potopul făgăduelilor c o li con i iui am în ardeal şi bănuţ fileanul al xc-lea. nr. 74...
TRANSCRIPT
Anul al XC-lea. Nr. 74 NUMĂRUL 2 Lei B raşov Duminecă 17 Iulie 1927
Redacţia şi Administraţia- PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —
TELEFON 226.Abonament anual 860 lei.Pentru streinălate 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif.
Fondată la 1838 de Geotge Bariţiu
Apare de trei ori pe săptămână
Potopul făgăduelilor....Deabea acum încep să se desmeteceaşcă oamenii
din buimăceala şi beţia, de care au fost cuprinşi pe urma făgăduelilor liberale.
Ce n-au făgăduit şi de astădată liberalii, începând cu miniştrii lor până la cel din urmă agent şi bătăuş liberal, poporului năcăjit dela sate numai şi numai ca să-i stoarcă ceea-ce are mai sfânt: votul de alegător!
Unora le-an făgăduit pământ şi loturi de case, altora păşune şi păduri, altora licenţe şi brevete, altora bani cu dobândă m ică.. şi Dumnezeu mai ştie ce !
Câte clopote de biserici şi câte zidiri de locaşuri sfinte nu s’au pus în vedere preoţilor şi parohienilor, dacă vor vota cu liberalii!
A fost un adevărat potop... de făgădueli, cărora unii dintre oameni le-au dat şi de astădată crezământ, deşi din învăţăturile trecutului puteau să ştie, că toate făgă- duelile liberalilor nu sunt altceva decât momeli şi minciuni şi că după alegeri nu se vor alege cu nimic.
Când se va deschide acum Duminecă parlamentul liberal, lumea va rămânea încremenită de cele ce vor aduce la cunoştinţa ţării şi străinătăţii deputaţii Partidului Naţional-Ţărănesc. Nu se vor arăta numai toate porcăriile, fărădelegile şi ticăloşiile săvârşite de liberali în alegeri, dar se va arăta şi modul criminal cum lumea dela ţară a fost trasă pe sfoară cu făgădueli şi momeli, cari vor rămâne de pomină.
Din multele dovezi despre aceste făgădueli ticăloase, pe cari le avem, lăsăm să urmeze aici din cuvânt în cuvânt afişul liberalilor tipărit în limba română şi maghiară în sute de mii de exemplare şi împărţit de însuşi autorităţile poporaţiei din judeţul Mureş. Iată acest apel:
„Part dul Iberal a dat ! bertăţ Ie egala pentru toţi şl a salvat şi salvează avuţia fiecărui.
„Dă curs liber credtelor cu dobândă mică."’„Va contribui, c* rodul muneei fiecăruia, să fie pre
ţuit, va c 'eşte preţul v telor şi bucatelor.„Scade la treime darea pe pământ şi taxele pe ra
chiu şi ieftineşte sarea şi petrolul.„Va reduce şi celelalte impoz te, făcând o împărţeală
dreaptă a lor.„Va termina cu dreptate împărţirea pământurilor la
locuitori.Partidul bberal, singur poate salva situaţia grea în
care se află ţara şi cu ea, noi cu toţiiAcest apel este iscălit de toţi candidaţii liberali în
frunte cu faimosul fost ministru liberal Tancred Cons- tantinescu, care a stors zeci de milioane* din visteria statului, adecă de pe spatele bietului popor.
Şi acum ne întrebăm: se mai poate găsi azi om cu scaun la cap, ca să creadă în astfel de făgădueli din partea acelora cari, când au fost la putere sau când au adus tot ei pe averescani la putere, n’au făcut altceva, decât să scumpească viaţa şi să întreiască birurile!
Hârtia e răbdătoare, dar nu ştim zău cât timp poporul va mai răbda să dea crezământ şarlatanilor politici. ?
C o l i c o n i iui A MCetim în ziarul „România“:D-l St. Ciceo Pop, fost cap
de listă la alegerile pentru Cameră din Arad şi deputat, a sosit în Capitală şi ne*a comunicat faptul cu adevărat extraordinar, că m ica com ună Co- nop (A rad) unde îşi a re d-sa locuinfa se află ocupată de un escad ro n de cavalerie din ziua de 13 Iulie. Deşi telegrafic s’a adresat primului ministru, ministrului de interne şi celui de război, până în momentul de fafă nu a dobândit vre-un răspuns asupra motivului acestei ocupatiuni armate.
D-l Pop nu s-a putut întâlni cu capii autorităţilor locale pentru a obfine vre-o lămurire încât fruntaşul nostru a fost silit să vie personal la Bucureşti pentru a obţine lămuriri asupra acestei stranii stări de lucruri.
Judeţul Arad aetualmente este dat pe mâna unui descreierat cu numele de Vulpe, care terorizează judeţul fără nici o răspundere şi fără nici o atribuţie oficială.
Se bănueşte că se uneltesc contra d-lui Pop acuzaţiuni neîntemeiate de lese-majestate sau rebeliune.
Rezultatelea legerilo r pen tru Senat ale
C onsiliilo r judeţene şi com unale.
Jud. Som eş: A fost ales d-I Nicolae Snneriu, naţional-ţără- nist, cu 1028 voturi, contra dr. Vaier Roman, liberal cu 989 voturi.
Jud. A lb a : A fost ales d-l Vasil* Urzica, naţional-ţărănist cu 578 voturi, contra d-l dr. Cărnii Velican, liberal cu 576 voturi.
Jud. Sălaj: S’a ales, d-l Ma iei Marescu, naţional-ţărănist cu 1283 voturi, contra d. Dimitrie Ile liberal cu 890 voturi.
In tot restul ţării, au fost a- leşi, bine înţeles că prin samavolnicii şi odioase abuzuri identice cu cele petrecute la alegerile pentru Cameră şi Senat, candidaţii liberali.
Partidul poporului partidul d-Iui Iorga şi partidele maghiar şi german cartelate (Blocul Minoritar) n’au obţinut nici un mandat.
Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru
tine, la libertate, legalitate şi cinste.
Cum s’au făcut alegerileîn Ardeal şi Bănuţ
D-l fuliu Maniu despre decursul alegerilor.
„Alegerea“ senatorului consiliilor comunale din jud. Braşov
lată după datele .oficiale ale prefecturei judeţului Braşov rezultatul „alegerei" de Joi:
Secţia I. Braşov.Liberalii 227 voturi.Blocul germano-maghiar: 78 v. P. Naţional-Ţărănesc: 17 voturi. Averescanii 6 voturi.
Secţia II. Teliu.Liberalii 68 v.P. Naţional-Ţărănesc 1 v.Blocul germano-maghiar 0 v. Averescanii 0 v.
Secţia 111. F eld ioara .Liberalii 56 v. ~Blocul germano-maghiar 1 vot. P. N. Ţ. 1 vot.Averescanii 1 vot.
In total: liberalii (ministrul Al. Lapedatu) au întrunit 351 voturi. Minoritarii (dr. Polonyi) 79 voturi. P. N. Ţ. (dr. A. Suciu) 19 voturi; Averescanii (dr. C.Moga) 7 voturi.
Credem de interes a pune faţă’n faţă rezultatul alegerii din anul trecut făcută sub guvernul Averescu:
Liberalii întruniseră 17 voturi, P. N. Ţ. (dr. Aron Suciu) 102
voturi, averescanii cu minoritarii (dr. C Moga) 330 voturi.
Asupra alegerei de Joi nu face să mai insistăm. Ea a decurs în semnul ciomagului. De relevat este că minoritarii s’au împărţit de astădată în două. O parte însemnată dintre ei au votat cu liberalii. D-l dr. C. Moga, care s’a lăudat la alegerile din anul trecut cu „popularitatea“ sa Ia alegerea senatorului consiliilor comunale a întrunit dela aceleaşi consilii de- abea 7 voturi.
Sic transit gloria mundi!
Preşedintele Partidului Naţio- nal-Ţărănesc, d*l Iuliu Maniu a făcut ziarului bucureştean „Politica" următoarele declaraţii:
— Ziarele afirmă că alegerile în Ardeal au fost conduse cu o mai vădită bunăvoinţă faţă de Partidul Naţional-Ţărănesc. Ce aveţi de răspuns la această calomnie adusă administraţiei şi jandarmeriei ?
— Inexact. Planul generalului Davidoglu a fost pus în aplicare cu aceeaşi exactitate în Ardeal ca şi în Vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina. Oprirea alegătorilor de a merge Ia secţiile de vot teroarea şi bătăile s’au practicat pe o scară largă în Ardeal ca şi în Banat.
Afară de judeţul Cluj în toate judeţele s’a încercat şi s’a realizat furtul de urne. Deasemeni s’a pus în aplicare aproape în toate judeţele excluderea delegaţilor din localurile de vot. Dacă însă furtul urnelor n’a reuşit în aceeaşi măsură ca în Vechiul Regat, trebuie să mulţumim conştiinţei alegătorilor, şefilor organizaţiunilor judeţene şi faptului îmbucurător că cea mai mare parte a magistraţilor care funcţionează în Ardeal şi Banat, — şi constat cu bucurie că şi cei de origină din Vechiul Regat — nu s’au pretat la fapte degradatoare pentru ei şi ruşinoase pentru magistratură.
S’au furat urnele.Cu toate acestea s’au găsit
şi acolo mai mulţi magistraţi de diferite provenienţe, ade-
ritul, curajul unei dictaturi, rezumată în porunca neacoperită de a i se face majorităţi cu orice preţ. De aceea a înlăturat guvernul Ştirbey. A fost prudent, dar curagios în sfidarea opiniei publice şi a bunului simţ, căci altfel căderea i-ar fi fost complectă şi ruşinoasă.
Instrumentele d*sale, d-nii Duca şi Stelian Popescu, se ascundeau după vorbe dulci cum trebuie să ascundă sbirii cu năframa albă faţa spânzuratului când îşi dă sufletul. Rolul d Iui Stelian Popescu, care nu s’a sfiit a înlocui în ultimul moment o serie întreagă' de judecători oneşti din Ardeal, cu oameni improvizaţi şi pregătiţi pentru ocazia alegerilor — va rămânea în mod sinistru subliniat în istoria magisfraturei române, demoralizată şi distrasa de d-sa.
Situaţia politică după alegeri,
— Ce credefi asupra situaţiunei politice, rezultată din alegeri?
— Dacă logica ar avea cât de puţin a face cu politica ţărei româneşti situaţiunea politică şi consecinţele care trebui trase din ea, ar fi foarte clare pentru ori şi cine.
Majestatea Sa Regele a înlăturat guvernul Averescu din necesitatea dublă a destinderii dinire partide şi a alegerilor libere. Acest cuvânt regal a tost împărtăşit oficial tuturor şefilor de partide şi a fost publicat şi
I într’un manifest oficial al gu-văraţi bandiţi lipsiţi de orice vernului M. Sale. Guvernul Bră-simţ de demnitate care în modul cel mai neruşinat au îndepărtat pe delegaţi şi au furat urnele pe deantregul. Chiar şi în judeţul Aibă, unde operaţiunile electorale au fost puse sub conducerea celebrului colonel de jandarmi Mihai, doi magistraţi, au furat urnele ceeace însă n’a putut influenţa rezultatul alegerei, de oarece în celelalte centre de votare, furtul n’a putut reuşi Lucrurile petrecute în judeţele Arad, Bihor, Hunie- doara, Maramureş unde ban ditismele adevărate şi furtul urnelor au ajuns la apogeu, sunt mult mai cunoscute ca ele să nu învedereze tuturor, că Ardealul şl Banatul, au suferit şi de astădată calvarul alegerilor precedente şi într'o m ăsură cu mult mai revoltătoare.
D-l Brătianu şi-a găsit doi sbiri, ale căror nume vor rămâne pecetluite cu infamie în analele politice ale neamului românesc. D-nii D uca ş i Stelian P o p escu vor răm ânea pro to tip ii d istrugăto rilo r a- şezăm intelor de stat, ale re s pectului faţă de lege ş i ju răm ântului prestat, dosiţi la spatele unei ipocrizii laşe. D-l Brătianu are cel puţin me-
tianu, nu numai că n ’a făcut alegeri libere, d a r a prefăcut alegerile în tr’un sân g e ro s războ iu civil. Jandarm eria ş i adm inistraţia, ajutate de b ă tăuşi oficiali au făcut o a- devărată vânătoare de o a meni, cum se făcea pe v remuri, con tra P ieilor roşii. S’a urm ărit exterm inarea cu mijloace barbare, directe ş i neom eneşti a Partidului Naţional-Ţărănesc.
Cum ar putea răsări de aci o destindere ? Evident că ar fi imposibil. Deci s’a zădărnicit şi al doilea scop urmărit prin înlăturarea guvernului Averescu. Evident dacă aceste scopuri au fost pretexte anume inventate ca să fie dărâmat generalul A- verescu, guvernul Brătianu nu şi-a îndeplinit misiunea şi nu are drept de existenţă. Asta spune logica şi cel mai elementar bun simţ, dar durere! ce rol au aceste dorinţi în politica ţărei româneşti I Eu, cel puţin, în zadar le caut, de nouă ani, de când sunt pe arena politică a României întregite.
Lupta con tra guvernului.
De aceia, logica neavând nici un rol în viaţa politică a Statului nostru, nu ne ră
Pagina .2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 74—1927
mâne altceva de cât lupta cea mai îndârjită pe care o vom da cu orice risc Puterea şi popularitatea Partidului nostru ne-o face posib lă, iar interesele superioare ale tărei periclitate, ne-o cer.
Situaţia d-lui Titulescu în guvern.
Trebue să admitem că d-1 Titulescu nu cunoaşte situata şi interesele ţării româneşti dacă d-sa prin prezenta sa' în guvern acoperă banditismele şi furturile de urne precum şi provo* caţiunile d-lui Brătianu în a- aeastă luptă.
Trebue să dăm răspunsul cuvenit atentatului săvârşit de guvern, în contra închegărei sufleteşti a acestui neam.
Nu ne mirăm că d-1 Brătianu vrea să-şi peticească prestigiul politic şi popularitatea prin d-nii dr. Lupu, Argetoianu şi Stelian Popescu. Nici nu mă mir că d-lor, îi dau acest ajutor. Ceea- ce însă mă miră şi mă doare, este că d-1 Titulescu a venit din Occident să sprijine politica balcanic-oligarhică, de nemiloasă exploatare, a guvernului Brătianu şi să acopere şi neomeniile unor alegeri fără pereche, chiar în analele politice ale ţărei româneşti.
Mi se prezintă acest lucru ca I un descurajator faliment al in- tectualităţii al cărei recunoscut reprezentant este d l Titulescu.
A titudinea faţă de parlam ent.
— Care va fi atitudinea Partidului National-Ţărănesc faţă de parlament Va întră sau nu în parlament?
— Partidu l n ’a luat în a- ceastă privinţă nici o ho tărâ re . Ceea-ce ni se p a re cert este , că la d esch iderea p a rlam entului nu va lua parte ş i că la validări va desbate p e larg şi docum entat d e cu rsu l revo ltă to r al a leg e rilo r.
In ceeace p riveşte atitud inea sa după term inarea validărilor se va ho tărî în şed in ţele ce se vor ţine Sâm bătă ş i Duminecă.
f D-1 Zaharia B ârsan a abzis din postul de director al Teatrului Naţional din Cluj. Conducerea Teatrului a luat-o deocamdată în mod provizor în primire de inspector general al artelor Marin Ioan Sadoveanu.
Un m atsch în favoarea echipei româneşti.!
A 11-a serbare sportivă a Uniunii muncitorilor cehoslovaci care a fost pregătită timp de un an, s’a ţinut zilele acestea la Praga pe stadionu^unde au avut loc şi serbările socoliste.
Această serbare, a 11-a olimpiadă muncitorească cehoslovacă, a luat proporţii mai mici decât serbările socoliste din anul trecut, dar şi aşa a fost pentru Praga un eveniment care depăşeşte de graniţele Cehoslovaciei. Aceasta s’a putut vedea atât pe străzile Pragei cât şi la stadion unde printre publicul şi reprezentanţii Cehoslovaciei se aflau oaspeţii care prezentau organizaţiile sportive muncitoreşti din 17 ţări. Din multe ţări organizaţiile au trimis întregi expediţiuni cari au participat Ia concursurile de atletică uşoară de pe stadion. In afară de America şi statele Europei nordice şi occidentale, au fost reprezentate şi toate statele din Europa centrală. Numărul cel mai mare de participanţi streini a venit din Germania Din Polonia au sosit în afară de atleţi şi asociaţia ciclistă a muncitorilor din Poznan.
Din Jugoslavia au sosit reprezentanţii Uniunii sportive muncitoreşti slovene, iar din România o delegaţie a Asociaţiei foot- baliste muncitoreşti.
Toţi aceşti oaspeţi au defilat la stadion înaintea tribunei prezidenţiale sub aclamaţiuni'e a85.000 spectatori. Lângă preşedintele Masaryk se aflau prim- ministrul Svehla şi ministrul de externe Beneş.
După această defilare au urmat exerciţiile femeilor, executate de 3500 membre ale Asociaţiei sportive muncitoreşti cehoslovace.
După exerciţiile cu ciocanul ale 1500 executanţi cehoslovaci, s’au produs pe stadion oaspeţii străini.
Punctul culminant al olimpiadei l-au format exerciţiile libere ale bărbaţilor, care la toate serbările sportive cehoslovace nasc un entuziasm furtunos printre
spectatorii locali şi lasă spectatorilor străini impresii neperi- toare. Exerciţiile libere au tost executate de 8000 executanţi, cari n-au avut o altă comandă decât sunetele orchestrei. Serbările principale au durat trei zile şi ş’au încheiat cu o scenă alegorică la care au participat două mii executanţi.
In cadrele olimpiadei au fost organizate în toată Praga şi festivităţi culturale, teatru, concerte precum şi conferinţe care au fost ţinute de oaspeţi eminenţi, asupra problemelor muncitoreşti.
In timpul serbărilor s-a dat un match intre grupul român şi asociaţia muncitorilor germani din llsti pe Elba. Jocul s’a încheiat cu 2:1 în favoarea echipei româneşti. Oaspeţii români au fost viu ovaţionaţi de Praga sportivă, iar victoria lor a fost răsplătită cu aplauzele a zeci de mii de spectatori.
IndrăzMilă liberală.Pentru a-şi asigura »victoria*
în alegeri, liberalii nu s-au sfiit să inventeze şi să se folosească de orice fel de mijloace. La Arad, bună oară — după cum aflăm din ziare, — au avut nenorocita; inspiraţie, pe care au tradus-o în faptă, să anunţe te- telegrafice organizaţia Partidului Naţional-Ţărănesc şi în primul rând pe bărbaţii de încredere ai partidului nostru, că d-1 Maniu a murit într un sanator din Cluj şi că în semn de doliu conducerea partidului a hotărât să nu mai participe la alegeri. Telegrama au semnat-o cu numele d-lui St. C. Pop.
Natural, că acest truc mizerabil a fost prins şi descoperit de conducătorii organizaţiei ară- dane.
Condamnăm după meritul lor astfel de procedee. Şi condamnăm pe cei ce se folosesc de ele cu atât mai mult, cu cât ştiut este că cel-ce nu se sfieşte să inventeze şi să practice astfel de trucuri, este capabil şi de mai mult.
Când crede că prin moartea cuiva îşi poate ajunge planul, hoţul devine şi tâlhar. E capabil şi de ucidere.
Departe merge îndrăzneala liberală î
fi f i n i i Mimde dr. M. Suciu-Sibianu*
74.In răsfoirile mele prin cărţile
marilor cugetători, sunt fericit a fi întâlnit un axiom asupra libertăţii al unui modern scriitor german Victor Schäfer, axiom, care mi-se pare o adevărată perlă a gândirii omeneşti: »Frei sein heist nicht tan dürfen was da möchtest, sondern tan wüten, was da muss*, darum achte dass da drausen w'e drinnen Keinen Herrn über de'n Gew's* sen haben*.(A fi liber nu înseamnă a - putea să faci, ce doreşti, ci a voi să faci ceea-ce trebue, de aceea grijeşte să n’ai nici un stăpân nici în afară nici înăuntru de asupraconştiinţei tale). Cât de copii suntem uneori noi toţi, cari ne simţim poate nefericiţi în libertatea noastră restrânsă de a nu putea face ceeace dorim, dar avem dreptul de â ne Jrevolta, atunci, când nu putem face ceea-ce ne dictează consciinţa noastră curată, că trebue să facem. Privite şi sub prisma acesiui axiom scienţific alegerile generale pentru Cameră şi Senat din această lună constituesc întradevăr o ade• vârâtă palnă a libertăţii, şi con sciin\ei individuale•
75.Sweft Marden povesteşte în
cartea sa („Frohsinn eine Le benskmfi,‘), că înfr’o şcoală oarecare, s’a pus un premiu pe cea mai bună cugetare şi a luat premiul întâi următoarea maximă: „Oamenii mârăe că D zeu a lăsat spini la trandafiri, în loc să se bucure, că lângă spini a lăsat să crească trandafirii* Cu alte cuvinte nu dispera nici odată din cauza spinilor ce-i întâlneşti în viaţă, că fără de ei n‘ai putea gusta frumuseţea trandafirilor, n’ai putea gusta binele, dacă n’ai cunoaşte reul, n’ai putea cunoaşte frumosul dacă n’ai cunoaşte u- râtul, n’ai şti să apeciezi dulcele dacă n’ai şti ce-i amarul, n’ai şti să preţueşti tinereţea, sănătatea, dacă n’ai cunoaşte inconvenientele unei bătrâneţe prea timpurii sau ale boalei. Cred însă, că e de mare importanţă, lucrul pe care nu-1
găsesc destul de accentuat la nici un scriitor, ca să nu simţi prin propria ta experienţă toţi spinii vieţei, ci a fi ferit prin o raţională educaţie părintească şi şcolară de relele din viaţă, cari experiându-le 'tu însuţi, îţi lasă urme iremediabile, căci u- nii spini sunt ca aceia din balada lui Goethe: „Sah ein Knab ein Rosslein Stehen“, te gândeşti toată viaţa la ei şi gustul lor amar durează o vecinicie.
75.r Educaţia este arta de aţi
restrânge aşa libertatea, încât să n o jigneşti pe a altora“. O admirabilă cugetare a bardului nostru dela Mirceşti desigur inspirată de acea ţară, care veacuri întregi a fost în fruntea ci- vilizaţiunei: Franţa, şi care era o a doua patrie a lui Alexandri. Câte certuri, mizerii şi conflicte zilnice ar putea fi ocolite, prin pătrunderea şi asimilarea acestei cugetări, de cari n’au habar şi nici nu vrea să aibă nu atât ţăranul nostru modest şi cu bun simţ inăscut, ci nţaţ mult acele tipuri respingătoare ale oraşelor, cari însuşindu-şi o oare-care cultură semidoctă şi bună stare, se cred adevăraţi semizei, satrapi şi au toate calităţile a se distinge azi cel puţin ca bătăuşi în luptele politice, fiindcă în ele se cere mai mult, ceea-ce e cu totul contrar educaţiunei: desconsiderarea libertăţii altora. Şi din contră merită să te închini înaintea cm duit în care cultura adevărată se combină cu o e- ducaţiune desăvârşită şi rugăm provedinţa divină să ne dea cât mai mulţi conducători de aceştia, căci dacă în viaţa de toate zilele trebue să te fereşti de oamenii fără educaţie, ca conducători politici, pot produce adevărate dezastre. *Na uitati, ră nu talentele ci caracterele ho tăresc soartea ţărilor“ a spus bătrânul şi înţeleptul Rege Ca- rol aproape de sfârşitul vieţii* şi fiind-că educaţiunea visează întotdeauna caracterul şi acecs- tă maximă adâncă a primului nostru Rege, demonstrează sănătatea gândului nostru.
Cd&iţi şi răspâadiţi„Gazeta Transilvaniei*
cel mai ve.hi z ar românesc
FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*._________
Oe-acum zece ani
Amintiri din pribegiede V aleriu C rişan, preot
— Urmare —
In p ro p ag an d ă electorală.In 11 Nov. am fost cu două
cară de mi-am adus pae, cari ne vor servi în loc de lemne pentru iarnă. Paele le* am adus dela boerul Şuleko, din »scârta“ (jireada), cumpărată de comitetul nostru. Când am venit acasă, îmi spune gazda mea Nicu- lae Hârjeu, că azi a fost o mare adunare la „raspravă“ (primărie), unde au vorbit doi agenţi electorali, veniţi din Odessa, în vederea alegerilor parlamentare. Sunt 12 candidaţi diu diferite partide politice. Drept de vot au toţi bărbaţii dela 21 ani în sus, deasemenea şi femeile şi fetele, cari au etatea aceasta. Votul e secret.
Aceşti doi agenţi electorali, dintre cari unul e ginerele vecinului nostru Nistor Mămăligă, au îndemnat pe oameni să voteze cu Nr. 9, căci acest candidat e socialist şi le va d a . . . pământ, bani şi vite, pe cari le vor lua de la cei bogaţi. Dacă un om are patru vaci — a spus acest agent elecioral — trei i le vor lua şi numai una îi vor lăsa;
bucatele se vor vinde Ia magazine în oraş cu preţuri fixate de mai înainte,* banii din bancă ai deponenţilor îi vor confisca etc.
Ceea ce ne mâhneşte pe noi refugiaţii români, — cari nu neam amestecat nu şi ne vom mesteca în luptele lor politice — este faptul trist şi detestabil, că a- cest demagog semidoct, nu s’a mulţumit să-şi expună programul politic, ci a spus oamenilor şi aceea, că noi, refugiaţii aceştia de aici, suntem bancheri şi că am fugit din ţara noastră, numai ca să nu mergem la „voina“ (războiu).
Câtă demagogie, cu tendinţe de a ne asupri pe n o i! Suntem siguri, că aceste însinuări răutăcioase, vor avea un reflexe dăunător asupra noastră. Cauza pribegiei noastre este faptul că ne*am născut Români! . . . Ne cade deci atât de greu, că aici în ţară streină, unde cu puţinul ajutor bănesc ce îl primim dela Statul român, abia trăim de azi pe mâne din cauza scumpetei alimentelor, — ne este dat a auzi astfel de însinuări cu tendinţe rele pentru noi. In Ioc să
fi turnat un basm vindecător peste ranele inimilor noaste, în loc să fi trezit în săteni un sentiment de compătimire faţă de noi, — acest Moldovean rătăcit, aţâţă pe săteni asupra noastră şi ştim, că vom avea de suferit din cauza cuvintelor nesăbuite ale acestui demagog insinuant.
Ilie Cătărău. . ,Viticultorul Ioan Cărăbaşiu s’a
reîntors azi din Chişinău, unde a fost să* şi găsească o ocupaţie la via vre-unui boer. Fiind la masă într’un restaurant, un om voinic, bine închegat, i-a dat un manifest, semnat de Ilie Cătărău. Care din Ardelenii noştri nu-şi aduce aminte de acest Ilie Catarov, zis şi Cătărău, care a trimis bomba Episcopului din Hajdudorog, bombă care a pro- dus'moartea alor trei persoane ? 1 Cătărău deodată a dispărut, ca şi când ar fi întrai în pământ, iar acum în plină debandadă rusească, apare în Chişinău împărţind manifeste de-ale »Grupului Naţionaliştilor revoluţionari români“.
Ei vor o schimbare radicală de regim; exproprierea imediată, ca împrumut de războiu cu anumite procente, a averilor mobile şi imobile particulare; votul universal, unic, secret şi direct, începând dela etatea de 21 ani pentru ambele sexe; împroprietărirea necondiţionată a ţăranilor şi tuturor acelora, cari vor voi să se ocupe efectiv cu a- gricultura; formarea unui Minis
ter al Sănătăţii publice. Punctul 2 din programul lor şi iscăliturile nu se publică,— aşa scrie în manifest. In fruntea acestei foi volante a »Partidului naţional revoluţionar român“ (P.N. R. R.) sunt puse două steaguri încrucişate. Pe unul e scris »România Mare şi liberă până la Tisa“, iar pe celălalt e scris ruseşte şi cu litere „ruseşti: „Ve- likaia, Sbovodnaia, Pobiednaia Rossia*, adecă : Rusia mare, liberă şi învingătoarei
Se publică şi un proces verbal, cu motto : „Toţi nedreptăţiţii şi asupriţii uniţi* vă şi luptând veţi dobândi voi dreptul şi libertatea“. In acest proces verbal spun, că se constituesc în partid şi îşi vor deschide registre publice, dacă le va admite guvernul. Locul unde s’a redactat acest proces verbal şi iscăliturile, nu sunt indicate.
Spre Moldova.In 13 Nov. au plecat din co
lonia noastră vre*o 25 inşi, mergând înapoi în Moldova, unii la posturile avute ca preoţi, învăţători, iară alţii pentru a-şi căuta ale ocupaţiuni. Intre ei sunt şi pr. Debu cu ficele Valeria şi Mărioara, pr. Iosif Maximilian, pr. I. Moşoiu cu familia, pr. To- ma Dragomir cu fica şi ginerele său diaconul Andrei Gâlea, pr. Valeriu Judele, pr. Manole din Poiana Sărată, în. Ştefan O- dor, funcţionarii Rusu cu familia şi Traian Voina cu familia. Cu ei a mers şi viticultorul Ioan
Cărăbaşiu cu familia, care rămâne la Chişinău. Şi* au comandat un vagon cl. IV, pe care îl plătesc în comun, călătorind cu el până Ia Iaşi, fără'de*al schimba undeva.
E duioasă despăţirea noastră de ei, căci noi rămânem aici între streini, iar ei se duc între fraţi, noi vom îndura poate a- tâtea şi atâtea suferinţe încă în viitor, iar ei se duc în Moldova, unde acum e linişte şi frontul se menţine cu îndârjire. Rămânem aici streini în ţară streină, unde suntem priviţi, ca nişte boeri, cari am fi venit aici în vilegiatură... Rătăcind pe câmpiile nesfârşite ale imperiului rusesc, involuntar şi cuprins fiindu-mi sufletul de atâta duioşie, când văd plecând spre Moldova pe aceşti tovarăşi de suferinţă în pribegie, îmi vine în minte cântecul mulcom, alinător de durere „Cântecul pribeagului“:... Dulce soare-al vieţii mele...
Dă-mi şi azi prin ţări streine.Raze dulci să mai trăesc.Să mă’ntorc iară’şi Ia tine.Pe pământul strămoşesc
— Va urma. —
A beraţii relig ioase. Cazul s*a petrecut în Kustanai în Siberia. Patrusprezece membrii ai unei secte religioase s-au închis în o biserică, au dat apoi foc bisericii şi toţi patrusprezece, au ars de vii. Ei declaraseră înainte „că vor să se jert- fescă pentru Rusia pentru casă o libereze de bolşevici“.
Nr. 74 -1927, OAETA TRANSILVANIEI P a g in i i
Economice.
Ionelie muu
M in is te ru l F in a n ţe lo r . D ir e ^ iu - n e a C o n tr ib u tiu n ilo r . S e rv ic iu l I m p o r tu lu i p e lu x ş i c if ra a f a
c e rilo r .
D ife rite le d e z a s t r e c a r e a u lo v it d in n o u a n u l a c e s ta c â te v a re g iu n i d in r e p u b l ic a c e h o s lo v a c ă , c u m s e în tâ m p lă d e a l t f e l în tr 'o m ă s u r ă m a i m a r e s a u m a i m ic ă a p r o a p e în f ie c a re a n , a u d a t g u v e rn u lu i c e h o s to v a c în d e m n u l d e a e la b o r a u n pro* e c î d e le g e p r in c e r e s e v a a - 's ig u ra şi r e g u la p e v iito r a c o r d a r e a d e a ju to a r e c e lo r d ă u n a ţi d e c a ta s tro fe d e a c e s t fel.
A ju to a r e d e fe lu l a c e s ta a u fo s t a c o r d a te p â n ă a c u m în ca* | z u r l i e c e le m a i u rg e n to p e ba* | z a u n e i d sp oz> tiun i s p e c ia le d in m ij lo a c e le m in is te ru lu i d e in te rn e s o u h o tă r â te p e n tr u fie c a r e c a z în p a r te . A c e a s tă m e to d ă a v e a în s ă l ip su r i s im ţ i to a re , c a r e s e a r ă t a u p e d e o p a i te
*l:în f a p tu l c ă m ij lo a c e le f i a a n d - / a r e d e s t in a te a c e s tu i s ;o p , e r a u
•^câ teo d a tă ir s u f ic ie n te , p e d e a l t ă p a r te a ju to ru l a c o r d a t d u -
,/pâ p ie rd e r i le suferite» s o s e a u i d e o b i c e i u tâ r z iu ş i e x is te n ta mi* c ilo r a g r ic u lto r i e r a e s f e l d e m u lte o ri a m e n in ţa tă .
N o u l p ro e c t d e le g e s u p u s z i le le t r e c u te d e c ă t r e g u v e rn A d u n ă r i i N a ţio n a le» e în c h in a t în p r im u l r â n d a c e lo r a c a r e a u su fe r i t d e p e u r m a d iv e r s e lo r c a te s tro fe d n a n u l tr e c u t s a u v o r s u fe r i în a n u l a c e s ta şi ie f a c e p o s ib i lă o b ţ in e r e a d e îm p r u m u tu ri e f tin e la d iv e is e le in s titu fii b a n c e r e îm p u te rn ic i te p e n tru a c e a s t a d e m in is te ru l eg icu l tu rii. A d m in is tr a ţ ia s a t j l u i s a o b lig ă s ă c o n tr ib u e la s c o n ta - r e a a c e s to r îm p ru m u tu r i c u 3 la s u tă a n u a l p e o d u r a ta d e c e l m u lt z e c e a n i , ia r to ta lu l îm p ru m u tu r i lo r a c o r d a te în a- c e s t s c o p n u p o a te în tr e c e s u m a d e 20 m il io a n e c o r .
In a n u l 1928 v a a v e a lo c o v r e f o r m ă a a c e s to r îm p ru m u tu r i
a n u m e v o r (i în f iin ţa te f o n d u r i s p e c ia le p e lâ n g ă to a te c o n s ili i le a g r ic o le , e x c l u s v în a c e s te s c o p u r i . S ta tu l v a c o n tr ib u i la a c e s te fo n d u r i c u s u m a d e 8 m ilio a n e c o r o a n e a* n u a l , i a r p ro p r ie ta r i i d e p ă m â n îu r i c u o ta x ă s p e c ia lă c a r e s e v a , u r c a Ia 1 2 % d in im p o z itu l fo n c ia r . D in a c e s te fo n d u r i s e v o r a c o r d a în 1928 ş ' în a n ii u rm ă to r i a ju to a r e a c e lo r a g r ic u lto r i c a r e v o r fi lo v iţi d e d i v e r s e c a la m ită ţ i n a tu r a le ş i a* m e n in ta t i în e x s t e n t a lo r e c o n o m ic ă .
S e p o a te s p e r a c ă p r in a c e a s t ă le g e c a r e a fo s t v o ta tă z i le le t r e c u te d e C a m e r a c e ho* s lo v a c ă » s ’a f ă c u t u n p a s m a i d e p a r te 2n r e g u la r e a a ju to ru lu i s o c ia l a l c e tă ţe n i lo r d ă u n a ţ i , d e ş i e a s o s e ş te în tâ iz ia tă d e a « b i a d u p ă u n ş ir d e in te rp e la ţ i i p a r la m e n ta r e .
Cinema „Astra“ (Apollo)D u m in e c ă l a o r e le 3 — 5 — 7 ş i 9
s 3 v a ru la f ilm u l
BEN AUIn ro lu l p r in c ip a l c u m a r e le ar*
t i s t ; Barnon N ovarro.
L u n i ş i M a rti to t
BEN IUs e v a ru la .
P re tu r i le s u n t c e le o b ;ş n u ite .
D u m in e c ă !a o r a 10 m a r e re p r e z e n ta ţ ie d e c o p ii .
V in e c e l m a i g r a n d 'o s film :
»Lupta Navală“cu Bernhardt Ooetzke şl Eszter*
bâzjf Agnes.
Traduceri şl legalizări de tradUCerl d in o r ic e d o m e n iu s e e*
i x e c u tă e x a c t şi u rg e n t în brio* j ul d in S t r a d a P o iţu 4 4 e l d -lu i | Dr. loan Lemeny, t r a d u c ă to r şi
.in terpret a u to r iz a t p e l â n g ă in* d a n te le ju d e c ă to r e ş t i B ra ş o v .
N o . 172566 5 Iu lie 1927 .
D om nule A dm in istrator /
C a u r m a r e la o rd in u l c i r c u la r te le g ra f ic INo. 170,736 d in 2 Iu lie a . c f v ă f a c e m c u n c s ; u t c ă M in is 'e ru l d e F in a n ţe r e v in e a s u p r a d is p o z it iu n ilo r c u p r in s e în o rd in u l c ir c u la r N o . 1 0 9 334 / 1927 în c e p r iv e ş te p la ta im p o z itu lu i p e lu x ş c ifra d e afa* c e r i d e c ă t r e m ic ii p ro d u c ă to r i ş i a n u m e : p rin D e c iz iu n e a M in is te r ia lă N o. 171.741 d in 4 I u lie a . c . p u b ic a lă în M o n ito ru l O fic ia l N o. 145 d in 5 Iu lie 1927, a s ta b i l i t c ă m ic ii p ro d u c ă to r i , p e n tr u in te rv a lu l d e 1 M a i— 31 D e c e m v r ie a l a n u lu i în c u r s . s ă p l ă t e e s r ă c a im p o z it d e 15% ,. 1 0 % s a u 2 % , s a m ă p e c a r e a p lă t t o c a a ta r e , f ie c a r e în lu n ile c o r e s p u n z ă to a r e a le a n u lu i 1926.
I m p u n e r e a s e v a f a c e e s t f e l : s e v o r a d u n a s u m e le p lă t i te în lu n ile d e 1 M a i— 31 D e c e m v r ie 1926 şi to ta lu l lo r v a r e p r e z e n ta s a m a c e v a tr e b u i s ă p i ă t e e s r ă în l in te iv a lu l d e la 1 M a i— 31 D e c e m v r ie 1927.
A c e a s 'ă s u m ă s e v a r e p a r t iz e în o p t r a te e g a le ş i p lă t i lu n a r e .
P e n t r u m ic ii p ro d u c ă to r i , c a r i n u a u e x e rc i ta t în a n u l 1926 ş i d e c i n u a u p lă t i t n ic i u n im p o z it, s u m a c e v a t r e b u i s ă D^ă t e e s e ă d r e n t im p o z it d e 1 5 % , 1 0 % s a u 2 % p e a c e s t in -e rv a t, s e v a s ta b il i a p l i c â n d a c e s te c o te e s u p r a în d o itu lu i b e n e f i c iu lu i n e t d e te r m in a t d e co rn i- s iu n ile d e im p u n e r e a n u a l ă Ia c o n tn b u t iu n i d ire c te .
P la ta im p o z itu lu i s e v a fa c e lu n a r c o n fo rm a r t . 10 a l . b . a l le g e i, ia r c e i c e n u v o r p?ă*i la t im p , v o r fi p e s 'b i l i d e p e n a l i t a t e p r e v ă z u te la a r t . 12 a l. b ., ia r în c a z d e r e c id iv ă d e a r t . 13
M ici p ro d u c ă to r i s u n t s ) c o t (i to ji a c e ia c a r i în î i t re p r in d e r i le lo r p e n tru f a b r ic a r e a p r o d u s e lo r. n u fo ic s s : n ic i u n fel d e in s ta la t ’u n i p r o d u c ă to a r e d e e* n e rg ie . c i în t r e b u in ţe a z ă în m o d o b iş n u i t u n n u m ă r d e m a x i m u m 10 lu c ră to r i .
Im p u n e r i le s e v o r f a c e d e a g en ţii f işc a li, p o tr iv it a r t . 9 5 d in l e g e a p e n tru u n if ic a r e a c o n tr i- b u t 'u n i lo r d ire c te . A c : s t e im pu* n e . i s m t e x e c u to r i i , in d ife re n t d a c ă a u fos*, s a u n u , c o n te s ta te . A c e le c o n t r a c ă * o ra s e v o r f a a c e c o n te s ta ţ i i , v o r fi s u p u s e c o m is iu n ilo r a n u a l e d in 1928.
V e ţi l u a m ă s u r i c a în f ie c a re c irc u m s c r ip ţie d e p e r c e p e re , s ă s e c o n s ta te c u t o a tă a te n ţ iu n e a , I c a r i s u n t m ic i p r o d u c ă to r i i în a t r u c â t n u m a i p e n tr u a c e ş t ia s*au ! lu a t d is p o z it iu n ile d e m a i s u s .
D ire c to r G e n e r a l :Riga m . p .
Ş e fu l S e r v i c iu lu i :5 8 5 1— 1 C* Bran m . p .
Anunţ ,ev viii liceulA l i 8111}, r e a l p re g ă t i ş te e le v i p e n tru c o r ig e n tă ş i e x a m e n u l d e a d m ite re . In fo rm a tiu n i S tr. Sft- Io n 2 5 . 54 7 2 - 3
De vânzare o c e s a c o n s i ă 'ă to a r e d in
4 c a m e r e , d e p e n d in ţe , lu m in ă e le c tr ic ă , ş i g ă d i r ă la p o z iţie b u n ă In fo rm a tiu n i , P o d u l lu i G id N o. 38 . 5 8 9 1 - 3 |
............... " ........... *P n n t uc a *oare Pe'fecţionate | v u l l l în confet t onarea je r seurilor etc., la maştoi de trico- tet. MĂRIA SIDON Turcheş.5 9 0 I — 2
D O C TO m TIi
CESARE C. P0P0VICIM E D IC Ş E F
S P E C IA L IS TBQALE INTERNE fşl VENERICE
PENTRU PARTICULARIConsult, de la 2 —572 p. m.
SPITALUL MILITAR BRAŞOV4 8 7 1 3 - 0
M i i h l i n M o b ilie r n e g ru pen* ivltfllllv* t ru d o u ă s if ra g e r ii s e v in d e ie f in- J c o â F ehér S u - b u i b u N o u a c o lo n ie . 5 7 9 3 — 3
i De vânzare cn preţ conve § nabll HâRlIY-DAVIDSON II Motocicletă cn ataş I= 12 H . P . tip m o d e rn în ji s ta r e in e s e p l io n e b i îă la ;
T U R M U S Z| STRADA LUNGA 173. î
No. 391|1927.
PablicaţianePrimării comunei Hárman vinde prin lititaţiune pa- blică ce va a?ea I03 îo ziua do 81 iulie 1927 o- rele 16:
1. l'(a n ) taur şî2. 2 (doi) vieri comunali
deveniţi improprii.Hárman la 15 Iulie 1927.
P r im a r : S e c r e t a r :Achim Torna. Pompiliu Ion.
N o t a r :591 1— 1 în d e s i f r a b ;l.
N o* 4 4 1 /1 9 2 7 .
PablicatioBSS e p u b l ic ă s o r e g e n e r a l ă c u
n o ş t in ţă e ă în z«ua d e 16: Aum gust Î927 ora 10 a. m > în lo c a lu l p r im ă r ie i c o m u n a le T u r- c h e ş Jud* B ra ş o v , s e v a v in d e p rin h e ita t ie o u b l ic ă c u o fe r te în c h is e u r m ă t o a r e l e .'
4936 m e tri c u b b r a d şi 912 m e tri ş te r i f j g în p ic io a re în p ă d u r e a c o m u n e i T u r c h e ş s e r ia „ K o lto " .
V â n z a r e a s e v a fa c e c o n fo rm r e g u la m e n tu lu i d e lic ita - tiu n i ş i c u a p l ic a r e a c o n d itiu - n ilo r g e n e r a le p e n tru e x p lo a ta ' r e a r i d u r i l o r S ta tu lu i, p u b l ic a te în M o n d . O fic ia l N o . 106 d in 12 A u g u s t 1922* c u m ş i c u co rn d ijiu n s le s p e c ia le d e c a r e a m a to rii p o t lu a c u n o ş t in ţă la Oco* Iu l S ilv ic S ă c e le în S a tu lu n g şi
la P r im ă r ia c o m u n e i Turcheţfc J u d . B ra ş o v .
P re ţu l s tr ig ă rii v a fi d e L e i 3 2 0 o e n tr u u n m . c u b d e b r a d ş i 3 0 le i p e n t r u u n m . ş te r d e fag .
G a r a n ţ ia p ro v iz o r ie e s te d e le i 157,952 p e n tr u b r a d ş i 2 7 3 6 le i p e n tr u fag .
S u p ra o fe r te n u s e p rim esc*T u r c h e ş , Ia 10 Iu lie 1927.
Irimie Băzărea, P rim a r .
5 8 8 1— 1
*loan Gligou N o ta r .
Români, abonaţi cel mat
vech'u z ar românesc po
litic „Gazeta Transilva
niei“, care împlineşte 90
ani de existenţă.
u r n i m l e h u i
is’a redeschis cu zoia de 7 iulie. Aranjament modern, serviciu prompt şi real.
Benznă şi oleiuri în cele mai ieftine preţuri ale zilei.
592 1—5
ri, l i r e 5 1 « n -Asiguraţi* vâ de nrgenfă la Şoc. neutra asigurarea ZESTREI
„ M A R I A J U L “(CBSTRAll BUCUREŞTI )
şi la căsătoria d-v. oficială primiţi ca ZESTRE suma de LEI 200,000 (douăsute mii lei). Plătind taxa de înscriere şi e cotizaţie lunară de
Lei 20 (douăzeci) deveniţi membru al Socie- tăţei şi după 6 (şease) luni dela înscriere vă puteţi căsători primind ZESTREA în numerar.l i m i i m l m em b rilo r I l la d l im ita t p e a m p a m i m t t f i tlm erti
a i s e g r ib e a i c i pi a i a e p re z in te l a
AGENŢiA NOASTRĂ DIN BRAŞOVSTRADA ŞIRUL IHULUi 34.
în g a n g E te j I. u n d e s e d a u e x o lic a tiu n i ş i s e p r im e s : 3 — 0 în sc r ie r i.
A APARUT A APARUT
DOM CARTE DE ADRESE (DUD) 1 BRAŞOVULUIedată de societatea pe acţii de ziare din Braşov.
C artea da a d resă a r e 655 pagini ş i conţine u rm ă to a re le .
I Un conspect alfabetic de nume.II. Un conspect alfabetic al grupurilor de
specialitate cu registru nominal.
ITT. Un registru cu numele proprietarilor de case din Braşov.
IV. Conspectul loturilor de case distribuite.V. Conspectul străzilor.
PREŢUL Lei 600.Se poate cum păra la Adm inistraţia ziaru lu i „K eonstâdter Zeitung“ din Braşov, Strada Prin-
58 7 1— 2 c i p e e C aro l 14 etaîul I.
Pagina 4» GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 74—1927
Voci de presă.
LA F Ă G Ă R A ŞVechiul ziarist d-l C. G, Costa-Foru
scrie în „Adevărul“ de Joi:Ceea-ce s’a întâmplat la Fă
găraş, este fireasca reacţiuneîn potriva abuzului de autoritate. Este îndreptăţită împotrivire contra' ilegalităţei. Este exercitarea unui drept cetăţenesc, dreptul de rezistentă, contra împilărei, contra violărei, contra încălcăr i autorităjei statului împotriva drepturilor cetăţeneşti consacrate prin Constituţia sub care trăim.
Autorităţile locale n’au fost la Făgăraş mai culpabile ca pretutindeni aiurea: dar la fel de culpabile au fost.
Nici la Făgăraş nu se întâmpla începutul de revoltă, dacă un concurs de circumstanţe nu Far fi provocat.
Era zi de târg. Se adunaseră |n piaţa oraşului, cu totul întâmplător, câteva mii de săteni ţu simţiri la fel, cu sufletele amărâte d’aceaşi suferinţă, d’aceaşi sufletească revoltă în fata răpivei dreptului lor de vot de către o prea abuzivă autoritate. Sub imboldul momentului propice, revolta din suflete s’a prefăcut într’o revoltă de fapt.
Focul se putea laţi şi întinde la sate, cuprinde întreg ţinutul, trece în ţinuturile vecine, unde populatiunea ardea în suflete d’acelaş foc. Focul nu s’a lăţit, nu s’a întins, n’a cuprins Ardealul şi n’a trecut pretutindeni, unde se produsese samavolnicia electorală. Atât mai bine.
Dar, ceea-ce nu s’a întâmplat acum, s’ar putea întâmpla pe viitor şi lecţia nu trebue pierdută ci să ne folosească.
Guvernele nu trebuie s’aprinză foc în sufletele cetăţenilor. Nu e de jucat cu focul ; nu ştim nici cum începe nici cum sfârşeşte cu focul.
Votul e un drept sfânt al cetăţeanului. Trebue să fie liber, iar când libertatea votului nu e
respectată, cetăţeanul este în dreptul lui să reacţioneze.
Reacţionarea e prevăzută pe calea legală. Dar şi când calea legală este închisă şi când guvernul, care a comis, poruncit şi patronat, abuzurile şi fărădelegile electorale, se amnistiază pe sine însuşi şi pe complicii săi, când închide astfel calea legală reclamatiunilor şi urmăririlor cetăţenilor contra funcţionarilor făptaşi ai delictelor şi crimelor electorale, atunci se întâmpă în mod fatal ca la Făgăraş şi încă şi mai rău.
A cui e vina ? Asupra cui cad răspunderile ?
Cine poate, în conştiinţă, a- firma că asupra răzvrătiţilor? Care din noi, aflătorii faptelor petrecute, nu găsim în minţile noastre o desăvârşită absoluţiu- ne a acelor cetăţeni cari în reactionarea lor, au comis fapte ce nu le:ar fi trecut prin gând să comită, dacă n’ar fi fost provocaţi de reaua pildă a însăşi autorităţilor locale?
Să nu uităm că, în Ardeal, a- cel sentiment civic, care este o admirabilă şi mult preţuită virtute cetăţenească, este mult mai desvoltat ca la noi. Acolo ani dealungul, civismul a fost virtutea, graţie căruia s’a păstrat naţionalismul românesc în sufletul fraţilor noştri în lupta lor contra împilătorilor maghiari.
împilarea tot împilare rămâ* ne, când este exercitată de împilători d’ai propriului nostru neam, dar atunci este mai amară şi mai vinovată.
F*că guvernele bine să respecte libertatea votului şi toate drepturile cetăţeneşti şi să nu închiză, prin amnistie, calea legală a pedepsirii de cătră justiţie a funcţionarilor sau a bătăuşilor daţi judecăţii.
Trebue moralizate moravurile electorale.
D-l (uliu Maniudat în judecată.
D-l Iuliu Maniu a^făcut zilele trecute la Cluj unele declaraţii ziariştilor, în care a vizat pe unii magistraţi, cari ca preşedinţi de secţii nu şi-au făcut datoria, aducând prin atitudinea lor o gravă ştirbire autorităţii magistraturei.
Faptul acesta a îndemnat pe magistraţii tribunalului din Sibiiu să ceară ministrului de justiţie Stelian Popescu voia de-a da în judecată d-l Iuliu Maniu. Ministrul justiţiei a încuviinţat a- ceastă cerere.
Faptul acesta face mare vâlvă şi se crede în cercurile politice că d-l Stelian Popescu a făcut o gafă, care-1 va costa, probabil, portofoliul.Se ştie doar, că sunt dovezi e- clatante despre unii magistraţi, cari au comis abuzuri,
D*1 I. Maniu, întrebat de ziarul „Cuvântul* privitor la a- ceastă chestiune, i-a declarat următoarele:
„Sunt la dispoziţie dacă magistraţii se găsesc direct vizaţi şi lezaţi prin declaraţiunile pe cari le-am făcut*.
Din judeţul Ciuc.Ni se scrie :Ingerinţele electorale în jude
ţul Ciuc şi-âu ajuns culmea în bătăile aplicate alegătorilor în noaptea de 6 — 7 Iulie la Secţiunea din Sânmărtin. Vom reveni asupra ororilor săvârşite cu acea ocaziune.
*
Certificatele de alegatori cca12.000, au fost predate Prefecturii.
La insistentele d-nului judecător însărcinat cu distribuirea de a se preda alegătorilor sau a se restitui organelor judecătoreşti, cererea a fost refusată şi astfel jumătate din alegătorii la Cameră nu şi-au putut exercita dreptul de vot.
Informaţiiî
P rezicerile unui m eteo ro log am erican. ; Meteorologul american Herbert lavrin Brown, care a prezis şi alte lucruri, cari s-au şi petrecut ulterior, face noui prorociri * pentru viitor. După prezicerile sale, vom avea o iarnă timpurie, precedată cu brume ce vor distruge multe sămănături, o serie de uragane puternice în Indiile Vestice, cari pot avea aceeaş intensitate ca uraganul distrugător din Florida, din anul trecut, furtuni grele cu | grindină, rupere de nori cu ploi torenţiale şi noui potopuri şi o Vară foarte răcoroasă.
•Un val de căldură! s’a abă
tut, asupra oraşelor de pe coasta Atlanticului. La New-York, ziua de alaltăeri a fost cea mai călduroasă din anul acesta. Temperatura a variat între 38— 40 grade centigrade. Zece persoane au murit din cauza căldurii. De asemenea, ~se anunţă victime şi din alte oraşe. Magazinele aiţ, fost închise alatăeri după amiază, spre a îngădui funcţionarilor să-şi caute refugii în locuri mai răcoroase. Pompierii au colindat parcurile oraşului, oferind duşururi reci copiilor săraci. Câteva mii de persoane au petrecut noaptea peplajă, sub cerul liber.•
Farm acii de serviciu. Dela 46 până la 30 Iulie c. vor face [ serviciu de noapte, de amiazişi i în Dumineci farmaciile „La ! Ursu*, Carol Schmidt, Cetate, - str. Orfanilor 1 şi la „Sfi Ma- \ ria* Tuliu George, str. Principele ; Carol 38.
P e trecere câm penească.Societatea „Junii Bătrâni* a- duce la cunoştinţa on. public, că va aranja o petrecere câmpenească Duminecă în 17 Iulie în capul Poenii pe „Livada Junilor Bătrâni*. Focuri pentru prepararea mâncărilor vor sta la dispoziţia publicului în mod gratuit. Plecarea va fi Duminecă la ora 8 dim. din localul societăţii „Lumina*, Piaţa Prundului, în frunte cu muzica Vânătorilor de Munte. Membrii societăţii sunt rugaţi a lua parte cu toţii la plecare în corpore. In caz de timp nefavorabil, se amână pe proxima Duminecă.
C ălătoria pe căile ferate a alienaţilor şi muşcaţilor de câni turbaţi, precum şi a însoţitorilor lor se va face pe baza biletelor de călătorie pe zone din cele înfiinţate pentru autorităţi, pe cari se va aplica o stampilă cu următorul text: „Valabil numai pentru alienaţi şi muşcaţi de câni turbaţi*. Aceştia vor putea călători numai în clasa Ili-a a trenurilor de persoane fără a mai plăti vre-o diferenţă la casa de bilete. Biletul de • călătorie va trebui însă să fie însoţit de o adeverinţă din partea autorităţii, care a emis biletul de călătorie prin care să se constate că persoana, care posedă astfel de bilet întră în una din categoriile arătate mai sus, stabilindu-se astfel identitatea.
Expulzaţii, extrădaţii, isgoniţii pe cale administrativă, indivizii trimişi Ia urma lor, arestaţi sau ceruţi de autorităţile administrative şi poliţieneşti, precum şi însoţilorii şi escortele lor vor călători pe baza autorizaţiilor de călătorie gratuită clasa Ill-a.
. !
D-l Vasile Dragu preşedinte de secţiune la Tribunalul Ciuc, a fost pedepsit de cătră comi- siunea disciplinară de pe lângă Ministerul de justiţie cu mustrarea şi pierderea salarului pentru abateri grave dela îndatoririle oficiale.
D l V. V, Ispir, fost secretar general al Ministerului instr. publice, candidat la Senat ,‘în jud. Ciuc, în urma ordinului venit dela Bucureşti, şi-a retras candidatura şi astei s*a ales senator de Ciuc d-l Elemer Gyarfas.
•Românii din judeţul Ciuc la
alegerile recente şi-au dat votul partidului naţional-ţărănesc.
Cronica sportivăMâine Duminecă, 17 Iulie pe
terenul Olimpia se va disputa matchuri amicale între C olţea şi Muncitorii B raşov şi între O lim pia şi Braşovia. începutul la orele 474.
Aceste întâlniri promit a fi extrem de interesante prin faptul că Clubul Muncitorilor s’a întărit mult în ultimul timp şi doreşte a-şi lua revanşa pentru înfrângerea suferită dela Col- ţişti.
întâlnirea între Braşovia şiOlimpia promite deasemenea afi foarte interesantă, mai cuseamă că aceste 2 echipe suntde forţe egale. T. /, G•
Subcom isia de arb itrii dinBraşov convoacă pe ziua de 21 Iulie a. c. pe toţi dnii arbitri la o şedinţă generală extra-or- dinară, la ora 21 în localul Restaurantului Gross fost Gabel.
Secretar Tibad.
Sosirea deputatului Dr. Aurel Quhrescu la Braşov.
Primirea la gară. 0 cină frăţească.Eri după amiazi s’a lăţit ves
tea prin oraş că cu trenul de 6.30 seara soseşte la Braşov deputatul Dr. Aurel Dobrescu venind dela Făgăraş, unde, precum se ştie, a fost reţinut mai multe zile în casa ospitalieră a d-nei văd. Dr. Şenchea, spre a sta la dispoziţie procurorului general în chestia anchetei celor întâmplate la Făgăraş.
A fost numai firesc, ca un grup mai mare de membrii ai organizaţiei P. N. Ţ. din oraşul Braşov, aflând această veste să grăbească, cu toată ploia torenţială, la gară pentru a eşi în întâmpinare luptătorului naţional.
Şi întradevăr d-l deputat Dr. Aurel Dobrescu a şi descins, în uralele celor aproape 200 prietini şi alegători, sosiţi la gară, din trenul de Făgăraş, sănătos, dar vădit obosit de cele întâmplate la Făgăraş şi emoţionat de primirea neaşteptată ce i s’a făcut.
întâmpinat cu dragoste şi bucurie de cei de faţă, d-na Dr. Aron Suciu i-a oferit un splendid buchet de flori, iar d-l Victor Branisce i-a adresat câteva cuvinte de bineventare spunând că Braşovenii şi-au ţinut de datorie să dea cinstea şi să arate mulţumită lor luptătorului pentru dreptate. A răspuns mulţumind, d-l deputat Dr. Aurel Dobrescu.
S’a format apoi un cortegiu de trăsuri şi automobile, care a traversat drumul dela gară şi străzile principale ale oraşului până la restaurantul Mura, unde a avut loc o cină prietenească, Ia care au participat numeroşi intelectuali şi numeroşi delegaţi ai poporului nostru din Scheiu şi Braşovul-vechiu.
S’au rostit şi câteva discursuri, prin cari a fost sărbătorit d-l Dr. Aurel Dobrescu şi poporul din Ţara Oltului, care a dat o strălucită dovadă de conştiinţă cetăţenească. S’a accentuat cu deosebire solidaritatea poporului românesc din oraşul şi judeţul Braşov cu ţărănimea din Ţara Oltului în lupta pentru întronarea dreptăţii, legalităiii şi cinstei în ţara românească.
A impresionat mult îndeosebi inimoasa cuvântare a ţăranului* fruntaş făgărăşan Ioan Aron, care a preamărit în cuvinte impresionante lupta Partidului Na- ţionel-Ţărănesc şi pe conducătorii săi în frunte cu d-l Iuliu Maniu. (Sala întreagă ridicân- du-se în picioare a făcut ovaţii îndelungi Preşedintelui P. N. Ţ ).
De încheiere a luat cuvântul d l deputat dr. A urel D obrescu, care a făcut un succint expozeu al situaţiei politice în legătură cu recentele alegeri başbozu* ceşti liberale, cari au trezit la realitate întreaga suflare românească dela Nistru până la Tisa şi până la mare. A spus că ţara românească se găseşte
’ la o răspântie grea stând în a- ■ junul unor mari şi importante
evenimente, cari impun cea mai mare luare aminte. Dela voinţa hotărâtă şi dârză ca şi dela cuminţenia poporului românesc depinde viitorul apropiat al ţării.
Are credinţa tare că poporul românesc, călit în atâtea lupte seculare, va şti să urmeze şi în viitor pe conducătorii săi fireşti, cari nu urmăresc altceva decât întronarea dreptăţii, legalităţii şi a cinstei în România întregită după atâtea jertfe şi suferinţe.
De încheiere aduce salutul organizaţiei P. N. Ţ. din Făgăraş organizaţiei Braşov şi elogii alegătorilor P. N. Ţ. din o- raşul şi judeţul Braşov pentru '
frumoasa luptă electorală dusă Ia bun sfârşit.
întreaga asistenţă aclamă cu însufleţire pe orator şi pe fruntaşii P. N. Ţ.
Cina frăţească a luat sfârşit între accentele cântecului naţional „Deşteaptă-te Române*. D-I dr. Aurel Dobrescu a fost apoi condus între cântece şi urale la locuinţa sa din Piaţa Libertăţii.
Conferenţa foştilorCetim în ziare:„Pentru Duminecă sunt con
vocaţi la Cluj: foştii parlamentari şi foştii prefecţi averescani precum şi foştii candidaţi din actualele alegeri din Ardeal şi Banat, la o întrunire prezidată de foştii miniştri ardeleni din trecutul guvern*.
E vorba — după cum suntem informaţi — de aplanarea unui conflict ivit între generalul şi Goga. Ultimul e pentru participarea deputaţilor averescani la şedinţele Camerei, iar generalul e contra.
Tot din sursă averescană a- flăm că părerea generalului va triumfa.
Tragică comedie!D-le Goga, ascute-ţi condeiul.»
Ar fi păcat să nu fie eternizaţi foştii eroi ai unei viitoare e- popei,care ar avea titlul „Fost-ai le le* . . .
înfiinţarea Cercului cultural ' al „ A stm “ : Satul Nou
Duminecă în 28 Iunie a. c. s’a organizat de către o delegaţie în frunte cu Părintele Gh. FI. Preşmereanu din Codlea* Cercul cultural al „Astrei* Satul Nou.
La apelul călduros adresat de Sfinţia Sa şi de d-l Ion Pascu subrevizor, s’au înscris imediat 31 de membrii, dintre cari, 4 ca membrii fondatori pe viaţă, cu suma de Lei 500, iar restul ca membrii activi cu câte 50 Lei.
In comitet s’au ales următorii:1. Gh. lteanu, preş. 2. Traian
Şurar vicepreşedinte, 3. Iosif Munteanu casier, 4. Gheorghe Muntean econom, 5. Vasile San- dru controlor, 6. Gh. Feldiorean bibliotecar, 7. Zaharie Mirea, 8. Avram Schiopu, 9. Gh. Negulici, 10. Nistor Negulici.
Adunarea s’a terminat cu cuvântul de mulţumită al preşedintelui, în care laudă tot-deodată şi calităţile frumoase şi vrednicia poporenilor, cari şi de astă- dată s’au dovedit de un element brav şi înţelegător al cauzelor nobile de progres şi ridicare a neamului, ceea-ce face să sperăm frumoase succese în viitorul apropiat.
Nu putem să nu amintim şi de însufleţirea ce a produs-o mândrele arii naţionale executate de vestita Fanfară a Cod- lenilor,în a cărei horă s’au prins chiar şi străinii.
A fost o fericită idee de a se cere concursul acestei muzici, care a stârnit admiraţia străinilor, în această operă de propagandă în serviciul căreia s’a pus falanga însufleţită a intelectualilor Codleni.
Codiea, la 10 Iunie 1927.Sim ion Radu,
înv., secretarul Desp.
T ânflî energ ic , c a u t p o s t fu n c* ţ io n a r , m a g a z o n e r s a u a l te p o s tu r i e c h iv a le n te . , In fo rm a ţiu n i la ziar ş; b -Energic"._____________
ÎIPOGRAMa a 4 r l R E Ş IA U i biANSCE & C tM P. B R A Ş O V . Redactor resi.ons&b;l: VICTOR BRANISCE.