Particularitatile Terapiei Logopedice La Copilul Cu Sindrom Down

Download Particularitatile Terapiei Logopedice La Copilul Cu Sindrom Down

Post on 14-Sep-2015

240 views

Category:

Documents

13 download

DESCRIPTION

e

TRANSCRIPT

PARTICULARITATILE TERAPIEI LOGOPEDICE LA COPILUL CU SINDROM DOWNSTUDIU DE CAZDate generaleNume si prenume: C.R.M.Datanasterii: 22.07.1994Domiciliul:orasulTarguFrumos-IasiDiagnostic medical:SindromDownAnamneza :Mama 28 de ani, primipara, sarcina cu evolutie normala.Nasterelatermen,copilulavandgreutatenormala.La nastere a fost diagnosticat cu sindrom Down clasic.La 3-4 ani, vorbirea se mentinea la stadiul de gangurit. Dupa aceasta varsta, limbajul inregistreaza o evolutie foarte lenta. Noile cuvinte, fiind mult denaturate, nu puteau fi intelese decat de cei care se ocupau de cresterea lui.Din punct de vedere al dezvoltarii fizice s-a observat o evolutie greoaie, aceasta fiind marcata de obezitate.R. provine dintr-o familie formata din 4 membri: parintii si bunica materna care il ingrijeste, parintii fiind in cea mai mare parte a zilei absenti.Hiperprotectia familiei a dus la o slaba socializare a copilului, la contacte extrem de reduse. La 6 ani este inscris la gradinita. Frecventeaza gradinita 2 saptamani, dupa care parintii sunt rugati sa-l retraga deoarece era foarte agresiv cu toti copiii si educatoarea nu-l putea stapani.Sta sub supravegherea bunicii pana la 9 ani si jumatate, cand vine la cabinetul de logopedie din Scoala Speciala Targu frumos, unde incepe terapia.Olunamaitarziu,esteintegratinclasaI, inaceeasiunitate. Inprezentesteelevinclasaa II-a.DatemedicaleEste un copil bolnavicios - prezinta sensibilitate crescuta la infectii, datorita pe de o parte deficitului de factori imunitari ai organismului si pe de alta parte hipertoniei care favorizeaza infectiile respiratorii. A prezentat des rinofaringite si afectiuni pulmonare.Are predispozitie la carii dentare -necesitand tratamente stomatologice frecvente, acestea reprezentand o sursa de stress continuu. In prezent s-a evidentiat o dezvoltare anormala a maxilarului inferior, necesitand protezarea acestuia.Evaluareapsihologicainitialaaevidentiat:-capacitate deintelegererelativbuna, inacordcuvocabularulpasiv-imaginatiesaraca,neproductiva-memoriedescurtadurata,mecanica-capacitate de concentrare a atentiei scazuta -5 minute-instabilitate psihomotrica, agitatie-instabilitate afectiva, dependent de adult-temperamental- coleric, impulsiv, vioi, mobil, vorbaret (neinteligibil), cu manifestari de agresivitate - care vizau atat copiii cat si cadrele didactice care nu-i satisfaceau dorintele.Concluziile evaluarii logopediceVorbire neinteligibila, redusa la incercari de modulatie a sunetelor, dar fara o reusita articulatorie. 'Vorbire' expresiva, de situatie in care para-verbalul era dominant.Motricitatea generala greoaie datorata obezitatii, cat si lipsei de antrenament.Stereotipul dinamic articulator e foarte tulburat, apraxia organelor vorbirii nu-i permite executarea unor miscari la cerere (rotunjirea buzelor, ridicarea varfului limbii, fluierarea). Prezinta sinchinezia miscarilor asociate de buze si maxilar (grimase, ticuri), dar si protruzia linguala.Evaluarealogopedicaaevidentiatpronuntiadefectuoasaatuturorsunetelor,inclusivavocalelor, incadrulpronuntieireflectate. Invorbireaindependenta, cuexceptiaunorsilabe,toatesunetelesuntgravafectate.Ritm alert al vorbirii.Se observa o mare discrepanta intre posibilitatile intelectuale si grava insuficienta a manifestarilor verbale.In general, intelege cuvintele cu un continut din viata cotidiana si propozitiile axate pe situatii concrete.Diagnostic logopedicIntarziereseveraindezvoltarealimbajuluiTahilalieDisgrafieAlalie mixta, predominant motorie.Terapia logopedicaComplexitatea tulburarilor a impus initierea unor terapii complexe, urmarindu-se actionarea asupra diferitelor laturi: articulatorie, a dezvoltarii limbajului, dezvoltarii motricitatii generale si fine, memoriei, atentiei, afectivitatii si nu in ultimul rand psihocomportamentale.Avandinvederecomplexitateatulburarilor, amrealizatun programindividualizatcareurmareaachizitionareagradataaabilitatilordecomunicare.In primaetapas-aurmarit:-formareauneirespiratiicosto-diafragmatice-inlaturareatulburarilormotricitatiiorganelordevorbire,pentruacreaposibilitateaarticulariicorecteadiferitelorsunete-dezvoltareaauzuluifonematicpentruobunasesizaresidiferentiereasunetelor-exercitiipentruconcentrareaatentiei,stimulareamemorieiPrimele exercitii au fost exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator, in vederea inlaturarii apraxiei acestuia si exercitii de gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei, a echilibrului dintre inspir si expir in scopul asigurarii unor functii biologice.Am trecut apoi la miscari mai complexe si mai precise a buzelor, limbii, obrajilor, pe baza imitarii,in fata oglinzii, fara emitere de sunete.Pe masura diminuarii dificultatilor articulatorii am trecutla emiterea sunetelor. In prezent emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la , a, precum si silabe formate din 2 vocale: au, ua, ai, ou, eu. Emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, m, mu; n, ne, no, nu, ni; pa).Rosteste o serie de cuvinte 'apa', 'asa', 'dada', 'buba', 'doi', 'copii', 'gata', 'Ina', 'pui', 'hai', 'paru'-patru, 'padon' -pardon, 'ute' - uite, 'pocu' - porcul, 'coco' - cocos, 'baca'- vaca, 'mao' - maro. Se insista asupra diversificarii cuvintelor invatate, nu asupra corectitudinii pronuntiei.Asociaza silabe: pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.Formuleaza propozitii simple: 'nu pun' - nu spun, 'te-am pins' - te-am prins.Foloseste cuvinte - verbe, in special, cu rol de propozitie:'da', 'hai', 'ute','poua', 'apa'.Spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice, indicand sursa acestora: 'cane'-caine -ham-ham, 'baca'-vaca-mu-mu, 'pui'-pui-pui-pui, 'oi'-oaie-be-be, 'coco'-cocos, precum si alte onomatopee cunoscute.Recunoaste si indica la cerere toate animalele si pasarile, inclusiv cele pe care nu le poate imita: rata, gaina, calul, porcul, pisica.In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine. A reusit sa treca astfel de la 'mazgalituri' la linii in spatiul grafic al caietului - si anume: linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul. Coloreaza imagini mari, ramanand, cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice.Si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu: casa, clasa, mediu.Sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza. De asemeni, cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.SocializareFiind integrat in colectivul clasei, s-a obisnuit sa stea in banca desi nu timp indelungat, sa respecte normele si regulile impuse de invatatoare.Colegii din clasa l-au acceptat, il ajuta cand are nevoie, il sprijina cand nu reuseste sa faca ceea ce doreste -ex .il ajuta sa traga fermoarul la haina.In urma socializarii, se observa scaderea agresivitatii atat fata de adulti, cat si fata de colegi.Prognostic logopedicEvolutie lenta pe toate liniile: articulatorie, a limbajului, intelectului, scris-cititului, cu posibilitati limitate de recuperare pe linia limbajului oral -scris.Exercitiile au fost efectuate in ordinea urmatoare-exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator si exercitii de gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei fara/cula emitere desunete.-emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la , a, precum si silabe formate din 2 vocale: au, ua, ai, ou, eu.-emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, mo, mu; na, ne, no, nu, ni; pa).-rosteste cuvintele 'apa', 'asa', 'dada', 'buba' , 'doi', 'copii', 'gata', 'Ina', 'pui', 'hai', 'paru'-patru, 'padon'-pardon, 'ute'-uite, 'pocu' - porcul, 'coco'- cocos, 'baca'-vaca, 'mao'-maro.-asociaza silabe: pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.-formuleaza propozitii simple: 'nu pun' - nu spun, 'te-am pins' - te-am prins. Foloseste cuvinte / verbe cu rol de propozitie:'da', 'hai', 'ute','pou', 'apa'.-spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice, indicand sursa acestora: 'cane'-caine -ham-ham, 'baca'-vaca-mu-mu, 'pui'-pui-pui-pui, 'oi'-oaie-be-be, 'coco'-cocos.In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine.-a trecut de la 'mazgalituri' la linii in spatiul grafic al caietului - si anume: linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul.- coloreaza imagini mari, ramanandcel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice.-si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu: casa, clasa, mediu.-sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza.-cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.