FEAA, anul II, Semestrul IIMonedă şi credit

Prezentarea contrapartidelor masei monetare

şi evoluţia acestora, după anul 2008 în România

Student: Oana-Elena Zvorişteanu

Grupa: 2324

Profesor: Anca Sava

FEAA, anul II, Semestrul IIMonedă şi credit

A. Contrapartidele masei monetare

Contrapartidele masei monetare reprezintă creanţele care stau în spatele lichidităţilor.

Achiziţia contrapartidelor se face pe următoarele căi:

a) prin creaţia monetară a băncilor comerciale – care prin acordarea de credite în economie

şi prin achiziţia de titluri creează lichiditate în economie.

b) prin creatia monetara a bancii centrale – aceasta achizitioneaza contrapartida de la tezaur

si banci comerciale in schimbul emisiunii de moneda

c) prin finantarea monetara – care implica si lichiditatile create de agentii economici

Exista urmatoarele tipuri de contrapartide ale masei monetare:

a) creante monetare interne – apar pe piata monetara in urma relatiilor stabilite intre banca

centrala, tezaur si alte institutii financiar-bancare si constituie baza monetara. Aceste

creante sunt de doua feluri:

1. creante asupra statului – se prezinta, pe de-o parte prin creditele in raport cu tezaurul

statului, iar pe de alta parte prin emisiunea de titluri de stat. Dimensiunea acestor creante

depinde in principal de marimea deficitului bugetar si de modul in care finantarea acestuia

se face pe seama bancilor sau a institutiilor nefinanciare.

2. creante asupra economiei – cuprinde finantarile bancilor asupra societatilor, populatiei si

administratiei publice. Acestea se prezinta sub forma creditelor acordate de banci si sub

forma titlurilor emise de acestea. Volumul acestor creante depinde de nevoile financiare ale

agentilor nebancari si de structura finantarilor.

b) creante asupra strainatatii – sunt evidentiate de balanta de plati externe si arata impactul

relatiilor cu strainatatea asupra masei monetare in circulatie. Aceste creante se prezinta

sub doua forme:

1. soldul operatiunilor externe ale bancii de emisiune cu nerezidentii

2. soldul operatiunilor externe ale bancilor cu nerezidentii

FEAA, anul II, Semestrul IIMonedă şi credit

Putem adauga faptul ca importul de bunuri si servicii genereaza o scadere a incasarilor

in moneda nationala, deoarece agentul economic importator o transforma in valuta, in vreme ce

exportul de bunuri si servicii aduce o crestere a incasarilor in moneda nationala, deoarece

intreprinderea care se ocupa cu aceasta activitate va incasa valuta prin valorificarea marfurilor in

exterior si o va transforma in moneda nationala pentru a-si desfasura activitatea pe plan intern.

FEAA, anul II, Semestrul IIMonedă şi credit

B. Evoluţia contrapartidelor masei monetare

Denumire indicator 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Active externe nete 29370.713469.

8 22216.8 23992.7 20788.3 35291.3

Active interne nete118744.

8 160558167413.

5178779.

9195419.

6186726.

4

1 2 3 4 5 6

29370.7

13469.8

22216.823992.7

20788.3

35291.3

Active externe nete

Grafic 1. Evoluţia activelor externe nete

1 2 3 4 5 6

118744.8

160558 167413.5178779.9

195419.6186726.4

Active interne nete

FEAA, anul II, Semestrul IIMonedă şi credit

Grafic 2. Evoluţia activelor interne nete