protocol de explorare cardio

8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio

1/28

PROTOCOL DE EXPLORARE CARDIO- VASCULARA POLIFIZIOGRAFICA

PROTOCOL DE EXPLORARE CARDIO- VASCULARA

POLIFIZIOGRAFICA

POLI(FIZIO)GRAFIE - orice inregistrare pe minim 2 canale a unor parametri airevolutiei cardiace, avind drept scop corelarea activitatilor mecanoelectrice cardiace.Fenomenele cardiace periferice nu se inregistreaza si nu pot fi interpretate fara inregistrareasimultana a fenomenelor centrale (minim o derivatie ECG).

Metodologia de inregistrarea a unei poligrafii cardiace tine cont de particularitatile

constructive ale aparatului de masura .a) inregistrarea pe 2 canale :

- ECG + fono ( analiza completa a fenomenelor acustice cardiace );

b) inregistrarea pe 3 canale :

- ECG + fono + carotidograma ( aprecierea timpilor sistolici ai VS ) ;

- ECG + carotidograma + sfigmograma periferica (determinarea vitezei undei pulsatile)

c) inregistrarea pe 6 canale :

- carotidograma + fono + carotidograma + D I + D II + D III

( aprecierea timpilor sistolici ai VS si determinarea vitezei undei pulsatile ) ;

- apexo + fono + puls central + D I + D II + D III ( axa electrica a inimii , timpii sistolici ai VS, analiza orientativa a fenomenelor vibratorii ) .

Urmeaza examinarea intregului traseu invederea depistarii eventualelor artefacte(fenomene vibratorii inconstante, zgomote abdominale, tuse,etc.)

Pentru analiza corecta a mecanogramelor se vor inregistra cel putin 5 cicluri cardiace.Interpretarea corecta a mecanogramelor presupune respectarea urmatoarelor etape:

Analiza fiecarui traseu in parte si compararea cu datele fonocardiografice

Studiul influentei anumitor manevre si agenti farmacologici

Calcularea indicilor hemodinamici (Wells, Weissler)

Formularea diagnosticului

I . FONOCARDIOGRAFIA


2/28

Reprezinta tehnica de inregistrare grafica a zgomotelor cardiace.

La producerea zgomotelor cardiace participa:

Elementele valvulare :

- inchiderea valvelor (in contra sensului de circulatie a singelui prin cavitatile cardiace);

- deschiderea valvelor (realizata in sensul de circulatie a singelui determina zgomote detonalitate f.joasa, neinsemnate)

Elementele hemodinamice :

-ciocnirea a doua mase de singe cu acceleratie diferita ceeaza turbulenta, iar trecerea masei desinge prin cordaje le pune in vibratie;

-trecerea singelui de la o suprafata de sectiune mai mare la una mai mica modifica viteza,

transformind curgerea laminara in curgere turbulenta

Elementele musculare :

- punerea in tensiune a musculaturii ventriculare

- contractia miocardului ventricular (teoria lui Luisada)

Elementele vasculare :

- distensia aortei si arterei pulmonare in ejectia rapida

- vibratia peretilor arteriali

PREVEDERI TEHNICE GENERALE

1. Camera de inregistrare trebuie sa fie silentioasa ( amenajari de absorbtie a zgomotului);

2. Temperatura camerei de inregistrare trebuie sa fie constanta (21 0C) ;

INREGISTRAREA FONOCARDIOGRAMEI

1. Pacientul va fi plasat in decubit dorsal , cu toracele descoperit . Toracele se ridica la un

unghi de 30 45 0 ;

2. Se plaseaza microfonul cu butonul palpator in focarul de ascultatie dorit :

Focarul mitral- spatiul V i.c. stg., pe linia medio-claviculara;

Focarul tricuspidian - in partea inferioara a corpului sternului;

Focarul aortic - spatiul II parasternal drept;

Focarul pulmonar - spatiul II parasternal sting;

Focarul lui Erb - spatiul III parasternal sting (aproape de proiectia anatomica a orificiului


3/28

mitral)

3. Se introduce cordonul de la microfon in mufa corespunzatoare a aparatului ;

4. Se respecta aceleasi indicatii de la cap. prevederi generale ( vezi ECG ) ;

5. Se selecteaza canalul pe care se va face inregistrarea , tinind seama de banda de frecventadorita ( t joase < 35 Hz ; m1 medii joase 0,15 sec. sau a clacmentelor, cu durata scurta marcheaza debutul sistolei

-> zgomot de tonalitate joasa, cu maxim de intensitate la apex

-> apare la 0,02 0,04 sec. dupa unda q pe ECG

-> grafic are 3 componente:

1.presegment(vibratii miocardice in perioada de mulaj)


4/28

2.segmentul principal(cu participarea elementelor valvulare: Mi, Ti,Pd,Ad)

3.postsegmentul(generat de distensia aortei si pulmonarei in ejectia rapida)

- Z II:

-> marcheaza debutul diastolei ventriculare

-> zgomot de tonalitate inalta, cu maxim de intensitate la baza

(spatiul II si III i.c. stg)

-> apare dupa unda T pe ECG

-> grafic are 3 componente:

1.segmentul principal(cu doua componente : Ai2 si Pi2, componenta A2 fiind mai mare decitP2 la subiectul normal)

2.postsegmentulse inscrie rar, are amplitudine mica si frecventa joasa(generat de Td si Md)

2. Zgomotele diastolice

- Z III (protodiastolic) :

-> apare la sfirsitul umplerii ventriculare rapide

-> ascultatoriu : ritm in 3 timpi

-> apare la 0,13 sec. dupa Zg II

-> apare la subiecti tineri normali

-> se modifica cu pozitia, fiind inregistrat mai bine la baza sternului (accentuindu-se in inspir)

- Z IV (atrial) :

-> datorat sistolei atriale

-> apare la 0,02 0,04 sec. dupa unda P pe ECG

-> este perceput la subiecti tineri normali

-> tonalitate joasa

II . SFIGMOGRAFIA


1. Pentru inregistrarea pulsului arterial se vor utiliza traductoare de forma si dimensiune


5/28

adecvata , ce functioneaza pe principiul piezoelectric , lucrind in banda de frecventa de 0,1 200 Hz ;

2. Sfigmografia centrala se realizeaza la nivelul uneia dintre arterele mari

(carotida), iar cea periferica la artera radiala sau pedioasa .INREGISTRAREA SFIGMOGRAMEI

1.Se introduc cablurile traductoarelor utilizate in bornele corespunzatoare ( P1 si P2 ) ;

2. Se respecta indicatiile de la prevederi generale ;

3.Se selecteaza canalul pe care se vor afisa traseele mecanogramelor (I, P1, m1, II, P2, III -pozitia P1 si P2 pe canalele 2 si 5);

4. Se vizualizeaza pe osciloscop fiecare canal in parte;

5. Se inregistreaza sfigmograma centrala si periferica, respectind ultimele indicatii de la ECG.

SFIGMOGRAMA CAROTIDIANA

Definitie :

Pulsul carotidian reprezinta inscrierea grafica a undei pulsatile la nivelul arterei carotide.

Mecanism de producere :

Unda pulsatila arteriala reprezinta o destindere a peretilor arteriali , care se propaga de-a lungul aortei si a ramurilor sale cu o viteza de 5-8 m/s, invers proportionala cu elasticitateaarterelor. Sistola ventriculara modifica ritmic presiunea singelui din artere Fiecare oscilatie

presionala in vas determina distensia peretilor vaselor mari elastice (efect Windkessel), care sepropaga din aproape in aproape spre periferie, generind unda primara de puls. Aortainmagazineaza in peretii sai o parte din energia de contractie a inimii sub forma de energie

potentiala , prin dilatarea sa in sistola ventriculara. In diastola peretii aortei revin ladimensiunea initiala, actualizind energia potentiala inmagazinata si propulsind singele.

Unda primara ajunsa in sectorul rezistiv , care se manifesta ca un baraj, se va propagain sens invers, determinind o a doua oscilatie a peretelui arterial, care ajunsa la capatul centraldetermina prin masa de singe ce se intoarce spre cord inchiderea sigmoidelor. Din acestmoment unda secundara de puls se va propaga din nou de la cord spre periferie si va determinao a treia oscilatie a peretelui arterial.

Caracterele undei pulsatile depind de :

Forta de contractie cardiaca

Volumul sistolic


6/28

Presiunea arteriala

Elasticitatea arterelor

Morfologia pulsului carotidian:

Pulsul carotidian are aspect de unda monofazica pozitiva, careia i se descriu:

O panta ascendenta ( anacrota ), de la inceputul ascensiunii e pina la amplitudinea samaxima P

O panta descendenta ( catacrota ) cuprinsa intre P pina la incizura dicrota i

O unda dicrota secundara

Faza sistolica

Incepe odata cu ascensiunea pulsului carotidian ( punctul e , care marcheaza debutulejectiei ventriculare stingi )

Corespunde pe fonocardiograma cu deschiderea sigmoidelor aortice

Apare la 0.09 0,145 sec ( la 0,11 sec. pentru o frecventa cardiaca de 70/min. ) fata de unda qde pe ECG

- Panta anacrota

Este ascendenta, rapida,pina la virful undei R (atins in medie in 0,10 sec.)

Corespunde undei de percutie

Depinde de : - debitul sistolic

- durata sistolei

- valoarea presiunii diastolice

- elasticitatea peretilor vasului

- Panta catacrota

Este descendenta, pina la incizura dicrota i

Uneori poate avea un al doilea virf

- Incizura dicrota i

Este generata de inchiderea sigmoidelor aortice (A2)

Apare la 0,02 sec. dupa componenta A2 a ZgII

Faza diastolica incepe dupa incizura dicrota


7/28

- Unda dicrota D de reascensiune

Este data de reflectarea undei sanguine de catre valvele aortice inchise

Are o panta ascendenta lenta pina la o noua contractie

Fig. 1 - Inregistrare poligrafica pe 2 canale

(Canal 1 - ECG, canal 2 - SFG)

Calculul timpilor sistolici ai VS :PPE = perioada de preejectie a VS - masurata de la inceputul undei q (de pe ECG) si pina la

punctul e al pantei anacrote, interval din care se scade TTI = 0,02 sec. (timpul detransmitere a impulsului, masurat intre componenta aorta inchidere de pe FCG (A2) si incizuradicrota i)

PPEVS = q e TTI = 0.11 sec.

Acest interval cuprinde :

PM = perioada de mulaj - masurata de la unda q pina la componenta cea mai ampla a ZI(inchiderea mitralei, Mi) de pe FCG


8/28

PM = q Mi = 0,07 sec.

PCI=perioada contractiei izovolumetrice - masurata de la inceputul ZI (Mi) pina la piciorulpantei anacrote, interval din care se scade TTI

PCI = Mi e -TTI = 0,04 sec.PPEVS = PM + PCI = q Mi + Mi e TTI

(se observa ca Mi se anuleaza, deci pentru calculul PPEVS avem nevoie practic doar de ECGsi SFG)

PE = perioada de ejectie a VS - masurata de la piciorul pantei anacrote pina la incizura dicrotai

PEVS = e i = 0,30 sec.

-> depinde direct proportional de debitul sistolic

-> durata PPEVS si PEVS variaza invers proportional cu frecventa cardiaca

-> in practica se vor masura aceste doua intervale, facid media valorilor gasite pentru 5 cicluricardiace si se vor corect in functie de frecventa cardiaca si sex,dupa tabelele Weissler

-> se apreciaza debitul cardiac prin calcularea urmatoarelor rapoarte :

1. PPEVS / PEVS = 0,345 0,036 - creste in insuficienta cardiaca

2. PEVS / PPEVS = 2,5 5 - creste odata cu debitul cardiac- scade odata cu debitul crdiac

Repere pentru zgomote cardiace si sufluri :

Sfirsitul Zg I corespunde cu punctul e

Zg II corespunde cu incizura dicrota i

(zgomotul de inchidere a valvelor aortice)

Aprecierea leziunilor aortice si a obstacolelor subvalvulare aortice :

SA - panta anacrota lenta

- platou sau panta ascendenta crestata

IA - panta anacrota rapida

- virf dublu

- incizura dicrota i coborita si stearsa

III . JUGULOGRAFIA


9/28


1. Pentru inregistrarea jugulogramei se vor utiliza traductoare de puls venos , cu o frecventa delucru similara cu cele de puls arterial , dar cu o sensibilitate mult mai mare ;

2. Pacientul in decubit dorsal, relaxat, traductorul fiind plasat pe traseul jugularei (se vaprefera inregistrarea la vena jugulara dreapta),in punctul in care se vad cel mai bine pulsatiilevenoase (pulsatiile venei se vad, Nu se palpeaza!) deasupra claviculei , prin intermediul unuistativ .

INREGISTRAREA JUGULOGRAMEI

- Se vor respecta indicatiile de la sfigmografie .

MORFOLOGIE

Jugulograma normala este constituita din 3 unde pozitive (a,c,v) si doua unde negative(x si y), unda a fiind cea mai ampla, iar unda x cea mai deprimata.

Unda a - se datoreaza sistolei atriale

se suprapune este Zg IV (cind acesta exista)

precede pulsul carotidian

Unda c - apare ca urmare a bombarii valvei tricuspide spre atriu

apare dupa Z I

coincide cu ascensiunea carotidiana

Unda x - data de coborirea planseului A-V, in timpul contractieiizotone a VD (scaderea presiunii in AD)

Unda v - data de umplerea atriala in timpul sistolei VD

virful coincide cu: incizura i (SCG) si O (ACG)

Unda y -corespunde fazei de umplere a VD, cind presiunea din

AD scade brusccoincide cu Z III si unda F (ACG)


10/28

Fig. 2 - Inregistrare poligrafica pe 3 canale

(canal 1- ECG, canal 2- FCG, canal 3- jugulograma)

UTILITATEA JUGULOGRAMEI

Pentru identificarea zgomotelor cardiace

Pentru aprecierea patologiei cordului drept

IV . APEXOCARDIOGRAFIA


1. Apexocardiograma reprezinta inregistrarea miscarilor virfului inimii, corespunzindactivitatii mecanice a VS. In sistola, virful inimii este proiectat in jos si inainte, dind o pulsatiein spatiul V i.c.sting, pe linia medio-claviculara (socul apexian), miscare ce poate fiinregistrata prin intermediul unui traductor (de puls arterial). Cind socul apexian nu estereperabil (tesut adipos, emfizem pulmonar) traseele nu sint interpretabile.

2. Pentru inregistrare, subiectul este plasat in decubit semilateral sting, se palpeaza soculapexian si se plaseaza traductorul.


11/28

MORFOLOGIE

Apexocardiograma se inregistreaza ca o unda pozitiva, ampla, de aspect trapezoidal, precedatasi succedata de cite o mica unda pozitiva (undele A si F)

E

H

A

C


12/28

F

O

Fig. 3 - Apexocardiograma (componente)

Se compune din :

Unda atriala A - prima unda secundara ce precede unda principala semnifica umplereaventriculara data de contractia atriala, la sfirsitul diastolei ventriculare

- precede complexul QRS, fiind o unda de mica amplitudine (max.15%din amplitudineatotala)

Unda principala- ampla, rapida, determinata de contractia ventriculara- incepe prin incizura C (debutul contractiei VS)

- are o panta ascendenta rapida CE (contractia izovolumetrica)

-prezinta unda E (virful sistolic, coincide cu deschiderea sigmoidelor aorticesi debutul ejectieiVS)

-perioada EH (perioada de ejectie, in platou sau usor descedenta)

-scaderea rapida HO in amplitudine pina la deschiderea valvelor

mitrale (reflecta scaderea importanta a presiunii in VS in faza de relaxare izovolumetrica,


13/28

sincrona cu ZII)

-unda O - virf diastolic (coincide cu deschiderea mitralei, sincro cu sfirsitul Zg II)

Unda F - a doua unda secundara (urmeaza undei principale) si

corespunde umplerii ventriculare rapide

UTILITATEA CLINICA

Permite precizarea zgomotelor cardiace

(virful undei A sincron cu Z IV si virful undei F sincron cu Z III)

Permite precizarea performantei cardiace ca muschi si pompa (indicele de contractilitate

miocardica)

Permite precizarea diagnosticului in leziunile valvei mitrale (O punct de reper pentru CDM,clacmentul de deschidere a mitralei; unda F aproape orizontala in SM)

Cresterea amplitudinii undei A > 30% semnifica presiune telediastolica a VS peste 12 mm Hg(normal) si apare in toate situatiile insotite de insuficienta ventriculara stinga (IVS)

PROTOCOL DE EXPLORARE

ELECTROCARDIOGRAFIC

PREVEDERI GENERALE

Pacientul va fi plasat n decubit dorsal, cu toracele i membrele descoperite, n stare derelaxare fizic i psihic

Inregistrarea se va realiza la temperatura de confort (200C), evitndu-se temperaturile sczute(determin contracii musculare) sau temperaturile ridicate (transpiraiile determin modificride conductibilitate), care pot produce erori de nregistrare

Plasarea electrozilor se va face astfel :

va fi precedat de degresarea cu alcool a tegumentelor

n scopul mririi conductibilitii electrice se va folosi o past special sau se poate preferaacoperirea electrozilor cu o bucat de material textil, mbibat n clorur sau bicarbonat desodiu

primii 4 electrozi vor fi plasai pe rdcina membrelor (evitndu-se zonele osoase), ultimii 6fiind plasai pe regiunea precordial, n urmtoarele puncte de elecie :

V1 - spatiul IV intercostal, parasternal drept


14/28

V2 - spatiul IV i.c., parasternal sting

V3 - la mijlocul distantei dintre V2 si V4

V4 - spatiul V i.c. sting, pe linia medioclaviculara (virful inimii)

V5 - spatiul V i.c. sting, pe linia axilara anterioara

V6 - spatiul V i.c. sting, pe linia axilara mijlocie

se vor conecta apoi cablurile specifice, respectnd strict codul culorilor->R,G,V,N(DI,DII,DIII) i AR,AG,AV,AM,AN,AVi(V1,V2,V3,V4,V5,V6), unde : A = alb; R = rou; V= verde; N = negru;M = maron; Vi = violet Fig. 1 i 2

Fig.1 Variate tipuri de electrozi i accesorii utilizate n electrocardiografie


15/28

Fig. 2 Plasarea electrozilor utiliznd un electrocardiograf produs de Cardio Control Inc.

Controlul standardizrii :

se va nregistra semnalul de etalonare (n vederea aprecierii amplitudinii deflexiunilor), astfelnct la o diferen de potenial de 1 mV excursia peniei s fie de 10 mm

este obligatorie verificarea acestui aspect naintea fiecrei nregistrri

Artefactele sunt reprezentate de deformri ale traseului electric, ce au drept cauze :

paraziii produi de curentul alternativ (oscilaii regulate cu n de 50 Hz, care dau traseuluiECG un aspect dinat. Acest aspect ECG poate fi evitat prin :

conectarea corect la pmnt;

folosirea de electrozi de bun calitate (neoxidai);

prealabila degresare a tegumentelor i obinerea unei bune aderene a electrozilor lategumente;

ndeprtarea din vecintate a aparatelor electrice n funciune;

evitarea ncrucirii cablurilor conectate la pacient cu cele de la reea

oscilaii dinate, neregulate ca frecven i amplitudine, datorate contraciilor musculare

supra-sau subdenivelri ale liniei izoelectrice determinate de micrile pacientului sau alecablurilor n cursul nregistrrii traseului ECG


16/28

ETAPE DE NREGISTRARE A ELECTROCARDIOGRAMEI

Se introduce n aparat hrtie nregistratoare i hrtie carbon;

Se asigur o mpmntare corespunztoare;

Se conecteaz aparatul la reeaua de curent alternativ, prin mufa corespunztoare i sepornete aparatul;

Se trece selectorul pe poziia TEST;

Se cupleaz filtrul de 30 Hz (cnd este cazul);

Se regleaz poziia liniei izoelectrice;

Se aplic etalonul de 1 mV (prin apsare cadenat), fixnd nivelul de amplificare astfel nct1 mV s aib corespondent un semnal de 10 mm;

Se conecteaz osciloscopul;

Se plaseaz electrozii i se conecteaz pacientul la aparat prin intermediul cablurilor specifice,respectnd codul culorilor;

Se selecteaz modul de culegere a semnalelor pentru nregistrarea combinaiilor de derivaii(unipolare i bipolare);

Se vizualizeaz pe rnd fiecare canal de nregistrare prin intermediul osciloscopului;

Se declaneaz nregistrarea, la viteza de derulare dorit, dup o prealabil vizualizare atraseului;

La sfritul nregistrrii se va opri derularea hrtiei, se va bloca etajul final i se va opriaparatul.

ANALIZA ELECTROCARDIOGRAMEI

Pentru o analiz corect a traseului ECG se vor respecta o serie de reguli generale grupate n

6 etape :Verificarea tehnicii de nregistrare :

se verific plasarea corect a electrozilor, precum i conectarea cablurilor, cu respectareastrict a codului culorilor

se verific amputarea undelor ample de ctre limitele culoarelor de nregistrare

se va verifica amplitudinea semnalului de etalonare (1mV=1cm) pe toate cele 6 canale denregistrare

se verific prezena artefactelor pe traseu


17/28

2.Poziionarea corect a electrocardiogramei se va face dup urmtoarele criterii :

de obicei, naintea nregistrrii propriu-zise a traseului ECG se noteaz numele i vrstapacientului, data i ora nregistrrii, ceea ce indic implicit i poziia ECG

dac aceste notaii lipsesc, se va ine seama depoziia semnalului etalon, care estentotdeauna pozitiv i plasat la extremitatea din stnga a traseului

dac i acesta lipsete, se va ine seama de relaiile dintre undele P i T fa de complexulQRS:

QRS este un complex amplu i polifazic

P este o und mic (sub 2 mm) situat naintea QRS (la stnga)

T este o und mai ampl i mai larg dect P, situat dup QRS (la dreapta)

Aprecierea ritmului de baz al inimii

Ritmul normal sinusal al inimii se recunoate prin urmtoarele criterii :

3.a. prezena undei P n toate derivaiile nregistrate

3.b.undele P au durata, amplitudinea i orientarea vectorial normal, fiind constante ca formn toate derviaiile

3.c. undele P sunt situate naintea complexului QRS

3.d. Intervalul P-Q (delimitat ntre nceputul undei P i apariia undei Q) este constant n toatederivaiile i are durata ntre 0,12 sec.-0,21 sec.

Calcularea frecvenei cardiace

Metoda direct cu rigla de calcul

Riglele au un principiu comun de utilizare :

se fixeaz un reper de pe gril n dreptul unui reper ales de pe traseul citit : vrful unei unde(P,R) sau nceputul unei unde (P,etc.)

frecvena cardiac se citete dup 2,3 sau 4 complexe n dreptul unui reper de acelai tip cucel fixat anterior (riglele sunt calculate pentru 2,3 sau 4 cicluri cardiace)

exist rigle de calcul pentru viteza de derularea a hrtiei de 25 mm/s sau 50 mm/s. Dac riglaa fost conceput pentru viteza de 25 mm/s, iar traseul a fost nregistrat cu viteza de 50 mm/s,se va nmuli cu 2 valoarea citit pe rigl. Dac rigla a fost conceput pentru viteza de 50mm/s, iar traseul ECG s-a nregistrat cu viteza de 25 mm/s, se va mpri la 2 valoarea citit

Metoda direct (exact)

- Se ine cont de faptul c semnalul ECG este un semnal periodic, deci n = 1/T

Se apreciaz n mm distana R-R`


18/28

Pentru a obine frecvena cardiac se va aplica regula de trei simpl Fig. 3 :

60 (sec)

FC = ------------------------------, factorul de conversie fiind 0,04 la

R-R` (mm) x 0,04 (sec) v=25 mm/s i 0,02 la v=50 mm/s

Fig. 3 Calcularea frecvenei cardiace

Metoda indirect

Se apreciaz numrul de intervale de 0,20 sec. (marcate prin linii mai groase pe traseu)cuprinse ntre dou complexe QRS succesive Fig. 4 :

un interval -> frecvena este 300/min

- dou intervale -> frecvena este 150/min

trei intervale -> frecvena este 100/min

patru intervale -> frecvena este 75/min

cinci intervale -> frecvena este 60/min

ase intervale -> frecvena este 50/min

apte intervale -> frecvena este 43/min

opt intervale -> frecvena este 37/min


19/28

0,2 sec

Fig. 4 - Metoda indirect de citire rapid a frecvenei cardiace

Observaii


20/28

dac ritmul cardiac este neregulat, se va face o medie pe cel puin 5-6 cicluri cardiace

se semnaleaz eventualele extrasistole i dac sunt numeroase se vor include n calcululfrecvenei cardiace

dac frecvenele atriilor i ventriculilor sunt diferite, se calculeaz fiecare n parte i sestabilete apoi relaia de succesiune dintre activitatea atrial i cea ventricular

Interpretare

Normal : FC = 70-80 b/min

Tahicardia sinusal : FC > 100 b/min i ritm sinusal

Bradicardia sinusal : FC < 100 b/min i ritm sinusal

Aritmia sinusal respiratorie : FC crete n inspir i scade n expir (aritmie

fiziologic la copii i tineri)

Calcularea axei electrice a inimii

Cel mai important vector cardiac este vectorul (axul electric) al complexului QRS, deoarecereprezint vectorul celei mai importante mase musculare cardiace, iar modificrile sale

prezint cele mai multe semnificaii.

n general, axul electric se suprapune axului anatomic, deci orice modificare a poziiei axuluianatomic influeneaz ntr-o anumit msur i poziia axului electric.

Metoda triunghiului echilateral Fig.5

Triunghiul echilateral (Einthoven) are laturile reprezentate de ctre cele 3 derivaii standard(DI, DII i DIII)

Triunghiul va fi nscris ntr-un cerc, care prezint :

- n inferioar valori pozitive (O-> +1800)

- n superioar valori negative (O-> -1800)

Axa QRS se va aprecia n funcie de amplitudinea i sensul deflexiunilor Q,R i S, dup cumurmeaz :

se aleg dou derivaii de acelai tip numai din planul frontal (DI, DII ; DI,DIII; DII,DIII)

se msoar amplitudinea undelor complexului QRS i se apreciaz suma lor algebric

se vor nscrie cele dou sume algebrice astfel obinute pe poriunile corespunztoare laturilortriunghiului, trasnd doi vectori cu originea n centrul i vrful ctre extremitile laturilortriunghiului


21/28

se coboar perpendiculare din originea vectorilor (mijlocul laturilor triunghiului), care se vorintersecta n centrul cercului (respectiv, centrul triunghiului echilateral reprezentat de punctulO)

se coboar perpendiculare i din vrfurile vectorilor, care se vor intersecta n punctul A

se vor uni punctele O i A, pentru a recompune vectorul OA din proieciile sale pe cele douaxe, vector a crui prelungire va atinge cercul ntr-un punct care va indica valoarea axuluielectric

Fig. 5 - Metoda triunghiului echilateral de apreciere a axei electrice

Metoda de citire rapid a axei electriceAprecierea axei electrice a inimii pe baza polaritii complexului QRS n derivaiile DI i aVFse poate face astfel :

QRS + n DI i aVF -> ax electric ntre 00 i + 900

QRS + n DI i n aVF -> ax electric ntre 00 i - 900


22/28

QRS + n aVF i n DI -> ax electric ntre + 900 i + 1800

QRS - n DI i aVF -> ax electric ntre - 900 i - 1800

Metoda de determinare a axei electrice a inimii prin inspecie Fig. 6

Se realizeaz dup urmtoarele reguli :

Derivaia n care se nregistreaz complexe de amplitudine maxim indic faptul c axa esteparalel cu aceast derivaie

Derivaia n care se nregistreaz complexe de amplitudine minim indic faptul c axa esteperpendicular pe aceast derivaie

nregistrarea unui complex de amplitudine crescut ntr-o anumit derivaie se consider creprezint un maxim real numai dac n derivaia opus se nscrie un complex de amplitudineminim

AXA QRS PROIECIA MAXIM PROIECIA MINIM (NUL)

00 DI AVF

+ 300 AVR DIII

+ 600 DII AVL

+ 900

aVF DI

Observaie


23/28

Aceleai principii se pot aplica i pentru aprecierea orientrii axei undei P sau undei T

5. Analiza morfologic a ECG

Analiza morfologic a ECG se refer la trei tipuri de elemente semiologice : undele,segmentele i intervalele

Undele (sau deflexiunile) sunt poriuni de traseu care se abat de la linia izoelectric nsus (pozitive) sau n jos (negative).

Undele ECG sunt : unda P (depolarizarea atrial), complexul de unde QRS (depolarizareaventricular), unda T (repolarizarea ventricular rapid) i unda U (postpotenialulventricular).

La o und se apreciaz 4 aspecte :

* durata n sutimi de secund,

* amplitudinea n zecimi de mV sau mm ,

* orientarea vectorial: unghiul vectorului mediu al undei n planul frontal,

* forma - particulariti de aspect care nu se pot exprima cifric : unde subiri saugroase, regulate sau neregulate, simetrice sau asimetrice, etc.).

Segmentele sunt poriuni de traseu cuprinse ntre dou unde succesive. Principalelesegmente ECG sunt: segmentul PQ (PR), dintre unda P i nceputul complexului ventricular;
http://colegiul-medicilor.ro/poza/150.JPG


24/28


25/28

- este constant n toate derivaiile i revoluiile cardiace nregistrate

- este cuprins ntre 0.12 - 0.21 sec (scade pe msur ce frecvena cardiac crete);

- segmentul PQ este izoelectric n toate derivaiile

5. Complexul QRS este normaldac:

- are durata sub 0.10 sec;

- amplitudinea maxim n DS i DUM este ntre 0.6 i 1.6 mV;

- orientarea vectorial ntre + 300 i + 600 (poziie intermediar), dar poate merge pnla limitele extreme la care se poate considera normal (dac se exclud alte anomalii) de -290 i+1100;

- morfologic se observ n general complexe de forma qRs (n aVR i D III, complexe

de forma rSr) i este alctuit dintr-o linie subire, fr ngrori sau neregulariti, care sapar n majoritatea derivaiilor (mici despicturi pot apare dar numai la baza complexului in una sau dou derivaii)

n derivaiile toracice QRS este normal dac:

R crete progresiv de la V1 pn la V5 (16 - 24 mm), apoi scade la V6


26/28

- S este maxim n V2 (16- 23 mm) i scade progresiv spre stnga putnd s dispar nV6, iar Q apare la stnga lui V4

- deflexiunea intrinsecoid (vrful undei R) apare la mai puin de 0.035 sec n V1 i0.045 sec. n V5 - V6 fa de nceputul QRS

-indicele de hipertrofie ventricular: IHV = S maxim (n V1 sau V2) + Rmaxim (V5 sau V6)este mai mic de 40 - 45 mm (dup McPhie)

6. Segmentul ST - T:

- este izoelectric n toate derivaiile

- poate fi usor supradenivelat (pn la 2 mm) n V1 - V3

7. Unda T este normaldac:

cel mai mare T din DUM i DS este egal cu 1/3 din cel mai amplu R

( ntre 1/2 i 1/4 )

- axa T ntre + 30 0 i + 60 0

- n derivaiile toracice este pozitiv cu maximul n V2 - V3 (uneori plat sau usornegativ n V1)

- forma este asimetric, cu panta descendent mai abrupt, fr neregulariti sauincizuri

8. Unda U este normal- sub 1 mm amplitudine, vizibil n V2 - V3.


27/28

Fig. 7 Componentele electrocardiogramei normale

Poligrafia cardio-vasculara


28/28

protocol de explorare cardio

Documents