pregatirea pentru scoala mariann

23
Pregătirea pentru şcoală - Ghid informativ pentru părinţi - Conceptul de pregătire pentru şcoală se referă la nivelul de dezvoltare al unui copil (din punctul de vedere al competenţelor cognitive, socio-emoţionale, motrice, de autonomie) care ar trebui să-i asigure acestuia o adaptare optimă la mediul şcolar. În psihologia dezvoltării au fost identificate următoarele competenţe fundamentale ce necesită a fi dezvoltate în pregătirea pentru şcoală a unui copil: - competenţe cognitive: atenţie, memorie, categorizare, limbaj, planificare şi rezolvare de probleme; - competenţe sociale: se referă la capacitatea copilului de a stabili relaţii sociale adecvate, de a respecta regulile sociale şi de a rezolva probleme ce pot apărea în relaţiile personale. - competenţe emoţionale: înţelegerea emoţiilor celorlalţi, exprimarea propriilor emoţii şi capacitatea de autoreglare emoţională - competenţe de autonomie personală: capacitatea copilului de a rezolva probleme cotidiene specifice grupului de vârstă din care face parte. - competenţe motrice: motricitate grosieră şi fină

Upload: cine

Post on 17-Dec-2014

38 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

ghid

TRANSCRIPT

Page 1: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

Pregătirea pentru şcoală

- Ghid informativ pentru părinţi -

Conceptul de pregătire pentru şcoală se referă la nivelul de dezvoltare al unui copil (din

punctul de vedere al competenţelor cognitive, socio-emoţionale, motrice, de autonomie) care ar

trebui să-i asigure acestuia o adaptare optimă la mediul şcolar.

În psihologia dezvoltării au fost identificate următoarele competenţe fundamentale ce

necesită a fi dezvoltate în pregătirea pentru şcoală a unui copil:

- competenţe cognitive: atenţie, memorie, categorizare, limbaj, planificare şi rezolvare de

probleme;

- competenţe sociale: se referă la capacitatea copilului de a stabili relaţii sociale adecvate,

de a respecta regulile sociale şi de a rezolva probleme ce pot apărea în relaţiile personale.

- competenţe emoţionale: înţelegerea emoţiilor celorlalţi, exprimarea propriilor emoţii şi

capacitatea de autoreglare emoţională

- competenţe de autonomie personală: capacitatea copilului de a rezolva probleme

cotidiene specifice grupului de vârstă din care face parte.

- competenţe motrice: motricitate grosieră şi fină

- prerechizite ale şcolarizării: prerechizitele scris-cititului, prerechizitele matematice,

cunoştinţele despre funcţionarea cognitivă

Evaluarea ”pregătirii pentru coală” ș

Evaluarea psihologică are scopul de a determina măsura în care sunt dezvoltate abilităţile,

competenţele copiilor. Ceea ce interesează în urma evaluării este care abilităţi nu sunt suficient

dezvoltate, care abilităţi sunt bine dezvoltate, ce trebuie să facem pentru a dezvolta abilităţile

insuficient dezvoltate, cu ce putem contribui noi ca adulţi pentru a facilita pregătirea pentru şcoală a

copiilor.

Page 2: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

        În calitate de părinte, dacă doriţi să aveţi o părere obiectivă despre nivelul de dezvoltare al

copilului dumneavoastră, în vederea luării unei decizii corecte privind înscrierea sa la şcoală, puteţi

apela la serviciile unui psiholog, care, în urma unei evaluări a copilului, va poate oferi o

recomandare avizată .

Cum pregătim copilul pentru prima zi de şcoală?

Pregătirea pentru succesul şcolar a copilului se realizează pe parcursul celor 3 ani de

grădiniţă, unde copilul învaţă să-şi coordoneze mişcările, să se exprime în propoziţii şi fraze, să

povestească, să memoreze, să se joace, îşi dezvoltă vocabularul, pronunţia, spiritul de observaţie,

abilităţile manuale, atenţia, logica, răbdarea, spiritul de observaţie, deprinde abilităţi sociale, învaţă

şi se obişnuieşte cu un program ordonat.

Totuşi, ce pot face părinţii pentru a pregăti sub toate aspecte, copilul pentru prima zi de şcoală?

Să responsabilizeze copilul dându-i diferite

sarcini pe măsura capacităţilor şi abilităţilor

lui

- da-ţi copilului diferite sarcini (să ude florile, să

strângă masa etc.), încurajaţi-l să se achite de ele şi

ajutaţi-l cu instrucţiuni cât mai clare şi precise, iar la

sfârşit apreciaţi pozitiv îndeplinirea lor.

- nu-l scutiţi mereu, spunând că este prea mic, nu

poate, nu se pricepe. În timp va crede că nu e în stare

de nimic.

- nu-i spuneţi că singura lui sarcină este să se joace.

Copilul are nevoie să înveţe să se descurce singur;

- nu renunţaţi să-i mai adresaţi solicitări doar pentru

că nu se achită de acestea în mod corespunzător sau

pentru că le faceţi dvs. mai repede sau mai bine.

Copilul are nevoie de exerciţiu ca să înveţe.

Să disciplineze copilul pentru a respecta mai

uşor regulile şcolii, cerinţele profesorilor,

pentru a fi mai cuminte în pauze, mai

conştiincios.

- copilul trebuie să respecte solicitarea unui

adult/persoană investită cu autoritate, fie de a se opri

din ceea ce face, fie de a face ceva anume.

1

Page 3: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- copiii trebuie să îşi poată controla nerăbdarea şi

emoţiile negative

- copilul trebuie să ştie că nu are voie să agreseze

fizic sau verbal pe alţi copii, să îi ameninţe, să-i

umilească, să se poarte urât, altfel va intra în conflict

cu colegii sau cadrele didactice. Nu e suficient doar

să-i explicăm, ci să transformăm această regulă într-

o regulă de viaţă.

Să-l ajutăm să-şi dezvolte conştiinţa de

sine, empatia, abilităţile sociale şi

managementul emoţiilor

Să-l ajutăm să-şi dezvolte vorbirea şi

vocabularul

- repetaţi din când în când ceea ce afirmă copilul,

incitând la dezvoltarea conversaţiei

- citiţi-i copilului povestioare încă de la vârste

fragede, chiar dacă vi se pare foarte mic.

- cereţi-i să vă spună şi el câte o poveste din cele pe

care i le-aţi citit

- obişnuiţi-l să-şi însoţească mereu cererile cu te rog,

să răspundă cu mulţumesc/nu, mulţumesc şi să

salute.

Să-l ajutăm să citească - ideea este nu de a-l învăţa să citească ci să-l

obişnuim cu cărţile

- cumpăraţi-i cărţi şi ajutaţi-l să exploreze imaginile,

să le explice, să identifice titlul poveştii, iar, la vârste

mai mari, să identifice litere sau chiar să citească.

- obişnuiţi să citiţi în prezenţa copilului şi să

discutaţi cu copilul ceea ce citiţi

- aveţi răbdare cu copilul – nu-l grăbiţi, nu-l repeziţi.

Să-l ajutăm să-şi dezvolte abilităţile

manuale

- să coloreze în interiorul contururilor, apăsând

uniform cu creionul pe hârtie

2

Page 4: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- să scrie bastonaşe, liniuţe, cârcei, acolade. Nu

râdeţi şi nu-l certaţi dacă nu le realizează corect!

Să-l pregătim pentru matematică - familiarizaţi copilul, în joacă, cu noţiuni de bază

precum numere, forme geometrice (pătrat, cerc,

triunghi etc.) cu ajutorul unor jocuri de construcţie

îndrăgite de copii

- învăţaţi-l să numere cu ajutorul obiectelor şi cu

ajutorul desenelor

- la piaţă, la bucătărie, în excursie, la zoo, copilul are

nenumărate situaţii în care să înveţe să facă

comparaţii cantitative (mai mult, mai puţin, la fel,

tot, nimic, greu, mai greu, subţire, mai subţire etc.) şi

să se obişnuiască cu cele mai uzuale unităţi de

măsură (litru, kg, metru etc.) Ex. „te rog aşază câte

două felii pentru mama, trei pentru tata şi una pentru

tine.”

Începerea şcolii este un moment încărcat de emoţie şi foarte importat şi pentru familie.

„Copiii au şi ei curiozitatea lor, unii de-abia aşteaptă, alţii sunt speriaţi, alţii nemulţumiţi şi, uneori,

nu pot exprima în cuvinte ceea ce simt sau ce ar vrea să ştie. Din această cauză, pot apărea diferite

manifestări somatice (greaţă, durere de cap, de burtă) sau psihologice (dezinteres, enervare). În plus,

unii copii au schimbări mari de comportament înainte de şcoală şi în primul semestru” (psih. Anca

Munteanu). Astfel că părinţii trebuie să-şi pregătească copilul din punct de vedere psihologic, pentru

această schimbare. Pentru că micuţul nu are nici o reprezentare despre cum va fi la şcoală, părinţii

pot merge cu acesta să vadă şcoala, clasele, vor alege drumul spre şcoală, poate afla care este orarul,

cât timp va sta la şcoală, va afla despre pauze, despre învăţătoare şi ceilalţi colegi şi, nu în ultimul

rând, cum se desfăşoară o oră de curs. Aceste discuţii este indicat să înceapă cu aproximativ o lună

înainte, dacă n-au fost începute deja. De asemenea, este bine ca părinţii să meargă împreună cu

copilul să cumpere rechizitele necesare pentru şcoală, viitorul elev având timp astfel să poată pune

întrebări şi să se pregătească.

De asemenea, pregătiţi-i:

3

Page 5: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- uniformă nouă sau un set de hăinuţe noi. Dacă vă este greu, daţi-i măcar un lucruşor nou,

un accesoriu nou. Bucuria primirii acestui lucru se transferă şi asupra începerii şcolii;

- rechizitele necesare – puteţi să i le cumpăraţi din timp, câte ceva în fiecare lună;

- colţul de studiu – câteva raftuleţe unde să îşi pună în ordine lucrurile, măsuţa şi scaunul

de lucru, veioză adecvată întregesc acest colţişor evitând posibilitatea apariţiei incomode

şi incorecte de lucru, care duce la probleme de sănătate;

- fiţi alături de el, adresaţi-i cuvinte frumoase, laude, complimente şi entuziasm pentru a-l

face să se simtă bine;

- ajutaţi-l pe elev să înţeleagă că notele şi calificativele sunt mijloace de evaluare a

cunoştinţelor şi nu scopul învăţării. Asta nu înseamnă că trebuie să ne mulţumim cu

calificativul suficient.

- Şcoala este „o maşină” la bordul căreia putem ajunge acolo unde ne dorim. Unii ne

naştem într-o vila luxoasă, alţii într-o casă modestă. Nu reşim în viaţă invidiindu-i pe

ceilalţi ci prin efort, răbdare, muncă asiduă. Să formăm copilul după aceste coordonate

înseamnă a-l ajuta să răzbată mai uşor în viaţă.

Cum pregătim copilul pentru o nouă zi de şcoală?

Trimiteţi copilul la şcoală zilnic şi la timp.

- nu găsiţi pretexte să-l scutiţi pee copil să meargă la şcoală doar pentru că nu are chef;

- nu minţiţi învăţătorul, nu motivaţi absenţele care nu sunt justificate;

- încercaţi să nu implicaţi copilul într-un eveniment familial mai mult de o zi, max două;

- asiguraţi-i copilului o alimentaţie sănătoasă, odihnă suficientă şi un tonus psihic bun;

- învaţaţi-l regulile de igienă corporală şi insistaţi să le respecte;

- duceţi-l periodic la consultaţii medicale şi stomatologice;

- obişnui-ţi copilul să practice activităţi sportive;

- petreceţi săptămânal un anumit timp cu copilul în aer liber.

- asiguraţi-vă că respectă ora de culcare şi că se odihneşte bine noaptea;

- învăţaţi-l să fie ordonat şi să-şi pregătească de cu seară hainele şi ghiozdanul;

4

Page 6: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- asiguraţi-vă că nu are tv sau calculator în cameră;

- stabiliţi o rutină clară şi strictă de dimineaţă: trezit, înviorare, spălat, îmbrăcat, mic dejun,

plecare.

Trimiteţi copilul bine hrănit la şcoală ca să se poată concentra şi să fie atent la ore.

- daţi-i copilului zilnic fructe, legume şi salate proaspete care să-i asigure necesarul de

minerale şi vitamine;

- daţi-i cereale integrale;

- daţi-i să bea lapte zilnic (2 căni de lapte/zi până la 8 ani, după 8 ani 3 căni de lapte/zi);

- daţi-i copilului peşte, carne, şuncă slabă;

- adoptaţi în familie o alimentaţie corectă şi sănătoasă.

Trimiteţi copilul la şcoală bine odihnit.

- evitaţi să vă întindeţi noaptea până târziu în mod obişnuit;

- evitaţi să bântuiţi prin casă noaptea, făcând agitaţie;

- dacă are probleme cu somnul, consultaţi un medic sau un psiholog;

- fiţi stricţi cu ora de culcare de luni până vineri (dar puteţi fi mai flexibili în week-end şi în

vacanţă);

- încercaţi să stabiliţi o rutină, care să includă baia, spălatul pe dinţi, mersul la toaletă, cititul,

urarea de noapte bună;

- adoptaţi în familie un program cât mai ordonat.

Trimiteţi copilul la şcoală calm şi bine-dispus

- eliminaţi factorii de stres (consum de alcool în familie, violenţă domestică, certuri etc.);

- acordaţi copilului timp şi susţinere morală;

Trimiteţi copilul la şcoală motivat

- acordaţi copilului atenţie, fiin disponibil să răspundeţi la întrebările sale;

5

Page 7: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- manifestaţi entuziasm faţă de şcoală, să simtă că atât pentru dvs cât şi pentru el şcoala are

maximă însemnătate;

- staţi de vorbă cu copilul după fiecare zi de şcoală, solicitaţi-i să vă povestească despre ce s-a

întâmplat, despre colegi etc.

- fiţi la curent cu evenimentele din viaţa lui de şcolar;

- fixaţi aşteptări realiste de la copilul dvs, amintindu-i care sunt aşteptările pe care le aveţi

referitor la el ca şcolar, într-o manieră pozitivă;

- apreciaţi-i reuşitele, încurajaţi-i eforturile;

- lăudaţi-i succesele în public, faţă de alte persoane înafara familiei;

- discutaţi cu el eşecurile şi semieşecurile pe care le are şi învăţaţi-l să nu facă o dramă din

ele;

- fiţi pregătit să-l ajutaţi la teme, la lecţii. Ajutaţi-l dar nu vă transformaţi în AUTORUL

temelor pe care le are de relizat;

- purtaţi discuţii serioase cu el şi oferiţi-i posibilitatea să vă arate ce ştie;

- faceţi-i o bibliotecă cu mari clasici ai literaturii române şi universale

Trimiteţi copilul la şcoală cu temele făcute şi lecţiile învăţate.

- stabiliţi împreună un program de studiu. Zilnic trebuie să aibă o perioadă alocată temelor şi

învăţării lecţiilor, şi activităţi de recreere;

- ajutaţi-l să se organizeze cât mai bine. Nu aşteptaţi să ştie cum să facă singur acest lucru;

- explicaţi-i ceea ce nu înţelege la teme;

- verificaţi temele împreună cu el pentru a vă asigura că e totul realizat;

- verificaţi orarul pentru a doua zi înainte de a vă apuca de teme;

- fiţi pe fază când îşi face ghiozdanul pentru a vă asigura că nu uită ceva. Treptat lăsaţi-l pe

ele să facă aceste lucruri singur.

6

Page 8: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

Cum îmbunătăţim aptitudinile copilului pentru şcoală?

Începem de la o vârstă fragedă. Îi încurajăm curiozitatea nativă discutând cu copilul

despre oameni, lucruri, mediul înconjurător, cumpărându-i cărţi, ducându-l în librării,

muzee, grădine zoologice, botanice.

Ne implicăm în viaţa lui de (pre)şcolar. Dăm atenţie mersului la grădiniţă, activităţilor

pe care le realizează, ne interesăm ce face, cum relaţionează, cum învaţă, cum se

descurcă.

Îl ajutăm să înveţe cum să se organizeze prin fixarea unui program bine stabilit şi

adaptat vârstei, nevoilor şi activităţilor pe care trebuie să le desfăţoare.

Îi amenajăm un loc special de studiu cu o masă bună de scris, scaun ergonomic, lumina

care să-i vină din partea stângă şi toate ustensilele pregătite pentru studiu

Îi dăm o mână de ajutor la nevoie, fără a ne asuma răspunderea temelor lui.

Schimbăm împreună ceea ce nu merge în cazul în care programul stabilit nu este în

concordanţă cu posibilităţile lui

Îl ajutăm să-şi dezvolte memoria, imaginaţia, creativitatea, gândirea şi limbajul prin

intermediul unor activităţi şi jocuri ca scrabble, sudoku, teatru de păpuşi, confecţionarea

de decoraţiuni etc.

Cele mai frecvente probleme legate de şcoală:- lipsa de motivaţie

- neatenţia la ore

- temele pentru acasă

- chiulul

- agresivitatea în şcoală

- clasa/şcoala nepotrivită

Lipsa de motivaţie:

Mulţi copii nu învaţă pentru că nu înţeleg importanţa acestei activităţi. Cauzele acestei lipse de

motivaţie sunt dificil de stabilit şidiferă de la caz la caz.

Recomandări:

7

Page 9: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- Întrebaţi-l în primul rând pe copil de ce refuză să înveţe şi ce anume l-ar stimula. Unii simt nevoia

unor recompense imediate, alţii se simt intimidaţi de competitori şi prefera să cedeze singuri.

- Stabiliţi de comun acord un sistem de gratificare, recompensaţi-l pentru fiecare iniţiativă proprie şi

pentru fiecare succes înregistrat.

- Stimulaţi-i încrederea în sine

- Stimulaţi-i dorinţa de învăţare şi curiozitatea naturală

- Valorizaţi educaţia

- Păstraţi o atitudine favorabilă faţă de copil şi de şcoală

- Ajutaţi-l să-şi facă prieteni potriviţi

Neatenţia la ore

Prima condiţie a desfăşurării unei lecţii, a unui proces de învăţare este atenţia, care presupune

orientarea selectivă a activităţii psihice, asupra unui obiect, fenomen etc. paralel cu asigurarea unui

tonus celebral optim. Sarcinile obişnuite ale elevului sunt:

- participarea la ore;

- efectuarea temelor;

- studierea materiei.

Elevul este evaluat periodic şi primeşte feed-back, cel mai frecvent prin calificative sau note

şi cei mai mulţi părinţi îşi doresc să vadă că performanţele şcolare ale copilului lor sunt bune şi

foarte bune. Participarea activă a elevului la clasă este esenţială pentru înţelegerea materiilor de

studiu, pregătirea temelor şi uşurarea studiului individual. Cadrele didactice consideră că „dacă

elevul este atent la oră, lecţia este pe jumătate învăţată.”

Ce se poate face pentru a îmbunătăţi participarea copilului la activităţile din clasă?

- asigurarea faptului că elevul merge la şcoală odihnit, hrănit şi motivat;

- menţinerea unei legături permanente cu cadrele didactice;

- informarea suportivă a elevului referitor la ce aşteptări aveţi de la el în legătură cu

participarea la clasă şi ce înseamnă această participare;

- monitorizaţi, în calitate de părinte, progresele pe care le are;

- încurajaţi-l şi apreciaţi-i eforturile.

8

Page 10: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

Temele pentru acasă

Rolul temelor pentru acasă este de a repeta şi consolida cunoştinţele acumulate de elevi la

orele de curs, de a exersa şi dezvolta abilităţile de calcul matematic, de scriere, de analiză, de sinteză,

de a-i ajuta să aplice în mod practic ceea ce au învăţat teoretic, de a fi disciplinaţi, de a-şi organiza

timpul, de a-şi stabili priorităţile, de a-şi doza efortul, de a lucra independent, de a-şi asuma

răspunderi, de a lua decizii şi a suporta consecinţele deciziilor. Unii specialişti precizează că este

recomandabil ca temele pentru acasă să nu necesite mai mult de 20 minute la clasele I-IV, 40 de

minute la V-VI, două ore la VII-VIII. Alţii prevăd câte 10 minute pe zi/nivel de an de studiu.

Când temele devin o problemă, generează o stare de conflict între părinţi şi copil şi au un

impact negativ asupra întregii atmosfere de familie.

Ce e de făcut?

- ajutaţi-l să se organizeze;

- creaţi-i un spaţiu de studiu;

- păstraţi o atmosferă propice studiului;

- ajutaţi-l dacă nu se descurcă, dar nu faceţi dvs temele;

- discutaţi zilnic despre teme;

- verificaţi temele împreună;

- ţineţi legătura cu cadrele didactice.

Chiulul

De ce chileşte copilul?

- vrea să atragă atenţia asupra lui;

- vrea să atragă atenţia prietenilor sau profesorilor (nu se simte valorizat, luat în

seamă);

- fuge de posibilele probleme de la şcoală sau de acasă pentru că nu ştie cum să le

rezolve;

- are probleme cu învăţatul şi îi este frică să nu ia calificative/note proaste;

- crede că este mai „şmecher” decât ceilalţi colegi;

- a fost provocat să chiulească;

- s-a organizat un chiul în masă;

- este furios pe părinţi şi se răzbună;

- nu are motivaţia necesară pentru şcoală;

9

Page 11: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- nu se responsabilizează referitor la sarcinile lui în calitate de elev;

- ştie că poate face ce vrea, pentru că părinţii nu-l pun în situaţia de a suporta

consecinţele;

Ce este de făcut?

- discutaţi cu copilul imediat ce aţi aflat că a chiulit;

- ascultaţi cu atenţie ce are de spus;

- ne abţinem să facem „o criză de nervi”, discutăm calm, ferm, fără ameninţări, injurii

şi şantaj emoţional dar exprimând clar verbal nemulţumirea şi supărarea faţă de

comportamentul lui;

- luăm imediat legătura cu şcoala;

- nu-i motivăm chiulul, ci îl lăsăm să suporte consecinţele logice şi naturale;

- identificăm cauza din pricina căreia chiuleşte şi ne străduim să găsim soluţia cea mai

bună în colaborare cu consilierul şcolar şi cadrele didactice;

- stabilim împreună cu el o strategie de motivare şi de a rezista tentaţiei de a chiuli;

Agresivitatea în şcoală

Agresorii pot fi copii, de ambele sexe, dar şi adulţi. Au abilităţi sociale reduse, empatie

scăzută, o slabă conştiinţă de sine, capacitate redusă de gestionare a emoţiilor complexe, sunt lipsiţi

de competenţe, rol şi status, au o părere proastă despre ei. Se simt bine numai atunci când îşi exercită

puterea de control asupra victimei.

Copilul meu e victimă...Cum ştiu dacă copilul meu e victimă? Ce trebuie să fac?

- este trist, apatic, tăcut, sau din contră, agresiv,

iritat, ţâfnos, izbucneşte în plâns din orice;

- prezintă vânătăi, zgârieturi, umflături pe faţă

sau pe corp şi, întrebat de unde le are, născoceşte

tot felul de motive bizare;

- mănâncă puţin şi fără chef;

- e neliniştit şi îngrijorat când trebuie să meargă

- discutaţi cu copilul – întrebaţi-l direct dacă

cineva, copil sau adult, îi face probleme la

şcoală, în drum spre şcoală sau spre casă, şi

ajutaţi-l să vă povestească ce s-a întâmplat;

- păstraţi-vă emoţiile şi autocontrolul – nu vă

enervaţi, nu-l certaţi, nu da-ţi vina pe el;

- îl conduceţi spre şcoală şi-l luaţi de la ore

10

Page 12: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

la şcoală;

- are coşmaruri, doarme puţin;

- are dureri de cap, de burtă, stări de rău când

trebuie să meargă la şcoală;

- se concentrează greu, este neatent, are

motivaţie scăzută pentru şcoală;

- chiuleşte , caută pretexte să nu meargă la

şcoală;

- pierde în mod inexplicabil obiecte, cheltuieşte

inexplicabil mai mulţi bani, are hainele

descusute, rupte, murdare.

chiar de a doua zi, chiar din faţa clasei;

- îi aducem la cunoştinţă cadrului didactic

cele întâmplate – discutaţi ce măsuri are de

gând să ia şi cum înţelege să vă proteje copilul;

- NU vă faceţi singuri dreptate, NU îl agresaţi

pe agresor, nici verbal, nici fizic, nu-l

ameninţaţi, nu apelaţi la alte persoane ca să-l

lovească;

- luaţi legătura cu alţi părinţi, discutăm cu

direcţiunea şcolii;

- îl ajutaţi să se descarce „sufleteşte”, să îşi

exprime verbal sentimentele;

- îl ajutaţi să-şi formeze propriul mecanism de

apărare prin care să facă faţă agresiunii.

- îl duceţi la consiliere/terapie

- îl ajutaţi să socializeze mai mult, să îşi

lărgească grupul de prieteni;

- ajutaţi-l să-şi corecteze anumite trăsături

deranjante pentru colegi sau defecte;

- mutaţi-l din clasă sau din şcoală dacă nu

există înţelegere şi sprijin din partea cadrelor

didactice sau dacă cadrul didactic este agresorul.

Copilul meu este agresor...De ce? Ce fac?

- a fost supus, în mod repetat, agresiunii din partea

părinţilor sau cei apropiaţi;

- discutaţi cu el. E foarte important să

vedeţi ce simte, ce probleme are.

11

Page 13: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- are relaţii disfuncţionale cu părinţii;

- a fost victima unui abuz (sexual);

- provine dintr-o familie disfuncţională;

- are traume datorate unor evenimente petrecutr în

familie şi nu se poate răzbuna pe cel pe care îl

consideră vinovat;

- este nesupravegheat;

- este „oaia” neagră a familiei;

- are probleme de exprimare verbală şi autocontrol

emoţional;

- i-a fost interzisă o anumită activitate, relaţie, obiect,

şi nu ştie să facă faţă frustrării;

- este izolat la şcoală, nepopular;

- este frecvent umilit de către cadrele didactice din

cauza unor dificultăţi de învăţare;

- are afecţiuni de natură psihică;

- este antrenat să fie violent;

- este neglijat, privat de afecţiune.

- discutaţi cu cadrele didactice.

- asiguraţi-i sprijin specializat –

consiliere şi terapie;

- apelaţi la o persoană adultă sau frate

mai mare în care copilul are încredere

faţă de care copilul să îşi deschidă sufletul.

- AAA – Atenţie, Afecţiune, Apreciere

- nu-l pedepsiţi abuziv

Clasa/şcoala nepotrivită

Alegerea şcolii implică cercetarea din timp a mai mult criterii:

- performanţă;

- disciplină;

- securitate;

- dotări;

- personal didactic;

12

Page 14: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

- specializări diverse.

Cum îmi dau seama dacă şcoala pe care o urmează copilul meu este nepotrivită?

- Cadrele didactice lipsesc frecvent de la clasă, fără motive oficial justificative;

- elevii primesc adesea note din burtă ca să li se poată încheia media;

- absenţele nu se trec în catalog;

- elevilor li se dă frecvent drumul mai devreme de la şcoală;

- nu toate disciplinele de studiu sunt predate;

- abaterile şcolare ale elevilor nu sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale

în vigoare;

- au acces persoane străine, fără legătură cu elevii, cadrele didactice sau procesul de

învăţământ;

- programa şcolară nu se parcurge, copilul avâng lacune informaţionale serioase;

- copilul suferă din cauza umilinţei provocate de lipsa posibilităţilor materiale;

- copilul este discriminat, pe diferite motive, fără a se lua măsuri;

- copilului i se face atmosferă negativă, este considerat ţapul ispăşitor, fără a se lua

măsuri din partea cadrelor didactice.

13

Page 15: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

Bibliografie:1. Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, TBP CIM, 1997.

2. Claparede Ed., Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Bucureşti, Editura Didactică

şi Pedagogică, 1975.

3. Cunoaşterea copilului preşcolar, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.

Platforma PED a- Copyright COGNITROM

http://www.copii.psiholog-bacau.net/evaluarea_aptitudinilor_scolare_psiholog.htm

http://psihologice.3x.ro/examinareapsihologicainvedereascolarizarii.html

http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/education-5-7-years-old-mol-rmn-t06.pdf

14

Page 16: Pregatirea Pentru Scoala Mariann

MATERIAL REALIZAT SI PREGATIT PENTRU PARINTII CLASEI MELE-INVATATOR NISTOR MARIAN

15