pregatirea psihologic1

Upload: alabala-portocala

Post on 06-Jul-2018

253 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    1/33

     

    MANIPULARE SI RAZBOI PSIHOLOGIC

     

    Cuvinte-cheie:

    - Arma psihologica;

    - Protectie psihologica;

    - Razboi informational;

    - Propaganda;

    - Operatii psihologice

     Acţiuni psihologice de influenţare a ţintelor

      Operatiunile psihologice sunt operatiuni planitificate cu scopul de a transmite

    informatii,indici informationali pentru a influienta emotiile,motivatiile si rationamentele,comportamentul indivizilor din anumite grupari,organizatii,etc.

    Din punctul meu de vedere, acest ps!ops "operatiune psihologica militara#, este un

    instrument fiabil si inovativ, al politicilor instrumentate la nivel global.

    Acest razboi psihologic, pare a fi arma perfecta, impotriva factorilor de viloenta asimetrica

    , este calea perfecta, de a manipula slabiciunile,defectele si ineficienta adversarului, in

    anumite momente cheie.

    $um se duce acest razboi%

    &ste un razboi la nivel mental ,in care primele instrumente folosite, sunt sunetele si

    semnele vizuale. &le se impart in' -comunicare fata-n-fata;

    -prin mi(loace audio-tv,"tv#;

    -audio-media"radio si amplificatoare;

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    2/33

    -vizual media"carti,brosuri,ziare,manifeste ,etc#.

    $heia succesului, este nu mesa(ul ca produs difuzat, ci continutul mesa(ului si puterea lui

    de atingere a subiectilor vizati. Pentru ca succesul misiunilor, sa fie cel scontat,se folosesc

    asa-numitele capcane lingvistice menite sa ii asigure celui vizat, atat siguranta cat si

    sentimentul ca totul este pierdut, si ceea ce ii ramane este cooperarea.

    &)emplu'

    *u te intimida,sotia ta,sora ta,sau iubita ta este in siguranta cu noi+

    ocmai folosirea cuvantului intimidare, alaturat de situatia unei presupuse rapiri a celui

    drag, il face pe cel vizat, sa se predea, sa reactioneze la stimuli si sa coopereze,

    acceptand cerintele impuse.

      Razboiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. El a devenit o

    generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de arma: arma psihologica. El se

    circumscrie conceptului mai larg de influenta sociala. Influenta reprezinta un fenomen

    fundamental al vietii individuale si sociale, vizând modificarea atitudinilor si

    comportamentelor unor grupuri sau persoane.

    Influentarea psihologica desfasurata de catre agresor este un tip special de influenta care se

     poate numi manipulare. Numeroasele lucrari de specialitate n-au clarificat înca raportul eact

    dintre manipulare si razboi psihologic. !arerile merg de la sinonimia termenilor pân" la opozitia

    lor. #ai mult decât atât: în loc de razboi psihologic $termen la care se tinde a se renunta%, sefolosesc si alte concepte, cu acelasi înteles: lupta sau agresiune psihologica, operatii&actiuni

     psihologice sau chiar razboi informational. Indiferent de denumire, aceasta noua forma de

    razboi a devenit tot mai eficienta iar ideea ca victoria poate fi obtinuta si fara arme, doar prin

    convingere ' nu este noua, ea a însotit fenomenul militar dintotdeauna.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    3/33

     

     Nu este întâmplator ca zeul (res, al razboiului, este încon)urat de zeitele discordiei, fricii si

    teroarei. *unoasterea intuitiva a psihicului uman a fost eploatata la maimum pentru a hotarâ

    soarta razboiului de partea celui mai viclean, mai siret, mai inteligent.

    +nc" acum multi ani în urma, un zu, renumitul gânditor antic militar proslavea arta

    manipularii prin dezinformare, înselare si dezbinare.

    au binecunoscutul viclesug a lui lise, cu darul oferit troienilor: un cal de lemn în care erau

    ascunsi grecii ce aveau sa cucereasca orasul ' întruneste toate conditiile unei manipulari

    moderne.

     Nici geto-dacii n-au fost mai pre)os în inventarea viclesugurilor pentru a induce în eroare

    adversarul cu privire la intentii sau la numarul luptatorilor.

    +n secolul nostru au aparut mi)loace special destinate pentru utilizarea armei psihologice:

    radioul si presa si-au adus contributia mai ales în cele doua razboaie mondiale, ca apoi,

    televiziunea sa domine mass-media. Ea a devenit cea mai eficace arma de manipulare psihica,

    asa cum o demonstreaza conflictele din ultima perioada, în /alcani sau Ira0.

    !rimul razboi din 1olf a fost un succes total al tehnicilor de manipulare. Imaginile cu

     prizonieri au avut un impact emotional puternic asupra inamicului, scene ca acelea în care

    soldatii ira0ieni ieseau din adaposturile subterane si sarutau bocancii învingatorilor, au

    contribuit substantial la demoralizarea soldatilor ira0ieni si la predarea în masa a acestora

    $tavre, I., 2334, pag. 536%.

    (l doilea razboi din 1olf, în afara formulei de includere a )urnalistilor în cadrul unitatilor 

    militare ce a dus la un nou model de manipulare prin transferul emotional de la soldati la

     )urnalisti, s-a remarcat prin cel mai acerb razboi al propagandelor, de ambele parti. *a urmare,

    s-a simtit nevoia crearii si la noi de structuri specializate pentru a oferi protectie psihologica si

    a se specializa în domeniul actiunilor psihologice. oate evenimentele si con)uncturile tot mai

    diverse în care se desfasoara razboiul contemporan pun tot mai acut problema definirii sau

    redefinirii agresiunii psihologice si relevarea dimensiunii ei manipulative.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    4/33

    Eista mai multe definitii ale razboiului psihologic ce corespund doctrinelor politico-militare

    ale unor mari puteri sau organizatii.

    7rancezii au lansat conceptul de actiuni în câmp psihologic ce vizeaza doua nivele de

    organizare. !rimul se refera la consolidarea psihomorala proprie prin actiuni de aparare sau

     protectie psihologica. (l doilea nivel cuprinde actiuni de demoralizare, intoicare si

    dezinformare a inamicului $8entea, *., 2332, p. 59%.

    octrina româneasca din 2335 aderase ini ial la o formula asemanatoare privind actiunileț

     psihologice. efinitia N(; pentru operatii psihologice $!

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    5/33

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    6/33

    1iroshima si *agasa2i#. 3a aceasta se adauga procesul dezindividualizarii ce creste spiritul

    agresiv. "4iceac, 5., 6778, p. 67 - 69, 87 : 86#.

    3egat de acest aspect nu trebuie uitat faptul ca presiunea grupului poate avea ca efect si

    anihilarea gndirii proprii. *egli(area acestui principiu a dus la greseli costisitoare, cum arfi, distrugerea flotei americane la Pearl 1arbour sau accelerarea ofensivei militare din

    ietnam : pentru ca, n procesul de decizie a primat spiritul de echipa, unitatea, n ciuda

    ezitarilor si ndoielilor unor membri ai comisiilor "?6, citat de Oberle, Deisscher,

    P., 677=, p. @=@#.

    i, n sf rsit, se vorbeste de manipulare psihologica si de manipulare informationala, desi

    ambele se ntrepatrund.

    #anipularea psihologica are  n vedere o serie de procese si fenomene ce stau la baza

    schimbarii conduitei. *it"m o parte din ele: tendinta spre echilibru cognitiv si emotional,

    disonanta cognitiva, nevoia de recunoastere, afiliere sau securitate, efectul carismatic,

    fenomenul de sugestie controlata. !rintre tehnicile ce ilustreaza eficacitatea acestor efecte sau

    fenomene, despre care se tot vorbeste, sunt ?tehnica piciorului'  n'usa?, ?tehnica usii'  n'nas?,

    tehnica momelii, tehnica manipularii prin perceptie subliminala.

    #anipularea informationala este modalitatea de baza prin care se realizeaza manipularea.

    &)tensia mass-mediei, posibilitatea de a receptiona n timp real orice eveniment de pe

    glob, dezvoltarea tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit

    informatia, fac din razboiul informational o emblema a lumii contemporane ce readuce n

    discutie delicatul subiect al propagandei. ermenul propaganda avea initial un sens neutru,

    acela de a raspndi credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare.  !ropaganda continua sa fie

    asociata cu minciuna si manipularea. !rin modul de a putea mpleti adevarul cu falsul, ea este,

     ntr-adevar, forma principala prin care se poate actiona asupra constiintei si

    sentimentelor. !oate fi deschisa $oficiala% si ar corespunde, n conditii de razboi, modernelor 

    servicii de relatii publice ' si acoperita $ si ascunde provenienta%, avnd la baza calomnia,

     ponegrirea, defaimarea. (ceasta, la r ndu-i poate fi neagra si cenusie n functie de gradul de

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    7/33

    acoperire si procedeele folosite !ropaganda neagra este cea mai eficienta, abordeaza temele

    cele mai acute si lasa impresia sa si are sursele pe teritoriul inamicului.

    Ea poate folosi mi)loace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de panica, deruta, tensiune,

    nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri telefonice, santa), imitarea vocii unor 

     personalitati cunoscute sau presiunea psihologica asupra lor $amenintari, sechestrare%. Este

    foarte posibil ca si arma ' informationala a terorismului sa faca parte cteodata din panoplia

    mi)loacelor folosite.

    /n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis mpotriva adversarului,

    abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza publicul. +n functie de metoda

     predominanta folosita, propaganda poate avea suport emotional, faptic sau persuasiv $*ristea,

    . p. =B6%.

    !rima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afective puternice, utilizndu-

    se imagini, formule verbale si simboluri cu mare ncarcatura emotionala. (ceasta propaganda

    sta la baza manipularii populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe

    glob, unde predomina saracia si analfabetismul. !ropaganda cu suport faptic are la baza fapte

    ct mai concrete dar special alese, dupa criteriile dorite si se  mpleteste n general cu cea persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva si intelectuala a

    auditoriului.aca manipularea este o componenta curenta a vietii sociale contemporane, fiind

    legata nemi)locit de eercitarea puterii si a controlului social, se pune problema rezistentei la

    manipulare si contracararea ei.

      #asurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. e mare importanta este

    asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum ?confruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care

    reuseste primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit trairile psihice

    ale luptatorului? $8ariuc, 5@@4, p. A9%. Este necesara stabilitatea convingerilor, potentarea

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    8/33

    trasaturilor de personalitate pentru a face fata situatiilor limita, dar si cunostinte teoretice

    legate de psihologia sociala.

      trategia activitatilor de contracarare trebuie sa vizeze sursa $de unde provine

    manipularea%, factorii care intermediaza comunicarea, motivatia, mi)loacele tehnice folosite,

    caracteristicile tintelor vizate, monitorizarea permanenta a efectelor provenite datorita

    manipularii, dar si datorita contracararii ei. oate acestea necesita resurse umane, materiale si

    financiare, de care nu dispun toate tarile mici si mi)locii. Ca nivel individual, se cere un nivel

    de analiza si autoanaliza aprofundat, alternarea momentelor de detasare cu cele de implicare

    $7iceac, 2334, p. 5@4%, identificarea discontinuitatilor, cautarea motivatiilor ascunse, folosirea

    si compararea unor surse de informare independente si chiar o anumita independenta fata de

    gndirea de grup.  e manipulare nu putem scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu noi nsine.

    untem manipulati, dar de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne obliga. ;mul este un

    microcosmos si cine stapneste legile acestui univers, stapneste  ntreaga lume, detine

     puterea, inclusiv cea militara.

    aca agresiunea este un atribut al puterii si puterea  nseamna cunoastere, victoria este de

     partea celui care stie mai multe. n cazul nostru, nseamna a fi la curent cu cercetarile stiintifice

     privind psihicul uman si principiile lui de functionare n grupul social, nseamna aprofundareacunoasterii de sine, dar si a celorlalti, a ceea ce este dincolo de sine, care se ntoarce la sine

     ntr-un mod mbogatit. otul este manipulare, constienta sau nu, negativa sau pozitiva,  n

    functie de interesele cui sunt satisfacute. *el care manipuleaza are constiinta sigura a

     beneficiilor pe care le urmareste, prin influentarea imperceptibila a persoanei sau grupului

    vizat. ar cel influentat, cel care-si schimba comportamentul din convingere sau din anumite

    ratiuni pe care le ntelege, o face si el tot pentru ?interesul lui?. Ca un moment dat, nu cumva

    aceste interese sunt relative si cel care lupta pentru a obtine suprematia prin manipulare, s-ar  putea la un moment dat, sa lupte mpotriva lui nsusi D

    Este un conflict din care sigur va cstiga doar stiinta manipularii, ca arm" a cunoasterii si

    autocunoasterii. Razboaiele vin si trec, victoriile se transforma n esecuri si invers, )udecatorii

    istoriei sunt trecatori si deci partinitori. Numai manipularea ramne vesnica, ca arma a amagirii

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    9/33

    si a trezirii, ca arma care nu ucide, ci doar otraveste, si ceea ce este mai important, nu mori, ci,

    dimpotriva, renasti, dupa ce otrava a fost eliminata. nii nu vor s-o elimineF

     

    Operaţiile informaţionale sau noile haine ale propaan!ei

      +n timp ce despre propagand" a auzit Gi vorbeGte toat" lumea, despre operaHii informaHionale

    $information operations cu acronimele IN7; ;! in variant" N(; Gi I; în accepHie american"%

    doar câHiva iniHiaHi din anumite sfere militare, politice Gi academice pot spune c" Gtiu despre ce este

    vorba. (sem"n"tor, reclama Gi publicitatea aparHinând cotidianului nostru comun sunt binecunoscutetuturor, dar la ce se refer" Gi cum se practic" operaHiile psihologice sau !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    10/33

    sponsorului acestei comunicări $. !entru americani orice form" de comunicare, $aGadar inclusiv

    relaHiile publice, operaHiile psihologice sau chiar Gi reclama% poate fi atins" de virusul propagandistic,

    rezultând astfel o influenHare cu mi)loace neprecizate a psihicului Gi raHionalului unei Hinte alese, în

     beneficiul emitentului.

    #ai mult decât atât, aceeaGi doctrin" american" pentru operaHii psihologice întrunite din 233=

    defineGte contrapropaganda drept activităţi de operaţii psihologice de identificare şi avertizare

    asupra intenţiilor propagandistice ale adversarului. !rin urmare )ocul delimit"rilor conceptuale

    doctrinare pare s" ignore logica bunului simH, care ar accepta cu greu un r"spuns la întrebarea de ce

    numai adversarului îi este atribuit" practica detestabilei propagande, în timp ce forHelor proprii le

    revine doar onorabila Gi legitima misiune a contrapropagandei, materializabil" prin igienizatul

    instrumentar doctrinar al operaHiilor psihologice. emnificativ" este Gi precizarea nelipsit" din sus-numitele doctrine conform c"reia propaganda se face doar în interesul Gi beneficiul emitentului Gi

    sponsorului acesteia.

      7oarte apropiat de fenomenele contemporane din sfera comunic"rii publice în mediile militare Gi

     politice, istoricul britanic !hilip aJlor se p"streaz" în limite la fel de largi pentru definirea propa-

    gandei, prin care înHelege o acţiune deliberată de persuasiune a oamenilor pentru ca aceştia să

     gândească şi să se comporte într-un fel dorit anume. aJlor insist" asupra caracterului deliberat,

     precis Gi oneros direcHionat al demersului persuasiv, punând Gi el semnul identit"Hii între sponsorul-emitent Gi beneficiarul propagandei.

    *eea ce din punctul de vedere al lui aJlor legitimeaz" operaHiile informaHionale militare sau civile

    naHionale desf"Gurate de statele democratice este faptul c" ele sunt conduse de politicieni aleGi demo-

    cratic Gi care folosesc instrumentarul operaHiilor informaHionale în implementarea politicii lor. aJlor 

    accept" chiar Gi ideea deosebit de actual" privind necesitatea unei propagande de integrare într-o

    societate democratic", dar cu dou" condiHii: un plus de educaHie Gi cultur" pentru marea mas" a

    categoriilor mai de )os ale societ"Hii Gi tot pentru aceleaGi categorii un Gi mai larg acces la informaHie.

      +n clasica analiz" a lui Ellul pot fi identificate numeroase elemente comune între propagand" Gi

    operaHiile informaHionale. !ropaganda, spune Ellul, trebuie s" fie total", adic" s" utilizeze toate

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    11/33

    mi)loacele disponibile în atingerea obiectivelor propuseK eact acelaGi lucru se întâmpl" Gi în cazul

    operaHiilor informaHionale care sinergizeaz" Gi coordoneaz" toate resursele domeniului. e asemenea

    în viziunea lui Ellul, propaganda trebuie s" fie continu" Gi durabil"K la fel sunt concepute Gi pro-

    gramele campaniilor de operaHii informaHionale cu eficienH" cuantificabil" doar pe termen lung.

    (naliza Hintei avut" în vedere de propagandist sau de specialistul în !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    12/33

    (stfel operaţiile informaţionale ofensive presupun utilizarea integrată a acelor capacităţi desemnate

    care & spri%inite fiind prin acţiuni de intelligence - pot susţine atât influenţarea liderilor şi factorilor 

    de decizie ai adversarului$ cât şi îndeplinirea unor obiective specifice.Cucrurile încep s" se

    limpezeasc" în momentul în care doctrina american" enumer", f"r" a limita,capacit"Hile avute în

    vedere a fi utilizate de operaHiile informaHionale ofensive la o serie de acHiuni tipic r"zboinice,

     precum operaHiile de securitate operaHional", de înGelare militar", !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    13/33

     pentru influenţarea factorilor de decizie non-'#(O în spri%inul obiectivelor #lianţei. !e de alt"

     parte, conform !oliticii N(;, operaHiile informaHionale militare sunt acele acţiuni coordonate în

     scopul influenţării liderilor şi factorilor de decizie adversari pentru spri%inirea totalităţii

    obiectivelor #lianţei prin afectarea informaţiilor$ sistemelor şi proceselor bazate pe informaţie ale

    acestora$ simultan cu e)ploatarea şi prote%area propriilor informaţii şi sisteme bazate pe informaţie.

     Nu lipsit" de interes este Gi evoluHia conceptului în cadrul (lianHei. IniHial, în 5@@B, N(; priveau

    operaHiile informaHionale doar drept o strategie integratoare în cadrul politicii r"zboiului de comand"

    Gi control ' *2L. (poi în ianuarie 5@@@ a fost individualizat Gi dezvoltat conceptul de IN7; ;! de

    c"tre *omitetul #ilitar al N(; prin documentul #* 422 ca o arm" de sine st"t"toare, cu

    aplicabilitate militar" deplin". +n 5@ septembrie 2332 a fost promulgat" noua politic" militar" a

     N(; în domeniul de sine st"t"tor al IN7; ;! $#* 422&5% care a statuat termenul de #ilitarJIN7; ;! ' operaHii informaHionale militare, distincte de trategiile InformaHionale ale N(;,

    dominate de diplomaHie Gi politic". !e de alt" parte, dac" americanii îGi clasific" operaHiile

    informaHionale în ofensive Gi defensive, (lianHa îGi defineGte aceste acHiuni în strategice, operative Gi

    tactice. Ca nivel strategic, operaHiile informaHionale urm"resc influenHarea liderilor de opinie Gi a

     proceselor de luare a deciziei din cadrul naHiunilor non-membre N(; prin diseminarea anumitor 

    mesa)e politice, prin iniHiative diplomatice Gi acHiuni militare de ordin strategic.

    Ca nivel operativ ' adic" acoperind un teatru de operaHii anume, precum cel din Mosovo sau din(fganistan, în )urul Mabulului - IN7;-;!-ul aliat se desf"Goar" conform unei strategii

    informaHionale militare pentru îndeplinirea de c"tre comandantul militar al teatrului a unor anumite

    obiective politico-militare bine definite prin realizarea unor efecte informaHionale Gi psihologice

    asupra unor lideri Gi procese. +n sfârGit, la nivel, tactic operaHiile informaHionale se realizeaz" prin

     planuri de acHiune locale Gi prin derularea întregului proces de feed-bac0 informaHional direct din

    teren. Ca toate nivelele se urm"reGte în primul rând cucerirea Gi apoi p"strarea superiorit"Hii Gi

    iniHiativei informaHionale faH" de adversar, liderii sau grupurile Hint" avute în vedere. *u alte cuvinte,

    începând de la mi)locul anilor @3, (lianHa Nord (tlantic" Gi-a dezvoltat în mod continuu Gi la toate

    nivelurile mecanisme din ce în ce mai sofisticate de planificare, coordonare, desemnare a Hintelor,

    evaluare Gi integrare a tuturor capacit"Hilor sale cu potenHial de comunicare Gi influenHare a acelor 

    grupuri Hint" sau lideri avuHi în vedere.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    14/33

    +n ceea ce-i priveGte pe români ei nu dispun înc" nici de elemente doctrinare, nici de structuri de

    operaHii informaHionale, deGi defunctul regim ceauGist reuGise s" ating" un înalt grad de centralizare Gi

    coordonare a industriei propagandistice comuniste. !rima criz" a unor cet"Heni români luaHi ostateci

    în Ira0 a cuprins îns" toate elementele necesar a fi coordonate sub spectrul operaHiilor informaHionale.

    !roblema românilor în acea criz" a fost tocmai lipsa de eperienH" Gi a pre-eistenHei unui mecanism

    eficient de coordonare a tuturor domeniilor Gi acHiunilor. (cest mecanism a fost materializat ad-hoc

     prin faimoasa celul" de criz" instalat" la *otroceni sub conducerea nemi)locit" a preGedintelui raian

    /"sescu Gi care a coagulat toate eforturile de soluHionare a crizei.

    . *eea ce evident c" a lipsit p"rHii române a fost un plan de contracarare a efectelor unei astfel de

    agresiuni psihologice asupra populaHiei, dar Gi asupra clasei politice Gi liderilor de opinie. Ca fel de

    slab preg"tit" a fost Gi întreaga clas" politic" $s-a mers pân" la oferte aberant-ridicole de schimb deostatici formulate emfatic Gi populist de un lider de partid parlamentar%. #ulHi politicieni de frunte?

    nu Gtiau cât de cât clar care erau amplitudinea, poziHia Gi specificul prezenHelor militare române în

    teatrele de operaHii din Ira0 Gi (fganistan, nefiind capabili s" disting" între o prezenH" sub steagul

     N(; Gi una în cadrul unei *oaliHii.

    .

    Mis%erele PS(OPS

    +n ianuarie 5@A2 militarii americani au renunHat doctrinar la termenul de r"zboi? psihologic Gi l-au

    înlocuit cu cel de operaHii? psihologice - !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    15/33

    a influenţa comportamentele audienţei ţintă în spri%inul obiectivelor naţionale ale politicii !tatelor 

    "nite$ precum şi intenţiile comandantului militar la nivelul strategic$ operativ şi tactic de ducere a

    războiului. !ractic, comandanHii planific" operaHiile psihologice pentru a diri%a informaţii şi

    indicatori selectaţi spre audienţe ţintă străine în scopul de a le influenţa emoţiile$ motivele$

    raţionamentele şi în ultimă instanţă comportamentele guvernelor$ organizaţiilor$ grupurilor şi indivi-

     zilor străini. #anualul american de operaHii psihologice din 5@@4, în glosarul de termeni Gi acronime,

    defineGte Gi repudiatul concept de război psihologic drept o combinaţie între propagandă şi acţiuni

     psihologice planificate$ având acelaşi scop de influenţare a opiniilor$ emoţiilor$ atitudinilor şi

    comportamentelor grupurilor ostile străine pentru susţinerea îndeplinirii obiectivelor naţionale. *u

    alte cuvinte, în caz de r"zboi, detestabila propagand" devine acceptabil" atunci când este îndreptat"

    împotriva unui grup ostil str"in.

    *onform politicii N(; pentru operaHii psihologice din 2332 acestea sunt desfăşurate pentru a

    transmite direct anumite informaţii şi indicatori selectaţi spre guverne$ grupuri şi indivizi

    aparţinând unei tabere duşmane$ aliate sau neutre * în 2334 a fost eliminat" precizarea naturii

    duGmane, aliate sau neutre a grupurilor Hint" avute în vedere, preferându-se mult mai generos

    diplomatica formul" a ţintelor aprobate+ în scopul influenţării emoţiilor$ atitudinilor$ motivelor$

     percepţiilor$ raţionamentelor şi în final a deciziilor şi comportamentelor acestora$ pentru îndepli-

    nirea unor obiective politice şi militare.

    in aceast" definiHie pot fi detectate câteva constante prezente atât în doctrina N(;, cât Gi în cea a

    (, conform c"rora !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    16/33

    în !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    17/33

    între p"rHile aflate în conflict, precum Gi spri)inul protecHiei forHelor. Este vorba despre ceea ce face în

     prezent !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    18/33

    constat în prevenirea Gi evitarea unei acHiuni militare directe, în 2334 credibilitatea Gi eficienHa N(;

    trebuie dovedite zilnic prin fapte concrete, iar aceste fapte pot fi afirmate, tocmai prin !

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    19/33

    frontierele zonelor habituale n raport cu modificarile produse n viata sociala la un moment

    dat.

    n afara intenselor demersuri politice si diplomatice, a imenselor eforturi financiare, materiale

    si umane, conflictul armat din Ira0 a constituit nu numai o nclestare violenta, purtata cu arme

    sofisticate si cu o mare putere de distrugere, ci si o confruntare psihologica de mare amploare,

    care a urmarit la adversar subminarea spiritului de lupta, ncetarea rezistentei, strnirea

    sentimentului pieirii inevitabile, al confuziei, nencrederii si fricii, ntr-un cuvnt

    nfr ngerea pe plan moral- spiritual al acesteia si astfel obtinerea victoriei.

    n prezenta lucrare ne propunem sa surprindem o viziune personala privind locul si rolul

    operatiilor psihologice n ansamblul de actiuni militare desfasurate pe timpul razboiului din

    Ira0. *onsideram ca, n conditiile n care armata romna participa la misiuni n afara

    granitelor tarii, misiuni desfasurate mpreuna cu trupele N(;, tema prezentata ar putea fi de

    un real folos psihologilor din domeniul cunoasterii si asistentei psihologice, ntruct le

    largeste aria de competenta profesionala si constituie un baga) de cunostinte suplimentar pentru

    a face fata cu succes - att ei, ct si detasamentele din care fac parte - conditiilor reale de

    lupta din teatrele de operatii.

    ;peratiile de influentare psihologica au acompaniat ntotdeauna conflictele militareK ele

    singure n- au nvins niciodata un inamic, dar au contribuit semnificativ la victorii. e regula,

    operatiile de influentare psihologica premerg declansarea unei campanii, avnd misiunea de a

    Ppregati terenulQ, de a slabi rezistenta celui ce va fi atacat, dar continua pe toata durata

    conflictului, prelungindu-se si dupa ncheierea lui. n actualele conditiile transformarilor 

     politice si militare, se apreciaza tot mai mult ca rezolvarea problemelor litigioase dintre partile

    aflate n conflict pe calea razboiului constituie o varianta limitata n mod substantial. n

    aceste mpre)urari, actiunile din sfera operatiilor psihologice pot deveni mi)locul principal al

     politicii si strategiei globale a statelor si grupurilor de state.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    20/33

    n prezent, operatiile psihologice au un caracter tot mai diferentiat, selectiv, mai ales n timp

    de pace, si vizeaza att grupurile sociale ct si persoanele fizice.

    !rogresul nregistrat n domeniul mi)loacelor de informare n masa, n domeniul

    stiintelor socio-umane, a sporit posibilitatile de influentare spirituala. *a urmare, au fost

    identificate procese cum sunt: dezinformarea, insinuarea n constiinta oamenilor a

    adevarurilor spuse pe )umatate, crearea unor stereotipuri deformate de gndire, nlocuirea

    convingerilor reale prin altele false. -a acumulat astfel un ntreg arsenal de forme si

    mi)loace, procedee si tehnici, cai si modalitati subtile de influentare a constiintei, a modului de

    gndire si comportamentului indivizilor, a starilor psihice si morale, a climatului psiho- social

    si a fortei de actiune a colectivitatilor umane.

    (stazi se PconfectioneazaQ cu usurinta zgomote care imita orice categorie de armament sau

    care eercita presiuni sonice $arme de sunet%, se creeaza Pbombe sonoreQ sau Ppe baza de

    mirosQ si echipamente de proiectie pe nori )osi sau liziere de padure, se realizeaza complee

    actiuni propagandistice prin care se induc stari psihice destructurante n vederea erodarii

    moralului si capacitatii de lupta a adversarului.

    n cadrul acestor evolutii, incitant este faptul ca dezvoltarile n domeniul n discutie

    cunosc mai multe directii care se individualizeaza tot mai mult ca rol, functii si arie de

    cuprindere. n acest sens se continua preocuparile armatelor de a-si ntari si eficientiza

    structurile si mi)loacele menite sa desfasoare operatii psihologice. *oncomitent, tot mai multe

    state si organizeaza si dezvolta structuri proprii care sa faciliteze promovarea intereselor n

    relatiile cu celelalte state.

    !rincipala ?arma? utilizata de structurile de operatii psihologice n cadrul razboaielor 

    moderne trebuie sa fie informatia care, folosita eficient, poate oferi oportunitati, practic

    inepuizabile, de prevenire, descura)are, limitare sau mentinere a controlului asupra gradului,

    dimensiunilor si ritmului de escaladare a unor conflicte.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    21/33

    ncercnd o sintetizare a operatiilor psihologice ce se pot desfasura pe parcursul conflictelor 

    militare, putem afirma ca ele se planifica cu mult timp nainte, activitatea specialistilor 

    concretizndu-se n studii si evaluari periodice asupra zonelor de interes?, mediatizarea

    unor informatii, teme, scenarii de interes strategic, operativ sau tactic si conceperea&producerea

    unor materiale $afise, ziare, brosuri, emisiuni etc.% pe categorii&grupuri de tinte?.

    ;peratiile psihologice desfasurate si propun sa influenteze n directia dorita

    comportamentul tintelor selectate, uznd de anumite informatii, folosind mi)loacele nationale

    regionale si locale de comunicare n masa, dar si capacitatile mass-media din dotare pentru a

    crea conditiile favorabile ndeplinirii scopurilor propuse.

    omeniul operatiilor psihologice, multi si interdisciplinar n esenta lui, beneficiaza si are

    nca nevoie de competenta unor specialisti n psihologie militara, care sa acorde atentia

    cuvenita acestui indicator de forta al actiunilor militare.

    *onflictul din Ira0 nu a fost numai unul militar. (mbele parti au ncercat sa slabeasca

    adversarul prin mi)loace psihologice si sa-l induca n eroare. *omponentele de ordin

     psihologic ale razboiului din Ira0 si-au facut aparitia cu mult timp naintea declansarii

    conflictului militar propiu-zis, iar pe parcurs acestea au capatat o pondere remarcabila.

    (tacurile psihologice sunt ordonate din centrele de comanda att ale aliatilor, ct si ale

    trupelor ira0iene.

    Epertii occidentali opineaza ca latura psihologica este o prezenta permanenta a conflictului, si

    de cele mai multe ori, mai eficienta dect cea militara. (menintarea cu folosirea la nevoie a

    armelor chimice si biologice de catre armata ira0iana a avut drept scop descura)area armatei

    americane. Imaginile televizate, ale prizonierilor raniti, ale civililor ucisi sau stirile referitoare

    la bombardarea de catre americani a unei maternitati, sunt tot ncercari de a influenta opinia

     publica din statele coalitiei antiira0iene, inoculndu-i un sentiment de vinovatie.

    !e prim plan se situeaza actiunile de dezinformare reciproca ale partilor aflate n conflict,

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    22/33

     precum si ale opiniei publice internationale. n reprezentant al unei agentii americane de

    informatii era de parere ca Pn timp de razboi prima victima este adevarul. Razboiul din Ira0 

    se poarta n direct la radio, televiziune, si asta face mai greu de definit adevarulQ.

    n batalia pentru influentarea opiniei publice internationale si a fortelor anga)ate n conflict,

    zvonurile par a fi mai eficiente dect rachetele n slabirea moralului. !entru a- i compromite

     pe ira0ieni n ochii propriei opinii publice, americanii si englezii au lansat cteva

    comunicate eagerate n ceea ce priveste succesele lor n primele ore ale declansarii

    razboiului.

    ; retea de televiziune americana $de altfel, se afirma ca *NN Peste o arma psihologica mai

     puternica dect rachetele * si !(RI;Q% a transmis n direct de la Lashinton, imediat

    dupa bombardarea Ira0ului, ca unii comandanti superiori din !entagon pretind ca aviatia

    ira0iana a fost practic decimata. n acelasi timp, ira0ienii au spus ca au dobor t 53 avioane

    ale aliatilor, n timp ce acestia din urma au confirmat numai =. e altfel, scrie un

    corespondent al unei agentii de presa, Pumflarea datelor privind pierderile si victimele

    inamicului sunt fapte obisnuite n ;rientul (propiat, unele sunt prea eagerate chiar pentru a

    fi eficace ca dezinformare, spun analistii militari occidentali. (ltele sunt menite sa incite

     patimile religioaseQ.

    !otrivit unui important cotidian american, o asemenea implicare ntr-un adevarat razboi

     psihologic are ca laturi:

    - difuzarea n directia Ira0ului a unor emisiuni radio, n care li se cere Peroicilor soldati

    ira0ieniQ sa se predea. !ostul de radio transmitea PinvitatiaQ de a se pune sub pavaza aliatilor 

     pentru Pa se putea rentoarce la familiile lor cnd va nceta conflictulQ. stirile aprobate de

    cenzura americana relateaza despre surpriza ira0ienilor n legatura cu tratamentul favorabilcare li se promiteaK

    - editarea si raspndirea unor manifeste. (supra Ira0ului s-au lansat numeroase manifeste prin

    care sunt date instructiuni soldatilor ira0ieni despre modul n care se pot preda. n acestea se

    afirma: ca vor fi nfr ntiK ar putea muri daca nu se predauK

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    23/33

    - imprimarea si difuzarea unor casete video si audio continnd materiale de propaganda

    mpotriva regimului de la /agdad.

    e partea cealalta, Ira0ul nu ramne mai pre)os. (u fost realizate si difuzate numeroase

    videoclipuri si benzi audio care contin cntece arabe de glorificare a lui addam 8ussein si a

    Islamului, ndemnuri la retragerea fortelor americane si engleze etc.

    Ca acestea se adaugau amenintari socante de genul: Pmii de americani se vor ntoarce n

    sicrie n tara lorQ, interviuri cu prizonieri americani transmise de televiziune, plasarea

     prizonierilor n prea)ma unor obiective ce pareau a fi n atentia fortelor americane pentru a

    fi bombardate. otodata Ira0ul nu s-a sfiit sa foloseasca amenintarile cu atentate teroriste

     pentru a etinde conflictul $Pdatoria sacra a oricarui musulman este de a participa la ihad -

    razboiul sf ntQ, se spune ntr-un mesa) adresat de addam 8ussein poporului ira0ian%.

    Influentarea psihologica, n sensul dezorganizarii proceselor psihice implicate n reglarea

    comportamentului combatantilor, a fost amplu utilizata n razboiul din Ira0. *nd facem o

    asemenea declaratie, avem n vedere permanenta bombardare a indivizilor cu stimuli de mare

    intensitate si durata pentru a caror receptare s-a consumat o mare cantitate de energie psihica,

    n acest fel diminundu-se disponibilul energetic pentru activitatile de baza.

    n limita spatiului oferit de lucrarea noastra, pe parcursul ctorva paragrafe, ne propunem ca

    din multitudinea de modalitati si procedee concrete utilizate att de Ira0 ct si de coalitia

    americano- engleza, sa prezentam pe cele care au putut fi depistate si s-au evidentiat prin

     potente deosebite n influentarea psihologica a adversarului.

    ntre acestea, n conflictul din Ira0, un loc aparte l-au ocupat declaratiile oficiale ale

     presedintilor de state, premieri, ministri, personalitati militare, organe de presa guvernamentale

    etc. ; ncercare de sistematizare, fara pretentii deosebite, reliefeaza n mod indiscutabil ca,

     prin continut si destinatari, declaratiile oficiale au vizat o problematica foarte diversificata si s-

    au concretizat n numeroase actiuni cu scopuri bine definite si precis orientate. (cestea au

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    24/33

    fost astfel construite de ambele parti, nct sa stimuleze si sa declanseze procese de

     prelucrare psihica constienta, care sa se soldeze cu PfisurareaQ unor produse psihice ale

    individului, cu modificarea sau cu orientarea lor, precum si cu nasterea altora noi, n consens

    cu obiectivele celui care a declansat actiunea de influentare.

    e pot releva, n acest sens:

    - A)%iunile !e *us%ifi)are, de legitimare a tuturor demersurilor ntreprinse de statele

    respective n plan politic, economic si militar. n acest scop, statele beligerante au facut, n

    repetate r nduri, apel la obiectivele politice declarate, oficiale. in aceasta perspectiva, n

    viziunea cercurilor conducatoare de la *asa (lba, obiectivele politicii americane n Ira0 erau:

    impunerea democratiei ca valoare suprema n statK eliberarea poporului ira0ian de sub tirania

    liderului addam 8usseinK restabilirea guvernului legitim al acestei tariK securitatea si

    stabilitatea regiunii. Evident, ambele parti au desfasurat n aceasta perioada o intensa

    activitate de sustinere propagandistica a acestor obiective, un rol aparte revenind declaratiilor

    oficiale.

    - n al doilea r nd, subliniem preocuparea constanta pentru a)%iunile !e populari&are a

    obiectivelor politice nedeclarate ale adversarului, considerate a fi de fapt cele reale. (cestea au

    constituit temelia unei vaste si virulente campanii propagandistice. nalte personalitati ale

    aliantei americano- engleze au apreciat ca addam 8ussein avea de fapt n vedere

    consolidarea profilului sau de Paparator al musulmanilorQ n fata dusmanilor comuni.

    Insinuarea permanenta ca acestea sunt de fapt obiectivele reale ale agresiunii, intensa campanie

     propagandistica desfasurata n acest scop, au urmarit discreditarea adversarului n fata

    opiniei publice internationale, a propriului popor, pierderea de catre combatanti a ncrederii

    n )ustetea cauzelor, ideilor pentru care luptau, alterarea imaginii asupra obiectivelor 

    declarate.

    - e asemenea, declaratiile oficiale s-au concretizat n a)%iuni !e amenin%are+ in%imi!are a

    adversarului, supralicitnd pe: folosirea unor arme secreteK recurgerea la atacuri teroristeK

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    25/33

    destabilizarea situatiei interne a tarii adversaruluiK capturarea si )udecarea unor personalitati

     politice marcante.

    n acest sens, consideram edificatoare cteva eemple:

    5. addam 8ussein afirma: P(mericanii nu-si pot permite un razboi n care sa aiba zeci de

    mii de victime. !oporul american nu are taria sa suporte asa ceva.Q.

    2. !resa guvernamentala din /agdad insista asupra faptului ca Ira0ul poseda arme secrete n

    masura sa raspndeasca teroarea n r ndul atacantilor.

    =. n purtator de cuvnt al *asei (lbe afirma ca tatele nite vor capturarea presedintelui

    Ira0ului, pentru a- l )udeca pentru crimele de razboi si tratamentul in)ust si nemilos aplicat

     prizonierilor de razboi.

    - n loc aparte l-au ocupat a)%iunile !e !is)re!i%are a unor personali%a%i poli%i)e, a actiunilor 

    initiate de catre acestea. n mod cert s-a urmarit alterarea prestigiului acestora, a credibilitatii

    lor n r ndul combatantilor, opiniei publice internationale $/ush l califica pe addam

    8ussein drept Pun tiran dur si nemilosQ%.

    - eclaratiile oficiale au mbracat si forma unor  mesa*e adresate propriilor popoare, celor din

    tarile prietene, tarilor cu care se aflau n conflict, opiniei publice internationale si a unor 

    apeluri la patriotism, la rezistenta.

     

    (preciem ca acest gen de declaratii a fost utilizat n mod deosebit de cercurile politice de la

    /agdad, precum si de cele cu orientare proira0iana, si totul n numele razboiului sf nt,

    ihadului. (ceste declaratii au abundat n chemari la unitate, au reamintit datoria sf nta ce

    revine fiecarui arab, pericolul pe care l reprezinta pentru lumea araba Pagresorii americani si

    engleziQ.

     Saddam Hussein - ,datoria sacra a oricarui musulman este de a participa$ acolo unde se

    afla$ la ihad/.

    ,natiunea araba doreste sa-si atinga obiectivele fara razboi$ dar se pare ca #merica

     foloseste amenintarile utilizate cu succes � n alte cazuri$ imagin� ndu-si ca va putea sa

    c�  stige � n acest fel si de asta data0 este e)clus ca aceasta politica va reusi cu ira1ienii./

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    26/33

    - n fine, mentionam ca unele declaratii oficiale s-au concretizat n propuneri �n s)op

    su,-ersi-, ce au vizat spargerea unitatii fortelor adversarului, crearea de disensiuni.

    *onducerile ambelor grupari de forte implicate n razboiul din Ira0 au recurs ntr-o masura

    considerabila la procedee de influentare psihologica specifice dezinformarii. n acest scop au

    fost prezentate fapte, eemple, situatii ce au fost prelucrate, eagerate, generalizate,

    distorsionate sau trunchiate, s-au etras din ele concluziile avanta)oase uneia din parti si pe

    care le- au sugerat, le- au propus fortelor adverse.

    *ampania de dezinformare a fost completata n mod foarte eficient de )en&ura ins%i%ui%a !e

    am,ele par%i asupra informa%iilor.

    (sa cum au subliniat ma)oritatea publicatiilor, razboiul din Ira0 impunea toate conditiile, sub

    aspectul tehnicii comunicatiilor pentru a fi urmarit de ntreaga omenire pe micile ecrane. n

    zilele premergatoare declansarii ostilitatilor ca si n primele ore ale desfasurarii, ceea ce se

    dorea s-a nfaptuit. Cumea a vazut n direct pregatirile, decolarile, ntoarcerile din

    misiunile de lupta. n r ndul simpatizantilor coalitiei antiira0iene domnea o oarecare euforie

    de care nu erau straine transmisiile televizate.

    ar a venit si ceasul adevarului: distrugeri, vieti pierdute, avioane dobor te. intr-o data

    strategii s-au trezit: trebuie pastrat secretul operatiunilor. *a urmare, s-au impus masuri severe

    de cenzura: nu s-a permis difuzarea de date si imagini care ar fi putut contribui la formarea

    unor convingeri n legatura cu planurile militare, cu succesul dar mai ales cu esecul unor 

    misiuni, cu pierderile uneia din parti.

    in bogata panoplie a dezinformarii, se impune sa ne oprim n mod epres

    asupra &-onurilor. n batalia pentru influentarea luptatorilor si populatiei, a opiniei publice

    internationale, ma)oritatea epertilor subliniaza ca Pzvonurile pot fi mai eficace dect

    rachetele n slabirea moralului inamiculuiQ. !rin lansarea acestora, s-a urmarit n primul

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    27/33

    r nd crearea si adncirea unor disensiuni, sadirea confuziei si nencrederii n r ndul

    luptatorilor, discreditarea unor personalitati politice de prima marime.

    *oncluzia care se trage din cele prezentate anterior este aceea ca ambele grupari implicate n

    conflict au recurs n repetate r nduri la zvon ca procedeu de baza al dezinformarii. e

    asemenea, putem afirma ca fortele specializate n astfel de actiuni din cadrul aliantei

    americano- engleze au PtintitQ n primul r nd persoana lui addam 8ussein, discreditarea

    acestuia n fata opiniei publice interne, ct si a celei internationale, au urmarit sa creeze

    impresia eistentei unei puternice opozitii n tara, sa sporeasca nencrederea soldatilor 

    ira0ieni n regimul de la /agdad si sa amplifice unele disensiuni n cadrul armatei, dar mai

    ales unele nemultumiri.

    n alt procedeu care s-a dovedit a fi util n conflictul din Ira0 si care a fost prezent att n

    actiunile desfasurate n perioada premergatoare, ct si n cea ulterioara declansarii

    conflictului, a fost acela alamplifi)arii sau !iminuarii -oi%e a semnifi)a%iei unor fap%e+ a

    )onse)in%elor unor a)%iuni. (stfel, n scopul demoralizarii efectivelor adversarului,

    intimidarii acestuia, compromiterii n fata opiniei publice si acelei internationale, presedintele

    american 1eorge /ush a lansat ultimatumul prin care cerea lui addam 8ussein si familiei

    acestuia sa paraseasca tara n 4B de ore. e asemenea, )omuni)a%ele !e ra&,oi+�n )iu!a

    !e)lara%iilor )a sun% reale+ au fos% amplifi)a%e sau !iminua%e�n mo! !eli,era%.

    in partea coalitiei americano-engleze acestea au vizat cu predilectie: rezultatele atacurilor 

    aerieneK distrugerea rachetelor inamiceK numarul avioanelor ira0iene bombardateK numarul

     prizonierilor ira0ieniK distrugerile provocate instalatiilor chimice si nucleare, aviatiei, punctelor 

    de comandaK propriile pierderi.

    n mod cert, alianta americano-engleza a ncercat si n mare parte a reusit o !isimulare )u

    mare !is)re%ie a propriilor pier!eri. n acelasi timp nsa, americanii au dorit nca de la

    nceputul razboiului sa aiba o imagine precisa asupra pierderilor provocate adversarului.

    (sa cum subliniam anterior, partea ira0iana nu s-a lasat mai pre)os n ce priveste

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    28/33

    dezinformarea. (ceasta s-a aat n mod deosebit pe: numarul de avioane dobor te, numarul

    de prizonieri, ineficienta atacurilor aeriene ale aliantei, propriile pierderi.

    (laturi de comunicatele de razboi, o pondere nsemnata a avut-o in%o/i)area a!-ersarului

    )u o serie�n%reaa !e e/aerari si respe)%i- minimali&ari !e ori)e na%ura.

    in desfasurarea actiunilor militare, pe timpul operatiunii aeriene si a ofensivei terestre,

    apreciem ca organele de specialitate ale aliantei au derulat o abila campanie de dezinformare

     privind: rolul anumitor categorii de tehnica de luptaK ritmul si valoarea fortelor dislocate n

    zonaK pregatirile pentru ofensiva terestraK superioritatea n armament, tehnica de lupta si

    nivelul pregatirii militareK eficienta rachetelor * si !(RI;. (stfel, printr-o abundenta a

    datelor contradictorii, probnd Pineficienta bombardamentelorQ declarata de /agdad, s-a creat

    un mit al invincibilitatii trupelor ira0iene, n special a 1arzii Republicane. lterior, derularea

    rapida a operatiunilor terestre a demonstrat contrariul.

    n ce priveste superioritatea tehnicii si armamentului din dotare, a fost oferita n mod

    deliberat imainea unui ra&,oi 0)ura%1, avioanele, bombele, rachetele avnd capacitatea de

    a selecta obiectivele, distrugndu- le doar pe cele de importanta militara si logistica, aspect ce

    a avut o anumita influenta asupra opiniei publice mondiale. impotriva, referirile la calitatile

    tehnicii ira0iene au fost orientate cu preponderenta n sensul minimalizarii eficientei acesteia.

    *ontracar nd acest gen de aprecieri, /agdadul a avertizat ca PIra0ul nu si-a folosit nca

    toate fortele si armeleQ, si ca rampele de lansare a rachetelor sunt intacte si dispun de arme

    surpriza. ub acelasi aspect al eagerarilor, s-au nscris si ncercarile conducerii de la

    /agdad de a transforma orice retragere ntr-o adevarata victorie.

    in panoplia dezinformarii nu au lipsit ni)i insinuarile+ falsele a)u&a%ii+�n-ino-a%irile. n

    scopul declansarii unor miscari si manifestatii de protest de masa, pentru a adnci prapastia

    dintre conducerea de la /agdad si mase, specialistii americani au subliniat n repetate

    r nduri necesitatea nlaturarii de la putere a liderului ira0ian, ntruct acesta este vinovat

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    29/33

    de declansarea razboiului si nu poporul ira0ian, el este Pun om care a folosit armele chimice

    mpotriva propriului sau poporQ.

    e cealalta parte, addam 8ussein, att pe plan intern, dar mai ales international a actionat

     pentru acreditarea ideii ca de fapt, americanii si-au propus sa distruga Ira0ul si nu sa-l

    elibereze, aceasta pentru a-si realiza planurile de dominatie si hegemonie n lumea araba.

    *nd avioanele americane si engleze au bombardat /agdadul, ira0ienii au vorbit despre

    atacarea fara discriminare a cartierelor civile, lovirea unei maternitati, trecnd sub tacere

    atingerile aduse unor obiective militare. (ceste actiuni au favorizat o anumita sensi,ili&are a

    opiniei pu,li)e in%erna%ionale  fata de soarta populatiei civile, dublata si de comunicatele

    referitoare la pierderile suferite n r ndul civililor, care indicau cifre substantiale.

    (ceste insinuari au urmarit influentarea opiniei publice internationale si demontarea ideii

    avansate n unele state, potrivit careia (merica si-a depasit cadrul mandatului ncredintat,

    culpabilizndu-le.

    >ehicularea unor informatii referitoare la faptul ca la /agdad si n mpre)urimile sale au

    aparut numeroase obiective false, ntre care baze de aviatie si pozitii de artilerie, pe care au

    fost instalate machete si tehnica de lupta, au lasat sa se nteleaga ca pierderile Ira0ului au fost

    mult mai mici dect cele declarate de militarii americani.

    /n dictionarul american de termeni militari, razboiul psihologic se refera la

    folosirea planificata a propagandei si a altor actiuni psihologice, cu scopul

    de a influenta opiniile, emotiile si comportamentul grupurilor straineinamice, ntr-un mod care sa spri(ine nfaptuirea obiectivelor nationale= 

    = "0ima, ., 6778, p. 6@7#.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    30/33

    Din cauza conotatiei negative pe care o are termenul de manipulare din

    perioada regimurilor totalitare, fasciste, agentii de influentare au facut tot

    posibilul sa mascheze acest scop ma(or al agresiunii. Manipularea este un

    tip special de influentare desfasurata de catre agentul agresor, ce-si

    urmareste n primul rnd interesele, dar asta nu nseamna ntotdeauna

    daune, pre(udicii aduse victimei : tinta, mai ales n conditiile razboiului

    contemporan. Bndiferent ce sens alegem razboiul psihologic are telul de a

    manipula.

    orbim de manipulare atunci cnd o anume situatie sociala este creata

    premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n

    sensul dorit de manipulator6 .

    Actiunile de subminare a starii psihomorale a adversarului, reducerea

    capacitatii de rezistenta psihica si a vointei de a lupta, pot ncepe nainte

    de declansarea actiunii armate, uneori, nemaifiind nevoie sa se a(unga aici.

    Operatiunea 0ustinerea democratiei din 1aiti, din =>>8 n-a necesitat nici

    un foc de arma@

      O alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta, ntre cel care manipuleaza si cel manipulat "de obicei prin intermediul mass-

    media# ducnd la o relatie socialC nefireascC, nstrainatC, an)ioasC,

    frustranC.

    /n primul rnd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei

    este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu

    este constient. De aceea, fisurarea sau chiar schimbarea sistemului de

    2 $7iceac, /., 2334, p. =3%.

    = $#ihai, >., Infocom, nr. =&5@@A, p. 25- 26%.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    31/33

    referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc "sloganuri# puternic

    emotionale.

      0e vorbeste de manipulare psihologica  si de manipulare

    informationala, desi ambele se ntrepatrund.

    - Manipularea psihologica  are n vedere o serie de procese si

    fenomene ce stau la baza schimbarii conduitei.- Manipularea informationala este modalitatea de baza prin care se

    realizeaza manipularea. &)tensia mass-mediei, posibilitatea de a

    receptiona n timp real orice eveniment de pe glob, dezvoltarea

    tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit

    informatia, fac din razboiul informational o emblema a lumii

    contemporane ce readuce n discutie delicatul subiect al propagandei.

    Termenul propaganda avea initial un sens neutru, acela de a raspndi

    credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare. Propaganda continua sa fie

    asociata cu minciuna si manipularea. Prin modul de a putea mpleti adevarul

    cu falsul, ea este, ntr-adevar, forma principala prin -care se poate actionaasupra constiintei si sentimentelor. Propaganda poate fi de trei feluri '

    - /n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis

     mpotriva adversarului, abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza

    publicul. /n functie de metoda predominanta folosita, propaganda poate

    avea suport emotional, faptic sau persuasiv8 

    &a poate folosi mi(loace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de

    panica, deruta, tensiune, nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri

    telefonice, santa(, imitarea vocii unor personalitati cunoscute sau presiunea

    8 $ristea, D. p. @9?#.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    32/33

    psihologica asupra lor "amenintari, sechestrare#.

    Prima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afectiveputernice, utilizndu-se imagini, formule verbale si simboluri cu mare

     ncarcatura emotionala. Aceasta propaganda sta la baza manipularii

    populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe

    glob, unde predomina saracia si analfabetismul.

     Propaganda cu suport faptic are la baza fapte ct mai concrete dar

    special alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea

    persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva

    si intelectuala a auditoriului.Daca manipularea este o componenta curenta

    a vietii sociale contemporane, fiind legata nemi(locit de e)ercitarea puterii

    si a controlului social, se pune problema rezistentei la manipulare si

    contracararea ei.

      asurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. De mareimportanta este asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum

    confruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se

    formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care reuseste

    primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit

    trairile psihice ale luptatorului E

    Termenul de propagandă  Pentru ma(oritatea covrFitoare a oamenilor,

    propaganda este asociatC unei intenţii ascuns-malefice Fi drept urmare

    este imoralC Fi reprobabilC sau, n cel mai bun caz, de neluat n seamC.

    E "1ariuc, =>>8, p. GE#.

  • 8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

    33/33

    Americanii au elaborat o definiţie oficialC destul de cuprinzCtoare a

    propagandei. /n doctrina pentru operaţii psihologice a forţelor armate

    americane din =>>8 Fi 677@ se poate gCsi una din puţinele definiţii Hoficiale

    ale propagandei nscrisC ntr-un document doctrinar militar' Horice formă

    de comunicare în sprijinul unor obiective naţionale în scopul 

    influenţării opiniilor, emoţiilor, atitudinilor sau comportamentelor 

    oricărui grup de oameni în beneficiul direct sau indirect al spon-

     sorului acestei comunicări ". Pentru americani orice formC de comunicare,

    "aFadar inclusiv relaţiile publice, operaţiile psihologice sau chiar Fi reclama#

    poate fi atinsC de virusul propagandistic, rezultnd astfel o influenţare cu

    mi(loace neprecizate a psihicului Fi raţionalului unei ţinte alese, n beneficiul

    emitentului.

    contrapropagandei, materializabilC prin igienizatul instrumentar doctrinar al

    operaţiilor psihologice.