PONTICE1969

II

MUZEUL DE ARHEOLOGIE CONSTANTA,

Colectivul de 1'cdactie:

A. RADULESCU - redactorresponsabil;IVI. BUCOVALA, C. SCORPAN - membri;.

M. IRIlVIIA - secretarstiintific.

T

D. FALTICEANUeliberare

SUMAR

ArheologiaDobrogeila un sfert de veac de la9

A. RADULESCU - Muzeul de arheologieConstanta.Unele gnduri siperspectivepentru noul cincinal 15

RAPOARTE DE SAPATURI

M. IRIMIA - Noi cercetariarheologicen cimitirul II geto-dacicdela Buceag 23

C. SCORPAN - Sapaiurilearheologicedin asezareagetica de la Bugeac- Valea lui Marinciu 43

C. ICONOMU - Noi mormintepaleocrestinela Mangalia 81

CORNELIU CIRJAN - Necropolade epocafeudal-timpli'riede la Gr-lita-Ostrov.Sapaturileefectuaten anul 1969 111

.s1'TJDIISI NOTE

M. IRIMIA, D. DUMITRASCU - Sabia de bronzmicenianadescoperitala Medgidia ............ 137

RADU VULPE - Note de istorietomitana ............ , 149

D. BERCIU - Mormntul "princiar" de la Agighiol si unele problemeale artei traco-getice 169

JVL.'\DII\UR ILIESCU - Contributii la problemaraporturilorscito-tracen sec. IV Le.n 189

CONST. IONESCU CIRLIGEL - Cadranesolaregrecestisi romanenDobrogea 199

RADU OCHESEANU ~ Bolurile "megariene"din colectiile Muzeuluide ArheologieConstanta 209

TH. SAUCIUC-SAVEANU - Un fragmentde epigramagreacapentruNikas6 din Callatis 245

3

269

285

.e.n.AL. SUCEVEANU - Doua note privind istoria Moesiei n sec.

NICOLAE LASCU - "Villa lui Ovidiu" de la Sulmona .

C. SCORPAN - Imitatii geticedupa opaite greco-romane..... , 253

M. BUCOV ALA _ Traditii elenisticen materialelefunerare de epocaromanatimpurie la Tomis , 297

A. RADULESCU _ Ateliere mestesugarestipentru ars materiale deconstructiedin lut ' ........... 333

V. CULICA _ Obiectede caractercrestin din epocaromano-bizantinagasite la Prjoaia _ Dobrogea , 355

CORNELIU CIRJAN _ Ceramicafeudal-timpurie,descoperitape teri-toriul orasului Constanta 373

PETRE DIACONU _ Rolul cetatiidin insula Paciul lui Soa,ren cadrulsituatiei politice a Dobrogei la sfrsitul secolului X . 395

RADU CIOBANU _ Genoveziisi rolul lor n Dobrogean sec.XIV 401

T. Ml\TEESCU _ Un oras dobrogeandisparut - Ester 413

Sesiuneastiintifica de comunicarisi referatea Muzeului de ArheologieConstanta 427

NECROLOG

A. RADULESCU - IVasile canarachel .Lista prescurtarilorfolositemai des n revista

435

439

T

SOMMAIRE

D. FALTICEANU - L'archeologiede la Dobroudjaa la 25-emeanni-versaire de L'Eliberation 9

.'\. RADULESCU - Le museed'archeologieConstantza.Quelquespro-jOltset perspectivespour le nouveauplan quinquennal ..... 15

RAPPORTS DES FOUILLES

M. IRIMIA - Nouvellesfouilles archcologiquesdans le deuxiemed-metieregeto-dacede Bc:geac 23

C. SCORPAN - Les fouilles archeologiquesdu site getede Bugeac-LaVallee de Marinciu 43

C. ICONOMU - Nouvellestombespaleochretiennesa Mangalia 81

CORNELIU cIRJAN - La necropolede hauteepoquefeodalede Gr-lita-Ostrov Fouilles effectueesen 1969 111

ETUDES ET NOTES

M. IRIMIA, A. DUMITRASCU - L'epee mycenienen bronze,decou-verte a Medeidia 137

RADU VULPE - Notes d'histoire tomitaine 149

D. BERCIU - La sepulture"princiere"d'Agighiol et quelquesproble-mes de !'art thraco-gete 169

VLADIMIR ILIESCU - Contributiona l'histoire des relationsscytho-thraces au TV-e s. av.n.e............ 189

C. IONESCU-CIRLIGEL - Cadranssolairesgrecset romains .. 199

RADU OCHESEANU - Les bols megareensdu Museed'archeo!ogiedeConstantza .......................... 209

TH. SAUCIUC-SAVEANU - Un fragment d'epigrammegreque pour"Nikas6" de Callatis 245

5

C. SCORPAN - Imitations getesdes lampesgreco-romanines

AL. SUCEVEANU - Deux notessur Phistoi["ede ~aMesie au 1 siecle

NICOLAE LASCU - "La Villa d'Ovide" il SulmoneM. BUCOVALA _ Traditioneshellenistiquesdans les materiauxfune-

raires du debut de l'epoqueromaine a Torni .

A. RADULESCU - Les ateliers d'artisanatpour la cuissondes mat-riaux de constructionen argile .

V. CULICA - Pieces ii caracterechretiende l'epoqueromano-byzan-tine, trouvees ii Prjoaia-Dobroudja ., .

CORNELIU CIRJAN - Ceramiquefeodale primite trovee sur le ter-ritoire de la ville de Constantza .

PETRE DIACONU - Le role de la cite de 'J.'HePaciul lui Soare dansle cadrede la situationpolitique de Dobroudja.,ill la fin du X~cs.

RADU CIOBANU _ Les Genois et le rIe joues pai' eux dans leXIV -e siecle .

T. MA'l'EESCU _ Une ville disparuede la Dobroudja- Ester

av. n.ere ... . . . . . . . . . . . . . .

253

269

285

297

333

355

373

395

401

413

NECROLOGUE

A. XADU1,ESCU -IVasile CanaracheI .1 .Abreviations des publications cit&=sle plus souvent

435

439

fl\lHALT

n. FALTICEANU - DobrndschasArheo1oginach einem Vierteljah-l'hundert seit der Befreiung 9

A. RADULESCU - Das Archao1ogischeMuseumin Constantza.EinigeGedankenunrl PerspektivenfUr elenneuenFiinfjahrsp1an ... 15

BERIrHTE FUR AUSGRABUNGEN

M. IRIMIA - Weitere archao1ogischeForschungenschcn Friedhof II von Bugeag ....

im getisch-daki-23

C. SCORPAN - Die archao1ogischenGrabungenin der getischenSied-lung von Bugeac-Va1ealui Marincilt (dus TaI des JvIarinciu)

C. ICOKOMU - Neue altchristlicheGraber in Mangalia

CORNELIU CIRJAN - Dasfruhmitte1alterlicheGraberfeldvan Grlita-Ostrov. Die Grabungendes Jahres 1969 .

STUDIEN UND BEMERKU~GEN

43

81

III

M. UUMIA, A. DUMITRASCU - Das mykenischeBronzeschwertvonMedgidia ' 137

IV\DU VllI.PE - Bemerkungeniiber Tomis' Geschichte 149

D. BERCIU - Das Fiirstengrabvon Agighiol und einige Fragen derthrakisch-getischenKultur 169

VLADIMIR ILIESCU - Zur Frage der skythisch-thrakischenBezie-hungen im 4 Jh.v.u.Z , , " 189

CONST. IONESCU-CIRLIGEL - Griechischeund romischeSonnenuhren 199

RADU OCHESEANU - Der MegarischcnBecherdesArchaoIogischMu-seumsKonstanza 209

TII. SAUCIUC-SAVEANU - Das FragmEnt einer griechischenEpi-gramm fUr Nikas6 in Callatis 245

7

253

269

NICOLAE LASCU - "Das Landhaus des Ovid" von Sulmona .. 285

!\f. BUCOV ALA - Uber GrabbeigabenfruhramischerZeit in Tomis 297

A. RADULESCU - Handwerkliche Werkstatten zum Brennen desBaumaterialsaus Ton 333

C. SCORPAN - GetischeNachahmungenvangriechisch-romischen

Ollampchen AL. SUCEVEANU - Zwei

histarischeNotizen uber Masienim

1 Jh.v.u.Z.

V. CULlcA - Christliche Gegenstandeaus der ramisch-byzantinischenZeit. in Prjoaia-Dobrud5cha .

CORNELIU CIRJAN - FuhmittelalterlicheKeramik im Weichbild derStadt Constanza .

PETRE DIACONU - Die RoUe der Festung aui der Insel Pacuiul luiSoare in der politischenLage der Dobrudschaam Ausgang des10.Jh , .

355

3%

T. MATEESCU - Ester - eine untergegangeneStadt der DobrudschaDie wissentschaftlicheSessionfur Mitteilungenund Referate desArchaologischennMuseumsaus Constantza

RADU CIOBANU - TheXIV century

Genceseand their part in Dobrudja of...................... 40t

413;

427

NEKROLOG

A. RADULESCU - IVasile canarachel .435

Die Liste der oHel'gebrauchtenAbkurzungenin der Zeitschriften 439

D. FALTICEANU

ARHEOLOG IA DOBROGEI LA UN SFERT DE SECOLDE LA ELIBERARE

Activitateaoamenilor- orictar fi desustinuta,reclama,la capatuluneiperioadede lucru,si nevoiaunui popas.Aceastansanu nseamnantrerupere,ci prilej neceSaTrepotentariifactoriloractivi ai unei insti-tutii. Deci popasulconsideratcu aceastafin..'tlitateinvita factoriiactivisa retrospectezeperioadaparcursa,pentruca,din satisfactiace le oferarealizarile,sa-si alimentezeentuziasmulcreatoratt de necesarefortu-rilorviitoare.

Iatadece,acumcndsencheieun patJnardesecolde la eliberareapatrieide subjugul fascist,urmndpilda oferitade toatecelelaltesec-toaredelucrualetarii,nepermitemsi noi, lucratoriidepeariaarheolo-giei dobrogene,sa estimamct mai :realistrealizarilenscrisepe statulnostrudeserviciustiintific.

Evident,dupa 23 august1944toatesectoarelede activitateeco-nomico-social,culturaleale patrieiau fost pusen miscarede o dina-micafara asemanaren trecut.Energii tinute n starede latentaras-timp de secoleau fost angajatepe santierelede creatieale tarii. Elecurataruginade petrecutulnostrufara a-i vatamasubstantasanatoasa,construiesteun prezentale careiprelungirin viitor se nscriupe dru-mul nentrerupt,ascendent,catre lumina si adevar.Dar actionndnscrisacestinoi factoriactivinu pierdo clipadin vedereca duratalan-sarii n viitor arenevoiede consolidareabazei,careestetotunacu tre-cutulnostruistoric.

Pe aceastalinie, o pleiadavenerabilade cercetatoristiintifici ac-tivnd n conditiide pionieratau nscrispe foaiade nceputa culturiiootionale,realizarifata de careprezentulmaturse nclina cu pietate.Este adevaratca seminte1eadunatede precursori,rensamntateapoi,n-au avut parte de un sol social suficientde priincios.Astazi nsa,revineoamenilornoi datoriapatrioticade a punen valoarepotentelede proliferareculturalaa acestorseminte,cultivndu-Iepe noul solsocialcaretine seamaatt de exigentelecontemporaneitatiievoluatect

9

si de celeale canoanelorrigurosstiintifice.Prin urmare,mai naintedea face bilantul realizarilordin ultimul pa1maral secoluluinostru,so--eotima fi necesarsa amintimde figurile luminoaseale neobositiloristorici si "arheologicarene-auprecedat,si careinvestigndn trecutul

chimii lor pe domeniulintI1ospectat,pentrupa1eoliticuldobrogeansem-nalamcercetariledin pesterile"Cheia"si "La Adam", care au dus laobtinereaunor importantedate,privind aceastaepoca,aproapenecu-noscutaaltadata.

Pentru neolitic,la fel de insuficientcunoscut,s-au acumulatdo-cumentariimportante,datoritacercetarilorde la Cernavoda,Ceamurliade Jos, Tariverdesi Nuntasi.Rezultateleobtinuteaici, au nlesnitcla-rificareaunor probLeme-cheie,ale culturii Hamangia,de curnd desco-perita pe teritoriul dobrogean.Aparuta prin sapaturilede salvaredela Mangalia,Techirghiol,Limanu,Hrsovasi altele,documentareaasu-pra vietii n neoliticuldobrogean,ne ofera acumo imagine'mult maicompleta,!CI. epociin speta,fata de ceaconturatan trecutulapropiat.

Mai interesantensa, snt descoperilriledin epocametalelor,n-deosebidin cea a bronzului,cu momenteesentialeneelucidate nca.acumzeceani.Att cercetarilede la Cernavoda,Hrsovasi PiatraFreca-tei, ct mai cu seamadescoperireadin ultimii cinci ani la ctorvaim-portanteobiectede bronzla NicolaeBalcescu.Gura Dobrogei,Techir-ghiol, SmbataNoua,Nastradin,Poarta Alba si Constanta,la catreseadaugasabiJamicenianade la Medgidia,a nlesnitformulareaunor im-portanteconcluziireferitoarela evolutiaepociibronzuluipe teritoriuldobl1ogean,precumsi la aparitiasi dezvoltareaepociifierului.

Pentru epocafierului s-au doveditforurteimportantecercetariledin 1962-1964n asezareantaritade la Babadag.Acestecercetaricon-tinua.De asemeneas-a:uobtinutdatevaloroaseprivindocupatiileeco-nomice,lucrari de fortificatii, tipuri de locuintepl1ecumsi evolutiaceramiciicu carese ndeletnicean epocarespectivapopulatiaautoh-tona.Coroboratecu datelecercetarilorde 10.Tariverde,Piatra Frecatei.Histria si Sarinasuf.elepermito maicuprinzatoarecunoasterea primeiepociafieruluin Dobrogea.

Pretioasecontributiila cunoastereascitilor si a relatiilor lor cupopulatialocalaau adusuneledescoperiridin necropolatumularadela Histria sau celentmplatoarede la Medgidia- sabiaemblemaSibiloarasi Stupinacu statuilede piatrasi n sfrsit Castelu- cu ca-zanul de cult. De asemeneapentrucunoastereaculturii materialesi apracticilorrituale ale bastinasilors-au doveditimportantecercetariledin necropoleledatatepentrua douaepocaa fierului de la Satu Nou,Beilic, Murighiol,Telita, Nuntasi,Cernavodasi de curnd cele,de laBugeac-Ostrov.Pentruperioadasclavagismuluiclasicgreco-romanmar-turii pretioases-auadunatgratiecercetarilorinauguratela Histria ncadin 1914de V. P,lrvansi oontinuateastazipe bazesi n conditiinoide lucru.Asa se faceca cercetarilede aici, prin amploarealor, fac dinHistria cel mai importantsantierdobrogean.In temeiuldateloracu-mulateani de-a rndul si prin laboriozitatecolectivuldobrogeandecercetatorica:resi-au facut un titlu de onoareprin initiereatinerilo'rarheologi,urmaresteproblemeca momentulcolonizariigrecesti,rela-tiile dintre noii veniti si bastinasi,viata economica,politica si spiri-tuala a oraselorn diferiteepoci,supnafatade locuit n diferite faze,

11

lucrarilede for.tificatiietc.nu mai constituiepentrunoi tot atteane-cunoscute.Cercetarisi sapaturide salvares-au ntreprins la Tomis-Constantasi Callatis-Mangalia.

Cum se stie nsa acesteactiuni de investigarela subsolau fostIimitateeLeexistentaoraselormodernesuprapuseexactpe cetatilean-ticedinstngaPontului Euxin.

La Mangaliaau fost cercetatezidul de incinta,mai multe edificiide epocaromanatrzie, precumsi un importantnumar de morminteale necropolelorelenisticesi romaneale o['asului.La Constanta"stra-iucitametropola"a PontuluiStng au fost obtinuteapreciabile:rezultateprin grija Muzeuluide arheologie,acestasezamntde cultura instalatntr-un localnou nzestratcu celenecesareactivitatisale,si care si,,"adeschisportilepentrumarelepublic n octombrie1957cu prilejul ser-barii bimileniuluinasterii lui Publius Ovidius Naso. Folosind prilejulce-l ofereausapaturilede interes edilitar ntreprinsede conducerealocala,colectivulde arheologial Muzeului de arheologieConstantaaizbutit sa scoatala luminaimportantecomorisi vestigiiantice.Dintreele mentionam:zidul de incinadin epocaromana,Edificiul cu mozaicdescoperin 1959; termeledegajaten 1964-1965; basilicilepaleo-cres~tine de pe terenulgarii vechide lnga poartallIl'. 1 ; tezaurulcelor24de sculpturidescoperitn 1962,precumsi un bogatinventararheologicrezultatdin descoperireactorvasutede morminteapartinndnecropo-lelorelenisticesi romane.

Dar Ia cunoastereaaprofundataa epociiromaneconcuraconclu-ziile rezultatede la Dinogetia-Garvansi Capidava,Tecoltade materialedin cercetarilede suprafatade la Troesmis-Iglita,Ibida-Slava Rusaprecumsi cercetariletemeinicede la Adamclisi-cetatenceputelacumdoi ani. Ct pentruepocaromanatrzie, prezintaimportantasapaturilerecentncepute la Argamum-CapulDolojmanca si cele mai vechi dela Piatra Frecatei,acesteaelucidnd perioadamigrntiilor. Informatiisaraceprivindperioadadin epocafeudalismuluitimpuriusi uneorilipsatotala a acestoras-au repercutatnegativasupracunoasteriiexacteaevolutieiistoriei n Dobrogeasi ndeosebiasupramomentuluin careau prins conturlimba si poporulromn.De aceeapentru prima datan desfasurareacercetarilorarheologiceproblemeleplivind epooafeu-dal-timpurie,deci epocade nasterea poporuluisi limbii au capatatnsfertulde secolncheiatacumo pondereimportanta.Exprimatapracticacestfapt nseamnan primul :rnd,cercetareasistematicaa nivelelarde locuireromano-bizantinaca cele de la Dinogetiasi Capidavaundeinformatiiledobndite snt deopotrivade largite si valoroase.La Ba-sarabi-Murfatlarau fost de asemeneacercetate,consolidatesi restau-rate, cele trei bisericutesapaten dealul de creta,iar :La Pacuiul luiSOaJre,cercetarileau scosla luminainstalatiilevechiuluiport, zidul deaparareetc. Unele descoperirintmplatoaredar nu mai putin intere':"sante au determinatulterior sapaturi sistematicecu rezultateutile.E oazulnecropolelorde la Castelusi Girlita unde de asemeneas-aurecoltatmaterialeedificatoare.Acesteaca si toatematerialelearheolo-

12

gice adusela luminadin subsoluldobrogeanau determinatdin ce nce la mputinareapaginilor!albece persistau pna mai ieri la capitolulde istoriefeudal-timpurien acestteritoriu['omnesc.La sfrsitul aces-t.orsumaTetrecerin revistaputemconchideca de-a lungul celor 25de ani de activitatearheologicadin Dobrogeas...a muncitcu modestie,abnegatiesi perseverenta,iar roadelestradanieise nscriu meritoriupe hartaarheologieinoastrepe careobservamzecide sanHeresi nenu-maratestatiunidensemnatatestiintifica.

De o incontestabilaimportantaestesi faptul ca rezultatelecer-cetarilorau fost fo1ositen numeroaselucrari de specialitate,rapoartede sapaturi,studii,monografiisauarticolepublicaten revistedepresti-.giucareau devenitapoi instrumentede lucru att de importanteceT-cetariloristorice.Ctevadintrepublicatiilela carene.,amreferit: "Stu-dii si cercetaride istorieveche"(SCIV); revistaarheologica"Dacia";"Materialesi cercetariarheologice".Pe lnga lucrarileistorices-a facutsi istorian detaliua unorasezarisi centrede civilizatiestraveche,sau.a unor problemede ordin socialeconomic,au apalrutn ultimavreme.si amplemonografii:Histria (voI. I si II), Capidava(voI. I), Dinogetia(voI. I) si Importulamforelorstampilatela Histria.,In sfrsit, la acestease adaugadouavolumede largantindereprivind istoriaDobrogeidinpreistoriepna n epocaromano-bizantina.Intitulate"Din istoria Do-brogei"voI. I, autori: D. M. Pippidi si D. Berciu,si volumulII, autori:R. Vulpe si 1.Barnea,acestevolumevin la ndemnaspecialistului,n..:deosebi,si a lectoruluiobisnuit,celemai folositoaredocumenteprivindistoria teritoriuluidintre Dunaresi Mare. N-am puteancheiaenume-rarea realizarilorediiJorialefara a mentionafie si n treacatap,-'ecia-biLelerezultatedobnditedeMuzeulde arheologiedin Constantan acestdomeniu.Nu de mult muzeulnostrua elaboratun plan de lucru edi-t.orialpentrua da la ivealalucrari de specialitate,ndTeptatecu egalagrija catJrespecialistica si catre marelepublic. Materialelepublicate- cataloage,brosuri,studii etc.,au urmatprezentareamaterialelorar-heologiceaflaten muzeutinndseamade mpartireaacestorape grupe- opaite,vasede sticla,bronzurifigurate,saupe problemede specia-litate (cultul Cavaleruluitrac, Reprezentarilebacchice,Necropoleele-nisticede la Tiomissaucelefeudal-timpuriide la Castelu).In prezentcele 20 de lucrari tiparitealcatuiescun profit n folosul actiunii decultumlizarea maselor.AstfelMuzeularheologicdin Constantaa izbutitsa capetesemnificatiaunei adevarateinstitutii de culturaistorica,attprin vizionareaexponatelor,ct si prin propagareade informaretipa-rita. Pe lnga rezolvareacelormai importanteproblemelegatede evo-lutia si continuitateaistOTicaa elementuluietnicauiJohtonsi a formariilimbii noastre,succeselearheologieidobrogene,se oglindescmai nti nrealizareaMuzeului de arheologiedin Constanta,alcatuitdin mii deexponate.AcestecalauzedocumentaTeajuta cercetatoriloristoriei sarestrngadin ce n ce mai mult ntunericuldin trecutulnostrusi sa-iasezen situatiadeastabiliadevaruln drepturilesale.

13

In plus, multitudineade piesemuzealeprezentatepubliculuivi-zitator n conditii impusede exigenteletimpurilornoi savrsesco im-presionantaoperade culturalizare 30\ maselor.Pe rnd se prezintaprinsalile institutieino.strenesfirsiternduri de iubitori ai trecutului sinu exageramafirmnd ca tot n acestesali ospitalierese astlmparaseteade frumos,multedin exponatelevizionatensemnndn ele tainadesavrsiriioperelorde arta. De asemeneamuzeulnostru ntreprindecu succeso bunaoperade popularizareprintremiile de turisti strain).,Putini dintre acestiase ntorc acasafara a fi cercetatcomorileaflat@.aici,dar foartemulti parasesclitoralulPontuluiStng convinsidegraiulpietrelor,ca pe acestelocuri au dainuit adevaratioameni.n ,ceeaceprivesteprezentul,toti acestimartori care atestaexistentaunei supe-rioareculturi anticene ndeamnasa nu ne fie jena de trecutulnostruatt de ncercatde vicisitudinileistorice,ci sa-I iubim cu ardoarepa~triotica.Colectivulde rarheologide la Institutulde Arheologieal Aca~demiei R.S.R. si cel din serviciul Muzeului de arheologieConstantasnt pa1Jrunside misiunealor de purtatoride lumina si ntelegsa-siintensificestradaniilecu entuziasmsi forte nentreruptsporite.

A. RADULESCU

MUZEUL DE ARHEOLOGIE CONSTANTA: UNELE GINDURISI PERSPECTIVE PENTRU NOUL CINCINAL

Valorificareamuzeisticasi stiintificaa vestigiiloran:heologicescoas~din subsoluldobrogean,constituieun imperatival vremurilornoastre'si trebuiesustinutape mai departecu sporitaatentie.Sporulde preo-cupareestereclamatde douacauzemajore: mai nti fiindcaregiuneadintre Dunaresi MareaNeagraoferaun inestimabilavut documentarpentrudezvoltareacunostintelorn domeniulistorieinoastrenationale,si n al doilearnd, fiindcas-a doveditexperimentaln ultimii ani caMuzeul de arheologiceConstantaa devenitprincipala institutie decoordonarea multiplelorcercetariarheologicesi este n acelasitimp.capabilsa raspundacerintelortot maiarescndeale publiculuivizitator.Credemca nu exageramdacaam afirma ca aceastainstitutie,la felca si celenrudite(Acvariul,Muzeulde arta etc.)au dat nastereunuiadeva:natcurentde pedagogiesociala,avinddreptsoopfinal nmultirea.posibilitatilorde cunoasterea trecutuluinostruistoric,a bogatieiithio-logicedin MareaNea@ra,saua nepretuiteloI'valori plastice,creatiial~unorrenumitiartistiromni.

Gratiesprijinuluipretios,moralsi material,acordatde catreorganelelocalede partidsi de stat,colectivulde muzeografidin MuzeuldearheologieConstantasi propuneca aceastainstitutiesa-si intensificenviitor activitatea,abordndn preocupaJrile-imultipledin anii 1970-1975,c'l1eatiimuzeisticede certautilitateeducativasi stiintifica.De mentionat.ca multedin gndurilesi preocuparilede viitor,au la bazaactiunidejainitiate si concretizaten fapte.De aceeacredemca amplificareaacti-vitatii prin completari,corectarisi perfectariale unor elementelegat~de muncaviitoare,dar plasatepe linia justade continuitatecu actiuniledin trecutulmai apropiatsaumai ndepartat,vor echivalacu alcatuireaunui adevarattablouprogramatic,care,principial se va dezvoltap~uneledirectii de strictaactualitate.Mai nti, se va acordao atentie-spedalaactivitatiimuzeistice,de reorganizaresi adaptarea muzeului- expozitieide baza- la cerinteleactualeale muzeisticii,imprimn-du-i-seaspectulmodernsi stiintificimpusdeultimelecaracterenovatoare.

15

In al doilearnd, mopumentelen aierliber,Histria,Adamclisietc.,-caparti integranteale complexuluimuzealde arheologieal judetului(::onstanta,cO;t1tinuasafie amenajaten functiedenecesitatileturismului,jar cercetarealor va fi efectuatan prismacaracteruluisauaplicativ-ce Viaservi deopotrivaistoriavechea acesteiregiunidar si activitateamuzeisticadevizitare.

In sfrsit, cercetaI1eastiintificava tine seamapermanentde nece-sitatilemuzeale.O vom dirija pe linia lamuririi aceloraspecteisiJorice.careprezintalacuneatt n literatUTade specialitate,ct si mai ales n.continutulexpozitionalal muzeului.Pentrua-i sporiatractivitatea,expo-zitia va fi nnoita anual,pe bam materialelorscoasedin sapaturisi.anumedin aceleacareseefectuiazatocmaipentrua umplegolultematic.

Un primsi importantobiectivcareformeazaobiectulconsideratiilor

2 -. c. 843

tenireinsolitade la naintasi,unicprin continutsi dimensiuni.Conditiileodeexpunerepe carele oferalacestvestigiu,acumreconstituit,pot fiexploatate, n plus,pentruun alt aspectmuzeistic.Aici s-ar puteaplasa,de exemplu,bogatiade monumentearheologicescoasede pe fundulmarii. Deja un grup de entuziastiscufundatoriau identificatn zona,dintreCazinosi digul portuarzeci de fragmente,arhitectonice,monu-mentesculpturaleetc.,resturidin aceapartea cetatiiTomis nghititade apelemarii n urma cu multe veacuri- care pottrivitunui plan,Qecercetaresistematica,pot si trebuie scoasela lumina zilei si ada-postitentr-uncadrupotrivitcamcteruluilor.

Iar o ncapereva fi categoricamenajatan chip specialpentru0 destinatieinteresanta:coborrean galeriilesubteraneale anticuluiTomis. Sa precizamn ctevarnduri. Indiferentde scopullor functio-nal pentTuepocan careIaufunctionat,scopcontroversabil,discutatde-catrespecialistiiactuali,galeriile subteraneale anticului Tomis voreonstituiobiectulatentieinoastrepentruamenajarimureistice.Ele tre-buiescdatespre vizitarepublicului,n ciudaunor dificultatide orga-nizaresi conditionaretehnica.n ,acestsens,s-ausi facuteforturi- pen-tru valorificarepartiala- dar esteabsolutnecesarsa conitnuam,nasa fel nct ntr-un an-doi sa punemn sfrsit n exploatarearteracare strabatesubsolulpeninsularde la M02laicpna la plaja Modern.S-ar obtineo interesantasi atractivaposibilitatede delectarea vizita-torilor si de cunoasterea unui aspecta:rheologiccare pna acumn-afacutaltceViamaimult dectsa aprindafanteziaoamenilorsi sa nvaluien misterunelerealitatidin istoriandepartataa acestuioras.

!mpreunacu Edificiul cu mozaicvor da nastereunui complexmu-zeal la dimensiunilesi importantace li se atribuien chip obiectivdecatrevizitatoriiprevenitisaunu.

Sa ncercam,n continuare,m.pa:rtasireaunor gndurilegatesi dealteminunatemarturiiistoricedinjudetulConstanta.

Mai nti, Muzeul"Callatis"din Mangalia,obiectivde mareinteresstiintificsi turistic,carecuprindecolectiipretioase,va fi si el reorganizatsi adusn actualitatedin toatepunctelede vedere.AntichitatiJeMan-galiei,din muzeu,parcurietc.pot constituiun complexorgnnizatdupaprincipii istoricepropTiiacestuicentrude vecheculturaelena.Ampli-ficareamuzeuluisi dotarealui cu tot ce estenecesar,efectuareadesapaturin zonatumululuicu papirus- att de neinspiratreconsti-tuit - amenajareaunor monumenten aer liber n aceastazona,si~egareatuturoracestorobiectiventr-un circuit judicios,- iata liniiledirectoareale unui volum de muncacare ne asteaptala MangaliasicareViancepencadiniarnaanului1970.

Situatiade perspectivade la Capidavasi Pacuiullui Soaremeritasa ne retinaatentia.n ambelepunctedunarene,de un neasemuitdefrumoscadrunatural,snt mariposibilitatide explora:restiintificasi deexploatareturistica.

Pentru a nu ngreuiJaactivitateamuzeului,angajndu-nesimultan

n lucrarideamenajarela ambelepuncte,socotimnecesarsa ~~.,~o.~\l:~~-;T\'-''''''''''''''~~'~;~:'.-.,., l~;'.t

{ '.0 :,' ;. \ le \~

'.....', ".,.,:l~' \t f,' ... g T:'.-"-:~i~'"',;;.li.oH~ ." ;~''-'~"'".~~~~~~;".P~'-">"'- ..

deocamdatade un singur punct: Capidava.Aceastase nvecineazacusatulTopalusi orasulHrsova.Cetatea,n sine,esteunadintrecelemaibine conservatede pe limes-uldunarean. Pinacoteca"Dinu si SevastaVintia" din Topaluadapostestevalori pictural~!i'isculpturalede o im-portantaaparte.Apoi, impunatoareleruini de la Hrsova! Iata numaictevadintrevalorilemuzealece se vor integraunui procesde organi-zaredemailungadurata.Nicaieripoate,ca aici nu se mbinamai armo-nioscadrulistoriccu cel natural.Desigur,atingereaacestuiscopimplicaeforturi considerabile- ca sa nu amintimnumai,n acestsens,dectde necesitateaimediatasi imperioasaa asfaltarii portiunii de soseace leagasoseauanationalace ducede la Constantala Hrsova,cu sateleTichilesti,Topalusi Capidava.De asem2nea,ntreprinde1reade sapaturila Capidava- n continuare- si la Hrsova,cu concursulnostrudirect.si nsfrsit,infiintareade curselooalede agrement,pe Dunare,cu itine-rariul Hirsova-Topalu-Capidava.

O at~ntiedeosebitase va acordacentruluiarheologicde la Mur-fatlar. Aici DirectiaMonumentelorIstoriceefectuiazalucrari de restau-rare cu rezultJaterevelatorii.Marturiile de epocafeudala-timpuriedeaici, ocupaun loc specialn ansamblulantichitatilordobrogene.Faradiscutie,sntemde parelie,ca angajareaacestuicentru ntr-un circuitturistic este nu numai necesara,dalr constituieo datorie patriotica,fiindca nu esteadmisibil- n duda oricarordificultatide conservaresi de aparlare- ca dupaaproape12 ani de la descoperire,sa nu se figasit solutia tehnicacare sa mpiedicedegradareade catre public amonumenteloratt de friabile si, deci,sa se facavizitabil.Cui servesten consecintaacestcomplexmonumental?Subliniem,ansamblulasezariimonahalesi minieredela Murfat1aresteun bun din patrimoniulculturiimaterialenationalede caretrebuiesa beneficiezentregulpopor.

Viata stiintificapropriu-zisava fi sustinutacu forte si mai spo-rite. Sapaturilearheologicede mai micasaumai mareimport8nta,ca sifrecventelesapaturide salvare,vor constituio preocuparepermanentaa colectivuluide arheologi.Aceasta,deoarecescopulelementaral cer-cetarilorestede-a lamuri problemeistoricepina acumobscure.n Do-brogea: viatasocietatiiomenestin epocaromana,de-alungul limes-uluidunarean;formarealimbii si a poporuluiromnla Dunareade Jos;societateaautohtonan epocapreromana;asimilarileetnicentre sec.I-VI e.n. n Dobrogea;dezvoltareamestesugUirilorn Scythia-Minor;feudalismultimpuriu si dezvoltat,etc. Aceste probleme,pe masurasolutionariilor, vor trebuineaparatsa se reflecten muzeu.De-:altfel,cercetarilese impuna fi ntreprinsepentruatingereaunui scopfunc-tional bine precizatmai nainte: reorganizaJreaperiodicaa muzeuluisi exploatarea- pe cale turistica- a obiectivelormai mari, ladusela lumina.In chipul acestava fi alimentatsi ntretinutinteresulturis-tilor de pretutindeni,vom realizacercetariinteresanten folosul stiin-telor istorice,al artei si al arheologieisi vomIcreeaobiectiveturisticeprestigioase:Histria,Adamclisi,Mangalia,Pacuiul lui Soare,Capidava,Sacidavasi - dupacumamamintit,Murfat1ar.

18

Rezultatelecercetarilornoastre,:peterensi n laborator,n birousaubiblioteca,vor vedealuminatiparuluisubformanotelor,rapoartelordesapaturi,si studiilordesinteza.

Desigur,o parte a studiilor elabomtede membrii corpului demuzeografivor puteaaveaacaessi la revistelerepublicaneale Aca-demieiR.S.R., sau ale unor alte institutede cercetariarheologicedintara si strainatate,dar vor fi publicaten specilaln valumepraprii,tiparitedeMuzeuldearhealagieal Canstantei.

Seria albumelar,catalaagelor,a volumelarde strictaspecialitate,a repertoriilorarhealagicesi a ndreptarel,arturistice,var cantinuasafie editate,n limbia ramna,casi n altelimbi de circulatieuniversala.Aceastacu att mai mult cu ct prin intermediulacestarlucrari vomfaceun bunserviciude papularizaresi de cunaasterea reailtatiiistorieivechia Dobragei,n tarasi pestehotare.VOImmentinesi largi schimbulde publicatii cu strainatatea,iar bibliatecamuzeuluise va mbagaticucartidestTictanecesitatecercetarii.

* ';':;~

Ne exprimamconvingereacasumaacestarpropunerisntnu numairrealizabileci si imperiasnecesare.Atingemastfelutilul stiintific,mu-zeisticsi turistic,tatul ntr-a mbinarede naturasa deasatisfactiictmai numeroase.Raspundemunar salicitarimai vechi,la fel ca si unorrealitaticerute deviavaaamenilor,de evalutiaistoricaa societatiisocia-liste contemporane.Fiindca,dacabazamateriala,asiguratacu darniciede conducatoriestecansistenta,cansistentatrebuiesa fie si daruireanoastrapentrucauzadezvoltariimultilateralea Muzeuluide arheologiedinConstanta.-

RAPOARTE DE SAPATURI

M. IRIMIA

NOI CERCETARI ARHEOLOGICE IN CIMITIRUL IIGETO-DACIC DE LA BUGEAC

Oa urmarea unor sapaturieurheologicesistematicesi a unor cer-cetari de suprafata,au fost descoperiten ultimii ani n Dobrogea,numeroasedovezimaterialeale vietuirii geto-dacilor.Printre cele mainumeroasedescoperirise numarasi cimitirele apartinndpopulatieibastinase.

Cercetarilormai vechide la Cernavoda1, Murighio12,Satu Nou3,TelitJa", li s-au adaugatmai recentcelede la Ostrov,Beilic, Baneasa,Adamclisi5, iar decurnd,celedin altedouanecropole,situatepe terito-riul satuluiBugeac,com.Ostrov6.

Cunoscutn urma unor descoperirintmplatoaredin anul 1966,cimitirul II de la Bugeac(punctul"Ghetarie"),a constituitn primavara

fost descoperitencacincimormintecare,mpreunacu cele14cercetateanterior,ridica la 19 numarul total al mormintelordescoperitepnaacumn acestcimitir.

S-auexecutatdouasectiuni(Sb 1=9,50X 2 m si S 3=44X 2m).Sapaturileau fost astfel efectuate, nct nu s-au lasat ntre sectiunimartoricu o latimemaimarede 0,50m, pentrua nu ramne,eventual~vre-unmormntnecercetat.

Mormntulnr. 15 (fig. 1), a fost descoperitla capatulde sud-estal sectiuniiSb 1, la circa3 m estde mormntulnr. 14 si la adncimea.de0,55m dela suprafatasolului.

Acest mormntprezinta doua parti oarecumdistincte.O rprimaparte a aparutsub forma unui grup de bolovanide gresienisipoasaalba-verzuie,orientatnord-sud,cu urmatoareledimensiuni: lungimea1,05m, latimeamaxima0,45m, naltim,ea0,60m. La prima impresiedispunereapietrelorparea a indica existentaunei "cutii de piatra",oarear fi putut protejaUTnamormntului.La cercetares-a constatat.ca nici printrepietresi nici sub ele n-au fost depuseresturi de inci-neratiesauofrande.Urna, reprezentndceade-a douapartea mormn-tului, nerprotejata,a fost ngropatala 0,25m vestde grupul de pietresi aproximativla bazalui. Vasul,neacoperit,eraasezatpe un postament.reprezentatde o oalaborcan,rasturnata,de la care s-a folosit numaipareainferioara.

Vasul urna (fig. 2) reprezintao formaderivatadin vaselebitron-conicehiallstattiene.De mari dimensiuni(naltimea0,425m, diametrulmaxim0,33m, diametrulgurii 0,178m, diametirulfundului 0,145m),vasularecorpulbombat,gtul relativstrmt,gura rasfrnta,buzataiatadreptsi fundul plat, neprofilat.Este lucrat cu mna,din pastaroscata-cenusie,de bunacalitatecu nisip n compozitie.A fost acoperitcu'un~lipcenusiu-galbuilustruit, acumcuazutn cea mai mare parte. Suhdiametrulmaximurna prezintadoua apucatolriplate, orizontale,per-foratevertical.n locul celorlaltedouaapucatori,vasul are doua tortiorizontalemici,arcuite,prinsesimetrielanivelulapucatorilor.

n afarade oaseleoalcinatesi de cenusadefunctului,au mai fostdepusen interiorulurnei o strachinasi o canita.SiJrachina(fig. 3) arecorpul tronconic,buza dreapta,cu margineaneregulataputin tesita.~preinterior, fundul plat, neprofilat.Este lucrata cu'mna, din pastagalbuiede bunacalitate,cu cioburipisaten compozitie.A fost acope-rita cu un slip galbui,bine pastrat.Poarta urmeleunei arderi secun-dare intense.(Dimensiuni:naltimea0,0811'1, diametrulgurii 0,15211'1,diametrulfundului 0,076m). Canita (fig. 4) are partea inferioaraa..corpuluimult bombata,gtul relativstrmtsi fundul mic,plat. Prezintao toartagroasasupranaltata,trasadin buza si prinsa cu parteainfe-rioara de umarul vasului. Este lucrata cu mna, din pasta grosieraroscata-caramizien sparturasi cenusiela exterior,care contineca..degresantcioburi pisatesi nisip. (Diametrul: naltimea0,125m, dia-ometrulmaxim0,106m,diamekulfundului0,05m).

24

Fig. 1

25

'26

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Vasul carea fost folositca postamentpentruurna (fig. 5) repre-zinta parteainferioara,bombata,a unei oale-borcancu fundul plat,putin profilat.Este lucrat cu mna,din pastagrosieragalbuie-cenusie,cu cioburi pisaten compozitie:Prezinta urme de arderesecundara.(Dimensiuni:naltimea0,108 m, diametrulm~xim0,23 m, diametrulfundului0,115m).

Fig. 5

Mormntulnr. 16 (fig. 6) a aparutspre capatulde sud-vestalsectiuniiS 3, la o distantade 3,70m demormntulnr. 8 si la adncimeade 1,18m de la suprafatasolului.Mormntula aparutnti sub formaunui mic grup de bolovani,de gresiealba-galbuie.Alte pietreIaufostderanjatede o g1roapamoderna,care se sUiprapuneamormntului.

27

Grupul de pietre,orient~tnord-vestsud-est,aveao lungimede Ol74 m,o latimede 0,34m si o naltimede 0,47m. Vasul urna era ngropatla 0,27 m sud-vest.de grupul de pietre,sub bazalu~(la adncimeade1,70 m de la suprafatasolului).Urna" acoperitacu o strachina,aveaca postamento lespedede piatrasi era protejatape trei laturi de alte

Fig. 6

pietre.Vasul urna (fig. 7) se ncadreazan categoriaoalelorborcannformade clopot; arecorpulnalt,guratrasaspreinterior,buzaneregu-lata, tesita si fundul mic, pliat,neprofilat.La mijloc, prezintapatruapucatoriplate, ori:rontale.Este lucrat din pastacenusie-galbuie,grr'o-siera, si prezintaurme de ardere secundara.(Dimensiuni: naltimea0,223m,diametrulgurii 0,19m,diametrulfundului0,10m).

Strachinacare a servit drept capac(fig. 8 stnga),larg deschisa,are corpultronconic,buZJaneregulatasi fundul plat, neprofilat.A fostlucratadin pastaneagran spartura,cenusie-galbuiela exterior; con-tine cioburi pisatesi nisip grosier n compozitie.(Dimensiuni: nal-timea 0,115m, diametrulgurii 0,25m, diametrulfundului 0,11 m).In afarade oasecalcinate, au mai fost depusen urna mai multemar-

28

gelesi un pahar(fig.8 dreapta).Peharul,demici dimensiuni,arecorpulputin bombat,buzatesitan interiorsi fundul plat. A fost lucrat dinpasta grosieracenusie-bruna,cu cioburi pisate n compozitie.(Di-

Fig. 7

mensiuni: naltimea 0,06m, diametrul fundului 0,058m, dia-metrulgurii 0,047m). Unele margele - de sticla - sferice,turtitesau inelare,snt lucratedin pastaalbastrasi deconatecu ochi ncrustaticu pastaalba.Altelesntdeplumb; auo formainelarasi orificiilelargi.

Fig. 8

29

...-.---...-------.---..--.--.....-..- - .---.- .....-.-.- ..-..---.-.-.- ..----- ..-------------

Mormntul m', 17 (fig. 9) a fost descoperitn sectiuneaS 3, la12,30ro nord-estde mormntulnr. 16 si la adncimeade 0,75 m de lasuprafata.Grupul de pietre,orientatnord-vestsud-est,mult mai maredectl celedouamorminteamintitemai sus,aveao lungimede 1,45m,o latimede 1,17m si o naltimede 0,75m. Era formatdin bolovanisi

Fig. !)

lespezimari de gresiealba-verzuiesau galbuie,sfarmicioasa.La bazagrupuluide bolovani,au aparutde jur mprejur,pe o micazona,ctevaoasecalcinate,fragmentare.

Urna propriu-zisa- un vas lucrat la roata,asemanatorcu unkrater(fig. 10)a fostdescoperitala 0',45m sud-vestde grupulde pietresi la adncimeade 1,45m de la suprafatasolului. Vasul are parteainferioaraa corpuluitronconica,ceasuperioaracilindrica,fundul inelal!."si buzangrosata,lata,cu marginileputin rotunjite.Sub buzaprezintadoua manusi oarbe orizontale,arcuite. Vasul este lucrat din pastacenusie-bruna,de bunacalitate.Oa postament,aveao lespedede piatra.(Dimensiuni: naltimea0,247m, diametrulmaxim 0,29m, diametrulfundului 0,105m). Continutulurnei - fO/rmatdin cenusasi oasecal-cinate- era Jprotejatde o strachinarasturnata,cu buza evazata,aco-perita si ea, la rndul ei, de alta strachina,cu buza trasa n interior.'Strachinacu buza lata, evazata(fig, 11),are corpul tronconic,fundul

30

Fig. 10

Fig. 11

31

inelar, decoratcu linii scurte, imprimatesuccesivpe malJ:gine.Subbuza, strachinacare este lucrata la roata, din pasta cenusie-galbuieprezintao eaneluralata.Acoperitacu un slip brun-cenusiusi lustruita,prezintaurmeleunei intensearderi secundare.'(Dimensiuni: naltimea0,095m, diametrulmaxim0,257m, diame:trulfundului 0,092m). SUra-chinacu buzatrasan interior(fig. 12)are de asemenicorpultronconicsi fundul inelar.A fost lucratala roata,din pastabrun cenusie.Restu-rile slipului de culoarebruna si urmelede lustruiresnt nca vizibile.(Dimensiuni:naltimea0,10m, eliametrulmaxim 0,207m, diametrulfundului0,085m).

Fig. 12

In apropiereaurnei s-a descoperitsi un vas ofranda(fig. 13)re-prezentatprintr-o canacu corpulbitmnconic,cu toartalata, supranaI-tata, cu fundul inelar,cu gura trilobata.Cana a fost si ea lucratalaroata,din pastacenusie-galbuie,debunacalitate.(Dimensiuni:naltimea0,205m, diametrulmaxim0,16m, diametrulfundului 0,085m).

Mormntul nr. 18a fostdescoperitn sectiuneaS 3,la 23m nord-estde mormntulnI'. 17si l adncimea'de 1,20m de la suprafatasolului.Grupul elepietreaveao lungimede 1,28m, o latimede 1,05m si onaltimede 0,40m si era formatdin bolovanisi lespezimari de gresienisipoasaalba-verzuie,sfarmicioasa.

Urna (fig. ]4) - parteainferioaraa unei oale borcan,elemaridimensiuni- era situatala 0,30m sud-vestde grupul de pietresi laadncimeade 1,65m de la suprafatasolului (la un nivel corespunzatorcu bazagrupuluidepietre).Parteade vaspastrataare formatronconicasi fundulplat, neprofilat.Vasulestelucrat cu mna,din pastacenusie-caramizie,cu ciobmi pisatesi cu nisip grosi,ern, compozitie.(Dimen-siuni : naltimea0,133m, diametrulmaxim0,287m, diametrulfundului

32

Fig. 13

Fig. 14

:)- c. 84.3

33

0,14 ro).Drept postament,aveao lespedede piatra.Sub urna s-a des-coperitun fragmentde lamade cutit de fier oare,oxidndu-se,s-a lipitde fundul vasului.Continutulde oaseca1cinatesi de cenusadin urnaera acoperitcu un fund de vas rasturnat.Fragmentulamintit(fig. 15}reprezintaparteainferioara,tronconica,a unui vas lucrat la roata,din

Fig. 15

pastacenusie-galbuie,de bunacalitate.(Dimensiuni:naltimea0,092m.diametrulfundului0,098m).

Mormntulnr. 19(fig. 16),"n cutiede piatra",desooperitla 1 roest de mormntulnr. 18 si la adncimeade 0,85m de la suprafataterenului,a aparutsub forma unui grup masiv de pietre de diferite

Fig. 16

34

dimensiuni,orientatnord-vestsud-est,lung de 1,20m, lat de 0,95msi nalt de 1 m. n parteade nord a mormntului,deasuprapietrelor,au fostgasitemprastiatefragmenteleunui vasspartdin vechime.

Vasulntregit(fig.17)reprezintao oalabitronconica,cu douatorti,cu gtul nalt,cu buzataiatadrept,cu fundulmare,plat.Tortilescurte,puternicarcuite, snt prinsesub buzasi pe umarulvasului.Estelucrat

Fig. 17

cu mna,neglijent,din pastagrosiera caramizie-cenusie.(Dimensiuni:naltimea0,25m, diametrulmaxim0,18m, diametrulgurii 0,085m,diametrulfundului 0,087m). La demontareamormntului,s-au gasitprintrepietre,si oaseca1cinate.

CeramicaconstituieinventaJrulaproapeexclusiv al mormintelordescoperiten anul1969~aBugeac.Ea poatefi mpartitan douagrupe.

O primagrupa o formeazaceramicalocala,lucratacu mna. ncadrulacesteicategoriise distingn primul rnd oaleleborcanntregisau fragmentare,care au fost folositeca urne si a caror descendentadinvaselehallstattieneesteevidenta.

35

Vasul urna din mormntulnr. 16 (fig. 7) se apropieca formade unelevasede la Cernavoda7, Satu Nou8, Ravna9 si Branicevo10,cu deosebireca apucatorilevasuruide la,Bugeacsnt orizontalesi nuaplecateca la exemplareledin necropoleleamintitemai sus. Vasuln discutiese aseamanasi cu alt exemplar,descoperittot la Bugeac11.

Vasul urna din mormntulnr. 15 (fig. 2) reprezintao formatipicbastinasasi o clara descendentadin urnele hallstattiene.Elementuldeosebitl constituiecele douatorti orizontale,care nlocuiescapuca-tarile. Prindereaorizontalaia tortilor este o caracteristicantlnita launelevasegrecesti.Vasul n discutiereprezintaun tip hibrid, rezultatal contaminariiceramiciilocalecuinfluentegrecesti.

Fenomenulaparitieiunor tipuri hibridede vasea fost sesizatmaide mult, cu prilejul stdieriidescoperirilorde la Frumusita12 si Cerna-voda13. Acelasi lucru s-a constatatsi n cazul canii de la Hirsova14,derivatadin vaselebitronconicehallstattilenesi careareprinsasubbuzao toartaverticala,scurta,lata.La 'unelestrachini,ca de exemplula celedescoperiten Dobrogeala Satu Nou15 si Murighiol16 sau n Transil-van~ala Sf. Gheorghe17, ca si n cazulunor urne de la Satu Nou18 siBeilic19, snt prinsepe diametrulmaximal vaselor,ori sub buza,apu-catoricareimitatortileorizontaledepevaselegrecesti.

Contaminareaelenica, att a seriei de cani bitronconicede tipFrumutisa-Cernavoda-Hrsova,ct :si a strachinilor din localitatileamin-titemaisussaua vasuluide la Bugeac,nu constituieun fenomenntm-plator, izolat. El se integreazan mareleprocesal imitarii diferitelorelementeale culturilorstrainesi al integrariilor, sub o formasau alta,n culturamaterialaa geto-dacilor.

7 D. Berciu,op. cit., p. 282si fig. 5 (stinga)si 6 (stinga).8 B. Mitru, C. Preda, N. Anghelescu, op. cit. in Materiale. VII, 1961,

p. 285si fig. 2.9 M. Mircev,PaHHoTpaKHiicKHlIT MOlliJIeH HeKpOnOJlnpH c. PaBHa,nlzvestiia-Institut.

XXV, 1962.Sofia, p. 104. 112. 114, si pl. XIV/4, XXII/5, XXIV/4.10Tv. Dresizova,,MOrHJlHHlIT HeKpOnOJl (npH C. BpaHH'leBO (KOJlapOBrpa~cKo), n

Izvestiia-Institut. XXV, 1962,Sofia,p. 166,fig. 111si 1/2.11 M. Irimia, op. cit., p. 203,226si fig. 8.12 M. PetrescuDimbovita,Descoperirea arheologica de la Frumusita (raionul

Galati). n Studii si cercetari stiintifice, Academia R.P.R., Filiala Iasi, val. IV,fasc.1-2, 1954,p. 501si fig. 3/2.

13 D. Berciu,op. cit.p. 287-288,293-294si fig. 12/1.44 A. Aricescu,Noi date cu privire la cimit-irele getice...loc cit.15 B. Mitrea, C. Preda, N. Anghelescu, Santierul Satu Nou. Necropola

geto-dacica. n Materiale. VIII, p. 370,fig. 6.16 ExpectatusBujor, Contributie .., p. 248si fig. 6.i7 1. H. Crisan, Ceramica geto-dacica. Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969,

p. 81si pl. XIX/fI.ia B. Mitrea, in Omagiu lui Constantin Daicoviciu. p. 409 si fig. 111;

B. Mitrea,C. Preda,N. Anghelescu,in Materiale, VIII, p. 370,fig. 5.19 A. Aricescu, Die bodenstandige Bevalkenmg der Dobrudscha..p. 76.

fig. 3.

36

II

I

I

II

I

Vasul bitronconiccu douatorti (fig. 17), din mormntulnr. 19,reprezintao evolutiea vaselorhallstattienetrzii de aceeasiforma20.O analogiepentruvasulde la Bugeaco constituieun vasmarecu douatorti, descoperitla Zimnicea21, cu deosebireaca acestexemplaresteprevazut,pe linia de maximadimensiune,cu douaproeminenteplate.

Strechinadin mormntulnr. 15 (fig. 3), de mici dimensiuni,cubuza dreapta,reprezintao evolutiediI1ectadin strachinilehallstattienetrzii. Vaseasemanatoare,nsa de obiceimai mari, snt bine cunoscuten necropoleledaco-geticecontemporane.Un exemplarasemanator(careprezintan plus un mic piedestal),e cunosC'Utdin sapaturilede laCernavoda22. Alte strachini,asemanatoarecu cea de la Bugeac.s-audescoperitla Telita23si Ravna24.

Stlrachinadin mormntulnr' 16 (fig. 8 dreapta),reprezentnddeasemenio evidentadescendentadin prototipurilehallstattienetrzii,si gasesteanalogiila uneleexemplaredescoperitela Satu Nou25 siBranicevo26.

Canilecu toarta,de tipul celeidescoperiten urnamormntului15(fig. 4), reprezintauna din formelede bazaale ceramiciigeto-dacice,fiind derivatatot din celetrzii hallstattiene.Pentru exemplarulde laBugeac,cele mai apropiateanalogiise gasescn descoperirilede laTelita27.

A douagrupao formeazaceramicacenusie,lucratala roata.Vaseledin aceastacategorie,descoperiten asezarilesau necrO-

polelegeto-dacicedin sec.V-IV .e.n.au fost consideratefie grecesti,fie sud-tracice,fie bastinase,daco-getice.Esteevidentcaceramicacenusielucrata la roata nu apaIrtineunui singur elementetnic. La nceputea a fost produsade greci,apoide tracii sudici,iar mai trziu de geto-daci.Producereasi utilizareaceramiciicenusiin aceeasiepocade catremaimultepopulatii,nu exdudeinfluentelereciproce,n cazulexistenteiunorinterferenteculturale.

20 Cf. si 1.H. Crisan, op. cit., p. 132.Cu toateca lipsesc

In cetatilegrecestide pe tarmul Marii Negre se lucra ceram1cacenusiela roata,fapt doveditde sapaturilede la Histria28. Unele vasesud-tracicesau geto-dacice,care au reprodusformelegrecesti,nu aucopiatntotdeaunafidel modeleleinitiale, ci adeseale-au modificatsile-audezvoltatdupatraditiileolarieilocale.

Urna mormntuluinr. 17 (fig. 10),careimitaoarecumvaselekrate1'grecesti,se deosebestede modeleleinitialeprin felul de prinderea tor-tilor. Origineagreacaa acesteiformeestenendoielnica,nsa -adoptatade localnici,a suferitmodificari.Vasul si gasesteanalogiin descope-ririle de la Seuthopolis29, si Branicevo30, asemanndu-sesi cu alt exem-plar,descoperittotla Bugeac31.

Strachinacu buzatrasan interior(fig. 12),lucrataLaroata,repre-zinta reproducerea,ntr-o tehnicasuperioara,a strachiniide acesttiplucratacu mna, forma frecventala sfrsitul primei epoci a fierului,dar care mai persistao buna bucatade timp si la nceputulepociiLa Tene.Acesttip de strachinase aSl3manacu unelevasedescoperitela Satu Nou32, Murighiol33, Histria34, Ravna35, Branicevo36.

O formade vas derivatade asemenidin formelemai vechi hall-stattiene37, estestrachinacumarginearasfrnta(fig.11) si careseapropiemaimultde unelevasede la HistriJa38, casi dealt exemplar,descoperittotla Bugeac39.

In afaravaselorlucratela, roataamintitemai sus, s-a descoperitin mormntulnr. 17 si o canabitronconicacu buza trilobata(fig. 13),lucrata n aceeasitehnica.Este evidentca aceastaforma reprezintao imitatiedupaoenochoe-Iegrecesticu buzatrilobata.Un exemplaJrase-manators-adescoperitsi la Seuthopolis40.

Ceramicadescoperitapna acumn cimitirulII de la Bugeacarataca evolutiaculturii localegeto-dacicen ceade ladouaepocaa fieruluiare la bazarepertoriulceramictraditionalhallstattian.Ceramicageto-

26 M. Coja, Activitatea mestesugareasca la HistTia in sec. VI-I i.e.n., inSCIV. 1,XIII, 1962,p. 28-30.

29 M. Cicikova, Developpement de la ceramique thrace a l'epoque clasiqueet hallenistique, n Acta Antiqua Philippopolitana. Studia Archaeologica,Serdica,1963,p. 42,fig. 4/2.

,30 Tv. Dremsizova,op. cit., p. 169,fig. 6.31 M. Irimia, op. cit.p. 207,229si fig. 14.32 B. Mitrea, C. Preda, N. Anghelescu,op. cit., in MateTiale. VII, p. 286 si

fig. 3/6.33 ExpectatusBujor, Contributie ..p. 248si fig. 8.34 Suzana Dimitriu, Cartierul de locuinte din zona de vest a cetatii, in

epoca arhaica, in Histria, II, Bucuresti,1966,p. 51,cat.m.,479-485.35 M. Mircev, op. cit.p. 101-102,pl. X/5, XII/2, 5.36 Tv. Dremsizova,op. cit. p. 171,192,tumulul IX, fig. 8/5; tumulul XIX.

p. 177-180,fig. 19/1,3.37 Al. Vulpe, Cimitir din prima epoca a fierului la Ferigele, in Materiale.

V, p. 364, si fig. 2/2; idem, Ferigele, Monografie arheologica,Bucuresti, 1967,p. 41-44 si pl. II/13-20, si III.

3s SuzanaDimitriu,op.cit.,p. 51,cat.478si pl. 59.39 M. Irimia, op. cit., p. 203,229si fig. 9..40 M. Cicikova.op. cit., p. 38si fig. 3 (dreapta).

38

-dacicadin a douaepocaa fierului reprezintao creatieoriginala,nascuta:si dezvoltatape bazafondului local hallstattian,la care s-au adaugatdiferite influentestraine.Dintre cele mai vechi influentecare s-aumanifestatputernicla Dunareade Jos, pe parcursulfazelorde formaa:e.a culturii materialegeto-dacice,au fost celegrecesti,venitefie directprin intermediulcolonistilorgreci asezatipe tarmulMarii Negre,fie,mai ales,indirect,prin intermediultJracilorsudici41. Influentelegrecesti,audus att la aparitiaunor formede vasehibride,lucratecu mna,ct'si a unor imitatii,lucratefie tot n tehnicatraditionala,fie, mai ales'la roata.Orientareaconstantacatreuneleformegrecestise explicaprinreceptivitatearidicataa bastinasilor,careimitasi adoptaformeledevasecele mai practicesi mai cautate.Daca se ia n considenatienumarulrelativ maresi gamavariataa acestorimitatii,se poateadmiteca attlmitatiile lucratecu mna,ct mai alescele lucratela roata,intra nrepertoriulceramiciigeto-dacicede la nceputulceleide a douaepocia fierului.

Ritul funerarconstatatsi n acestan la Bugeacesten exclusi-vitateincineratia.Dar n aiiaracelordouatipuri de morminteconstatateanterior (n care ramasiteledefunctuluisi orfandeleerau depusefie'ntr-ourna,fie ntr-o "cutiedepiatra")42, s-a pututprecizasi existentaunui al treilea tip, care constadintr-un complexfunerar format din

constatatecu unele descoperiridin Bulgaria, de la Ravna4.6, Brani-cevo47 etc.Unele apropieriobservatentre inventarulnearopoleide laBugeacsi alte materialedin cimitiremai vechi, ca de exemplucelede la Cernavoda/"8, casi asemanarileconstatate cu unelevasedin necro-polelemai tu:zii,de la Telita49 si Murighiol50, ar puteaconstitui,even-tual, dovezipentrudatareaunoradintre descoperirilede la Bugeaclasfrsitul sec.V Le.n.si poatechiar la nceputulsec.III Le.n.

Continuarea,n anii viitori, a cercetarilorva permitesa se cu-noascamai amanuntitculturamaterialasi viata spiritualaa populatieibastinasedin aceastapartea Dobrogeisi va contribuila ntelegelreamaiexactaa unor caracteristicilocale,cum si la nmultireacunostintelorprivindlegaturileculumeagreacasi sud-tracica.

NOUVELLES FOUILLES ARCHEOLOGlQUESDANS LE DEuxmME CIMETIERE GETO-DACE DE BUGEAC

Les fouillesarcheologiquedu deuxiemecimetieregeto-dacede Bugeac,'luiont continueau coursdu printempsde l'annee1969,ont rendua la lumiereune nouvelleportionde la necropoleet de ramasserde nouvellesdatessurl'inventaireceramiqueet les typesde tombes.Les fouillesont aboutia la de-couvertede cinqnouvellestombesqui, ajoutees cellesdeja exploresau cours.descampagnesarcheologiquesanterieures(et qui sontou nombrede 14)eleventa 19le nombretotal destombesdecouvertesjusqu'presentdansce cimetiere.

Le rite funeraire,constateencoreune fois cetteannee,exclusivementl'in-cineration.Outreles deuxtypesde tombesconstateesanterieurement(les de-pouillesmort011eset les offrandesetantdeposeessoit dansune urne.soit dans.une"boteenpierre"),on a pu determinerl'existenced'untroisiemetype.Il s'agit,notamment,de complexesfuneraires,composesde deuxparties,en quelquesortedinstinctes'un groupemassifde pierres,enterrea des profondeursvariables,et qui indiquaitla tombe;a une certainedistance,et a un nivE:auqui corres-pondait,d'habitude,a la basedu tas de pierres,etaienllenterresl'urne et les.objetsd'offrande(tombesno15-18).

La ceramiqueestdiviseeendeuxgroupes.Le premier,representepar la ceramiquelocale, travaillee la main.

comprendlesvases-Iocaux,lesecuellesetunpetitpot.Le vasedecouvertdansle tombeauno 15(fig.2) et qui presenteau-dessous.

du diametremaximum,deuxmanchesplatset deuxanseshorizontales,representeun typehybride,resultantde la contaminationde la ceramiquelocalede tra-ditionhallstattienne,pardesinfluencesgrecques.

46 M. Mircev,op. cit., p. 164;dateazanecropolantre mijloculsec.V-sfr-situl sec.IV Le.n.P. Alexandrescudistingedouafaze n necropolaamintita,pecare le dateazaastfel: Ravna1 = cimitirulde la Cernavoda,sec.V Le.n.. siRavnaII = Satt!Nou,Murighiol,Telitaetc.- sec.IV Le.n.(n P. Alexandrescu,.Necropola tumulara. Sapaturi in 1955-1961,n Histria, voI. II, Bucuresti,1966,.p.276,nota133).Aceeasidataresi Al. Vulpe,n Ferigele.p.91.

47 Tv. Dremsiwva.op. cit., p. 186,dateazanecropolantre mijlocul sec_IV-nceputulsec.III Le.n.

48 D. Berciu,op. cit., p. 300; dateazamormintelen prima jumatateasec.V Le.n.

49 Sec. IV-III .e.n.,n G. Simionsi Gh. 1. Cantacuzino,op. cit., p. 38150 Sec.III Le.n.,n ExpectatusBUjor,Contributie..., p.251.

40

Le deuxiemegraupe representela ceramiquegrise, travaillee a la tour.Deux vasesdu tambeauna 17 (fig. 10, 13) imitient des farmes grecques,natam-ment un krater et un aenochoe; deux autres (fig. 11, 12) denivient des vieillesfarmeshallstattiennes.

La plus grande partie des objets fait dater les tambes decouvertescetteanneeti Bugeacau IV s.av.n. e. Elles sont donc contemporainesdes necropolesde Zimnicea,de Satu Nau, de Gradistea-CaIarasi,de Ravna, de Branicevo, etc.En partantde quelquesrapprochements,etablis entre ces abjets et certainsvasesdes les cimeteresplus anciens,notammentde celui de Cernavodaau bien df>scimetieresplus recents,commeceux de Telita et de Murighiol, il ne serait pasimpossibleque certainsobjets de Bugeacdatent de la fin du V s. av. n. e. oubien du debutdu III s. av.n. e.

En paursuivant les recherchesau caurs des annees suivantes,an paurramieux connatre la cuIture materielleet spirituelle de la papulatian geta-dacedu sud-ouestde la Dabraudja,ce qui naus permettrade camprendrecertainesearacteristiqueslacales et d'elucider certains aspectsdes rapparts etablis 8.vecle mandegrecet sud-thrace.

La legende des figures

Fig. 1. TambenO'15.Fig. 2. Vase-urnedu tombeauna 15.Fig. 3. EcuelledepaseecammeO'ffrandedansl'urne du tambeauna 15.Fig. 4. Petit pat deposecamme affrandedansl'urne du tambeaunO'15.Fig. 5. Vase-saclepaul'l'urne du tambeaunO'15.Fig. 6. Tambe:10' 16.Fig. 7. L'urne du tombeauna 16.Fig. 8. Objets de la tambe no 16: a gauche, ecuelle-cauverclepaul' l'urne;

a droite,unecoupe.Fig. 9. Tambena 17.Fig. 10.Vase-urnedu tambeauna 17,travailleeil. la taur.Fig. 11.Ecuelle au rebard evase,qui recauvraitl'urne du tambeauna 17Fig. 12.Ecuelle au rebO'rdrentre, qui a servi de cauverclea l'urne du tO'mbeau

na 17.Fig. 13.Pat trilO'begris,depasecamme affrandedansla tombenO'17.Fig. 14.Fragmentdevaseutilisecommeurne dansla tambena 18.Fig. 15.FO'ndde vaseutilise commecouverclepaur l'urne du tambeauna 18.Fig. 16.TambenO'19.Fig. 17.VasebitrancO'niquea deuxanses,complete,qui pravientde la tO'mbenO'19.

WEITERE ARCHAOLOGISCHE FORSCHUNGEN IM GETISCH-DAKISCHENFRIEDHOF II VON BUGEAC

Zusammenfassung

Im Friihjahr des Jahres 1969wurden die FO'rschungenim getisch-dakischenFridehaf II van Bugeacfartgefilhrtund dabei getrachtet.einen neuen Teil davO'nfreizulegenund neue Angaben zu sammeln iiber den Keramikbestandund dieGriibertypen.Bei dieser Gelegenheitwurden nO'chweitere filnf Graber freigelegt,sa da~zusammenmit den 14, die in den friiheren Grabungskampagnendurch-fO'rschtwurden, die Gesamtzahlder in diesen Graberfeld gefundenenGrabernun 19betriigt.

Der Bestattungsritus,der auch in diesem Jahr in diesem Friedhaf vO'r-gefundenwUl'de,war ausschliej3lichdie Brandbestattung.Au~r den beiden friiherfestgestelltenGrabertypen(und in denen sich die Vberreste des Bestattetensa

41

wie die Opfergabenentweder in einer Urne odeI' in einer Steinkiste befanden)hat sic auch noch ein dritter Grabtypusumrissen.Diesel'bestehtaus Bes1Jattungs-verbiinden,die aus zwei mehr odeI' weniger verschiedenenTeilen bestehen: einemassive Gruppe von Steinen, die in verschiedenenTiefen eingegrabenwaren,bezeichnetedas Grab und in einer gewissenEntfernung,meistensin einer Tiefedie der Basis desSteinhaufensentsprach,waren Urne und Opfergabeneingegraben(GrabeI'NI'. 15-18).

Die Keramik wird in zwei Gruppengeteilt.Die erste Gruppe bestehtaus der handgearbeitetenortlichen Keramik, die

-clie Topfgefa~e,die Schlisseln und ein Kannchen umfa~t.Das Gefa~, das inGrab NI'. 15 (Abb. 2) gefundenwurde, und unter dem maximalen Durchmesserzwei flache Griffe und zwei waagerechteHenkel aufweist,stellt einen gemischtenTypus dar, der aus dem griechischenEinf1u~auf die ortliche Keramik hallstatt-'l.eitlicherDberlieferungentstandenist.

Eine zweiteGruppebildet die grauean der TopferscheibegedrehteKeramik.Zwei Gefa~seaus dem Grab NI'. 17 (Abb. 10,13)ahmengriechischeFormen nachund zwar ein Krater- und ein Oinochoe-Gefa~,und andere zwei stammenaus::zweialten,hallstattzeitlichenFormen.Aufgrund des meistenFundbestandeskonnendie GrabeI',die in diesemJahr in Bugeac freigelegtwurden, in das 4. Jh.v.u.Z..angesetztwerden, weil sie zeitgleich sind mit den Graberfeldernvon Zimnicea,Satu Nou, Gradistea-CaIarasi,Ravna, Branitschevousw. Es ist nicht ausgeschlossen,da~ aufgrund der Annaherungen zwischen der hiesigen Keramik und einigenGefa~enaus alteren Graberfeldern,wie das aus Cernavoda,und aus jiingerenGraberfeldern,wie die aus Telita und Murighiol, einiges von dem Fundgut ausBugeac auch an das Ende des 5. Jh.v.u.Z. und an den Beginn des 3. Jh.v.u.Z.datiertwerdenkann.

Kiinftige Forschungenin den nachstenJahren werden eine bessereKenntnisder Sach- und Geisteskultur der getisch-dakischenBevOlkerungaus dem Sud-westen der Dobrudscha ermoglichen,worurch ortliche Kenzeichen verstandennnd einige Seiten der Verbindungenzur griechischenund siid-thrakischenWeltgeklartwerden.

Bildererkliirung

Bild 1. - Grab NI'. 15.Bild 2. - Urnengefa~ausGrab NI'. 15.Bild 3. - Schiissel, die als Opfergabe in die Urne des Grabes Ni'. 15 gelegt

wurde.Bild 4. - Kannchen, das als Opfergabein die Urne des Grabes NI'. 15 gelegt.Bild 5. - Postammentgefa~fUr die Urne ausGrab NI'. 15.Bild 6. - Grab NI'. 16.Bild 7. - Die Urne desGrabesNI'. 16.Bild 8. - Fundgegenstandedes Grabes NI'. 16: links-Schiisseldeckelder Urne;

rechts-Becher.Bild 9. - Grab NI'. 17.Bild 10.- ScheibengedrehtesUrnengefa~ausGrab NI'. 17.Bild 11.- Schuiissel mit ausiadendemMundsaum, die den Inhalt der Urne

ausGrab NI'. 7 bedeckte.Bild 12.- Schiissel mit eingezogenemMundsaum, die ais Deckel fUr die Urne

allSGrab NI'. 17diente.Bild 13.- Graue dreigeIappteKanne, die ais Opfergabe in das Grab NI'. 17

gelegtwurde.Bild 14.- Bruchstiick eines Gefa~es,das als Urne im Grab NI'. 18 gebraucht

wurde.Bild 15.- Gef~boden,der als Urnendeckel im Grab Nr. 18 gebrauchtwurde.Bild 16.- Grab NI'. 19.Bild. 17 - ErganztesdoppelkonnischesGefa13mit zwei Henkeln, das aus Grab

Nr. 19stammt.

42

c. SCORPAN

SApATURILE ARHEOLOGICE DIN ASEZAREA GETICADE LA BUGEAC - VALEA LUI MARINCIU *)

Asa numitulCeairal lui Marinciuse aflaipemalullaculuiBugeac,la aproximativ4 km sud-vestde satulBugeacdin apropiereacomuneiOstrov,jud.Constanta.

Asezareaantica a fost descoperitacu ocaziaunoc cercetaridesuprafataefectuatela nceputulprimaveriianului 1969 n coltul desud-vestal Dobrogei.Mai mult de jumatatedin asezarefusesedejadistrusade-alungulanilorde putereasuvoaielorde apacare,n timpulploilor,sntcanalizatedeValealui MarinciusprelaculBugeac.Au ramasaproximativ680m2caremaiputeaufi cercetati.

Sapaturiledin mai 1969au avut si un calracterde salvare,sec"'-tiunile fiind amplasaten raportde pericolulprabusiriiiminentea ma-lurilor (fig.1,2si 3).

Celetrei sectiuniau tavuturmatoareledimensiuni:SectiuneaI -=22 m X 1,50~l, SectiuneaII =11 m X 1,50m, Secti~neaIII ==31m X 1,50m.

Situatiastratigraficaestesimplasi clara: dedesubtulpamntuluivegetal,gros de 25-30 cm, se afla un singur strat de cultura antic,~ontinuu,grosde 50-60 cm si pamntulviu, neumblat(fig. 4, 5 si 6).

Pe bazaobservatiilorde pna acumam ajuns la convingereacastratulde culturas-a formatprin depunerecontinua.Totusi,n timpulsapaturilorau aparutsi indicii pentrudouanivele.Primul se afla labazastratului,unden sectiuneaI, la 70-75cm a laparutun pamntgalben-cenusiubatatoritputernicsi un vasde lut lucratcu mna,ntreg(fig. 4), n pozitieverticala,ce zaceangropatn primulnivel.Al doileanivel a apaJrutla aproximativ- 55cm,unden sectiunea1s-a dezvelito mica suprafata(1 m2) de pietremici, rotunde,ntinse la orizontala

* Raportulde tatareferitorla sapaturilede la Bugeacau un caracterpre-liminar,urmndca n volumulal III-lea al Ponticelor sa'publicamun amplustudiuasupragetilordin Dobrogearomanan luminaultimelordescoperirisfsa-paturi arheologice,printrecarecelede la Bugeacvor ocupaun loc de frunte.

43

}Iv

-1.'

f' ~ 0\"o'01:&1n1#5{OM, \-:";.\ . \n )\Fig. 3 45

46

(Q-..) "

~~ ';::

'"4.

IlIl"

lJ~f..

'4f.. ~

~-.J~ f..

~'"

PROFilUL A

v/v

5T~AT V"'"eTAL~

DB...,.,0.".....

Oo~

Fig. 5

si amestecatecu foartenumeroasebucatide lut ars dintr-o vatra defoc, amestecatecu multefragmenteceramice.De asemenea,la aceeasiadncimecu vatradistrusa,pe o sUiprafatade vreo 4 m2, consistentasitaria soluluisemnalauexistentaunui probabilnivel. Nu am descoperitniciourmadelavreolocuintadesuprafatasaubordei.

In oriceoaz,observatiilestratigraficevor trebuicompletatecu ceamaimareatentien campaniaurmatoare.

In sectiunea II, n jumatateadenord-est,stratulde culturadevinedin ce n ce mai subtiresi mai saracn materialearheologice,iar nSectiuneaIII stratulestesi subtill'esi saracpe ntreagasa ntindere,ceeace ne-a permissa consideramca ne apropiemde limita asezariipeunadinlaturilesale(ceadenord-est)(fig.6).

tn timpulsapaturilorau fostscoasela luminanumeroasematerialearheologice,a carorstudieresi interpretareva ducela concluziidintrecele mai noi si mai interesante referitoarela problemeleetnicealeDobrogei.

..

.~\...

(~latumulara, n Histria, II. 1967,p. 223si pl. 82,fig. XXVII 3, 5.

* Mormntul a fost sapat mpreuna cu Elena Coman de la Muzeul dinMangalia.

101

ea esteorient.atacu axul lung, pe directianord-sudsi are urmatoareledimensiuniexterioare:lungimea5,40m; latimea3,70m; naltimea2,50m (Fig. 21).Mormntulcavouesteo constructiede o deosebitaro-bustete,realizat n ntregimedin piatra de calcar lipita cu mortar.Peretii lungi,groside 0,90m, snt dubli, n sectiunetransversala,fiindalcatuitidintr-un pereteinterior de lespezide piatra bine cioplita silipit cu mortargros si un pereteexteriordin blocuri de calcarnefa-

Fig. 21

sonate.Din pereteleinteriorse nasteboltade 0,50m grosimeale careilespezi,lungi si subtiri snt liJpitecu un strat de mortarde 7-8 cm,si n a carui compozitiese afla bucati de caramidapisata.Deasupraboltii,pentrua o ntari a fost asezatun strat compactde pietrede cal-car, mai mici ca dimensiune.(Fig. 22). Intr-una din arapaturileexte-rioare'aleboltii a fost gasitao monedade bronzde la ConstantiusII23(COR2, 94). Dacaavemn vedereposibilitateaca monedasa fi cazutaici, dupa terminarealucrarilor la cavou, eventualprovenindchiardintr-un strat superior,mai trziu, atunci ea constituieun terminuspostquem.Intrudt esteposibilsa se fi aflat acoloodatacu nisipul n-trebuintatla compozitiamortaruluiatuncieaar constituiun terminusante

23 DeterminareH, Nubar.

]02

SECTIUNE TRANSVERSALA

r- --~r-" l', j ,----,.-qsoCA

Fig. 23

tevaschelete,au spartun vasde sticlasi unul ceramicsi au distruscudesavrsireunobiectmetalicdebronz.

In: pOJ"tiuneadintreintraresi laturade nord a cavoului s-au des-coperitcincischelete.

Douadintreele,de copii,se aflau n coltulde nord-estsub formaunei glramezide oase.Din aceastacauzacel de al treileainhumatala-turat oaselorde copii,deranjate,nu are orientareaexactaest-vest,pi-cioarelefiindu-i mult deplasatespre sud, iar capul spre nord. Acestscheletaveamnastngapusape abdomen,dreaptantinsade-a lungulcorpului,iar ca inventaro cataramade bronzgasitan parteade jos acoastelor.Tot aici s-auobservaturmede lemnputrezit,arsurasi cenusa.Celelaltedouascheletede adultisnt orientateest-vest,cu capulla vestsi nu au nici un fel de inventar.:In portiurieadintre latura de sud siintrareau iesit la ivealadouaschelete.Cel din spreperetele'de sud areorientareaest-vestcu capulla vest.Ctevacuieruginitesi un fragmentdescndura,latade 7 cm,aflatan dreptulminii stngi,indicaexistenta:unui cosciuc.Celalaltschelet,desiinitial,a avutaceeasiorientalre,a fostmpins astfel nct picioarelesnt deplasatespre sud-estsi capul sprenord-est.Scheletulcare a fost introdusultimul. se afla n dreptul in-trarii, cu orientareaexactaest-vestsi capulla vestsi a determinatmo-dificareapozitieischeletuluiprezentatanterior.Drept inventarel avea:la capun vas.rotundde sticla,cu gt cilindric,pastratfragmentarsi un

]04

vasceramicspart,de formaglobulara,cu caneluriorizontale,buzapro-filata si toartan formade panglica.Fragmentulcel mai bine pastrataveaurmede arsuran interiorct si n exterior.

Relativla orientalreascheletelorprecizamca,desis-auprodusde-ranjamentecu ocazianhumarilorrepetate,pozitiainitialaa Iar trt'buiesafi fostest-vestcucapulla vest.

Cavoul,cu capaculintrarii intactdin vechime,esteun mormntfamilialdeosebitde bogat,dacase are n vedereconstructia.

Fig. 24

Desi cu prilejul lucrarilorcareau dus la descoperirealui au fost.distrusesau nstrainatectevaobiecte,inventarulfunerar este totusiputinsi sarac,lucrucareseexplicanumaiprin particularitatilederitual.

Datareamormntuluin sec.IV. e.n.esteasigurataatt de monedaconstantinianadescoperitan mprejurarileamintitect si de elementelede ritual, de fragmentulde ulcicacu canelurioriwntale,dar mai alesde cataramadebronzcu placasi nituri pentruprinscureaua.

Dupandepartareastratuluide oxid,la !I'estaura:res-a observatpe'placaacesteicatarameun peste,realizatdin linii incizatesi pe al caruicorp se afla cinci rnduri de puncte.Imagineaestenconjuratade unchenaralcatuitdin doualinii de puncte.Portiunilelibere dintrechenarsi reprezentareapropriu-zisasnt umplutecu linii ondulate,cerculete'si puncte.(Fig.24).

105-

Cataramilede aceastaforma snt caracteristicesec. IV. fiind n-tlnite n Dobrogeadeocamdatanumaila Piatra Frecatei24. Prezentaei.aiciare o deosebitaimportanta,att pentrudatareamormntului-cavou.dt si n determinareacaracteristicilorde ritual ale necoopolei.

Nu vom ncheiaprezentareadescoperirilorfacuten cimitirul deIa Mangalia,fara a aminticonstructiacarea iesit la ivealan parteadevesta :fundatiilorcantinei.

In urmaefectuariiunei casetepentruaflareaunui prezumtivmor-mnt, a aparutla 0,20m adncimeparteasuperioaraa unui zid depiatra.Adncindu-sepna la pamntulviu, s-a constatatca bazazidului se aflala 1,70m adincime,naltimealui pna la parteaceamai bine pastratafiind 1,50m. Zidul, lat de 0,80m, era orientatpe directianord-sudsi

Fig. 25

avea drept caracteristicantrebuintareapamntuluica liant precumsiconstruirealui n douamoduri; o portiuneesterealizatadin blocuridepiatra cioplitasi o alta din bolovanide calc

IDisextindereacercetariin asafel nct sa se stabileascaexactdatareaziduluict si explicatiaprezenteiconstructieiamintiten zonanecropolei.

Att fragmenteleceramicegasiten cursulsapaturilorct si parti-cularitatileconstructiveale zidului, l ncadreazantr-o epocatrzie aperioadeiromano-bizantine.Prezentalui aici, ntr-o vremen carene-cropolamai era nca ntrebuintata,se explicanumai daca acceptamipotezapotrivitcareiazidul ar fi facutpartedintr-ocapelasauo bazi-lica cimiteriala.Intruct,acestlucru,nu poatefi stabilitdefinitivdectprin cercetareacompletaa edificiuluidin carefaceapartesi zidul amin-tit, semnalamdoarprezentala vestdeperetiicantinei,n imediataapro-piere a descopeririinoastre,a unei portiuni de terenpe care se aflanumeroasebucatidepiatra,fragmentede caramizisi tigle romanecare,eventual,ar puteafacepartedintr-obazilicacimiteriala.

Datoritafaptuluica mormintelesapatede noi snt putine,nu vomstabiliconcluziiample,caren modfirescnu vor puteafi obtinutedectprin cercetareaexhaustivaa nearopolei.Cu tot acestinconvenient,pebazaoelorcitev:amormintecercetate,s-a constatatca trasaturaesentialaa ritualuluiesteorientareascheletelorpe directiaest-vestcu capul lavest, micile modificariaparutefiind datoratenumai deranjamentelorprovocatedeinhumarileulterioare.

Din celeoptmorminte.trei sntn cutiedepiatra,unul n sarcofag,un altul n cavousi trei,maisarace,cu amenajarifuneraresimple.

Morminteleconstruitedin lespezide piatrade calcar,au nfatisa-rea unei cutii paralelipipedicesautrapezoidale,careiai lipsestefundul- scheletelefiind asezatedirectpe pamnt.Lespezilesi blocmilentre-buintatesnt fatuitemult maibine n interiorsi liJpitecu var, ntrebu-intatdepredilectiela capac.

La sarcofagremarcamntrebuintareaunei constructiifuneraremaivechi,adusaprobabildinaltanecropola.

Ct privestecavoulnu estepreaclar dacareprezintao reutilizaretrzie.Luind n considerarefapiul ca pnaacumnu s-augasitaici mor-mintemaivechidesecolulIV e.n.,estefoarteprobabilcaaceastasomp-tuoasaconstructiesa fie contemporanacu scheleteledin in1Jerio;fulei.

Din grupacelorlaltetrei morminte,doarunul prezintaun parapetlateral,celalalta fostdistrusn ;partesi al treileanu arenici o amenajarefunerara.

Remarcamca,n genere,inventaJruldescoperitn celeoptmorminteestefoartesaracsi aceastasituatieseexplicanumaiprin particularitatilede ritual si nu prin saraciaoelorinhumatin mormintelecu lespezi,ncavouori n sarcofag.Singurelemormintecu adevaratmodestesnt celetrei, carorale lipsestetraditionala cutiede piatra.

n privintainventaruluidescoperittrebuiefacutadistinctiadintreobiectelelegaten chip directde ceremonialulfunerarsi aceleade po-doabacarensoteaudefunctuln modobisnuitn mormnt.

Dintrematerialeledescoperite,legatederitual, amintimulcioarele,pusela cap(M. 1) saula picioare(M. 3),vaselerotunde,cu torti si ca-

107

neluriorizontale,avndurmedearsura,un vasdesticla(M. 8).Numarullor, de obiceimic,poatefi explicat!prinimportantelemodificaricareaulocn aceastavremen practicilefunerare.

Ct privesteobiectelede podoaba- margelele,cerceii,inelele,ca-tarama,obiectelede toaletadin os,acestease gasescntJr-unnumarmaimaresi n acestsensamintiminventarulmormntuluiaflat lnga sar-cofag(M.2).

Mai semnalamaici practicantrebuintariisicrielor,urme ale lorgasindu-sen cavousi n mormntul2 sub formade lemn putrezit,sicuieruginite.

O caracteristicaa mormintelorde la Mangaliaestenmormntareaa 2-3 scheleten aceeasicutiede piatra,uneoriajungndu-sela 6-~inhumati.Probabilca, toateacesteconstructiifunerare,reprezintamor-mintefamilialesi aceastaipotezaestesinguran masurasa explicenu-marulmaredescheleteaflatentr-unsingurmormnt.

Mentionamca toateacestet!rasaturintlnite la celeopt mormintedescoperitede noi au fost dejasemnalaten publicatiide catrecei careausapatanterioraici25.

Orientareascheletelorn pozitiaest-vest,cu capul la vest,deose-bita de cea traditionalan care scheletulera orientatcu capul la ests-au incinerat,mortii ngropati.pefamilii, ct si prezentaunui inel pea carui gemaestereprezentatun porumbel,snt aspecteale nearopoleicare l-au determinatpe cercetator:ulP. Diaconu,sa considerecimitiruldelamargineadevesta Mangalieipaleocrestin26.

Avnd n vederefaptul ca necropolase dateazan sec. IV e.n.,.ntr-o vremen care,datoritaunor evenimentegeneralentlnite n Im-periu,ct si n Dobrogea,crestinismulcunoscuseun avnt deosebitatri-buireacimitiruluiprimilorcrestinini seprureco:recta27, cu att maimultcu ct 1avechile.elementecareau determinatpe arheologulP. Diaconusa considerenecropolapaleocrestinase adaugasi recentadescoperireacatarameiavndreprezentatpe placaun peste,cunoscutulsimbolal noiicredinte28.

DintJretoatemonumentelecunoscuten Dobrogean legaturacusimbolulpestelui- gemade cornalinade la Constanta,cu inscriptiaIX0YC, datatan secoleleIV-V e.n.,lampade bronzdin aceeasilo-calitatesi aceeasiepoca,precumsi reprezentarilede pe ceramicarosiede lux29 - cataramade la Mangaliadatatan secolulIVeste cel maivechi obiectavnd nfatisatacestsimbol.Noua descoperire,mpreuna:cu celelalteobiectesi elementede ritual semnalatedeja anterior30.

25 M. Petrescu-Dmbovita,op. cit., p. 60-65; C. Preda, Em. Popescu siP. Diaconu. op. cit, p. 451-452; P. Diaconu, op. cit., p. 712-713.

2ti P. Diaconu,op.cit.,p. 722-723.2i Ibidem,p. 721-723.28 Pauly-Wissowa,Real Encyclopadieder klassischenAltertumswissenschaft.

V. Ichtys,col. 844-850.29 R. Vulpe - 1.Barnea,op.cit.,p. 493.496,500.30 P. Diaconu,op. cit.,passim.

108

permiteatribuireanecropoleide aici primilor crestini.Cimitirul de laMangaliaesteunuldin celemaivechicimitirepaleocrestinedin Dobrogea:simodestanoastracercetarea contribuit,credem,ntr-o oarecaremasurala lamurireaproblemelorpusedeaceastaneoropola.

NOUVELLES TOMBES PALEOCHRETIENNES A MANGALIA

Huit tombeauxd'inhumation,datesdu IV-e s. av. n. e. (fig. 1) ont ete recu-'peresdansune necropolebien connuede Mangalia,du cte ouestde la ville.

Le premiertombeauest un sarcophage,avec une inscriptionen langue grec-'Gue.Quoique,selon les particularitesgraphiquesde l'inscription, il doit etre datepour le III-e s. de n. e., le sarcophagerenfermait trois squeletteset une jarre

NEUE ALTCHRISTLICHE GRABER IN MANGALIA

Zusammenfassung

In einembekanntenGraberfeldvon Mangalia, im Westender Stadt, wurdcnaeht Korpergraber,die in das 4. Jh. u.Z. datieren dureh Rettungsgrabungenge-borgen(Bild 1).

G Tab 1. Ein Sarkophagmit grieehiseherInsehrift. Omwohl ihn die gra-phisehenKennzeichender Insehrift in das 3. Jh. u.Z. datieren,enthielt der Sar-kophagdrei Skelettemie einemKrug aus dem 4. Jh.u.Z., was auf eine naehtragli-eheNeubestattungweist (Bild 2-5).

G Tab 2. DiesesGrab ist als bodenloseKiste aus Steinplattengebaut.In-nen befanden sich seehs Skelette, davon filnf .anla~liehder letzten Bestattunggestortund gegendie Nordwand gedrangtwurden. Alle Skelette waren in Richtung Ost-Westausgeriehtet,mit dem Kopf im Westen.

Als Beigabenfand man drei konstantiniseheBronzmunzen,einen Ohrringaus Gold und goldenePerlen, Perlen aus Glas, zwei vergoldeteBeinstatuetten,dipdie Veneranutrixdarstellenusw. (Bild 6-12).

G r ab 3. Ebenfalls aus Steinplatten,enthielt das Grab seeh Ost-WestausgeriehteteSkelettemit dem Kopf im Westen.Als Beigabenfand man nur eineKanne und einenbronzenenGemmenring(Bild 13-16).

G Tab 4. Ebensowie die Skelettewar es Ost-Westausgerichtet,wie dic-vorherigen.

Von den zwei Skelettensind nur die Schadel erhalten gebliebcnund einTeil der Beigaben,die aus drei Glasprelenbestehen.eine davon in Polyederformund die anderenin Spulenform(Bild 17).

G r a b 5. Ohe Grabbestandunter Grab 4 gelegen,mit der selnen Ausrieh-tung, an der Sud-und an der Ostseitevon einer Steinbriitung umrandet.

G Tab 6. Das Grab ist aus Steinplatten,hatte im Inneren zwei Ost-WestausgeriehteteSkelette.mit dem Kopf im Westen und als Beigabenzwei goldenE'Ohrringe(Bild 18-20).

G Tab 7. Naeh der selben Riehtung ausgeriehtet,ohne Beigaben oderBestattungseinriehtung.

G Tab 8. Dieses Grab ist eine Grabkammer aus Stein mit rechteekigerForm und KuppelgewOlbe.Drinnen befandensich 8 Skelette.Obwohl einige davongestOrtwaren, waren sie allgemein ost-westliehausgeriehtet.mit dem Kopf imWesten.

Als Beigabenfand man Seherbenvon Keramik- und Glasgefa~en,so wie-eine Bronzesehnalle,auf der in Ritzlinien ein Fiseh dargestelltist (Bild .21-24).

AU~erden Graben fand man aueh die Reste eines Baus, der eine Friedhof-basilika gewesenseinki:innte(Bild 25).

Ahnliehe Graber, die frUher hier erforsehtwurden, betraehteteder Arehao-loge P. Diaeonu als altehristlieh.Er begriindeteseien Annahmen dureh die ost-westliche Ausriehtung der Skelette und deren Kopflage im Westen, dureh dic-sparliehenGrabbeigabenin den reiehenGrabern,sa wie dureh das VorhandenseinversehiedenenFundgutes,dasals altehristlichangesehenwird.

Die neuenFunde, zu denenaueh dle Sehnallemit dem Fisehsymbolgehi:irt,.der typisehsteGegenstandaus der Reihe der hier entdeektenaltehristliehenGe-genstande.erhartendie MeinungdeserwahntenArchaologen.

CORNELIU CRJAN

NECROPOLA DE EPOCA FEUDAL-TIMPURIEDE LA GIRLlTA-OSTROV

SAPATURI LE EFECTUATE IN ANUL 1969

Sapaturilede salvare,nceputen primavarr-aanului 1968n ne-cropoladeepocafeudal-timpuriede la Grlita-Ostrov,au fostcontinuate-n anul 1969,n perioada9-27 mai. Salpaturileau fost ngreunatedefaptul ca la aceastadatate-renulpe carese afla principalapartea ne-cropoleieracultivat,astfelcaamfostobligatisaorientamsapaturacatre-marginilecimitirului.Cu aceastaocazies-au fixat limitelede nord,sudsi vest ale necropolei,limita de est fiind distrusaatt de panta care-s-a erodat,ct si de locuintelecare s-au construitn aceastaregiune.Putem face precizareaca necropolase ntindepe o lungimede 20(}metrisi o latimedeaproximativ50metri.

Numarul mormintelordescoperiten aceastacampanieeste delOr" de,cirelativ mic, aceastadin cauzaca sectiunilenu au pu,ltutf~trasatedect la periferianecropolei.Compensndnumarulmic de mor-minte,materialuldescoperitn urne estemai bogatdect n anul pre-cedent,iar varietatea mormintelormai mare,adaugndu-setrei mor--minteromanede incineratie,cumsi materialdin epocabronzului,epocaputin cunoscutan Dobrogea.Dupa o sumaradescrierea mormintelorsi a materialuluipe carel contineau,ne vom opri asupranoilor pro-blemeridicatedesapaturileefectuaten anul1969.

Mormntulnr. 141. Groapasimpla,n care se afla depusaurna,_prezentaei fiind indicataprintr-unmarcajde pietre. Adncimea lacarea fost gasitvasulerade 0,25m. Urna funeraraare formade oala_borcan,cu umerii foarteputin pronuntatisi gtul foartescurt. Buzaestedreapta,trasausor n afarasi tesita; diametrulgurii estefoarte-maren raportou diametrulfundului.Vasulestelucratla roata,dintr-opastaporoasa,continndca degresantnisip fin. Culoareaestecarami-zie-deschiscu exceptiaumerilorsi a fundului,care au o culoarene-gridoasa.Decorulestealcatuitdin doua elementeseparate,dar este-

1 Numerotareamormintelordescoperiten 1969,continuanumaratoareacelor-din 1968,lundu-se n consideratiesi mormntul descoperitinitial de ing. Ior-dacheDobrescu.

111.

trasatsuperficial,fara sa intre n profunzimea pastei,astfelca n unelelocuri se distingegreu.Celedouaelementeale decoratieisnt: o bandade striuri orizontalesi una de striuri n val. Ambeleelementedecoreazavasulpnaaproapede fund. alcatuindregistreseparate,carealteocneaza,fara sa se suprapuna.Buza este si ea decorata,prezentndpe parteainterioarao banda de striuri n val. (fig. 1). Urna era plina pe tl:ei

Fig. 1

sferturi cu oasecalcinate,oaselecraniuluiaflndu-sela suprafata.Prin-tre oaseau fost gasitedouaarsicegauritesi o catarama(fig. 2a). Di-mensiuni: In. 23cm.,d.g.22cm.,d.f.11cm.

Mormntulnr. 15.Urna de dimensiunimici, depusantr-o groapa:.Simpla,la o adncimede 0,15m. Forma estede borcan,ou pntecul;bombat,si cu umerii rotunjiti; gtul scurt, iar buza esteevazata,n-

Fig. 2

3.12

:grosatala capat si tesita. Vasul e lucrat la roata, dintr-o pasta buna,care are ca degresantnisip. Culoarea este cenusie deschis,cu pete ca-ramizii. Decorul este alcatuit din doua elemente,formnd registre se-parate. Imediat sub gt se afla o banda de striuri n val. Sub aceastase afla al doilea elemental decorului, format dintr-o banda de striuri,orizontale,caremergn spirala pna aproape de fundul vasului (fig. 3).

Fig. 3

Pe fund se afla o marca de olar: un cen:-ccu doua diametre perpendi-culare, formnd o cruce (fig. 4). Urna era plina pna la gura cu oasecalcinate,printre care s-a gasit un numar de 4 margele,topite n timpulcrematiei (fig. 5 a,b,c,d). Si n aceastaurna oasele cutiei craniene seaflau depusedeasupra.Dimensiuni: In. 16 cm., d.g.ll cm., d.f. 8,5 cm.

Mormntul nr. 16. Urna ntreaga, depusa ntr-o groapa simplafara marcaj de pietre. A fost gasita la ;adncimeade 0,40m. De formatronconica, vasul are umarul bine reliefat, buza nalta, foarte putinevazatasi tesita.A fost lucrat la roata dintr-o pasta poroasa,continndca deg,resantnisip. Pasta este asemanatoarecu cea din care a fost lu-crata si UTnadin M. 14. Culoareaeste caramiziedeschis,ou pete negrepe umeri si pe fund. Decorul cuprinde aceleasielementepe care le-ammai amintit: striu orizontal si val, organizareafiind facuta la fel, adicape registre separate.Astfel, tesitura buzei si partea interioara a ei sntdecoratecu o bandade striuri n val, n timp ce restul vasului, ncepndde pe umaJrsi pna aproapede fund, este decoratcu o banda de striuriorizontale, care merg n spirala (fig. 6). Urna era pe jlumatatecu oasecalcinate,printre care s-a gasit un vrf de cutit (fig. 2b) si ,o cataramade fier (fig. 8c). n aceastaurna, la suprafata se aflau depuse oaselemembrelor.Dimensiuni: n. 24 cm., d.g. 16 cm., d.f. 11 cm.

a - c. 845 113

.. i c/J?Fig. 4

8

E

c114

D

F'ig. 5

G

Mormntul nr. 17.Groapasimplacu marcajde pietre,n carelaadncimeade 0,57m se afla depusaurna funerara,cu umerii reliefati,cu gtul cilindric,cu buzangrosatala exteriorsi putin evazata.Vasuleste lucrat la roata,dintr-o pastaporoasa,cu mult nisip, de culoaTecaramizie-cafenie,cu pete negrepe umeri si pe buza. Decorulesteformatdintr-un singurelement,striul orizontal,careacoperavasulde

Fig. 6 Fig. 7

la gt pnaaproapede fund (fig. 7).Urna era plina pe trei sferbuTicuoase ca1cinate,deasuprafiind depuseoaselemembrelor.Ca inventars-a gasitn urna: o catalrama,o falerade bronz(fig. 8b,a) si o partedintr-un inel de fier. Pe fund, vasulare o marcade olar (fig. 9). Di-mensiuni: In. 24 cm.,d.g. 17 cm.,d.f. 11 cm.

Mormntul nr. 18.Groapasimpla,n careera depusaurna fune-rara.Aflat la o adncimede numai0',15m., v:asula fost taiatde fierulplugului,astfelca estelipsit de buza,caredin ct se mai pastreaza,separe ca era dreaptasi trasan afara.Vasul esteaproapetotal lipsitde umeri; a fost lucrat la mna,dintr-o pastapmst framntata,avndca degresantpietricele destulde mari. La suprafataare culoareace-nusie albicioasa,miezulfiind de culoareneagra,ceeace dovedesteoardereslaba.Decorullipseste.Vasuleraplin cu oasecalcinate(fig. 10).Dimensiuni:In. pastJrata20cm.,d.f.11cm.

Mormntul nr. 19.Urna ntreaga,depusantr-o groapasimpla,mlmarcajde pietre.A fost gasitala adncimeade 0,25m. Are umeriifOUTteputinproeminentisi esteaproapelipsitadegt,buzafiind dreapta,trasan afarasi tesita.Vasula fost lucratla roata,dintr-opastabuna,

115

;.."

"

Fig. 8

, ,

/\

oI 2cm,=!

Fig. 9

116

bine framntata,avndn componentanisip fin, bineales.La suprafataculoareaestecaramizie-cenusie,iar n spartura,caramizie,ceeace de-notao arderebuna(fig. 11).Vasul era acoperitcu douafragmentedinalte vase: un fund si o partedin buza(fig. 12,a b). Decorulestefar-mat dintr-un singurelement,un striu orizontal,carepornesteimediatde sub buzasi continuapna aproapede fund. n interior,oasecalci-nate,deasuprafiind depuseoaselecutieicraniene.Printre oaseau fostgasitectevamargeletopite (fig. 5e, f, g) si o bratara(fig. 13).Dimen-f,iuni: n. 24cm.,d.g16cm.,d.f.9,5cm.

Fig. 10 Fig. 11

Mormntul nr. 20. Uma depusan groapasimpla,fara ma:rcajdepietre,la o adncimede 0,20m. Vasul are formade borcan,ou umeriiputin proeminentisi corpulbombat.Gtul estefoartescurt,buza, n-grosatala exterior,esterasfrntan afarasi tesita.Estelucratla roata.dintr-o pastafarmicioasa,prost framntata,avnd ca degresantmultnisip. Culoareaestecenusiedeschis,cu petenegre.Decoruldifera deal celorlalteurnede la Grlita: se compunedin benziscurtede striuriverticale,careacoperavasulpna aproapede fund. Urna era plina cuoaseca1cinate.deasuprafiind depuseoaselecraniului.Nu s-a descoperitnici un fel de inventar.Se remarcaca o curiozitatefaptul ca vasul afost reparatsi refolosit.Pe traiectulunei sparturivechi existan treilocuri- subgt pe pntecsi aproapede fund- gauride o partesi dealta a sparturii,careau servit la fixareacelordouafragmente(fig. 14).Dimensiuni:n. 20cm.,d.g.13em.,dJ. 9em.

Mormntul nr. 21.Groapasimpla,n carese afla depusa,la adn-cimeade 0,40m., o urna de dimensiunirelativmari.Vasul alreforma

117'

Fig. 12

de oala-borcan,cu umeriiputin rel1efati,cu gtul scurt,iar buzaputinevazatasi tesita.Pe tesitura,un mic santulet.A fost lucratala roata.dintr-o pastabine framntata,avnd ca degresantnisip. Culoareaestecaramiziecenusie.Decoruleste aici mai complicat.Imediat sub gtulscw-testetrasatao bandade stri1..l1rin val. Sub banda,pna ,aproapede fundul vasului,estetrasatao linie n spirala.Pe umar si imediatsub umar sint doua benzi de striuri n val, care pornescpe spatiuldintre spire, dar care pe parcurs1e suprapune.. Aproapede fund seafla o bandade striuri orizontale,care se transformantr-un val cemergeascendentsi se terminabrusc(fig. 15).Urna, care are pe fund,ca marcade olar,o cruce(fig. 16)era acoperitacu un fund si o partedin buzaaltui vas (fig. 17a, b). n interior,era plina pe trei sferturicu oase,la suprafatafiind oaselearaniului.Ca inventar,s-au gasitdoicerc:m clei argint prinsi unul de ct~IaI~l~!si un inel (fig. 18; 19 a, ,b.).Dimensiuni:In. 25cm.,d.g.21,5em.,d.f.11,8cm.

118

Fig. 13

119

Fig, '":'1:'5

'J"

. " ,". ,' " .. . -". " ..

'-f~".. - .' \ .

. . .

120

oI -f1Fig, 16

2 cl11,1

Fig. 17

Fig. 18

121

Mormntulnr. 22.Groapasimpla,de formaovala,n carese aflata adncimeade 0,57m., o urna funerarra.Prezentaurnei era indicataprintr-un maJrcajde pietre.Vasul n formade borcan,cu corpulbombat~i cu buzaputin evazatasi ngrosatala exterior,estelucrat din pasta

oFig. 19

de calitatesuperioara,bine aleasasi bine framntata.Are culoarea-cenusiela exterior,miezulfiind caramiziu.Sub linia de maximabom-bare se afla un decor,formatdintr-o bandade linii orizontale,fin in-cizate.Deasupraacesteibenzi,vasul estedeooratcu o retea de linii

Fig. 20

lustruite. Vasul era pe jumatateplin cu oase,deasuprafiind oaselemembrelor(fig. 20).Dimensiuni:In. 20,5em.,d.g.16,5cm.,d.f. 13cm.

Mormntul nr. 23.Urna depusan groapasimpla,fara marcajdepietre.Adncimeala carea fost gasitaestede 0,25m. Vasul are formade borcan,cu umeriibinereliefati,aproapefara gt; buzaestedreapta.trasa n afara si tesita.Este lucrat dintr-o pastarelativ buna, avnd

122

ca degresantnisip.Culoareaestecaramizie-cenusie.Decorul,foarteslabtrasat,estecompusdin benzide striuri orizontale,ntrecares-autrasatbenzide linii n val. In unelelocuri,din cauzaneatentieiolarului,valul1'esuprapunepestestriul orizontal(fig. 21). Pe fund, ca marcade olar,se afla o crucenscrisantr-un cerc (fig. 22).Urna era plina cu oase,

Fig. 21

oaselecapuluifiind depusedeasupra.Nu s-a gasit nici un fel de in-ventar.Dimensiuni:n. 21 cm.,d.g. 15 cm.,d.f. 9 cm.

Din simpladescrierea mormintelorse observaca au aparutpro-blemenoi,fatadeceledincampaniaanterioara2.

Urnelecontinuasa fie depusen gropisimple;nu s-auaflatmor-mintecu casetede piatlrasau ncadratede caramizirefolosite,ori depietremari,situatientlnita n alte necropolefeudal-timpuriidin Do-bl10gea3. Au aparutnsaurneacoperite,cumsnt oeledin M 19 si M 21.

;1 C. Crjan, Cimitirul feudal-timpuriu de la Grlita-Ostrov n Pontice. 1968.Constanta, p. 40'J-"'-4:25.

3 B. Mitrea si N. Anghelesc:u, Sapaturile de la Satu Nou n Materiale V,1959,jJ. 535-542.B. lVIitrea, Sapaturile de la Satu Nou n Materiale VI. 1959.p. 579-592.Idem. Santierul arheologic Satu Nou, necropola feudal-timpurie nr. 1n Materiale TfII, p. 551-560.Idem, Sapattlri.le de la Satu Nou, necropolele feu-dal-timpurU n Materiale VIII, 1962,p. 64:1-647.VI. Zirr,a, Rapoartele asuprasapaturilor de la Capul Viilor-Histria n Materiale IV, 1957,p. 69-76. Mate-dale V 1959, p. 311-316,Materiale VI 1959,p. 299-300.Idem, .ll.Byo6pHil,OBblHMOrHJlbHHK paHHE$eoAaJlbHOII,mOXH B KanyJl BHIfJlOp HCTpHH, n Dacia N.S. VII,1963.p. 355-412.M. Comsa, A Radulescu, N. Hartuchi, Necropola de incineratiede la Castelu n Materiale VIII, 1962,p. 649-660.A Radulescu si N. Hartuchi.Cimitirul feudal-timpuriu de la Castelu, Constanta 1967,p. 9-10.

123

In acestedouacazuriurneledepusen groapasimpla,au fost acoperitecuf['agmenteapartinndunor alte vase. Din acestpunct de vedere,morminteledescoperitepna awm la Grlita se pot mpartin douaca-tegorii: 1) morminten care urnele nu snt acoperitesi 2) mormintein careurnelesnt,aco~ritecufragmentedinaltevase.

In campaniaprecedentanumaitrei din 12 urne fuseseraindicatecu marcajede pietre; anul acestaprocentulestemai mare,din