pregatirea pieselor pentru asamblarecristina

28
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII GRUP SCOLAR TEHNOLOGIC ‘ION MINCU’, TG-JIU PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE INDRUMATOR: ABSOLVENT: Prof.ing.ADRIANA COSTREIE SURDU ANGHEL CRISTINA CALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL 1

Upload: staicucristianella

Post on 26-Jun-2015

1.841 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARIIGRUP SCOLAR TEHNOLOGIC ‘ION MINCU’, TG-JIU

PROIECT PENTRU CERTIFICAREACOMPETENTELOR PROFESIONALE

INDRUMATOR: ABSOLVENT:Prof.ing.ADRIANA COSTREIE SURDU ANGHEL CRISTINA

CALIFICAREA PROFESIONALA:TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

ANUL ABSOLVIRII:2009-2010

1

Page 2: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

CUPRINS

ARGUMENT 4Cap.1 Generalităţi privind pregătirea pieselor pentru

asamblare1.1. Retuşarea

Bibliografie

2

Page 3: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Argument

Majoritatea aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor se compun dintr-o serie de

piese şi subansambluri. In foarte multe cazuri, acestea trebuie să se încadreze în

anumite limite de abateri dimensionale, care ţin atât de construcţie,dar şi de

modul în care ele lucrează împreună.

Asamblarea este îmbinarea a două sau mai multe piese definitiv prelucrate

într-o anumită succesiune, astfel încât ele să formeze un produs finit care să

corespundă din punct de vedere tehnic scopul pentru care a fost proiectat.

Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic şi

este executat în general în aceeaşi întreprindere în care au fost executate piesele.

In situaţi speciale, asamblarea ( sau asamblarea parţială ) se face la locul de

utilizare a produsului. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea

operaţiilor de îmbinare a pieselor, verificare a poziţiei lor şi recepţia după

asamblarea definitivă, având drept scop final obţinerea unui produs care să

corespundă în totalitatea activităţii pentru care a fost proiectat.

Operaţia de asamblare reprezintă partea procesului tehnologic de montare

care se execută la acelaşi loc de muncă de către un singur muncitor sau de o

echipă de muncitori,pentru obţinerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai

multor subansambluri.

Operaţia de asamblare este unitatea de bază folosită la planificarea

producţiei, iar stabilirea corectă a duratei şi succesiunii operaţiilor are influenţă

directă asupra productivităţi şi preţul de cost pe produs. Faza de asamblare

reprezintă partea de operaţie care se execută la o îmbinare folosind aceleaşi

scule,dispozitive şi instrumente de măsurat ,aplicând aceeaşi metodă de lucru.

Mânuirea reprezintă mişcarea executată de muncitor în timpul pregătirii

operaţiei de montare sau în timpul montării. Pentru faze şi operaţii se realizează

fişe tehnologice în care sunt prevăzute S.D.V. - urile, utilajele folosite, dar şi

inscripţiile de control.

3

Page 4: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Cap.1. Generalităţi privind pregătirea pieselor pentru asamblare

Condiţia cea mai importantă la montajul pieselor este ca acestea să fie

curate. De aceea, înaintea asamblării se înlătură de pe piese praful, aşchiile

metalice mărunte, pulberile abrazive cât şi resturile rămase după ştergerea

pieselor. Aceste măsuri sunt cu atât mai importante la montajul mecanismelor de

precizie. Pătrunderea impurităţilor în canale, în lichidele de ungere, pe lângă

piesele în mişcare poate duce la îngreunarea sau chiar griparea mişcării.

înainte de asamblare se execută:

- curăţarea pieselor;

- ajustarea pieselor.

Curăţarea pieselor se poate face prin următoarele operaţii:

a) Curăţarea propriu-zisă a pieselor constă în îndepărtarea

impurităţilor şi a urmelor de vopsea de pe suprafeţe. Operaţia se execută cu

ajutorul unor pensule, cu mijloace abrazive sau cu cârpe moi.

b) Spălarea pieselor se execută în scopul îndepărtării impurităţilor

rămase în urma curăţării.

Pentru producţia individuală, spălarea se face manual în băi de petrol

lampant, benzină, alcool sau cu apă fierbinte şi sodă.

La producţia de serie mare, spălarea se execută mecanizat, utilajele

respective fiind prevăzute şi cu dispozitive de uscare.

c) Suflarea pieselor se realizează cu aer comprimat având presiunea

de 3-6 bar. Aerul folosit trebuie să fie perfect uscat şi încălzit pentru a grăbi

procesul de uscare după spălare. De asemeni, el trebuie să aibă şi o presiune

cât mai mare pentru a putea îndepărta corpurile străine din locurile greu

accesibile.

Tot prin această operaţie sunt verificate canalele de ungere greu accesibile

prin alte metode, sau greu accesibile în timpul operaţiilor de montaj, pentru uşu-

rarea operaţiei.

4

Page 5: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Organele de maşini ce trebuie supuse operaţiilor de montaj au nevoia

uneori de ajustare. Ajustarea consta in:

- teşirea muchiilor ascuţite;

- netezirea suprafeţelor pentru corectarea rugozităţii;

- executarea de găuri de montaj;

- corectarea găurilor;

- centrarea găurilor etc.

Ajustarea pieselor constă dintr-o succesiune de operaţii, şi anume:

1.1. Retuşarea.

Este o operaţie de ajustare cu o sculă metalică pentru adaptarea piesei în

lanţul de dimensiuni sau pentru retuşarea suprafeţei. Operaţia mai este folosită şi

pentru îndepărtarea rupturilor, bavurilor sau a neregularităţilor.

Operaţia se execută manual sau mecanizat, cu ajutorul unor truse de pile.

Adaosul de prelucrare la această operaţie poate fi de: 0,3 mm, 0,5 mm, iar pentru

finisare 0,1 mm.

Retuşarea mecanizată se face cu aparate de pilit acţionate electric sau

pneumatic (fig. 1).

Fig.1 Dispozitiv de pilit mecanic cu diferite forme de pile: a) dispozitiv acţionat electric; b) pile

5

Page 6: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Rugozitatea suprafeţelor obţinută prin această prelucrare este de 12,5 m -

6,3 m.

1.2. Răzuirea.

Este operaţia de ajustare folosită la piesele confecţionate din fontă

cenuşie, aliaje neferoase care au duritatea relativ redusă şi produc aşchii

care se rup.

Operaţia se poate executa manual sau mecanizat, cu scule numite

răzuitoare, care pentru suprafeţele plane sunt răzuitoare plane (fig. 2a), iar pen-

tru suprafeţele curbe, răzuitoare curbe (fig. 2 b).

Fig.2. Razuitoare manuale

Pentru fabricaţia de serie se folosesc răzuitoare mecanice (fig. 3).

Fig. 4. Răzuitor mecanic

Operaţiile de răzuire se aplică în general pentru suprafeţele plan-active

(ghidaje), sau suprafeţele cilindrice (cuzineţi).

Calitatea operaţiei de răzuire se controlează cu ajutorul pieselor etalon

numite plăci de tuşat. Acestea au o suprafaţă de control cu rugozitate superioară

sau cel puţin egală cu cea care trebuie obţinută prin răzuire.

Pentru control, suprafaţa etalon se acoperă cu un strat de vopsea specială,

apoi această suprafaţă este pusă în contact cu suprafaţa ce trebuie verificată.

Piesa etalon este apoi apăsată puţin şi rotită în diferite direcţii pe piesa de

6

Page 7: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

verificat. După îndepărtare, se observă că proeminenţele care au venit în contact

cu vopseaua sunt colorate, indicând astfel locurile unde mai este necesară

operaţia de răzuire.

Vopseaua folosită poate fi miniu de plumb, albastru de Prusia, indigo sau

negru de fum, diluate în ulei.

Calitatea operaţiei este apreciată cu ajutorul unui etalon confecţionat din

tablă subţire în care s-au practicat ferestre cu secţiunea 25 x 25 mm. Numărul de

pete găsite în cuprinsul unei ferestre indică gradul de netezime al suprafeţei.

Pentru o suprafaţă care asigură etanşarea, suprafaţa trebuie să aibă 15-20

pete, iar la lagăre între 10-18 pete.

1.3.Rodarea.

Este operaţia prin care două suprafeţe metalice sunt netezite simultan.

Suprafeţele sunt conjugate şi operaţia are scopul îmbunătăţirii contactului dintre

ele. Operaţia se execută folosind pulberi sau paste abrazive. Se aplică pentru

supapa şi scaunul supapei, ventile, robinete, ghidaje pentru maşini- unelte sau

angrenaje.

Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. Din punctul de vedere al

poziţiei suprafeţelor pereche care se rodează, putem avea:

a) rodare reciprocă (fig.5), când cele două suprafeţe supuse

prelucrării sunt în contact una cu cealaltă în timpul prelucrării, iar între cele

două suprafeţe se găseşte pastă abrazivă.

b) rodare individuală (fig.6). La acest procedeu, fiecare suprafaţă se

rodează separat cu ajutorul dispozitivului de redare. între suprafaţa dispozi-

tivului şi suprafaţa de rodat se întinde o pastă abrazivă.

7

Page 8: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Fig.5. Rodarea reciprocă

Fig.6. Rodarea individuală

1.4.Găurirea.

Se execută în timpul asamblării atunci când:

- datorită poziţiei găurii, aceasta nu poate fi realizată în timpul

prelucrărilor mecanice;

- sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care au aceeaşi axă

- sunt realizate găuri de corecţie pentru poziţionare sau aspect;

- găurile au dimensiuni foarte mici şi necesită apoi operaţii de ajustare sau

filetare.

Operaţia se poate executa cu maşini de găurit portabile electrice sau

pneumatice pentru găuri având diametre de 1- 20 mm sau pe maşini de găurit de

masă sau cu coloană.

1.5.Alezarea.

Se execută manual folosind ale-zor fix sau reglabil. Adaosul de prelucrare

îndepărtat la această operaţie este de 0,2 - 0,5 mm şi se realizează la una sau

două treceri.

8

Page 9: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

1.6. Filetarea manuală.

Este una din operaţiile frecvent întâlnite la asamblare şi este realizată pentru

scopuri secundare. Operaţia constă în filetarea cu tarozi (garnitură de trei tarozi)

de degroşare, de finisare şi de calibrare.

1.7. Lamarea.

Este operaţia de prelucrare mecanică prin care se obţine o suprafaţă plană

perpendiculară pe axa unui alezaj, sau este aplicată pentru îndepărtarea bavurilor

de la filetare (fig.7).

Operaţia se poate executa manual sau mecanizat şi are drept scop

poziţionarea corectă a piuliţei. Perpendicularitatea dintre axa găurii şi suprafaţa

la- mată este realizată cu ajutorul urnii cep de ghidare.

Fig.7. Schema lamării:

1 - piesă de bază; 2 - suprafaţă prelucrată; 3 - lamator; 4 - cep de ghidare

1.8. Îndoirea.

Se aplică în general pentru ţevi. Operaţia se poate executa la rece pentru

diametre mai mici de 8 mm si rază mare de curbura, după ce acestea au fost

umplute cu sacâz topit sau nisip fin uscat şi bine îndesat în ţeavă. Ţevile de

cupru, înainte de îndoire sunt încălzite la 500-600 °C şi apoi răcite în apă pentru

înmuiere.

Operaţia se execută manual folosind dispozitive de îndoit ţevi pentru

producţia individuală şi cu ajutorul maşinilor de îndoit ţevi pentru producţia de

serie.

9

Page 10: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

1.9. Spălarea pieselor înainte de asamblare.

Operaţiale execută în scopul îndepartarii pilituri aşchiilor, materialelor abrazive

şi uleiurilor depuse în timpul operaţiilor de ajustare.

Spălarea se poate realiza manual sau mecanizat. Lichidele de spălare pot

fi benzină, petrol rafinat sau apă.

Maşinile de spălat pot fi:

-cu tambur (fig. 8);

- cu transportor cu rachetă (fig. 9);

- cu bandă transportoare (fig. 10);

În atelierele care nu dispun de maşini de spălat se folosesc pistoale de

stropit. Acestea folosesc drept lichid pentru spălare benzină amestecată cu 8 %

tetraclorură de carbon, 7,5 % triclor etilenă pentru a reduce inflamabilitatea

benzinei.

Pentru piese cu configuraţie complicată se folosesc instalaţii cu

ultrasunete. Principiul de funcţionare constă în producerea în băile de spălare a

oscilaţiilor mecanice cu frecvenţă ridicată (18 - 21 kHz), care duc la

îndepărtarea impurităţilor.

După spălare piesele sunt uscate cu aer comprimat.

Fig.8. Maşină de spălat cu tambur

10

Page 11: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Fig.9. Maşină de spălat cu transportor cu rachetă

Fig. 10. Maşină de spălat cu bandă transportoare

Cap.2. PREGATIREA PIESELOR PENTRU

OPERATIA DE LIPIRE

2.1. Generalitati

Asamblarea prin lipire este operaţia de îmbinare a doua sau mai multe

piese confecţionate din acelaşi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui

„material de aport "de temperatura mai joasă decât a materialului pieselor de

îmbinat.

Materialul de aport are compoziţia chimica diferita de cea a materialului

de baza si pătrunde prin difuziune moleculară în structura (adezivi).

Clasificare lipiturilor metalice:

În funcţie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de

lipit, cuprinde următoarele grupe:

11

Page 12: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

- lipituri moi se caracterizează prin rezistenta de rupere mica (ar =5...7daN/mm)

şi temperatura de execuţie sub 450 C. Ele se întâlnesc în cazul îmbinărilor slab

solicitate sau care se încălzesc nesemnificativ in funcţionarea, cum ar fi:

- la diferite aparate electronice si electrocasnice,

- cutii de tabla

- jgheaburi

Pentru lipirea pieselor din otel,cupru si aliaje de cupru , se folosesc aliaje

de lipit pe baza de Sn - Pb (simbolizate s. etc ), sau pe baza de Sn-Pb- St

( simbolizate Lp20Sb , Lp30Sb etc.).

Cifra din simbol indică procentul mediul de staniu ( Sn ). Pentru lipirea

pieselor din aluminiu(Al)se folosesc aliaje pe baza de Sn -Zn sau Pb - Ag.

- lipiturile tari sau bravurile se caracterizează prin rezistenta de rupere ar

<50daN/mm si temperatura de execuţie cuprinsa intre 450 C si 900°C.

si protecţie in mediul coroziv, cum ar fi:

- Lipirea flanşelor pe ţevi de apa,

Ele se întâlnesc în cazul îmbinărilor care necesita o buna rezistenta

mecanica:

- ulei sau aer comprimat,

- a plăcuţelor dure la sculele aşchietoare,

- a elementelor radioactive,

Metalele si aliajele încălzite la temperatura necesara lipirii formează la

suprafaţa, in contact cu oxigenului,straturi de oxizi care vor împiedică realizarea

unei lipituri de calitate.

Pentru a evita acest fenomen, suprafeţele ce vor fi supuse operaţiei de

lipire se tratează cu fluxuri pentru lipit. Cele mai folosite sunt:

- clorură de zinc (pentru piese de otel table zincate )

- colofoniul sau "sacâzul" (pentru piese din cupru sau din alarma ),

- stearina (pentru piese din plumb),

- clorură de amoniu ( pentru curăţarea de oxizi a suprafeţelor active la ciocane

de lipit). Acesta asigură în plus, o difuziune mai buna a lipiturilor. Din punct de

12

Page 13: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

vedere tehnologic, se pot lua masuri suplimentare pentru creşterea rezistentei

mecanice a îmbinărilor lipite,si anume:

- realizarea unei configuraţii si a unei suprafeţe de lipire mai mari pentru a

putea transmite forte cat mai mari;

păstrarea interstiţiului dintre piesele de lipit intre in intervalul

0,025...0,25mm;

- păstrarea interstiţiului dintre piesele de lipit intre cele doua piese, prin

executarea de randalinări;

curăţarea pana la luciu metalic a suprafeţelor supuse lipirii, prin

degresarea, decapare cu acid azotic etc.

Fig.11. Tipuri de lipiri

2.2.Lipirea cu adeziv

Constituie o varianta mult mai noua pe scara evoluţiei tehnologice a

acestui procedeu. Adezivii sunt substanţe chimice metalice care, prin aderenţă si

adsorbţie, creează un strat direct de contact intre structurile moleculare de la

suprafaţa pieselor de imbinat. Lipiturile cu adeziv se pot realiza atat la rece

(temperatura mediului ambiant), cât si la cald, cu sau fara presarea materialelor

supuse imbinarii.

Prin acest procedeu pot fi imbinate:

- materiale metalice,

- materiale ceramice,

- materiale de lemn ,

- materiale de cauciuc,

13

Page 14: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

- materiale de beton,

- materiale de ţesături,

Dintre adezivii cu larga întrebuinţare,se menţionează:

- cleiurile, (pentru îmbinări din lemn),

- tesuturi sau hârtie, (supuse la temperaturi sub 60 C si rezistente la

tracţiune pana la 300daN/cm2) si chiturile (pentru îmbinări intre piesele metalice

si piesele nemetalice, supuse la temperaturi pana la 130°C. Exemple:

- metal cu porţelan sau sticlă la siguranţe fuzibile etc.).

Lipirea moale:

- este folosita la piese supuse la presiuni si solicitări de valori mici pentru

aparatura de laborator, radiatoare, legături electrice, tehnica de calcul.

Se realizează prin următoarele metode:

- cu arzătoare cu gaz,

- cu ciocan de lipit

- prin rezistenţă de contact,

Metoda de lipire se alege ţinând seama de:

- materialul si dimensiunile pieselor;

- forma îmbinării;

- tipul aliajului de lipit;

- numărul de piese lipite; Lipirea cu ciocane de lipit

Ciocanele de lipit sunt folosite pentru transportul clădirii de la sursa la

locul de asamblare. Se executa din cupru deoarece acest material este un foarte

bun conducător de căldura. Ciocanele de lipit se încălzeşte în partea mai groasă

şi nu la vârful pentru că se poate arde .încălzirea se face la flacăra unei lămpi cu

benzină,spirit sau petrol. Pentru a evita încălzirea repetată se folosesc ciocanele

electrice la care încălzirea este continuă.

Operaţia de lipire se execută etapele:

- se ajustează piesele de lipit,

- răzuire,

14

Page 15: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

- netezire abrazivă se acoperă cu un strat de flux netezire abrazivă, folosit un

tampon de câlţi sau o pensulă de păr, se încălzeşte ciocanul de lipit, se cufundă

ciocanul în soluţia de clorură de zinc şi apoi în clorură de amoniu (ţipirig), se iau

cu ciocanul una sau două picături de aliaj pe lipit ,sau se pun bucăţile de aliaj pe

locul de îmbinare deplasând încet şi uniform ciocanul de-a lungul îmbinării,

ciocanul nu se ridică de pe suprafaţa de lipit până când nu se umple cusătura,

după întărirea aliajului de lipit şi răcirea lipiturii se poate spăla cu apă şi săpun

pentru îndepărtarea fluxului (numai acolo unde este prevăzut de tehnologie ).

Dacă a fost folosi flux protector, această operaţie nu este necesară.

Prezentată la figura in figura 12.

Fig.12. Aparate de pipit.

2.3.Lipirea cu arzătoare cu gaz

Este folosită la lipirea în locuri greu accesibile. Metoda constă în

încălzirea piesei şi a aliajului de lipit cu ajutorul unui arzător compus din două

ţevi lipite prin care circulă un gaz ce arde (acetilenă,hidrogen, metan,

butan ,propan , gaze naturale) şi aer.

Etapele de realizare ale lipiturii prin această metodă sunt următoarele:

- pregătirea pieselor pentru lipirea prin curăţire, degresare, prelucrarea

marginilor;

- acoperirea acestora cu flux;

- încălzirea locului de lipire până la temperatura de topire a aliajului;

- aproprierea barei din aliajul de lipit cu flux de locul de îmbinare;

15

Page 16: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

2.4.Lipirea prin rezistenţă de contact

Se realizează prin încălzire locală folosind efectul termic al curentului

electric şi topirea de lipit termic aşezat între piesele care se asamblează.

Metoda se aplică la lipirea ţevilor de radiatoare şi la lipirea sculelor. Etapele

parcurse la această metodă de lipire sunt următoarele: curăţarea mecanică a

pieselor;

decaparea, degroşarea; fixarea în poziţia de asamblare introducerea în baia

aliajului de topire.

Pentru protecţia locurilor ce nu trebuie acoperite cu aliaj de lipit se aplică

acestor zone o protecţie cu sticlă solubilă în amestec cu cretă sau miniu de

plumb.

Avantajele îmbinărilor prin lipire constau în faptul că:

- se elimină tensiunilor remanente ;

- este o operaţie şi energie, cât şi cu utilaje simple .

In acest scop , ea poate înlocui alte tehnologii de execuţie în cazul tablelor

subţiri, aşa cum este exemplificat în care piesa a este strunjită din material plin,

iar piesa b este realizată prin lipire din două bucăţi ambutisate;

Dezavantajele îmbibărilor prin lipire:

- sunt mai puţin rezistente decât sudurile, atât din punct de vedere mecanic cât

şi termic;

- rezistenţa mecanică este puternic afectată de temperatură;

- au sensibilitatea la şocuri, îmbătrânire în timp, desprindere.

Lipirea tare

Este folosită la lipirea pieselor supuse la presiuni şi solicitări mai mari

decât în cazul lipiturilor de apă, pentru conductele de ulei,aer comprimat, în

instalaţii chimice,precum şi la lipirea sculelor aşchietoare. Printre metodele de

realizare a lipiturilor tari amintim:

Lipirea cu flacără;

16

Page 17: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Lipirea în baie de săruri,

Lipirea în cuptoare cu atmosferă controlată,

Lipire cu flacără.

Lipirea prin această metodă se face parcurgând următoarele etape:

ajustarea şi curăţarea suprafeţelor ce trebuie lipite,copierea un strat de flux a

suprafeţelor ce urmează a fi lipite (borax dizolvat în apă), legarea cu sârmă a

pieselor ce urmează a fi lipite pentru a nu se deplasa în timpul lipirii.

Se aşează piesele pe un transport (o cărămidă etc.), şi se aplică pe locul

cusăturii bucăţi de aliaj de topit, pe urmă se încălzeşte locul cusăturii cu lampa

cu benzină sau cu flacăra de la un arzător cu oxiacetilenă pentru topirea aliajului

de lipit, răcirea lentă în atmosferă a cusăturii, înlăturarea fluxului prin fierbere

15 minute în soluţie de 10% sodă caustică, 5% ulei mineral şi 85% apă, spălarea

cu apă din abundenţă, ştergerea cu o cârpă uscată, sau uscarea.

2.5. OPERATII DE PREGATIRE A PIESELOR PENTRU LIPIRE

2.5.1.Debitarea-Tăierea Tablelor

Tablele subţirii, în producţia individuală, se debitează sau se taie la

dimensiunile cerute cu foarfece manuale pentru tablă, la o producţie mai mare

sau la table mai groase se folosesc utilajele speciale pentru această operaţie ca

foarfece de banc,foarfece mecanice, electrice sau combinate, ghilotină care

permit şi tăierea în pachete de tablă. Această maşină este dotată cu echipamente:

- cu suporturi individuale;

- cu role

- sau cu platforme cu role pentru a se uşura manevra tablelor dispuse în forţa

maşinii.

2.5.2.Îndreptarea -Planarea tablelor

Operaţia se execută,, la rece", fără a supune tabla vreuneia încălziri, prin

întindere-respectiv planare, prin presare sau prin aplicare de lovituri.Tablele moi

mai subţiri se pot îndrepta prin câteva lovituri date cu un ciocan de lemn, de

material de plastic sau de cauciuc. îndreptarea este mai bună cu cât este mai mic

17

Page 18: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

diametrul cilindrilor. In atelierele mai mici şi la execuţia individuală maşinile de

îndreptat table sunt acţionate manual şi sunt prevăzute doar cu 3 cilindri, cel

superior putându-se deplasa în plan vertical.

2.5.3.Îndoirea tablelor

Pentru a se obţine forme curbate sau diferite profile, îndoirea tablelor se

realizează manual cu ajutorul a diferite dispozitive(matriţare). Presa de

îndoit(abkant), realizează îndoirea tablelor sub diferite unghiuri. Maşina este

acţionată manual sau electric şi are ca părţi active o riglă inferioară, poansonul

având mişcarea alternativă în plan vertical.

2.5.4.Îmbinarea prin fălţuire

Tuburile cu pereţii subţirii se pot îmbina nedemontabil şi prin operaţii de

fălţuire cu lipire metalică. Prin fălţuire se pot obţine îmbinări etanşe, de aceea

este o metodă răspândită pentru confecţionarea vaselor şi diverselor cutii din

tablă, tuburilor de aerisire, burlanelor, acoperişurilor etc.

2.5.5. Fălţuirea

Condiţia necesară pentru executarea falţurilor la temperatura obişnuită

este ca tabla să nu formeze fisuri la îndoire.

Fălţuirea se poate executa direct din elemente asamblate sau indirecte cu

ajutorul unor adaosuri.

Fălţuirea este simplă sau dublă, după cum marginile tablelor se îndoaie cu

o singură dată sau de două ori.

Fălţuirea pentru mantalele corpurilor cilindrice sau tuburi executate pe

maşini speciale. Grosimea tablei folosite la fălţuirea este în funcţie de

capacitatea de lucru a utilajului respectiv. Tabla inoxidabilă se falţuieşte numai

după ce s-au făcut încercări preliminare.

2.5.6. Controlul lipirii metalelor

Controlul lipirii metalelor se face printr-o observare atentă cu ochiul liber

observând defecte ca:

- lipiri neuniforme,

- deplasate,

18

Page 19: Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

- porozităţi,

- lipsuri,

- scurgeri de metal,

- nepătrunderi,

- fisuri etc.

19