prezentare medicala generalitati anatomie fiziologie
DESCRIPTION
++TRANSCRIPT
Prezentare medicală
Ileana Ruse – Director Medical Actavis
Bucureşti, 1 august 2013
Sistemul circulator
Aparatul cardiovascular/circulator este un sistem care cuprinde
următoarele componente:
inima,
artere mari și arteriole, care se ramifică în reţeaua capilară
vene mari si venule
Legătura dintre vene şi artere se face prin capilare,care constituie
sectorul circulator al schimburilor de gaze şi substanţe nutritive dintre
sânge şi ţesuturi.
Reţeaua capilară are rolul de a iriga ţesuturile şi organele corpului.
Funcțiile aparatului circulator sunt multiple:
aprovizionarea organismului cu oxigen, substanțe nutritive,
vitamine, hormoni și eliminarea bioxidului de carbon
apararea organismului prin celule specializate
îndepărtarea diverselor reziduuri metabolice spre
ficat(detoxificare sau metabolizare) sau rinichi(excreție).
Sistemul circulator
Arterele sunt canale mari prin care circulă sângele de la inimă spre ţesuturi.
Principalele trunchiuri arteriale descriu marea circulaţie (circulaţia mare) mare
şi mica circulaţie (circulaţia mică).
Aorta este vasul principal ce pleacă din ventriculul stâng al inimii, ramificându-se apoi în derivaţii cu calibrul din ce în ce mai mic (arteriole, capilare). Arterele şi arteriolele pornite din aortă descriu circulaţia arterială mare. Artera pulmonară, pleacă din ventriculul drept şi transportă sânge venos spre plămâni, fiind componenta arterială principală a circulaţiei mici.
Sistemul circulator - arterele
Arterele şi mai ales arteriolele, sub influenţa impulsurilor nervoase primite prin nervii simpatici,
se dilată sau se contractă schimbând debitul sanguin. Modificările de calibru, influenţează debitul irigaţiei tisulare, după nevoile organismului.
Sistemul circulator - capilarele
Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) şi cu diametre microscopice
(mai mici de 20μ). Capilarul are două terminaţii, prin care se leagă,
la un capăt, de arteriole iar de celălalt capăt de venule
(vene cu calibru mic). De asemenea, vasele capilare
prezintă ramificaţii laterale prin care se unesc între ele.
Există numeroşi factori tisulari, fizici şi chimici care pot modifica calibrul
capilarelor. Căldura şi acidoza provoacă dilatarea acestor vase minuscule, în timp
ce frigul are o acţiune contractilă.
Insuficienţa sau excesul unor hormoni, precum şi alte substanţe, pot produce o
creştere exagerată a permeabilităţii capilare.
În aceste condiţii, capilarele îşi pierd rezistenţa, devin fragile, se sparg uşor şi
permit trecerea, uneori masivă, a lichidelor în spaţiul interstiţial, producându-se
uneori, microhemoragii sau mai des,edem
Sistemul circulator - venele
Circulaţia venoasă reprezintă un transport sanguin de întoarcere,
care se realizează mai greoi, în primul rând din cauza că, cu excepţia părţii
superioare a corpului, se desfăşoară
împotriva gravitaţiei.
Factorii cei mai importanţi care asigură
desfăşurarea optimă a circulaţiei
venoase sunt: respiraţia, contracţiile ventriculare,
Contracţiile musculaturii scheletice ale membrelor
Inferioare şi pulsaţiile arterelor.
De la ţesuturi prin capilare, sângele revine la cord prin venule, care
unindu-se se captează în vene. Vena cavă superioară şi vena cavă
inferioară, sunt canalele care colectând tot sângele venos al circulaţiei
mari, se deschid în atriul drept .
Inima umana este de mărimea unui
pumn închis şsi este situată în partea
stângă, la circa patru sau cinci
centimetri faţă de linia mediană.
Este alcătuită în principal din ţesut
muscular care se contractă ritmic.
Inima umană are patru camere:
- Două superioare, atriul (auriculul) drept şi stâng, sunt
camerele de primire a sângelui,colectează sângele adus de vene.
- Două camere inferioare ale inimii, ventriculul stâng şi drept,
au rolul unor pompe puternice. Ele împing sângele prin artere, de la
inimă catre corp.
Anatomia inimii
• Partea dreaptă şi cea stângă a inimii
sunt separate una de cealaltă printr-un
perete de ţesut (sept interventricular).
• Fiecare pompează sângele printr-un
circuit separat de vase:
• - dreapta împinge sângele sărac în
oxigen către plămâni (circulaţia mică),
• - stânga îl distribuie pe cel bogat în
oxigen în corp (circulaţia mare).
• YouTube - Heart Anatomy
Anatomia inimii
• Inima este hrănită de o reţea
specializată de vase cunoscute ca
artere coronare, acestea pompând
circa 5% din volumul total sangvin.
• Trei artere coronare principale – şi ramificaţiile lor hrănesc diferite
regiuni ale muşchiului cardiac
• Obstrucţia unei coronare sau a ramurilor sale provoacă necroza
teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic).
Anatomia inimii
Căile respiratorii superioare
IACRS (infecţiile acute ale căilor
respiratorii superioare ) reprezintă
infecţia brusc aparută, difuză, ce
cuprinde simultan sau secvenţial
segmente superioare ale căilor prin care circula aerul spre plamâni : ,,nas”-rinita, sinus-sinuzita, urechea
medie-otita medie, ,,gât”-faringita,
amigdalita, adenoidita).