezbrăc'a vom dezbrăc'a veţi dezbrăc'a vor dezbrăc'a

o să dezbr'ac o să dezbr'aci o să dezbr'ace o să dezbrăc'ăm o să dezbrăc'aţio să dezbr'ace

voi fi dezbrăc'at vei fi dezbrăc'at va fi dezbrăc'at vom fi dezbrăc'at veţi fi dezbrăc'at vor fi dezbrăc'at




să dezbr'ac să dezbr'aci să dezbr'ace să dezbrăc'ăm să dezbrăc'aţi să dezbr'ace

să fi dezbrăc'at să fi dezbrăc'at să fi dezbrăc'at să fi dezbrăc'at să fi dezbrăc'at să fi dezbrăc'at

aş dezbrăc'a ai dezbrăc'a ar dezbrăc'a am dezbrăc'a aţi dezbrăc'a ar dezbrăc'a

aş fi dezbrăc'at ai fi dezbrăc'at ar fi dezbrăc'at am fi dezbrăc'at aţi fi dezbrăc'at ar fi dezbrăc'at




Dezbr'acă! Dezbrăc'aţi!

Să dezbr'ac! Să dezbr'ace! Să dezbrăc'ăm! Să dezbr'ace!

oi dezbrăc'a oi dezbrăc'a o dezbrăc'a om dezbrăc'a oţi dezbrăc'a or dezbrăc'a

oi fi dezbrăc'at oi fi dezbrăc'at o fi dezbrăc'at om fi dezbrăc'at oţi fi dezbrăc'at or fi dezbrăc'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a dezbrăc'a a fi dezbrăc'at Supí: dezbrăc'at Participi adj. dezbrăc'at (m./nt. sg.) dezbrăc'ată (f. sg.) dezbrăc'aţi (m. pl.) dezbrăc'ate (f./nt. pl.)

dezbrăc'ând


(a) dezvolta [desenvolupar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




dezv'olt dezv'olţi dezv'oltă dezvolt'ăm dezvolt'aţi dezv'oltă

dezvolt'am dezvolt'ai dezvolt'a dezvolt'am dezvolt'aţi dezvolt'au

dezvolt'ai dezvolt'aşi dezvolt'ă dezvolt'arăm dezvolt'arăţi dezvolt'ară

am dezvolt'at ai dezvolt'at a dezvolt'at am dezvolt'at aţi dezvolt'at au dezvolt'at




dezvolt'asem dezvolt'aseşi dezvolt'ase dezvolt'aserăm dezvolt'aserăţi dezvolt'aseră

voi dezvolt'a vei dezvolt'a va dezvolt'a vom dezvolt'a veţi dezvolt'a vor dezvolt'a

o să dezv'olt o să dezv'olţi o să dezv'olte o să dezvolt'ăm o să dezvolt'aţi o să dezv'olte

voi fi dezvolt'at vei fi dezvolt'at va fi dezvolt'at vom fi dezvolt'at veţi fi dezvolt'at vor fi dezvolt'at




să dezv'olt să dezv'olţi să dezv'olte să dezvolt'ăm să dezvolt'aţi să dezv'olte

să fi dezvolt'at să fi dezvolt'at să fi dezvolt'at să fi dezvolt'at să fi dezvolt'at să fi dezvolt'at

aş dezvolt'a ai dezvolt'a ar dezvolt'a am dezvolt'a aţi dezvolt'a ar dezvolt'a

aş fi dezvolt'at ar fi dezvolt'at ai fi dezvolt'at am fi dezvolt'at aţi fi dezvolt'at ar fi dezvolt'at




Dezv'oltă! Dezvolt'aţi!

Să dezv'olt! Să dezv'olte! Să dezvolt'ăm! Să dezv'olte!

oi dezvolt'a oi dezvolt'a o dezvolt'a om dezvolt'a oţi dezvolt'a or dezvolt'a

oi fi dezvolt'at oi fi dezvolt'at o fi dezvolt'at om fi dezvolt'at oţi fi dezvolt'at or fi dezvolt'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a dezvolt'a a fi dezvolt'at Supí: dezvolt'at Participi adj. dezvolt'at (m./nt. sg.) dezvolt'ată (f. sg.) dezvolt'aţi (m. pl.) dezvolt'ate (f./nt. pl.)

dezvolt'ând

Annexos 411

(a) dispune [disposar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




disp'un disp'ui disp'une disp'unem disp'uneţi disp'un

dispune'am dispune'ai dispune'a dispune'am dispune'aţi dispune'au

dispus'ei dispus'eşi disp'use disp'userăm disp'userăţi disp'useră

am disp'us ai disp'us a disp'us am disp'us aţi disp'us au disp'us




dispus'esem dispus'eseşi dispus'ese dispus'eserăm dispus'eserăţi dispus'eseră

voi disp'une vei disp'une va disp'une vom disp'une veţi disp'une vor disp'une

o să disp'un o să disp'ui o să disp'ună o să disp'unem o să disp'uneţi o să disp'ună

voi fi disp'us vei fi disp'us va fi disp'us vom fi disp'us veţi fi disp'us vor fi disp'us




să disp'un să disp'ui să disp'ună să disp'unem să disp'uneţi să disp'ună

să fi disp'us să fi disp'us să fi disp'us să fi disp'us să fi disp'us să fi disp'us

aş disp'une ai disp'une ar disp'une am disp'une aţi disp'une ar disp'une

aş fi disp'us ar fi disp'us ai fi disp'us am fi disp'us aţi fi disp'us ar fi disp'us




Disp'une! Disp'uneţi!

Să disp'un! Să disp'ună! Să disp'unem! Să disp'ună!

oi disp'une oi disp'une o disp'une om disp'une oţi disp'une or disp'une

oi fi disp'us oi fi disp'us o fi disp'us om fi disp'us oţi fi disp'us or fi disp'us

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a disp'une a fi disp'us Supí: disp'us Participi adj. disp'us (m./nt. sg.) disp'usă (f. sg.) disp'uşi (m. pl.) disp'use (f./nt. pl.)

dispun'ând


(a) distra [divertir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




distr'ez distr'ezi distre'ază distr'ăm distr'aţi distre'ază

distr'am distr'ai distr'a distr'am distr'aţi distr'au

distr'ai distr'aşi distr'ă distr'arăm distr'arăţi distr'ară

am distr'at ai distr'at a distr'at am distr'at aţi distr'at au distr'at




distr'asem distr'aseşi distr'ase distr'aserăm distr'aserăţi distr'aseră

voi distr'a vei distr'a va distr'a vom distr'a veţi distr'a vor distr'a

o să distr'ez o să distr'ezi o să distr'eze o să distr'ăm o să distr'aţi o să distr'eze

voi fi distr'at vei fi distr'at va fi distr'at vom fi distr'at veţi fi distr'at vor fi distr'at




să distr'ez să distr'ezi să distr'eze să distr'ăm să distr'aţi să distr'eze

să fi distr'at să fi distr'at să fi distr'at să fi distr'at să fi distr'at să fi distr'at

aş distr'a ai distr'a ar distr'a am distr'a aţi distr'a ar distr'a

aş fi distr'at ar fi distr'at ai fi distr'at am fi distr'at aţi fi distr'at ar fi distr'at




Distre'ază! Distr'aţi!

Să distr'ez! Să distr'eze! Să distr'ăm! Să distr'eze!

oi distr'a oi distr'a o distr'a om distr'a oţi distr'a or distr'a

oi fi distr'at oi fi distr'at o fi distr'at om fi distr'at oţi fi distr'at or fi distr'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a distr'a a fi distr'at Supí: distr'at Participi adj. distr'at (m./nt. sg.) distr'ată (f. sg.) distr'aţi (m. pl.) distr'ate (f./nt. pl.)

distr'ând

Annexos 413

(a) dormi [dormir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




d'orm d'ormi do'arme dorm'im dorm'iţi d'orm

dorme'am dorme'ai dorme'a dorme'am dorme'aţi dorme'au

dorm'ii dorm'işi dorm'i dorm'irăm dorm'irăţi dorm'iră

am dorm'it ai dorm'it a dorm'it am dorm'it aţi dorm'it au dorm'it




dorm'isem dorm'iseşi dorm'ise dorm'iserăm dorm'iserăţi dorm'iseră

voi dorm'i vei dorm'i va dorm'i vom dorm'i veţi dorm'i vor dorm'i

o să d'orm o să d'ormi o să do'armă o să dorm'im o să dorm'iţi o să do'armă

voi fi dorm'it vei fi dorm'it va fi dorm'it vom fi dorm'it veţi fi dorm'it vor fi dorm'it




să d'orm să d'ormi să do'armă să dorm'im să dorm'iţi să do'armă

să fi dorm'it să fi dorm'it să fi dorm'it să fi dorm'it să fi dorm'it să fi dorm'it

aş dorm'i ai dorm'i ar dorm'i am dorm'i aţi dorm'i ar dorm'i

aş fi dorm'it ar fi dorm'it ai fi dorm'it am fi dorm'it aţi fi dorm'it ar fi dorm'it




D'ormi! Dorm'iţi!

Să d'orm! Să do'armă! Să dorm'im! Să do'armă!

oi dorm'i oi dorm'i o dorm'i om dorm'i oţi dorm'i or dorm'i

oi fi dorm'it oi fi dorm'it o fi dorm'it om fi dorm'it oţi fi dorm'it or fi dorm'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a dorm'i a fi dorm'it Supí: dorm'it Participi adj. dorm'it (m./nt. sg.) dorm'ită (f. sg.) dorm'iţi (m. pl.) dorm'ite (f./nt. pl.)

dorm'ind


(a) duce [dur]

MODES PERSONALS

INDICATIU




d'uc d'uci d'uce d'ucem d'uceţi d'uc

duce'am duce'ai duce'a duce'am duce'aţi duce'au

dus'ei dus'eşi d'use d'userăm d'userăţi d'useră

am d'us ai d'us a d'us am d'us aţi d'us au d'us




dus'esem dus'eseşi dus'ese dus'eserăm dus'eserăţi dus'eseră

voi d'uce vei d'uce va d'uce vom d'uce veţi d'uce vor d'uce

o să d'uc o să d'uci o să d'ucă o să d'ucem o să d'uceţi o să d'ucă

voi fi d'us vei fi d'us va fi d'us vom fi d'us veţi fi d'us vor fi d'us




să d'uc să d'uci să d'ucă să d'ucem să d'uceţi să d'ucă

să fi d'us să fi d'us să fi d'us să fi d'us să fi d'us să fi d'us

aş d'uce ai d'uce ar d'uce am d'uce aţi d'uce ar d'uce

aş fi d'us ar fi d'us ai fi d'us am fi d'us aţi fi d'us ar fi d'us




D'u! D'uceţi!

Să d'uc! Să d'ucă! Să d'ucem! Să d'ucă!

oi d'uce oi d'uce o d'uce om d'uce oţi d'uce or d'uce

oi fi d'us oi fi d'us o fi d'us om fi d'us oţi fi d'us or fi d'us

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a d'uce a fi d'us Supí: d'us Participi adj. d'us (m./nt. sg.) d'usă (f. sg.) d'uşi (m. pl.) d'use (f./nt. pl.)

duc'ând

Annexos 415

(a) elabora [elaborar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




elabor'ez elabor'ezi elabore'ază elabor'ăm elabor'aţi elabore'ază

elabor'am elabor'ai elabor'a elabor'am elabor'aţi elabor'au

elabor'ai elabor'aşi elabor'ă elabor'arăm elabor'arăţi elabor'ară

am elabor'at ai elabor'at a elabor'at am elabor'at aţi elabor'at au elabor'at




elabor'asem elabor'aseşi elabor'ase elabor'aserăm elabor'aserăţi elabor'aseră

voi elabor'a vei elabor'a va elabor'a vom elabor'a veţi elabor'a vor elabor'a

o să elabor'ez o să elabor'ezi o să elabor'eze o să elabor'ăm o să elabor'aţi o să elabor'eze

voi fi elabor'at vei fi elabor'at va fi elabor'at vom fi elabor'at veţi fi elabor'at vor fi elabor'at




să elabor'ez să elabor'ezi să elabor'eze să elabor'ăm să elabor'aţi să elabor'eze

să fi elabor'at să fi elabor'at să fi elabor'at să fi elabor'at să fi elabor'at să fi elabor'at

aş elabor'a ai elabor'a ar elabor'a am elabor'a aţi elabor'a ar elabor'a

aş fi elabor'at ar fi elabor'at ai fi elabor'at am fi elabor'at aţi fi elabor'at ar fi elabor'at




Elabore'ază! Elabor'aţi!

Să elabor'ez! Să elabor'eze! Să elabor'ăm! Să elabor'eze!

oi elabor'a oi elabor'a o elabor'a om elabor'a oţi elabor'a or elabor'a

oi fi elabor'at oi fi elabor'at o fi elabor'at om fi elabor'at oţi fi elabor'at or fi elabor'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a elabor'a a fi elabor'at Supí: elabor'at Participi adj. elabor'at (m./nt. sg.) elabor'ată (f. sg.) elabor'aţi (m. pl.) elabor'ate (f./nt. pl.)

elabor'ând


(a) epuiza [esgotar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




epuiz'ez epuiz'ezi epuize'ază epuiz'ăm epuiz'aţi epuize'ază

epuiz'am epuiz'ai epuiz'a epuiz'am epuiz'aţi epuiz'au

epuiz'ai epuiz'aşi epuiz'ă epuiz'arăm epuiz'arăţi epuiz'ară

am epuiz'at ai epuiz'at a epuiz'at am epuiz'at aţi epuiz'at au epuiz'at




epuiz'asem epuiz'aseşi epuiz'ase epuiz'aserăm epuiz'aserăţi epuiz'aseră

voi epuiz'a vei epuiz'a va epuiz'a vom epuiz'a veţi epuiz'a vor epuiz'a

o să epuiz'ez o să epuiz'ezi o să epuiz'eze o să epuiz'ăm o să epuiz'aţi o să epuiz'eze

voi fi epuiz'at vei fi epuiz'at va fi epuiz'at vom fi epuiz'at veţi fi epuiz'at vor fi epuiz'at




să epuiz'ez să epuiz'ezi să epuiz'eze să epuiz'ăm să epuiz'aţi să epuiz'eze

să fi epuiz'at să fi epuiz'at să fi epuiz'at să fi epuiz'at să fi epuiz'at să fi epuiz'at

aş epuiz'a ai epuiz'a ar epuiz'a am epuiz'a aţi epuiz'a ar epuiz'a

aş fi epuiz'at ar fi epuiz'at ai fi epuiz'at am fi epuiz'at aţi fi epuiz'at ar fi epuiz'at




Epuize'ază! Epuiz'aţi!

Să epuiz'ez! Să epuiz'eze! Să epuiz'ăm! Să epuiz'eze!

oi epuiz'a oi epuiz'a o epuiz'a om epuiz'a oţi epuiz'a or epuiz'a

oi fi epuiz'at oi fi epuiz'at o fi epuiz'at om fi epuiz'at oţi fi epuiz'at or fi epuiz'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a epuiz'a a fi epuiz'at Supí: epuiz'at Participi adj. epuiz'at (m./nt. sg.) epuiz'ată (f. sg.) epuiz'aţi (m. pl.) epuiz'ate (f./nt. pl.)

epuiz'ând

Annexos 417

(a) face [fer]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


f'ac f'aci f'ace f'acem f'aceţi f'ac

făce'am făce'ai făce'a făce'am făce'aţi făce'au

făc'ui făc'uşi făc'u făc'urăm făc'urăţi făc'ură

am făc'ut ai făc'ut a făc'ut am făc'ut aţi făc'ut au făc'ut




făc'usem făc'useşi făc'use făc'userăm făc'userăţi făc'useră

voi f'ace vei f'ace va f'ace vom f'ace veţi f'ace vor f'ace

o să f'ac o să f'aci o să f'acă o să f'acem o să f'aceţi o să f'acă

voi fi făc'ut vei fi făc'ut va fi făc'ut vom fi făc'ut veţi fi făc'ut vor fi făc'ut




să f'ac să f'aci să f'acă să f'acem să f'aceţi să f'acă

să fi făc'ut să fi făc'ut să fi făc'ut să fi făc'ut să fi făc'ut să fi făc'ut

aş f'ace ai f'ace ar f'ace am f'ace aţi f'ace ar f'ace

aş fi făc'ut ai fi făc'ut ar fi făc'ut am fi făc'ut aţi fi făc'ut ar fi făc'ut




Fă! F'aceţi!

Să f'ac! Să f'acă! Să f'acem! Să f'acă!

oi f'ace oi f'ace o f'ace om f'ace oţi f'ace or f'ace

oi fi făc'ut oi fi făc'ut o fi făc'ut om fi făc'ut oţi fi făc'ut or fi făc'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a f'ace a fi făc'ut Supí: făc'ut Participi adj. făc'ut (m./nt. sg.) făc'ută (f. sg.) făc'uţi (m. pl.) făc'ute (f./nt. pl.)

făc'ând


(a) fi [ser/estar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


s'unt 'eşti 'este / 'e / 'îi sunt'em sunt'eţi s'unt

er'am er'ai er'a er'am er'aţi er'au

f'ui f'uşi f'u f'urăm f'urăţi f'ură

am f'ost ai f'ost a f'ost am f'ost aţi f'ost au f'ost




fus'esem fus'eseşi fus'ese fus'eserăm fus'eserăţi fus'eseră

voi f'i vei f'i va f'i vom f'i veţi f'i vor f'i

o să f'iu o să f'ii o să f'ie o să f'im o să f'iţi o să f'ie

voi fi f'ost vei fi f'ost va fi f'ost vom fi f'ost veţi fi f'ost vor fi f'ost


Present Perfet Present Perfet 1 sg. eu 2 sg. tu 3 sg. el/ea 1 pl. noi 2 pl. voi 3 pl. ei/ele

să f'iu să f'ii să f'ie să f'im să f'iţi să f'ie

să fi f'ost să fi f'ost să fi f'ost să fi f'ost să fi f'ost să fi f'ost

aş f'i ai f'i ar f'i am f'i aţi f'i ar f'i

aş fi f'ost ai fi f'ost ar fi f'ost am fi f'ost aţi fi f'ost ar fi f'ost




F'ii! F'iţi!

Să f'iu! Să f'ie! Să f'im! Să f'ie!

oi f'i oi f'i o f'i om f'i oţi f'i or f'i

oi fi f'ost oi fi f'ost o fi f'ost om fi f'ost oţi fi f'ost or fi f'ost

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a f'i a fi f'ost Supí: f'ost Participi adj. f'ost (m./nt. sg.) f'ostă (f. sg.) f'oşti (m. pl.) f'oste (f./nt. pl.)

fi'ind

Annexos 419

(a) găsi [trobar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


găs'esc găs'eşti găs'eşte găs'im găs'iţi găs'esc

găse'am găse'ai găse'a găse'am găse'aţi găse'au

găs'ii găs'işi găs'i găs'irăm găs'irăţi găs'iră

am găs'it ai găs'it a găs'it am găs'it aţi găs'it au găs'it




găs'isem găs'iseşi găs'ise găs'iserăm găs'iserăţi găs'iseră

voi găs'i vei găs'i va găs'i vom găs'i veţi găs'i vor găs'i

o să găs'esc o să găs'eşti o să găse'ască o să găs'im o să găs'iţi o să găse'ască

voi fi găs'it vei fi găs'it va fi găs'it vom fi găs'it veţi fi găs'it vor fi găs'it




să găs'esc să găs'eşti să găse'ască să găs'im să găs'iţi să găse'ască

să fi găs'it să fi găs'it să fi găs'it să fi găs'it să fi găs'it să fi găs'it

aş găs'i ai găs'i ar găs'i am găs'i aţi găs'i ar găs'i

aş fi găs'it ai fi găs'it ar fi găs'it am fi găs'it aţi fi găs'it ar fi găs'it




Găs'eşte! Găs'iţi!

Să găs'esc! Să găse'ască! Să găs'im! Să găse'ască!

oi găs'i oi găs'i o găs'i om găs'i oţi găs'i or găs'i

oi fi găs'it oi fi găs'it o fi găs'it om fi găs'it oţi fi găs'it or fi găs'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a găs'i a fi găs'it Supí: găs'it Participi adj. găs'it (m./nt. sg.) găs'ită (f. sg.) găs'iţi (m. pl.) găs'ite (f./nt. pl.)

găs'ind


(a) gândi [pensar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


gând'esc gând'eşti gând'eşte gând'im gând'iţi gând'esc

gânde'am gânde'ai gânde'a gânde'am gânde'aţi gânde'au

gând'ii gând'işi gând'i gând'irăm gând'irăţi gând'iră

am gând'it ai gând'it a gând'it am gând'it aţi gând'it au gând'it




gând'isem gând'iseşi gând'ise gând'iserăm gând'iserăţi gând'iseră

voi gând'i vei gând'i va gând'i vom gând'i veţi gând'i vor gând'i

o să gând'esc o să gând'eşti o să gânde'ască o să gând'im o să gând'iţi o să gânde'ască

voi fi gând'it vei fi gând'it va fi gând'it vom fi gând'it veţi fi gând'it vor fi gând'it




să gând'esc să gând'eşti să gânde'ască să gând'im să gând'iţi să gânde'ască

să fi gând'it să fi gând'it să fi gând'it să fi gând'it să fi gând'it să fi gând'it

aş gând'i ai gând'i ar gând'i am gând'i aţi gând'i ar gând'i

aş fi gând'it ai fi gând'it ar fi gând'it am fi gând'it aţi fi gând'it ar fi gând'it




Gând'eşte! Gând'iţi!

Să gând'esc! Să gânde'ască! Să gând'im! Să gânde'ască!

oi gând'i oi gând'i o gând'i om gând'i oţi gând'i or gând'i

oi fi gând'it oi fi gând'it o fi gând'it om fi gând'it oţi fi gând'it or fi gând'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a gând'i a fi gând'it Supí: gând'it Participi adj. gând'it (m./nt. sg.) gând'ită (f. sg.) gând'iţi (m. pl.) gând'ite (f./nt. pl.)

gând'ind

Annexos 421

(a) gusta [tastar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




g'ust g'uşti g'ustă gust'ăm gust'aţi g'ustă

gust'am gust'ai gust'a gust'am gust'aţi gust'au

gust'ai gust'aşi gust'ă gust'arăm gust'arăţi gust'ară

am gust'at ai gust'at a gust'at am gust'at aţi gust'at au gust'at




gust'asem gust'aseşi gust'ase gust'aserăm gust'aserăţi gust'aseră

voi gust'a vei gust'a va gust'a vom gust'a veţi gust'a vor gust'a

o să g'ust o să g'uşti o să g'uste o să gust'ăm o să gust'aţi o să g'uste

voi fi gust'at vei fi gust'at va fi gust'at vom fi gust'at veţi fi gust'at vor fi gust'at




să g'ust să g'uşti să g'uste să gust'ăm să gust'aţi să g'uste

să fi gust'at să fi gust'at să fi gust'at să fi gust'at să fi gust'at să fi gust'at

aş gust'a ai gust'a ar gust'a am gust'a aţi gust'a ar gust'a

aş fi gust'at ar fi gust'at ai fi gust'at am fi gust'at aţi fi gust'at ar fi gust'at




G'ustă! Gust'aţi!

Să g'ust! Să g'uste! Să gust'ăm! Să g'uste!

oi gust'a oi gust'a o gust'a om gust'a oţi gust'a or gust'a

oi fi gust'at oi fi gust'at o fi gust'at om fi gust'at oţi fi gust'at or fi gust'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a gust'a a fi gust'at Supí: gust'at Participi adj. gust'at (m./nt. sg.) gust'ată (f. sg.) gust'aţi (m. pl.) gust'ate (f./nt. pl.)

gust'ând


(a) hotărî [decidir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




hotăr'ăsc hotăr'ăşti hotăr'ăşte hotăr'âm hotăr'âţi hotăr'ăsc

hotăr'am hotăr'ai hotăr'a hotăr'am hotăr'aţi hotăr'au

hotăr'âi hotăr'âşi hotăr'î hotăr'ârăm hotăr'ârăţi hotăr'âră

am hotăr'ât ai hotăr'ât a hotăr'ât am hotăr'ât aţi hotăr'ât au hotăr'ât




hotăr'âsem hotăr'âseşi hotăr'âse hotăr'âserăm hotăr'âserăţi hotăr'âseră

voi hotăr'î vei hotăr'î va hotăr'î vom hotăr'î veţi hotăr'î vor hotăr'î

o să hotăr'ăsc o să hotăr'ăşti o să hotăr'ască o să hotăr'âm o să hotăr'âţi o să hotăr'ască

voi fi hotăr'ât vei fi hotăr'ât va fi hotăr'ât vom fi hotăr'ât veţi fi hotăr'ât vor fi hotăr'ât




să hotăr'ăsc să hotăr'ăşti să hotăr'ască să hotăr'âm să hotăr'âţi să hotăr'ască

să fi hotăr'ât să fi hotăr'ât să fi hotăr'ât să fi hotăr'ât să fi hotăr'ât să fi hotăr'ât

aş hotăr'î ai hotăr'î ar hotăr'î am hotăr'î aţi hotăr'î ar hotăr'î

aş fi hotăr'ât ar fi hotăr'ât ai fi hotăr'ât am fi hotăr'ât aţi fi hotăr'ât ar fi hotăr'ât




Hotăr'ăşte! Hotăr'âţi!

Să hotăr'ăsc! Să hotăr'ască! Să hotăr'âm! Să hotăr'ască!

oi hotăr'î oi hotăr'î o hotăr'î om hotăr'î oţi hotăr'î or hotăr'î

oi fi hotăr'ât oi fi hotăr'ât o fi hotăr'ât om fi hotăr'ât oţi fi hotăr'ât or fi hotăr'ât

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a hotăr'î a fi hotăr'ât Supí: hotăr'ât Participi adj. hotăr'ât (m./nt. sg.) hotăr'âtă (f. sg.) hotăr'âţi (m. pl.) hotăr'âte (f./nt. pl.)

hotăr'ând

Annexos 423

(a) ierta [perdonar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




i'ert i'erţi i'artă iert'ăm iert'aţi i'artă

iert'am iert'ai iert'a iert'am iert'aţi iert'au

iert'ai iert'aşi iert'ă iert'arăm iert'arăţi iert'ară

am iert'at ai iert'at a iert'at am iert'at aţi iert'at au iert'at




iert'asem

iert'aseși

iert'ase iert'aserăm iert'aserăţi iert'aseră

voi iert'a vei iert'a va iert'a vom iert'a veţi iert'a vor iert'a

o să i'ert o să i'erţi o să i'erte o să iert'ăm o să iert'aţi o să i'erte

voi fi iert'at vei fi iert'at va fi iert'at vom fi iert'at veţi fi iert'at vor fi iert'at




să i'ert să i'erţi să i'erte să iert'ăm să iert'aţi să i'erte

să fi iert'at să fi iert'at să fi iert'at să fi iert'at să fi iert'at să fi iert'at

aş iert'a ai iert'a ar iert'a am iert'a aţi iert'a ar iert'a

aş fi iert'at ar fi iert'at ai fi iert'at am fi iert'at aţi fi iert'at ar fi iert'at




I'artă! Iert'aţi!

Să i'ert! Să i'erte! Să iert'ăm! Să i'erte!

oi iert'a oi iert'a o iert'a om iert'a oţi iert'a or iert'a

oi fi iert'at oi fi iert'at o fi iert'at om fi iert'at oţi fi iert'at or fi iert'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a iert'a a fi iert'at Supí: iert'at Participi adj. iert'at (m./nt. sg.) iert'ată (f. sg.) iert'aţi (m. pl.) iert'ate (f./nt. pl.)

iert'ând


(a) ieşi [eixir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




i'es i'eşi i'ese ieş'im

ieş'iți

i'es

ieşe'am ieşe'ai ieşe'a ieşe'am

ieşe'ați

ieşe'au

ieş'ii ieş'işi ieş'i ieş'irăm ieş'irăţi ieş'iră

am ieş'it ai ieş'it a ieş'it am ieş'it aţi ieş'it au ieş'it




ieş'isem ieş'iseşi ieş'ise ieş'iserăm ieş'iserăţi ieş'iseră

voi ieş'i vei ieş'i va ieş'i vom ieş'i veţi ieş'i vor ieş'i

o să i'es o să i'eşi o să i'asă o să ieş'im o să ieş'iţi o să i'asă

voi fi ieş'it vei fi ieş'it va fi ieş'it vom fi ieş'it veţi fi ieş'it vor fi ieş'it




să i'es să i'eşi să i'asă să ieş'im să ieş'iţi să i'asă

să fi ieş'it să fi ieş'it să fi ieş'it să fi ieş'it să fi ieş'it să fi ieş'it

aş ieş'i ai ieş'i ar ieş'i am ieş'i aţi ieş'i ar ieş'i

aş fi ieş'it ar fi ieş'it ai fi ieş'it am fi ieş'it aţi fi ieş'it ar fi ieş'it




I'eşi! Ieş'iţi!

Să i'es! Să i'asă! Să ieş'im! Să i'asă!

oi ieş'i oi ieş'i o ieş'i om ieş'i oţi ieş'i or ieş'i

oi fi ieş'it oi fi ieş'it o fi ieş'it om fi ieş'it oţi fi ieş'it or fi ieş'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ieş'i a fi ieş'it Supí: ieş'it Participi adj. ieş'it (m./nt. sg.) ieş'ită (f. sg.) ieş'iţi (m. pl.) ieş'ite (f./nt. pl.)

ieş'ind

Annexos 425

(a) intra [entrar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




'intru 'intri 'intră intr'ăm intr'aţi 'intră

intr'am intr'ai intr'a intr'am intr'aţi intr'au

intr'ai intr'aşi intr'ă intr'arăm intr'arăţi intr'ară

am intr'at ai intr'at a intr'at am intr'at aţi intr'at au intr'at




intr'asem intr'aseşi intr'ase intr'aserăm intr'aserăţi intr'aseră

voi intr'a vei intr'a va intr'a vom intr'a veţi intr'a vor intr'a

o să 'intru o să 'intri o să 'intre o să intr'ăm o să intr'aţi o să 'intre

voi fi intr'at vei fi intr'at va fi intr'at vom fi intr'at veţi fi intr'at vor fi intr'at




să 'intru să 'intri să 'intre să intr'ăm să intr'aţi să 'intre

să fi intr'at să fi intr'at să fi intr'at să fi intr'at să fi intr'at să fi intr'at

aş intr'a ai intr'a ar intr'a am intr'a aţi intr'a ar intr'a

aş fi intr'at ar fi intr'at ai fi intr'at am fi intr'at aţi fi intr'at ar fi intr'at




'Intră! Intr'aţi!

Să 'intru! Să 'intre! Să intr'ăm! Să 'intre!

oi intr'a oi intr'a o intr'a om intr'a oţi intr'a or intr'a

oi fi intr'at oi fi intr'at o fi intr'at om fi intr'at oţi fi intr'at or fi intr'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a intr'a a fi intr'at Supí: intr'at Participi adj. intr'at (m./nt. sg.) intr'ată (f. sg.) intr'aţi (m. pl.) intr'ate (f./nt. pl.)

intr'ând


(a) îmbogăţi [enriquir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




îmbogăţ'esc

îmbogăţ'ești

îmbogăţ'ește

îmbogăţ'im îmbogăţ'iţi îmbogăţ'esc

îmbogăţe'am îmbogăţe'ai îmbogăţe'a îmbogăţe'am îmbogăţe'aţi îmbogăţe'au

îmbogăţ'ii îmbogăţ'işi îmbogăţ'i îmbogăţ'irăm îmbogăţ'irăţi îmbogăţ'iră

am îmbogăţ'it ai îmbogăţ'it a îmbogăţ'it am îmbogăţ'it aţi îmbogăţ'it au îmbogăţ'it

Plusquam- perfet

Futur estàndard

Futur popular I

Futur passat


îmbogăţ'isem îmbogăţ'iseşi îmbogăţ'ise îmbogăţ'iserăm îmbogăţ'iserăţi îmbogăţ'iseră

voi îmbogăţ'i vei îmbogăţ'i va îmbogăţ'i vom îmbogăţ'i veţi îmbogăţ'i vor îmbogăţ'i

o să îmbogăţ'esc o să îmbogăţ'eşti o să îmbogăţe'ască o să îmbogăţ'im o să îmbogăţ'iţi o să îmbogăţe'ască

voi fi îmbogăţ'it vei fi îmbogăţ'it va fi îmbogăţ'it vom fi îmbogăţ'itveţi fi îmbogăţ'it vor fi îmbogăţ'it




să îmbogăţ'esc să îmbogăţ'eşti să îmbogăţe'ascăsă îmbogăţ'im să îmbogăţ'iţi să îmbogăţe'ască

să fi îmbogăţ'itsă fi îmbogăţ'itsă fi îmbogăţ'itsă fi îmbogăţ'itsă fi îmbogăţ'itsă fi îmbogăţ'it

aş îmbogăţ'i ai îmbogăţ'i ar îmbogăţ'i am îmbogăţ'i aţi îmbogăţ'i ar îmbogăţ'i

aş fi îmbogăţ'it ar fi îmbogăţ'it ai fi îmbogăţ'it am fi îmbogăţ'it aţi fi îmbogăţ'it ar fi îmbogăţ'it




Îmbogăţ'ește

Îmbogăţ'iţi

Să îmbogăţ'esc Să îmbogăţe'ascăSă îmbogăţ'im Să îmbogăţe'ască

oi îmbogăţ'i oi îmbogăţ'i o îmbogăţ'i om îmbogăţ'i oţi îmbogăţ'i or îmbogăţ'i

oi fi îmbogăţ'it oi fi îmbogăţ'it o fi îmbogăţ'it om fi îmbogăţ'it oţi fi îmbogăţ'it or fi îmbogăţ'it

Annexos 427

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a îmbogăţ'i a fi îmbogăţ'it Supí: îmbogăţ'it Participi adj. îmbogăţ'it (m./nt. sg.) îmbogăţ'ită (f. sg.) îmbogăţ'iţi (m. pl.) îmbogăţ'ite (f./nt. pl.)

îmbogăţ'ind


(a) îmbrăca [vestir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


îmbr'ac îmbr'aci îmbr'acă îmbrăc'ăm îmbrăc'aţi îmbr'acă

îmbrăc'am îmbrăc'ai îmbrăc'a îmbrăc'am îmbrăc'aţi îmbrăc'au

îmbrăc'ai îmbrăc'aşi îmbrăc'a îmbrăc'arăm îmbrăc'arăţi îmbrăc'ară

am îmbrăc'at ai îmbrăc'at a îmbrăc'at am îmbrăc'at aţi îmbrăc'at au îmbrăc'at




îmbrăc'asem îmbrăc'aseşi îmbrăc'ase îmbrăc'aserăm îmbrăc'aserăţi îmbrăc'aseră

voi îmbrăc'a vei îmbrăc'a va îmbrăc'a vom îmbrăc'a veţi îmbrăc'a vor îmbrăc'a

o să îmbr'ac o să îmbr'aci o să îmbr'ace o să îmbrăc'ăm o să îmbrăc'aţi o să îmbr'ace

voi fi îmbrăc'at vei fi îmbrăc'at va fi îmbrăc'at vom fi îmbrăc'at veţi fi îmbrăc'at vor fi îmbrăc'at




să îmbr'ac să îmbr'aci să îmbr'ace să îmbrăc'ăm să îmbrăc'aţi să îmbr'ace

să fi îmbrăc'at să fi îmbrăc'at să fi îmbrăc'at să fi îmbrăc'at să fi îmbrăc'at să fi îmbrăc'at

aş îmbrăc'a ai îmbrăc'a ar îmbrăc'a am îmbrăc'a aţi îmbrăc'a ar îmbrăc'a

aş fi îmbrăc'at ai fi îmbrăc'at ar fi îmbrăc'at am fi îmbrăc'at aţi fi îmbrăc'at ar fi îmbrăc'at




Îmbr'acă! Îmbrăc'aţi!

Să îmbr'ac! Să îmbr'ace! Să îmbrăc'ăm! Să îmbr'ace!

oi îmbrăc'a oi îmbrăc'a o îmbrăc'a om îmbrăc'a oţi îmbrăc'a or îmbrăc'a

oi fi îmbrăc'at oi fi îmbrăc'at o fi îmbrăc'at om fi îmbrăc'at oţi fi îmbrăc'at or fi îmbrăc'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a îmbrăc'a a fi îmbrăc'at Supí: îmbrăc'at Participi adj. îmbrăc'at (m./nt. sg.) îmbrăc'ată (f. sg.) îmbrăc'aţi (m. pl.) îmbrăc'ate (f./nt. pl.)

îmbrăc'ând

Annexos 429

(a) începe [començar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




înc'ep înc'epeţi înc'epem înc'epe înc'epi înc'ep

începe'am începe'ai începe'a începe'am începe'aţi începe'au

încep'ui încep'uşi încep'u încep'urăm încep'urăţi încep'ură

am încep'ut ai încep'ut a încep'ut am încep'ut aţi încep'ut au încep'ut




încep'usem încep'useşi încep'use încep'userăm încep'userăţi încep'useră

voi înc'epe vei înc'epe va înc'epe vom înc'epe veţi înc'epe vor înc'epe

o să înc'ep o să înc'epi o să înce'apă o să înc'epem o să înc'epeţi o să înce'apă

voi fi încep'ut vei fi încep'ut va fi încep'ut vom fi încep'ut veţi fi încep'ut vor fi încep'ut




să înc'ep să înc'epi să înce'apă să înc'epem să înc'epeţi să înce'apă

să fi încep'ut să fi încep'ut să fi încep'ut să fi încep'ut să fi încep'ut să fi încep'ut

aş înc'epe ai înc'epe ar înc'epe am înc'epe aţi înc'epe ar înc'epe

aş fi încep'ut ar fi încep'ut ai fi încep'ut am fi încep'ut aţi fi încep'ut ar fi încep'ut




Înc'epe! Înc'epeţi!

Să înc'ep! Să înce'apă! Să înc'epem! Să înce'apă!

oi înc'epe oi înc'epe o înc'epe om înc'epe oţi înc'epe or înc'epe

oi fi încep'ut oi fi încep'ut o fi încep'ut om fi încep'ut oţi fi încep'ut or fi încep'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a înc'epe a fi încep'ut Supí: încep'ut Participi adj. încep'ut (m./nt. sg.) încep'ută (f. sg.) încep'uţi (m. pl.) încep'ute (f./nt. pl.)

încep'ând


(a) închiria [llogar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




închiri'ez închiri'ezi închiri'ază închiri'em închiri'aţi închiri'ază

închiri'am închiri'ai închiri'a închiri'am închiri'aţi închiri'au

închiri'ai închiri'aşi închiri'e închiri'arăm închiri'arăţi închiri'ară

am închiri'at ai închiri'at a închiri'at am închiri'at aţi închiri'at au închiri'at




închiri'asem închiri'aseşi închiri'ase închiri'aserăm închiri'aserăţi închiri'aseră

voi închiri'a vei închiri'a va închiri'a vom închiri'a veţi închiri'a vor închiri'a

o să închiri'ez o să închiri'ezi o să închiri'eze o să închiri'em o să închiri'aţi o să închiri'eze

voi fi închiri'at vei fi închiri'at va fi închiri'at vom fi închiri'at veţi fi închiri'at vor fi închiri'at




să închiri'ez să închiri'ezi să închiri'eze să închiri'em să închiri'aţi să închiri'eze

să fi închiri'at să fi închiri'at să fi închiri'at să fi închiri'at să fi închiri'at să fi închiri'at

aş închiri'a ai închiri'a ar închiri'a am închiri'a aţi închiri'a ar închiri'a

aş fi închiri'at ar fi închiri'at ai fi închiri'at am fi închiri'at aţi fi închiri'at ar fi închiri'at




Închiri'ază! Închiri'aţi!

Să închiri'ez! Să închiri'eze! Să închiri'em! Să închiri'eze!

oi închiri'a oi închiri'a o închiri'a om închiri'a oţi închiri'a or închiri'a

oi fi închiri'at oi fi închiri'at o fi închiri'at om fi închiri'at oţi fi închiri'at or fi închiri'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a închiri'a a fi închiri'at Supí: închiri'at Participi adj. închiri'at (m./nt. sg.) închiri'ată (f. sg.) închiri'aţi (m. pl.) închiri'ate (f./nt. pl.)

închiri'ind

Annexos 431

(a) înghiţi [tragar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




îngh'it îngh'iţi îngh'ite înghiţ'im

înghiţ'iți

îngh'it

înghiţe'am înghiţe'ai înghiţe'a înghiţe'am

înghiţe'ați

înghiţe'au

înghiţ'ii înghiţ'işi înghiţ'i înghiţ'irăm înghiţ'irăţi înghiţ'iră

am înghiţ'it ai înghiţ'it a înghiţ'it am înghiţ'it aţi înghiţ'it au înghiţ'it




înghiţ'isem înghiţ'iseşi înghiţ'ise înghiţ'iserăm înghiţ'iserăţi înghiţ'iseră

voi înghiţ'i vei înghiţ'i va înghiţ'i vom înghiţ'i veţi înghiţ'i vor înghiţ'i

o să îngh'it o să îngh'iţi o să îngh'ită o să înghiţ'im o să înghiţ'iţi o să îngh'ită

voi fi înghiţ'it vei fi înghiţ'it va fi înghiţ'it

vom fi înghiț'it

veţi fi înghiţ'it vor fi înghiţ'it




să îngh'it să îngh'iţi să îngh'ită să înghiţ'im să înghiţ'iţi să îngh'ită

să fi înghiţ'it să fi înghiţ'it să fi înghiţ'it să fi înghiţ'it să fi înghiţ'it să fi înghiţ'it

aş înghiţ'i ai înghiţ'i

ar înghiț'i

am înghiţ'i aţi înghiţ'i ar înghiţ'i

aş fi înghiţ'it ar fi înghiţ'it ai fi înghiţ'it am fi înghiţ'it aţi fi înghiţ'it ar fi înghiţ'it




Îngh'ite! Înghiţ'iţi!

Să îngh'it! Să îngh'ită! Să înghiţ'im! Să îngh'ită!

oi înghiţ'i oi înghiţ'i o înghiţ'i om înghiţ'i oţi înghiţ'i or înghiţ'i

oi fi înghiţ'it oi fi înghiţ'it o fi înghiţ'it om fi înghiţ'it oţi fi înghiţ'it or fi înghiţ'it


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a înghiţ'i a fi înghiţ'it Supí: înghiţ'it Participi adj. înghiţ'it (m./nt. sg.) înghiţ'ită (f. sg.) înghiţ'iţi (m. pl.) înghiţ'ite (f./nt. pl.)

înghiţ'ind

Annexos 433

(a) întârzia [arribar tard]

MODES PERSONALS

INDICATIU




înt'ârzii înt'ârzii înt'ârzie întârzi'em întârzi'aţi înt'ârzie

întârzi'am întârzi'ai întârzi'a întârzi'am întârzi'aţi întârzi'au

întârzi'ai întârzi'aşi întârzi'e întârzi'arăm întârzi'arăţi întârzi'ară

am întârzi'at ai întârzi'at a întârzi'at am întârzi'at aţi întârzi'at au întârzi'at




întârzi'asem întârzi'aseşi întârzi'ase întârzi'aserăm întârzi'aserăţi întârzi'aseră

voi întârzi'a vei întârzi'a va întârzi'a vom întârzi'a veţi întârzi'a vor întârzi'a

o să înt'ârzii o să înt'ârzii o să înt'ârzie o să întârzi'em o să întârzi'aţi o să înt'ârzie

voi fi întârzi'at vei fi întârzi'at va fi întârzi'at vom fi întârzi'at veţi fi întârzi'at vor fi întârzi'at




să înt'ârzii să înt'ârzii să înt'ârzie să întârzi'em să întârzi'aţi să înt'ârzie

să fi întârzi'at să fi întârzi'at să fi întârzi'at să fi întârzi'at să fi întârzi'at să fi întârzi'at

aş întârzi'a ai întârzi'a ar întârzi'a am întârzi'a aţi întârzi'a ar întârzi'a

aş fi întârzi'at ar fi întârzi'at ai fi întârzi'at am fi întârzi'at aţi fi întârzi'at ar fi întârzi'at




Înt'ârzie! Întârzi'aţi!

Să înt'ârzii! Să înt'ârzie! Să întârzi'em! Să înt'ârzie!

oi întârzi'a oi întârzi'a o întârzi'a om întârzi'a oţi întârzi'a or întârzi'a

oi fi întârzi'at oi fi întârzi'at o fi întârzi'at om fi întârzi'at oţi fi întârzi'at or fi întârzi'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a întârzi'a a fi întârzi'at Supí: întârzi'at Participi adj. întârzi'at (m./nt. sg.) întârzi'ată (f. sg.) întârzi'aţi (m. pl.) întârzi'ate (f./nt. pl.)

întârzi'ind


(a) întoarce [tornar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




înt'orc înt'orci înto'arce înto'arcem înto'arceţi înt'orc

întorce'am întorce'ai întorce'a întorce'am întorce'aţi întorce'au

întors'ei întors'eşi înto'arse înto'arserăm înto'arserăţi înto'arseră

am înt'ors ai înt'ors a înt'ors am înt'ors aţi înt'ors au înt'ors




întors'esem întors'eseşi întors'ese întors'eserăm întors'eserăţi întors'eseră

voi înto'arce vei înto'arce va înto'arce vom înto'arce veţi înto'arce vor înto'arce

o să înt'orc o să înt'orci o să înto'arcă o să înto'arcem o să înto'arceţi o să înto'arcă

voi fi înt'ors vei fi înt'ors va fi înt'ors vom fi înt'ors veţi fi înt'ors vor fi înt'ors




să înt'orc să înt'orci să înto'arcă să înto'arcem să înto'arceţi să înto'arcă

să fi înt'ors să fi înt'ors să fi înt'ors să fi înt'ors să fi înt'ors să fi înt'ors

aş înto'arce ai înto'arce ar înto'arce am înto'arce aţi înto'arce ar înto'arce

aş fi înt'ors ar fi înt'ors ai fi înt'ors am fi înt'ors aţi fi înt'ors ar fi înt'ors




Înto'arce! Înto'arceţi!

Să înt'orc! Să înto'arcă! Să înto'arcem! Să înto'arcă!

oi înto'arce oi înto'arce o înto'arce om înto'arce oţi înto'arce or înto'arce

oi fi înt'ors oi fi înt'ors o fi înt'ors om fi înt'ors oţi fi înt'ors or fi înt'ors

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a înto'arce a fi înt'ors Supí: înt'ors Participi adj. înt'ors (m./nt. sg.) înto'arsă (f. sg.) înt'orşi (m. pl.) înto'arse (f./nt. pl.)

întorc'ând

Annexos 435

(a) învăţa [aprendre]

MODES PERSONALS

INDICATIU




înv'ăţ înv'eţi înv'aţă învăţ'ăm învăţ'aţi înv'aţă

învăţ'am învăţ'ai învăţ'a învăţ'am învăţ'aţi învăţ'au

învăţ'ai învăţ'aşi învăţ'ă învăţ'arăm învăţ'arăţi învăţ'ară

am învăţ'at ai învăţ'at a învăţ'at am învăţ'at aţi învăţ'at au învăţ'at




învăţ'asem învăţ'aseşi învăţ'ase învăţ'aserăm învăţ'aserăţi învăţ'aseră

voi învăţ'a vei învăţ'a va învăţ'a vom învăţ'a veţi învăţ'a vor învăţ'a

o să înv'ăţ o să înv'eţi o să înv'eţe o să învăţ'ăm

o să învăţ'ați

o să înv'eţe

voi fi învăţ'at vei fi învăţ'at va fi învăţ'at vom fi învăţ'at veţi fi învăţ'at vor fi învăţ'at




să înv'ăţ să înv'eţi să înv'eţe să învăţ'ăm

să învăţ'ați

să înv'eţe

să fi învăţ'at să fi învăţ'at să fi învăţ'at să fi învăţ'at să fi învăţ'at să fi învăţ'at

aş învăţ'a ai învăţ'a ar învăţ'a am învăţ'a aţi învăţ'a ar învăţ'a

aş fi învăţ'at ar fi învăţ'at ai fi învăţ'at am fi învăţ'at aţi fi învăţ'at ar fi învăţ'at




Înv'aţă! Învăţ'aţi!

Să înv'ăţ!

Să înv'eţe! Să învăţ'ăm! Să înv'eţe!

oi învăţ'a oi învăţ'a o învăţ'a om învăţ'a oţi învăţ'a or învăţ'a

oi fi învăţ'at oi fi învăţ'at o fi învăţ'at om fi învăţ'at oţi fi învăţ'at or fi învăţ'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a învăţ'a a fi învăţ'at Supí: învăţ'at Participi adj. învăţ'at (m./nt. sg.) învăţ'ată (f. sg.) învăţ'aţi (m. pl.) învăţ'ate (f./nt. pl.)

învăţ'ând

Annexos 437

(a) invidia [envejar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




invidi'ez invidi'ezi invidi'ază invidi'em invidi'aţi invidi'ază

invidi'am invidi'ai invidi'a invidi'am invidi'aţi invidi'au

invidi'ai invidi'aşi invidi'e invidi'arăm invidi'arăţi invidi'ară

am invidi'at ai invidi'at a invidi'at am invidi'at aţi invidi'at au invidi'at




invidi'asem invidi'aseşi invidi'ase invidi'aserăm invidi'aserăţi invidi'aseră

voi invidi'a vei invidi'a va invidi'a vom invidi'a veţi invidi'a vor invidi'a

o să invidi'ez o să invidi'ezi o să invidi'eze o să invidi'em

o să invidi'ați

o să invidi'eze

voi fi invidi'at vei fi invidi'at va fi invidi'at vom fi invidi'at veţi fi invidi'at vor fi invidi'at




să invidi'ez să invidi'ezi să invidi'eze să invidi'em să invidi'aţi să invidi'eze

să fi invidi'at să fi invidi'at să fi invidi'at să fi invidi'at să fi invidi'at să fi invidi'at

aş invidi'a ai invidi'a ar invidi'a am invidi'a aţi invidi'a ar invidi'a

aş fi invidi'at ar fi invidi'at ai fi invidi'at am fi invidi'at aţi fi invidi'at ar fi invidi'at




Invidi'ază! Invidi'aţi!

Să invidi'ez! Să invidi'eze! Să invidi'em! Să invidi'eze!

oi invidi'a oi invidi'a o invidi'a om invidi'a oţi invidi'a or invidi'a

oi fi invidi'at oi fi invidi'at o fi invidi'at om fi invidi'at oţi fi invidi'at or fi invidi'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a invidi'a a fi invidi'at Supí: invidi'at Participi adj. invidi'at (m./nt. sg.) invidi'ată (f. sg.) invidi'aţi (m. pl.) invidi'ate (f./nt. pl.)

invidi'ind


(a) juca [jugar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




j'oc j'oci jo'acă juc'ăm juc'aţi jo'acă

juc'am juc'ai juc'a juc'am juc'aţi juc'au

juc'ai juc'aşi juc'ă juc'arăm juc'arăţi juc'ară

am juc'at ai juc'at a juc'at am juc'at aţi juc'at au juc'at




juc'asem juc'aseşi juc'ase juc'aserăm juc'aserăţi juc'aseră

voi juc'a vei juc'a va juc'a vom juc'a veţi juc'a vor juc'a

o să j'oc o să j'oci o să jo'ace o să juc'ăm o să juc'aţi o să jo'ace

voi fi juc'at vei fi juc'at va fi juc'at vom fi juc'at veţi fi juc'at vor fi juc'at




să j'oc să j'oci să jo'ace să juc'ăm să juc'aţi să jo'ace

să fi juc'at să fi juc'at să fi juc'at să fi juc'at să fi juc'at să fi juc'at

aş juc'a ai juc'a ar juc'a am juc'a aţi juc'a ar juc'a

aş fi juc'at ar fi juc'at ai fi juc'at am fi juc'at aţi fi juc'at ar fi juc'at




Jo'acă! Juc'aţi!

Să j'oc! Să jo'ace! Să juc'ăm! Să jo'ace!

oi juc'a oi juc'a o juc'a om juc'a oţi juc'a or juc'a

oi fi juc'at oi fi juc'at o fi juc'at om fi juc'at oţi fi juc'at or fi juc'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a juc'a a fi juc'at Supí: juc'at Participi adj. juc'at (m./nt. sg.) juc'ată (f. sg.) juc'aţi (m. pl.) juc'ate (f./nt. pl.)

juc'ând

Annexos 439

(a) lăsa [deixar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




l'as l'aşi l'asă lăs'ăm lăs'aţi l'asă

lăs'am lăs'ai lăs'a lăs'am lăs'aţi lăs'au

lăs'ai lăs'aşi lăs'ă lăs'arăm lăs'arăţi lăs'ară

am lăs'at ai lăs'at a lăs'at am lăs'at aţi lăs'at au lăs'at




lăs'asem lăs'aseşi lăs'ase lăs'aserăm lăs'aserăţi lăs'aseră

voi lăs'a vei lăs'a va lăs'a vom lăs'a veţi lăs'a vor lăs'a

o să l'as

o să l'ași

o să l'ase o să lăs'ăm o să lăs'aţi o să l'ase

voi fi lăs'at vei fi lăs'at va fi lăs'at vom fi lăs'at veţi fi lăs'at vor fi lăs'at




să l'as să l'aşi să l'ase să lăs'ăm să lăs'aţi să l'ase

să fi lăs'at să fi lăs'at să fi lăs'at să fi lăs'at să fi lăs'at să fi lăs'at

aş lăs'a ai lăs'a ar lăs'a am lăs'a aţi lăs'a ar lăs'a

aş fi lăs'at ar fi lăs'at ai fi lăs'at am fi lăs'at aţi fi lăs'at ar fi lăs'at




L'asă! Lăs'aţi!

Să l'as! Să l'ase! Să lăs'ăm! Să l'ase!

oi lăs'a oi lăs'a o lăs'a om lăs'a oţi lăs'a or lăs'a

oi fi lăs'at oi fi lăs'at o fi lăs'at om fi lăs'at oţi fi lăs'at or fi lăs'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a lăs'a a fi lăs'at Supí: lăs'at Participi adj. lăs'at (m./nt. sg.) lăs'ată (f. sg.) lăs'aţi (m. pl.) lăs'ate (f./nt. pl.)

lăs'ând


(a) lăuda [alabar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




l'aud l'auzi l'audă lăud'ăm lăud'aţi l'audă

lăud'am lăud'ai lăud'a lăud'am lăud'aţi lăud'au

lăud'ai lăud'aşi lăud'ă lăud'arăm lăud'arăţi lăud'ară

am lăud'at ai lăud'at a lăud'at am lăud'at aţi lăud'at au lăud'at




lăud'asem lăud'aseşi lăud'ase lăud'aserăm lăud'aserăţi lăud'aseră

voi lăud'a vei lăud'a va lăud'a vom lăud'a veţi lăud'a vor lăud'a

o să l'aud o să l'auzi o să l'aude o să lăud'ăm o să lăud'aţi o să l'aude

voi fi lăud'at vei fi lăud'at va fi lăud'at vom fi lăud'at veţi fi lăud'at vor fi lăud'at




să l'aud să l'auzi să l'aude să lăud'ăm să lăud'aţi să l'aude

să fi lăud'at să fi lăud'at să fi lăud'at să fi lăud'at să fi lăud'at să fi lăud'at

aş lăud'a ai lăud'a ar lăud'a am lăud'a aţi lăud'a ar lăud'a

aş fi lăud'at ar fi lăud'at ai fi lăud'at am fi lăud'at aţi fi lăud'at ar fi lăud'at




L'audă! Lăud'aţi!

Să l'aud! Să l'aude! Să lăud'ăm! Să l'aude!

oi lăud'a oi lăud'a o lăud'a om lăud'a oţi lăud'a or lăud'a

oi fi lăud'at oi fi lăud'at o fi lăud'at om fi lăud'at oţi fi lăud'at or fi lăud'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a lăud'a a fi lăud'at Supí: lăud'at Participi adj. lăud'at (m./nt. sg.) lăud'ată (f. sg.) lăud'aţi (m. pl.) lăud'ate (f./nt. pl.)

lăud'ând

Annexos 441

(a) locui [viure, habitar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




locui'esc locui'eşti locui'eşte locu'im locu'iţi locui'esc

locui'am locui'ai locui'a locui'am locui'aţi locui'au

locu'ii locu'işi locu'i locu'irăm locu'irăţi locu'iră

am locu'it ai locu'it a locu'it am locu'it aţi locu'it au locu'it




locu'isem locu'iseşi locu'ise locu'iserăm locu'iserăţi locu'iseră

voi locu'i vei locu'i va locu'i vom locu'i veţi locu'i vor locu'i

o să locui'esc o să locui'eşti o să locui'ască o să locu'im o să locu'iţi o să locui'ască

voi fi locu'it vei fi locu'it va fi locu'it vom fi locu'it veţi fi locu'it vor fi locu'it




să locui'esc să locui'eşti să locui'ască să locu'im să locu'iţi să locui'ască

să fi locu'it să fi locu'it să fi locu'it să fi locu'it să fi locu'it să fi locu'it

aş locu'i ai locu'i ar locu'i am locu'i aţi locu'i ar locu'i

aş fi locu'it ar fi locu'it ai fi locu'it am fi locu'it aţi fi locu'it ar fi locu'it




Locui'eşte! Locu'iţi!

Să locui'esc! Să locui'ască! Să locu'im! Să locui'ască!

oi locu'i oi locu'i o locu'i om locu'i oţi locu'i or locu'i

oi fi locu'it oi fi locu'it o fi locu'it om fi locu'it oţi fi locu'it or fi locu'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a locu'i a fi locu'it Supí: locu'it Participi adj. locu'it (m./nt. sg.) locu'ită (f. sg.) locu'iţi (m. pl.) locu'ite (f./nt. pl.)

locu'ind


(a) lua [prendre]

MODES PERSONALS

INDICATIU




i'au i'ei i'a lu'ăm lu'aţi i'au

lu'am lu'ai lu'a lu'am lu'aţi lu'au

lu'ai lu'aşi lu'ă lu'arăm lu'arăţi lu'ară

am lu'at ai lu'at a lu'at am lu'at aţi lu'at au lu'at




lu'asem lu'aseşi lu'ase lu'aserăm lu'aserăţi lu'aseră

voi lu'a vei lu'a va lu'a vom lu'a veţi lu'a vor lu'a

o să i'au o să i'ei o să i'a o să lu'ăm o să lu'aţi o să i'a

voi fi lu'at vei fi lu'at va fi lu'at vom fi lu'at veţi fi lu'at vor fi lu'at




să i'au să i'ei să i'a să lu'ăm să lu'aţi să i'a

să fi lu'at să fi lu'at să fi lu'at să fi lu'at să fi lu'at să fi lu'at

aş lu'a ai lu'a ar lu'a am lu'a aţi lu'a ar lu'a

aş fi lu'at ar fi lu'at ai fi lu'at am fi lu'at aţi fi lu'at ar fi lu'at




I'a! Lu'aţi!

Să i'au! Să i'a! Să lu'ăm! Să i'a!

oi lu'a oi lu'a o lu'a om lu'a oţi lu'a or lu'a

oi fi lu'at oi fi lu'at o fi lu'at om fi lu'at oţi fi lu'at or fi lu'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a lu'a a fi lu'at Supí: lu'at Participi adj. lu'at (m./nt. sg.) lu'ată (f. sg.) lu'aţi (m. pl.) lu'ate (f./nt. pl.)

lu'ând

Annexos 443

(a) lucra [treballar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




lucr'ez lucr'ezi lucre'ază lucr'ăm lucr'aţi lucre'ază

lucr'am lucr'ai lucr'a lucr'am lucr'aţi lucr'au

lucr'ai lucr'aşi lucr'ă lucr'arăm lucr'arăţi lucr'ară

am lucr'at ai lucr'at a lucr'at am lucr'at aţi lucr'at au lucr'at




lucr'asem lucr'aseşi lucr'ase lucr'aserăm lucr'aserăţi lucr'aseră

voi lucr'a vei lucr'a va lucr'a vom lucr'a veţi lucr'a vor lucr'a

o să lucr'ez o să lucr'ezi o să lucr'eze o să lucr'ăm o să lucr'aţi o să lucr'eze

voi fi lucr'at vei fi lucr'at va fi lucr'at vom fi lucr'at veţi fi lucr'at vor fi lucr'at




să lucr'ez să lucr'ezi să lucr'eze să lucr'ăm să lucr'aţi să lucr'eze

să fi lucr'at să fi lucr'at să fi lucr'at să fi lucr'at să fi lucr'at să fi lucr'at

aş lucr'a ai lucr'a ar lucr'a am lucr'a aţi lucr'a ar lucr'a

aş fi lucr'at ar fi lucr'at ai fi lucr'at am fi lucr'at aţi fi lucr'at ar fi lucr'at




Lucre'ază! Lucr'aţi!

Să lucr'ez! Să lucr'eze! Să lucr'ăm! Să lucr'eze!

oi lucr'a oi lucr'a o lucr'a om lucr'a oţi lucr'a or lucr'a

oi fi lucr'at oi fi lucr'at o fi lucr'at om fi lucr'at oţi fi lucr'at or fi lucr'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a lucr'a a fi lucr'at Supí: lucr'at Participi adj. lucr'at (m./nt. sg.) lucr'ată (f. sg.) lucr'aţi (m. pl.) lucr'ate (f./nt. pl.)

lucr'ând


(a) mânca [menjar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




măn'ânc măn'ânci măn'âncă mânc'ăm mânc'aţi măn'âncă

mânc'am mânc'ai mânc'a mânc'am mânc'aţi mânc'au

mânc'ai mânc'aşi mânc'ă mânc'arăm mânc'arăţi mânc'ară

am mânc'at ai mânc'at a mânc'at am mânc'at aţi mânc'at au mânc'at




mânc'asem mânc'aseşi mânc'ase mânc'aserăm mânc'aserăţi mânc'aseră

voi mânc'a vei mânc'a va mânc'a vom mânc'a veţi mânc'a vor mânc'a

o să măn'ânc o să măn'ânci o să măn'ânce o să mânc'ăm o să mânc'aţi o să măn'ânce

voi fi mânc'at vei fi mânc'at va fi mânc'at vom fi mânc'at veţi fi mânc'at vor fi mânc'at




să măn'ânc să măn'ânci să măn'ânce să mânc'ăm să mânc'aţi să măn'ânce

să fi mânc'at să fi mânc'at să fi mânc'at să fi mânc'at să fi mânc'at să fi mânc'at

aş mânc'a ai mânc'a ar mânc'a am mânc'a aţi mânc'a ar mânc'a

aş fi mânc'at ar fi mânc'at ai fi mânc'at am fi mânc'at aţi fi mânc'at ar fi mânc'at




Măn'âncă! Mânc'aţi!

Să măn'ânc! Să măn'ânce! Să mânc'ăm! Să măn'ânce!

oi mânc'a oi mânc'a o mânc'a om mânc'a oţi mânc'a or mânc'a

oi fi mânc'at oi fi mânc'at o fi mânc'at om fi mânc'at oţi fi mânc'at or fi mânc'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a mânc'a a fi mânc'at Supí: mânc'at Participi adj. mânc'at (m./nt. sg.) mânc'ată (f. sg.) mânc'aţi (m. pl.) mânc'ate (f./nt. pl.)

mânc'ând

Annexos 445

(a) merge [anar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




m'erg m'ergi m'erge m'ergem m'ergeţi m'erg

merge'am merge'ai merge'a merge'am merge'aţi merge'au

mers'ei mers'eşi m'erse m'erserăm m'erserăţi m'erseră

am m'ers ai m'ers a m'ers am m'ers aţi m'ers au m'ers




mers'esem mers'eseşi mers'ese mers'eserăm mers'eserăţi mers'eseră

voi m'erge vei m'erge va m'erge vom m'erge veţi m'erge vor m'erge

o să m'erg o să m'ergi o să me'argă o să m'ergem o să m'ergeţi o să me'argă

voi fi m'ers vei fi m'ers va fi m'ers vom fi m'ers veţi fi m'ers vor fi m'ers




să m'erg să m'ergi să me'argă să m'ergem să m'ergeţi să me'argă

să fi m'ers să fi m'ers să fi m'ers să fi m'ers să fi m'ers să fi m'ers

aş m'erge ai m'erge ar m'erge am m'erge aţi m'erge ar m'erge

aş fi m'ers ar fi m'ers ai fi m'ers am fi m'ers aţi fi m'ers ar fi m'ers




M'ergi! M'ergeţi!

Să m'erg! Să me'argă! Să m'ergem! Să me'argă!

oi m'erge oi m'erge o m'erge om m'erge oţi m'erge or m'erge

oi fi m'ers oi fi m'ers o fi m'ers om fi m'ers oţi fi m'ers or fi m'ers

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a m'erge a fi m'ers Supí: m'ers Participi adj. m'ers (m./nt. sg.) m'earsă (f. sg.) m'erşi (m. pl.) m'erse (f./nt. pl.)

merg'ând


(a) minţi [mentir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




m'int m'inţi m'inte minţ'im minţ'iţi m'int

minţe'am minţe'ai minţe'a minţe'am

mințe'aţi

minţe'au

minţ'ii minţ'işi minţ'i minţ'irăm minţ'irăţi minţ'iră

am minţ'it ai minţ'it a minţ'it am minţ'it aţi minţ'it au minţ'it




minţ'isem minţ'iseşi minţ'ise minţ'iserăm minţ'iserăţi minţ'iseră

voi minţ'i vei minţ'i va minţ'i vom minţ'i veţi minţ'i vor minţ'i

o să m'int o să m'inţi o să m'intă o să minţ'im o să minţ'iţi o să m'intă

voi fi minţ'it vei fi minţ'it va fi minţ'it vom fi minţ'it veţi fi minţ'it vor fi minţ'it




să m'int să m'inţi să m'intă să minţ'im să minţ'iţi să m'intă

să fi minţ'it să fi minţ'it să fi minţ'it să fi minţ'it să fi minţ'it să fi minţ'it

aş minţ'i ai minţ'i ar minţ'i am minţ'i aţi minţ'i ar minţ'i

aş fi minţ'it ar fi minţ'it ai fi minţ'it am fi minţ'it aţi fi minţ'it ar fi minţ'it




M'inţi! Minţ'iţi!

Să m'int! Să m'intă! Să minţ'im! Să m'intă!

oi minţ'i oi minţ'i o minţ'i om minţ'i oţi minţ'i or minţ'i

oi fi minţ'it oi fi minţ'it o fi minţ'it om fi minţ'it oţi fi minţ'it or fi minţ'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a minţ'i a fi minţ'it Supí: minţ'it Participi adj. minţ'it (m./nt. sg.) minţ'ită (f. sg.) minţ'iţi (m. pl.) minţ'ite (f./nt. pl.)

minţ'ind

Annexos 447

(a) mirosi [oler]

MODES PERSONALS

INDICATIU




mir'os mir'oşi miro'ase miros'im miros'iţi mir'os

mirose'am mirose'ai mirose'a mirose'am mirose'aţi mirose'au

miros'ii miros'işi miros'i miros'irăm miros'irăţi miros'iră

am miros'it ai miros'it a miros'it am miros'it aţi miros'it au miros'it




miros'isem miros'iseşi miros'ise miros'iserăm miros'iserăţi miros'iseră

voi miros'i vei miros'i va miros'i vom miros'i veţi miros'i vor miros'i

o să mir'os o să mir'oşi o să miro'asă o să miros'im o să miros'iţi o să miro'asă

voi fi miros'it vei fi miros'it va fi miros'it vom fi miros'it veţi fi miros'it vor fi miros'it




să mir'os să mir'oşi să miro'asă să miros'im să miros'iţi să miro'asă

să fi miros'it să fi miros'it să fi miros'it să fi miros'it să fi miros'it să fi miros'it

aş miros'i ai miros'i ar miros'i am miros'i aţi miros'i ar miros'i

aş fi miros'it ar fi miros'it ai fi miros'it am fi miros'it aţi fi miros'it ar fi miros'it




Miro'ase! Miros'iţi!

Să mir'os! Să miro'asă! Să miros'im! Să miro'asă!

oi miros'i oi miros'i o miros'i om miros'i oţi miros'i or miros'i

oi fi miros'it oi fi miros'it o fi miros'it om fi miros'it oţi fi miros'it or fi miros'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a miros'i a fi miros'it Supí: miros'it Participi adj. miros'it (m./nt. sg.) miros'ită (f. sg.) miros'iţi (m. pl.) miros'ite (f./nt. pl.)

miros'ind


(a) mişca [moure]

MODES PERSONALS

INDICATIU




m'işc m'işti m'işcă mişc'ăm mişc'aţi m'işcă

mişc'am mişc'ai mişc'a mişc'am mişc'aţi mişc'au

mişc'ai mişc'aşi mişc'ă mişc'arăm mişc'arăţi mişc'ară

am mişc'at ai mişc'at a mişc'at am mişc'at aţi mişc'at au mişc'at




mişc'asem mişc'aseşi mişc'ase mişc'aserăm mişc'aserăţi mişc'aseră

voi mişc'a vei mişc'a va mişc'a vom mişc'a veţi mişc'a vor mişc'a

o să m'işc o să m'işti o să m'işte o să mişc'ăm o să mişc'aţi o să m'işte

voi fi mişc'at vei fi mişc'at va fi mişc'at vom fi mişc'at veţi fi mişc'at vor fi mişc'at




să m'işc să m'işti să m'işte să mişc'ăm să mişc'aţi să m'işte

să fi mişc'at să fi mişc'at să fi mişc'at să fi mişc'at să fi mişc'at să fi mişc'at

aş mişc'a ai mişc'a ar mişc'a am mişc'a aţi mişc'a ar mişc'a

aş fi mişc'at ar fi mişc'at ai fi mişc'at am fi mişc'at aţi fi mişc'at ar fi mişc'at




M'işcă! Mişc'aţi!

Să m'işc! Să m'işte! Să mişc'ăm! Să m'işte!

oi mişc'a oi mişc'a o mişc'a om mişc'a oţi mişc'a or mişc'a

oi fi mişc'at oi fi mişc'at o fi mişc'at om fi mişc'at oţi fi mişc'at or fi mişc'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a mişc'a a fi mişc'at Supí: mişc'at Participi adj. mişc'at (m./nt. sg.) mişc'ată (f. sg.) mişc'aţi (m. pl.) mişc'ate (f./nt. pl.)

mişc'ând

Annexos 449

(a) munci [treballar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




munc'esc munc'eşti munc'eşte munc'im munc'iţi munc'esc

munce'am munce'ai munce'a munce'am munce'aţi munce'au

munc'ii munc'işi munc'i munc'irăm munc'irăţi munc'iră

am munc'it ai munc'it a munc'it am munc'it aţi munc'it au munc'it




munc'isem munc'iseşi munc'ise munc'iserăm munc'iserăţi munc'iseră

voi munc'i vei munc'i va munc'i vom munc'i veţi munc'i vor munc'i

o să munc'esc o să munc'eşti o să munce'ască o să munc'im o să munc'iţi o să munce'ască

voi fi munc'it vei fi munc'it va fi munc'it vom fi munc'it veţi fi munc'it vor fi munc'it




să munc'esc să munc'eşti să munce'ască să munc'im să munc'iţi să munce'ască

să fi munc'it să fi munc'it să fi munc'it să fi munc'it să fi munc'it să fi munc'it

aş munc'i ai munc'i ar munc'i am munc'i aţi munc'i ar munc'i

aş fi munc'it ar fi munc'it ai fi munc'it am fi munc'it aţi fi munc'it ar fi munc'it




Munc'eşte! Munc'iţi!

Să munc'esc! Să munce'ască! Să munc'im! Să munce'ască!

oi munc'i oi munc'i o munc'i om munc'i oţi munc'i or munc'i

oi fi munc'it oi fi munc'it o fi munc'it om fi munc'it oţi fi munc'it or fi munc'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a munc'i a fi munc'it Supí: munc'it Participi adj. munc'it (m./nt. sg.) munc'ită (f. sg.) munc'iţi (m. pl.) munc'ite (f./nt. pl.)

munc'ind


(a) murdări [embrutir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




murdăr'esc murdăr'eşti murdăr'eşte murdăr'im murdăr'iţi murdăr'esc

murdăre'am murdăre'ai murdăre'a murdăre'am murdăre'aţi murdăre'au

murdăr'ii murdăr'işi murdăr'i murdăr'irăm murdăr'irăţi murdăr'iră

am murdăr'it ai murdăr'it a murdăr'it am murdăr'it aţi murdăr'it au murdăr'it




murdăr'isem murdăr'iseşi murdăr'ise murdăr'iserăm murdăr'iserăţi murdăr'iseră

voi murdăr'i vei murdăr'i va murdăr'i vom murdăr'i veţi murdăr'i vor murdăr'i

o să murdăr'esc o să murdăr'eşti o să murdăre'ască o să murdăr'im o să murdăr'iţi o să murdăre'ască

voi fi murdăr'it vei fi murdăr'it va fi murdăr'it vom fi murdăr'it veţi fi murdăr'it vor fi murdăr'it




să murdăr'esc să murdăr'eşti să murdăre'ască să murdăr'im să murdăr'iţi să murdăre'ască

să fi murdăr'it să fi murdăr'it să fi murdăr'it să fi murdăr'it să fi murdăr'it să fi murdăr'it

aş murdăr'i ai murdăr'i ar murdăr'i am murdăr'i aţi murdăr'i ar murdăr'i

aş fi murdăr'it ar fi murdăr'it ai fi murdăr'it am fi murdăr'it aţi fi murdăr'it ar fi murdăr'it




Murdăr'eşte! Murdăr'iţi!

Să murdăr'esc! Să murdăre'ască! Să murdăr'im! Să murdăre'ască!

oi murdăr'i oi murdăr'i o murdăr'i om murdăr'i oţi murdăr'i or murdăr'i

oi fi murdăr'it oi fi murdăr'it o fi murdăr'it om fi murdăr'it oţi fi murdăr'it or fi murdăr'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a murdăr'i a fi murdăr'it Supí: murdăr'it Participi adj. murdăr'it (m./nt. sg.) murdăr'ită (f. sg.) murdăr'iţi (m. pl.) murdăr'ite (f./nt. pl.)

murdăr'ind

Annexos 451

(a) muri [morir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




m'or m'ori mo'are mur'im mur'iţi m'or

mure'am mure'ai mure'a mure'am mure'aţi mure'au

mur'ii mur'işi mur'i mur'irăm mur'irăţi mur'iră

am mur'it ai mur'it a mur'it am mur'it aţi mur'it au mur'it




mur'isem mur'iseşi mur'ise mur'iserăm mur'iserăţi mur'iseră

voi mur'i vei mur'i va mur'i vom mur'i veţi mur'i vor mur'i

o să m'or o să m'ori o să mo'ară o să mur'im o să mur'iţi o să mo'ară

voi fi mur'it vei fi mur'it va fi mur'it vom fi mur'it veţi fi mur'it vor fi mur'it




să m'or să m'ori să mo'ară să mur'im să mur'iţi să mo'ară

să fi mur'it să fi mur'it să fi mur'it să fi mur'it să fi mur'it să fi mur'it

aş mur'i ai mur'i ar mur'i am mur'i aţi mur'i ar mur'i

aş fi mur'it ar fi mur'it ai fi mur'it am fi mur'it aţi fi mur'it ar fi mur'it




M'ori! Mur'iţi!

Să m'or! Să mo'ară! Să mur'im! Să mo'ară!

oi mur'i oi mur'i o mur'i om mur'i oţi mur'i or mur'i

oi fi mur'it oi fi mur'it o fi mur'it om fi mur'it oţi fi mur'it or fi mur'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a mur'i a fi mur'it Supí: mur'it Participi adj. mur'it (m./nt. sg.) mur'ită (f. sg.) mur'iţi (m. pl.) mur'ite (f./nt. pl.)

mur'ind


(a) naşte [nàixer]

MODES PERSONALS

INDICATIU




n'asc n'aşti n'aşte n'aştem n'aşteţi n'asc

năşte'am năşte'ai năşte'a năşte'am năşte'aţi năşte'au

născ'ui născ'uşi născ'u născ'urăm născ'urăţi născ'ură

am născ'ut ai născ'ut a născ'ut am născ'ut aţi născ'ut au născ'ut




născ'usem născ'useşi născ'use născ'userăm născ'userăţi născ'useră

voi n'aşte vei n'aşte va n'aşte vom n'aşte veţi n'aşte vor n'aşte

o să n'asc o să n'aşti o să n'ască o să n'aştem o să n'aşteţi o să n'ască

voi fi născ'ut vei fi născ'ut va fi născ'ut vom fi născ'ut veţi fi născ'ut vor fi născ'ut




să n'asc

să n'aști

să n'ască să n'aştem să n'aşteţi să n'ască

să fi născ'ut să fi născ'ut să fi născ'ut să fi născ'ut să fi născ'ut să fi născ'ut

aş n'aşte ai n'aşte ar n'aşte am n'aşte aţi n'aşte ar n'aşte

aş fi născ'ut ar fi născ'ut ai fi născ'ut am fi născ'ut aţi fi născ'ut ar fi născ'ut




N'aşte!

N'aşteți!

Să n'asc! Să n'ască! Să n'aştem! Să n'ască!

oi n'aşte oi n'aşte o n'aşte om n'aşte oţi n'aşte or n'aşte

oi fi născ'ut oi fi născ'ut o fi născ'ut om fi născ'ut oţi fi născ'ut or fi născ'ut

Annexos 453

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a n'aşte a fi născ'ut Supí: născ'ut Participi adj. născ'ut (m./nt. sg.) născ'ută (f. sg.) născ'uţi (m. pl.) născ'ute (f./nt. pl.)

născ'ând


(a) număra [comptar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




n'umăr n'umeri n'umără număr'ăm număr'aţi n'umără

număr'am număr'ai număr'a număr'am număr'aţi număr'au

număr'ai număr'aşi număr'ă număr'arăm număr'arăţi număr'ară

am număr'at ai număr'at a număr'at am număr'at aţi număr'at au număr'at




număr'asem număr'aseşi număr'ase număr'aserăm număr'aserăţi număr'aseră

voi număr'a vei număr'a va număr'a vom număr'a veţi număr'a vor număr'a

o să n'umăr o să n'umeri o să n'umere o să număr'ăm o să număr'aţi o să n'umere

voi fi număr'at vei fi număr'at va fi număr'at vom fi număr'at veţi fi număr'at vor fi număr'at




să n'umăr să n'umeri să n'umere să număr'ăm să număr'aţi să n'umere

să fi număr'at să fi număr'at să fi număr'at să fi număr'at să fi număr'at să fi număr'at

aş număr'a ai număr'a ar număr'a am număr'a aţi număr'a ar număr'a

aş fi număr'at ar fi număr'at ai fi număr'at am fi număr'at aţi fi număr'at ar fi număr'at




N'umără! Număr'aţi!

Să n'umăr! Să n'umere! Să număr'ăm! Să n'umere!

oi număr'a oi număr'a o număr'a om număr'a oţi număr'a or număr'a

oi fi număr'at oi fi număr'at o fi număr'at om fi număr'at oţi fi număr'at or fi număr'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a număr'a a fi număr'at Supí: număr'at Participi adj. număr'at (m./nt. sg.) număr'ată (f. sg.) număr'aţi (m. pl.) număr'ate (f./nt. pl.)

număr'ând

Annexos 455

(a) obosi [cansar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




obos'esc obos'eşti

obos'ește

obos'im obos'iţi obos'esc

obose'am obose'ai obose'a obose'am obose'aţi obose'au

obos'ii obos'işi obos'i obos'irăm obos'irăţi obos'iră

am obos'it ai obos'it a obos'it am obos'it aţi obos'it au obos'it




obos'isem obos'iseşi obos'ise obos'iserăm obos'iserăţi obos'iseră

voi obos'i vei obos'i va obos'i vom obos'i veţi obos'i vor obos'i

o să obos'esc o să obos'eşti o să obose'ască o să obos'im o să obos'iţi o să obose'ască

voi fi obos'it vei fi obos'it va fi obos'it vom fi obos'it veţi fi obos'it vor fi obos'it




să obos'esc să obos'eşti să obose'ască să obos'im să obos'iţi să obose'ască

să fi obos'it să fi obos'it să fi obos'it să fi obos'it să fi obos'it să fi obos'it

aş obos'i ai obos'i ar obos'i am obos'i aţi obos'i ar obos'i

aş fi obos'it ar fi obos'it ai fi obos'it am fi obos'it aţi fi obos'it ar fi obos'it




Obos'eşte! Obos'iţi!

Să obos'esc! Să obose'ască! Să obos'im! Să obose'ască!

oi obos'i oi obos'i o obos'i om obos'i oţi obos'i or obos'i

oi fi obos'it oi fi obos'it o fi obos'it om fi obos'it oţi fi obos'it or fi obos'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a obos'i a fi obos'it Supí: obos'it Participi adj. obos'it (m./nt. sg.) obos'ită (f. sg.) obos'iţi (m. pl.) obos'ite (f./nt. pl.)

obos'ind


(a) observa [observar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




obs'erv obs'ervi obs'ervă observ'ăm observ'aţi obs'ervă

observ'am observ'ai observ'a observ'am observ'aţi observ'au

observ'ai observ'aşi observ'ă observ'arăm observ'arăţi observ'ară

am observ'at ai observ'at a observ'at am observ'at aţi observ'at au observ'at




observ'asem observ'aseşi observ'ase observ'aserăm observ'aserăţi observ'aseră

voi observ'a vei observ'a va observ'a vom observ'a veţi observ'a vor observ'a

o să obs'erv o să obs'ervi o să obs'erve o să observ'ăm o să observ'aţi o să obs'erve

voi fi observ'at vei fi observ'at va fi observ'at vom fi observ'at veţi fi observ'at vor fi observ'at




să obs'erv să obs'ervi să obs'erve să observ'ăm să observ'aţi să obs'erve

să fi observ'at să fi observ'at să fi observ'at să fi observ'at să fi observ'at să fi observ'at

aş observ'a ai observ'a ar observ'a am observ'a aţi observ'a ar observ'a

aş fi observ'at ar fi observ'at ai fi observ'at am fi observ'at aţi fi observ'at ar fi observ'at




Obs'ervă! Observ'aţi!

Să obs'erv! Să obs'erve! Să observ'ăm! Să obs'erve!

oi observ'a oi observ'a o observ'a om observ'a oţi observ'a or observ'a

oi fi observ'at oi fi observ'at o fi observ'at om fi observ'at oţi fi observ'at or fi observ'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a observ'a a fi observ'at Supí: observ'at Participi adj. observ'at (m./nt. sg.) observ'ată (f. sg.) observ'aţi (m. pl.) observ'ate (f./nt. pl.)

observ'ând

Annexos 457

(a) odihni [descansar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




odihn'esc odihn'eşti odihn'eşte odihn'im odihn'iţi odihn'esc

odihne'am odihne'ai odihne'a odihne'am odihne'aţi odihne'au

odihn'ii odihn'işi odihn'i odihn'irăm odihn'irăţi odihn'iră

am odihn'it ai odihn'it a odihn'it am odihn'it aţi odihn'it au odihn'it




odihn'isem odihn'iseşi odihn'ise odihn'iserăm odihn'iserăţi odihn'iseră

voi odihn'i vei odihn'i va odihn'i vom odihn'i veţi odihn'i vor odihn'i

o să odihn'esc o să odihn'eşti o să odihne'ascăo să odihn'im o să odihn'iţi o să odihne'ască

voi fi odihn'it vei fi odihn'it va fi odihn'it vom fi odihn'it veţi fi odihn'it vor fi odihn'it




să odihn'esc să odihn'eşti să odihne'ască să odihn'im să odihn'iţi să odihne'ască

să fi odihn'it să fi odihn'it să fi odihn'it să fi odihn'it să fi odihn'it să fi odihn'it

aş odihn'i ai odihn'i ar odihn'i am odihn'i aţi odihn'i ar odihn'i

aş fi odihn'it ar fi odihn'it ai fi odihn'it am fi odihn'it aţi fi odihn'it ar fi odihn'it




Odihn'eşte! Odihn'iţi!

Să odihn'esc! Să odihne'ască! Să odihn'im! Să odihne'ască!

oi odihn'i oi odihn'i o odihn'i om odihn'i oţi odihn'i or odihn'i

oi fi odihn'it oi fi odihn'it o fi odihn'it om fi odihn'it oţi fi odihn'it or fi odihn'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a odihn'i a fi odihn'it Supí: odihn'it Participi adj. odihn'it (m./nt. sg.) odihn'ită (f. sg.) odihn'iţi (m. pl.) odihn'ite (f./nt. pl.)

odihn'ind


(a) omite [ometre]

MODES PERSONALS

INDICATIU




om'it om'iţi om'ite om'item om'iteţi om'it

omite'am omite'ai omite'a omite'am omite'aţi omite'au

omis'ei omis'eşi om'ise om'iserăm om'iserăţi om'iseră

am om'is ai om'is a om'is am om'is aţi om'is au om'is




omis'esem omis'eseşi omis'ese omis'eserăm omis'eserăţi omis'eseră

voi om'ite vei om'ite va om'ite vom om'ite veţi om'ite vor om'ite

o să om'it o să om'iţi o să om'ită o să om'item o să om'iteţi o să om'ită

voi fi om'is vei fi om'is va fi om'is vom fi om'is veţi fi om'is vor fi om'is




să om'it să om'iţi să om'ită să om'item să om'iteţi să om'ită

să fi om'is să fi om'is să fi om'is să fi om'is să fi om'is să fi om'is

aş om'ite ai om'ite ar om'ite am om'ite aţi om'ite ar om'ite

aş fi om'is ar fi om'is ai fi om'is am fi om'is aţi fi om'is ar fi om'is




Om'ite! Om'iteţi!

Să om'it! Să om'ită! Să om'item! Să om'ită!

oi om'ite oi om'ite o om'ite om om'ite oţi om'ite or om'ite

oi fi om'is oi fi om'is o fi om'is om fi om'is oţi fi om'is or fi om'is

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a om'ite a fi om'is Supí: om'is Participi adj. om'is (m./nt. sg.) om'isă (f. sg.) om'işi (m. pl.) om'ise (f./nt. pl.)

omiţ'ând

Annexos 459

(a) pierde [perdre]

MODES PERSONALS

INDICATIU




pi'erd pi'erzi pi'erde pi'erdem pi'erdeţi pi'erd

pierde'am pierde'ai pierde'a pierde'am pierde'aţi pierde'au

pierd'ui pierd'uşi pierd'u pierd'urăm pierd'urăţi pierd'ură

am pierd'ut ai pierd'ut a pierd'ut am pierd'ut aţi pierd'ut au pierd'ut




pierd'usem pierd'useşi pierd'use pierd'userăm pierd'userăţi pierd'useră

voi pi'erde vei pi'erde va pi'erde vom pi'erde veţi pi'erde vor pi'erde

o să pi'erd o să pi'erzi o să pi'ardă o să pi'erdem o să pi'erdeţi o să pi'ardă

voi fi pierd'ut vei fi pierd'ut va fi pierd'ut vom fi pierd'ut veţi fi pierd'ut vor fi pierd'ut




să pi'erd să pi'erzi să pi'ardă să pi'erdem să pi'erdeţi să pi'ardă

să fi pierd'ut să fi pierd'ut să fi pierd'ut să fi pierd'ut să fi pierd'ut să fi pierd'ut

aş pi'erde ai pi'erde ar pi'erde am pi'erde aţi pi'erde ar pi'erde

aş fi pierd'ut ar fi pierd'ut ai fi pierd'ut am fi pierd'ut aţi fi pierd'ut ar fi pierd'ut




Pi'erde! Pi'erdeţi!

Să pi'erd! Să pi'ardă! Să pi'erdem! Să pi'ardă!

oi pi'erde oi pi'erde o pi'erde om pi'erde oţi pi'erde or pi'erde

oi fi pierd'ut oi fi pierd'ut o fi pierd'ut om fi pierd'ut oţi fi pierd'ut or fi pierd'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a pi'erde a fi pierd'ut Supí: pierd'ut Participi adj. pierd'ut (m./nt. sg.) pierd'ută (f. sg.) pierd'uţi (m. pl.) pierd'ute (f./nt. pl.)

pierz'ând


(a) plânge [plorar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




pl'âng pl'ângi pl'ânge pl'ângem pl'ângeţi pl'âng

plânge'am plânge'ai plânge'a plânge'am plânge'aţi plânge'au

plâns'ei plâns'eşi pl'ânse pl'ânserăm pl'ânserăţi pl'ânseră

am pl'âns ai pl'âns a pl'âns am pl'âns aţi pl'âns au pl'âns




plâns'esem plâns'eseşi plâns'ese plâns'eserăm plâns'eserăţi plâns'eseră

voi pl'ânge vei pl'ânge va pl'ânge vom pl'ânge veţi pl'ânge vor pl'ânge

o să pl'âng o să pl'ângi o să pl'ângă o să pl'ângem o să pl'ângeţi o să pl'ângă

voi fi pl'âns vei fi pl'âns va fi pl'âns vom fi pl'âns veţi fi pl'âns vor fi pl'âns




să pl'âng să pl'ângi să pl'ângă să pl'ângem să pl'ângeţi să pl'ângă

să fi pl'âns să fi pl'âns să fi pl'âns să fi pl'âns să fi pl'âns să fi pl'âns

aş pl'ânge ai pl'ânge ar pl'ânge am pl'ânge aţi pl'ânge ar pl'ânge

aş fi pl'âns ar fi pl'âns ai fi pl'âns am fi pl'âns aţi fi pl'âns ar fi pl'âns




Pl'ânge! Pl'ângeţi!

Să pl'âng! Să pl'ângă! Să pl'ângem! Să pl'ângă!

oi pl'ânge oi pl'ânge o pl'ânge om pl'ânge oţi pl'ânge or pl'ânge

oi fi pl'âns oi fi pl'âns o fi pl'âns om fi pl'âns oţi fi pl'âns or fi pl'âns

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a pl'ânge a fi pl'âns Supí: pl'âns Participi adj. pl'âns (m./nt. sg.) pl'ânsă (f. sg.) pl'ânşi (m. pl.) pl'ânse (f./nt. pl.)

plâng'ând

Annexos 461

(a) pleca [anar-se’n]

MODES PERSONALS

INDICATIU




pl'ec pl'eci ple'acă plec'ăm plec'aţi ple'acă

plec'am plec'ai plec'a plec'am plec'aţi plec'au

plec'ai plec'aşi plec'ă plec'arăm plec'arăţi plec'ară

am plec'at ai plec'at a plec'at am plec'at aţi plec'at au plec'at




plec'asem plec'aseşi plec'ase plec'aserăm plec'aserăţi plec'aseră

voi plec'a vei plec'a va plec'a vom plec'a veţi plec'a vor plec'a

o să pl'ec o să pl'eci o să pl'ece o să plec'ăm o să plec'aţi o să pl'ece

voi fi plec'at vei fi plec'at va fi plec'at vom fi plec'at veţi fi plec'at vor fi plec'at




să pl'ec să pl'eci să pl'ece să plec'ăm să plec'aţi să pl'ece

să fi plec'at să fi plec'at să fi plec'at să fi plec'at să fi plec'at să fi plec'at

aş plec'a ai plec'a ar plec'a am plec'a aţi plec'a ar plec'a

aş fi plec'at ar fi plec'at ai fi plec'at am fi plec'at aţi fi plec'at ar fi plec'at




Ple'acă! Plec'aţi!

Să pl'ec! Să pl'ece! Să plec'ăm! Să pl'ece!

oi plec'a oi plec'a o plec'a om plec'a oţi plec'a or plec'a

oi fi plec'at oi fi plec'at o fi plec'at om fi plec'at oţi fi plec'at or fi plec'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a plec'a a fi plec'at Supí: plec'at Participi adj. plec'at (m./nt. sg.) plec'ată (f. sg.) plec'aţi (m. pl.) plec'ate (f./nt. pl.)

plec'ând


(a) plimba [passejar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




pl'imb pl'imbi pl'imbă plimb'ăm plimb'aţi pl'imbă

plimb'am plimb'ai plimb'a plimb'am plimb'aţi plimb'au

plimb'ai plimb'aşi plimb'ă plimb'arăm plimb'arăţi plimb'ară

am plimb'at ai plimb'at a plimb'at am plimb'at aţi plimb'at au plimb'at




plimb'asem plimb'aseşi plimb'ase plimb'aserăm plimb'aserăţi plimb'aseră

voi plimb'a vei plimb'a va plimb'a vom plimb'a veţi plimb'a vor plimb'a

o să pl'imb o să pl'imbi o să pl'imbe o să plimb'ăm o să plimb'aţi o să pl'imbe

voi fi plimb'at vei fi plimb'at va fi plimb'at vom fi plimb'at veţi fi plimb'at vor fi plimb'at




să pl'imb să pl'imbi să pl'imbe să plimb'ăm să plimb'aţi să pl'imbe

să fi plimb'at să fi plimb'at să fi plimb'at să fi plimb'at să fi plimb'at să fi plimb'at

aş plimb'a ai plimb'a ar plimb'a am plimb'a aţi plimb'a ar plimb'a

aş fi plimb'at ar fi plimb'at ai fi plimb'at am fi plimb'at aţi fi plimb'at ar fi plimb'at




Pl'imbă! Plimb'aţi!

Să pl'imb! Să pl'imbe! Să plimb'ăm! Să pl'imbe!

oi plimb'a oi plimb'a o plimb'a om plimb'a oţi plimb'a or plimb'a

oi fi plimb'at oi fi plimb'at o fi plimb'at om fi plimb'at oţi fi plimb'at or fi plimb'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a plimb'a a fi plimb'at Supí: plimb'at Participi adj. plimb'at (m./nt. sg.) plimb'ată (f. sg.) plimb'aţi (m. pl.) plimb'ate (f./nt. pl.)

plimb'ând

Annexos 463

(a) povesti [contar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




povest'esc povest'eşti

povest'ește

povest'im povest'iţi povest'esc

poveste'am poveste'ai poveste'a poveste'am poveste'aţi poveste'au

povest'ii povest'işi povest'i povest'irăm povest'irăţi povest'iră

am povest'it ai povest'it a povest'it am povest'it aţi povest'it au povest'it




povest'isem povest'iseşi povest'ise povest'iserăm povest'iserăţi povest'iseră

voi povest'i vei povest'i va povest'i vom povest'i veţi povest'i vor povest'i

o să povest'esc

o să povest'ești

o să poveste'ascăo să povest'im o să povest'iţi o să poveste'ască

voi fi povest'it vei fi povest'it va fi povest'it vom fi povest'it veţi fi povest'it vor fi povest'it




să povest'esc să povest'eşti să poveste'ască să povest'im să povest'iţi să poveste'ască

să fi povest'it să fi povest'it să fi povest'it să fi povest'it să fi povest'it să fi povest'it

aş povest'i ai povest'i ar povest'i am povest'i aţi povest'i ar povest'i

aş fi povest'it ar fi povest'it ai fi povest'it am fi povest'it aţi fi povest'it ar fi povest'it




Povest'eşte! Povest'iţi!

Să povest'esc! Să poveste'ască!Să povest'im! Să poveste'ască!

oi povest'i oi povest'i o povest'i om povest'i oţi povest'i or povest'i

oi fi povest'it oi fi povest'it o fi povest'it om fi povest'it oţi fi povest'it or fi povest'it


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a povest'i a fi povest'it Supí: povest'it Participi adj. povest'it (m./nt. sg.) povest'ită (f. sg.) povest'iţi (m. pl.) povest'ite (f./nt. pl.)

povest'ind

Annexos 465

(a) purta [portar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




p'ort p'orţi po'artă purt'ăm purt'aţi po'artă

purt'am purt'ai purt'a purt'am purt'aţi purt'au

purt'ai purt'aşi purt'ă purt'arăm purt'arăţi purt'ară

am purt'at ai purt'at a purt'at am purt'at aţi purt'at au purt'at




purt'asem purt'aseşi purt'ase purt'aserăm purt'aserăţi purt'aseră

voi purt'a vei purt'a va purt'a vom purt'a veţi purt'a vor purt'a

o să p'ort o să p'orţi o să po'arte o să purt'ăm o să purt'aţi o să po'arte

voi fi purt'at vei fi purt'at va fi purt'at vom fi purt'at veţi fi purt'at vor fi purt'at




să p'ort să p'orţi să po'arte să purt'ăm să purt'aţi să po'arte

să fi purt'at să fi purt'at să fi purt'at să fi purt'at să fi purt'at să fi purt'at

aş purt'a ai purt'a ar purt'a am purt'a aţi purt'a ar purt'a

aş fi purt'at ar fi purt'at ai fi purt'at am fi purt'at aţi fi purt'at ar fi purt'at




Po'artă! Purt'aţi!

Să p'ort! Să po'arte! Să purt'ăm! Să po'arte!

oi purt'a oi purt'a o purt'a om purt'a oţi purt'a or purt'a

oi fi purt'at oi fi purt'at o fi purt'at om fi purt'at oţi fi purt'at or fi purt'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a purt'a a fi purt'at Supí: purt'at Participi adj. purt'at (m./nt. sg.) purt'ată (f. sg.) purt'aţi (m. pl.) purt'ate (f./nt. pl.)

purt'ând


(a) putea [poder]

MODES PERSONALS

INDICATIU




p'ot p'oţi po'ate put'em put'eţi p'ot

pute'am pute'ai pute'a pute'am pute'aţi pute'au

put'ui put'uşi put'u put'urăm put'urăţi put'ură

am put'ut ai put'ut a put'ut am put'ut aţi put'ut au put'ut




put'usem put'useşi put'use put'userăm put'userăţi put'useră

voi pute'a vei pute'a va pute'a vom pute'a veţi pute'a vor pute'a

o să p'ot o să p'oţi o să po'ată o să put'em o să put'eţi o să po'ată

voi fi put'ut vei fi put'ut va fi put'ut vom fi put'ut veţi fi put'ut vor fi put'ut




să p'ot să p'oţi să po'ată să put'em să put'eţi să po'ată

să fi put'ut să fi put'ut să fi put'ut să fi put'ut să fi put'ut să fi put'ut

aş pute'a ai pute'a ar pute'a am pute'a aţi pute'a ar pute'a

aş fi put'ut ar fi put'ut ai fi put'ut am fi put'ut aţi fi put'ut ar fi put'ut




-

Put'eţi!

Să p'ot! Să po'ată! Să put'em! Să po'ată!

oi pute'a oi pute'a o pute'a om pute'a oţi pute'a or pute'a

oi fi put'ut oi fi put'ut o fi put'ut om fi put'ut oţi fi put'ut or fi put'ut

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a pute'a a fi put'ut Supí: put'ut Participi adj. put'ut (m./nt. sg.) put'ută (f. sg.) put'uţi (m. pl.) put'ute (f./nt. pl.)

put'ând

Annexos 467

(a) râde [riure]

MODES PERSONALS

INDICATIU




r'âd r'âzi r'âde r'âdem r'âdeţi r'âd

râde'am râde'ai râde'a râde'am râde'aţi râde'au

râs'ei râs'eşi r'âse r'âserăm r'âserăţi r'âseră

am r'âs ai r'âs a r'âs am r'âs aţi r'âs au r'âs




râs'esem

râs'eseși

râs'ese râs'eserăm

râs'eserăți

râs'eseră

voi r'âde vei r'âde va r'âde vom r'âde veţi r'âde vor r'âde

o să r'âd o să r'âzi o să r'âdă o să r'âdem o să r'âdeţi o să r'âdă

voi fi r'âs vei fi r'âs va fi r'âs vom fi r'âs veţi fi r'âs vor fi r'âs




să r'âd să r'âzi să r'âdă să r'âdem să r'âdeţi să r'âdă

să fi r'âs să fi r'âs să fi r'âs să fi r'âs să fi r'âs să fi r'âs

aş r'âde ai r'âde ar r'âde am r'âde aţi r'âde ar r'âde

aş fi r'âs ai fi r'âs ar fi r'âs am fi r'âs aţi fi r'âs ar fi r'âs




R'âzi! R'âdeţi!

Să r'âd! Să r'âdă! Să r'âdem! Să r'âdă!

oi r'âde oi r'âde o r'âde om r'âde oţi r'âde or r'âde

oi fi r'âs oi fi r'âs o fi r'âs om fi r'âs oţi fi r'âs or fi r'âs


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a r'âde a fi r'âs Supí: r'âs Participi adj. r'âs (m./nt. sg.) r'âsă (f. sg.) r'âşi (m. pl.) r'âse (f./nt. pl.)

râz'ând

Annexos 469

(a) refuza [refusar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


ref'uz ref'uzi ref'uză refuz'ăm refuz'aţi ref'uză

refuz'am refuz'ai refuz'a refuz'am refuz'aţi refuz'au

refuz'ai refuz'aşi refuz'ă refuz'arăm refuz'arăţi refuz'ară

am refuz'at ai refuz'at a refuz'at am refuz'at aţi refuz'at au refuz'at




refuz'asem refuz'aseşi refuz'ase refuz'aserăm refuz'aserăţi refuz'aseră

voi refuz'a vei refuz'a va refuz'a vom refuz'a veţi refuz'a vor refuz'a

o să ref'uz o să ref'uzi o să ref'uze o să refuz'ăm o să refuz'aţi o să ref'uze

voi fi refuz'at vei fi refuz'at va fi refuz'at vom fi refuz'at veţi fi refuz'at vor fi refuz'at




să ref'uz să ref'uzi să ref'uze să refuz'ăm să refuz'aţi să ref'uze

să fi refuz'at să fi refuz'at să fi refuz'at să fi refuz'at să fi refuz'at să fi refuz'at

aş refuz'a ai refuz'a ar refuz'a am refuz'a aţi refuz'a ar refuz'a

aş fi refuz'at ai fi refuz'at ar fi refuz'at am fi refuz'at aţi fi refuz'at ar fi refuz'at




Ref'uză! Refuz'aţi!

Să ref'uz! Să ref'uze! Să refuz'ăm! Să ref'uze!

oi refuz'a oi refuz'a o refuz'a om refuz'a oţi refuz'a or refuz'a

oi fi refuz'at oi fi refuz'at o fi refuz'at om fi refuz'at oţi fi refuz'at or fi refuz'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a refuz'a a fi refuz'at Supí: refuz'at Participi adj. refuz'at (m./nt. sg.) refuz'ată (f. sg.) refuz'aţi (m. pl.) refuz'ate (f./nt. pl.)

refuz'ând


(a) renunţa [renunciar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


ren'unţ ren'unţi ren'unţă renunţ'ăm renunţ'aţi ren'unţă

renunţ'am renunţ'ai renunţ'a renunţ'am renunţ'aţi renunţ'au

renunţ'ai renunţ'aşi renunţ'ă renunţ'arăm renunţ'arăţi renunţ'ară

am renunţ'at ai renunţ'at a renunţ'at am renunţ'at aţi renunţ'at au renunţ'at




renunţ'asem renunţ'aseşi renunţ'ase renunţ'aserăm renunţ'aserăţi renunţ'aseră

voi renunţ'a vei renunţ'a va renunţ'a vom renunţ'a veţi renunţ'a vor renunţ'a

o să ren'unţ o să ren'unţi o să ren'unţe o să renunţ'ăm o să renunţ'aţi o să ren'unţe

voi fi renunţ'at vei fi renunţ'at va fi renunţ'at vom fi renunţ'atveţi fi renunţ'at vor fi renunţ'at




să ren'unţ să ren'unţi să ren'unţe să renunţ'ăm să renunţ'aţi să ren'unţe

să fi renunţ'at să fi renunţ'at să fi renunţ'at să fi renunţ'at să fi renunţ'at să fi renunţ'at

aş renunţ'a ai renunţ'a ar renunţ'a am renunţ'a aţi renunţ'a ar renunţ'a

aş fi renunţ'at ai fi renunţ'at ar fi renunţ'at am fi renunţ'at aţi fi renunţ'at ar fi renunţ'at




Ren'unţă! Renunţ'aţi!

Să ren'unţ! Să ren'unţe! Să renunţ'ăm! Să ren'unţe!

oi renunţ'a oi renunţ'a o renunţ'a om renunţ'a oţi renunţ'a or renunţ'a

oi fi renunţ'at oi fi renunţ'at o fi renunţ'at om fi renunţ'at oţi fi renunţ'at or fi renunţ'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a renunţ'a a fi renunţ'at Supí: renunţ'at Participi adj. renunţ'at (m./nt. sg.) renunţ'ată (f. sg.) renunţ'aţi (m. pl.) renunţ'ate (f./nt. pl.)

renunţ'ând

Annexos 471

(a) rezista [resistir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


rez'ist rez'işti rez'istă rezist'ăm rezist'aţi rez'istă

rezist'am rezist'ai rezist'a rezist'am rezist'aţi rezist'au

rezist'ai rezist'aşi rezist'ă rezist'arăm rezist'arăţi rezist'ară

am rezist'at ai rezist'at a rezist'at am rezist'at aţi rezist'at au rezist'at




rezist'asem rezist'aseşi rezist'ase rezist'aserăm rezist'aserăţi rezist'aseră

voi rezist'a vei rezist'a va rezist'a vom rezist'a veţi rezist'a vor rezist'a

o să rez'ist o să rez'işti o să rez'iste o să rezist'ăm o să rezist'aţi o să rez'iste

voi fi rezist'at vei fi rezist'at va fi rezist'at vom fi rezist'at veţi fi rezist'at vor fi rezist'at




să rez'ist să rez'işti să rez'iste să rezist'ăm să rezist'aţi să rez'iste

să fi rezist'at să fi rezist'at să fi rezist'at să fi rezist'at să fi rezist'at să fi rezist'at

aş rezist'a ai rezist'a ar rezist'a am rezist'a aţi rezist'a ar rezist'a

aş fi rezist'at ai fi rezist'at ar fi rezist'at am fi rezist'at aţi fi rezist'at ar fi rezist'at




Rez'istă! Rezist'aţi!

Să rez'ist! Să rez'iste! Să rezist'ăm! Să rez'iste!

oi rezist'a oi rezist'a o rezist'a om rezist'a oţi rezist'a or rezist'a

oi fi rezist'at oi fi rezist'at o fi rezist'at om fi rezist'at oţi fi rezist'at or fi rezist'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a rezist'a a fi rezist'at Supí: rezist'at Participi adj. rezist'at (m./nt. sg.) rezist'ată (f. sg.) rezist'aţi (m. pl.) rezist'ate (f./nt. pl.)

rezist'ând


(a) rupe [rompre]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


r'up r'upi r'upe r'upem r'upeţi r'up

rupe'am rupe'ai rupe'a rupe'am rupe'aţi rupe'au

rups'ei rups'eşi rups'e rups'erăm rups'erăţi rups'eră

am r'upt ai r'upt a r'upt am r'upt aţi r'upt au r'upt




rups'esem rups'eseşi rups'ese rups'eserăm rups'eserăţi rups'eseră

voi r'upe vei r'upe va r'upe vom r'upe veţi r'upe vor r'upe

o să r'up o să r'upi o să r'upă o să r'upem o să r'upeţi o să r'upă

voi fi r'upt vei fi r'upt va fi r'upt vom fi r'upt veţi fi r'upt vor fi r'upt




să r'up să r'upi să r'upă să r'upem să r'upeţi să r'upă

să fi r'upt să fi r'upt să fi r'upt să fi r'upt să fi r'upt să fi r'upt

aş r'upe ai r'upe ar r'upe am r'upe aţi r'upe ar r'upe

aş fi r'upt ai fi r'upt ar fi r'upt am fi r'upt aţi fi r'upt ar fi r'upt




R'upe! R'upeţi!

Să r'up! Să r'upă! Să r'upem! Să r'upă!

oi r'upe oi r'upe o r'upe om r'upe oţi r'upe or r'upe

oi fi r'upt oi fi r'upt o fi r'upt om fi r'upt oţi fi r'upt or fi r'upt

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a r'upe a fi r'upt Supí: r'upt Participi adj. r'upt (m./nt. sg.) r'uptă (f. sg.) r'upţi (m. pl.) r'upte (f./nt. pl.)

rup'ând

Annexos 473

(a) sărăci [empobrir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


sărăc'esc sărăc'eşti sărăc'eşte sărăc'im sărăc'iţi sărăc'esc

sărăce'am sărăce'ai sărăce'a sărăce'am sărăce'aţi sărăce'au

sărăc'ii sărăc'işi sărăc'i sărăc'irăm sărăc'irăţi sărăc'iră

am sărăc'it ai sărăc'it a sărăc'it am sărăc'it aţi sărăc'it au sărăc'it




sărăc'isem sărăc'iseşi sărăc'ise sărăc'iserăm sărăc'iserăţi sărăc'iseră

voi sărăc'i vei sărăc'i va sărăc'i vom sărăc'i veţi sărăc'i vor sărăc'i

o să sărăc'esc o să sărăc'eşti o să sărăce'ascăo să sărăc'im o să sărăc'iţi o să sărăce'ască

voi fi sărăc'it vei fi sărăc'it va fi sărăc'it vom fi sărăc'it veţi fi sărăc'it vor fi sărăc'it




să sărăc'esc să sărăc'eşti să sărăce'ască să sărăc'im să sărăc'iţi să sărăce'ască

să fi sărăc'it să fi sărăc'it să fi sărăc'it să fi sărăc'it să fi sărăc'it să fi sărăc'it

aş sărăc'i ai sărăc'i ar sărăc'i am sărăc'i aţi sărăc'i ar sărăc'i

aş fi sărăc'it ai fi sărăc'it ar fi sărăc'it am fi sărăc'it aţi fi sărăc'it ar fi sărăc'it




Sărăc'eşte! Sărăc'iţi!

Să sărăc'esc! Să sărăce'ască! Să sărăc'im! Să sărăce'ască!

oi sărăc'i oi sărăc'i o sărăc'i om sărăc'i oţi sărăc'i or sărăc'i

oi fi sărăc'it oi fi sărăc'it o fi sărăc'it om fi sărăc'it oţi fi sărăc'it or fi sărăc'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a sărăc'i a fi sărăc'it Supí: sărăc'it Participi adj. sărăc'it (m./nt. sg.) sărăc'ită (f. sg.) sărăc'iţi (m. pl.) sărăc'ite (f./nt. pl.)

sărăc'ind


(a) sări [botar, saltar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


s'ar s'ari s'are săr'im săr'iţi s'ar

săre'am săre'ai săre'a săre'am săre'aţi săre'au

săr'ii săr'işi săr'i săr'irăm săr'irăţi săr'iră

am săr'it ai săr'it a săr'it am săr'it aţi săr'it au săr'it




săr''isem săr'iseşi săr'ise săr'iserăm săr'iserăţi săr'iseră

voi săr'i vei săr'i va săr'i vom săr'i veţi săr'i vor săr'i

o să s'ar o să s'ari o să s'ară o să săr'im o să săr'iţi o să s'ară

voi fi săr'it vei fi săr'it va fi săr'it vom fi săr'it veţi fi săr'it vor fi săr'it




să s'ar să s'ari să s'ară să săr'im să săr'iţi să s'ară

să fi săr'it să fi săr'it să fi săr'it să fi săr'it să fi săr'it să fi săr'it

aş săr'i ai săr'i ar săr'i am săr'i aţi săr'i ar săr'i

aş fi săr'it ai fi săr'it ar fi săr'it am fi săr'it aţi fi săr'it ar fi săr'it




S'ari! Săr'iţi!

Să s'ar! Să s'ară! Să săr'im! Să s'ară!

oi săr'i oi săr'i o săr'i om săr'i oţi săr'i or săr'i

oi fi săr'it oi fi săr'it o fi săr'it om fi săr'it oţi fi săr'it or fi săr'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a săr'i a fi săr'it Supí: săr'it Participi adj. săr'it (m./nt. sg.) săr'ită (f. sg.) săr'iţi (m. pl.) săr'ite (f./nt. pl.)

săr'ind

Annexos 475

(a) scoate [treure]

MODES PERSONALS

INDICATIU




sc'ot sc'oţi sco'ate sco'atem sco'ateţi sc'ot

scote'am scote'ai scote'a scote'am scote'aţi scote'au

scos'ei scos'eşi sco'ase sco'aserăm sco'aserăţi sco'aseră

am sc'os ai sc'os a sc'os am sc'os aţi sc'os au sc'os




scos'esem

scos'eseși

scos'ese scos'eserăm

scos'eserăți

scos'eseră

voi sco'ate vei sco'ate va sco'ate vom sco'ate veţi sco'ate vor sco'ate

o să sc'ot o să sc'oţi o să sco'ată o să sco'atem o să sco'ateţi o să sco'ată

voi fi sc'os vei fi sc'os va fi sc'os vom fi sc'os veţi fi sc'os vor fi sc'os




să sc'ot să sc'oţi să sco'ată să sco'atem să sco'ateţi să sco'ată

să fi sc'os să fi sc'os să fi sc'os să fi sc'os să fi sc'os să fi sc'os

aş sco'ate ai sco'ate ar sco'ate am sco'ate aţi sco'ate ar sco'ate

aş fi sc'os ai fi sc'os ar fi sc'os am fi sc'os aţi fi sc'os ar fi sc'os




Sco'ate! Sco'ateţi!

Să sc'ot! Să sco'ată! Să sco'atem! Să sco'ată!

oi sco'ate oi sco'ate o sco'ate om sco'ate oţi sco'ate or sco'ate

oi fi sc'os oi fi sc'os o fi sc'os om fi sc'os oţi fi sc'os or fi sc'os


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a sco'ate a fi sc'os Supí: sc'os Participi adj. sc'os (m./nt. sg.) sco'asă (f. sg.) sc'oşi (m. pl.) sco'ase (f./nt. pl.)

scoţ'ând

Annexos 477

(a) scrie [escriure]

MODES PERSONALS

INDICATIU




scr'iu scr'ii scr'ie scr'iem scr'ieţi scr'iu

scri'am scri'ai scri'a scri'am scri'aţi scri'au

scris'ei scris'eşi scr'ise scr'iserăm scr'iserăţi scr'iseră

am scr'is ai scr'is a scr'is am scr'is aţi scr'is au scr'is




scris'esem

scris'eseși

scris'ese scris'eserăm

scris'eserăți

scris'eseră

voi scr'ie vei scr'ie va scr'ie vom scr'ie veţi scr'ie vor scr'ie

o să scr'iu o să scr'ii o să scr'ie o să scr'iem o să scr'ieţi o să scr'ie

voi fi scr'is vei fi scr'is va fi scr'is vom fi scr'is veţi fi scr'is vor fi scr'is




să scr'iu să scr'ii să scr'ie să scr'iem să scr'ieţi să scr'ie

să fi scr'is să fi scr'is să fi scr'is să fi scr'is să fi scr'is să fi scr'is

aş scr'ie ai scr'ie ar scr'ie am scr'ie aţi scr'ie ar scr'ie

aş fi scr'is ai fi scr'is ar fi scr'is am fi scr'is aţi fi scr'is ar fi scr'is




Scr'ie! Scr'ieţi!

Să scr'iu! Să scr'ie! Să scr'iem! Să scr'ie!

oi scr'ie oi scr'ie o scr'ie om scr'ie oţi scr'ie or scr'ie

oi fi scr'is oi fi scr'is o fi scr'is om fi scr'is oţi fi scr'is or fi scr'is


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a scr'ie a fi scr'is Supí: scr'is Participi adj. scr'is (m./nt. sg.) scr'isă (f. sg.) scr'işi (m. pl.) scr'ise (f./nt. pl.)

scri'ind

Annexos 479

(a) simţi [sentir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


s'imt s'imţi s'imte simţ'im simţ'iţi s'imt

simţe'am simţe'ai simţe'a simţe'am simţe'aţi simţe'au

simţ'ii simţ'işi simţ'i simţ'irăm simţ'irăţi simţ'iră

am simţ'it ai simţ'it a simţ'it am simţ'it aţi simţ'it au simţ'it




simţ'isem simţ'iseşi simţ'ise simţ'iserăm simţ'iserăţi simţ'iseră

voi simţ'i vei simţ'i va simţ'i vom simţ'i veţi simţ'i vor simţ'i

o să s'imt o să s'imţi o să s'imtă o să simţ'im o să simţ'iţi o să s'imtă

voi fi simţ'it vei fi simţ'it va fi simţ'it vom fi simţ'it veţi fi simţ'it vor fi simţ'it




să s'imt să s'imţi să s'imtă să simţ'im să simţ'iţi să s'imtă

să fi simţ'it să fi simţ'it să fi simţ'it să fi simţ'it să fi simţ'it să fi simţ'it

aş simţ'i ai simţ'i ar simţ'i am simţ'i aţi simţ'i ar simţ'i

aş fi simţ'it ai fi simţ'it ar fi simţ'it am fi simţ'it aţi fi simţ'it ar fi simţ'it




S'imţi! Simţ'iţi!

Să s'imt! Să s'imtă! Să simţ'im! Să s'imtă!

oi simţ'i oi simţ'i o simţ'i om simţ'i oţi simţ'i or simţ'i

oi fi simţ'it oi fi simţ'it o fi simţ'it om fi simţ'it oţi fi simţ'it or fi simţ'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a simţ'i a fi simţ'it Supí: simţ'it Participi adj. simţ'it (m./nt. sg.) simţ'ită (f. sg.) simţ'iţi (m. pl.) simţ'ite (f./nt. pl.)

simţ'ind


(a) spăla [llavar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


sp'ăl sp'eli sp'ală spăl'ăm spăl'aţi sp'ală

spăl'am spăl'ai spăl'a spăl'am spăl'aţi spăl'au

spăl'ai spăl'aşi spăl'ă spăl'arăm spăl'arăţi spăl'ară

am spăl'at ai spăl'at a spăl'at am spăl'at aţi spăl'at au spăl'at




spăl'asem spăl'aseşi spăl'ase spăl'aserăm spăl'aserăţi spăl'aseră

voi spăl'a vei spăl'a va spăl'a vom spăl'a veţi spăl'a vor spăl'a

o să sp'ăl o să sp'eli o să sp'ele o să spăl'ăm o să spăl'aţi o să sp'ele

voi fi spăl'at vei fi spăl'at va fi spăl'at vom fi spăl'at veţi fi spăl'at vor fi spăl'at




să sp'ăl să sp'eli să sp'ele să spăl'ăm să spăl'aţi să sp'ele

să fi spăl'at să fi spăl'at să fi spăl'at să fi spăl'at să fi spăl'at să fi spăl'at

aş spăl'a ai spăl'a ar spăl'a am spăl'a aţi spăl'a ar spăl'a

aş fi spăl'at ai fi spăl'at ar fi spăl'at am fi spăl'at aţi fi spăl'at ar fi spăl'at




Sp'ală! Spăl'aţi!

Să sp'ăl! Să sp'ele! Să spăl'ăm! Să sp'ele!

oi spăl'a oi spăl'a o spăl'a om spăl'a oţi spăl'a or spăl'a

oi fi spăl'at oi fi spăl'at o fi spăl'at om fi spăl'at oţi fi spăl'at or fi spăl'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a spăl'a a fi spăl'at Supí: spăl'at Participi adj. spăl'at (m./nt. sg.) spăl'ată (f. sg.) spăl'aţi (m. pl.) spăl'ate (f./nt. pl.)

spăl'ând

Annexos 481

(a) spera [esperar = tenir esperança]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


sp'er sp'eri sp'eră sper'ăm sper'aţi sp'eră

sper'am sper'ai sper'a sper'am sper'aţi sper'au

sper'ai sper'aşi sper'ă sper'arăm sper'arăţi sper'ară

am sper'at ai sper'at a sper'at am sper'at aţi sper'at au sper'at




sper'asem sper'aseşi sper'ase sper'aserăm sper'aserăţi sper'aseră

voi sper'a vei sper'a va sper'a vom sper'a veţi sper'a vor sper'a

o să sp'er o să sp'eri o să sp'ere o să sper'ăm o să sper'aţi o să sp'ere

voi fi sper'at vei fi sper'at va fi sper'at vom fi sper'at veţi fi sper'at vor fi sper'at




să sp'er să sp'eri să sp'ere să sper'ăm să sper'aţi să sp'ere

să fi sper'at să fi sper'at să fi sper'at să fi sper'at să fi sper'at să fi sper'at

aş sper'a ai sper'a ar sper'a am sper'a aţi sper'a ar sper'a

aş fi sper'at ai fi sper'at ar fi sper'at am fi sper'at aţi fi sper'at ar fi sper'at




Sp'eră! Sper'aţi!

Să sp'er! Să sp'ere! Să sper'ăm! Să sp'ere!

oi sper'a oi sper'a o sper'a om sper'a oţi sper'a or sper'a

oi fi sper'at oi fi sper'at o fi sper'at om fi sper'at oţi fi sper'at or fi sper'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a sper'a a fi sper'at Supí: sper'at Participi adj. sper'at (m./nt. sg.) sper'ată (f. sg.) sper'aţi (m. pl.) sper'ate (f./nt. pl.)

sper'ând


(a) speria [espantar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


sp'erii sp'erii sp'erie speri'em speri'aţi sp'erie

speri'am speri'ai speri'a speri'am speri'aţi speri'au

speri'ai speri'aşi speri'e speri'arăm speri'arăţi speri'ară

am speri'at ai speri'at a speri'at am speri'at aţi speri'at au speri'at




speri'asem speri'aseşi speri'ase speri'aserăm speri'aserăţi speri'aseră

voi speri'a vei speri'a va speri'a vom speri'a veţi speri'a vor speri'a

o să sp'erii o să sp'erii o să sp'erie o să speri'em o să speri'aţi o să sp'erie

voi fi speri'at vei fi speri'at va fi speri'at vom fi speri'at veţi fi speri'at vor fi speri'at




să sp'erii să sp'erii să sp'erie să speri'em să speri'aţi să sp'erie

să fi speri'at să fi speri'at să fi speri'at să fi speri'at să fi speri'at să fi speri'at

aş speri'a ai speri'a ar speri'a am speri'a aţi speri'a ar speri'a

aş fi speri'at ai fi speri'at ar fi speri'at am fi speri'at aţi fi speri'at ar fi speri'at




Sp'erie! Speri'aţi!

Să sp'erii! Să sp'erie! Să speri'em! Să sp'erie!

oi speri'a oi speri'a o speri'a om speri'a oţi speri'a or speri'a

oi fi speri'at oi fi speri'at o fi speri'at om fi speri'at oţi fi speri'at or fi speri'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a speri'a a fi speri'at Supí: speri'at Participi adj. speri'at (m./nt. sg.) speri'ată (f. sg.) speri'aţi (m. pl.) speri'ate (f./nt. pl.)

speri'ind

Annexos 483

(a) spune [dir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




sp'un sp'ui sp'une sp'unem sp'uneţi sp'un

spune'am spune'ai spune'a spune'am spune'aţi spune'au

spus'ei spus'eşi sp'use sp'userăm sp'userăţi sp'useră

am sp'us ai sp'us a sp'us am sp'us aţi sp'us au sp'us




spus'esem

spus'eseși

spus'ese spus'eserăm

spus'eserăți

spus'eseră

voi sp'une vei sp'une va sp'une vom sp'une veţi sp'une vor sp'une

o să sp'un o să sp'ui o să sp'ună o să sp'unem o să sp'uneţi o să sp'ună

voi fi sp'us vei fi sp'us va fi sp'us vom fi sp'us veţi fi sp'us vor fi sp'us




să sp'un să sp'ui să sp'ună să sp'unem să sp'uneţi să sp'ună

să fi sp'us să fi sp'us să fi sp'us să fi sp'us să fi sp'us să fi sp'us

aş sp'une ai sp'une ar sp'une am sp'une aţi sp'une ar sp'une

aş fi sp'us ai fi sp'us ar fi sp'us am fi sp'us aţi fi sp'us ar fi sp'us




Sp'une! Sp'uneţi!

Să sp'un! Să sp'ună! Să sp'unem! Să sp'ună!

oi sp'une oi sp'une o sp'une om sp'une oţi sp'une or sp'une

oi fi sp'us oi fi sp'us o fi sp'us om fi sp'us oţi fi sp'us or fi sp'us


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a sp'une a fi sp'us Supí: sp'us Participi adj. sp'us (m./nt. sg.) sp'usă (f. sg.) sp'uşi (m. pl.) sp'use (f./nt. pl.)

spun'ând

Annexos 485

(a) sta [quedar-se]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


st'au st'ai st'ă st'ăm st'aţi st'au

stăte'am stăte'ai stăte'a stăte'am stăte'aţi stăte'au

stăt'ui stăt'uşi stăt'u stăt'urăm stăt'urăţi stăt'ură

am st'at ai st'at a st'at am st'at aţi st'at au st'at




stăt'usem stăt'useşi stăt'use stăt'userăm stăt'userăţi stăt'useră

voi st'a vei st'a va st'a vom st'a veţi st'a vor st'a

o să st'au o să st'ai o să ste'a o să st'ăm o să st'aţi o să ste'a

voi fi st'at vei fi st'at va fi st'at vom fi st'at veţi fi st'at vor fi st'at




să st'au să st'ai să ste'a să st'ăm să st'aţi să ste'a

să fi st'at să fi st'at să fi st'at să fi st'at să fi st'at să fi st'at

aş st'a ai st'a ar st'a am st'a aţi st'a ar st'a

aş fi st'at ai fi st'at ar fi st'at am fi st'at aţi fi st'at ar fi st'at




St'ai! St'aţi!

Să st'au! Să ste'a! Să st'ăm! Să ste'a!

oi st'a oi st'a o st'a om st'a oţi st'a or st'a

oi fi st'at oi fi st'at o fi st'at om fi st'at oţi fi st'at or fi st'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a st'a a fi st'at Supí: st'at Participi adj. st'at/stăt'ut (m./nt. sg.) st'ată/stăt'ută (f. sg.) st'aţi/stăt'uţi (m. pl.) st'ate/stăt'ute (f./nt. pl.)

st'ând


(a) şterge [esborrar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




şt'erg şt'ergi şt'erge şt'ergem şt'ergeţi şt'erg

şterge'am şterge'ai şterge'a şterge'am şterge'aţi şterge'au

şters'ei şters'eşi şters'e şters'erăm şters'erăţi şters'eră

am şt'ers ai şt'ers a şt'ers am şt'ers aţi şt'ers au şt'ers




şters'esem

şters'eseși

şters'ese şters'eserăm

şters'eserăți

şters'eseră

voi şt'erge vei şt'erge va şt'erge vom şt'erge veţi şt'erge vor şt'erge

o să şt'erg o să şt'ergi o să şte'argă o să şt'ergem o să şt'ergeţi o să şte'argă

voi fi şt'ers vei fi şt'ers va fi şt'ers vom fi şt'ers veţi fi şt'ers vor fi şt'ers




să şt'erg să şt'ergi să şte'argă să şt'ergem să şt'ergeţi să şte'argă

să fi şt'ers să fi şt'ers să fi şt'ers să fi şt'ers să fi şt'ers să fi şt'ers

aş şt'erge ai şt'erge ar şt'erge am şt'erge aţi şt'erge ar şt'erge

aş fi şt'ers ai fi şt'ers ar fi şt'ers am fi şt'ers aţi fi şt'ers ar fi şt'ers




Şt'erge! Şt'ergeţi!

Să şt'erg! Să şte'argă! Să şt'ergem! Să şte'argă!

oi şt'erge oi şt'erge o şt'erge om şt'erge oţi şt'erge or şt'erge

oi fi şt'ers oi fi şt'ers o fi şt'ers om fi şt'ers oţi fi şt'ers or fi şt'ers

Annexos 487

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a şt'erge a fi şt'ers Supí: şt'ers Participi adj. şt'ers (m./nt. sg.) şt'earsă (f. sg.) şt'erşi (m. pl.) şt'erse (f./nt. pl.)

şterg'ând


(a) şti [saber]

MODES PERSONALS

INDICATIU




şt'iu şt'ii şt'ie şt'im şt'iţi şt'iu

şti'am şti'ai şti'a şti'am şti'aţi şti'au

şti'ui şti'uşi şti'u şti'urăm şti'urăţi şti'ură

am şti'ut ai şti'ut a şti'ut am şti'ut aţi şti'ut au şti'ut




şti'usem

şti'useși

şti'use şti'userăm

şti'userăți

şti'useră

voi şt'i vei şt'i va şt'i vom şt'i veţi şt'i vor şt'i

o să şt'iu o să şt'ii o să şt'ie o să şt'im o să şt'iţi o să şt'ie

voi fi şti'ut vei fi şti'ut va fi şti'ut vom fi şti'ut veţi fi şti'ut vor fi şti'ut




să şt'iu să şt'ii să şt'ie să şt'im să şt'iţi să şt'ie

să fi şti'ut să fi şti'ut să fi şti'ut să fi şti'ut să fi şti'ut să fi şti'ut

aş şt'i ai şt'i ar şt'i am şt'i aţi şt'i ar şt'i

aş fi şti'ut ai fi şti'ut ar fi şti'ut am fi şti'ut aţi fi şti'ut ar fi şti'ut




Şt'ii! Şt'iţi!

Să şt'iu! Să şt'ie! Să şt'im! Să şt'ie!

oi şt'i oi şt'i o şt'i om şt'i oţi şt'i or şt'i

oi fi şti'ut oi fi şti'ut o fi şti'ut om fi şti'ut oţi fi şti'ut or fi şti'ut

Annexos 489

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a şt'i a fi şti'ut Supí: şti'ut Participi adj. şti'ut (m./nt. sg.) şti'ută (f. sg.) şti'uţi (m. pl.) şti'ute (f./nt. pl.)

şti'ind


(a) stinge [apagar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




st'ing st'ingi st'inge st'ingem st'ingeţi st'ing

stinge'am stinge'ai stinge'a stinge'am stinge'aţi stinge'au

stins'ei stins'eşi stins'e stins'erăm stins'erăţi stins'eră

am st'ins ai st'ins a st'ins am st'ins aţi st'ins au st'ins




stins'esem

stins'eseși

stins'ese stins'eserăm

stins'eserăți

stins'eseră

voi st'inge vei st'inge va st'inge vom st'inge veţi st'inge vor st'inge

o să st'ing o să st'ingi o să st'ingă o să st'ingem o să st'ingeţi o să st'ingă

voi fi st'ins vei fi st'ins va fi st'ins vom fi st'ins veţi fi st'ins vor fi st'ins




să st'ing să st'ingi să st'ingă să st'ingem să st'ingeţi să st'ingă

să fi st'ins să fi st'ins să fi st'ins să fi st'ins să fi st'ins să fi st'ins

aş st'inge ai st'inge ar st'inge am st'inge aţi st'inge ar st'inge

aş fi st'ins ai fi st'ins ar fi st'ins am fi st'ins aţi fi st'ins ar fi st'ins




St'inge! St'ingeţi!

Să st'ing! Să st'ingă! Să st'ingem! Să st'ingă!

oi st'inge oi st'inge o st'inge om st'inge oţi st'inge or st'inge

oi fi st'ins oi fi st'ins o fi st'ins om fi st'ins oţi fi st'ins or fi st'ins

Annexos 491

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a st'inge a fi st'ins Supí: st'ins Participi adj. st'ins (m./nt. sg.) st'insă (f. sg.) st'inşi (m. pl.) st'inse (f./nt. pl.)

sting'ând


(a) suferi [sofrir]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


s'ufăr s'uferi s'uferă sufer'im sufer'iţi s'uferă

sufere'am sufere'ai sufere'a sufere'am sufere'aţi sufere'au

sufer'ii sufer'işi sufer'i sufer'irăm sufer'irăţi sufer'iră

am sufer'it ai sufer'it a sufer'it am sufer'it aţi sufer'it au sufer'it




sufer'isem sufer'iseşi sufer'ise sufer'iserăm sufer'iserăţi sufer'iseră

voi sufer'i vei sufer'i va sufer'i vom sufer'i veţi sufer'i vor sufer'i

o să s'ufăr o să s'uferi o să s'ufere o să sufer'im o să sufer'iţi o să s'ufere

voi fi sufer'it vei fi sufer'it va fi sufer'it vom fi sufer'it veţi fi sufer'it vor fi sufer'it




să s'ufăr să s'uferi să s'ufere să sufer'im să sufer'iţi să s'ufere

să fi sufer'it să fi sufer'it să fi sufer'it să fi sufer'it să fi sufer'it să fi sufer'it

aş sufer'i ai sufer'i ar sufer'i am sufer'i aţi sufer'i ar sufer'i

aş fi sufer'it ai fi sufer'it ar fi sufer'it am fi sufer'it aţi fi sufer'it ar fi sufer'it




S'uferă! Sufer'iţi!

Să s'ufăr! Să s'ufere! Să sufer'im! Să s'ufere!

oi sufer'i oi sufer'i o sufer'i om sufer'i oţi sufer'i or sufer'i

oi fi sufer'it oi fi sufer'it o fi sufer'it om fi sufer'it oţi fi sufer'it or fi sufer'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a sufer'i a fi sufer'it Supí: sufer'it Participi adj. sufer'it (m./nt. sg.) sufer'ită (f. sg.) sufer'iţi (m. pl.) sufer'ite (f./nt. pl.)

sufer'ind

Annexos 493

(a) tăia [tallar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




t'ai t'ai t'aie tăi'em tăi'aţi t'aie

tăi'am tăi'ai tăi'a tăi'am tăi'aţi tăi'au

tăi'ai tăi'aşi tăi'a tăi'arăm tăi'arăţi tăi'ară

am tăi'at ai tăi'at a tăi'at am tăi'at aţi tăi'at au tăi'at




tăi'asem

tăi'aseși

tăi'ase tăi'aserăm

tăi'aserăți

tăi'aseră

voi tăi'a vei tăi'a va tăi'a vom tăi'a veţi tăi'a vor tăi'a

o să t'ai o să t'ai o să t'aie o să tăi'em o să tăi'aţi o să t'aie

voi fi tăi'at vei fi tăi'at va fi tăi'at vom fi tăi'at veţi fi tăi'at vor fi tăi'at




să t'ai să t'ai să t'aie să tăi'em să tăi'aţi să t'aie

să fi tăi'at să fi tăi'at să fi tăi'at să fi tăi'at să fi tăi'at să fi tăi'at

aş tăi'a ai tăi'a ar tăi'a am tăi'a aţi tăi'a ar tăi'a

aş fi tăi'at ai fi tăi'at ar fi tăi'at am fi tăi'at aţi fi tăi'at ar fi tăi'at




T'aie! Tăi'aţi!

Să t'ai! Să t'aie! Să tăi'em! Să t'aie!

oi tăi'a oi tăi'a o tăi'a om tăi'a oţi tăi'a or tăi'a

oi fi tăi'at oi fi tăi'at o fi tăi'at om fi tăi'at oţi fi tăi'at or fi tăi'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a tăi'a a fi tăi'at Supí: tăi'at Participi adj. tăi'at (m./nt. sg.) tăi'ată (f. sg.) tăi'aţi (m. pl.) tăi'ate (f./nt. pl.)

tă'ind

Annexos 495

(a) termina [terminar]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


term'in term'ini term'ină termin'ăm termin'aţi term'ină

termin'am termin'ai termin'a termin'am termin'aţi termin'au

termin'ai termin'aşi termin'ă termin'arăm termin'arăţi termin'ară

am termin'at ai termin'at a termin'at am termin'at aţi termin'at au termin'at




termin'asem termin'aseşi termin'ase termin'aserăm termin'aserăţi termin'aseră

voi termin'a vei termin'a va termin'a vom termin'a veţi termin'a vor termin'a

o să term'in o să term'ini o să term'ine o să termin'ăm o să termin'aţi o să term'ine

voi fi termin'at vei fi termin'at va fi termin'at vom fi termin'atveţi fi termin'at vor fi termin'at




să term'in să term'ini să term'ine să termin'ăm să termin'aţi să term'ine

să fi termin'at să fi termin'at să fi termin'at să fi termin'at să fi termin'at să fi termin'at

aş termin'a ai termin'a ar termin'a am termin'a aţi termin'a ar termin'a

aş fi termin'at ai fi termin'at ar fi termin'at am fi termin'at aţi fi termin'at ar fi termin'at




Term'ină! Termin'aţi!

Să term'in! Să term'ine! Să termin'ăm! Să term'ine!

oi termin'a oi termin'a o termin'a om termin'a oţi termin'a or termin'a

oi fi termin'at oi fi termin'at o fi termin'at om fi termin'at oţi fi termin'at or fi termin'at

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a termin'a a fi termin'at Supí: termin'at Participi adj. termin'at (m./nt. sg.) termin'ată (f. sg.) termin'aţi (m. pl.) termin'ate (f./nt. pl.)

termin'ând


(a) traduce [traduir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




trad'uc trad'uci trad'uce trad'ucem trad'uceţi trad'uc

traduce'am traduce'ai traduce'a traduce'am traduce'aţi traduce'au

tradus'ei tradus'eşi trad'use trad'userăm trad'userăţi trad'useră

am trad'us ai trad'us a trad'us am trad'us aţi trad'us au trad'us




tradus'esem

tradus'eseși

tradus'ese tradus'eserăm

tradus'eserăți

tradus'eseră

voi trad'uce vei trad'uce va trad'uce vom trad'uce veţi trad'uce vor trad'uce

o să trad'uc o să trad'uci o să trad'ucă o să trad'ucem o să trad'uceţi o să trad'ucă

voi fi trad'us vei fi trad'us va fi trad'us vom fi trad'us veţi fi trad'us vor fi trad'us




să trad'uc să trad'uci să trad'ucă să trad'ucem să trad'uceţi să trad'ucă

să fi trad'us să fi trad'us să fi trad'us să fi trad'us să fi trad'us să fi trad'us

aş trad'uce ai trad'uce ar trad'uce am trad'uce aţi trad'uce ar trad'uce

aş fi trad'us ai fi trad'us ar fi trad'us am fi trad'us aţi fi trad'us ar fi trad'us




Trad'u! Trad'uceţi!

Să trad'uc! Să trad'ucă! Să trad'ucem! Să trad'ucă!

oi trad'uce oi trad'uce o trad'uce om trad'uce oţi trad'uce or trad'uce

oi fi trad'us oi fi trad'us o fi trad'us om fi trad'us oţi fi trad'us or fi trad'us

Annexos 497

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a trad'uce a fi trad'us Supí: trad'us Participi adj. trad'us (m./nt. sg.) trad'usă (f. sg.) trad'uşi (m. pl.) trad'use (f./nt. pl.)

traduc'ând


(a) trăi [viure]

MODES PERSONALS

INDICATIU Persona


Pretèrit compost


trăi'esc trăi'eşti trăi'eşte tră'im tră'iţi trăi'esc

trăi'am trăi'ai trăi'a trăi'am trăi'aţi trăi'au

tră'ii tră'işi tră'i tră'irăm tră'irăţi tră'iră

am tră'it ai tră'it a tră'it am tră'it aţi tră'it au tră'it




tră'isem tră'iseşi tră'ise tră'iserăm tră'iserăţi tră'iseră

voi tră'i vei tră'i va tră'i vom tră'i veţi tră'i vor tră'i

o să trăi'esc o să trăi'eşti o să trăi'ască o să tră'im o să tră'iţi o să trăi'ască

voi fi tră'it vei fi tră'it va fi tră'it vom fi tră'it veţi fi tră'it vor fi tră'it




să trăi'esc să trăi'eşti să trăi'ască să tră'im să tră'iţi să trăi'ască

să fi tră'it să fi tră'it să fi tră'it să fi tră'it să fi tră'it să fi tră'it

aş tră'i ai tră'i ar tră'i am tră'i aţi tră'i ar tră'i

aş fi tră'it ai fi tră'it ar fi tră'it am fi tră'it aţi fi tră'it ar fi tră'it




Trăi'eşte! Tră'iţi!

Să trăi'esc! Să trăi'ască! Să tră'im! Să trăi'ască!

oi tră'i oi tră'i o tră'i om tră'i oţi tră'i or tră'i

oi fi tră'it oi fi tră'it o fi tră'it om fi tră'it oţi fi tră'it or fi tră'it

MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a tră'i a fi tră'it Supí: tră'it Participi adj. tră'it (m./nt. sg.) tră'ită (f. sg.) tră'iţi (m. pl.) tră'ite (f./nt. pl.)

tră'ind

Annexos 499

(a) trimite [enviar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




trim'it trim'iţi trim'ite trim'item trim'iteţi trim'it

trimite'am trimite'ai trimite'a trimite'am trimite'aţi trimite'au

trimis'ei trimis'eşi trim'ise trim'iserăm trim'iserăţi trim'iseră

am trim'is ai trim'is a trim'is am trim'is aţi trim'is au trim'is




trimis'esem

trimis'eseși

trimis'ese trimis'eserăm

trimis'eserăți

trimis'eseră

voi trim'ite vei trim'ite va trim'ite vom trim'ite veţi trim'ite vor trim'ite

o să trim'it o să trim'iţi o să trim'ită o să trim'item o să trim'iteţi o să trim'ită

voi fi trim'is vei fi trim'is va fi trim'is vom fi trim'is veţi fi trim'is vor fi trim'is




să trim'it să trim'iţi să trim'ită să trim'item să trim'iteţi să trim'ită

să fi trim'is să fi trim'is să fi trim'is să fi trim'is să fi trim'is să fi trim'is

aş trim'ite ai trim'ite ar trim'ite am trim'ite aţi trim'ite ar trim'ite

aş fi trim'is ai fi trim'is ar fi trim'is am fi trim'is aţi fi trim'is ar fi trim'is




Trim'ite! Trim'iteţi!

Să trim'it! Să trim'ită! Să trim'item! Să trim'ită!

oi trim'ite oi trim'ite o trim'ite om trim'ite oţi trim'ite or trim'ite

oi fi trim'is oi fi trim'is o fi trim'is om fi trim'is oţi fi trim'is or fi trim'is


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a trim'ite a fi trim'is Supí: trim'is Participi adj. trim'is (m./nt. sg.) trim'isă (f. sg.) trim'işi (m. pl.) trim'ise (f./nt. pl.)

trimiţ'ând

Annexos 501

(a) ţine [aguantar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




ţ'in ţ'ii ţ'ine ţ'inem ţ'ineţi ţ'in

ţine'am ţine'ai ţine'a ţine'am ţine'aţi ţine'au

ţin'ui ţin'uşi ţin'u ţin'urăm ţin'urăţi ţin'ură

am ţin'ut ai ţin'ut a ţin'ut am ţin'ut aţi ţin'ut au ţin'ut




ţin'usem

ţin'useși

ţin'use ţin'userăm

ţin'userăți

ţin'useră

voi ţ'ine vei ţ'ine va ţ'ine vom ţ'ine veţi ţ'ine vor ţ'ine

o să ţ'in o să ţ'ii o să ţ'ină o să ţ'inem o să ţ'ineţi o să ţ'ină

voi fi ţin'ut vei fi ţin'ut va fi ţin'ut vom fi ţin'ut veţi fi ţin'ut vor fi ţin'ut




să ţ'in să ţ'ii să ţ'ină să ţ'inem să ţ'ineţi să ţ'ină

să fi ţin'ut să fi ţin'ut să fi ţin'ut să fi ţin'ut să fi ţin'ut să fi ţin'ut

aş ţ'ine ai ţ'ine ar ţ'ine am ţ'ine aţi ţ'ine ar ţ'ine

aş fi ţin'ut ai fi ţin'ut ar fi ţin'ut am fi ţin'ut aţi fi ţin'ut ar fi ţin'ut




Ţ'ine! Ţ'ineţi!

Să ţ'in! Să ţ'ină! Să ţ'inem! Să ţ'ină!

oi ţ'ine oi ţ'ine o ţ'ine om ţ'ine oţi ţ'ine or ţ'ine

oi fi ţin'ut oi fi ţin'ut o fi ţin'ut om fi ţin'ut oţi fi ţin'ut or fi ţin'ut


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ţ'ine a fi ţin'ut Supí: ţin'ut Participi adj. ţin'ut (m./nt. sg.) ţin'ută (f. sg.) ţin'uţi (m. pl.) ţin'ute (f./nt. pl.)

ţin'ând

Annexos 503

(a) umple [omplir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




'umplu 'umpli 'umple 'umplem 'umpleţi 'umplu

umple'am umple'ai umple'a umple'am umple'aţi umple'au

umpl'ui umpl'uşi umpl'u umpl'urăm umpl'urăţi umpl'ură

am umpl'ut ai umpl'ut a umpl'ut am umpl'ut aţi umpl'ut au umpl'ut




umpl'usem

umpl'useși

umpl'use umpl'userăm

umpl'userăți

umpl'useră

voi 'umple vei 'umple va 'umple vom 'umple veţi 'umple vor 'umple

o să 'umplu o să 'umpli o să 'umple o să 'umplem o să 'umpleţi o să 'umple

voi fi umpl'ut vei fi umpl'ut va fi umpl'ut vom fi umpl'ut veţi fi umpl'ut vor fi umpl'ut




să 'umplu să 'umpli să 'umple să 'umplem să 'umpleţi să 'umple

să fi umpl'ut să fi umpl'ut să fi umpl'ut să fi umpl'ut să fi umpl'ut să fi umpl'ut

aş 'umple ai 'umple ar 'umple am 'umple aţi 'umple ar 'umple

aş fi umpl'ut ai fi umpl'ut ar fi umpl'ut am fi umpl'ut aţi fi umpl'ut ar fi umpl'ut




'Umple! 'Umpleţi!

Să 'umplu! Să 'umple! Să 'umplem! Să 'umple!

oi 'umple oi 'umple o 'umple om 'umple oţi 'umple or 'umple

oi fi umpl'ut oi fi umpl'ut o fi umpl'ut om fi umpl'ut oţi fi umpl'ut or fi umpl'ut


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a 'umple a fi umpl'ut Supí: umpl'ut Participi adj. umpl'ut (m./nt. sg.) umpl'ută (f. sg.) umpl'uţi (m. pl.) umpl'ute (f./nt. pl.)

umpl'ând

Annexos 505

(a) urca [pujar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




'urc 'urci 'urcă urc'ăm urc'aţi 'urcă

urc'am urc'ai urc'a urc'am urc'aţi urc'au

urc'ai urc'aşi urc'ă urc'arăm urc'arăţi urc'ară

am urc'at ai urc'at a urc'at am urc'at aţi urc'at au urc'at




urc'asem

urc'aseși

urc'ase urc'aserăm

urc'aserăți

urc'aseră

voi urc'a vei urc'a va urc'a vom urc'a veţi urc'a vor urc'a

o să 'urc o să 'urci o să 'urce o să urc'ăm o să urc'aţi o să 'urce

voi fi urc'at vei fi urc'at va fi urc'at vom fi urc'at veţi fi urc'at vor fi urc'at




să 'urc să 'urci să 'urce să urc'ăm să urc'aţi să 'urce

să fi urc'at să fi urc'at să fi urc'at să fi urc'at să fi urc'at să fi urc'at

aş urc'a ai urc'a ar urc'a am urc'a aţi urc'a ar urc'a

aş fi urc'at ai fi urc'at ar fi urc'at am fi urc'at aţi fi urc'at ar fi urc'at




'Urcă! Urc'aţi!

Să 'urc! Să 'urce! Să urc'ăm! Să 'urce!

oi urc'a oi urc'a o urc'a om urc'a oţi urc'a or urc'a

oi fi urc'at oi fi urc'at o fi urc'at om fi urc'at oţi fi urc'at or fi urc'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a urc'a a fi urc'at Supí: urc'at Participi adj. urc'at (m./nt. sg.) urc'ată (f. sg.) urc'aţi (m. pl.) urc'ate (f./nt. pl.)

urc'ând

Annexos 507

(a) usca [assecar]

MODES PERSONALS

INDICATIU




us'uc us'uci us'ucă usc'ăm usc'aţi us'ucă

usc'am usc'ai usc'a usc'am usc'aţi usc'au

usc'ai usc'aşi usc'ă usc'arăm usc'arăţi usc'ară

am usc'at ai usc'at a usc'at am usc'at aţi usc'at au usc'at




usc'asem

usc'aseși

usc'ase usc'aserăm

usc'aserăți

usc'aseră

voi usc'a vei usc'a va usc'a vom usc'a veţi usc'a vor usc'a

o să us'uc o să us'uci o să us'uce o să usc'ăm o să usc'aţi o să us'uce

voi fi usc'at vei fi usc'at va fi usc'at vom fi usc'at veţi fi usc'at vor fi usc'at




să us'uc să us'uci să us'uce să usc'ăm să usc'aţi să us'uce

să fi usc'at să fi usc'at să fi usc'at să fi usc'at să fi usc'at să fi usc'at

aş usc'a ai usc'a ar usc'a am usc'a aţi usc'a ar usc'a

aş fi usc'at ai fi usc'at ar fi usc'at am fi usc'at aţi fi usc'at ar fi usc'at




Us'ucă! Usc'aţi!

Să us'uc! Să us'uce! Să usc'ăm! Să us'uce!

oi usc'a oi usc'a o usc'a om usc'a oţi usc'a or usc'a

oi fi usc'at oi fi usc'at o fi usc'at om fi usc'at oţi fi usc'at or fi usc'at


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a usc'a a fi usc'at Supí: usc'at Participi adj. usc'at (m./nt. sg.) usc'ată (f. sg.) usc'aţi (m. pl.) usc'ate (f./nt. pl.)

usc'ând

Annexos 509

(a) vedea [veure]

MODES PERSONALS

INDICATIU




v'ăd v'ezi v'ede ved'em ved'eţi v'ăd

vede'am vede'ai vede'a vede'am vede'aţi vede'au

văz'ui văz'uşi văz'u văz'urăm văz'urăţi văz'ură

am văz'ut ai văz'ut a văz'ut am văz'ut aţi văz'ut au văz'ut




văz'usem

văz'useși

văz'use văz'userăm

văz'userăți

văz'useră

voi vede'a vei vede'a va vede'a vom vede'a veţi vede'a vor vede'a

o să v'ăd o să v'ezi o să v'adă o să ved'em o să ved'eţi o să v'adă

voi fi văz'ut vei fi văz'ut va fi văz'ut vom fi văz'ut veţi fi văz'ut vor fi văz'ut




să v'ăd să v'ezi să v'adă să ved'em să ved'eţi să v'adă

să fi văz'ut să fi văz'ut să fi văz'ut să fi văz'ut să fi văz'ut să fi văz'ut

aş vede'a ai vede'a ar vede'a am vede'a aţi vede'a ar vede'a

aş fi văz'ut ai fi văz'ut ar fi văz'ut am fi văz'ut aţi fi văz'ut ar fi văz'ut




V'ezi! Ved'eţi!

Să v'ăd! Să v'adă! Să ved'em! Să v'adă!

oi vede'a oi vede'a o vede'a om vede'a oţi vede'a or vede'a

oi fi văz'ut oi fi văz'ut o fi văz'ut om fi văz'ut oţi fi văz'ut or fi văz'ut


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a vede'a a fi văz'ut Supí: văz'ut Participi adj. văz'ut (m./nt. sg.) văz'ută (f. sg.) văz'uţi (m. pl.) văz'ute (f./nt. pl.)

văz'ând

Annexos 511

(a) veni [venir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




v'in v'ii v'ine ven'im ven'iţi v'in

vene'am vene'ai vene'a vene'am vene'aţi vene'au

ven'ii ven'işi ven'i ven'irăm ven'irăţi ven'iră

am ven'it ai ven'it a ven'it am ven'it aţi ven'it au ven'it




ven'isem

ven'iseși

ven'ise ven'iserăm

ven'iserăți

ven'iseră

voi ven'i vei ven'i va ven'i vom ven'i veţi ven'i vor ven'i

o să v'in o să v'ii o să v'ină o să ven'im o să ven'ţi o să v'ină

voi fi ven'it vei fi ven'it va fi ven'it vom fi ven'it veţi fi ven'it vor fi ven'it




să v'in să v'ii să v'ină să ven'im să ven'iţi să v'ină

să fi ven'it să fi ven'it să fi ven'it să fi ven'it să fi ven'it să fi ven'it

aş ven'i ai ven'i ar ven'i am ven'i aţi ven'i ar ven'i

aş fi ven'it ai fi ven'it ar fi ven'it am fi ven'it aţi fi ven'it ar fi ven'it




Vi'no! Ven'iţi!

Să v'in! Să v'ină! Să ven'im! Să v'ină!

oi ven'i oi ven'i o ven'i om ven'i oţi ven'i or ven'i

oi fi ven'it oi fi ven'it o fi ven'it om fi ven'it oţi fi ven'it or fi ven'it


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a ven'i a fi ven'it Supí: ven'it Participi adj. ven'it (m./nt. sg.) ven'ită (f. sg.) ven'iţi (m. pl.) ven'ite (f./nt. pl.)

ven'ind

Annexos 513

(a) vinde [vendre]

MODES PERSONALS

INDICATIU




v'ând v'inzi v'inde v'indem v'indeţi v'ând

vinde'am vinde'ai vinde'a vinde'am vinde'aţi vinde'au

vând'ui vând'uşi vând'u vând'urăm vând'urăţi vând'ură

am vând'ut ai vând'ut a vând'ut am vând'ut aţi vând'ut au vând'ut




vând'usem

vând''useși

vând'use vând'userăm

vând'userăți

vând'useră

voi v'inde vei v'inde va v'inde vom v'inde veţi v'inde vor v'inde

o să v'ând o să v'inzi o să v'ândă o să v'indem o să v'indeţi o să v'ândă

voi fi vând'ut vei fi vând'ut va fi vând'ut vom fi vând'ut veţi fi vând'ut vor fi vând'ut




să v'ând să v'inzi să v'ândă să v'indem să v'indeţi să v'ândă

să fi vând'ut să fi vând'ut să fi vând'ut să fi vând'ut să fi vând'ut să fi vând'ut

aş v'inde ai v'inde ar v'inde am v'inde aţi v'inde ar v'inde

aş fi vând'ut ai fi vând'ut ar fi vând'ut am fi vând'ut aţi fi vând'ut ar fi vând'ut




V'inde! V'indeţi!

Să v'ând! Să v'ândă! Să v'indem! Să v'ândă!

oi v'inde oi v'inde o v'inde om v'inde oţi v'inde or v'inde

oi fi vând'ut oi fi vând'ut o fi vând'ut om fi vând'ut oţi fi vând'ut or fi vând'ut


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a v'inde a fi vând'ut Supí: vând'ut Participi adj. vând'ut (m./nt. sg.) vând'ută (f. sg.) vând'uţi (m. pl.) vând'ute (f./nt. pl.)

vânz'ând

Annexos 515

(a) vrea [voler]

MODES PERSONALS

INDICATIU




vre'au vr'ei vre'a vr'em vr'eţi v'or

vroi'am vroi'ai vroi'a vroi'am vroi'aţi vroi'au

vr'ui vr'uşi vr'u vr'urăm vr'urăţi vr'ură

am vr'ut ai vr'ut a vr'ut am vr'ut aţi vr'ut au vr'ut




vrus'esem

vrus'eseși

vrus'ese vrus'eserăm

vrus'eserăți

vrus'eseră

voi vre'a vei vre'a va vre'a vom vre'a veţi vre'a vor vre'a

o să vre'au o să vr'ei o să vre'a o să vr'em o să vr'eţi o să vre'a

voi fi vr'ut vei fi vr'ut va fi vr'ut vom fi vr'ut veţi fi vr'ut vor fi vr'ut




să vre'au să vr'ei să vre'a să vr'em să vr'eţi să vre'a

să fi vr'ut să fi vr'ut să fi vr'ut să fi vr'ut să fi vr'ut să fi vr'ut

aş vre'a ai vre'a ar vre'a am vre'a aţi vre'a ar vre'a

aş fi vr'ut ai fi vr'ut ar fi vr'ut am fi vr'ut aţi fi vr'ut ar fi vr'ut




-! -!

Să vre'au! Să vre'a! Să vr'em! Să vre'a!

oi vre'a oi vre'a o vre'a om vre'a oţi vre'a or vre'a

oi fi vr'ut oi fi vr'ut o fi vr'ut om fi vr'ut oţi fi vr'ut or fi vr'ut


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a vre'a a fi vr'ut Supí: vr'ut Participi adj. vr'ut (m./nt. sg.) vr'ută (f. sg.) vr'uţi (m. pl.) vr'ute (f./nt. pl.)

vr'ând

Annexos 517

(a) zice [dir]

MODES PERSONALS

INDICATIU




z'ic z'ici z'ice z'icem z'iceţi z'ic

zice'am zice'ai zice'a zice'am zice'aţi zice'au

zis'ei zis'eşi z'ise z'iserăm z'iserăţi z'iseră

am z'is ai z'is a z'is am z'is aţi z'is au z'is




zis'esem

zis'eseși

zis'ese zis'eserăm

zis'eserăți

zis'eseră

voi z'ice vei z'ice va z'ice vom z'ice veţi z'ice vor z'ice

o să z'ic o să z'ici o să z'ică o să z'icem o să z'iceţi o să z'ică

voi fi z'is vei fi z'is va fi z'is vom fi z'is veţi fi z'is vor fi z'is




să z'ic să z'ici să z'ică să z'icem să z'iceţi să z'ică

să fi z'is să fi z'is să fi z'is să fi z'is să fi z'is să fi z'is

aş z'ice ai z'ice ar z'ice am z'ice aţi z'ice ar z'ice

aş fi z'is ai fi z'is ar fi z'is am fi z'is aţi fi z'is ar fi z'is




Z'i! Z'iceţi!

Să z'ic! Să z'ică! Să z'icem! Să z'ică!

oi z'ice oi z'ice o z'ice om z'ice oţi z'ice or z'ice

oi fi z'is oi fi z'is o fi z'is om fi z'is oţi fi z'is or fi z'is


MODES IMPERSONALS

INFINITIU


a z'ice a fi z'is Supí: z'is Participi adj. z'is (m./nt. sg.) z'isă (f. sg.) z'işi (m. pl.) z'ise (f./nt. pl.)

zic'ând

Annexos 519

Annex núm. 3

MIORIŢA / L’OVELLETA

(Pintura de: Măndiţa Raluca)

Mioriţa

(Poem anonim)

La xaieta (Poema anònim)

Pe-un picior de plai,

pe-o gură de rai,

iată vin în cale,

se cobor în vale

trei turme de miei

cu trei ciobănei.

Unu-i moldovan,

unu-i ungurean

şi unu-i vrâncean.

Iar cel ungurean

şi cu cel vrâncean,

Al peu d’un pendís,

racó de paradís,

es veuen passant,

dels monts baixant,

tres ramats de xaiets

amb tres pastorets:

Un és transilvà,

L’altre valaquià,

i l’últim de Moldàvia.

I el transilvà

amb el valaquià,


măre, se vorbiră

şi se sfătuiră

pe l-apus de soare

ca să mi-l omoare

pe cel moldovan,

că-i mai ortoman

ş-are oi mai multe,

mândre şi cornute

şi cai învăţaţi

şi câni mai bărbaţi.

Dar cea mioriţă,

cu lână plăviţă,

de trei zile-ncoace

gura nu-i mai tace,

iarba nu-i mai place.

- Mioriţă laie,

laie, bucălaie,

de trei zile-ncoace

gura nu-ţi mai tace.

Ori iarba nu-ţi place,

ori eşti bolnăvioară,

drăguţă mioară?

- Drăguţule bace,

dă-ţi oile-ncoace,

la negru zăvoi,

că-i iarbă de noi

şi umbră de voi.

Stăpâne, stăpâne,

îţi cheamă ş-un câne,

cel mai bărbătesc

şi cel mai frăţesc,

că l-apus de soare

vreau să mi te-omoare

baciul ungurean

şi cu cel vrâncean!

molt enraonaren

i determinaren

matar el moldau

quan la nit cau,

matar-lo d’amagat

perquè és acabalat

i té més ramades,

ufanes i banyudes,

i cavalls ensenyats

i mastins més gosats.

Però l’ovelleta

amb llana rosseta,

de tres dies ençà,

bela sense parar

i no vol menjar.

- Cendrosa ovelleta,

amb boca rodoneta,

de tres dies ençà,

no calles la boca.

No t’agrada l’herbeta

o estàs malalteta,

tendra ovelleta?

- Pastor estimat,

porta’t el ramat

dins del bosc fullat,

on hi ha herbatge,

frescor i ombratge.

Pastor, pastoret,

crida un gos també

el més forçut de tots

fidel i coratjós

que a la posta de sol

per tu tindré dol

que et volen matar

els pastors forans.

Annexos 521

- Oiţă bârsană,

de eşti năzdrăvană

şi de-a fi să mor

în câmp de mohor,

să-i spui lui vrâncean

şi lui ungurean

ca să mă îngroape

aice, pe-aproape,

în strunga de oi,

să fiu tot cu voi;

în dosul stânii,

să-mi aud cânii.

Aste să le spui,

iar la cap să-mi pui

fluieraş de fag,

mult zice cu drag;

fluieraş de os,

mult zice duios;

fluieraş de soc,

mult zice cu foc!

Vântul, când a bate,

prin ele-a răzbate

ş-oile s-or strânge,

pe mine m-or plânge

cu lacrimi de sânge!

Iar tu de omor

să nu le spui lor.

Să le spui curat

că m-am însurat

c-o mândră crăiasă,

a lumii mireasă;

că la nunta mea

a căzut o stea;

soarele şi luna

mi-au ţinut cununa,

- Ovella de seda fina

si ets endevina

i si cauré mort,

entre grams d’olor,

digues al transilvà

i al valaquià

que em facen sepeli

ben prop d’aquí,

en la barda d’ovelles,

que siga prop d’elles,

darrere del corral

que senta els cans lladrar.

Que tot això els digues

i de capçal em poses,

flauta de faig

que sona nostàlgic

flauta d’os

que sona molt dolç,

flauta de saüquer

que sona juganer!

Quan passe el vent

i les bufe punyent,

les ovelles acudiran

per a mi planyeran

amb llàgrimes de sang.

Però del crim pervers

tu no els digues res.

Digues-los només això,

que he fet unió

amb bella princesa

al món sencer promesa,

que ha caigut al casament

un estel del firmament,

el Sol i la Lluna

m’han portat corona,


brazi şi păltinaşi

i-am avut nuntaşi,

preoţi, munţii mari,

păsări lăutari,

păsărele mii,

şi stele făclii!

Iar dacă-i zări,

dacă-i întâlni

măicuţă bătrână,

cu brâul de lână,

din ochi lăcrimând,

pe câmpi alergând,

pe toţi întrebând

şi la toţi zicând:

„Cine-a cunoscut,

cine mi-a văzut

mândru ciobănel,

tras printr-un inel?

Feţişoara lui,

spuma laptelui;

mustăcioara lui,

spicul grâului;

perişorul lui,

pana corbului;

ochişorii lui,

mura câmpului?“

Tu, mioara mea,

să te-nduri de ea

şi să-i spui curat

că m-am însurat

c-o fată de crai,

pe-o gură de rai.

Iar la cea măicuţă

să nu spui, drăguţă,

că la nunta mea

avets i arrugats

he tingut convidats

i que milers de pardals

feien de cantants,

turons, de capellans,

i estels, d’espelmes brillants.

Però si veiessis,

pel camí si trobessis,

mareta velleta

amb cint de llaneta,

dels ulls plorant,

pels camps errant,

a tots preguntant,

a tots pregant:

“Qui ha conegut,

qui ha sabut

del bell pastoret

esvelt com un pardalet?

El seu rostre blanquet

com la nata de llet;

el seu bigotiu d’or

com el blat al juliol;

els seus cabells llors

com el plomall dels corbs

i l’ullet molt fosc

com la móra del bosc?”

Tu, estimada ovella,

tingues pietat d’ella,

digues-li tan sols això,

que he fet unió

amb una princesa bella

en un racó de meravella.

Però, a la pobra mareta,

no li digues, ovelleta,

que ha caigut al casament

Annexos 523

a căzut o stea,

c-am avut nuntaşi

brazi şi păltinaşi,

preoţi, munţii mari,

păsări, lăutari,

păsărele mii,

şi stele făclii!

un estel del firmament,

que he tingut convidats

avets i arrugats

i que milers de pardals

feien de cantants,

turons, de capellans,

i estels, d’espelmes brillants

Poema anònim recollit en Vasile Alecsandri [1852-1853], Poezii

populare ale românilor

Traducció: Delia Ionela Prodan

(Pintura de: Elena Bontea)

Annexos 525

Annex núm. 4

MĂNĂSTIREA ARGEŞULUI / EL MONESTIR D’ARGES

(Díptic de: Vieru Igor)

Mănăstirea Argeşului

(Poem anonim)

El Monestir d’Arges (Poema anònim)

I. Pe Argeş în jos,

pe un mal frumos,

Negru Vodă trece

cu tovarăşi zece:

nouă meşteri mari,

calfe şi zidari,

şi Manole zece,

care-i şi întrece.

Merg cu toţi pe cale,

să aleagă’n vale

loc de mânăstire

şi de pomenire.

Iată cum mergea

că’n drum ajungea

pe-un biet ciobănaş,

din fluier doinaş,

şi cum îl vedea

I. Per Arges cap avall,

per molt bella vall,

el rei Negre anava,

en companyia estava:

nou grans mestres,

artesans i paletes,

i, amb ells, Manel,

artista sense parell.

Anaven pel camí,

cap avall, per escollir

on fer monestir

de piadós retir.

I com anaven,

pel camí trobaven

un pobre pastor

sonant el fabliol,

i com el veia


Domnul îi zicea:

- Mândru ciobănaş

din fluier doinaş!

pe Argeş în sus

cu turma te-ai dus,

pe Argeş în jos

cu turma ai fost.

Nu cumv’ai văzut,

pe unde ai trecut,

un zid părăsit

şi neisprăvit,

la loc de grindiş

la verde-aluniş?

- Ba, Doamne, am văzut

pe unde am trecut,

un zid părăsit

şi neisprăvit;

câinii cum îl văd

la el se repăd

şi latră’n pustiu

şi-urlă a morţiu.

Cât îl auzea

Domnu’nveselea

şi curând pleca

spre zid apuca

cu nouă zidari

nouă meşteri mari

şi Manole zece

care-i şi întrece.

- Iată zidul meu!

Aici aleg eu

loc de mânăstire

şi de pomenire.

Deci voi meşteri mari,

calfe şi zidari,

el rei li deia:

Formós pastor

que toques el flabiol,

per Arges has pujat

amb el teu remat,

per Arges has baixat

amb el teu remat.

Potser vas trobar

per on vas passar

mur abandonat

del tot no acabat,

enmig de serrals

i verds avellanars?

- Sí, Senyor, vaig trobar

per on vaig passar

mur abandonat

del tot no acabat;

els gossos, quan són allí,

el lladren amb frenesí

udolen a mort

i a mala sort.

Mentre l’escoltava

el rei s’alegrava,

tot seguit marxava,

cap al mur anava

amb nou artesans

nou mestres grans

i, amb ells, Manel

artista sense parell.

- El mur, veieu-lo aquí!

és on vull escollir

lloc per al monestir

de piadós retir.

Doncs, mestres grans,

peons i artesans,

Annexos 527

curând vă siliţi

lucru de-l porniţi,

ca să-mi ridicaţi

aici să-mi duraţi,

mânăstire naltă

cum n-a mai fost altă,

că v’oi da averi,

v’oi face boeri.

Iar de nu apoi

v’oi zidi pe voi

v’oi zidi de vii

chiar în temelii.

II. Meşterii grăbea

sforile’ntendea,

locul-l măsura,

şanţuri largi săpa

şi mereu lucra,

zidul ridica;

dar orice lucra

noaptea se surpa!

A doua zi iar

a treia zi iar

a patra zi iar

lucra în zadar!

Domnul se mira

ş’apoi îi mustra,

ş’apoi se’ncrunta

şi-i ameninţa

să-i pue de vii

chiar în temelii!

Meşterii cei mari,

calfe şi zidari,

tremurau lucrând,

lucrau tremurând,

el temps no perdeu,

mes l’obra comenceu

i prompte m’alceu,

aquí m’edifiqueu,

ben alt monestir

com mai va existir,

i us donaré cabals

i us faré boiars.

I si no fós del meu gust

en fonaments tot just,

amb vida us colgaré,

entre murs us tancaré.

II. Els mestres corrien,

les cordes estenien,

l’indret mesuraven,

amples fosses cavaven,

sense repòs treballaven

i el mur alçaven;

però tota la feina

de nit es feia ruïna!

El segon dia igual

el tercer dia igual

el quart dia igual

inútil tot el treball!

El rei s’esbalaïa,

després els renyia,

tost s’enfurismava

i els amenaçava

amb vida colgar-los

entre murs tancar-los!

Els grans mestres,

artesans i paletes

tremolaven obrant,

obraven tremolant,


zi lungă de vară,

ziuă până’n sară.

Iar Manole sta,

nici că mai lucra,

ci mi se culca

şi un vis visa,

apoi se scula

ş’astfel cuvânta:

- Nouă meşteri mari,

calfe şi zidari!

Ştiţi ce am visat

de când m’am culcat?

O şoaptă de sus

aevea mi-a spus,

Că orice-am lucra

Noaptea s’o surpa

Pân’vom hotărî

În zid de-a zidi

Cea’ntâi soţioară,

cea’ntâi surioară

care s’a ivi

mâine’n zori de zi

aducând bucate

la soţ ori la frate;

Deci dacă vroiţi,

ca să isprăviţi

sfântă Mânăstire

pentru pomenire,

noi să ne-apucăm

ca toţi să jurăm

şi să ne legăm

taina s-o păstrăm.

Ş’orice soţioară

ş’orice surioară

mâine’n zori de zi

dia d’estiu seguit,

de l’alba fins a la nit.

I Manel s’aturava,

gens no treballava,

sinó que dormia

i un somni tenia.

llavors s’alçava

i així parlava:

Mestres germans,

paletes i artesans!

Sabeu que he somiat

des que m’he gitat?

Una veu del cel

m’ha dit amb recel

que tota la feina

de nit es farà ruïna

fins que concertem

i en mur posem

la primera esposeta,

la primera germaneta

qui abans vindrà

a l’alba, demà,

portant menjar gustós

al germà o a l’espòs.

Doncs, si voleu seguir

i prompte bastir

sagrat monestir,

lloc de retir,

que tots enraonem

amb dreta fe jurem

i entre tots pactem

que el secret guardem.

I siga qual siga

l’esposa o la germana

qui abans vindrà

Annexos 529

întâi s’a ivi

pe ea s-o jertfim

în zid s-o zidim!

III. Iată’n zori de zi

Manea se trezi

ş’apoi se sui

pe gard de nuele

şi mai sus, pe schele,

şi’n câmp se uita,

drumul cerceta,

când, vai! Ce zărea?

Cine că venea?

Soţioara lui

floarea câmpului

ea s’apropia

şi îi aducea

prânz de mâncătură,

vin de băutură.

Când el o zărea

inima-i sărea,

în genunchi cădea

şi plângând zicea:

- Dă, Doamne, pe lume

o ploaie cu spume,

să facă pârae,

să curgă şiroaie

apele să crească,

mândra să-mi oprească.

S’o oprească’n vale

s’o’ntoarcă din cale!

Domnul se’ndura,

ruga-i asculta,

norii aduna,

ceru’ntuneca;

a l’alba, demà,

serà sacrificada

i emmurallada!

III. Al crepuscle matutí

els ulls Manel obrí

pujant tot seguit

les closes de branques

i les bastides llargues,

el camp mirava,

el camí esbrinava,

quan, ai! què albirava?

pel camí, qui anava?

La seva esposeta

dolç com una floreta,

ella s’apropava

aviat li portava

viandes per dinar

i vi per degustar.

Quan la mirava

el cor li tremolava,

en genoll queia

i plorant deia:

- Déu meu, al món envia

pluja amb molta fúria,

que es faça riera

que inunde la terra,

i que la borrascada

desvie la meua amada.

Fes-la aturar

i del camí tornar!

El Senyor s’apiadava,

el prec li escoltava,

els núvols replegava,

el cel encapotava,


şi curgea de-odată

ploae spumegată

ce face pârae

şi umflă şiroaie.

Dar oricât cădea

mândra n’o oprea,

ci ea tot venea,

şi s’apropia.

Manea mi-o vedea,

inima-i plângea

şi iar se’nchina

şi iar se ruga.

- Suflă Doamne-un vânt

suflă-l pe pământ,

brazii să despoae

paltini să îndoae

munţii să răstoarne

mândra să-mi întoarne,

să-mi-’ntoarne’n cale

s’o ducă de vale!

- Domnul se’ndura,

ruga’i asculta

şi sufla un vânt,

un vânt pe pământ

paltini că’ndoia

brazi că despoia,

munţii răsturna,

iară pe Ana

nici c’o înturna!

Ea mereu venea

pe drum şovăia

şi s’apropia

şi amar de ea

iată c’ajungea!

i enviava tot d’un plegat

torrent de pluja enrabiat

caient en riera

inundant la terra.

Més, caigués que caigués,

res la feia que tornés,

la bella avançava

més i més s’apropava.

Manel la mirava,

el cor li plorava

i de nou orava,

més fort suplicava:

- Bufa, et pregue, Senyor,

vent molt i fort,

els avets que despulle

les blades que desfulle,

els monts que abata

i desvie la meva amada,

fes-la aturar

i del camí tornar!

El Senyor s’apiadava,

el prec li escoltava,

gran vent bufava,

la terra espolsava,

les blades curvava,

els avets despullava,

els monts abatia,

mes Ana, per bé que patia,

el seu camí seguia.

Apenes avançava

pel camí titubejava

però s’apropava

i, ai, la pobra Ana,

al cim arribava.

Annexos 531

IV. Meşterii cei mari

calfe şi zidari

mult înveselea

dacă o vedea;

iar Manea turba,

mândra-şi săruta,

pe schele-o urca

pe zid o punea

şi, glumind, zicea:

- Stai, mândruţa mea,

nu te speria

că vrem să glumim

şi să te zidim!

Ana se’ncredea

şi vesel râdea.

Iar Manea ofta

Şi se apuca

zidul de zidit

visul de’mplinit.

Zidul se suia

şi o cuprindea

pân’la gleznişoare,

pân’la pulpişoare.

Iar ea, vai de ea!

nici că mai râdea.

ci mereu zicea:

- Manole, Manole,

meştere Manole!

Ajungă-ţi de şagă

că nu-i bună dragă,

Manole, Manole,

meştere Manole!

Zidul rău mă strânge,

trupuşoru-mi frânge!

Iar Manole tăcea

IV. Aquells grans mestres,

artesans i paletes,

molt s’alegraven

quan la miraven;

sols Manel es torbava,

la bella esposa besava,

a l’encavallada l’apujava,

sobre el mur la posava,

fent jocs li parlava:

- Quieta, dolç amor,

no tingues por,

que un joc amb tu farem

i en el mur et posarem.

Ana es refiava

alegre riallejava.

Mentre Manel sospirava

i prompte començava

el mur de bastir

el somni d’acomplir.

El mur s’alçava

i l’encerclava

fins al turmellet,

fins al panxellet.

Però ella, pobra innocent,

ja no seguia rient,

mes l’implorava dient:

- Manel, Manel,

mestre Manel,

basta ja, si us plau,

la broma no em plau,

Manel, Manel,

mestre Manel,

el mur m’estreny dolent

m’aixafa lentament!

Però Manel callava,


şi mereu zidea.

Zidul se suia

Şi o cuprindea,

pân’la gleznişoare

pân’la pulpişoare,

pân’la costişoare,

pân’la ţâţişoare.

Dar ea, vai de ea,

tot mereu plângea

şi mereu zicea:

-Manole, Manole!

meştere Manole!

zidul rău mă strânge,

ţâţişoara-mi plânge,

copilaşu-mi frânge!

Manole turba

şi mereu lucra;

zidul se suia

şi o cuprindea

pân’la costişoare

pân’la ţâţişoare,

pân’la buzişoare,

pân’la ochişori

încât, vai de ea,

nu se mai vedea,

ci se auzea

din zid că zicea:

- Manole, Manole

meştere Manole

zidul rău mă strânge

viaţa mi se stinge!

V. Pe Argeş în jos,

pe un mal frumos,

Negru Vodă vine

sense parar obrava

el mur sempre alçava

i l’encerclava

fins al turmellet,

fins al panxellet,

fins a l’esqueneta,

fins a la sineta.

Però ella, pobra innocent,

plorava seguit

i deia amb neguit:

- Manel, Manel,

Mestre Manel,


destrossant-me el pitet

i el nostre ninet!

Manel s’enrabiava,

mes gens no parava

i el mur alçava

i l’encerclava

fins a l’esqueneta,

fins a la sineta,

fins a la boqueta

i a la parpalleta.

Així doncs, ai d’ella!

ja ni es veia,

però encara s’oïa

del mur com repetia:

- Manel, Manel,

mestre Manel,

el mur m’estreny fort

i m’envolta la mort!

V. Per Arges avall,

per molt bella vall,

el rei Negre torna

Annexos 533

ca să se închine

la cea Mânăstire

falnică zidire

mânăstire naltă,

cum n-a mai fost altă!

Domnul o privea

şi se’nveselea

şi astfel grăia:

- Voi, meşteri zidari

zece meşteri mari,

spuneţi-mi cu drept

cu mâna pe piept,

de-aveţi meşterie

ca să-mi faceţi mie

altă mânăstire

pentru pomenire

mult mai luminoasă

şi mult mai frumoasă!

Iar cei meşteri mari

calfe şi zidari

cum stau pe grindiş

sus pe coperiş

veseli se mândrea

ş’apoi răspundea:

- Ca noi, meşteri mari,

calfe şi zidari,

alţii nici că sânt

pe acest pământ,

află că noi ştim

oricând să zidim,

altă mânăstire

pentru pomenire

mult mai luminoasă

şi mult mai frumoasă!

Domnu-i asculta

per orar sojorna

en aquell monestir

insigne santuari,

tant alt i bell

que mai tindrà parell!

El rei el mirava

molt s’alegrava

i així parlava:

- Vós, grans mestres,

artesans i paletes,

tot just digueu-me,

honestament jureu-me

si teniu mestria tal

per a fer-me igual

un altre monestir

de piadós retir

molt més lluminós

i molt més formós?

Els grans mestres,

artesans i paletes,

sobre l’encavallada,

damunt de la teulada,

alegres s’enorgulien

i així responien:

- Nosaltres, grans mestres,

artesans i paletes,

com igual no veurà

nàixer aquesta terra,

sàpia que alçar podem,

quan vulgui que obrem,

un altre monestir

de piadós retir

molt més lluminós

i molt més formós!

El rei els escoltava


şi pe gânduri sta;

apoi poruncea

schelele să strice,

scări să le ridice

iar pe cei zidari

zece meşteri mari

să mi-i părăsească

ca să putrezească

colo pe grindiş

sus pe coperiş.

Meşterii gândea

şi ei îşi făcea

aripi zburătoare

de şindrili uşoare;

apoi le’ntindea

şi’n văzduh sărea,

dar pe loc cădea,

şi unde pica

trupu-şi despica!

Iar bietul Manole,

meşterul Manole,

când se încerca

de-a se arunca,

iată c’auzea

din zid că ieşea

un glas năduşit

un glas mult iubit,

care greu gemea

şi mereu zicea:

- Manole, Manole,

meştere, Manole!

zidul rău mă strânge,

ţâţişoara-mi plânge,

copilaşu-mi frânge

viaţa mi se stinge.

i pensatiu quedava;

manava de seguida

destruir la bastida,

les escales baixar

i abandonar

els deu mestres

artesans i paletes

perquè es podreixin amb vida

sobre l’encavallada,

damunt la teulada.

Els mestres pensaven

i es fabricaven,

de canyes molt fines

ales artesanes,

després les desplegaven,

i es llançaven,

però a l’acte queien

i on aterraven,

tots es destrossaven!

I el pobre Manel,

el mestre Manel,

quan estava buscant

de llançar-se volant,

vet aquí que sentia,

del mur entreoïa

una veu ofegada

una veu molt amada,

que amb pena gemia

i sense parar deia:

Manel, Manel,

mestre Manel,


destrossant-me el pitet,

el nostre nen s’ha mort

i jo tindré igual sort!

Annexos 535

Cum o auzea

Manea se pierdea.

Ochii-i se’nvelea.

Lumea se’ntorcea,

norii se’nvârtea

şi de pe grindiş

de pe coperiş

Mort bietul cădea!

Iar unde cădea

ce se mai făcea?

O fântână lină

cu apă puţină,

cu apă sărată

cu lacrimi udată!

Com la sentia

Manel enfollia.

La vista perdia.

El món se li bolcava

i el cel girava

mentre de l’encavallada,

damunt de la teulada,

sense ànim, es llançava.

I allà on queia

què, Déu meu, es feia?

Cristal·lina fonteta

amb aigua poqueta,

amb aigua salada

de llàgrimes mullada.

Poema anònim recollit en Vasile Alecsandri [1852-1853], Poezii

populare ale românilor

Traducció: Delia Ionela Prodan

537

Bibliografia

A. DICCIONARIS, GUIES I MANUALS

BĂLĂNESCU, Olga, Limba română pentru străini (studenţi, diplomaţi,

oameni de afaceri), Fiat Lux, Bucureşti, 2003

BISTRICEANU SIMIAN, Magda, Invitació a l'estudi de la llengua romanesa, Servei de Publicacions Universitat de Girona, Girona, 2008

BOJOR, Florin I., Diccionari català-romanès. Dicţionar român-catalan,

Griselda Bonet Girabet, Barcelona, 2008 BRANCUŞ, Grigore i al, Limba română. Manual pentru studenţii

străini, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004 BUCURENCIU, Ileana, Dicţionar român-spaniol, spaniol-român.

Diccionario rumano-español, español-rumano, Turpin, Madrid, 2004

CHIHAIA, Lacramioara, Dicţionar enciclopedic ilustrat: 61.635 de

articole, 96.338 de definiţii, 2.320 de ilustraţii, Cartier, Chişinău, 1999

DANILIUC, Laura, Descriptive Romanian Grammar, Lincom Europa,

München, 2000 DELETANT, Dennis, Teach Yourself Romanian [Manual + Recurs

electrònic], Hodder & Stoughton Educational, London, 2003 DIACONESCU, Ana Maria, Léxico para situaciones (español-

rumano/român-spaniol), Centro de Lingüística Aplicada Atenea, Madrid, 2005

DUMISTRACEL, Stelian, Pînă-n pînzele albe. Expresii româneşti:

biografii, motivaţii, Institutul European, Iaşi, 2001


FLOREA, Lidia-Valeria, Ghid de conversaţie român-spaniol, Corint, Bucureşti, 2006.

GÖNCZÖL-DAVIES, Ramona, Colloquial Romanian: the Complete

Course for Beginners [Manual + Recurs electrònic], Routledge, London - New York - Routledge, 2008.

GÖNCZÖL-DAVIES, Ramona, Romanian: an Essential Grammar,

Routledge, London - New York - Routledge, 2008 GONZÁLEZ-BARROS, José Damián, Esquemas de rumano, Centro de

Lingüística Aplicada Atenea, Madrid, 2004 HĂULICA, Cristina, Dicţionar român-spaniol şi spaniol-român, Teora,

Bucureşti, 2004 LAMUELA, Xavier, El romanès : estudi comparatiu entre la gramàtica

del català i la del romanès, Generalitat de Catalunya - Departament de Benestar i Família, Barcelona, 2005

NECHIFOR, Stan, Rumano de cada día. Româna de fiecare zi, Difusión,

Barcelona, 2007 OANA, Ileana, PONS Rumano: guía de conversación, Difusión,

Barcelona, 2007 PISOT, Rafael, Dicţionar spaniol-român de expresii şi locuţiuni,

Polirom, Iaşi, 2005 POP, Liana, Româna cu sau fără profesor, Echinox, Cluj, 2003 PRODAN, Delia Ionela i al, Guia de conversa romanès valencià,

Generalitat Valenciana - Conselleria d’Educació, Valencia, 2008 RAUTA, Aurelio, Gramática rumana, Gredos, Madrid, 1981 TUC, Raluca Elena, Guía de español para rumanos, Espasa Calpe,

Madrid, 2005 REINHEIMER-RÎPEANU, Sanda, Lexicul limbii române actuale în

perspectivă romanică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998

SAMHARADZE, Zaira & CALCIU, Alexandru, Dicţionar spaniol-român,

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005 SCIPIONE, Ileana, Dicţionar de buzunar spaniol-român. Diccionario de

bolsillo rumano-español, Polirom, Iaşi, 2004

Bibliografia 539

SECHE, Luiza, Dicţionar de sinonime pentru elevi, Litera Internaţional, Bucureşti - Chişinău, 2004

TEODOROVICI, Constantin, Dictionar român-spaniol de expresii si

locutiuni, Polirom, Iaşi, 2005

B. RECURSOS EN LÍNIA CERCADOR EN DIVEROS DICCIONARIS DE ROMANÈS [en línia],

<http://www.vocabular.ro/dictionary/index.php?view=views/index.xsl&PHPSESSID=2cf021f32f812647537d2b9dff3887e5 >

[consultes en DLRA – Diccionari actual de la llengua romanesa, DLRC – Diccionari de la llengua romanesa contemporània, DLMR – Diccionari de la llengua romanesa moderna, DMLR – Diccionari morfològic de la llengua romanesa, DN – Diccionari de neologismes, DOOM – Diccionari ortogràfic, ortoèpic i morfològic de la llengua romanesa, SINONIME – Diccionari de sinònims, ANTONIME – Diccionari d’Antònims, DAR – Diccionari d’arcaismes i regionalismes, DER – Diccionari etimològic etc.].

DEX Dicţionar explicativ român (Diccionari explicatiu romanès), [en

línia], < http://dexonline.ro/ > [comprèn: entrada de diccionari, definició, flexió nominal i verbal, sinònims, antònims, etimologia].

DICCIONARI MULTILINGÜE [en línia], < http://www.dictionar.ro/ >, [consulta:

20.06.2009]. PRODAN, Delia Ionela i al, Guia de conversa romanès valencià, [en

línia], <http://www.edu.gva.es/polin/docs/polin_docs/guia_romanes.pdf > [consulta: 15.06.2009].

VERBIX, MOTOR DE CONJUGACIÓ EN LÍNIA,

< HTTP://WWW.VERBIX.COM/LANGUAGES/ROMANIAN.SHTML > [consulta: 10.01.2009].

WORD REFERENCE [en línia], < http://www.wordreference.com/enro/ >, [consulta: 01.03.2009].

quadern de romanÈs - rua.ua.esºm.122_quadern de... · delia ionela prodan aquest material docent...

Documents